02 Raport Bucuresti Ilfov Sam Si an de Completare

INSERŢIA PE PIAŢA MUNCII A ABSOLVENŢILOR DE SAM ŞI AC – PROMOŢIA 2007REGIUNEA BUCUREŞTI - ILFOV

CUPRINS:

1. Metodologia studiului………………………….…………………………………..…

p.2

1.1. Obiective……………………………………….…………………………………..……......

p. 2

1.2. Grup ţintă………………………………………………….………………….…..………..

p. 2

1.3. Metodă, instrument de cercetare şi indicatori………………….……………………….……..........

p. 5

1.4. Eşantionare…………………………………………………………….……….……..……

p. 7

1.5. Verificarea, validarea, prelucrarea şi valorificarea rezultatelor...................................................................

p. 12

2. Caracteristicile socio-demografice ale grupului ţintă………………………………

p.14

2.1. Vârsta absolvenţilor………………………………………………….………………………

p.14

2.2. Stare civilă…………………………………………………………….………...…………..

p.14

2.3. Mobilitate intergeneraţională……………………………………….………………..………....

p.15

2.4. Distribuţia veniturilor………………………………………………………….……………..

p.17

2.5. Percepţia asupra perspectivelor de pe piaţa muncii……………….………………….……...............

p.17

3. Participare şi performanţe şcolare…………………………………………………..

p.23

3.1. Nivele de calificare profesională……………………………..………………………….…….....

p.23

3.2. Domenii de calificare profesională…………………………………………….……..………......

p.25

3.3. Performanţe şcolare………………………………………………….……………….…….….

p.26

3.4. Cine sunt cei care îşi continuă studiile…………………………….………….……….…….…....

p.27

3.5. Formare profesională continuă…………………………………….……….……….……….….

p.29

4. Tranziţia de la şcoală la muncă………………………………………………….……

p.31

4.1. Şomaj şi comportament de căutare a unui loc de muncă……….……………..…….............................

p.31

4.2. Statut ocupaţional şi experienţă în muncă………………………….…. p.34

1


……………......................

4.3. Gradul de adecvare a calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de muncă........................................

p.39

5. Condiţii de muncă……………………………………………………………………

p.44

5.1. Sectorul de activitate………………………………………………………………………..…

p.44

5.2. Tipul contractului de muncă…………………………………………………………...………

p.44

5.3. Programul de lucru……………………………………………………………………..…….

p.45

5.4. Venituri şi salarii……………………………………………………………………………

p.46

5.5. Satisfacţia faţă de locul de muncă……………………………………….…………………........

p.47

6. Concluzii…………………………………………………………………………….…

p.50

6.1. Inserţie de „succes”……………………………………………………….………….……….

p.51

1. METODOLOGIA STUDIULUI

1.1. Obiective studiului pilot

La nivelul Uniunii Europene cunoaşterea procesului de intrare pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi precum şi caracteristicile/determinanţii acestui proces au devenit o prioritate atât în formularea politicilor de ocupare, cât şi a celor educaţionale. Prin evaluarea gradului de inserţie socio-profesională a tinerilor absolvenţi (cu diferite specializări şi nivele de calificare) obţinem pe de o parte o imagine a tranziţiei tinerilor de la şcoală la muncă, a gradului de concordanţă între cererea şi oferta existente la un moment dat pe piaţa muncii, iar, pe de alte parte, informaţii esenţiale cu privire la eficacitatea actului educaţional.

Având în vedere că vorbim despre procesul de inserţie socio-profesională a tinerilor absolvenţi de şcoală de arte şi meserii (SAM) şi an de completare (AC), trebuie să ţinem cont de importanţa caracteristicilor şi dinamicii economiei locale/regionale în analiza acestui proces, astfel că începem analiza printr-o

2


punctare a specificului pieţei muncii regionale, specific care va fi avut în vedere în interpretarea rezultatelor anchetei. Ne aflăm în cea mai dezvoltată regiune a României, şi anume Regiunea Bucureşti-Ilfov, regiune caracterizată de cea mai dinamică cerere de forţă de muncă din România. Astfel, am putea porni de la premisa că piaţa muncii din această regiune, caracterizată de cele mai reduse rate ale şomajului, şi implicit de cea mai mare şi diversă cerere de forţă de muncă ar putea oferi acele oportunităţi de care tinerii absolvenţi de învăţământ profesional şi tehnic (nivelele de calificare 1 şi 2), şi cei din grupuri defavorizate în genere au nevoie pentru a putea accesa un loc de muncă. Evident discuţia nu este atât de simplă, pentru că deşi este caracterizată de un excedent al cererii, aceeaşi regiune este caracterizată de o dinamică ridicată a cererii din sectoare cu valoare adăugată ridicată, mai ales atunci când vorbim de sectorul serviciilor. Pe de altă parte sectorul imobiliare cunoaşte o evoluţie explozivă, totuşi el rămânând sensibil la evoluţiile globale financiare si economice; astfel în anumite perioade, acest sector poate facilita o inserţie socio-profesională uşoară a celor cu calificări specifice, pe când, în cele de blocare a activităţii sectorului financiar-bancar, poate să conducă la rate ridicate ale şomajului. Economia judeţului Ilfov, gravitează în cea mai mare măsură în jurul Bucureşti-ului, ea însăşi generând oportunităţi de ocupare reduse.

Obiectivul studiului:Cunoaşterea gradului de inserţie socio-profesională a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic, precum şi a caracteristicilor procesului de tranziţie de la şcoală la viaţa activă.

1.2. Grup ţintă

Absolvenţii de şcoală de arte şi meserii (SAM – nivel 1 de calificare) şi an de completare (AC – nivel 2 de calificare) ai promoţiei 2007. Studiul s-a desfăşurat în regiunea Bucureşti-Ilfov, statisticile necesare pentru dimensionarea şi elaborarea eşantionului fiind puse la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ilfov. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 2006-2007, din 4806 de absolvenţi ai şcolii de arte şi meserii, 339 nu mai urmează anul de completare în anul şcolar 2007-2008 (vezi tabelul 1), aceştia reprezentând cca. 7,1% din numărul total de absolvenţi de SAM. De asemenea, din totalul de 4090 de absolvenţi ai anului de completare, 326 nu urmează liceul în anul şcolar 2007-2008 (vezi tabelul 2), aceştia reprezentând cca. 8,0% din numărul total de absolvenţi de AC.

Tabelul 1 Distribuţia regională ai absolvenţilor de SAM în anul 2006-2007

Nr. total de absolvenţi SAM

Nr. total de absolvenţi care

Număr de absolvenţi de

3


ai anului şcolar 2006-2007

continuă studiile prin anul de

completare (AC) în anul şcolar

2007-2008

SAM care nu mai continuă studiile

în anul şcolar 2007-2008

MunicipiulBucureşti

4408 4114 294

% 100 93,3 6,7JudeţulIlfov

398 353 45

% 100 88,7 11,3Total 4806 4467 339

% 100 87,5 7,1

Tabelul 2 Distribuţia regională ai absolvenţilor de AC în anul 2006-2007

Nr. total de absolvenţi de

AC în anul şcolar 2006-

2007

Nr. total de absolvenţi care

continuă studiile la liceu, ruta

progresivă în anul şcolar 2007-2008

Număr de absolvenţi ai AC

care nu mai continuă

studiile în anul şcolar 2007-

2008MunicipiulBucureşti

3849 3532 317

% 100 91,8 8,2JudeţulIlfov

241 232 9

% 100 96,3 3,7Total 4090 3624 326

% 100 88,6 8,0

La sfârşitul anului şcolar 2006-2007, 665 de absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii (nivel 1 de calificare) şi an de completare (nivel 2 de calificare) nu-şi mai continuau studiile la nivelele imediat superioare de calificare. Distribuţia acestora pe nivel de calificare este echilibrată, aşa cum se vede în tabelul de mai jos, 339 fiind absolvenţi de SAM şi 326 de AC. Având în vedere rolul pe care îl joacă municipiul Bucureşti în economia regională, distribuţia absolvenţilor pe zona /judeţul din care provin este secundară, dimensiunea care dă eterogenitate universului cercetării fiind cea a domeniului de formare profesională.

4


Structura universului cercetării Tabelul 3. Absolvenţi ai SAM în anul 2006-2007, Regiunea Bucureşti-Ilfov

Domeniul de formare profesională

Nr. total absolvenţi ai SAM în anul 2007

Nr. total înscrişi în Anul de

completare în anul şcolar

2007-2008

Număr de absolvenţi ai SAM care nu

urmează Anul de completare în

2007-2008

1 2 3 4Mecanică 1999 1845 154Electromecanică 355 342 13Electronică automatizări 331 327 4Chimie industriala 116 108 8Materiale de construcţii 24 23 1Electric 444 422 22Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 232 215 17Agricultură 85 80 5Silvicultură 33 32 1Comerţ 159 150 9Turism şi alimentaţie 307 278 29Industrie alimentară 132 127 5Fabricarea produselor din lemn 146 129 17Industrie textilă şi pielărie 340 301 39Tehnici poligrafice 94 88 6Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0Industrie mică şi prestări servicii 9 0 9TOTAL 4806 4467 339

Tabelul 4. Absolvenţi ai anului de completare în anul 2006-2007, Regiunea Bucureşti-Ilfov


Nr. total absolvenţi ai

Anului de completare în

2007

Nr. total înscrişi în clasa a XII-a

liceu ruta progresivă în anul şcolar 2007-2008

Număr de absolvenţi ai

Anului de completare care

nu urmează liceul în 2007-2008

1 2 3 4Mecanică 1555 1434 121Electromecanică 358 320 38Electronică automatizări 313 311 2Chimie industriala 79 76 3Materiale de construcţii 37 35 2Electric 394 382 12Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 167 164 3Agricultură 80 77 3Silvicultură 40 39 1Comerţ 131 125 6Turism şi alimentaţie 380 289 91Industrie alimentară 122 111 11Fabricarea produselor din 91 81 10

5


lemnIndustrie textilă şi pielărie 273 251 22Tehnici poligrafice 70 69 1Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0TOTAL 4090 3764 326

Tabelul 5. Structura universului cercetării pentru ancheta pe bază de chestionar


Număr de total absolvenţi ai SAM care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2007-2008

Număr de total absolvenţi ai AC care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2007-2008 TOTAL

din care cu mediul de rezidenţă în

din care cu mediul de rezidenţă în

urban rural urban rural

1 2 3 4 5 6Mecanică 122 32 93 25 272Electromecanică 12 1 28 10 51Electronică automatizări 4 0 1 1 6Chimie industrială 8 0 3 0 11Materiale de construcţii 1 0 2 0 3Electric 17 1 10 2 30Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 15 2 3 0 20Agricultură 5 0 3 0 8Silvicultură 0 1 0 1 2Comerţ 6 3 3 3 15Turism şi alimentaţie 18 9 68 21 116Industrie alimentară 3 2 8 3 16Fabricarea produselor din lemn 14 3 7 3 27Industrie textilă şi pielărie 31 6 18 4 59Tehnici poligrafice 5 0 1 0 6Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0Industrie mică şi prestări servicii 4 5 9TOTAL 265 65 248 73 651Nota: Diferenţele până la 339 absolvenţi SAM care nu mai continuă studiile şi 326 absolvenţi AC care nu mai continuă studiile o reprezintă absolvenţii pentru care Inspectoratele Şcolare nu au înregistrată adresa acestora.

Întrebarea la care ne propunem să răspundem este deci: Care este gradul de inserţie pe piaţa muncii la un an de la încheierea studiilor a absolvenţilor de SAM şi AC ai promoţiei 2006-2007 din regiunea Bucureşti-Ilfov, care nu şi-au mai continuat studiile?

1.3. Metodă şi instrumentul de cercetare

6


Metodă şi instrument de cercetare: Ancheta pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă. Având în vedere specificul grupului ţintă şi obiectivele propuse, am optat pentru culegerea informaţiilor necesare cu ajutorul operatorilor de teren (i.e. interviuri faţă în faţă).

Chestionarul a fost structurat astfel:Secţiunea 1. Informaţii despre participarea şcolară. Conţine informaţii despre performanţele şcolare, calificarea obţinută, motivaţia deciziei de a nu continua studiile, intenţii pe termen scurt cu privire la posibilitatea continuării pregătirii şcolare, participarea la alte cursuri de formare profesională.

Secţiunea 2. Date legate de relaţia cu piaţa muncii. Conţine informaţii cu privire la statutul ocupaţional actual, condiţii de muncă, adecvarea între calificarea deţinută şi ocupaţia practicată, satisfacţie faţă de locul de muncă, cunoştinţe şi competenţe utilizate la locul de muncă, rolul serviciilor publice de ocupare în facilitarea accesului pe piaţa muncii, participarea la măsuri active de ocupare, comportament de căutare a unui loc de muncă, intenţii pe termen scurt şi lung cu privire la statutul ocupaţional.

Secţiunea 3. Date de identificare pentru respondent. S-au cules datele socio-demografice standard (vârstă, sex, etnie, mediu de rezidenţă), precum şi nivelul de educaţie al tatălui, situaţia materială percepută a familie de origine, situaţia locativă şi statutul civil şi parental.

Perioada de colectare a informaţiilor: noiembrie 2008. Precizăm că este prima dată când se realizează o astfel de investigaţie pe absolvenţii de SAM şi AC din regiunea Bucureşti - Ilfov, fiind utilizat instrumentul elaborat, testat şi perfecţionat prin studiile pilot desfăşurate la nivelul judeţului Galaţi.

Pentru realizarea metodologiei de faţă şi pentru definirea indicatorilor de evaluare a gradului şi calităţii inserţiei socio - profesionale, dar şi pentru a fundamenta o metodologie capabilă să furnizeze informaţii comparabile la nivel european, a fost utilizat studiul „Monitoring the entry of young people into the labour market: the potential of the EU-LFS”, realizat de o echipă de specialişti contractaţi de Eurostat în Iulie 2006.

Tabel 6. Operaţionalizarea obiectivelor studiului şi conceptelorProbleme: Variabile/Indicatori:

Caracteristicile socio-economice ale absolvenţilor şi ale familiei de provenienţă

- vârsta = vârsta la care individul părăseşte sistemul de educaţie iniţială, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, mediu de rezidenţă.- percepţia asupra perspectivelor de pe piaţa muncii = şansele

de a fi ocupat în perspectiva următorului an, pe care un individ

7


percepe că le are pe piaţa muncii, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, nivelul de educaţie al părinţilor, piaţa muncii internă/externă, mediu de rezidenţă.

- mobilitatea intergeneraţională = ponderea celor care au nivel de educaţie mai ridicat decât nivelul de educaţie al părinţilor, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, statutul ocupaţional, mediu de rezidenţă.- venitul = poziţia respondentului faţă de distribuţia veniturilor

la nivel naţional, cu următoarele nivele de dezagregare:- sexul, educaţia părinţilor, mediu de rezidenţă.

Procesul de căutare al unui loc de muncă: metode şi intensitate

- contactarea serviciului public de ocupare = procentul celor care au făcut asta în primul an de la părăsirea sistemului de educaţie,

- modalităţile de căutare a unui loc de muncă,- timpul mediu „scurs” între părăsirea sistemului de educaţie şi

primul loc de muncă „semnificativ”.

Educaţia, competenţele şi gradul de adecvare al pregătirii iniţiale la cerinţele pieţei muncii

- gradul de inadecvare al calificării iniţiale la locul de muncă deţinut = procentul tinerilor absolvenţilor care se află pe un loc de muncă ce nu corespunde calificării deţinute, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, domeniul de calificare.- cursuri de formare profesională = procentul tinerilor absolvenţi

care au urmat un curs de formare profesională, după părăsirea sistemului de educaţie iniţială.

Calitatea locului de muncă ocupat

- venitul net la locul de muncă actual, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, domeniul de calificare, mediu de rezidenţă.- timpul de muncă = numărul mediu de ore lucrate în mod

obişnuit pe săptămână, cu următoarele nivele de dezagregare:- sexul, domeniul de calificare, mediu de rezidenţă.

- tipul de contract = ponderea tinerilor absolvenţi care se află în locuri de muncă pe durată determinată,

= ponderea tinerilor absolvenţi care se află în locuri de muncă cu timp parţial de lucru, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, domeniul de calificare, mediu de rezidenţă.- gradul de satisfacţie cu privire la locul de muncă ocupat în

prezent = ponderea tinerilor absolvenţi ocupaţi care îşi caută un loc de muncă şi de ce, cu următoarele nivele de dezagregare:

- sexul, domeniul de calificare, mediu de rezidenţă.

Rolul politicilor de măsuri active

- loc de muncă subvenţionat = procentul tinerilor absolvenţi care ocupă locuri de muncă subvenţionate

- „special attention” = procentul tinerilor absolvenţi care beneficiază de măsuri active, cu următoarele nivele de dezagregare:

- nivelul de calificare, domeniul de formare profesională, mediu de rezidenţă.

1.4. Eşantionare

8


Grupul ţintă

Absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare ai promoţiei 2006-2007 din regiunea Bucureşti-Ilfov, care nu şi-au mai continuat studiile la nivelele de calificare imediat superioare în anul şcolar 2007-2008

Universul de eşantionare

Absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare ai promoţiei 2006-2007 din regiunea Bucureşti-Ilfov, care nu şi-au mai continuat studiile la nivelele de calificare imediat superioare în anul şcolar 2007-2008.Pentru eşantionare au fost utilizate bazele de date ale Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi ale Inspectoratului Şcolar al Judeţului Ilfov, conţinând următoarele informaţii despre absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare ai promoţiei 2006-2007:

- adresa (mediul de rezidenţă);- numele şi adresa unităţii şcolare unde a urmat studiile;- domeniul de formare profesională (17 domenii);- calificarea obţinută.

EŞANTIONUL PROIECTAT

Dimensiunea eşantionului proiectat

424 indivizi (din care 222 absolvenţi de SAM şi 202 absolvenţi de AC). Dimensiunea eşantionului a fost stabilită ca să ofere un nivel de reprezentativitate adecvat scopurilor şi resurselor financiare şi umane ale cercetării. Stabilind o eroare limită în intervalul 3-5% la un nivel de încredere de 95%, am utilizat formula de calcul a erorii de eşantionare pentru eşantioane aleatoare şi am extras astfel volumul eşantionului. Ulterior eşantionul astfel delimitat a fost stratificat proporţional cu nivelul de calificare, mediul de rezidenţă şi domeniul de formare profesională. S-a urmărit menţinerea pe fiecare strat a unui număr de cazuri suficient pentru prelucrările specifice statisticii sociale.

Tipul eşantionului

Eşantion aleator stratificat unistadial

9


Stratificare

Nivelul de calificare: 1. Nivel 1 (SAM) 2. Nivel 2 (AC)

Mediu de rezidenţă: 1. Urban 2. Rural

Domeniul de calificare profesională:

17 domenii de calificare profesională:

1. Mecanică 10. Comerţ

2. Electromecanică 11. Turism şi alimentaţie

3. Electronică automatizări 12. Industrie alimentară

4. Chimie industrială 13. Fabricarea produselor din lemn

5. Materiale de construcţii 14. Industrie textilă şi pielărie

6. Electric 15. Tehnici poligrafice

7. Construcţii,instalaţii şi lucrări publice

16. Estetica şi igiena corpului omenesc

8. Agricultură 17. Industrie mică şi prestări servicii

9. Silvicultură

Alocarea eşantionului

Alocare proporţională cu ponderea fiecărui strat în populaţie pentru fiecare dimensiune de stratificare, şi anume nivelul de calificare, mediu de rezidenţă şi domeniu de calificare profesională.La nivelul acelor straturi unde prin alocare proporţională s-a obţinut un număr prea redus de subiecţi din punct de vedere statistic, aşa cum am mai spus, eşantionul pe fiecare strat a fost suplimentat până la obţinerea unui minim de 10-20 de subiecţi per strat, sau, dacă a fost cazul, au fost introduse în eşantion toate cazurile existente pentru un anumit strat.

10


Procedura de selecţie

Selecţie simplă aleatoare fără înlocuire în interiorul fiecărui stratDin interiorul fiecărei sub-populaţii, subiecţii incluşi în eşantion au fost selectaţi aleator utilizând metoda pasului. Pasul de selecţie (atât pentru eşantion, cât şi pentru lista de rezerve) pentru fiecare strat a reprezentat raportul dintre Nh (dimensiunea stratului în populaţia investigată) şi nh (dimensiunea stratului corespunzător în eşantionul proiectat), iar punctul de pornire în selecţie s-a fixat aleator + 3, atât pentru extragerea eşantionului, cât şi pentru extragerea eşantionului de rezervă. Procedura de selecţie se realizează fără înlocuirea subiecţilor selectaţi în interiorul fiecărui strat, datorită dimensiunilor reduse ale populaţiei din care urmează a se extrage eşantionul. Această procedură nu afectează caracterul probabilist al eşantionului.

Eroarea de eşantionare

± 2,81% la un nivel de încredere de 95 %

11


Structura eşantionuluiproiectat

Domeniul de calificare profesională

Absolvenţi SAM 2006/2007 care

nu urmează şcoala

din care: Absolvenţi AC

2006/2007 care

nu urmează şcoala

din care:

U R U R

1. Mecanică 60 35 25 45 30 15

2. Electromecanică 13 12 1 35 25 10

3. Electronică automatizări 4 4 0 2 1 1

4. Chimie industrială 8 8 0 3 3 0

5. Materiale de construcţii 1 1 0 2 2 0

6. Electric 18 17 1 12 10 2

7. Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 17 15 2 3 3 0

8. Agricultură 5 5 0 3 3 0

9. Silvicultură 1 0 1 1 0 1

10. Comerţ 9 6 3 6 3 3

11. Turism şi alimentaţie 24 15 9 46 25 21

12. Industrie alimentară 5 3 2 11 8 3

13. Fabricarea produselor din lemn 17 14 3 10 7 3

14. Industrie textilă şi pielărie 26 20 6 22 18 4

15. Tehnici poligrafice 5 5 0 1 1 0

16. Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 0

17. Industrie mică şi prestări servicii 9 4 5 0 0 0

TOTAL222 164 58 202

139 63

0

12


EŞANTIONUL REALIZAT

Dimensiunea eşantionului realizat

269 indivizi (din care 124 absolvenţi de SAM, 144 absolvenţi de AC şi 1 non-răspuns).

Eroarea de eşantionare

± 4,58% la un nivel de încredere de 95 %

13


Structura eşantionuluirealizat

Domeniul de calificare

profesională

Absolvenţi SAM

2006/2007 care

nu urmează şcoala

din care: Absolvenţi AC

2006/2007 care

nu urmează şcoala

din care:

U R U R

1. Mecanică 44 39 5 46 38 8

2. Electromecanică 4 4 0 22 20 2

3. Electronică automatizări 0 0 0 1 1 0

4. Chimie industrială 2 0 2 3 3 0

5. Materiale de construcţii 0 0 0 0 0 0

6. Electric 13 11 2 7 6 1

7. Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 7 6 1 4 4 0

8. Agricultură 3 3 0 1 1 0

9. Silvicultură 0 0 0 0 0 0

10. Comerţ 2 0 2 5 5 0

11. Turism şi alimentaţie 12 11 1 37 35 2

12. Industrie alimentară 2 2 0 4 3 1

13. Fabricarea produselor din lemn 9 9 0 5 4 1

14. Industrie textilă şi pielărie 23 19 4 7 6 1

15. Tehnici poligrafice 1 1 0 0 0 0

16. Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 0 0

17. Industrie mică şi prestări servicii 2 2 0 0 0 0

TOTAL124 111 13 142

126 16

¤ restul de până la 269 sunt NR/Missing (3 chestionare)

14


PROBLEME DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

Număr total chestionare lansate în teren

472 chestionare (din care 240 pentru absolvenţi de SAM, 231 absolvenţi de AC şi 1 non-răspuns).

Număr total chestionare completate

269 chestionare (din care 124 absolvenţi de SAM, 144 absolvenţi de AC şi 1 non-răspuns).

15


Număr total chestionare necompletate

203 chestionare (din care 116 absolvenţi de SAM, 87 absolvenţi de AC).

Număr chestionare lansate în teren

Număr chestionare necompletate

%

SAM 240 116 48,3%AC 231 87 37,7%NR 1 …Total 472 203 43,0%


Număr chestionare necompletate

%

Urban 378 138 36,5%Rural 74 45 60,8%NR 20 20 …Total 472 203 43,0%


Număr chestiona

re necomple

tate

%

1. Mecanică 136 45 33,1%

2. Electromecanică 48 22 45,8%

3. Electronică automatizări 4 3 75%

4. Chimie industrială 12 7 58,3%

5. Materiale de construcţii 3 3 100%

6. Electric 29 9 31,0%

7. Construcţii,instalaţii şi lucrări publice 19 8

42,1%

8. Agricultură 8 4 50%

9. Silvicultură 1 1 100%

10. Comerţ 15 8 53,3%

11. Turism şi alimentaţie 86 37 43,0%

12. Industrie alimentară 17 11 64,7%

13. Fabricarea produselor din lemn 22 8

36,4%

14. Industrie textilă şi pielărie 61 31

50,8%

15. Tehnici poligrafice 7 6 85,7%

16. Estetica şi igiena corpului omenesc

0

0

…

17. Industrie mică şi prestări servicii

2 …

NR 2 …

Total 472 203 43,0%

0

16


Motive de nerealizare a chestionarelor

Motive Nr. %refuz respondent 6 3,0refuz al părinţilor/gospodăriei 6 3,0nu a putut fi identificată adresa/gospodăria 48 23,6nu a putut fi găsit respondentul 49 24,1respondentul s-a mutat la altă adresă în judeţ/ţară 21 10,3respondentul lucrează în străinătate 3 1,5respondentul urmează şcoala la zi 70 34,5Total 203 100

Motiveurba

n rural Totalrefuz respondent 2,9 4,4 3,3refuz al părinţilor/gospodăriei 3,6 2,2 3,3nu a putut fi identificată adresa/gospodăria 13,8 37,8 19,7nu a putut fi găsit respondentul 32,6 8,9 26,8respondentul s-a mutat la altă adresă în judeţ/ţară 8,7 8,9 8,7respondentul lucrează în străinătate 2,2 1,6respondentul urmează şcoala la zi 36,2 37,8 36,6Total 100 100 100

0

Concluzii

1. Specificul regiunii face ca Bucureşti-ul să atragă tineri din toate celelalte judeţe ale ţării, tineri care revin după absolvire la domiciliul părinţilor. Realizarea unei investigaţii privind inserţia nu se poate realiza fără „suportul” Inspectoratelor Şcolare din celelalte judeţe ale ţării, şi mai ales fără „suportul” celor limitrofe;

2. Din start, în culegerea datelor au fost eliminaţi (de către operatori) tinerii care aveau adrese în alte judeţe ale ţării. Acolo unde a fost disponibil un număr de telefon, tinerii au fost contactaţi şi intervievaţi telefonic (vezi raportul de colectare a informaţiilor elaborat de CMBRAE)

3. Ponderea ridicată a celor care urmează studiile la zi – 34,5% dintre cei contactaţi – ceea ce arată o dificultate ridicată la nivelul instituţiilor educaţionale de colectare a informaţiilor cu privire la traseul urmat de absolventul unui anume nivel de calificare;

4. Ponderea adreselor incomplete, inexistente, neactualizate sau chiar înregistrate greşit ale absolvenţilor este foarte ridicată. Se impune o mai mare rigurozitate la culegerea acestor informaţii de la absolvenţi. De asemenea este important să existe în baza de date atât un număr de telefon al absolventului, cât şi al unei persoane care poate furniza informaţii despre ea (părinţi, rude de gradul 1). Se recomandă realizarea la nivelul Inspectoratelor şcolare o bază de date anual care să fie completată cu responsabilitate de către unităţile şcolare.

17


1.5. Verificarea, validarea, prelucrarea şi valorificarea rezultatelor

În primul rând, chestionarele completate au fost pregătite pentru prelucrarea statistică prin verificarea acestora, excluderea celor care nu corespundeau criteriilor de eligibilitate stabilite prin delimitarea grupului ţintă şi postcodificarea variabilelor sau a răspunsurilor care au necesitat acest demers.

Datele au fost încărcate într-o bază de date definită prin programul statistic Statistics Program for Social Sciences (SPSS). După încărcare, s-au realizat proceduri de curăţare şi validare a datelor prin utilizarea multiplelor chei de control.

Precizăm că nu s-a procedat la reponderarea eşantionului. Ulterior au fost realizate prelucrări primare şi în profunzime a datelor culese. Metodele de analiză utilizate cu precădere au fost frecvenţele absolute şi relative, crosstab-ulările bi şi multidimensionale.

În redactarea raportului, prin absolvent vom înţelege acel tânăr care părăseşte (temporar sau definitiv) sistemul educaţiei iniţiale realizate sub forma cursurilor de zi, după obţinerea certificatului de calificare specific nivelului de calificare absolvit. Altfel spus, analiza noastră vizează absolvenţii de şcoală de arte şi meserii şi an de completare ai unităţilor şcolare din învăţământul profesional şi tehnic existente pe teritoriul regiunii Bucureşti - Ilfov, şi care nu continuă studiile la următorul nivel de calificare la zi (an de completare, respectiv liceu).

18


2. CARCATERISTICILE SOCIO-DEMOGRAFICE ALE GRUPULUI ŢINTĂ. Percepţia asupra perspectivelor de pe piaţa muncii în termen de intenţii pe termen scurt (1 an) şi mediu (până la 5 ani).

2.1. Vârsta absolvenţilor

Distribuţia absolvenţilor intervievaţi după variabila vârstă arată că marea majoritate a acestora aveau la momentul realizării anchetei 18 şi respectiv 19 de ani: vorbim de un procent cumulat de 74,6% dintre tinerii absolvenţi de SAM şi AC intervievaţi. Indicatorul este important cu precădere din perspectiva reîntoarcerii acestora în sistemul educaţional, legea limitând vârsta maximă la care acest lucru poate fi posibil.

Aşa după cum arată şi datele din tabelul de mai jos, nu există variaţii notabile ale vârstei medii a absolvenţilor în funcţie de sex, mediul de rezidenţă şi etnie. Este important însă să facem precizarea că în eşantion ponderea absolvenţilor din mediul rural este de 10,8% în total 269 absolvenţi incluşi în eşantion. De asemenea, ponderea absolvenţilor de etnia roma este şi ea foarte scăzută: 3,0% în total absolvenţi intervievaţi. 2,2% dintre absolvenţii intervievaţi nu şi-au declarat apartenenţa la un grup etnic. În cazul distribuţiei după variabila sex în eşantion se regăsesc 35,7% respondenţi de sex feminin şi 64,3% respondenţi de sex masculin.

Tabel 7. Vârsta respondenţilor, 2008

Vârsta (ani)

Nr. absolvenţi %

Vârsta medie (ani)

17 5 1,9 18,6

1896 35,8

SexMascul

inFemini

n19 104 38,8 19 19

2043 16,0

Mediu de rezidenţă Urban Rural

21 11 4,1 19,1 18,6

22 şi peste 9 3,4 Etnia*Român

ă Romă19 19,4

* 6 dintre subiecţii intervievaţi nu şi-au declarat apartenenţa la vreo etnie

2.2. Stare civilă

86,4% dintre absolvenţii de SAM şi AC ai anului 2007 incluşi în eşantion erau necăsătoriţi la momentul realizării anchetei. Dintre aceştia 55,1% erau absolvenţi de AC în anul 2007 şi 44,9% erau absolvenţi de SAM (acelaşi an de referinţă).

19


13,7% (N: 36) din totalul absolvenţilor anului 2007 incluşi în eşantion erau la momentul realizării anchetei fie căsătoriţi, fie trăiau în concubinaj/uniune consensuală. Dintre aceştia 38,9% aveau copii.

Absolvenţii care şi-au întemeiat deja o familie erau în cea mai mare parte femei (69,4% din totalul celor care erau căsătoriţi1), trăiau majoritar în mediul urban (91,7%) şi erau în general persoane salariate (58,3%), persoane şomere neindemnizate (22,2%) şi persoane casnice (13,9%).

2.3. Mobilitate educaţională intergeneraţională

Mobilitatea educaţională intergeneraţională a fost definită ca pondere a absolvenţilor care aveau la momentul realizării anchetei un nivel educaţional mai ridicat decât nivelul de educaţie al părinţilor. Alegerea ca variabilă proxy în cadrul metodologiei a variabilei „ultima şcoală absolvită a tatălui/capului de gospodărie” a avut la bază modelul cultural românesc conform căruia în familie tatăl trebuie să aibă nivelul educaţional cel puţin egal cu nivelul de educaţie al mamei.

Aşa după cum se poate constata în graficul de mai jos cei mai mulţi absolvenţi incluşi în eşantion înregistrau la nivelul de educaţie al tatălui procentul cel mai ridicat pentru categoria de răspuns „şcoală profesională”: 36,6%.

Grafic 1

Distribuţia absolvenţilor de SAM şi AC promoţia 2007 în funcţie de nivelul de educaţie al tatălui (%)

1,9%19,0%

4,9%

5,7%

36,5%

7,2%

19,4%

2,7% 2,7%

şcoală primară (4 clase) gimnaziu (7,8,10 clase)

şcoală de ucenici şcoală de arte şi meserii

şcoală profesională liceu teoretic

liceu industrial, agricol sau de alte specialităţi studii postliceale

studii superioare (facultate)

N: 263

1 Ne referim atât la cei căsătoriţi, cât şi la cei care trăiesc în concubinaj/uniune consensuală.

20


Pornind de la nivelul educaţional al grupul ţintă, nivelele de educaţie au fost grupate astfel: mai puţin decât şcoală de arte şi meserii şi/sau an de completare (< SAM/AC), nivel de educaţie similar (= SAM/AC), nivel de educaţie mai ridicat (> SAM/AC). Doar 20,6% din totalul absolvenţilor de şcoală de arte şi meserii şi an de completare depăşeau nivelul de educaţie al tatălui, aşa după cum se poate vedea şi în tabelul de mai jos. Pentru majoritatea absolvenţilor incluşi în eşantion tatăl deţine un nivel educaţional superior copilului său, procentul înregistrat în acest caz fiind de 68,9%.

Tabel 8. Distribuţia absolvenţilor în funcţie de nivelul de educaţie al tatălui

Număr absolvenţi %

< SAM/AC 55 20,6= SAM/AC 28 10,5> SAM/AC 184 68,9Total 267 100

Se poate constata faptul că mobilitatea educaţională intergeneraţională este uşor mai accentuată în cazul femeilor faţă de cazul bărbaţilor. De asemenea putem vorbi de o mobilitate educaţională intergenarţională mai accentuată în cazul absolvenţilor de SAM şi AC ai anului 2007 din mediul rural de aproximativ 2 ori mai ridicată decât în cazul absolvenţilor domiciliaţi la momentul anchetei în mediul urban.

Distribuţia procentuală după variabila etnie arată că jumătate dintre absolvenţii incluşi în eşantion care şi-au declarat apartenenţa la etnia roma depăşeau la momentul realizării anchetei nivelul de educaţie al tatălui. Trebuie menţionată însă influenţa numărului redus de cazuri asupra rezultatelor pentru această categorie de absolvenţi existenţi în eşantion (N: 8).

Grafic 2

21


Distribuţia absolvenţilor de SAM şi AC 2007, după indicatorul mobilitate educaţională intergeneraţională în funcţie de variabilele

sex, mediu de rezidenţă şi etnie

23,2 19,2 18,934,5

19,6

50,0

20,6

14,78,1 8,8

24,1

11,0 10,5

62,172,7 72,3

41,4

69,450,0

68,9

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Feminin Masculin Urban Rural Română Romă TOTAL

<SAM/ AC =SAM/ AC >SAM/ AC

Absolvenţii de SAM/AC incluşi în eşantion cu greu pot exploata însă beneficiile unui nivel de educaţie mai înalt decât cel al părinţilor lor atât în termeni de statut ocupaţional la momentul realizării anchetei cât şi în termeni de venituri salariale pentru aceiaşi perioadă de raportare. Absolvenţii care au nivel educaţional egal cu cel al tatălui înregistrează procentul cel mai ridicat pentru categoria de răspuns „statut ocupaţional de salariat la momentul realizării anchetei”: 71,4%. Pentru celelalte două situaţii definite, nivel educaţional „peste cel al tatălui” sau „sub cel al tatălui” procentele înregistrate pentru categoria de răspuns „statut ocupaţional de salariat la momentul realizării anchetei” au fost de 43,6%, respectiv 55,2%.

Tabel 9. Relaţia dintre mobilitatea educaţională intergeneraţională şi statutul pe piaţa muncii la momentul realizării anchetei (%)

< SAM/AC

= SAM/AC

> SAM/AC Total

Şomer indemnizat 0,5 0,4Şomer neindemnizat 29,1 17,9 20,8 22,2Salariat 43,6 71,4 55,2 54,5Lucrător pe cont propriu/persoană fizică autorizată 7,3 7,1 3,3 4,5Lucrător familial neremunerat 1,8 1,1 1,1Casnic/ă 10,9 3,6 13,7 12,0Alta situaţie 7,3 5,5 5,3Total 100 100 100 100

2.4. Distribuţia veniturilor

22


Peste jumătate dintre absolvenţii de SAM/AC ai promoţiei 2007 cuprinşi în eşantion (55,4%) au declarat că înregistrau venituri în luna precedentă realizării anchetei. Venitul mediu net al absolvenţilor în luna precedentă realizării anchetei a fost de aproximativ 1029 lei lună, în condiţiile în care câştigul salarial mediu nominal net pe economie era în luna octombrie 2008 de 1327 lei. 83,9% dintre cei care au declarat un venit net pentru luna precedentă anchetei aveau venituri cel mult egale cu salariul mediu nominal net pe economie, iar cca. 12% au declarat venituri mai mari decât salariul mediu nominal net pe economie aferent lunii octombrie 2008. Cei mai mulţi dintre absolvenţi au declarat că venitul lor în luna precedentă realizării anchetei a fost de 1000, respectiv 800 lei (procentul înregistrat a fost de 32,2%).

Venitul mediu al femeilor era cu cca. 12% mai scăzut decât al bărbaţilor. Venitul mediu al etnicilor roma înregistra valori cu cca. 20% mai scăzute decât ale majoritarilor români. Nu existau diferenţele între venitul celor din mediul rural comparativ cu cei din mediul urban.

Tabel 10. Distribuţia venitului mediu în Lei pe sexe, etnie şi mediu de rezidenţă

Feminin (N=51) 942

Română (N=145) 1034

Urban (N=126) 1029

Masculin (N=98) 1074 Romă (N=3) 833

Rural (N=23) 1030

Venit mediu Total 998

Notă: N reprezintă numărul de respondenţi incluşi în eşantion

2.5. Percepţia asupra perspectivelor de pe piaţa muncii

2.5.1. Percepţia asupra şanselor de a fi ocupat în perspectiva următorului an

În perspectiva următorului an absolvenţii de SAM şi AC incluşi în eşantionul intervievat s-au declarat destul de optimişti cu privire la şansele lor de a-şi continua studiile, cei care se vedeau în perspectiva următorului an în postura de elev înregistrând un procent de 22,3%.

Aproximativ jumătate dintre cei care se vedeau „elevi” în perspectiva următorului an (48,1%) erau încadrabili la momentul realizării anchetei în categoriile „şomeri neindemnizaţi” şi „persoane casnice”. De asemenea, 40,4 % dintre cei care se vedeau în perspectiva următorului în postura de elev erau la

23


momentul realizării anchetei „persoane salariate” aşa după cum se poate constata în graficul de mai jos.

Grafic 3

"Peste 1 an voi fi elev", distribuţii procentuale pentru această categorie de răspuns după statutul ocupaţional declarat la

momentul realizării anchetei

25,0%

40,4%

7,7%3,8%

23,1%

Şomer ne-indemnizat

Salariat

Lucrator pe cont propriu/ persoana fizica autorizata

Lucrator familial neremunerat

Casnic/ a

Cei care în perspectiva următorului an se vedeau în postura de „persoană salariată”, majoritari ca procent obţinut: 62,9%, aveau la momentul realizării anchetei statut de persoană salariată pe piaţa muncii în procent de 65,1%. 32,5 % dintre cei care se vedeau „salariaţi” în perspectiva următorului an erau încadrabili la momentul realizării anchetei în categoria „şomeri neindemnizaţi şi indemnizaţi ” şi „persoane casnice”.

Este important să menţionăm faptul că absolvenţii incluşi în eşantion care s-au declarat la momentul anchetei „şomeri neindemnizaţi sau indemnizaţi” şi „persoane casnice” nu se mai văd deloc în această postură de persoane şomere în perspectiva următorului an (categoria şomerilor neindemnizaţi şi indemnizaţi înregistra la momentul anchetei un procent de 22,4% în total respondenţi cuprinşi în eşantion, iar cea a persoanelor casnice obţinea un procent de 12,3%).

Grafic 4

24


Femeile sunt cele care declară într-un procent mai ridicat comparativ cu bărbaţii că peste 1 an se văd ca având statut de persoană salariată pe piaţa muncii. Din totalul femeilor care s-au declarat la momentul anchetei ca fiind casnice (N=17), trei sferturi dintre ele se vedeau în perspectiva următorului ca având statut de persoană salariată.

Grafic 5

Distribuţia pe sexe a intenţiilor de viitor (%)- "Ce credeţi că veţi face peste 1 an?"

69,1

16,0

3,2 4,3 6,4

59,4

25,9

5,9 7,1

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

Voi fi salariat Voi fi elev Voi avea oafacere/ activitatepe cont propriu

Voi fi casnic/ ă NS

Feminin Masculin

Absolvenţii cu domiciliul în mediul urban care se vedeau în perspectiva următorului an ca „elevi” au înregistrat un procent mai ridicat faţă de cei cu domiciliul în mediul rural, 23,4%, comparativ cu 13,0%. Însă absolvenţii cu domiciliul în mediul rural care se vedeau în perspectiva următorului ca „persoane salariate” au înregistrat un procent mai ridicat faţă de cei cu domiciliul în mediul urban, 79,3%, comparativ cu 60,9%.

Grafic 6

25


Distribuţia pe mediu de rezidenţă a intenţiilor de viitor (%)- "Ce credeţi că veţi face peste 1 an?"*

60,9

23,4

6,4

79,3

13,86,9

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

Voi fi salariat Voi fi elev NS

Urban Rural

* Au fost menţinute în grafic doar variantele de răspuns care au înregistrat valori atât pentru absolvenţii domiciliaţi în rural, cât şi pentru cei domiciliaţi în urban.

2.5.2. Intenţiile de migraţie în următorul an

10,81% dintre absolvenţii intervievaţi care peste 1 an se vedeau în postura de salariaţi sau având o afacere pe cont propriu /practicând o activitate pe cont propriu sperau ca peste un an să lucreze în altă ţară decât România, pe când 83,7% estimau că vor avea un loc de muncă în continuare în România. De remarcat este procentul mic al celor nehotărâţi cu privire la acest aspect: 6,2%.

Absolvenţii de sex masculin se văd într-un procent mai ridicat în situaţia de a lucra peste 1 an în străinătate comparativ cu intenţia de emigrare pentru muncă întâlnită în cazul absolventelor. După mediul de rezidenţă, cei care intenţionează să emigreze pentru muncă în perspectiva următorului an sunt cei care provin din mediul urban (11,6%).

Tabel 11. Profilul lucrătorului tânăr care intenţionează să emigreze în perspectiva următorului an (%)

Sexul respondentului

Mediul de rezidenţă

Bunăstarea familiei în raport cu comunitatea

feminin

masculin

urban

rural

mai săracă

la acelaşi nivel

mai înstări

tă Voi lucra în România 89,7 80,0 81,3

100,0 90,9 81,8 85,0

Voi lucra in străinătate 5,9 12,7 11,6 6,1 12,4 5,0NS/NR 4,4 7,3 7,1 3,0 5,8 10,0

26


Total 100,0 100,0100,

0100

,0 100,0 100,0 100,0

Intenţia de a emigra pentru muncă în perspectiva următorului an variază cu domeniul de calificare profesională. Este cea mai ridicată pentru domeniile Electric, Mecanică şi Electromecanică.

Pe de altă parte cei care intenţionează, în procentele cele mai ridicate, să lucreze în România în perspectiva următorului an sunt absolvenţii cu calificări din domeniile Turism şi alimentaţie şi Industrie textilă şi pielărie.

Grafic 7

Intenţia de a emigra pentru muncă în perspectiva următorului an pe domenii de calificare profesională (%)

82,1 81,3 81,890,6

81,8 85,0 83,7

13,4 12,5 18,29,4

5,0 10,1

4,5 6,318,2

10,0 6,2

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Mecanica Electromecanica Electric Turism sialimentatie

Fabricareaproduselor de

lemn

Industrie textila sipielarie

Total

Voi lucra in Romania Voi lucra in strainatate NS/ NR

* Au fost menţinute în grafic doar domeniile de calificare care au înregistrat un număr de peste 10 respondenţi în categoria respectivă.

2.5.3. Care sunt ocupaţiile pe care cred absolvenţii că le vor practica peste 5 ani

Procentul absolvenţilor care nu ştiau la momentul realizării anchetei ce ocupaţie vor practica peste 5 ani a fost de 55,9%. O posibilă explicaţie a valorii ridicate a acestui procent poate fi legată de dificultăţile pe care aceşti absolvenţi le au la intrarea pe o piaţă a muncii care evoluează rapid.

Restul absolvenţilor se împart aproximativ în mod egal, 21,9% considerând că-şi vor urma domeniul de calificare din şcoală, iar restul de 22,3% intenţionând să se orienteze spre ocupaţii care nu sunt în acordul calificărilor deţinute.

Grafic 8

27


"Este meseria pe care absolvenţii consideră că o vor practica peste 5 ani în acord cu domeniul de calificare ?"

21,9%

22,3%55,9%

Da Nu NS/ NR

N: 131

Dificultatea de a-şi estima poziţia pe piaţa muncii la orizontul următorilor 5 ani este mai accentuată în cazul femeilor şi al absolvenţilor din mediul rural. Bărbaţii sunt cei care consideră într-un procent mai ridicat faţă de cel înregistrat în cazul femeilor că peste 5 ani vor avea ocupaţii în acord cu domeniul de calificare.

Absolvenţii cu domiciliul în mediul rural au declarat că peste 5 ani se văd practicând meserii care nu sunt în acordul calificării dobândite prin şcoală într-un procent mai scăzut faţă de cei din mediul urban: 21,1%, comparativ cu 27,6%.

Grafic 9

Gradul de adecvare a ocupaţiei pe care absolvenţii cred că o vor practica peste 5 ani la calificare obţinută prin SAM/ AC,

distribuţii pe sex şi mediu de rezidenţă (%)

12,127,3 21,1 27,6

24,2

21,222,0

24,1

63,751,5 56,8 48,3

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%90%

100%

Feminin Masculin Urban Rural

Sexul Mediul de rezidenţă

Da Nu NS/ NR

Referitor la relaţia dintre aspiraţiile ocupaţionale (ca meserii pe care absolvenţii se văd că le vor practica peste 5 ani) şi domeniul de calificare al absolvenţilor, se poate observa în graficul de mai jos faptul că absolvenţii din domeniile Electromecanică şi Fabricarea produselor din lemn au gradul de incertitudine cel mai ridicat cu privire la perspectivele lor de viitor. Absolvenţii având calificări din domeniile Turism şi alimentaţie, Mecanică şi Construcţii, instalaţii şi lucrări publice sunt cei care par a fi cei mai hotărâţi să-şi urmeze calificarea dobândită prin şcoală.

28


Grafic 10

Gradul de adecvare a ocupaţiei pe care absolvenţii cred că o vor practica pes te 5 ani la calificare obţinută prin SAM/ AC, distribuţii după domeniul de calificare al

absolvenţilor (%)

23,5

8,015,0 20,0

51,1

7,1 3,4

22,0

28,2

20,0

25,0

30,0

8,5

21,4 31,0

22,4

48,2

72,060,0

50,040,4

71,465,5

55,7

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Mecanica Electromecanica Electric Constructii,instalatii si

lucrari publice

Turism sialimentatie

Fabricareaproduselor de

lemn

Industrie textilasi pielarie

Total

Da Nu NS/NR

29


3. PARTICIPARE ŞI PERFORMANŢE ŞCOLARE

3.1. Nivele de calificare profesională

Conform datelor puse la dispoziţie de ISMB şi ISJ Ilfov (vezi graficele 11 şi 12 ) structura absolvenţilor care nu-şi mai continuă studiile este următoarea:

- la SAM, doar 7,1% dintre absolvenţi nu îşi continuă studiile cu anul de completare;

- la anul de completare, cca. 8,0% din absolvenţi nu îşi continuă studiile la liceu.

Astfel, doar o minoritate dintre cei care se înscriu la SAM şi AC nu continuă studiile. Fără doar şi poate caracteristicile regiunii fac ca elevii să perceapă probabilitatea ridicată de îmbunătăţire a statutului ocupaţional şi de venituri şi să fie astfel motivaţi să-şi continue studiile la nivelele următoare de calificare. Evident, decizia de continuare a studiilor depinde atât de background-ul socio-economic al familiilor din care provin, dar şi de proximitatea şcolilor şi implicit a calificărilor pe care doresc să le urmeze şi de evoluţiile pieţei muncii. Totuşi, trebuie să subliniem faptul că indiferent de domeniu, de nivelul de calificare şi chiar şi de caracteristicile familiilor din care provin, doar o minoritate dintre cei înscrişi la SAM şi AC decid sa nu-şi continue studiile, ceea ce ne îndreptăţeşte să punctăm rolul deosebit pe care piaţa şi oportunităţile de pe această piaţa regională îl au în motivarea tinerilor de a investi în educaţie.

Grafic 11

Structura absolvenţilor SAM care urmează sau nu şcoala la nivelul următor de calificare

30


92,3 96,3 98,893,1 95,8 95,0 92,7 94,1 97,0 94,3 90,6

96,288,4 88,5 93,6 92,9

100,0

7,16,411,511,63,89,45,73,05,97,35,04,26,91,23,77,7M

ecanic

ă

Ele

ctr

om

ecanic

ă

Ele

ctr

onic

ă

auto

matiz

ări

Chim

ie in

dustr

iala

Mate

riale

de

constr

ucţii

Ele

ctr

ic

Constr

ucţii

,insta

laţii

şi l

ucră

ri p

ublic

e

Agricultu

ră

Silv

icultu

ră

Com

erţ

Turism

şi

alim

enta

ţie

Industr

ie

alim

enta

ră

Fabricare

a

pro

duselo

r din

Industr

ie textil

ă ş

i

pie

lărie

Tehnic

i polig

rafic

e

Este

tica ş

i igie

na

corp

ulu

i om

enesc

Industr

ie m

ică ş

i

pre

stă

ri s

erv

icii

TO

TA

L

Absolventi SAM care urmeaza AC Absolventi SAM care nu urmeaza AC

Totuşi, menţionăm că la SAM, pe domenii de calificare profesională, domeniile cu cea mai mare pondere a absolvenţilor care nu îşi continuă studiile la anul de completare sunt: industrie mică şi prestări servicii (100%, N:9), fabricarea produselor din lemn (11,6%), industrie textilă şi pielărie (11,5%) şi turism şi alimentaţie (9,4%). La polul opus se situează domeniile: electronică automatizări (1,2%), silvicultură (3,0%), electromecanică (3,7%) şi industrie alimentară (3,8%). Astfel, constatăm că pe măsură ce creşte gradul de atractivitate a unui anumit domeniu, cu atât creşte şi înclinaţia absolvenţilor de a-şi continua studiile.

La anul de completare, domeniile cu cea mai mare pondere a absolvenţilor care nu îşi continuă studiile la liceu sunt: turism şi alimentaţie (23,9%) şi, la mare distanţă, fabricarea produselor din lemn (11,0%). Domeniile cu cele mai mici ponderi ale absolvenţilor care nu îşi continuă studiile sunt: electronică automatizări (0,6%), tehnici poligrafice (1,4%) şi construcţii, instalaţii şi lucrări publice (1,8%).

Grafic 12

Structura absolvenţilor AC care urmează sau nu şcoala la nivelul următor de calificare

31


92,2 89,499,4 96,2 94,6 97,0 98,2 96,3 97,5 95,4

76,1

91,0 89,0 91,998,6

92,0

8,01,48,111,09,023,9

4,62,53,81,83,05,43,80,610,6

7,8M

ecanic

ă

Ele

ctr

om

ecanic

ă

Ele

ctr

onic

ă

auto

matiz

ări

Chim

ie in

dustr

iala

Mate

riale

de

constr

ucţii

Ele

ctr

ic

Constr

ucţii

,insta

laţii

şi l

ucră

ri p

ublic

e

Agricultu

ră

Silv

icultu

ră

Com

erţ

Turism

şi

alim

enta

ţie

Industr

ie

alim

enta

ră

Fabricare

a

pro

duselo

r din

Industr

ie textil

ă ş

i

pie

lărie

Tehnic

i polig

rafic

e

Este

tica ş

i igie

na

corp

ulu

i om

enesc

Industr

ie m

ică ş

i

pre

stă

ri s

erv

icii

TO

TA

L

Absolventi AC care urmeaza liceul Absolventi AC care nu urmeaza liceul

O concluzie importantă a analizelor noastre precedente era reprezentată de existenţa unei relaţii pozitive între tendinţa de continuare a studiilor (ne referim la continuarea şcolii de arte şi meserii cu anul de completare) şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind să facă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Graficul de mai jos nu redă o relaţie directă între bunăstarea familiei si tendinţa de continuare a studiilor, însă, datele arată că, în general, tinerii proveniţi din familii mai înstărite manifestă o tendinţă mai accentuată de a-şi continua studiile.

Grafic 13

De asemenea, procesarea datelor ne arată faptul că există o relaţie pozitivă şi între probabilitatea ca un absolvent de şcoală de arte şi meserii să-şi continue studiile şi indicatorul construit de noi, denumit „mobilitate intergeneraţională”. Astfel, în familiile în care tatăl are nivel de educaţie egal sau mai înalt cu nivelul educaţional corespunzător şcolii de arte şi meserii (vezi categoriile „=SAM/AC” şi „>SAM/AC” din graficul de mai jos) creşte şi probabilitatea ca

32


după încheierea nivelului 1 de calificare, absolventul să aplice pentru continuarea studiilor cu nivelul 2 (an de completare).

Grafic 14

3.2. Domenii de calificare profesională

Există o „segregare” de gen puternică a domeniilor de calificare profesională. Astfel, putem identifica domenii „masculinizate” precum: „industrie mică şi prestări servicii”, „electromecanică automatizări”, „mecanică”, „electromecanică”, „electric”, „fabricarea produselor din lemn” şi „construcţii, instalaţii şi lucrări publice” şi domenii „feminizate”: „industria textilă şi pielăria”, „industria alimentară”, „agricultură” şi „tehnicile poligrafice”. „Comerţul” reprezintă un domeniu relativ echilibrat din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, conform datelor din graficul de mai jos. Opţiunile celor care se înscriu pe filiera vocaţională sunt, după cum se poate observa puternic influenţate de stereotipurile de gen, privind meseriile cele mai adecvate femeilor şi bărbaţilor.

Grafic 15

33


Ţinând cont de faptul că numai 10,8% din tinerii investigaţi provin din mediul de rezidenţă rural este greu de spus în ce măsură domeniul de calificare variază cu mediul de rezidenţă al absolvenţilor. Putem observa însă faptul că, tinerii din eşantion provenind din mediul rural s-au orientat cu precădere către domenii precum: „mecanică”, „electromecanică”, „electric”, „construcţii, instalaţii şi lucrări publice”, „turism şi alimentaţie”, „industrie alimentară”, „fabricarea produselor de lemn” şi „industrie textilă şi pielărie”.

Aceste distribuţii sunt mai degrabă influenţate de distribuţia geografică a şcolilor de arte şi meserii, dacă sunt plasate în rural sau urban, şi de calificările pe care le oferă cele proxime potenţialilor înscrişi şi ulterior absolvenţi.

Grafic 16

3.3. Performanţe şcolare

Numai 77% dintre absolvenţii anului 2007 incluşi în eşantionul regiunii Bucureşti-Ilfov declară faptul că au obţinut certificate de calificare profesională atunci când au terminat şcoala. Există diferenţe după sex şi mediu rezidenţial în ceea ce priveşte lipsa obţinerii certificatului de calificare profesională, în sensul în care cei care nu au obţinut certificatul sunt în general persoane de sex masculin, provenind din mediul de rezidenţă urban. Cei care nu au obţinut certificate de calificare profesională au urmat în general cursuri de calificare în următoarele domenii: „mecanică”, „electromecanică”, „electric”, „industrie textilă şi pielărie” şi „turism şi alimentaţie”.

Majoritatea absolvenţilor din anul 2007 (74,3%) nu şi-au mai continuat studiile în cursul anului şcolar 2007-2008. Cei care şi-au

34


continuat totuşi studiile sunt absolvenţi de sex masculin provenind din mediul rezidenţial urban.

Dintre cei care nu şi-au mai continuat studiile în anul şcolar 2007-2008, majoritatea au motivat decizia de a nu continua studiile prin faptul că îşi doreau să se angajeze (56,5%). De remarcat faptul că o proporţie importantă (12,5%) dintre cei care nu şi-au continuat studiile au motivat această decizie prin faptul că nu i-ar fi ajutat cu nimic continuarea studiilor. 7% dintre respondenţi au motivat necontinuarea studiilor prin faptul că şi-au întemeiat o familie, iar alţii (4%) au considerat că ar fi fost prea costisitoare continuarea studiilor raportat la posibilităţile lor financiare. Totuşi, numai 69% dintre cei care au renunţat la continuarea studiilor în favoarea angajării erau salariaţi sau persoane fizice autorizate la momentul anchetei, în vreme ce 20,4% erau şomeri ne-indemnizaţi iar restul erau la momentul anchetei persoane casnice sau lucrători familiali neremuneraţi.

Grafic 17

3.4. Cine sunt cei care îşi continuă studiile?

Numai 5,9% (respectiv 11 persoane) dintre absolvenţii promoţiei 2007 care la momentul respectiv au decis să renunţe la şcoală, s-au înscris în sesiunea 2008 pentru continuarea studiilor. Toţi cei 11 tineri provin din mediul de rezidenţă urban şi majoritatea sunt persoane de sex masculin (8 tineri).

Grafic 18

35


Grafic 19

Distribuţia absolvenţilor care s-au înscris în sesiunea de admitere 2008 pentru continuarea studiilor nu evidenţiază diferenţe semnificative în ceea ce priveşte decizia de a opta pentru aceeaşi unitate de învăţământ (la care au terminat studiile SAM în 2007) sau la o altă unitate de învăţământ. Astfel, 5 dintre cei 11 absolvenţi care s-au înscris în sesiunea de admitere a anului 2008 au făcut acest lucru la aceeaşi unitate de învăţământ, 4 dintre cei 11 au făcut acest lucru la altă unitate de învăţământ, iar 2 absolvenţi nu au specificat la ce unitate de învăţământ şi-au depus dosarele.

Totuşi, majoritatea absolvenţilor care şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor în anul 2008 s-au orientat pentru acelaşi domeniu de calificare profesională (8 din cei 11). De asemenea, cei mai mulţi dintre absolvenţii înscrişi în anul 2008 pentru

36


continuarea studiilor au optat pentru cursurile serale sau cursuri cu frecvenţă redusă.

Care sunt intenţiile pentru 2009, comparativ cu 2008 în ceea ce priveşte dorinţa de a reveni la şcoală? În perspectiva următorului an (2009), circa de 8 ori mai mulţi absolvenţi (90 la număr) estimează că se vor înscrie pentru continuarea studiilor, comparativ cu numărul celor care au declarat că şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor în anul 2008. Evident, perspectiva revenirii la cursuri la 2 ani după renunţarea la acestea este puţin probabilă, întrebarea prezentând de altfel un anume nivel de dezirabilitate.

Grafic 20

Cei care şi-au depus dosarele pentru continuarea studiilor în anul 2008 sunt în general absolvenţi proveniţi din familii în care nivelul de educaţie al tatălui este superior celui deţinut în prezent de absolventul promoţiei 2007 (7 din cei 11). Relaţia dintre intenţia de continuare a studiilor (măsurată prin întrebarea În sesiunea de admitere din acest an (2008) v-aţi înscris / depus dosarul pentru a vă continua studiile?) şi mobilitatea intergeneraţională nu poate fi însă testată din cauza numărului mic de subiecţi care şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor în sesiunea de admitere a anului 2008.

Tabel 12. Relaţia între intenţia de continuare a studiilor (cei care şi-au depus dosarul pentru continuarea studiilor în sesiunea de admitere a anului 2008) şi mobilitatea intergeneraţională (frecvenţe absolute)

< SAM/AC = SAM/AC > SAM/AC Totalnu 42 18 112 172da 4 0 7 11Total 46 18 119 183

3.5. Formare profesională continuă

37


9,8 % dintre absolvenţii anului 2007 au urmat de la data terminării şcolii un curs de formare profesională (respectiv 26 de persoane). Majoritatea dintre aceste cursuri sunt de calificare/recalificare şi s-au încheiat cu certificare cu recunoaştere naţională. Cei care au urmat aceste cursuri de formare profesională continuă sunt, aşa cum se poate observa şi în graficul de mai jos absolvenţi ai domeniilor de calificare „mecanică”, electromecanică”, „electric”, „chimie industrială”, „construcţii, instalaţii şi lucrări publice”, „comerţ”, „turism şi alimentaţie”, „fabricarea produselor de lemn” şi „industrie textilă şi pielărie”.

Grafic 21

Din totalul absolvenţilor care au urmat cursuri de formare profesională, aproximativ 3 sferturi (18 din 26 de absolvenţi) erau salariaţi la momentul realizării anchetei. Dintre aceştia, majoritatea lucrau la momentul anchetei în domeniul în care s-au calificat în urma cursurilor de formare profesională, domeniu care nu corespunde cu calificarea obţinută prin şcoală. Majoritatea celor care au urmat cursuri de formare profesională declară faptul că acestea au fost suportate din punct de vedere financiar din resurse financiare proprii.

38


4. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA MUNCĂ

4.1. Şomaj şi comportament de căutare a unui loc de muncă

Din totalul absolvenţilor investigaţi, doar 2,7% dintre ei s-au înscris la agenţiile publice de ocupare în perioada scursă de la terminarea studiilor. Până la momentul anchetei, aceştia fie au devenit salariaţi, se află în „altă situaţie” (elevi la seral sau zilieri) sau se numără printre şomerii ne-indemnizaţi. La polul opus, nici unul dintre lucrătorii pe cont propriu sau dintre persoanele casnice nu au apelat la serviciile publice de ocupare de când au terminat şcoala. Oricum, trebuie reţinută ponderea modestă a

39


absolvenţilor care au ales să utilizeze serviciile publice de ocupare în decursul primului an de la absolvire.

Grafic 22. „După ce aţi absolvit şcoala în 2007, v-aţi înscris la agenţiile de ocupare/forţele de muncă?”, după statutul ocupaţional actual (%)

94,9

98,6

100

100

91,7

97,3

8,3

5,1

1,4

2,7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

somer ne-indemnizat

salariat

lucrator pe contpropriu

casnic/a

alta situatie

Total

DA NU

Notă: categoriile „şomer indemnizat” şi „lucrător familial neremunerat” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

Aşadar, la mai mult de un an de la absolvire, majoritatea covârşitoare a absolvenţilor investigaţi nu s-a adresat agenţiilor publice de ocupare. 36,7% dintre aceştia declară că nu au avut nevoie de serviciile agenţiilor. Acest motiv este mai prezent printre absolvenţii ce provin din mediul rural. Un alt motiv important este lipsa informaţiilor necesare, 35,2% dintre cei care nu au apelat la agenţiile de ocupare recunoscând că nu au ştiut că pot face acest lucru. În plus, lipsa de încredere în eficienţa serviciilor de ocupare caracterizează 14,5% dintre respondenţi, aceştia provenind exclusiv din mediul urban. Dat fiind specificul regiunii, distanţa până la punctele de lucru ale agenţiilor de ocupare nu se numără printre motivele importante ce explică comportamentul celor care nu s-au înscris la agenţii. Mai mult, 5,5% dintre subiecţi declară că nu au apelat la agenţiile de ocupare din cauza faptului că nu au avut certificatul de absolvire eliberat de şcoli. De altfel, acest motiv este mai prezent printre cei din mediul urban, comparativ cu mediul rural.

Grafic 23. Principalul motiv pentru care absolvenţii NU s-au înscris la agenţiile publice de ocupare, pe medii rezidenţiale (%)

40


35,1

0,9

34,6

16,2

5,7

2,6

4,8

50,0

39,3

3,6

3,6

3,6

36,7

0,8

35,2

14,5

5,5

2,7

4,7

0 10 20 30 40 50 60

nu am avut nevoie/nu am vrut ajutor desomaj

prea departe/transportul costa prea mult

nu am stiut ca pot face asta

nu am crezut ca ma ajuta cu ceva

nu am avut certificatul de absolvireeliberat de scoala

alt motiv

NS/NRTotalruralurban

În ciuda ponderii reduse de absolvenţi care s-au înscris la agenţiile de ocupare, mai mult de un sfert dintre subiecţii investigaţi s-au aflat în căutarea unui/altui loc de muncă în luna precedentă anchetei. Cel mai accentuat comportament de căutare a unui loc de muncă îi caracterizează pe şomerii ne-indemnizaţi care declară în pondere de 58% că se află în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, 30,3% dintre persoanele casnice şi 50% dintre cei aflaţi în „altă situaţie” (elevi la seral şi zilieri) declară că au întreprins acţiuni pentru găsirea unui loc de muncă. Nu în ultimul rând, mai mult de o zecime dintre salariaţii surprinşi în eşantion recunosc că îşi doresc schimbarea actualului loc de muncă.

Grafic 24. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi comportamentul de căutare a unui/altui loc de muncă, (%)

57,9

13,9

9,1

30,3

50,0

27,6

42,1

83,9

90,9

63,6

41,7

69,7

0 20 40 60 80 100

somer ne-indemnizat

salariat


casnic/a

alta situatie

Total

si-a cautat

nu si-acautat

Notă: categoriile „şomer indemnizat” şi „lucrător familial neremunerat” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate. Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

41


Modalităţile informale reprezintă cele mai importante mecanisme de căutare a unui loc de muncă. 44,4% dintre absolvenţii care au căutat un/alt loc de muncă, în luna precedentă anchetei, au apelat la rude, cunoştinţe şi prieteni ca şi modalitate principală pentru găsirea acestuia, iar 24% au făcut acest lucru în secundar. Consultarea anunţurilor din presa scrisă a reprezentat modalitatea principală de căutare pentru alţi 26,4% dintre aceştia şi a doua modalitate pentru 22,0%. Căutarea unui/altui loc de muncă prin intermediul internetului este şi ea menţionată ca şi modalitate principală de 13,9% dintre subiecţii în discuţie şi de 40,0% pe post de modalitate secundă. Se remarcă faptul că absolvenţii investigaţi care s-au aflat în căutarea unui loc de muncă au apelat la agenţiile publice de ocupare în pondere minimă.

Grafic 25. Principalele 2 modalităţi de căutare a unui/altui loc de muncă, (%)

44,4

26,4

13,9

8,3

5,6

1,4

24,0

22,0

12,0

2,0

40,0

0 10 20 30 40 50 60 70 80

rude/cunostinte/prieteni

ziare/anunturi

internet

direct la f irme/institutii

relatii/pile

agentia locala deocupare

modalitatea 1

modalitatea 2

Mai puţin de jumătate dintre cei care s-au aflat în căutarea unui/altui loc de muncă, în luna precedentă anchetei, au vizat ocupaţii care sunt în concordanţă cu calificarea obţinută prin şcoală. În consecinţă, o pondere importantă de 55,9% dintre ei sunt interesaţi de locuri de muncă ce nu sunt adecvate specificului calificării lor.

Grafic 26. Distribuţia absolvenţilor care se află în căutarea unui/altui loc de muncă după ocupaţia pentru care îşi caută loc de muncă, (%)

42


44,1

55,9

in concordanta cu calificarea

fara concordanta cu calificarea

4.2. Statut ocupaţional şi experienţa de muncă

4.2.1. Statut ocupaţional actualLa mai mult de un an de la absolvire, 54,5% dintre absolvenţii investigaţi se află în poziţie de salariaţi, în vreme ce 4,5% sunt lucrători pe cont propriu. Cei 5,2% încadraţi la „altă situaţie” sunt fie persoane care îşi continuă studiile la seral, declarându-se elevi, fie zilieri. Dat fiind specificul zonei, se înregistrează o pondere de doar 1,1% de lucrători familiali neremuneraţi. Totuşi, 22% dintre subiecţi se încadrează în categoria şomerilor ne-indemnizaţi, iar 12,3% în cea a persoanelor casnice. Aşadar, la un an de la absolvire, mai mult de o zecime dintre absolvenţii investigaţi se regăsesc într-o zonă de inactivitate economică, iar aproape un sfert se află în şomaj, indicând o inserţie profesională ratată, cel puţin la momentul realizării anchetei.

Grafic 27. Distribuţia absolvenţilor investigaţi după statutul ocupaţional actual, (%)

0,422,0

54,5

4,51,1

12,35,2

somer indemnizat somer ne-indemnizat salariat lucrator pe cont propriulucrator familial neremunerat casnic/aalta situatie

43


Grafic 28. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi tipul de învăţământ absolvit, (%)

0,8 0,4

23,421,0 22,1

54,0 54,5 54,3

3,25,6 4,5

2,1 1,1

12,1 12,6 12,4

6,54,2 5,2

0

10

20

30

40

50

60

SAM AC Total

somer indemnizat somer ne-indemnizat salariat lucrator pe cont propriu

lucrator familial neremunerat casnic/aalta situatie

Distribuţia absolvenţilor investigaţi după statutul ocupaţional actual şi tipul de învăţământ absolvit arată că acesta din urmă nu a indus variaţii semnificative la nivelul şanselor de a deveni salariat. Astfel, la momentul anchetei, 54% dintre absolvenţii de SAM erau salariaţi, comparativ cu 54,5% dintre cei care au absolvit şi anul de completare (AC). De asemenea, apartenenţa la categoria persoanelor casnice nu pare să fie nici ea influenţată de tipul de învăţământ absolvit. Diferenţe modeste apar la nivelul lucrătorilor pe cont propriu şi a şomerilor ne-indemnizaţi. Astfel, practicarea activităţilor economice pe cont propriu este uşor mai răspândită printre absolvenţii anului de completare, în vreme ce şomerii ne-indemnizaţi sunt prezenţi în pondere ceva mai mare în rândul celor cu nivel mai redus de calificare (SAM). Se pare, totuşi, că specificul regional care este caracterizat de un nivel mai ridicat de dezvoltare economică şi de mai multe oportunităţi de angajare reduce influenţa nivelului de calificare (SAM, respectiv AC) asupra şanselor de inserţie socio-profesională a absolvenţilor.

De obicei, segregarea indicatorilor pe medii de rezidenţă pune în evidenţă un important decalaj de dezvoltare între urban şi rural. În cazul de faţă, avem de-a face cu localităţi rurale din judeţul Ilfov care se află în proximitatea Bucureşti-ului, cel mai important pol de dezvoltare economică a ţării, şi care, din acest motiv, nu manifestă profilul tipic al zonelor rurale. Astfel, contrar aşteptărilor, se contată că 79,3% dintre absolvenţii cu domiciliu în rural au devenit salariaţi, comparativ cu 51,5% din mediul urban. De altfel, majoritatea covârşitoare a absolvenţilor salariaţi din rural lucrează în Bucureşti. De asemenea, ponderea şomerilor ne-indemnizaţi din mediul rural este net inferioară celei ce caracterizează mediul urban.

Grafic 29. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi mediul de rezidenţă în care domiciliază, (%)

44


0,4 0,4

23,0

13,8

22,0

51,5

79,3

54,5

4,6 3,4 4,51,3 1,1

13,8 12,35,4 3,4 5,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

urban rural Total

somer indemnizat somer ne-indemnizat

salariat lucrator pe cont propriu

lucrator familial neremunerat casnic/a

alta situatie

Rezultatele arată că sexul absolvenţilor are o influenţă modestă asupra distribuţiei lor după statutul ocupaţional. Astfel, ponderi relativ egale de salariaţi şi şomeri se găsesc atât printre fete, cât şi printre băieţi. Totuşi, persoanele casnice sunt mai prezente în rândul absolvenţilor de sex feminin (17,7%) decât în rândul celor de sex masculin (9,3%). Pe de altă parte, subiecţii băieţi au devenit lucrători pe cont propriu în proporţie de 5,2%, comparativ cu doar 3,1% dintre fete. De asemenea, persoanele încadrate în „altă situaţie” se regăsesc, preponderent, printre absolvenţii de sex masculin.

Grafic 30. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi sex, (%)

45


1,0 0,4

21,9 22,1 22,0

53,1 55,2 54,5

3,15,2 4,5

1,0 1,2 1,1

17,7

9,312,3

2,17,0 5,2

0

10

20

30

40

50

60

feminin masculin Total

somer indemnizat somer ne-indemnizat salariat lucrator pe cont propriu

lucrator familial neremunerat casnic/aalta situatie

Dacă nivelul de calificare şi sexul absolvenţilor nu aduc variaţii semnificative la nivelul distribuţiei după statut ocupaţional, domeniul de calificare prezintă o influenţă mai importantă. Astfel, cele mai mari ponderi de salariaţi caracterizează absolvenţii domeniilor „industrie textilă şi pielărie”, „construcţii, instalaţii şi lucrări publice” şi „mecanică”, în vreme ce cea mai redusă pondere este prezentă la nivelul domeniului „fabricarea produselor de lemn”. Pe de altă parte, ponderi importante de şomeri se regăsesc printre absolvenţii domeniilor „mecanică” şi „fabricarea produselor de lemn”, casnicele fiind mai numeroase printre absolvenţii domeniilor „electric” şi „turism şi alimentaţie”.

Grafic 31. Distribuţia absolvenţilor după domeniul de calificare şi statutul ocupaţional actual, (%)

30,8

15,4

15,0

9,1

20,8

28,6

16,7

21,8

57,1

50,0

55,0

63,6

52,1

35,7

70,0

54,9

2,2

15,4

10,0

9,1

7,1

4,1

9,1

4,2

8,8

7,7

20,0

18,8

14,3

6,7

12,4

1,1

11,5

9,1

4,2

14,3

6,7

5,30,4 1,1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

mecanica

electromecanica

electric

constructii, instalatii

turism si alimentatie

fabric. prod. de lemn

ind. textila si pielarie

Total


Notă: categoriile de absolvenţi ai domeniilor „electromecanică automatizări”, „chimie industrială”, „agricultură”, „comerţ”, „industrie alimentară”, „tehnici poligrafice” şi „industrie mică şi prestări servicii” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

Situaţia materială percepută a familiei de origine ca şi indicator proxy al capitalului social al absolvenţilor influenţează tranziţia tinerilor

46


investigaţi de la şcoală la muncă. Astfel, pe măsură ce situaţia materială a familiilor absolvenţilor este mai bună, aceştia înregistrează ponderi mai mari de salariaţi şi o incidenţă mai mică a şomajului. În plus, absolvenţii care fac parte din familii mai înstărite decât majoritatea familiilor din comunitate/cartier/sat dezvoltă în mai mare măsură activităţi economice pe cont propriu, dar sunt şi caracterizaţi de inactivitate economică în pondere mai mare.

Grafic 32. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi situaţia materială percepută a familiei de origine, (%)

2,7 43,2

19,4

13,8

22,2

51,4

54,8

55,2

54,5

5,4

3,4

4,5

2,7

13,4

17,2

12,0

5,9

6,9

5,3

0,4

1,1

3,4

1,1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai saraca decatmajoritatea familiilor

din comunitate

la acelasi nivel cumajoritatea familiilor

din comunitate

mai instarita decatmajoritatea familiilor

din comunitate

Total


Notă: categoriile de absolvenţi ce provin din „familiile cele mai sărace din comunitate” şi din „familiile cele mai înstărite din comunitate” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

4.2.2. Experienţă în muncăVechimea la actualul loc de muncă poate oferi informaţii valoroase cu privire la calitatea/durabilitatea inserţiei pe piaţa muncii. La un an de la absolvire, subiecţii investigaţi ocupaţi la momentul anchetei înregistrează o vechime medie de 8,3 luni la actualul lor loc de muncă. Absolvenţii domeniilor „electromecanică” şi „mecanică” sunt caracterizaţi de valori superioare mediei eşantionului, în vreme ce absolvenţii domeniilor „fabricarea produselor de lemn” şi „construcţii, instalaţii şi lucrări publice” înregistrează cele mai mici vechimi medii.

Grafic 33. Vechimea medie la actualul loc de muncă, pe domenii de calificare (nr. luni)

47


9,5

9,4

8,3

8,2

6,7

5,2

4,2

8,3

0 2 4 6 8 10

electromecanica

mecanica

industrie textila si pielarie

electric



fabricarea prod. de lemn

Total


Absolvenţii de sex masculin înregistrează o vechime medie de 8,4 luni, uşor superioară celei specifică absolvenţilor de sex feminin de 8,0 luni. De asemenea, subiecţii absolvenţi ai anului de completare sunt caracterizaţi de o vechime medie la actualul loc de muncă (9,0 luni) mai mare decât cei care sunt absolvenţi de SAM (7,5luni). Grafic 34. Vechimea medie la actualul loc de muncă, după tipul de învăţământ absolvit şi sex (nr. luni)

8,08,4

7,5

9,08,3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

feminin masculin SAM AC Total

De asemenea, absolvenţii care lucrează în sectoarele „energie electrică, ape şi gaze” (14,4 luni), respectiv „transport, depozitare şi comunicaţii” (9,9 luni) şi comerţ (8,9 luni) prezintă cea mai mare vechime medie la actualul loc de muncă, fapt ce arată că acestea sunt sectoare accesibile pentru subiecţii investigaţi. La polul opus, absolvenţii ocupaţi în „tranzacţii imobiliare şi alte servicii” (4,4 luni) şi în „construcţii” (6,1 luni) înregistrează valori sub media absolvenţilor salariaţi (8,0 luni).

Grafic 35. Vechimea medie la actualul loc de muncă a absolvenţilor salariaţi, pe sectoare de activitate (nr. luni)

48


14,4

9,9

8,9

7,6

6,9

6,1

4,4

8,0

0 2 4 6 8 10 12 14 16

energie electrica, ape, gaze

transport, depozitare si comunicatii

comert

ind. prelucratoare

hoteluri si restaurante

constructii

tranzactii imobiliare si alte servicii

Total

Notă: categoriile de absolvenţi salariaţi în „administraţie publică”, „învăţământ”, „sănătate”, „intermedieri financiare” şi „alte activităţi ale economiei naţionale” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

Aproape un sfert din totalul absolvenţilor investigaţi are experienţă anterioară de muncă. Din păcate, subiecţii cu experienţe de muncă sunt supra-reprezentanţi printre şomeri (28,1%) şi persoanele aflate în „altă situaţie” (27,3%), regăsindu-se în ponderi mai mici printre lucrători pe cont propriu (16,7%) şi casnice (18,2%). Aceste rezultate pun în evidenţă un model de tranziţie neliniară de la şcoală la muncă ce îi caracterizează pe unii dintre absolvenţii investigaţi. În acest model, perioadele de ocupare alternează cu cele de şomaj şi inactivitate, absolvenţii neavând capacitatea să îşi securizeze starea de ocupare.

Grafic 36. Distribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual şi experienţa anterioară de muncă, (%)

71,9

77,1

83,3

78,8

63,6

75,9

28,1

22,2

16,7

18,2

27,3

23,0

0 20 40 60 80 100

somer ne-indemnizat

salariat


casnic/a

alta situatie

Total

fara experienta cu experienta

Notă: categoriile „şomer indemnizat” şi „lucrător familial neremunerat” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate. Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

49


4.3. Gradul de adecvare dintre calificarea deţinută şi ocupaţia practicată la locul de muncă

Per total, cei mai mulţi dintre absolvenţii ocupaţi surprinşi în eşantion sunt concentraţi în subgrupele ocupaţionale „modele, manechine şi vânzători” (18,8%), „lucrători în servicii personale şi de protecţie” (15,3%) şi „muncitori calificaţi în metalurgie şi construcţii metalice” (12,4%). Îngrijorător este faptul că mai mult de 10% sunt încadraţi pe posturi de muncitori necalificaţi. De altfel, „muncitorii necalificaţi în industrie” sunt suprareprezentaţi printre absolvenţii domeniului „electric”, iar „muncitorii necalificaţi în servicii şi vânzări” printre absolvenţii domeniului „mecanică”. De asemenea, o pondere importantă de absolvenţi ai domeniului „mecanică” activează ca „muncitori calificaţi în metalurgie şi construcţii”, în vreme ce cei mai mulţi absolvenţi ai domeniilor „electromecanică” şi „electric” se regăsesc în subgrupa „modele, manechine şi vânzători”. Pe de altă parte, majoritatea absolvenţilor din domeniul „turism şi alimentaţie” activează în ocupaţii subsumate „lucrătorilor în servicii personale şi protecţie”, iar din „industrie textilă” în ocupaţii ale subgrupei „modele manechine şi vânzători”.

50


Tabel 13. Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după domeniul de calificare şi ocupaţia practicată la locul de muncă (subgrupe ocupaţionale majore), (%)

mecanica

electromecani

ca

electric turism aliment.

industrie textila

Total

alţi specialişti cu ocupaţii intelectuale

5,0 0,6

tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

1,8 8,3 3,6 1,8

tehnicieni în ştiinţele vieţii

0,6

alte ocupaţii asimilate tehnicienilor

7,3 15,0 10,7 5,9

funcţionari de birou 3,6 1,2

funcţionari in servicii cu publicul

1,8 0,6

lucrători in servicii personale si protecţie

5,5 20,0 16,7 39,3 17,4 15,3

modele, manechine si vânzători

14,5 25,0 33,3 17,9 26,1 18,8

muncitori calificaţi ind. extractiva construcţii

14,5 5,0 8,3 8,7 8,8

muncitori calificaţi metalurg. construcţii

23,6 15,0 8,3 12,4

muncitori calificaţi in mecanica fina

1,8 0,6

muncitori calificaţi in industria alimentara

5,5 14,3 21,7 10,6

operatori la instalaţii fixe

5,0 1,2

operatori la maşini, utilaje

1,8 0,6

conducători de vehicule 5,5 4,1

muncitori necalificaţi in servicii si vânzări

10,9 8,3 7,1 4,3 5,9

muncitori necalificaţi in industrie

1,8 16,7 8,7 4,7

ocupaţie nedeclarata 1,8 5,0 4,3 1,8

nu se aplica 1,8 5,0 3,6 8,7 4,7

Total 100 100 100 100 100 100

Notă: categoriile de absolvenţi ai domeniilor „electromecanică automatizări”, „chimie industrială”, „agricultură”, „comerţ”, „construcţii”, „industrie alimentară”, „fabricarea produselor de lemn”, „tehnici poligrafice” şi „industrie mică şi prestări servicii” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

51


Din perspectiva absolvenţilor investigaţi ocupaţi la momentul anchetei, cunoştinţele şi competenţele cele mai utilizate la actualul loc de muncă sunt reprezentate de competenţele sociale, de rezolvare de probleme şi de organizare a timpului şi altor resurse. De altfel, competenţele sociale sunt înalt valorizate de toţi absolvenţii indiferent de domeniul lor de calificare. Cel mai puţin necesare competenţe şi cunoştinţe se dovedesc a fi cele de geografie, istorie, fizică, chimie şi cele profesionale teoretice. De asemenea, competenţele de rezolvare de probleme sunt intens utilizate mai ales de absolvenţii domeniilor „construcţii, instalaţii şi lucrări publice”, „electromecanică”, „fabricarea produselor de lemn”, „turism şi alimentaţie” şi „electric”. Nu în ultimul rând, competenţele de organizare a timpului şi altor resurse se dovedesc a fi extrem de necesare pentru absolvenţii domeniilor „electromecanică”, „electric”, „turism şi alimentaţie”, „construcţii, instalaţii şi lucrări publice”, în vreme ce absolvenţii de „electromecanică” şi „turism şi alimentaţie” acordă o importanţă sporită competenţelor profesionale practice.

Tabel 14. Cunoştinţe şi competenţe necesare pentru realizarea cu succes a sarcinilor profesionale, pe domenii de calificare (note medii pe o scală de la 1 la 10, unde 1 = deloc necesar şi 10 = foarte necesare) mate

matica

fizică,

chimie

geogr.,

istorie

limbi străine

calculato

r

limba

rom.

profes. teoreti

ce

profes.

practice

sociale

rezolv.

probl

organiz

mecanica

5,0 3,3 2,8 4,9 5,1 5,3 5,0 6,3 8,1 6,9 6,4

electromecanica

6,1 4,8 3,2 6,0 6,6 6,2 4,3 7,4 8,6 7,5 8,1

electric 5,0 4,4 3,7 6,3 6,7 6,8 5,0 6,5 8,2 7,3 7,7

construcţii, instalaţii

3,4 2,3 2,6 3,4 3,1 5,6 5,0 5,8 7,9 8,1 7,3

turism si alimentaţie

5,6 3,3 3,6 7,1 6,7 6,4 6,4 7,8 7,9 7,3 7,4

fabricarea prod. de lemn

4,0 2,2 1,8 3,3 6,8 4,2 6,0 6,5 8,2 7,5 5,7

industrie textila

5,4 2,6 1,6 4,2 4,1 5,2 4,0 4,9 8,1 4,6 5,3

Total 5,2 3,3 2,8 5,3 5,5 5,7 4,9 6,5 8,2 6,9 6,8


52


Nivelul de adecvare a ocupaţiei practicate la specificul calificării deţinute reprezintă un indicator important al calităţii tranziţiei de la şcoală la muncă a absolvenţilor investigaţi. Astfel, 34,4% dintre subiecţii ocupaţi surprinşi în eşantion practică o ocupaţie în acord cu calificarea deţinută, în vreme ce 65% dintre aceştia au un loc de muncă neadecvat pregătirii din şcoală. De fapt, absolvenţii de „turism şi alimentaţie”, se detaşează clar, fiind ocupaţi adecvat calificării lor în proporţie importantă (70%). De asemenea, absolvenţii domeniilor de „fabricarea produselor de lemn” şi „mecanică” activează şi ei în ocupaţii corespunzătoare pentru calificarea lor în ponderi apropiate de media eşantionului. La polul opus, domeniile de calificare „electric” şi „electromecanică” înregistrează cele mai reduse ponderi de absolvenţi ocupaţi adecvat.

53


Grafic 37. Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după adecvarea ocupaţiei la calificarea deţinută, pe domenii de calificare (%)

32,1

15,8

15,4

22,2

70,4

37,5

20,0

34,4

67,9

84,2

84,6

77,8

25,9

62,5

80,0

65,0

0 20 40 60 80 100

mecanica

electromecanica

electric



fabricarea produselor de lemn

industrie textila si pielarie

Total

corespunde califcarii nu corespunde calif icarii

Notă: categoriile de absolvenţi ai domeniilor „electromecanică automatizări”, „chimie industrială”, „agricultură”, „comerţ”, „industrie alimentară”, „tehnici poligrafice” şi „industrie mică şi prestări servicii” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate. Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

Mediul de rezidenţă induce şi el variaţii importante în privinţa distribuţiei absolvenţilor după nivelul de corespondenţă dintre ocupaţia practicată şi calificarea deţinută. Astfel, deşi absolvenţii din mediul rural au devenit persoane ocupate într-o proporţie superioară, aceştia activează în ocupaţii adecvate pregătirii lor în pondere de doar 16%, comparativ cu 37,4%, cât se înregistrează în mediul urban. În consecinţă, 84% dintre subiecţii ocupaţi domiciliaţi în rural şi 62% dintre cei din urban se află în situaţii de ocupare inadecvată.

Grafic 38. Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după adecvarea ocupaţiei la calificarea deţinută, pe medii de rezidenţă (%)

37,4

16,0

34,1

61,9

84,0

65,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

urban rural Total

corespunde califcarii nu corespunde calificarii

Notă: Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

54


Distribuţia absolvenţilor investigaţi după sex şi adecvarea dintre ocupaţia practicată şi calificarea deţinută arată că subiecţii de sex masculin sunt caracterizaţi de o incidenţă uşor mai mică a ocupării inadecvate comparativ cu fetele. Astfel, 36,9% dintre băieţi practică ocupaţii în acord cu pregătirea lor, comparativ cu 28,3% dintre fete. Reţinem că sexul absolvenţilor induce variaţii modeste la nivelul distribuţiei acestora după gradul de adecvare dintre ocupaţia practicată şi calificarea deţinută.

Grafic 39. Distribuţia absolvenţilor ocupaţi după adecvarea ocupaţiei la calificarea deţinută, pe sexe (%)

28,3

36,9 34,1

69,863,1 65,2

0

10

20

30

40

50

60

70

feminin masculin Total


Notă: Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

Absolvenţii ce practică ocupaţii ce corespund calificării lor sunt mai prezenţi în sectoare precum hoteluri şi restaurante (66,7%) şi energie electrică, apă şi gaze (60%), în vreme ce subiecţii care sunt ocupaţi inadecvat se găsesc preponderent în tranzacţii imobiliare, industrie prelucrătoare şi transport, depozitare şi comunicaţii.

Grafic 40. Distribuţia absolvenţilor salariaţi după adecvarea ocupaţiei la calificarea deţinută, pe sectoare de activitate (%)

17,6

60,0

41,2

32,7

66,7

22,2

34,5

82,4

40,0

58,8

65,4

33,3

77,8

100,0

64,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

ind. prelucratoare

energie electrica, ape, gaze

constructii

comert

hoteluri si restaurante

transport, depozitare si comunicatii

tranzactii imobiliare si alte servicii

Total


55


Notă: categoriile de absolvenţi salariaţi în „administraţie publică”, „învăţământ”, „sănătate”, „intermedieri financiare” şi „alte activităţi ale economiei naţionale” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate. Diferenţa până la 100% reprezintă non-răspunsuri

5. CONDIŢII DE MUNCĂ

5.1. Sectorul de activitate

La un an după absolvire, Comerţul - comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor- (36,9%) şi sectorul Hoteluri şi restaurante (17,5%) erau sectoarele care au atras cele mai mari ponderi de salariaţi dintre absolvenţii de SAM şi AC din anul 2007 incluşi în eşantion. De asemenea şi în sectoarele Industriei prelucrătoare şi Construcţiilor regăsim un procent însemnat de absolvenţi de SAM şi AC din anul 2007.

Grafic 41

Distribuţia absolvenţilor salariaţi după sectorul de activitate economică al firmei la care lucrează (%)

12,8%

3,5%11,3%

36,9%

17,0%6,4%

2,1%3,5%

5,0%1,4%

Ind. prelucratoare Energie electrica, ape, gaze

Constructii Comert

Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii

Intermedieri financiare si asigurari Tranzactii imobiliare si alte servicii

Administratie publică, învăţământ, sănătate Altele

5.2. Tipul contractului de muncă

Din totalul absolvenţilor care au devenit salariaţi, 56,6% erau angajaţi la momentul anchetei cu contract pe perioadă nedeterminată, în vreme ce 24,8% lucrau cu contract de muncă pe

56


perioadă determinată. Au existat şi absolvenţi care nu au precizat tipul contractului de muncă (18,6%).

O analiză realizată după sectorul de activitate al firmei la care absolventul lucra la momentul anchetei arată că în domeniile Tranzacţii imobiliare şi alte servicii, Construcţii şi Hoteluri şi restaurante ponderea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată este mai mare comparativ cu cea a celor pe perioadă determinată.

Grafic 42

Distribuţia absolvenţilor salariaţi după sectorul de activitate economică al firmei şi tipul contrcatului de muncă (%)

22,2 20,0 18,828,8

16,733,3

100,0

14,3 20,0

61,1 60,0 68,8 51,966,7 33,3 71,4

40,0

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

Ind.prelucratoare

Energieelectrica, ape,

gaze

Constructii Comert Hoteluri sirestaurante

Transport,depozitare sicomunicatii

Intermedierifinanciare si

asigurari

Tranzactiiimobiliare sialte servicii

Altele

Durata determinata Durata nedeterminata NS/NR

Notă: Până la 100%: NS/NR

5.3. Programul de lucru

Cei mai mulţi dintre absolvenţii care lucrau la momentul anchetei (salariaţi, lucrători pe cont propriu, patron cu salariaţi/angajaţi, lucrători familiali neremuneraţi) au declarat un timp mediu de lucru pe săptămână de 40 de ore: 40,2% dintre aceştia. Procentul celor care au declarat că lucrau peste 45 de ore a fost de 16,4%. Cumulat, peste 40 de ore pe săptămână, timp mediu de lucru, au declarat că lucrau 38,2% dintre persoanele care lucrau la momentul anchetei.

Se remarcă ponderea destul de ridicată a persoanelor salariate care lucrau, în mod obişnuit, peste programul de 40 de ore pe

57


săptămână: 40%. Cele mai multe dintre persoanele salariate aflate în această situaţie lucrau la momentul realizării anchetei în sectoare precum Comerţ (33,3%) Construcţii (17,5%) şi Hoteluri şi restaurante (17,5%).

Grafic 43

Distribuţia absolvenţilor după statutul lor ocupaţional şi orele lucrate în medie săptămânal (%)

6,9

23,5

8,56,2

17,6

7,3

43,4

17,6

66,7

41,2

23,4

11,8

21,816,6

11,8

33,3

16,4

3,4

17,6

4,8

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

Salariat Lucrător pe contpropriu/ persoana fizică

autorizată

Lucrător familialneremunerat

Total

1-35 ORE 36-39 ORE 40 ORE 41-45 ORE 46 ORE SI PESTE NU POATE INDICA O DURATA OBISNUITA

5.4. Venituri şi salarii

Analiza datelor după variabila venit net în luna precedentă realizării anchetei arată că absolvenţii salariaţi obţineau în marea lor majoritate (87,4%) venituri sub valoarea salariului mediu net pe economie în condiţiile în care câştigul salarial mediu nominal net pe economie era în luna octombrie 2008 de 1327 lei. Media veniturilor pentru această categorie de absolvenţi a fost de 989 Lei în luna precedentă realizării anchetei.

Pentru aceiaşi absolvenţi salariaţi la momentul realizării anchetei au fost înregistrate venituri medii ridicate ca valoare pentru absolvenţii salariaţi care lucrau la momentul anchetei în firmele din Construcţii (1373 lei pe lună) şi Transport, depozitare şi comunicaţii (1086 lei), venituri care erau însă sub valoarea câştigului salarial mediu nominal net pe economie din luna octombrie 2008 care a fost de 1327 de lei.

Cele mai mici salarii erau obţinute de salariaţii din sectoarele Tranzacţii imobiliare şi alte servicii (775 lei) şi de către cei din Energie electrică, ape, gaze (750 lei).

Grafic 44

58


Analizând distribuţia variabilei venit pentru salariaţi, se constată că cei mai mulţi dintre aceştia se plasează în jurul valorii de 800 de lei lunar. Categoriile imediat următoare ca şi volum numeric au fost cele din jurul mediei de 1000 de lei, respectiv 1200 Lei.

Grafic 44

59


Care au fost veniturile/ câştigurile Dvs nete luna trecută?500040003000200010000

Fre

qu

en

cy

40

30

20

10

0

În prezent sunteţi: SALARIAT

Mean =989,21Std. Dev. =484,918

N =127

Lucrătorii pe cont propriu au declarat că în luna precedentă anchetei au avut un venit mediu net peste valoarea salariului mediu net pe economie din luna octombrie în procent de 50%. Trebuie menţionat însă numărul redus de absolvenţi care au declarat acest statut ocupaţional la momentul realizării anchetei în eşantionul intervievat (N: 12).

5.5. Satisfacţia faţă de locul de muncă

Din totalul absolvenţilor care au devenit salariaţi şi lucrători pe cont propriu, mai mult de trei sferturi (66,9%) se declară mulţumiţi de actualul loc de muncă, iar 20,6% foarte mulţumiţi. În consecinţă, mai bine de 87,5% dintre aceştia sunt satisfăcuţi în raport cu participarea lor pe piaţa muncii comparativ cu doar 10,6% care se declară a fi nemulţumiţi. Această stare aproape generalizată de mulţumire la nivelul celor care au un loc de muncă ne conduce la concluzia că, având în vedere perioada de colectare a datelor (noiembrie 2008 când efectele crizei economice începuseră să apară, unul dintre principalele efecte ale acesteia fiind şi şomajul), tinerii absolvenţi sunt mulţumiţi să aibă un loc de muncă.

Grafic 46

60


Cu toate acestea, salariaţii şi lucrătorii pe cont propriu sunt cu atât mai mulţumiţi de locul de muncă actual cu cât ocupaţia lor este în acord cu specificul calificării obţinute prin şcoală. Aşadar, relaţia între gradul de satisfacţie şi adecvarea locului de muncă la calificarea deţinută este pozitivă.

Grafic 47

Analizând distribuţia salariaţilor care sunt nemulţumiţi de actualul lor loc de muncă, remarcăm faptul că cei ce se declară în proporţia cea mai mare nemulţumiţi sunt salariaţi care lucrează în sectorul „comerţ” (5 din cei 17 care se declară a fi nemulţumiţi), „hoteluri şi restaurante” (3) şi „tranzacţii imobiliare şi alte servicii” (2). Alte sectoare de activitate cu salariaţi nemulţumiţi de actualul loc de muncă sunt „industria prelucrătoare” şi „construcţii”.

Grafic 48

61


O altă variabilă care este în relaţie cu satisfacţia faţă de locul de muncă este venitul obţinut din muncă. În graficul de mai jos se remarcă faptul că salariaţii cu salarii mai mari se declară într-o măsură mai mare mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de locul de muncă faţă de cei cu salarii mai mici. Cei care sunt „foarte mulţumiţi” de actualul loc de muncă au un venit mediu lunar de aproximativ 1200 de lei. Cei care se declară „mulţumiţi” au un venit mediu de aproximativ 988 de lei, în vreme ce „nemulţumiţii” câştigă în jur de 920 de lei. Nu au existat salariaţi care să se declare foarte nemulţumiţi faţă de actualul loc de muncă. Venitul mediu al absolvenţilor incluşi în eşantion şi care şi-au declarat veniturile a fost de aproximativ 1000 de lei.

Grafic 49

62


6. CONCLUZII

Procesul de inserţie a tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii joacă un rol hotărâtor în determinarea bunăstării lor economico-sociale şi în dezvoltarea lor ulterioară. De aceea, studiul acestuia trebuie să includă şi evaluarea tranziţiei de la şcoală la „muncă decentă” sau de la şcoală la primul loc de muncă „semnificativ”. Mai mult, analiza integrării tinerilor pe piaţa muncii trebuie să aibă în vedere şi gradul de concordanţă/adecvare dintre calificarea deţinută de absolvenţi şi ocupaţiile pe care aceştia le practică („skills missmatch”) ca şi indicator al calităţii inserţiei profesionale.

În consecinţă, pentru scopurile analizei de faţă, definim „inserţia de succes” ca fiind realizată de acei absolvenţi care, la un an de la absolvire, se află în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu şi practică o ocupaţie în acord cu specificul calificării obţinute prin şcoală.

6.1. Inserţie de „succes”

Definim rata inserţiei de succes ca fiind ponderea absolvenţilor care se află în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute, în numărul total de absolvenţi investigaţi.

63


Per total, 34,2% dintre absolvenţii investigaţi se aflau, la momentul anchetei, în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie adecvată calificării lor. Acest lucru înseamnă că aproximativ o treime dintre absolvenţii investigaţi au reuşit o inserţie de succes la un an de la finalizarea studiilor.

Rata inserţiei de succes atinge valori mai mari în cazul absolvenţilor de sex masculin (36,9%) decât în cazul celor de sex feminin (28,8%), ceea ce arată că băieţii au reuşit, în decursul unui an de la absolvire, o inserţie mai bună decât fetele. Aşadar, chiar dacă băieţii şi fetele au devenit persoane ocupate în proporţii apropiate, totuşi băieţii practică ocupaţii adecvate calificării lor într-o proporţie superioară fetelor.

Mai mult, absolvenţii din localităţile urbane au reuşit o inserţie de succes în proporţie de 37,4%, comparativ cu doar 16,7% în mediul rural. Rata inserţiei de succes a absolvenţilor domiciliaţi în mediul rural este mult inferioară celei specifice eşantionului total, fapt ce demonstrează importanţa mediului de rezidenţă pentru calitatea inserţiei pe piaţa muncii.

De asemenea, rata inserţiei de succes înregistrează diferenţe minore în funcţie de tipul de învăţământ absolvit. Astfel, subiecţii absolvenţi de AC sunt caracterizaţi de o rată de 34,9%, în vreme ce absolvenţii de SAM înregistrează 32,4%.

Tabel 15. Rata inserţiei de succes a tinerilor absolvenţi pe sexe, mediu de rezidenţă şi tip de învăţământ (%)

SexulMediu de rezidenţă

Tip de învăţământ

Totalfemin

inmascul

inurba

n rural SAM AC

Da 28,8 36,9 37,4 16,7 32,4 34,9 34,2

Nu 71,2 63,1 62,6 83,3 67,6 65,1 65,8

Total 100 100 100 100 100 100 100

Rata inserţiei de succes după domeniul de calificare a absolvenţilor pune în evidenţă, în primul rând, o inserţie de calitate a absolvenţilor de „turism şi alimentaţie”. La un an de la terminarea studiilor, mai mult de două treimi dintre aceştia au reuşit să devină salariaţi sau lucrători pe cont propriu, practicând o ocupaţie adecvată calificării dobândite prin şcoală. La mare distanţă se situează absolvenţii domeniilor „mecanică” ce sunt caracterizaţi de o rată de 32,1%, apropiată de media eşantionului.

Grafic 50. Rata inserţiei de succes pe domenii de calificare (%)

64


68,0

32,1

20,0

15,4

11,8

34,2

0 10 20 30 40 50 60 70


mecanica

industrie textila sipielarie

electric

electromecanica

Total

Notă: categoriile de absolvenţi ai domeniilor „electromecanică automatizări”, „chimie industrială”, „construcţii, instalaţii şi lucrări publice”, „agricultură”, „comerţ”, „industrie alimentară”, „tehnici poligrafice” şi „industrie mică şi prestări servicii” au fost excluse din analiză din cauza numărului prea mic de cazuri înregistrate

65

Documents

02 Raport Bucuresti Ilfov Sam Si an de Completare