ff,<~wme--A

rBISER/CA

ORTHODOXA REAMRevista Periodica. Eclesiastica.

ANUL AL XVII-lea, No. 5.

4ca TABLA MATERIILOR.

Pag.I Documente inedite 219

II Inceputul cre0inatatei in Basarabia- 298III Legea Clerului 305IV Prefata Evhol. imprimat in Episc

Rimnicului 319V Studii religiose literare . . 326

VI Unirea planuita in Roma a BisericeiOrientale si Occidentale . . . 333

VII Etica evolutionists i etica cre§tina. 342VIII Donatiu vot:to . 375

SECM19PIDR LE

...97.0,a0a,it qadat eWiJe4ecerle054. Str. Principal( le- Unite, 34.

1 8 9 3.----

N-3.=::

..-.

II

E li

.

.;. .

"gra N.d dad a kaaluaB II I.

1/- t tIP 0,//

I

PA=0-G-T3ST-

. . . . . .

. . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

ilISERICA ORTODOXA ROMANA

DOCOMENTE INEDITEprivitbre la

ISTORIA NATIONALA,POLITICA SI BISERICESCA a ROMAN1LOR

(Urmare. Ve41 Biserica Ortodoxii, anal al XVII lea, Nr. 3.

Prin documentul ce urnaeaza se dovedeste dese-vir it, Mitropolitul Grigorie avea multi ingrijirepentru starpirea abuzurilor invechite, ce se s6vir-saii asupra preotilor in genere, de catra adrninistraciaierarbicii din epoca greceasch. Pe ranga darile pen-tru cutia rnililor gi pentru scole, cum vedern indocumentul de maT jos, apol preoiX maT plateaildarea citrjeT, si a HramuluT, catra Episcopl ori Mi-tropolit, i darea bastonului catra Protopopi, plusresurile pentru string6toriT acestor banT, §i candse comiteati cele maT nesuferite abuzurT. Trebue stimai stim ca, in timpurl de navalirT a Turcilor sad aRusilor in tarn, in timpurT de re'sboiti, preocif to iemit supust la aceleasT angariT ca i OraniT, cara-turT de proviauturT pentru armate, podve41 de fura-giti pentru cast etc. etc. .4.a se respecta preotulnostru national ! Una din causele pentru care alost surgunit vrednicul de imitat Mitropolit G rigorie,era §i improtivirea luT de a se supune preofT si Manastirile la angarif de catra RusT, in resboTul de la

cd.

www.dacoromanica.ro

96 DOCITMr NTH frsIEL1 PH PRIV. I A

1829. Documentul de maT la vale ni spune eh su-indu-se pe Scaunul ArhipAsteral al ITngro-VlabieTa gasit un abuz vechid cc se Linea Inca pe la 1823,si sA radicA, cu anafora catra Delimiter, cerand sus-pendarea luY, adia, eh darea preotilor la cutiamilelor si la scale in J\litropolia Ungro-VlahieT cumsi la Episcopia de Rimnic era maT mare, de cat laBuzet Arges, si cere asem6nalea darilor pentrutop preetif. Da pe filch abuzul de sirnonie ce faceafostul Nectarie si se rdga sh se suspendspe viitor, spre a nu se aduce pribAnire si asupraSa, ca ar urma acel prises spre al meg in parte/otos, ca sr scap de dreapta prihanire ce pdte mise aduce, nevinovat find. Atata mils si grija aveapentru clerul set !

lo Grigorie Dimitrie Ghica Poevod i Gospodar ZemiiVlahisca.

LXXXI) (Apostilul). Preosfint;a Ta pArinte Mitropolitedup6 argtarea ce ni fad printr'acesta anafora, primiti, EsteDomniel mele acest5, chibzuire a Preosfinciel Tale, ca urea cepriveqte spre indreptarea naphstuirel ce ni arti(i c5. se urmapanA, acum preotilor din Eparhia Sf. Mitropolif, care seva i pune de catth PreosfinVa Ta in lucrare, dupe mij-locirea in dos arAtati.

(L. S. Gosp.).

1823 Mai 18.

Vel Logo Pt.

Prea inalfate DomnP !

LXXXII) Cu srrierita a nostrA anafora aratAm InalSimeiTale, cä intrrind in cercetarea respunderei banilor §e6leloris Cutit rnilostenie, ci sa urtueaa, din partea preo-

fi

Nlitropolit

d8

www.dacoromanica.ro

1ST. /s.A1-. 131Szth1CgiCA. A ROMAli1L012 291

asca, pe tot anul, dupe la tote Eparhiile, dupe intocmireace prin oblteasea anafora s'aa facut, prin hrisovintarit de Domnul Caragea, am vequt ca de la tote cele-l-alte Eparhi), respund numal eke talerl trei, parale done-(led din sfert in sfert, de fie-careli preot i diacon. Tarade la Eparhia Sf. Mitropolit BA Ia mai cu adaus, adecade cap pol. talerl patu Bi parale 4ece la sfert, mesa im-parte incarcatura se urmeaza nu din pricina h)taritelorlude preocelti pe suma orinduitilor bans, precum s'aii so-cotit, ci awl Preosf. Sa Parintele Chir Nictarie, aflandu seof Armuitort acestei sf. Mitropolil, pe vremea intocmirei ce

maT sus, Si voind cu sfoterismos a iconomisipe sarna fratiei sale o parte din suma ludelor EparhieT

spre a se foloai de acolo cu osebita luare.A el imparte-B1 sfeter:smos analogisit pe Eparhia Sf.Mitropolil, cu cuvent de neajungerea banilor color orin-duiV, ate inearcat din cap in cap eke parale troed.. Sifiind-ca et nu pociti a trees eu vederea un lucru eu totulnedrept ea acesta 11 a suferi acest fel de napastuirf, ce reitse urmeaza, in Eparhia sf. Mitropolit, in vreme and introcele 1 -alto Eparhil ale faOlor Episcopi se respund numalcat's tal. trei, parale doueleci de cap, dupe oblteasea in-tocmire, §i mat vartos sfilndume de o prihanire ce deobBtepote a mi se aduce pentru 4isa ineareatura, ea se urmezaspre al midi in parte fo'os. Rog pe Maria Ta ca sa mise dea voe a indrepta o mare napastuire ca acesta, cudrepta analoghie peste tote Eparhiile, far% a seadea toti-mea sumei banilor, ci s:nt orinduitl la cutie. ca Bi ticalogiipreoti a EparhieT sf. MitropoliT BA se uBureze de un ne-drept adaus de povora, i sit smeritul Mitropolit sa scapde drepta prihanire ce p6te a mi se adur.e, nevinovatfind; §i Maiet Tale sa fie o vecinica pomenire din par-ts preotilor celor napastaici, adaugand acesta facerede bine langa cele-l-alte multe care al severBit sever-BeSti d.,ob;te la tour supufl MArief Tale. Iar anil

i'ur.

si s'au

s'air riia

Rimniculul,Vat

§i

§i

§i

gi

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

292 DOCUMEN E b. PE PRIV. LA

nitl Tale, de In Domnul Durnnedeit rug.im fie indeluagap plini de norocire.

Al Mariei Tale smerit parinte duhovnicesccaul Dumneclen ferbinte rugator.

Grigorie al Ungro-Vlabiei.1823 Mai 8.

(Academia Romana, Documentele M. B. Vol. X).

Episcopul de Chisiniiii Dimitre serie cAtrii °car-muitorul vremelnic al Ungro-VlahieiNeofet, Episco-pul de RImnic, ca sa, biue-voiascd a trimite laChi inau cartile de ritual Bisericesc, hAriizite pen-tru bisericile rorniine§tY din Basarabia, de chtramilosul i marele la inima Roman Grigorie Mitro-politul. Tot odata-i spune ca sa le trimita. diractla Iasi la MAnAstirea Golia Egumenul acela leva espedia la granita SculenT spre a trece in Rusin.Mijlocitorul acestui transport de care( a fost Mi-tropolitul grec Grigorie Irinopoleos, care mai inurma a fost si candidat la Mitropoliatul Ungro-Vlaliiei din partet-t partiteT rusesti din Cara.

Preaosibirite Stepane,Nilostive Domne,

LXXXIII) Inalt Preaosfincitul Mitropolit al Ungro-VlahieiGrigorie, ce BA aft aicea in Besarabia, din userdia sa ctitrasfintele biserici a aceltil oblastil, jertve§te cAr(ile insemi-nate prin scris6rea Inalt Preaosfinciei SA, care aicea sealaturhl.

In urma cAria EA plecat me tog Preaosfintiti V6stra,ca tote mai sus pomenitele 0, bine. voitl a le trimetecum mai in grabt cAtre Prea cuvio§ia sa Igumenul mo-nastirii Golia din Moldavia, carele caste Bator a le trimete lacarantina din Sculeni dupe tncredintlrea, eel ail flout InaltPrea, sfinOtul Mitropolit Grigorie Irinop )leos.

si

cArV

a

www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POT. $1 BIS.RiCtSCA A ROMINILOR 293

A§teptand respunsul Preaosfintiel V6stre intru adsta, ettcu a mea cinste dragoste cu r63pect

Preaosfintite St6phne, Milostive Domne,Al Preaosfintiel V6stre

'sea lit rusqte : Dimitrie Arhiepiscop Chi§inevschlt i flotinschit,(Mem Academia Rounank Docum. M. B.).

No. 193. Julie 30.

Imputernicitul presedent al Divanurilor Moldavei§i ValahieT la 1829 era Generalul rus Petru Teodo-rovici laltuhin, care intervine cAtra Obsteasca A-dunare a Divanului ValahieT de a pune la dispositiasuspendatuluT si exilatuluT nevinovat, meritosuluYMitropolit Grigorie, suma de barn' pentru transportin Basarabia, cum si sa reguleze de a i se trimiteanticipat din case in case luni suma de 12,000 lapentru sustinerea vietei sale in Basarabia, in dem-nitatea de Mitropolit. InstisT Mitropolitul a cerut ai se da o suma, care sa -T fie suficienta pentru ran-gul seri. Acestf ban): a cheltuit in mile, in cum-parare de care(, in imprimate etc. pe timpul exiluluTset, cum ne spun docurnentele. Observgm, ca au-toritAtile- rusesti considcra pe Mitropo'itul Grigorieca depus. A cesta insamnaTrp4tivadica tort anterior.

Ceara Okstesca Adunare a Divanulut.

No. 1110. Fevr. 6.

LXXX tV). In pricina plecArel de ain la Basarabia aPreosfintielSale Mitropolitulul Valahiel Inaintea

Adunilri a Divanulul sa pule In oranduIala a soslobozi Preaosfintiei Sale proin cheltulala drumuluY chel-tuelile, In cat& vreme se va Linea in lAzaret, talerl 6720de odati. AfarA, din aceltia, Preosfintia Sa au a-otat ca pentru a sa cheltulala In Basarabia are trebuintii

de tale/I 2000 pe luna qi cg, are trebuinta a primi Inainte p6 lase luta, de aceea na6 lndatorez a pune Inain-

desv6rlitit

polltestil

9i anaia.

Obs-

1i

fiind-el

www.dacoromanica.ro

294 tIOCUMENTE INEDITE PRIV. LA

tea Ologtestil AdunArT a Divanulul a i se da asemeneasuma acesta ce face talerl doue-spre-clece mil. Tate acestedart trebue sil, se dea din veniturile Mitropoliei. Dupe cese va face acesta punere la tale, socotesc de trebuintei aincredinta privigheril 01:qtesti1 Adunari a Divanului pas-trarea cu socotela a tuturor veniturilor, scotendu se dinele cheltuelile cele trebuincT6sc bisericii, sk se plAtesertdatoriile MitropolieT.

(Idem Arad. Rom. Docamente M. B.

Ob*teasea Adunare a DivanuluT Valahiei face cu-noscut Ocarmuitorului MitropolieT, Episcopul Neofitde Ritnnic, ca sa pue in lucrare mijlocirea deplinimputernicitului Presedent, de a flimite baniT ceruciMitropolituluT Grigorie din veniturile Mitropolieiregulat §i anticipat.

De la Obpiesca Adunare a Divanzduf PrincipatulutValahiel.

Iubitorule de Dumneclet, pgrinte EpiscOpe al Epai hie'Rirnuicul Chir Neofite, otcArnmitorule al sfintei Mitropolit.

LXXXV) Din cuprinderea mai sus aratatei talmAciri dupepredlojinia stralucirel Sale Domnulul deplin imputernici-tului President, vel lua pliroforie de cele poruncite SfintetTale. Pentru care eerie Divanu, ea iniata dupe primireaacelul pitac sa pui In lucrare darea mai sus aratatilor baniPreaosfintiel Sale PArintelui Mitropolitului din veniturilesfintei Mitropolii, Tar socotelile de bani, i cli-ltueliledatoriile sfintei Mitropolii sa le agterni Sfintia to Impr unAcu D-lor cinstitiT velitY, logofeti si sever§indu-se BA se orateki la, Obstescul Divan.

llarion Argeq, Gheorghe Filipescu, Constandin Golescu, DimitricRacovita, Mihalache Arghiropol, ManolacheBeilenu, qtefan Factirescu.

(Academia Roman'A, Document. M. B. Vol. X.

$i

si

www.dacoromanica.ro

!ST. NAT. POL. SI BISERIBiCA A ROMANILOR 295

Mitropolitul Grigorie arata care era situatia finan-ciara a Mitropoliel la 1823, child a intrat in scaun.Spune a ea provinea de la trei Mitropoliti precedenti,Dositeit, Nectarie i Dionisie. Cand a fort somatde Rusia la 1829 ca sh pArasasch Scaunul, s'a ce-rut voe ca sa fie ingaduit pana-1T va termiva afa-cerile banesti privitOre la datoriile M tropolieT, sprea nu o lasa incurcata in socoteli, s'atunci este gataa pleca in surgun, ceea ce i s'a si admis. Datoriaera pe cand s'a suit pe scaun de 388,000 lei, Tarcand a trecut in Basarabia la 1829, a lAsat numai125,830 lei. Este de remarcat cum califica de finabusul ce srt facea in trecut cu darea numita aCdrid, pe care fara nici un cuvent canonic o pla-teaq din seculT preotii Romani. Dup6 ce plateste250,000 lei ca ajutor pentru Cara, spre a nu se so-coti ca aced bani shit scosi de la preop sub diferitenumiri de darT, apol adauge: Tara de a supdra petagma preocasca cu aceiblestemati bald, ce se numescad Cdrja.,. nu 59tiu a card (carje dice MitropolitulGrigorie, acelia) cu care trage el (Mitropolitul, careTa darea Carjel) din lad, sau (a acelia) cu care el(Mitropolitul) se trage in lad (de catra diavolT,pentru ca au luat dare nedreapta, au facut asuprires'ati devenit simoniac). Until aseminea Mitropolitfie-T numele bine-cuventat in yea de Romani, peu-tru eh lovea uncle vede, fara a se 'Ina la persona,abusul, nedreptatea, sila i despoiarea v6duvei, or-fanului si s6racului, si apara cu suflet i inima bar-bdteasea pe toti servitorit AltaruluT de asupriri!

TAX XVI). La let 1823 era supus Mitropolia sub datorie detrei Alhieret, cc fuseseri. mai nainte, adeca de reposatul Par.Mitr,)polit Dosithei i de leposat.t1 Par. Nectarie, qi de Par.Mitropolit Dionisie A Par. Dosithel era in trel zapise, unulde taleri 3000 acesta este neplatit, andu-se dobrinda qi=i

www.dacoromanica.ro

296 rOCITIPNTFI iN*DTTP PRAT. 'A

amp, lar altul de taleri 17,000 carele flind fost al co-coanil Corn6sort, gi platindu-se de reposatul Mitropolit Do-sithel, fl inchipuisese, facendu 1 ea este al Dohtorului Sili-vestru, apol in diata arOtandu-1 ca este al Preaosfintiel Sale,remane a nu se mal plati, fiind platit odata din banil Mi-tropolia Iar pentru datoria reposatulul Nectarie, supOran-duse Mitropolia in vase ani, intru care nu numal depozitelesit cerea, ci Inca kli zapise de vre o Ate va sute de mii dele, platite qi nespaq ., ea isp:tea a della 6ra FA se matplatesca. i fiind-cii abia acum s'aii dovedit periusia (averea)reposatului li dupe fagaduiuta ce aii dat rudele, ca hilt°clironomI sa platesca tote depozitele Fiii datoriile, remaneMitropolia sloboda gi de ac6sta, datorie. Iar datoria Parin-telui Mitropolit Dionisie, cea numai pe Perna Mitropolid,afar% adeca de a Episcopiel Buzeultd, dupe ce Dlui Dvor-laic Iordache Filipescu, ca un facetor de bine al Mitro-poliel §i adeverat beer patriot, ail adus acele doao zapisein Divan de ta'erl 176,000 numal capete §i s'ail apart,au reams datorie numai capete taleri 202,000, care Indo-indu-se en dobanda fac talerl 404,000, din care scallen-du-se dobanda la ta'erl 16.000 datoria konomiel ce eraWA dobanda, reman taleri 388,000 capete §i doban4i.Dinteacesta datorie dupe ce s'ag indeletnicit Mitropolia deplata ajutorulul datoriilor terii, ce au dat taleri 250,000,fall, de a supera lee tagma preotesca cu ace blestematibanl, ce so numese banii carjel, nu Ilia al atria, cu caretrage el din lad, sail cu care se trage el la lad, all platitcapete qi dobangli taleri 263,000 gi remane acum la Ili-tropolie, dupe atatea nevol ci stricatorari ce au cercat, da-torie curata capete si dobanda taleri 125,830 care are ase plati de acum inainte din venitul Mitropoliei. Iar ipochi-menile (pers6nele) la care este datoria acesta, aunt acestea :

Tal.8000 capete la Mode. Ionita Boerescu.1000 capete la Arhimandritul Parthenie.2000 capete la C ucer. Dona.

www.dacoromanica.ro

NT. NAT. PO'. AL BISERIaS-A A ROMA NIL OR 297

Tal.1000 capete la Paharnicul Dinu.1000 i pac. la Skdar. Trestianu.2000 i pac. la dour nepote ale Arhimandritulul Romano.4000 capete si dobanda la A.ndreia Dragulinescu.1000 capete si dobandli. la Iani Dimitriu.

38,600 capete la un ipochimen cu care s'ati platit altezapise, precum intr'acel zapis scrie.

50,000 la un ipochimen capete cu zapis intArit de Divan,cu care s'ati platit alte zapise din porunca Gra-fulul.

108,60014,230 capete la cocoana Marita Vgaresca Cu anaforaua

DivanuluT, cu care a'aa platit datoria Iconomildin vrernea nit.. Dionisie.

3000 capete la Skdar Raducan Trestian datorie retnasA,de la Dosithei Mitropolitul.

125 830 adiea una Bata, dour -qecl qi cinci mil opt cute treygad datorie capete si dobanda, cu care sa aflaacum datore sfiinta Mitropolie.

1829 Februar 4.Grigorie at Ungro Flahia, Ncofit Rininic, Gheorghie Brancouenu,

( Barba) V aciirescit, Alihat Ghica, Gheorghe Filipescu, ConstandinCrePlescu, Nestor.

(Academia Romang, Dooumet. M. B. Vol. X).

C. Erbiceanu.

4

(Va 'Irma).

www.dacoromanica.ro

NOTITA ISTORICADESPISE

INCEPUTUL CREVINATATEI IN BASARABIA.

Dupe euuentarea lui Orighen fi a euulosului Ipo lit Portuna.

Apostolul Andrei, calatorind prin tara Slava pane laKiev, pretutindene desvolta legea creslinesca intre pagtiniiidolairi '). El a tiimis pe unit din adep0 eel cu propagandacrestinatatei intre locuitorii malurilor Mare! Negre si inimbucatura Dunarei pane in Bessarabia sudului, locuita inacel timp de idolatril Gheti sat. Dachi. Dupe cucerireaDachiei de Romani, multi Romani din Italia si alte pro-vincil trecura cu emigratil in provinciile cucerite de Ro-maul. Asta s'at seversit la intaiul veac dupe nasterea hilChristos. Nu este de indolala, ca cea intai propaganda alegal crestinesti in pustiuriIe Daehiei s'au inceput de laexilatii Romani, del tocmal acesti exilati din prepuclulideilor christianismulul era osanditi in exit, fiind-ca peacei mai culpabilt, adice, care oficial declara propagandaChristianismulul fury schingiuiti sat daft de hrana f arelorselbatice, pe arenele oraselor din Italia. Dar idolattismul

1) Pentru not nu este de loc documentat off, Apostolul Andre! arfi trecut macar poste Dunarea In pact bonito de SciV or! Dad paatnncea, fi'apoi de coloriltii roman!, din care 'q1 trag originea Ro-mbil de astait Prin urmare, faptul relatat de stimatul DomnConstantin de Stamate Clurea, el Apostolul Andre! ar fi cal5,toritpredicand cre§tinismul qi prin tara slava nand /a Chiew, este osimpla si park tradiVe, fara valor°,

www.dacoromanica.ro

NOTITA IST. DESPRE INCEPUTUI. CREST. IN BASARABIA 299

era predominator si in pustiurile Daehiel Eli tlefil colonizatilorprigonind pe creltint, cultul dogmatelor crestine se faceape ascuns §i Cu multa paza prin codrii nepatrunsi si stall-cile neaccesibile, precum dovedese si asta-41 de fata echi-turl §i biserid doplite in stAncl ci prApAstiT.

La al III-lea veac Gotil cuceresc pe Dacht si prin3escde la locuitorii indigenatl dogmatele Christianismului, darlipsa tot ala de apostoll, de biserieT $i moLastirl, precum a-serninea si de oficiurl publice, serbart etc. era causa, elCrestinatatea sta pe be si adeptil el nu sa inmultatt. PeltingA aceea se ivira in Gotia Arianismul ca un puternicconcurent, aca, cA sA ineepura discordil religiose urmitritode galeevI inerunt ate.

In urnlArl sosirA nastrusnicile nAvalirl ale nor6delor dinAsia, care in cete nenum6rate nAbusira in Europa. Col&nile for selbatice trecend prin Gotia starpirA mat de avalmape locuitorit vechi si cu asta curmarA pe lung timp desvol-tarea ChristianismuluT.

Termurile 111-Ard Negre despre Nord era numite deistorieil bisericecti Schithia. La sfftrsitul veaculul al III-leaaeetasi istorid vorbesc de epis-opil Schithiet, care aduce pro-paganda christianismului de la sud impreura cu colonii]egrecilor aezati pe Ormurile Morel Negrese prepune cA$i in partea Basarabiel de Nord, la sfArsitul veaculul al IV-lea, s'ar'i intemelat Eparhia Gotilor aleatuita din preotilgrecestt luati de Gott in robie $i scful bisericesc era E-fremiti Episcopul Hersonuiul 2). De sigur este cA numerul

2) CA Gotii in incursiunea for in Asia aft mud sclavI multi dintrecrostini! existent! aeolo, nu este niel o indolala. Mal stim, ca, dintrecrostini! adusi in rile ocupate de Got! erail eel mai multi dinCapadopia, intro cart! si pArintil Episcogulul Gotilor 13113.1a. Acestefapte sint documentate S5, se consulte Istoria Mitropoliel Moldovelde C. Erbiceanu. Bucuresti 1888, si Crestinismul in Dacia si crestinarea Romanilor de lend Ghenadie Enitceann, asta-41 Episcop deMinnie. Bucuresti 1875). Cat despre Efremifi, Episcopul de Herson,lata ce ctim numal; CA Ermon, Pat iarhul Ierusalimnlul, a trimisEpiscop! la diferite popare barbare din jurul Mare! Negro. NumiSrulacelor trimisi in tara Tavroscitilor (Tvor,017.0) ip,) ca Episoopi erade Sapte. Intro altil cetim : §i Sfantnt Efremiti a lost trimis inScitia (Ey,*0 Ci,,) ; 'far Sf. Vasilevs in Herson (Xspoio, ), aprope deCrimea. Se pare ca Efremiti a prod cit numal in Scitia (Dobrogea)undo a fost $i martirisat. De aicea urmeag, ca nu Eframit a lostEpiscop al Gotilor, of Vasilievs, undo s'a primit qi martirul, Mal

www.dacoromanica.ro

soo NOTI rA ()MCA DESPRE

crestinilor se alciitui numaT din cate-va tabere, Tar eel 1.Ott locuitort 'Astra idolatrismul papa la sfarsitul veacuulal 1X -lea.

La inceputul veaculut at II-lea a erit Christianismului,din amestecatura Dachilor cu colonisatii Romani, s'ati in-fiintat nationalitatea Romans,, disvAlindu-se progresiv pAnAla veacul at VII lea. Romanit luara, preponderen0 In Va-lahia $i Moldova din care face parte si Bisarabia. Introveacul al VII-lea si inceputul veaculul al IX lea Romfinilsudulul, ce locueat acele provincit, se numira Valaht, cu-ceritl de BulgarT, caril la urm6 sit fost crestinaV la veaculat IX-lea de frail apostoll Kiri la si Mitodie introducendpentru et cdte-va cAtii bisericesti de oficiii in limbs Bulgari.

La sfarsitul veaculul at IX lea si inceputul veaculut alX lea, top Romanit primirA crestinAtatea de la bulgart, silinear cdst6panirea Bulgarilor nu se intindea peste Moldova,dar Moldovenil in pilda confratilor Valaht aseminEa dea,-valma as crestinara, a). La inceput preu0 in Roratinia era

cunOstem, ol tot Patriarhul de Iernsalim a trimis In Hereon dup6cat -va timp, pe la 330, in loonl martirisatulni Vasilievs, pe un E-therle. Avesta dupe ce de donii or! s'a dus in Bizant, ca sd capetemijlooe morale din partea Manila! Constantin pentrn convertireaacelor popore barbare la crestinism. sand se intorcea a dots. 6r5, dinBizant a fost arunoat in Dunarea de °Rd necredindollTai $i ecrca TO Etur,&vTiov ippip9q dcno Toi).; ear icrT011; Etc To')

7COT21.1.6V AOUV2131,v). Marele Constantin la rugaclunea Crestinilor dinHerson li-a trimis alt Episcop cu numele Capitol]. (Consults,Euvstxptcrrilc; Tc7)v 3(2exx 1..1.1vthv Tor.; iityyro-J, inrO INixo;yju.cr.,

eAropeirou. 'Ev KWVUTIVTIVO'ffrOXEL 1842 TOp.o; Oy;so.:; pagina33-35. Idem Mineinl pe Martie, etlitla de Neamt, pag. 22 si 23).De aoi ar resulta. ca. Crestinismul la Roman!, prin nrmare si laRomani! din Basarabia n'a venit cn Scitil on mat tar4ilt cu Goti! dinHerson, el l'a primit de la colonistl adusl de Traian din ImperiulRoman, din Roma si ma! ales din Asia mid,. Perseoutile Gotilorasupra Crestinilor din Daoia lnl Traian presupun existenta crest-nismulni la colonist! In! Traian Areas! in Daoia si respandirea tutintro Got! s'a Mont prin colonist! remasl.

9 Nu este exact ca Romani! ar fi primit Cragindtatca de laBulgari. IBA cuvintele pentru ce nu: Mal intli ce s'afi flout Ro-mania colonist! din seoulul al II lea, l ICI lea pans, la al IX-lea, earl!n'alI treout sub Aurelian in Peninsula Balcanica, Qi despre caril sest'e ca, intro el erall multi orestinl? Cam replan° on faptul devenit,pa dupo trecerea unel psrtl, mal ales a armatelor si a olicialilor

(rupl,rwv-

nu

el

www.dacoromanica.ro

I \Wel' t1 IlL CR W, i gATATEI IN BASARABtA 8o1

Natl de la Bulgarl, li tote afacerile biserice§ti attirna dela Eparbia Bulgara. far Moldovenii la veacul al XI -lea §'ailales preutl nu din bulgarl, ce adu§i din Valonia Galicie!RusascA.

Catedra episcopal& ortodoxA l'a4 lust affezemAntul inMoldova pe la 1393 94 li la inceput atarna de la Mi-tlopolitul Galiciel, tar in lima fiau fondat o deosebitAMitropolie la 1401, §i relediuta Mitropoliel se afla in crawlnumit de Grecl Asprokastron (tArgul alb) li care asta-41se nume§te B ilcf. Dar in graba MitropoliOl l'ail mutat re§edinta in Suceava, uncle Catedra Mitropolitilor remase pAnAla mijiocul veacului al XVI-lea, apoi trecurA in lap. Dela veacul al XVII-lea Mitropolia Moldovel incepurA a fiatArnatbre de la Patriarhul din Constantinopol. Cel intAtMitropolit al Moldovel se mimeo, Iosif. Iar Basarabia al-

dintre colonist' paste Duna,rea sub Aurelian, intimpinlm in secululal I1I-lea si al IV-lea $i ma! incolo martini in Dada Tratana caMercurie, la inuatatea socululut al II -lea Sava Stratilat, la finalesecululul al IV-lea, Plsicrat si Valention, Quintilian, Maxim qi Dada,Nichita romanul etc. etc.? Char §i Ethane a Post inecat in Dula-rea voind a, tread. la cre§tinil din Dada Tralant. Apo! no! stimdin Praeticalele SinOdelor, oa, in Peninsula balcanicli li ma! ales dela muntil Emulu! or! Balcanilor ping. in Daniirea all existat §i inseculul al V-lea, al VI-lea §i ne'ntrerumpt Episcopate pentru bise-ricile crestine ale colonictilor tut Tralan, trecuti sub Aurelian pasteDinarea. Tote orasele de pe maid drOpt al Dillard, incep6nd enTom (astit-41 Constants) Dorostru, Nieopolul, Odisul, Appiaria etc.aveat. Episcopil for $i acestia trimiteat'i ne'ndoibil preoti la frAtillordin stanga Dillard, despre care exist urme sufidente spre a niforma oonvingerea Nu se pots dar admits teoria scriitoruld rusGolubinschi ca Romani! s'ar ft crestinat °data on Bulprit siSlavilsi Ind de °WI acestia! Faptele necontestate $i mArturiile istori-cilor contemporant a aoelor epoce se opun in mod evident (ConsultaIstoria Mitropolie! Moldaviet opera citate mat sus. Introducerea cre§-tinismulul intro Roman!. Idem opera citatA Crestinismul intro Dad,care combats toomal erorile istorice Mute din nestiint5, or! in-tentionat de D. Golubinschi). Ierarhia la Romkni nu's1 are inceputulsea in Moldova de la Asprocastru-Cetatea-Albii, ('Acsiprimtaspov),pentra cA Ilia! traditie nu ne-a rAmas la Romini despre acesta §init)! documents nu avem de boo. Nol ctim ca in descAlicatul al LI-leaDrago§ a venit cretin de poste muntl, el acolo Roma,nil ill ask'Biserid §1 Monastic!, prim urmare aveaA o ierarhie §i dar n'a im-pramutat ierarhia din Asprocastra or! Cots tea-A1b1,. (SI se consultsDocumentele Hurmusachi publicate de Academia Romans si `1st); ix'r1js Poutiouvia; 676 Aw.rjtpo cbtXtairt:8ou iv Aitcpt:ci 1816 pag,402-414).

www.dacoromanica.ro

302 NOTLIA ISTORICA DESPRIt

catui o deosebita Eparhie ce se numea Pres lava, cu eelIntAT Mitropolit numit Kiril.

Politica Papel ce cu sirguinta lu3ra sere a desvolta pre-tutindinea catolicismul universal prin asezennantul ordinu-lul Iesuitic, lucepu a apasa prin et Orthodoxia ce nu eraInert bine intemeTata In Moldova, mal mult din causalirobagluluT slavon cu care se sexe'rsa cultul ne'nteles depopor, asa ca,, misionaril catolicl, sub initiativa Papel Gri-gorie al IX-lea, se sili sA introduce catolicismul in Moldova,dar tote silintile for Jura, zadarnice. A dotia incercare aIesuitilor In propaganda catolieismului s'au Mout dupeUnia Florentine, anume la anul 1583, si a fost trimis inRomania Tesuitul Antonia Posevin, dar ei asta incercaredin causa political si grozAv.ile inquizitiel de care se auteapan& In ter' departate, Taro si nu a avut nisi un sucees siRornami remaserA nestramutatt in a for orthodoxie, afarade Maghiaril si Sacsonii (venetici din Flamandia) care laanul 1371, trecura, la catolicism, alcAtuindu-si o deosebitACatedra cardinalicA in Siret formats, din calugArT Frances'NenitT din Cara Lesasca si numitl (minoritl).

Romani' din Moldova primind orthodoxia de la Bulgarl,Intrebuinta molitfile si tote ofioiile b'sericestI dupe manuscriptele scrise in limba slavona Ora la jumetatea yea-culul al XVII lea ntunci Voevodul Valahiel Matel Basarab

Domnul Moldovel Vasilie Lupul. au introdus tipografiain TatgoviAe si IasT, tiparind carpi bisericestl in limbaRol:dna cu litere chirilice.

La anul 1646 s'au tipArit aseminea dupe porunea lulVasil() Lupu eel Intel asezemant al Leger Civile p ntruPiincipatul Moldovel, Tar in Targoviste la anul 1652,dupe sirguinta M trop A tuluT Ungro VlahieT tefan, cuajutorul but Langart CurmeT, s'ati tipArit in limbaRomaneasca Indreptarea Logel" 4). Afars de aceste carp.

4) Nou6 Romanilor zee aunt asta-dl forte bine cunoscute au4-oriT,oartile imprimate si persOnele ce s'aiI (=pat cu traducerile la in-cepnt, pe timpnl lnI Vasilie Lupu si Matheit Basarab. Dealaram cann cunostem nimic despre activitatea literara, a nnnl Pansii LangartCarmel. §tim cd Indreptarea legel, imprimata la Targovi§te subMitropolitul Stefan, sate Mute, de Daniel M. Panonenu, care latice ni spune in prefa0: Avesta au4ind Qi ell mat micul, prostulsi plecatul prah de subt piddrele cinstite ale Sftutiel tale (0 sfiuteereOete) de multi LachedemonenT, voila cu tots, anima en blagosiovenia si indemnarea sfilliel tale a prepune aeestl Indreptare d@

Pangit

qi

ai

www.dacoromanica.ro

iNdEPUIIIL CRE§TINATATLI IN BASARAnTA 803

s'ail mai tiphrit In Iasi in limbo, Romaneasch s-ta Litur-ghie, Apostolul, nee oficiului si Santa Scripture tradusedin grece3te de Nicolae Spataru, care la urmh s'a mutatcu sedinta pe laugh Tzarul Alexie M.hailovici la Moseva 9.

Cu Intemelarea Orthodoxiel incepura inauguratia ne-aparatelor zidiri, precum biserici, monastiri §i seminarilpentru preghtirea preotimei a clirosului. La fnceputulveaculut actual phria la trecerea Basarabiel de la Moldovala Rule, In Principatele Romania se afla 56 monasiiri deambele secsurT, in st6panirea carora se afla prin donatiunimai a frisea parte din teritoriul Romania, Ora la BEM-lbrizarea averilor nionastiresti.

Dupe luarea BasarabieT, c6rmuirea Rusasca organise,administratia bisericeasca, numind'o Eparhia Kisinauluia Hotinului, la 21 August 1813, impartind oblastia Inprotopopii sate tinuturi. La Inceput, Mitropo'it Exarcha font Gavriil, lar vicar Dimitrie Solima, care a tradus carpde ofir:iil in limba Romaneasch.

Mitropolia din Kilhatit a Lost zidith. de Gavriil la anul1817, tar soborul Catedral s'ati zidit la anul 1836. Celemai vechi biserici a Kisanaului sunt Arhanghelul Mihail

lege de pre limba elinesca pre limba profit& Humana* na Gra deineyreduicia prostimel mole, sail da ye lute° iriv4itara inv4at,farit cat numal m'am ispitit a lingo pre dinafara putinel Grama-tea ce in Vita mintea iataleptia, aratarea, supane-rea qi indteptarea a caviosului intro ieromonahl Chir Ignatie Pe-tritg si a MI Panteleimon. Daman iscusiti amendol de la Hio, yes-tits si forte iscusiti intra Damnecleesca Scripture " Iata dar tineeste traducnoral din greceste a Indreptarel Lege! (N,p.-dxiv090.).Meat Daniil M. Panonenu a invatat carte la stela Grecesca din

Trel Ierarhl din Iasi. Pentru ea fratil Ligari41 nisi' Lost pro-loser! de cat in Iasi apoi in Rosia la Mosqaa. Mal titim ca. le-gile lmparate§t1 publioate de Vasilie Lupu, all Post traduse mai in-UM de catra Meletie Sirig din limba veehe in tea aplavulgara-greol $i din nista de Eustatie in limba romans. (Ve41 CronicarilCreel din Epoca faiiariotioa de C. Erbicenu, Bucuresti, 1888, pag. XI;Idem Naosioardcwil TtXoX6ita Ea(lx, cuventul At Gq-.(fi714). Remanedar oil, nod ni este neounosout acel Pansie Langart Carmel.

6) RugAm pe stimatul D. C. Stamate de Clarea, sa, ne comunicedate precisa asupra timpulul tend Neculai Spatarul ar f tradusa-parte Liturgia, Apostolul, Ragaciunile oficialui, eto. Nol stimca, el a tradus Sf. Scripting, care in urma s'a indreptat de fratilGrecenu si de Mitrofan, Episcopal de Buell imprimat; dar des-pre alto carts in romaneste nu stim nimic. Cunostem ce as impri-Mat Varlam Dositeih, dar nu Neculal Spatarul, ce-I 410 Carnal,

gi

gi

gi

gi

Sf.gi

gi

qi

li

Sintaxisnl,

.1;x6

www.dacoromanica.ro

864 NOTITA 1ST. IMSPRE INOEPIAIII, C/2FST. IN tiASARAMA

zidita la anul 1803 si a S -tulul Iiie zidita la anul 1806.In t6ta Eparhia ea num6i a la auul 1875 peste 817 bise-rici, 445 prin tfirguri si 372 satene. In timpul actual sanumera la 850 biserici si monastiri din ele eel mai vechitieste Schitul femeesc Varzaresti (tinutul Kisingului), ziditit laanul 1420, apoi urmeza monastirea de barba0 Chipriana,ziditit la veacul al XVI-lea ci monastirea de barbati Hineul,zidita la veacul al XVII -lea, amendoue (In tinutul Chisina-ului). Schiturile de barbati se numesc Jaba (tinutul So-rocii) si Saharnina (tinutul Orheulul) acele doue s hiturisent zidite in stfincile oable de pe malurile Nistrului. La12 chilometre de la Saharna se aiia schitul Horodestea, (ac-tual desfiintat). Acest schit a fost zidit pe o stanca ne-accesibild, cu chiliile cion'ite in stanca si o potecti, pericu-16se ea duce la malul R6ului. Asta dovedecte vechimeatimpului prigonirel Christianismului in Basarabia in pri-vinta religi6sa, precum si a se:batecilor instincturl de pradg-cini a atfitor pop6ra ce calea Ora cu foc si Kluge. Caci,positiunea Geografica a acestei provintii slujea ca un podde treceie atfit in tendenftile emigratiunel cat si a resbelnici-lor intre Asia ci Europl.

Constantin de Stamati Ciurea.Basarabia, 6 April 1893.

Acesta relaVe despre incepntul crestinktgel in Basarabia 'mt -alost incredintata spre publicare de catr5, fostal Metropolit si Pri-mat al Romania! D. D. Iosif Gheorghian, qi caruia 'i-a lost tra.mis5.de ditre insult autorul D. Constantin de Stamati-CIurea, insotit5, deo amabila epistoll cu data din 4 April 1893 end Preasf. Sa. Inacea episto15, cites° : ea pentru inforrnalluni pur de acesta naturd&int la diepositia Eminentiel 1/6stre", Not, in interesul carat stiin-tific, rugitm on insistent& pe D. Constantin de Sts.mate-Ciarea, s5,

bine-voiasca a ni tramite din °and in dud docnmentat tot cea cowho cti despre crectinarea Romanilor de prin Arohivele si Biblio.thecele Raid, cu deosebire din Odesa, Chiev, Mosqaa si Varsovia,si'l vom fi recunoscitorl pentru luminele ce ni le va comunica. De-claram cit dorim A posedam, dt de multe date ci documente in a-costa, (Asthma religidsl, Ilind-ca suntem sigarI c5, din ele se vaproba tot mat puternic tesa, oft Romani! ail lost on malt inaistede Bulgari 0 Ruct orestinaV, chiar din timpul colonis5rei for prinTraian In Dada, si 05, aserteunile unor istorici, ce se incerd aconfanda si contopi in cestiunea crestinaril pe Romani on Balgarilqi Rnsii, stint asertiani intenVonate, gratuite si eronate, in scop dea micsora valorea vedimeiRomanilor crostini de la Guile Dullard.

C. Erbiceanu,

www.dacoromanica.ro

OFICIALLegea elerulai mireau §i a Siminariilor

(Dupei Monitorul Oficial).

CAROL I.Prin gratia ltit Dutrineqeti qi vointa nationals,

Rege al Romania,La to de fatd i viitorl, san6tate.Corpurile legTuit5re ad adoptat qi Not sanctio-

nam ce urrnez6:

IJ = C+ASUPRA

CLERULUI MIREAN SI SEMINARIILOR

CAPITOLUL I.

Parohiele si personalui lor.

Art. 1.. Numerul parohielor din tOta tera se fixeza la297 urbane si 2734 rurale.

T6te bisericile din tart., afard. de Mitropolil si Episco-pii, fac parte dintr'o parohie.

Nu fac parte din parohii bisericile de la monastirile sischiturile de monahT si monahil carT, conform regularelSt. Sinod din sedintele de la 8 si 9 Decembrie 1888, nusunt bisericT parohiale.

Art. 2. Parohiele de cart se vorbeste la art. 1, sunt celefixate de St. Sinod in sedintele sale de la 8 si 9 Decem-brie 1888.

Se va putea modifica, inainte de punerea in aplicarea acestel legT, de cAtre St. Sinod, in acord cu ministerulcultelor, circumscriptiunile parohiilor, fail insa a impu-tina numerul lor,

[Swiss Oithodoxl RomiaI 2,

www.dacoromanica.ro

306 LEGFA CLERULL I MittiN

Norma dupe care se vor putea face modificarile va fipentru par-ohiile rurale, pe cat posibil, comuna; iar pen-tru cele urbane numerul de 400 familil minimum.

Dupe punerea in aplicare a acestel legi nicl o modifi-care nu se va putea aduce acestor parohil de cat prinlege. In casul insa, in care se infiinteza o comuna none,de acord cu St. Sinod, se pOte infiinta o noue parohieprin simplu decret regal.

Ad. 3. Bisericile sunt parohiale si filiale.Bisericile filiale, earl se gasesc in alte catune de cat

biserica parohiala, se vor intretine si de aci inainte.Art 4. Nimenl nu plite inflinta o biserica noue de cat

cu voia episcopulul respectiv si a ministerului cultelor, sicu obligatia, Baca acea biserica nu se zideste ca se in-locuesca o biserica parohiala, sau una din filialele pre-vequte la art. 3, Win. II, ca acel ce o inflinteza sa asi-gure un venit suficient pentru intretinerea bisericel si apersonalulul el, conform acestel legI.

In aceleasl conditiudf particularil pot, cu autorisatia e-piscopilor respectivi si a ministerului cultelor, lua asuprafor o biserica

Paraclisele si bisericile particularilor nu infra in nume-rul bisericilor parohiale sau filiale. OrI-cine pcite face a-semenea paradise sail biserici particulare cu autorisatiaepiscopulul respectiv. Cand insa particularil voesc a avea laparadise sail la bisericile particulare un personal clericalpermanent, deosebit de acela al bisericilor din parohie,el vor fi datorl a se supune obligatiunilor coprinse in a-cest articol pentru cel ce doresc sa infiinteze biserici noul.

Art. 5. In fie-care parohie va fi un preot paroh si doulcanteretl.

Fie-care biserica urbane. va avea un paracliser.In fie-care comuna urbane., resedinte' de judet, care nu

este sediul unel 1\Iitropolil sau Episcopil, va fi un diaconla biserica de capetenie, desemnata de episcopul respectiv.

Bisericile cart ail fondurI propril, indestulatOre spre aplati si un diacon, i1 vor putea avea.

Pane cand numerul preotilor va scadea la cel fixat prinlegea de fate, va fi cate un cantaret de fie-care bisericafiliala urbane., care are preot.

filiala.

www.dacoromanica.ro

1FGEA CLERULLI MIhtN ()7

Comunelor nu le este interclis ca din budgetul for saplatesca mat multi cantareti.

Art. 6. La mitropolii vor fi cate 4 preot,1 si cate 4 dia-conl ; la Episcopil 3 preotil si 2 diaconl.

Art. 7. Bisericile ale caror fondurl particulare ajungspre a plati cate 3 preoti si un diacon, si se administrezaprin epitropii, altele de cat cele preveclute de art. 12 dinacesta lege, it vor putea avea.

Para la stingerea personalului acji in Ili*, ele vor pu-tea 'Astra numerul actual de preoti si diaconi, chiar dacaar trece peste cifrele de mat sus.

Art. 8. Monastirile de maid vor avea cate clout panala palm preoti si un diacon, dupa insemnatatea lor.

El vor fi platitt ca parohi rurali.Pana la stingerea personalului acji in fiinta, preotil de

la monastirile de maid vor putea sa remana tot acolo,chiar daca ar fi mat numerosi, considerati ca preoti su-pranumerarl.

Preotii de la monastirile de calugari nu infra in pre-vederile acestei legi. El nu vor primi nici o plata deose-bit de intretinerea for monahala si nu vor putea trecela Mitropolll si Episcopil de cat daca intrunesc conditiu-nile de admisibilitate preveclute in acesta lege.

In nici un cas el nu vor putea fi numill preoti parohipe la parohii.

Art. 9. Bisericile de la cimitirile din comunele urbanevor fi deservite pe rand de toil preotil din acea comuna.

Art. 10. Toti preotii aqi in Ili* earl tree peste nu-merul parohielor, vor fi adaogati, cu titlul de preoti su-pranumerari, la bisericile parohiale sail filiale, dupa re-gulele relative la numirea pa,rohilor.

Art. 11. Pana ce se va ajunge a nu avea mat multipreoti de cat numerul fixat prin acesta lege, nu se vormat face chirotoniri de cat eel mull una la patru vacantein fie-care eparhie.

Cand numerul preotilor va ajunge la cifra stability prinacesta lege, nimenl nu va putea fi hirotonit daca nu vafi vacant un loc de paroh.

Niel o hirotonie, afar& de cele din monastirile de ca-lugari, nu se pite face de cat cu autorisaVa ministerultg

www.dacoromanica.ro

Mg LLGEA CLEM3-, t Maki NI

cultelor, care insA, nu o va putea refusa de cat dataeste contrarie legilor si regulamentelor.

Chirotonia in contra dispositiunilor din acest articolconstitue un abus de putere, si va fi pedepsit conformart. 147 din codul penal.

Art. 12. In fie-care parohie se institue o epitropie in-sarcinata cu administrarea bisericUor din acea parohie, sicompusa din 3 membri: preotul-paroh, un membru nu-mit de prefect in parohiele rurale, de primar in parolnileurbane, si un membru ales de parohieni pe 5 ant.

Un regulament va determina modul alegerel si atribu-tiumle lor.

Se excepteza bisericile carl ail o epitropie speciala in-stituita prin actul for de fonclatiune.

CAPITOLUL II.

Numirea, si datoriele parohilor.

Art, 13, Pentru a fi numit paroh sail diacon intr'o parohieurbana se cere a fi roman si a avea diploma de licen-Vat sad doctor in teologie de la o facultate ortodox A.

Pentru a fi numit paroh intr'o parohie rural& se cerea fi roman si a avea diploma de absolvire a unul semi-nar complet.

Se escepteza de la obligatiunile impuse prin acest ar-ticol, toil cel cari ail fost chirotonip preotI sail diaconlinainte de promulgarea acestel legI si carl ail cel putin4 clase seminariale.

Se mai cere asemenea, pentru a fi numit paroh, sa nufi fost condamnat pentru vre-o crima sail pentru vre-u-nul din delictele urmatOre: fals, furl, inselaclune, abusde incredere, marlurie mincIunOsa, atentat la bunele mora-vurl, delapidare de banl publici, mituire si spargere desigilitl, sail la o pedepsa mal mare de 15 Bile inchisOrepentru on ce alt delict preveclut de codul penal.

AceleasI conditiuni se cer si pentru a fi chirotonisit.Seminaristii absolventI a 4 clase, nehirotonitl pan& la

promulgarea acestel legl, vor putea fi primiti in scOlelenormale de invetatorl dupa normele ce se vor statua inlegea invelaniintuluI.

www.dacoromanica.ro

LFGEA CLERULL I MIAN 309

Art. 14. Rana, ce num6rul preotilor va scadea la nu-merul normal, la cas de vacanta se vor preferi licentiatilin teologie, dupa densii preotiI supranumerari actuall siceI chirotonitl in viitor, conform acestel legi.

Preotul supranumerar, care refusa de a accepta trans-ferarea ca paroh la o parohie vacanta, perde dreptul delefa. El nu mai nume'ra la fixarea lucrurLr vacante pre-vequte in art. 11.

Art. 15. Numirea parohilor, a diaconilor si a celor-altipreoti se face de catre episcopul respectiv In intelegerecu ministerul cultelor.

Cantaretil si paracliseril se numesc de episcopil respec-tivl dupa recomandatiunea epitropielor parohielor. El potfi revocati de catre episcopul respectiv.

Personalul clerical al bisericilor ce se sustin din fon-durl particulare se numeste de dare episcopil respectiviin acord cu representantil legall ai fondulul din care sesustine biserica.

Art. 16. Protoereul se numeste de dire episcopul res-pectiv in intelegere cu ministrul cultelor. Confirmarea 'ise va da prin decret regal.

Nu pot fi numiti protoierei de cat absolventil a eel putinuntil seminar de gradul al 1I-lea.

Protoiereul p6te fi revocat de catre episcop printr'o de-cisiune motivata. Cand protoiereul va fi esit din sferaactivitatei sale bisericesti, va putea fi revocat de catreministrul cultelor, data episcopal va fi refusat sal revOcein urma adresel ministrulul.

Art. 17. Pe langa cele-alte pedepse prev6clute de re-gulamentele St. Sinod se mal p6te aplica parohului, dia-conulul si preotulul supranumerar si pedepsa suspenclareltemporale sail a suprim'arei lefel.

Aceste pedepse li se pot aplica la casurile in call all co-mis vre una din vinele prevOute prin regulamentele St.Sinod, sail in casurile in cart densii s'ar fi facut vino-vatl de neindeplinirea vre uneia din obligatiunile for im-puse prin aceAa lege sail alte legi ale Wel, precum side on ce alte vinl de natura a le perde caracterul.

Suspendarea sail suprimarea lefel. precum si pedep8elepreveclute in regulamentele Sf. Sinod se vor pronunta decatre consistoriele eparhiale, care se vor compune din trel

www.dacoromanica.ro

310 1.M:A CLIELIATI Mittv

membrl clerici, numill pe 3 ani de catre episcopul res-pectiv si ministrul cultelor. Membril acestor consistorilnu pot fi revocati inainte de espirarea termenului de 3ani de cat de comun acord in tre episcopul respectiv siministrul cultelor. Et vor primi o diurna pentru cjilele incari in sedinte si cheltueli de transport, fara a se con-sidera acesta indatorire ca o alta functiune publica.

Sentintele consistorielor eparhiale, in ceea ce privestesuspendarea sail suprimarea lefel, vor fi aduse la inde-plinire de catre ministrul cultelor. In privinta celor-altepedepse prevNute de regulamentele Sf. Sinod, sentinteleconsistoriale vor fi aprobate si aduse la indeplinire decatre episcopul respectiv. In cas de caterisire, osanditulare dreptul sa faca recurs la Sf. Sinod. Acesta data vagasi ca procedura nu a fost bine indeplinita, sati ca le-gile on regulamentele nu ail fost bine aplicate, on ca s'acomis un exces de putere, va avea dreptul sa caseze sisa trimita causa a se judeca de un alt consistoria din-tr'o eparhie limitrofa, care va judeca definitiv.

Dreptul de a trimite d'inaintea consistorielor eparhialeit are atat episcopul respectiv, cat si ministrul cultelor ;iar pentru personalul clerical de la bisericile earl, avendfonduri particulare, se vor gasi administrandu-se de ca-tre epitropil sail eforii, constituite prin actul insusi de fun-datiune, acest drept it vor avea si epitropil acelor bi-serici.

Cand trimiterea in judecata se face de ministru, sailde catre epitropil bisericilor prev6glute mai sus, acusati-unea d'inaintea consistorielor eparhiale se va sustine decatre defensoril ecclesiastici, cari se vor infiinta pe langaministerul cultelor, si earl vor trebui sa fie ortodoxi. Candinsa episcopul a trimis in judecata, acusatiunea se vasustine de catre revisorii eparhiali, cari se vor infiintape la fie-care eparhie. In acest cas defensoril ecclesiastic)ail dreptul de a asista la judecata.

Un regulament va determina procedura.Martorii chemati d'inaintea consistorielor eparhiale vor

fi datori sa se infatiseze sub aceleasi sanctiuni ca si d'ina-intea instantelor judecatoresti.

Suprimarea lefel pentru tot-d'auna se aplica de-a drep-tul de catre ministerul cultelor parohului, diaconului si

www.dacoromanica.ro

LFGEA. CLF U..U1 MIRtS 311

preotulul supranumerar care a fost condamnat de catrejustitie intr'unul din casurile preveclute la art. 13.

Condamnarea unul paroh intr'unul din casurile prev6-dute la art. 13, atrage de drept si perderea positiunelsale de paroh.

Art. 18. Parohul este dator sa indeplinesca tOte oficiilereligicise pe rand in diferite biserici din parohia sa.

El este dator sa servesca far& plata tOte oficiile ace-luia dintre parohieniT sei care nu va fi in stare sa pia-tesca.

Et este dator a preda inv6tamentul religiunel in scOlelepublice primare, data acesta, '1 se va cere de Care mi-nistrul cultelor,

CAPITOLUL

Despre seminaril,

Art. 19. Instructiunea personalulul clerical inferior seda numal in seminaril.

Seminarul coprinde un curs complect de 8 any, imp Ar-tit in curul inferior de trey ant si cursul superior decincl ant

Vor fi in Romania, de o cam data., doue seminaril cucurs inferior, si anume la Roman si Curtea de Arges sidoue cu curs superior la Iasi si la Bucuresti.

Elevil seminarului Nifon vor fi asimilatt celor de laseminariile Statulul.

Art. 20. Materiile ce se predait in seminaril vor fi:limba romans, limba latina, limbs elena, limba francesasaiz germane, istoria, geografia, matematica, stiintele fi-sice si naturale, notiuni de agronomie, horticulture si vi-ticulturk notiuni de medicine populara si veterinara,_giena, filosofie, pedagogie, istoria sacra, istoria bisericesca,confesiunea ortodoxa, teologia dogmatics, morale si pas-torals, dreptul canonic, omiletica, liturgica, exegesa si pa-trologia, musica vocals si bisericesca, desemnul, lucrulmanual, gimnastica si jocurile gimnastice.

Programul seminarielor se va alcatui ca si programulcelor-alte scat secundare, luandu-se si avisul facultale1de teologie.

i-

www.dacoromanica.ro

312 LEGEA CLERULUI MIlitts1

Pe laugh fie-care seminar cu curs superior va fi si oscOla de aplicatie diresa de catre profesorul de pedagogie,care pentru aceste. Indatorire, va fi retribuit cu o diurnaegala cu lefa unul institutor.

Art. 21. Pe lange. absolventit cursulul inferior al semi-nariilor se vor putea primi in cursul superior, si numalpentru locurile pe carl nu le vor putea umple absolventiiseminarulul inferior, si absolventl aI unul curs secundarin urma unul examen, al carul program se va determinaprin regulament.

Art. 22. Scolaril seminariilor superidre nu pot trece lalicee sail la alte scoll secundare, nici a se presenta labacalaureat, de cat dupe. ce vor fi restituit Statulul sumace a cheltuit cu intretinerea lor.

Diploma de absolvire a seminarului, care se va da inurma unul examen general, ale caruia conditiun1 se vordetermina prin regulament, nu deschide nici o functiunepublice., afare, de aceea de membru al corpulul didactic,pe care absolventul seminarist o va putea capata in li-mitele ce se vor statua prin legile asupra instructfuneIpublice.

Art. 23. Directorul fie-carul seminar va fi un cleric ;cinci ani dupe promulgarea acestel legI, el va trebui saalba si un grad academic.

Inspectiunea seminariilor se va face de care ministrulcultelor si de catre episcopul respectiv.

Art. 24. Numirea si disciplina corpulul didactic al se-minariilor se vor regula de legea asupra invetamentululsecundar.

Regulamentul de punere in aplicare a acestel leg1 vafixa numerul profesorilor si orelor de lucru, luand dreptnorma, ceea ce se va statua si pentru profesoril celor-alte scoll secundare.

Art. 25. Seminaristil se vor primi dintre absolventlI cla-selor primare in urma unul concurs, ale carui conditiunise vor determina printr'un regulament.

Seminaristil vor fi interni, bursierl si solventi.Art. 26. Seminaristil de la seminariile ce se desflinteze,

pe cliva de 1 Septembrie 1893 vor fi trecutl la semina-riile ce reman, in clasele respective.

Art. 27. Ministrul cultelor este autorisat, dace, va crede

www.dacoromanica.ro

LFGEA CLERULUI mmta 313

cu tale, sa treat din oficitl la o alta catedra din inveta-ment pe profesoril provisoril sail definitivi al seminariilorce se desfiinteza.

CAPITOLUL IV.

Intretinerea parohfilor.

Art. 28. In parohiile urbane fie-care paroh primeste olefa de doue sute lel pe lima data este licentiat sat doc-tor in teologie, una suta lei pe luna data, este absolvental seminarului complet, sese-cleci lei pe luna, dad esteabsolvent al seminarului de grad inferior; iar fie-carepreot supranumerar lei 150 data este licentiat sail doctorin teologie, lei 80 data este absolvent al seminarului com-plet si lei 40 dad. nu are nici unul din aceste titluri.

In aceleasi parohii diaconul, data este licentiat sail doc-tor in teologie, primeste 200 lei lefa pe luna; dad. nuare aceste titluri primeste 100 lei pe lima, cantaretul lei50 si paracliserul lei 30 pe ]una.

In parohiile rurale parohul primeste lei opt-cleci pe limadata are seminarul complet, cinci-cjeci lei dad nu arede cat seminarul inferior si trei-cleci si cinci lei data, estesupranumerar.

In aceleasi parohii cantaretil at cate 11 lei pe lima.In parohiele earl nu ail pament, parohul, preotul su-

pranumerar si cantaretul primesc un spor de 25 lei lasuta asupra remunerarilor de mai sus.

Preotii si diaconil de la monastirile de maid vor primilefa unui paroh rural; iar supranumerari de la acestemonastiri lefa unui supranumerar de parohie rurala.

Preotii si diaconii de la Mitropolii si Episcopil vor primiaceleasi lefuri ca si parohii si diaconi urbani.

Diaconil supranumerari se asimileza preotilor supra-numerari.

Preotii si diaconii de la bisericile care se intretin dinfondue particulare vor primi cel putin lefurile prev6clutein legea de fata.

Comunele suet libere de a da un spor de lefa pesteceea ce se prevede in acesta. lege, cu conditiune a platiegal pe toll preotii de aceesi categorie din comuna.

Preotii si diaconil de la Mitropolil, Episcopil, precum

www.dacoromanica.ro

314 LEG2A CLEMJLUI MUcttsT

si preot.ii si diaconil din Dobrogea, vor primi un spor de30 la suta asupra lefurilor preveclute in acesta lege.

Preotul supranumerar care se va transfera la o paro-hie vacanta conform art. 14, va primi o indemnitate detransport ce se va fixa prin regulament.

Protoiereil vor primi o lefa de 300 lei pe lima.Preotil si diaconil de la, bisericile acli intretinute de Slat,

cart se vor gasi functionand la punerea in aplicare a a-cestel legi, vor primi de la Stat, peste lefurile ce li sefixe7.a prin acesta lege, un spor de lefa viager, socolitast-fel in cat sa le implinesca lefurile de cart se bucuratila punerea in aplicare a acestei legi.

Cantaretii, ca si Intregul cler, vor fi scutiti de straja side Bile de prestatil.

Art. 29. Dupa, ciece alai de functionare de la promul-garea presentei legi, parohul si supranumeraril all dreptla o sporire de lefa de doue-cleci la suta, dupa alti cleceani la o sporire de Wa de alti dou6-cleci la suta.

Art. 30. Legea pensiunilor se va aplica si parohilor,diaconilor si preotilor supranumerari, cu deosebire ca anilserviti nu se vor num6ra de cat de la data punerel inaplicare a acestei legi, si ca parohul, diaconul si preotulsupranumerar nu vor putea valora elrepturile for la pen-siune de cat la versta de 70 ani, sail si mai inainte datase va constata ca din infirmitati incurabile nu mai potcontinua serviciul lor.

Pentru preotil si diaconil ac,1 intretinuti de Stat se vaadaoga si anif serviti inainte de punerea in aplicare aacestei legi, si in cursul carora li s'a facut retineri con-form legei pensiunilor.

Comunele urbane cari, conform presentei legi, vor platipersonalul clerical din acele comune, sunt datOre a le dapensiuni dupa normele stabilite de legea pensiunilor tune-tionarilor Statului si de legea de fata, find autorisate aface retinerile prevegute prin aceeas lege.

Art. 31. Deosebit de lefurile fixate prin presenta lege,parohul si supranumeraril se vor bucura de veniturile e-pitrahilului, oprit find de a cere taxe mai marl de catcele ce se vor fixa prin regulamentul de aplicare a aces-tei legi,

www.dacoromanica.ro

LIPGE*A CLERULTR MlidA 315

La parohiele urbane, reseclinte de judet taxele se vorspori cu 50"/o.

Produsul acestor taxe se va impArti ast-fel:8/4 de o potriva parohulul si supranumerarilor si 1/4

Cantaretilor si paracliserulul.Art. 32. Pentru intretinerea bisericilor in parohiele ur-

bane vor fi cel putin 20 lei pe luna de biserica, in celerurale cel putin ilece let pe lung, de biserica.

Art. 33. Folosinta pamenturilor bisericilor rurale o vaavea de o potriva fret sferturl parohul si preotil supra -numerarl si un sfert cantaretil.

Art, 34. Bisericile care ail venituri propril vor trebuisa intrebuinteze acele veniturl pentru plata personalulul,sub controlul primariilor respective.

Daca acele veniturl prisosesc, prisosul se va face fonddestinat cu precadere la repararea si intretinerea bisericelsi a celor-alte asecleminte de bine-facere si cultura dejaintemeiate de acele biserici.

Niel o alta destinatiune nu se va putea da fonduluTsau venitulut fondulul fara autorisarea ministrulul cultelor.

Se exepteza de la prescriptiunile acestul articol biseri-cile pe cart legea comunall le excepteza de la controlul

Art. 35. Bisericile sunt persone juridice.Averile for se administreza de epitropil, conform acte-

lor de donatiune si testamentelor si sub controlul pri-mAriilor respective.

Bisericile ale caror venituri vor fi suficiente spre a a-coperi cheltuelile prevOute in acesta lege, nu vor matprimi plata pentru personal sail material nici de la Stat,nici de la comuna.

Art 36. In parohiele urbane plata personalului clericalsi a intretinerel bisericilor cade in sarcina comunelor.

Se excepteza, bisericile declarate monumente istorice, acAror intretinere materials va fi in sarcina Statulul.

Sumele necesare pentru acest sfersit se vor inscri din()licit' in bugetele comunelor.

Plata se va face prin epitropiele parohielor, arora co-munele vor remite sumele necesare in rate trimestriale.

Comuna care va interclia cu plata unel rate trimistri-ale va perde dreptul de a face dOnsa plata OW', epitro-

primariilor.

www.dacoromanica.ro

MG LEGFA CLERULLII MiRtg

pit. In acest cas sumele necesare se vor inscri din oficiiiin budgetul comunel si vor fi v6rsate Statului, care le vapreda epitropielor parohielor.

Statul inscrie In budgetul ministerulul cultelor o sub-ventiune de lei 500,000 pe an, care se va imparti comu-nelor urbane in proportie cu num6rul parohielor lor.

Comunele urbane sunt datOre sa intretina si de aidinainte corurile la bisericile foste intretinute de Stat, cartse vor gasi av'Ond corufl in momentul punerei in apli-care a acestei legt.

Art. 37. In parohiele rurale plata personalulul clericalse face de ministerul cultelor. Intretinerea bisericilor insa,este in sarcina comunelor, gall de acele biserici cart arfi decJarate monumente istorice. Plata se va face prinperceptorit Statulul, carora ininisterul cultelor va remitesumele necesare.

Art, 38. Intretinerea personalulul si a bisericelor pre-veclute in art. 1, alin 3, va fi in sarcina StatuluT.

Disposiriuni diverse.

Art. 39. Cand ministrul cultelor ar fi de o alts confe-siune de cat cea ortodoxa, el se va inlocui cu un altuldintre colegiT set ortodocsi, in tot ce priveste indeplini-rea atributiunilor ce se da, prin acesta lege ministrulutcultelor.

Art. 40. Regulamentele prevedute in art. 12 si 17 vorfi alcatuite de ministrul cultelor impreuna cu o comisi-une alesa de Sf. Sinod.

Dispositiuni transitoril.

Art. 41. Pentru acoperirea acestor cheltuell, taxele adiin usii se transforms intr'o dare de patru lei pe an asupratuturor contribuabililor de rit ortodox din comunele rurale,pana ce se va aduce o lege de imposit, care sa inlocu-iasca aceste dart printr'un imposit general.

Art. 42. Un regulament va determina modul de apli-care al acestel legi ; acelas regulament va determina

www.dacoromanica.ro

LEGEA dLERULU1 MINEN 311

condiciunile de admisibilitate si atributiunile defensorilorecclesiastict

Art. 43. TOte legile si regulamentele contrarii legel defata sunt si reman abrogate.

Art. 44. Personalul din directiunea cultelor a ministe-rului cultelor va putea fi sporit pe calea bugetara pesteprevederile legei de organisare a acestul minister.

Art. 45. Acesta, lege se va pune in aplicare la 1 Apri-lie 1894, afara, de partea relativa la chirotonil. care seva aplica odata cu promulgarea legel si de partea rela-tiva la seminarii, care se va pune in aplicare la 1 Sep-tembrie 1893.

Rana atuncl Se vor alcatui programele seminarielor sise vor adapta localurile la nouile nevol.

Panh' ce se vor zidi localuri incapetOre pentru nouileseminarii, se va putea mantine provisoria unul sail maimulte din seminariile de gradul I, astA-di in fiinta.

Art. 46. Ministerul instructiunei publice este autorisat,in limitele creditelor acordate pentru seminare in budge-tul anulul 1893-94, sa aplice dispositiunile din acestalege relativa la seminarii.

Art 47. Parohil care se vor gasi functionand la pune-rea in aplicare a acestei legi vor remanea la locurile lor.

Art. 48. Cinci and dupa promulgarea acestei legI, licen-liatii si doctoril in teologie vor putea fi hirotonitl si pesteregula fixata de art. 11.

De asemenea in acelas period de timp pentru paro-hiile din Dobrogea se va putea cu autorisarea ministeru-lig cultelor, hirotoni si seminaristii cu patru clase. Acestains& numai in cas de a nu se gasi candidati cu titlurileconforme cu acesta lege si cu conditie, ca acesti hiroto-niti sa, nu pa& mai tarcliii trece la vre-o parohie de din-c6ce de Dun6.re.

Acesta lege s'a votat de Senat in sedinta de la 28 A-prilie anul 1893 si s'a adoptat cu majoritate de 49 vo-turl, contra a 14.

Presedinte, G. Gr. Cantacuzino.(L. S. S.) Secretar, Petra Millo.

AcestA lege s'a votat de Adunarea deputalilor in p-

www.dacoromanica.ro

gig LF4EA CLERUBUl Mlitt114

dinta de la 12 Matti anul 1893 si s'a adoptat cu majo-ritate de 62 voturi, contra a 6.

Presedinte, General G. Manu.(L. S. A. D.) Secretor, Docan.

Promulglm acesta lege si ordonain ca ea sa fie hives-titA cu sigiliul Statului si publicata prin Ilfonitorul 0-ficial.

Dat in Bucuresti, la 29 Maiti 1893.(L. S. St.) CAROL

Miuistru cultelor Q i instructiuneTpublice. Ministru de justitie

Take lonescu. Al Marghiloman.

www.dacoromanica.ro

Prefata Evhologinlili imprimat la 1730 in Episc, Rimnicului

EVHOLOGIU (Molitfelnic).

Acum intr' acest chip tiparit in seinta Episcopie a Rimni-culut, cu nevointa cu Olt cheltuiala a Preasfintitulut

tubitorulut de Dumnecleg,

CHIR INOCHENTIE, EPISCOP RIMNICULUI

anzt/ de la nolsterea lut Christos, 1730 Februarie I.

DE

Ieremia. Athanasievici.

Dup6 frontespicill are ic6na Sf. Nicolal, apoi stihuri laSf. Nicolal, stihuri inchinate Preosfintitului Arhiepiscopal Belgradului i in fine stihuri politice Iubitorulul an Dum-neget Episcop al Rimnicului, al Chesaricectel Valahii. A-ceste stihurl fiind-ca nu presinta nici un interes literarsad istoric nu In mai reproducem acum. Dam Insa publi-citatel intreaga prefati a acestul Evhologid atat pentrucontinutul set literar, cat pentru ca cuprinde materialInsemnat pentru istori i literaturei nostre nationale.

isi

in

pi

Qi

www.dacoromanica.ro

326 PREPATA 7110L. IMPR. IN EPISC ROMNICULUt

PREADOSLOVIE

Adeca cuvent inainte.

Prea sfintitului prea Pravoslavniculut Arhiepiscopu-lut, al Belgradului, ,si Mitropolitulia a tot Cre,stinesculnorod de sub stgpdnirea Prea Sfintitulia Imperat al Roma,in Serbia, in Slavonia, in Hungaria, in Horvatia, in Sir-mia, in Ungro-Vlahia Chesariascd, in Banatul

,si al prea indltatet chesarice0tft mdriK sfltnic, ChiriuChir Motsi Petrovict, cu merit a plecac!une o inchin.

De multe or! multe lucrurl prea minunate vedem preaSfintite Arhierarhule, dintru care putin putem a intel6geBall a spune : vedem Ceriul trains ca o bolta, de-asupranostra, vedem S6rele, cel randuit cu mare Inflerbintela in-calzind spre stepanirea dilei (fac. 1. stih. 20). Bedem lu-mina Lune' luminand spre st6panirea noptil. Vedemstelele alte pod6be ale Ceriulul. Tara pentru tote preamaruntul nu putem a grai sat. a pricepe. Dar mat malt,tend gandim pentru Fackoriul lor, covarqaqte t6ta minteanu numal pamentesca, ci toema cea Ingeresca. Cum dinnimica as facut tote die veclute cele nevolute, §i cumpre om as facut din pament, cu al sea chip l'ati cinstit,cu care nic! pre Inger' as cinstit, Inca gi pentru alte mi-nunate tame ale lug Dumne4ea, qi lard firea omen6sca ailunit cu cea Dumnelleeascii, pentru care Proorocul Davidmirandu-se 4icea : D6mne ce Taste omul ca te-al facut cu-noscut lug (Psalm 142, stih. 4). Adeca te-al unit cu el.Cu ce dar trebue a r6splati no! lui Dumneclea ? fare numatcu lauda ce i sa cuvine pentru tote, de la fieqte-careledup6 putint&-I, cel cu multul mult, cei cu putinul putin,fieqtecarele. dup6 cum i s'ati masurat. Acum darn ca altCeritt sfanta Biserica o vedem, In carea legea daruluI, caS6rele lumineza, legea vechie ca luna, Sfintil ca stelele,unil mal malt, altiil ma! putin (1, Cor. 15, stih 41). Infracarea nol datori diatom a da lu! Dumnecied lauds demultamitg, cel cu mal multi talantl mal mult aneguOtori(Mate! 25, stih. 4). Precum eel maT dintal ciata Arhierescaslut, dupre cum dice Sfantul Ieronim, dintre caril eel din-tat, prea Inmultitor de talantil eel ineredintatY, to vedempre prea Sfinfa ta, o prea laminate pastor qi vrecluicule

7imi,sva-ruble,

ciqi

ci

ci

§i

eiQi

Qi

www.dacoromanica.ro

FRFFATA EVHOL. IMPR. IN EPISC. achwrGuLui 821

de lauds Arhierarhule ! ca nenumerate sint ale prea sfin-tiril tale facerl de bine spre tots eel urnbriti sub aripaparintestil miles tale. CA buna chivernisela pentru tot!, aldoilea Moisi te arata. Oar et. (lie si mat presus de Moisipentru vrednicia Arehipastoriel tale, ca. precum Moisiprin mare, prin pustie, printre protivnici, in tot chipuls'ae mestesugit, ca ea maze pre eel de (Masai povatuitnorod in tara cea fagaduita a Palestinei. Asa si prea sfin-tirea ta, Arhipastoriule, turma vela ce de la Dumnedeu tis'ad incredintat. Ca prin mare, prin pustie, prin turburatevremi si razmirite o ai povicuit, pane, cand, ca in tara ceafagaduita, fie§te.earuia In Cara si In patria sa I-al facutodihna. Iar Inca si mal vartos le pova0e§tI sufletele tu-turor in fume ca in mare, si-I scoti din pustiirea pecatelorsi dintre vrajmasii sufletelor, radicandu-I Ia tara ceadui* la lerugalimul eel Cerese. Cu cine dar te vole ase-mana o slavitule, fall, de numai cu acel Zorovavel (Es-dra. 4, stih. 45). Ca precum aeela prin vrednicia into-lepciunei cuventului seu eel catra Darie Imperat Persul,nu nutria' ca lul s'au castigat a sa imbraca in portira silantu de aur a purta inprejurul grumazului see si coronade Visson in capul see, si alte pod6be, si al doilea a se-dea dupe Imperatul (care era numai slava sa), ci Inca malmult au grijit pentru folosul eel deobste, a bucura n6muisee, cu inoirea lerusalimului, si a Bes6recil, de a cant%intelepoune mirandu-se Imperatul cu al sel, tdta cererea1 -au plinit, Inca si mal mu1tP I-au dat. Asa si prea sfintireata, aratandu-te ca un nou Zorovavel, prea intelepte, Ina-intea prea steoanitoriulut al Romei Imperat, earele si ve-dendu-t( intrega minte luminata-t( fata si vorba ceablanda inpreuna cu tact Ministril (mirandu-se) to -au Invred-nicit a to inbraca luminat, si prea luminafa pravoslavni-cesea Cruce, si lant d-3 aur a purta si cu Arhipastorescacorona a te inpodobi, si sfetnic de apr6pe Impera0eI,Cesaricestil mariri a fi te-au randuit, Intru care vrednicievedendu-te, nu te-al bucurat mai mult de ac6sta de cat agriji pentru eel deobste folos, si odihna tuturor, si a re-manea fieste-care Intru ale sale randulale, si obiceaTuripravoslavnicesti. Cu adeverat odrasla alba si sfanta estiprea Sfintia ta, intru acelagl vrednie de lauda scaun alArhieriel te-al inaltat, ca o faclie in sf6stnie suindu-te,

Biserica OrtorloaX Romtuill 3

faga-

si

www.dacoromanica.ro

322 PREFATA 'WHO!. OGiULUi IMPRTMAT

ne luminezt none fiilor t61 pentru care putem dice c4i notca fericitul Pavel: Arhierett. ca acesta sa cuvenea none saavem, drept, bland., fara r6utate, ferindu-se de tote lucru-rile role (Ebrel 7, stih. 27). Ca acestea tote sa plinesctntru prea Sfintirea ta, vr6dnicule de lauds. Ca macar cif§i altit mat nainte de a ta Aehipastorie s'ail aflat vrednictde lanai si de chivernisirea acelul de Dunmeded pazitscaun, tar prea slavita a ta chivernisire pre tog covar-vavte, ca mat presus de tot Scaunul St -al impodobit cuvrednicia Arhierarhiel, $i a naltimet coozilieriel, a preasfintitet Cesaricestit markt, ca pentru tote putem dice :Ca aleendu-te Dutnneqeh. to -au uns cu untul de lemn albucuriel mat mult de cat pre Ott partavil tot, pentru blan-d6tea vi adev6rul vi dreptate (Psalm. 44, stih. 4). Si te-atiincoronat, pentru care tott eel ce s'Eal indulcit de haru-rile tale, marturisesc bunatatea ta, precum vi eti test malsmerit ucenic al Arhipastoriei tale, carele de prea sfintelematnt ale vredniciet tale fiind randuit la acesta stepenaa Arhieriet, la acesta de Dumnedeil pazita Eparhie a E-pisco'piet Rimnicului, in Cesaricesca Valahie, a fi pastorfli cercetatortti. Am socotit dar vi eti cu ce mijlocire asi puteainmulti talantul st6pannlut med, eel dat mie. Si intat ampus in cuget grija afintelor Bes6ricl din Eparhia smerenielmole vi vedendu-le prea lipsite de trebuinct6sele cArtt Inlimba n6stra cea de mosie, macar ca acum de o vr6raeinc6ce, cevall s'atl mat luminat cu talmaciturf in limbanostra Rumanesca cea de movie in patria nests, ca malnainte cu limba Elineasca si cu Sloveneasca, se indestulia.Am socotit a inbogati sfintele Beserid cu Inmultirea sfin-telor card in limba patriel nostre Rumaneqtt, §i socotindce ar fi mat de folos vi mat de trebuinta, mat intM amaflat mat malt& lipsa de Evhologhion, adeca de Molitvenic,si nu numal in Eparhia .a6stra, ci si intrialte osebite lo--curl, ce s'ail obicinuit cu acestav limba a sa indestuli,macar a s'ati vi mat tiparit de most fel de 041. Darslut putine vi nu-s de ajuns, ac6stea Mal mat diorthosin-du-se vi acum mat bine intocraindu-se. Cevav s'au vi maladaos, cc ail fort lipsa, socotind c§, cu acesta prea trebu-inci6sa carte sa povatufalte omul la calea mantuintet, caIn sine mat intal cuprinde s6vervirea a vapte tattle, ca a-cestea Flint tole tvapte faclit intro care se afla Dumnedeiteel ce lurnineza tote (Apocal. 1, stih. 13), Sint si acel

www.dacoromanica.ro

IN HPISCOPIA ROMNICULUI 323

-sapte stMpl, pentru care .ice: Intelepclunea s'all zidit ei-stcask, si ad intarit sapte stalp! (tilde, 9, stih 1). Intelep-clunea, caventul lul Dumne4eti, Casa, sfanta Beserica, saptestalpl, sapte tame. Care slut inteacesta carte, Ili alte multetrebuinte care se ved, pentru care nu pocid pre amarun-tul a le arata aid. Dar acesta carte acum prin blagoslo-venia Arhipastoriei tale o am dat in tipar. Pre carealarasi ca un dar mic dupe datoria mea, Writ prea Sfintiato am adus, carea in parintestile tale brace primeste-o siIn vistieriile harurilor tale o asaza, si pentru nof flu! teltetra Dumneled to fa mijlocitor prin sfintelell rugaciuni.

i Dumne4e11 in t6te sail ajute intru indelungatl an!.

Al prea Sfintief tale smerit ucenic,

Inochentie, Episcopul RimniculuY.

Pentru ca sa se justifice 6menii nostri Biserieestr, eacetind si cantand romaneste in Bisericile n6stre nu intro-duc niel un novism, ci ca pArAsind atat limba slavona,care n'o intelegead Romani!, precum si cea greceasea, e!nu faceall nimica protivnic spiritului Orthodoxismului,pune inaintea cartel acestia vole ce are in Orthodoxism orl-cenatie de all traduce in limba sa SE Scripture si cartilede ritual si a ser vi dupe ele in Bisericile acelul popor.Acesta voe nu exists la Romano-catoliel. Tata ce dovediaduce Episcopul Inochentie ca sä convinga pe preotil Ro-man!, pentru ce el l'a corectat si pus sub tipar acest Ev-hologid, iar ei se inbratoseze limba nostret Romaneascet, ceade movie in Patria nostret :

1. Corinth. Glava 14, Stih. 6.

17Iar acum fratilor de void veni tetra voi cu limb! graind,

ce void folosi voue. De nu void grai voue ad intru des-coperire, au intro intel6gere, ail intru proorocie, ad intruinv6tatura,? Stih. 19.

In Beserica voesc tint! cuvinte a grai cu inteles, ca sipre altiL se -1 trivet, de cat z6ce mil de cuvinte in limb&streina.

www.dacoromanica.ro

324 PRFFATA RVHDLOGIULUI IMPRIMAT

Marturie cum ca nu taste oprit a sluji Liturghie fieste-cepravoslavnic in limba sa.

Intrebaciune canoniciaseA, a sfantului Patriarh ChirMarco al Alexandriei, Qi respuns spre acestea al SfantuluiPatriarh al Antiohiei, Chir Theodor Balsamon (Intreb. 5).

Taste cu putinta a sluji sffinta Liturghie Sirianii si Ar-menii si alte limbi pravoslavnice pre limba tor, alt sa senevoiasca sa slujascl tot pre limba elinesca ? Respuns :

Marele Apostol Pavel scriind Met Romani la cap. 3,still.. 29 dice : numal al jidovilor Mate Dumnedet,nu si al limbilor ? ba si al limbilor ; deci caril sint pravos-lavnici in tote, de nu vor sti limba elin4scl sit slujascain limba tor, avend talmacite sfintele rugaciunl asemenecelor elinesti."

Acum observAm el la acesta carte nu s'a ferit Episcopulde Rimnic Inochentie, la 1730, a arunca cuventul slavonde Molitfelnic, nici s'a ingrijit el se vor scandalizeunit pentru el a inlocuit un euvent strein, primit incartile nostre Bisericesti din cause ea ne-am servit culimba slavona in Bisericl, Qi in care limbs s'a tradus titlulgrecesc al cartel 'EuxoAdytov in slavoneste Molitfelnic. E-piscopul Inochentie, find om. cArturar, a inteles, ca menti-nerea numirilor slavone la cartile nostre este in contra icerecu respunsul dat de Theodor Balsamon, Patriarhului Marcoat Alexandriei '). A.colo se dice Avgnd talmdcite (Ern-belepop6rele) sfintele rugetclula aseminea celor elinestt.Dar traducere din alts limbs, in care s'a tradus termite de peoriginalul grecesc, insamna traducere din traducere, ceea ceadese-1 necorect si neexact mai ales ea ni se impune ca textoriginalele grecesti in Orthodoxism. Apoi not stim, ea in tra-ducerI se strecora multe erori, si sand tine -va intrebuintazA otraducere in locul originalului, de-o cam data este sigur el vaface acele erori care le are traducerea ce 1-a servit drept ori-ginal. Apoi find a este cu neputintA BA nu comity si

') Vecli intrebarea qi respunsul reprodus mai sus din Evholo-glul acesta.

all gi

si

www.dacoromanica.ro

IN EPISCOPIA ROMNICULU1 325

traducetorul erorile sale, de aicea urntha: ca erorile vorfi indoite in a doifa traducere, facuta dupe o traducere linu de pe original. Iata dar dauna la care s'ar espune Bi-serica n6stra, data ar mai face traducerea ritualulul roma-nese de pe slavonelte §i nu de pe originalul grecesc, dupecum este data hotarirea bisericesca. Cat despre titlurilecartilor de ritual remane ne discutat ca trebue sa primimterminii original(, cand n'avem cuvent potrivit in limbs.Poporul tot atat inOlege ce este Molitfelnic, cat inOlegecand i se spune de Evhologiu. Pentru omul carturar lu-crul se schimba. Tata dar motivele ce a indemnat pe Ino-chentie Episcopul de Rimnic de a inlocui cuventul Mo-litfelnic cu Evhologiu. Unul era o traducere, pe candeel- 1-alt era terminul din original.

0 ..1.-----

C. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

Studil literare asupra euvintelorIIPOEAPOE=PRESEDINTE si TOIION 'EllEXONTOE.

LOCO-TIITOR,

Ce se intimpind in Practicalele Sdntelor Sin Ode 5siin praxa Bisericel Orthodoxe.

A.

Studio prin epistola al prea respectatulul Mitropolital Amasiel D. Anthim.

Catra onoratul prepdinte al Societatei scrutatorilor yea -culul de mijloc.

No. 392 al Protocolului:

Domnule Prefedinte!

De curand am primit epistola cu data de la 16 Februaranul curent, sub No. 2103 al Protocolulul, pe care aVbine-voit a mY-o trimite, in care am cetit, el onorata So-cietate, al aria presedinte sinteV si al cAria prin votulbine-voitor, sub-semnatul am onorea de a fi membru, ve-nind la cercetarea istorick despre 114elesul istoric ci ca-nonic al cuvintelor Prefedinte (1-1p6e4o4) li Loco-tiitor (TO%)Tincov ircixovro;) ce se pun inaintea nume]or unor Episcopici Mitropolici, a socotit sfi tn6 intrebe si pe mine, ce p6tesa, se deducA din subscrierl si care este in diferitele se-

www.dacoromanica.ro

STUDII RELIGIoSE LITERARE 327

cule interpretarea cuvintelor ? De si respunsul la ac4staIntrebare are trebuintl de un studiA aprofundat si spe-cial, numal putin insa ca sh nu se socoteasca, acerea meaca o lipsa de datorie, vin a'mi expune pArerea mea cumurmeaza. i dar mat tntaiu despre cuventul Presedinte(rip6E8poc,-) care insamn4 a tine (posede) fntaiul loc introeel-I-alp, caril tied Tanga cine-va (membri) cunoscut, find -ca deja din epoca dumnecleestilor Apostoll, emit aiti pusbasele administratiel Bisericesti, s'a canonisat ordinea cetrehue pazita Intre Episcopi, hotarindu-se in canonul 31Apostolic, ca Episcopil eel in fie-care Eparhie (Provincie)sA cun6se5, pe eel intal intre el, sail pe Episcopul ce re-cede in orasul eel fatal (Capitala) al Provinciei, ce senumeste de tetra Sinodul Ecumenic din Nicea Mitro-polit, care ne'ntrerumpt a presedat in Sin6dele provincialeale Episcopilor Jul, pentru care s'a numit si Intel sat--tor al for si de tetra poporul Orthodox de sub el ; duprecum si Episcopil de sub el in Parichiile for (Eparhiile Tor)presedau tii erati inainte stattitorii si al clerului sfintit sial poporului pios.

De aicea observam ca Episcopul Capitaliel fie-caria Pro-vincil se 4icea intail (FfpGrro;primus), intal Intre eel ase-minea (primus inter pares) si Episcopul Scaunului intal(Episcopus prime sedis), ceea ce este de-opotriva cu cuven-tul Pressedinte (11p6Eapo.;), pentru ea era in drept sA conchemepe Episcopii ce erait sub el in Sinod provincial, OA pre-s6deze tii sa-1 hirotoneasca. Pe la 692, Santul Sinod Ecu-menic Cinci al sasele (din Trula) in canonul 39 al sellnumeste pe Arhiepiscopul de Cipru Ioan expres presedinteal insulei Ciprului, Tar and el s'a stramutat, din causainvasiunelor str6ine asupra Ciprului, in Provincia Elespon-tului, a cedat dreptul de a presedea tuturor EpiscopilorProvinciei Elespontuluf ; de si dup6 interpretatorii sfinti-telor can6ne acesta n'a tinut (predominat).

In timpul evului medil mai des cuv8ntul Prqedinte(Hp6E3por.;) s'a atribuit aceluia dintre Mitropolip, care said s'a

I -ill

www.dacoromanica.ro

328 STUDII RELIGIOSE LITERARIO

stramutat din Provincia sa la alta ore -care, sari pe langia sa a efistigat si alta Provincie pe de-asupra (in dar), cuhotgrire bisericeased. In aseminea imprejurare urmeazg,conservAndull titlul de Mitropolit al Provinciel lul cel din-tal, isl Ia si titlul de presedinte al celel ce i s'a dat pede-asupra de Bisericg, ca sa nu se park ea tine dou6 pa-rechii (Episcopii) bisericestl, ceea ce se interclice de sfintitelecanone. Asa d. ex. lul G-rigorie al Dirahialui fiind lipsitprin nestatornicia tipului" i s'a dat intro anil 1316-1327presedential veduvita Mitropolie a Silibriei, orl s'ail numitproistos al clerulul si poporului SilibrieI. Lul Theodul alllalcedonulul i s'a dat pe la 1324 presedential OduvitaMitropolie a Maroniel. Nicolas al P ruse! s'a facut pe la1327 presedinte al Vizel r). lar Mihail al Amasiel se ra-porta pe la 1387 ca presedinte al Midiel, dandu-i-se admi-nistrarea Provinciel Amasiel si economia el EpiscopululIosif al Limnelor de sub el, farg intronarea in sfintitulSinthron si de a hirotoni Episcopl 2) si ast-fel de exemplecontemporane le avem la !naming, precum Methodid alOarpathulul, ca fiind mal inainte Mitropolit al VorieI, a-poi al Rodulut, stramutat la a Carpathulul se subsemnezdepresedinte al el; Meletie eel al Sofiel stramutat la Mitro-polia Didimotihulul se subscrie presedinte al ei etc.

Deel, titlul de Presedinte al unel Eparhil (Provincil)care comform timpurilor vechi ale Bisericel putea sa se deala tot Mitropolitul, ca celui intgi infra tots Episcopil sa,din evul medid si ine6ce se dg numal celul ce s'a schimbatProvincia, sad pe langg a sa a mal primit csi alta Mitro-polie pe de-asupra, spre a se evita confusia, care ar urma,Baca s'ar numi Mitropolit ambelor Provincil. Aceste asu-pra euventulul Pre,sedinte".

Respectiv de titlul Loco-thtor" (Tao" -ccinov brixovta.lo-cum tenens), din ate am studiat si cunose positiv, mal

1) Vesh Acta patriarchatus de Miclosich, torn. I).3) Aceeap opera, vol. IL

www.dacoromanica.ro

BTUDII RELIGIOSE VITERARE 329

intai se intimpina acesta in evul medic. Cad, intai pe la1387 se vede, ea Episcopul de Filadelfia fiind sub Mitro-politul Sardelor (Lidiel), lipsind acesta i Mitropolia Sar-delor fiind veduva, inaintat la Mitropolit (eel al Filadelfiet),tinea locul $i exarhia Sardelor. In aceeast epoefi lipsindMitropolitul Claudiopolulul, Episcopul de acum a acestiaal Pantoiracliel, inaltat Mitropolit de Biserica, Linea loculeele-l-alte prerogative ale Claudiopolului. De aseminea 1;11at Attalid, Episcop acum al Pergei, inaltat la Mitropolit,pentru ea era veduva Mitropolia Pergei, Linea locul Exar-hia Pergei 1). Din aceste trot din alte prea multe exem-ple results, c aceluia dintre Mitropoliti i-se da titlul deLocoiitor, care mai nainte fiind Episcop al until Mitro-polit, apol lipsind acela i Mitropolia lull fiind veduva seaducea (inainta) la Mitropolie dandu-i-se Jul de catra Bise-ric Mitropolia! veduve.

In eat se atinge de timpurile mal posteri6re, despreUngro-Vlahiet partel Ungro-Vlahid, dintre

earl! unul se intitula la inceput ,rinend locul" (Ezcov ToyTOTtov) eelui al Ezcomidiet, apol celui al Cesariel Capado-

iar altul rinend locul" cell! al Amasiet, de la sinese intelege, ea ast-fel de titule li se da ca onorifice. Mt-aduebine aminte c pe timpul Patriarhiel intai a pururea po-meniulul Anthim al VII-le, venind in Constantinopul Mi-tropolitul Ungro-Vlahiel Nifon a le4ut mal sus de alEfesulul Anthim, de al Irac lief Dionisie si al altor

in o particulars intrunire a for cu Patriarhul, in SalaSinodulul, fiind wort Mitropolitul Cesariei in Eparhia sa.A avut loc acesta dupe o discutie consfatuire prealabilaintre Episcopi Patriarh, dupe care s'a lotarit sa. ateainainte pe timpul petrecerel lul in Constantinopol in or!-care adunare publics sail particulars, cand, intamplator, si

1) VecIt nyranip.% Espoiy xxv6vcov, tom. V. pag. 499).

§i

si

si

prerogativele

Mi-tropolitil si at

cid,

Mitro-

poll!!

si$i

www.dacoromanica.ro

330 STUD11 RELIGIOSE LITERARE

acesta s'ar afla, de ore-ce Biserica l'a titulat si confirmat, catinend locul" celui al Cesariet Capadociei. Greseste dar

Sinodul Romanesc din Bucuresti, adunat in 23 Noemvrie1882, care land in studiu epistola patriarhalA si Sinodia,de la 15 Iu lie 1882, prin care Marea Biserica facea ob-servArl despre sevarsirea sfintirei SfAntului Mir in Bucu-resti, si in care dupe obicdul predominant MitropolitulUngro-Vlahiel se intitula, ca tinend locul" celui al CesaridCapadociei, justificandu-se in sedinta SinodicA a sa despresfinirea in cestiune a Sf. Mir, a probat cu totul nestiin0sa despre praxa veche a Mard Biserict, hulind titluriledate Mitropolitulul Ungro-Vlahid, ca Vnend locul" celui alCesariei Capadociei si caracterisandu-le ca si cum afar aveanici un inteles si nici vre-o intrebuintare practice, 1).

Methodie al Carpathulul amintit mat sus, la 1862 fiindpresedinte a Arhiepiscopid de atunci a Carpathulul, in a-plicarea disciplinelor canonice etnice si in aranglarea Con-stitutief Biserice sat a Catalogulul ordind Mitropolitflor,chiemat ca membru Sinodic si petrecend in Constantinopols'a indrept4it de cAtrA pururea amintitul de atunci Pa-triarh Ioachim al II-le si de Sf. Sinod, al carul membru eraci subsemnatul, ca in sedinte sg, fie mal sus si la cere-monk se presac,IA celut al Larisel Stefan Ili al celor-1-810Mitropoliti cu el, pentru cA a produs pitac Sinodic dAndu-ilul prerogativa de ,riitor de loc" celui al Verid.

Acesta, dupe umilita mea socotinta, mai in colo remAnela adfinca judecatA a luminatilor membri ai SocietAtd, acAror studiT profunde @i lucrarl seri6se nu lipsesc cu interesurmArindu-le si din inimA, bine-cuvent Andu-le.

Cerendu-ve harul si bine-euventarea lui Dumnegett celui

'1EXOECTI4 Tr); iV BOUX.OUpE'STI:Cp iitotpxtxxiic, Euv63ou iv 'Avat0A.

Acr7ipc, Itouc 22, Ilepio;, II, pag. 239.

77

'1

')

www.dacoromanica.ro

STUD(' REILIGOSE LITERARE 331

Prea intelept asupra tuturor membrilor Societtipl n6strelubit6re de stiintA, aunt ardent catra Dumne4eIl gatarugator pentru vol.

Al Amasid Anthim.In Amesa 14 April 1893.

B.

0 pericopa din epistola prea cucernicului preotD. Auvrey.

Despre titlul de prepedinte" acestea f6rte pescurt. Am cetit in Du Cange : presedinte al Antiohid"....

Efesului, Doriliulut.... Constantinopoluka....Roma". Theodoret, cum se pare, drtdea inscris acel titlututuror Episcopilor, distinciune ('ExaigmaT. tat. Cart.IV): S'a impus presedinte Bisericilor ce aveaii trebuintec".Probabil in timpurile vecht Episcopil unor bisericl indes-tulate (avute), esceptand pe cele-l-alte, se numeau prese-din i. cine-va o colecOune de t6te locurile istorieibisericestl, in care se Intimpin4 titlul, ar lumina acesta.cestiune ; lucraie In adever indemrtnatica. Este evident ca,numai eel al Iracliei s'a onorat pe timpul lul AndronicPaleologul cu titlu de presedinte". Atunci, dupe ordinulacelul Autoerator s'a numit eel al Cesariel Capadociel preaonorat %ire cat onoratt Exarh a tot Orientul".

Cel al Efesulul prea onorat Exarh a tad Asia".Cel al Iracliel presedinte celor prea Onorati pi Exarh

a totei Tracia pi Macedonia".Trei-qed dol de Mitropoliti prea onoratt fi Exarhi".

Mitropolip prea OnorartaArhiepiscopil, carii n'aveati nicl un Episcop sub el, nicl

el nu se supuneau niel until Mitropolit, se intitulatt : PreaSfintt".

De aceea in colectiunea \rostra (l'uff.Polai Lt7Topkty

4c 'Exa-trocc, AfiTivOiv, o-EX. 114, a-ttx. 4) se citeste :at 1raclid pi presedinte 'intre cat prea onorart".

si

si

Laodicia.....

fare,

Formand

pi

pi

kli

Cel-l-aItl

Etc, dvL,S'i

www.dacoromanica.ro

332 STUD1I RELIGIOSE LITERARE

Despre titlurile acelea trebue sA admitem epistola Epistopilor grecl adresata cAtrA Papa Grigorie al X-lea ca sAmarturisascA supunerea for acelula, despre pacea celordoue Biseria Trebue B6, admitem si Sinodul din Constanti-nopol pe timpul Patriarhului Becu.

Titlul tiitor de loc=r6nov inixonoet. Balsamon in cx-punerea canonului at II-le al Sinodului ecumenic din Con-stantinopol, dacA nu ma insel, aerie cA, este cu putinta,pentru unele cause, a, se adaugeasca la alti Episcopi bi-sericile stepanite de Mx% etnici (pop6re Inca ne crestine).Acosta Sin6dele au invoit, fiind trebtunca de o condescen-dents necesarg.

i dar at fost posibil unora dintre Episcopii aceea sAse aseze de (adeca sa presada) asupra Scaunilor bisericilorconcedate lor. Cu acesta convine ceea ce dice Balsamon :Sinodul din Constantinopol a dat Mitropolitului de Na-zianz Biserica Anghirei". Nu still care este acest Sinod.Pt rintele Lequien (Oriens Christianus) insa dice : pe andtraTa Balsamon, subscrierile Mitropolitilor $i a celui de Na-zianz i celui de Anghira s'at separat. Iar dupe cA, dereaNazianzului Mitropolitii de Anghira le-at conservat. Socotca pu(in dupe aceea, pe timpul Tureilor, biserica Anghireis'a dat celui al Sevastiei, in uvrajul vostru13o121 et crEl. 114, crnx. 8), col al Sevastiei se inumeste(la 1465) tiitor de loc al Anghiret". De aceea socot ca,tiitorii de loc se asamana mult cu eel de la not in parti-bus infidelium nurnitI Episcopi. Episcopii latini in partibusat numal demnitatea (gradul) tarn jurisdictie.

Trebue sA consultAm scrierea pArintelul Lequien (OrionsChristianus), si a prea invetatulnl nostru canonist Tho-massin, care multe ne spune despre Balsamon in : Ancienne-et nouvelle discipline de 1'Eglise ", Paris, 1725.

Cu totul at vostru, prea erudite Domn,in iubire i in Christos,

Emmanuel AuvreyParoh St half.

G. Erbieeanu.(Va urma).

fiind-ce. (Div:

www.dacoromanica.ro

UNIREA PLANUITA IN ROMAA

BISERICEI ORIENTALE BSI OCCIDENTALE.De Anast. Diomed. Chiriacos, profesor de Istoriabisericeascd

la Universitatea din Athena-1893.

[Urmare diu No. a].

Papii din secolul al XIX-lea pang. in 4ilele nostre N-ara aceeas atitudine fata de biserica ortodox& a orientu-Eli, pre care o luase Qi cei mat din 'nainte de et. Pop6-rele schismatice ale orientului trebueau so, fie atrase la su-punerea sub Roma. Actiunile proselitistice papale in ori-ent in secolul acesta nu numal nu incetark darn gi matales se extinsera. In particular Siria a devenit centrulactiunilor acestora, unde papismul a reusit deja din se-colul trecut sa atraga la unitism la 250 de mit de locu-itori alto data ortodoxi, s& intretina in Beryt o complectaUniversitate Iesuitica. In acelas timp iarasi prin scalelefor catolice de prin ton, Turcia Grecia libera dirigiatede Jesuit! si surorile de caritate se adopera a& inspire sim-patie catre cato;icism unde va putea sa atraga la elpre fiii bisericei nastre. In Macedonia lucreza proselitis-mul catolic in particular pre langA, Bulgari. §i mai aleseel dour din urmA pap! Piu al IXlea actualul papaLeon al XIII-lea manifestara un zel particular pentru a-tragerea ortodoxilor la unirea cu Roma. Piu al IX-lea i-mediat de la inceputul papalitatei (1848) edete o cir-culars catre pop6rele orientulul in scopul acesta, care fuprimita cu aversiunea, cu care tot-d'auna in Orient se pri-

fl

$i

si

$i

lilt

www.dacoromanica.ro

334 UNIREA PLANULTA fN ROMA A

mesc atarl invitatiunt papah. Patriarhul de atunct al Con-stantinopolet Antim respunse precum trebuia tut Piu, ves-tejind absurdele pretensiunt ale papilor li inovatiunilebisericel romane, prin cart ac4sta in decursul secolelor u-rati alters chre§tinismul primitiv, care se afla in bise-rica ortodoxa. Piu intre acestea staruia §i dupa acesteaurmarind supunerea orientalilor, cli pentru acesta plecan-du-se insinuarilor aventurarulul Pitzipios inflinta in 1855numita societatea chreqtina orientala", care Ma asupra-si ea sa prepare terenul. Societatea dupa putin se disolvitfara resultat, tar Pitzipios, principalul motor al miscarelaceleia, termina prin a se certa cu Piu. Este sciut ca Piual IX-lea kii cu putin inainte de tinerea sinodulut din Va-tican (1870) invita ca sit ia parte la el qi pre Patriarhulecumenic Gregoriil al VI-lea cu episcopil orientah, daracesta §tiind mai 'nainte pretentiunile papale nu priminicl sa ia in man' epistola papa ce i se inmana de catratrimisul papal. Si cu tote acestea dupa, inceperea Sinodu-lul s'a compus li o comisiune specials spre aratarea na(5-surilor necesare pentru unirea bisericel orientale li occi-dentale, se intelege, fara efect.

Leon al XIII-lea deci cautand si el acum unirea ori-entalilor continua, dupa, cele de mat sus expuse, traditiu-nea papala F:,i face ceea ce qi papil eel* mat 'nainte de elat facto. Ear zelul mat calduros cu care vorbesc asta-liin Roma despre proectata supunere a Orientalilor, se ex-plica pate dintr'aceea, ca papismul suferind plagI mortalein occident de la revolutiunea francesa pans in 4ileleastre, simte mat mull de cat on cand necesitatea de aafla aiurea un nod sprijin. Papismul in Occident to ata-cat de morte de catre ideile liberale moderne. In Franciaaversiunea catre el a ajuns, precum este sciut in timpulrevolutiunet la poporul frances adapat de ideile mut Vol-taire qi ale Encyclopedistilor, inteun grad atat de acutIn cat sa se desflinteze cu totul cre§tinismul, sa se inchidabisericile §i sa se alunge clerul din Oat Francia, Fli abeaNapoleon redete lad* bisericel' catolice primele el drep-turi In Cara acesta. Intro acestea pant In momentul a-cesta biserica catolica in Francia este privity de stat onochi de neincredere , Iesuitit qi cele-Ialte ordine monahale,cart IT urnika sunt aluBgati din tail ca unit carit nu vo-esc sit se conforme cu nouile lee lcolare, Tar Ic61e1e for

www.dacoromanica.ro

BISERICEI ORIENTALE $1 OCCIDENTALE 335

inchis, instructiunea religiosa s'a sters din progra-mele sc6lelor publice, s'a introdus si cAsb,toria civila, pen-tru ea cu nicl un euvent O. nu depincla societatea si re-publica francezl de biserica papala. In Germania de la1872 prin legile care s'ail facut asupra instructiunel si acelor bisericesti se introduce asemenea stare inimica infacia bisericel romane ; Iesuitii, pretorianil acestia al pa-pismului se alunga si de aid; se introduce casatoria ci-vila, botezul se lass liber, adica fara urmarf politice, larcele ale instructiunel cleruluf si ale numirei in demnitl-tile bisericesti se determine in asa mod, in cat sa nu se va-tame interesele politice drepturile Statului. De aci cer-turile cu papisrqul ale guvernulul German, cari se slabirlintro cat-va in urung sub Leon at XIII-lea din causablandetel lui naturals si a dexteritatei diplomatice, maiales dups aderea lul Bismarc, nu disprtruse ins& cu to-tul, larb, central catolic in senatul german eta tot-d'aunaamenintator in fats guvernelor germane in numele in-tereselor catolice. In Italia de la ocuparea Romel de ca.-tre armatele italiene ale lui Victor Emanoil in 1870 side la desfiintarea, puterel lumesti a papel si proclam/relurbei eterne ea capitals, a Italiel intregi, c6rta dintre gayer-nul italian si papismul protestator contra tuturor acestorevenimente ca (contra) a unei rApirf tilharestl nepi6sea neinstrainatelor adeca si f6rte legalilor si forte canoni-celor drepturl ale lul, este la culme pans in momentulacesta neimp'ecata. Apr6pe in asemenea positiune inimiclse afla papismul acum si in tote cele l'alte t6r1 ale Eu-ropel occidentale, pentru ca nesocotind diferinta timpuri-lor socotind ca lumea vieza Inca in evul medial nu intelegesa respecteze drepturile popOrelor si legile legiuite de came-rile lor, cari exprima chiriarha vointa nationals, a lor, nuintelege in particular nouele principii ale libertatel, pe carese introndza, starea politics si sociala a poporelor, principiiletolerentel religi6se, libertatel constiintei, scintel, euventulul,preset, perfectel egalitate a tuturor inaintea legilor, ci pre-tinde pretutindenea as impuna privilegile catolicismuluf sias alba In manile 1111 nemarginita si necontrolata instruc-tiune a pop6relor si supraveghierea activitltei lor

lar administratiunea bisericesca, s§, se fug, far& vre-osupraveghere fti control din partea statuluT, ca si cum bise-rice, ar forma stat in stat. Positiunea papismulul in Eu-

s'aii

si

si

$i

si

stiinti-fice,

www.dacoromanica.ro

336 UNIRRA PLANUITA IN ROMA A

ropa occidentals, precum vede on -tine este forte dificilA$i forte critics. lesuitil in Roma, eel mat principal! sustinator! a! papismului, myna lui cea drdptA 6stea teamat principals, cea mai gata la dispositiunea lul, cuge-tarn. ca pentru intArirea papismulul, celui ast-fel de sdrun-cinat din tate partile, sit investeseA pre papa en strAluci-rea infailibilitatei reusira In acdsta In fine dupa o mica°posit-lune, prin maioritatea plecata a numitului sinod dinVatican din 1870. Iesuitil socotira ca cu acest mod ordi-nele din Roma, care In tea ma! mare parte se dicteade densii, vor fi asteptate pre viitor de pop6rele catoliceCu o ma! 6rbA supunere si ast fel papismul va capata.o mai mare putere. Tot-d'auna insA remane positiuneapapel plinA de dificultati si de crise si pentru ae4sta se p6teconsidera ca necesar sa, castige aiurea, dupa ce in occi-dent 's1 -a perdut puterea lui de alts, data. Nu este pen-tru aeesta stranitt ca eel din Roma arata acum mai multzel de cat alts, data In favorea actiunel pentru extinde-rea puterei papale in orient, sail pentru unirea bisericeiorientale i occidentale, adecil supunerea celei dintaiilsub cea de a doua.

In urmatorele dou6 articole vom examina pentru ce vi-sul acesta, al papilor remane tot d'auna nerealisat si pen-tru ce pop6rele orientale au respins tot-d'auna $i vor res-pingo de a pururea supunerea aeesta a for ceruta de pap',sub stepanirea ion

Pretentiunile Papilor relativ la primate, sunt fare bass.

In articolul precedent am examinat cum papil pururea, auurmarit supunerea poporelor orientale sub autoritatea forspirituals. In cel de fata si in cel urmator ne vom in-cerea as cereetAm pentru ce tot-d'auna pop6rele orientaleail respins Inca si acum reaping o atare supunere. Cu-vintele respingerel aeesteia, a pretentiunilor papal! dinpartea orientalilor, se pot dupa nol resuma la trel. Pop6-rele orientale nu primes° sA, recun6scA de sef pre papa:a) Pentru ca pretentiunea acesta a papilor sit domnOscapresto bisericA este nejustificatA, fare bask este o simplydictate a fanfaronadei si nimica mat mult ; b). Pentru -casupunerea for papel sail bisericei papale ar conrupe cbres-tinismul care se OA la dasil nealterat curat ;

qi

Qi

§i

si qi c).

www.dacoromanica.ro

EISRRICE1 ORIENTALS $1 OCCIDENTALS 837

pehtru ca ea le.ar fi vetamatere politice§te, vi nationali social, Aiei vom examina pre eel d'intaill motiv.

Pretentiunea papel ca se, fie recunoscut de tog ca ca-nonicul cap §i legal sef al creqtinismulul e fare, base §i nuse sprijinelte pe adever. Vechile biserici .recuno§teal1 decap qi §ef al bisericel pre Christos (Efes. I, 22), penimenea altul. Eratt independente unele de altele ad-ministrait afacerile for fie-care prin sinedele episcopilorlor, avend perfectft administratiune de sine §ti autonomic.Era adice,, administratiunea din inceput a bisericilor pre-cum este pane asta-li administratiunea bisericilor ortodoxe.Numal intaietatea de on6re, sail primele onorurl de 'India§edere aveati episcopil urbilor politice mal insemnate, a-deck episcopil Romel, Constantinopolel, Alexandriel qi An-tiochiel, la care se adause de catrA Theodosiu al II lea§i at IerusalimuluI, ca episcopul urbel, in care s'a cru-cificat Domnul qi de la care s'a extins intait. lumina E-vangeliei. Intftetatile acestea nu erail intaetlitY de jurisdic-tiune, ci simplu de on6re. Dace, se ivea vre-un diferendde caracter local era suficient sinodul loculul ca se'l des-lege. Ear dace, vre o cestiune mioca tote biserica se a-duna sinodul ecumenic spre buna el regulare. Sinodul e-cumenic representa atunci bisericile nu ale unlit loc, ciale tuturor terilor creltine. Atuncl se manifesta §i la ex-terior unirea bisericel, carea principalminte era unirea ere-dintei qi a ana6rel, far nu unirea administratiunel sub unepiscop. Fie-care era dator se, se supune, sinodulul Orelsale, Eiti nimenea nu putea se, se impuna in afacerile unelbiserice straine. Numal decisiunile sinodulul ecumenic seimpuneait pretutindenea. Acesta era guvernamentul biseri-cel vechi, §1 dupe acesta se adroinistreze pan5, acunibisericile ortodoxe ale orientulul.

Episcopul Romel din secolul at II-lea voi se, lea o au-toritate mal inalte asupra episcopl, eate pu-tin ridice, pretentiunea, ca se fie recunoscut cap qi sef ab-solut al bisericel. Dar acestea pretentiuni ale lul indaterespinse de bisericele orientale ; tar in o3cident prevala,dar Qi acolo se fact' acesta incetul en incetul gi dupe, omare opositiune, dupe, cum vom vedea mal jos. Pretenti-unea acesta fanfarene, a episcopilor Romer, care provocliatfttea scandale In lumea cre§tine si deveni causa dife-ritelor schisme intiensul, s'a nescut in sufletul lot., pen-

Bianca Ortodoxi Ronald a.

si$i

furs

qi

1i

celor-l-altl $i

www.dacoromanica.ro

338 IJNIREA PAK ITA IN ROMA A

tru ea erati episcopi! Romer--ImperatOsa lumeT.Romanifeucerise apr6pe intrOga lurne cunoscuta celor vechl, si dela Roma stApaneat politiceste preste tote Wile; romanulsocotea ca s'a nAscut pentru ca BA domnescA. Era po-sibil ca si in sufletul episcopulul roman, al episcopululurbei care impArAtea preste lume, BA nu se nasty o ase-menea dorinta ? Each sorgintea fanfsroniei papale, lacycausa ma! adanca a pretentiunilor papal!, relativ de om-nipotenta in bisericA. Dar pentru pretentiunile acesteatrebuea sa se afle o bash Ore-care verisimila (care se parhfondata pe ratiune). Ear ca atare sustinurh de la Inceput,episeopil Rome, ideea, ea aunt adech succesoril lu! Petrusi ca atare pretind comanda in biserica. In Roma ima-ginary pe Petru capeteniA prime! bisericl si cap al a-postolilor. ApoT imaginary pe Petru ca pre eel care in-taia a introdus crestinismul in Roma si care a fostintaiul el episcop. l7icem imaginary, pentru ea aceste dou6asertiuni aunt cu totul eronate si nu se sp-ijinesc pe a-dever. Petru nicaierT in Nola Testament nu se infAtisazhca cap al biserica!, ci ca unul dintre apostolT, si nu or-dona niel cum, ci discutA ca egal en egali en eel -1 -alt!apostoll, precum s'a facut in sinodul din Ierusalim (Act.XV), Tar in Antiohia s'a muslrat de chtre Paul (Gal. If,11). Dach vechimea si pa, A. astA-11 biserica il as64 in-trre corife! (atari erat that de el Iacob, Ioan si Paul),acesta insemnezh numaT ea acestia prin insusirile for su-peri6re si prin ma! marile for zel se destingeali intro a-postolT. Cuventul pre acesta petra oit zidi bisericamea" (Mateit XXV, 16). II esplich eel 03111 ca insemnendcredinta, pre carea s'a tnthrit biserica. far cheile imperatielcerului le a dat Domnul nu numal In! Petru, dar si celor-1 -alt1 Apostoll (Ioan XX, 23) Daca 11 intreabh de trel or!de 11 lubeste si apol adaugA : Pastoreste oile melee (IonXXI, 16), a facut acesta, pentru ca sh'l restabilesch indemnitatea apostolich, de care se facusera nedemn, candde fret orl a negat pre Christos. Aceste aunt astA-41adeveruri confirmate de stiinta ermineuticA, si nunaal °a-men! lipsitl de or! -ce formatrune ( culturh, edu atiune)atiintifica teologicA pot sh dea alt inteles locurilor aces-tora din scripturA. Apo! ea Petru infiinth biserica dinRoma si eft a fost si inthiul episcop al acestela este uneurat myth, ce se intalneste intaitt in scrierea apocrif4

www.dacoromanica.ro

13/sERictf ORI8NTALE BSI OCCIDENTALE 339

mincinos intitulata din secolul al II-lea, Clementine le.Not Itim positiv din cartea Faptelor (care nimica de a-cest fel nu dice despre Petru), ca Paul a predicat inRoma, unde prima §tire despre Evangelic ajunsese incapitala de atunci a lumei prin particular!, earl venealtdin Orient pentru negot sau alto afaceri. Clementine ledark, apoerife din secolul al II-lea, vorbesc intaiil des-pre venirea lul Petru in Roma, pre care apoi ea pe ofama o repetese Daca veni Petru eatra finitulvietei sale in Roma, fapt despre care multi se indoieseafla deja biserica format& ; lark fondator al el qi intaiul e-piscop al Romei nu pete 0, se numesca si pentru acesta,ca apostolic nu erall episcopi ai unor ()rale determinate, ciepiscopi catolici, a ten, biserica. Petru predica si in An-tiohia qi in Babilon. Nimenea insa nu l'a numit episcopar urbilor acestora, nici pre episcopii for nu i-at numitsuccesori ai lui Petru. Al Athenelor, al Corinthului, alThessalonicei, al Efesului nu se numesc pentru acesta suc-cesori al lut Paul, de qi Paul a fundat bisericele acestororase.

Orientul onorand numal pre episcopul Romei ca pre epis-copul urbel celel mat insemnate a Statului Roman, respinsede la ineeput on -ce autoritate a lui asupra bisericilor ori-entale. Pentru ace eta Polycarp al Efesului in secolul alII-lea nu primi opiniunea lul Victor al Rome! in privintaPascelor, nici deter% atentiune, atat el cat e-piscopi din Asia mica la amenintarile lui. Irineu blamezapre acela§i Victor, pentru pretentiunea lui de impuneparerea sa episcopi. Asemenea Firmilian cu eel -l'alti episcopi ai Capadociei reaping in secolul al IIIlea ideile lul tefan al Rome! despre botezul ereticilor sidespretuesc amenintarile lul. Iar Dionisill al Alexandrielin aceeali imprejurare desaproba pretentiunea EpiscopuluiRomei. In secolul al IV-lea se radica marile dispute arianecare all turburat biserica in timp de o mita de ani, dupacare urraeza disputele nestoriane, eutichiane, monofisite,monotelite csi iconomahice.

In tete aceste discutiuni f6rte vii, in care biserica seimpartia in multe pare, una luptand contra alteia, larimperatii amestecandu-se dall o ma! mare °Ware milarelacesteia, ceea-ce atata de malt vatama, precut)] este Fltiut,statul bizantin, nicairea nu vedem pre episcopul Roma

si

si attn. si

si

all

mat

ce1-1'alti

celor.l'alt!

www.dacoromanica.ro

840 tYNIkEA PLANU,TA. IN ROMA A

ea cap al bisericel, adecA sef infailibil deslegand si apla-nand certurile. Episcopul Romei Yea parte la do'nsele casi cei-l'alp patriarhi al orientului Ili episcopi, discutA caegal cu egali, condamnA pre altil si de altil este condom-nat, dar nici o dath nu impune solutiuea in puterea drep-tului celui mai inalt. Solutiunea acesta se cere de lasin6dele ecumenice. Sin6dele acestea nu se conv6ca deeAtrA paps sat cu invoirea lor, ci de MO. imperatt duptopiniunea dath a Terarhilor color mai insemnati ai bise-noel ; nu se in in Roma, ci in ora§ele orientului, inNicea, in Constantinopole, in Efes, in Chalcedon ; nu secompun principalminte supt influenta ItJlienilor sat aaltor episcopi occidentals, ci principalminte sub a G-reci-lor ; nu se presed6zA de catre papi, ci de cAtre patriarhiqi de alp mitropolip insemnati ai orientului ; decisiunile lornu armonisezA prin neceAtate cu opiniunile papilor, ci dincontra be aunt adesea-ori opuse si be condamnA expres,precum face sinodul al VI-lea ecumenic la 680 in Cons-tantinopol, care condamnA ca erotic monotelit pre papaOnorit; Tar in disolvarea schismelor nu se intrebA ce po-sitiune avea Roma in fata pArtilor divisate, ci adesea-orsrecunosc ca episcop canonic pre acela, pre care Roma it con-sidera ea schismatic, precum a fAcut al doilea sinod ecumenic,care a recunoscut pre Meletii ca Mitropolit canonic, precare Boma 11 considera schismatic, primind pre un ore-care Paulin. Pre Meletiu acesta respins de Roma si pre-sedinte al 8611. 11 proclama al II-lea Sinod ecumenic. Tateaceste fapte aratA mai luminat de cat s6rele, ca in pri-mele nou6 secole sat mai 'nainte de schisms, episcopulRomer era cu adev6rat unul dintre eel mai ilustri ierarhisi avea ca episcop al primului °raft domnitor primele o-noruri, dar In administratiunea lucrurilor bisericesti nici oputere nu-T recunosteat bisericile grece ale orientului ; eraca unul dintre ce1-1' alp episcopi; discuta ca egal cu egali;nu putea sit impunA opiniunea sa; opiniunea sa putea sase combatA si s fie condamnatA ; sA vedea in privinta ces-tiunilor care se rAdicatt, eunostinta comunA a biserieei, re-presentath in sin6dele ecumenice, pre care le tineatl re-presentantli intregel biserici. In genere era atunci prin-cipiA admis, cA nici o bisericA local, nu putea sA se a-mesteee in afacerile alteia ; episcopiT occidentali adminis-tratt bisericile for si orientalii pre ale lor; exista adicA per-

www.dacoromanica.ro

BISERICEI ORIENTALH OCCIDE1NTALE 341

fedi autonomie qi de sine administrare a bisericilor dintote pItr ile. Cand °dal), void cel din Italia sA se ames-tece in ale alegerel lui Nectarif in Constantinopole, furftrespinqi de cAtd episcopii orientall ca necompetentI; ace-eall se intampla si cand mat tArditi cauta al Romer, sitse amestece in certele referitore la divinul Chrisostom. Im-peratii manifestaii adesea on episcopilor cari luau partela ledinte in orient sat' in occident in sin6dele locale,nimica nu puteau al decidA cu privire la episcopil celel1 alte particle. Acesta era administraiunea vechel bisericiintiacOsta BO, Ong, astA4I biserica oriental,, i datoreqte,marelul Fotill aceea, cg in secolul al IXlea, cand papis-mul se incercit sa st6panS3cA preste orient, respinse des-potismul papal, aparA tli mantui adeveratele traditiunI alevechet administratiuni bisericeqti. Pentru acesta memoria

Fotid fu va dmAne in tot d'auna forte TubitA tutu-ror pop6r elor ortodoxe.

(Va Tama).

EI

ca

lull ki

..,...9,

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLDTIONISTA S1 ETICA CRESTINA.

(Urmare. Ve4I Biserica OrtodoxX, anul XVII, No. 3).

VI. Simpatia

Cu cele espuse in cap. precedent, filosoful nostru avude scop numal a forma terimul pe care acum Simpatiaresare ca un Deus ex machina, spre a contopi sub ochifnoltri egoismul gi altruismul, adice pe Epicur §i Bentham.Cu alte cuvinte el arum lemurelte cum egoismul (simpatia)satisfacut aduce la urme fericirea generals. Negreqit acestalucrare meiestre costa, Ere -care ostenea1a li trebue a negeti la un marl voinicese prin pustiul intins ci posomorital deducOlor lui Spencer.

*

Pentru autorul Base lor eticet este un principiu irefutabilca aptitudinile, a cdror esercitig, in condiflt date ne aduceparte durert pi parte placert, nu se mat pot desvolta, in-data ce esercitarea for aduce mat mult durere de cdt pta-cere. Dupe densul plecerile aunt unicul mijloc de a ne daimpuls la lucrare, pe and durerile ne ingrozesc constantde lucrare. Aqa dar, indata ce esercitiul unel aptitudiniasigura mai multe, durere de cat placere, mijlocul de in-grozire precumpenecte Ili aptitudinea inceteze de a sedesvolta 1).

1) Les Bases etc. p. 209,

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTION1S7 A SI ETICA CRESTINA 343

Plecand de la acest principiil, Spencer intreprinde aeduca simpatia si ne arata a priori conditiile ce se impunla cresterea el.

Mal intal se vor inlatura piedicile ce Ftatf in calea a-cestul copil plin de sperante. Simpatia in sine ax de ob-iect durerile precum si placerile altora si prin urmare searata ea impreuna-placere sail compatimire, dupiS cum sun-tem marturI la placerea sail la durerea altula. Totusl dinprincipiul enuntat mal sus Spencer deduce, ca simpatia sep6te desvolta numal in forma de placere si ca se desvolta,considerabil numai tend fiintile ce ne'neunjura manifestdzIde regulh placere $i rar dureri.

Prin urmare domnind o stare de resbol, simpatia nu sep6te desvolta considerabil. Lupta distruget6re cu dusmanildin afar& o inadusa Inca din germine si da, naSere lafapte dese de cruzime chtar in interiorul societaiei. Deaceea Spencer avu trebuinta sä ne arate in cap. precedentcum se va restabili pans la un grad armonia sociala sifart conlucrarea simpatia

Dar si dup6 sfarsttul regimulul militar simpatia gingasava avea sa Intimpine Inca multi vrajmasi in desvoltareasa. Cii,c1 de si cu ineetarea resboiulul s'ar inlatura multerele $i s'ar favorisa puternic adaptarea omulul la conditiilesociale, totusi acesta adaptare nu va fi suficienta ci deaceea vor mal esista Inca multe rele. Mai intal partea na-tured ominesti, ce a produs ci produce Oa, astti-c,TI res-bolul nu va lua de-o data o forma destul de superiora,apre a disparea t6te nedreptatile, ca rapirea, pradacIuneaci alte reutati la care ea da pricina. Apol adaptarea im-perfecta a constitutiel ominecti la lucretrile vigil industrialeva persista Inca mult timp, de Ere -ce modurile de activi-tate necesare in acesta stare vor parea putin satisfetceldrepanel la un grad inca pentru nenum6rate genera fit. In urrnadefectele de control in raport cu sine InsusI si diverselemancuri de con ta, provenite din o prevedere putin

www.dacoromanica.ro

344 tTICA EVOLUTIONISTA SI MICA CRSSTINX

esaeta a conseeintelor aetiunei vor produce qi atuncl su-ferintl, de qi mal putin simtite de cat asta-41 1).

Char cand aceste tret feliurf de adaptare insuficientd ardispdrea, nu vor seea tdte isvdrele miseria, cat timp cifrana,sterilor covarfesce pe a deceselor, a fa in cat scumpefleprea mult mijlocele de existenta. Fecundatia ins6, cum amv64ut mal sus, diminuaza din ce in ce mal mult im-preuna cu ea, munca necesara spre sustinereaqi a familiel. Ast-fel treptat, in masura in care omu/societatea se vor intdege din ce in ce mat bine, simpatiava ca9tiga tarimul eel mat roditor tli va putea face pe 6men1ea guste rodurile cele mal dui&

Spencer nu se multume9te numal a departs cu ingrijiredin calea simpatiel tote pledicile. El ne invata mat de-parte mijlocele positive prin care simpatia p6te progresain virtute ltiinta. Dap) d'ensul dot factor! se impun pen-tru desvoltarea simpatiel : intat un factor subiectiv, adicalimba naturals a sentimentuluI la fiinta pentru care sim-patisam ; al doilea un factor obiectiv, adica puterea de aesplica acesta limba la fiinta ce simpatisaze. Din ordinullu! Spencer ambit factor! stall la dispositia simpatiel.

Factorul subiectiv. Ast1-41, lice Spencer, diversele nostre sentimente vin adesea in opositie cu binele social. Deaceea trebue a nfibuqi a ascunde aceste sentimente, aptca, fatetrnicia devine o conditie apr6pe neaparatA pentruexistenta nostra. Dar in masura in care poftele egoiste vorfi puse mal mult sub controlul instinctelor altruiste qi sevor produce mal putine mi9car1 de nature blaruabila (9iputem a9tepta acesta pe baza fkigaduintelor pline de indu-rare a hit Spencer), va descreqte necesitatea de a vegheacu atata grijit la espresia fisionomiei sail la mi9carile cor-pulul aeestea vor descoperi privitorulut mat lamuritstarea sufietesca". Ma! mult Inca. Daca vom putea mani-fests simtirele n6stre interne fiat sfiala, vom caltiga o ap-titudine ma! mare, de a manifests chlar nnuantele mat de-

0 Les Bases etc. p. 210. 9. m. d.

$i

gi

individilorsi

si

si

www.dacoromanica.ro

ET1CA EVOLUTIONIST% $1 ETICA CRESTINX 345

licate ,si gradele mat slabe ale emotiilor", !ar limba senti-mentulul va fi mat avutet, mat variatet fi, mat definite.Evident ea in aceeaffi proportie va fi facilitate csi simpatia 1).

Tot atunci se vor desvolta li semnele vocale pentru sen-timente. RAria, inaltimea, timbrul qi mlAdierea unul tonstint note de sentiment fli se pot combina in diferite chipurlspre a esprima sentimentul. Cum am observat in alt loc,lice Spencer, cadentele sunt comentarele emotiilor la pro-

positille intelectulut" 2). Dec! indata ce necesitatea actual&a de ascunde sentimentele va disparea, espresia vocal& asentimentelor n6stre se va desvolta din ce in ce ma! mult.Filosoful nostru este convins, ca limba emotiilor din viitorse va inalta peste cea din present atat, cat limba nostraactuala s'a ridicat peste limba raselor celor ma! primitive 8).

Factorul obiectiv. 0 data cu aptitudinea semnelor deemotii crecte tili in cei-l-alit 6menl puterea de a intelegesemnele ce se v6d. §i se and ale sentimentuluL EsperientainvatA, ca aptitudinea de a intelege aceste semne, preeumli aptitudinea de a intelege sterile mentale ce ele esprimaqi causele lor, aunt f6rte diferite.

Daca suposAm ea aceltI dol factor! crest intensiv... neputem face o idele despre simpatia mat profunda Bpi mallarga, la care el vor da loc in viitor". Sentimentele celulcare simpatisaze li sentimentele celul, care nalte simpatievor avea o asemAnare, ce va merge mat pawl la identitate 4).

Cu adev6rat, o icona forte frumosA qi idilich, pentrucare pictorul eel mal bun ar invidia pe filosoful nostru.Dar BA aruncarn acum o privire scrutAtore la fie-care partea et. Miezul espunerel de pang, aid este principiul, eft oaptitudine se pate desvolta numal cu conditia, ca esercitiul

i) Les Bases etc. p. 211.2) Spencer ne trimite la o Incercare a sa despre musics, intitu-

lata : Essais sur l'origine et in fonction de la musique. Ne avendla Indernana acesta lucrare, nu putem stabili ce frumusetA de idelpi stil va fi cuprindAnd.

8) Les Bases etc, pag. 212.4). Les Bases etc. p. 213.

www.dacoromanica.ro

346 ETICA EVOLU1 IONI3TA SI ETICA CRESTINA

el sa alba de tel un escedent de placere asupra durerel.Cu acest principal sta sail cade tots cladirea fantasticaridicata d'asupra lul de Spencer. Insa principiul acestaeste nu numai nedemonstrat ci si fetra indotald neesact.

Am vOut mal sus ca nu p6te fi vorba de cat despreo desveluire graduala, a aptitudinilor qi chiar acesta e cuputinta, numal pans la nilte margiul determinate. Dar pansdad are loc o desvaluire, p6te crelte chiar o aptitudine,a carel esercithl din firea sa este neplacut omului. Cum ?Oare fries, desgustul, compatimirea, jalea, nostalgia nup6te cre§te ? Spencer trece cu vederea dou6 lucrurl. Mal!Mal esercitiul aptitudinilor n6stre inferi6re nu atarna aparte de vola n6strA, ci de mediul in care ne aflam. Alase p6te intampla, ea din causa unor pericole ce ne ame-ninta continua sail a unor nenorocirl dese si a. d. a. sedesteapta in nol mai adesea ni§te sensatil neplacute si inconsecinta devin mal tart. Apol esercitiul aptitudinilorn6stre corporale, chlar daca e neplacut, atarna de voeanostret libera. Pentru om bine li placut nu este acelaqilucru. Pentru el unele lucrurl aunt adevarat bune fail afi catu§i de putin desfatatore. In aseminea casuri, voeapdte constringe puterile corporale A fack sail BA sufereceea ce este neplacut. In eonsecinta aceste aptitudini sepot intari §i desvalui, de li esercitiul for n'aduce malmulta placere de cat durere. Presupunerea lui, Spencer,at orl-ce crefitere a energiel vietel, ar fi sinonima cu creq-terea placerel sat a bucuriel, este deel cu total neesacta.

i durerea este viata. Aptitudinea de a suferi, rAbdareain necasurl qi prigonirl, p6te create, de si esereitiul el ro-mane neplacut pentru omul sensual. Eroismul rabdarel sedovedelte tocmal in cele mai marl suferinti. In acesteaafla triumful el eel mal stralucit resignatiunea qi lepada-rea de sine a creqtinului. Ast-fel principiul lui Spencer, cao aptitudine se p6te desv6lui numai cand are ca tel unescedent de placere asupra durerel nu este nicl cum esact..jar on acest principal cad apoi t6te consequentele ce Spencer

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTION1STA SI ETICA CRESTINA 347

trage din el spre a face simpatia sit crease& ma! lute. Darp6te se va Intreba tine -va, de ce moralistul nostru afirmit, casimpatia se va desvalui considerabil tocmaI sand mediul manifestft, de ordinar placere li rar durere. Cuventul considerabilmerits cu dreptul atentia nostra. El ne aratit ea sistemullui Spencer fa optimismul ca o presupunere tacitet a sa. Inadev6r, dup6 Spencer, creciterea vietel va se dice creqte-rea placerel siva a bucuriel. Dup6 ideile sale principalsaptitudinele se pot desvolta numal presupunend un escedentde pletcere asupra durerd. Dar el afirma tot- °data, ca viatas'a desvoltat constant de la inceput, deer trebue sa, admitsaseminea cd evolutia incd de la inceput a avut ca fel unescedent de pletcere asupra dureret. Insg pesimi§til contest&acesta li dee! am avea drept sa alteptgm de la Spencer ase esplica cu denqii, demonstrand, c& presupunerea pe carese razimit tot sistemul set este esacta. Dar nu este asa.El tace. Este ma! ulor a suposa de cat a demonstra.

Din afirmarea lu! Spencer, ca de la inceput evolutia ascoposit un escedent de placere urmeza ma! departe, easimpatia s'a putut inc et de la inceput desvetlui. Dar atunclde ce ea pans acum este asa de nedesvaluita ? Spencer varespunde : Pentru-ca pan& acum cu tot escedentul de pla-cer!, au esistat Inca multe suferinti qi durer!. Dar tocmalfaptul acesta nu se p6te de loc esplica dup6 principiile sale.Un escedent de placere trebue 0, fi esistat Inca in fasacea ma! primitiva a evolutieI vietel. Acest escedent a crescut constant impreuna cu viata. N'am putea decl altepta,dup6 acesta supositie, ca asta.c1I dupe" atatea peri6de, infinitde lungs ale evolutiel, escedentul de placere Ba fie apr6peinfinit? N'ar trebui sa fie pamental chiar astacll un ade-v6rat eden, o gradina desfatat6re, unde genul omenesc sapetreaca in nevinovatie csi placere ? Apo! cum va esplicaSpencer prin optimismul sett, ca cu tata evolutia, existsasta-q1 aptitudini, a caror esercititt este din fire neplacutomulul? Da, cum se va esplica In genere dup6 vederilesale existenIa acestor aptitudinl?

www.dacoromanica.ro

348 ETICA EVOLUTIONISTA Si ET1CA CRESTINA.

Dar acesta moralA noun presupune escedentul plAcerilorasupra durerilor nu numal in raport cu genul omenesc intotalitatea sa. CAci in sensul acesta optimismul ar avea celputin 6re-care probabilitate, de si nu se p6te dovedi cuesactitate stiintificA. Dup6 Spencer insA, plAcerea trebue aprecumpani in fie-care om, ea trebue a fi acordul domi-nant in viata fie-cout om. Cad precumpAnirea durereltrece in ochi lul ca scurtarea vietei, represinta oftiga insistemul set. Dar de fapt cursul vietel trebue sA creasesin fie-care om eel putin pAnA la epoca, in care el propagavia& sa la descendentit set. Cum ar creste v;ata in totali-tate, dacA n'ar creste in individ? 0 viaVi, generals, ab-stractA a totalitatei nu existA. Viata ce o are totalitatea secuprinde in indivic,i. De sigur viata creste in fie-care in-divid si anume cea corporals pA,nA, la maturitatea deplinAa varstei, Tar cea intelectualA apr6pe OM viata. OmulinvatA cat trAeste.

Acum 6re optimismul, ce noua moralA postuleza atatde indispensabil, se pole sustinea in raport cu fie-careom, Nol credem cA el este f6rte neprobabil dacri luAmin privire viata pAnAntescA, fArA a reflecta la viata devecT. P6te sA fi zimbit unor 6meni Inca din legAn osorts fericita. P6te sA fi dus uniT o viatA us6rA si linAca zefirul si seninA ca azurul cerulul. Se p6te. Trebue sAadAugim insa, cA acesti 6meni aunt f6rte rani. Bari nantesin gurgite vasto, cum dice Virgin. Dar tot asa se p6te,ba este cu mutt mat sigur, cA in acestA lume aunt 6meni,cArora drumul le-a servit de leagAn ; 6meni cari sub ceruldeschis si-ail petrecut viata for sbuciumatA, In lupta cusorta vitrigA, cu f6mea, cu miseria si cu nelegiuirea ; oa-meal' can si-ttal sfarsit viata PIA de durere si de miserieFite sub securea calAului, sate in temniti intunecose, sariin fundul ocnelor, sail pe la respintil, in nopti ger6se, culacrAmi in ochi, cu blesteme in gurA, cu urA, amArAciunesi desnAdAjduire in inimA. Cine va nega acesta? Ast-fel deflinp nenorocite aunt p6te mai numer6se, de cat fiii feri-

www.dacoromanica.ro

MICA EVOLIrliONSTA ETICA CREW INA 349

cirei, pomeniti mai sus. Ele compun ilustratia ironica laidilele optimiste ale filosofului poet din Englitera. Chiar6menii, carora norocul le-a aruncat in sin cu dArnicie bo-gata bunuri pamenteqti, ce priveli§te jalnica presinta celuice pote arunca o privire dup6 culise ? Cuventul pe carede mil de ant l'a rostit dreptul loy, mei mare patimitor,se aplica la. toil urmakil Jul Adam : Omul ndscut din fe-mere are patine dile .9i multe necazurt (XlIT. 1). Sub lustrulavuciel se ascunde forte adesea intristare grija, ura Qidurere, refus salt tradare a dragostei desnadajduire.Altminteri, cum s'ar esplica multimea divorsurilor i sinu-ciderilor in pAturele mai de sus ale societatei, desgustulde viata disposiia de a primi pessimismul h, la Hartmannin cercul Omenilor cull ? ').

Am vequt aici mai sus simpatia crescend Miler in Uwe,barbat in putere. Acum remane ca Spencer sa plasezesa punk la incercare publics ca Ministru pe acest Doctorutriusque, a carui cultura l'a costat atata.... cerneala. Fi-losoful nostru avend incredere in talentele estraordinare aleclientului sett l'a destinat pentru dou6 portofolii de odata,adica la justitie la bine-facere publics. Cititorul vaaduce Inca aminte de afirmarea, ca simpatia este radacinadreptatd precum fi a bine-f acera. Acum tenerul om destat va dovedi ca e capabil de rolurile ce i s'ati incredintat

Din nefericire aici suntem purtatl cu vorba pans lacalendele grecesci. Spencer se intreaba Ce se va intam-pla in societatea compusa din 6meni cu acesta insu ire(adica cu simpatie f6rte desvoltata)" 2). Am audit aid maisus, e§, gingasa simpatie isi va desvolta fl6rea sa placuta

Despre optimism §i pessimism in spiritul cretin yelp Mar-tensen, Die Chrisliche Ethik 5 Aufl. Leipzig, 1887. I. Bd. S. 209248. Tradusa frarquzesce de G. Ducros, Paris 1892, vol. I, p.244-287. Comp. Gass, Gesch. d. Chr. Ethik I Bd. S. 289sq.

') Les Bases etc p. 214.

iii

ci

¢i

si

Qi

si

www.dacoromanica.ro

350 ETICA EVOLtITIONIS7A I ETICA CRESTIIIA.

tocmai tardirc dupe ce vor inceta resboIele, precum viore-lile se ivesc abea dupe topirea zapegei. Cu tote acesteavom urma ca §i On3t acum pre cAlauzul nostru chIar pantin viitorul eel mai departat spre a edifica inima nostra latabloul mangaitor al omenilor cu cea mal mare simpatie,ci a avea ast-fel eel putin o ideie despre viitorul paradisde pe parnent, ce noue nu 'in dat sal vedem.

Calauzul nostru afia in societatea viitore de 6menI cusimpatie perfect desveluita mat intO, ca ocasiile de a neso-coti interesul propriii in favorea altora vor fi limitate indiferite chipurt din ce in C6 mai molt '). Acesta constituealtruismul In conceptia sa comuna. Simpatia cum ni s'aopus Inca mai 'nainte, se Foote desvolta numal in mesurain care nefericirea si miseria se impupneaza. De asemineacu progresul adaptareT, constitupa fie cArul om va fi ast-fel, ca nu i se va putea da ajutor fail a tmpedeca vre-oactiune placuta lug.

Calauzul nostru afla in aceeali societate apoi, ca sim-patia ce ne da impuls a lucra pentru binele altuia se vasimti lovita prin dauna altora ,si prin urmare va produce oaversiune de a primi de la dewit bine-faceri cu pretul dau-nei lor. Ala dar, chlar &and fie care om ar fi gata AA re-nunte la placerile egoiste indata ce s' ar ivi ocasie, totusieel-I-alp, can au aceeasi disposipe, negresit se vor opunela mega renuntare. Indatd ce unul, cu propunerea de ase trata pre sine mai aspru de cat ar ortindui un spectator impartial", ar ref usa .sa' ,st aproprieze cele ce i secuvin, vor purta grija de d'ensul altii 1,5i necesar vorinsista ca sa' 1st le aproprieze. Altruismul general va puneinevitabil o stavila esceseor altruismulut, individual.

Aventul ins& merge si mai sus. In acel timp de adap-tare deseversita, grape simpatiel depline, raportul cu caresuntem obicinuip asta-q1 se va schimba. In loc de a ve-dea pre fie-care aparand drPpturile sale, vom vedea pe fie-

1) Lee Bases p. 215.

www.dacoromanica.ro

VI ICA EVOLUT ION. STA 1 V: ICA CREEITINA 3M.

care apdrand drepturile altuta, adeverat cd nu prin storfdrtactive, ci prin o resistenfd pasivet la abandonul acestordrepturl.

late, cat e de frumos cand fratil locuesc impreuna!Cine-ar fi gandit ac6sta vre o data! Spencer ne spusesemal sus: ca astd-c11 se'ntampla de ordinar contrarul. Daracum incantat de un tablog a§a de frumos, ulta ce -a spusi adauge, ca ast-fel de pzirtare fratascd n' are nimic ce

nu s' ar putea inteani char astd-clt in esperienfa nostrilclanica. In transactiile de afacerl ale 6menilor onorabill seobserve de ordinar dorinta fie-ceruIa ca partea cea-l-alte,A nu'§I sacrifice interesele sale. In relatiile sociale deaseminea, sunt casuri destul de obicinuite, cand unit, voinda'll sacrifica partea for de placere, sunt oprip de altil alo face. 0 none desvduire a simpatiet va putea servi nu-mat a face aastet purtare din ce in ce mat generals fimat naturalet 1).

Ince, alte done limite vor feri pe individ de escesele al-truismului. Inteti, faptele de abnegatie des repetite presupuntacit a eel-I-alp care trag folos din ac4sta, abnegatie allun caracter interesat, ca in el domne§te deci un egoisminsemnat. Acest sentiment odios va ajunge qi la cunokitintafaptuitorulul §i'l va hotari a fi mat reservat in conduitasa, a se sacrifica mat putin f i mat rar.

Al doilea, data dupe presupunere placerile altruiste vorajunge la o intensitate mal mare de cat asta-41, atunelfie-care se va pazi de ale urmeri escesiv, cadl ctie cd fial fit doresc sd aibct ast- fel de pletcert ,ci cet trebue sift le laseocasie de a se bucura de ele.

Acest simt gingaq qi minunat va fi destul de puterniein top li va pune In ce tu§1 de matase egoismul escesiv !

iiaratlI lucru remarcabil ! Sedu§1 de declaratiile lul Spenceram judecat mai sus prea de tot reii timpul nostru. Elaid ne'nvata ce, chiar aste, 11 adesea are be intre prietinl

1) Les Bases p. 216.

www.dacoromanica.ro

85g ETICA EAOLUT.ONISTA SI ETICA CRFSTINX

o intrecere in amabilitate. in fine cea mai desveluitd sim-patie va avea grija de placerile simpatice a le altora precumpi de pletcerile for interesate. Ceea ce am putea numi unsimt superior de dreptate, se va infiora sA impieteze in do-meniul activitatel altruiste a semenilor nostri precum sisimtul inferior de dreptate se infi6rA a impieta in domeniulactivitatei egoiste a lor. Prin reserva impuset de altruismulegoist vor fi impiedecate jertfe escesive din partea fie caruia.

Ast-fel Spencer si-ar fi implinit o jumetate din Aga.duinta si ne-ar fi arAtat cum simpatia este radacina drep-tetra inferiore pi superiore. Simpatia va sA aibA multumireaea. Iar multumirea el cea mai mare va fi, cAnd altif vorfi tinuti in dispositia cea mat placuta, asa dar nu vor fijignitl nici inteun chip $i tot-odat& vor fi scutiti de preamare jertfire de sine.

Dar Bine-facerea cum va resAri din simpatie? Dupe celeglee nu s'ar Area a bine-facerea nu mai are rol si ca eadin lips de ocupatie va cadea prad& unei langezirl? Nu,respunde filosoful nostru. Chiar in starea de dreptate in-feriOrA si superiorA vor mai remanea trei campurl altru-ismulul in conceptia inferiora, adicA. Bine-facerei. Campul*A cel dintat este viata familiard. La educarea copiilor tot-deuna va fi trebuintA a subordina sentimentele egoiste lasentimentele simpatice, adicA plAcerile altruiste vor fi pre-ferite celor egoiste. Chlar in present are loc acestA impe.care polka, cad placerile egoiste, ce paternitatea procura,se ating prin actiuni altruiste. Adsta impecare tinde con-stant la deseversire 1).

Campul al doilea este viata socials. Urmarirea binelutsocial in general va procura $i pe viitor un reson de ajertfi interesul personal pentru interesul altora (0, dar unreson ce slabeste continuo; cAci in mesura in care adap-tarea la starea social& devine maT perfecta se va siroVi dince In ce maT 'Mina trebuinta de acOunele regulative ce

2) Les Bases p. 217.

www.dacoromanica.ro

ETItA EVOLU1 IONISTA ETICA CRqTINA 353

cat.% a tine in armonie viata socialA. Spencer avisaze indiferite locurl, el actiunea autorit itel politice va diminuadin ce in ce si in starlit, in curgerea evolutiunet se vamargini la un minimum. Din nefericire el a ultat el nespun, cum se acorda acesta cu centralisarea din ce in cemat precumpenitOre astA-;11.

Campul al treilea este viata individuals. In relatiile pri-vate ale anzenilor ocasiile pentru jertfire de sine se vorpresenta tot (Mina in 6re-care grad, ce va merge tot de.screscend. Aceste °cash sunt accidente, 1361e si nenorociriin general. Cad, de si adaptarea naturel umane la con-ditiile de existents in general, fisice si sociale, s'ar puteaapropia mult de perfectiune, totusi nu o va putea atingenicl °data complect. Inundatil, incenda, explosil, naufragilvor da tot- deuna din timp in timp ocasie la fapte eroice,numat ca in motivele acestor fapte, ingrijirea pentru altii vafi amestecata mat pvtin de cat in present cu tubirea deslave defarta 2).

Atunct majestosul eroism va incheta o legatura vecinicftde lubire cu umilinta cea mat profunda, ce cats sä steaascunsa. iDin ac6stft legaturft vor isvori faptele cele matstralucite si mat desinteresate! Adaptarea va produce cuforte mare usurinta sfintl, care III vor disputa laurii cueroil perfectiunei crestine, ba Inca '1 vor intrece in desin-teresare !

Dar de si ocasiile pentru mart jertfe a intereselor personale vor fi mat rart, simpatia tot va avea ocasit nume-rase de a se esercita. Fie-care om va putea veghia totdeunala block altora, ferindu-t de nenorociri pe care nu le vedsi ajutandu-I fail stirea for in tote actiunele. Ast-fel atuncifie-care om va avea in vre-un chip in semenit set ochi siurechi suplimentare, prin care va perfectiona viata sa.

Asa dar altruismul in forma sa actuala; ce costa jertfe,va disparea apr6pe cu desevgrsire. Dar in forma sa ad-

') Les Bases p. 218.Riserisla Otthadcuel Romani b.

www.dacoromanica.ro

54 ETICA EVOLUTION s' A §I ETICA CkE5TINA

peri6rA va dura in vets. Si in ce consista acesta formasuperi6ra de altruism? in placerea ce pornPste din simpatiepentru placerile altora, pe care le produce mai cu sameesercitiul fericit al activitatei for de tot feliul o placeresimpatica ce nu costa nimic pre eel ce o simte, ci este unadaus gratis, la placerile sale egoiste. In sfar§it tend su-ferinta va fi redusa la un minimum, activitatea simpatieise va margin; in a esalta mutual placerile 6menilor.

Ast-fel va disparea opositia ce pare permanents intreegoism ,si altruism. Din punct de vedere subiectiv impeca-rea va fi a§a, ca individul va prefera placerile ce provindin fapte altruiste pentru raritatea tor, placerilor egoiste.Iar pe langA acesta motivul actiunei nu va fi in mod con-scient a avea placed, altruiste, ci numal a asigura placersaltora. Din punct de vedere obiectiv impecarea se va faceaka, cA fie-care om, ne mai avend trebuinta a lupta pen-tru pretentiile sale egoiste, va fi mai vartos dispus a le

jertfi la o71-ce ocasie, pe cand alts 6meni, cu aceiast dispo-sitie vor asigura mijlocele de a satisface inclinatiile salepersonale. Ast-fel fie-care va fi d sinteresat, dar se va bu-cura de tote efectele until egoism legaim ').

Ac6sta nu e Inca tot. Pornirele altruiste.... pot ajungein sfarlit la ala impecare, in cat fie care om sa veghieze,ca cei-l-alti sd caba de asement tote ocasiile pentru pla-cert altruiste ; altruismul superior consista tocmal in aceea,ca contribue nu numai la placerile Egoiste ale semenilornostri, ci si la placerile for altruiste.

Dupe ce la urma Spencer ne mat amintete, ea uegre§itadsta stare este forte departe, dar ca. chiar asta-41 se potvedea inceputurile el la 6menit eel mai bine dotatt, de §inumai la ocasii si In un grad slab inchela cu o invective,amara qi plina de ura asupra adeptilor credintet comaneladica asupra crestinilor, carora nu le va plAcea teoria sa.Totusi se mangale cu ideia, ea cel putia un numer mic

1) Les Bases etc. p. 219

www.dacoromanica.ro

ilt1CA EVOLUTIOiTTSTA SI Ell,;A CRESTTNA 855

de ale vor adera la doctrina sa, vor conlucra EA fierecunoscuta Intr'o cii I).

Un zelos aderent al ideilor lui Sp Ewer in domeniul mo-raki, profesorul Cliford, in urmA episeop anglican, a qisodata : Adeverata cetate a lul Dumneclet va fi aceea Incare facultatile morale ale fie-carui cetaten ar fi desvaluiteIn destul, spre a Infrana tote poftele contrare bineluiomenirel".

MAna vigurOsa, a lul Spencer a clAdit sub ochil no§triacesta cetate a lul Dumne4eA, cu zidurile el mar**, cuturnurele el aurite. Genul omenesc va curati Inobiladin ce in ce mat mult instinctele t}i pornirele sale §i Infine se va Inalta la apogeul fericirel pamente§ti, nu cu a-jutorul lul Dumn4eA, nu prin R6scumparatorul Christos,nice prin har, nu! ci cu puterea bratul seg proprigIn acel paradis de moralitate nu va mai fi durere. Evo-lutiunea va ctterge lacrimele de pe fata muritorilor. Orl-cejertfci, orl-ce lepadare de sine va conteni plangere inIsrail nu as va mai aucE. Simpatia cca mal curata va faceplacerile individuate bun comun al tuturor. Genul omenescva fi apr6pe imbAtat de valurile placerilor altruiste §i pEnde mandrie va (lice catra Dumnecleul cre§tinilor : NU'riatrebue bunettatile tale".

De sigur, tot ce graiul e in stare sa faca a facutFantasia cea mal escentrica a unel trufiT ingandate ft -akat sborul eel mai liber. Insa val ! formele fermecatore,cununele de our ce ea nascocecte aunt numal ballci deskuma, aunt fantome din o mie,si una de nopft. N'am (Ticeac6sta, cand Inchipuirea ar avea puterea sa dea plAsmui-rilor sale came qi 6se. Dar aca ce folos, a filosoful nos-tru a adunat poveltile sale Intr'o carte c1 is a scos de yen-q.are sub titlul pompos Basele eticet,

Sa strabatem ins& cu facha noul Ierusalim. Ce aflam?Pe tote zidurele vedem, ai drept, firme pompOse de a/.

1) Les Bases etc. p. 220.

li

iii

ci

gi

aid.

www.dacoromanica.ro

Mg ETICA EVOLUTIONIS 1 A $1 ETICA CRESTINA

truism curat, de bine-facere desinteresatA, de amabilitatepe intrecute, de simpatia cea mai fragedA. Dar in realitatenu aflAm alts -ceva, de cat egoismul cel mat 7 afinat, ogond generals' de placert altruiste. Fie-care va sA fatsplacere altula spre a se putea indulci insusi de acestA pla-cere prin simpatie. Si din ast-fel de placere porneste iarAsiplacere pentru altii. Astfel o placere paste pe alta, pen-tru ca si din ac6sta sA se nascA apol a treta. Urmareaeste o imbuibare generalA, de placeri sub mantia Altru-ismului. Iata tot paradisul visat de Spencer. Nu esageram.eine a urmArit espunerile de mai sus ne va da dreptate.Cum putea mamiferul cel mai ciesvauit sl urmareascA,alt-ceva de cat placerea, satisfacOa instinctelor sale trupesti ?

Dar defectul eel mai mare al acestui templu de fericirepamentesca este, ca se aflA in asa de mare departare, cacalea ce duce la acest sanetuar tine genera iii nenumerate.Poefi s'aventA departe. Poetul mitic in special are nevoede nespusa departare. Dar ce folos de un ast-fel de pa-radis, pe care not, cet ce suntem in viand §i nenumerategenerap dupe not nu'l vom vedea ? To0 cei c, trimasta-dt, de mutt ne vom fi sAlasluit in sinul pAmentului,ventral Vannei de nenumerate on va fi scuturat frunzelede arbors pe mormentul nostru si va fi incordat canteenlsell jalnic despre nestatornicia tuturor lucrurilor Omen-testi , genul omenesc insI va fi tot la inceputul aletorieilungs si ostenitore in pAmentul fAgaduintei, eel visat deSpencer. Ce ne interesezA un paradis pe care nici odattinu'l vom vedea? Not nu voim 6re sA fim fericiti ca sidescendentil nostri ? N'avem acelas drept la fericire ?

Spencer tot avis6zA de repeite orl la viitorul departatcu adaptarea lui deplinA. In un viitor departat interesulindividului se va impeca cu interesul totalita0i si ordineamorals, se va restabili de sine. Dar ce ne foloseste noue a-cdsta ? Nol vrem sA t:tim cum se va restabili ordinea mo-rals in Emilie si societate astet-ch si cu 6menii eel ce trAescasta.4:10 Ce ne ar folosi un medic, care ne-ar esplica cum

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRES1INA 357

all stt se vindice dupe o sutil de anT medicamenteleaflate atunei, b6lele ce ne bantue asta-cli? Et bine, mamed;c este profetul nostru Darvinist. El urea sa ne esplicein lung §i in lat cum se va realisa dupe nenum6rate ge.neraVuni ordinea morala. Dar ce lobos are de aid omeni-rea viefuitdre astd OP La ce i-ar servi el o morals, careconcede singurti, c va intra in uz dupe athtea sute saltmil de ant ? Sail este Spencer Ore in adever ma de naivs creada, ca eine-va ar mica mlear un deget pentru pa-radisul sett viitor?

Dec1 ce ne va intari pre no vietuitorii de astit -41 lajertfele luptele ce ni le impun o viata virtu6sa §i inde-plinirea datorieI cu credinta Ora la mOrte ? All der s;na-patia? In adever, Spencer ne arata la ocasie, de i cam cu in-cunjur, inceputurile minunatel obladuiri ale simpatiefin pre-sent, intrecerea la amabilitate intre prietini. Dar el concedenu numal ea simpatia asta-41 este forte putin desvoltath,ci afirma chiar, ca in 4iila de asta-41 creqtinil, in specialepiscopil qi preotit all dragostea pe buze dar lucr4za dupemaxima : lovete ca si nu fit lovit. Inse. ce simpatie sa. fieinter) societate, in care .preotii qi episcopil daft aka releesemple ?

tiro bine, ert multi alt4ptti asta 41 de la simpatie lucruriminunate pentru viata moral: a pop6relor. Dar acOsta esteo deqarta, amAgire. Departe de nol a nega simpatiel orb -ceinsrmnatate in viata social6. Ea este o lature frumosa, ainimei omulul §i de mare importanta pentru viata socialh.Ea are problema sa ajute cu maim sa gingma la incheiereasi intarirea legaturilor dragostd. Daca Facetorul n'ar fisadit in inimI nici o simpatie, atunci estremele apropietes'ar lovi intre sine mult mat aprig @i mal sdrobitor. Atunciinclin rile antisociale ar ajunge la preponderantA, qi so-cietatea s'ar disolva. Simpatia unelte inimele intre sinecarmuita bine, ea este un sprijin puternic al dragosteldevotate t;ti. desinteresate.

Dar simpatia este ten sentiment ne3tabil si capricios ce

qi en

ti

.

ti

www.dacoromanica.ro

358 frl ICA P VOLL T ON STA ST 9 ICA ESTIN A

are trebuinta set fie condus de ratiune, un sentiment apoi,ce nu numal la persona diferite este forte diferit, ci chtarla una si acelasi persona se inverteste si se int6ree ca omorisaa de vent. Cat de adesea vedem soti finer!, plini desimpatie unul pentru altul, purtandu se asa clicend in brate,dar pote char inainte de a trace luna de mere simpatiali s'a schimbat in antipatie si ura, spre a nu se mai intonep6te nicl-o-data. Tot asa, este simpatia si in viaa socialsafare, de familie. Cum se va interne% o ordine morale,.durabila Qi invariabila pe un sentiment, eel ca si timpulde variabil, ce adesea naste si piere in not fare, se neputem da semA ? De sigur, simpatia va fi dat impuls sailconcurs la 6re-care fapte frum6se, dar la aceste eeemplenu se pot opune mult mai numer6se esemp'e, despre ceamai mare nepasare, de cruclime selbatica, de resbunare siinversunare in adever satanicA? Cum va resista trestiaslabs a simpatiel multA vreme la viforul patimilor ea elo-cotes° in pieptul nostril ?

VII. Morala lut Spencer In consequentete et.

Din rodurile for fi vets cunoste pre densii" (Mat. VII,20). Acest cuvent este valabil nu numai despre om si via0sa, ci si despre teariile filosofice, ba despre acestea p6tein un grad si mai malt. 0 morale, ce ajunge la consecintilipsite de logics si irationale, este acum osandita. Adeveruleste numai unul. Ins adeverurile practice se razima pecele teoretice ca pe temelia lor. Aceste aunt isvorul dincare pornese cele dintal ca conseeintl. Dec! dace, consecin-tele mat efectele morale ale unui sistem aunt nefundate,atunei intregul sistem va fi nefundat.

Dupe acest dreptar ne'nselator vom esamina acum EticaTut Spencer. A fost cu neputinO, ca discutandu I cuprinsulprincipal, sa nu indictor eel putin unele consecinV ale eT.Dar aid vom insista asupra acestora, nu numai pentru cama! avem de adaugit observed forte importante, ci si pen-

C.

www.dacoromanica.ro

ETICA EV()LU riONISTA gI El ICA CRESTINA 359

tru ca cele indicate mai inainte ni se presinta &cl Intr'onou6 lumina.

In on -ce moray, datoriile catra Dumnedeii trebue sa steain fruntea teoriel despre datorit. Au nu spune fie-caruiom raOunea sa, cA el are a lubi si a mare pre Facetorulsi Tiltorul sett, pre St8pAnul sell absolut si Bine-f8catorulsett eel mal mare, pre Bunul suprem scopul final al sell ?Unde se afla popor la care BA nu intalnim in vre-o formaoii-cat de schimositg, cinstirea de Dumnelea? SA stie cuv8ntul lut Plutarh, a se vor fi afland cetact farA ziduri, fad,

fara, legl, fora monede qi alto de asemeni, tear nus'a aflat Inca cetate fail altar Inchinat lut Dumneclet, fare,rugactuni, faro juranAnt $i fare oraf.ole. Cercetarile malnoua pe tarimul istoric pre-nAna $i pre eel etnografic auconfiimat in totul cuv8ntul marelui scriitor antic. Dinpunct de vedere istoric Mdx Muller a dovedit cu cea maimare competenta, cA Reiigiunea este data nu cat lumea deveche eel putin cat omenirea pe care o cunoltem '). Iardin punct de vedere etnografic am audit de aseminea maisus marturia lui 0. Peschel, cA se 'Ate nega hotaritor in.

1) Acelao savant observa In Vorlesungen tber die Wissenschaftder Sprache II, 386: Der Trieb ziir Anbetung lasst sichnieht sus derSinnenwelt erklaren, obwohl die Wahrnehmung des Endliehenzum Bewusstsein des Unendliehen aberleitet. Ehe die Griechenden Himinel oder die Sonne oder d n Mond. Gotter nennen konnten,mussten sie notwendigerweise schon irgend eine Idee der Gottheitin sich haben". Adica : Instinctul de adorare nu se pote esplicadin lutnea materials, de si observarea finitului ne inata la senti-mentul despre infinit (Romani I, 19 Inainte de a putea G-recilnumi cerul, sdrele sau lung zel, au trebuit necesar sa alba in sinevre-o idete despre Dumnecleire, Comp. MoritzCarrterel SittlicheWeltordnung. Singur acest fa pt se pOte opune de-o earn data is espli-carile lung] §i late ale Materiali§tilor evolt4ioni§tt (Ve(11 Ch. Letour-neau, L'Evolution religieuse dans les diverses Races umainesa,Paris 1892. Un volurn in 8 de poste 609 peg.), ca Religib, cu toteactele ce pornesc din ea, este r sultatul amagirel eelet mai copilArqt1a omulut, ce ca ott-ce amagire va trebui sa se inlature o lata,

§i

si

atiinti,

.

www.dacoromanica.ro

360 ETICA EVO1 UTIONISTA, ETICA Cite 3TINA

trebarea de s'a intalnit vre-o data pe pam6nt semintie farasimtiri si idel religi6se. Ast-fel religia in sensul el eel maiproprit se p6te numi o mostenire comuna a intregel omenirl.

Ce devin acum datoriile religiose in etica filosofu'ui nos-tru ? Pentru d'ensul e bine moral ceea ce prelungeste intote privintele acesta viara petmAnteasca cu placerile el,sat ce tinde eel putin la un escedent de pla',cere si deviatl. Asa dar in nova etica este ceipurin indiferent-moraltot ce omul crede ca p6te face in raport cu Dumnedet princredinta, nadejde si dragoste, grin rugaciune Incredere ;acesta n'are nimic a face cu moralitatea in sine. Cat des-pre o datorie in acestA privinp, &este el nu p6te fi nicivorba. Ast-fel on -tine 'Ate fi des6versit moral, pots fi chiarun ideal de moralitate fare( sa't pese de Dumnecleit cat deputin in viata sa practice.

Totusi Spencer nu negl espres datoriile eatra Dumueclet, ci numai le ignoreazd. El nu'll da osteneala a perdemetcar o vorbd asupra acestui capitol. Este sea mai noutcmetodA de a trece alaturi cu Dumnedet. Dupe Agnosti-cismul profesat de Spencer, afara de acesta lume materialsnu esista de cat un X ignoscibil. Daca cine.va vrea sa semangale cu credinta in adsta marime necunoscutl, Spencerit lass cu mils faca placerea. Dar el se'nfasura fru-mos in mantia skepsei filosofi3e. Nol nu clicem ea nup6te esista Dumnedet", scrie Carneri, unul din ucenicileel mai en viitor al lui Spencer. Cun6qterea marginireistiin01 nostre nu ne permits adsta si o aseminea vorbdface tot-d6una asupra nostrdimpresia cruOimei". tata no-bleta si tot -odath cat sunt el de modesti pang, and setratezl despre cun6,sterea lua Dumnecleg! Dar nici Spencernici ucenicil se nu laic drept o crudime, a arunca deal-marl gr6se asupra Dumnedeulul Crestinilor ').

Ce devine apoi juramenta in teoria filosofulul Darwi-nistilor ? 0 simply, ceremonie desarta, ba chiar ridicula.

1) A se vedea d. e. Les Bases p. 38.

§i

WO

$r

www.dacoromanica.ro

lt, 710 A tV0LUcIONISTA qt MICA CRESTINA 361

JurAmentul are Bens numal dacit e basat pe convingereanestramutata, ca Dumne4a resplatecte binele ci pedep-secte reul, a el ne indatorepte cu porunca sa a esercitavirtutea ci a inlAtura reul. Aceste tote stint eliminate firectedin notla morals. Dupe ea nu pots depune un jurAmentserios fail all renega convingerea ci a face pre fatarnicul.Iar cel ce refusA a depune jurament aunt consequent! ne-cerar ideitor lul Spencer, ci le traduc in viata practice.

Asa dar datoriile religiose recunoscute in general pAnAacum, cel mai putin n'ail nimic a face cu morals. Dar nuse marginecte totul aid. Dupe filosoful nostru datoriilecatra Dumneclet, cunoscute pane arum, Bunt cele ma! multede-adreptul imorale ci de respires, nu numal pentru ce elepretind pentru sine o parte din gandirea ci lucrarea omului,ce trebue se tinteaseA la prelungirea viecii, ci ci pentru ceele irupedicA placerile vietil, ba de multe or! aunt uniteCu lepAdare de sine, cu o jertfet a placeret i multumirettrupefli. In adever, on -ce lepAdare de sine e units cu orenuntare la placerile lumet, cu perderea unel pArticelecostisitore de via pAmenteasca, asa dar este pur ci simpluimorale, este peatt6sA. Crucea este pentru Spencer o uri-ciune ci un scandal. Sf. Apostol Pavel vorbecte despre77vrajma§il cruces lui Christos" can cugetatl numal cele

nam6ntecti (Hip. III. 18). Dac eta cine-va in frunteaacestor vrAjmac!, de sigur acela nu e de cat Spencer cuteoria sa. Dace martini! ci mArturisitoril crectinatatel allvoit ma! bine sa sufere on -ce, WO jertfiasca chTar viata,de cat sa huliasel pre Dunanegeti, acesta a fost, dupenolla eticA, nu numat o orbire nebuneasea ci ci o perdereimorale a plAcerilor vietii. Dace altil, ca Magdalina, Petruc. a. in durerea dilate! versara lacrinal pentru grecalelefor ; dacA al4ii se dedarA la fapte de pocain0 ci la viaaspra pentru ertarea peeatelor loracesta all fost de lepa-dat moralicecte ; daeA altit all adus Jul Dumne4eff jertfe, ciin suferinV §i-ati ridicat °chi! On! de incredere la cer,acestea all fost 1%1.40 fapte imorale. Mat mult in A, tote religia

www.dacoromanica.ro

362 in TrA , vo, urt NIS A ST FTTCA rios-TINA

crestina, cu umilinta cea plina de indurare a veciniculut Cu-vent in intruparea Sa, cu mortea Sa cea de jertfire petruce, cu inv6tatura Sa despre lepadarea de sine si desprepurtarea crucel, a trebuit sa part ca un scandal si ca onebunie. Din acest punct de vedere se'nt6leg invectiveleamare, sarcastice si pline de ura, cu care Spencer in modreit acoperit da r6sboitl crestinilor si Dumnedeulul for 1).

Dar prin o arnara ironie a sortei Spencer nu soap& dedatoria adorarel hit Dumnedeti., atat de urgisitl de dansul.Asa e omul. El odata trebue sa adnreze ceva. Daca serevolts cu un orgoliu de titan contra Faatorului sell, facea.c6sta numal pentru a ingenunchia sa adore un idol almanelor sale sail al inhiouirei sale. Adsta se vede lamoralistul nostru. El huleste pre Dumneciteul crestinilorpentru a cadea si ad6re a-tot puternicia atomilor. El areatftta cult pentru evolutiune, a p6te fi numit dP-al bineleinchindior de evolutiune. Spencer ar putea dice cu malmult drept de cal odini6ra Augustin: Nu tu, Dornne,ci fantoma desarta, si eitacirea mea fost-a Dumneleulmet LC a)

In adever, el goneste din lume pre Dumnedell ca deprisos, dar in schinzb imbracd evolutiunea cu atribute a-prope dumnedee,sti. Evolutiunea a isbutit a tntocmi cuatonal neinsufletiti si nemiscati ceriul si parnentul. Ea aintim de- asupra nostra firmamentul cu multimea stelilor.Ea a format curcubeul colorat; ea a asezat anotimpurilecu minunata for schimbare. EA imbraca primavara livedelesi campiile n6stre cu fl )rile cele mal frum6se, cu a carorstralucire nice Solomon nu se putu mesura. Ea a pus mirelhotare si a umplut'o cu pest!. Ea a InMat pe Vultur asbura. Et datoreste ciocarlia cantecul sett si fluturul hainasa crestata. i data omul in amurgul serei priveste de peinaltimi pamentul si marea, vede in ele minunatul atelier

') A se vedea d. e. Les Bases p. 33 sq. §i 38,2) Confes, IV, 7,

www.dacoromanica.ro

ET1CA V' I i cog; A I PTICA (11-11T1NIA 363

al evolutiunei. Ceva mar mult, omul insuql este lucrulmainelor eT. Evolutiunea a alcatuit Divina comedie, a dis-coperit imprimeria, a cladit biserica Curler de Argel. Operasa este mai ales inima omulul. acest atelier misterios atvirtute! ,li Watultil, acest cap de operA,, cu dragostea $iura sa, cu nAdejdea §i descurajarea sa, cu simtul sell dejertfire si cu reutatea cea Al% marginT. Tote, tote acesta le-afacet evolutiunea, de $i ea dispune numal de atoms faraviatA, de ei ea Ins este orbs, si Ina nici odatA nu s'a On-dit un moment la un plan. Cine crede tote acestea ininima sa, cum le marturiseote cu buzele, nu va trebui setcada in terina spre a adora evolutiunea ? De aceea puneminainte lul Spencer si celor de o socotinta cu densul cu-ventul Apostolulut Pavel : El at mutat adev6rul luT Dum-necleil intru minciunA $i au cinstit si ail slujit fapturelmat vtrtos de cat Facetorulul eel ce este bine cuv8ntat invect" (Romani I. 25).

*

Dupe Spencer e moral tot ce prelunge§te in orl-ce pri-vinta viata, respectiv plAcerea. Prin urmare norma ceamai inalta de moralitate este esaltarea placerilor vietii, eracat pe ce sa clicem, viata vese1A. Tendinta cea dintett oimai presus de tote a fie-cdrula va fi prelungirea vietet oi aplaceret sale. Da, toot cc nu cinteste la un escedent de placereeste imoral. Iar spre a fi o faptA, absolut morals, trebuesa producti placere curatil, in insuot momentul, in care seincepe.

76tct val6rea morale a omulta se determine ast-fel duperelatia lul cu placerea, cum invata si Epicur. Cine pro-duce placerl de orl-ce fel in m6sura cea mar mare estesfantul eel mai mare. Iar tine nu tinteqte cel putin la nnplus de placere este un poeAtos. Cu modul acesta, cumfie- eine vede, virtutea este degradatd a servi placera. Eanu maT are val6ie independents, ci esista numal spre a

www.dacoromanica.ro

864 ETICA EVO.,U1IONIS , A Si ETICA CREST1NA

povatui li a regula pe om in raport cu placerea, spre aatinge cea mai mare sumA posibill de placere, mai intalpentru faptuitor insuql. Deci, chiar dacA virtutea renuntAsat pune margin' la o placere momentan, o face mimeca stepanul el epieurett sA, alba placere mal mare li maiindelungata. De aid se vede, cA, tot morala e mal multo diseiplinare artificialA a vietel, o productie metodica deplacert.

Cu modul acesta cea dintAI li mai mare poroncil dinnova evangelie nu este: SA, lubeqt1 pre Dumnedea din t6tAinima" sail: Abtine-te qi sufere". Poronca cea dintai a eleste : Desfateazi-te qi Inca eat se p6te de mult qi de de-plin". Acesta este ass, de adev6rat, in cat Spencer nu seindoieste a afirma, ca implinirea tuturor functiunelor estein un sens o datorie sag obligatiune morald. i pentru casit nu fie intAles rest qi a referi cele qise numai la func-tiunile superidre, adauge indata : Tote functiunile animale,asa intelese, ag caracter obligator ca si functiunile superi6re '). Deel este horarit imoral a trata corpul asa, ca setdiminueze in vre-un chip plenitudinea sag vigorea vitali-tatel sale.

AdstA teorie negreqit nu vine din qc61a lui Christoslcarele a predicat urmatorilor seT lepadarea de sine qi

dragostea de truce, nicl din qc61a lui Pavel, care'§i robeatrupul sell cu ostenelile (1 Cor. IX, 25, 27). Evangelia ceanone nu mal dice: Fericitl eel Arad cu duhul, fericiti eelprigoniti, ci: Fericiti cel avuti, fericiti eel ce gush placerl.

Se intelege de sine, cA dupe notla Evangelie castitateafeciorief, pazasca-se ea chiar din dragoste de Dumnedeti qispre a putea servi apropelui, este hotarit imorala. De qiacesta resulta destul de lamurit din caracterul datorielespus aid mal sus, insA Spencer nu lash, ocasia de a feripre cetitoril sel de acest ret prin o instructie espresa. Elinvata, cA o jertfire de sine spre binele apropelui, ce a-

') Les Bases etc. p. 65.

www.dacoromanica.ro

ETICA LVOLUVONISTA SI ETI-A CRESTINA 30

duce abtinerea de la asetnrie, cum se intampla la suro-rile de caritate etc., este un esces, cad cu chipul acesta,eel. de tot neegoiqti in toe de a lasa descendentt de aceealinature se sting, qi ast-fel impedicA imputinarea ma dedorita a egoismului in natura omeneasca '). Dup6 acestateorie de propagare Ili de ereditate de mull trebula sa a-punA comunitatile monahale ! In,u§1 pgglnil aduceall §iaduc castitatei fecioreqti tributul for de admiratie Fli derespect; lima Epicur al Eaglesilor voelte altmintrelea.

Din cele Oise vedem acum, ce In noul sistem tot ce facer6d trupulul este imoral ; ma d. e. pocainta, postal, inseqiostenelile qi primejdiile la care se espune tine -va cu trupulspre a da ajutor 6menilor in suferintA, cum a fAcut indilele nostre chlar o compatriotA a lui Spencer Miss KateMarsden ; tote aceste stint fapte imorale. Din contra totce conserve, §i marelte pienitudinea ssi energia vitalitatetcorpulut este moral; ala d. e. o tins imbelluggta, ocum de bat recorit6re etc. Evident ca medicii, farmaci0ii§i. bucatarii Bunt preotil eel mai cu reputatie ai nouet re-ligii ; iar templul eel mai potrivit al acestel religil ar fifaie indoiala un restaurant cu inscriptia ; Al cc ror Dum-nedeu este pantecele" (Filip. III. 19).

Etica acesta saps t6ta moralitatea. Dup6 (Musa de cen'ur fi permise nicte placers, cum qi le-ail permis un Byron,un Rousseau, un Schopenhauer fli multi eroi al culturesmoderne, dace numal eineva tie a'0 cruta sAntatea sa?De ce sA nu fie moral" a face mereu uz in fie-care di denobilul sue al vitei? CAnd e cine-va tare de constitutie,pote ajunge o virsta inaintata, mficar sA fi tnotat in pla-ceri cum dovedesc esemple incit in viata,

AcOstA consecintA va fi §i mai evidentA (lac& ne vom a-minti deosebirea intre fapte bune absolut §i fapte bunerelativ. Spencer numelte fapte bune absolut, pe cele ceprocure imediat placere faptuitorului ci tot-odata Bunt fo-

1) Ibid. p. 170.

www.dacoromanica.ro

366 ETICA EVOLLITIONISTA SI ETICA CRESTiNA

lositdre ci favorabile pentru alp. Data o mama sanet6saalaptdz'i copilul et grasulid, acesta este o fapta bung ab-solut, altar dace ea nu faptuegte in alt mod de cat ani-malile, care'qf hranesc puil lor. Intentiile §i disposit;ile n'ati.nici o insemnatate, in nova morala. Din contra, dace omama debila alapteza copilill el, acesta fapta este numalrelativ bung, afar dace porne§te din intentiile cele mainobile li mai bune. Si dace ea atrage mamel mai multadurere fia dauna, de cat folos pentru viata copilului, atunciacesta fapta este positiv rea 1).

Acum on -cine pate sa ghicesca singur, ce fapte auntdupe Spencer absolut bune moral, adica datatare de pla-cere ci viata pentru faptuitor si descendentit set. Ne tememca am atinge sentimentul delicat al cetitorulul, dad i amvoi sa'l spunem uncle celebreaza moralitatea lui Spencertriumful el eel marl strelucit La adsta gandire fata ti se a-copere de ruline ci simtl Obi injosirea adinea ce omul §imoralitatea sa indult in rola cea noue. Epicur insu§I s'arfi ru§inat de achta morale,. Spencer s'a plans inteun loc,ca unif ail numit morala sa filosofie porcescet (pig philosophy).Este esplicabil de ce criticii gel as putut fi impinqf laast-fel de espresii.

bup6 Spencer fapte absolut bune in raport cu apr6peleprovin asta-qf mai rar de cat in raport cu cons9.rvareasi propagarea proprie. Dace pans acum s'a admis in ge-neral contrariul, trebue o rectificare pentru viitor dupe celecline. Spencer tot concede ca se afla Inca asta-dl lapte ab-solut bune la eel care contribue a ne procura pldceri este-tice. Si cine sunt acelg muritorl de invidiat, care Incaasta-c,h at. atins apr6pe idealul moralitatel, li pe care filo-spful nostru Inca de vii if maze intre sfintl ? Respuns :

1) Lea Bases etc. p. 224-226.

*

www.dacoromanica.ro

ET.CA EVJLIJTIONN i . A § ET CA CREST1NA 36't

Artiftit geniali, poetl, pictori sad musical:41, care'§I cal-tiga mijlocele de subsistenta prin actiuni, ce li procurA di-rect placers, §i tot-odatI ajung pentru altq imediat satiulterior un isvor de placers ').

Ala dar o artists, o cantareata de operA, care trae§tedin representatiile el §i este un isvor de placere pentrusine §i pentru altii, lucrSza aprope absolut bine. Repre-sentatiile el vor sta firelte pe o trepta de moralitate maiinaltJ, ba chtar vor atinge o inalkime apr6pe ametit6rede perfectiune morals, cu cat vor Odin mai mutt parteaanimalica li vor corespunde ast-fel mai bine cu trebuitAe(emoderne. TotodatA ele, din cans& ca atrag mai multi pri-vitorT, vor marl profitul tli placerea de tate partite. Dincontra un biet meseriaq, care fidel datoriei sale, se oste-ne§te a'qf ca§tiga cinstit mij16cele de train pentru sine §ifamilia, este un carpaciti pe campul moralitatei. Cum aputut lumea si nu Itie acdsta pans acum ? Irodiada ostanta, iar Inainte Mergetorul Domnului un pecatos, caren'a ajuns in virtute aid pan& la a b c.

Rog pe cetitor a'§d esplica bine acesta idea. T6te auntnumat consecinti din unicul principiu fundamental, cabine moral este in general ceea ce procura placere. PlAcereae m. rele loc de intalnire al alegilor din noul Testamental lui Spencer. Aid se datA pretutindenea petreceri marete,lar virtutilor li e permits a face servicil de lachel. Divisacea principals a acestel lumi nou'e este : SA ne aruneAmin valurile vietti ; sa ne desfatam , sa facem ilsi altora pia-ceri de grab, cat suntem Inca tineri. Venitt set ne sdturamde vinurt fi de miresme. Nict o Nre de camp set nu nescope. Sa ne incununam cu trandafirt mai 'nainte de ase vesteji. Nime din not sa nu fie neimparta,sit la desmer-darea nastra. Sa letsam pretutindenea semne de veselie. Caacesta este partea n6strd : ac6sta't" sorta n6stret (Intelepe.lui Solomon II, 6-9).

') Les Bases p. 225.

www.dacoromanica.ro

Hs ETICA EIVOLUT10NI0TA. SI ETICA CRESIild

Mal iti vine a crede, cii. Inteleptul a voit a descri cuaceste cuvinte programa nouel ;,c6le etice. In adever, idea-lul perfectiunel 4 la Spencer este un bonvivant sdravan ,irafinat, caruia'l merge de minune, care nu refuse dorin-telor sale nice o placere compatibiln cu siinkatea sa, carecreste descendenti numerosl de acelasi calibru si implr-taseste si pe altii cu placerile sale spre a se bucura lavederea placeret lor, adicA spre a putea gusta si platenaltruiste, pe MO tale egoists. Din protiva un Codrus,care cu sotil sel mor pentru patrie ca niste eroi, aunt a-pr6pe zero in moralitate. Tot aceste val6re ag fireste eroilsfintl al crestinatatii d. e. un Vasile cal mare, care* con-sfinti viata si averea in folosul aprOpelui, al bolnavilor sisaracilor etc.

Ce va mai insufleti pe omen!, dup6 aceste principil, lafapte mart, la jertfe eroice pentru semenil Tor? Ce va malda cul-va impulsiune a se face tuturor tote, a se jertfispre binele fratilor Tor, a rabda pentru el osteneli, neeazurlsi primejdil, tend i se spune, ca scopul suprem al sett esteplacerea si ca acOsta scurta via;a se varsl in nimicul ab-solut, in neant?

Pentru a pune virf acesteI teoril minunate, filosofulnostru voeste Inca BA demonstre, ca pe ea se basaza inascuns parerile tuturor moralistilor '). In adever, o baziforte ascunsa! Chlar Platon si Aristotel sti, o fi profesat inascuns. Iar Cant de aseminea in taint sa fi fost adeptulel. La aceste conclusie ajunge negresit on -tine, data dup6maniera lul Spencer va 'Astra cat se p6te espresiile co-mune, dar le va atribui un Bens cu totul nod. Mai Issuepot fi arnagitl asa cal simpli si necugetatori.

Asupra unel consecinti, din causa importantel ce are,trebue a atrage in special luarea aminte. Nolla teorie sap&temelia necesara a Statulul.

Asta-ql Statul, Ball mai bine eel ce are intaiul cuvent

1) Les Bases etc. p. 238.

www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUT1ONISTA ETICA CRE3T1NA 889

in stat, este un stepan forte sever. Pe fie-care 4i varA ma-nele mai adanc, in punga contribuabililor. In fie-care 4iconcentrezA tote franele mal mult in manele sale, ma incat in t6t5, Cara nime nu mal pote mica din mani sail dinpickSre voea guvernulul. El oblige, tote, tinerimea BAintre in qc6lile sale; el umple cazarmele cu multime desoldati, cart in tot momentul trebue a fi gsta se, marA inbatalie la comanda sa.

Acura ce va da supuBilor, dupe teoria lul Spencer, oimpulsiune eficace spre a'BT implini datoriile cAtrA Stat ?In sistemul set nu mal p6te fi vorbe, despre o datorie deconptiinfel. Negre§it el vorbeftte de repetite ori despre oconstringere proprie, despre o obligatiune proprie. Dar ceva se dice o constringere ce impune cine-va singur,qi pe care in tot momentul o p6te suprima dupe plac ?Ala constringere este un la,nt putred. Ce maT remane decl ?Nimic de cat numat frica de politie, dinaintea caria insaomul ulor se da in lAturl Bi din care nu se p6te face odatorie de congtiintA. Ast-fel in nova eticit datoria atiltStat este regulat osinditA la m6rte.

SA privim in cestiunea in mod concret. SA ne stre-mutem cu gAndul in vara anului 1877.. Intram in bordeiulunul muncitor sarac, care vrea sA'Bi la 4bla buns de lafamilia sa sa porneasca la resboiti peste DunArea. Innaintea lul suspine, sotia cu un copil de titA in brate, Tarce1-1-a14 copil mal mAriBori se indeas1 Bi el langa tatal forspre maT dice odatA, mergi sanetos. Acum rugAm peSpencer a adresa acestul teran un cuvent de meingdiereimprumutat din etica sa. Pare-mi-se ca filosoful nostru arcadea in nu putinA incurcalA prin acestA situatie neaqtep-tatit ar prefera sa, tacA. De aceea sA'1 venim in ajutor.

Iubite ostaq, adeverat este ca p6te nu to veT maT in-torce acasA. P6te v6ntul va spulbera 1.613144de tale pelesurele Rahovel sate pe dealurile Plevnei. Dar gandeStecA acesta este sorta tuturor animalelor de aid. Vertebratul

Mania Ozthodort Rozaial,

S(

fart.

si-o

1i

at

1i

www.dacoromanica.ro

670 ETICA EVOLUTIONISTA Si ETICA 6RESTiNA.

cel mai de sus Inca trebue a merge pe calea a tot trupul.Aid esceptie nu incape".

Dar, Intimpina-va oltenul, de ce sl nesocotese ed pen-tru folosul altora tote bunurile mole, in deosebi bunul medcel mai mareviata, BA las in nevoe pe sotiA qi copilagilmel li sA me due la peire"?

Prietine, to negreqit vet pen, dar in atomil din careet;fti aleatuit vol trAi mai departe. El se vor arunca Tar inmarea evolutiune, despre care de sigur veT fi audit, li vorintra in combinatil de tot noul. Apot gandeste ca aT sAtriiielti in amintirea contimpuranilor qi a posteritAtel. Vetfi esemplu de virtute generatiilor viit6re, tli ast-fel chiardupe apunerea to vet face nespus de mult bine. GIndi-rea la viata nemurit6re §i bine-euventatA din amintireaposteritAtel are un mare farmec asupra sufletelor sim-titore".

Ell nu aunt din aceste suflete simtit6re. Ce imi vafolosi acesta amintire. Si apol tine 1§I va aduce amintede mine dupe ce void pieril? AfarA de ai mel, putini mecunosc, Tar intre mine de morti, ce vor acoperi campulde resboiti, de abea se va putea Linea some sigur de nu-mole med. Acestg, amintire va putea imbarbata pe gene.ralul care comandit afar& din foe 1). Ed ins& void pAtica vorba ceea : ()chit earl nu se ved se ultA. De odatA cudetunarea b6mbelor va peri pentru tot-dOuna qi pomeni-rea numelui meet. De ce dar m'asT duce sä pier pentrualtii li se, las pe aT mel in siiracie".

Dar gandeste ca e frumos a muri pentru patrie. Tu

1) Urm6torele versuri citate de un maistru al literatureT nOstre,infalisaza o situafid, ce din nefericire va putea deveni generals,cand Intrega armata s'ar add:pa cu ideile morale ale luT Spencer.Iatd acele versuri:

,Ostile stair fatd'n fatailaioriT la ambulant dColonei'n deptirtareGeneraliT la hotarea.

Ves1T Alex. Odobescu, scrieri. Bucuregti, 1887, vol. III, p. 609.

www.dacoromanica.ro

MICA EVOLUTIONISTA g[ ETICA CRESTINA 37

vet muri, da, dar in schimb altii vor remanea in viata.Tu vei pieri dar in schimb se va ridica puternica si glo-riosa, scumpa nOstra patrie. StOgul nostru va falfai plinde glorie de- asupra forturilor duqmanului si va intra bi-ruitor in ele. Nu este mares, nu este inalt acest fapt?"

]) -- A fi, dar de ce sit mor et, ca sa trtiasca altii? Dece sa pier eu, ca steagul national sa se intorca victoriosin Cara ? Nti aunt et mie insu-mi aprOpele cel dintal? Cemultumire-mi vor aduce aduce altil pentru ca mi-am jertfitviata? Oare femeea si copiii met n'at asupra vietei si adragostel male drept mai mare de cat alit, pe care nu'i cu-nose si nu me cunosc?"

Am sfersit motivele de mangaere ale lui Spencer. Eleat ldsat cu inima rece pe acest nefericit si n'at uscat la-crimile din ochil eel. Daca teoria cea noun este adeverata,atunci, sermane ostean, las' sa ti curgit lacrimile, esti ne-fericit, in adever nefericit, si inima to nu are cu ce semangaia. Arunca.-te cu desnadajduire mufti in procesul e-volutiunei, pana and rota sa to va sdrobi si nimici. Dar6re prin acOsta nu iesa la lumina zilei bancrotul eticei e-volutioniste? De ce fobs e o morals, care in momentelecele mat decisive ale meta, tocmai cand ar fi mai multAnevoe de ea, refusd cu totul serviciul sal ?

CONCLUSIE

In laturi dar on -ce ipocrisie ! Sa-o spunem verde. Micamartea este nimicirea totals a omului, atunci cel mai cuminte om este acela, care stie mai bine a se bucura deac6sta viata scurta. Sf. Apostol Pavel, Wend alusiune lacuvintele Inteleptului, citate mai sus, eerie : Dace dupechipul 6menilor m'am luptat cu fiarele in Efes, ce fobsimt este, dace mortit nu se vor scuba? Sa manceim i setbem, cet maine vom muri"(1 Corint. XV, 32). Tot in a-cest sans aerie fer. Augustin, ca gandirea la viata de vesta patruns tot-d'a-una ca o raza de mantuire In prapas,

www.dacoromanica.ro

8/2 ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRESTINA

tia viciilor In care se ttivalea. Vorbind o-data cu prietenil;361 Alipie si Nebridie despre aorta de apoi a celor buntsi rel, le respunse ea el ar fi dat dreptate hil Epicur, den'ar fi cre4ut In nemurirea sufletului si In r6splata dupemorte, pe care Epicur le nega

Aci Carneri observa aprope induiosat : Pare el pe pa-ment n'ar fi nimic mai Inalt de cat mancarea si beutura;par' ca ideile de dragoste, de prietenie de fidelitale, de so.ciabilitate, de drept, de datorie, de cultura si de umani-tate n'ar putea Malta inima omului". Apoi adaoga apr6petriumfltor: Aceste idel ne lurnin6z1 ca niste stele con.ducet6re, ce ocolesc un sere comun si desvdesc un cer mi-nunat, la care nisi o -data nu inaltam ochii, fara a sorbimangaere si intarire". L. Bilehner nu se lass mai pe josde Carneri. i el vorbeste despre mangaerea si IntArirea,ce perspectiva mareafet in viitor pregitteqte btirbatului deprogres. Negresit, adauge el, cam cu jumkate de gull, a-cest viitor are defectul, cet not nul l vom ajunge si el chiarel, In urma regresand se va cufunda in o nopte i uttare vednicet. TotuIT pang atuncl ne putem linisti cugandirea ca suntem Inca in junetea progresului, si di pa-ntie] cu inaintarea sa in yr:4sta marele principil ale ade-v6rului, stiintei si dreptAtel vor repurta biruinta asupraduhuri]or intunee6se ale nestiintel si superstitiel".

Asa dar acesta linistire imaginal* acest vis din o n6ptede vara despre lucruri, ce e hotArat ea nol care vietuimscum nu le vom ajunge, si ea odini6r1 chiar ele vor dis-parea Intr'o n6pte vecInicA, iata ce va apera pe omde tote furtunele patimilor pe calea virtutel qi a datorien

Da, respunde Carneri, eu eontez pe 6menil inobilati §iridicati la un nivel etic inalt. Jar Spencer, avisaze ade-sea la 6menii de pe tr6pta superior& a evolutiunel, decare Inc& acum se afla inceputuri. Deck n'am avea atunciceva mai putin de cat o morala pentru 6menii inobilatfadieti, pentru burghezia industrial& Un monopol de eticetpentru lumea civilisata, cdria nu'I place morala creptind.

www.dacoromanica.ro

HTICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRESTINA 373

Dar sa nu creda cine -va prea mult in efectul idealelorde cultura si de progres asupra 6menilor ridicatt la unnivel etic Malt. Dacit naturi, cu kat de bune dispositii,cu atata simtire pentru tot ce'l inalt si mare ca un Pavelsi un Augustin, marturisesc despre sine, ca numal cre-dinta in neraurire i-ad ferit de caili josnice ale lul Epicur,apoi putem fi sigurl din capul locului, ca 6meniial noctri nu aunt mai superiors.

Si de ce ar fi altmintrelea? Dupa Spencer telul supremal omului este cea mai mare fericire posibila pre pament.Dar la determinarea aceatel fericirl BA tine sema mai intaittde inclinarea personald pletcerea fie tarns om. Acumcare aunt inclinarele cele mai tars si mai constante ale o-mului? Tocrnai cele mat j6se, ce'l mans pe calea lui E-picur. Deci data cine-va afla fericirea sa In placeri mur-dare, de ce am fi in drept a'l impedeca ? I-am putea dice :Prietene, aunt alte placers mai superi6re. Iar data nu neasculta, data is in ras pe Minerva si 'cl alege de del peBachus si pe Amor, cu ce drept '1 -am dojeni? Cel multam putea dice: Acest om are gust red, el se porta farsgust, semena, cu unul, care prefers mustul de padurete inlocul vinului celuT mai placut. Ins& ce-am facut on acesta?G-ustul e fOrte diferit. Istoria eroilor culturel moderne do-vedesc, ca lumea cults de adi, are si trebuinti cu totul de-osebite, de cat cultura si umanitatea.

Dar chiar sa admitem, ca sunt Omeni, care afla placereIn arts ci stiinta, In cultura, ci umanitate. Ce insemna a-data pentru intrega omenire? Forte multumim de o eticace va sa fie valabil numal pentru 6menii civilisati din tim-pul modern. Ad moralitatea nu este un bun comun altuturor 6menilor? A seracilor ca si a avutilor, a inculti-lor ca si a celor culti? Ce putere all asupra mesei popo-

ast-fel de naluciri despre cultura ci umanitatea vii-t6re? Este o vorba ca omul de rand tine mai mult la undram de placere de cat la o mesura intrega de on6re.Visiteze o-datS Spencer o mare adunare de lucratori

civilisat1

rului,

qi

gi

www.dacoromanica.ro

874 tiTICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRESTINA

puns pe Buchner sit zugra,v4scit tnaintea for paradisultar pe Carneri sa desfalure tnaintea for cerul Wt. Atuncllesne se va convinge cat de slabs e adstit imbarbatareinchipuita pentru bietil 6meni, care trebue sá p6rte gre-utatea zaduful gilel. Atunci tog lucratoril vor raspun-de cu un glas cu tot dreptul din punctul sell de ve-dere : Daca nu exists alts lume, nici rasplata, de vecl,atuncl sa luam si nol parte de o potrivA la fericireame'ntdscA. Si data nu vreti stt nin dap de voe, ne ser-vim de forta. Pumnalul dinamita ne vor da ajutor adobAndi dreptul nostru.

Repetim: La acest limbagiu Spencer, din punctul seude vedere, nu p6te face nici o intimpinare induplicat6re.De aceea sa in/etturam o morald, ce are ast-fel de conse-cintY fi imbrettipm invetettura cea adeveritd de molta lut Christos.

Icon. Alex. Mironescu.

Fine.

qi

pa-

set

s6A,

rti

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.Lista de numele personelor cari au facut ofrade pentru restau-

r area Bisericei din cotuna si comuna Badeni, plasa Carligatura,judetul Iasi :

C. Zarifopol 40 lei. S. Bogonos 5 lei. C. Grigoriu 10 lei. Pul-heria Rugescu 10 lei. Obstia satului Baden' 120 let. M. Chelarit,Ili a Babel, G-11.. Pintilii, Dumitru Ungureanu, D. Pichiu, IoanBran si Gb. a Save' cite 6 lei. Dumitru Arhip, Tddir a Con-stantinOei si Gh, Gherman ate 12 lei. Neculai Galban 9 lei. Ne-calm Mocanu 12 lei. Joan Moisa 4 lei 75 haul. Loan Mocanu 12lei. N. a Zaharioei 5 lei. Onofrei sin Gheorghe 5 lei. Vasile Mi-hang A.2 lei. Grigore Ghica 20 lei, Costachel Ghica 20 lei. MariaV. Ioan. 10 lea. Maria Costachioei 1 let. Ioan V. Cucu 1 let. IonLucovici, preut 5 lei. N. C. Ursoi 10 lei. Cost. Stoica, preot5 lei. Zoita Teodorescu, presvitera 8 lei. Elena Gh. E. Rugescu16 lei. Costache Bogos 14 lei. Elena nascutt C. Ciutac 5 lei. Ma-nolachi Scutariu 7 lei. Gb. Alexandrescu, preot 5 lei. DumitruPaulin, preot 5 let. Alexandra Paraschiv, 1 let. Obstia satuluiBuhalnita 26 lei 25 haul'. Obstia satului Zlodica 5 lei 60 bani.Constantin Pruteanu 10 lei. Ion a Dascalului 5 lei. Frail Marcusi C. Filer 300 lei. Zoita Puscasu 40 bani. Tudur nick' 7 lei. A-lexandra Popovici 1 let 50 bani. Dumitru Gh. Dragan 2 lei. Du.1mitru D. Arhip 6 lei. Obstia satului Badeni 120 lei. Iancu Onu12 lei 50 bani. Const Lohan 12 1. 50 b. Dumitru a Constantin6e1121. 50 b. Gh. Buzatu. 12 1. 50 b. Gavril Huila 12 1. 50 b. Ioan aDascalului 10 lei. Vasile Teodorescu 25 lei. Gh. a Saver 12 1. 50haul. Joan Hama 61. 25 b. Gh. Gherman 61. 25 b. Ilie Pruteanu12 1. 50 b. Petrachi Costin 22 lei. Vasile a I6nei 6 1. 25 b. Cos-tachi Bogos 12 lei. Ilie a Babel', Tddir a Petrel', Gh. Buzatu, IonBudatu, Vasile Plesca, Gh. Hurmuz, Toder Sofroni, 'Roder TomaPintilil, Toder Romanu, Ion a Dascalului, loan a Petrel, Gh. I. aPetrel, Ion Chelciuc, Gh. Pintail, Vasile Gherman, Gavril Humti,Ion L Arhip, Ioan Ciobanu, Neculai Mocanul loan Mocanu, Ara-

www.dacoromanica.ro

376 DONATIUNI

sile Mihailfi, Toiler Munteanu, Than D. Arhip, Tasia 1. Arhip,Gavril Zaharia, fie-care cate 1 let. Catrina Luca 50 bani. Gh.G-herman, Toder a Constantin60, Alecu Cuibar, Gh. Munteanu,Petru Costin, Vasile Puycayu, Dumitru Olenciuc, Elena Gh. Suvei,Gh. Hatmatuchi. D. I. a Petrel, Alex. Fudulache, I6n Trohin, Cost.Gherman Albu, Sandu Costin, D. Constantin60, Elena Gr. Bran,Marghibla Sofroni, Vas. a Tomil, Irimia Pichiu, Andrei a Save!.Ion Th. Luca, Dumitru Pichiu, Vasile Royu, Dumitru Mate; loanBran, Ilie Pruteanu, Niculae Zaharia, Joan Oh. Nastasfi, Than Hu-yanu, Vasile Oprea, Vasile Teodorescu, Gh. Popa, Gh. Ciobanu,Vasile a I6nei, Pleyca, Gr. Ciobanu, Zamfira Ciobanu, IoanBelcescu, Irimia Pruteanu, Nicolal Pfiunet, Ion Tescu, 'Roder aBabel ate un lea. Obytia satulaT Baden! 174 lei 25 ban!". ThanStanciu 6 lei. Petrachi Costin 12 lei. Const. Topita 12 lei. IrimiaPruteanu 8 lei. Ion Th. Luca 6 lei. Andrei a Save! 3 lei. D. Gh.a Saver 1 lea 40 bani. D D. Arhip 6 lei. Elena Suvei 3 lei. Iri-mia Sofroni 6 10, Alexandra Fudalache 12 lei. 16n Carjan, Ta-nase Mocanu, Gh. Gr. Popa, Gavril Hama, Const. Grig. Popa Cate6 lel. Lk Fedor 5 lei. Ion !sac, Petra G-alban Manol. Papiycate 3 Jet. Maranda I. Neamtu 6 lei. T6der Gr. a Babel 3 lei.I6n I. Arhip 6 lei. Tasia Arhip 6 lei. Vasile a Ionei 4 lei. AlecuCuibar 6 lei. I6n Luca 4 lei. T6der Neamtu. Dumitru Chelariu,Gh. Bucur, 16n Royu cate 6 lei. Israil H. Daniel 400 lei. Tutu -

ror acestor donator! li se aduce caldur6se multumiri.

D-nul Gh. gi D-na Lidia C. Filipescu, domiciliati in stradaDionisie (Bucureyti), au daruit mai multe obiecte pentru serviciulS-tei liturgic, in val6re de 800 lei, Bisericei S-ta Vineri cea noue(Cara de Nord), pentru care ofranda Epitropia Qi enoriayii nmniteibisericei le aduce vii yi caldur6se multumiri.

pers6nelor mai jos notate cari all contribuit la facerea clopo-telor de la Biserica din cotuna Buciuinii, plasa Codru, judetulIayi, li se sauce multumiri publice spre a servi de esemplu altorpioyi Cre§tini.

Teodor Florescu 200 lei, facend yi doue" prapure care all costat130 1. Primfiria corn. Bucium '250 lei. Nicola! Gheorghiu 150 Jet.Gh. Panaiteanu 75 lei. Teodor Mitachi 70 lei. Cost. Demetriu 40lei. Petru Talmaciu 40 10. Gh. Talmaciu 30 lei. Gh. Costachescu25 lei. Oh. Coman, Petru Rivalet, Vasile Nechitusi, Cost. Flo-rescu, Sofia Popovici, loan Trofin, Schitul Romanesc Prodom cate20 lei. Stefan Dirtu, preot. Vasile Lohan yi Ilie Baldovici cate 15lei. Cost. Man tali 12 lei. Aloix Vespenschi 12 lei. Gh. Erbiceanu,Gh. Nitescu, Gh. Stamatin, Stef. Durnea, Gh, Andoniu, ManoliHangan yi Nicola'!" Popovici cate 10 10. Vasile Obreja, Alix. Ban-cila, Cost. Cicoranu, Dumitru David, Gh. Dumitrayou, Stef. DoiLei, Petru Hanganu, Cost. Luca, Alix larban Sachelari, IoanCostachescu, Gh. Bb.e.telu, Neculai Mihailescu, Gh. Dumbraveanugi Gh. Mireuta, preut cate 5 lei. Cost. Gheorghiu Iconotn, Pres-vitera Elena Hanganu, Cost, Rolerea, Smaranda C. Hanganu yi

pi

D.

gi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 377

Ilie DO Lei eate 4 lei. Anton Tataru 2 lei. Gh. Cocuzu, VasilePuocaon Costachi Istrati cate 1 lea. Iorgu Nani 2 lei. TeodorPanfile 2 lei. Marica Popovici, Gh. Bancild. i Magdalina Dumbrd-veanu Cate 1 left. Presvitera Zoita Ionescu 3 lei. Alexandra Va-siliu, preot, 3 lei. Alix. Patraocu, preot 2 let. Than Clanetariu 3 lei.Ruxanda Bivolariu 1 leu. loan Briocariu 3 lei Zanfira Cicovanu2 lei. Mahalul Jason Spridonescu 1 leu. Vasile N. Holercd 2 lei.Maria S. Cretu 3 lei. Joan Bejenariu 3 lei. Niculai Scriban 2 lei.Elena Bejenariu 2 lei. Stef. Croitoriu 1 leu. Petru Croitoriu 1 1.Cost. Croitoriu 2 lei. Petra Leahu 2 lei. Ana Demetriu 4 lei. E-caterina Emacu 2 lei. Vasile Trifan 2 lei. Joan Petrescu 4 lei.Nicolae David 1 leu. Ruesan la loan 2 lei. Sofroni Bucur 3 lei.Carp I. Rooioru 2 let. Gh. Arhip 2 lei. Gh. Potop 1 lea. Elena Vi-oinescu 3 lei. Ioan Deapard 1 lea. Costachi Arhip 1 lent ZanfiraCretu 2 lei. Nastase Onichi 1 left. Joan Demetriu Iconora 4 lei.Zoita Todiriocd 2 lei. Gh. Panaitescu 2 lei. Petra Musteata 2 lei.Chira Dumitraocu 3 lei. Stef. Haras 2 lei. Costachi Anton 1 leu.Gavriel Cioran 1 leis. Cost. Olariu 2 lei. Joan a Dasealitii 1 leu.G-avriel I. a Dasealitii 1 lea. Gh. Dumbravd 2 lei. Nied Emacu1 leu 50 b. V. Meiu 2 1. I. Palen 2 I. N. Paicu 4 1. Ana Campu-lungeanu. 2 lei. Ioan Lacier 3 let. St. Codreanu 1 leu. Vasile Ioan4 lei. Dumitru Tofan 2 lei. Stef. Olariu 1 leu 50 bani. Maria Da-nila 50 barn'. G.h.Despea 1 leu. Dumitru Bancila 1 lea. GheorghiPistol 1 leu. Cost. Danila 2 lei. Vasile Negru 1 leu. Vasile Pd-vdloi 1 lett. I. Strascu 1 let. C. Tabarcanu 4 lei. Maria Olariu oiS. Strascu 1 leu. Tauase of Leontina Popescu 2 lei. I. Botez 2 1.Gh. Dumitriu 2 1. Profira Teodor 1 leu. C. Diaconescn 1 lea. G.Morariu 2 lei. G. Ned 1 lets. C. Stoica 5 lei. Teodosica i Pro-fira Sedulescu 6 lei. Nite of Elena Triocd, 1 let Pavel Danila 1let. V. Danila 2 lei. Gh. Luca, Petra Duca, Stef. Luca of IoanLuca cate 1 lea. Elisaveta V. Haras 2 lei. Nica Olariu 4 1. Du -mitru Meiu. 1 lea 50 ban]. Nicola' Leonte 1 left. Gr. Demetriu 2 1.Gr. Meiu 1 1. 50 b. Gh. Meiu 3 lei. C. Oonei 50 b. M. Boteclatu,Nec. Botez, Dum. Luca Cate un lea. Alex. Chiva 2 lei. TeodorLuca, Dumitru Codreanu, Teodor Lente, loan Bosaeanu Sma-rand.a Frasuroia eke 2 1. I. Lacilrescu 5 1. Florea Haras 2 lei.Melania Morfu 5 lei. Rucsanda Stefana 5 lei. Cost. Stihi 1 lea.loan Ghilipru 1 leu. I. Popescu 1 leu. V. Leonte 2 1. Ioana Ma-nolin 6 1. V. Apostol 50 b. I. V. Popescu 1 1. Samoild Lacldrescu2 lei. Maria Tuturman 3 1. N. Jvanciu 15 1. Gh, Ionescu, preot 5lei. C. Bacenschi 2 1. Schimonahia Migdonia Polizu 5 1. I. Vasiliu,preot, 1 lett. V. Mandinescu 3 lei. Gh. Mihailescu 2 1. Petru Mo-rariu 2 lei. GT. Sevescu 2 1. Ecaterina Mircea 1 leu. Cost. Popo-vici 50 bani. Stef. Savulescu Diaconu 1 lea. Alex. Mitescu 50 b.Smaranda Alexandrina 2 1. I. Demetriu 5 1. Dum. Vasiliu 2 lei.Fotachi Grecu 50 b. I. Gorban 5 1. C. Popovici 1 leu. Gr. Ionescujconom 1 leu. D. Vasiliu 1 1. D. Maxim, preot 1 leu.

§i.

ai

www.dacoromanica.ro

878 DONATIUNI

Se aduce multumirl prin publicitate, spre esemplul gi altor piogicreotini, Domnelor Paraschiva Isvorscky oi Maria Amentie, domi-ciliate in Galati, care au oferit Bisericei Sf. Vineri din oragul Ga1a T,cea dintal un stihar preotesc de plug bordo of cu oiret de fir gal-ben in valore de 120 lei, Tar cea d'adoua una Ipogonatie cu in-signia Botezul Domnului" lucrata in canva pe plug bordo cu firde aur gi cu trei canafi lucrati tot cu fir de aur, aoezatd intr'untoe cu incuetere, lustruit gi lucrat-cu multa arta din lemn de teiu,ambele In valore de 110 lei.

Domnului Mihail I. Zamfirescu, institutor la gcola Trajan No. 6,din oraoul Craiova, oferind bisericei en hramul Santa Mina, (Petre-Boji) o pecetie cu tote accesoriile eT, pentru care i se aduce mul-tumiri prin publicitate.

D-lui Dumitru Rudareanu, proprietar in comuna Rudari, jud.Doljiu, care a daruit bisericei cu hramul Santul Lin Botezatoral,un epitrahil gi Octoihul eel mare, legat cu piele de marochin, am-bele in valore de 50 lei ; D-lui Ioni ti Gheorghiu, care a daruit oEvanghelie imbracata tot cu marochin gi poleita, in valore de 29lei; Preotului Ion Rudareanu, care a daruit un Evhologiu, aseme-nea imbracat cu marochin oi DOmnelor Maria Dumitru Popa oiMaria The Predoiu, care an daruit mai multe perdele gi pole destofd na-tionald, tote pentru imfrumusetarea bisericei, li se aducemultamin publ ice spre indemnul gi al altora.

Biserica cu patronul Adormirea MaiceT Domnului, din cotunaOroftiana de sus, judetul Dorohoiu, avend necesitate de reparatie,intre altii, D nil Valerian M. Ciuntu, proprietar mooiei a oferit Ca-rdmida, piatra pentru temelie gi lemnul necesar pentru facereagchelelor, iar Dl. V. Ionescu, din urba Herta a dat 100 lei. Epi-tropia Bisericei, in fruntea cdreia as afla Dl. N. Teutu, posesorulrnooiei, aduce vii oi caldurose multumin.

Din partea Santei Episcopii a Huoilor se aduce calduroseIconomului Dimitrie Burghelea, din comuna Albeoti, jud.

Falciu, pentru ca a donat bisericei din cotuna Corni, comuna Al-beoti, una Evangelie gi un rand sante vase de argint, a name : potir,disc, stelutd, lingurita gi copia, tote in valOre de 400 lei.

DomnioOra Florenta A. Goilav, fiica Domnului Aritonproprietarul mooiei Helegtienii, din judetul Roman, a bine-voit aface la Bis rica Sift Voevo4i, din comuna HelegtieniT, urmatarelelucruri : 0 imbrdcaminte pe Santa Masa, gi una la Ieonasta, ; per-delele de la agile gi Iconele Imperateoti, precum oi una la IcOnaMaicei Domnului, care se afla ageclata aparte in strand', tote de atlasde matasa, in valore de 380 lei. Asemenea Dl. Ariton Goilav, carpa daruit 50 lei gi DI. Petrache Comanitd, Primarul acelel comun ,Heleotienii 30 lei, pentru reprarea BisericeT pe dinduntru4 pen-

mul-turriri

Goilav,

www.dacoromanica.ro

DONATIUNT 879

tru cari fapte frurnose si demne de lauda li se aduce multumirT,pentru ca acest esemplu sa fie imitat gi de a1 t drept crediumsicrestini,

Personale de mai jos, bine- voind, au venit fn ajutorul construireidin non a Bisericei cu hramul Sf, Dimitrie din comuna Priseca,judetul Oltu, cu surnele ce urmeza :

I. Parvuleseu 2000 lei. Preotul M. Parvulescu 400 lei, Than I.Parvuleseu 200 lei. Carstea Enaehescu 200 lei. Dumitru Ioan200 lei. Mihat Sandu 200 lei. Mincu Stoica 200 lei. loan Nadolu200 lei. Tanase Sandu 200 1. H. Popescu 100 1. C. Ionescu 100lei. I N. Ursu eel mare 100 1. Stancu Constantin 100 1. CalinNita. Ursu 100 1. Const. St. eel mic 100 I. Than Costache 100 lei.Marin Costache 100 lei. Radu Sandu Cohol 100 lei. Radu Gelap100 1. Nita Gh. Crac.:unescu 100 1. Sandu Stoica 100 1. Ioan Sandu100 lei, Stancu Nita Ursu 100 let. Nicolae St. Boroiu 100 lei. M.T. Cantacu 100 1. Neacsu Rasu 100 1, Dieu I. Chiru 100 1. IancuThe Ene 100 1. Parascheva Ilie Ene 120 I. Tudor Voicu 100 lei,Ioan Radu Baclu 100 1. Const. St eel mare 100 let. Stan I. Parvu100 lei. Const. Constantin 100 1. Dieu Dumitru Cue 100 1. Stancu.I. Chiru 1001. Nicula G-heorghe 100. Marin Ilie Ene 100 1. Dum.Pitu 100 lei. I. Radu Parvu 100 1. Andrei D. Boroi 100 1. I. IlieCoJocariu 100 1. Gh. Popescu 100 1. Radu D. Boroiu 60 ]. BarbuCorbea 40 I. Dobre Tudor Pitu 40 1. I. Stoica 30 1, Ilie RaduFloreanu 50 1. Neacsu T. Natra 50 1. Mihai I, Boroiu 50 1. Duna,D. Boroiu 601. Stan I. Burlan 40 1. Nastase Th. Balteanu 40 1.C. Sburlisi 60 1. Gh. Marin Ene 60 I. Mincu Gogu 40 1, MarinNae Voicu 80 1. Stan Tudor Chitonu 40 1. Paun Stan 40 1, VoicaStan 40 1. Ioana Boboci6ia 20 1. Than Din 30 lei. Si alti locuitoridin aisa, comuna, care In total se urea la suma de lei 9160. Pentruaceste piose si laudabile fapte crestinesti, Santa Episcopie le a-duce multumiri publice, dorind ca esemplul acestora se servescasi altora asemnea.

Pentru eoustruirea din nou a Bisericei cu hramul SE Nicolae dincomuna Tampenii, jud. Oltu, au bine-voit a veni in ajutor maimulti locuitori de acolo cu sume banesti precum urrneza :

Preotul 112. Draghicescu 300 lei. I. Golbeneanu '200 lei. CarolNerott 200 lei. erban Paun, Stan Serban, Mandache Ivan, Jam].

erban, Tache Parvu, N. Serban, N. Radu, Stancu Serban si IvanRadu &ate 60 let. Ilie Dima 30 1. Coman Ciobanu 15 1. ParvuStanciu, I. Thoma, Tudor Vlad, Radu Neagoe, Sandu Radu, StanConstantin, Stancu Constantin cite 60 le:. Radu Constantin 30 1.Gh Dinu 60 1. Marin Dina 60 1. Stan Toma 60 1. Stancu Dinu 30lei. Pang. Serban 60 I. I. Constantinescu 60 1. Mica Florea 30 lei.1, Tudoraehe 60 lei. I. Nicolau 60 1. I. Mihai 60 1. Stan Ilie 60 1.Serban Stan 60 1. Lupu Constantin 60 1. Radu Ghimpe 60 1. V.Vladu 60 1. Petra Vladu 60 1. Alba Florea 60 1. Gore State 60

Dragomir Constantin 60 lei. D. Scarlat 60 1. Gh. Sandu 30 1.Stancu Sandu 60 1. Radu Iordache 60 1, Dragomir Vladu 00 lei,lei.

www.dacoromanica.ro

880 DONATIUNI

Mann Chera 60 1. Miami Man 60 1. Ivancea Dinca 60 1. StanCalota 60 1. Paun Tudor 30 1. I. Margarita 30 1. Tudor Bulgaru30 1. Marin Bulgaru 30 1, Marin Ctobanu 301. the Stan Morar 60lei. Neaga Ene 60 1. Anton Vlada 30 1. Barba Lacatug 30 1. MarinStancu 30 1. Patrageu Neagu. 30 1. Constantin Anton 30 1. Const.Constand. 30 1. I. Badea, 60 1. Ilie Stan 60 1. Marin I. Negrila 60lei. Iordache Linte 60 1, Gh. Andrei 60 1. Tudor Toma 60 1. M.Badita, 60 1. D. Costea 301. Tache Totna 60 1. State Ivanuo 60 1.D. Ungureanu 60 1. Selea Sultana 60 1. Radu Selea 60 1. FloreaChituca 60 1. Tudor Toma 60 1. Nit't C, Ene 60 1. 1. Roou 60 1.Constantin Badita 60 1. Voica Buca 60 1. Ilie M. Diaconu 60 lei.Oh. Diaconu 60 lei. i alti 203 locuitori din tlisa comuna, care intotal se urea la suma de 16,065 let. Pentru aceste piese gi lauda-bile fapte creotineot), Sf. Episcopie le aduce multurniri publice,dorind ca esemplul acestora se servesca of altora asemenea.

Din partea Santee Episcopie a Huoilor, se aduce caldurose mul-tumiri Domuului Nicolae Darie, locuitor in comuna Olteneoti, jud.Falciu, pentru ca cu spesele sale proprit, a construit o capelutade lemn pe temelie de piatra, of o clopotnita in care a aoazat unclopot, la cimitirul numitei comune.

PersOnele de mai jos, bine-voind a venit in ajutorul construireidin nou a Bisericei Santis Voevolli din comuna Barcaneoti, plasaSiul de sus, districtul Oltu, cu sumele ce urmeza :

Preotul M. Popescu 300 let. Marin Voinic 1000 lei. I. StancuAnghel 400 lei. Dinu Andrei 300 1. N. Calatoriu 300 lei. I. Po-pescu 300 lei, I. Iacob 300 1. Gh. Nastase 100 1. N. Costache 200lei. I. Costache 200 1. I. Miu 100 lei. Voicu Bardan 100 1. An-drei Firclan 100 1. I. Ciocoia 100 let. Radu Parcel 100 1. Gh.Voinie 100 1. Thoma Voinic 1C0 1. Constantin Voinic 100 1. LacheStoian 50 lei. De asemenea Dl. Petre Muoatescu, comerciant dinin onion' Piteott, bine-voind a venit in ajutorul reparatiei Bise-ricei Sf. Nicolae din acel orao cu suma de 400 Jet. Peste totpatru mii cinci cute lei. Pentru aceste piose of laudabile faptecreotineoti, Santa Episcopie, le aduce multumiri publice, dorindca esemplul acestora se servesca i. altora asemenea,

Preotul Ion Dobrescu din comuna Godinepti, jud. G-or-Jiu, a da-ruit bisericei parohiale Mischii, d'acolo, o colimvitra de arama ingreutate de 13 kilograme, un Epitrahil, un clopotel de nichelpentru Sf. Masa, o Evangelie, un Orologiu mare of o Liturghie,canna legate cu piele marochin; tote aceste obiecte in valOre de162 lei, pentru care i se aduce caldurose multumiri.

Pentru reparatia Bisericei cu hramul Santis Voevocli, din com.PotcOva, plasa Mijlocu, jud. Oltu, mai multi locuitori au bine-voita veni in ajutorul acestei Biserici dupre cum urmeza:

Preotul Anastasia Marineseu, Stan Calota, I. Radulescu, Voicu

www.dacoromanica.ro

DONATiUNI 3§t

Osiceanu, llie Pena, Nastase Osiceanu, Nic. Ba lan, G-h. Zaravache,Parvan Iagar, D. Manda, Maria V. Burciu, Uta Fiore Dobre,Anghel Radulescu, S6re St. Cojocariu, Marin Din Neacp, NitaFlorea, Ioan Sima, Anghel Carstea, Stancu Ionita, Nita Osicenu,Florea Dinca, Stoiea Badea, Constantin Florea, Pan delica Banita,Tache Petre, Nae Badea, Dina Rusu, Marin Usandru, I. Ciolan,Maria G. Radulescu, Voicu Preda, Marin Optaseanu, ConstantinNicolae, The Malclareanu, Florea Neacsu, Stan N. Rosoiu, N. RaduFluture, Mihalache Angelescu, Badea Bica, Marin Barba, RaduP5,rvulescu, Voicu R. Sterie, fie-care a dat cate 28 let. Joan An-ghelescu, 20 lei. Ioan P. Ciolan, 20 let. Coinan Dorobantu 10 1.I. N. Barbuta 10 1. Mihai Zaranache 281, Nicolae Deconescu 281.A. Dumitra 28 1. Si alts lo uitori din 4isa comuna, care in totalse urea la suma de opt sate lei. Pentru aceste piOse si laudabilefapte crestinesti, Sfanta Episcopie le aduce multumiri publice do-rind, ca esemplul acestora sa servesca si altora asemenea.

Santia sa parintele arhimandrit Anastasie Baldovin de la ma-nastirea G-aiseni, a bine-volt a darui bisericei Sf. Visarion dinCapitala un chivot frumos sculptat in lemn si o truce de .argintpentru St. Prastol, pentru care Epitropia '1 esprima multumirilesale.

Locuitorii Tudor Amclulescu si Ionita Dinculescu, ambit dincomuna Breasta, jud. Dolj, au contribuit cu dot-spre-clece let deau cumperat un Epitrahil pentru biserica din corn. amintita, liaduce caldurose multumiri.

Epitropia Bisericei din corn. MoroenT, jnd. Dambovita, esprimavii si caldur6se. rnultumirt D-lut 1. Puscaru, din corn. Pietrasita,care a daruit acestei bisericT done Tetrapoade in val6re de 15 1.$i D-nei Ana, sotia D lui I. Bolintineanu, supraveghetornl sucur-salei vamale din Moroeni, care a daruit una perdea la MaicaDomnulul si una masa pe Iconostes, amendoue de catifea, colOrearosie, frumos lucrate qi ornate, in valore de 30 lei.

D-lut Filitis, Procuror General de pe langa Inalta Carte de Ca-satie, i se aduce multumin spre indemnul si altor piosi crestini,pentru ea a bine-voit a oferi 30 esemnlare din scrierea sa Casa-toria fata, cu Codul Civil' ca sa se imparta pe la elevii premiattde la Seminarul Central din Bucuresti, Seminarul Curtea de Ar-ges, si ScOla Normala a societ5,tit pentru Inv'etatura poporululroman.

Locuitorilor mat jos notati din comuna Aunia, plasa Clmpu,judetul Dot Jiu care au donat bisericei din acesta comuna dife-rite obiecte dupe cum se vede la numele fie-carat li se aducemultumirt prin publicitate :

Nicolae D. Schiopu, done policandrel una cadelnita, una can-www.dacoromanica.ro

82 DOXAT1LTN!

dela, un sfeenic mare de bronz, precum si mai multe panzeturi,tote in valbre de 600 lei. I6n Ioneseu, actual primar al comunei,una candela si una Evangelic. editia Sf. Sinod, legata cu pielemarochin in valere de 37 lei. Ion M. Dragan, ajutor de primar,una candela in valore de 15 lei. Ilie Marinescu una candela 15 le:.Ian Serbu Munteanu, una candela, 15 lei. Preotul Ion Barbu, corn.Fantana banului, a daruit doue perdele de bolangie, done polela icene, de borangic, un ceargaf de mase, luerate de sotia preotului.Florea Stoichita, una candela in valore de 15 lei. Nita 1. P. Negoe,una candela in valore de 15 lei. Anghel Barbu Zavola§i, unacandela in valOre de 15 let. Ion 1. Bicaiu, una candela de masain valOre de 4 let.

D nul Gheorghe Popescu si sotia Alexandra Gh. Popescu, dincomuna Rosica, plasa Jiul, judetul Corju, an facut en plopiilesale spese un rand vesminte nntionale De care le-au daruit Bise-ricei cu hramul Sf. Nicolae din acebta comuna. D-nul MihalachiDodescu, din comuna Valea cu Apa, plasa Jiul, jud Gorju, a da-ruit sante: Biseric: cu hramul Sf. Nicolae, din corn. Rosica aceeas:plasa si judet un rand vesminte de stofa in valore de 90 lei si unacadelnita de metel in valOre de 14 lei. D-nul Gh. D. S. Brailoiu,din comune Rosica, plasa Jiul, jud. Gorju, a bine-voit de a cum-pare una Evangelic si un Apostol in valore de 36 lei, pe care le andaruit sf. Biseric: sus gise; pentru care fapte piose li se aduce viiqi caldur6se multumiri.

Parala Bisericei Sf. Ion, din urba 11izil, aduce multnmiri pu-blice Demnei Maria Cantacozino, sotia decedatulut loan Cantaco-zino, proprietarul Mizilulu: si fondatorul a ester biserici, care abine-voit a darui bisericet in deosebite randur: urmatorele obi-ecte : un potir de argint fin poleit en aur, un disc, o stea, olingurita asemenea de argint precum si doue randur: de odajdiicomplecte de stofa buna st durabila.

D-nul Ghita Trifu, proprietarul mo§iei Clejani, plasa Nejlov, jud.Vlac,i.a, bine-voind a impodobi policandrele tsi sfesnicele Bisericeidin corn. sus indicata cu luminari si facli: in valore de 120 lei;Epitropia Bisericei acestei enorit is: esprima multutnirile sale pen-tru acesta piesa fapta.

Dupre staruinta si indemnul parohului Ilie Marinescu Sache-larie, D-nul Anastasi. T. Rusu, din oragul Craiova, a cumperat sidaruit Bissrice: en hramul St. Nicolae, Dorobantia, tot d'acolo,un potir de argint suflat eu aur in valere de 200 lei. Pentru a-cesta laadabila fapta, se aduce multumiri publice, spre a servi caesemplu si altor piogi crestini.

D-nul M. M. Popescu Bobic, comerciant in Severin, daruind Bi-price St. Gheorghe din cot. Valea Manastire: pendinte de corn,

www.dacoromanica.ro

DONATLUNI 88

Lupdia, o Evangelic legata cu piele of poleital, in valOre de 33 leiof 50 bani, i se esprima multumiri prin publicitate.

Personale, mai jos notate, facend. in Biserica Sfintia Trei Ierarhi,din cotuna Harloqtii, comuna

prinOni canii, imbunatatirile mai jos, li

se aduce multumiri publicitate. D-nul Iorgu Botez, functionarla caile ferate Romane, cu spesele sale a zugravit done icdnemarl Imperateoti a Domnului nostru Iisus Christos i a MaiceiDomnului, de la catnpiteasma mentionatei biserici, costand sumade 70 lei. DOmna Maria D. Constantinescu, sotia defunctului preotD. Constantinescu, a daruit un rand Po mp le ct de veotminte preo-teti in valOre de 40 lei. D-nul Nicu Paun, comerciant, a daruit oicons mare Santul Nicolae, costand suma de 70 lei, impreuna cusite objecte harazite Bisericei. Dl. Vasslie Paun, cantoner in caileferate Romane, a daruit un Serafim, costand 19 lei. Prin staruintaPreotului de in acea Biserica, Vasilie Chiriac, s'e facut un steag(prapur) in valore de 50 lei, una truce de lemn pentru paradela servicii de inmormentari, costand 35 lei; un rand de procovetein valore de 13 lei.

Donna Maria FlOrea Apostol, din comuna Galicea-Mare, jud.DolJiu, a daruit Bisericei d'acolo doue perechi perdele, lucratenational, din borangic oi matasa, pentru care i se aduce vii icaldurose multumiri.

D-nilor Constantin Petrescu, primarul comunel Singureni, dinplasa Calugareni, jud. Vlaoca of Chiriac Petrescu comersant totdin comuna Singurem, cari air tine-vbit a darui Bisericei cu hra-mul SE loan Botezatorul din eatunul Crangurile, comuna Stramba,plasa Calugareni, jud. Vlaoca, o colimvitra de amnia, o caIdaru0de botez pi un epitrahir, care costa tote suma de una suta lei, lise aduc caldurdse multumiri pentru piOsa D-lor bine-facere.

PersOnele urniatore an cotittibu.t la repararea bisericei St. Ni-colae din comuna Artari, plasa Campu-Mootistea, jud. IalomitaDl. Ivan lonescu a oferit o pereche cunum de flora artificiale in-valOre de 15 let. Tache Miuculescu 40 table de fer alb, cari s'auintrebuintat la reparatia invalitorei unei turle. Pentru odajdii aucontribuit Nita Paun Ropa cu 10 lei qi Tache Minculescu cu 4 1.Pentru reparatia temeliei s'a oferit de N. E. Vornicu 10 1. NitaPaun Ropa 10 1. M. Radulescu Manasica 7 1. Bunea, sin Bunea,L *tefanescu Fulgeanu, G-. Ghinescu, Preda Tudor, Gh. StanciuChirita Dutules u cate 5 lei. C. Draghicl, Kaduna Dinca, I. Sbarlat,G. M. Popa, N. Ghenat, Tache Birjaru fie-care cate 2 lei. D. Ili-escu, I. lordache, Lefter Stefan, G. I. Sarbu, T. Andrei, 1. Cam-peanu, Preotul N. Stancu, The Gheorghe cite 1 leu. P inu Preda,1. V. Granaru i Dobre Dragan cite 50 ban,. Tuturor acestorpiopt donators ii se aduce caldurose multumiri.

:

www.dacoromanica.ro

384 DON ATIVNI

Se aduce multumiri publice, spre esemplul si altor piosi cres-tint personeler mai jos notate, cari au bine volt a contribui latmfrurnusetarea bisericei cu hra,mul Adormirea Maicei Domnului.(Jeleboiu) din Focsani In modal precum se vede.

D-na Tudor Mandrils un rand de vesminte precum si o perdeala usile Imp6ratesti In val6re de 230 lei. I. Mircea 20 lei. D.V asiliu 20 1. Preotul N. Gerea 14 1. Nastase I. Gatej 10 1. C. A-nastasiu 5 1. T. Rusu 5. 1. Radu Nicolae 2 1. C. Mihai 2 1. N.Ghioni 5 1. Gh. Stoian 5 1. Acsinita Orman 4 1. Ilinca Chesat ofats de masa in val6re de 101. Marghi6la Olteanu 2 1. N. Enescu4 1. Stefan Milea 1 leu. Vasile Stefan, Gh. ArnAutu si C. Gro-zescu ate 2 lei. N. Nita 3 1, Nastase G-histea 2 1. D. Rula 1 1.

Stefan C. Cloaca 2 1. 50 h. C. Petrea 2 I. N. Dinu 2 1. TudorChristudor 4 1. M. Dinu 71. C. Panait 5 1. N. Petrescu 10 1. Gh.Codreanu 1 I. Alecu Negoescu 4 1. Coman Rusu 4 1. N. Parbu 8 1.C. Miami 5 1. Tache Anastase 5 1. Dinica, Ionescu 1 1. Gr. Cristea1 leu. P. Mocanu 1 1. Vanghelache lonascu 20 1. N. iroiu 4 lei.Danila Vasilescu 10 1, Stoian Mandrill 2 1. Ivanciu Mihail 4 letGh. Constantin 4 1. Nastase Toma 2 1. Pandele Vasile 5 1, Gh,Negoescu 5 1. Zamfir Radu, Zinca Gatej I. Tutu cate un leu.Trifan Gatej 2I. N. Constantin 1 1. P. Cristescu 2 1. Marcu Con-stantin 1 1. Stefan Florea 3 1. N. Panciu 2 1. D. Covalica 2 1. I.Cateasca ] 1. I. Catachi 1 1. I. Panaitescu. C. T. Diaconescu giSava Macelaru cite 2 1. Pantazi Vasilescu 5 I. C. Rafail 5 1. RaduBraila 1 1. Ghita Lupu 4 1. C. Alecu 2 1. C. Dumitriu 3 1. IancuOlteanu G. Paraipan cats 2 lei.

§i

iti

-.--------40-44.7.-.....--

www.dacoromanica.ro