FIŞA DISCIPLINEI - arh.spiruharet.ro · Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii I

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2.Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectură I şi II

2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar/ lucrări practice

Lect. dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU

2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 1 şi 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 10 din care: 3.2 curs - 3.3 lucrări practice 10

3.4 Total ore din planul de învăţământ 140 din care: 3.5 curs - 3.6 lucrări practice 140

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 48

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 80

Tutoriat 2

Examinări 5

Alte activităţi 5

3.7 Total ore studiu individual 160

3.9 Total ore pe semestru 300

3.10 Număr de credite Semestrul 1 12

Semestrul 2 12

4. Precondiţii

4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Abilităţi artistice, capacitatea de a vedea în spaţiu; spirit de observaţie

5. Condiţii

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Săli dotate cu planşete; posibilitatea utilizării echipamentelor multimedia

6. Competenţele specifice acumulate

C

om

pet

enţe

p

rofe

sio

nal

e

Capacitatea de a concepe proiecte de arhitectură care să corespundă exigenţelor estetice, funcţionale şi tehnice.

7. Obiectivele disciplinei

7.1 Obiectivul general al disciplinei Acumularea cunoştinţelor elementare care stau la baza proiectării de arhitectură

7.2 Obiectivele specifice Deprinderea convenţiilor şi tehnicilor de reprezentare în desenul de arhitectură

Dobândirea capacităţii de a-şi exprima ideile prin desen.

Înţelegerea relaţiei funcţiune-formă în arhitectură

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Bibliografie

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

Proiectul nr. 1, semestrul 1 Introducere în tehnica releveului. Studiu pe un obiect de arhitectură existent

Proiecte cu îndrumare de atelier. Corecturi, judecată la panou

Obiectul, structura proiectului, condiţiile de predare şi criteriile de evaluare sunt precizate în temă

Proiectul nr. 2, semestrul 1 Studiu de zonificare şi amenajare a unui mic parc

Proiectul nr. 3, semestrul 1 Refugiu montan

Proiectul nr. 4, semestrul 2 Introducere în arhitectura locuinţei. Releveu

Proiectul nr. 5, semestrul 2 Locuinţă unifamilială

Proiectul nr. 6, semestrul 2 Ponton – belvedere

Bibliografie minimală

Bielefeld, Bert, El Khouli, Sebastian

Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007

Ching, D.K.Francis Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, II- d Edition, N.Y., 1996 Ching, D.K.Francis Architectural Graphics, Wiley & Sons, IV – rd Edition, 2003 Halton, Don Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 Schirmbeck, Egon Idea, Form, and Architecture, Design Principles …/Van Nostrand Reinhold, 1987

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Temele de proiect corespund cerinţelor din domeniul de studiu.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

10.5 Lucrări practice Precizate în teme; în funcţie de proiect şi durata proiectului

Judecată la panou şi judecată finală colectivă

-

10.6 Standard minim de performanţă

participarea la corecturi;

respectarea datelor din temă;

calitatea şi corectitudinea soluţiei.

Data completării: Semnătura titularului de disciplină

15. 09. 2017 lect. dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti

1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA I


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. Dr. Mihai Moldovanu

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. Dr. Mihai Moldovanu

2.5. Anul de studiu I-2017/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14





Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi ……… 2

3.7 Total ore studiu individual /semestru 28


3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica

4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala de curs.

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe despre arte frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice

Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura

Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel

national si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza

activitatea specifica pe plan intern si international;

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare,

conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica;

Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a

opera in sfera vocationala;

Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane .

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi


1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin

demonstratii grafice in direct.

Pentru aprofundarea cat mai buna

a cunostintelor se face recomandarea lecturarii

materialelor bibliografice si prezenta la curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala . Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat Ibidem.

, imagini foto comentate, etc.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari.

Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie Redstone Louisg – Art in Architecture – Mc. Graw Hill Book , Company , 1968 Pevsner, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Național al Satului – locuință, industrie mestesugarească (moară, cherhana, prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastică.

Activitatea de interactiune cu studentii in

prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea

cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu

grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si

prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor

parcurgerea prealabila a

suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a

putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare

in arhitectura. Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul

normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in societatea bazata pe cunoastere.

Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului

angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de

prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Marcu, Vasile, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005. JENCKS , Charles, Architecture Today, Academy Editions, Londra, 1993.

Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag


Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari,

comentarii, exemple de analiza.

Realizarea de cursuri publice in echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea

interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si

discutarea problemelor Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in

timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele de seminar

80%


· Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU

Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI




1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA lI


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU

2.5. Anul de studiu I-2017/2017 2.6.Semestrul 1 + 2 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O








Tutoriat 4

Examinări 2


3.7 Total ore studiu individual /semestru 28




4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica

4.2 de competențe Cunostinte de comportament vocational


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala de curs.


Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite

lucrul cu studentii pentru discipline vocationale


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoștiințe despre artele frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. -Rezolvarea unor tematici prin desen. -Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice.

-Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura.

-Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real. -Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing

direct in arhitectura.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel

national si international, de-a lungul timpului;

Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international;

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea

profesionala.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare,

conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica;

Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a

opera in sfera vocationala;

Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane .

Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi


1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin

demonstratii grafice in direct.

Pentru aprofundarea cat mai buna

a cunostintelor se face recomandarea lecturarii

materialelor bibliografice si prezenta la

curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala . Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate, etc.

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente.

Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea reprezentarilor grafice . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitate prin desen . Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Redstone Louisg – Art in Architecture – Mc. Graw Hill Book , Company , 1968 Pevsner, Nikolaus – The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf – Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag


Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Național al Satului – locuință, industrie mestesugarească (moară, cherhana, prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastică.

Activitatea de interactiune cu studentii in

prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea

cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu

grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si

prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor

parcurgerea prealabila a

suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a

putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare

in arhitectura . Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul

normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in societatea bazata pe cunoastere.

Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului

angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de

prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,Litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas – Avantgarde design 1880-1930, Benedikt Taschen Verlag Vasile, Marcu, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2005 J E N C K S , C h a r l e s – A r c h i t e c t u r e T o d a y A c a d e m y E d i t i o n s , L o n d r a , 1 9 9 3 .


Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari,

comentarii, exemple de analiza. Realizarea de cursuri publice in

echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea

interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor

Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea

interactiunii la temele de seminar

80%


· Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale


15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU Data avizării în departament Semnătura șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET




1.5.Ciclul de studii Licenţă



2.1.Denumirea disciplinei Matematică

2.2. Codul disciplinei DF

2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Gheorghe DUDA

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu I - 2017/2017 2.6Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare EC 2.8Regimul disciplinei

O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/l. practice 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/l. practice 14




Pregătire seminarii/laboratoare/lucrări practice, teme, referate, portofolii şi eseuri 11

Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activităţi ………





4.1 de curriculum nu este cazul

4.2 de competenţe nu este cazul


5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor


Sală de seminar dotată conform cerinţelor


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Înţelegerea metodelor de cercetare şi de pregătire a proiectului de construcţie


7.1 Obiectivul general al disciplinei În cadrul disciplinei „Matematică” se urmăreşte: să arătăm cum gândirea matematică se integrează în cultura noastră; să descoperim cum s-a dezvoltat matematica în strânsă legătura cu cercetarea şi creaţia artistică; să facem legătura între studiul sistematic (limbajul matematic) şi aspectele creative (descoperirea şi studiul de noi forme şi structuri); dezvoltarea gândirii logice necesare viitorilor arhitecţi în abordarea diverselor probleme; realizarea de conexiuni interdisciplinare; cunoaşterea calculului lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului unui corp.

7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar.

8. Conţinuturi


Geometria ca ştiinţa a spaţiului. Prelegere

Solizii platonici. Prelegere

Numerele lui Fibonacci. Ştiinţa proporţiilor. Legile proporţiilor. Numărul de aur.

Prelegere

Numere, şiruri, serii. Infinitul în matematică. Prelegere

Elemente de calcul vectorial. Prelegere

Conice şi cuadrice. Prelegere

Conceptul de curbură pentru curbe în plan şi suprafeţe în spaţiu. Prelegere

Introducere în geometria fractală. Prelegere

Transformări ale planului. Simetrii. Rotaţii. Prelegere

Noţiunea de grup. Grupul diedral de ordin n. Prelegere

Elemente de teoria grafurilor orientate. Prelegere

Funcţii reale. Noţiuni de analiză matematică. Continuitate. Prelegere

Funcţii derivabile. Interpretarea geometrică a derivatei. Aplicaţii ale derivatei în algebra şi geometrie.

Prelegere

Calcul integral. Teorema fundamentală a analizei matematice. Prelegere

Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

8.2 Seminar/laborator/l. practice Metode de predare Observaţii

Geometria ca ştiinţa a spaţiului. Aplicaţii. Exerciţii

Solizii platonici. Aplicaţii. Exerciţii

Numerele lui Fibonacci. Ştiinţa proporţiilor. Legile proporţiilor. Numărul de aur. Aplicaţii.

Exerciţii

Numere, şiruri, serii. Infinitul în matematică. Aplicaţii. Exerciţii

Elemente de calcul vectorial. Aplicaţii. Exerciţii

Conice şi cuadrice. Aplicaţii. Exerciţii

Conceptul de curbură pentru curbe în plan şi suprafeţe în spaţiu. Aplicaţii. Exerciţii

Introducere în geometria fractală. Aplicaţii. Exerciţii

Transformări ale planului. Simetrii. Rotaţii. Aplicaţii. Exerciţii

Noţiunea de grup. Grupul diedral de ordin n. Aplicaţii. Exerciţii

Elemente de teoria grafurilor orientate. Aplicaţii. Exerciţii

Funcţii reale. Noţiuni de analiză matematică. Continuitate. Aplicatii. Exerciţii

Funcţii derivabile. Interpretarea geometrică a derivatei. Aplicaţii ale derivatei în algebra şi geometrie. Aplicaţii.

Exerciţii

Calcul integral. Teorema fundamentală a analizei matematice. Aplicaţii la calculul volumelor.

Exerciţii

Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 4. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007


Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu noţiunile matematice folosite în arhitectură.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

40%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

60%


studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;


15.09.2017 Prof. dr. Gheorghe DUDA Prof. dr. Gheorghe DUDA

Data avizării în departament Semnătura șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectură






2.1.Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN TEORIA STUCTURILOR

2.2. Codul disciplinei DTD

2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU


2.5. Anul de studiu I-2017/2017 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O







Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi :





4.1 de curriculum Capacitatea de înţelegere a termenilor tehnici

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cunoştiinţe despre problemele de proiectare structurală şi de construcţie şi de inginerie, asociate proiectării clădiriilor

Descrierea, analiza, utilizarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniu, relevante în arhitectură şi urbanism.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Conformarea diferitelor tipuri de structuri, pentru diferite tipuri de construcţii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.

Predimensionare elementelor structurale, pentru diferite tipuri de construcţii, cuprinse in temele de la atelierele de proiectare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Explicarea intuitivă a comportării elementelor structurale in construcţii

7.2 Obiectivele specifice Implementarea cunoştinţelor intuitive de mecanica structurilor în activitatea de proiectare

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Obs

1 Elemente fundamentale si terminologia specifica profesiei de arhitect. curs si sinteze teoretice, însoţite de proiecţii aplicaţii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale

2 Principiile şi legile mecanicii newtoniene. Idem

3 Elemente de construcţii. Idem

4 Forţe şi momente. Idem

5 Centre de greutate. Idem

6 Caracteristici sectionale.

7 Tipuri de solicitari si conditii de echilibru.

8 Acțiuni în construcţii. Definitii. Clasificari. Idem

9 Definirea notiunii de incarcare. Definirea notiunii de greutate tehnica.Exemple. Idem

10 Definirea notiunii de greutate pe metru patrat. Exemple. Idem

11 Definirea notiunii de greutate pe metru liniar. Exemple. Idem

12 Efectul Actiunii vantului asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei conform CR 1-1-4 / 2012

Idem

13 Efectul actiunii zapezii asupra cladirilor. Harta de zonare a Romaniei, conform CR 1-1-3 / 2012.

Idem

14 Efectul actiunii seismice asupra cladirilor. Harta de zonare seismica a orasului Bucuresti si a Romaniei, conform P 100 / 2013.

Idem

Bibliografie Colectia de standarde si normative in vigoare. Alexe Mircea, Abecedarul structurilor de rezistenta, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2017 Neagoe Iulia, Popescu Paul, Conformarea arhitectural - structurala a cladirilor din beton armat, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2015 Asanache Horia, Cladiri, vol. 1, Elemente de baza ale conceptiei si proiectarii, UTCB, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 Alexe Mircea, Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structural, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Alexe Mircea, Structuri din beton armat – Predimensionarea şi calculul elementelor structurale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Crisan Miecea, Statica formelor construite, Editura universitară ION MINCU – 2010 Creagă E., Popescu P., Relaţia structură – arhitectură la clădirile din beton armat din România, Editura fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2004 Popescu P., Structuri din lemn beton şi zidărie, Editura fundaţiei România de Mâine, 2003 Crişan R., Construcţii din oţel, Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R., Construcţii din lemn, Editura universitară ION MINCU – 2000 Salvatori M, Mesajul Structurilor, Editura Albatros – 1991 Salvatori M, De ce cad construcţiile, Editura Albatros – 1993 Tănăsescu I, Agenda tehnică ,Editura Tehnică – 1990


1 Recapitularea unor notiuni invatate in liceu.

2 Aplicatii referitoare la forţe şi momente.

3 Aplicatii referitoare la centre de greutate.

4 Aplicatii referitoare la caracteristici sectionale.

5 Aplicatii referitoare la conditii de echilibru

6 Aplicatii referitoare la notiunea de greutate pe metru patrat

7 Aplicatii referitoare la notiunea de greutate pe metru liniar

Bibliografie Colectia de standarde si normative in vigoare. Alexe Mircea, Abecedarul structurilor de rezistenta, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2017 Neagoe Iulia, Popescu Paul, Conformarea arhitectural - structurala a cladirilor din beton armat, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2015 Asanache Horia, Cladiri, vol. 1, Elemente de baza ale conceptiei si proiectarii, UTCB, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 Alexe Mircea, Structuri din metal – Îmbinarea elementelor structural, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Alexe Mircea, Structuri din beton armat – Predimensionarea şi calculul elementelor structurale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2010 Crisan Miecea, Statica formelor construite, Editura universitară ION MINCU – 2010 Creagă E., Popescu P., Relaţia structură – arhitectură la clădirile din beton armat din România, Editura fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2004 Popescu P., Structuri din lemn beton şi zidărie, Editura fundaţiei România de Mâine, 2003 Crişan R., Construcţii din oţel, Editura universitară ION MINCU – 2000 Crişan R., Construcţii din lemn, Editura universitară ION MINCU – 2000 Salvatori M, Mesajul Structurilor, Editura Albatros – 1991 Salvatori M, De ce cad construcţiile, Editura Albatros – 1993 Tănăsescu I, Agenda tehnică ,Editura Tehnică – 1990


10. Evaluare




20%


Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar

20%


Insusirea cunoştiinţe despre problemele de proiectare structurală şi de construcţie şi de inginerie, asociate proiectării clădiriilor Cunoaşterea principalelor tipuri de încărcări si determinarea corecta a solicitarilor ; Conformarea corecta a unui element structural in funcţie de condiţiile de exploatare.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Conf. Dr. Ing. CARMEN BEREVOESCU

15.09.2017 Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr.arh. Constantin Rusu 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret




1.5.Ciclul de studii Licenta



2.1.Denumirea disciplinei Teoria arhitecturii si programe I. ( Introducere in arhitectura )


2.3. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. arh. Iuliana Ciotoiu


2.5. Anul de studiu I-2017/2017 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 0


Distribuţia fondului de timp Hours




Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu limbajul vizual al arhitecturii și construirea vocabularului de specialitate Fundamentarea unui suport teoretic de abordare a proiectelor în cadrul atelierului de proiectare Înțelegerea relațiilor dintre arhitectură și contextul istoric, geografic și socio-economic

7.2 Obiectivele specifice Înțelegerea caracterului și stilului unei clădiri Învățarea notiunilor de vocabular arhitectural

8. Continuturi


1. Introducere – definitii ale architecturii Powerpoint, prelegere

2 . Functiune, spatiu, architectura

3. Elemente ale architecturii

4. Limbaj arhitectural

5.Programe de arhitectura I

6. Programe de arhitectura II

7. Tehnici materiale si structuri

8.Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti I – Arhitectura antica

9 . Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti II – Arhitectura paleocrestina, bizantina, romanica si gotica

10. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti III – Arhitectura Renasterii si barocului

11. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti IV – Arhitectura neoclasica si eclectica

12. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti V –

Arhitectura Art Nouveau, Avant-garde, Miscarea Moderna

13. Devenirea arhitecturii – civilizatii, realizari architecturale, autori importanti VI – Stilul international, arhitectura contemporana

14. A gandi arhitectural

Bibliografie Ballantyne, Andrew –Architecture. A Very Short Introduction / Oxford University Press, 2002 Busagli, Marco – Understanding Architecture , I. B. Tauris , 2005 Cantacuzino G. M. - Introducere la studiul arhitecturii, Paideia, 2002 Ching, Francis D.K. – Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007 Glancey, Jonathan – The Story of Architecture / Dorling Kindersley, 2003 Gympel Jan - The Story of Architecture from Antiquity to the Present, H.F. Ulmann, 2013 Gympel Jan - The Story of Modern Architecture of the 20th Century, H.F. Ulmann, 2013 Stevens, Curl James Stevens - Dictionary of Architecture, Oxford University Press, 2005 Tomasevschi, Anca Sandu - Elemente de arhitectura, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2002 Vitruviu - Despre arhitectura, Editura Academiei, 1964



10.Evaluare


10.4 Curs Dobandirea conceptelor referitoare la interventii asupra monumentelor istorice

Test si eseu 50%+50%

10.5 Seminar/laborator


-

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Septembrie 2017 Prof. dr. Iuliana Ciotoiu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 20.09.2017 Conf. dr. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Teoria arhitecturii

1.5.Ciclul de studii Studii de licenta

1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Teoria arhitecturii si programe. Spatiului arhitectural si compozitie


2.3. Titularul activităţilor de curs conf.dr.arh. Ana Maria Hariton


2.5. Anul de studiu I/ 2017-2017 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator


Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 8

Documentare suplimentară în bibliotecă, din carti si reviste de specialitate si de pe site-urile specializate de arhitectura (internet) 10

Pregătire teme, referate, portofolii şi eseuri 12

Tutoriat 2

Examinări 2






4.1 de curriculum Cunostinte de istoria artei si arhitecturii

4.2 de competenţe Abilitati de observare a ambientului si de relationare a obiectului de arhitectura in context


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sali cu echipament de predare multimedia si acces la internet



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe: Insusirea limbajului specific al arhitecturii si intelegerea principiilor care il guverneaza. Intelegerea raporturilor intre fenomenul perceptiei si metodele de compozitie. Abilitatea de a intelege structura obiectului de arhitectura . Structurarea unui sistem de analiza a obiectului de arhitectura, bazat pe principiile generale de compozitie a spatiului. Sesizarea raporturilor intre forma si reprezentare, a calitatii simbolice a formelor arhitecturale. Insusirea procedeului diagramarii, a schitei de gandire si analiza. Capacitatea de a rezuma grafic si prin text esenta proiectului de arhitectura.


Familiarizarea cu limbajul vizual al arhitecturii si formarea vocabularului de specialitate. Dobandirea unei baze teoretice pentru abordarea proiectelor ce se realizeaza la atelierul de proiectare Intelegerea raporturilor intre arhitectura, contextul istoric, geografic si socio-economic.

Intelegerea principiilor compozitionale ale formei spatiului arhitectural . Constituirea sistemului de instrumente si proceduri cu care arhitectul opereaza in compunerea spatiului . Insusirea notiunilor sivocabularului arhitectural ce reflecta principiile de compozitie .

8. Conţinuturi


1. Introducere – elemente primare si proprietati ale formei Prelegerile sunt axate pe prezentari de tip power-point cu comentariu de imagine. Cursurile necesita o comunicare participativa, studentii fiind stimulati sa comenteze si sa puna intrebari in timpul

Suportul de curs este pus la dispozitia studentilor la inceputul activitatii. Pentru o mai buna participare la curs se recomanda studentilor sa parcurga suportul inainte de prelegere.

prelegerii.

2 . Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial Idem Idem

3. Ordine si organizare spatiala – factorii de coerenta idem

Idem

4. Elemente de definire spatiala Idem Idem

5.Coerenta obiectului de arhitectura raporturile intre plan si sectiune idem Idem 6.Functionalitatea ca determinant al formei arhitecturale: relatia traseu-spatiu , circulatie si miscare

idem Idem

7. Principii de ordonare spatiala . Capacitatea simbolica a arhitecturii .Simetrie si echilibru, Ierarhie

idem Idem

8.Transformari ale formei. Aditionare si substragere idem Studentii vor elabora lucrare de sinteza bazata pe cursurile 3-8 care va conta maxim 20%(2 puncte) la nota finala.

Idem

9 . Articularea formelor spatiale : juxtapunerea si interpenetrarea ,deschiderile spatiale

idem

10. Materialitatea arhitecturii –relatia forma –material de constructie idem Idem

11. Relatia interior-exterior idem Idem

12. Capacitatea simbolica a spatiului arhitectural. Procedee de compozitie specifice caracterelor distincte ale spatiilor.

idem Idem

13. Lumina si umbra in compozitia arhitecturala idem Idem

14. Spatiu si loc idem Studentilor vor elabora de sinteza din ultimele 6 cursuri care va conta maxim 20% (2 puncte)la nota finala

Idem

Bibliografie Obligatorie minimala Ching, Francis D.K. – Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007

Hertzberger ,Herman - Space and the Architect: Lessons in Architecture 2, 010 Publishers, 2010

Simitch ,Andrea; Warke, Val - The Language of Architecture: 26 Principles Every Architect Should Know , Rockport Publishers, 2014

Von Meiss, Pierre – De la forma la loc+tectonica, Editura Capitel Anangarde, Bucuresti 2015

Unwin, Simon – Analysing Architecture / Routledge, 2003

Suplimentara Agent, Dan – Analiza Compozitionala Diagramatica, Ed.Militara, Bucuresti, 2010

Arnheim Rudolf, Arta si perceptia vizuala. Ed Meridiane 1979

Baker, Geoffrey, H. – Desing Strategies in Architecture / Routledge, 1989, 1996

Halton, Don – Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009

Krier, Rob – Architectural Composition / Rizzoli, 1988

Le Corbusier – Towards a New Architecture / Dover Press, 1986

Mallgrave, Francis – Architectural Theory Volume I & II / Blackwell, 2006

Pallasmaa, Juhani – The Eyes of the Skin, Architecture and the Senses / Wiley & Sons, 2005

Pallasmaa, Juhani – The Thinking Hand , Existential and embodied Wisdom in Architecture,/ Wiley & Sons, 2009

Vignola – Reguli ale celor cinci Ordine de Arhitectura / Editura Meridiane, 1965

Vitruvius – The Ten Books of Architecture / Dover Press, 1960

Wittkower, Rudolf – Architectural Principles in the Age of Humanism / W.W.Norton, 1971

Facultativa Bielefeld, Bert/El Khouli, Sebastian – Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007

Brawne, Michael – Architectural Thought, The Design Process and the Expectant Eye / Elsevier, 2003

Exner, Ulrich/Pressel, Dietrich – Basics, Spatial Design / Birkhauser, 2009

Kahn, Louis I. – Essential Texts / W.W.Norton, 2003

Risselada, Max – Raumplan versus Plan Libre Adolf Loos – Le Corbusier / 001 Publishers, 2008

8.2 Lucrari teoretice Metode de predare Observaţii

Doua lucrari teoretice de sinteza cu pondere de 40% in nota finala la examen.

Note de curs cu ilustratie in format electronic. Cursul vizeaza o interactiune permanenta cu studentii.


Ca disciplina fundamentala compozitia arhitecturala sta la baza elaborarii oricarui proiect de arhitectura.

10. Evaluare


10.4.1 Curs Participarea in cadrul prelegerilor cu intrebari, comentarii, exemple.

Se inregistreaza frecventa si participarea activa la orele de curs

Se acorda maxim1 punct bonus pentru activitatea din timpul cursurilor.

10.4.2 Lucrari teoretice Se apreciaza adecvarea exemplelor Calitatea analizei, adecvarea modul de exprimare (logica,claritateasi adecvarea limbajului)

Notarea prezentarii grafice si teoretice

Fiecare lucrare se noteaza cu maxim 2 puncte din nota finala. 40%

10.5 Evaluare finala Stapanirea notiunilor, capacitatea de analiza a obiectului arhitectural, calitatea exprimarii .

Test Examen oral

30% 20%


- Predarea ambelor lucrari teoretice este conditie minima de prezentare la examen. - Participarea la test este conditie obligatorie pentru notarea finala - Prezentarea la examenul oral este obligatorie indiferent de punctajul obtinut la probele anterioare

Data completării: Semnătura titularului de curs, Sept.2017 conf dr. arh Ana Maria Hariton Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09 2017 conf dr. arh Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI

2. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret






2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor I

Istoria aşezărilor


2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr.arh. Constantin Bogdan STANCIU

2.4.Titularul activităţilor de seminar Disciplină fără seminar

2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 3




4. Precondiţii 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Cunoştinţe de cultură generală şi de istorie universală

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului

Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.


Nu este cazul


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor privitoare la evoluţia aşezărilor umane.

Utilizarea cunoştinţelor din domeniul de studiu pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei aşezărilor umane în decursul istoriei.

Analiza critică bazată pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind evoluţia fenomenului arhitectural şi urban.

Identificarea, înţelegerea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia localităţilor şi a vieţii urbane, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Disciplina are ca obiectiv general realizarea unei baze de cunoştiinţe referitoare la

abordarea evolutivă a apariţiei şi evoluţiei aşezărilor şi centrelor urbane în vederea înţelegerii transformărilor care au condus la complexitatea organismului urban actual.

7.2 Obiectivele specifice Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre dezvoltarea ţesutului urban.

Constituirea capacităţii individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creaţie arhitectural-urbanistică.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE Noţiuni introductive privind istoria urbanismului. Definiţii ale oraşului şi alte definiţii conexe. Geneza ş i dezvoltarea oraş elor:

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs

EVOLUŢIA FORMELOR DE AŞEZARE UMANĂ Context istorico-geografic şi cronologic, repere culturale, religioase şi socio-politico-economice ale civilizaţiilor preistorice. Analiza componentelor urbane din punct de vedere spaţial, funcţional şi estetic.

Idem

CUM S-AU FORMAT CELE MAI VECHI AŞEZĂRILE UMANE? Staţiuni preistorice

Idem

APARIŢIA FORMELOR DE VIAŢĂ URBANĂ Idem

ORAŞE ÎN ANTICHITATE Idem

DECLINUL ŞI RENAŞTEREA VIEŢII URBANE ÎN EVUL MEDIU

Idem

RENAŞTEREA ŞI CETĂŢILE IDEALE Idem

URBANISM ÎN EPOCA BAROCĂ Idem

ORAŞUL INDUSTRIAL Idem

ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE CONTEMPORANE ÎN URBANISM

Idem

Bibliografie Obligatorie minimală: Benevolo, L. La ville dans l'histoire européenne, Éd. du Seuil, Paris, 1993 Harouel, J. L Istoria urbanismului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2000 Lăzărescu, C. Arhitectura si viata oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986 Watkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, f.l., 2000 Suplimentară: Choay, F. Urbanismul: Utopii şi realităţi, Ed. Paideia, Bucureşti, 2002 Kostof, S. The City Assembled: Elements of Urban Form through History, Editura Thames & Hudson, Londra, 2005 The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, Editura Thames & Hudson, Londra, 1999 Lascu, N. Bulevardele bucureştene până la primul război mondial, Ed. Simetria, Bucureşti, 2011 Laurian, R. Probleme de estetica oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962 Facultativă Curinschi-Vorona, Gh. Centrele istorice ale oraşelor - protejare şi restaurare – sistematizare şi reconstrucţie - valorificare urbanistică a

monumentelor de arhitectură, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967 Curinschi-Vorona, Gh. Roma, cetatea eternă, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1971 Curinschi-Vorona, Gh. Venetia, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1972 Gheorghiu Teodor O. Restitutii. Orase la inceputurile Evului Mediu Romanesc, Arhitext Design, Bucuresti, 2015 Mumford, L. The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prospects, Editura Harcourt, Brace & World, Inc., New York,

1961 Laurian, R. Urbanismul, Editura Tehnică, Bucureşti, 1965 Lăzărescu, C. Urbanismul în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977 Lynch, K. Imaginea Oraşului, Editura Urbanismul, Bucureşti, 2012 A Theory of Good City Form, Editura MIT Press,Cambridge MA and London, 1981 Merlin, P., Choay, F. Dictionnaire de l’urbanisme et de l’amenagement, Éditeur Presses Universitaires de France, 2005. Sitte, C. Arta construirii oraşelor.Urbanismul după principiile sale artistice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992


Nu este cazul - -

Bibliografie

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinuturile sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de artă şi arhitectură şi urmăresc

formarea culturii profesionale a viitorilor arhitecţi.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 30 %

Examinare finală 60%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată

Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)

Cel puţin două verificări pe parcurs

Data completării Semnătura titularului de curs

15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Constantin-Bogdan STANCIU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET



1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta



2.1.Denumirea disciplinei GEOMETRIE DESCRIPTIVA I


2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. Dr. Ing. Berevoescu Ileana Carmen

2.5. Anul de studiu I – 2017/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 1 curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 14 curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 7






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfasoara in sali prevazute cu echipamente de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Lucrarile practice se desfasoara in sali prevazute cu plansete


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.


Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.


7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

8. Conţinuturi


1. Elemente introductive. Obiectul, time-history, scopul si utilitatea geometriei descriptive in activitatea de arhitectura. Notiuni despre proiectii. Locuri geometrice utilizate in modelarea de arhitectura. Constructii geometrice. Reprezentari axonometrice. Sisteme de reprezentare. Sistemul de referinta cartezian rectangular. Impartirea spatiului in diedre si octanti.

Curs in format multi-media insotit de prelegere cu acces la resurse multimedia, slide-uri si suport de curs listat.

Suportul de curs este distribuit studentilor la debutul activitatii

2. Punctul in sistemul de proiectie Monge. Determinarea pozitiei punctului in spatiu. Reprezentarea punctului in schita de perspectiva paralela – metoda axonometrica. Reprezentarea punctului in epura de dubla sau tripla proiectie ortogonala. Alfabetul punctului.

Comunicarea si interacţiunea cu studenţii este regulă de predare

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportu-lui de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Dreapta in sistemul de proiectie Monge. Reprezentare, proiectii, punct pe dreapta, puncte pe dreapta in conditii date, puncte particulare ale dreptei (urmele dreptei), determinarea zonelor dreaptei (diedre si octanti), vizibilitatea dreptei. Adevarata marime a unui segment de dreapta. Unghiurile dreptei cu planele de proiectie.

idem idem

4. Drepte in pozitii particulare. Drepte paralale cu planele de proiectie. Drepte perpendiculare pe planele de proiectie. Drepte ce se sprijina pe axa ox. Pozitiile relative a doua drepte. Drepte paralele, drepte concurente, drepte perpendiculare si drepte in pozitie oarecare. Unghiuri. Teorema unghiului drept. Adevarata marime a distantei de la punct la dreapta.

idem idem

5. Planul in sistemul de proiectie Monge. Reprezentare, punct, dreapta si elemente geometrice cuprinse in plan. Drepte particulare ale planului. Reprezentarea planului prin urme. Pozitiile particulare ale planelor fata de planele de proiectie. Plane paralele cu planele de proiectie. Plane perpendiculare pe planele de proiectie. Plane ce contin axa ox.

idem idem

6. Pozitiile relative a doua plane: plane paralele, plane concurente, plane perpendiculare. Dreapta de intersectie a doua plane. Metoda planelor auxiliare de nivel sau de front. Probleme de pozitie si metrice. Pozitiile relative dreapta plan: dreapta paralela cu planul, dreapta oblica fata de plan, intersectia unei drepte cu un plan, dreapta perpendiculara pe plan. Adevarata marime a distantei de la punct la plan.

idem idem

7. Metode de operare specifice geometriei descriptive.

Metoda schimbarii planelor de proiectie. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru punct. Schimbarea de plan orizontal de proiectie pentru punct. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru dreapta. Schimbarea de plan orizontal de proiectie pentru dreapta. Schimbarea de plan vertical de proiectie pentru plan. Schimbarea de plan orizontal de proiectie pentru plan.

Metoda rotatiei. Rotatia unui punct in jurul unui ax vertical. Rotatia unui punct in jurul unui ax de capat. Rotatia unei drepte in jurul unui ax vertical. Rotatia unei drepte in jurul unui ax de capat. Rotatia planului in jurul unui ax vertical. Rotatia planului in jurul unui ax de capat.

idem idem

Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - P. Precupetu, Geometrie descriptiva si desen tehnic,Institutul Politehnic Bucuresti, 1978

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Notiuni introductive. Constructii geometrice. Constructia elipsei prin 2n puncte. Constructia semicercului (cercului) in planele de proiectie (prin rabatere). Reprezentari axonometrice.

Studentii primesc enuntul lucrarilor practice si incep sa elaboreza continutul acestora

Se desfasoara in sali prevazute cu plansete Se folosesc instrumente de desenat

2. Reprezentare punct in schita de perspectiva paralela si in epura de dubla sau tripla proiectie ortogonala. Alfabetul punctului.

idem idem

3. Reprezentare dreaptei. Conditia ca un punct sa apartina unei drept. Studiu de dreapta in axonomatrie si tripla proiectie ortogonala. Pozitiile relative a doua drepte.

idem idem

4. Drepte in pozitii particulare. Intersectii de drepte oarecare cu drepte particulare. Teorema unghiului drept. Adevarata marime a distantei de la punct la o dreapta particulara.

idem idem

5. Reprezentare plan. Determinarea urmelor planului. Punct, dreapta si elemente geometrice cuprinse in plan. Conditia ca o dreapta sa apartina unui plan. Conditia ca un punct sa apartina unui plan.

idem idem

6. Dreapta de intersectie a doua plane. Dreapta de intersectie dintre un plan oarecare si un plan simplu si dublu particular. Adevarata marime a distantei de la punct la plan.

idem idem

7. Metodele geometriei descriptive. Metoda schimbarii planelor de proiectie. Metoda rotatiei.

idem idem

Bibliografie - G. F. Blessing, L. A. Darling – Elements of Descriptive Geometry, Bibliobazar, Great Britain, 2012, - Henri-L. Lehman – Geometrie Descriptive, Ed. Livre Total, Lausane, 2002 - Cristian Dumitrescu – Cubul Magic, Ed. Politehnica, Timisoara, 2003 - Cristian Dumitrescu – Geometrie Descriptiva, UPT, Sectia Arhitectura,1994 - Aurelian Tanasescu – Geometrie descriptiva, perspectiva, axonometrie, Ed.D.P., 1975 - Mircea Enache si Iulius Ionescu – Geometrie descriptiva si perspectiva, Ed.D.P.,1982 - Doina Niculae – Notiuni de G.D. in reprezentarile de arhitectura. Ed. U.I.M. 2004 - A. Gheorghiu, V. Dragomir – Probleme de reprezentare a structurilor constructive, Ed. Tehnica, 1968 - Ghe. Ticlete, D. Onose – Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. Matrixrom, Bucuresti, 2005 - Stefan Teodorescu – Geometrie descriptiva, UTCB,1996 - Gheorghe Marinescu – Geometrie descriptiva, Ed. D.P., 1997 - A. Dan, M. Dan, - Geometrie Descriptive, Universite de Constantine, Institute D-Arhitecture, 1978 - M. Dan, O. Mihaila – Reprezentari geometrice, probleme de geometrie descriptiva, ICB, 1980 - I. Gheaorghe, E. Iurov – Reprezentari geometrice, ICB, 1976 - V. Iancau, E. Zetea, s.a. – Reprezentari geometrice si desen tehnic, Ed. D.P., 1982 - E. Zetea - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1992 - E. Zetea, D. Dragan, s.a. - Geometrie descriptiva, probleme, UTC, 1999 - Gheorghe Belea - Geometrie descriptiva, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 1999 - Ghe. Belea, C. Voicu - Geometrie descriptiva, culegere de problem, Ed. Orizonturi Univ. Timisoara, 2002 - M. Manescu, N. Rizea - Geometrie descriptiva, aplicatii, Ed. D.P., 1996 - A. Javary – Traite de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Delagrave, 1929 - E. Desportes – Elements de Geometrie Descriptive, Paris, Librairie Armand Colin, 1930 - V. O. Gordon, s.a.,- Worked Problems in Descriptive Geometry, Moscow, 1979 - P. Precupetu, Geometrie descriptiva si desen tehnic,Institutul Politehnic Bucuresti, 1978


Dezvoltarea capacitatii de a gandi si vedea in spatiu, a perceptiei vizuale si spatiale, a intuitiei geometrice, precum si implementarea informatiilor specifice si a deprinderilor practico-aplicative necesare modelarii si realizarii reprezentarilor arhitecturale.


Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect in elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii.

Se înregistrează frecvenţa Se interactioneaza cu studentii

5%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea elaborarii lucrarilor practice

Se înregistrează frecvenţa si se evalueaza

lucrarile practice

15%

Implicarea în pregătirea elaborarii portofoliului

Se evalueaza portofoliul elaborat de student 10%


Se evalueaza notiunile teoretice si aplicative insusite de student.

Se evalueaza portofoliul elaborat de student.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15.09. 2017 Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Conf. Dr. Ing. C. Berevoescu Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29.09.2017

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituția de învățământ superior Universitatea Spiru Haret




1.5.Ciclul de studii Licență



2.1.Denumirea disciplinei PERSPECTIVÂ I


2.3. Titularul activităților de curs Lector univ. dr. Mihai Moldovanu

2.4.Titularul activităților de seminar Lector univ. dr. Mihai Moldovanu

2.5. Anul de studiu I – 2017/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămâni 2 din care: 3.2 curs 1

3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învățământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10

Tutoriat 6

Examinări 6

Alte activității ……Pregătire mapa cu proiecte 8





4.1 de curriculum Desen perspectiv liber, Desen de observație, Perspectiva axonometrică, Geometrie descriptivă.

4.2 de competențe Utilizarea curentă a metodelor teoretice și practice specifice desenului geometric si desenului liber de reprezentare.


5.1. de desfășurare a cursului - Prelegerile se desfășoară pe baza expunerilor teoretice, proiecții de pe calculator, lucrări practice cu reprezentări la planșetă sau diaproiector.

5.2. de desfășurare a seminarului/ laboratorului.

- Seminariile se desfășoară în săli cu mese de lucru cu planșete unde studenții vor lucra temele date.


Competențe profesionale Cunoştiinţe despre arte frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale.

Dezvoltarea simtului vizual al proportiei dintre parte si intreg, perfectionarea capacitatii de reprezentare a imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale și redarea

acestora cu ajutorul tehnicilor utilizate în artele frumoase prin de hașur, lumini si umbre,culoare.

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic specific artelor utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor disciplinelor de specialitate predate pe parcursul anilor de studii.

Formarea deprinderilor de a gândi și compune formele arhitecturale într-un spațiu perspectiv.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacității de a gândi și vedea în spațiu prin utilizarea elemntelor de limbaj ale perspectivei și realizarea de reprezentări convenționale necesare modelării volumelor arhitecturale.

7.2 Obiectivele specifice Deprinderea metodelor de transpunere a formelor arhitecturale proiectate într-un spatiu real, obiectiv, folosind limbajul convențional specific arhitectrii.

Îmbinarea metodelor geometrice de reprezentare a perspectivei cu tehnicile de randare și reprezentare tridimensională folosind umbră, culoare, anturaje conventionale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observații

1. Cunoașterea sistemelor de proiecție. Proprietățile proiecției conice.

prelegeri și proiecții de pe calculator și lucru individual la planșetă

Suportul de curs este distribuit studenților la debutul activității.

2. Vederea umană și mecanismul perspectivei.

ibidem ibidem

3. Percepția perspectivă și clasificarea perspectivei.

ibidem ibidem

4. Puncte de măsură, puncte de distanță.

ibidem ibidem

5. Perspectiva punctului, dreptei și planului. ibidem ibidem

6. Cercul și sfera în perspectivă ibidem ibidem

7. Diviziuni perspective. ibidem ibidem

8. Perspectiva liberă pe tablou vertical. Perspectiva la 2 puncte de fugă.

ibidem ibidem

9. Construcția perspectivei de arhitectură cu orizont la nivelul ochilor, supraânălțat și coborât.

ibidem ibidem

10. Perspectiva frontală. ibidem ibidem

11. Perspectiva de interior. ibidem ibidem

12. Construirea perspectivei pornind de la elemente fixate direct pe tablou. ibidem ibidem

13. Perspectiva pe tablou înclinat, perspectiva ascendentă și descendentă. ibidem ibidem

14. Restituția perspectivei. ibidem ibidem

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureăti, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


1-2 Construcția volumelor geometrice în perspectivă pe tablou vertical, la două puncte de fugă, cu linia de orizont la nivelul ochilor, la nivel supraânălțat și la nivel coborât.

Activitatea de seminar impune susținerea de prelegeri cu exemple practice, lucru individual

la planșetă, discuții și corectură la panou.

Se recomandă studenților parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea înteracționa în timpul temelor de

seminar.

3-4. Construcția volumelor geometrice în perspectivă pe tablou vertical, la două puncte de fugă, privite sub unghiuri vizuale diferite: 280 ,370 și 530.

ibidem. ibidem.

5-6. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă de colț cu orizont la nivelul ochilor.

ibidem. ibidem.

7-8. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă de colț cu orizont supraînălțat.

ibidem. ibidem.

9-10. Construcția unor volume de arhitectură în perspectivă frontală. ibidem. ibidem.

11-12. Construcția unor volume de arhitectură pe tablou înclinat, perspectivă ascendentă și descendentă.

ibidem. ibidem.

13-14. Perspectiva frontală exterioară și de interior cu orizont la nivelul ochilor și cu orizont supraânălțat

ibidem. ibidem.

Bibliografie: Mircea Enache și Iulius Ionescu - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982 Aurelian Tănăsescu – Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975 Aurelian Tănăsescu - Perspectivă, probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971 Horia Teodoru - Perspectiva, vol.1 și 2, Editura Meridiane, București 1966


Dezvoltarea vederii in spațiu si perfectionarea capacitatii de reprezentare a unei imagini arhitecturale în perspectivă folosind metode geometrice de construcție a formelor volumetrice spațiale.

Formarea deprinderilor necesare limbajului grafic utilizat de studentul arhitect în elaborarea proiectelor și stabilirea standardelor de comunicare vizuală la nivelul cerințelor competiționale de specialitate.

Lucrările practice de perspectivă sunt corelate cu activitatea de la “Reprezentări” urmărind o evoluție a studentului în înțelegerea și reprezentarea formelor arhitecturale în perspectiva la mâna liberă.

Participarea la expoziții și concursuri de specialitate aferente studenților.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegeri cu întrebări, comentarii, exemple de analiză

Se înregistrează frecvența și se evaluează înțelegerea cursului prin interacțiunii cu studenții.

5%

10.5 Seminar/laborator Teme practice vor alcătui un portofoliu unde se va urmări înțelegerea problemelor.

Se evaluează portofoliul cu lucrările pregătite de student la seminar.

45%

10.6 Evaloare finală Examen 50%

10.6 Standard minim de performanță

Se evalueaza înțelegerea notiunilor insușite de studenti prin lucrari de verificare pe parcurs;

Se evalueaza portofoliul elaborat de student pe parcursul semestrului urmărind; - construcția și reprezentarea corectă a perspectivelor de arhitectură;

- paginație, proporție, mărime, reprezentare grafică ;

- realizarea temelor se seminar și a temelor de casă;

Data completării: 15.09.2017 Semnătura titularului de curs/seminar Lector univ. dr. Mihai Moldovanu Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”


1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD I

2.2. Codul disciplinei CAD I

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

II 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului AutoCAD 2014, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Metode moderne de redactare a proiectelor 2D utilizand software AutoCAD 2014

Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


1.PREZENTAREA PROGRAMULUI/

CONFIGURARE INTERFATA / icon si ferestre de lucru. Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea

interacţiona în timpul predării.

2.CONFIGURARE SI SALVARE AutoCAD 2010 2D

EXEMPLE DE CONFIGURARE EXEMPLE DE SALVARI în format dwg dxf etc. .

Idem Idem

3.PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D

OPTIUNI / setarile pentru a lucra un proiect în sistem metric. COMENZI DE DESENARE ;MODIFICARE ; COMANDA BLOCK WBLOCK şi BLOCK DINAMIC

Idem Idem

4.MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR

INTRODUCERE în AutoCAD / definire si salvare fişiere SETARI UNITS şi LINETYPE

Idem Idem

5.EXEMPLE DE REPREZENTĂRI UTILIZÂND AutoCAD 2D Idem Idem

NOTIUNI DE BAZA DESENAREA UNUI EXEMPLU (UN GRUP SANITAR) DEFINIREA SI SETAREA UNUI LAYER ;UTILIZAREA COMENZILOR DE DESENARE ŞI MODIFICARE

6.MODELARE 3D Idem Idem

EXTRUDE, UNION, SUBTRACT CREARE MOBILIER 3D SCAUN

7.UN PLAN ÎN FORMAT CAD DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Idem Idem

DEFINIRE LAYER DESENAREA UNUI GRUP SANITAR : CADA DUŞ , WC, LAVOAR, PEREŢI UŞI ŞI FERESTE SALVARE FIŞIER ÎN FORMAT DWG

Bibliografie Obligatorie minimală


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului AutoCAD 2010, pentru ilustrarea exemplelor de studiu. Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect. Plan grup sanitar 1.

Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Plan grup sanitar 1.


Ìdem



Ìdem



Ìdem

Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Fatada sectiune plotare.


Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie: AutoCad AutoCad 2002 Harrington, David editura Teora Bucuresti Obligatorie minimală Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html http://www.autodesk.com/autocad-tutorials Suplimentară http://www.autodesk.com/autocad-tutorials Facultativă http://images.autodesk.com/adsk/files/autocadrasterdesign_10_tutorials.pdf


http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html

http://www.autodesk.com/autocad-tutorials

http://www.autodesk.com/autocad-tutorials

http://images.autodesk.com/adsk/files/autocadrasterdesign_10_tutorials.pdf

10. Evaluare




20%



20%


Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 Sept. 2017

Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”


1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I



2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD II

2.2. Codul disciplinei CAD II

2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia

2.5. Anul de studiu

I 2.6.Semestrul

II 2.7. Tipul de evaluare

EC 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.


Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului ALLPLAN 2017 Nemetschek, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

Ridicarea unor exemple din arhitectura nonconformistă contemporană de început de secol XXI.

7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Metode moderne de redactare a proiectelor 3D utilizand software ALLPLAN 2017 Nemetschek

Dezvoltarea competentelor .

8. Conţinuturi


PREZENTAREA PROGRAMULUI/

CONFIGURARE INTERFATA / functii, module, ferestre de lucru.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului ALLPLAN 2014, pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

CONFIGURARE SI SALVARE ALLPLAN 2012

EXEMPLE DE CONFIGURARE CUM SI DE CE / standardat, palet, etc ; EXEMPLE DE SALVARI PRIN CALE EXTERNA / primire si trimitere de proiecte catre specialitati tehnice de constructii (arhitectura, rezistenta-structura, instalatii)

Idem Idem

PREZENTARE INTERFAŢĂ ALLPLAN 2012

OPTIUNI / setarile pentru a lucra un proiect DESCHIDERE PROIECT SI PROIECT GESTIUNE INTRODUCERE SI CITIRE DATE CATALOG

Idem Idem

MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR

INTRODUCERE IN ALLPLAN / definire si salvare proiecte SETARI / bara standard, bara format

Idem Idem

NOTIUNI DE LUCRU

NOTIUNI DE BAZA / functii si module (arhitectura) MODURI DE LUCRU PRIN DESENE SI MAPE LISTARE PLANURI STANDARD SI PLANURI LIBERE

Idem Idem

MODELARE 3D

FUNCTIA MODULE ADITIONALE CREARE MOBILIER SI SALVARE MACRO ACOPERIS SAGRDA FAMILIA SCHOOL

Idem Idem

CASA DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA

RIDICARE 3D MINERAL HOUSE JAPAN SALVARE SECTINI RANDARE 3D IN CINEMA 4D

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/item?siteID=123112&id=13080067 Allplan 2012– Tutorials. http://www.cursuri-cad.ro


Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului ALLPLAN 2017, pentru ilustrarea exemplelor de studiu. Durata 2 ore

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul Allplan prin ridicarea 3D un exemplu de proiect- locuință minimală P+1-(exemple din arhitectura contemporană)


Ìdem

Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Definire proiect nou folosind structură mape sau structură clădire. Definire desene și planuri standard pentru H liber/etaj Ridicare 3D Parter


Ìdem

Exercitiul nr. 3. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Ridicare 3D Etaj 1


Ìdem

Exercitiul nr. 4. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare sectiune si fatade


Ìdem

Exercitiul nr. 5. Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor redacta un proiect. Salvare perspectiva randată. Plotare


Ìdem

http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/item?siteID=123112&id=13080067

http://www.cursuri-cad.ro/

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercițiul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală http://www.nemetschek.ro/ Manuale tutoriale: Generale, Arhitectură, Modelare 3D,Cinema 4D Suplimentară http://www.nemetschek.ro/ New Tutorial Allplan 2012: Notiuni de baza, Arhitectura, Fatade Facultativă http://www.nemetschek.ro/ Documentatie pentru studenti


10. Evaluare




20%



20%


Examinare curs: Nota minima 5

Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 sept. 2017

Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

http://www.nemetschek.ro/



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET, Bucureşti







2.1.Denumirea disciplinei Limbi moderne (curs practic)

2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. Chirimbu Mihaela Adina

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector. Chirimbu Mihaela Adina

2.5. Anul de studiu I_2017-2017 2.6.Semestrul I si II 2 2.7. Tipul de evaluare Sumativă (ex. scris) 2.8.Regimul disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 Din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs p 14 3.6 seminar 14

Distribuţia fondului de timp Ore


Documentare suplimentară 14


Tutoriat -

Examinări 2





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară in săli cu echipament de predare multimedia


Activităţile de seminar se desfăşoară in săli cu echipament de predare multimedia


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Capacitatea de a înţelege relaţiile dintre oameni şi creaţiile arhitecturale, pe de o parte şi creaţiile arhitecturale şi mediul lor, pe de alta parte, precum şi capacitatea de a înţelege necesitatea de a armoniza creaţiile arhitecturale şi spaţiile în funcţie de necesităţile şi scara umană


7.1 Obiectivul general al disciplinei consolidarea şi îmbogăţirea cunoştinţélor şi deprinderilor studenţilor de a comunica eficient în limba engleză în contexte diferite bazate pe limbaj cotidian precum şi adaptarea la cerinţele lingvistice şi culturale impuse la locul de muncă (în echipe internaţionale).

7.2 Obiectivele specifice o însuşirea şi aprofundarea formelor şi structurilor gramaticale de bază legate de verbele modale, diateza pasivă, determinanţi, substantiv (pluralul substantivelor. Substantive colective şi defective);

o dezvoltarea competenţelor specifice: citire, ascultare, exprimare orală şi scrisă; o îmbogăţirea vocabularului cotidian în limba engleză; o deprinderea activităţii de documentare în limba engleză.

8. Conţinuturi


Tema nr. 1. Going Shopping Interacţiunea cu studenţii este regula Suportul de curs este distribuit studenţilor

1.1. Lead in: introductory questions 1.2. Reading objective: Going Shopping 1.3. Vocabulary: departments in a store, products and services 1.4. Grammar: nouns; plural of nouns; collective and defective nouns. 1.5. Language in use: asking for, giving suggestions, opinions.

de predare

pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare curs sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 curs)

Tema nr. 2. Money 2.1. Lead in : introductory questions 2.2. Reading objective: Can Money Buy Happiness? 2.3. Vocabulary: numbers 2.4. Grammar:the numeral 2.5. Language in use: paying and bargaining

Cursurile se bazează pe prezentări PowerPoint şi multimedia atât din partea cadrului didactic cât şi din partea studenţilor.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul activităţii didactice. Timp alocat temei: 2h (1 curs)

Tema nr. 3. Eating Out

3.1. Lead in: introductory questions 3.2. Reading objectives: British Food and Cuisine 3.3. Vocabulary: food 3.4. Grammar: determiners 3.5. Language in use: ordering food

Idem Idem

Tema nr. Communication 4.1. Lead in : introductory questions 4.2. Reading objective: Social Network Sites 4.3. Vocabulary: communication verbs. abbreviations 4.4. Grammar: Modal Verbs (1) 4.5. Language in use: telephoning

Idem Idem

Tema nr. 5. The USA (1) 5.1. Lead in : introductory questions 5.2. Reading objective: The USA (1) 5.3. Vocabulary: Sports and Hobbies 5.4. Grammar: Modal Verbs (2) 5.5. Language in use: making / accepting / refusing an invitation

Idem Idem

Tema nr. 6. The USA (2) 6.1. Lead in : introductory questions 6.2. Reading objective: The USA (2). Customs and traditions 6.3. Vocabulary: American English 6.4. Grammar: The Article 6.5. Language in use: Making a date

Idem Idem

Tema nr. 7. European Civilisation (2)

7.1. Lead in : introductory questions 7.2. Reading objective: The European Union (2) 7.3. Vocabulary: EU terminology 7.4. Grammar: the passive voice 7.5. Language in use: agreeing and disagreeing

Idem Idem

Bibliografie :

Barbu M.A., Chirimbu S., English Language for Daily Use”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

BONDREA E., MIHĂILĂ R. (Coord.), Aspecte ale civilizaţiilor europene, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

Tema nr. 1. Going Shopping Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 1.3. Vocabulary: departments in a store, products and services 1.4. Grammar: nouns; plural of nouns; collective and defective nouns. 1.5. Language in use: asking for, giving suggestions, opinions.

Rezolvarea unor aplicaţii practice, prezentări ale rezultatelor activităţii individuale şi în echipă de către studenţi (eseuri, traduceri, aspecte de civilizaţie, etc) sub formă de expuneri scrise şi orale (PowerPoint), dezbateri.

Suportul de seminar este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii. La fiecare seminar sunt distribuite, dacă este cazul, materiale auxiliare (hand-outs) Timp alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 2. Money Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 2.3. Vocabulary: numbers 2.4. Grammar: the numeral 2.5. Language in use: paying and bargaining

Idem Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabil a materialelor distribuite în cadrul cursului / însuşirea cunoştinţelor la care face referire cursul aferent fiecărei activităţi de seminar Timpul alocat temei: 2h (1 seminar)

Tema nr. 3. Eating Out Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 3.3. Vocabulary: food 3.4. Grammar: determiners 3.5. Language in use: ordering food

Idem Idem

Tema nr.4. Communication Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 4.3. Vocabulary: communication verbs. abbreviations 4.4. Grammar: Modal Verbs (1) 4.5. Language in use: telephoning

Idem Idem

Tema nr. 5. The USA (1) Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 5.3. Vocabulary: Sports and Hobbies 5.4. Grammar: Modal Verbs (2)

Idem Idem

5.5. Language in use: making / accepting / refusing an invitation

Tema nr. 6. The USA (2) Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 6.3. Vocabulary: American English 6.4. Grammar: The Article 6.5. Language in use: Making a date

Idem Idem

Tema nr. 7. European Civilisation (2)

Aplicaţii practice pentru următoarele secţiuni ale cursului: 7.3. Vocabulary: EU civilisation 7.4. Grammar: the passive voice 7.5. Language in use: agreeing and disagreeing

Idem Idem

Bibliografie :

Barbu M.A., Chirimbu S., English Language for Daily Use”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

BONDREA E., MIHĂILĂ R. (Coord.), Aspecte ale civilizaţiilor europene, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009


participarea la prezentări / conferinţe / prelegeri susţinute în limba engleză de instituţii educaţionale partenere, şi / sau de profesionişti în domeniul arhitecturii şi construcţiilor.

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenţă la curs Însuşirea cunoştinţelor predate

Colocviu (test scris) 50%

10.5 Seminar/laborator Prezenţă la seminar Participarea activă la activităţile de

seminar Rezolvarea activităţilor individuale / de

echipă propuse ca teme

Permanentă, în cadrul seminarului 50%


Participarea la minim 50% din numărul de cursuri, respectiv seminarii.

însuşirea noţiunilor şi cunoştinţelor generale din cadrul cursului (cunostinţe de gramatică, vocabular)

înţelegerea şi prezentarea pe scurt a aspectelor de civilizatie americană şi europeană incluse în materialele de curs

rezolvarea a minim 50% din activităţile practice propuse ca teme.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 sept. 2017

Lect. Chirimbu Mihaela Adina Lect. Chirimbu Mihaela Adina Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29 sept. 2017 ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI

4. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret






2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Practică


2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar/ lucrări practice

Lect. dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU

2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8. Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână - din care: 3.2 curs - 3.3 lucrări practice -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 2 săpt. din care: 3.5 curs - 3.6 lucrări practice -


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe -



Tutoriat -

Examinări 1

Alte activităţi -

3.7 Total ore studiu individual -



4. Precondiţii 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul

5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a lucrărilor practice

Studiu pe teren


C

om

pet

enţe

p

rofe

sio

nal

e

Capacitatea de analiză a obiectului de arhitectură în context real.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Aplicarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul anului la

proiectare de arhitectură şi disciplinele teoretice prin studiul unor situaţii concrete

7.2 Obiectivele specifice

8. Conţinuturi


Bibliografie

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

Documentar fotografic / releveu Observarea, analizarea, desenarea, măsurarea, fotografierea etc. a obiectului studiat

Cercetare de teren Echipament şi instrumente adecvate

Bibliografie minimală Studenţii vor fi îndrumaţi să îşi alcătuiască singuri bibliografia, în funcţie de obiectul studiat.


Trecerea de la conţinutul teoretic la aplicaţii practice, în vederea creşterii ratei de absorbţie a studenţilor pa piaţa muncii

10. Evaluare


10.4 Curs

10.5 Lucrări practice Precizate în tema de practică Discuţie pe marginea caietului de practică

-


participarea la stagiul de practică

respectarea datelor din temă;

calitatea şi corectitudinea materialului rezultat în urma stagiului de practică.

Data completării: Semnătura titularului de disciplină

15. 09. 2017 lect. dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU

Documents

FIŞA DISCIPLINEI - arh.spiruharet.ro · Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele