Raport de evaluare

Proiectul MDA1R11A

Promovarea accesului la servicii de bază, securitate personală şi incluziune socială a grupurilor vulnerabile din Republica Moldova

Implementator: UNFPA – Moldova

Evaluator: Vadim Pistrinciuc, Dr. consultant reforme sociale

2

CUPRINS: I. Introducere.

Abordarea metodologică a evaluării

3

II. Sumarul raportului

4

III. Analiza activităţilor realizate în cadrul proiectului

5

3.1 Modificarea de politici în domeniul instituţionalizării activităţii MSS

5

3.2 Realizarea studiului (cantitativ şi calitativ) în comunităţile de Rromi

7

3.3 Dezvoltarea capacităţilor MSS şi a educatorilor de la egal la egal

11

3.4

Campania de informare

14

IV.

Activitatea şi profilul mediatorii socio–sanitari

16

V. Concluzii. Recomandări. Opţiuni de politici

19

Referinţe

21

3

I. Introducere Evaluarea proiectului a fost realizată în perioada 26. 10.2009 – 1.11.2009. Evaluarea proiectului a fost realizată în conformitate cu acţiunile desfăşurate de proiect, liniile de acţiuni şi indicatorii de proces stabiliţi anterior. Pentru realizarea evaluării a fost aplicată următoarea metodologie:

1. Desfăşurarea interviurilor cu persoane implicate nemijlocit în implementarea proiectului (3 interviuri);

2. Interviuri cu factori cheie pentru realizarea schimbărilor propuse de proiect: 1 interviu MS (tip delta); 1 in. MMPSF (tip delta), 1 interviu Preşedinte Comisie Parlamentară Protecţie Socială, Sănătate şi Familie;

3. Desfăşurarea unei discuţii de grup cu mediatorii socio-sanitari 4. Analiza documentelor de raportare internă a componentelor de activitate din

cadrul proiectului; 5. Analiza cadrului legislativ şi a publicaţiilor de referinţă în domeniu

În procesul de elaborare al raportului echipa de implementare a oferit tot sprijinul necesar, facilitând accesul la documentele de raportare, evaluare internă, precum şi întâlnirile de evaluare. Dificultăţile întâlnite în perioada de elaborare a raportului de evaluare ţin de perioada limitată de timp. Accesul la date cantitative rezultate în urma implementării proiectului a fost mai dificil deoarece a perioada de evaluare a coincis cu perioada de închidere şi raportare internă a activităţilor din cadrul proiectului. Lista acronimelor: MSS – mediatori socio-sanitari; MPSFC – Ministerul Protecţiei Sociale a Familiei şi Copilului (denumire veche) MMPSF – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; MF – Ministerul Finanţelor; MS – Ministerul Sănătăţii; EIP – echipa de implementare a proiectului; CI – campanie de informare

4

II. Sumarul raportului Raportul este structurat în 5 compartimente care vizează analiza SMART a acţiunilor proiectului. Activităţile proiectului au fost realizate în conformitate cu obiectivele şi planul de acţiuni stabilit anterior. Dezvoltarea capacităţilor MSS, precum şi organizarea unei campanii ample de informare a populaţiei rome cu referinţă la sănătatea reproductivă reprezintă exemple de bune practici, extinderea cărora trebuie privită ca o prioritate. Proiectul a prevăzut acţiuni de modificare / reformare a politicilor pentru clarificarea statutului socio–profesional al mediatorilor socio-sanitari şi respectiv sporirea accesului populaţiei rome la servicii socio-sanitare de calitate. Pentru realizarea obiectivelor propuse echipa de implementare a proiectului a organizat un grup de lucru pentru dezbaterea opţiunilor propuse precum şi a facilitat transferul de practici de la organizaţii cu experienţă în domeniu din România. Toate acestea au contribuit la sensibilizarea şi pregătirea factorilor de decizie pentru realizarea modificărilor propuse. Aprobarea şi elaborarea unor documente de politici pentru legiferarea statului socio-profesional al MSS a fost periclitată de situaţia politică din ţară. Perioada implementării proiectului a coincis de fapt cu ciclul alegerilor, iar conducerea ministerelor de profil era degrevată din funcţie pe perioada implementării proiectului. Analiza factorilor cauzali ai excluziunii şi deprivării sociale a populaţiei din comunităţi distincte reprezintă o precondiţie a propunerilor de politici necesare instituţionalizarea / formalizarea activităţii mediatorilor socio-medicali. Prin realizarea a două studii empirice în comunităţile ţintă ale proiectului au fost identificate factorii sistemici care împiedică accesul populaţiei rome la servicii de calitate. Studiile au fost orientate spre stabilirea fezabilităţii procesului de formalizarea a activităţii MSS precum şi identificarea factorilor obiectivi care argumentează necesitatea de crearea unităţilor MSS. Gradul scăzut de responsabilitate al autorităţilor publice locale, al practicienilor din serviciile de resort, faţă de eforturile suplimentare necesare eliminării discrepanţelor în calitatea vieţii din comunităţile rome accentuează starea de dependenţă a comunităţilor deprivate. Realizarea cu succes a obiectivelor proiectului a fost condiţionată de calitatea şi articularea modulelor de training destinate dezvoltării capacităţilor mediatorilor socio-sanitari. Astfel componenta dezvoltarea capacităţilor a inclus 3 cicluri de instruire. Chiar dacă instruirile, ca şi întreg proiectul au fost realizată într-o perioadă scurtă, acestea au fost înalt apreciate de participanţi. Discuţia de grup cu MSS a demonstrat că obiectivele trening-ului au fost realizate. Simplitatea şi articularea eficientă a subiectelor trening-ului se datorează în primul rând experienţei formatorilor de lucru cu grupuri / comunităţi – deprivate, vulnerabile precum şi planificării eficiente a instruirilor. Dat fiind că perioada de implementare a proiectului a fost restrânsă, este importantă continuarea acestuia prin focusarea pe elaborarea modificărilor normative şi legislative pentru clarificarea statutului socio-profesional al MSS, publicare şi diseminarea modulelor de instruire, transferul practicilor de succes al proiectului spre alte comunităţi dar şi spre APL de niv. I si II din comunităţile ţintă a proiectului, consolidarea parteneriatelor cu autorităţile publice locale, în special cu cele raionale.

5

3.1 Modificarea de politici în domeniul instituţionalizării activităţii MSS Identificarea propunerilor de politici structurale cu referinţă la instituţionalizarea MSS reprezintă atât un obiectiv operaţional al proiectului cât şi o finalitate dorită a acestuia. Pentru realizarea acestei finalităţi, echipa de implementare a proiectului a iniţiat următoarele activităţi:

• Începând cu procesul de iniţiere / scriere a proiectului reprezentanţi ai MS, MPSFC şi a Biroului Relaţii Inter-etnice au fost informaţi, şi respectiv delegaţi pentru implicare în activităţile proiectului;

• Un grup de lucru în domeniul asigurării accesului populaţiei rome la servicii de bază a fost constituit;

• Au fost analizate opţiunile de politici sprijinite de fiecare minister în parte, în conformitate cu obstacolele legislative şi administrative care există pentru legalizarea statului mediatorilor socio-sanitari în comunităţile de romi.

În urma interviurilor de evaluare efectuate s-a observat că proiectul este văzut de reprezentanţii autorităţilor publice centrale de resort (MS, MMPSF, Co. Parl. R.M.) ca un sprijin acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea angajamentelor în domeniul respectării drepturilor sociale ale omului. În acest sens, experţii intervievaţi au menţionat că cea mai bună abordare în acest sens a fost ideea iniţierii unui proiect care să prevadă acţiuni concrete de promovare a unui acces sporit la serviciile sociale şi de sănătate de bază. Atât MS, cât şi MMPSF cu accent pe sănătatea reproducerii şi planificarea familială şi îmbunătăţirea aspectelor referitoare la securitatea umană şi incluziunea socială în comunităţile de romi. În acelaşi, timp menţionăm că în viziunea ministerelor de resort, activitatea MSS în comunităţi este o prerogativă şi responsabilitate directă a administraţiei publice locale, deoarece APL este cea care trebuie să fie cointeresaţi în soluţionarea problemelor şi acoperirea necesităţilor din comunităţile lor. Viziunea împărtăşită de reprezentanţii APC este una programatică: astfel activitatea MSS conform acestei viziuni, trebuie privită exclusive în comunităţile unde sunt astfel de probleme / comunităţi cu o populaţie compactă, iar activitatea acestora trebuie privită într-un cadru de timp limitat. Această opţiune este viabilă în contextual în care activitatea mediatorilor socio/sanitari este privită ca o intervenţie pentru reducerea inegalităţii şi discrepanţelor în comunităţile dens populate de romi. Însă din punct de vedere legislativ, abordarea programatică în acest sens transferă responsabilitatea autorităţilor publice de toate nivelurile spre ONG-uri şi finanţatori externi. Chiar dacă rezultatele realizării unor reforme la nivel local prin modificări de politici la nivel central se lasă aşteptate, disponibilitatea ministerelor de a se implica în acest proces a fost demonstrată prin deschiderea faţă de delegarea reprezentanţilor în grupuri de lucru. Subiectul dezvoltării serviciului mediatorilor socio-medicali la nivel local este pe agenda MS. Graţie activităţii de advocacy a asociaţiilor în domeniu, în 2007 a fost realizat Planul de acţiuni pentru susţinerea ţiganilor / romilor din Republica Moldova pe anii 2007-2010 – care prevede în mod expres contribuirea la pregătirea şi activitatea mediatorilor sociali şi sanitari ai ţiganilor/romilor; asigurarea colaborării medicilor de familie cu mediatorii sociali şi sanitari. Astfel, considerăm oportună continuarea proiectului printr-o componentă intensivă de politici.

6

Lecţii învăţate:

• Aprobarea şi elaborarea unor documente de politici pentru legiferarea statului socio profesional al MSS a fost periclitată de situaţia politică din ţară. Perioada implementării proiectului a coincis de fapt cu ciclul alegerilor, iar conducerea ministerelor de profil era degrevată din funcţie pe perioada implementării proiectului. În acest sens, o strategie alternativă putea fi utilizarea timpului pentru draftarea câtorva opţiuni de politici, precum şi documentarea activităţii MSS pentru prezentarea acesteia în calitate de ”pilot”. Pilotarea oricărui serviciu – de suport sau specializat este o procedură necesară dar reprezintă şi un argument operaţional pentru factorii de decizie şi ”suporterii pasivi” ai reformei.

• Discutarea unor opţiuni de politici este uşor împiedicată de simpla absenţă a

persoanelor delegate din partea APC de resort. În acest caz este utilă extinderea ariei de funcţionari publici informaţi despre activităţile proiectului, prin crearea unor foruri mai largi şi mai reprezentative, activitatea cărora trebuie mediatizată. În acest caz riscul împiedicării procesului de elaborarea a propunerilor de politici este mult mai mic. De asemenea urmând această abordare implementatorilor creează un transfer virtual al responsabilităţii pentru propunerile de politici spre cei care trebuie să le realizeze.

• O precondiţie, un punct de pornire pentru elaborarea propunerilor de politici în

cazul statului legal al MSS – este ideea creării unui serviciu socio-medical de sprijin la nivel de comunitate, care imperativ trebuie să pornească de la o analiză a tuturor factorilor legali ce împiedică procesul de crearea şi extindere a serviciului. În acest sens este utilă analiza atât a legislaţiei în domeniul APL a finanţelor publice locale, a precedentelor de schimbare a statelor de funcţie a primăriilor, precum şi o inventariere a opţiunilor de angajare în calitate de lucrător social sau medical.

• Acţiunile ulterioare vor fi orientate şi spre diminuarea condiţiilor personale /

profesionale ale MSS astfel încât aceştia să corespundă maxim posibil criteriilor profesionale înaintate cel puţin faţă de lucrătorii generici (non-specializaţi)

7

3.2 Realizarea studiului (cantitativ şi calitativ) în comunităţile de Romi Analiza factorilor cauzali ai excluziunii şi deprivării sociale a populaţiei din comunităţi distincte reprezintă o precondiţie a propunerilor de politici necesare instituţionalizarea / formalizarea activităţii mediatorilor socio-medicali. Astfel, proiectul şi-a propus analiza fezabilităţii procesului de legalizare a activităţii MSS prin realizarea a două studii empirice în comunităţile ţintă ale proiectului. Studiile au fost orientate spre stabilirea fezabilităţii procesului de formalizarea a activităţii MSS precum şi identificarea factorilor obiectivi care argumentează necesitatea de crearea unităţilor MSS. Primul studiu a vizat analiza violenţei în familie şi a sănătăţii reproductive în comunităţile de rromi. Studiul a fost realizat în baza cercetării calitative şi cantitative, care implicat:

• aplicarea a 194 de chestionare în rândul populaţiei de etnie rromă, • realizarea a 29 interviuri cu primarii, personalul medical şi reprezentanţii MAI, • 4 focus-grupuri cu reprezentanţii administraţiei publice locale, asistenţii sociali,

personalul medical, reprezentanţii MAI din următoarele localităţi.

Studiul a fost realizat în următoarele comunităţi: Chişinău, (Durleşti, Vatra); Călăraşi (Parcani, Ursari); Comrat; Hînceşti (Cărpineni, Mingir); Orhei (Lucaşeuca); Nisporeni (Vulcăneşti, Bursuc); Soroca; Edineţ; Străşeni (Stejăreni, Huzun). Menţionăm că lista localităţilor selectate în cadru eşantionului corespunde profilului localităţilor proiectului. Pentru realizarea studiului, au fost utilizate următoarele tehnici şi instrumente de cercetare: chestionarul / ancheta de colectare a datelor; ghidul de interviu cu specialiştii şi ghidul discuţiei de grup. Studiul a fost realizat pentru identificarea atât a problemelor, nevoilor care afectează în mod direct sau indirect fenomenul violenţei familiale, cât şi a factorilor care generează probleme de acces al populaţiei rome la servicii de sănătate şi sociale. Pentru realizarea cercetării calitative, autorii au utilizat corect principiile eşantionării, având în calitate de bază pentru pasul cercetării şi distribuirea chestionarelor pe localităţi, datele populaţiei totale şi pe etnie din localităţile ţintă (vezi Anexa Nr. …). Prezentarea datelor studiului este efectuată prin prisma celor două subiectele ale studiului: violenţa în familie şi sănătatea reproductiva a populaţiei. Studiul scoate în evidenţă că majoritatea respondenţilor au avut experienţa de martor sau victimă a violenţei împotriva femeii. Aceste experienţe sunt profunde şi au efecte de durată care inevitabil bunăstarea fizică, emoţionale şi psihologice a victimelor. În acest sens studiul mai constată că violenţa este considerată „ceva normal„ în familiile de rromi. Vom specifica însă, că acelaşi raport evidenţiază tradiţionalismul, care promovează şi încurajează indirect comportamentul violent, deliberat al bărbaţilor, este o caracteristică în special al familiilor din mediile rurale deprivate. Astfel, factorul etnic nu poate fi un determinant al violenţei în familiile din comunităţile populate de romi. Un alt aspect evidenţiat în elucidarea problemelor violenţei domestice este cunoaşterea de către subiecţii cercetării, femei şi bărbaţi, a cunoaşterii că există careva servicii, legi sau alte posibilităţi de contracarare a violenţei. Este chiar surprinzătoare ponderea celor care cunosc de exemplu despre existenţa legii violenţei (72%) şi necunoaşterea de fapt a aspectelor care le stipulează această lege. Acest fapt denotă clar existenţa unor lacune sistemice de cunoaştere a drepturilor sociale de care dispun cetăţenii, precum şi

8

grave probleme în ce priveşte interacţiunea pe care trebuie să o exercite serviciile de resort în acest domeniu (poliţia, APL, asistenţa socială, serviciile de sănătate). La rândul lor experţii intervievaţi în cadrul studiului au evidenţiat contrariul: comunităţile de romi beneficiază uneori de mai multă atenţie decât celelalte comunităţi. Însă, chiar şi profesioniştii au evidenţiat că serviciile pe care le reprezintă, nu au capacitatea să acopere discrepanţa care există între comunităţile rome şi celelalte. Astfel, atât în cazul serviciilor de prevenire, intervenţie în cazul violenţei, se observă insuficienţa resurselor umane (alocate în timp suplimentar), a celor materiale (inclusiv transport, oficii suplimentare) necesare diminuării discrepanţelor de dezvoltare şi nemijlocit de acces la servicii sociale, de sănătate, de informare care există vădit în comunităţile rrome. Profesioniştii cheie (asistenţii sociali, medicii, poliţiştii, funcţionarii publici) recunosc că nu sunt gata să ofere intervenţii specializate, să lucreze suplimentar cu aceste comunităţi pentru a diminua blocajele existente. Studiul de asemenea a scos în evidenţă sub estimarea stării de sănătate reproductivă în rândul populaţiei rrome – comisă în egală măsură de membri ai comunităţii, cât şi de practicienii de resort. La capitolul necesităţii instituţionalizării MSS, a fost scos în evidenţă că rolul MSS constă nu numai în medierea relaţiei între persoană / familie şi serviciu necesar dar şi în identificarea problemelor de sănătate a populaţiei şi monitorizarea continuă a accesibilităţii acestora la serviciile şi instituţiile medicale, precum şi monitorizarea formelor de discriminare care pot apărea în acest sens. Cel de al doilea studiu efectuat în cadrul liniei de acţiuni studii de fezabilitate ”Identificarea factorilor care determină excluderea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, de la serviciile publice” reprezintă analiză de expertiză a barierelor, factorilor cheie ai deprivării populaţiei din comunităţile rome de la serviciile de bază. În acest sens, studiul scoate în evidenţă următorii factori:

• Existenţa unei abordări diferenţiate a serviciilor de sănătate şi educaţie în comunităţile de romi în comparaţie cu cele de oricare altă etnie. Această abordare diferenţiată se regăseşte în:

- numărul şi existenţa în ansamblu a unităţilor / oficiilor serviciilor de sănătate şi educaţie.

- Satisfacţia foarte scăzută a populaţiei din comunităţile studiate faţă de

serviciile de sănătate şi educaţie, în special faţă de profesioniştii care sunt delegaţi de către oficiile (şcoală, spital, CMF) să presteze servicii anume în aceste comunităţi;

- Aplicarea măsurilor de segregare faţă de accesul populaţiei rome la

servicii de sănătate şi educaţie conform principiului ”de cât să vină ei la serviciu, mai bine le facem ceva numai pentru dânşii în comunitate”

• Sporadicitatea mecanismelor de monitorizre şi evaluare a accesului populaţiei

rome la servicii de sănătate. Manifestată în primul rând prin lipsa oricăror date cu referinţă la starea sănătăţii populaţiei din comunităţile ţintă, la nivelul oficiilor medicilor de familie;

• Aplicarea diferenţiată a programelor şcolare şi a mecanismelor de evaluare a

performanţei şcolare. În acest sens, studiul a scos în evidenţă grave necorespunderi a vârstei copiilor precum cu curricula şcolară urmată, precum şi

9

a nivelului curriculei, performanţei şcolare comparată cu clasa / nivelul şcolar formal specific copiilor;

• Gradul scăzut, de responsabilitate al autorităţilor publice locale, al practicienilor

din serviciile de resort, faţă de eforturile suplimentare necesare eliminării discrepanţelor în calitatea vieţii din comunităţile rome.

• Lipsa unei viziuni strategice la nivelul regiunii, raionului, şi a comunităţii faţă de

aceste comunităţi. Astfel, comunităţile nu reprezintă obiective strategice de dezvoltare a comunităţilor sau raioanelor. Unica ”strategie” aplicată faţă de acestea constă în ”resemnarea” în faţa problemelor reale şi virtuale specifice comunităţilor.

În suportul ideilor expuse studiul evidenţiază exemple concrete când accesul la educaţie şi calitatea acesteia nu reprezintă un interes, prioritate pentru autorităţi. Demotivarea faţă de sistemul de educaţie, cât şi amânarea unor intervenţii complexe face ca excluderea să capete forme sistemice şi generaţionale. Lecţii învăţate: Studiile efectuate prezintă o bază de date valoroase care permite extragerea mai multor date care denotă existenţa unor probleme sistemice în vederea asigurării accesului la servicii de bază a populaţiei rome.

• Studiile sunt fundamentate pe o bază de date empirică, în acest caz este necesară o mai bună planificare şi delimitare a metodologiei studiilor. În cazul primului studiu: pentru efectuarea oricăror constatări de diferenţiere culturală a calităţii vieţii populaţiei rome, era imperativă includerea în studiu cel puţin a unor comunităţi deprivate cu o structură etnică a populaţiei diferită. Fără o astfel de diferenţiere constatările concluziile la subiectul diferenţe culturale în accesul populaţiei la servicii sau cu referinţă la amploarea fenomenului violenţei pot fi considerate subiective;

• În cazul celui de al 2-lea studiu, era necesară o descriere deplină a metodologiei,

inclusiv dacă este bazată pe observaţii etc. precum şi o structurare a compartimentelor studiului de caz (clasic, empiric, academic etc.)

• Pentru o prezentare ulterioară, în calitate de suport pentru propunerile de politici,

este necesar design-ul şi redactarea suplimentară a studiilor, inclusiv la nivelul concluziilor şi a afirmaţiilor efectuate.

• În urma analizei rapoartelor ambelor studii constatăm existenţa unor suprapuneri,

contradicţii – fapt care denotă coordonarea insuficientă a procesului de planificare şi realizare a studiilor.

• Propunerea de proiect (MDA 1R11A) la p. 12.1 workplan table and budget

prevede realizarea unui studiu de fezabilitate cu referinţă la recomandările de instituţionalizare a MSS. Studiul de fezabilitate presupune pe lângă cercetarea empirică şi analiza legislaţiei în domeniu, a costurilor pentru diferite opţiuni de realizare a obiectivului propus;

10

• Studiile efectuate oferite o bază de date punctuală, pe probleme specifice în

comunităţi. Din cauza constrângerii de timp (proiectul a fost implementat în 7 luni) constatările studiilor au fost nu tot timpul şi-au găsit continuitatea în activităţile proiectului. În această ordine de idei, este necesară continuarea activităţilor din proiect prin:

- racordarea modulelor de instruire la specificul problemelor, atitudinile

populaţiei identificate în cadrul studiilor; - efectuarea unei inventarieri a serviciilor care există dar nu sunt prestate

respectiv în comunităţile de romi; - dezvoltarea unui set de recomandări în baza studiului pentru: MSS, pentru

autorităţile publice locale de nivelul I si II;

• Redactarea şi ”traducerea” recomandărilor rezultate în urma studiilor, pentru a fi diseminate la diferit nivel, şi anume: versiune pentru autorităţi publice; versiune pentru APL niv. I si II, versiune pentru APC de resort – MS, MMPSF; versiune pentru MSS, versiune pentru practicienii din cadrul serviciilor cheie;

11

3.3 Dezvoltarea capacităţilor MSS şi a educatorilor de la egal la egal Realizarea cu succes a obiectivelor proiectului a fost condiţionată a de calitatea şi articularea modulelor de training destinate dezvoltării capacităţilor mediatorilor socio-sanitari. Astfel componenta dezvoltarea capacităţilor a inclus 3 cicluri de instruire:

• Instruirea medicilor din IM sectoriale din unităţile administrativ teritoriale de unde provin beneficiarii;

• Instruirea formatorilor de la egal la egal; • Instruirea şi dezvoltarea capacităţilor Mediatorilor Socio – Sanitari • Efectuarea vizitei de studiu în România

Pentru desfăşurarea modulelor de trening echipa de implementare a proiectului a realizat selecţia formatorilor naţionali în baza unor criterii de performanţă şi experienţă în domeniul serviciilor de consiliere medico – socială. Trainerii / formatorii contractaţi pentru desfăşurarea instruirii au fost:

• Simion Sîrbu – medic ginecolog, coordonator componenta dezvoltarea capacităţilor, responsabil de instruirea medicilor şi a MSS;

• Ludmila Chitic – medic ginecolog, formator / instructor, responsabil de activităţile de informare trening în CI şi formarea MSS;

• Ludmila Şchiopu – psiholog, formator / instructor – responsabil de dezvoltarea capacităţilor de educatorilor de la egal la egal.

• Viorica Gherman – psiholog, formator, instruirea MSS, • Alexandru Clivadă – medic, formator, instruirea MSS,

Menţionăm că formatorii selectaţi pentru prestarea serviciilor au experienţă specială în domeniul consilierii medico sociale, a sănătăţii reproductive, dar şi o vastă experienţă de formare în domeniile ţintă a proiectului. Trening-ul de pregătire a mediatorilor socio-sanitari din localităţile compact populate de romi a avut loc în perioada 15 – 19 iunie 2009, la care au participat 20 de persoane / mediatori socio – sanitari. Toţi participanţii la trening au fost femei, fapt ce a corespuns şi profilului mediatorilor socio-sanitari (vezi p. ..). Important de menţionat că unii dintre participanţi la trening aveau o experienţă în desfăşurarea activităţilor de MSS ca rezultat al unor activităţi / proiecte desfăşurate în perioada 2004 – 2005 de Centrul Naţional al Romilor (CNR, în cadru proiectului Empowering Rural Roma Communities, finanţat CORDAID), dar şi participanţi care nu aveau experienţă anterioară în acest domeniu. Indiferent de gradul de pregătire al participanţilor, toţi au demonstrat deschidere spre a obţine informaţie nouă, spre comunicare constructivă, spre crearea unor relaţii de prietenie şi colaborare de lungă durată. În urma discuţiei de grup de evaluare a proiectului, mediatorii socio-sanitari au demonstrat un grad înalt de ”fidelitate” acestei activităţi şi cunoştinţe sigure despre ce trebuie să facă, menţionând că mediatorul socio-sanitar poate fi oricare persoană ce trăieşte în comunitate compact populată de romi, de preferinţă doamnă ce reprezintă sursă de asistare, susţinere, relaţionare a unei persoane de etnie romă cu autorităţi publice locale şi/sau cu serviciile medicale sau de sănătate publică. Agenda precum şi modulul de instruire au fost realizate în baza unor întâlniri a tuturor formatorilor, echipei de implementare. Proiectul dispune de procese verbale care demonstrează analiza, dezbateri planificate ale EI şi formatorilor cu referinţă la metodologia de desfăşurare a instruirilor precum şi a metodelor / abordărilor de formare

12

care ar permite instruirea unui grup specific de audienţi, care au un grad diferit de cunoştinţe şi abilităţi în domeniu, precum şi un nivel diferit de instruire. În cadrul întâlnirilor de pentru training s-a stabilit necesitatea abordării celor mai eficiente metode de transmitere / comunicare a informaţiei cu care urmează să fie înregistraţi mediatorii socio-sanitari. Agenda şi modulul trening-ului au fost realizate în conformitate cu principiile învăţării adulţilor fiind eficient îmbinate sesiunile de transfer de cunoştinţe şi practici şi cele de modelare a abilităţilor necesare activităţii practice de mediere socio – sanitară. Astfel, concepţia instruirii a pornit de la fortificarea şi interiorizarea rolului de mediator socio sanitar – prima zi fiind dedicată în totalitate clarificării aspectelor ”instituţionale” ale MSS. Această logică a permis de fapt, ca MSS să aibă o atitudine serioasă faţă de rolul de MSS, majoritatea chiar identificându-se atât personal cât şi profesional în calitate de mediatori. Ulterior formatorii au întreprins mai multe exerciţii practice destinate dezvoltării capacităţilor organizatorice (raportare, organizare, planificare etc.) a MSS, concepţie binevenită deoarece majoritatea participanţilor nu aveau un istoric profesional constant care să le format aceste deprinderi. Pe parcursul desfăşurării instruirilor participanţii au avut posibilitatea să definească o echipă eficientă formată dintre mediator socio-sanitar şi partenerii posibili (medicul de familie, reprezentant APL, poliţistul de sector etc.): unită, organizată, activă, tolerantă, responsabilă, cu abilităţi de comunicare, etc.; şi lucrul eficient într-o echipă: egalitate, flexibilitate, acceptarea tuturor ideilor, implicarea activă a tuturor membrilor. Instruirea educatorilor de la egal la egal a fost efectuată în conformitate cu aceleaşi principii, a fost aplicată metodologia participativă, jocuri exerciţii interactive care a permis interiorizarea de către tineri subiectelor instruirii. De menţionat că în agenda / modulul de instruire au fost incluse aceleaşi subiecte, pentru a realiza o legătură dintre toate instruirile. Trening-ul s-a organizat în perioada de 15-19 iunie 2009 în baza principiilor de învăţare de la egal la egal. Training-ul a fot destinat unui număr de 21 tineri din comunităţile compact populate de romi. În cadrul acestui training a fost pus accentul dezvoltarea abilităţilor tinerilor educatori în organizarea şi desfăşurarea activităţilor educativ-informative nemijlocit în comunităţile ţintă ale proiectului. Accentul în cadrul instruirii a fost pus pe prevenirea răspândirii infecţiei HIV şi a bolii SIDA, prevenirea violenţei şi promovarea Sănătăţii Reproductive. Vizita de studiu a fost organizată pentru facilitarea schimbului de experienţă în domeniul formulării şi implementării politicilor de promovare a accesului la serviciile de bază, securitatea umană şi încadrarea socială a populaţiei Rome. În cadrul vizitei de studiu au participat 6 persoane, după cum urmează:

1. Galina Morari (Ministerul Sănătăţii, Şef al Departamentului Sănătatea Femeii şi a Copilului);

2. Ala Nikitcenko (Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Consultant Superior); 3. Marina Popa (Ministry of Social Protection, Family and Child, specialist); 4. Vera Petuhov (Biroul de Relaţii Interetnice, Director Executiv); 5. Nicolae Rădiţa (Centrul Naţional al Romilor, Director) 6. Angela Alexeiciuc (UNFPA, Coordonator Programe Tineret).

Vizita de studiu, a inclus întâlniri la următoarele instituţii / organizaţii din România: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Romi,

13

Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală Lecţii învăţate:

• Chiar dacă instruirile, ca şi întreg proiectul au fost realizată într-o perioadă scurtă, acestea au fost înalt apreciate de participanţi. Discuţia de grup cu MSS a demonstrat că obiectivele trening-ului au fost realizate.

• Simplitatea şi articularea eficientă a subiectelor trening-ului se datorează în

primul rând experienţei formatorilor de lucru cu grupuri / comunităţi – deprivate, vulnerabile precum şi planificării eficiente a instruirii;

• Riscul lipsei de timp pentru testarea materialelor de training, precum şi

consultarea acestora într-un format mai larg, poate fi depăşită prin consultările şi dezbaterile dintre formatori, fapt ce a fost efectuat în cadrul proiectului;

• În acelaşi timp, principiul de bază în dezvoltarea capacităţilor lucrătorilor generici

din / pentru grupurile deprivate de populaţie este adaptarea şi alinierea conţinuturilor şi finalităţilor la nivelul grupului ţintă. Un imperativ în special în cazul participanţilor cu un background diferit. În acest caz este utilă planificarea timpului şi a resurselor pentru implicarea unor beneficiari (MSS care deja existau) în procesul de discuţie a modulelor de instruire;

• Utilizarea materialelor grafice, precum şi publicarea acestora poate facilita şi

uşura evident activitatea ulterioară a MSS.

• Pentru asigurarea continuităţii proiectului, precum şi considerarea opţiunii că persoanele formate pot ulterior instrui alţi audienţi, publicarea, multiplicarea modulelor de instruire este un imperativ.

14

3.4 Campania de informare În perioada 1 – 29 Septembrie, în cadrul proiectului a fost desfăşurată o campanie informativă cu referinţă la sănătatea reproductivă. Campanie Informativă „Sănătatea Ta – Sănătatea Familiei Tale” este cu siguranţă cea mai mare largă activitate a proiectului. Campania a fost organizată în comunităţile Bursuc, Vulcăneşti, or. Hînceşti, Minjir, Stejăreni, s.Parcani, or.Soroca, s Schinoasa, Lucaşeuca. Campania de informare a cuprins un număr de 535 (tineri 150, femei - 250, barbati - 135) beneficiari direcţi. Metodologia de realizare a campaniei de informare a fost bine pregătite, echipa responsabilă efectuând în prealabil şedinţe de lucru pentru clarificarea fiecărei componente. Astfel, metodologia de implementare a campaniei poate fi considerată o practică de succes. Modalitatea în care a fost efectuată campania de informare este fundamentată pe următoarele practici, care merită să fie replicate în alte proiecte:

• Abordarea diferenţiată a conţinutului campaniei informaţionale. În acest sens, experţii implicaţi au divizat responsabilităţile în funcţie de problemele abordare cât şi în funcţie de gen, fiind realizate întâlniri separate cu bărbaţii, tinerii şi femeile. Această abordare a permis cuprinderea unor arii largi ai sănătăţii reproductive şi a modului sănătos de viaţă în ansamblu;

• Flexibilitatea întâlnirilor – care se datorează în mare parte experienţei echipei

implicate. Astfel, experţii au reuşit atât oferirea unor răspunsuri la întrebări situaţii ce ţin de sănătatea populaţiei, bolile cronice, cât şi să abordeze într-un mod simplu, accesibil şi motivat subiectele din domeniul sănătăţii reproductive;

• Pregătirea prealabilă a evenimentelor de informare în comunitate – de menţionat

că înainte de desfăşurarea campaniei de informare, au fost realizate vizite de monitorizare şi pregătire în fiecare comunitate. Au fost efectuate contacte cu APL, instituţiile sociale cheie din comunităţi. Acest fapt a permis atât desfăşurarea eficientă a întâlnirilor, asigurarea unei prezenţe bune la întâlniri, cât şi o sensibilizare a actorilor comunitari vizavi de problemele de sănătate a populaţiei rome.

• Secvenţialitatea întâlnirilor – întâlnirile au fost realizate într-o perioadă compactă,

fapt ce permite menţinerea unui ecou la nivel naţional al evenimentului, chiar dacă a fost desfăşurat la nivelul câtorva comunităţi rurale.

• Motivarea participării populaţiei la întâlniri. Asigurarea unei participări pe măsură

la întâlniri, în comunităţile deprivate unde populaţia este relativ pasivă, a fost realizată cu succes de echipa implicată, fiind aplicate câteva metode eficiente: ”promovarea zvonului comunitar” că vor veni medici de la Chişinău care vor oferi consultanţă. Pentru aceasta a fost utilizată reţeaua MSS cât şi cea a liderilor non-formali la nivel de comunitate. În aceiaşi ordine de idei, au fost repartizate mijloace de contracepţie şi materiale informative, care au servit în calitate de stimul pentru ”aducerea” la întâlniri atât a femeilor cât şi a bărbaţilor.

• Design-ul materialelor promoţionale / de informare adecvate publicului ţintă. Una

din greşelile comise frecvent în cadrul campaniilor de informare sociale din Republica Moldova este utilizarea unor materiale cu mesaje complicate, deobicei neînţelese de grupul ţintă. În cazul campaniei „Sănătatea Ta – Sănătatea

15

Familiei Tale” – au fost utilizate materiale adaptate la contextul intercultural şi la nivelul de comprehensiune al grupului ţintă.

Lecţii învăţate:

• Aplicarea metodelor de ”captare” a publicului şi de ”teasing” sunt eficiente în contextul vizitelor anticipate evenimentelor de informare. În acest sens este recomandabilă nu numai informarea APL dar şi împuternicirea acesteia cu responsabilităţi directe de organizare, precum şi dezvoltarea capacităţilor reprezentanţilor APL (asistenţi sociali, secţii, direcţii raionale) în domeniul organizării campaniilor / evenimentelor de informare în comunităţile deprivate. Acest fapt va permite transferul practicilor spre experţii şi practicienii locali, precum şi va impulsiona activităţile orientate spre populaţia din comunităţile de romi1.

• Utilizarea tehnicilor grafice atât în prezentările din cadrul întâlnirilor cât şi în cazul

materialelor informaţionale permite cuprinderea unui public larg în activităţile de informare, inclusiv a celor analfabeţi cât şi a celor care cunosc alfabetul chirilic.

• Testarea prealabilă a mijloacelor de campanie, inclusiv cu ajutorul MSS, este

imperativă şi asigură reticenţa materialelor precum şi perceperea corectă a acestuia;

• În calitate de continuitate a proiectului, ideea designului unei campanii orientate

nu numai spre informare dar şi spre schimbarea atitudinilor (care la rândul său presupune şi lărgirea produselor de campanie film, spoturi, postere, manuale etc.) poate grăbi procesul de schimbare a comportamentelor ”nesănătoase” în rândul populaţiei din comunităţile vulnerabile.

1 Interviu Viorica Gherman, coordinator CI

16

IV. Activitatea şi profilul mediatorii socio – sanitari Mediatorii socio-sanitari se înscriu în contextul serviciilor generaliste (non profesionale) de suport al familiilor vulnerabile din comunităţile defavorizate. MSS chiar dacă nu reprezintă o noutate absolută pentru ”piaţa serviciilor sociale” din Republica Moldova2. Evident că una din condiţiile de bază pentru dezvoltarea unui serviciu bazat pe lucrători generici este nu atât pregătirea formală a acestora cât profilul şi calităţile personale, de capital uman pe car îl deţin. La moment reţeaua de MSS include 10 mediatori din 9 comunităţi. Chiar dacă au fost instruiţi 20 de MSS, şi selectate 15 comunităţi ţintă, în cele din urmă o parte din pretindeţi la acest rol au decăzut pe motiv că nu au reuşit să se conformeze rigorilor programului şi activităţilor MSS. În procesul evaluării, în baza discuţiei de grup precum şi a interviurilor cu 9 mediatori socio-sanitari au identificate următoarele trăsături de profil:

§ persoanele selectate în calitate de MSS sunt comunicabile, posedă abilităţi de flexibilitate a comunicării, se pot uşor adaptată la mediu care necesită comunicare formală şi neformală;

§ cunoaşterea ”din experienţă” a problemelor socio-sanitare a populaţiei rome, precum şi în general a populaţiei supuse excluziunii sociale;

§ posesia termenilor în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproductive;

§ trăsături distincte de lider non-formal în comunităţile de origine. Aceste trăsături în mare parte sunt demonstrate de exemplele, istoriile de succes pe care le aduc, care denotă că MSS au devenit (în baza calităţilor personale inclusiv) persoane de referinţă.

§ cunoaşterea instituţiilor cheie din comunitate şi la nivel de raion – în special a instituţiilor medicale şi a procedurilor de accesare a acestora;

§ posesia unei autorităţi în comunitate – autoritate bazată ”pe cunoştinţe suplimentare” – ”deosebite” pe care le au;

§ abilităţi de a gestiona şi stoca informaţia – majoritatea MSS au agende, notiţe de care se conduc, şi unde notează ”informaţiile noi”.

În acelaşi timp în urma discuţiilor desfăşurate cu MSS s-au observat şi unele necesităţi de capacitate pe care le au, şi care ar putea servi temei pentru activităţile ulterioare de instruire a acestora:

- cunoaşterea superficială a aspectelor legale în domeniul accesului la servicii de sănătate (asigurare medicală, lista serviciilor gratuite etc.) precum şi în domeniul protecţiei sociale;

- lacune de abilităţi şi cunoştinţe practice în domeniul asistenţei sociale generice: a metodelor de diagnosticare a nevoilor sociale şi de intervenţie non-profesionistă;

- dublarea responsabilităţilor MSS ca rezultat al lipsei unei motivaţii financiare a activităţii acestora. Din cauza că MSS nu sunt plătiţi permanent există riscul ca aceştia să abandoneze activitatea sau să o exercite sporadic.

2 Re eaua de mediatori în proiectul în cauză a fost creată în baza exprien ei anterioare (2004 – 2007) de dezvoltare a capacită ilor de mediere socio-sanitară a Centrului Na ional al Romilor (CNR) în baza proiectului Empowering Rural Roma Communities Cordaid.

17

- Unii mediatori pot manipula cu opinia celor din jur, de aceea este importantă introducerea unor mecanisme de monitorizare a activităţii lor de teren. Pentru a nu demotiva activitatea acestora, monitorizarea şi evaluarea activităţii lor trebuie desfăşurată în baza principiului evaluării reciproce.

În linii generale activitatea MSS poate fi clasificată în câteva direcţii prioritare: § Consiliere informaţionale – MSS au menţionat că cel mai des sunt accesaţi

pentru a oferi informaţie, nu tot timpul despre sănătatea reproductivă, dar de cele mai multe ori despre modalitatea de a accesa un anumit tip de serviciu, procedurile pe care trebuie să le realizeze etc. Mediatorii au menţionat că oamenii din comunitate ”vin acasă” ca să le ofere informaţie, reiterând necesitatea unui oficiu sau birou unde ar exista condiţii pentru abordarea unor subiecte ”speciale” pentru cei ce au nevoie.

§ Facilitarea relaţiilor cu instituţiile medicale – unii mediatori (Hânceşti, Nisporeni,

Vulcăneşti, Soroca) au reuşit să se impună în calitate de persoane resursă atât în faţa membrilor comunităţilor sale, cât şi în faţa medicilor, a APL, astfel încât reuşesc să stabilească audienţe, înscrieri la medic fără a urma ”cozile” care îi sperie pe mulţi beneficiari.

§ Consultarea cu referire la acţiunile beneficiarilor în situaţie de criză – mediatorii

au demonstrat prin activitatea sa că pot interveni prompt şi în situaţiile de criză. Populaţia din comunităţile dezavantajate fiind deprinsă cu ignorarea rolului serviciilor primare, atunci când apare o problemă urgentă de sănătate ”caută informaţie” în comunitate. Cel mai util în aceste situaţii urgente este să fie informaţi corect de către MSS.

§ Sensibilizarea opiniei comunitare, a familiilor de romi cu referinţă la necesitatea

controlului sănătăţii reproductive şi a frecventării regulate a instituţiilor medicale. Majoritatea MSS au evidenţiat că o bună parte din activitatea pe care o desfăşoară este dedicată convingerii, persuaziunii familiilor de romi despre importanţa autocontrolului, a contactului permanent cu instituţiile medicale şi atitudinea conştiincioasă faţă de problemele sănătăţii reproductive;

§ Activităţi educative cu referinţă la un mod sănătos de viaţă – MSS exercită

eficient rolul de educator, utilizând materialele informaţionale şi orice ocazie în acest sens.

§ Facilitatea accesului populaţiei rome la servicii educative şi de asistenţă socială –

o bună parte din MSS au evidenţiat că se ocupă de incluziunea şcolară, încercând pe de o parte să ajute şcoala să cuprindă tinerii din comunităţile rome, şi pe altă parte copii romi să depăşească barierele subiective şi obiective de şcolarizare.

Lecţii învăţate:

• identificarea mediatorilor în baza studierii liderilor non formali din comunităţi a devenit o practică de succes. Mediatorii selectaţi şi activi sunt flexibili şi pot exercita inclusiv şi alte funcţii de organizare comunitară;

18

• organizarea întâlnirilor de lucru oferă posibilitatea MSS să împărtăşească experienţa, facilitează transferul de practici şi informaţii. În acest sens este utilă planificarea regulată a întâlnirilor MSS;

• Chiar dacă activitatea nemijlocită a MSS nu reprezintă un obiectiv operaţional al

proiectului – clarificarea planurilor individuale de activitate a MSS poate facilita organizarea activităţii acestora precum asigura un impact mai mare al activităţii lor;

• Introducerea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a activităţii MSS.

Dezvoltarea unui mecanism comprehensiv, operabil de monitorizare a activităţii MSS, precum şi de evaluare a campaniilor de informare, va permite transferul responsabilităţii pentru gestionarea serviciului spre comunităţi.

• Identificarea modalităţilor de legalizare a statutului MSS, care să prevadă şi

măsuri imediate de motivare financiară a activităţii MSS, trebuie considerate priorităţi pentru continuitatea proiectului;

19

V. Concluzii. Recomandări. Opţiuni de politici Concluzii:

1. Proiectul Promovarea accesului la servicii de bază, securitate personală şi incluziune socială a grupurilor vulnerabile din Republica Moldova din Republica Moldova – a fost implementat cu succes, în pofida constrângerilor de timp (din motive administrative, proiectul a fost implementat în 7 luni în loc de un an preconizat).

2. Practica dezvoltării serviciilor de mediatori socio – sanitari în comunităţile

deprivate, cu prioritate populate de romi, a demonstrat eficienţa implicării lucrătorilor comunitari generici în calitate de serviciu de suport.

3. Activitatea desfăşurată de MSS serveşte un exemplu metodologic pentru

extinderea şi formalizarea serviciului. Documentarea minuţioasă a pilotării acestui serviciu trebuie considerată ca un obiectiv prioritar atât pentru continuarea proiectului cât şi pentru activitatea de modificare a legislaţiei, cadrului normativ în vederea determinării statutului socio-profesional al acestora;

4. Pentru asigurarea durabilităţii şi continuităţii activităţilor proiectului este

necesară redactarea şi publicarea / multiplicarea următoarelor produse ale proiectului: modulele şi materialele de instruire utilizate; modulele întâlnirilor în cadrul campaniilor de informare;

5. Proiectul a reuşit producerea în termeni restrânşi a două studii cu referire

la situaţia romilor. Studiile prezintă o bază empirică impunătoare cu referinţă la factorii determinanţi ai problemelor de sănătate, excluziunii sociale a dimensiunii şi formelor violenţei domestice în familiile de romi.

6. Chiar dacă obiectivele proiectului indirect sugerează o abordare de

segregare a romilor (crearea serviciilor exclusiv pentru această categorie de populaţie) proiectul a reuşit evitarea acestei abordări pe procesul intervenţiilor.

20

Recomandări pentru asigurarea continuităţii proiectului: § Analiza şi definitivarea opţiunilor de politici, precum şi documentarea activităţii

MSS pentru prezentarea acesteia în calitate de ”pilot”. Pilotarea oricărui serviciu – de suport sau specializat este o procedură necesară dar reprezintă şi un argument operaţional pentru factorii de decizie şi ”suporterii pasivi” ai reformei

§ extinderea ariei de funcţionari publici informaţi despre activităţile proiectului, prin

crearea unor foruri mai largi şi mai reprezentative, activitatea cărora trebuie mediatizată. În acest caz riscul împiedicării procesului de elaborarea a propunerilor de politici este mult mai mic.

§ În acest sens este utilă analiza atât a legislaţiei în domeniul APL a finanţelor

publice locale, a precedentelor de schimbare a statelor de funcţie a primăriilor, precum şi o inventariere a opţiunilor de angajare în calitate de lucrător social sau medical

§ Studiile sunt fundamentate pe o bază de date empirică, în acest caz este

necesară o mai bună planificare şi delimitare a metodologiei studiilor. § Utilizarea bazei de date rezultate din studiile efectuate pentru realizarea unui

studiu de fezabilitate care să ofere pe lângă cercetarea empirică şi rezultatul analizei legislaţiei în domeniu, a costurilor pentru diferite opţiuni de realizare a obiectivului propus;

§ Redactarea şi ”traducerea” recomandărilor rezultate în urma studiilor, pentru a fi

diseminate la diferit nivel, şi anume: versiune pentru autorităţi publice; versiune pentru APL niv. I si II, versiune pentru APC de resort – MS, MMPSF; versiune pentru MSS, versiune pentru practicienii din cadrul serviciilor cheie

§ Pentru asigurarea continuităţii proiectului, precum şi considerarea opţiunii că

persoanele formate pot ulterior instrui alţi audienţi, publicarea, multiplicarea modulelor de instruire este un imperativ.

§ În calitate de continuitate a proiectului, ideea designului unei campanii orientate

nu numai spre informare dar şi spre schimbarea atitudinilor (care la rândul său presupune şi lărgirea produselor de campanie film, spoturi, postere, manuale etc.) poate grăbi procesul de schimbare a comportamentelor ”nesănătoase” în rândul populaţiei din comunităţile vulnerabile.

§ Introducerea unui mecanism de monitorizare şi evaluare a activităţii MSS.

Dezvoltarea unui mecanism comprehensiv, operabil de monitorizare a activităţii MSS, precum şi de evaluare a campaniilor de informare, va permite transferul responsabilităţii pentru gestionarea serviciului spre comunităţi.

21

Opţiuni de politici: Considerăm imperativă continuarea proiectului prin acordarea unei atenţii sporite nu numai discuţii intersectoriale destinate modificărilor de politici, dar nemijlocit prin elaborarea şi documentarea reformelor, modificărilor de politici necesare. În acest sens, următoarele opţiuni de politici pot fi considerate: Opţiunea 1. Analiza oportunităţii angajărilor MSS în calitate de lucrători sociali în comunităţile ţintă. Această opţiune trebuie analizată în calitate de prioritate pe motiv că la moment MMPSF şi MF lucrează asupra modificării Ordinului Ministerului din 22.IV. 1994 cu privire la aprobarea regulamentului tip în domeniul serviciilor la domiciliu. În acest context este o perioadă bună pentru iniţierea activităţilor de advocacy pentru modificarea unor criterii de selectare a lucrătorilor sociali care să permită angajarea MSS. Opţiunea 2. Identificarea mecanismelor şi a obstacolelor legale şi administrative pentru preluarea responsabilităţii de angajare mediatorilor socio sanitari de către APL de nivelul I si II. În conformitate cu Legea privind finanţele publice locale Nr. 397 -XV. din 16.10.2003, Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la crearea fondurile de rezervă (art. 18). Autoritatea publică locală poate decide constituirea unui fond de rezervă în mărime de cel mult 2% din volumul cheltuielilor bugetului ei. În conformitate cu regulamentul de utilizare a fondurilor e rezervă aceste resurse pot fi utilizate şi pentru acoperirea unor cheltuieli sociale. Fondurile speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local. Sursele pentru fondurile speciale sunt: depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea problemelor de interes local; veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor şi altor măsuri organizate de autorităţile administraţiei publice. Sursele de formare a fondurilor speciale şi destinaţia lor se aprobă de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Cadrul legislativ oferă posibilităţi de alocare a fondurilor pentru servicii şi nevoi sociale în afara bugetului planificat. În acest context este necesară identificarea barierelor legale care şi a recomandărilor operaţionale pentru APL pentru utilizarea acestei opţiuni de angajare a MSS. Important de menţionat că această opţiune corespunde şi poziţiei abordate de Ministerele cheie şi permite finanţare parţială din exterior al activităţii MSS. Opţiunea 3. Implicarea APL de nivelul II, şi APC precum şi partenerilor de dezvoltare pentru crearea Birourilor de mediere socio – sanitară în comunităţile de romi. Astfel, opţiunea prevede crearea unor servicii de suport la nivel de comunitate şi preluarea ulterioară acestora la balanţa APL. Este una din cele mai costisitoare opţiuni, dar care prevede nu numai clarificarea statutului MSS dar şi dezvoltarea capacităţilor tehnice a acestora. Indiferent de opţiunile selectate este imperativă efectuarea unui studiul de fezabilitate a cadrului legal şi normative existent. În acest sens este necesară analiza, inventarierea următoarelor acte legislative şi normative:

• Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25.12.2003 // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2004,

22

• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) nr. 688 din 10.06.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003

• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, directorilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional nr.689 din 10.06.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,

• Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de angajare a asistenţilor sociali nr. 24 din 10.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007

• Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.248-253/996 din 19.12.2003 (extras)

• Proiectul Legii cu privire la serviciile sociale • HG Nr. 886 din 06.08.2007 cu privire la aprobarea Politicii Naţionale de

Sănătate Lista persoanelor intervievate:

1. Viorica Gherman – coordinator CI, formator; 2. Nicolaei Rădi ă – CNR; 3. Marina Popa – MMPSF; 4. Galina Morari – MS, confirm. 5. Liliana Palihovici – preşedinta Comisiei Parlamentare Protecţie Socială, Sănătate şi Familie;

6. Mediatori socio sanitari (9 persoane) discuţie de grup

23

Referinţe:

1. Raport asupra vizitei de studiu în România din 22 – 27 Martie, 2009; 2. Rapoarte mediatori socio sanitari (Vulcăneşti, Hinceşti); 3. Propunerea de proiect Promoting access to basic services, human security and

social inclusion among vulnerable groups in Moldova; 4. Raport de cercetare: Violenţa şi sănătatea reproductivă în familiile de romi; 5. Annual work plan cover and table 6. Raport Trening de instruire de educatori de la egal la egal în Sănătatea

Reproductivă, pentru prevenirea HIV/SIDA şi a violenţei în rîndul tinerilor romi 15 – 19 iunie 2009;

7. Raport Training de pregătire a mediatorilor socio-sanitari din localităţile compact populate de romi

8. Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25.12.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004,

9. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) nr. 688 din 10.06.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003

10. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, directorilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional nr.689 din 10.06.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,

11. Studiu de caz: Identificarea factorilor care determină excluderea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova, de la serviciile publice.