PROCEDURA CIVILA 1) Achiesarea. Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronunt ata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii: achiesarea la pretentiile re clamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de dispozitie nu d ifera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitate a de exercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamant ului. O atare achiesare poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoast e in intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. In ambele cazuri rec unosterea trebuie sa fie pura si simpla, adica neconditionata. O marturisire cal ificata sau complexa nu constituie o achiesare. Recunoasterea pretentiilor parti i adverse se obtine cel mai adesea pe calea interogatoriului, dar ea poate fi si spontana. Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza supusa instantei spre solutionare. Achiesarea poate fi si pa rtiala, caz in care instanta poate pronunta o hotarare in acest sens. Codul de p rocedura civila se ocupa in mod special doar de recunoasterea partiala. Potrivit art. 270 C. proc. civ: "Daca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclama ntului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recuno asterii. Rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul reclama ntului, in sensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partial a. Pentru a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea paratului tr ebuie sa fie data in forma unei marturisiri judiciare; ea trebuie sa fie de asem enea expresa. Marturisirea extrajudiciara nu poate determina pronuntarea unei ho tarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu poate fi pronuntata pe temei ul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a raspunde la int erogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus. Hota rarea partiala pronuntata in aceste conditii devine executorie de drept, astfel cum precizeaza art. 278 pct. 7 C. proc. civ. In caz de renuntare la insusi drept ul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va h otari asupra cheltuielilor. Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea c eleilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel. Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. Hotararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anul ata in totul sau in parte, in masura renuntarii. 2) Actele de procedur: noiune, co ndiii de valabilitate, sanciuni procesuale. 1

Prin act de procedura se intelege orice act (operatiune juridica sau inscris) fa cut pentru declararea procesului, in cursul si in cadrul procesului civil de cat re instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de a ctivitatea procesuala a acestora. Actele de procedura sunt clasificate in litera tura de specialitate, dupa mai multe criterii, marea diversitate a acestora fiin d determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, in inlantuirea l or determina intreaga structura a procesului civil. Astfel sunt: actele procedur ale ale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita, acte de procedura verbale si acte de procedura scrise; acte de procedura obliga torii si acte de procedura scrisa; acte de procedura obligatorii si acte de proc edura facultative; acte unilaterale, acte bilaterale si acte multilaterale; acte judiciare si acte extrajudiciare; acte de procedura specifice judecatii in prim a instanta; acte specifice judecatii in fata instantelor de control judiciar si acte de executare silita etc. In ceea ce priveste conditiile generale de valabil itate ale actelor de procedura civila, aceasta determinare este extrem de comple xa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. O prezentare a conditiilor generale de validitate a actelor de procedura este necesara pentru o mai buna c unoastere a mecanismului actelor juridice ce intereseaza activitatea de infaptui re a justitiei, determinare ce se refera atat la conditiile de fond cat si la ce rintele de forma ale actelor. Astfel in mod traditional literatura juridica de s pecialitate a apreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate ale actelo r de procedura: forma scrisa si indicarea in chiar continutul actului ca cerinte le legii au fost indeplinite, actele de procedura se intocmesc numai in limba ro mana. Forma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. Majoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si de organele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. De la aceasta regula exista o importanta exceptie in privinta actelor ce reprezinta manifestari unila terale sau bilaterale de vointa ale partilor. O a doua conditie o contituie ment iunea in acte ca cerintele legii au fost respectate. Aceasta inseamna ca actul d e procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el insusi. Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiul echivalen tei. Potrivit acestui principiu, in cazurile prevazute de lege un act de procedu ra poate fi inlocuit printr-un act de procedura care sa produca aceleasi efecte. De asemenea se considera ca actele de procedura care imbraca forma scrisa trebu ie redatctate in limba romana. In afara acestor conditii exista si unele cerinte care vizeaza locul sau timpul intocmirii actelor de procedura. Actele de proced ura nu se pot intocmi oricand, ci numai in termenele prevazute de lege, iar in u nele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil. Actele de procedura se in tocmesc de regula la sediul instantei de judecata si in cadrul unei sedinte publ ice. Nerespectarea acestor conditii atrage nulitatea actelor. Actele de procedur a indeplinite de un 2

judecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor leg ale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor . In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la d ovada contrarie. Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urma toare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. Jud ecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura. Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor pre vazute de lege sub pedeapsa nulitatii. Nulitatile de ordine publica pot fi ridic ate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se d eclara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. Neregularitatea a ctelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatis are ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fon d. Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. 3) Aciunea civil. Clasificarea aciunilor civile Dupa scopul material urmarit de reclam ant: actiune in realizarea dreptului; actiuni in executare, in condamnare, in ad judecare prin care reclamantul care se pretinde titularul unui drept subiectiv c ivil, solicita instantei obligarea paratului la respectarea dreptului sau, iar d aca acest lucru nu mai este posibil la despagubiri pentru prejudiciul cauzat (ac tiune in revendicare, in restituirea unor imobile, evacuare, prin care se cere r ezolutiunea unei actiuni) actiune in constatarea dreptului -prin care reclamantu l cere instantei sa se constate numai existenta unui drept al sau inexistenta un ui drept al paratului impotriva sa. Art.111 Codul de Procedura Civila. pot fi: p ozitive negative declaratorii, prin care se cere constatarea existentei sau inex istenta unui raport juridic interogatoriu-reclamantul cheama in mod preventiv in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste dreptul provocatorii, prin care titularul dreptului cheama in mod direct in judecata pe cel ce-l tulbura in exe rcitiul dreptului sau actiune in constituire de drepturi - prin care se solicita aplicarea legii la anumite date sau fapte invocate pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea creeri unei situatii juridice noi. Dupa natura dreptului ce se valorifica prin actiuni personale-se valorifica un drept personal de crea nta, sunt nelimitate ca numar. Din punct de vedere teritorial, in cazul actiunil or personale, regula este ca cererea se depune la instanta de la domiciliul para tului 1 Reale-se valorifica un drept real. Pot fi mobiliare sau imobiliare, dupa cum dreptul valorificat are ca obiect un bun mobil sau imobil. Pot fi petitorii sau posesorii. 2 Mixte-se valorifica in acelasi timp un drept 3

real si un drept de creanta. Se clasifica in actiuni ce urmaresc executarea unui act juridic si actiuni prin care se solicita anularea sau rezolutiunea unui act juridic prin care se transmite sau se constata un drept real imobiliar. In ceea ce priveste calitatea procedurala in cazul actiunilor personale titularul se va indrepta impotriva subiectului pasiv din raportul juridic obligational. Dupa ca lea procedurala aleasa de parte: art.17 Cod Procedura Civila. Cererile accesorii si incidentale sunt in competenta instantei competente sa judece cererea princi palaprincipale, accesorii, incidentale 4) Aciunea n constatare. Definiie, reglement are, condiii de admisibilitate. Partea care are interes poate sa faca cerere pent ru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primi ta daca partea poate cere realizarea dreptului. Cereri n recunoaterea dreptului sa u n confirmare - acelea prin care reclamantul solicit instanei constatarea existenei sau inexistenei unui raport juridic concret cu prtul; sediul materiei: art. 111 C. proc. civ.; aciunea n constatare are un caracter subsidiar fa de cererea n realizare , urmnd a se respinge ca inadmisibil dac partea poate cere realizarea dreptului, n t emeiul dispoziiilor art. 111 C. proc. civ. aciunea n constatare nu trebuie confunda t cu cererea privitoare la constatarea unor situaii de fapt n cadrul procedurii de asigurare a dovezilor. Aceasta actiune nu poate fi admisa daca se solicita const atarea unie situatii de fapt. Admiterea actiunii in constatare este conditionata de existenta unui interes legitim, actual si nascut. Cererea de chemare in jude cata se formuleaza in scris, trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de leg e si se adreseaza instantei care este competenta sa judece cererile avand ca obi ect executarea prestatiei. Cererea se timbreaza. Hotararea instantei de judecata are putere de lucru judecat, dar nu are efecte executorii. 5) Aciunile petitorii i posesorii (asemnri i deosebiri) La randul lor actiunile reale se pot imparti in a ctiuni petitorii si actiuni posesorii. Sunt actiuni petitorii, acele actiuni rea le menite sa apere dreptul de proprietate sau alt drept real, cum ar fi actiunil e in revendicare, actiunile confesorii, actiunile in granituire. Sunt actiuni po sesorii acele actiuni reale destinate sa apere posesiunea unui imobil. Intre cel e 2 categorii de actiuni exista insa mai multe deosebiri, dintre care cele mai i mportante sunt 2 : spre deosebire de actiunile petitorii care vizeaza fondul dre ptului, cele posesorii protejeaza doar posesia; in vreme ce actiunile petitorii nu pot fi promovate decat de titularul dreptului real incalcat, actiunile poseso rii pot fi promovate de catre posesor. Cererile petitorii-Cererile 4

privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia s e afla imobilele. Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor insta nte, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oric are din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. Cererile privito are la posesiune vor fi admise numai daca: nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare; reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an; posesiunea lui intruneste conditiile cerute. In cazul cand deposed area sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face d ovada ceruta. Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere. Intampina rea nu este obligatorie. Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitu tilor continue si aparente. Cererile posesorii pot fi facute si de cel care deti ne lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesor ul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine. 6) Admitere a i administrarea probei cu nscrisuri Prin inscris se intelege orice declaratie de spre un act sau fapt juridic, facuta prin scrieri de mana sau dactilografiere, l itografiere sau imprimare, pe hartie sau orice material. Inscrisurile reprezinta unul din cele mai importante mijloace de proba, usor de pastrat, usor de admini strat in fata instantei si greu alterabil prin trecerea timpului, iar uneori con stituie chiar conditia de valabilitate a actului juridic ce urmeaza a fi probat. Ca mijloc de probatiune judiciara, inscrisurile se clasifica in: inscrisuri pre constituite, intocmite cu intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu si, inscrisuri nepreconstituite, acele inscrisuri c are nu s-au intocmit in scopul de a fi folosite ca mijloc de proba intr-un litig iu, dar care in mod accidental si in lipsa de alte mijloace de proba, sunt totus i utilizate pentru dovedirea raportului juridic litigios. Inscrisuri sub semnatu ra privata-sunt inscrisuri intocmite de parti, fara interventia unui organ de st at si semnate de partile sau partea care le emana. In principiu, singura conditi e care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semna tura partilor, care trebuie executata de mana partilor chiar daca inscrisul poat e fi scris de mana, dactilografiat, litografiat sau imprimat. In unele cazuri, l egea cere si unele conditii speciale: testamentul olograf trebuie scris in intre gime, datat si semnat de mana testatorului, (art. 859 C.civ.); formalitatea mult iplului exemplar, ceruta in cazul inscrisurilor care constata conventii sinalagm atice pentru ca, fiecare din partile conventiei sa o poata dovedi in caz de even tual litigiu, (art. 1179 C.civ.); mentiunea bun si aprobat; ceruta in cazul insc risului sub semnatura privata care constata conventii din care se nasc obligatii ale uneia 5

din parti fata de alta, (art. 1180 C.civ.). Alte inscrisuri-In afara de inscrisu rile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, Codul civil se refera si l a: registrele comerciantilor (art. 1183-1184), registrele, caietele sau hartiile casnice (art. 1185), mentiunea creditorului pe titlul de creanta (art. 1186), f acturi acceptate, corespondenta, telegrame si registrele partilor. Administrarea probei prin inscrisuri-Partile vor anexa la cererea de chemare in judecata si l a intampinare copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba , sau daca nu au procedat astfel, le vor depune la prima zi de infatisare. Admin istrarea probei prin inscrisuri este reglementata de art. 172-185 Cod procesual civil. Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor l a pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnic a s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa in fatiseze inscrisul. Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile: cand cuprinsul inscrisului priveste chesti uni cu totul personale; cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul; cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii s au a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public. Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existente i inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distr us sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cere rea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cer ut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris. Daca inscrisul se gasest e in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, puta nd pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despagub iri pentru fiecare zi de intarziere. Daca inscrisul este detinut de o alta perso ana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscr isul in instanta, sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarz iere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului. Reguli generale i comune privind admisibilitatea probelorDovezile nu pot fi folosite n dezlegarea pricinii dect dac ndeplinesc cumulativ anumite condiii, care nu sunt reglementate ca atare, ci rezult din interpretarea dispoziiilor privind probele. Se reineau urmtoar ele condiii de admisibilitate a probelor: faptele ce trebuie dovedite s fie contes tabile i contestate de partea advers, adic tgduite, cci de ce s mai dovedeti un fapt a mrturisit sau recunoscut; faptele a cror existen trebuie dovedit s nu fie socotite d e lege ca adevrate, deoarece proba acestora este inutil; proba s nu fie oprit de leg e; proba s fie verosimil; proba s fie pertinent; proba s fie concludent. Primele dou c ndiii reinute se refer la faptele ce trebuie dovedite, ca obiect al probei, i nu la prob, n neles de mijloc de dovad. n doctrina recent, sunt reinute urmtoarele condii

generale de admisibilitate a probelor : proba s fie legal sau proba s nu fie oprit d e lege; proba s fie verosimil; proba s fie pertinent; proba s fie concludent. Proba s u fie oprit de lege se pune att din punctul de vedere al dreptului material, ct i di n punctul de vedere al dreptului procesual, fie ca mijloc de prob, fie n dovedirea unor mprejurri contrare legii. Nici o prob nu poate fi ncuviinat de ctre instan dac te admis de lege. Impotriva constatrilor personale ale agentului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dect prin procedura special a nscrierii n fals. Proba s fie verosimil, adic s nu contrazic legile naturii, s nu tind la dovedir a unor fapte imposibile. Verosimilitatea nseamn ca faptele s fie cu putin. Instana tre buie s cerceteze n concret problema verosimilitii probei, examinnd cu atenie faptele c e se tind a fi probate i concordana lor cu legile naturii. Instana trebuie s aprecie ze verosimilitatea probei n raport cu datele tiinifice existente n momentul administ rrii probei, cci n timp o prob dei iniial neverosimil poate face ulterior credibil fap ul pretins. Proba s fie pertinent-Este admisibil proba unui fapt numai n msura n care are legtur direct sau mcar indirect cu obiectul preteniilor sau aprrile prilor i p uena ntr-un fel sau altul soluia litigiului n care este invocat. Orice fapt care nu a re legtur cu obiectul procesului i care deci nu ar fi susceptibil n principiu de a c rea, modifica sau stinge un raport juridic nu poate fi invocat cu succes ca obie ct al probaiunii judiciare. Pertinena probei implic i utilitatea ei, adic faptul veri ficat prin probaiune trebuie s fie persuasiv, de natur s conduc pe judector la o anumi t convingere. Pertinena presupune: verificarea admisibilitii juridice a probei, a le galitii i a utilitii ei. n acest sens judectorii au ndatorirea s struie, prin toate cele legale, pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect a legii, n scopul pronunrii unei hotrri te einice i legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consider ne cesare, chiar dac prile se mpotrivesc. De asemenea, pertinena presupune i verificarea relaiei existente ntre preteniile formulate i faptul susceptibil de probare, un fapt nemijlocit sau unul vecin i conex. Deci, ultima condiie de admisibilitate a probe i reinut n doctrina juridic este concludena probei. Proba este concludent atunci cnd p art asupra unor mprejurri care sunt de natur s duc la rezolvarea, soluionarea cauzei r spective. Dovezile se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s duc la dezl rea pricinii, ns permite instanei s ncuviineze proba, fr a mai examina concludena, d e primejdie ca ele s se piard prin ntrziere. O prob concludent este ntotdeauna i o pr ertinent, cci dac a dus la soluionarea cauzei nseamn c proba a avut legtur cu acea c nu ntotdeauna o prob care este pertinent duce la soluionarea litigiului. 7

7) Apelul. Noiune, obiect, subiecte, cauza apelului, termen de declarare Hotarari le date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar h otararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curte a de apel. Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o da ta cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat c ursul judecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva inch eierilor premergatoare. Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o ho tarare nu mai are dreptul de a face apel. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Termenul de apel curge chi ar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comuni cata la data depunerii cererii de apel. Pentru procuror termenul de apel curge d e la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii. Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disp aruti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu. Apelul nu constituie pr in el insusi un act de acceptare a mostenirii. Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va fac e o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data. 8) Aprecierea probelor n procesul civil. Apreci erea probelor consta in operatiunea mentala facuta de instanta pentru a determin a puterea probanta si valoarea fiecarei probe in parte, precum si ale tuturor pr obelor impreuna. Este de remarcat ca toate probele se apreciaza liber. In cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le administreze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele administrate. In privinta admisibilitatii probelor, exista anumite condi tii care trebuie indeplinite si anume: proba sa fie legala, adica sa nu fie opri ta de legea materiala sau de cea procesuala; proba sa fie verosimila, adica sa t inda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credibile, sa nu contrazica legile naturii; proba sa fie utila; proba sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul procesului; proba sa fie concludenta, sa duca la rezolvarea cauzei res pective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa nu fie 8

concludenta. In legatura cu administrarea probelor trebuie examinate trei aspect e: propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in jud ecata, iar de catre parat prin intampinare; incuviintarea probelor. Asupra probe lor impuse de parti instanta se pronunta printr-o incheiere motivata, atat in ca z de admitere cat si in caz de respingere a acestora; administrarea probei se fa ce in fata instantei de judecata, in ordinea statornicita de aceasta. Este de re marcat ca toate probele se apreciaza liber. 9) Artarea titularului dreptului Para tul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drep t asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau e xercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un d rept real asupra lucrului. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisur ile de la dosar. Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata. S e poate aplica doar in cazul actiunilor reale. Pune in discutie in primul rand p osesia bunurilor. Avandu-se in vedere ca bunurile pot fi urmarite in mainile ori cui s-ar afla, calitatea de parat revine detinatorului care va putea implica pe cel in numele caruia detine sau exercita dreptul. Trasaturi: este posibil numai in actiuni reale; prin intermediul ei se urmareste substituirea paratului din pr oces cu persoana care are calitatea de titular al dreptului care face obiectul a ctiunii. Paratul din momentul in care este chemat in judecata trebuie sa faca la randul sau o cerere pe care o va depune o data cu intampinarea, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Dezbaterile ulterioare ale procesului depind de atitu dinea pe care o va adopta terta persoana, respectiv daca i se recunoaste sau nea ga aceasta calitate. Daca i se recunoaste si reclamantul consimte, tertul va lua locul paratului care va fi scos din proces. Daca neaga se vor aplica dispozitii le legale. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru al tul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in j udecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. Cererea priv itoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data c u intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. 9

Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de p e cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. Pent ru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ: reclamantul sa urmare asca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala; paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real in vocat de reclamant; paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert; parat ul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului; cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare. 10) Calitatea procesual - condiie cerut p entru a fi parte n proces. Calitatea procesuala presupune existenta unei identita ti ntre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins (cali tate procesuala activa), precum si ntre persoana chemata n judecata (prt) si cel car e este subiect pasiv n raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasi va). Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice att calita tea sa procesuala activa ct si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o n judecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si d e drept pe care se ntemeiaza pretentia sa. Drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise n cursul procesului ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a cali tatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea poate fi legala sau convention ala. n cazul persoanelor fizice transmisiunea legala se realizeaza pe calea moste nirii sau a succesiunii, mostenitorii care accepta succesiunea prelund pozitia pr ocesuala pe care o avea decuius, cu exceptia cazurilor pe care legea nu permite acestea pentru ca este vorba de drepturi nemijlocit legate de persoane (drepturi strict personale). n cazul persoanelor juridice transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii sau transformarii persoanei juridice care este parte n proces . Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanta, a vnzarii sau a donarii bunului litigios, a preluarii datori ei cu consimtamntul creditorului. Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exc eptie de fond si consta n respingerea cererii ca fiind introdusa de catre o perso ana fara calitate procesuala sau care da n judecata o persoana fara calitate. Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiu nii civile, alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar. 11) Capacitatea procesual 10

Condiie cerut pentru a fi parte n proces. In dreptul civil capacitatea civila a fos t definita ca fiind acea parte a capacitatii juridice care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a avea si de a-si exercita drepturi subiective ci vile si de a avea si de a-si asuma obligatii civile prin incheierea de acte juri dice civile. Ea reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile. Exi sta 2 tipuri de capacitate: capacitatea procesuala de folosinta; capacitatea pro cesuala de exercitiu. Capacitatea procesuala de folosinta consta n aptitudinea un ei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. n cazul persoanelo r fizice capacitatea de folosinta ncepe de la nasterea lor si nceteaza la decesul lor. Nimeni nu poate fi lipsit total de aceasta capacitate, nsa n cazurile si cond itiile expres prevazute de lege capacitatea procesuala de folosinta poate fi lim itata. Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor juridice se dobndeste de la data nfiintarii lor (nregistrare, act de dispozitie, autorizare) si nceteaza la data desfiintarii prin dizolvare, faliment. Capacitatea procesuala de exercitiu consta n aptitudinea unei persoane de a-si valorifica singura drepturile procesu ale si de a-si ndeplini singura obligatiile procedurale, deci de a sta n instanta. n cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu se dobndeste la 18 ani. Minor a de 16 ani sau dupa caz 15 ani dobndeste prin casatorie capacitate deplina de ex ercitiu. Reprezentarea legala intervine n cazul persoanelor fizice lipsite de cap acitate de exercitiu (minori sub 14 ani) si interzisii judecatoresti. Acestia nu stau n proces procesual ci prin reprezentantii lor (parinti, tutore, curatori). Asistarea intervine n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa (14-18 ani). Acestia vor fi citati si vor sta personal n proces dar vor fi asistati de catre parinti sau tutori care vor semna alaturi de minori cererile adresate inst antei. Autorizarea intervine n cazul n care reprezentantul legal al celui lipsit d e capacitate de exercitiu (minorul cu capacitate restrnsa) si ocrotitorul care l a sista efectueaza acte de dispozitie. Capacitatea de exercitiu a persoanelor juri dice se dobndeste n temeiul legii de la data nfiintarii lor si sfrseste la data nceta rii persoanei juridice. Persoana juridica si exercita drepturile si obligatiile p rin intermediul organelor sale n limitele puterilor ce le-au fost oferite, aceste acte fiind considerate ca apartinnd persoanei juridice nsasi. Capacitatea procesu ala este aplicatia pe plan procesual a capacitatii civile, respectiv aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma oblig atii in plan procesual. 12) Cazurile de revizuire. Revizuirea unei hotarari rama se definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in 11

urmatoarele cazuri: daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice c e nu se pot aduce la indeplinire; daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult d ecat s-a cerut; daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta; daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pe ntru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul u nui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, sau daca partea care a jurat a fost condamnata irevocabil pentru fals; daca, dupa darea hotararii, sau descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori da ca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat; daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilit ate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul jud iciar nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcina ti sa-i apere; daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de ac elasi grad sau de grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi pe rsoane, avand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hot ararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre ins tante este Curtea Suprema de justitie, cererea de revizuire se va judeca de acea sta instanta; daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa .

13) Cile de atac. Noiune, clasificare, principii generale. Caile de atac sunt posi bilitati legale de verificare a hotarrilor date n prima instanta, identificndu-se n aceasta privinta cu un control ierarhic superior. Caile de atac in procesul civi l se clasifica in cai ordinare de atac: apelul si recursul si cai extraordinare de atac: contestatia in anulare, recursul in interesul legii si revizuirea. Prin cipiile procesului civil sunt urmtoarele: principiul liberului acces la justiie; p rincipiul dreptului la un proces echitabil, ntr-un termen optim i previzibil; prin cipiul legalitii; principiul egalitii; principiul disponibilitii; principiul bunei-cre dine; principiul dreptului la aprare; principiul contradictorialitii; principiul ora litii; principiul nemijlocirii; principiul publicitii; principiul respectului cuveni t justiiei, principiul continuitii; funcionarea justiiei ca serviciu public; principi ul rolului activ al judectorului, n strns interdependen cu exercitarea dreptului de di spoziie al prilor i cu responsabilizarea acestora i a aprtorilor lor; principiului leg litii cilor de atac, n sensul c hotrrea este supus numai cilor de atac 12

prevzute de lege; regulile ierarhiei i unicitii cilor de atac recunoscute deja n doctr in i jurispruden, fapt ce va avea drept consecin imposibilitatea exercitrii unei ci e aordinare de atac nainte de exercitarea apelului. n cazul n care prile vor conveni ex pres, hotrrea susceptibil de apel va putea fi atacat cu recurs, dar numai pentru nclca rea sau aplicarea greit a normelor de drept material. 14) Cercetarea procesului n c azul administrrii probelor de ctre avocai. Cercetarea procesului in cazul administr arii probei de catre avocati se aplica numai in cazul litigiilor patrimoniale, a fara de acelea ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tran zactie. La prima zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza. Consimtamantul pentru admini strarea probelor, se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputer nicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, s au prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice cons imtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintr e ele separat. Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca isi alege dom iciliul la avocatul care o reprezinta. Dupa constatarea valabilitatii consimtama ntului dat instanta: va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate rid ica din oficiu; va hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii; va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a explicati ilor avocatilor; va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate; la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, ma suri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, i n cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte; va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor; va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, prec um si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea proces ului; va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare. Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabi li un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestor a. Termenul va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor: se invo ca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului; a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti si avocatul sau; in acest caz, terme nul se prelungeste cu 13

cel mult o luna pentru angajarea altui avocat; una dintre parti a decedat; in ac est caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat sau c u termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitori lor; in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii.In cel mult 15 zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a ac estora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data adminis trarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de cons iliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor. Probele pot fi administr ate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa-si comunice insc risurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura. Daca in cursul administrarii probelo r una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vre unei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza i nstanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de cons iliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai o data cu fo ndul procesului.

15) Cererea de apel i motivarea ei. Felurile apelului. Ce trebuie s cuprind cererea de apel:- numele, domiciliul sau reedina prilor, ori, pentru persoanele juridice, d enumirea i sediul, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal i codul bancar. Dac perso ana locuieste n strintate trebuie indicat i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s s ac comunicrile privind procesul; hotrrea care se atac ( numrul, data pronunrii, insta dosarul n care s-a pronunat); motivele pentru care se apreciaza c hotrrea apelata est e nelegal i netemeinic (motivele de fapt i de drept); dovezile invocate n soluionarea apelului; semntura. Motivarea apelului se poate face pn la prima zi de nfiare, respect v cnd procedura de citare este legal ndeplinit iar prile pot pune concluzii n fond. Se poate motiva apelul fie odat cu declaraia de apel, fie separat, pn la prima zi de nfi e. Dac nu se arata care sunt motivele pentru care se apreciaza c hotrrea primei inst ane este nelegal i netemeinic, instana de apel va analiza apelul 14

declarat n raport de mijloacele de aprare i dovezile de la prima instan fr a lua n co derare alte motive noi, ce nu au fost avute n vedere de prima instan. n cererea de a pel trebuie s se arate care sunt dovezile de administrat, iar dac se face referire la nscrisuri trebuie alturate cererii de apel n attea exemplare cte pri sunt, inclusi pentru instan. Dac sunt n limb strin, sau cu litere vechi, trebuie s se depuna tradu i sau copii cu litere latine, certificate. Dac se solicita proba cu martori trebu ie s se indice numele i adresele martorilor, iar dac se solicita proba cu interogat oriul prii, trebuie s se solicite nfiarea acesteia n persoan. Aceast cerin poate a prima zi de nfiare. Instana de apel poate administra probele noi doar dac au fost pr opuse prin motivele de apel. Altfel, administrarea de probe noi se poate face de ctre instana de apel doar dac necesitatea acestora rezult din dezbateri. Ct privete s emntura cererii de apel, lipsa acesteia poate fi mplinit la prima zi de nfiare urmtoa termenului la care s-a invocat excepia, dac nu persoana nu a fost prezenta la term enul la care s-a invocat lipsa semnturii de pe cererea de apel. Cererea de apel s e depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitatii. Aceast prevedere l gal se refer numai la declaraia de apel, deoarece motivele de apel formulate separa t se depun pn la prima zi de nfiare i se depun direct la instana de apel. De asemenea pelul incident sau apelul provocat se depun direct la instana de apel. Cererea de apel se depune n attea exemplare ci intimai sunt. La cererea de apel trebuie anexata dovada achitrii taxei judiciare de timbru i timbru judiciar. Se poate depune cere rea de apel direct sau prin pot. Dac se depune personal cererea de apel, la cerere, se poate elibera dovad scris. Cererea de apel formulat de nvestete instana de apel i uspend executarea hotrrii atacate. Apelul poate mbrca mai multe forme: Daca o persoan a e reclamant i, prin hotrrea pronunat n cauza n care are calitate de parte, s-a respi s aciunea, mpotriva hotrri ise poate formula apel. Aceast form a apelului este apelul principal. Daca o persoana e intimat n cauza n care partea advers a declarat apel i vrea schimbarea hotrrii primei instane, se poate, prin cerere proprie, s se adere la apelul principal. Aceast form a apelului este apelul incident. Dac, ntr-o cauz n care , la judecata n prim instan, au fost doi pri, iar prin hotrre doar fa de un prt e preteniile reclamantului, acest prt poate declara apel principal, pentru schimbar ea hotrrii. La rndul su, reclamantul, n apelul prtului, poate avea interes s declare l mpotriva celuilalt intimat-prt, care s fie obligat la plata sumei solicitate, dac s e va admite apelul principal. Aceast form a apelului este apelul provocat. 16) Cer erea de chemare n garanie. NU 15

Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa s e indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire. In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea va fi facuta in conditiile de for ma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depu ne cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facu ta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea prime i instante. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in gar antie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spr e a fi judecate deosebit. Aceast form de intervenie forat este posibil ori de cte ori artea care ar putea pierde procesul poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva cre a ar putea s se ndrepte cu o cerere de garanie sau n despgubire. Legea permite ca teru l chemat n garanie s cheme n judecat, la rndul lui, o alt persoan. Posibilitatea chem r n garanie este limitat la dou, adic prima chemare fcut de unele dintre prile inii doua cerere fcut de cel astfel chemat n garanie. Chemarea n garanie presupune existena unui proces civil aflat n faza judecii n prim instan. De asemenea, ntre cererea princ l i cererea de chemare n garanie trebuie s existe o legtur de dependen astfel nct se va da n cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n garanie. Cererea de chemare n garanie trebuie s fie ntocmit cu respectarea c rinelor pentru cererea de chemare n judecat. 17) Cererea de chemare n judecat Cererea trebuie s cuprind datele personale i de identificare ale reclamantului i ale persoa nei chemate n judecat cara se refer la: nume, prenume, domiciliu sau reedin, iar pentr u persoanele juridice, numrul de nmatriculare la Registrul Comerului, codul fiscal i contul bancar. n situaia n care persoana locuieste n strintate, are obligaia s meni domiciliul ales din Romnia unde urmeaz s primeasca toate comunicrile privind proces ul. Cererea va cuprinde numele i sediul profesional al avocatului, respectiv nume le i calitatea celui care o reprezint. Dac nu se cunoaste domiciliul persoanei chem ate n judecat, va trebui s se mentioneze n cerere aceast mprejurare i s se prezinte d zi instanei unde se depune 16

cererea, n sensul c s-au facut demersuri pentru aflarea domiciliului prii adverse. n momentul depunerii cererii la instan, n procedurile ce vor urma pentru judecarea pr icinii, va fi citat n calitate de reclamant, iar persoana chemat n judecat vor fi ci tate n calitate de prt. Dup menionarea datelor personale i de identificare ale reclama ntului i ale persoanei chemat n judecat, trebuie s se arate ce drept solicitai s v fi ecunoscut de ctre prt. Atunci cnd preteniile formulate n cerere sunt evaluabile se va indica valoarea. Dup prezentarea pe scurt a faptelor care au determinat s introduc ei cererea, este recomandat s se indice textul de lege pe care se intemeiaza cerer ea, ns aceast precizare nu este obligatorie ntruct calificarea aciunii se va face de i nstana sesizat cu judecarea procesului. De asemenea, trebuie s se arate dovezile pe care se sprijina dreptul pretins, iar dac exista nscrisuri, trebuie anexate la ce rerea depus. n situaia n care se cheama n judecat, mai multe persoane, att cererea ct ctele anexate trebuie depuse n attea exemplare ci pri sunt n cauz plus un exemplar p instan. Dac nscrisurile depuse sunt ntr-o limb strin sau cu litere vechi, trebuie tr se. n cuprinsul cererii se poate solicita, i proba cu martori, indicnd numele i domi ciliul acestora sau prezena n instan a prtului pentru a fi supus la interogatoriu. Dup tocmirea cererii, se va proceda la semnarea ei, iar n situaia n care cererea nu a f ost formulata personal, aceasta va fi semnat de persoana care a ntocmit-o. Cererea de chemare n judecat se depune fie personal sau prin reprezentant, fie prin post. Excepie de la aceast regul o reprezint cererea de divor care trebuie depus personal de ctre reclamant. La primirea cererii de chemare n judecat de ctre preedintele instanei sau de ctre judectorul care l nlocuiete, dac aceasta nu ntrunete cerinele prevzute e, se pune n vedere s se completeze cererea de ndat. Atunci cnd completarea nu este p osibil, cererea se va nregistra i se acord un termen scurt. n cazul n care se depune c ererea de chemare n judecat prin pot, se vor comunica n scris lipsurile ei, avnd oblig aia ca pn la termenul acordat s se faca completrile sau modificrile necesare. n toate azurile, nendeplinirea n termen a obligaiilor privind completarea sau modificarea c ererii poate atrage suspendarea judecii. Dac se constat ndeplinirea condiiilor prevzut de lege pentru cererea de chemare n judecat, procesul i urmeaz cursul firesc. Paratu l are posibilitatea sa se apere fa de preteniile reclamantului prin depunerea unei cereri denumit ntmpinare. ntmpinarea trebuie s cuprins aceleai elemente ca i o cer emare n judecat, excepiile de procedur care se ridica la cererea reclamantului, rspun sul la preteniile n fapt i n drept formulate de acesta, dovezile prin care se apra mpo triva acestora i semntura. Ca i n cazul cererii de chemare n judecat, ntmpinarea treb depus n attea exemplare ci reclamani sunt n cauz, plus un exemplar pentru instan. z o 17

persoana are calitatea de prt alturi de alte persoane, se poate depune o singur ntmpin are pentru toi prii sau numai pentru cei care doresc s o formuleze. ntmpinarea poate f depus cel mai trziu cu 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. n situaia n care nu se depune ntmpinare, la prima zi de nfiare, instana va pune n vedere s se ar xcepiile, dovezile i mijloacele de aprare la cererea formulat de reclamant. La solic itarea, instana poate acorda un termen pentru pregtirea aprrii i depunerea ntmpinrii. unci cnd o persoana a fost chemata n judecat de o alta persoan i se apreciaza c este n reptit s solicite pretenii de la persoana respectiv, are posibilitatea legal s formule e o cerere denumit cerere reconvenional. La fel ca cererea de chemare n judecat i nt ea, cererea reconvenional trebuie ntocmit innd cont de elementele prezentate anterior. Cererea reconvenional o depunei o dat cu ntmpinarea, iar dac nu suntei obligat la n re, o putei depune cel mai trziu la prima zi de nfiare. n situaia cnd reclamantul cererea de chemare n judecat, se poate depune cererea reconvenional cel mai trziu pn l termenul ncuviinat de instan. De regul, cererea reconvenional se judec o dat cu cer principal, iar n cazul n care cererea reclamantului este n stare de judecat, cererea reconvenional se poate judeca separat.

18) Cererea de chemare n judecat a altor persoane. Aceast form de atragere a terilor n judecat presupune chemarea n judecat a altor persoane prin care una dintre prile inii ale solicit introducerea n proces a unei tere persoane ce ar putea s pretind aceleai d repturi ca i reclamantul. De regul, interesul de a formula o cerere de chemare n ju decat a altor persoane, care pot pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul aparine prtului. i reclamantul are posibilitatea s formuleze o astfel de cerere ntruct este po sibil ca acesta s afle de existena unui ter care ar fi n msur s pretind aceleai drep ca i el, dup declanarea procesului, fie n susinerile prtului, fie din probele administ ate n cauz. Indiferent dac terul este chemat n judecat de reclamant sau de prt acesta bndete calitate de intervenient n interes propriu, iar hotrrea i va fi opozabil. Cerer a prin care se dorete ca un ter s fie atras n proces trebuie fcut n condiiile de form vzute de lege pentru cererea de chemare n judecat iar, n plus, trebuie s ofere date i cu privire la procesul care deja s afl pe rol. ntruct prtul este n msur s cunoasc e care pot pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul doar dup ce i s-a comunicat c ererea de chemare n judecat, legea a stabilit ca acesta s depun o asemenea cerere de chemare n judecat a altor persoane o dat cu ntmpinarea sau, cnd 18

ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu prima zi de la nfiare. Pentru reclamant, legea nu a stabilit ca termen limit pentru introducerea acesteia prima zi de nfiare nt ruct, n primul rnd, dac ar fi cunoscut c exist vreo persoan care ar fi reclamat acelea drepturi ca i el l-ar fi chemat n judecat ca prt, iar n al doilea rnd, el ia cunotin east mprejurare abia n cursul judecii. Un efect specific al cererii de intervenie fora const n scoaterea din proces a prtului n cazul n care acesta este chemat pentru o dato rie bneasc i recunoate preteniile bneti formulate mpotriva sa. Dac acesta declar c achite datoria fa de cel care i va stabili judectorete dreptul i va depune suma respec iv, judecata va continua ntre reclamant i terul chemat n judecat. 19) Cererea de recur s i motivarea ei. Cuprins. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii, urmt oarele meniuni: numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice , denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comeru ui sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dup caz, codul fiscal i contul bancar. Dac recurentul locuiete n strintate, va arta miciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; ind icarea hotrrii care se atac; motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i d ezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse printr-un memoriu se parat; semntura. n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat. Motivele de recurs trebuie s exprime nemulumirea cu privire la hotrrea atacat, adic trebuie s e determine greelile imputate instanei, cu precizarea c, critica formulat trebuie s s e ncadreze n unul sau mai multe dintre motivele de nelegalitate: instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale; hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care luat parte la dezbaterea n fond a pricinii; hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei alt ei instane; instana a depit atribuiie puterii judectoreti; instana a nclcat formele cedur prevzute sub sanciunea nulitii, prin hotrrea dat; instana a acordat mai mult d a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii; instana, inte rpretnd greit actul juridic dedus judecii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vd doelnic al acestuia; hotrrea pronunat este lipsit de temei legal ori a fost dat cu nc rea sau aplicarea greit a legii; Dac se indica greit motivele de recurs, instana nu v a dispune nulitatea recursului, dac criticile formulate pot fi ncadrate ntr-unul di n motivele de nelegalitate. De asemenea, dac se indica greit textele de lege, 19

instana nu va dispune nulitatea recursului, important este ca, criticile pe care le formulate s se ncadreze n motivele de nelegalitate prevzute de lege. Deci cererea de recurs nu trebuie s fac referire doar la motivele de nelegalitate, ci trebuie, n parte, fiecare motiv de nelegalitate. Aceast argumentare a motivelor de recurs poate fi depus i printr-un memoriu separat, ns trebuie s precizate n cererea de recurs c expunerea pe larg a motivelor de recurs se vor depune printr-un memoriu separa t. Dac recursul este declarat mpotriva unei hotrri judectoreti care nu este supus apel lui acesta nu este limitat la motivele de nelegalitate prevzute de lege, instana a vnd obligaia s examineze cauza sub toate aspectele. Motivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau nuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depu nerea motivelor de recurs se socotete de la comunicarea hotrrii, chiar dac recursul s-a fcut mai nainte. n cazul n care nu se conforma acestor dispoziii legale, sanciunea care intervine este nulitatea recursului. Cererea de recurs se depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitii. Dac motivele de recurs se formuleaza s rat de cererea de recurs, acestea nu trebuie depuse neaprat la instana a crei hotrre se atac, ci se pot depune direct la instana de recurs. Cererea de recurs se depune n attea exemplare ci intimai sunt. Este n interesul prii s se conformeze acestei ce eoarece, n caz contrar, instana va fi nevoit s acorde un alt termen de judecat pentru a comunica tuturor prilor cererea depus. Alturat cererii de recurs trebuie anexata dovada achitrii taxei judiciare de timbru. Dac legea prevede c cererea de recurs se timbreaz, atunci se aplic, n mod obligatoriu, i timbru judiciar. Dac nu se conforma dispoziiilor legale privitoare la timbraj, sanciunea care intervine este anularea cererii de recurs. Se poate depune cererea de recurs personal sau prin pot. Cerere a de recurs formulat nvestete instana cu soluionarea recursului. Spre deosebire de ap el, cererea de recurs nu suspend, de drept, executarea hotrrii recurate, dect n cazur ile expres prevzute de lege. ns, pentru a beneficia de acest efect al recursului, e xista posibilitatea solicitarii instanei de recurs s dispun suspendarea executrii ho trrii recurate. Condiia esenial pentru a formula cerere de suspendare a executrii hotr i recurate este aceea a exercitrii recursului. Cererea de suspendare se poate for mula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal, n condiiile dreptului co mun sau pe cale de ordonan preedinial. Pentru soluionarea cererii trebuie s depusa cau nea, n cuantumul fixat de instan, dup ascultarea prilor, care vor fi citate n acest se s. ncheierea prin care s-a fixat cauiunea nu este supus nici unei ci de atac. ncheier ea prin care instana a dispus suspendarea executrii este supus separat recursului, n termen de 15 zile de la data comunicrii. 20

20) Cererea reconvenional Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventional a. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chema re in judecata. Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, da ca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatis are. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea rec onventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta pa ratului, spre acest sfarsit. Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit. Cererea reconvenional reprezint actul procedural prin intermediul cruia prtul urmrete valorificarea unui drept propriu fa de reclamant. Cererea reconvenional se nfieaz ca o facultate procesual pentru prt, acesta avnd d a alege ntre valorificarea preteniilor sale pe cale incident sau printr-o aciune ci vil separat. Valorificarea preteniilor prtului prin intermediul cererii reconvenionale ofer ns o serie de avantaje dintre care pot fi amintite: asigur soluionarea a dou lit igii ntr-un singur cadru procesual; determin realizarea unei economii de timp i che ltuieli; ofer condiii pentru o mai bun judecat, judectorii fiind pui n situaia de a c oaste n toat complexitatea lor raporturile juridice dintre pri; constituie o garanie m potriva insolvabilitii reclamantului i evit posibilitatea pronunrii unor hotrri judec i definitive. Din punct de vedere al naturii sale juridice cererea reconvenional a re o fizionomie proprie determinat att de caracterul su de aciune civil, ct i de condi le particulare de exercitare. Cererea reconvenional este mai mult dect o simpl aprare ; ea este o contra-aciune, un contra atac sau o contraofensiv, ntruct prin intermediu cesteia prtul i poate valorifica un drept propriu fat de reclamant. Prin scopul pe ca re-l urmrete - valorificarea unui drept propriu cererea reconvenional trebuie consid erat ca o veritabil aciune civil. Din punct de vedere al condiiilor de exerciiu cerere a reconvenional trebuie s ndeplineasc toate cerinele unei aciuni civile obinuite. Din nct de vedere al formei cererea reconvenional este asimilat cu o cerere de chemare n judecat, C. proc. civ. statund c: cererea trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute u cererea de chemare n judecat. Pe lng aceste condiii generale C. proc. civ. impune ca i condiie suplimentar, aceea ca aciunea reconvenional s aib legtur cu cererea rec i. Cererea reconvenional este admisibil, astfel cum precizeaz C. proc. civ., numai da c este n legtur cu cererea principal. Aceast condiie decurge n mod necesar din caract l incident al cererii reconvenionale. Cererea reconvenional se judec, n principiu, de instana sesizat cu cererea principal. Potrivit C. 21

proc. civ. cererea reconvenional se depune o dat cu ntmpinarea sau dac prtul nu este igat la ntmpinare, cel mai trziu la prima zi de nfiare. Nerespectarea termenului meni t mai sus atrage dup sine soluionarea separat a cererii prtului de aciunea principal. u toate acestea, cererea reconvenional se poate soluiona n continuare mpreun cu aciune principal dac reclamantul consimte la aceasta. O situaie special ntlnim n materia div rului. Astfel, soul prt poate s fac i el cerere de desprenie, pn la prima zi de n ai pentru fapte petrecute nainte de aceast dat. Cererea reconvenional se redacteaz, n od obinuit, ntr-un nscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate fi ins erat ns i n cuprinsul ntmpinrii. Cererea reconvenional se judec o dat cu cererea ac, ns, numai cererea principal este n stare de judecat, instana o poate judeca separa . Disjungerea este i trebuie s fie o situaie de excepie. Msura disjungerii trebuie s f ie luat ns cu mult precauiune spre a nu se mpieta asupra operei de administrare a just iiei prin dispoziii ce ar putea determina pronunarea inevitabil a unor hotrri judector i contradictorii. n procesul civil cererea reconvenional poate fi formulat de ctre pri mpotriva unei intervenii principale, cci i aceasta din urm se nfieaz ca o veritabi civil. Dispoziiile procedurale potrivit crora aciunea reconvenional se depune odat cu pinarea sau cel mai trziu la prima zi de nfiare nu constituie un impediment legal pen tru admiterea cererii reconvenionale, ntruct ntmpinarea poate fi depus pn la termenul abilit de instan, adic i dup prima zi de nfiare. Asupra aciunii principale i asupr reconvenionale formulate de prt instana trebuie s se pronune printr-o singur hotrre e va cuprinde soluii cu privire la toate preteniile. 21) Cheltuielile de judecat. P artea care cade in pretentiuni va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuieli le de judecata. Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de proce dura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut. Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pric inii sau munca indeplinita de avocat. Paratul care a recunoscut la prima zi de i nfatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilo r de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata. Cand pretentiile fiecarei parti au fost 22

incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele po ate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor. Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plat easca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit c u interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei. Conform art. 274, C.pr.civ. partea care cade in pretentii va fi obligat la plata cheltu ielilor de judecata. La fundamentul acestei obligatii se afla culpa procesuala a partii. Art. 275, C.pr.civ. arata ca, daca paratul recunoaste pretentiile recla mantului la primul termen, el va fi absolvit de plata cheltuielilor de judecata. Chiar facand o asemenea recunoastere, el va fi obligat la plata cheltuielilor d e judecata in urmatoarele situatii: atunci cand instanta nu poate pronunta hotar area judecatoreasca numai pe baza recunoasterii facuta de parat, ea trebuind sa administreze si alte probe; in cazul in care recunoasterea pretentiilor s-a facu t de catre parat in apel, recurs sau in faza rejudecarii in urma casarii cu trim itere; cand recunoasterea pretentiilor nu este efectiva, ea rezultand doar impli ct, din anumite acte sau fapte procesuale; atunci cand paratul a fost pus in int arziere de reclamant, inainte de a introduce cererea de chemare in judecata; in situatia in care paratul trebuie considerat de drept in intarziere, pe temeiul u nor dispozitii ale legii, precum si in cazul pensiei de intretinere sau a alocat iei de stat pentru copii; in situatia in care, prin natura litigiului si a hotar arii instantei, nu era necesar sa se procedeze la punerea in intarziere. 22) Com petena general a instanelor judectoreti Competenta generala reprezinta acea instituti e procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor jude catoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale. Dupa ce se stab ileste ca o anumita cauza civila intra in sfera de activitate a autoritatii jude catoresti, este necesar apoi sa se stabileasca care anume dintre diferitele inst ante judecatoresti are caderea de a solutiona cauza respectiva. Competenta insta ntelor judecatoresti-reprezinta distribuirea diverselor litigii spre solutionare diferitelor instante. Aceasta se face prin reguli de competenta. Incalcarea ace stor reguli de competenta generala semnifica un exces de putere (incalcarea prin cipiului separatiei puterilor) si justifica, dupa caz, exercitarea recursului im potriva hotararii sau exercitarea recursului in anulare, daca hotararea a deveni t deja irevocabila. Principiile cu privire la competenta instantelor judecatores ti. Competenta instantelor judecatoresti este aceeasi pentru toti. Nu este admis a nici o discriminare intre justitiabili in ceea ce priveste competenta instante lor. Nici un justitiabil nu poate fi sustras competentei instantelor determinata prin lege. Competenta 23

instantei este legala. Este prevazuta prin lege, in art. 1-16, C.pr.civ. Instant a nu-si poate delega competenta. Acest principiu are in vedere doua aspecte: num ai in situatiile expres prevazute de lege unele atributii jurisdictionale pot fi realizate de catre o alta instanta decat aceea la care s-a introdus cererea de chemare in judecata. Daca legea nu prevede altfel, atributiile jurisdictionale s e realizeaza de catre intregul complet de judecata (legea prevede ca tranzactia poate fi privita si de un singur judecator). Instanta este competenta in circums criptia ei teritoriala. Singura exceptie admisa in acest caz este competenta con ventionala. Competenta instantelor este subiectivata, adica determinata prin cer erea de chemare in judecata. In acest caz instanta isi va verifica competenta in raport cu regulile de procedura in vigoare la momentul introducerii cererii, to t atunci verificand si daca exista vreo dispozitie privind ultraactivitatea unor norme in materie de competenta. Instantele judecatoresti se bucura de plenitudi ne de jurisdictie. Daca legea nu prevede expres altfel, toate diferendele juridi ce se rezolva de catre instante. Judecatorul actiunii este si judecatorul except iilor si a oricaror alte incidente in judecata. Astfel se asigura unitatea litig iului si celeritatea judecatii. Doar in doua cazuri o alta instanta se pronunta asupra incidentelor in judecata: Rezolvarea unor chestiuni prejudiciale, adica d ezlegarea de catre o alta instanta a unei chestiuni litigioase, dezlegare de car e depinde solutia ce o va da instanta investita cu cererea de chemare in judecat a. Exceptia de neconstitutionalitate, care se rezolva numai de catre instanta de jurisdictie constitutionala (Curtea Constitutionala). In acest caz, la invocare a exceptiei, se suspenda judecata. Conflictele de competenta intre instantele ju decatoresti se rezolva in interiorul acestor instante. Acestea se rezolva de cat re instanta ierarhic superioara celor aflate in conflict (art. 22, C.pr.civ.). P rincipiul forum re-reprezinta regula conform careia cererea se introduce la inst anta in circumscriptia careia se afla domiciliul paratului. Legea are in vedere domiciliul real, efectiv, nu cel mentionat in actele de evidenta a populatiei. D aca instantele savarsesc un exces de putere, incalca normele generale de compete nta, hotararea este lovita de nulitate. Nulitatea poate fi invocata prin recurs sau recurs in anulare 23) Competena material a instanelor judectoreti Este vorba desp re competenta instantelor pe varticala. Criteriile competentei materiale sunt: n atura obiectului litigiului; valoarea obiectului litigiului; calitatea partilor; urgenta; natura obiectului material-este criteriul principal de determinare, ob iectiv si determinat prin lege. Competenta materiala a tribunalelor este institu ita la art. 2, C.pr.civ. Uneori, acest simplu criteriu nu este suficient pentru delimitarea competentei materiale, motiv pentru care 24

opereaza, in subsidiar, celelalte trei criterii. Valoarea obiectului litigiuluilitigiile civile dintre judecatorie si tribunal sunt distribuite dupa valoare. T ot dupa valoare se distribuie litigiile comerciale dintre tribunal si Curtea de Apel. Valoarea obiectului litigiului este determinata de reclamant prin cererea sa de chemare in judecata (legea dispune ca acest lucru se face dupa pretuirea re clamantului, in virtutea principiului disponibilitatii). Se considera ca desi val oarea se determina dupa pretuirea reclamantului, instanta poate si trebuie sa cont roleze determinarea valorii facute de reclamant din urmatoarele motive: regulile cu privire la competenta materiala (art. 159, C.pr.civ.) sunt reguli de ordine publica, ele neputand fi ignorate nici de instanta si nici de parti; daca instan ta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, reclamantul ar putea exercita abuziv dreptul sau de a pretui valoarea; daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi pus in imposibilitatea de a-si formula mijlo acele sale de aparare, inclusiv in ceea ce priveste pretuirea valorii facute de reclamant; daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi impiedicat, de la inceput, sa puna in opera (sa intrebuinteze) una din exc eptiile esentiale de procedura: exceptia de necompetenta. Astfel cum rezulta din dispozitiile legii, pe parcursul judecatii, reclamantul poate sa mareasca sau s a micsoreze valoarea obiectului litigiului fara ca astfel cererea sa se consider e modificata (art. 132, C.pr.civ.). Art. 181, C.pr.civ. prevede ca, daca pe parc ursul procesului se modifica valoarea litigiului, instanta nu se dezinvesteste, ci continua sa solutioneze acel litigiu. In valoarea litigiului se cuprinde nu n umai prejudiciul propriu-zis, dar si, dupa caz, dobanzile, penalitatile si orice alte cheltuieli facute de catre parte anterior deschiderii litigiului, dar in l egatura cu litigiul. Nu se cuprind insa in valoarea obiectului litigiului penali tatile, dobanzile ulterioare recuzarii instantei si nici cheltuielile de judecat a care nu se pot determina decat la sfarsitul procesului si care oricum au un re gim juridic diferit (art. 274, C.pr.civ.). Daca reclamantul face mai multe cerer i evaluabile in bani nu se cumuleaza valoarea acestora, afara doar de situatia i n care obligatia este indivizibila sau solidara. In principiu, reclamantul poate sa solicite numai o parte din creanta, nu valoarea intreaga a creantei, si anum e doar acea parte care a devenit exigibila (a ajuns la termen). Daca intreaga cr eanta a devenit exigibila, reclamantul nu o poate fragmenta pentru a schimba com petenta instantei legal investite. Toate modificarile ce intervin in proces prin renuntarea reclamantului la o parte din pretentii, prin achiesarea la pretentii din partea paratului, ori prin compensare judecatoreasca, nu afecteaza competen ta instantei in raport cu valoarea creantei initial determinata. Calitatea parti lor-in legatura cu unele litigii, competenta instantelor e determinata uneori si in raport cu subiectele procesuale, astfel: in materie de contencios administra tiv, competenta este distribuita intre tribunal si Curtea de Apel in raport cu a utorul 25

actului administrativ incalcat in justitie Urgenta-intervine doar in mod excepti onal. Judecatoriile judeca:. in prima instanta, toate procesele si cererile in a fara de cele date de lege in competenta altor instante; plangerile impotriva hot ararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a le altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege; in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Tribunalele judeca: in prima ins tanta: procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror ob iect are o valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv; procesele si cererile pr ivind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, al caror ob iect are o valoare de peste 150 milioane lei; procesele si cererile in materie d e contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel ; procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate ind ustriala; procesele si cererile in materie de expropriere; cererile pentru incuv iintarea adoptiilor; cererile privind punerea sub interdictie, declararea dispar itiei si declararea mortii; cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitat ea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti; c ererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale; cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviin tarea executarii silite a hotararilor date in tari straine; ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima in stanta; ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de j udecatorii in ultima instanta; in orice alte materii date prin lege in competent a lor. Curtile de apel judeca: in prima instanta, procesele si cererile in mater ie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor admini stratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentral izate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene a municipiului Bucuresti; ca instante de apel, a pelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instan ta; ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntat e de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege; in alte mater ii date prin lege in competenta lor. Curtea Suprema de Justitie judeca: recursur ile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in caz urile prevazute de lege; recursurile in interesul legii; recursurile in anulare; in orice alte materii date prin lege in competenta. 24) Competena teritorial a instanelor judectoreti 26

Este competenta comuna, dau obisnuita, fiind determinata potrivit principiului fo rum re, adica cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in circumsc riptia careia isi are domiciliul sau sediul paratul. Regulile astfel stabilite d e competenta teritoriala au un caracter dispozitiv, astfel incat partile pot sa deroge de la aceste reguli daca astfel nu incalca normele juridice imperative de competenta. Pentru determinarea competentei teritoriale se ia in considerare do miciliul efectiv sau real, nu cel care figureaza in actele de evidenta a populat iei. Art. 19, C.pr.civ. reglementeaza asa zisa alegere de domiciliu, in realitat e fiind vorba despre alegerea instantei, partile putand conveni ca litigiul lor sa fie rezolvat de o alta instanta decat cea determinata prin lege, daca sunt in deplinite conditiile: intelegerea sa se faca in scris; intelegerea sa mentioneze instanta aleasa; astfel sa nu se incalce normele juridice imperative de compete nta; daca intelegerea este facuta exclusiv in favoarea reclamantului, el are ast fel o competenta alternativa, putand introduce cererea si la instanta de la domi ciliul paratului; daca intelegerea e facuta in favoarea ambelor parti, reclamant ul este obligat sa introduca cererea la instanta aleasa. Art. 9, C.pr.civ reglem enteaza competenta instantei in cazul pluralitatii de parati: cererea poate fi i ntrodusa la instanta de la domiciliul oricaruia dintre parati; intre parti trebu ie sa existe o legatura cat priveste obiectul litigiului; toti paratii trebuie s a aiba calitatea de debitori principali; instanta sa fie competenta in raport cu toti paratii instanta sa fie competenta fata de oricare dintre parati, in rapor t cu domiciliul acestora. Competenta teritoriala alternativa-reglementata prin d ispozitiile art. 6, 7, 8, 10, C.pr.civ., in sensul ca in ipotezele aratate de ac este articole, reclamantul are posibilitate sa aleaga intre doua sau mai multe i nstante, dar odata aleasa o anumita instanta, alegerea este irevocabila. Compete nta teritoriala exclusiva (exceptionala)-reglementata in sensul ca, in ipotezele expres si limitativ prevazute de lege, cererea de chemare in judecata trebuie i ntrodusa numai la o anumita instanta. Astfel, in cazul in care litigiul are ca o biect un imobil, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se af la imobilul. In caz de mostenire, cererea se introduce la instanta in circumscri ptia careia de cujus si-a avut ultimul domiciliu. In caz de reorganizare judecat oreasca si faliment, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia d ebitorul in cauza si-a avut sediul principal al activitatii sale comerciale. In caz de divort, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia sotii a u avut ultimul domiciliu. In caz de declarare a disparitiei sau a mortii, cerere a se introduce la instanta in circumscriptia careia cel disparut sau decedat a a vut ultimul domiciliu. Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunosc uta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Cand paratul, in afa ra de domiciliul sau, are in chip 27

statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, c omerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor a sezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute s au care urmeaza sa se execute in acel loc. Cererea impotriva unei persoane jurid ice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urm eaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprez entant sau din fapte savarsite de acesta. Cererea impotriva unei asociatii sau s ocietati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la ins tanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele aso ciatilor. Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instan tele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domicil iul reclamantul. 25) Condiiile de admisibilitate a probelor In cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le admini streze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele admi nistrate. In privinta admisibilitatii probelor, exista anumite conditii care tre buie indeplinite si anume: proba sa fie legala, adica sa nu fie oprita de legea materiala sau de cea procesuala (exemplu, art 612, alin. final C.pr.civ). proba sa fie verosimila, adica sa tinda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credi bile, sa nu contrazica legile naturii. proba sa fie utila (proba este inutila ca nd tinde la dovedirea unor fapte incontestabile). proba sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul procesului. proba sa fie concludenta, sa duca la r ezolvarea cauzei respective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa n u fie concludenta. Reguli generale i comune privind admisibilitatea probelor Dove zile nu pot fi folosite n dezlegarea pricinii dect dac ndeplinesc cumulativ anumite condiii, care nu sunt reglementate ca atare, ci rezult din interpretarea dispoziiil or privind probele. Se reineau urmtoarele condiii de admisibilitate a probelor:- fa ptele ce trebuie dovedite s fie contestabile i contestate de partea advers, adic tgdui te, cci de ce s mai dovedeti un fapt deja mrturisit sau recunoscut;faptele a cror exi sten trebuie dovedit s nu fie socotite de lege ca adevrate, deoarece proba acestora e ste inutil;- proba s nu fie oprit de lege;- proba s fie verosimil;- proba s fie pertin ent;- proba s fie concludent. Primele dou condiii reinute se refer la faptele ce 28

trebuie dovedite, ca obiect al probei, i nu la prob, n neles de mijloc de dovad. n doc rina recent , sunt reinute urmtoarele condiii generale de admisibilitate a probelor :- proba s fie legal sau proba s nu fie oprit de lege;- proba s fie verosimil;- proba s fie pertinent;proba s fie concludent . Proba s nu fie oprit de lege se pune att di unctul de vedere al dreptului material, ct i din punctul de vedere al dreptului pr ocesual, fie ca mijloc de prob, fie n dovedirea unor mprejurri contrare legii. Nici o prob nu poate fi ncuviinat de ctre instan dac nu este admis de lege. Impotriva con lor personale ale agentului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dect prin procedura special a nscrierii n fals. Proba s fie verosimil, adic s contrazic legile naturii, s nu tind la dovedirea unor fapte imposibile. Verosimili tatea nseamn ca faptele s fie cu putin. Instana trebuie s cerceteze n concret problem erosimilitii probei, examinnd cu atenie faptele ce se tind a fi probate i concordana l or cu legile naturii . Instana trebuie s aprecieze verosimilitatea probei n raport cu datele tiinifice existente n momentul administrrii probei, cci n timp o prob dei i l neverosimil poate face ulterior credibil faptul pretins . Proba s fie pertinent E ste admisibil proba unui fapt numai n msura n care are legtur direct sau mcar indirec obiectul preteniilor sau aprrile prilor i poate influena ntrun fel sau altul soluia giului n care este invocat .Orice fapt care nu are legtur cu obiectul procesului i ca re deci nu ar fi susceptibil n principiu de a crea, modifica sau stinge un raport juridic nu poate fi invocat cu succes ca obiect al probaiunii judiciare . Pertin ena probei implic i utilitatea ei, adic faptul verificat prin probaiune trebuie s fie persuasiv ,de natur s conduc pe judector la o anumit convingere .Pertinena presupune: verificarea admisibilitii juridice a probei, a legalitii i a utilitii ei .n acest sen udectorii au ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni ori ce greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicar ea corect a legii, n scopul pronunrii unei hotrri temeinice i legale. Ei vor putea ord na administrarea probelor pe care le consider necesare, chiar dac prile se mpotrivesc . De asemenea, pertinena presupune i verificarea relaiei existente ntre preteniile fo rmulate i faptul susceptibil de probare, un fapt nemijlocit sau unul vecin i conex . Deci, ultima condiie de admisibilitate a probei reinut n doctrina juridic este con cludena probei. Proba este concludent atunci cnd poart asupra unor mprejurri care sunt de natur s duc la rezolvarea, soluionarea cauzei respective Dovezile se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s duc la dezlegarea pricinii, ns permite instan uviineze proba, fr a mai examina concludena, dac este primejdie ca ele s se piard prin trziere. O prob concludent este ntotdeauna i o prob pertinent , cci dac a dus la sol ea 29

cauzei nseamn c proba a avut legtur cu acea cauz, ns nu ntotdeauna o prob care este ent duce la soluionarea litigiului. 26) Conflictele de competen i regulatorul de comp eten Exista conflict de competenta:1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;2. cand doua sau mai multe insta nte, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pr icina. Instanta, inaintea careia sa ivit conflictul de competenta, va suspenda d in oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotar asca asupra conflictului. Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscrip tia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal. Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si u n tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea respectiva. Daca ce le doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti, pre cum si conflictul intre doua Curti, se judeca de Curtea Suprema de Justitie. Exi sta conflict de competenta, si in cazul in care el se iveste intre instante jude catoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instant ei in conflict. Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pr onuntare. Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta e ste impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea Suprema de Justiti e, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina. Indiferent de forma conflictului, el se rezolva printr-un re gulator de competenta, care, sub aspectul regimului sau procedural se caracteriz eaza prin urmatoarele: a) Regulatorul de competenta e cerut in fata instantei un de sa ivit conflictul. b) Odata solicitat regulatorul de competenta, se suspenda orice act de procedura in acel litigiu. c) Regulatorul de competenta e dat de i nstanta ierarhic superioara celor aflate in conflict. d) Regulatorul de competen ta e dat in Camera de Consiliu, fara citarea partilor. e) Impotriva regulatorulu i de competenta se poate exercita recurs in 5 zile de la comunicarea lui. f) Rec ursul se sloutioneaza totdeauna cu citarea partilor. g) Hotararea data in recurs se impune instantei desemnata ca fiind competenta sa solutioneze acel litigiu. 27) Contestaia n anulare. Noiune i cazuri. Se caracterizeaza prin atributele rezulta te din reglementarile cuprinse in art. 317-321, C.pr.civ. Este o cale extraordin ara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva 30

anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilo r si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei c are a pronuntat hotararea atacata. In principiu, e o cale de atac nesuspensiva d e executare, instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.Legea reglementeaza doua forme de conte statie in anulare: a) Obisnuita (de drept comun) b) Speciala Situatiile (motivel e) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt:1. Cand par tea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a judecat pri cina. 2. Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala except ionala. Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de r ecurs si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive: 1. Cand inst anta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala materiala 2. Can d instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si e l sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului. Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila, adica cele aratate expres de art. 3 37 (2), C.pr.civ. Daca partea are la dispozitie mai multe motive pentru contesta tia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata, nefiind posibil exercitarea con testatiei in anulare in mod repetat, pentru diverse motive. Termenul in care poa te fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz: 1. In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita, contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de executare. 2. In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare si lita, contestatia in anulare poate fi exercitata in 15 zile de la data cand part ea a cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.Intampinarea la contestatie este obligatorie. In raport cu m otivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:- Pentru lipsa de cit are sau citare defectuoasa se rejudeca fondul litigiului si se pronunta o alta h otarare.- Pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta, admitanduse contestatia, cauza se trimite la instanta competenta. - Pentru savarsirea une i greseli materiale, admitandu-se contestatia, se rejudeca calea de atac a recur sului. Pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma ex aminarii si a acestui motiv. In cazul contestatiei in anulare, partii care a rec urs la aceasta cale nu i se poate agrava sit