ASAMBLAREA CONSTRUCTIILOR METALICE CUPRINSARGUMENT CAP.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1. ASAMBLAREA. DEFINIRE, ROL, TERMINOLOGIE SPECIFICA 1.2. GENERALITATI 1.2.1. ELEMENTELE ASAMBLARII 1.2.2. ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE 1.2.3. PROCESUL TEHNOLOGIC 1.2.4. METODE DE ASAMBLARE 1.2.5. TIPURI DE PROCESE DE PRODUCTIE 1.2.6. PROIECTAREA PROCESULUI DE ASAMBLARE 1.2.7. METODE DE ASAMBLARE CAP.2. ASAMBLAREA NEDEMONTABILA A ELEMENTELOR METALICE 2.1. PREZENTARE GENERALA 2.2. ASAMBLARI PRIN LIPIRE 2.3. ASAMBLARI PRIN SUDARE 2.4. ASAMBLARI PRIN NITUIRE CAP.3. ASAMBLARI DEMONTABILE ALE ELEMENTELOR METALICE 3.1. ASAMBLARI PRIN FILET CAP.4. INTRETINEREA SI RECONDITIONAREA ASAMBLARILOR SUDATE CAP.5. MASURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII SI PENTRU SITUATII DE URGENTA BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT Corelatia dintre satisfacerea nevoilor materiale crescande ale societatii si dezvoltarea cantitatii de energie utila produsa, determina dezvoltarea impetuoasa a constructiei de masini si aparate. Sursele de energie naturala sunt epuizabile (depozitele de combustibil fosil) si inepuizabile (resursele hidraulice, mareele si vanturile, energia atomica si energia solara care poate fi transformata direct in electricitate). Eliberarea energiei din formele sale naturale inepuizabile necesita eforturi tehnico-industriale pentru a fi transformata in energie mecanica utila. Din aceste eforturi vor rezulta nu numai perfectionarea masinilor si a aparatelor construite pe principii cunoscute,ci si crearea unor noi masini si mecanisme. Masina este realizata dintr-un ansamblu de elemente mecanice inlantuite cinematic cu miscari determinate, in scopul producerii lucrului mechanic util, sau al transformarii energiei dintr-o forma in alta. Majoritatea aparatelor, masinilor si instalatiilor se compun dintr-o serie de piese si subansambluri. In foarte multe cazuri, acestea trebuie sa se incadreze in anumite limite de abateri dimensionale, care tin atat de constructie, cat si de modul in care ele lucreaza impreuna. Intocmirea proiectului ajuta ia formarea capacitatii de folosire a informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in mecanisme, si activitatilor industriale din economie. Deasemeni dobandirea unui ansamblu coordonat de cunostiinte necesare priceperii corecte a problemelor economiei de piata. Informarea in problemele tehnice si economice, componente structurale si functionale ale societatii, care are rolul de a pregatii procese de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educatie. Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea insusirilor specifice calitatii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori cetateni competenti, dinamici, potentiali factori de armonie, progres, prosperitate ai societatii. Productia se desfasoara la locul de munca, unde se concentreaza: scule, instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta determina in mod nemijlocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aiba rezultat sporirea randamentului si economicitatii necesare precum si micsorarea efortului depus. Activitatea lacatusului mecanic se desfasoara in general in atelier, unde au loc o multitudine de activitati.

2

CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.1. ASAMBLAREA. DEFINIRE, ROL, TERMINOLOGIE SPECIFICA Asamblarea este partea finala a procesului de fabricatie, care consta in totalitatea operatiilor de imbinare, intr-o anumita succesiune, a unor piese prelucrate anterior, in scopul de a obtine un produs finit care sa corespunda conditiilor tehnice si functionale impuse. Procesul de asamblare reprezinta etapa finala a procesului tehnologic si este executat in aceeasi intreprindere in care au fost executate si piesele. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operatiilor de imbinare a pieselor, de verificare a pozitiei lor relative si de receptie dupa asamblarea definitive, si are ca scop obtinerea unui produs care sa corespunda in totalitate activitatii pentru care a fost proiectat. Pentru proiectarea unui proces tehnologic de asamblare sunt necesare urmatoarele date initiale: - desenele de ansamblu si de subansamblu al produsului; - conditiile tehnice pentru receptia si incercarea produsului; - programul anual de productie; - termenul de livrare planificat al produselor; - dotarea atelierului de asamblare. Elaborarea procesului tehnologic de asamblare consta in intocmirea documentelor tehnologice, reprezentate de: - schema de asamblare; - fisa tehnologica (planul de operatii); - ciclograma asamblarii; - stabilirea condiţiilor tehnice pentru executarea operatiilor speciale de asamblare. Pentru obţinerea calităţii ansamblurilor, dar si a unui cost scazut, sunt necesare urmatoarele documente tehnologice: - schema lanturilor de dimensiuni; este necesara pentru stabilirea succesiunii operatiilor de asamblare dar si pentru realizarea functionalitatii ansamblului. - schema de asamblare; este succesiunea naturala si logica a operatiilor de asamblare,intocmita dupa o analiza completa a operatiilor de asamblare a grupelor si a subansamblelor. Schemele de asamblare se intocmesc atunci cand productia este de series au de masa, si prin urmare, asamblarea se realizeaza simultan,la mai multe locuri de munca si de catre mai multe echipe. După întocmirea schemei de asamblare, se trece la realizarea fisei tehnologice si a planului de operatii. Fisa tehnologica este intocmita atunci cand produsul este realizat in productie de unicat sau in serie mica. Fisa tehnologica cuprinde ordinea operatiilor, fara defalcarea lor pe faze de realizare. Planul de operatii este intocmit la productia de serie si de masa. El conţine in mod detaliat toate etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea ansamblului. Planurile de operaţii conţin: - numerele de ordine ale operatiilor; - fazele successive ale montarii; - indicaţii privind S.D.V.-urile necesare realizarii unei operatii; - norma de timp si gradul de calificare a celui ce executa operatia. 3

. de obicei. care participa integral la functionarea utilajului sau a masinii. dintre care una sau mai multe piese de baza sunt asamblate intr-un tot unitar. 4 . PIESA DE BAZA reprezinta unitatea cea mai simpla a ansamblului sau subansamblului formata din doua sau mai multe piese ce sunt imbinate intr-una singura. 1. . produsul final.desenul de ansamblu.dimensiunile de gabarit si cele necesare montajului. ELEMENTELE ASAMBLARII Masinile si instalatiile sunt produse complexe. ANSAMBLUL GENERAL constituie produsul.ajustele realizate intre piesele componente.1.specificatia privind numarul pieselor si al subansamblurilor componente. avand rolul de transmitere si de transformare a miscarii. subansambluri si ansambluri. . ANSAMBLUL constituie acea parte a unui produs compus din mai multe piese. Tot in fisa tehnologica sunt prevazute sculele necesare montajului si timpii necesari realizarii acestor operatii. reunite dupa un plan. .prescriptii speciale de asamblare( conditii tehnice specifice.2. MECANISMUL reprezinta o unitate de asamblare cu rol bine determinat din punct de vedere functional. . utilajele necesare. ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE Pentru realizarea unui ansamblu in

conditii optime este necesara o documentatie tehnica care cuprinde urmatoarele elemente: .1.vederile si sectiunile necesare pentru intelegerea lui.specificand atelierele in care se va face montajul. Ansamblul general constituie.buletinul de receptie.2. reunite prin intermediul unei piese de baza si care indeplineste un rol functional bine determinat. precum si numarul de muncitori necesar. precum si metodele si mijloacele de control. compuse dintr-o serie de elemente de asamblare: PIESA este elementul cel mai simplu al asamblarii. GENERALITATI 1. . executat dintr-o singura bucata si asupra careia nu se aplica nici o operatie de samblare.2.programul de productie. ca rezultat al procesului de fabricatie compus din piese. Fisa tehnologica de executie cuprinde toate informatiile necesare procesului tehnologic. Desenul de ansamblu cuprinde: . Buletinul de recepţie stabileşte condiţiile de recepţie precum si normele ce cuprind date referitoare la conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de produs. SUBANSAMBLUL este o unitate de asamblare mai complexa compusa din doua sau mai multe piese. fisa tehnologica.masa produsului asamblat. Programul de producţie cuprinde metoda de asamblare.2. .avand cel putin un subansamblu. intr-o anumita ordine. pentru a asigura conditiile de functionare al acestuia.

Productia individuala. folosind aceleaşi scule.2. . iar procesul tehnologic este elaborate cu mai putine detalii.1.transportul pieselor la locul se asamblare.2. in care sunt prevazute S. rodarea.elaborarea detaliata a proceselor tehnologice. manuiri. 1. razuirea. . in timpul operatiei de montare propriuzisa.V.Manuirea reprezintă mişcarea executata de muncitor. Ea este partea procesului tehnologic de montare care se executa la acelasi loc de munca. Orice proces tehnologic trebuie sa fie astfel proiectat incat sa asigure realizarea prescriptiilor tehnice cerute de proiect si a normelor de precizie si rigiditate cu un cost cat mai mic cu putinta. Se folosesc scule si dispozitive universale. METODE DE ASAMBLARE Succesiunea de realizare a unui process de asamblare cu ajutorul subansamblurilor. Se aplica in cazul ansamblurilor a caror productie se repeta la anumite intervale de timp. 2. Se caracterizeaza prin: .folosirea sculelor si dispozitivelor speciale.alegerea pieselor. TIPURI DE PROCESE DE PRODUCTIE La asamblare se deosebesc trei tipuri de procese de productie: 1.reglarea ansamblului si efectuarea probei de functionare. de catre un singur muncitor sau de o echipa de muncitori. . O alta caracteristica este dimensiunea mare a suprafetelor de productie folosite. Productia de masa . spalarea.D. . cum ar fi: retusarea.-urile. . . -ciclul de productie este scurtat. faze. Durata ciclului de fabricatie este destul de mare. Pregatirea pieselor pentru asamblare necesita realizarea unei serii de operatii.folosita la planificarea productiei.2.asamblarea initiala si verificarea acestei asamblari.3. . este urmatoarea: . PROCESUL TEHNOLOGIC Procesul tehnologic este compus din: operatii.5.utilajele sunt amplasate dupa cerintele tehnologice. filetarea. Productia de serie. lustruirea. 3.asamblarea se realizeaza pe subansambluri sip e ansambluri generale. dispozitive si instrumente de masurat si aplicand aceeasi metoda de lucru. Se aplica atat in atelierele de prototipuri cat si in cele de reparatii. 3. 2. 1.se folosesc scule si dispozitive speciale. utilajele folosite dar si prescriptiile de control. . . 1.4. Operatia de asamblare este unitatea de baza .controlul pieselor in vederea stabilirii corespondentei dimensionale si de calitate.asamblarea finala. a masinilor specializate amplasate in flux tehnologic sau chiar in linii automate. Faza de asamblare reprezinta partea de operatie care se executa la o imbinare. Acest tip de productie are urmatoarele caracteristici: . Pentru faze si operatii se realizeaza fise tehnologice.procesele tehnologice sunt elaborate detaliat. lepuirea. gaurirea.divizarea operatiilor de asambare. pentru obtinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai multor ansambluri. . 5 .

productia de serie mica si la montarea pieselor grele sau cu gabarit mare. Metoda ajustarii.2.7. la fiecare loc de munca se executa una sau mai multe operatii bine determinate. 2. . Metoda interschimbabilitatii totale. aceasta metoda este mult mai economica si se aplica la productia de serie. trebuie sa fie indeplinite doua conditii: valoarea tolerantei elementului de inchidere trebuie sa fie egala cu suma marimilor tolerantelor celorlalte elemente ale lantului de dimensiuni. 4. Lucrarile si calificarea muncitorilor au o specializare maxima. fara sa existe o sortare sau o ajustare prealabila. la mai multe locuri de munca. 1. Lanturi de dimensiuni: a – ax alezaj. METODE DE ASAMBLARE Pentru realizarea preciziei prescrise de proiect referitoare la pozitiile reciproce ale pieselor si ale subansamblurilor. Prin acest procedeu. 1. PROIECTAREA PROCESULUI DE ASAMBLARE Procesul de asamblare mecanica este de doua tipuri: 1. Metoda interschimbabilitatii partiale asigura precizia de inchidere numai pentru o parte a elementelor lantului de dimensiuni.6. se pot folosi mai multe metode: 1. 2. Fiecare loc de munca este dotat cu scule si dispozitive strict necesare operatiilor executate. Metoda reglarii. Asamblarea se executa pe etape. Asamblarea mobila. Metoda sortarii pieselor. Se aplica la productia de serie mare si de masa. 2. Asamblarea stationara. montarea ansamblului se realizeaza la acelasi loc de munca de catre o singura echipa de muncitori. Metoda sortarii pieselor.In productia de masa. Metoda interschimbabilitatii partiale. Se aplica la productia de serie si de masa. piesele si subansamblurile deplasandu-se cu ajutorul benzilor transportoare de carucioare.2. 6 . 3. b – pana – canal de pana. 1. 5. Asamblarea stationara este necesara la productia de unitate. Deoarece prelucrarea pieselor se efectueaza cu tolerante mai largi. suma fiind considerata in valoare absoluta. productivitatea este maxima iar investitiile in utilaje sunt mult mai mari. 3. Asamblarea se realizeazea intr-o singura operatie concentrata iar piesa de baza paraseste locul de munca numai in faza de produs finit. Pentru a fi indeplinita conditia interschimbabilitatii totale. Metoda interschimbabilitatii totale asigura imbinarea componentelor fara sa fie necesara o prelucrare sau o ajustare suplimentara.piesele care fac parte din acelasi lant de dimensiuni sunt executate in limitele acestor tolerante.

sa se asigure elementului de compensare un adaos minimpentru ajustare.sa nu se admita la asmblare piese care au erori peste limitele de toleranta stabilite.necesar pentru compensarea erorii maxime a lantului de dimensiuni. Aceasta metoda se poate aplica la productia individuala sau de serie mica. 4. La metoda ajustarii. reglarea se face prin schimbarea pozitiei unei piese cu element de compensare fix. sortarea pe grupe se aplica atunci cand piesele asamblate sunt prelucrate in tolerante largi. Sortarea pieselor se face cu ajutorulcalibrelor sau a dispozitivelor limitative. Elementul ales pentru a fi modificat se numeste element de compensare. Avantajul acestei metode este ca nu necesita o sortare prealabila a acestora si nici aparate speciale de masurat. dar durata de asmblare a produsului se prelungeste.aceasta poate fi: cu element de compensare mobil. 1 – bucsa. . Dupa felul in care se efectueaza reglarea. Metoda ajustării pieselor. sortarea combinata consta in alegerea pieselor prin metoda sortarii individuale dupa sortarea pe grupe.cu scopul modificarii dimensiunilor si al aducerii lor la o valoare dinainte stabilita. 5.este necesar sa se respecte urmatoarele conditii: .Asamblarea prin metoda sortarii se poate realize prin urmatoarele metode: sortarea individuala sau directa. aceasta piesa are dimensiunile incadrate in dimensiunile limita stabilite. bucsile cu filet). Avantajul metodei consta in evitarea jocurilor sau a strangerilor la limitele inferioare. Elementul de compensare trebuie sa apartina mai multor lanturi de dimensiuni. 1 – inel de reglare(distantier) b – cu element de compensare mobil.reglarea se face prin introducerea unor piese in lantul de dimensiuni(inele.prin introducerea in subansamblul respective a unei piese speciale. Asamblarea prin metoda reglarii: a

– cu element de compensare fix.numita compensator. Metoda ajustarii consta in ajustarea pieselor in momentul montarii. dar imbinarea se face cu jocuri sau cu strangeri limitate. la care se masoara numai una din piese. Metoda reglarii pieselor. deoarece determinarea dimensiunilor necesare ale pieselor se efectueaza in timpul operatiei de asamblare. garnituri. 2 – surub. 7 . Asamblarea prin metoda reglarii se realizeaza prin schimbarea valorii unei anumite dimensiuni prin reglare.

Razuitor mecanic Razuitoare manuale Dispozitiv de pilit mecanic cu diferite forme de pile 8 .

crestare. au o rezistenta mecanica si termica mai ridicata decat a celor moi. imbatranire in timp. desprindere.atunci cand elementele componente se asambleaza prin intermediul unor piese sau substante( sudare. PREZENTARE GENERALA Asamblarea mecanica reprezinta rezultatul operatiilor tehnologice de realizare a unei legaturi rigide sau a unei blocari intre doua sau mai multe piese separate. .nedemontabila. atunci cand elementele componente se asambleaza direct prin sudare.nu apar deformatii datorate incalzirii si racirii pieselor. in functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit cuprinde urmatoarele grupe: lipituri moi si lipituri tari. realizata la piese metalice. Pentru realizarea lipiturilor nemetalice se folosesc substante chimice.lipire). numite adezivi.CAPITOLUL 2 ASAMBLAREA NEDEMONTABILA A ELEMENTELOR METALICE 2.indirecta. .nituire. Avantaje: se elimina aparitia tensiunilor remanente. Lipiturile metalice tari (brazurile). zinc. rezistenta mecanica este puternic afectata de temperatura. Clasificarea lipiturilor metalice. elementele componente nu mai au posibilitatea deplasarii relative intre ele si nu pot fi separate decat prin distrugerea lor partiala sau totala. Lipiturile metalice moi au o rezistenta termica sub 4500C. indoire. peste 4500C. Dezavantaje: sunt mai putin rezistente decat sudurile. Caracteristicile lipirii sunt: . 9 . Lipiturile tari cele mai uzuale se realizeaza cu alama de lipit.se realizeaza intotdeauna cu material de adaos. cu material de adaos in stare fluida.1. Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabila. strangere.nu apar tensiuni termice in piese. este o operatie care se realizeaza cu consum redus de manopera si energie. atat din punct de vedere mecanic cat si termic. Asamblarea poate fi: . au sensibilitate la socuri. nu necesita calificare superioara.directa. . 2. Dupa asamblare.aliajul de lipit are temperatura de topire mai mica decat a piesei. . ASAMBLARI PRIN LIPIRE Asamblarea prin lipire este operatia de imbinare a doua sau mai multe piese confectionate din acelasi metal sau din materiale diferite cu ajutorul unui “material de aport” de temperatura mai joasa decat a materialului pieselor de imbinat. . Ca lipituri se folosesc aliaje pe baza de cositor.2.compozitia materialului de adaos difera de materialul care se lipeste. . Lipirea este realizata prin fenomenul fizic de fuziune a piesei cu materialul de adaos (aliajul de lipit). cat si cu utilaje simple. plumb.

Sudura se poate realiza direct sau indirect. sticla. Cleiurile folosesc la incleiat piese din lemn. folosind incalzirea locala. Asamblarea prin sudare se foloseste in urmatoarele situatii: . presiunea. c – cu gaze. Sudura indirecta se realizeaza cu material de adaos. Sudura directa se realizeaza fara material de adaos. .Se realizeaza prin incalzire locala si presiune.pentru material rulant. . (portelan cu metal sticla cu metale). . c – piese circulare de forme diferite. Chiturile se utilizeaza pentru realizarea asamblarii elementelor metalice cu elemente nemetalice. cu sau fara materiale de adaos. . care au o rezistenta de pana la 1300C. 2.In urma sudarii se formeaza cordonul de sudura. tesaturi.Adezivii permit asamblarea elementelor din materiale ca: lemn.pentru transformatoare electrice. ASAMBLARI PRIN SUDARE Piese asamblate prin lipitura tare a – table. . Materialul de baza este materialul din care sunt realizate piesele ce

trebuie imbinate.la constructii sudate mari.la reconditionarea organelor de masini uzate sau fisurate. . socul. care este realizat prin topirea materialului de adaos si partial a materialului piesei.in constructia de utilaje pentru industrie. cauciuc. hartie. Asamblarea prin sudare realizeaza imbinari nedemontabile. metale. la o temperature mai mica.pentru executarea reconditionarilor si a reparatiilor. 10 . hartie.ca procedeu de fabricatie. . pentru piese metalice. b – tevi.in industria chimica si alimentara.3.in transporturi. direct intre piesele sudate. Baia de sudura este topitura ce apare in procesul de sudare. Sudabilitatea este capacitatea materialului de a se suda in bune conditii. Operatia se realizeaza prin incalzirea locala a pieselor de imbinat si prin topirea materialului de adaos. tesaturi. Sudura reprezinta rezultatul sudarii si este formata din materialele de baza ale piesei si materialul de adaos ce formeaza legatura intre piese. . .ca mijloc de asamblare. Ciocane de lipit a si b – simple.

. b – convexa.limitat sudabil.sudarea prin topire. Cele mai obisnuite procedee de sudare prin topire. .rau sudabil.Materialul poate fi: . .sudarea cu flacara de gaze. sunt: . se produce fara adaos de metal cu sau fara incalzire locala. Clasificarea imbinarilor sudate dupa pozitia relative a pieselor ce se asambleaza Clasificare imbinarilor sudare dupa forma suprafetei exterioare a cordonului: a –plana.perfect sudabil. Procedee tehnologice de sudare Se cunosc doua metode diferite: .satisfacator sudabil.sudarea directa prin presiune . c – concava. . . 11 .sudarea cu arc electric.

3.nituire pe doua randuri in zig-zag. Nitul este un organ de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai multe piese.nituri de aliaje usoare.4.nituirea executata la rece . 7. Pentru executarea niturilor.nituire pe doua randuri in linie.nituire pe un rand.nituri de rezistenta-etansare. 4. Temperatura la care se executa: . Clasificarea niturilor se face dupa mai multe criterii: 1. Se mai utilizeaza si in cazul asamblarii metalelor greu sudabile. .nituri de rezistenta. El este format din: tija cilindrica. 2. . . . 2.nituire manuala. sunt folosite materiale ca: otelul carbon obisnuitOL34. 5. Nituirea este folosita in asamblari de piese confectionate din materiale diferite. . . Numarul de randuri: . profile sau piiese cu forma plata. 12 . Scopul niturii: . cu capul initial format din fabricatie. capul de inchidere. format in timpul nituirii. ASAMBLARI PRIN NITUIRE Nituirea reprezinta operatia tehnologica de gaurire a elementelor imbinarii.Clasificarea imbinarilor sudate dupa pozitia cusaturilor fata de directia fortei de solicitare 2. alama Am63. .nituire cap la cap cu eclise. . Dupa rolul functional. sunt: . . OL37.nituiri de etansare.nituri de otel.nituire prin suprapunere. . .nituiri de rezistenta.nituire prin eclise. sunt: . Modul de asezare a tablelor asamblate prin nituire: .nituire de rezistenta si etansare. Dupa materialul din care sunt confectionate. de montare a niturilor si de formare a capului de inchidere.nituire mecanizata. table.nituri de aluminiu. Dupa forma niturilor. .nituire de rezistenta. Materialele pentru confectionarea niturilor trebuie sa aiba rezistenta suficient de mare la rupere si o plasticitate buna.nituri de etansare. sunt: . 6. . Forma asezarii niturilor: .nituire de etansare. . Criteriile de clasificare ale asamblarilor prin nituire: 1. cupruCu5.forma capetelor provenite din fabricatie. aluminiul Al99.diametrul tijei. 3.nituire prin suprapunere.5.nituri de cupru.nituirea executata la cald. . Forta necesara nituirii: . Destinatia nituirii: .

pneumatice. . . iar capuitorul este reprezentat de rola. . prese de nituit si masini de nituit prin rulare. . refularea este foarte puternica.electrice.Contracapuitorul este montat in masa masinii.Presiunea exercitata asupra nitului creste treptat. Nituirea cu ciocane de nituit poate fi: .un contracapuitor. .Au contracapuitorul incorporat.gaura de nit se umple mai bine.refularea

materialului se face mai bine. .creste rezistenta nituirii. . . La nituirea pe presa de nituit. Nituirile prin presare se pot executa cu nituri cu tija plina. in functie de actionarea lor. si o miscare de rulare.nituiri mecanice. .trasarea gaurilor. cand se formeaza capul de inchidere al nitului.gaurirea tablelor.montarea pieselor si centrarea. nituirile pot fi: . . .. . 13 . prin intermediul careia se exercita presiunea.debavurarea capetelor niturilor. Presele de nituit sunt masini folosite la realizarea capului de inchidere prin presiune care functioneaza la o singura trecere. Nituirea mecanica are urmatoarele avantaje: . . .hidraulice. Capuitorul este o unealta executata dintr-o bara scurta de otel. Masinile de nituit portabile si.nituirea se face mai repede. El serveste la formarea capului de inchidere al nitului.ciocanul de lacatuserie. ceea ce face ca operatia de stemuire sa fie eliminata.nituiri speciale. Contracapuitorul serveste drept nicovala pentru sprijinit capul initial.cu piese asezate vertical. dar si din cel al materialelor si al pieselor care se imbina.nituire de rezistenta-etansare. Din punctul de vedere al metodelor folosite. sustinute manual.un tragator.nituirea propriu-zisa. .stemuirea marginilor tablei. rola are o miscare de rotatie in jurul axei. . La masina de nituit prin rulare.un capuitor. In lucrarile de nituire se folosesc urmatoarele scule: . prin presare sau prin rulare si care se numesc masini portabile sau ciocane de nituit.nituiri manuale.pregatirea nituirii. pneumatic si hidraulic. Nituirea manuala Fazele nituirii manuale sunt urmatoarele: . .cu o scobitura de forma unei calote sferice la unul din capete.iar capuitorul poate fi actionat electric. semitubulara sau tubulara. pot fi:.capsarea. Nituirea mecanica Nituirea mecanica se executa cu ajutorul masinilor de nituit care realizeaza formarea capului de inchidere al nitului prin ciocanire.cu piese asezate in pozitie orizontala. .

Formele constructive ale niturilor. b – cu nituri cilindrice. 3 – nit tubular. Asamblare cu nituri: a – cu nituri tubulare: 1 si 2 – elemente ale imbinarii.scad costurile si creste productivitatea.. CAPITOLUL 3 14 .

realizate prin intermediul a doua piese filetate. . Filetul poate fi de mai multe feluri: . 3. Cele mai utilizate organe de asamblare sunt: . filetata la interior. sau la interior.dupa sensul de rotire: . . .cu suruburi fara piulite. filetata la exterior.1.cu diferite tipuri de suruburi si piulite. pentru surub. .elementele componente ale asamblarilor filetate sunt interschimbabile.denumita surub.bolturile si stifturile. Asigurarea asamblarii-dezasamblarii repetate este posibila prin utilizarea unor elemente specifice. . Aceasta asamblare confera multe avantaje: .cu suruburi prezon si piulite. conjugate. . prin care se pot transmite in intregime fortele de solicitare.piesa cuprinsa.inelele ondulate.cu pas normal . Elementul principal al piesei filetate este filetul.direct prin piese filetate.penele longitudinale si cele inelare.piulita . utilizand organe de asamblare filetate de tip surub-piulita.ASAMBLARI DEMONTABILE ALE ELEMENTELOR METALICE Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea repetata a imbinarii. una filetata la exterior . Asamblari filetate si transmisii surub-piulita Asamblarile filetate sunt asamblari demontabile. .filete cu un inceput. .dupa marimea pasului: . .filete cu mai multe inceputuri. . fara distrugerea partilor componente.cu pas fin. .nu este necesara inlocuirea elementelor de asamblare. filetata la interior 15 .piesele filetate. .surub . El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior. ASAMBLARI PRIN FILET Asamblarile cu filet reprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese. . .filet pe dreapta.montarea si demontarea sunt usoare. . Asamblarile pot fi:.filet pe stanga.cu pas mare.dupa numarul de filete suprapuse: .piesa cuprinzatoare. pentru piulita.reglarea strangerii se face foarte usor.elementele profilate sau cele canelate. numite organe de asamblare. . iar piesa conjugata. O asamblare filetata este formata din: .

necesita o asigurare suplimentara impotriva autodesfiletarii. avand parti de prindere poligonale hexagonale. patrate sau rotunde cu caneluri. infasurat pe o suprafata de revolutie. Transmisile surub-piulita au randament ridicat. sunt sigure in exploatare. practic. masini de frezat. Asamblarile filetate dintre doua sau mai multe piese pot fi realizate astfel cu surub. peste 60 % din piesele unei masini avand filete. cu un surub insurubat in una din piese. pe o suprafata directoare-cilindrica sau conica.platforme. Insurubarea si desurubarea consta. find standardizate pe scara internationala. Transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie poate fi realizata astfel: surubul executa miscarea de rotatie. Dintre dezavantaje. constructie complicata a piulitelor care preiau jocul dintre spire. Aceste asamblari pot fi folosite pe scara larga in constructia de masini. Pentru aplicarea acestui cuplu se folosesc unelte construite functie de configuratia partii de actionare a organelor filetate. sint interschimbabile. functioneaza fara zgomot. rezulta deci o analogie functionala intre filet si planul inclinat. telescopic. care transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie. Transmisile surub-piulita Sunt transmisii mecanice. prin forma sa este un puternic concentrator de tensiuni. montat cu joc sau fara joc si piulita. cricuri cu parghii etc.datorita avantajelor pe care prezinta:transmit sarcini mari. In cazul preselor cu surub actionate manual etc. pe care aluneca un profil oarecare. in sensul ca fenomenele care au loc la insurubare-desurubare sunt aceleasi ca la respectiv coborarea unui corp pe un plan inclinat. care poate fi cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire. iar piulita miscarea de translatie la masini-unelte. indeplinesc conditia de autofranare. obtinuta prin incastrarea surubului. ca si surubul secundar al cricului cu dubla actiune. se obtine pe acea suprafata o linie elicoidala numita elice directoare. piulita executa micarea de rotatie. asigura conditia de autofixare. in: chei fixe utilizate la montarea suruburilor. exterioara sau interioara. Aceste unelte pot fi clasificate pe baza formei partii de prindere. Scule folosite la montarea si demontarea suruburilor-piulitelor Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu asupra unuia dintre cele doua elemente prevazute cu filet. sunt ieftine deoarece se executa in intreprideri specializate. Surubul executa ambele miscari. sunt usor de montat si de demontat. Elementul determinant al transmisiilor surub-piulita este cupla elicoidala. numit profil generator. dar nu asigura autofranarea. datorita avantajelor pe care le prezinta: realizeaza forte de strangere mari. se pot enumera: filetul. Se folosesc in constructia masinilor-unelte: strunguri. necesitand forte exterioare mici.poate fi o piulita sau alta piesa cu rol functional de piulita. prese si la mecanismele de ridicat cricuri. Piulita executa ambele miscari de rotatie si de translatie la constructiile care necesita o rigiditate. in deplasarea piulitei pe elicea directoare care este de fapt un plan inclinat. Modul de generare a filetului Daca se infasoara. cu prezon si piulita. cu gauri ele sunt destinate strangerii unui anumit organ de asamblare 16 . find utilizate la masini unelte si la unele mecanisme de directie a autovehicolelor.. nu se pot stabili cu precizie marimile fortelor de strangere realizate. iar surubul miscare de translatie. Cele mai importante dezavantaje sunt: randament redus. surubul principal al cricului cu dubla actiune etc. a piulitelor sau a pieselor filetate. de rotatie si de translatie in cazul cricului simplu. iar urma lasata de acesta defineste spira filetului. iar pentru cricul cu piulita rotitoare. concomitent cu transmiterea unei sarcini. un plan inclinat cu un unghi anumit. cuple elicoidale cu bile. in productie de masa.

Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cu cheia. Asamblarea propiu-zisa se realizeaza asfel: . Pentru a se asigura o buna functionare o prezoanelor se va acorda cu atentie deosebita operatilor de gaurire si filetare a gaurilor astfel incat sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafetele piesei in care el este prins. pentru suruburi cu cap crestat.surubelnite. dupa care piulita se poate desuruba usor.surubelnite cu decuplare automata. Dar deasupra

suprafetei piesei ramane o parte din prezon.se centreaza piesele asamblate astfel incat sa ocupe pozitia reciproca corecta. rotindu-se cu cheia piulita superioara. scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. se incearca prinderea lui cu scula oarecare. deschiderea cheii se poate modifica dupa necesitati. . Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei.. Pentru insurubarea rapida o prezonului se folosesc chei speciale. Montarea si demontarea pieselor asamblate cu suruburi si piulite Pentru obtinerea unei imbinari corecte este necesar sa se foloseasca elemente filetate fara defect. . actionarea suruburilor facandu-se in cruce si progresiv. al chiulaselor etc.chei dinamometrice. trebuie sa se urmareasca cu atentie obtinerea unei strangeri uniforme. urmand sa se fileteze ulterior un diametru mai mare. . Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cun ajutorul echerului.dechiderea cheii . actionandu-se asupra suruburilor si a piulitelor.chei speciale. Mai indicata este folosirea piulitei hexagonale inalte care se insurubeaza liber in capul prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare. Acest lucru se obtine prin insasi forma pieselor asamblate daca ele nu permit decat o singura pozitie de montaj. In cazul in care asamblarea se realizeaza cu mai multe suruburi cazul flanselor. folosite pentru strangerea suruburilor si piulitelor si masurarea momentului de rasucire la primele.chei reglabile utilizate la montare si demontarea suruburilor. . . asemanatoare cheilor limitatoare. De aceea piesele care se asambleaza. piulitelor si a pieselor avand parti de prindere poligonale. respectiv limitarea fortei de strangere la ultimile. Acest procedeu prezinta dezavantajul ca la demontarea piulitelor se slabeste si strangerea prezonului in corpul piesei. sau prin urmarirea unor repere care marcheaza pozitia reciproca corecta. atunci se practica o gaura in prezon si se incearca dessurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic cu muchi ascutite. . Pentru aceasta dupa ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata piesei. Daca acest lucru nu se poate. destinate montari si demontari suruburilor si piulitelor obisnuite sau speciale. in cazul in care sunt posibile mai multe pozitii. introdus in aceasta gaura.se introduc pe rand toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile filetate sau se prind usor piulitele.chei limitatoare.surub sau piulita caracterizat de o dimensiune precisa .se strang definitiv imbinarile. in vederea dessurubarii sau sudarii pe el a unui maner. se strang in doua etape realizandu-se strangeri de circa 30-40 % in prima 17 . impeuna cu organele de asamblare vor fi supuse unui control amanuntit. . Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei. destinate montarii si demontarii suruburilor cu crestatura sau cu locas in cruce. Prin deplasarea partii mobile de cea fixa. iar pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intai surubul de fixare. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decat in cazul precedent. Montarea si demontarea prezoanelor Datorita absentei capului de strangere. montarea unui prezon constitue o operatie mai dificila decat cea a suruburilor.marcata pe corpul cheii in apropierea partii de prindere: . se distruge prezonul prin prelucrarea cu scantei electrice sau o gaurire cu burghiul. Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite.

de exemplu cele confectionate din tabla. in special in situatia solicitarii cu eforturi variabile piulitele se autodesfac. pentru micsorarea presiunii pe suprafata de asezare. Imbinari filetate speciale O categorie aparte de imbinari filetate sunt cele realizate in vederea asamblarii pieselor de grosime mica. inecat care se introduce partial sau total. 18 . se recomanda utilizarea suruburilor cu cap cilindric sau semirotund. seminecat si inecat sunt prevazute cu locas pentru surubelnita obisnuita. punand in pericol asamblul respectiv. cand se doreste un aspect exterior cat mai elastic al asamblarii. Suruburi obisnuite cu cap Suruburile obisnuite cu cap sunt ansamble formate prin intermediul unei piulite sau direct intr-una din piese. Elemente constructive ale

suruburilor. La cele cu hexagon interior. intr-un locas executat in piesa de asamblat. cu locas pentru surubelnita cu sase crestaturi. Domeniile si conditiile functionale foarte variate in care sunt utilizate suruburile si piulitele de fixare au determinat o mare varietate de solutii constructive ale acestora. La montari si demontari repetate se utilizeaza suruburile cu cap patrat. Suruburile cu cap semirotund. tijei si a varfului. Pentru prevenirea autodesfacerii piulitelor se folosesc in practica numeroase sisteme de asigurare prezentate deja in cadrul disciplinei "Organe de masini". cu hexagon interior in cazul unor forte de strangere mari sau cu crestatura pentru surubelnita. Adeseori aceste piulite se livreaza infasurate in rulouri. din utilizarea unor piulite elastice confectionate din tabla subtire sau din material plastic. rezistenta cheii este mai redusa decat a tijei surubului. din cauza deformatiilor elementelor asamblarii. se pot folosi imbinarile cu suruburi si cu piulite deformabile. Capul suruburilor poate fi prevazut cu prag intermediar. respectiv la demontare. deoarece necesita cel mai redus spatiu pentru manevrare cu cheia fixa la montare. pentru antrenare. In cazul asamblarii unor piese din material moale cum ar fi aluminiul. in cazul unor forte de strangere mici. Teoretic o imbinare filetata trebuie sa reziste in timpul functionarii solicitarilor la care este supusa fara a se desface. piulitelor si saibelor Forma suruburilor si a piulitelor de miscare depinde de destinatia acestora la masinile-unelte sau la mecanismele surub-piulita de ridicat etc. lemnul si altele. suruburi speciale. stifturi filetate. Suruburile cu cap cilindric sunt prevazute. iar in cazul unor montari si demontari frecvente. semiinecat. Principala forma constructiva a capului suruburilor si cea mai utilizata este surubul cu cap hexagonal. ca si la dispozitivele de inchidere a usilor. La automobile se folosesc si suruburi cu cap cilindric. Practic. In functie de forma costructiva si de domeniul de utilizare suruburile de fixare pot fi: suruburi obisnuite. diversitatea constructiva a acestora fiind determinata de forma capului. eliminandu-se astfel posibilitatea ruperii acesteia. continand de fapt banda stantata in vederea obtinerii piulitelor. prezoane. Intrucat este greu sa se execute un filet in una din piesele montate. In cazul care este necesara asamblarea unor piese fara ca sa existe posibilitatea introducerii unei piulite la interior sau sa se execute un filet in piese.etapa si stangerea definitiva urmata de un control in cea de a doua. pentru micsorarea concentratorului de tensiuni reprezentat de trecerea de la diametrul tijei la capul surubului direct sau cu guler. cu locas pentru surubelnita in forma de cruce folosindu-se la dimensiuni mici si la forte de strangere mici. deoarece suprafata de contact dintre capul surubului si cheie este mai mare si se asigura o durabilitate ridicata a asamblarii.

piulita rotunda cu caneluri utilizata pentru fixarea axiala a inelelor interioare ale rulmentilor. Piulita rotunda. cu cap si varf conic respectiv. numite si rondele se folosesc pentru micsorarea presiunii pe suprafata de sprijin a piulitei sau pentru asezarea corecta a piulitei. cuprind suruburile cu cap ciocan si suruburile cu ochi utilizate la dispozitive inele. folosit pentru forte laterale mici si piese cu pereti subtiri sau conic. cu gauri frontale sau radiale. cu ajutorul macaralelor. un capat al acestora ingropandu-se in betonul fundatiei. se folosesc suruburille cu cap striat care se strang cu mana libera. de forma circulara sau de compensare. Varfurile conice. fiind solicitate la compresiune pentru montare si demontare. piulita patrata. din considerente constructive. pentru profile sau respectiv. Prezoanele pot avea tija nefiletata de acelasi diametru cu tija filetata sau mai mica. fonta. Saibele pot fi plate. Varful stifturilor poate fi tesit. principalele tipuri fiind piulita hexagonala obisnuita sau cu guler. surub de ridicare utilizate la ridicarea si manevrarea subansamblelor si ansamblelor. La forte de stangere mici. destinate unor situatii specifice. folosite pentru forte laterale mici si medii. suruburile pentru fundatii utilizate pentru fixarea ansamblelor pe fundatie. suruburile pentru lemn fiind autofiletante. iar celalalt

fiind prevazut cu filet. la strangerea piulitei cu cheia. sarcinile variabile si cu soc vibratil si diferentele de temperatura au ca efect reducerea frecarii din asamblarile si in final 19 . Stifturile sunt prevazute la un capat cu locas pentru crestatura pentru surubelnita sau cu hexagon interior. piulita crenelata. iar suruburile pentru tabla utilizate la asamblarea tablelor de la caroseriile automobilelor. cilindrice si combinate necesita executarea unor locasuri intr-una din piesele asamblate. folosite pentru forte laterale mai mari.Pentru nu a permite rotirea surubului. Saibele de compensare asigura perpendicularitatea intre suprafata de asezare a piulitei si axa surubului. pentru montarea unei piulite. cand suprafata de sprijin este neprelucrata sau inclinata. Piulitele de fixare Piulitele de fixare se executa intr-o mare varietate de forme constructive. piulita hexagonala cu suprafata de asezare sferica care permite centrarea piulitei pe suruburi si este utilizata la montarea rotilor autovehiculelor. suruburile cu cap bombat sunt prevazute cu o portiune de forma patrata sau cu o proeminenta sub forma de nas care deformeaza materialul piesei asamblate. Saibele Saibele. cu cep cilindric sau conic. aluminiu). Asigurarea asamblarilor filetate impotriva autodesfiletarii Desi filetele suruburilor de fixare indeplinesc conditia de autofixare. la montari si demontari frecvente sau cand. de forma patrata. Stifturile filetate Stifturile filetate sunt suruburi fara cap. Suruburile speciale Suruburile speciale. Forma tijei suruburilor Prezoanele sunt suruburi filetate la ambele capete si se utilizeaza in cazul cand materialul piesei nu asigura o durabilitate suficienta filetului. nu se pot folosi piulite. cu con interior folosite pentru ghidarea unor bile la diverse dipozitive de blocare. filetate pe toata lungimea si se folosesc pentru a impiedica deplasarea relativa a unor piese. piulita fluture si piulita striata utilizate pentru forte de strangere mici sunt manevrate cu mana libera. lungimea de insurubare in piesa fiind functie de materialul piesei (otel.

Se executa saibe Grower pentru filet dreapta si filet stanga. cu dinti interiori precum si cele conice cu dinti exteriori sunt frecvent utlizate la asigurarea asamblarilor filetate din componenta automobilelor. Marirea frecarii poate fi obtinuta si prin cresterea fortei radiale de apasare a piulitei pe surub. deci ar trebui sa aiba o inaltime mai mare. Aceasta asigurare este neeconomica datorita dublarii numarului de piulite si a maririi lungimii surubului.utilizarea de elemente suplimentare. O astfel de asigurare se obtine prin utilizarea unei piulite sectionate stransa cu ajutorul unui surub. Filetele de fixare Filetele de fixare se utilizeaza la asamblarile filetate. forta axiala suplimentara este obtinuta prin deformarea elastica a contrapiulitei in cazul in care este necesara o forta de strangere mica (de exemplu la asamblarea caroseriilor din tabla ale automobilelor). Saibele elastice plane. sau aplicarea de adaos de material. fiecare putand avea capetele rasfrante. Asigurarea asamblarilor filetate prin marirea fortei de frecare Asigurarea asamblarilor filetate prin marirea fortei de frecare dintre elementele asamblarii poate fi obtinuta prin marirea fortei de apasare axiale sau radiale. . de regula puncte de sudura. in ultimul timp. surubul se alungeste suplimentar. dar exista pericolul sa nu se mai indeplineasca conditia de autofranare. dintii piulitei care indeplinesc rolul de filet se comprima si apasa pe filetul surubului. Asigurarea asamblarilor filetate prin marirea coeficentului de frecare din filet poate fi obtinuta cu ajutorul piulitelor sau a suruburilor cu insertii elastice nemetalice de obicei nylon. La baza solutiilor constructive de asigurare utilizate in constructia de masini stau urmatoarele principii: . piulita si contrapiulita se executa de inaltimi egale. cu dinti exteriori. Marirea concomitenta a fortei axiale si a coeficentului de frecare dintre piulita si piesa pe care acesta se sprijina. Cea mai utilizata saiba elastica este saiba Grower care asigura mentinerea fortelor de frecare in filet chiar si in cazul actionarii unor sarcini axiale variabile. si a coeficentului de frecare sau prin marirea simultana a fortei de apasare si a coeficentului de frecare. insertii care se

deformeaza elastic in timpul insurubarii. iar filetele de miscare cu unul sau mai multe inceputuri. La strangere cu cheia a contrapiulitei. filetele de masurare sunt folosite la aparatele de masura de exemplu la micrometre iar filetele de reglare se folosesc pentru pozitionarea relativa a unor elemente din constructia dispozitivelor sau a masinilor-unelte. Piulita si contrapiulita se inlocuiesc cu o piulita din tabla cu autoasigurare. . se deformeaza elastic la insurubarea surubului si creaza o forta axiala in tija acestuia. spirele piulitei si ale contrapiulitei apasand in sensuri opuse asupra spirelor surubului. iar filetele de miscare la transmisiile surub-piulita.autodesfacerea acestea pentru a se evita acest fenomen. Saibele Grower sunt executate asfel incat colturile taieturii sa permita strangerea piulitei dar sa se opuna desurubarii acesteia. Acest tip de piulita executata din otel de arc. Unul din cele mai vechi mijloace de asigurare il constituie folosirea unei contrapiulite rigide sau.marirea fortelor de frecare dintre elementele asamblarii. a unei contrapiulite elastice. In cazul filetelor cu mai multe inceputuri intre pasul real al unei spire si pasul aparent al filetului exista o relatie in care se 20 . Contrapiulita este mai incarcata decat piulita. In general filetele de fixare se executa cu un singur inceput.deformatiile locale ale materialului surubului si/sau piulitei. pentru evitarea inversarii lor la montaj. executata din otel de arc. marindu-se in acest fel forta axiala din asamblare. In cazul piulitei elastice. se obtine prin utilizarea saibelor elastice. Filetele cu mai multe inceputuri au un randament mai ridicat. care impiedica rotirea piulitei fata de surub. asamblarile filetate si se asigura suplimentar impotriva autodesfacerii.

la unele suruburi de reglare. Cand se utilizeaza filete cu pas fin. fiind utilizate cu precadere in constructia de masini. filetele cu sensul de infasurare stanga se utilizeaza numai atunci cand acest acest sens este impus de conditiile de functionare. filetele conice fiind utilizate cand se impun conditii mai stricte asupra etanseitatii sau pentru compensarea uzurii spirelor filetelor pieselor conjugate. la cricurile cu parghii cu doua piulite. in toli de exemplu pentru o teava cu diametrul interior de ½” notatia va fi G ½”. Astfel. in plus. prin urmare la filetele cu mai multa inceputuri cursa. se imbunatateste randamentul. cu fundul si varful filetului rotunjite. de exemplu la cricurile cu dubla actiune. cu productivitatea relativ scazuta. sunt standardizate. este folosit pentru fixare si etansare. Filetele metrice Au dimensiunile masurate in milimetri. cele masurate in toli fiind utilizate pentru reparatiile masinilor din import si pentru filetarea tevilor. Utilizarea filetelor cu pas mare normal sau fin este impusa de destinatia filetului si de caracteristicile acestuia. Filetele conice pot fi executate cu profilul filetului perpendicular pe axa surubului sau perpendicular pe generatoarea conului. Se executa numai prin strunjire. Desi are cel mai ridicat randament se utilizeaza numai transmiterea unor sarcini mici deoarece spira are rigiditate si rezistente reduse. ceea ce favorizeaza folosirea acestora ca filete de masurare sau de reglare. Ca urmare a maririi diametrului interior al filetului se indeplineste foarte bine conditia de autofixare datorita micsorarii unghiului de inclinare al spirei filetului. profilul filetului find un patrat cu latura egala cu jumatate din pasul filetului. scazand insa rezistenta spirei. Caracterizarea principalelor tipuri de filete Filetele triunghiulare Filetele triunghiulare sunt folosite ca filete de fixare deoarece asigura o buna autofixare. Filetul in toli pentru tevi care se executa cu pas fin. mai ales in cazul actionarii unor sarcini dinamice. fara joc la fundul filetului. Filetele metrice se se pot executa cu pas normal sau cu pas fin. Filetele cilindrice Filetele cilindrice au cea mai mare raspandire. Filetul patrat Filetul patrat se utilizeaza ca filet de miscare. Filetele obisnuite se executa cu sensul de infasurare dreapta.reprezinta numarul de inceputuri. se noteaza prin G diametrul interior al tevii. Un alt dezavantaj al filetului patrat il constituie centrarea nu prea buna a piulitei fata de surub. Filetul trapeizoidal 21 . Poate avea pas mare. rotunjire ce micsoreaza

concentratorul de tensiuni. in cazul utilizarii unor filete cu pas mare. Profilul filetului este un triunghi echilateral pentru filetele metrice si un triunghi isoscel. masurat in toli. la aceste filete. creste rezistenta tijei surubului. normal sau fin. dar exista pericolul sa nu se mai indeplineasca conditia de autofranare. cursa surubului se micsoreaza. Forma fundului filetului surubului poate fi dreapta sau rotunjita. deplasarea axiala coresapunzatoare unei rotatii complete este mai mare. pentru filetul Whitworth.

22 . Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate si transmisilor surub-piulita. atat tija surubului cat si spirele filetului. Transmisile surub-piulita ies din functiune. in primul rand. Organele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor sarcini suplimentare cauzate de impreciziile de executie si de montaj. Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului datorata actiunii unor sarcini variabile si favorizata de rezistenta unor puternici concentratori de tensiuni. Celelalte zone cu frecventa a ruperilor mari este zona de trecere de la tija la capul surubului. in cazul unor sarcini dinamice. In plus trebuie luate masuri tehnologice si costructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni. in conditii grele de exploatare. Acest profil asigura filetului o rezistenta sporita la oboseala. conform regimului de solicitare. in sectiunile cu concentratori de tensiuni apar valori de tensiuni mai mari de cinci ori decat tensiunea de baza. fiind obtinut din profilul trapeizoidal de 30º. Forme si cauze de deteriorare a elementelor filetate surub-piulita Cercetarile experimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au condus la concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei surubului si distrugerea filetului piulitei sau surubului. ruperile apar mai ales ca urmare a prelucrarii mecanice necorespunzatoare a pieselor filetate sau a montarii si explotarii incorecte a acestora. El are randamentul mai redus decat filetul patrat si se utilizeaza pentru transmiterea unor sarcini mari. Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se explica prin distributia neuniforma a sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei. acestea provocand si ruperile spirelor filetului. profilul filetului fiind un trapez.Filetul trapezoidal se utilizeaza ca filet de miscare. prima spira preluand peste 1/3 din sarcina iar a zecea spira mai putin de 1/100 din aceasta sarcina. concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza trecerea. fiind nevoie de rezistenta mare la tractiune. ca urmare cea mai mare parte a ruperilor apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita. datorita uzarii flancurilor spirelor filetului. fiind utilizat la cuplele vagoanelor de calatori si de marfa. putand fi prelucrat prin frezare cu productivitate mare. cea mai mare tensiune si. Filetul Rotund Filetul rotund are profilul din drepte racordate cu arce de cerc. motiv pentru care acest profil este cel mai frecvent utilizat la transmisile surub-piulita. prin rotunjirea varfului si fundului filetului. obtinut prin tesirea unui triunghi isoscel cu un unghi de 30º. normal sau fin. fiind utilizat datorita acestui avantaj ca filet de miscare. Se executa cu pas mare. In plus tensiunile care apar in tija surubului au valori maxime in zona de la fundul filetului. trebuie sa se calculeze. In cazul unor sarcini statice. Considerand ca tensiune de baza tensiunea din tija nefiletata a surubului. spira filetului find mai rigida si mai rezistenta decat a filetului patrat. Asigura o centrare buna intre piulita si surub.

g – infundata. h – cilindrica zimtata si cu canal de siguranta. l.Diferite forme constructive de piulite: c – cilindrica cu gauri frontale de strangere. e – cilindrica striata. f – cu maner.o – diferite forme constructive pentru saibe de protectie sau de siguranta 23 .m. i – fluture. k. d – cilindrica striata si cu gat. j – canelata.

g – cu cap cilindric.Diferite forme constructive de suruburi a – cu locas hexagonal. d – autofiletante cu cap bombat pentru lemn. e – cu cap striat. i – surub special dublu filetat dreapta stanga si cu guler hexagonal. c – varfuri si capete de stifturi filetate. f – cu gat si cap bombat. CAPITOLUL 4 INTRETINEREA SI RECONDITIONAREA ASAMBLARILOR SUDATE 24 . b – cu cap triunghiular. h – cu cap innecat.

dispozitivele se clasifica stelaje. iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%. Sculele comune pentru ambele metode sunt numai masca de sudura. unde se sudeaza. viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta. de prindere.Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. de intindere. iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta. pentru a feri lucratorii de inflamarea ochilor. se folosesc pentru asamblarea pieselor de acelasi tip.1. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa. peria de sarma. -panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul. iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga.1. de distantare si de rotire. Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen. de restul spatiilor de lucru. dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau speciale. ele se folosesc la productia in serie. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor. intrucat sudurile se executa si la inaltime. intrucat arcul electric da iritatii periculoase ochilor. Cleste de sudura si panouri de protectie c Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice. O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. la productia de unicate sau de serii mici. numite si conductoare. Dupa felul operatiilor. O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti subtiri. 1. Dispozitivele speciale. 25 . datorita razelor generate de arcul electric. iar cealalta incalzeste metalul. sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat. dispozitive de fixare. Prin aplicarea acestei metode. a) se fabrica in foarte multe variante si este folosit pentru a se asigura prinderea cat mai buna a electrozilor in timpul sudarii. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala. In aceste cazuri. si ciocanul. ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii. La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive: -clestele de sudura (fig. cu dimensiuni apropiate sau identice . 1. trebuie facut un instructaj special. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. conductoare. a c b Fig. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare numar de piese care nu sunt identice.

Fig. doua zone: una superioara. ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asamblare sau sudare. -dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul asamblarii. Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare. Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic. in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua. 1. sa imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita. -dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii cordoanelor de sudura de la o constructie. Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere. realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum. care

se umple cu flux 5 si constituie perna de flux. Dupa asezarea 26 . pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. -dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel reglat incat. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un jgheab 2 in care se creeaza. aparatul automat se sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce manual. pe placile de fixare sau pe sabloane. precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie bine stabilita. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de sudat.In anumite cazuri.In acest caz. Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: -sa fie rezistente. Dispozitive de fixare Dispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role. in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat. intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe categorii de dispozitive. Constructia lor este variata: din profil.Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea asamblarii se desprind cu dalta. -dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor se sudat in pozitiile convenabile si pentru a impiedica deplasarea pieselor in timpul sudarii. -piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede. rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de sudat. din beton armat etc. in care se instaleza un tub flexibil 4. -dispozitivele de fixare (fig. Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul unei perne pneumatice. 1. Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat de flux. Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere. astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala. din care unul este antrenat de un motor electric cu reductor. si una inferioara.2) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stelaje.2. cu ajutorul unei benzi de azbest 3. Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala.

In acest fel se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor longitudinale. iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in prezent sub aspectul executarii rentabile. asa cum s-a aratat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea automata. Din aceasta cauza trebuie combatuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara. Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere. Consumul de electrozi de metal este mai mic.este totusi rentabila in cazul cordoanelor de dimensiuni mari. in piesele care se sudeaza. caldura arcului electric este mai bine utilizata. si de 300m/h la otelurile cu grosimea pana la 4 mm. deoarece nu se poate suda in orice pozitie. Acestea sunt: . consumul de energie este mai redus. S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale. Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la 200m/h. datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai putin. Aplicarea sudurii automate. un camp termic valabil. care se intanlesc in general la constructii de furnale. Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere. de impuritati. TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII Arcul electric este o sursa puternica de caldura. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosimea tablei. reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care se sudeaza cap la cap.De asemenea. deoarece in acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de altele. din cauza deplasarii arcului in lungul

cusaturii de sudura. de strangere. de pozitia de lucru si de calitatea electrodului. Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare. sub a carui influienta se stabileste. Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de asamblat. opritoarele. -instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr-o instalatie similara celei aratate. Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile tablelor intr-o pozitie corecta. este inca limitata. In imediata apropiere a arcului electric. depasind temperatura de topire a otelului. iar pierderile prin stropi mai mici. 27 .tablelor 1 si instalarea lor in pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat. ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE Inainte de a se trece la asamblare. care preseaza perna de flux pe piesa de sudat. piesele trebuie curatatre de bavuri. sudirii de la Santierul naval Galati au creat un dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie consumata mai mica. ea scade rapid in orice directie de la sursa catre directia de inaintare a acului si mult mai incet in directia opusa. mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.instalatia de sudare automata pentru grinzi. temperatura campului este foarte inalta. care desi prezinta dificultati in aplicare. intrucat sub protectia fluxului de sudura. desi prezinta avantaje importante din punctul de vedere al productivitatii si al calitatii. precum si gabaritele de asamblare. la otelurile cu grosimea pana la 10 mm. Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat. cu deosebirea ca in locul dispozitivului de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. de pete de grasime si de vopsea.

deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente.sudarea in mai multe straturi. piesele cap la cap nu mai raman in prelungire (fig. daca se executa intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2. 3.incalzirea uniforma a pieselor de sudat. De aici rezulta ca atat la incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni. barele se incovoaie si se rasucesc. Sulful si unele elemente de aliere.Observatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru a le preveni sau macar a le elimina. regiunule care ar urma sa ramana cu anumite deformatii permanente sunt intinse de zonele vecine. Talpile profilelor dupa sudura se indoaie.aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care se asteapta in timpul sudarii.ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald. Regiunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea lor de regiunile incalzite mai putin. plane sau spatiale.Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea. daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ. Sudarea unui profil cu talpi late PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume: . iar eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente. Unele fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald (1300 grade). .1. . 28 . provoaca deformatii inegale in piesele care se sudeaza. acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior. favorizeaza aparitia fisurilor la cald. de incovoiere. Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare. Deformatiile pieselor sudate 1 1 Fig. acestea se numesc fisuri la cald.sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din cordonul de sudura. la racire. 4. 4. . .1. care nu dispar o data cu racirea completa a pieselor si care provoaca deformatii permanente.1). influentata de multi factori externi. 3. respectiv liniare. . . transversale.ordinea rationala de aplicare a cusaturilor. daca sunt mai multe straturi. cu atat mai mari cu cat neuniformitatea campului termic este mai accentuata.1). 2 2 Fig. piesa ramane dreapta. FORMAREA FISURILOR In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. piesa se

inconvoaie. astfel la sudarea unui profil I cu talpi late (fig.utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai mari. aceste deformarii produc la randul lor eforturi remanente. Deformatiile pot fi : longitudinale. ele apar in general spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa. ca nichelul. de rasucire.

cand materialul de baza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este bine condus. datorita modificarilor structurale. TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic. Fisurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv. deoarece fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber. Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii. Contractii de sudura Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice. dupa terminarea cristalizarii. transformarile de ordin structural din material etc. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie. 29 . Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in figura 6. iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei. cu schimbari de volum. La incalzire. acestea apar abia in timpul exploatarii si pot provoca accidente. b) Normalizarea. Mentinerea mai indelungata a piesei la temperatura prescrisa daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire este prea mare. rigiditatea piesei sudate. pentru otelurile cu continut mic de carbon. 6. Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt: a) Recoacerea. in urma scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la sudura. imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea. cu deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza. tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material. In anumite conditii de rigiditate a constructiei. racirea nu trebuie sa depaseasca viteza de 100 grade C/h. langa cordonul de sudura.la racirea sub punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice. Durata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a metalului piesei supus sudarii. dilatarile inegale. La mentinerea in cuptor.1. In general. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini. se numesc fisuri la rece. compozitia otelului etc. tehnologia sudarii.Fisurile care apar in timpul racirii. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste 850900 grade C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC.1 z y x α Contractie transversala Contractie unghiulara Fig. in piesa apar tensiuni de compresiunesi deformatii elastico-plastice. piesele se supun tratamentului de normalizare.

Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor. 6. descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al cuptorului. cele mai raspandite.2. 3 2 1 3 7 5 6 4 Fig.Apreciind tensiunile care pot aparea . c)Recoacerea pentru detensionare. c – in pana CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de control: -verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii. se recomanda o incalzire lenta pana sub linia PSK (linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara. Cuptor cu propulsie pentru normalizare: a – cu margini suprapuse.2 este reprezentat un cuptor dintro camera de lucru 1 in forma de tunel. iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum 2. La aceste cuptoare. Combustibilul este ars in

camerele de ardere 8. racirea rapida pana la PSK. In figura 6. b – cap la cap. sunt cuptoarele cu propulsie. mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de grosimea peretelui de sudat. iar apoi o racire lenta. Cuptorul are doua usi iar arzatoarele 7 sunt montate lateral. 30 . Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica. a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la normalizare. prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul 4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6. piesele se aseaza pe o platforma de lucru si se imping in cuptor. in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate. pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru grosime. In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii.

Incercarile pe epruvete conduc la distrugerea acestora. Incercari nedistructive (electrice si electromagnetice). Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari.de plumb. executate o data cu imbinarea respectiva. raze gama sau cu unde ultrasonice. Tubul este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat fasciculul de sudura ce trebuie examinat. In acest caz. Acelasi fenomen apare daca tabla este strabatuta de fluxul magnetic al unui defectoscop magnetic.-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura. ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele imbinate prin sudura. Calitatea unei suduri este influentata insa. care disperseaza liniile de forta ale curentului. Defectoscopia Roentgen Defectoscopia Roentgen se bazeaza pe faptul ca razele Roentgen. fara sa se distruga imbinarile respective. Concluzii destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe baza incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura. orientate perpendicular pe cordonul de sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte. pentru a proteja personalul de deservire contra radiatiilor periculoase sanatatii. Instalatia pentru defectoscopia gama consta dintr-un mic vas sferic sau cilindric. verificari cu sabloane si examinarea exterioara. in afara de defectele ei exterioare si de defecte interioare care nu se repeta cu exactitate in epruvetele de sudura. In constructiile metalice insa intereseaza sa se constate calitatea sudurii executate . ale carei linii de forta. Razele Roentgen sunt produse intr-un tub Roentgen imbracat intr-o camasa de plumb. Incercari pe epruvete. Razele gama au aceleasi proprietati ca si razele Roentgen. iar in spatele cusaturii se aseaza o placa fotografica (radiografie) sau un ecran fluorescent (radioscopie) pe care apar defectele cautate sub forma de pete. Scopul incercarilor nedistructive consta in special in detectatrea acestor defecte interioare ale sudurilor fara distrugerea imbinarilor respective. in locul unui curent electric. Aceste epruvete se executa fie in prelungirea cordoanelor de sudura. Defectoscopia cu raze gama Defectoscopia cu raze gama este asemanatoare cu aceea cu raze Roentgen. avand o lungime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin sau mai mult absorbite pe drum dupa cum metalul prezinta sau nu defecte interioare. Pe acest principiu se bazeaza defectoscopul electric. avand inauntru o fiola cu substanta radioactiva. Daca insa in interiorul cordonului exista defecte curentul electric intampina in regiunea fiecarui defect o rezistenta marita. liniile de forta magnetice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se aseaza o hartie pe care se presara pilitura de fier imaginea liniilor de forta permite sa se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in jurul acestora se concentreaza liniile de forta si provoaca ingramadirea piliturii. Datorita acestor considerente se fac verificari electrice si magnetice care se bazeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurilor la trecerea unui curent electric sau a unui flux magnetic. -verificarea calitatii sudurii. 31 . cu deosebirea ca sursa de radiatie este o substanta radioactiva naturala sau artificiala. fie separat. Calitatea sudurii se verifica prin

incercarea epruvetelor prin guri de control si prin examinarea cu raze Roentgen. Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.

el este prevazut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este astupat cu u dop de plumb. -transmiterea concomitenta si cristalului cuart-emitator a unui impuls. care-l va comunica amplificatorului. va face sa apara un al treilea punct. Verificarea cu raze gama prezinta urmatoarele avantaje fata de roentgenografie: -razele gama au o putere de patrundere mai mare. va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de cristalul receptor. -suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care. Defectoscopia ultrasonica Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele interioare ale cordoanelor. -nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energie. In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia adancimea la care se afla defectul. permitand astfel controlul pieselor mai groase. -este o metoda mai putin costisitoare. ceea ce urmeaza sa se faca prin roentgenografie sau gamagrafie. Ea prezinta insa si unele dezavantaje: -cere un timp de expunere mai mare . citindu-se direct pe ecran cu ajutorul unei scari de masurat. doua placute de cuart (placuta emitatoare si placuta receptoare) si un oscilograf catodic. cu singurul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma. in spatele cusaturii se aseaza placa fotografica pe care apar defectele sub forma de pete. Undele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor. care-l comunica oscilografului catodicpe al carui ecran apare un punct. un amplificator. CAPITOLUL 5 MASURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII SI PENTRU SITUATII DE URGENTA 32 . pe ecranul oscilografului. Defectoscopul ultrasonic se compune dintr-un generator de inalta frecventa. care va patrunde in piesa. Substanta radioactiva emite razele gama prin orificiul recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura. -transmiterea impulsului la amplificator. va intanli defectul. insa cu o oarecare intarziere fata de impulsul direct. -la piesele mai subtiri de 60 mm are o sensibilitate mai redusa fata de roentgenografie. Fazele verificarii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt urmatoarele: -semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator. un sincronizator. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate remarcabile.Vasul de plumb are rol protector contra radiatiei. deoarece a trebuit sa parcurga in plus distanta pana la defect si invers:pe ecranul oscilografului catodic va aparea deci un al doilea punct. caracterul si marimea defectului.

Trebuie evitată aglomerarea materiilor prime. Podeaua atelierelor trebuie să fie netedă. Pentru micşorarea zgomotului se vor folosi antifoane de cauciuc ce dau rezultate bune în protecţia fonică. de lungimea profilelor şi a barelor. să nu se permită depozitarea materialelor pe ele. la trecerea mijloacelor de transport. Industria confecţiilor metalice uşoare pentru construcţii cere o serie de măsuri specifice. să nu se piardă echilibrul obiectelor transportate. dispozitivele de îngrădire şi protecţie montate în jurul maşinii trebuie corect construite şi montate pentru a nu fi cauza accidentelor. accidentele pot fi evitate dacă se ţine seama de forma şi dimensiunile materialelor prime folosite. evitarea accidentelor şi prevenirea îmbolnăvirilor. tehnica securităţii şi igiena muncii constau din măsuri pentru asigurarea celor mai bune condiţii de muncă. intră în obligaţia muncitorilor care nu trebuie să execute o lucrare ce nu le-a fost încredinţată. capacele şi ecranele de protecţie a polizoarelor. care să devină surse de accidente. Cozile de ciocan trebuie să fie împănate şi capătul dălţilor să fie fără floare. căştile. orice deteriorare sau denivelare

trebuind reparată astfel încât. adaptate la natura producţiei. a elementelor debitate. coridoarele. înălţimea menghinei trebuind corelată cu înălţimea muncitorului. Calificarea insuficientă a muncitorilor poate avea urmări grave. sporeşte stângăcia şi imprudenţa mişcărilor şi impune intercalarea pauzelor în desfăşurarea procesului de muncă. Poziţia corectă a corpului în timpul lucrului este deseori neglijată. ochelarii şi genunchierele sudorilor. şefii de echipe. La maşinile de debitat: foarfece. Nu se sudează în atmosferă cu umiditate ridicată (în aceste condiţii chiar şi curentul de joasă tensiune putând provoca accidente mortale). Deşeurile trebuie strânse şi evacuate imediat din jurul maşinilor. prin aşezarea lor pe postamente. prese excentrice. trebuie să fie permanent libere. La lucrări de montaj se impune folosirea centurii de siguranţă. a tablelor subţiri debitate şi nedebitate etc.Protecţia muncii. Depozitarea materiilor prime. maiştrii şi inginerii. Aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice privind protecţia muncii trebuie să fie permanent verificată de către organele de conducere. Locurile de trecere ca: drumurile de acces şi de circulaţie. Muncitorilor recent încadraţi în producţie trebuie să li se facă instructaj substanţial. iar legarea acestora la pămant este una din regulile de protecţia muncii şi tehnica securităţii. In general. în special aparatele electrice de sudură nu trebuie înghesuite sau amplasate necorespunzător. În cele ce urmează se dau indicaţii generale care trebuie respectate în producţia confecţiilor metalice. Aparatele şi instalaţiile electrice. Metodele de lucru improvizate sau periculoase pot fi sursă de accidente. Profilurile lungi trebuie legate cu cabluri de oţel în vederea transportului. spre a împiedica alunecarea lor. Securitatea şi igiena muncii se realizează atât prin măsuri organizatorice. Instalaţiile şi sculele electrice vor fi corect construite şi în perfectă stare de funcţionare. Folosirea echipamentelor de protecţie: palmarele. să nu se aprobe nici o avansare într-o categorie superioară de salarizare acelora care nu cunosc temeinic regulile de protecţie a muncii. a semifabricatelor. iar instructajul de protecţia muncii făcut formal sporeşte pericolul de accidente. Protecţia muncii în ţara noastră este o problemă de stat. Ocrotirea sănătaţii tuturor persoanelor încadrate în procesul de producţie este reglementată prin legi şi se cheltuiesc fonduri importante pentru acest scop. ghilotine. Oboseala poate provoca slăbirea organismului. cât şi prin contribuţia nemijlocită a activului de producţie. la operaţiile interfazice trebuie să se facă prin stivuire. a produselor finite la locul de muncă. Sculele manuale trebuie să fie permanent în perfectă stare. Efectul dăunator al vibraţiilor sculelor care se transmit corpului uman se micşorează prin folosirea tampoanelor şi amortizoarelor (cazul uneltelor pneumatice portabile). 33 .

Respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele necesare spalarii pieselor(manusi.sa nu contina materiale volante care sa poata incurca efectuarea lucrarii. praf si aburi. La procesul deasamblare a pieselor prin nituire.. este necesara o atentie deosebita. Ventilatia trebuie sa fie corespunzatoare pentru a fi curatat aerul de gaze.Hainele folosite in timpul lucrarilor practice sa fie simple. elevii trebuie sa tina seama de cateva reguli de protectia muncii si P.In atelier nu se admite decat comportamentul civilizat. interzicerea folosirii flacarii deschise. sudare sau alte tipuri de imbinare al ansamblurilor.NICULAE STERE Dr.ing.ing.. 2. MIHAIL ATANASIU.Sa nu se blocheze usile de iesire si nici caile de acces dintre bancurile de lucru. Ing.I. etc.1 34 . masti de gaze.ing.MIRCEA POPOVICI. Dr.Trebuie pastrata ordinea la punctul de lucru.Nu se lucreaza decat cu aparate a caror functionare este bine cunoscuta. 3. s-ar ingreuna evacuarea. Instalatiile electrice trebuie sa fie protejate impotriva electrocutarii si trebuie sa fie legate la pamant. trebuie sa se tina cont de normele de tehnica si securitatea muncii specifice atelierelor de lacatuserie BIBLIOGRAFIE Dr. si anume: Temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii. Acestea ar fi: 1. Dr.departarea de

locurile de sudare).atentia fiind indreptata asupra lucrarii efectuate.In timpul folosirii insrtumentelor ascutite. a obiectelor de sticla.VICTOR DOBROTA.S.gr. deoarece.in cazul unui incendiu. ing. NICOLAE MANOLESCU. prof. In atelierele scoala.doc.In atelierele de montaj si intretinere se iau o serie de masuri in scopul protectiei impotriva accidentarilor si pentru evitarea deteriorarii organelor de masini. 4.

Manual pentru licee industriale si agricole. scoli profesionale. R. Manual pentru clasele a IX . EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA. ing. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA. „UTILAJUL SI TEHNOLOGIA MESERIEI”. R. ing. mecanic in industria alimentara..LUCIAN IOANCEA.VASILE MARGINEAN. Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a. 1994 AUREL CIOCIRLEA-VASILESCU.TEODORESCU „UTILAJUL SI TEHNOLOGIA MESERIEI”. licee industriale cu profil de industrie alimentara EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA. aXI-a. Dr. ruta progresiva. BUCURESTI. MARIANA CONSTANTIN „ASAMBLARI MECANICE”.A.ION MORARU. 1995.-BUCURESTI. clasele aXa. EDITURA CD PRESS. anii I. 35 . constructii de masini. Filiera tehnologica-profil Tehnic.a si a X-a licee industriale cu profil mecanic si anii I si II.ruta directa. R.A.„ORGANE DE MASINI SI MECANISME”. clasa a XII-a.-BUCURESTI. aXII-a si pentru scoli profesionale.1994. ELENA PETCULESCU.D.2007 Ing. II si III. Ing.A.ing. manual pentru:clasa a XI-a.