1

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….2

1. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ.............................................................3

1.2. CERCETARE ŞI EDUCAŢIE...............................................................................3

2. ACTIVITAŢILE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, DEZVOLTARE

TEHNOLOGICĂ ŞI INOVARE...................................................................................5

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................10

2

INTRODUCERE

Încă de la apariţia Uniunii Europene, România şi-a manifestat voinţa de a deveni,

într-un viitor apropriat membru cu drepturi depline. Visul a devenit realitate, iar România

a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Începănd cu 1 ianuarie 2007,

România a devenit membru UE, realizând un „succes istoric”, după cum a declarat

presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Lucrarea de fată îşi propune o prezentare a modului in care România lupta pentru a

se integra intru totul în Spaţiul European şi în domeniul cercetarii stiinţifică, dezvoltării

tehnologică şi inovării, celebrul CDI.

Integrarea şi cercetarea sunt dejă integrate in Uniunea Europeană, dar nu ocupă un

loc destul de înalt în topul ştiinţei mondiale.

3

1. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al

Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi,

cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia

adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent,

asemenea oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Desi, in mod formal aderarea Romaniei la UE s-a produs, integrarea Romaniei în UE

în structurile europene din punct de vedere institutional, social şi economic este înca departe

de a fi completa, însă datorită integrarii, România a iniţiat ample procese de reformă a celor

două procese ale cunoaşterii: Cercetarea şi educaţia.

1.2. CERCETARE ŞI EDUCAŢIE

Cercetarea - Deşi cercetarea şi tehnologia au facut parte

din politicile de interes comunitar încă de la instituirea Comunităţii

Economice Europene şi a Euratom, până în anii ’80 nu a existat o

coordonare comunitară a politicilor naţionale în domeniu.

Primul program comunitar în domeniul cercetarii a apărut

în 1984 şi era destinat finanţării cercetării de bază în

microelectronică (ESPRIT). Integrarea ştiinţei între responsabilităţile comunitare a fost facută

în 1986 în Actul Unic European, însă Tratatul de la Maastricht din 1992 a facut ca cercetarea

şi dezvoltarea tehnologică să devină o prioritate europeană.

Obiectivele principale la nivel european al coordonării politicilor cercetării sunt:

Cresterea eficacităţii şi reducerea costurilor cercetării;

Consolidarea Pieţei Unice;

Promovarea procesului tehnologic;

Crearea de programe de cercetare pentru probleme transfrontaliere (inclusiv

cea a mediului înconjurător);

Consolidarea competitivităţii internaţionale a economiei europene.

În România, conform clasificaţiei funcţionale, cercetarea ştiinţifică se grupează astfel:

- Cercetarea fundamentală;

- Cercetarea apicativă şi experimentală.

4

Academia Română este instituţia de interes public naţional de cercetare în domeniile

fundamentale ale ştiinţei şi are subordinea sa majoritatea instituţiilor publice din domeniul

cercetării.

Educaţia este unul dintre domeniile de cel mai mare

interes pentru statele din cadrul Uniunii, fiind în acelaşi

timp un domeniu în care statele membre au fost şi sunt

foarte puţin dispuse să cedeze Uniunii competenţe. Crearea

pieţei comune a avut de suferit datorită diferenţelor dintre

sistemele de învăţământ şi de formare profesională din

cadrul Comunităţii, în special în ceea ce priveşte libera

circulaţie a persoanelor, prin nerecunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi

calificărilor profesionale.

Uniunea nu îşi propune crearea unei politici comune a educaţiei, însă rolul său este

acela de a contribui la dezvoltarea unei educaţii de calitate, incurajând cooperarea între statele

membre, iar acolo unde este nevoie susţinându-le şi completând acţiunile dintre acestea, în

special prin promovarea dimensiunii europene în educaţie şi favorizarea mobilitaţilor şi a

cooperări între instituţiile şcolare şi universitare.

Începând cu 1995, Uniunea are trei mari programe de acţiune în domeniu:

SOCRATE – este destinat mobilităţii studenţilor şi are ca componente:

cooperare universitară (ERASMUS) şi şcoli (COMENIUS), învăţarea limbilor

(LINGUA), dezvoltarea de reţele pentru recunoaşterea reciprocă a calificărilor

şi informare în domeniul educaţiei (EURYDICE) şi schimbul de experienţă

între decidenţii din domeniul educaţiei (ARION).

LEONARDO DA VINCI – program pentru accesul la formarea profesională,

inovarea şi formarea continuă;

YOUTH FOR EUROPE – programe de facilitare a mobilităţilor şi finanţare de

proiecte ale tinerilor fără posibilităţi.

Pe plan extern, Uniunea a stabilit acorduri de cooperare în domeniul învăţământului cu SUA ţi

Canada şi a creat programele de cooperare în domeniul universitar TEMPUS (pentru spaţiul

balcanic, ţările foste sovietice şi Mongolia) şi ALFA (pentru America Latină).

Una dintre cele mai interesante priorități ale Uniunii este răspândirea și asimilarea

cunoștințelor necesare utilizării noilor tehnologii în învățare, îndeosebi în domeniul

informaticii. În acest scop comisia a adoptat în 2001

un plan de acțiune eLearning finanțat prin mai multe programe comunitare cu scopul de a

dezvolta infrastructurii performantei la prețul rezonabile, de a permite accesul la cunoștințele

5

informatice de bază, de a intensifica și dezvolta cooperarea la nivel local, regional, național și

european. Prin programe și planuri de acțiune, precum și prin dezvoltarea de instrumente de

recunoaștere reciprocă a diplomelor și calificărilor (precum Sistemul European de transfer de

Credite, crearea unei rețele de centre naționale de informare privind echivalarea studiilor pt

crearea unui format european de CV ș.a.), Uniunea își propune crearea unei Europe a

cunoașterii, a unui sistem de învățământ care, prin nivelul său de performanță și să constituie

un model de referință pentru alte tari. Procedurile instituționale pe care acțiunea comunitară în

acel domeniu le presupune sunt condecizia, pentru principiile principalele programe de

acțiune europene (SOCRATES, LEONARDO DA VINCI),precum si procedurile de

informare, prezentare de documente de lucru, proiecte pilot si formularea de recomandari.

2. ACTIVITAŢILE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, DEZVOLTARE

TEHNOLOGICĂ ŞI INOVARE

Creşterea economică durabilă depinde, din ce în ce mai mult, de capacitatea

economiilor regionale de a se schimba şi de a inova. Cu alte cuvinte, este nevoie să se depună

mai multe eforturi pentru crearea unui mediu care să încurajeze inovarea, cercetarea şi

dezvoltarea. Astfel, promovarea inovării reprezintă un element esenţial al Programelor

naţionale de aplicare a strategiei de la Lisabona şi o prioritate de bază a programelor din

cadrul politicii de coeziune, prevăzute pentru perioada 2007-2013.

Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) pentru perioada 2007-

2013 se bazează pe viziunea societăţii româneşti referitoare la rolul ştiinţei, tehnologiei şi

inovării în dezvoltarea societăţii cunoaşterii în România, pentru progresul economic şi social.

Având în vedere faptul că România este membru al Uniunii Europene din anul 2007, Strategia

CDI asigură şi coerenţa cu principalele documente politice specifice la nivel comunitar.

Sistemul CDI din Romania are rolul de a dezvolta Stiinta si Tehnologia cu scopul de a

creste competitivitatea economiei romanesti, de a imbunatati calitatea sociala si de a spori

cunoasterea cu potential de valorificare si largire a orizontului de actiune.

Dupa 15 ani de încercari mai mult sau mai putin reuţite de a reforma sistemul de

cercetare-dezvoltare-inovare din România, în anul 2004 Ministerul Educaţiei şi Cercetării ia

decizia de a realiza o « Strategie de dezvoltare a sistemului CDI pe perioada 2007-2013

bazată pe elementele unei planificari strategice ».

Ca o primă etapă în procesul de elaborare a strategiei naţionale în domeniul CDI pe

perioada 2007-2013 şi a definirii instrumentelor de implementare şi evaluare a acestei

strategii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării - departamentul cercetare a realizat prin contractul

6

de cercetare nr. 8 din planul sectorial pe 2004 documentul: „Metodologie şi proceduri pentru

definirea obiectivelor şi priorităţilor strategice ale cercetării ştiinţifice şi dezvoltării

tehnologice naţionale pe perioada 2005-2010".

La data lansării proiectului pentru elaborarea metodologiei s-a dorit initial ca Planul

National pentru Cercetare - Dezvoltare si Inovare să se focalizeze pe perioada 2005-2010. Pe

parcursul elaborării metodologiei şi în sedinţa de validare a proiectului de către grupul de

coordonare s-a stabilit că perioada pe care o va acoperi următorul Plan Naţional de cercetare-

dezvoltare şi inovare să fie 2007 - 2013, suprapusă cu perioada de derulare a Programului

Cadru 7 de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare al Comisiei Europene. Acest document a furnizat

datele necesare stabilirii termenilor de referinţă, pe baza cărora în luna februarie 2005 s-a

organizat o licitaţie pentru atribuirea realizarii proiectului. În urma procesului de licitatie,

Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învaţământul Superior - CNCSIS, împreună cu

un consorţiu format din 26 de organizaţii de cercetare, institute de invatamant superior şi

societăţi comerciale cu specific de cercetare, a fost desemnat drept organizaţie coordonatoare

al proiectului.

Contractul a intrat în vigoare în mai 2005 şi a fost realizat pe durata a 18 luni. Valoarea totala

a contractului a fost de 2.500.000 lei (25 miliarde lei vechi).

EXEMPLE DE PROIECTE DE SUCCES

Infrastructură publică de cercetare

DENUMIRE

BENEFICIAR

TITLU PROIECT VALOAREA

TOTALĂ

STADIUL

PROIECTU

LUI

REZULTATE

Institutul

Național de

Cercetare-

Dezvoltare și

Încercări pentru

Electrotehnică –

ICMET, Craiova

Modernizarea

Laboratorului de

Mare Putere pentru

atingerea nivelului

tehnic și calitativ

corespunzător

cerințelor UE-v2

15.411.565 Finalizat 1 laborator de

înaltă tensiune în

domeniul elec-

trotehnicii

Institutul de

Chimie

Macromoleculară

Petru Poni, Iași

Centru de Cercetări

Avansate pentru

Bionanoconjugate

și Biopolimeri

18.287.602 Finalizat - Institut nou de

cercetare creat prin

modernizarea unei

clădiri

- 9 laboratoare nou

create

- 104 echipamente

Institutul

Național de

Cercetare-

Dezvoltare

Laborator

aeropurtat pentru

cercetări

atmosferice de

18.754.704 Finalizat - 1 laborator

aeropurtat pentru

cercetări atmos-

ferice, nou creat

7

Aerospațtială

„Elie Carafoli” –

INCAS,

Bucureşti

mediu - 1 laborator

modernizat

- 5 echipamente de

CD; peste 100.000

de euro

Institutul de

Bioresurse

Alimentare,

Bucureşti

Creșterea calității și

a competitivității

activității de

cercetare-

dezvoltare a

Institutului de

Bioresurse

Alimentare

37.100.157 Finalizat - 5 laboratoare nou

create

- 5 laboratoare nou

modernizate

- 3 stații pilot nou

create

- 1 compartiment

de CD nou creat

- 100 de

echipamente de CD

Universitatea

Transilvania,

Brașov

Institut de

Cercetare, Dez-

voltare, Inovare:

Produse High-Tech

pentru Dezvoltare

Durabilă

102.319.178 În curs de

finalizare

- Clădire nouă cu

11 laboratoare de

CD

- 68 de

echipamente de CD

Infrastructură privată de cercetare

DENUMIRE

BENEFICIAR

TITLU

PROIECT

VALOAREA

TOTALĂ

STADIUL

PROIECTU

LUI

REZULTATE

MB Telecom

Ltd. SRL,

Otopeni

Centru est-

european de cer-

cetare aplicativă

integrată

27.244.369 Finalizat - 10 laboratoare de CD

nou create, situate într-o

clădire nou construită

prin proiect

- 288 de echipamente

de cercetare

SC Softronic

SRL,

Craiova

Dezvoltarea

laboratorului de

CD în domeniul

modernizării și

construcției de

locomotive

electrice

5.159.361 Finalizat - 11 laboratoare

modernizate

- 114 echipamente de

CD

SC Elmas SRL,

Brașov

Laborator de

încercări

4.493.509 Finalizat - 1 laborator complex

nou creat în domeniul

mecanic și hidraulic,

situat într-o clădire

nouă

- 48 de echipamente de

CD

8

Proiecte de înalt nivel științific

DENUMIRE

BENEFICIAR

TITLU

PROIECT

VALOAR

EA

TOTALĂ

STADIUL

PROIECTULU

I

REZULTATE

Institutul

Național de

Cercetare-

Dezvoltare

pentru

tehnologii

criogenice și

izotopice,

Râmnicu

Vâlcea

Izotopi în slujba

energeticii

hidrogenului –

către o înțelegere

a specificității

reacțiilor

implicate în

sistemele

integrate bazate

pe pile de

combustibil cu

hidrogen,

utilizând analiza

izotopică

staționar-

tranzientă de tip

cinetic

5.821.380 Finalizat - Stație energetică de mică

putere cu bile de

combustibil

neconvențional

Proiecte în parteneriat

DENUMIRE

BENEFICIAR

TITLU

PROIECT

VALOAR

EA

TOTALĂ

STADIUL

PROIECTULUI

REZULTATE

SC Mecro

System SRL,

București

Cercetări și

experimentări

privind

perfecționarea

procesului de

obținere a apei

sărăcite în

deuteriu

1.911.849 Finalizat - Instalație de obținere

a apei sărăcite în

deuteriu

Proiecte tehnologice inovative

DENUMIRE

BENEFICIAR

TITLU PROIECT VALOAREA

TOTALĂ

STADIUL

PROIECTU

LUI

REZULTATE

SC Teamnet

International

SA, București

Dezvoltarea unei

platforme de cloud

computing în

scopul creşterii

competitivităţii

6.373.872 Finalizat - Platformă de tip cloud

computing pentru

asigurarea serviciilor de

gestionare a

informațiilor

9

bazate pe inovare

a firmei Teamnet

International SA

SC MB

Telecom-Ltd.

SRL,

București

Sistem mobil

neintruziv de

inspecţie

radiografică

3.874.000 Finalizat - Sistem mobil

neintruziv de inspecţie

radiografică

SC UTTIS

INDUSTRIES

SA,

Vidra-Ilfov

Instalaţie prototip

pentru nitrurarea

accelerată a piese-

lor agabaritice din

industria navală,

eoliană şi auto

1.256.857 Finalizat - Instalaţie pentru nitru-

rarea accelerată a

pieselor agabaritice din

industria navală, eoliană

şi auto

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

După prima Strategie Nationala de CDI (2007-2013), elaborată prin metode

prospective în cadrul unui proces de consultare largă, Romania trebuie să-şi actualizeze

viziunea asupra sistemului de CDI prin identificarea nevoilor interne şi raportarea la

obiectivele Strategiei Europa 2020 şi Politicii de Coeziune.

În contextul angajamentelor asumate de România cu referire la Strategia Europa 2020

(o ţinta de 2% PIB investiţii in CDI, 1% sectorul public si 1% sectorul privat) sunt necesare

transformari ample, atat in mediul stiinţific, cât ţi în cel economic.

Actualizarea viziunii privind sistemul CDI şi identificarea nevoilor interne în contextul

economic şi politic actual se cere a fi realizată printr-un document de strategie şi

instrumentele de implementare ale acesteia. Astfel, Autoritatea Nationala pentru Cercetare

Ştiinţifică a lansat procedura de atribuire a proiectului „Elaborarea Strategiei Nationale în

domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020”. În urma

procesului de licitaţie, Unitatea Executiva pentru Finantarea Învaţământului Superior, a

Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – UEFISCDI, împreună cu un consorţiu format din 11

parteneri şi 136 parteneri asociaţi alcatuit din organizaţii de cercetare, institute de invaţământ

superior şi societaţi comerciale cu specific de cercetare, a fost desemnată drept organizaţie

coordonatoare a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este elaborarea: „Strategiei Naţionale în domeniul

cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020” şi a instrumentelor

principale de implementare – „Planul National CDI 2014-2020” şi componenta din Programul

Operaţional Sectorial cu obiectivul tematic: „Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice

şi inovării pentru perioada 2014-2020”.

Contractul a intrat in vigoare în ianuarie 2013 şi se va realiza pe durata a 10 luni,

valoarea totala a contractului fiind de 3.500.000 lei.

10

BIBLIOGRAFIE

1. Ghica, Luciana – Alexandra, Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia,

Bucureşti, 2005

2. Năstase, Gabriel I, Buget şi trezorerie publică, Editură Pro Universitaria, Bucureşti,

2013

3. Năstase, Gabriel I, Politica Ştiinţei, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2012

4. Vătman, Dan, România şi Uniunea Europeană, Editura Pro Universitaria, 2008

5. Cdi2020.ro

6. Europa.eu

7. Uefiscadi.gov.ro