4
STRATEGII PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASĂ Educaţia este o acţiune organizată care presupune, cu necesitate, acceptarea şi respectarea unor cerinţe, reguli şi dispoziţii elaborate şi impuse din exterior, concomitent cu instituirea unor modalităţi de control asupra acceptării şi respectării lor. Disciplina impune câteva reguli astfel asigurând ordinea exterioară indispensabilă oricărei acţiuni organizate. Mecanismele de a preveni, interveni şi a rezolva problemele disciplinare presupune strategii de intervenţie ale cadrului didactic, de natură managerială; prevenţia este mult mai importantă (valoric) decât rezolvarea postfactum ale unor situaţii de criză. Grupul-clasă, şi chiar şi cadrul didactic, tinde să-i valorizeze pe aceia care se supun foarte uşor normelor explicite, dar este bine să-i aprecieze şi pe dizidenţi, pentru că critică şi curajul de care dau dovadă. Autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunoştinţelor de specialitate, ci derivă şi din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptându-le sistemelor educaţionale, de a repartiza responsabilităţi elevilor (apelând chiar şi la delegare) de a mobiliza elevul spre cooperare, de a purta un dialog real profesor-elev. Ideile de mai jos aparţinând lui Sharon Berry vizează câteva strategii de menţinere a disciplinei la clasă. Studiile arată că principalele cauze care facilitează apariţia unor manifestări nedorite în clasă sunt : inconsecvenţa cadrului didactic planificarea ineficientă a dascălului lipsa de respect a dascălului ridică uneori probleme În general tulburările de conduită ale elevului sunt şi consecinţe ale unui management defectuos al clasei. I. PRINCIPII FUNDAMENTALE Dovedeşte autodisciplină. Relaţia cu părinţii elevilor este bine să fie una de colaborare/cooperare. II. PREGĂTIRI NECESARE Estetizează sala de clasă pentru a putea desfăşura ore ordonate şi disciplinate. Cooptează şi părinţii în acest demers. Menţine un microclimat plăcut. Fii organizat(ă). Stabileşte secvenţe repetitive pentru fiecare activitate educativă. Foloseşte aşezarea băncilor ca pe o metodă de realizare a unei bune discipline. Stabileşte împreună cu elevii regulile clasei tale.

16.Strategii_pt.mentinerea Disciplinei La Clasa

  • Upload
    vio-yo

  • View
    14

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

document

Citation preview

STRATEGII PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASA

STRATEGII PENTRU MENTINEREA DISCIPLINEI LA CLASEducaia este o aciune organizat care presupune, cu necesitate, acceptarea i respectarea unor cerine, reguli i dispoziii elaborate i impuse din exterior, concomitent cu instituirea unor modaliti de control asupra acceptrii i respectrii lor.

Disciplina impune cteva reguli astfel asigurnd ordinea exterioar indispensabil oricrei aciuni organizate.

Mecanismele de a preveni, interveni i a rezolva problemele disciplinare presupune strategii de intervenie ale cadrului didactic, de natur managerial; prevenia este mult mai important (valoric) dect rezolvarea postfactum ale unor situaii de criz.

Grupul-clas, i chiar i cadrul didactic, tinde s-i valorizeze pe aceia care se supun foarte uor normelor explicite, dar este bine s-i aprecieze i pe dizideni, pentru c critic i curajul de care dau dovad.

Autoritatea profesorului nu se reduce la posesia cunotinelor de specialitate, ci deriv i din capacitatea acestuia de a alterna strategiile didactice, adaptndu-le sistemelor educaionale, de a repartiza responsabiliti elevilor (apelnd chiar i la delegare) de a mobiliza elevul spre cooperare, de a purta un dialog real profesor-elev.

Ideile de mai jos aparinnd lui Sharon Berry vizeaz cteva strategii de meninere a disciplinei la clas. Studiile arat c principalele cauze care faciliteaz apariia unor manifestri nedorite n clas sunt :

inconsecvena cadrului didactic

planificarea ineficient a dasclului

lipsa de respect a dasclului ridic uneori probleme

n general tulburrile de conduit ale elevului sunt i consecine ale unui management defectuos al clasei.

I. PRINCIPII FUNDAMENTALE

Dovedete autodisciplin.

Relaia cu prinii elevilor este bine s fie una de colaborare/cooperare.

II. PREGTIRI NECESARE

Estetizeaz sala de clas pentru a putea desfura ore ordonate i disciplinate.

Coopteaz i prinii n acest demers.

Menine un microclimat plcut.

Fii organizat().

Stabilete secvene repetitive pentru fiecare activitate educativ.

Folosete aezarea bncilor ca pe o metod de realizare a unei bune discipline.

Stabilete mpreun cu elevii regulile clasei tale.

ncurajeaz-i pe elevii care respect regulile.

Punctualitatea este esenial.

Pregtete-i temeinic activitatea de predare. Utilizeaz diverse metode interactive.

Adapteaz sarcinile de predare capacitilor de nvare ale elevilor.

Nu utiliza materiale care solicit prea mult timp pentru prezentare i care pot crea confuzie.

Respect stilurile diferite de nvare ale elevilor, precum i caracteristicile lor de personalitate.

Concentreaz-te asupra a ceea ce elevii vor face i mai puin asupra a ceea ce ei vor citi, vor scrie, vor spune.

Dirijeaz sarcinile de nvare ctre niveluri superioare ale gndirii ( dincolo de memorare i de nelegere vezi taxonomia lui Bloom ).

Asigur elevilor ocazia de a se organiza i de a se grupa n echipe. ncurajeaz cooperarea i competiia non-antagonic.

D tuturor elevilor, chiar i celor mai dificili, posibilitatea de a accepta roluri

responsabile de conductori, deoarece acestea pot influena pozitiv atitudinea acestora.

Transmite-le elevilor ideea c eti mndru() de ceea ce ei devin i de ceea ce ei realizeaz, fapt care asigur concentrarea ta ca manager pe evoluie (progres) i nu pe perfeciune.

Fii un model pentru elevi prin modul n care faci fa crizelor, dezamgirilor, frustrrilor i mniei.

Fii tu nsi / nsui.

Insist pe respectul fa de ceilali(aduli).

Respect elevii.

Manifest optimism pedagogic.

Fii consecvent().

Fii corect(), fr discriminri i favoritisme.

Utilizeaz ascultarea activ.

Nu te enerva.

Nu umili elevii i evit sarcasmul.

Nu reaciona exagerat i nu transforma incidentele minore n confruntri majore.

Nu interveni dac tii c un comportament nedorit va disprea de la sine.Ignor-# Nu amenina cu nici o aciune pe care nu poi sau nu o vei ndeplini.

Trateaz comportamentul nedorit n mod individual; nu generaliza i nu culpabiliza ntregul grup pentru acesta.

Dac unele comportamente nedorite sunt rspndite n ntreaga clas, concentreaz-te asupra liderului acesteia. Poi recurge i la o prob sociometric.

Nu pune elevii n postura de a-i pr colegii.

Dovedete c ai simul umorului.

Ironia este o form a agresivitii verbale; utilizat n exces i n momente nepotrivite creeaz tensiune.

Cnd ai greit, recunoate acest lucru. Uneori poi s-i ceri chiar i scuze.

Alctuiete un istoric al clasei (album, map cu lucrri ale elevilor, diplome etc.).

Trimite-le prinilor att informaiile negative, ct i cele pozitive, ncepnd cu cele pozitive. ine permanent legtura cu prinii elevilor.

Propune-i zilnic s ai mai degrab interaciuni pozitive dect negative, att cu clasa n general, ct i cu elevii care creeaz probleme.

III. STRATEGII SPECIFICE

Utilizeaz tcerea ca mijloc corectiv.

ncearc s nu te adresezi clasei pn cnd nu ai certitudinea c toi elevii ascult.

ncearc s stabileti un contact vizual permanent cu elevii.

n vederea semnalrii unui comportament (in)disciplinat al elevului, aeaz n dreptul su, pe banc, stegulee sau stelue, diminund sau mrind, dup caz, numrul lor.

Evit ntrebrile al cror rspuns este ateptat dup o ordine previzibil.

Fii gata s schimbi metoda de lucru cu una de genul ntrebare-rspuns, cnd simi c elevii au obosit s te asculte.

Orienteaz-i pe elevi ctre operaia de extragere a unor principii de via din coninutul predat.

Solicit sarcini precise de la elevi.

Recunoate cele mai mici mbuntiri n comportamentul elevilor.

Remarc orice comportament care-i place.

Comunic cu elevul indisciplinat, ntrebndu-l dac i cum poi s-l ajui.

n situaii dificile folosete o voce sczut pentru discursul n clas; nu ridica tonul pentru ca elevul s depun un efort n plus pentru a te asculta, n loc s vorbeasc sau s fac glgie.

Manifest rbdare.

Recunoate c atunci cnd un elev persist n indisciplin, acest fapt este deseori un semn al unei nevoi mai profunde, de obicei nevoia de atenie sau de dragoste.

Evit pedepsele care umilesc elevul.

IV. METODE DE INTERVENIE PERSONAL

Explic-i clar elevului n ce const comportamentul lui nedorit.

ncearc s-l faci s neleag c ceea ce a fcut este un lucru duntor pentru ntreaga clas, evitnd ntrebri de genul: ,,De ce te pori aa? pentru c el rareori tie de ce !

Arat-i elevului c ai ncredere n el.

Amintete-i comportamentul pe care l atepi de la el.

Dac elevul se comport ntr-un anumit fel, nseamn c accept i consecinele care decurg din aceasta. Ajut-l pe elev s neleag c el i-a ales sanciunea.

Asigur-l pe elev c te intereseaz persoana sa.

Dac crezi c e nevoie, amintete-i consecinele care se pot produce atunci cnd problemele continu.

Dac se repet comportamentul nedorit, poi s nchei cu el un acord scris cu privire la comportamentul su.

Nu discuta situaia elevului cu alte persoane; confidenialitatea este fundamental.

Ia legtura cu prinii, dar dovedete tact, considerndu-i aliai i nu salvatori.

Izolarea, interzicerea participrii la unele activiti etc. sunt eficiente mai ales pentru elevul care dorete s fie pe placul celorlali.

Laud i ncurajeaz !!!