1 Metode Generale

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică

0931-12

Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori (Chimie farmaceutică - I)

RED 01

DATA 06072009

Pag 1 35

Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi FarmaciebdquoNicolae Testemiţanurdquo

FACULTATEA FARMACIE

CATEDRA CHIMIE FARMACEUTICĂ ŞI TOXICOLOGICĂ

Aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal _1_ din _25082015_

Şef de catedră dhf profesor universitar

_____________ Vladimir Valica

Metode şi procedee generale icircn controlul calităţii medicamentelor

Indicaţie metodică pentru studenţii anului III

Autor Livia Uncu ndash df conferenţiar universitar

Chişinău 2015

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 2 35

Baza indicaţiei metodice o constituie metodica organizaţiei pregătirii de sine stătătoare a studenţilor pentru fiecare lucrare de laborator ceea ce asigură nivelul necesar de cunoştinţe şi deprinderi practice pentru lucrul productiv la lucrările de laborator

Icircnsemnătatea profesională a temeiFarmacistului analist i se acordă o sarcină de mare importanţă socială icircn domeniul

organizaţiei şi efectuării controlului calităţii medicamentelorOrganizarea exactă a controlului medicamentelor permite nu numai identificarea la timp a

erorilor dar şi constatarea cauzei lor şi preicircnticircmpinarea posibilităţilor de a se reflecta la diferite etape de producere păstrare şi icircntrebuinţare a preparatelor medicamentoase

Aprecierea calităţii medicamentelor poartă un caracter complex pentru că se efectuează nu numai după un singur criteriu dar icircn acelaşi timp după cicircteva

Icircn legătură cu aceasta farmacistul-analist trebuie să-şi icircnchipuie clar algoritmul efectuării analizei farmaceutice aticirct a substanţelor medicamentoase individuale cicirct şi a formelor medicamentoase (gata şi extempore) Aceasta are o mare importanţă icircn hotăricircrea problemelor profesionale a determinării bunei calităţi a preparatelor medicamentoase

Icircnainte de a icircncepe analiza farmacopeică a unor medicamente aparte trebuiesc icircnsuşite principiile şi metodele generale icircn analiza farmaceutică și icircn primul ricircnd de luat cunoştinţă de documentele tehnice de normare (DTN) Farmacopeea monografii farmacopeice (MF) şi principiile lor generale

Pentru ca farmacistul-analist să poată efectua analiza metodologic corect şi să dea o concluzie obiectivă despre calitatea substanţei analizate el trebuie să se orienteze bine icircn proprietăţile substanţelor medicamentoase din diferite grupe chimice totodată trebuie să posede analiza funcţională diferite metode fizice chimice şi biologice de analiză

Studierea temei bdquoMetodele şi procedeele generale de cercetare a calităţii medicamentelorrdquo necesită cunoştinţe şi icircn domeniul altor disciplini - chimie neorganică chimie analitică chimie organică chimie fizică şi coloidală

Cunoaşterea principiilor fundamentale a analizei farmaceutice permite viitorului farmacist-analist la orice etapă a activităţii sale profesionale să se apropie conştient de aprecierea calităţii medicamentelor şi de asemenea să prevadă şi să poată preicircnticircmpina schimbările posibile icircn procesul pregătirii preparatelor medicamentoase şi a păstrării lor Toate acestea formează un nivel icircnalt de gicircndire profesională şi e legat stricircns de educarea simţului de răspundere proprie pentru asigurarea populaţiei şi instituţiilor medico-profilactice cu preparate medicamentoase de icircnaltă calitate

Scopul studierii temeiPe baza cunoaşterii metodelor şi procedeelor generale de cercetare a calităţii preparatelor

medicamentoase de a putea efectua controlul calităţii medicamentelor cu metode fizice chimice şi fizico-chimice

Baza de orientare către pregătirea sinestătătoareIcircn timpul pregătirii sine stătătoare pentru fiecare lucrare e necesar

1 De a face cunoştinţă cu structura logică a temei2 De a chibzui scopul şi sarcina studierii temei3 De a clarifica scopul şi conţinutul pregătirii sinestătătoare4 De a studia materialul referitor la icircntrebările pregătirii sinestătătoare5 De a rezolva problemele indicate icircn capitolul pregătirii sinestătătoare6 De a face cunoştinţă cu capitolul bdquoLucrul practic al studenţilor la lecţiile practicerdquo

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 3 35

Baza de orientare către partea practică a lecţieiFiecare student trebuie

1 Să primească de la profesor probleme individuale2 Să icircndeplinească partea practică şi să verifice rezultatul primit3 Să icircndeplinească şi să susţină darea de seamă

BibliografieDe bază

1 Conspectul prelegerilor2 FBabilev Chimia farmaceutică ndash Chişinău Editura Universitas 19943 Farmacopeia de Stat ed XI volI ndash Moscova bdquoMedicinardquo 19904 Farmacopeia de Stat ed XI volII ndash Moscova bdquoMedicinardquo 19905 Farmacopeia Romacircnă ed X volI ndash Bucureşti bdquoEditura medicalărdquo 19936 Curea E Baloescu A Controlul medicamentelor7 Беликов ВГ Лабораторные работы по фармацевтической химии ndash М Высшая

школа 1989

Suplimentară1 Мелентьева ГА Фармацевтическая химия ndashМ Медицина19762 Беликов ВГ Фармацевтическая химия ndashМ Медицина1979 с7683 Арзамасцева АИ Фармакопейный анализ ndashМ Медицина1971 с2394 Руководство к лабораторным занятиям по фармацевтической химии Под ред

проф Арзамасцева АИndashМ Медицина1987 с3035 Контроль качества лекарственных средств (справочник) ndashМ Медицина1986

с3676 Арзамасцева АИ Сенов ПЛ Стандартные оброзцы лекарственных веществ ndashМ

Медицина1978 с2777 Сбоева СГ Тольцман ТИ Организация работы и анализ деятельности

контрольно-аналитических лабораторий аптечных управлений ndashМ Медицина1973 с211

8 Пособие по химическому анализу лекарств Кулешова МИ ndashМ Медицина1974 с32

9 Международная фармакопея III изд ndash ВОЗ Женева 1961 с98310 Степаненко БН Курс органической химии ndashМ Высшая школа1981 с32411 Пономарев ВД Аналитическая химия ndashМ Высшая школа1982 с280

Consultativă1 Справочник фармацевта Под ред чл кор АМН СССР АИТенцовой ndashМ

Медицина 19812 Машковский МД Лекарственные средства ТI II ndashМ Медицина1987

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 4 35

Tema Organizarea controlului calităţii preparatelor medicamentoase Documentarea tehnică de normare (DTN) pentru aprecierea calităţii substanţelor medicamentoase

Importanţa indicilor bdquoDescriererdquo şi bdquoSolubilitaterdquo icircn controlul farmaceutic

Scopuri determinate1 De a studia sistemul de control al calităţii medicamentelor icircn Republica Moldova2 De a face cunoştinţă cu documentarea tehnică de normare a controlului calităţii

preparatelor medicamentoase şi de a icircnvăţa a o folosi icircn practică3 A icircnsuşi principiile generale ale petrecerii analizei farmaceutice4 De a face controlul calităţii medicamentelor după indicii bdquoDescriererdquo şi bdquoSolubilitaterdquo

Cerinţele către nivelul cunoştinţelor iniţialePe baza cunoştinţelor acumulate la alte disciplini studentul trebuie

Să cunoască Proprietăţile fizico-chimice a grupelor principale de substanţe organice Analiza funcţională a grupelor principale de substanţe organice Nomenclatura substanţelor organice

Să poată Lucra de sinestătător cu literatura de studiu şi consultativă Caracteriza aspectul exterior al substanţelor medicamentoase icircn dependenţă de structura

chimică

Deprinderile şi icircndemacircnările practice căpătate la lucrările de laborator 1 Priceperea de a lucra cu DTN (FS monografiile farmacopeice monografii farmacopeice

temporare etc)2 Priceperea de a petrece cercetări pe indicii bdquoDescriererdquo şi bdquoSolubilitaterdquo

Pregătirea sinestătătoare a studenţilor 1 Controlul calităţii medicamentelor icircn RM icircnsemnătatea lui Controlul calităţii

medicamentelor la icircntreprinderile industriei medicale2 Agentia Medicamentelor RM Funcţiile organograma rolul lui icircn sistemul de Stat al

controlului medicamentelor3 Ordinile şi instrucţiunile MS al RM ce reglamentează controlul calităţii substanţelor

medicamentoase şi activitatea farmaciştilor-analişti4 Importanţa stării permanente la toate etapele existenţei medicamentelor5 Particularităţile analizei farmaceutice icircn legătură cu destinaţia preparatelor

medicamentoase şi răspunderea profesională a farmacistului-analist6 Importanţa caracterului complex a aprecierii calităţii medicamentelor7 Structura Framacopeei de Stat ediţiile X şi XI Framacopeei Romacircne ediția a X-a

structura MF şi a MFT Importanţa indicilor bdquoDescriererdquo şi bdquo Solubilitaterdquo pentru aprecierea schimbărilor calitative a substanţelor medicamentoase şi pentru icircndeplinirea unor etape a analizei farmaceutice

8 De a face cunoştinţă cu FR ed X FS edXI9 De a pregăti materialul prelegerilor pe tema studiată

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 5 35

MATERIAL INFORMATIV

Organizarea controlului medicamentelor Controlul calităţii medicamentelor intră icircn atribuţiile Ministerului Sănătăţii Această activitate i se atribuie Agentiei Medicamentului (subdiviziune Laboratorul pentru

Control Calitatii Medicamentelor ndash LCCM) care efectuează controlul de Stat al calităţii medicamentelor indigene şi de import icircn conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul MS RM Nr 6 din 060106

Icircn afară de aceasta toate fabricile de medicamente posedă laboratoare de control propriiToate medicamentele de uz uman produsele fitofarmaceutice stomatologice

radiofarmaceutice produsele parafarmaceutice produsele dietice şi cosmetice icircnregistrate de Ministerul Sănătăţii materiile prime folosite icircn producţia de medicamente precum şi ambalajele pentru produsele enumerate produse la fabricile farmaceutice (laboratoare de microproducţie) din Republica Moldova sau importate icircn Republica Moldova sunt supuse icircn mod obligatoriu Controlului de Stat al calităţii şi trebuie să corespundă cerinţelor normativelor de calitate monografiilor farmacopeice farmacopeii icircn vigoare fişe specificaţii de calitate ale producătorului altă documentaţie analitico-normativa (DAN)

Controlul de Stat al calităţii include- controlul preventiv- controlul ulterior selectiv- controlul de arbitraj

LCCM efectuează un control complex chimic fizico-chimic microbiologic şi fitochimic Categoriile de medicamente controlate de acest laborator sunt următoarele

- substanţele medicamentoase şi produsele finite ce vin din import- medicamentele care se exportă - grupele de medicamente cu acţiune terapeutică majoră cum sunt

antibioticele anestezicele soluţiile perfuzabile se controlează serie cu serie- toate medicamentele noi introduse de către industria autohtonă icircn piaţa

farmaceutică sunt controlate serie cu serie (primele 10 serii) - seriile de medicamente reclamate de reţeaua sanitară ca necorespunzătoare den

punct de vedere al calităţiiLaboratoarele de control din fabricile de medicamente execută controlul materiilor prime

al produselor intermediare şi al medicamentelor finite Legislaţia actuală prevede ca toate medicamentele eliberate de fabrică să fie icircnsoţite de buletine de analiză al acestui laborator trecute ulterior icircn registru LCCM

bdquoDESCRIERErdquoPrimul indice din monografica particulară pentru substanţele medicamentoase este

indicele bdquoDescriererdquo sau controlul organoleptic Monografie generală pentru acest indice nu există din simplu motiv că toate substanţele sunt diferite după aspectul exterior Icircnsă de unele reguli şi cerinţe este necesar de ţinut cont

1 Controlul organoleptic se efectuează icircn scopul verificării aspectului culorii mirosului şi gustului (dacă este necesar) unei substanţe

2 Aspect pentru substanţele medicamentoase solide se controlează forma sub care aceasta se prezintă cristalină (cu ochiul liber) microcristalină (la microscop ndash200) sau amorfă (la microscop ndash 200 să nu se observe cristale) Substanţele medicamentoase lichide se controlează dacă acestea sunt limpezi (prin compararea cu apa) transparente opalescenţa

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 6 35

sau tulbureala (prin comparare cu etaloanele respective) conform prevederilor monografiilor farmacopeice generale respective

Culoare Substanţele solide trebuie privite fără o prelucrare prealabilă pe o suprafaţă mată albă la lumina zilei Substanţele lichide transparente se compară cu apa iar cele eventual colorate ndash cu etaloanele de culoare conform cerinţelor MF generale bdquoDeterminarea culorii lichidelorrdquo FS edXI p194

Mirosul Substanţele medicamentoase se examinează imediat după deschiderea recipientului dacă se percepe vre-un miros recipientul se lasă deschis pentru 15 minute dacă se mai percepe mirosul substanţa nu este corespunzătoare

Cicircnd se urmăreşte perceperea unui miros 1-2 g substanţă solidă sau o hicircrtie de filtru icircmbibată cu substanţă lichidă se miroase de la o distanţă de 2-4 cm Prin bdquomiros caracteristicrdquo se icircnţelege că mirosul perceput nu poate fi confundat acesta fiind specific produsului respectiv

Gust Pentru controlul gustului se ia o cantitate mică de substanţă şi se aduce pe limbă Pentru substanţele toxice şi substanţele cu gust pronunţat se prepară o soluţie de 1 cu care se icircmbibă o ficircşie de hicircrtie de filtru care se atinge cu vicircrful limbii

bdquoSOLUBILITATErdquo (FS edXI p175)

Indicele bdquoSolubilitaterdquo din MF particulară prevede icircn ce raporturi se dizolvă substanţa icircn apă alcool eter cloroform şi alţi solvenţi Deseori icircn calitate de solvenţi sunt folosiţi soluţiile apoase de acizi sau baze

Numim bdquoSolubilitaterdquo proprietatea substanţei medicamentoase de a se dizolva icircn diferiţi solvenţi După FS edXI prin solubilitate se subicircnţelege nu o constantă fizică ci o proprietate a substanţei ce permite de a da o apreciere orientativă identităţii şi bunei calităţi a substanţei medicamentoase

Pentru exprimarea solubilităţii icircn FS sunt prevăzute nişte expresii ndash termeni convenţionali (tabelul 1) Fiecare dintre aceste expresii corespunde unui anumit interval de volum al solventului (icircn ml) icircn limitele căruia trebuie să se dizolve complet 10 g de substanţă Substanţa medicamentoasă se consideră dizolvată complet atunci cicircnd icircn soluţia privită cu ochiul liber nu se vor observa particule nedizolvate

Icircn unele cazuri icircn monografia farmacopeică se indică raportul concret de substanţă şi solvent De exemplu bromura de potasiu se dizolvă icircn 17 p apă clorura de potasiu ndash icircn 3 p apă

Metoda determinării solubilităţiiCantitatea de substanţă cicircntărită cu exactitatea picircnă la 001 g fin pulverizată (dacă este

necesar) se dizolvă icircn volumul măsurat de solvent (prevăzut icircn monografia farmacopeică particulară sau limita superioară din tabel) Se agită continuu timp de 10 minute Temperatura solventului trebuie să fie 20 plusmn 20C Preparate greu solubile (solubile icircn timp) sunt acelea la care procesul de dizolvare decurge mai mult de 10 minute Pentru aceste substanţe se permite icircncălzirea picircnă la 300C Rezultatul se verifică după răcirea soluţiei picircnă la 20 plusmn 20C şi agitare energică 1-2 minute Condiţiile de dizolvare pentru substanţele greu solubile se indică icircn monografiile farmacopeice particulare Pentru substanţele medicamentoase care formează la dizolvare soluţii tulbure icircn monografia farmacopeică particulară trebuie să existe indicaţia corespunzătoare

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 7 35

Tabelul 1Expresii folosite Cantitatea de solvent necesară pentru

dizolvarea 10g substanţă ( icircn ml)Foarte uşor solubilUşor solubilSolubilModerat solubilPuţin solubilFoarte puţin solubilPractic insolubil

Cel mult 1 1-10 10-30 30-100 100-1000 1000-10000 peste 10000

LUCRUL PRACTIC AL STUDENŢILOR

Studenţii fac cunoştinţă detaliată cu FS ed X şi XI structura lor cu structura monografiilor farmacopeice generale şi particulare studiază monografia farmacopeică generală a FS edXI bdquoSolubilitaterdquo

Pentru icircndeplinirea scopurilor determinate 2-4 se propun următoarele substanţe medicamentoase

clorură de sodiu sulfat de magneziu sulfacil de sodiu oxid de zinc salicilat de sodiu acid acetilsalicilic peroxid de magneziu acid benzoic peroxid de hidrogen streptocidă bromură de potasiu iodură de sodiu etc

Studentul primeşte două substanţe medicamentoase pentru care el trebuie1 Să găsească monografiile farmacopeice particulare icircn FR X şi să facă cunoştinţă cu

cerinţele indicilor bdquoDescriererdquo şi bdquoSolubilitaterdquo pentru substanţele respective2 Să caracterizeze aspectul exterior şi să determine solubilitatea substanţelor

medicamentoase cercetate3 Să compare cerinţele MF şi rezultatul cercetărilor4 Să indice care sunt schimbările aspectului exterior şi a solubilităţii şi cauzele posibile a

acestor schimbări5 Să facă concluzie despre buna calitate a substanţelor cercetate după indicii bdquoDescriererdquo şi

bdquoSolubilitaterdquo conform cerinţelor FS ed XI

Rezultatul lucrului practic se reprezintă icircn scris icircn caietele pentru dări de seamă după următoarea schemă

Denumirea preparatului _________________________________________(romacircnă latină raţională)

Formula de structură ___________________________________________

Indicii ce caracterizează calitatea

Cerinţele monografiei farmacopeice

Rezultatul observaţiilor

Cauzele schimbărilor posibile

Descriere

Solubilitate

Concluzia despre calitatea substanţelor medicamentoase conform cerinţelor monografiei farmacopeice după cercetările realizate

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 8 35

Controlul total Icircntrebări

1 Sistemul controlului calităţii medicamentelor icircn RM Structura organizatorică2 Numiţi documentările tehnice de normare principale icircntrebuinţate pentru aprecierea

calităţii remediilor medicamentoase3 Ordinile principale ce reglamentează cerinţele către controlul calităţii medicamentelor la

icircntreprinderi şi farmacii4 Farmacopeea ndash document principal ce reglamentează cerinţele către controlul calităţii

medicamentelor5 Ce aspecte a controlului se icircntrebuinţează icircn condiţiile de farmacie6 Sistema de măsuri la etapa prelucrării pregătirii transportării păstrării şi icircntrebuinţării

ce asigură corespunderea indicilor producţiei cerinţelor DTN7 legătura icircntre solubilitatea substanţelor medicamentoase şi acţiunea lor farmacologică

Susţinerea dărilor de seamă a studenţilor despre icircndeplinirea lucrului practic

Tema Controlul fizic şi fizico-chimic al calităţii remediilor medicamentoase conform cerinţelor FS XI Metodele farmacopeice comune de determinare a identităţii şi purităţii preparatelor medicamentoase

Scopul lucrăriiPe baza indicilor comuni ai FS XI de a se icircnvăţa a determina identitatea şi puritatea substanţelor medicamentoase

Scopuri determinate 1 De a icircnsuşi principiile de alegere a metodei de identificare a substanţelor medicamentoase

pe baza proprietăţilor lor chimice2 De a icircnvăţa a identifica substanţele medicamentoase conform cerinţelor monografiei

generale a FS ed XI bdquoReacţiile comune de identificarerdquo3 De a icircnvăţa a determina punctul de topire limpezimea şi gradul de tulbureală coloraţia

puritatea şi limita admisibilă de impurităţi cenuşa Substanţele volatile şi apa pH-ul soluţiei conform cerinţelor FS edXI

Cerinţe către nivelul iniţial de cunoştinţePe baza cunoştinţelor acaparate la alte disciplini studentul trebuie

Să ştie Reacţiile la cationi şi anioni Analiza funcţională a substanţelor organice Ph-metriia indicatorilor

Să poată Petrece reacţiile pe bază grupelor funcţionale aparte Lucra cu pH- metrul Lucra de sine stătător cu FS ed XI

Priceperile şi deprinderile acaparate la lucrările de laborator1 A putea argumenta metodica şi identifica substanţele medicamentoase2 A putea determina

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 9 35

o punctul de topireo limpezimea şi gradul de tulbureală a lichidelor o puritatea şi limita admisibilă de impurităţi o cenuşa de sulfaţi o substanţele volatile şi apao pH-ul soluţiiloro coloraţia lichidelor

Pregătirea sinestătătoare a studenţilor Icircntrebări

1 Icircnsemnătatea şi principiul MF comune bdquoReacţiile comune de identificarerdquo2 Cercetările comune şi particulare icircn timpul identificării substanţelor medicamentoase3 Particularităţile petrecerii reacţiilor de identificare a substanţelor medicamentoase

organice şi anorganice4 Cum pot fi deosebite substanţele organice de cele anorganice5 Principiile abordate către identificarea ingredienţilor ce fac parte din formele

medicamentoase compuse6 Factorii ce aduc la schimbarea structurii substanţei medicamentoase7 Posibilitatea şi limitarea folosirii indicelui bdquoTemperatura de topirerdquo pentru identificarea şi

determinarea gradului de puritate a substanţelor medicamentoase8 Acţiunea impurităţilor la componenţa calitativă şi cantitativă a medicamentului şi

posibilităţile schimbării activităţii farmacologice9 Metodele comune şi particulare de determinare a impurităţilor10 Determinarea limitelor admisibile de impurităţi bazate pe gradul de sensibilitate a

reacţiilor chimice ( metodele cu etalon şi fără etalon)11 Cercetările farmacopeice pentru puritate şi limitele admisibile de impurităţi ( cloruri

sulfaţi amoniac săruri de calciu săruri de fier săruri de zinc săruri metalelor grele arseniu)

12 Caracterul comun al cercetărilor conţinutului de impurităţi după indicii bdquoDeterminarea purităţii şi gradului de tulbureală a lichidelorrdquo bdquoDeterminarea coloraţiei lichidelorrdquo

13 Importanţa constantelor fizice ca indice a purităţii relative a substanţelor medicamentoase ( valoarea pH a soluţiei aciditatea sau alcalitatea soluţiei gradul de umiditate)

14 Cu care factor e legată mărirea cerinţelor icircn privinţa cercetărilor purităţii substanţelor medicamentoase şi formelor medicamentoase

Icircn timpul pregătirii pentru lucrarea a doua studenţii trebuie să scrie icircn caietele de lucru poziţiile principale ale monografiilor comune

1 bdquoReacţiile comune de identificarerdquo1 bdquoCercetările purităţii şi limitelor admisibile de impurităţirdquo2 bdquoDeterminarea limpezirii şi gradului de tulbureală a lichidelorrdquo3 bdquoDeterminarea coloraţiei lichidelorrdquo4 bdquoDeterminarea cenuşei de sulfaţirdquo5 bdquoDeterminarea substanţelor volatile şi a apeirdquo6 bdquoDeterminarea temperaturii de topirerdquo 7 bdquoDeterminarea pH-uluirdquo

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 10 35

MATERIAL INFORMATIV

1 Reacţiile comune de identificare pentru ioni organici şi anorganici

11A Ion de sodiu Se măsoară 1 ml sol clorură de sodiu 10 se acidulează cu acid acetic se filtrează dacă este necesar apoi se adaugă 05 ml sol uranilacetat de zinc se formează precipitat galben cristalin

11B Ion de sodiu Sarea de sodiu introdusă icircn flacăra incoloră o colorează icircn galben

11C Ion de sodiu Reacţie recomandată de farmacopeea europeanăReacţia sărurilor de sodiu cu hexahidroxiantimonat de potasiu icircn mediu neutru Hexahidroxiantimonat de potasiu icircn mediu neutru precipită sărurile de sodiu formicircnd precipitat alb

12A Ion de potasiu La 1 ml sol clorură de potasiu 10 se adaugă 1ml sol acid tartric 1 ml sol acetat de sodiu 05 ml etanol şi se agită Treptat cade precipitat alb cristalin Precipitatul se dizolvă icircn acizi minerali şi soluţii de baze alcaline

12B Ion de potasiu La 1 ml sol clorură de potasiu 10 icircn prealabil calcinat pentru icircnlăturarea sărurilor de amoniu se adaugă 05 ml acid acetic diluat si 05 ml cobaltnitrit de sodiu se formează precipitat galben cristalin

12C Ion de potasiu Sarea de potasiu introdusă icircn flacăra incoloră o colorează icircn violet

13A Ionul de argint (după FS X) La 1 ml sol azotat de argint 2 se adaugă sol amoniac pacircnă la diluarea precipitatului format apoi se adaugă 2-3 picături de formaldehidă şi se icircncălzeşte Pe pereţii eprubetei se formează o peliculă de argint metalic

14A Ion de magneziu La 1 ml sol sulfat de magneziu 5 se adaugă 1 ml sol clorură de amoniu 05 ml sol fosfat de sodiu şi 1 ml sol amoniac Se formează un precipitat alb cristalin

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 11 35

15A Ion de calciu La 1 ml sol clorură de calciu 5 se adaugă 1 ml soluţie oxalat de amoniu Se formează un precipitat alb Precipitatul este insolubil icircn acid acetic şi sol amoniac dar se dizolvă icircn acizi minerali

15B Ion de calciu Sarea de calciu introdusă icircn flacăra incoloră o colorează icircn roşu-cărămiziu

16A Ion de zinc La 2 ml sol neutră sulfat de zinc 2 se adaugă 05 ml sol sulfură de sodiu Se formează un precipitat alb Precipitatul nu se dizolvă icircn acid acetic diluat şi este uşor solubil icircn acid clorhidric diluat

16B Ion de zinc La 2 ml sol sulfat de zinc 5 se adaugă 05 ml sol hexacianoferat (II) de potasiu (ferocianura de potasiu) şi se formează un precipitat alb gelatinos Precipitatul este insolubil icircn acid clorhidric diluat

17A Ion de mercur (II) La 2 ml sol biclorură de mercur 5 se adaugă 05 ml sol hidroxid de sodiu se formează un precipitat galben

17B Ion de mercur (II) La 1 ml sol biclorură de mercur 5 se picură atent sol iodură de potasiu se formează un precipitat roşu solubil icircn surplus de reactiv

18A Ion de amoniu 1 ml sol clorură de amoniu 1 se icircncălzeşte cu 05 ml sol hidroxid de sodiu Se elimină amoniac depistacircnd după miros şi după apariţia culorii albastre a hacircrtiei de turnesol

19AIon de bismut Circa 01 g subnitrat bazic de bismut se agită cu 3 ml acid clorhidric diluat şi se filtrează La filtrat se adaugă 1 ml sol sulfură de sodiu Apare un precipitat negru-cafeniu Precipitatul se dizolvă icircn volum egal de acid azotic concentrat

19B Ion de bismut Circa 01 g sare de bismut se agită cu 5 ml acid sulfuric diluat şi se filtrează La filtrat se adaugă 2 picături sol iodură de potasiu cade un precipitat negru solubil icircn surplus de reactiv cu formare de sol galben-oranj

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 12 35

110A Ion de fier (II) La 2 ml sol sulfat de fier (II) 5 se adaugă 05 ml acid clorhidric diluat şi 1 ml sol fericianură de potasiu Se formează un precipitat albastru

110B Ion de fier (II) La 2 ml sulfat de fier (II) 5 se adaugă sol sulfură de amoniu Se formează precipitat negru Precipitatul este solubil icircn acizi minerali diluaţi

111A Ion de fier (III) La 1 ml sol clorură de fier (III) 3 se adaugă 5 ml apă 05 ml acid clorhidric diluat şi 1-2 picături ferocianură de potasiu Se formează un precipitat albastru

111B Ion de fier (III) La 1 ml sol clorură de fier (III) 3 se adaugă 5 ml apă 05 ml acid azotic diluat şi 1-2 picături de rodanură de amoniu Apare o coloraţie roşie

111C Ion de fier (III) La 1 ml sol clorură de fier (III) 3 se adaugă 5 ml apă şi sol sulfură de amoniu Se formează precipitat negru Precipitatul este solubil icircn acizi minerali

112A Ion carbonat (hidrocarbonat) La 02 g carbonat (hidrocarbonat) de sodiu sau la 2 ml sol10 se adaugă 05 ml acid diluat Se elimină bule de bioxid de carbon La trecerea lor prin apă de var se formează un precipitat alb

112B Ion carbonat La 2 ml sol carbonat de sodiu 10 se adaugă 5 picături sulfat de magneziu se formează un precipitat alb (hidrocarbonaţii formează precipitat la fierberea amestecului)

112C Ion carbonat La sol carbonat de sodiu 10 se adaugă 1 picătură de fenolftaleină se colorează icircn roşu (spre deosebire de hidrocarbonaţi)

113A Ion nitrat La 001 g nitrat de sodiu se adaugă cacircteva picături sol difenilamină Apare coloraţie albastră

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 13 35

113B Ion nitrat Nitratul de sodiu nu decolorează sol de permanganat de potasiu acidulat cu acid sulfuric (deosebire de nitriţi)

113C Ion nitrat La 02 g nitrat de sodiu se adaugă 2-3 picături apă şi acid sulfuric concentrat o bucăţică de cupru metalic şi se icircncălzeşte Se elimină vapori cafenii de bioxid de azot

114A Ion de nitrit La 002 g nitrit de sodiu se adaugă cacircteva picături sol difenilamină apare coloraţie albastră (vezi 113A)

114B Ion de nitrit La 1 ml sol nitrit de sodiu 10 se adaugă 1 ml acid sulfuric diluat Se elimină vapori galbeni-cafenii (deosebire de nitraţi)

114C Ion nitrit Cacircteva cristale de antipirină se dizolvă icircntr-un creuzet de porţelan icircn 2 picături acid clorhidric diluat se adaugă 1 picătură sol nitrit de sodiu 10 Apare o coloraţie verde (deosebire de nitraţi)

115A Ion fosfat La 2 ml sol neutră fosfat de sodiu 5 se adaugă cacircteva picături sol azotat de argint Apare un precipitat galben Precipitatul este solubil icircn acid azotic diluat şi sol amoniac

115B Ion fosfat La 2 ml sol fosfat de sodiu 5 se adaugă 1 ml sol clorură de amoniu 1 ml amoniac şi 05 ml sol sulfat de magneziu Se formează precipitat alb cristalin solubil icircn acid acetic şi acizi minerali diluaţi

115C Ion fosfat La 2 ml sol fosfat de sodiu 5 icircn acid azotic diluat se adaugă 2 ml sol molibdat de amoniu şi se icircncălzeşte Se formează precipitat galben cristalin Precipitatul este solubil icircn sol amoniac

116A Ion arsenit La 03 ml sol anhidridă arsenică 1 se adaugă 1-2 picături sol azotat de argint Se formează precipitat galben solubil icircn acid azotic şi amoniac

117A Ion arsenat La 03 ml sol arsenat de sodiu 05 se adaugă 1-2 picături sol azotat de argint Apare precipitat de culoarea ciocolatei

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 14 35

118A Ion sulfat La 2 ml sol sulfat de sodiu 5 se adaugă 05 ml acid clorhidric şi 05 ml sol clorură de bariu Se formează un precipitat alb insolubil icircn acizi diluaţi

119A Ion clorură La 2 ml sol clorură de sodiu 05 se adaugă 05 ml acid azotic diluat şi 05 ml sol azotat de argint Apare un precipitat alb bracircnzos solubil icircn soluţie de amoniac

120A Ion-bromură La 1 ml sol bromură de potasiu 1 se adaugă 1 ml sol acid clorhidric 05 ml sol cloramină 1 ml cloroform şi se agită stratul de cloroform se colorează icircn galben-cafeniu

120B Ion ndashbromură La 1 ml sol bromură de potasiu 1 acidulat cu acid azotic se adaugă cacircteva picături de azotat de argint Se formează un precipitat galben-bracircnzos greu solubil icircn soluţie amoniacală

121A Ion iodur ă La 2 ml sol iodură de potasiu 1 se adaugă 02 ml acid sulfuric diluat 02 ml sol nitrit de sodiu sau sol clorură de fier (III) şi 2 ml cloroform La agitare stratul de cloroform se colorează icircn violet

121B Ion iodură La 2 ml sol iodură de potasiu 1 se adaugă 05 ml acid azotic şi 05 ml sol azotat de argint Se formează un precipitat galben-bracircnzos Precipitatul este insolubil icircn soluţie de amoniac

121C Ion iodură La icircncălzire a 01 g iodură de potasiu cu 1 ml acid sulfuric concentrat apar vapori violeţi de iod

122A Amine aromatice primare 005 g streptocidă se dizolvă icircn 1 ml acid clorhidric diluat se adaugă 2 ml sol nitrit de sodiu 1 şi se agită soluţia obţinută apoi se adaugă la 1 ml sol bazică de β- naftol cu conţinut de 05 g acetat de sodiu apare o coloraţie roşie-vişinie sau precipitat roşu-oranj

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 15 35

123A Acetaţi Se icircncălzeşte 2 ml sol acetat de potasiu 2 cu un volum egal de acid sulfuric concentrat şi 05 ml etanol Apare miros de etilacetat

123B Acetaţi La 2 ml sol neutră de acetat de potasiu 2 se adaugă 02 ml solclorură de fier (III) Apare coloraţie roşu-brună care dispare la adăugarea acizilor minerali diluaţi

124A Benzoaţi La 2 ml sol neutră benzoat de sodiu 1 se adaugă 02 ml sol clorură de fier (III) apare precipitat roz-gălbui solubil icircn eter

125A Salicilaţi La 2 ml sol neutră salicilat de sodiu 05 se adaugă 2 picături clorură de fier (III) apare culoare albastră-violetă sau roşu-violetă

Culoarea se păstrează la adăugarea unei cantităţi mici de acid acetic dar dispare la adăugarea acidului clorhidric diluat Icircn acest caz cade un precipitat cristalin de acid salicilic

126A Tartraţi La 1 ml sol acid tartric 2 se adaugă un cristal de clorură de potasiu 05 ml etanol şi se agită cu o baghetă de sticlă pe pereţii eprubetei Cade un precipitat alb cristalin solubil icircn acizi minerali diluaţi şi soluţii de baze alcaline (Vezi potasiu 12A)126B Tartraţi Se icircncălzeşte 025 ml sol acid tartric 2 cu 1 ml acid sulfuric concentrat şi cacircteva cristale de rezorcină peste 15-30 secunde apare coloraţia roşu- vişinie

127A Citraţi La 1 ml sol neutră de citrat de sodiu 1 se adaugă 1 ml sol clorură de calciu soluţia rămacircne transparentă La fierbere apare precipitat alb solubil icircn acid clorhidric

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 16 35

127B Citraţi La 0002 g citrat de sodiu se adaugă 05 ml anhidridă acetică şi se icircncălzeşte Apare culoare roşie

2 Determinarea purităţii şi a limitelor admisibile de impurităţi anorganice

Impurităţile anorganice icircn proba de analizat pot proveni din materiile prime din procesul de fabricaţie dintr-o purificare incompletă sau dintr-o conservare necorespunzătoare Limitele admisibile pentru impurităţile anorganice icircn proba de analizat exprimate icircn grame ( mm) se apreciază prin compararea cu soluţii - etalon conform prevederilor din monografiile respective Conţinutul substanţei icircn soluţiile etalon trebuie să fie aproape sensibilităţii reacţiei folosite pentru depistarea impurităţii Icircn caz contrar nu se va putea compara intensitatea culorii sau opalescenţei icircn etalon şi soluţie cercetată

Soluţiile cercetate se prepară conform indicaţiilor monografiilor particulare Conţinutul substanţei analizate icircn aceste soluţii se calculează astfel ca la prezenţa icircn ele a unei cantităţi limitate permise de impurităţi partea de masă a acesteia () icircn soluţia cercetată şi etalon va fi aproximativ aceiaşi

Icircn general limita permisă de impurităţi (X) icircn 1ml soluţie cercetată pregătită după metodica MF particulare se calculează după formula

X - limita permisă de impurităţiC - concentraţia permisă (după FS X) de impurităţi icircn substanţa medicamentoasă m - masa substanţei medicamentoase luate pentru cercetări gV - volumul solventului folosit la prepararea soluţiei mlLa determinarea limitelor de impurităţi anorganice trebuie respectate următoarele condiţii

generale Apa şi reactivii nu trebuie să conţină ionii cercetaţi Eprubetele trebuie să fie identice şi fără culoare Substanţa pentru prepararea soluţiilor etalon se cacircntăreşte cu precizie pacircnă la 0001g Soluţiile etalon B şi C se pregătesc extempore Cercetarea tulburelei şi a opalescenţei se petrece pe fon icircntunecat iar a culorii - pe fon

alb la lumina zilei Adăugarea reactivilor la soluţia de cercetat şi la etalon se petrece icircn acelaşi timp şi icircn

aceleaşi cantităţi

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 17 35

Icircn cazul cacircnd icircn MF se indică că impuritatea dată nu trebuie să se conţină icircn substanţa medicamentoasă respectivă se face icircn felul următor la 10 ml sol analizată se adaugă reactivii necesari icircn afară de reactivul de bază care descoperă impuritatea dată Apoi soluţia se icircmparte icircn 2 părţi la una din părţi + reactivul de bază şi ambele soluţii se compară icircntre ele -- nu trebuie să fie vre-o deosebire

3 Determinarea substanţelor volatile şi a apei ( FS XI p176)

Pentru determinarea substanţelor volatile şi a apei se folosesc metoda de uscare distilare (FS XI ndash bdquoDeterminarea apeirdquo) şi titrarea cu reactivul Fischer Alegarea metodei depinde de scopul cercetării şi de proprietăţile fizico-chimice a substanţei medicamentoase

31Metoda de uscare este folosită pentru determinarea pierderii la uscare Pierderi pot fi din cauza prezenţei icircn substanţa medicamentoasă a umidităţii şi a substanţelor volatile (uleiuri eterice acizi volatili amine ) cercetările se petrec după metodele indicate icircn monografiile particulare Mai des substanţa medicamentoasă se usucă la t= 100-1050 C pacircnă la o masă constantă Pentru unele substanţe medicamentoase nu se cere aducerea pacircnă la o masă constantă dar se indică durata şi temperatura uscării Substanţele medicamentoase care se descompun la t0C se menţin icircn exicatoare - vacuum fără icircncălzire (hidrotartrat de adrenalină)

32 Determinarea apei Metoda se bazează pe o măsurare a volumului de apă distilat din substanţa medicamentoasă cercetată La prezenţa simultană a solventului organic şi a apei distilarea se petrece la o t0C mai joasă decacirct pentru fiecare din aceste lichide Aceasta se lămureşte prin faptul că amestecul vaporilor de apă şi solvenţi organici are o presiuneegală cu suma presiunilor vaporilor lor la această t0C După FS XI icircn calitate de solvenţi organici sunt folosiţi toluenul şi xilenul

Eroarea metodei survine din cauza reţinerii picăturilor de apă pe pereţii interni ai refrigerentului şi recipientului precum şi din cauza formării emulsiei icircn stratul de mărginire a două lichide nemiscibile Deaceia metoda se recomandă pentru determinarea apei icircn cantităţi destul de mari de substanţe medicamentose (10-20g)

33 Titrarea cu reactivul Fischer Metoda se bazează pe oxidarea bioxidului de sulf cu iod icircn prezenţa apei Produsele reacţiei (acizii sulfuric şi iodhidric) se leagă cu piridina ceia ce mişcă egalitatea chimică icircn dreapta

Reactivul Fischer Karl constă dintr-un amestec de bioxid de sulf iod şi piridină icircn metanol anhidru

Reactivul Fischer trebuie să conţină un surplus de bioxid de sulf icircn raport cu iodul şi un surplus de piridină icircn raport cu bioxidul de sulf şi iod Icircn aceste condiţii reacţia se va termina cacircnd se va lega toată apă sau tot iodul liber

4 Determinarea transparenţei şi a gradului de tulbureală a lichidelor

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 18 35

Determinarea transparenţei se petrece prin compararea lichidului analizat cu solventul folosit la pregătirea acestuia

Gradul de tulbureală se determină prin compararea soluţiei de substanţă medicamentoasă analizată cu soluţia etalon de tulbureală Eprubetele se analizează la lumina electrică pe un fon negru

Lichidele se consideră transparente dacă la urmărirea cu ochiul liber nu se observă particule nedizolvate icircn afară de fire unice şi la compararea cu solventul nu se observă nici o diferenţă

Icircn calitate de etaloane pentru determinarea gradului de tulbureală servesc suspensiile de hexametilentetramină şi sulfatul de hidrazină

Pregătirea soluţiilor etalon de tulbureală se face icircn cacircteva etape1 Pregătirea soluţiei sulfat de hidrazină

05 g sulfat de hidrazină se pune icircn balonul cotat de 50 ml se dizolvă icircn 40 ml apă se agită se aduce cu apă pacircnă la cotă şi se lasă pe 6 ore

2 Pregătirea soluţiei de hexametilentetramină05 g hexametilentetramină se dizolvă icircn 30 ml apă (luate cu pipeta sau biureta)

3 Pregătirea etalonului iniţial25 ml sol sulfat de hidrazină şi 25 ml sol hexametilentetramină luate cu biureta sau pipeta se amestecă bine şi se lasă pe 24 ore

4 Pregătirea etalonului de bază15 ml etalon iniţial se dizolvă pacircnă la 1ml icircn balonul cotat şi se amestecă Termenul de valabilitate a etalonului de bază este de 24 ore

5 Pregătirea soluţiei etalonFS XI prevede 4 soluţii etalon de tulbureală Pentru pregătirea soluţiilor etalon I II II

IV etalonul de bază se ia cu pipeta sau biureta şi se pune icircntr-un balon cotat de 100 ml după aceea se aduce cu apă pacircnă la cotă ( Tabelul 2)

Tabelul 2Soluţia etalon

I II III IV

Soluţia etalon de bază (ml)

Apă (ml)

50Notă Icircnainte de icircntrebuinţare etalonul iniţial etalonul de bază şi soluţia etalon se

agită bine timp de 3 minute Soluţia etalon trebuie să fie proaspăt pregătită Determinarea gradului de tulbureală a lichidelor colorate se petrece icircn comparatoare speciale O parte de lichid se filtrează şi se pune eprubeta cu lichid nefiltrat Icircn spatele ei trebuie să se afle o eprubetă cu apă iar icircn spatele eprubetei din comparator se pun pe racircnd soluţiile etalon (I-IV) Se alege acel care are gradul de tulbureală identic cu lichidul nefiltrat

5 Determinarea culorii lichidelor

Culoarea lichidelor se determină vizual prin compararea cu soluţiile etalon de culoare Dacă icircn MF particulară se indică că soluţia trebuie să fie incoloră ndash compararea se petrece cu solventul respectiv iar icircn cazul lichidelor ndash cu apa

Compararea se petrece icircn eprubete identice la lumina zilei reflectată pe fon alb-palPregătirea soluţiilor - etalon de culoare se face icircn cacircteva etape

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 19 35

1 Pregătirea soluţiilor iniţiale (sol ABCD)Pentru aceasta 60 g clorură de cobalt (solA) 049 g bicromat de potasiu (solB) 60 g sulfat

de cupru (solC) şi 45 g clorură de fier (III) (solD) - toate masele exact cacircntărite se dizolvă icircn baloane cotate de 100 ml icircn sol01 moll Termenul de valabilitate a soluţiilor iniţiale este 1 an

2 Pregătirea etaloanelor de bază Etaloanele de bază se prepară prin amestecarea etaloanelor iniţiale (ABCD) icircntre ele icircn

diferite proporţii (Tabelul 3)Tabelul 3

Etalon de bază

SolA ml SolB ml SolC ml SolD ml Solacid sulfuric 01 moll ml

IIIIIIV

3509540535

8010763104

1701961

4004012040

--7393510620

3 Pregătirea soluţiei ndash etalonDin fiecare etalon de bază se pregăteşte cacircte 7 soluţii ndash etalon prin diluarea acestuia cu

cantităţi diferite de acid sulfuric 01 moll Pentru diferite etaloane de bază pe lacircngă numărul etalonului se indică şi litera căreia icirci corespunde o anumită scară de culoare (Tabelul 4)

Tabelul 4 N etalonului

Etaloane de nuanţă cafenie

Etaloane de nuanţă gălbuie

Etaloane de nuanţă roză

Etaloane de nuanţă verde

Scara a Scara b Scara c Scara dSol de bază I ml

Solacid sulfuric 01 moll ml

Sol de bază II ml

Sol de bază III ml

Sol de bază IV ml

1234567

1005002501256331016

--500750875937969984

1005002501256331016

--500750875937969984

1005002501256331016

--500750875937969984

1005002501256331016

--500750875937969984

Termenul de valabilitate a etaloanelor N 1234 este de 4 zile Etaloanele N 567 se folosesc proaspăt pregătite

La compararea culorii soluţiei cercetate cu etaloanele icircn afară de numărul etalonului se mai indică litera scării de culoare

Exemplu culoarea soluţiei nu trebuie să fie mai intensă decacirct etalonul N 5b

6 Determinarea t0C de topire (FS XI p16)

T0 de topire este o constantă fizică importantă a substanţei medicamentoase Icircn analiza farmacopeică determinarea t0 de topire permite demonstrarea identităţii substanţei medicamentoase cercetate Icircn acelaşi timp t0de topire este un indice ce indică gradul de puritate Prezenţa impurităţilor icircn substanţa medicamentoasă ca lege micşorează t0de topire Substanţele

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 20 35

chimic pure se topesc icircntr-un interval mic de t0 (o5-100) Intervalul de topire a substanţelor medicamentoase se indică icircn MF particulare şi este de obicei = 20C

Icircn dependenţă de proprietăţile fizice a substanţelor medicamentoase determinarea t0 de topire se face prin diferite metode După acest criteriu icircn FS XI ele se icircmpart icircn 3 grupe

1) Metoda 1 şi 1a pentru substanţele medicamentoase care pot fi uşor triturate icircn pulbere Aceste substanţe se icircmpart icircn stabile (metoda 1) la icircncălzire (li se determină t0 de topire ) şi nestabile (metoda 1a) la icircncălzire (li se determină t0 de descompunere)

2) Metoda 2 pentru substanţele ce nu se triturează icircn pulberi (grăsimi ciară parafină vazelină ) ele se icircmpart icircn substanţe moi la determinarea cărora tubul de capilar se umple prin introducere icircn substanţă (metoda 2a) şi substanţe solide care mai icircntacirci se topesc la o t0 minimală apoi se umple capilarul (metoda 2b) Mai departe ndash analogic metodei 1

3) Metoda 3 este folosită pentru acelaşi grup de substanţe medicamentoase ca şi icircn metoda 2 dar se foloseşte un dispozitiv special şi termometru de tip Ubbllode

7 Determinarea pH-ului (FS XI p113)

PH-ul este logaritmul negativ al activităţii ionului de hidrogenPH = - lg a H+

Măsurarea pH-ului constă icircn compararea potenţialului electrodului indicator introdus icircn soluţia cercetată cu potenţialul aceluiaşi electrod icircn soluţie - tampon standard cu o valoare cunoscută a pH-ului

Metoda potenţiometrică constă icircn determinarea forţei electromotoare a unui element compus din doi electrozi indicator potenţialul căruia depinde de activitatea ionilor de hidrogen şi a unui electrod de comparare ndash electrod standard cu o valoare cunoscută a potenţialului Icircn calitate de electrozi indicatori se folosesc electrodul de sticlă şi hinghidron Icircn cazuri excepţionale se foloseşte electrodul de hidrogen

Pentru măsurarea pH-ului se folosesc pH- metre care icircnainte de măsurare este calibrat cu ajutorul soluţiilor tampon

Metoda colorimetrică se bazează pe proprietatea indicatorilor de aşi schimba culoarea icircn dependenţă de activitatea ionilor de hidrogen icircntr-un anumit interval al pH-ului Determinarea colorimetrică a pH-ului se petrece cu ajutorul indicatorilor şi a soluţiilor tampon standard

Mai icircntacirci se determină valoarea aproximativă a pH-ului cu ajutorul indicatorului universal După aceia se aleg 5-6 soluţii tampon din regiunea pH-ului determinat care se deosebesc unul de altul cu 02 icircntr-o eprubetă se toarnă 10ml soluţie de analizat şi icircn restul - soluţie tampon Icircn toate eprubetele se adaogă cacircte 2-3 picături de indicator şi se compară culoarea soluţiilor cercetate cu culoarea soluţiei tampon pH-ul soluţiei cercetate este egal cu pH-ul acelei soluţii la care culoarea este mai aproapiată de culoarea soluţiei cercetate

Metoda potenţiometrică are priorităţi faşă de cea colorimetrică este mai exactă are mai puţine limitări legate cu prezenţa oxidanţilor reducătorilor culorii tulburelii etc

Problema 1 Determinarea identităţii substanţei medicamentoasePentru rezolvarea acestei probleme se propun următoarele substanţe medicamentose

Clorura de calciu acizii benzoic salicilic acetilsalicilic bromura de natriu hexametilentetramina peroxidul de magneziu sulfatul de magneziu benzoatul de

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 21 35

magneziu citratul de natriu hidrocarbonatul de natriu iodura de natriu nitritul de natriu ftalazolul soluţia de aldehidă formică streptocida) Fiecare student primeşte individual de la profesor cacircte 2 substanţe medicamentoase şi

petrece reacţiile de identificare conform cerinţelor MF particulareRezultatul experienţilor se icircnscrie icircn caiete conform tabelului

Tabelul 1Denumirea romacircnă latină raţională formula de structură

Reagentul Chimismul reacţiei Rezultatul observărilor

Problema 2 Determinarea purităţii şi a limitelor admisibile de impurităţi ( FS XI p165)Pentru experienţe se propun următoarele substanţe medicamentose

Clorura de calciu iodura de potasiu cofein - benzoat de sodiu benzoat de sodiu clorură de sodiu acidul acetilsalicilic acidul boric acidul benzoic

21 Cercetări la prezenţa impurităţilor de cloruriPregătirea soluţiei etalon de ioni de clorPentru aceasta 0066 g (masă exactă) clorură de sodiu calcinată se dizolvă icircntr-un balon

cotat de 100 ml şi se aduce cu apă pacircnă la cotă (solA) 05 ml solA se pun icircntr-un balon cotat de 100 ml şi se aduce cu apă pacircnă la cotă (solB) această soluţie conţine 0002 mg ioni de clor icircntr-un ml (2 mcgml)

Cercetări la cloruriSe prepară soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum se indică icircn MF particulară La 10

ml de soluţie de analizat şi paralel la 10 ml soluţie etalon (solB) se adaugă cacircte 05 ml acid azotic şi cacircte 05 ml soluţie azotat de argint se agită şe peste 5 minute se compară intensitatea opalescenţei apărute icircn lumina trecătoare pe fon icircntunecat Opalescenţa apărută icircn soluţia de analizat nu trebuie să fie mai intensă decacirct opalescenţa probei etalon

22 Cercetări la prezenţa impurităţilor de sulfaţiPregătirea soluţiei etalon de ion de sulfatPentru aceasta 0181 g (masă exactă) de sulfat de potasiu uscat la 100-1050C pacircnă la masă

constantă se dizolvă icircn apă icircntr-un balon cotat de 100 ml şi se aduce pacircnă la cotă (solA) 1 ml solA se diluiază cu apă pacircnă la 100 ml (solB) această soluţie conţine 001 mg ion sulfat icircn 1 ml (10 mcgml)

Cercetări la sulfaţiSe prepară soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum se indică icircn MF particulară La

10 ml soluţie de analizat şi paralel la 10 ml soluţie etalon se adaugă cacircte 05 ml acid clorhidric diluat şi cacircte 1ml soluţie clorură de bariu se agită şi peste 10 minute se compară opalescenţa ambelor soluţii Soluţia analizată nu trebuie să prezinte o tulbureală mai intensă decacirct tulbureala probei ndash etalon

23 Cercetări la prezenţa impurităţilor sărurilor de amoniu

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 22 35

Pregătirea soluţiei ndashetalon de ion de amoniuPentru aceasta 0063 g clorură de amoniu uscate icircn exicator pe acid sulfuric pacircnă la masă

constantă se dizolvă icircntr-un balon cotat de 100 ml icircn apă se aduce pacircnă la cotă (solA) 1 ml solA se diluiază cu apă pacircnă la 100 ml (solB) Această soluţie conţine 0002 g ion de amoniu icircn 1 ml (2 mcgml)

Cercetări la săruri de amoniuSe prepară soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum este indicat icircn MF particulară La

10 ml soluţie cercetată şi paralel la 10 ml soluţie ndashetalon se adaugă cacircte 015 ml tetraiodmercurat de potasiu (r-vul Nesler) se agită şe peste 5 minute soluţiile se compară Soluţia de analizat nu trebuie să prezinte o tulbureală mai intensă decacirct tulbureala probei etalon Observările se petrec icircn lumina reflectată pe un fon alb

24 Cercetări la prezenţa impurităţilor sărurilor de calciuPregătirea soluţiei ndashetalon de ion de calciuPentru aceasta 0749 g carbonat de calciu uscat la 100-1050C pacircnă la o masă constantă se

dizolvă icircntr-un balon cotat de 100 ml cu 10 ml apă se adaogă cacircte puţin acid clorhidric diluat pacircnă la dispariţia bulelor de gaz şi se aduce cu apă pacircnă la cotă (solA) 1 ml solA se diluează cu apă pacircnă la 100 ml (solB) Această soluţie conţine 003 g ion de calciu icircn 1 ml (30 mcgml)

Cercetări la săruri de calciu icircn substanţele medicamentoase anorganiceSe prepară soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum este indicat icircn MF particulară La

10 ml soluţie cercetată şi paralel la 10 ml soluţie ndashetalon se adaugă cacircte 1 ml soluţie clorură de amoniu1 ml soluţie amoniac 1 ml soluţie oxalat de amoniu se agită şe peste 10 minute soluţiile se compară Soluţia de analizat nu trebuie să prezinte o tulbureală mai intensă decacirct tulbureala probei etalon

25 Cercetări la prezenţa impurităţilor sărurilor de fierPregătirea soluţiei etalon de ion de fier (III)La icircnceput se determină conţinutul fierului icircn alaunii de fier amoniacali Pentru aceasta

05g (masă exactă) de alauni se dizolvă icircn 15 ml apă icircntr-un balon cu dop rodat şi se aduce cu apă pacircnă la volum de 20 ml Apoi se adaugă 10 ml acid clorhidric şi 2 g iodură de potasiu amestecul se agită şi se lasă la icircntuneric pe 30 minute după ce se adaugă 50 ml apă şi se titrează cu soluţie tiosulfat de sodiu 01 moll (indicator - amidonul) 1 ml sol tiosulfat de sodiu 01moll corespunde 0005585 g ioni de fier (III) Conţinutul fierului icircn masa luată m se calculează după formula

V - volumul soluţiei tiosulfat de sodiu cheltuit la titrare mlK - coeficientul de corecţieT - titrul fierului după tiosulfat de sodiuV1 ndash volumul balonului cotat ml

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 23 35

V2 ndash volumul soluţiei luate pentru analiză mlCantitatea de alauni de fier amoniacali m1 necesară pentru pregătirea 100 ml sol01 de ioni de fier (III) se calculează după formula

Se prepară sol01 de ion de fier (III) dizolvicircnd icircn apă masa calculată de alauni icircntr-un balon cotat de 100 ml Soluţia se acidulează cu 1 ml acid clorhidric şi se aduce cu apă pacircnă la cotă (solA) 3 ml solA se aduce pacircnă la 100 ml cu apă (solB) 10 ml solB se aduce cu apă pacircnă la 100 ml (solC)

Cercetări la săruri de fierSe prepară soluţia substanţei medicamentoase aşa cum este indicat icircn MF particulară La

10 ml soluţie cercetată şi paralel la 10 ml soluţie-etalon se adaugă cacircte 2 ml soluţie acid sulfosalicilic şi cacircte 1 ml soluţie amoniac şi peste 5 minute soluţiile se compară Soluţia cercetată nu trebuie să prezinte o opalescenţă mai mare decacirct soluţia etalon Observările se petrec icircn lumina reflectată pe un fon alb

Determinarea sărurilor de fier icircn substanţele medicamentoaseRezidiul obţinut după arderea masei exacte de substanţă cu acid sulfuric concentrat se

tratează cu 2 ml acid clorhidric concentrat la icircncălzire pe baia de apă apoi se adaugă 2 ml de apă Conţinutul creuzetului se filtrează (dacă este necesar) creuzetul se spală cu 3 ml apă Soluţia se neutralizează cu soluţie de amoniac şi se aduce cu apă pacircnă la 10 ml Mai departe se procedează după cum este indicat mai sus

26 Cercetări la impurităţi de săruri a metalelor grelePregătirea soluţiei etalon de săruri a metalelor grelePentru aceasta 0091 g de acetat de plumb proaspăt recristalizat se dizolvă icircn apă icircntr-un

balon cotat de 100 ml se aduce cu apă pacircnă la cotă (solA) 1 ml solA se diluează cu apă pacircnă la 100 ml (solB) Această soluţie conţine 0005 mg ion de plumb icircn 1ml (5 mcgml) Soluţia B poate fi folosită numai icircn ziua icircn care a fost pregătită

Cercetări la săruri de metale greleSe pregăteşte soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum este indicat icircn MF particulară

La 10 ml soluţie cercetată şi paralel la 10 ml soluţie-etalon se adaogă cacircte 1 ml acid acetic diluat

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 24 35

cacircte 2 picături de soluţie sulfură de sodiu se amestecă şi peste 1 minut soluţiile se compară Observările se petrec după axa eprubetelor situate pe un fon alb Culoarea soluţiei cercetate nu trebuie să fie mai intensivă decacirct culoarea soluţiei etalon

27 Cercetări la impurităţi de săruri de zincPregătirea soluţiei etalon de ion de zincPentru aceasta 012 5g oxid de zinc calcinat icircn prealabil pacircnă la masă constantă se dizolvă

icircn 2 ml acid azotic se pun icircntr-un balon cotat de 100 ml şi se aduce cu apă pacircnă la cotă (solA) 05 ml solA se acidulează cu 2 picături de acid azotic şi se aduce cu apă pacircnă la 100 ml (solB) Această soluţie conţine 0005 mg ion de zinc icircn 1 ml (5 mcgml)

Cercetări la săruri de zincSe pregăteşte soluţia de substanţă medicamentoasă aşa cum este indicat icircn MF particulară

La 10 ml soluţie cercetată şi paralel la 10 ml soluţie-etalon se adaugă cacircte 2 ml acid clorhidric cacircte 5 picături soluţie hexacianoferat (II) de potasiu şi peste 10 minute soluţiile se compară Soluţia cercetată nu trebuie să prezinte o opalescenţă mai intensă decacirct soluţia etalon

28 Cercetări la impurităţi de arseniu (FS XI p173)Pregătirea reactivilor pentru determinare (metoda 1)Zincul metalic se tratează cu acid clorhidric se spală şi se păstrează sub apă Hacircrtia de

filtru se udă cu soluţie alcoolică de diclorură de mercur După evaporarea alcoolului procesul se repetă de 4-5 ori Hacircrtia de filtru icircmbibată se usucă la temperatura camerei şi se păstrează icircntr-un borcan icircnchis Vata higroscopică se icircmbibă cu acetat de plumb şi se usucă la temperatura camerei Se păstrează icircntr-un borcan icircnchis

Pregătirea substanţei medicamentoase pentru cercetăriSubstanţa medicamentoasă se pregăteşte aşa cum este indicat icircn MF particularăPregătirea utilajului pentru cercetări (FS XI p173 figura 16)Icircn tubul de sticlă (2) se introduce vată icircmbibată cu acetat de plumb şi aceasta se pune icircn

balonul cu substanţă analizată Icircn tubul icircngust de sticlă se pune o facircşie de hacircrtie icircmbibată cu diclorură de mercur şi se introduce icircn tubul (2)

Cercetări la arseniuMetoda 1 Metoda se bazează pe reducerea arseniului pacircnă la arsin care cu biclorura de

mercur formează compuşi coloraţi icircn oranj sau galben (reacţia Zangher-Blek)

Cercetările se petrec icircn aparatul indicat icircn FS XI pag173 icircntrucacirct zincul curat reacţionează icircncet cu acizii prezenţi icircn balon acolo la icircnceput se adaogă 10-12 picături de soluţie diclorură de staniu pentru activarea zincului apoi 10-12 bucăţele de zinc (~ 2 g) Balonul se icircnchide cu dop se uneşte cu partea de sus a aparatului se agită atent şi se lasă pe 1 oră Temperatura icircn amestec nu trebuie să fie mai mare de 400C

Paralel se petrece proba - control cu soluţie - etalon (05 ml ce conţin 0001 mcgml)

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 25 35

După 1 oră facircşiile de hacircrtie din proba de bază şi proba de control se scot din tubul [4] şi se pun pentru 10 minute icircn soluţie de iodură de potasiu Se spală cu apă şi se usucă cu hacircrtie de filtru Se compară culoarea facircşiilor de hacircrtie cu culoarea hacircrtiei din aparatul cu soluţie analizată care nu trebuie să fie mai intensivă decacirct culoarea celei din proba-control

Metoda 2 Această metodă poate fi folosită pentru determinarea impurităţilor de arseniu (culoarea brună) cacirct şi pentru determinarea impurităţilor de telur (culoarea neagră) şi selen (culoarea roşie)

Această metodă poate fi utilizată şi icircn prezenţa compuşilor Sb P Hg Ag S Esenţa metodei este aceia cicirc la icircncălzirea cu acid fosforic icircn mediu acid compuşii arseniului se reduc pacircnă la arseniu elementar ţi icircn dependenţă de cantitatea de impurităţi de arseniu apare o coloraţie brună (reacţia Bugo-Tile)

Rezultatele cercetărilor la impurităţi de cationi şi anioni anorganici se icircnscriu conform

schemei următoare Denumirea substanţei medicamentoase (romacircnă latină raţională) formula de

structură Metoda determinării impurităţilor respective Chimismul reacţiei Rezultatele cercetării Limita permisă de impurităţi icircn substanţe respectivă (după FS X) Corespunderea cerinţelor FS X

Problema 3 Determinarea substanţelor volatile şi a apeiObiecte pentru cercetări

Acid glutaminic acid nicotinic analgină sulfat de chinină efedrină glucoză peroxid de magneziu benzoat de natriu streptocidă solubilă (Tab 13)

Notă obiectele pentru cercetări pot fi schimbate la indicaţia profesorului 31 Determinarea rezidiului prin metoda de uscare

Obiectele pentru cercetări se aleg din cele enumerate mai susUscarea se petrece icircn etuvă (dulap de uscare) regulată la temperatura indicată icircn MF

particulară (FS X)Tabelul 3

Substanţa medicamentoasă

Masa g Temperatura şi condiţiile uscării 0C

Pierderea de masă permisă

Acid glutaminicAcid nicotinic AnalginăSulfat de chinină FfedrinăGlucozăBenzoat de natriu Streptocidă solubilăBromură de potasiuClorură de sodiuLactat de calciu

05050250505050505101005

100-1050C100-1050C100-1050C100-1050C100-1050C100-1050C100-1050C100-1050C

1200C1100C1200C

0505553-50510321

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 26 35

Fiola de cicircntărit cu cantitatea necesară de substanţă icircn prealabil cicircntărită picircnă la o masă constantă (exactitate picircnă la 00002 g) se pune icircn etuvă Dacă icircn MF particulară nu este indicat timpul uscării substanţa medicamentoasă se ţine icircn etuvă timp de 2 ore Pentru răcire fiola de cicircntărit se pune icircn exicator pe acid sulfuric concentrat pe 50 minute Icircn perioada uscării şi răcirii fiola trebuie să fie deschisă Pe urmă se icircnchide fiola şe se cicircntăreşte Se mai usucă timp de 1 oră Dacă după a doua uscare diferenţa de masă icircn comparaţie cu prima cicircntărire nu depăşeşte 00005 g uscarea se termină La o diferenţă mai mare operaţiunea de uscare se mai repetă

Pierderea icircn masă la uscare se calculează după formula

m - masa substanţei medicamentoase picircnă la uscare gm1 - masa substanţei medicamentoase după uscare g

După rezultatul obţinut se face concluzie despre buna calitate a substanţei medicamentoase (conform cerinţelor FS X)

Problema 4 Determinarea transparenţei şi a gradului de tulbureală a lichidelorObiectele pentru cercetat

Clorură bromură şi iodură de potasiu clorură bromură de sodiu sulfat de magneziu oxid de magneziu acid boric hidrocarbonat de sodiu benzoat de sodiu salicilet de sodiu terpinhidrat temisal ftalazol anestezină acid salicilic acid acetilsalicilic acid benzoic p-aminosalicilat de sodiuPentru icircndeplinirea lucrării de laborator din tabelul 4 se alege o substanţă

medicamentoasă Soluţia se pregăteşte după cum este indicat icircn MF particulară (tab4) Majoritatea substanţelor medicamentoase trebuie să fie transparente Pentru determinarea gradului de tulbureală se folosesc soluţii de hidrocarbonat de sodiu şi temisal Transparenţa şi gradul de tulbureală se determină icircn lumina trecătoare La icircnceputul lucrării este necesar de făcut cunoştinţă cu metodele de pregătire a soluţiei etalon se compară tulbureala acestor soluţiiCondiţiile probelor la transparenţă tulbureală şi culoare a soluţiilor unor substanţe medicamentose după FS X

Tabelul 4Substanţa medicamentoasă

Condiţiile preparării soluţiei Transparenţa şi gradul de tulbureală a

soluţiei

Culoarea soluţiei

1 2 3 4Acid benzoic

Acid boric

Acid salicilic

Anestezină

Bromură de potasiu

Bromură de sodiu

10 g se dizolvă icircn 10 ml sol hidrocarbonat de sodiu03 g se dizolvă icircn 10 ml apă sau etanol05 g se dizolvă icircn 10 ml etanol

10 g se dizolvă icircn 10 ml etanol neutralizat după ff10 g se dizolvă icircn 10 ml apă

10 g se dizolvă icircn 10 ml apă

Transparentă

Incoloră

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 27 35

Benzoat de sodiu

Clorură de sodiu

Ftalazol

Hidrocarbonat de sodiu

Iodură de potasiu

Oxid de magneziu

p-aminosalicilat de sodiu

Sulfat de magneziu

Salicilat de sodiu

Terpinhidrat

Temisal

10 g se dizolvă icircn 10 ml apă proaspăt fiartă şi răcită

160 g se dizolvă icircn 160 ml de apă proaspăt purificată

02 g se dizolvă icircntr-un amestec de 1 ml sol1n hidroxid de sodiu şi 4ml apă

10 g se dizolvă icircn 10 ml apă proaspăt purificată

10 g se dizolvă icircn 10 ml apă şi 25 ml acid acetic la icircncălzire pacircnă la fierbere

20 g se dizolvă icircn 20 ml apă şi se fierbe 5 minute

03 g se dizolvă icircn 3 ml etanol la fierbere

10 g se dizolvă la icircncălzire pacircnă la 400C icircn 20 ml apă proaspăt purificată

Transparentă

Nu mai intensiv decacirct etalonul N4Transparentă

Transparentă

Nu mai intensiv decacirct etalonul N3

Incoloră

Nu mai intensivă decacirct etalonul N4a

Incoloră

Nu mai intensiv decacirct etalonul N5b

Incoloră

Rezultatele cercetărilor se icircnscriu icircn caiete sub formă de tabel (tabelul 5)Tabelul 5

Rezultatele cercetărilor la transparenţă şi gradul de tulburealăSubstanţa medicamentoasă (denumirea latină romacircnă formula de structură)

Condiţiile şi rezultatul cercetărilor

Corespunderea cerinţelor FS X

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 28 35

Problema 5 Determinarea culorii lichidelorDin tabela 41 se alege o substanţă medicamentoasă şi se prepară soluţia aşa cum este

indicat icircn tabel Pentru determinarea culorii se folosesc soluţii de ftalazolă şi p-aminosalicilat de sodiu Cercetările se fac pe un fon alb La icircnceputul lucrării este necesar de făcut cunoştinţă cu conţinutul MF comune bdquo Determinarea culorii lichidelorrdquo

Rezultatul observărilor se icircnscrie icircn caiete conform tabelei 42

Problema 6 Determinarea cenuşii şi a pierderii icircn masă după calcinareObiecte de cercetări

Ftalazolă glucoză fenilsalicilat streptocidă acid salicilic hidrocarbonat de sodiu oxid de magneziu sulfat de magneziu oxid de zinc flori de romaniţă frunze de mintă etc

Determinarea cenuşii comune şi a cenuşii insolubile icircn acid clorhidricDrept obiecte pentru aceasta se i-a drogul vegetal (nu mai puţin de 50 g) cacircntărit la

balanţa analitică Creuzetul se calcinează se cacircntăreşte pacircnă la o masă constantă E convenabil de a folosi creuzet cu capac pentru a evita pierderile icircn perioada arderii intensive Pentru aceasta arderea se face la o temperatură minimală După ce substanţa a ars temperatura se ridică pacircnă la roşu (5000C) Se calcinează nu mai puţin de 1 oră După arderea completă creuzetul se răceşte icircn exicator 30-50 minute se cacircntăreşte şi se repetă calcinarea pe parcurs de 1 oră Calcinarea se termină dacă diferenţa de masă icircntre cacircntăriri nu este mai mare de 00005 g

Conţinutul () rezidiului după calcinare se calculează după formula

m - masa substanţei medicamentoase luată pentru calcinare gmn - rezultatul ultimei cacircntăriri după calcinare g

Rezultatele experienţei se icircnscriu icircn caiete sub formă de tabel (tabelul 6)Tabelul 6

Rezultatele determinării cenuşii si pierderii icircn masă după calcinareSubstanţa

medicamentoasă (denumirea

latină romacircnă)

Masa g

Rezultatul cacircntăririlor Rezidiul după

calcinare

Concluzie despre corespunderea cerinţelor FS X

Determinarea cenuşii de sulfaţiObiecte pentru cercetare Glucoză cloralhidrat anestezină acid acetilsalicilic ftalazol streptocidă

fenilsalicilatCenuşa de sulfaţi se obţine la arderea substanţei medicamentoase icircn prezenţa acidului sulfuric concentrat

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 29 35

Către masa exact cacircntărită de substanţă medicamentoasă (05 g) se adaogă 05-10 ml acid sulfuric concentrat şi se icircncălzeşte atent pacircnă la icircnlăturarea vaporilor de acid Apoi se calcinează pacircnă la o masă constantă (vezi p61) Conţinutul cenuşii de sulfaţi nu trebuie să depăşească acela indicat icircn MF particulară (ca regulă 01) Rezultatele se oglindesc conform tabelei 6Determinarea pierderii icircn masă la calcinare

Obiecte pentru cercetare Hidrocarbonat de sodiu sulfat de magneziu oxid de zinc

Substanţa medicamentoasă se calcinează icircn condiţiile indicate icircn MF particulară (tabelul 7) Tabelul 7

Condiţiile de calcinare a substanţelor medicamentoase

Masa exactă g

Pierderea icircn masă

Notă explicativă

Sulfat de magneziu

Oxid de magneziu

Oxid de zinc

gt 366

gt48 şi lt52

Se icircncălzeşte la 200-3000C pacircnă la masă constantă

Se usucă la 100-1050C timp de 2-25 ore Apoi se calcinează pacircnă la masă constantă

Se calcinează pacircnă la masă constantă

Metoda de calcinare pacircnă la masă constantă este indicată icircn p61 La prezenţa icircn substanţa medicamentoasă a apei de cristalizare această mai icircntacirci se usucă la 100-1050C apoi se calcinează Rezultatul se oglindeşte sub formă de tabel (t61) calculele se efectuează după formula din p61

Problema 7 Determinarea temperaturii de topire Obiecte pentru cercetări Fenilsalicilat cloralhidrat anestezină terpinhidrat acizii benzoic salicilic

acetilsalicilic ascorbic glutaminic etazol dibazol furacilină furadonină (tabela 71)Pentru determinarea temperaturii de topire după metoda 1 şi 1a substanţa

medicamentoasă icircn prealabil se usucă icircn exicator pe acid sulfuric timp de 24 ore sau icircn etuvă 2 ore Capilarul se umple astfel icircncacirct icircnălţimea stratului de substanţă să fie de aproximativ 3mm Pentru aceasta capilarul cu substanţă se dă drumul printr-un tub de sticlă de la o icircnălţime de 50 cm Se icircncălzeşte mai icircntacirci repede apoi viteza de ridicare a temperaturii se regulează icircn dependenţă de t0 de topire a substanţei medicamentoase Cu 100C icircnainte de presupusa t0 de topire capilarul se introduce icircn aparat Pentru aceasta termometrul repede se scoate şi se fixează la el capilarul cu ajutorul unui inel de cauciuc Capătul icircnchis al capilarului trebuie să fie la nivelul mijlocului bulei de mercur al termometrului

Pentru fiecare substanţă medicamentoasă se fac două determinări rezultatele determinărilor trebuie să fie identice (diferenţa nu mai mult de 10C) Rezultatul experienţei se expun sub formă de tabel (Tabelul 8)

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 30 35

Tabelul 8Rezultatele determinării punctului de topire

Substanţa medicamentoasă Temperatura de topire 0C

Condiţii de determinare

FenilsalicilatCloralhidratAnestezinăAmidopirinăAcid benzoicAcid acetilsalicilicAcid salicilicStreptocidăAcid glutamicFuracilină

42-4349-55

89-915107-109

122-1245133-138158-161164-167

nu mai puţin de 190230-230

Viteza de ridicare a t0 4-60 icircn min

Cu descompunere metoda 1aCu descompunere metoda 1a

Tabelul 9Substanţa

medicamentoasăTemperatura de topire 0C Concluzie despre

corespunderea cerinţelor FS XDeterminarea

IDeterminarea

IIValoarea

Problema 8 Determinarea pH-ului acidităţii şi alcalinităţii substanţei medicamentoase (FS X p113)Determinarea pH-ului soluţiilor prin metoda potenţiometrică

Determinarea pH-ului prin metoda potenţiometrică se foloseşte atunci cacircnd icircn MF particulară este indicat intervalul valorilor pHObiecte de cercetări

Solclorură de sodiu 09 pentru injecţii solsulfat de magneziu 20 sau 25 pentru injecţii solcafienă benzoat de sodiu 10 sau 20 pentru injecţii

Icircnainte de determinarea pH este necesar de a face cunoştinţă cu regulele de lucru la potenţiometru (ionometru universal) Aparatul se introduce icircn reţea cu 15-20 minute icircnainte de determinare Se fixează la aparat temperatura necesară şi se corectează aparatul după soltampon cu valoarea cunoscută a pH-ului Este preferabil ca valoarea pH-ului soltampon să fie apropiată de cea a soluţiei analizate

Pentru analiză se toarnă icircn paharul chimic 30-50ml soluţie analizată se introduc icircn el electrozi şi se determină valoarea pH-ului Mai icircntacirci se numără la sensibilitate mică a galvanometrului apoi la sensibilitate mare Măsurările se petrec de 3-5 ori şi se calculează valoarea medie

La sficircrşitul experienţei se face concluzie despre corespunderea cerinţelor FS X

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 31 35

Determinarea acidităţii şi alcalinităţii soluţiilorObiecte pentru cercetări

Clorură şi bromură de sodiu salicilat de sodiu benzoat de sodiu sulfat de magneziuSe prepară soluţia aşa cum este indicat icircn MF particulară Dacă icircn condiţiile indicate

culoarea iniţială sau finală nu corespunde celei indicate icircn FS substanţa medicamentoasă nu corespunde cerinţelor

Lucrul de sinestătător al studenţilor pe temabdquoMetodele şi procedeele generale de cercetare a calităţii preparatelor medicamentoaserdquo

Scopul De adacircncit cunoştinţele şi posibilităţile pe metodele şi procedeele generale de cercetare a calităţii medicamentelor

Problema 1 Se dau substanţe medicamentoase clorura de sodiu iodura de potasiu amidonul sulfatul de magneziu iodul cristalin sulfatul de cupru rutina Alegeţi din ele substanţele colorate şi necolorate Rezultatele prezentaţi icircn formă de tabelă

Substanţe colorate Substanţe necolorate

Problema 2 Se dau substanţe medicamentoase permanganatul de potasiu uleiul de măslină clorura de sodiu tetraboratul de sodiu alcoolul etilic salicilatul de sodiu tinctura de valeriană gipsul medicinal sulfatul de sodiu Icircmpărţiţi-le după starea de agregare Rezultatele prezentaţi-le icircn formă de tabelă

Substanţe lichide Substanţe solide

Problema 3 Se propun substanţe medicamentoase iodura de potasiu bromura de sodiu fenolul clorura de calciu Indicaţi schimbările posibile ale exteriorului substanţelor la păstrare Scrieţi ecuaţiile reacţiilor ce acţionează la schimbările exteriorului

Problema 4 Rp Phenobarbitali 10 Aquae purificatae 100 MDS

Se poate oare de eliberat bolnavului medicamentul ţinacircnd cont de solubilitatea fenobarbitalului (vezi FS edX pag525-756)Problema 5 Se dau substanţele medicamentoase oxidul de zinc clorura de potasiu acidul boric silfatul de magneziu sulfatul de bariuArgumentaţi solubilitatea lor icircn apă icircn legătură cu structura chimicăProblema 6 Scrieţi chimismul reacţiilor ce permit diferencierea substanţelor clorura de sodiu bromira de sodiu iodura de sodiuProblema 7 scrieţi formulele de structură şi denumirile latineşti a următoarelor preparate medicamentoase hexametilentetramină etazolul etaminal-sodiu novocaină şi subliniaţi acele preparate care conţin grupa amină aromatică Scrieţi chimismul pentru această grupă funcţională

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 32 35

Problema 8 ce reacţii pot fi folosite pentru argumentarea proprietăţilor reducătoare ale substanţelor ce conţin grupa aldehidică Scrieţi ecuaţiile reacţiilor pe exemplul preparatului bdquo Soluţie de formaldehidărdquoProblema 9 Din preparatele enumerate mai jos alegeţi acele care conţin icircn componenţa sa hidroxidul fenolic Preparatele acetatul de cortizonă clorhidratul de efedrină clorhidratul de morfină mentolul streptocida clorhidratulScrieţi ecuaţiile reacţiilor pentru hidroxidul fenolicProblema 10 Indicaţi reacţiile de identificare a substanţelor medicamentoase ce conţin grupele eterică şi estericăProblema 11 Indicaţi reacţiile de identificare a substanţelor ce conţin grupa carboxilăProblema 12 Cu ajutorul cărei reacţii farmacopeice comune pot fi identificate următoarele preparate medicamentoase cofein-benzoatul de sodiu benzoatul de sodiu Scrieţi ecuaţiile reacţiilor pe exemplul unui preparatProblema 13 La determinarea temperaturii de topire a acidului dietilbarbituric obţinut din barbital de sodiu s-a stabilit că substanţa se topeşte icircn intervalul 1895 ndash 1913 Faceţi concluzie despre corespunderea cerinţelor FS edX Lămuriţi de ce indicele dat poate servi drept dovadă a identităţii barbitalului de sodiuProblema 14 Pentru analiză au fost luate 3 probe de amidopirină La determinarea temperaturii de topire s-a constatat că substanţele se topesc icircn următoarele intervale

I probă -- 1078 - 1085oCII probă -- 1080 - 1087oCIII probă --1065 - 1072oC

Faceţi concluzie despre corespunderea cerinţelor FS edX după indicele cercetatProblema 15 Calculaţi concentraţia soluţiilor-etalon conform datelor expuse icircn tabel

Etalonul

Substanţa iniţială pentru

pregătirea etalonului

Proba g SolA ml

SolB ml SolCConcentra

ţia soluţiei etalon

Pb(CH3COO)3

ZnO icircn HNO3

1 ml solA icircn 200ml

25 ml solA icircn 250ml1ml solA

05ml solA icircn 100ml

1ml solB icircn 10ml

Model de răspuns03295g de NaCl au fost dizolvate icircntr-un balon cotat de 500 ml Conţinutul icircntr-un ml de soluţie alcătuieşte

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 33 35

03295 1 = 0000569 g NaCl

500Aceiaşi cantitate de NaCl se află icircn 200ml de soluţie B iar icircn 100 ml de soluţie B se va conţine

0000659 = 00003295 g NaCl

200Masa moleculară a NaCl este egală cu 5844g ăn care se conţin 3545 g Cl - Deci icircn 00003295 g NaCl se conţin

03545 00003295 = 00002 g Cl -

5844Icircn 1 ml d soluţie B s conţin 0000002 g Cl - ce-i egal cu 0002 mg sau 00002 care şi este concentraţia soluţiei de etalon pentru Cl -

Problema 16 Scrieţi chimismul reacţiilor de determinare a impurităţilor Cl- SO42- NH4

+ Ca2+ Pb2+Fe3+ As3+ icircn preparatele medicamentoase conform cerinţelor FS edXIProblema 17 Socotiţi probele substanţelor iniţiale pentru pregătirea soluţiilor etalon conform datelor expuse icircn tabel

1 2 3 4 5 6 7Cl ndash

ZnO icircn HNO3

05 ml sol A icircn 100 ml2 ml sol A icircn 200 ml1 ml sol A icircn 100 ml1 ml sol A icircn 100 ml05 ml sol A icircn 200 ml

Problema 18 Socotiţi proba de acid acetilsalicilic necesară pentru pregătirea a 20 ml de soluţie la petrecerea cercetărilor pentru impurităţi de clor-ion (nu mai mult de 0004 icircn preparat)

Model de răspunsI variantăPentru efectuarea calculelor date mai icircntacirci trebuie de aflat icircn ce cantitate se acid acetilsalicilic se vor conţine 00002 g de clor-ion ce corespunde concentraţiei soluţiei de etalonIcircn 100g de acid acetilsalicilic se permit 0004g Cl-

x ------------------------------- 00002 g Cl-

100 00002 x = = 5 g

0004 Pentru pregătirea soluţiei de acid acetilsalicilic corespunzătoare după conţinutul clor-ionului concentraţiei soluţiei de etalon 5 g de medicament se amestecă cu 100 ml de apă dar aşa cum după condiţiile problemei trebuiesc pregătite 20 ml de soluţie trebuie de luat

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 34 35

5 20 = 1 g

100II variantăTrebuiesc de găsit raportul dintre limita admisibilă de impurităţi şi concentraţia soluţiei de etalon

0004 = 20

00002De aici rezultă că pentru a primi soluţia corespunzătoare după conţinutul ionului de clor a soluţiei de etalon 1 g de acid acetilsalicilic trebuie agitat cu 20 ml de apăProblema 19 Se admite conţinutul impurităţilor de sulfaţi icircn clorhidratul de chinină ndash 005 icircn iodura de potasiu ndash 001 icircn hidrocarbonatul de sodiu ndash 002 icircn clorura de calciu ndash 0005 Calculaţi coeficienţii de diluareProblema 20 Limita admisibilă de impurităţi de fier icircn clorura de calciu alcătuieşte nu mai mult de 0002 Calculaţi proba medicamentului pentru pregătirea soluţiei cercetate icircn volum de 10 mlProblema 21 Limita admisibilă de impurităţi de clor-ion icircn barbital e prevăzută nu mai mult de 002 iar sulfaţi - 005 Calculaţi ce cantitate de substanţă e necesară pentru determinarea acestor impurităţiProblema 22 Indicaţi legătura dintre proprietăţile chimice a iodurii de potasiu şi necesitatea determinării limpezimii şi culorii soluţieiProblema 23 Lămuriţi legătura dintre obţinerea oxidului de zinc şi cerinţele FS edXI către determinarea alcalinităţii medicamentului dat Problema 24 La cercetarea apei depurate s-a determinat că icircn prima damigeană pH = 48 icircntr-a doua = 58 a treia = 62 Arătaţi icircn care damigeană apa corespunde cerinţelor MF după indicele cercetatProblema 25 Determinaţi pierderea icircn masă pentru următoarele medicamente petrecută conform monografiilor particulare şi monografiei comune bdquoDeterminarea substanţelor volatile şi a apei bdquo a FS edX şi XI

Denumirea substanţei

Masa pierderii icircn masăPacircnă la uscare După uscare Nu trebuie să

depăşească conf FSdeterminate

Peroxidul de magneziu

Benzoatul de sodiu

Clorura de sodiu

Faceţi concluzie despre corespunderea cerinţelor FS edX după indicele cercetat

0931-12

RED 01

DATA 06072009

Pag 35 35

Structura grafologică de cercetare a medicamentului

Structura chimică a substanţei medicamentoase componenţa chimică

Medicamentul icircntrebuinţarea medicinală

Metodele de sinteză a substanţei medicamentoase

Documentele ce reglamentează controlul calităţii medicamentelor (DAN)

Proprietăţile fizice fizico-chimice chimice chimico-biologice

Descrierea Solubilitatea Reacţiile comune şi particulare de identificare

Determinarea constantelor fizico-chice

Determinarea purităţii

Determinarea cantitativă

Stabilitatea termenul de valabilitate condiţiile păstrării

Aprecierea calităţii medicamentului

FACULTATEA FARMACIE



Icircnsemnătatea profesională a temei

Scopul studierii temei

Baza de orientare către pregătirea sinestătătoare

Baza de orientare către partea practică a lecţiei



Pregătirea sinestătătoare a studenţilor

Material informativ


Controlul total

Cerinţe către nivelul iniţial de cunoştinţe
