Upload
mihaela-bondoc
View
382
Download
87
Embed Size (px)
DESCRIPTION
23741698 Curs Intensiv de Ecografie Generala
Citation preview
CURS INTRODUCTIV
DE ECOGRAFIE
GENERALA
INVESTIGATIA ECOGRAFICA
SINONIM=ULTRASONOGRAFIA
Utilizeaza undele sonore de inalta frecventa
Sondele cu cristal piezoelectric(lineare sau convexe , cu dimensiuni diferite),EMIT ULTRASUNETE(U.S.)
U.S.se propaga in tesuturi (conform propritatilor”acustice”ale tesuturilor)
U.S.sunt reflectate ca ECOURI,care sunt culese de aceeasi sonda ,transmise “ordinatorului “si
transformate computerizat in IMAGINI.
APARATURA ECOGRAFICA
ACCUSON
SONDA CONVEXA
Ecografia transcutanata-sondele
“aluneca”etans pe suprafata pielii,
utilizand geluri speciale
Ecoendoscopia- utilizeaza sonde de
calibru mic,protejate
steril(esofagiana,rectala vaginala),fara
utilizare de geluri
SONDELE ECOGRAFICE-utilizarea
acestora
Pentru examinarea ecografica a partilor
moi(vase,muschi,tiroida,glande
mamare,testicul) se folosesc sonde cu
fracvente de preferat peste 7 MHtz
Pentru examinarea abdomenului superior, a
pelvisului si a cordului,sonde cu frecvente
sub 3,3 MHtz
CONDITII PENTRU O BUNA VIZUALIZARE ECOGRAFICA transcutanata:
-un aparat performant ,o buna pregatire a examinatorului
-utilizarea comenzilor respiratorii si a decubitelor laterale
NB-pacientii hiperponderali au din start un “minus”la performanta de examinare ecografica
APARATELE MODERNE au in dotare
sisteme de inregistrare pe hirtie
polaroida sau pe casete video
In centrele medicale mari exista si
instalatii computerizate de TRANSFER
SI STOCARE a imaginilor ecografice
ROLUL ECOGRAFIEI:
-investigatia de prima intentie in urgente medicochirurgicale
-prezenta in screening-ul imagistic al oricarui pacient
-complementara altor explorari imagistice,ca examinare in timp real(explorari functionale,ex Doppler)
-utila in medicina interventionala
-metoda cea ma utila in monitorizarea sarcinii-pentru mama si fat
EXAMINAREA ECOGRAFICA POATE FI REPETATA ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE;NU PREZINTA RISCURI pentru pacient sau examinator
LIMITELE ECOGRAFIEI:
Performanta depinde direct de operator
Este un examen dinamic,dureaza cat impune operatorul
Inregistrarea pe hartie polaroida nu poate cuprinde toata examinarea
Examen dependent de pacient(pregatire,cooperare pentru pastrarea imobilitatii fizice si respiratorii,la comanda operatorului)
LIMITELE ECOGRAFIEI:
Examenul ecografic este dificil la
hiperponderali
NU POT FI VIZUALIZATE ORGANELE
DIN SPATELE OSULUI SAU GAZELOR
(nu se transmit undele sonore)
ECOGRAFIA ABDOMINALA
STRUCTURI CU VIZUALIZARE ECOGRAFICA:
-organe parenchimatoase
-organe cavitare
-colectii fluide –libere in cavitate sau inchistate
-alte strucruri
ECOGRAFIA NU POATE IDENTIFICA PNEUMOPERITONEUL
INCIDENTE ECOGRAFICE:
INCIDENTA AXIALA:
(transductor cu pozitie orizontala,perpendicular pe tegument,paralel
cu axul transversal al corpului)
pacientul in pacient in pacient in
decubit dorsal decubit lat .stg decubit lat drept
ANT CR CR
DR STG POST ANT ANT POST
POST CAUDAL CAUDAL
INCIDENTA SAGITALA:
(transductor cu pozitie verticala ,perpendicular pe tegument,paralel cu axul sagital al organismului)
pacient in pacient pacient
decubit dorsal decubit lat stg lateral drept
CR CR CR
POST ANT POST ANT ANT POSt
CAUDAL CAUDAL CAUDAL
INCIDENTELE OBLICE RESPECTA ACEEASI TOPOGRAFIE PE ECRANUL ECOGRAFIC
Explorarea ecografica nu trebuie
standardizata.
Examinatorul poate utiliza orice incidenta
pentru o buna vizualizare
EXAMINATORUL PRIVESTE ECRANUL,NU
URMARESTE POZITIA TRANSDUCTORULUI
UN EXEMPLU DE INCIDENTA
AXIALA SI SAGITALA
AXIAL SAGITAL
EXAMENUL DOPPLER
Metoda dedicata studiului structurilor
vasculare
Undele sonore intalnesc structuri in miscare
si sunt reflectate cu frecvente diferite
Apreciaza fluxul sanquin,un obstacol in
lumenul vasului ,modificari ale pretelui
vascular
Descrierea cavitatilor cordului ,circulatia
sangelui la nivelul acestora,debite cardiace
Ex Doppler continuu-prin emisie continua de U.S.
Ex Doppler pulsat –prin emisie discontinua de U.S(utilizat in explorarea vasculara)
MODERN,in asociere cu ecotomografia,tehnica noua apartinand ecografelor 3D si 4D)
N.B.Examenul DOPPLER vascular poate fi asociat oricarei tehnici ecografice sau poate fi utilizat ca tehnica in sine
EX.Doppler al vaselor renale:
ALTE TEHNICI ECOGRAFICE: -ecografia obstetricala
-ecografia orbitara-foloseste ca fereastra ecografica mediile refringente ale globului ocular
-ecografia transfontaneala la copilul mic
-ecografia laparoscopica-de obicei insotind interventiile chirurgicale
-ecotomografia
ADJUVANTI IN EXPLORAREA
ECOGRAFICA
-administrarea substantelor de contrast pt. evaluare structurala si vascularizatie
-administrarea de lichide pentru a obtine “ferestre ecografice”abdominopelvine
De exemplu-vizualizarea pancreasului se inbunatateste daca umplem stomacul cu lichide;evaluarea pelvica se poate face corect doar cu vez.urinara in repletie
SEMIOLOGIA MODIFICARILOR
ECOGRAFICE:
HIPOECOGEN=nuante inchise de gri pe ecran
TRANSONIC=negru pe ecran
HIPERECOGEN=mai alb pe ecran
IZOECOGEN=aceeasi ecogenitate cu…
TRANSONIC=negru pe ecran
ECOGENITATE-propritatea unei structuri de a reflecta ultrasunetele(structura ecogena)
CELE MAI DESCHISE NUANTE DE GRI-
grasimea
CELE MAI INCHISE NUANTE DE GRI -
structurile edematoase,necrozele,colectiile
mai dense
NEGRE-lichidele clare
PANCREASUL,structurile glandulare,depunerile grasoase-mai albe pe ecran
RINICHII- cele mai hipodense(hipoecogene) organe parenchimatoase
FICATUL,splina,muschii-cu densitati intermediare
BILA,URINA,alte fluide,formatiunile chistice-TRANSONICE,cu INTARIRE POSTERIOARA(BANDA ALBA)
Formatiunile CALCARE si AERUL-semiluna stralucitoare cu umbra posterioara)
IMAGINI CALCARE SI IMAGINI
AERICE:
CONUL DE UMBRA -CALCUL CONURI DE UMBRA-AER IN COLON
Pe imaginea ecografica
FREEZE-ata se pot
face masuratori
multiplanare.
ZOOM-area imaginii
poate fi de ansamblu
sau sectoriala
DIAMETRUL LONGITUDINAL SI DIAMETRUL
TRANSVERSAL AL RINICHIULUI
APRECIEM ECOGRAFIC: -dimensiunile,forma,conturul organului
examinat
-ecodensitatea-hipo,hiper sau normala
-structura-omogena sau neomogena
-vascularizatia
-elemente patologice din structura organului
respectiv
-raportul cu organele vecine
-prezenta sau absenta de colectii fluide
patologice
IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA
ECOGRAFICA:
-zonele mineralizate sau gazoase apar ca
ecouri f.intentense asociate cu conuri de
umbra in spatele acestora
-o masa care contine un centru f ecogen cu
con de umbra este adesea segment de tub
digestiv
-o masa hipoecogena si omogena este
evocatoare pentru o adenopatie
-cu cat o masa abdominala este mai mare ,cu
atat este mai dificil de localizat ca
apartenenta
IMPORTANT PENTRU SEMIOLOGIA
ECOGRAFICA:
Apartenenta unei mase abdominale poate
stabilita daca are continuitate la un
organ,cel mai usor daca este organ
parenchimatos
Uneori localizarea este stabilita prin
excludere,dupa examinarea de ansamblu
a cavitatii abdominale(indeosebi in
procesele expansive voluminoase)
RECOMANDARI:
EXAMINAREA SISTEMATICA A SEGMENTULUI DE CORP SAU A ORGANULUI -CONFORM SPECIFICATIEI CLINICE
DICTAREA ELEMENTELOR DE DESCRIERE ECOGRAFICA(PENTRU A NU OMITE DETALII SEMIOLOGICE)
EMITEREA UNUI BULETIN ECOGRAFIC(insotit sau nu de inregistrarea imaginilor reprezentative),DUPA COROBORAREA CU DATELE CLINICE SI ALTE INFORMATII MEDICALE
EXAMENUL ECOGRAFIC AL
ANEXELOR TUBULUI DIGESTIV
EXPLORAREA HEPATICA
NU necesita o pregatire speciala;
In decubit dorsal sau decubit lateral stg
APRECIEM
-dimensiunile-LDH,LSH,LC
-structura-omogena sau neomogena
-ecodensitatea-hipo,hiper sau normala
-conturul ficatului si marginile acestuia,raportul cu structurile veci
-calibrul vaselor hepatice
-aspectul colecistului-forma,dimensiuni,perete,continut,eventual raspunsul la pranzul colecistokinetic(determinarea volumului inainte si la cca 1H dupa administrarea acestuia)
-aspectul cailor biliare intra- si extrahepatice
-prezenta sau absenta de colectii fluide perihepatice
DE RETINUT:
Examinarea Doppler,de preferat color,permite aprecierea fluxului,a eventualilor trombi endovasculari,portali sau in circulatia sistemica a ficatului.
Prin “fereastra”ecografica oferita de LSH se poate vizualiza CONTINUTUL PERICARDIC SI PLEURAL ANTERIOR DREPT.
In incidenta sagitala ,pe linia axilara posterioara,se poate aprecia prezenta de lichid in sinusul costofrenic posterior pleural drept.
DE RETINUT:
CAILE BILIARE- anterior de vasele portale
VASELE PORTALE-au pereti proprii,
stralucitori,usor de individualizat pe
imaginea ecografica
VENELE SUPRAHEPATICE –fara pereti
proprii,delimitate de parenchimul
hepatic(in maladii sclerozante,care cresc
consistenta ficatului,lumenele acestora
sunt abia vizibile,colabate)
ASPECT ECO AL VASELOR
HEPATICE
VENA S.H. RAM PORTAL
DE RETINUT:
VENA SUPRAHEPATICA MEDIE separa lobul drept hepatic de cel stang
RAMUL DREPT PORTAL separa segmentele superioare si anterioare ale LDH(4,5,8) de segmentele posterioare si caudale ale LDH(6,7)
RAMUL STG PORTAL separa segm 2(medial) de segm 3(lateral)ale LSH
LOBUL CAUDAT(segm 1 al LSH)-inconjoara V.C.I
ESTE FALSA IMPARTIREA IN L.DR. si L.STG ATRIBUITA LIG.FALCIFORM (Element anatomic de sustinere a ficatului)
SEGMENTATIA FICATULUI preluata din publicatiile franceze
PE IMAGINILE ECOGRAFICE
incidenta sagitala a lobului stg
hepatic:
CORDUL VIZIBIL PRIN FEREASTRA LSH
L
S
H
LSH
ASPECTUL NORMAL AL
VASELOR HEPATICE
V.C.I. fara perete propriu Vas portal cu perete stralucitor
ASPECTU Vv.SUPRAHEPATICE
VASE FARA PERETE
PROPRIU
LOBUL DREPT HEPATIC
IN HILUL HEPATIC: TRUNCHIUL V.PORTE-posterior si la stanga fata de calea biliara principala-sub 10 mm calibrul normal
Ramurile DR si STG ale V.porte(posterior de ducturile biliare corespunzatoare)
C.B.P.(calea biliara principala)-anterior de porta-cca 6 mm calibru
Canalul cistic –nevizualizabil in mod normal(situat intre CBP si colecist)
A.HEPATICA –anterior si intern de V. porta
N.B.V.PORTA si C.B.P au aspect “in teava de pusca “la nivelul hilului
Aspect “in teava de pusca”-
V.Porta posterior ,CBP
anterior
HILUL HEPATIC CBP
V.P.
FICAT,COLECIST,V.PORTA,VCI
Incidenta oblica cu insinuarea transductorului sub rebord
MODIFICARI PATOLOGICE HEPATICE
Leziuni hiperecogene omogene Leziune hiperecogena neomogena
LEZIUNI BENIGNE
Leziuni transonice hepatice(chistice)
LEZIUNI BENIGNE
ALTE MODIFIC PATOLOGICE
HEPATICE
STEATOZA HEP.-ficat ecodens,cu
atenuare posterioara
FICAT MIC CU ECODENSITATE
CRESCUTA-CIROZA
TOXICA.ASCITA(colectie transonica
perihepatica)
LEZIUNI MALIGNE
Formatiune hipodensa in LSH
Formatiuni
solide polimorfe
LEZIUNI MALIGNE
MULTIPLE FORMATIUNI
IZOECOGENE CU
PARENCHIMUL NORMAL-
pacienta cu CC de col uterin
LOB DREPT HEPATIC
Aspectul normal al colecistului si
cailor biliare:
VEZICULA BILIARA este situata pe
fata infeerioaraa a ficatului,oblic
craniocaudal si dorso-ventral,are
forma de “para”,cu diam long de cca
8-10 cm
CANALUL CISTIC are un calibru
redus,este sinuos,normal nu se
vizualizeaza
CAILE BILIARE i.h.normal nu se
vizualizeaza
COLECIST POSTPRANDIAL:
DETALIU
COLECIST MIC,falsa
ingrosare de perete
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
COLECIST
SEPTAT
CORPOREAL
SEDIMENT DECLIV
HIDROPS
VEZICULAR
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
POLIP COLECISTIC CALCUL COLECISTIC
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
LITIAZA COLECISTICA COLESTEROLOZA PARIETALA-
polipoasa si difuza
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
COLECISTITA
CRONICA LITIAZICA:
-perete ingrosat
-multipli calculi
veziculari
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
MULTIPLI CALCULI CU CON DE
UMBRA POSTERIOR COLECIST CUDAT
PREINFUNDIBULAR
Modificari patologice ale
colecistului-BENIGNE
COLECISTITA CRONICA CU FENOMENE DE
ACUTIZARE-edem in peretele colecistic
(TRISTRATIFICAT-ecogen,hipoecogen,ecogen)
DETALIU
Modificari patologice ale
colecistului-MALIGNE
PROCES INFILTRATIV -VEGETANT LA
NIV.CORPULUI V.B.-versantul hepatic
ALTE ORGANE ALE
ABDOMENULUI SUPERIOR
ASPECTUL NORMAL AL SPLINEI-
ecodensitate usor redusa fata de
ficatINCIDENTA LONGITUDINALA A
HIPOCONDRULUI STG)
ASPECTUL NORMAL AL
PANCREASULUI-incidenta axiala
ASPECTE ECO ALE SPLINEI
USOARA SPLENOMEGALIE
(R.Stg.usor deplasat caudal)
SPLINA IN LIMITE NORMALE
DE RETINUT:
FORNIXUL GASTRIC PLIN CU LICHIDE
POATE FI CONFUNDAT ADESEA CU O
FORMATIUNE CHISTICA A SPLINEI,IN
POZITIA DE DECUBIT DORSAL
PENTRU A EVITA EROAREA,ASEZATI
PACIENTUL IN DECUBIT LATERAL
DREPT SI RELUATI EX.SPLINEI
EXAMENUL ECOGRAFIC AL
PANCREASULUI
EXAMINARE DIFICILA-necesita pregatire
anterioara la pacientii meteorizati
EXAMINARE A JEUN
Se prefera administrarea de lichide
preexaminare(fereastra ecografica
gastrica)
Adesea NEVIZUALIZABIL-se recomanda
explorare C.T.
APRECIEM pancreatic:
Dimensiunile celor 3segmente(cap,corp,coada)-diametrul A-P
Ecodensitatea pancreasului(este cel mai ecogen organ la varsta adulta )
Structura pancreasului(cu descrierea completa a leziunilor)
Conturul si forma pancreasului
Aspectul coledocului intrapancreatic si al canalului Wirsung(vizibil doar cand este dilatat )
Eventuale colectii in loja pancreasului
Raportul cu cadrul duodenal si fata posterioara a stomacului
Daca sunt colectii fluide ,volumul acestora si topografia migrarilor
DIAMETRELE A-P ALE
PANCREASULUI
CONFLUENTUL SPLENO PORAL
posterior de capul pancreasului
REPERE ANATOMICE PENTRU
IDENTIFICAREA PANCREASULUI
Vertebra
Ao
A.mez. sup
Ax
Splportal
PANCREASUL PATOLOGIC
CAPUL PANCREASULUI MARIT
DE VOLUM SI HIPOECOGEN
POSTERIOR
(PANCREATITA ACUTA CU
FUZEE migrate subdiafr in stga)
PANCREASUL PATOLOGIC
CAPUL PANCREASULUI MARIT DE
VOLUM,CU MULTIPLE IMAGINI
CHISTICE-PANCREATITA CRONICA
MODIFICARILE TIPICE ALE
PANCREATITEI CRONICE
IMAGINI CHISTICE INTRAPANCREATICE
CALCIFICARI INTRAPANCREATICE
DILATATIA CAN.WIRSUNG
MARIREA DE VOLUM A PANCREASULUI
NU ESTE OBLIGATORIE PREZENTA TUTUROR
SEMNELOR PENTRU A CONFIRMA
IMAGISTIC SUSPICIUNEA CLINICA DE
PANCREATITA CRONICA
PANCREASUL PATOLOGIC
PROCES EXPANSIV CEFALIC CU DILATATIE
RETROGRADA DE CBP SI C.WIRSUNG
-TUMORA EPIGASTRICA-
LSH?PANCREAS?
REVARSATUL PERITONEAL:
FICAT
LICHID
PERITONEAL
(transonic )
RIN.DREPT
EXPLORARE ECOGRAFICA A
RINICHILOR SI C.U.S.
METEORISMUL poate fi factor de eroare
Se examineaza in decubit dorsal,ventral sau/si decubite laterale
Descriem:
Pozitia,forma,numarul,conturul,dimensiunile,grosimea parenchimului(indicele parenchimatos)
Ecodensitatea parenchimului si cailor ur.sup.
Calibrul cailor ur.sup.
Structura parenchimului,continutul C.U.S.
Raportul cu organele vecine
Vascularizatia,calibrul vaselor renale,continutul acestora,fluxul sanquin
Spatiile peri- si para renale
ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR
Pozitie la max 4 cm de la diafr(mai jos la varsta inaintata),cel stg mai sus
Dimensiuni10-12 cm diam long.si 5-6 cm diam. transv.
(Indicele parenchim gros. cortic./diam transv.
Periferie hipoecogena=corticala
Sinus renal cu contur neregulat ,hiperecogen (vasculopielic)
In mod normal caile urinare nu se vad(vizualizarea transonica a cailor ur super semnifica dilatatie)
V.Ren stanga traverseaza fereastra Ao-mezenterica ,anterior de a.ren stanga,pentru drenajul in V.C.I. (traverseaza stanga-dreapta col.vertebrala.)-Vizualizarea vaselor renale-cel mai bine in incidenta axiala.
ASPECTUL NORMAL AL RINICHILOR
RIN.DREPT RIN.STANG
Examenul Doppler al vaselor renale
INCIDENTA SAGITALA
VIZUALIZAREA AXIALA A R.DR.
REPERE
ANATOMICE
LITIAZA RENALA IMAGINI ECOGENA CU CON DE UMBRA
POSTERIOR
CALCUL REN CU CON
DE UMBRA POST LITIAZA MULTIPLA RENALA
LITIAZA URETERALA
URETER LOMBAR STG-cu imagine
hiperecogena cu con de umbra posterior
DILATATIA CAILOR URINARE
SUPERIOARE
RIN DREPT
RIN STANG
PACIENT CU PROCES
EXPANSIV PROSTATIC-ADK
DILATATIA CAILOR URINARE
SUPERIOARE
INDICE PARENCH.PASTRAT IPARENCHIM RENAL APROAPE
ABSENT-Dg.DIF.CU RIN POLICHISTIC
LEZIUNI CHISTICE RENALE
RIN.STG
CHIST
CORTICAL
LEZIUNI CHISTICE RENALE
intarire posterioara a
imaginii transonice
CHISTURI
CORTICALE DE
DIMENSIUNI
VARIABILE
ALTE MODIFICARI PATOLOGICE
RENALE
FORMATIUNE
ECOGENA,infiltraiva PE
VALVA ANTERIOARA A
RIN.DREPT-proces cc.
DETALIU:
FICAT
R.DREPT
CRITERII DE MALIGNITATE PENTRU
PROCESELE EXPANSIVE RENALE
Neomogenitate structurala-cu necroze,hemoragii si/sau necroze intratumorale
Invazia capsulei renale sau depasirea acesteia
Vascularizatie bogata ,dar anarhica-vase de neoformatie
Contur imprecis
Invazia reciproca parenchim-cai urinare
Adenopatii tumorale locoregionale si/sau la distanta
Tromboze vasculare (in vasele renale si/sau sistemul cav inferior
Leziuni secundare(cel mai frecv.pulmonare)
HEMATURIE
DE RETINUT:
HEMATURIA(apare de obicei tarziu daca
punctul de plecare este parenchimul
renal)”TUMORILE RENALE SUNT MUTE “
IN PROCESELE MA:LIGNE RENALE
LEZAREA VASELOR POATE FI DE
VECINATATE SAU TROMBOTICA(INTRA
IN STADIALIZAREA T.N.M.V)
EXPLORAREA VASELOR
ABDOMINALE
PROCES EXPANSIV
MEDIASTINAL-acelasi pacient
TTOMBOZA MASIVA IN V.PORTA NEOMOGENITATE
STRUCTURALA HEPATICA
TROMB IN V.C.I.
EXAMENUL ECO AL LOJELOR
SUPRARENALE
ODATA CU EXAMENUL RINICHILOR,SUBDIAFRAGMATIC LA POLUL SUPERIOR AL,ACESTORA(subhepatic in dreapta,subsplenic in stanga)
CRITERII DE NORMALITATE:
ecogenitate grasoasa
aspect omogen
dimensiuni sub 2,5-3 cm
contur bine precizat al lojelor
LOJA SUPRARENALA DREAPTA
FICAT
R.DR.
FORMATIUNE TRANSONICA
S.R.DREAPTA ECOGENITATE USOR
CRESCUTA-GRASIMEA
NORMALA DIN LOJA
S.R.DREAPTA
FICAT
VEZICA URINARA NORMALA SI
PATOLOGICA
SEDIMENT CU NIVEL
ORIZONTAL IN V.U.(sugestiv
pt.infectie urinara sau
microlitiaza urinara)
V.U.CU FORMA ,PERETE SI
CONTINUT NORMALE
AXIAL SAGITAL
VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A
LEZIUNILOR BENIGNE SI MALIGNE
VEZICALE
INGROSARE
PSEUDOPOLIPOASA DE
PERETE LAT. DR. POLIP LATERAL STG
TUM.INFILTR-VEG
EXAMENUL
CORECT -DOAR
IN REPLETIE
VEZICALA!!
MODIFICARI PATOLOGICE
MALIGNE ALE VEZICII URINARE
V.U
.
URETER
RECT
RINICHI DR.
INFILTRATIE DIFUZA A
PERETELUI VEZICII
URINARE,cu prinderea
jonctiunilor uretero-pielice
HIDRONEFROZA SECUNDARA
VIZUALIZAREA ECOGRAFICA A
PROSTATEI
AXIAL
SAGITAL
V.U. V.U
.
Dimensiuni.ecodensitate,structura si contur normale
DEPUNERI MINERALE
PROSTATICE
V.U. SECHELE ALE UNOR
PROCESE
INFLAMATORII
PROSTATA IN PLAN AXIAL
MODIFICARI PATOLOGICE
BENIGNE
HIPERTROFIE DE LOB
MEDIU
PROSTATIC(adenom)
HIPERTROFIE GLOBALA DE
PROSTATA,cu discreta
hipoecogenitate difuza-PROSTATITA
ADENOM VOLUMINOS AL
PROSTATEI
V.U.
PROSTATA
INGROSARE
SEMNIFICATIVA A
PERETELUI VEZICAL-
”vezica de lupta”
MODIFICARI PROSTATICE LA
LIMITA-BENIGNE?MALIGNE?
MARIRE DE
VOLUM,CONTUR
PASTRAT ,DAR
STRUCTURA
NEOMOGENA
PELVISUL LA FEMEIE
POATE FI EXAMINAT TRANSCUTANAT,
TRANSVAGINAL SAU TRANSRECTAL
PENTRU EX .TRANSCUTANAT-CU VEZ.URINARA IN REPLETIE
APRECIEM:uterul,anexele uterine,raportul cu structurile vecine,prezenta de lichid in f.s. Douglas,prezenta de adenopatii pelvice,vaselele pelvice
ASPECTUL NORMAL AL
UTERULUI SI ANEXELOR
UTERINE
V.U. si UTER in INCIDENTA AXIALA OVAR DREPT-AXIAL
V.U.
DETALIU
V.U.
CELE MAI FRECVENTE
MODIFICARI PATOLOGICE
UTEROANEXIALE
MODIFICARI CHISTICE
PE AMBELE OVARE
V.U.
UTER CU VOLUM NORMAL
Cu noduli fibromatosi in perete
DE RETINUT:
EXAMINAREA ECOGRAFICA ESTE
INVESTIGATIA CEA MAI UTILA
PENTRU MONITORIZAREA
AFECTIUNILOR CRONICE SI
NEOPLAZIILOR ORGANELOR
PELVICE, PENTRU AMBELE SEXE
ECOGRAFIA DE PARTI MOI
ASPECT NORMAL al
peretelui abdominal
ADENOPATII SUPERFICIALE
ECOGRAFIA DE PARTI MOI
TUMORA
COLONICA cu
dezvoltare
subparietala
ECOGRAFIA MAMARA
COMPARATIVA san dr si san stg
RESTURI GLANDULARE IN STANGA,INCARCARE GRASA IN DREAPTA
DR STG
ECOGRAFIA MAMARA
IMAGINE TRANSONICA-chist NODUL HIPOECOGEN
MAMAR-fibromatos
SAN DR SAN STG
Ecografia TESTICULARA
DETALIU – CHIST
DR.
TESTICUL DR. STG
DR.
EPIDIDIM DREPT
EXAMENUL ECOGRAFIC AL
TIROIDEI
LEZIUNI HIPOECOGENE
POLIMORFE-noduli si chisturi in
acelasi lob
SAGITAL
EXAMENUL ECOGRAFIC AL
TIROIDEI
GUSA MULTINODULARA
Laringe
L
S
T
G
L
D
R
GUSA MULTINODULARA
INCIDENTA AXIALA INCIDENTA SAGITALA
IMAGINI 3D(imagini preluate)
FATUL INTRAUTERIN ????
NU UITATI !
Pentru un bun examen ecografic, va trebuie :
o sursa de curent electric,
un ecograf,
acuitate vizuala buna,
o canapea,
un pacient,
pix,
hartie
Un manual de ecografie,inaintea celorlalte.
MULTUMESC PENTRU ATENTIA DVS