07 brazilia 1-3

7/21/2019 07 brazilia 1-3

http://slidepdf.com/reader/full/07-brazilia-1-3 1/38

Brazilia

1. Traditii inedite de Paşte din Brazilia

Cine nu a auzit, oare, de carnavalul de la Rio de Janeiro? Acesta se desfasoarainainte de inceperea Postului Pastelui. Pe parcursul intregului an, brazilienii sepregatesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distreaza cat mai mult, canta,danseaza si organizeaza parade, pregatindu-se astfel pentru perioada Postului, cand,

in mod resc, nu se mai organizeaza nici o manifestare de acest gen.

aptamana !are incepe cu o ceremonie de binecuvantare a ramurilor de palmier,care sunt impletite in diferite modele complicate, reprezentand cruci, steaguri, litere sialte obiecte asemanatoare. trazile sunt impodobite, iar o procesiune de oamenicircula incet prin tot orasul, purtand statuete reprezentand pe "ecioara !aria si #isus$ristos. #n aceste zile, se consuma o anumita mancare, denumita pacoca si care esteservita oricarui musar care intra in casa. #n ambata !are, se celebreaza un micritual care evoca sinuciderea prin spanzurare a lui #uda.

2. 10 curiozitati despre Brazilia

%. Brazilia este a &-a cea mai mare tara din lume.

'. Brazilia se situeaza pe locul doi in lume, dupa (A, la numarul de aeroporturi pecare il detine.

). *peratiile c+irurgicale de sc+imbare de se sunt gratuite in sistemul de sanatatepublica braziliana din '.

/. dintre cele %' orase care vor gazdui meciurile Campionatului !ondial de "otbal'%/ din Brazilia se numara printre primele & cele mai violente tari din lume.

&. Prizonierii brazilieni isi pot reduce cu / zile pedeapsa primita pentru ecare carte pecare o citesc si pe baza careia fac un rezumat.

0. Aproape '1 dintre barbatii din Rio de Janeiro sunt +omoseuali sau biseuali.

2. 3'1 din totalul masinilor vandute in Brazilia folosesc etanol drept combustibil,acesta obtinandu-se din trestie de za+ar.

. (n studiu a aratat ca )&1 dintre barbatii brazilieni care traiesc in mediul rural aufacut se cu un animal.

3. Atletii brazilieni care au participat la *limpiada din %3)' si-au nantat deplasareavanzand cafea pe drum.

%. Cel mai mare numar de catolici din lume nu se a4a nici in pania, nici in #talia ci inBrazilia5 aici se a4a %') de milioane de catolici 60/1 din populatia tarii7.

Brazilia e o 8ar9 tropical9, etrem de cunoscut9 pentru festivalul de la Rio de Janeiro,pentru muzica lor :i pentru p9durea amazonian9, printre altele. ;u :tiu c<8i dintre ceicare citesc acest articol :tiu c9 =n 2 septembrie e ziua na8ional9 a Braziliei, dar :tiu c9citind =n continuare vei a4a c<teva curiozit98i despre aceast9 8ar9 :i locuitorii ei.

%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• Brazilia este prima 8ar9 din lume care a interzis bronzatul la solare.

• >n %3&, un rinocer a candidat la alegerile pentru consiliul local din ora:ul ao Paolo.

• (n #p+one este aproape de dou9 ori mai scump =n Brazilia dec<t =n tatele (nite aleAmericii.

• Brasilia, capitala Braziliei, seam9n9 cu un avion atunci c<nd este v9zut9 din aer.

• Brazilia a =ncercat s9 v<nd9 pe ba@ un portavion.

• Rio de Janeiro a fost c<ndva capitala Portugaliei. Asta o face s9 e singura capital9european9 din afara uropei.

• Cea mai mare comunitate aponez9 din afara Japoniei se a49 =n Brazilia.

• Rio de Janeiro se traduce ca R<u de ianuarie :i a fost numit a:a din gre:eal9. (neplorator a crezut c9 golful este gura unui r<u.

• Jocurile olimpice din '%0 care vor avea loc la Rio de Janeiro fac ca Brazilia s9 eprima 8ar9 sud-american9 care are dreptul s9 g9zduiasc9 ocurile.

• ist9 un r<u subteran la / Dm sub 4uviul Amazon, care este la fel de lung ca :iamazonul, dar de sute de ori mai lat.

• ste obligatoriu s9 votezi =n Brazilia.

• >n '%, un clovn numit Eiririca a anun8at c9 va candida =n alegerile pentruCongres din Brazilia. A devenit cel mai votat congresman al alegerilor respective.

• Fuvernul brazilian a c+eltuit peste &) milioane de dolari din bani publici pentru vizitaPapei "rancisc din '%).

• Revolu8ia care a f9cut ca Brazilia s9 e o republic9 a fost at<t de lipsit9 deevenimente =nc<t cei care i-au fost martori nu au :tiut c9 s-a =nt<mplat, iar >mp9ratuluidetronat nu i-a p9sat.

Gescriere

Cea mai mare tara din America de ud, Brazilia este si a cincea tara ca marime dinlume. (na dintre particularitatile Braziliei este ca aceasta este cea mai mare natiunelusofona 6fosta colonie portug+eza7 din lume. uprafata totala a Braziliei este de

&%/22 Dm patrati iar populatia este estimata la %3%230 de locuitori. Capitalaeste Brasilia iar moneda nationala este realul.

Geografe si climat

Brazilia are frontiera cu ecare tara din America de ud, cu eceptia cuadorului si aC+ilei. *ceanul Atlantic se a4a in partea de est a Braziliei. Hinia lunga de coasta aBraziliei are nenumarate plae care cresc numarul de turisti. Giversele zone climaticesi topograa sunt unele dintre particularitatile acestei tari. Giferitele caracteristicitopograce ale Braziliei includ munti, campii, tufarisuri si dealuri. (na dintre cele mai

complee si etinse retele de rauri se gaseste in Brazilia5 eista opt bazine de drenain aceasta tara, care se varsa in *ceanul Atlantic. Raurile importante din Brazilia suntAmazon, Parana, #guacu, ao "rancisco, ;egro, !adeira, Iingu si Eapaos.

'

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Curiozitati despre Brazilia

• #nainte, regiunea de sud-est a Braziliei a fost acoperita de o padure deasa. Astazi,

aceasta regiune este cea mai populata din tara si gazduieste principalele orase dinBrazilia.

• arietatea animalelor ce traiesc in Brazilia este mai mare decat in orice alta tara dinlume. Giferitele zone climatice din Brazilia sunt locatia a peste 0 de specii demamifere, %0 de specii de pasari, %& de specii de pesti si % de specii deinsecte.

• Cea mai mare zona umeda din lume, cunoscut sub numele de Pantanal, se gaseste inBrazilia. Aceasta zona este marcata de prezenta unor insule mici si lagune inundate.

• Prima incercare a brazilienilor de a infrange regimul portug+ez a fost facuta in %23.Gesi rebeliunea a fost zdrobita, a luat nastere o miscare spre libertate. #n cele dinurma, in %'', Brazilia a atins statutul de stat suveran. #nsa epulzarea regelui s-arealizat abia in %.

• Principalele caracteristici ale terenurilor din Brazilia este etinsa padure amazonianain partea de nord si regiunea de deal si de munti scunzi din sud. #n sudul Braziliei sea4a cea mai mare parte a populatiei agricole din tara, precum si a bazei agricole.

• !otto-ul Braziliei este *rdinea si Progresul. ste compusa din '0 de state si undistrict federal. Fuvernul statului este condus de un guvernator care este ales prin votpopular. "iecare stat are municipalitati cu un consiliu legislativ si un primar.

• Cel mai inalt varf muntos din Brazilia este Pico da ;eblina din Fu@ana, cu '302 demetri. #ntreaga coasta atlantica este ocupata de lanturi muntoase, unele aungand la'3 de metri inaltime.

• Hegea braziliana se bazeaza pe vec+i traditii romano-germanice. Prin urmare, Braziliaurmeaza conceptul de drept civil. Hegea fundamentala a Braziliei este Constitutia"ederala. Aceasta a fost promulgata pe & octombrie %3.

• #n Brazilia, anul incepe Kdupa CarnavalK, adica cel devreme dupa umatatea luifebruarie 577.

• #n Brazilia barbatii nu stiu sa faca treburi casnice5 nu stiu sa faca curat, sa foloseascamasina de spalat, nu stiu sa gateasca nici macar sa arba orez. ;u stiu ca coasa unnasture. ;u stiu nici macar sa sc+imbe roata de la masina. Pare ca au fost creati in altalume 577

• #n Brazilia cuplurile stau unul langa celalat in baruri sau restaurante ca si cum ar inmasina unul langa altul.

• #n Brazilia clientul nu cere bere dar c+elnerul aduce oricum 577.

• #n Brazilia toata lumea sustine o ec+ipa de fotbal, nu conteaza de unde e ea.

• #n Brazilia la E sau la radio este mereu un preot care vorbeste despre ceva.

)

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• #n Brazilia totul este foooooarte incet. normal sa i blocat in trac toata ziua dar sanu dormi la semafor. Aici trebuie sa i rapid si sa pleci inainte sa se faca verde. Geasemeni e normal sa stai la coada la magazin % minute desi in fata ta e numai opersoana. Casiera uneori trebuie sa introduca codul de bare manual, c+eama altfunctionar pentru autor dar cand iti vine tie randu trebuie sa scoti rapid cardul, desi aiasteptat o gramada dupa casiera sa introduca un pret acum trebuie sa te misti rapid

ca altfel iti spune5Kputeti sa scoateti cardul din aparatK 57.

• #n Brazilia c+inezii sunt aponeziL pe asta nu prea am inteles-o dar mi se pare superamuzanta 5777.

• #n Brazilia muzica face parte din viata. *rice loc are muzica live. !ulti brazilieni stiusa cante la c+itara dar nu considera ca stiu sa cante daca ii intrebi.

• #n Brazilia politica nu e de dreapta sau de stanga. Brazilia e o tara de stanga inanumite c+estiuni si de dreapta in altele. Ge eemplu iti poti pierde serviciul intr-o zifara aviz. ista diferente enorme intra saraci si bogati 6aici ce in Romania pare

saracie ar c+iar decent7. a castigi de ' de ori salariul minim e normal si a castigasalariul minim e si mai normal. Copiii din clasa de miloc sau mai sus studiaza toti inscoli particulare, biserica are un impact maor in deciziile politice. Pe de alta parteeista un sistem public de sanatate, statul are multe institutii, multi functionari publici,au sucient pentru a auta oamenii din regiuni mai putin dezvoltate. Fuvernul insusieste o mitura de conservatori, liberali si socialisti.

• #n Brazilia e normal sa intalnesti pe cineva, sa conversezi, sa zici Kne mai vedem,iesim la un sucK fara sa sc+imbi nici macar numarul de telefon.

• #n Brazilia, cuvantul Ka apareaK in general inseamna Ka nu apareaK, daca zici Kaparmai tarziuK inseamna Knu vinK.

• #n Brazilia telenovelele sunt mai importante decat cinemaul. Gar cinematograanationala e buna.

• #n Brazilia mancarea sarata e fooooooarte sarata si mancarea dulce fooooooartedulce. Pana si mancarea inseamna muuuulta mancare 57. Asta cu saratu si dulceleuneori e prea de tot c+iar si pentru mine caruia ii plac dulciurile cel putin, acum m-amcam lasat, prea mult strica.

• #n Brazilia se produce cea mai buna cafea din lume. pacat ca nu se prepara bine sie plina de za+ar. Plus ca nu prea se gaseste cafea braziliana buna in Brazilia.

• #n Brazilia fotbalul e aproape o religie si ecare ec+ipa e o capela.

• #n Brazilia oamenii cred ca a conduce prost, a avea trac, constructii cu intarziere,coruptie, birocratie, lipsa de educatie, etc, sunt concepte specic braziliene. Gar eu nuam fost in nicio tara unde oamenii conduc bine, unde nu eista trac, undeconstructiile se termina in termen, unde coruptia e numai teorie si unde toti sunt bineeducatiM

• #n Brazilia a face sport inseamna a merge la sala sau a uca fotbal. Atat 57.

• #n Brazilia nu te speria daca esti invitat la ziua unui copil de ' ani. or mai multi

adulti decat copii si mai multa bere decat suc. i nu te speria daca pare mai multincoronarea unui rege roman decat aniversarea de doi ani, Ke normalK 57.

/

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• #n Brazilia Gumnezeu este foarte prezent, cel putin in limba5 Kmergi cu GumnezeuK,Kdaca vrea GumnezeuK, KGumnezeu sa ma auteK, K*f, GumnezeuleK, K!ultumescGomnuluiK, Kpentru numele lui GumnezeuK. Ce bine ca l e brazilian 6o gluma facutade presedinta Gilma cu putin timp in urma intr-un contet international7.

• #n Brazilia barbatii se imbratiseaza mult, dar nu e numai o imbratisare, se

imbratiseaza, isi ating umerii, burta sau spatele 577.• #n Brazilia folosesti degetul mare Kt+umbs upK pentru orice5 Kesti bine?K,KmultumescK, Kscuza-maK.

• #n Brazilia cand un lm e la televizor e mereu la televizor pentru cateva zile pe toatecanalele.

• #n Brazilia au un fel neobisnuit de a vorbi lucruri foarte obisnuite. Ge eemplu candintalnesti o persoana zici Kbuna ziuaK dar se mai zice Ksi acum?K. i acum ce? Pare ofraza neterminata. (n raspuns normal e Kimagineaza-tiK. #magineaza-ti ce 57?

• #n Brazilia toata lumea adora 4oricelele de porumb si +ot-dogul 6in portug+eza sezice Kcainele erbinteK57, traducere mot-a-mot din engleza7.

• #n Brazilia multe locuri stiu sa se vanda ca si cum ar cele mai bune. Ge eemplu ambaut cea mai buna caipirin+a din oras in mai multe locuri din oras 57. (n alt superlative Kcel mai mare din America HatinaK. ;u costa nimic si nimeni nu se supara.

• #n Brazilia au un mod super ciudat de a pronunta anumite cuvinte. ezi scris KutilKdar pronunti KuciuK. Ha fel KfacilK se citeste KfaciuK, KinternetK e KinterneciK, KrocDK sezice Kroc+iK etc. 577.

•

#n Brazilia toata lumea se spala pe dinti la servici dupa pranz.• #n Brazilia, versiunea digitala pentru Ka sta la coadaK este Ka introduce coduriK. Habanca pentru a scoate bani ai nevoie de ' coduri. Ha magazin daca cititorul de coduride bare nu functioneaza se introduc cifrele manual. Gaca vrei sa platesti ceva folosestio +artiuta care are un cod de & de cifre. ;u sunt atatia atomi in (nivers catecombinatii se pot face cu & de cifre insa brazilienii au fost siguri ca acopera toatesituatiile 577. !ereu gresesti o cifra cel putin. #ntarzie totul.

• #n Brazilia mereu aparatele de carduri sunt Kin aerK. !ai ales cand trebuie sa incarcicardurile de transport sau sa platesti cu cartea de credit.

• #n Brazilia eista un loc numit KcartorioK 6un fel de notar7. Gaca scrii 6tu saualtcineva7 o declaratie tre sa mergi la cartorio sa autentici semnatura taN apersoanei, altfel documentul nu e valabil desi e scris de mana si semnat. Eoti brazilieniiau semnatura pastrata intr-un carorio si mereu trebuie sa mergi acolo unde are elsemnatura pastrata pentru a autentica documentul.

• #n Brazilia pare ca profesiunea unde persoanele sunt cele mai fericite sunt oameniicare colecteaza gunoiul. i sunt mereu veseli si merg dupa camion in pasi de Carnaval.unt atleti, au energie sa alerge, sa arunce sacii, sa tipe si sa vorbeasca cu femeilecare trec pe strada 577. ;u stiu daca va aduceti aminte ca la inc+iderea ocurilorolimpice de la Hondra, la nal au fost cateva minute cu Brazilia 6unde va urmatoareaolimpiada7 si momentul a fost desc+is de un maturator care dansa samba 577.

&

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• #n Brazilia persoanele ies din casa parintilor numai cand se casatoresc. Adica suntmulte persoane trecute de ) de ani care inca locuiesc cu parintii.

• #n Brazilia uneori cand intalnesti o persoane zici KBeleza?K si ei raspund KJoiaK. Eraducand are putin sens, pare un dialog intre Galai-Hama si un discipol al lui. Ar K"rumusetea?-BucuriaK.

• #n Brazilia sa ne intalnim la ora inseamna ora 3 sau dupa sau deloc si nu se anuntanici macar cu ' minute inainte. Gaca apare persoana pana la 3 umate bine, daca nu,sigur nu vine. super normal si nu se supara nimeni.

• Aici in Brazilia totul e ga@. A bea ceai5 e ga@. A cere o cola diet5 e ga@. A uca vole@5 ega@. A bea vin5 e ga@. a nu-ti placa fotbalul5 e ga@ 6clarMM7. A francez5 e ga@ 577 +i+i+.a i preocupat despre cum te imbraci5 e ga@. a nu vorbesti ca cineva e ga@5 si asta ega@. A se intelege ca e o societate KputinK mac+ista 577.

Stiai ca?

• Brazilia este cea mai mare tara din America de ud, a cincea din lumea ca suprafatasi numar de locuitori.

• #n Brazilia traiesc in ur de % milioane de copii ai strazii care supravietuiesc dincersit si furt.

• electionata de fotbal a Braziliei este singura ec+ipa prezenta la ecare turneul nalde Cupa !ondiala detinand si recordul de trofee castigate 6&7.

• ;umarul record de spectatori la un meci de fotbal a fost la meci din Brazilia in anul%3& cand %33.&/ de spectatori au asistat, in tribunele tadionului !aracana din Riode Janeiro, la nala Campionatului !ondial dintre Brazilia si (rugua@.

• "luviul Amazon traverseaza noua tari5 Brazilia, Peru, Columbia, enezuela, cuador,Bolivia, Fu@ana si Fuiana "ranceza.

• 2&1 din total populatiei braziliene locuieste in zonele urbane.

• Brasilia este singura capitala de stat a lumii construita in secolul '.

Ştiai c!" Brazilia a a#ut drept sport naional artele mariale?

Capoeira este la baz9 o art9 mar8ial9 brazilian9, un dans de lupt9 ale c9rei originiprovin din regiunea african9 ;OFolo unde este cunoscut sub numele de dansul zebrei.

Ha origine a fost adoptat de c9tre sclavii de pe plantaii pentru a-Qi rezolva con4ictele,dar apoi a devenit un limba comple al trupului.

>n capoeira sunt cinci elemente importante5 roata, dou9 esc+ive Qi trei lovituri depicior, dar este nevoie de voin9 :i dedicaie.

Ee+nica de lupt9 se distinge printr-o 4eibilitate deosebit9, cu foarte multe rotiri,salturi :i mi:c9ri acrobaticeL =n mod tradi8ional pe timpul luptelor se c<nt9 muzic9 dinperioada sclavagist9 a 89rii.

0

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Persoana care practic9 acest sport este liber9, se bazeaz9 foarte mult pe improvizaie,iar instructorul =i =nva9 c<teva miQc9ri apoi practicantul este liber s9 le eerseze f9r9reguli precise.>n anul %3)2, dictatorul na8ionalist Fetlio argas a ales capoeira drept sport na8ional,decizia lui ind in4uen8at9 de o prezentare f9cut9 de c9tre maestrul !estre Bimba.

$. G%&G'()*%

Brazilia 6portug+ez9 Brasil7, ocial 'epu+lica )ederati#! a Braziliei 6Repblica"ederativa do Brasil7, este o republic9 federativ9 format9 din '2 de unit9i federativeS Gistrictul "ederal Qi '0 de state. Tara este =mp9rit9 administrativ =n &.&0/ demunicipii.

>n ' avea o populaie de %3.0%'.%/ de locuitori Qi o suprafa9 de.&%%.30& DmU, ocup<nd /21 din teritoriul continentului sud-american. Comparat9 cucelelalte 9ri ale lumii, Brazilia ocup9 locul al cincilea dup9 num9rul populaiei Qi

aceeaQi poziie dup9 suprafa9. "iind a noua putere economic9 din lume Qi cea maimare din America Hatin9, Brazilia are ast9zi o in4uen9 internaional9 mare, at<t lanivel regional c<t Qi la nivel global. Ge asemenea, aproimativ %&-'1 dinbiodiversitatea mondial9 se concentreaz9 aici, eemple ale acestei bog9ii indP9durea Amazonian9, Pantanal Qi Cerrado.

Brazilia se =nvecineaz9 cu enezuela, Fu@ana, urinam Qi Fu@ana "rancez9 la nord,cu statul columbian la nord-vest, cu Peru Qi Bolivia la vest, cu Paragua@ Qi Argentina lasud-vest Qi cu (rugua@ la sud. Gintre 9rile Americii de ud, doar C+ile Qi cuador nuau frontier9 comun9 cu aceast9 ar9. Ha nord-est, est Qi sud-est, Brazilia are ieQire la*ceanul Atlantic. Ge asemenea, =n larg, departe de coast9, ara posed9 Qi c<teva

ar+ipelaguri, cum ar "ernando de ;oron+a.>nainte ca portug+ezii s9 aung9 =n Brazilia, acest teritoriu era locuit de aproimativ

& milioane de amerindieni. *cial, cel care a descoperit Brazilia este Pedro VlvaresCabral. Ha '' aprilie %&, Cabral a luat =n st9p<nire coastele orientale braziliene,teritoriu care ast9zi corespunde, aproimativ, cu zona =n care se a49 oraQul Portoeguro 6statul Ba+ia7. Colonizarea a =nceput =n %&)' odat9 cu fondarea cet9ii Woincente de !artim Afonso de ousa. !ai t<rziu, la 2 septembrie %'', Brazilia Qi-adeclarat independena Qi a devenit o monar+ie constituional9. #mperiul Brazilian aavut o eisten9 de 02 de ani, perioad9 =n care a fost condus de doi =mp9rai. >n %3,o lovitur9 de stat militar9 a cauzat demisia primului ministru Afonso Celso de Assis

"igueiredo. Apoi, sub in4uena miQc9rii republicane, mareQalul Geodoro da "onseca aproclamat republica Qi a forat eilul familiei imperiale. Gup9 lovitura de stat, #mperiulBraziliei s-a transformat =n Republica tatelor (nite ale Braziliei, Geodoro da "onsecadevenind primul preQedinte al Braziliei. >n secolul al II-lea s-au remarcat personalit9ipolitice precum Fetlio argas Qi Juscelino Xubitsc+eD.

>n ciuda faptului c9 Brazilia este a cincea ar9 a lumii ca populaie, ea are una dintrecele mai mici densit9i ale populaiei. !aoritatea locuitorilor tr9iesc =n zonele situatede-a lungul litoralului, pe c<nd interiorul Qi partea de vest se caracterizeaz9 printr-opopulare etrem de sc9zut9.

Brazilia este unica ar9 american9 =n care limba ocial9 este portug+eza, acest lucruind rezultatul coloniz9rii portug+eze. Religia predominant9 este romano-catolicismul,Brazilia ind statul cu cel mai mare num9r de catolici de pe Flob. ist9 =ns9 Qireprezentani ai altor culte, =n special protestani, dar Qi atei. ocietatea brazilian9

2

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

este, printre altele, una dintre cele mai diverse din punct de vedere etnic, indformat9 din descendenii europenilor, popoarelor auto+tone, africane Qi asiatice.

>nainte de a primi numele Brazilia, teritoriile fostei colonii portug+eze au purtatdiverse denumiri, ca de eemplu5 !onte Pascoal 6!untele PaQtelui7, insula era Cruz6Adev9rata Cruce7, Eerras de anta Cruz 6T9rile ntei Cruci7, ;ova Husit<nia 6;ouaHusitanie7 Qi CabrYlia 6dup9 Pedro Vlvares Cabral, descoperitorul ocial al regiunii7.;umele ocial actual, =n portug+ez9 este5 Repblica "ederativa do Brasil, iar =nrom<n95 Republica "ederativ9 a Braziliei, care a intrat =n uz =n %302. Genumirileprecedente includeau Qi sintagmele5 #mperiul Braziliei Qi apoi, =n portug+ez9 stados(nidos do Brasil, =n rom<n95 tatele (nite ale Braziliei.

Ge-a lungul secolului al I#-lea, s-a format sistemul economic al sclavagismului.Primii sclavi =n Brazilia erau indivizi ai triburilor b9QtinaQe, dar dup9 o serie de atacuris<ngeroase comise =mpotriva colonizatorilor a =nceput aducerea de captivi noi dincoloniile africane ale Portugaliei. Eot =n aceast9 perioad9 s-au =ntreprins Qi primele =ncerc9ri de eplorare a interiorului continental, proces care s-a dezvoltat =n secolul

urm9tor.>n noiembrie %2, trupele lui ;apoleon Bonaparte au forat curtea portug+ez9 s9

se refugieze =n Brazilia. Regele #oan al #-lea a sosit =n Rio de Janeiro =n % dup9semnarea alianei defensive cu Anglia. >n acelaQi an s-au desc+is porturile brazilienevaselor naiunilor =mprietenite, marc<nd sf<rQitul epocii coloniale. C<nd oraQul Rio de Janeiro a fost declarat capital9 a Regatului (nit al Portugaliei, Braziliei Qi Algarvelor,Brazilia s-a transformat de iure din colonie =n metropol9, act f9r9 precedent =n istoriaomenirii.

;oua situaie politic9 a nemulumit multe grup9ri in4uente ale societ9iiportug+eze, stare ce a culminat prin Revoluia Hiberal9 de la Porto declanQat9 =n %'.

Hiberalii au cerut regelui s9 revin9 =n Portugalia Qi s9 restabileasc9 statutul de coloniepentru Brazilia. #oan al #-lea a revenit =n ar9 =n %'%, numind pe ul lui, Pedro, =nfuncia de regent al Braziliei. GeQi a purtat titlul regal, #oan al #-lea a pierdut aproape =ntreaga putere =n urma revoluiei, av<nd =n continuare doar rol simbolic Qireprezentativ. Hiberalii au =ncercat s9-l foreze Qi pe regent s9-Qi stabileasc9 reQedinala Hisabona, ceea ce ar dus la pierderea tuturor privilegiilor Qi implicit la revenirea lastatutul de colonie al Braziliei. Petru a refuzat s9 dea curs solicit9rilor Hisabonei Qi careacie a promulgat o lege conform c9reia orice decizie emis9 de Hisabona cu privire lafostele teritorii coloniale braziliene trebuia raticat9 =n Brazilia pentru a se putea pune =n aplicare. >n cele din urm9, la data de 2 septembrie %'', Petru a declarat

independena Braziliei, proclam<ndu-se ca primul =mp9rat al noii 9ri.%poca imperial!

Gup9 declararea independenei, Brazilia a devenit o monar+ie constituional9.#mperiul Brazilian a avut o eisten9 de 02 de ani, perioad9 =n care a fost condus dedoi =mp9rai. Petru # a revenit totuQi =n Portugalia pentru a asigura icei salesuccesiunea la tronul portug+ez, renun<nd la coroana brazilian9. Gup9 o perioad9 deregen9, Pedro al ##-lea, av<nd v<rsta de numai paisprezece ani, a fost =ncoronat ca aldoilea =mp9rat al Braziliei. >n aceast9 epoc9 s-a dezvoltat agricultura Qi s-a construitreeaua feroviar9. Ge asemenea, ara a devenit o important9 for9 militar9 maritim9Ldispunea de cea de-a patra 4ot9 de r9zboi din lume. >n ciuda protestelor oligar+iilor

din Wo Paulo, Rio de Janeiro Qi !inas Ferais, sclavia a fost abolit9 =n %. Cauzeleabolirii sclavagismului au fost multiple, cea mai important9 ind regresul traculuisclavilor din Africa Qi opoziia personal9 a =mp9ratului fa9 de sclavagism.

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Gup9 %2 au ap9rut primele miQc9ri republicane, iar dup9 abolirea sclaviei, Brazilias-a confruntat cu o acut9 lips9 de for9 de munc9, criz9 ce a fost rezolvat9 prinatragerea unui mare num9r de imigrani, cei mai muli din #talia Qi Portugalia. >n %3,o lovitur9 de stat militar9 a condus la demisia primului ministru Afonso Celso de Assis"igueiredo, iar mai apoi, sub in4uena miQc9rii republicane, mareQalul Geodoro da"onseca a proclamat republica, pe %& noiembrie %3, Qi a forat eilul familiei

=mp9ratului.'epu+lica

Gup9 lovitura de stat, #mperiul Brazilian s-a transformat =n Republica tatelor (niteale Braziliei, Geodoro da "onseca devenind primul preQedinte al Braziliei. * perioad9 aRepublicii ec+i a fost cunoscut9 sub denumirea de republica de cafea cu lapte, ceeace f9cea aluzie la alternarea controlului asupra preQediniei =ntre reprezentaniistatelor dominante Wo Paulo Qi !inas Ferais. Junta militar9 a =nceput s9 conduc9republica =n %3). Fetlio argas a fost ales preQedinte ceva mai t<rziu Qi a r9mas =nfuncie, ca dictator, p<n9 =n %3/&. Gup9 restaurarea unei formei de guvernare

democratice, argas a fost ales preQedinte =nc9 o dat9 =n %3&% Qi a r9mas =n funciep<n9 =n %3&/, c<nd s-a sinucis.

Gup9 %3), guvernele braziliene s-au concentrat pe dezvoltarea interiorului 9rii.!andatul lui Juscelino Xubitsc+eD s-a remarcat prin campania politic9 a c9rei deviz9 afost cincizeci de ani =n cinci. Atunci, =n %3&0, a demarat construirea oraQului BrasOlia,care ulterior a devenit capitala Braziliei, =n %30L perioada preQediniei lui Xubitsc+eDs-a caracterizat Qi prin intensiva dezvoltare a industriei.

!ilitarii au acaparat =nc9 o dat9 controlul asupra statului dup9 o lovitur9 de stat =n%30/ Qi au r9mas la putere p<n9 =n %3& c<nd au fost =nl9turai =n urma luptelor dintreregim Qi elitele braziliene. >n %302, numele statului a fost sc+imbat la cel actual,

Republica "ederativ9 a Braziliei. Gemocraia a fost restabilit9 =n %3 c<nd a fostpromulgat9 actuala constituie, iar primul preQedinte democratic ales dup9 dictaturamilitar9 a fost "ernando Collor de !ello. >n %33', Congresul ;aional a votat pentruimpeac+ment-ul =mpotriva lui Collor, dup9 ce acesta a fost implicat =ntr-o serie descandaluri dezv9luite de mediile de informare. #tamar "ranco, succesorul lui, aimplementat Plano Real, un plan economic al c9rui scop primordial a fost =mbun9t9irea situaiei nanciare a statului. (na dintre reformele introduse prin acestplan a fost =nlocuirea monedei de p<n9 atunci, cruzeiro, cu cea nou9, denumit9 real, la =nceput at9 ca valoare la paritate cu dolarul american. PreQedintele actual alBraziliei este Gilma RousseZ, aleas9 =n '%.

Geografe

Gatorit9 =ntinderii 9rii, geograa Braziliei este foarte diversicat9, dispun<nd deregiuni semi-aride, muntoase, tropicale, subtropicale Qi de variet9i climatice de la ceasecetoas9, ploioas9 ecuatorial9, la un climat mai temperat =n zonele sudice. >n Braziliase reg9sesc o serie de superlative mondiale, cum ar Pantanal =n !ato Frosso do ul,una dintre cele mai mari mlaQtini ale lumii Qi rezervaie a biosferei declarat9 de(;C*, #nsula Bananal, cea mai mare insul9 4uvial9 a lumii, #nsula !ara[, cea maimare insul9 4uviomarin9, Anavil+anas, unul dintre cele mai mari ar+ipelaguri 4uvialesau 4uviul Amazon, cel mai mare 4uviu =n raport cu debitul apei curg9toare Qi 4uviulce dispune de cel mai mare bazin +idrograc. Ge asemena, Amazonul este Qi unul

dintre cele mai lungi din lume.

(pe

3

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Brazilia dispune de cea mai =ntins9 reea +idrograc9 a lumii. Principale 4uvii careformeaz9 cele mai importante bazine sunt Amazon, Wo "rancisco, ParanY, (rugua@ QiParagua@. Amazonul este cel mai lung 4uviu din lume 6dup9 ;il7, travers<nd Brazilia dela vest la est prin P9durea Amazonian9. Bazinul s9u este cel mai =ntins, peste 01 dinacesta desf9Qur<ndu-se pe teritoriul acestei 9ri, cuprinz<nd 4uviul propriu-zis Qi alteaproimativ %.% de r<uri. Amazonul =n sine se formeaz9 pe teritoriul Braziliei la

con4uena r<ului ;egro cu r<ul olim\es.,a-ionalit!-i şi etnii

Populaia Braziliei este compus9 din grup9ri etnice Qi rasiale diverse. (ltimulrecens9m<nt, realizat de #nstitutul Brazilian de Feograe Qi tatistic9, a pus =neviden9 urm9toarele date statistice5 din punct de vedere rasial, o pondere de 221 apopulaiei este reprezentat9 de Albi, %)1 S pardo 6brunii7, 01 S negri, '1 S asiatici,iar %1 S reprezentani ai populaiei indigene. >n perioada de st9p<nire portug+ez9,aproimativ 2. de coloniQti din Portugalia Qi peste ' milioane de sclavi aduQi dinAfrica au populat teritoriul actual al Braziliei.

>ncep<nd cu perioada t<rzie a secolului al I#I-lea, Brazilia Qi-a desc+is frontiereleimigranilor Qi au intrat =n ar9 persoane din aproimativ 0 de state. & milioane deimigrani europeni au auns =n Brazilia numai =ntre anii %2 Qi %3&), maoritatea indde origine italian9, portug+ez9, spaniol9 Qi german9. Ha =nceputul secolului al II-lea,4uul de imigrani din Asia, mai ales din Japonia Qi *rientul !ilociu, a cunoscut ocreQtere semnicativ9 =n ponderea imigranilor. AceQtia Qi urmaQii lor au in4uenatputernic compoziia etnic9 a Braziliei, duc<nd la apariia a nenum9rate diaspore careeist9 Qi ast9zi. Aici tr9ieQte cea mai mare populaie de origine italian9 din afarafrontierelor #taliei, cea mai mare populaie de origine aponez9 din afara teritoriului Japoniei, mai muli libanezi dec<t =n Hiban 62 milioane7 Qi cea de-a doua populaie ca

num9r de origine german9 care tr9ieQte =n afara statului german. >n general,maoritatea cet9enilor brazilieni au origine mit9, euro-afro-amerindian9. >ntreagapopulaie poate considerat9 un amalgam etnic singular, dar f9r9 subgrupuri etniceclare.

%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Brazilia o tara uriasa dar ciudata in /elul ei

• Brazilienii nu concep sa e punctuali, iar sfertul academic este pentru ei o notiunenecunoscuta. Gaca te prezinti la o intalnire cu %-' ore intarziere, asta nu constituie ocuriozitate. C+iar si programele E au intarzieri de %-%& minute.

•

#n afara cadrului ocial, atat brazilienii, cat si braziliencile umbla prin oras in slapi.ste incaltamintea lor preferata, atunci cand se duc la cumparaturi.

• #n Brazilia, orice familie, c+iar si din clasa milocie, isi angaeaza o menaera. ;umaifamiliile cele mai sarace se apuca sa-si faca singure treburile casei.

• #n locuintele braziliene, nu eista covoare, pardoselile ind goale. Covorul esteconsiderat ceva ecentric, de care se folosesc alte popoare.

• #n apartamente sunt tot atatea camere de baie, cati locatari eista acolo. ;u secade ca doua persoane din aceeasi familie sa faca baie in aceeasi incapere.

• Pe cat de variata este alimentatia in restaurant, pe atat de monotona este in familie.*amenii mananca zilnic cam acelasi lucru5 o ertura din orez, carto si fasole, plusrasol de vita. Carnea de porc nu este agreata.

• trazile sunt pline de cersetori si vagabonzi. Cersetoria nu este considerate o rusine,ci o profesie.

• Brazilia practica cele mai ridicate impozite la importuri din lume. Ge aceea,produsele din import sunt de '-) ori mai scumpe decat in (A.

• Anafalbetismul se ridica la )1, din populatie. Eotusi, umatate din locuitori stiu sasemneze, dar nu pot citi un anunt.

• #n mod gresit s-a acreditat ideea ca brazilienii sunt toti bruneti. #n partea de sud atarii, indeosebi femeile, sunt in maoritate blonde.

• #n marDeturi, se practica in mod curent cumpararea pe datorie. Ca urmare, c+iarpreturile sunt asate in stilul 0']%', ceea ce inseamna %' reali platibili in 0 ratede cate ' reali.

• Brazilia este sigura tara americana unde nu te descurci deloc cu limba engleza.Gaca nu stii portug+eza, esti mort.

• !aoritatea familiilor braziliene au cel putin trei copii. unt rare familiile care n-audecat doi.

• Perioada carnavalului de la Rio este considerata sarbatoare nationala si in acele zilenu lucreaza nici o institutie publica, eceptand politia si bancile.

• ao Paulo este orasul cu cel mai mare numar de aponezi din lume, situati in afara Japoniei.

• #n Brazilia locuiesc cei mai multi italieni si cei mai multi germani, situati in afara tariilor. Geasemeni, locuiesc mai multi libanezi, decat in Hiban 62 milioane7

%%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• Brasilia, capitala Braziliei, este singura capitala din lume construita in secolul II.Constructia a inceput in %3&0, iar orasul a devenit ocial capitala tarii la '' aprilie%30.

• Populaia brazilian9 este popor etrem de mit de la origini la dialect, de la religie laras9, de la naionalitate la tradiii.

• >n Brazilia se a49 cea mai mare comunitate aponez9 din afara Japoniei

• Eot aici se g9seQte, de asemenea, o comunitate impresionanta de evrei practicanicu originile =n #srael

• ist9 numeroase oraQe =n care predomin9 francezii, altele =n care populaiamaoritar9 este alc9tuit9 din germani etc.

• Cel mai r9sp<ndit nume de familie este ilva, opiune de nume dat9 de guvernul

portug+ez sclavilor aduQi din Africa• "iind ara cafelei, aceasta reprezint9 un obicei foarte =nt<lnit =n cultura brazilian9. >nafara servirii la micul deun, femeile, =n special, se reunesc =n ecare dup9-amiaz9 =n urul orelor %0-%2 pentru a mai savura o ceaQc9 de cafea Qi a =mp9rt9Qii =nt<mpl9rile depeste zi.

• Cafeaua este considerabil mai uQoar9 Qi aromat9 dec<t =n 9rile europene, astfelpoate savurat9 =n mai multe etape de-a lungul zilei.

• !asa principal9 a zilei, masa de pr<nz, este aproape =n ecare zi alc9tuit9 din

aceleaQi alimente. e obiQnuieQte preg9tirea mai multor tipuri de produse care suntulterior adaugate =n farfurie =n acelaQi timp, =n funcie de preferin9. Astfel avem caelemente principale ale mesei de zi cu zi5 fasole roQiatic9 bogat9 =n bre Qiantioidani, orez alb simplu, salat9 de legume Qi carne 6vit9, pui sau peQteL porcul seconsum9 =n cantit9i insemnicative7.

• Eot din capitolul alimentaie, in s9 menionez ca brazilienii sunt, probabil, cei maimari consumatori de pizza. îlnic se consum9 peste %,& milioane de pizza =n =ntreagaar9, dintre care mai bine de . doar =n ao Paulo.

• *rice eveniment important ori o simpl9 ieQire =n oraQ se =nc+eie cu o _tradiional9pizza

• !ai mult dec<t at<t, =n cazul =n care faci sau primeQti o vizit9, este aproapeobligatoriu s9 se comande pizzaL toat9 lumea va etrem de fericit9, nu doar pentruca este comod Qi sunt opiuni pentru toate gusturile, dar aproape nimeni nu g9teQteprin aceste locuri

• (n lucru care m9 bucur9 este c9 poi comanda f9r9 nicio problem9 o pizza alc9tuit9din dou9 um9t9i diferite

%'

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• Eipurile de pizza sunt ceva foarte revoluionar, probabil ineistente =n alte coluri alelumii5 avem de la vinete la c<rnai, de la dovlecel la palmito 6inima palmierului `foaaarte bun7. Eoate aceste trebuie s9 e stropite din abunden9 cu ulei de m9sline,etrem de utilizat prin aceste locuri.

• "emeile sunt cele care conduc =n familie, deQi muli nu accept9 s9 spun9 asta cu

voce tare, ei sunt conQtieni de acest lucru. le sunt cele care iau deciziile =n cas9,indiferent de domeniu, e c9 se pricep, e c9 nu.

• Grept urmare a muncii sclavilor care s-a desf9Qurat p<n9 de cur<nd pe teritoriulBraziliei, =n casele braziliene g9sim angaatele casnice. Acestea lucreaz9 cu carte demunc9 Qi toate actele =n regul9, av<nd c+iar foarte multe benecii oferite de guvern.Angaatele lucreaz9 sub un program normal, de luni pana vineri de la 3 la %2,ocup<ndu-se de treburile zilnice ale casei5 m<ncare, sp9lat, cur9enie etc.

• Pe l<ng9 asta, depinz<nd de ecare familie =n parte, avem =n plus o angaat9 care

lucreaz9 doar o dat9Ns9pt pentru o cur9enie general9, o angaat9 care se ocup9 cuc9lcatul rufelor Qi o alta, bona, care are gri9 de copii, =n funcie de caz.

• !anic+iura, o+, manic+iura. (n aspect at<t de important =n cultura brazilian9."iecare femeie are gri9 de manic+iur9 la salonul de =nfrumuseare, niciodat9 acas9, iarmanic+iurista are o te+nic9 speciala de a t9ia cuticulele Qi de a aplica oa pe care nu omai v9zusem niciodat9 =nainte, absolut splendid. * manic+iura ne=ngriit9 poatereprezenta motiv de b<rf9 Qi disrespect.

• Ceea ce nu lipseQte pe aceste meleaguri este salonul. Avem un mic salon de =nfrumuseare la ecare coliQor de strad9, dupa ecare banc9 sau farmacie.

• Braziliencele de peste / de ani sunt un motiv de indivie pentru cel9lalte naiuni.#ndiferent de ocazie, zi sau stare de spirit, femeile sunt =mbr9cate impecabil tot timpul,oric<nd preg9tite pentru o ieQire =n oraQ 6activitate preferat97. Cerceii reprezint9 unelement etrem de utilizat, poate mai mult dec<t necesar. Ge la primele ore ale zileine lovim de cercei cu m9rimi de / ori mai mari dec<t urec+ea posesoarei Qi cu maimulte pietre preioase dec<t la propria-i nunt9. +atever.

• (n lucru la fel de important =n cultura brazilian9 este telenovela. Ga, telenovela.>ns9 telenovelele braziliene nu sunt la fel de dramatice ca cele meicane, seaseam9n9 mai mult cu serialele. ingura televiziune care se a49 la standarde ridicate,Flobo, este cea mai mare produc9toare de telenovele din America de ud Qi unuldintre cei mai importani formatori de opinie. Astfel, opiunile =n materie de canalede televiziune sunt etrem de limitate. *ri urm9reQti Flobo, ori =nc+izi televizorul. Ginpunctul meu de vedere, problema este c9 avem telenovela de la ora %2, de la ora %,de la ora ', de la ora '% Q.a.m.d.

• Reprezent<nd un aspect at<t de important, oamenii =Qi spun5 _;e vedem dup9telenovel9, _Ee sun =nainte de telenovel9. uperb, nu?M

• 9lile de for9 sunt pline oc+i cu persoane de v<rsta a treia care se =ngriesc de

s9n9tate, =n timp ce tinerii se ocup9 de corpul lor =n c<rciumile mai des =nt<lnite pestr9zi dec<t saloanele de care vorbeam ceva mai sus. 6Bere m<ncare de c<rcium9 ]love7

%)

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

• ;um9rul operaiilor estetice =n r<ndul femeilor, dar Qi al b9rbailor pe care =i poiobserva cu oc+iul liber pe strad9, este =nsp9im<nt9tor. >n special femeile trecute deprima tineree apeleaz9 la aceste procedure, c9ut<nd tinereea f9r9 b9tr<nee =nm<inile medicilor esteticieni, =n boto, acid +ialuronic sau liposucii.

• Banii zici aproape nu mai sunt folosii. Eotul se pl9teQte cu cardul. P<n9 Qi v<nz9torii

ambulani dispun de un P* Qi =i ofer9 posibilitatea de a pl9ti cu cardul.

• >ntrebarea de care te loveQti la ecare sesiune de cump9r9turi este5 credit saudebit? =ntrebare care a =nceput s9 ma dispere, personal. Asta este doar una dinmultele strategii folosite pentru a am<na plata produselor cump9rate cu c<teva zile, =ns9 factura de la sf<rQitul lunii s-ar putea s9 =i produc9 palpitaii din cauza dob<nzii.

• Aici totul, E*E(H, poate cump9rat =n rate cu cardul de credit. uma este cea caredicteaz9 num9rul ratelor. Cu c<t suma c+eltuit9 este mai mare, cu at<t ratele sunt maimulte.

• >n cazul =n care plata se face deodat9, poi benecia de un discount semnicativ.

(/rodisiace si potiuni magice

#ntr-o vreme, Pentagonul punea la cale dezvoltarea unei bombe cu efect afrodisiac.Aceasta ar trebuit sa dezvolte la dusman o atractie irezistibila intre soldati,neutralizandu-i in acest fel.C+iar si astazi, in unele regiuni ale Braziliei, inca se prepara Kcafeaua dragosteiK. Eraditia spune ca femeia sa-i pregateasca o cafea iubitului ei, pe care sa o ltreze

printr-un c+ilot purtat. Aceasta bautura se pare c-ar avea efect afrodisiac.#n timpul domniei lui Hudovic al I#-lea, in aunul casatoriei, viitorul mire facea o baiein balegar pentru a preveni penele seuale.

Cataratas del #guazo din America de ud este mai mult cunoscut9 sub numele decascada #guazo. Parte a r<ului Rio #guazo, cascada se a49 la frontiera dintre ArgentinaQi Brazilia. Aceast9 cascad9 are o l9rgime de ' 0' metri iar apa cade de la o =n9limede ' metri.

;umele #guazo provine din limba indigenilor din zon9 Qi semnic9 ap9 mare.

;umeroase insule de-a lungul marginii sale de '.2 Dm, separ9 cascada =n mai multecascade Qi cataracte mai mici, cu =n9limi =ntre 0 Qi ' metri. ;um9rul acestorcascade mici variaz9 de la %& la ), =n funcie de nivelul apei. Aproimativ umatedin debitul 4uviului trece printr-o pr9pastie =nalt9 Qi =ngust9, numit9 F<tul Giavolului6Farganta del Giablo =n spaniol9 sau Farganta do Giabo =n portug+ez97.

Ha cascad9 se poate aunge prin dou9 oraQe principale, de pe ecare parte a cascadei5Puerto #guaz =n Argentina Qi "oz do #guau =n Brazilia, de asemenea cascada poate accesat9 Qi de la Ciudad del ste, Paragua@.

. *ST&'*%

#nainte de venirea eploratorilor portug+ezi condusi de Pedro Alvares Cabral in %&,in Brazilia au eistat popoare semi-nomade, vreme de %. de ani. #n urmatoareletrei secole, teritoriul a fost colonizat de portug+ezi si eploatata de lemn, trestie de

%/

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

za+ar, cafea si aur. "orta de munca era compusa din sclavi amerindieni si africani.ingura re-localizare pe alt continent a unei familii regale a avut loc in %, candfamilia regala portug+eza, avand in frunte pe regina !aria # a Portugaliei si ul sau, afugit de armata lui ;apoleon, in Rio de Janeiro, impreuna cu guvernul si nobilimea.Gesi s-au intors in %'%, aceasta perioada a dus la desc+iderea de porturi comercialespre !area Britanie, la acea vreme izolate de restul lumii de catre ;apoleon si la

evaluarea Braziliei ca Regat (nit sub Coroana Portug+eza. (lterior, Brazilia a revenit lastatutul de colonie, fapt ce a rezultat intr-un razboi pentru independenta. #n %'',printul regent Gom Pedro a declarat statul independent #mperiul Braziliei. #n %)& s-asemnat un tratat cu !area Britanie si Portugalia pentru recunoasterea statului.

#mperiul Braziliei se dorea a o democratie in stil britanic, insa in realitate, balantaputerii intre imparat si parlament se asemana cu cea a #mperiului Austriac. clavia afost abolita in %, prin KHegea de AurK a printesei #sabel. Pedro # a fost succedat decatre ul sau, Pedro ##, care la varsta batranetii s-a vazut prins intre con4ictele dintrearmata si cabinet. Pedro ## a fost inlaturat de la tron in %3, cand "ield !ars+alGeodoro da "onseca a instaurat republica federala.

Ha sfarsitul secolului I#I, Brazilia a atras peste & milioane de imigranti europeni, arabisi aponezi. #ntre timp, Brazilia a devenit mai industrializata si colonizata, iar interiorulteritoriului a fost supus eplorarilor si dezvoltarii. Gemocratia braziliana a fost inlocuitade dictatura de trei ori, incepand cu anul %3& ind democratie prezidentiala. #n %33),prin referendum, cetatenii au ales reinstaurarea monar+iei constitutionale.

%&

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

. &B*%CT*% T3'*ST*C%

Statuia lui *isus 4antuitorul din 'io de 5aneiro

"aimoasa si impunatoarea statuie a lui #isus $ristos, este una dintre cele maicunoscute monumente ale lumii si de asemenea una dintre cele mai recunoscute

reprezentari ale !antuitorului.#n anul %&3, parintele Pedro !aria Boss soseste in Rio de Janeiro si este uimit defrumusetea misterioasa a muntelui Corcovado si sugereaza pentru prima oaraconstruirea unui monument religios. Gupa care totul a fost dat uitarii pana in anul%3'% cand a fost repusa pe tapet ideea de a se construi o statuie imensa ca punct dereper pe varful !untelui Corcovado care sa e vizibila din orice punct din Rio.Propunere a fost facuta de catre Ar+idieceza de Rio de Janeiro dorindu-se totodata a si un mod de a marca celebrarea Centenarului #ndependentei Braziliei planicatapentru anul urmator.

Ar+idieceza a organizat un eveniment denumit aptamana !onumentului, pentru aatrage donatii, care au venit in special de la catolici brazilieni. Primele sc+ite au fostrealizate de Carlos *sald, care si l-a imaginat pe $ristos purtand o cruce si tinand unglob, stand pe un piedestal ce simboliza lumea dar, ulterior, sc+itele au fostmodicate.

Prima piatra a statuii a fost amplasata pe data de / aprilie %3'' dar, lucrarile auinceput abia in anul %3'0. tatuia a fost inaugurata pe data de %' octombrie %3)%,dupa aproimativ cinci ani de munca.

tatuia care-l reprezinta pe !antuitorul #sus $ristos cu bratele intinse, binecuvantandparca metropola braziliana Rio de Janeiro, se a4a pe varful muntelui Corcovado, la 2%

metri deasupra nivelului marii si poate observata din toate colturile orasului.Proiectul a fost realizat de $eitor da ilva Costa care a fost autorul proiectului, Carlos*sald care a proiectat designul nal al monumentului si Paul HandosDi care aeecutat sculptura. Ha c+ipul lui #isus a fost autat si de sculptorul roman F+eorg+eHeonida. Ha inaltarea monumentul, s-au folosit cele mai moderne te+nici ale timpului.

!agnica statuie a lui #isus $ristos este o veritabila capodopera de arta, ind unadevarat simbol al orasului Rio de Janeiro si al ospitalitatii brazilienilor care-si primescvizitatorii cu bratele desc+ise.

!onumentul are o inaltime de ) de metri din care metri reprezinta piedestalul, iar

distanta de la o mana la cealalta este de aproape ) metri, ind realizata din betonarmat si cantareste aproimativ % de tone.

Ca si o curiozitate este faptul ca in timpul constructiei nu si-a pierdut viata nimeni cutoate ca, eistau conditii vitrege de munca datorita vantului si inaltimilor mari la cares-au eecutat lucrarile.

Cristo Redentor 6Cristos !<ntuitorul7 este un monument =n Rio de Janeiro 6Brazilia7,amplasat la sud de oraQ, pe muntele Corcovado 62 m7, =n p9durea Eiuca.!onumentul a fost planicat cu ocazia anivers9rii a % de ani de la declarareaindependenei Braziliei. c+iele proiectului au fost =ntocmite de inginerul $eitor ilvaCosta. Gin motive nanciare, numai dup9 zece ani a =nceput construcia lui.

Cu spriinul "ranei Qi aticanului s-a reuQit realizarea proiectului Qi snirea statuii ladata de %' octombrie %3)%. diciul, reprezentativ pentru Art Geco, are o =n9lime de

%0

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

) metri, =mpreun9 cu soclul ) de metri, l9imea la nivelul braelor ' metri Qi ogreutate de 0)& tone. >n soclu se a49 o capel9 unde pot intra %& de persoane,mulaul 6modelul7 din g+ips, precum Qi sculptura a fost efectuat9 de sculptorul francezPaul HandosDi.

Gevenind celebru =n "rana ca portretist, sculptorul rom<n F+eorg+e Heonida a fostinclus de c9tre Paul HandosDi =n ec+ipa care a =nceput s9 lucreze la statuia gigantic9de la Rio de Janeiro =n %3'', ind =ns9rcinat s9 realizeze capul statuii !<ntuitorului.!aterialul de construcie este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic.!onumentul este folosit de biserica catolic9 la diferite anivers9ri ca loc de pelerina. >noraQul bolivian Coc+abamba a fost amplasat un monument asem9n9tor, caredep9QeQte cu m =n9limea monumentului brazilian. >n prezent eist9 =n Brazilia QiPortugalia mai multe copii ale statuii.

tatuia lui #isus a fost proiectata de brazilianul $eitor da ilva Costa si realizata desculptorul francez Paul HandosDi. Eimp de & ani de zile s-a lucrat la faimoasa statuie,pentru ca mai apoi la %' octombrie %3)% sa e inaugurata.

Statuia 46ntuitorului a /ost proiectat! de +razilianul 7eitor da Sil#a Costa şirealizat! de sculptorul /rancez Paul 8ando9s:i a;utat la c<ipul lui *isus desculptorul rom6n G<eorg<e 8eonida.

'ealizarea a durat = ani iar statuia a /ost inaugurat! pe 12 octom+rie 1>$1.e cur6nd a /ost nominalizat! s! /ac! parte dintre cele şapte noi minuni alelumii @ntrAun concurs lansat pe internet. otul se /ace online şi mul-i+razilieni sAau anga;at @ntrAo campanie de lo++ pentru includerea statuii pelista fnal! a celor şapte minuni.

C<ipul cele+rei statui 7ristos 46ntuitorul din 'io de 5aneiro6( )&ST )DC3T % 3, '&4E,

4ult! lume cunoaşte c! statuia 7ristos 46ntuitorul din 'io de 5aneiro esteunul dintre sim+olurile Braziliei dar sunt /oarte pu-ini cei care ştiu c! un

rom6n a /ost cel care a sculptat c<ipul at6t de eFpresi#.

culptorul g9l9ean F+eorg+e Heonida este autorul c+ipului !<ntuitorului Qi a provenitdintr-o familie care a dat numeroase personalit9i 6dintre care liza Heonida-âmrescu Qi Adela Heonida-Paul, surorile sale sau Gimitrie Heonida, cel ce a datnumele !uzeului Ee+nicii din Bucuresti7.

Gup9 ce a luptat =n Primul R9zboi !ondial, acesta Qi-a continuat studiile de art9 =n#talia, iar operele sale au fost =ncununate cu mari premii la Roma 6pentru lucrareaReveilK7 Qi la Paris 6He GiableK7.

>n %3'&, F+eorg+e Heonida s-a mutat =n capitala "ranei, unde Paul HandosD@ tocmaiprimise comanda pentru statuia Cristo Redentor 6$ristos !<ntuitorul7. Cu aceast9ocazie, a fost angaat de HandosD@ s9 sculpteze capul monumentalei statui a lui #isus,conform viata-libera.ro.

>nceput9 =n %3'0, lucrarea a fost nalizat9 =n %3)% Qi a devenit un adev9rat simbol alAmericii Hatine. Revenit =n ar9, F+eorg+e Heonida a continuat s9 sculpteze, =ns9 a

murit la numai /3 de ani, =n prim9vara lui %3/', c9z<nd de pe acoperiQul casei familieisale din BucureQti.

%2

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului c9 Heonida a sculptat maimulte busturi ale membrilor Casei Regale. Hucr9rile sale se a49 =n principal la CastelulBran Qi la !uzeul ;aional de Art9, dar Qi la mari muzee bucureQtene.

F+eorg+e Heonida s-a n9scut la Fala8i, =n %3'. Provenind dintr-o familie in4uent9 dinclasa de miloc, el a fost penultimul dintre cei %% copii. Printre fra8ii lui a fost si opionier9 a ingineriei feminine, lisa Heonida âmrescu :i, de asemenea, inginerulGimitrie Heonida. C<nd tat9l s9u, un o8er de carier9, a fost nevoit s9 p9r9seasc9ora:ul Fala8i, F+eorg+e l-a urmat la Bucure:ti, unde a absolvit liceul apoi a continuatstudiile la departamentul de sculptur9 a Conservatorului de Arte "rumoase. A debutat =n %3%&, la un salon na8ional. Gup9 ce a luptat =n Primul R9zboi !ondial, F+eorg+eHeonida :i-a continuat studiile de art9 =n #talia, timp de trei ani. >n decursul activit98iisale a primit premii la Roma 6pentru lucrarea Reveil7 :i Paris 6pentru lucrarea HeGiable7.

>n %3'& s-a mutat la Paris, unde Paul HandosDi tocmai primise contractul pentrurealizarea statuii gigantice Cristos !<ntuitorul din Rio de Janeiro. F+eorg+e Heonida a

fost angaat de c9tre HandosDi s9 sculpteze capul statuii. Hucrarea a =nceput =n %3'0:i a fost nalizat9 =n %3)%. tatuia a devenit in timp un adevarat simbol al AmericiiHatine. Cu o inaltime totala de ) de metri 6numai capul are ),2& metri7 si o greutatede %.%/& de tone, Cristo Redentor este considerata una dintre minunile lumii moderne.

>ntors =n Rom<nia, F+eorg+e Heonida a continuat s9 sculpteze. A murit =n prim9varaanului %3/', c9z<nd de pe acoperi:ul casei familiei sale din Bucure:ti, =n timp ceculegea 4ori de tei.

Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului c9 Heonida a sculptat maimulte busturi ale membrilor Casei Regale, astfel c9 faimoasa sa contribu8ie din Rio, ar9mas uitat9. Hucr9rile lui F+eorg+e Heonida se a49 azi la Castelul Bran :i la !uzeul

;a8ional de Art9 din Bucure:ti.

Cristo Redentor 6Cristos !<ntuitorul7 este amplasat pe muntele Corcovado 62 m7, =np9durea Eiuca din Rio de Janeiro. Construc8ia a fost planicat9 cu ocazia anivers9rii a% de ani de la declararea independen8ei Braziliei. c+i8ele proiectului au fost =ntocmite de inginerul $eitor ilva Costa. Gin motive nanciare, numai dup9 zece ani a =nceput construc8ia statuii.

Cu spriinul "ran8ei :i aticanului s-a reu:it realizarea proiectului :i sn8irea statuii ladata de %' octombrie %3)%. >n soclu se a49 o capel9 unde pot intra %& de persoane.

Gevenind celebru =n "ran8a ca portretist, sculptorul rom<n F+eorg+e Heonida a fostinclus de c9tre Paul HandosDi =n ec+ipa care a =nceput s9 lucreze la statuia gigantic9de la Rio de Janeiro =n %3'', ind =ns9rcinat s9 realizeze capul statuii !<ntuitorului.!aterialul de construc8ie este compus din beton armat, acoperit cu un strat de mozaic.!onumentul este folosit de biserica catolic9 la diferite anivers9ri ca loc de pelerina. >nora:ul bolivian Coc+abamba a fost amplasat un monument asem9n9tor, caredep9:e:te cu m =n9l8imea monumentului brazilian.

>n prezent eist9 =n Brazilia :i Portugalia mai multe copii ale statuii.

"A!#H#A B(RF$^ H*;#GAF+eorg+e Heonida s-a n9scut =n %3), la Falai, =ntr-o familie reprezentativ9 pentruburg+ezia rom<n9, =n cel mai bun sens al cuv<ntului_, dup9 cum spune scriitorul !i+ai

%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Cantuniari, nepot =ndep9rtat al lui F+eorg+e Heonida. Heonida a studiat laConservatorul de Art9 de la BucureQti, secia sculptur9, continu<ndu-Qi preg9tirea, =ntre anii %3''-%3'&, la Roma. >n aceeaQi perioad9 a realizat dou9 sculpturiimportante, va_ Qi Reveil_. Cea dint<i, o superb9 siluet9 feminin9 din bronz in<nd =n m<n9 un m9r, este epus9 la !uzeul ;aional de Art9 al Rom<niei 6!;AR7, pespaiul verde din faa fostului Palat Regal.

>n %3'&, Heonida s-a mutat la Paris, moment =n care a primit oferta de a sculpta c+ipullui #isus de la Rio. culptorul provenea dintr-o familie cu %% frai, ind penultimul dincei opt r9maQi =n via9. (nul dintre fraii s9i a fost c+iar renumitul inginer GimitrieHeonida.

C(HPE*R(H CA# RFAH Heonida era considerat sculptorul preferat al monar+iei,ind foarte apreciat de Regina !aria Qi de ceilali membri ai familiei regale. Ge aceea,odat9 cu instalarea comunismului, au fost eliminate din atenia publicului, deopotriv9,at<t activitatea Casei Regale, c<t Qi sculpturile lui F+eorg+e Heonida.

* !*ARE E(P#G culptorul F+eorg+e Heonida a plecat dintre cei vii mult prea

devreme, la doar /3 de ani. "amilia Heonida avea o cas9 foarte frumoas9, pe stradaalc<milor num9rul 3. (na dintre surorile sale l-a rugat pe F+eorg+e Heonida s9culeag9 4ori de tei. ra un tei mare, superb, la intrarea =n curte. l a avut o premoniie,a plecat cu inima =ndoit9. >i era puin fric9, dar dup9 aceea a r<s singur de el Qi s-a suit,totuQi, =n copac. * creang9 a cedat Qi a c9zut de la =n9lime. A mai tr9it dou9-trei zile,dup9 care s-a stins_, ne-a povestit scriitorul !i+ai Cantuniari.

*pera lui F+eorg+e Heonida 6foto7 este =mp9rit9 =ntre !uzeul ;aional de Art96!;AR7, !uzeul Ee+nic din BucureQti, Castelul Bran Qi coleciile private ale familiei sauale altor pasionai de art9. Gin cele cinci replici ale sculpturii f<ntul F+eorg+e_, unase a49 acas9 la !i+ai Cantuniari, una la Castelul Bran, unde fusese adus9 de Regina

!aria, una la !;AR Qi una la !uzeul Ee+nic din Parcul Carol #, =ntr-o camer9 =ncuiat9,al9turi de un eemplar al lucr9rii !esto_, realizat9 tot de Heonida. >n curtea !;AR seg9seQte lucrarea va_, iar Reveil_ este epus9 la alonul #nternaional de Art9 de laRoma.

***

*isus lo#it de /ulger

Cea mai mare statuie ce il infatiseaza pe #isus $ristos a fost lovita de fulger in timpulunei furtuni etrem de puternice ce a produs +aos, duminica, in Rio de Janeiro,Brazilia, scrie Gail@ !ail in editia de miercuri.

"urtuna ce a lovit, duminica, Brazilia, a cauzat +aos in randul locuitorilor, mai ales cazeci de copaci au fost trantiti la pamant din cauza vantului puternic. Potrivitautoritatilor, nimeni nu a fost ranit. 6articol februarie '7

%/ectele /ulgerelor asupra statuii lui *isus din 'io de 5aneiro

)aimoasa statuie a lui *isus mantuitorul care stra;uieste de la inaltimeorasul 'io de 5aneiro siAa pierdut #ar/ul unui deget dupa ce a /ost lo#ita de/ulgere.

Gegetul mare al mainii drepte a avut de suferit dupa o furtuna puternica.

%3

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

"ulgerele au ciobit o parte din degetul mare de la mana dreapta a statuii lui #isus.

ituata pe varful !untelui Corvocado, in padurea Eiuca, statuia este frecvent afectatade fulgere, in timpul furtunilor violente.

tricaciunea a fost descoperita dupa ce un elicopter al unei televiziuni a survolatstatuia inalta de ) de metri, inclusa, in '2 printre cele sapte minuni ale lumii

moderne.

#n '%, statuia, a4ata in custodia Ar+idiocezei din Rio de Janeiro, a fost supusa unorlucrari de restaurare a fetei si a mainilor, a caror valoare s-a ridicat la / milioane dedolari.

tatuia, realizata in anul %3)%, va restaurata in curand, a declarat parintele *marRaposo, reprezentantul Ar+idiocezei, adaugand ca aceasta poseda inca rezerve dinpiatra utilizata la realizarea monumentului, in urma cu peste opt decenii. 6articol '%/7

Ha c<teva zile dup9 ce un fulger a deteriorat statuia lui #isus $ristos din Rio de Janeiro,rup<ndu-i un deget, o ec+ip9 de muncitori a urcat =n interiorul monumentului, pentrua-l reabilita, cu doar c<teva luni =naintea =nceperii C! '%/ din Brazilia.

#maginile cu muncitorii suii pe m<inile statuii sau =n interiorul capului acesteia suntspectaculoase Qi s-au viralizat rapid. 6ian.'%/7

PHo de (IJcar este o st<nc9 =n Brazilia care =n traducere ar =nsemna p<ine dinza+9r. t<nca de granit, cu o =n9lime de )30m se a49 =n golful Fuanabara, *ceanulAtlantic. >mpreun9 cu statuia lui #sus Cristo Redentor, situat9 deasupra oraQului Rio de

Janeiro, PWo de Acar face parte din punctele de atracie cele mai importante aleBraziliei. t<nca PWo de Aca a fost pentru prima oar9 escaladat9 =n anul %%2 de unenglez. Pe v<rful st<ncii se poate aunge cu un teleferic numit * Bondin+o. Ha nordde PWo de Acar se a49 Qtrandurile Praia ermel+a, Heme Qi Copacabana 6Rio de Janeiro7.

4untele Pao de (cucar din 'io de 5aneiro

!untele _Paine de za+ar din Rio Ge Janeiro este unul din cele doua obiective turisticeale orasului care nu trebuie ratate. Bineinteles alaturi de tatuia lui #sus C+ristos!antuitorul. Cunoscuta in portug+eza ca PWo de Acar, aceasta stanca din granit in

forma de con se ridica la )3& de metri deasupra nivelului marii. #ntr-o zi senina vetiavea privelisti uimitoare ale tarmului de la Copacabana la #panema, ale golfuluiFuanabara pana la ;iteroi, ale orasului pana la muntii impaduriti.

(n zeu s-a infuriat din cauza ca si-a pierdut iubita tocmai cand trecea pe deasupragranitei dintre Brazilia si Argentina. Eunand si fulgerand de furie, a dat nastere pepamant cascadei *guazu.

Apele mariK 6asta inseamna #guazu in limba guarani7, '2& la numar, intinse pe /Dilometri, il subuga pe privitor cu forta si magnitudinea lor. !ai mult decat un loc incare iti poti umple su4etul de frumusete, cascada #guazu ramane locul in care Robert

'

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

de ;iro, in lmul !isiuneaK, isi ispaseste pacatele fata de guarani, populatia locala,inrobita. #ntr-o scena memorabila, Robert de ;iro, carand in spate o desaga cu armelela care renuntase, zdrobit de asprimea stancilor, strivit de salbaticia vegetatiei,incearca sa invinga cascada #guazu, escaladand-o. Gaca va reusi sa o cucereasca,pacatele ii sunt iertate. ei intelege de ce #guazu a fost pentru actorul american un!unte al lui isif. Privelistea care ti se dezvaluie cand aungi la Cascada iti tintuieste

rul gandurilor si ti se intipareste in inima ca icoana celui mai autentic fragment denatura.

America de ud e diferita de frumusetea cizelata si ranata a oraselor europene. a nute leagana pe ritmuri dulci intr-o atmosfera romantica. ;ici nu te frapeaza precumalteritatea asiatica. America de ud dezvaluie in ecare calator pe omul care nu s-arupt nicicand de natura, care-i poarta in sange ritmurile vii. America de ud itiaminteste ca ecare pas pe care il faci e-un nou prile de bucurie.

C&P(C(B(,(

>nt<mpl9tor sau nu, legenda Copacabanei vorbeQte despre o petrecere de trei zile,iscat9 pe plaa =nc9 s9lbatic9 a oraQului Rio de Janeiro, =n %&. Gou9 balene ser9t9ciser9 =n apele de l<ng9 coast9, iar localnicii s-au str<ns cu mic cu mare s9 levad9, =n frunte cu =mp9ratul lor Pedro al ##-lea Qi suita sa bogat9. Au venit pe os, pe caisau =n tr9suri, aduc<nd cu ei provizii Qi corturi. GeQi balene au disp9rut repede,oamenii au r9mas trei zile Qi trei nopi s9 se distreze =mpreun9 pe plaa cu dune denisip Qi tuQuri.

Gintr-o zon9 de coast9 izolat9, vizitat9 doar de p9s9rile de mare Qi de animalelecobor<te din p9durea tropical9, Copacabana s-a presc+imbat mai =nt<i =ntr-un refugiual pescarilor, abia apoi =n cartier rezidenial, cu pretenii de staiune. #-au trebuit %&de ani pentru aceast9 transformare, dovedit9 a fost cu folos5 de c<iva zeci de ani,ea reprezint9 o atracie turistic9 de top.

>n %3%, cartierul avea dea '. de locuitori, indc9 un prim tunel fusese t9iat =nmunte, pentru a lega restul oraQului de Copacabana. Plaa s-a amenaat =n %3%2, iardup9 doi ani ea era m9rginit9 de bulevardul Atl<ntica, iluminat pe miloc. Pe aceast9arter9 de l<ng9 ocean, apare somptuosul +otel Copacabana Palace, unul dintre celemai cunoscute edicii ale Americii de ud, la vremea c<nd =n Brazilia erau legalizate ocurile de noroc 6anii '7. Au trecut pragul acestui +otel-cazino preQedini,ma+araa+i, actori Qi c<nt9rei celebri, cu toii atraQi de frumuseea Qi etravaganaCopacabanei. hi azi, +otelul de lu ine ridicat9 Qtac+eta ospitalit9ii, scriind maideparte istoria cartierului din sudul metropolei.

uprafata Brazilei este aproape egala cu cea a uropei, care pana la !untii (ral, are% % Dmp5 Brazilia are &%/ 22 Dmp.

Prin comparatie cu Romania este mai mare de )0 ori. #ar fata de Portugalia, a carei

limba o vorbeste, Brazilia este mai mare de 3) ori.

'%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Carna#alul Brazilian 6=n portug+ez9 Carnaval do Brasil7 este un festival anual careare loc de vineri p<n9 =n marea de dinainte de !iercurea CenuQii, care marc+eaz9intrarea =n Postul !are. >n timpul postului creQtinii se abin de la consumul c9rnii QipeQtelui, de aici vine Qi termenul KcarnavalK, de la carnelevare, Ka =nl9tura carnea.KCarnavalul are r9d9cini =n festivalul p9g<n aturnalia, care, adoptat la catolicism adevenit un r9mas bun de la lucrurile lumeQti, =nainte de post.

Carnavalul este cea mai renumit9 s9rb9toare din Brazilia Qi a devenit un eveniment demari proporii. Cu ecepia produciei industriale, a unit9ilor de comercializare cum ar mall-urile, Qi alte afaceri legate de carnaval, ara se opreQte complet intr<nd =ntr-os9pt9m<n9 de festivit9 intense, zi Qi noapte, mai ales =n oraQele de pe litoral.

Carnavalul din Rio de Janeiro este un faimos festival inut anual =nainte de Postul !areQi este considerat cel mai mare carnaval din lume, av<nd zilnic c<te dou9 milioane deoameni pe str9zi. Primul festival de la Rio dateaz9 din %2').

Cetatenii brazilieni obisnuiau sa se opuna Carnavalului pana cand a fost acceptat deguvern ca o epresie a culturii. Carnavalul brazilian modern isi are radacinile in Rio de Janeiro in anii %), cand burg+ezia orasului a preluat practica balurilor si petrecerilormascate din Paris. #nitial a mimat forma europeana a festivalului, iar in timp a preluatelemente din culturile africane si amerindiene.

Ha sfarsitul secolului al I#I-lea, cord\es 6sireturi in portug+eza7 au fost introduse in Riode Janeiro. Acestea erau grupuri de oameni care mergeau in parada pe strazi cantandmuzica si dansand. #n prezent sunt cunoscuti ca blocos 6blocNgrupare7, adica un grupde oameni care se imbraca in costume in functie de anumite tematici sau ca sasarbatoreasca Carnavalul in moduri distincte. Blocos sunt de obicei asociate cu

anumite cartiere sau suburbii care includ atat un grup muzical sau percutie si unantura de c+e4ii.

#n timpul Carnavalului un om gras este ales pentru a reprezenta personaul Rei !omo,regele Carnavalului.

#n anii % comunitatea de culoare neagra a comemorat zilele Carnavalului in propriusau fel, marcat puternic de trasaturile oruba, dansuri pe strazi si cantatul lainstrumente. Aceasta forma a fost considerata primitiva de elita de culoare alba dinclasa superioara si grupurilor le-a fost interzisa participarea la Carnvalul ocial Ba+ia,controlat de elita conservatoare locala. Frupurile au sdat interdictia si au continuatsa danseze.

&riginile carna#alului. "aimosul carnaval din inima Braziliei isi are radacinile inuropa si Africa. #n uropa, aceasta a fost o sarbatoare pagana, la Roma antica ind oforma de tribut adusa zeilor.!ai tarziu, Biserica Romano-Catolica s-a transformat in Carne ale, care inseamnadetasarea de placerile trupesti si puricarea organismului. Eimpul a trecut si Carneale a devenit o petrecere destinata oamenilor obisnuiti care dansau in stradaacoperindu-si fetele cu masti.

* data cu debarcarea portug+ezilor in America de ud si a sclavilor din Africa,carnavalul s-a raspandit pretutindeni in Brazilia, iar samba isi are izvorul in Africa de

est si in Angola. Gin %0 a devenit o forma de divertisment foarte populara si ineotica Brazilie, tara cu cel mai mare stadion de fotbal ` !aracana ` dar si cu cele maimulte ec+ipe de club5 ').

''

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

'io de 5aneiro K istorie Li atracii turisticeM

Rio de Janeiro impresioneaz9 printr-o bog98ie de atrac8ii :i activit98i, m<ncareaetraordinar9, muzic9 :i distrac8ie ` suciente s9 8in9 vizitatorul ocupat oric<t de lung9i-ar :ederea, iar faimoasele plae Copacabana :i #panema sunt magne8i pentru

brazilieni :i turi:ti deopotriv9.

Popula8ia ora:ului este de aproimativ 0,) milioane de locuitori, ocup<nd o suprafa89de %.'&0 DmU. ôna metropolitan9 cuprinde o popula8ie de aproimativ %' milioane delocuitori. Folful =n care este situat Rio de Janeiro 6Folful Fuanabara7 a fost descoperitde europeni la % ianuarie %&', prin eploratorul portug+ez Faspar de HemosL acesta l-a numit Rio pentru c9 a crezut c9 era mai degrab9 o gur9 de r<u dec<t un golf.

&raLul S/6ntul Se+astian 'io de 5aneiro a /ost /ondat la 1 martie 1== @nonoarea regelui Se+astian * al Portugaliei.

Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din %20/ p<n9 =n %30, c<nd guvernul a fosttransferat la BrasOlia, dar el a r9mas unul dintre cele mai importante ora:e din 8ar9, aldoilea ca m9rime dup9 Wo Paulo. >ntre % :i %'%, =n timpul invaziei napoleoniene aPortugaliei, ora:ul a devenit capitala Portugaliei :i a imperiului portug+ez.

PHo de (IJcar este o st<nc9 care =n traducere ar =nsemna c9p98<n9 din za+9r.t<nca de granit, cu o =n9l8ime de )30 metri, se a49 pe peninsula (rca, =n sudulgolfului Botafogo, unde Folful Fuanabara se une:te cu *ceanul Atlantic. >mpreun9 custatuia lui #isus Cristo Redentor, situat9 deasupra ora:ului Rio de Janeiro, PWo deAcar este unul din punctele de atrac8ie cele mai importante ale Braziliei :i constituieun semn distinctiv pentru Rio de Janeiro. t<nca PWo de Acar a fost pentru primaoar9 escaladat9 de un englez =n anul %%2.

Pe v<rful st<ncii se poate aunge cu telefericul numit * Bondin+o. >n '2 octombrie%3%' a fost nalizat9 prima por8iune a traseului, cu sta8ia la !orro da (tca ` ''0metri, iar =n anul urm9tor a fost nalizat9 :i a doua por8iune, cu sta8ia =n v<rful st<ncii.Ha !orro da (tca se a49 un teatru cu acoperi: rabatabil cu o capacitate de p<n9 la%% de persoane, restaurante, o discotec9, magazine :i un +eliport.

>ntr-o telecabin9 =ncap aproimativ 0& de persoane, durata unei c9l9torii este de )minute :i aunge la o capacitate de %%2 de persoane pe or9. Printre celebrit98ile cares-au plimbat cu * Bondin+o se num9r95 Albert instein, Jo+n ". Xenned@, Papa #oanPaul al ##-lea, Hec+ alesa, Fina Hollobrigida.

(nul dintre cele mai importante motive pentru care oamenii vin s9 viziteze Rio de Janeiro, =n afara de Carnaval, este statuia lui 7ristos 46ntuitorul NOCristo'edentorQ, cea mai mare statuie Art Geco din lume, ridicat9 cu autorul aticanului:i al "ran8ei la comemorarea a % de ani de la declararea independen8ei Braziliei. ase a49 pe v<rful muntelui Corcovado 620 metri =n9l8ime7 si a fost construit9 =ntre anii%3'2 si %3)% de c9tre sculptorul francez de origine polonez9 Paul HandosDi. tatuia e =nalt9 de ) de metri :i are ) de metri l98ime, iar piedestalul este =nalt de metri.P9r8ile componente ale statuii au fost transportate cu trenul, dup9 ce c9l9toriser9 cuvaporul tocmai din "ran8a. Calea ferat9 de ) de metri a fost de mare autor =ntransportarea materialelor p<n9 pe v<rful muntelui Corcovado. Erenul folosit =n acele

vremuri a fost primul din Brazilia care a func8ionat cu electricitate :i este ast9zi utilizatpentru transportul turi:tilor.

')

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Primul pas spre Carna#alR /esti#alui imigran-ilor %ntrudo Primele datedespre originea carnavalurilor braziliene au fost =nregistrate =n %2'), c<nd imigraniidin insulele portug+eze Azore, !adeira Qi Capul erde, au adus =n Brazilia tradiia

festivalului de prim9var9 ntrudo, care se organiza dea, de ceva timp, =n pania QiPortugalia.

ntrudo era, Qi =nc9 mai este, =n unele regiuni, o form9 ireverenioas9 de distraciestradal9, care implica aruncarea Qi b9t9ile de ap9, ou9, f9in9 Qi l9m<i umplute cu totfelul de amestecuri alimentare, n9scocite pe moment. "estivalul marca venireaprim9verii, iar imigranii portug+ezi au purtat aceast9 tradiie spre !adeira, spreinsulele Azore Qi Capul erde, g9sind Qi o cale prin care s9 introduc9 festivalul Qi =nBrazilia.

>nc9 de la =nceput, ntrudo a re4ectat diviziunea social9 sever9 eistent9 =n Brazilia

colonial9.clavii negri Qi s9raci s9rb9toreau =n strad9, arunc<nd ap9 murdar9 Qi b9t<ndu-se cuou9, =n timp ce familiile =nst9rite nu =Qi p9r9seau casele, dar se angaau =ntr-o versiuneceva mai special9 a ocului, numit9 ntrudo "amiliar, folosind l9m<i umplute cudiferite arome, =n loc de ou9. ntrudo Popular, dup9 cum mai era cunoscut9 variantastradal9 a manifestaiei, era evitat9 de c9tre oamenii =nst9rii Qi totodat9 ameninat9de autorit9i. ntrudo p9rea s9 aib9 toate caracteristicile simbolice ale unei revoluii, =ntr-o societate =n care economia se baza pe eploatarea sclavilor. EotuQi, =n timpulfestivalului, clasa dominant9 pierdea temporar controlul asupra evenimentelor urbane.

>n prezent, cel mai cunoscut carnaval brazilian este cel de la Rio de Janeiro.

>n %3)', obiceiul +aotic al plimb9rilor stradale, neorganizate, a =nceput s9 se sc+imbe,datorit9 lui !ario Rodrigues "il+o, proprietarul primului ziar cu specic eclusiv sportivdin lume. >n februarie %3)', "il+o a comentat un meci de fotbal =n publicaia sa Qi,pentru c9 avea nevoie de mai multe Qtiri pentru ediia respectiv9, s-a decis s9 lansezeo competiie a Carnavalului, care a organizat ulterior o structur9 bine denit9 aparadelor Carnavalului de la Rio. Competiia trasat regulile dup9 care oamenii careieQeau =n strad9 trebuiau s9 se organizeze, stabilind totodat9 indicaii referitoare lacostume, la versurile c<ntecelor Qi la programul Carnavalului.

Brazilia - Eara oarelui, basme :i visele. ;imeni nu :tie cum s9 se distreze ca brazilienii

o fac. Brazilian Carnival - este visul multor brazilieni :i europeni. Carnavalul este, deobicei a avut loc =n luna februarie, dar nu toat9 lumea :tie cum.

Carrnavalul brazilian are destul de o istorie lung9, dar numai =n milocul secolului II.grup neorganizat format prima scoala de samba. >n %3%0 primul samba a fost scrisspecial pentru carnaval. Acesta a fost numit KHa telefonK. >n prezent, Carnavalul de laRio de Janeiro - una dintre cele mai ambi8ioase 6/ actori din ziua7 :i carnavalurimai organizate din Brazilia. "iecare :coal9 dezvolt9 o singur9 tem95 politica, natura,sport, arta, muzica - toate temele ar trebui s9 e brazilian. coala inventeaza piesacreeaz9 costumele :i coregraa. Repetitiile =ncep cu c<teva luni =nainte de carnaval.

'*& % 5(,%*'&

'/

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Rio de Janeiro este un oras situat in sud-estul Braziliei, in Folful Fuanabara.

enumirea sa este legata de momentul descoperirii acestui tinut de catreeFploratorul Gaspar de 8emos K 1 ianuarie 1=02. (cesta lAa numit O'au de*anuarie Nin portug<eza 'io de 5aneiroQ.

*rasul a fost fondat in onoarea regelui Portugaliei, ebastian #, in anul %&0&.

* data cu timpul, importanta lui a crescut, aungand capitala Portugaliei in timpulinvaziei napoleoniene 6%-%'%7, dar si a Braziliei intre anii %20/-%30.

Gesi capitala tarii s-a mutat in orasul Brasilia, Rio de Janeiro a ramas unul dintre celemai semnicative centre urbane, al doilea ca marime dupa ao Paulo.

#n nordul orasului se gaseste un stadion foarte mare - !aracanW, ce poate gazduipeste %% de spectatori. Acestuia i s-a redus din capacitatea initiala de gazduire a' de persoane, la momentul inaugurarii ind cel mai mare din lume. Aici se vordesfasura Jocurile *limpice de vara din anul '%0.

*storia Sam+a

Cand spui amba nu poti sa nu te gandesti la Carnavalul de la Rio de Janeiro, deciBrazilia. Aici sunt originile ambei, care de altfel este si dansul national al Braziliei.ste o combinatie de in4uente africane, indiene si iberice.

Prin %) a luat nastere un dans care combina miscari ale negrilor cu rotatii alecorpului si sa@-uri din Hundu. -au adaugat pasi de carnaval, iar in nal dansatorii auales stilul european, in care dansatorii aveau o pozitie mai apropiata.

#n %& inalta societate din Rio adopta dansul sub numele de êmba jueca, ulterior!esemba. !asemba a fost combinat, la inceputul secolului II, cu un alt dans braziliannumit !aie si a fost popularizat in (A si uropa. C+iar si astazi amba mai continepasul numit !aie 6un c+asse si o punctare7. * alta demurire pe care a purtat-oamba a fost _Carioca, in %3).

Carna#al in 'io K o po#este despre #iata ritm si culoare

#storia carnavalului incepe cu istoria samba. As vrut sa e doar o poveste despremuzica, creativitate, compozitie si ritmuri innebunitoare, dar e si o poveste despre

vanzare, marDeting si popularitate. Prima piesa de samba care a avut succes lapublicul larg a fost inregistrata in %3%2 ` _Pelo telep+one ` compusa de Gonga si ungrup de artisti care frecventau petrecerile matusii Ciata, originara din Ba+ia.

Ha sfasitul secolului I#I 6%7 in Brazilia este abolita sclavia. Comertul cu sclavipentru plantatiile de sfecla de za+ar era in4oritor in Ba+ia 6alvador e poarta pe undeau intrat cei mai multi sclavi din Africa de est7, asa ca acolo se pastreaza pana astazitraditii africane. Ge acolo au venit maoritatea afro-brazilienilor spre Rio pentru a cautaslube si siguranta intr-un oras mai mare, in capitala. Au construit case peste case inzonele pe care acum le numim favelas 6s+ant@ ` tons, slums, ma+alele7 si au adus cuei intrumentele, muzica si intalnirile religioase de candomble. Aici au intalnit ritmurile

lor 6batukue, bate-bau, samba de roda, samba corrida, samba c+ave7 cu alte ritmuri6polDa, maie, lundu, ote7 si au auns la miul numit astazi samba urbana carioca `cea pe care o auzim pe strazi de carnaval.

'&

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

#n %3)', patronul ziarului !undo sportivo a decis sa sponsorizeze o parada in centrulRio. Au participat %3 scoli de samba si s-au alaturat multi urnalisti sportivi care nuprea aveau activitate 6se terminase sezonul de fotbal7. Cu autorul radio-ului, cuspriinul dictatorului Fetulio argas si prin lmele de la $oll@ood ale actritei Carmen!iranda, samba a castigat momentum si popularitate. #n %3)& a aparut prima scoalade samba in ao Paolo si in %3&' erau dea prea multe scoli de samba in Rio pentru a

participa toate la delarea ociala. Astfel, au fost impartite in grupuri dupa reputatie siperformanta. Cele %' care sunt acum in Frupul pecial sunt scoli care delau si atunci.

Abia in %3/ a fost construit un loc special pentru delare ` ambodromo. Aceststadion longitudinal a fost desenat de celebrul ar+itect *scar ;ieme@er, care la %/ani inca ii mai auta pe ocialii din Rio cu planuri pentru orld Cup '%/ si pentrutransformarea ambodromo. îc stadion pentru ca atmosfera de pe ambodromoseamana cu cea de pe stadion.

Regiunea cunoscut9 sub numele de Brazilia a fost locuita de mii de ani de popula8iilorindigene care, prin unele conturi atins America din Asia, pe uscat peste AlasDa sau pe

mare de-a lungul *ceanului Pacic. Aceste triburi semi-nomade tr9it ca v<n9tori-culeg9tori migran8i, :i nu a dezvoltat =nregistr9ri scrise sau ar+itectura monumentala,prin urmare, nu se cunosc prea multe despre istoria lor. Pentru aceast9 zi, multe locuridin zona Rio de Janeiro sunt =nc9 denumite folosind cuvinte auto+tone - faimoasa plaaK#panemaK este un eemplu, cu K#panemaK ceea ce =nseamn9 Kape rele,K cel maiprobabil cu referire la pescuit. >nsu:i cuv<ntul KCariocaK, folosit ast9zi pentru a indicalocuitorii din ora:ul Rio de Janeiro, este derivat din cuv<ntul indigene *CA KXari care =nseamn9K Casa Alb9 KsauK casa omului alb. K

ôna =n care tribune ora:ului a fost KdescoperitK la % ianuarie %&' =n timpul uneiepeditii portug+ez condus de Faspar de Hemos, care credea c9 a auns la gura unui

r<u mare, :i a numit ora:ul KRiver ianuarieK =n consecin89.>n %&0& generalul portug+ez stacio de Y fondat ocial ora:ul =n =ncercarea de aepulza francezilor care au luptat pentru a prelua controlul de zona de % ani5 a numitorasul KWo ebastiWo do Rio de Janeiro,K :i p<n9 la I###-lea lea ora:ul a fost numitdoar KWo ebastiWo.K

Gatorit9 r9zboiului =n curs de desf9:urare lui ;apoleon cu Portugalia din nou =n uropa,Rio de Janeiro a devenit capitala temporar9 a Portugaliei =ntre % :i %'%, :i a fost =nacest moment c9 curtea regala a fost transferat la Rio la bordul navelor /. "amilieiregale portug+eze a auns =n Rio =n %, aduc<nd de-a lungul '. de membri aiCur8ii portug+ez, precum :i standardele ar+itecturale ranate, arti:ti, studios, :i

academicieni, precum :i dorin8a de biserici :i practicilor diplomatice moderne.

>n %'', R9zboiul de #ndependen89 a =nceput brazilian, :i Rio de Janeiro a devenitcapitala monar+iei noi :i independent. !ai t<rziu, ora:ul a r9mas ca de capital a#mperiului Braziliei p<n9 =n %3, :i, =n nal pe parcursul anilor republicane din Braziliap<n9 =n %30, c<nd capitala a fost transferat la BrasOlia.

Ge-a lungul istoriei sale, Rio de Janeiro a fost inima de curente politice :i intelectualeputernice :i inovatoare, care au dus la desin8area sclaviei =n % :i formarea uneirepublici =n %3.

>ntre %3' si %3& :i t<rziu de Rio de Janeiro a devenit etrem de popular cu vizitatori+ig+-end :i celebrit98i interna8ionale - a fost =n aceast9 perioad9, =n %3'), c9 celebrulCopacabana Palace $otel a fost inaugurat, iar lme celebre au fost lmate.

'0

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

)a#elas do 'io K orasul din spatele orasului

"avela e termenul general folosit pentru cartierele sarace din Rio. Gupa abolireasclaviei 6sfarsitul secolului I###7, cartierele unde s-au adapostit sclavii eliberati eraunumite _cartiere de africani sau _cartiere de negriL erau undeva la periferia oraselor

pentru ca in oras puteau spera sa gaseasca ceva de lucru. Cuvantul favela e originardin Ba+ia si vine de la arborele Jatrop+a p+@llacant+a ` faveleira tree, un arbore alecarui frunze irita pielea. #storia spune ca ' de soldati veterani s-au intors in Riodupa ce au stins un con4ict in Ba+ia si ca isi cautau un loc. -au asezat pe dealul_Providencia- Providenta, dar l-au poreclit dealul "avela gandindu-se la dealurile cucopaci faveleira din Ba+ia.

Prima favela a fost inregistrata in %3'L criza locuintelor si directia catre industrializaredata de Fetulio argas in %3/ a crescut vertiginos numarul acestor cartiereL in %32cresterea urbana din Rio a atras locuitori din interiorul Braziliei, muncitori necalicatice veneau sa construiasca orasul dar nu aveau unde sa stea. #n %32 erau ) astfel

de cartiere in Rio, iar acum sunt peste . Gesi ritmul de crestere al orasului a scazutla 1 intre %3 si %33, procentul populatiei care locuieste in favelas a crescut cu/%1. tatisticile arata ca in '% aproimativ 01 din populatia Braziliei locuia infavelas ` %%./ milioane din aproimativ %3 de milioane de oameni. Gesi inimaginabilepentru noi, aceste cifre au scazut cu %01 din %32 incoace.Pe scurt, ca sa e numita favela o aglomerare urbana trebuie sa aiba mai mult de &%de case, maoritatea avand nevoie de servicii publice esentiale 6canalizare,electricitate, apa curenta, ridicarea gunoiului7, sa ocupe ilegal terenul unei terte parti6domeniu public sau privat7 si sa arate mai degraba dezorganizat, fara a avea aprobaride la administratia orasului pentru constructie

Ge ce e diferit in Rio sau in America Hatina? Ge ce vorbim despre favelas? (nul dintremotivele de netagaduit este faptul ca aceste aglomerari urbane nu sunt la periferiesau in afara orasului. Rio de Janeiro se intinde pe dealuri 6morro7 si pe o parte adealului poate sa e un cartier foarte bogat, iar pe cealalta parte a dealului poate sae o favela. ;u te poti preface ca nu eista realitatile din favelas. Ge multe ori suntfoarte aproape de tine. "avela idigal e la & minute de plaa #panema, iar ao Conradoe la % minute de Copacabana. perienta unui apus in aceste favelas poate maireusita decat eperienta unui apus pe terasa unui +otel de pe Copacabana.

"avela Rocin+a e cea mai mare din Rio de Janeiro si Brazilia 6'& de locuitori7, a

doua cea mai mare din America Hatina si e pe locul 3 in lume. Rocin+a areinfrastructura si c+iar linii de autobuz dedicateL gasesti aici banci, farmacii, familiile auacces la televiziune prin cablu, la propriul canal E si c+iar la o franciza de tip!cGonalds. Are ) organizatii ale comunitatii, numeroase *;F-uri si proiecteeducationale si aici s-au lmat scene din E+e #ncredible $ulD si "ast "ive.

)a#elas K peri/eria +razilian!

ista ) surse din care provine aceasta denumire5• denumirea 4orilor care acopera dealurile• tabara militara numita dupa un cactus local in care au stat soldatii brazilieni in %32inainte sa isi caute adapost pe dealurile din Rio de Janeiro• dupa fagurele de miere.

Cand a aparut?

'2

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

Asezarea originara a aparut in Rio de Janeiro in %32 si a fost intretinuta de familiilesoldatilor care venisera sa isi ceara salariile. Astfel, peste ' de veterani au fostadusi in zona in urma con4ictelor de la Canudos 6Ba+ia, Brazilia7 si lasati sa sedescurce ecare cum poate. -au organizat impreuna si au creat acest tip de asezaremodesta.

Prima favela a fost inregistrata in %3'. Criza locuintelor din Brazilia din anul %3/ adus la inmultirea favelelor , ind cel mai usor de construit . A continuat si in anii 2,etinzandu-se in afara orasului si zonei metropolitane. Aceste cartiere au primitcaracterul saracacios din cauza situatiei nefaste in care s-au creat.

%scadaria do Selaron

cara lui elaron a fost transformat9 =n oper9 de art9 =n %33, c<nd artistul din C+ile adecis s9 pun9 buc9i mici de gresie Qi mozaic ca s9 =nfrumuseeze str9duaabandonat9 de autorit9i. ecinii au =nceput s9 r<d9 de el Qi de culorile pe care le

alegea ` galben, verde Qi albastru sunt culorile din steagul Braziliei. P<n9 la urm9,nebunia lui s-a transformat =ntr-o oper9 de art9 care conine peste ' de piesecolecionate sau donate de turiQti din %/ de 9ri.Cele '& de trepte spun o poveste Qisunt mereu pline de turiQti 6ziua pentru fotograi, noaptea pentru un pa+ar =n plus saupentru o relaare verde7.

Selaron şi arta lui @n 8apa

elaron s-a n9scut =n C+ile, a pictat Qi a locuit =n vreo & de 9ri =nainte s9 sestabileasc9 =n Rio =n %3). punea c9 scara este un tribut pentru poporul brazilian Qipentru Brazilia ` ara pe care o iubea. A =nceput s9 renoveze sc9rile =n %33, dar ar9mas cur<nd f9r9 bani. Gin tablourile v<ndute nana renovarea sc9rilor. C<nd aterminat, a =nceput s9 =nlocuiasc9 unele pl9ci cu tablouri noi 6de eemplu sigla Cupei!ondiale din '%7. punea c9 arta lui e vie Qi c9 _E+is craz@ and unikue dream illonl@ end on t+e da@ of m@ deat+. 6Acest vis nebunesc si personal va lua sfarsit doarin ziua mortii mele.7

'

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

B*B8*&T%C( ,(*&,(8D *, '*& % 5(,%*'&

Biblioteca ;aionala este depozitarulcentrului bibliograc si al patrimoniului

documentar din Brazilia, ind cea mai maredin America Hatina cu o colecie deaproimativ ,& milioane de piese. Bibliotecaa fost inintata in anul %% initial subnumele de Biblioteca Regala, si, din %20.Biblioteca ;aionala din Brazilia.

#storia Bibliotecii incepe c+iar inainte de =ninarea sa, la % noiembrie %2&&, laHisabona, cand un cutremur a provocat unincendiu care a distrus, printre alte cl9diri,

Biblioteca Regala.Gupa aceasta pierdere ireparabila s-a +ot9r<t construirea unei alte biblioteci. Pentru arealiza acest lucru, regele Portugaliei Jos # si prim-ministrul, !arc+izul de Pombal, auinceput sa adune ceea ce r9m9sese din Biblioteca Regala in scopul de a organiza inPalatul Auda o biblioteca noua. care a devenit rapid importanta pentru colecia sabogata de aproimativ 0. de articole, inclusiv c<rti, manuscrise, incunabule, +ari,monede si medalii.

Aceasta colecie a fost adusa in Brazilia, dupa sosirea a familiei regale, in %, caurmare a invaziei Portugaliei de c9tre armata franceza comandata de ;apoleonBonaparte. Colecia a fost transferata la Rio de Janeiro in trei etape5 prima a fost in%% si ulterior la %%% #n primul rand, colecia a fost depusa la pitalul *rdinuluiC<rmei la '2 iulie din %%. Cl9direa a fost cur<nd considerata inadecvata, astfel =nc<tpe '3 octombrie %%. data ociala a fond9rii Bibliotecii ;ationale. Prinul Regent aemis un decret care prevedea un alt loc pentru aceasta. *dat9 stabilita in mod ocial,Biblioteca a continuat sa se etind9 prin ac+iziii si donaii.

#n %&, Biblioteca a fost mutata la adresa ia face Passeio num9rul 0 in cartierulHargo da Hapa, intr-o proprietate a c9rui scop a fost de a oferi protearea coleciei maibine si in ordine. Ast9zi, dupa unele modic9ri, cl9direa g9zduieQte coal9 de !uzica.(niversitatea "ederala din Rio de Janeiro. Av<nd in vedere creQterea constanta acoleciilor permanente ale Bibliotecii, a fost necesar sa se efectueze un proiect deconstrucie pentru o cl9dire noua, care sa acopere toate nevoile Bibliotecii. Baza deproiectare a Bibliotecii curente a dus la instalarea pietrei de temelie la %& august de%3&. in timpul guvern9rii lui Rodrigues Alves.

Cl9direa Bibliotecii ;ationale, al c9rei proiect a fost proiectat de inginerul ousaAguiar, are un stil eclectic, care combina elemente neoclasice si Art ;ouveau.

Cl9direa actualului sediu al Bibliotecii ;ationale a Braziliei este situata in Avenida RioBlanco num9rul %'3, in Rata Cinelandia, in centrul oraQului Rio de Janeiro.

Ge-a lungul secolelor Biblioteca ;aionala a diversicat si imbunatatit activit9ile sale.

ca urmare a reformelor progresive. Ca r9spuns la cerinele impuse de cercet9tori siimportanta p9str9rii tuturor c9rilor si documentelor, Biblioteca a g9sit o modalitate de

'3

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

a insoti aceste informaii cu progresele te+nologice de ultima ora. astfel incatmetodologii modeme au fost dezvoltate.

#n %33. Biblioteca ;aionala a devenit o fundaie de drept public, legata de !inisterulCulturii. Biblioteca a stabilit, de asemenea, legaturi cu alte organisme internationale inscopul de a publica lucr9ri braziliene.

)

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

C&P(C(B(,(

Copacabana este un nume sinonim cu paradisul. Plaa mitica din Rio de Janeiro estefara indoiala cea mai celebra din lume. ituata in sudul oraQului Rio5 Copacabanaformeaz9 o semiluna pe o distanta de /,&Dm. mblema oraQului Rio de Janeiro.Copacabana atrage anual mii de turiQti. Aceasta plaa este supranumita de c9tre

brazilieni Princesin+a do !ar 6Prinesa !arii7. Ha ecare etremitate a plaei se a4acate un fort5 la sud5 "ortul Copacabana construit in %3%/, la nord fortul Gucelui deCaias. construit in %223.

Copacabana se intinde pe /.&Dm de-a lungul str9zii Atlantica, o strada uriaQa pe careputei gasi o mulime de magazine, baruri si restaurante cu o priveliQte unica asupraplaei si *ceanului Atlantic. Pe plaa Copacabana spectacolul este permanent5 miciorc+estre improvizate de samba vin sa animeze plaa, dansatori de capoeira isi aratatalentul, uc9torii de volei pe plaa se bucura de admiraia spectatorilor, femeibronzate in biDini minusculi. C+iar si valurile mai mari devin un spectacol in sine. #neeD-end si in zilele de s9rb9toare plaa este etrem de aglomerata. Cariocas 6numele

dat locuitorilor din Rio de Janeiro7 vin sa se b9l9ceasc9, sa practice sporturi acvaticesau pur si simplu sa se bronzeze. Cariocas sunt etrem de simpatici, prietenoQi siospitalieri. Pentru aceQtia turiQtii sunt mai importani c+iar dec<t dansul. ezonul devarf in Copacabana este intre lunile ;oiembrie-!artie.

Gar. Copacabana nu este doar o plaa. ste si un cartier al oraQului Rio de Janeiro.Genumit pe vremuri acopenapa. acest cartier a fost botezat Copacabana la miloculsecolului al IlI-lea drept omagiu satului cu acelaQi nume situat pe malurile r<ului Eiticaca din Bolivia. Copacabana este un cartier animat in care putei gasi o mulimede restaurante, magazine, cinematografe, banei, teatre si +oteluri luoase.

Pe plaa Copacabana eista numai puin de 0) de +oteluri luoase si in ur de %+osteluri. Preul unui apartament in aceste +oteluri poate aunge c+iar si la % millionde euro. Copacabana Palace $otel este atracia bog9taQilor.

Relaati-va beneciind de un masa de plaa cu o apa de nuca din cocos in mana. steb9utura cea mai c9utata de doamne si domniQoare. Gomnii au la dispoziie bereac+opp. Cea mai celebra gustare pe plaa Copacabana este cea alc9tuita din bucali micide came condimentat9, servite cu usturoi pr9it. Copacabana inseamna in kuec+ua,limba incaQilor vec+i, Klocul luminatK. #ntr-adevar, in ecare an, in ziua de Anul ;ou5doua milioane de persoane imbracate in alb se aduna pe plaa Copacabana pentru aasista la impresionantul spectacol de articii.

Plaa este plina de v<nz9tori. AceQtia isi c<Qtiga eistenta doar din v<nzareasuvenirurilor. Hocalnicii mai s9raci isi c<Qtiga eistenta din bucuria de a-i face pe turiQtisa rada. Plimbandu-va de-a lungul plaei veti putea admira de la pustii care fac tot felulde giumbuQlucuri, la adolescenii care fac impresionante trucuri de magie, labrazilience frumoase care danseaz9 in milocul str9zii la eperii in tot felul deacrobaii care fac spectacole impresionante cu mingea de fotbal.

)%

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

B*S%'*C( 4(*C** &4,383* N*gre;a de ,ossa Sen<ora de CandelUriaQ este untemplu catolic situat in centrul oraQului Rio de Janeiro, in Brazilia. Acesta este unul dinprincipalele monumente religioase ale oraQului. ste, de asemenea, locul preferatpentru organizarea nunilor de c9tre societatea Carioca. ;umele sau este asociat cumasacrul Candelaria, masacrul persoanelor fara ad9post a avut loc in apropiereabisencii in dimineaa zilei de ') iulie %33) si a avut repercusiuni internaionale.

Potrivit unei legende, originea Bisericii se poate gasi in secolul al I#-lea cand ofurtuna ar distrus o nava numita KCandelariaK, in care au calatorit spaniolii Antonio siHeonor Foncalves !artins Palma. Cei doi au f9cut promisiunea de a construi un altardedicat "ecioarei din Candelaria ca sa scape cu viata. ;ava a auns in cele din urma laRio de Janeiro si cei doi ar trebuit sa construiasc9 o mica capela pe locul actualeibiserici din Candelaria - in %03.

Capela paro+iala din Candelaria a fost reformata in anul %2%, dar in a doua um9tatea secolului al I###-lea a fost nevoie sa e marita. ergentul-maor Jo+n "rancis Roscio,inginer militar portug+ez, a propus planuri pentru o noua biserica. Construcia a

inceput in %22&, folosindu-se piatra luata de la cariera Candelaria, dealul ;oua intra,in cartierul Cattete. Gesc+iderea l9caQului de cult, cu biserica inca neterminata, a avutloc in anul %%%, in prezenta Prinului Regent si viitorului rege al Portugaliei, Gom Jo9o#. Biserica a avut la acel moment, o nava. Altarele din interiorul bisericii au fostsculptate de c9tre !aestrul alentin dar vor inlocuite in renov9rile ulterioare.

"aada Bisericii este deosebit de frumoasa intre bisericile coloniale din Brazilia. Camaoritatea bisericilor coloniale din Rio de Janeiro, faada Bisericii Candelaria d9 c9treFolful Fuanabara. Ha c<tva timp dupa inaugurarea Bisericii, proiectul a fost etins latrei nave. ;ava construita anterior a fost inlocuita, dar a fost p9strata faada originalarealizata dupa proiectul lui Roscio.

Gupa intervenia mai multor ar+iteci, printre care Justin Alcantara, "rancisco JoakuimBet+encourt da ilva, Pedro "erro Ganiel Cardoso si germanul Carl "riedric+ Fustavae+neldt, domul a fost nalizat in cele din urma in anul %22. Giferitele parti aledomului din piatra de calcar au fost lucrate in Hisabona - si tot in Hisabona au fostlucrate cele opt statui care il =mpodobesc, sculptate de portug+ezul Jose Cesario dealles. Gupa nalizare, cupola Bisericii Candelaria a fost cea mai inalta cl9dire dinoras.

Gin %2 s-a inceput decorarea interiorului bisericii, dupa un model italian, cu podelede marmura italiana si policromie pe perei si coloane. AcoperiQul Bisericii a fost

infrumusetat cu picturi realizate de êferino da Costa si autoarele sale. !agnicelepicturi murale din interiorul bisericii au fost incredintate brazilianului JoWo êferino daCosta, pictor si profesor la Academia #mperiala de Arte "rumoase, acestea indconsiderate capodoperele sale.

Pe tavanul navei eista sase panouri care spun istoria timpurie a Bisericii Candelaria,de la fondare pana la prima consacrare.

Alte detalii importante din interior sunt altarul principal lucrat de un brazilian, vitraliilesi un amvon imens in stil Art ;ouveau lucrat de sculptorul portug+ez Rodolfo Pinto doCouto 6%3)%7. >n %3% s-au instalat frumoasele usi de bronz la intrarea in biserica,lucrare realizata de Eeieira Hopes.

Biserica Candelaria este importanta pentru lucr9rile artistice ale secolului al I#I-lea,calitatea lucr9rilor, numele implicate in construcia si decorarea sa, ar+itectura

)'

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

neoclasica si stilul euberant al decoratiunilor interioare neoclasic si eclectic. Haacestea se adaug9 frumoasa faada, capodopera a secolului al I###-lea, care prezint9o mare armonie in contrastul dintre seciunile vopsite in alb si intunecosul granit.

))

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

4D,DST*'%( S)E,T38 (,T&, NCon#ento de Santo (ntVnioQ este situata incentrul oraQului Rio de Janeiro, in Brazilia. Aceasta este una dintre cele mai vec+i sicele mai importante colecii coloniale ramase in oras.

#storia !9n9stirii f. Anton incepe in anul %&3', cand primii c9lug9ri franciscani auauns la Rio de Janeiro. #n %02, aceQtia au fost =mpropriet9rii cu un deal, acum

cunoscut ca Gealul f<ntului Anton, pe care a inceput construirea m9n9stirii in %0.Primul ar+itect a fost "ra@ "rancisco dos antos, dar muli alti franciscani ar+itecireligioQi si-au adus contribuia la construcia cl9dirii.

#ntre %032 si %2%, faada m9n9stirii a fost etinsa cu un pridvor cu trei arcade laintrare. #n a doua um9tate a secolului al I###-lea arcadele au fost inlocuite cuportaluri baroc sculptate in piatra de calcar. Portalurile sunt dep9Qite de cele treiferestre, surmontate de un fronton frumos ornamentat. Acest fronton este neocolonialsi a fost introdus in anii %3'.

#nteriorul bisericii este destul de simplu, ind prev9zut cu o nava. Capela principala si

altarele au fost lucrate in %2%0 si %2%3, in stil baroc t<rziu, tipic perioadei secolelor alI##-lea si al I###-lea. Altarul principal, prev9zut cu o imagine a f<ntului Anton, arecoloane tipice r9sucite si arce concentrice. Pereii si tavanul Capelei sunt completacoperii de panouri pictate care spun viata f<ntului Anton.

Aproape de intrarea in biserica, eista o serie de busturi ale martirilor din Japonia, inmemoria c9lug9rilor franciscani din secolul al I##-lea martirizai in aceasta tara.ista, de asemenea, doua imagini de teracota din secolul al I##-lea, care reprezint9naQterea si moartea f. "rancisc de Assisi.

!9n9stirea a fost mult modicata si etinsa in timp, ind in esena o cl9dire din a doua um9tate a secolului al I###-lea, cu toate ca de cele mai multe modic9ri au fostf9cute in secolul al II-lea. "aada lunga cu care se confrunta Hargo da Carioca are maimulte ferestre larg distanate, indic<nd vec+imea cl9dirii.

#n +olul construit intre %223 si %2%, eista o nisa cu o statuie a f<ntului Anton. Hangaintrarea in biserica este o clopotnia de piatra cu trei clopote.

Cea mai notabila parte a !9n9stirii este o sacristie din secolul al I###-lea, construita inanul %2%/ si considerata a cel mai bun eemplu din Rio de Janeiro.

#n !9n9stire isi dorm somnul de veci "rei "abiano de Cristo, "rancisc de !ontAlverne sialti numeroQi frai care au tr9it acolo. Catacombele sunt situate intr-o curte, in partea

din spate a cl9dirii, langa mausoleu, unde sunt depozitate r9m9Qiele mai multormembri ai familiei imperiale.

)/

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

4D,DST*'%( SW& B%,T&

!9n9stirea 9o Bento 6!osteiro de Wo Bento7 este un lacas de cult istoric situat incentrul oraQului Rio de Janeiro, in Brazilia. Acesta este unul dintre cele mai importanterepere ale artei coloniale a oraQului si a tarii.

!9n9stirea a fost fondata de c9tre c9lug9rii benedictini in anul %&3. Hanga aceasta sea4a una dintre cele mai importante instituii de invatamant din Brazilia5 Colegiul f.Benedict, fondat in anul %&, care formeaz9 un num9r considerabil de personalit9ibraziliene.

#storia m9n9stirii a inceput in anul %&3, cand a primit prin donaie un teren vast, incentrul oraQului Rio de Janeiro. #nitial, !9n9stirea i-a fost dedicata "ecioarei Concepiei.#n anul %&30, o decizie a Adun9rii Fenerale a Portugaliei a ordonat ca toate m9n9stirilebndictine din Brazilia sa-l aiba ca patron pe f. Benedict.

Resursele nanciare necesare pentru construirea actualei cl9diri au rezultat dinveniturile obinute de c9tre producia de za+9r. !unca la construirea m9n9stirii a fostrealizata de sclavi. Pietrele folosite ca materie prima au fost aduse din zona in care sea4a in prezent cartierul "lamengo.

Planurile noii cl9diri au fost elaborate in %0%2 de c9tre inginerul "rancisco "rias de!eskuita. Construcia bisericii a inceput abia in %0)). Gesignul original a fostmodicat in timpul construciei de c9tre ar+itectul "rei Bernardo de Wo Bento Correiade ouza, iar biserica a fost prev9zuta cu trei nave. !9n9stirea ataQata la biserica afost nalizata in anul %2&&.

"aada are un corp central cu trei arcade la intrare si un fronton triung+iular. #nteriorulbisericii este bogat si isi impresioneaz9 vizitatorii prin grandoare. Primul sculptor activ

in biserica a fost c9lug9rul portug+ez "rei Gomingos da ConceiWo 6c. %0/)-%2%7, carea proiectat si sculptat naosul si altarul. eti putea vedea statui magnice ale f.Benedict si f. colastica si altarul !aicii Gomnului de pe !untele îmtat si alte lucr9ri.

#ntre %23 si %, in Biserica a lucrat unul dintre cei mai mari sculptori ai Rococo Riode Janeiro, #gnatius "erreira Pinto. !aestrul #gnatie a ref9cut altarul 6%22 - %23/7,p9str<nd, totuQi, detalii anterioare, cum ar picturi cu aspecte din viata snilorbenedictini, care au fost pictate intre %020 si %0/ de c9tre c9lug9rul german "reiRicardo do Pilar. "rumoasa capela Rococo a Preasf<ntului acrament 6%23& - %7este, de asemenea, capodopera lui #gnatius, Candelabrele. #n sacristia m9n9stirii estecapodopera pictorului Ric+ard "rei, o pictura ce il reprezint9 pe Gomnul !artirilor,

pictat in anul %03.

#n interiorul bisericii eista, de asemenea, Qapte capele ale fraternit9ii5 Capela !aiciiGomnului ;epri+9nitei ^9misliri, Capela f<ntului Harence, Capela f<ntuluiFertrude, Capela Wo BrYs, Capela f<ntului Caetan, Capela !aicii Gomnului de laPilar si Capela anto Amaro.

!9n9stirea este desc+is9 zilnic de la 2 la %. Tinuta adecvata este necesara pentru aintra in templu. Clopotnia m9n9stirii nu este desc+isa pentru vizitatori.

Eradiionala Hiturg+ie de duminica din !9n9stirea f. Benedict, de la ora %, atragemuli vizitatori. ste un eveniment care face parte din circuitul turistic al oraQului, atat

de competitiv incat se recomanda sosirea cu aproimativ treizeci de minute maidevreme.

)&

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

)0

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

P(8(T38 *4P%'*(8 6Pao #mperial7, cunoscut anterior ca Palatul Regal de la Rio de Janeiro, este o cl9dire istorica din centrul oraQul Rio de Janeiro, Brazilia. Acesta a fostconstruit in secolul al I###-lea pentru a servi drept reQedina pentru guvernatoriicoloniali din Brazilia. Gin %, acesta a fost folosit ca reQedina regala de regele #oanal #-lea al Portugaliei in calitate de rege al Portugaliei si mai t<rziu, de asemenea, carege al Braziliei. #n %'' a devenit palat citadin al monar+ilor din #mperiul Braziliei,Pedro # si Pedro al ##-lea, care l-au folosit nu ca pe o reQedina, ci ca un loc de munca.Acesta a fost unul dintre principalele centre politice din Brazilia pentru aproape %& deani, %2/)-%3.

Palatul #mperial este situat in Piaa I din centrul Rio. Gatorita semnicaiei salear+itecturale si istorice, este una dintre cele mai importante cl9diri istorice din Brazilia.Ast9zi ea serveQte ca un centru cultural.

Actuala cl9dire a fost construita la ordinul lui Fomes "reire de Andrade, guvernator alC9pit9niei 6regiune administrativa coloniala7 din Rio de Janeiro. Construcia a fostterminata in %2/) intr-un stil simplu baroc si, cu ecepia unor detalii, a avut acelaQi

aspect ca si cl9direa care eista ast9zi. Palatul, foarte asem9n9tor cu conacelecontemporane portug+eze, are un portal baroc din marmura portug+eza, mai multecuri interioare si o scara pentru a aunge la etaele superioare.

#n %'', Brazilia a devenit o naiune independenta ca #mperiul Braziliei. Palatul acontinuat ca un centru administrativ sub imparatul Pedro # si succesorul lui, Pedro al ##-lea. #n acest moment a fost redenumit Palatul #mperial. >mp9raii au locuit la Palatul tC+ristop+er, dar Palatul #mperial a r9mas sediul ocial al Curii si locul de munca almonar+ului.

!ai multe evenimente importante din istoria Braziliei sunt asociate cu acest Palat. Ha 3

ianuarie %'', Pedro a anunat de la unul din balcoanele de la Palat ca va refuzaordinele portug+eze. #n anul %, in una din camerele Palatului, Pedro al ##-lea si icasa Prinesa #sabel, in calitate de regent, au semnat pentru abolirea sclaviei in Brazilia.#n plus, Palatul si capela au fost scena incoronarii lui #oan #, Pedro # si Pedro ## si altes9rb9tori publice.

*dat9 cu inintarea Republicii Braziliei in %3, Palatul #mperial si-a pierdut importantasi a fost transformat in *ciul Postal Central pentru Rio de Janeiro. Gecoratiunileinterioare din camere au fost dispersate, iar faadele au fost modicate. #n %3, orestaurare maora i-a adus cl9dirii aspectul avut in urul anului %%.

Gin %3/ Palatul este un important centru cultural, care g9zduieQte epoziii de artatemporare de pictura, sculptura, cinema, muzica, etc Acesta g9zduieQte, deasemenea, Biblioteca Paulo antos, specializata in arta, ar+itectura si inginerie. Geasemenea, Biblioteca conine mai multe c9ri rare din perioada secolelor I# - I###.

)2

7/21/2019 07 brazilia 1-3


Brazilia

SCD'*8% S%8('&, *, '*& % 5(,%*'&

Al9turi de #stanbul sau eul, Rio de Janeiro este unul dintre oraQele in care se a4aunele dintre cele mai interesante sc9ri ce se pot urca.

Banalele sc9ri pe care artiQtii le transforma in adev9rate atracii deopotriv9 pentru

localnici si turiQti stau m9rturie ca arta urbana poate lua forme deosebit de diverse.Gincolo de utilitatea si scopul practic pe care il au, sc9rile pot transformate inadev9rate opere de arta din dorina de a le aduce oamenilor o pata de culoare incotidianul nu tocmai rozL aceste sc9ri pot concepute in asa fel incat sa aduc9z<mbete pe buze si sa inveseleasca ziua celor care aung sa le admire. #n sprinularmaiilor anterioare stau si c9rile elaron din Rio de Janeiro, faimoase in toatalumea.

Sc!rile Selaron N%scadaria SelarXnQ, al c9ror nume provine de la numele artistuluide orgine c+iliana Jorge elar[n 6acesta s-a n9scut in C+ile, a pictat si a locuit inaproimativ & de tari inainte sa se stabileasc9 in Rio in %3)7 care le-a conceput, sunt

probabil cele mai cosmopolite si colorate sc9ri pe care le-ati v9zut vreodat9. #niial, in%33, artistul si-a propus sa renoveze sc9rile ce treceau prin fata casei lui si sa ledecoreze cu bucati mici de gresie si mozaic. #n timp ce derula aceasta lucrare artistul aauns sa e absorbit si c+iar obsedat de munca sa.

#n scurt timp elar[n a auns inta ironiilor vecinilor sai pentru culorile pe care lealegea in placarea sc9rilor - galben, verde si albastru, culorile din drapelului Braziliei.* idee nebuneasca poate, la prima vedere, lucrarea lui elar[n s-a transformat intr-oopera de arta care conine peste ' de piese colecionate sau donate de turiQti din%/ de tari.

#n timp ce lucra aceasta adev9rata opera de arta lui elar[n nu i-a fost deloc uQor, inprimul rand din punct de vedere nanciar. Acesta isi vindea tablourile pentru a puteanana lucrarea pe mai departe. #n momentul in care a terminat, a inceput sainlocuiasca unele placi cu tablouri noi 6de eemplu sigla Cupei !ondiale din '%7.Astfel, artistul a decorat cele '& de trepte timp de ' de ani.

c9rile lui elar[n spun o poveste si sunt mereu pline de turiQtii care vin aici ziuapentru a face fotograi si noaptea sa se relaeze. elar[n considera ca sc9rile sunt untribut adus poporului brazilian. Artistul a putut v9zut ani la rand, stand pe scara,vorbind cu turiQtii, invitandu-i sa-i cumpere lucr9rile, dand autografe, facand fotograietc. pana cand, tot aici a fost g9sit mort - in acest loc in care a cunoscut celebritatea sipe care l-a iubit atat de mult.

Documents

07 brazilia 1-3