METEOROLOGIE...V _____ w

FARA FORMULEDITURA

ALBATROS

Lei 8,25

METEOROLOGIE... FARA FORMULE este o carte adresatatuturor celor care vor sa Tnteleaga feno- meneleatit de diverse si de spectaculoase ce se petrecin atmosfera.De la istoria Tndepartata a cercetarii oceanuluiat- mosferic pina la epoca zborurilor cosmice,recor- durile absolute pe glob sau din taranoastra ale tem- peraturilor, ploilor etc.,explicarea fenomenelor atmosferice obisnuite sauale unor curiozitati me- teorologice (ninsoricolorate, ploi cu nuci de cocos), iata numaiciteva din deosebit de variatele subiecteabordate. ... .Voiumul aduna numeroase date stiintifice explicatepe intelesul tuturor si intr-un stil alert, ceeace 5i justifica pe deplin aprecierea uneiMETEOROLOGII FARA... FORMULE.

6 ♦coleefiacristal ♦

ECTJVlNT 1NA1NTE

lncd de la apuritia sa pe Pa-mint, omul a luat contactnemiflocit cu cele mai diferite fenomene ale naturii. Lamina sicdldura Soarelui, furtunile §i revdrsarile apelor, fulgerele §itunetele, viniurile pustietoare l-au impresionat inspaimintatdeopotrivd. §i, cum era si firesc, a inccr- cat zadarnic cu mijloacelesale modeste de. inlelegere sa le gdseasca o explicable. Dar nefiindin stare sa le dedege sensurile ?i sd lupte impotriva dezldntv.irilornaturii, si-a formal treptat convingerea cd aceste fenomene sintgenerate dirijate de fiinfe supramturale, cdrora spre a le „i?nbuna“le aducea jertfe.

Cu limpitl insa, ldrgindu-si tot mai mult orizontul li- rnitat alcunoaslerii, omul incearca sd se desprindd din pdienjeniful ideilormistice §i sd gdseasca o explicable— poale la incepvt naivd dar, orieum de alia naturd tlecit ceadivina, despre originea niultiplelor fenomene ale aimosferei.

astfel, cu mull hiainte de inceputurilc cwilisa[Hlor antice,omul a intuit ciclicitatea naturii : anotimpurile, fa- zele Lunii,miscarea aparentd a slelelor, calcndarul vege- lapiei, obiceiurileammalelor etc.

Cuno§tintele acumulate i-au fdcut pe oamenii acelor timpurisa devina tot mai stdpini in lupia cu natura. Sint suficiente urmeale incepulului istoriei omenirii ce alestd cd omul nu s-a adaptalniciodatd pasw mediului natural, n-a trait, deci, intr-o strinsaarmonie cu ncctura, ci a mcercat mereu sd omodifice in folosidsau.Ode' 7 cu apaftfia prbn^lor scrieri, legatura (Unite ge-

neratii define nmi trainicd. aniimile fapte ale trecutului ;puthid fidescifrale direct §i nu doar prin transmiierea oro.ld. .

In multe din vechile scrieri apar si insemndri asupra vremii,mai cu. seama cele in legatura cu anumite feno- mene, ce an avuturmari mai grave asupra locuitorilor acelor timpuri. Se infiripa-uastfel inceputurile unei not §tiinie, pe care veehi-i greci audenumit-o meteorologie. Dar sfera aeestei stiinte era peatunci mult mai cuprinza- toare, inglobind si o serie de fcnomeneastronomice, seis- mice §i adesea chiar cele legate de erupfiilevulcanise,

Treptat, prin introducerea observatiilor instrumentale,meteorologia a capatat un suport material deosebit de ne- cesarcunoasterii, lot mai aprofundate, a mvMiplelor fe- nomene ce iaunastere in cuprinsul atmosferei, devenind o §tiinid de sinestdtutoare, cu un confinut bine precizat.

In zilele noastre meteorologia a incetal sd mai fie doar o§tiinta conlemplativd, care sd se murgineasca numai la a descriefenomenele aimosferice. ci avlnd o sfera foarte largd si complexdde cercetare, t§i aduce o redid contri- bufie la efortul general alstiinfei mondiale.

Prin natura domeniului sau de investigate, ce necesitdcolaborarea tuturor staielor lumii, meteorologia este cu adevaratuna dintre cele mai Internationale §tiinje, iar datele ce lefurnizeaza necontenit asupra starii timpului de pe intreagaplaneta, i§i gdsesc utilitatea practicd in cele mai diferite ramuri deaciivitate ; transportmi, ag-ricul- turd, construct'd, turism,telecomunicapii etc.

Reeditind aceastd carte, dorim sd oferim publieului o lucrare,care fdrd sd se inserie in rigorile unui tratat de meteorologie, sdevidenfieze o buna parte din fenomenele ce se petrec in spafiulatit de vast al atmosferei, adaughul datele cele mai recente alecercetdrilor intreprinse in acest domeniu, bineinfeles, fdrd a aveapretentia ca paginile ce urmeazd sd epuizeze total.

De aceea, cum e $i firesc, vom pastra ediiii acela§i titlu :Meteorologie.., fara formule.

6 ♦coleefiacristal ♦

AUTOPd

l

6 ♦coleefiacristal ♦

DE LA SAGETTLE SCITILOE CONTRA CERULUI LARACHETELE METEOKOLOGICE

Obligat sa se adapteze condifiilor naturaleale mediului, omul a trebuit sa efectueze anumitenranci care cu timpul au devenit din ce in ce maicomplexe. Pe masura ce pre- ocup&rile siactivitafile sale capatau amploare, devenea onecesitate practice. tot mai accentuatecunoasterea evoIuf;iei fenomenelor naturii. Dar,datorita .,slahiciunii!! sale in fa|a naturii,slabiciune izvoritfi din neputinfa de a-§iexpliea majoritatea fenomenelor care deopotrivail impresionau si 11 infricosau, s-au nascut incon.^tiinta omului conccp|ii gre$ite referitoarela originea si aparifia acsstor fenomene. Faptulca nu puiea sa le reproduca sau sa ac|;ionezeasu- pra lor cum ar fl dorit, 1-a determinat sacreada ca mtmat ni?te fori,e superioare lui, lepot crea si dirija. Ip. imagina aeeste forte cafiind niste fiin|e supranaturale, care puieauactiona nestingherite ori de cite ori vroi.au.Acestor fiinte supranaturale omul le-a datdenumirea de zei. Lor le adu- ceau adeseorijertfe pentru „a lc imbuna“, crezmd el ast- felvor indeparta stihiile cerului. Alteori, preeumfaceau sci|i.i,, aruncau sage^i otravite spre ccrpentru a distruge for tele aducatoare clenenorociri, cum erau considerate grindina saufurtunile,

3 ♦ coleciiacristal ♦

Credin^a in divinitajl, in forfe supranaturales-a pastrat de-a lungul timpului chiar si petreptele mai evoluate ale civilizatiei. De altfelmai exisla §i astazi unele populatii ce loeuiesein adincul padarilor virgine, izolate de lume nunumai prin sute de kiloinetri, dar mai ales prinmiile de ani de civilizatie, care sint tributareideii ca asupra fenomenelor naturii, bune saurele, acfioneaza zeii, earora le aduc chiarjertfe umane. In antichitatea greaca si romanafie- care fenomen £?i avea zeul sau. Odata cuaparifia primelor indeletniciri, oamenii auinceput sa observe si mai atent natura incerdndsa stabileasca o legatura intre aspectul -vremiila un moment dat §i cel ce va fi in viitorulapro- piat. Agricultorii erau cei mai interesaftin a sesiza chiar §i cele mai mici- schimbari alevremii §i astfel, fara voia lor, pot ficonsiderate printre priraii observatori aivremii.

Pe masura ce, prin procesul muncii,activitat'ile sale se diversificau devenind totmai complexe, omul a simtit din ce in ce mai multnevoia de a cunoafte natura. Agricultorii,crescatorii de animale, dar §i navigatorii, prinfelul preocuparilor lor, au inceput sa observemai atent medial In care Lsi desfapurauactivitatea, capatmd tot mai multe cunostinte,devenind astfel mai puternici in lupta cu natura.

Vechii egipteni, urmarind ritmiciiatea in carese pro- cluceau revarsarile Nilului, au ajuns cutimpul sa le pre- vada, folosindu-le in ob^inereaunor recolte mai bogate prin irigajii. §ilocuitorii vechiului Babilon faceau obser- vafiiasupra naturii, dovada fiind inscriptiile pe rutce da- teaza din mileniul al III-Iea i.e.n.,gasite cu ocazia sapatu- rilor arheologice.

Neobositi carausi ai marilor, grecii anticiaveau tot in- teresul de a cunoaste vremea peperioade cit mai lungi, intocmind in acest scopcalendare in care erau inscrise perioadelefavorabile §i nefavorabile navigatiei pe par-cursul intregului an.

La fel §i arabii utilizau cu perspicacitatemusonii in lungile lor pcripluri intre peninsula

eolcefia cristal ♦ ♦ 4

arabica §i sudul con- tinentului asiatic.Observatiile continue pe care oamenii au

inceput sa le faca asupra naturii i-au dus laconcluzia ca in natura exista legi careguverneaza toate fenomenele §i ca ele nu se pro-due deloc la intimplare. Au ajuns astfel cutimpul sa le diversifiee, dupa locul unde semanifestau : in aer, in apa sau in pamint.aparind primele rarauri ale stiintelor naturii.Printre ele un loc aparte 1-a ocupat ?tiintaottervarii starii timpului, pe care vechii greciau denumit-o meieoro- logia (de la cuvintul„meteoron“, care inseamna in limba greaca ; ceeace se petrece in aer).

Grecii j-si romanii includeau in cadrulmeteorologiei si fenomenele astronomice,vulcanice §i seismice dar, pentru a le explica,acordau atmosferei rolul principal.

Renumitul geograf si calator al antichitatiiHerodot (484-—425 i.e.n.) face primele observat'iiasupra a&pectului vremii. Dar cea mai valoroasalucrare a acelor timpuri aparfme invatatuiui grecAristotel (384—322 i.e.n.) si esteintitulata chiar „Meteorologia“. Pentru primadata apar o serie de insemnari asupra originiiunor fenomene optice din atmosfera, cum sinthaloul §i curcubeul.

Si alt,;i invatap ai antichitatii, cum au fostTeofrcist (378—287 i.e.n.) .■ji Hiparch (181——127i.e.n.), s-au preocu- pat de stabilirea originiiunor fenomene meteorologice ne- explicate pinaatunci. Ultimul, de pilda, a efectuat o serie deobservatii climatologice, incercind sa dea si odefinite' a climei, sesizind irnportantaradia^iei solare asupra scoar- t< • i t'.'restre.Hiparch definea clima ca fiind incidents sub carerazele Soarelui ating suprafa^a Pamintului.

Geograful si istoricul Strabo (63 i.e.n. — 17e.n.), in 3u- crarea sa „Geografia“, completeazadefinitia lui Hiparch, spt'cificind ca inclinareadi'ferita sub care'cad razele solan', distribuieinegal cantitatea de caldura primita de glo- bulte:ro,stru. Tot in Grecia, Claudiu Ptolomeu (90—168), in lucrarea sa „Optica”, explica fenomenulfizic al refrac^iei atmosferice, men^ionind

eolcefia cristal ♦ ♦ 5

diferitele erori ce se puteau produce inobservat'ia astrilor. Si, pentru a confirmaconclu- ziile la care a ajuns, a intocmit tabelecu corectii aplicate3 a trei medii diferite : aer-apa, aer-sticla§i apa-sticla.

La romani, L. A. Seneca (4 i.e.n. — 65 e.n.) sepreocupa de fenomenele legate in special deelectricitatea atmosfe- rica, cautind sa aratemecanismul formarii lor.

Dar nu numai invatatii popoarelor europene audescris |i explicat fenomenele meteorologice.

De pilda, in secolul al Vlll-lea i.e.n., vechiilocuitori de pe varmurile rasaritene aleMediteranei isi imaginau ca precipita{;iile caddin ni§te imense rezervoare existente in cer, sica fiecare fenomen era dirijat de Jahve(Dumnezeu) dupa bunul sau plac. Tune tele nu eraudecit vocea lui Jahve, fulgerele erau sage|i cele trimitea cu arcul, iar aparitia curcuheuluiera interpretata ca potolirea mi- niei sale.

In China, aproximativ in jurul anului 400, aaparut primul manual — daca se poate numi astfel— de agrome- teorologie, ce cuprindea sfaturiutile asupra culturii diferi- telor plante infunctie de anotimpuri §i de fenomenele specificelor.

Pe la mijlocul secolului al Vl-lea, mvafiatulIndian Vara-hamihim serie un tratat de astronomie, numit„Brhatsam- hita", in care, printre altele,descrie si o serie de fenomene meteorologice(ploi, vlnturi puternice, inusda^ii etc), pre-cum si evenimentele legate de ele.

La arabi, Kindi (800—873),autorul ,,Epistolelori!. ba- zindu-se peconceptiiie lui Aristotel. aduee explicatii noiin ceea ce priveste fenomenele meteorologice, pecare le atribuie actiunii unor for|e fizicereale, facind in acela§i timp si o clasificare alor.

In Evul Mediu, datorita misticismului rellgiossi inchi- zifciei, se constata limp de multesecole o dezvoltare mai lenta in ceea ce privestecercetarea stiin^elor naturii. Incer- carile de a

eolcefia cristal ♦ ♦ 6

da fenomenelor o explicate materialists *erauaspru pedepsite. Cu toate aces tea o serie dereprezen- tant-i ai gcolii de la Oxford, printrecare si Robert Grosseteste (1175—1253), au adunatdin vechile scrieri insem- narile referitoare lafenomenele cere§ti §i la cele meteorologice. Totin Anglia, dar in secolul al XlV-lea, William Merle,rectorul universitajii din Driby, a efectuatprimele observatii meteorologice in Europa, pecare mai apoi le-a publicat,

Cuno^tinfele mai mult sau mai putin exactereferitoare la natura dobindite pina la aceaperioada, au condus in cele din urma la concluziaca timpul — sau vremea — este o manifestarecomplexa a fenomenelor ce se petrec in atmosfera.A aparut astfel necesitatea gasirii unor mij-loace de determinate a variabilitatii unorelemente din natura, necesitate ce s-aconcretizat prin inventarea unor instrumente dernasura.

In 1597, Galileo Galilei (1564—1642) inventeazatcr- mometrul, suclind la un balonag de sticla untub subtire din acela.<ji material. Celalaltcapat al tubului 1-a introdus in- tr-un vas cuapfi. Incalzind §i racind consecutiv balonul, apadin tub a inceput sa se ridice §i sa ooboare. Daracest instrument rudimentar era sensibil nu numaila variatiile temperaturii, dar §i ale presiuniicu care aerul apasa asupra apei din vas.Ulterior, instmmentuiui inventat de Galilei i s-au adus medificari -de catre Ferdinand al II-lea deMedicis, duce de Toscana (1610—1670), care a inlocuitapa din balona? cu alcool, iar capatul tubului 1-a astupat cu un dop, pentru ca aerul sa fieimpiedicat de a-§i mai exer- cita presiunea. Darnici cu aeeste modificari texu-Miuetrul respectivnu putea fi fo-losit la masuratori, dcoarece nuavea scala. Au fost facute dlferite propuneri dedivizare a scaled termometrului si de fixare apmieteior extreme : punctul de fierbere aluieiuiui. — pentru extrema pozi- tiva — siamestecul dintre sare §i ghea$a — pentru extremanegativa —, temperatura corpului omenesc sau pur$i simply zilele cele mai eakluroase §i cele maifriguroase ale anului. Pina la urma s-au ales capuncte extreme punctul de fierbere §i de inghe|,al apei.

Tol: in I alia, in 1639, Benedetto Castelli ainventat plu- vicmetrul, aparat de rnasura apreeipita^iilor. care fusese utilizafc sub oforma rudimentara inca din secolul ai IV-leai.e.n. in India.

Un alt pas important in -ceea ce privesteprogresul meteorologies in aceasta perioada 1-aeonstituit inventarea ba- romclrului de catreEvangelista Torricelli (1608—1647), in 1643. Trebuieremareat faptul ca acest aparat a ramas aproapenesehimbat pina astazi. Vrind sa-si argumenteze odisputa stiintilica pe care a avut-o cu mentoruls&u Galilei, referitoare la secarea unei fintinidin Fiorenta, Torricelli a eonstruit un aparatformat dintr-un tub de sticla in care a introdusmercur si pe care 1-a inchis la un capat, iar pecelalalt 1-a introdus intr-un vas plia, deasemenea, cu mercur. A observat astfel ea nivelul

colcc^ia cristal ♦ ♦ 8

coloanei de licliid din tub coboara pina la oinallime la care se stabileste un cchilib.ruintre aceasta §i presiunea cu care aerul atmosfe-ric apasa asupra mereurului din vas. Torricellinu -a facut altceva dficit sa dovedeasea praeticvalabilitatea teoriei francezului Blaise Pascal (1623—1662), care, in 1642, a afirmat ca aerulexercita o presiune asupra tuturor corpu- rilorde pe suprala|:a Pamintului. Pascal, folosindbarome- trul lui Torricelli, efectueazamasuratori ale presiunii atmosferice in Franca,iar mai apoi .si in Suedia.

In 1654, Otto von Guericke (1602—1686) pune si elin evidenta efectul presiunii atmosferice printr-o experienta ramasa .in analele fizicei ca„experieu^a emisierelor de Magdeburg".

In 1659, fizicienii Robert Boyle (1627—1691) siEdme Mariotte (1020—1684), efectuind independentunul de aitul cercetari, au stabilit legcareferitoare la relajia dintre

♦ coiccjia crislal ♦ 13velum §i presiune $i au ajuns la concluzia capresiunea aerului in condign normale scade in

raport cu inaltimea.In Anglia. Robert Hooke (1635—1703) inventeaza in

1684 primul aparat de masura a vitezei vintului,anemo- metrul cu palete. In acela?i an. italianulFrancesco Folli construie§te higrometrul, instrumentde masurare a umi- ditatii aerului.

In 168(3, Edmond Hailey (1656—1742), reputatastro- nom englez, la intoarcerea sa dintr-unvoiaj in emisfera sudica, da o prima explicateasupra musonilor §i alizeelor, intocmind ^i primaharta climatologica a lumii.

In 1717, Daniel Gabriel Fahrenheit (1686—1736) faceprima gradate a termometrului inspirmdu-se dupascala astronomului danez Roemer (1644—1710),folesind totodatS pentru prima oara mercurul intubul termometric. In 1730, Rene Antoine Ferchault deReaumur (1683—1757) face o not a tie atermometrului de la 0° la 80°. In 1741 Anders Celsius(1701—1744), fizician suedez, construie§tetermometrul eentigrad folosind 0° pentru punctul

colcc^ia cristal ♦ ♦ 9

de fierbere a apei si 100° pentru punctul deinghet. In 1745 Carl von Linne (1707—1778) inverseazasensul scarii lui Celsius.

In ceea ce priveste observafiile meteorologiceorgani- zate, un pas important s-a facut prininfiintarea la Flo- renfa, in 1720, a „Academieiexperienjei‘‘. S-au trimis unor colaboratorivoluntari din mai multe ora§e e.uropene in-structiuni pentru observarea si Inregistrareaunor date meteorologice referitoare la presiune,temperatura, umezeala aerului, direcifia siviteza vintului, precum si la aspeetul general alcerului. Observatiile erau notate in niste tabelespecial©. Cele mai complete §i numeroase au fostcele tri- mise din ora^ele Bologna, Parma,Innsbruck, Paris ?i Varsovia.

In aceeasi perioada au inceput sa se efectuezeobserva- tii si In partea rasariteana a Europei.Astfel, in Rusia, In 1730, Vit us Behring (1681—1741)infiinjeaza prima retea ele s tatii meteo rologice.

In 1774, agronomul §i meteorologul francez LouisColic (1740—1815) redacteaza unul din primeletratate de me- teorologie.Treptat observatiile meteorologice organizate iau

o amploare tot mai mare, Infiin|indu-se laMannheim, in

Germania, in 1780, „Societas MeteorologicaPalatina". eon- dusa de Academia din acel ora?.Grupind un numar de 39 de stapi meteorologicedintre care 14 in Germania, iar restul dinAustria, Elvepa §i Franca, societatea a uniformi-zat metodologia efectuarii observat-iilor cit §iprelucrarea datelor rezultate. A functional pinain 1795, cind s-a des- fiintat. Pe baza datelordin anul 1783, H. W. Brandes in- tocmeste, in 1820,la Leipzig, prima harta sinoptica.

Sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputulsecolului al XlX-lea aduce, prin aportul unormari naturalisti ai timpu- lui, noi ipoteze §iteorii referitoare la zonarea climei Pa-mintului. Astfel, Carl von Linne in Laponia, Louis Ray-mond de Carbonnieres (1753—1827) in muntii Pirinei§i Alexander von Humboldt (1769—1859) in America deSud el'ectueaza numeroase observafii

colcc^ia cristal ♦ ♦ 10

meteorologice, reliefind prin lucrarile lorinterdependent dintre tipurile de dim a si devegetatie in diferite zone ale Pamintului.

In. ceea ce priveste cooperarea internationalain dome- niul meteorologiei primul pas s-a facutin 1853, prin orga- nizarea, la Bruxelles, aConferintei Internationale de Me- teorologieMaritima, din initiativa unuia dintre intemeic-torii oceanografiei ca stiinta, M. F. Maury (1807—1873), eel care intoemise in 1842 prima harta acurentilor marini. Acestei conferinte i-au urmatdoua Congrese Internationale de Meteorologie.Primul s-a tinut intre 2—16 septem- brie 1873 laViena, uncle au participat 29 de meteorologi din14 tari. Lucrarile acestui Congress au fostconduse de cei mai de seama reprezentan^i aimeteorologiei mondiale din acel timp : Buys-Ballot, Scott, Bruhns, Wild etc. S-au sta- bilitatunci o serie de masuri in legaiura cu. orele deob- servatie, cu schimburije de informatiimeteorologice §i cu etalonarea si. verificarcaperiodica a inxtrumentelor.

La al doilea Congres International doMeteorologie, or- ganizat in 1379, la Roma, auparticipat 40 do reprczentan# din 18 tari. S-aales cu acest prilej Comitetul Meteorolo- gicInternational si s-a inipat primul An PolarInternational (1882-—1883) deschizindu-se astfeldrumul catre cooperarea in eereetareastiinipl'ica internationala.

Tot in a doua parte a secolului al XlX-lea auhiat fiinta in Europa primele serviciimeteorologice national©. In 1851, la Viena, s-aini:iin.1;at Institutul Meteorologie de pe lingSAcademia de §iiinfe pe baza observatiilor ce seefectu.au la 94 stafii meteorologice, In 1855 semfiinfceaza ServiciaJ. Meteorologie Franeez, iarin 1862 ia fiin|a. in Germania, lasiitutulMeteorologie Maritim. In 1864 se organizes^ §iImstitutul Meteorologie in Slvefia, iar in 1879Oliciul Central tie Meteorologie al It£#ei.

SlirsituJ. secolului al XlX-lea reprezmta improgres pentru meteorologie prin efeciuareaprimelor masuratori meteorologice In altitudine,.numai cu ajutorul instrumen- telor, farS prezentaom alui.- Aces tea au avut loc in Angliaefectuindu-se la inceput masuratori asupratcmperaturii aerului la cliferite inaitimi cuajutorul unor zmee la care se atasau termometre.Apoi, au inceput sa se eonstnriasci zmeespeciale, confecfkmate din.tr-un seheletmetalie,, pe care era fixata o pSsffia usoara sirezistenta. De eele mai multe ori aveau o formaele prizma, iar ca dimensiune pu- teau ajungepina la 2 nx Odata cu perfectionarea lor §i pemasura ce apareau altele noi instrumenieie audevenit din ce in ce mai numeroase sivoluminoase, astfel ca zmeele erau nevoite saridice. greuta^i din ce in ce mai mari. A fostnecesar sa se construiasca un instrument care sainregis- treze mai multe elements meteorologicedeodata : presiunea, temperatura si umezeala aerului. Astfel afost in- yentat meteorogmful.

Tot in ac e a perioada incepe efeciuareaprimelor masuratori in altitudine, cu ajutorulhalonului. Primele incer- eari au fost f acuteIn. Franta, baioonele iiind umplute la inceput cuaer eald. Mai tirziu in locul aerului eald aufost utilizale gaze mai usoare ca aerul(hidrogen, lieliu) ceea ce a clus la miefiorareavolumului balonului, cresdud totodata §i forta saascensional#. Deoarece cu. ajutorul lor sepxiteau efectua masuratori la altitudinebaloanele respective au capatat denumirea de

baloane-sonda.La inceputul secolului al XX-lea un alt

important pas — §i pentru cercetarilemeteorologice — 1-a constiluit construircaprimul-ui aparat tie zbor cu motor in 1903. Insa,in paralcl cu dezvoltarea avia|iei s-au adus noiperfecfio- nari baloa-nelor. In 1930, profesorulelve^ian Auguste Piccard (1884—-1962) a construitprimul stratostat, un baton special amenajatpentru ascensiune la mari inaitimi. In acelasian,, aproape concomitent,. I). A. Molcemiov in Uniu-aea So-vielk% Jean Lugeoii in Elve|ta,. II. Lange inGernm-

16 ♦eolc€|iaeiistal ♦

nla, Bureau si Idrac in Franca construiesc primeleradiosonde, care vor j.uca un mare rol incercetarea atmosferei,

Pe baza observatiilor asupra norilor superior!si auro- relor polare s-au putut stabili noi daleprivind straturile. superieare ale atrnoslerei.

In deceniui al V-lea al secolului nostra aufost Ian- sate primele raehete meteorologice,purtatoare de apara- tura capabila sa m a scareanumip parametri metcorolo- gici la mariinaitimi. In ceea ce priveste cercetarea globalaa atmosferei, o etapa noua s-a deschis inmeteorologie odata cu lansarea la 4 octoinbrie1957 in Uniunea Sovie- tiea a primului satelitartificial al Pamintului, caruia i-au urmatdifcrite serii de sateliti meteorologici lansatide U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie, Fran {a,Japonia, R. F. Germania etc,

Atit rachetele cit §i satelipi meteorologicisint dotati cu echipament special care la anumiteinaitimi si intervale 'transmit o serie ele. dateasupra parametrilor atmosferici. Saiuli(.iimeteorologici au deschis drumul unor investigatei.liin^ifice deosebit de bogate si promijatoare.Cu ajutorul lor avem o imagine globala aatmosferei terestro, prile- juind in acelasi timpo serie tie studii asupra radiatiiior uvfrarosii,gtosimii si stratifiearii termice a atmosferei, anebulozitatii etc. RoluL din ce in ce mai aefcivai meteo- rologiel pe plan international mai esterealizat si de faptul ca numaral tarilor membreale Organizatiei Meteorologice Mondiale (O.M.M.)a crescut de la an la an. In 1851, cind. a luatfiinta institute specializata aO.N.U. inceea ce priveste cooperarea mondiala inmeteorologie, au fost afiliate 40 de tari, pentruca in 1959 numarul lor sa ajunga la 100, iar in1978 sa fie de 150. Sub indrumarea O.M.M. s-auorganizat o serie de programe de cerceiariInternationale cum ar fi : Anul GeofizicInternational (1957—1958), Anul Soarelui Calm(1904—'1966), precum si allele referitoare lacercetarea atmosferei terestre (G.A.R.P.,E.T.G.A., P.E.M.B. etc.).

Pentru a nc da seama de amploarea activitatiimeteorologice- mondiale este cazul sa amintim cain 1980 se efectuau paste 120 000 de obsei-vafuasupra parametrilor meteorologici la nivelul-solului §i circa 11 000 de observa- |iiiaerologies la cele aproximativ 9 000 de statiimeteorologice raspindi te pe suprafata planetei

noastre. In momen-

♦ coicefia ci’istal ♦ 173

♦h.J. de fap,. da tori ta dezvoltarii tehnicii deconslruire a mijloacelor automate de transmisiela distan^a, in zoneTe in care densitateastajiilor meteorolQgice este foarte mica sauchiar iipsesc (mariie catene muntoase, calotelegla1- ciale, de§erturile, suprafaja marilor §ioceanelor) se pro- cedeaza la amplasarea unorstapi automate de transmitere a datelor ladistanja.

Cei mai de seama specialist! ai acesteidiscipline isi adue contributia la dezvoltareameteorologiei prin studii $i cercetari pe care leefeetueaza la scara regionala sau planetara. Unalt obiectiv care se afla in atenfia O.M.M-uluieste formarea cadrelor de specialisti prinorganizarea unor cursuri internationale despecializare. De asemenea exists un permanentschirnb de date si aparatura meteorologica intretoate (arile afiliate O.M.M.-ului.

*Primele observajii cu- privire la clima tarii

noastre s-au pastrat sub forma unor descrierifacute de locuitorii aces- tor meleaguri sau decalatorii ce se aflau in trecere, si care,printre altele, si-au notat §i diferite aspectereferitoare la vreme.

Bunaoara, in ve.rsu.rile marelui poet latinPublius Ovi- dius Naso (43 i.e.n. — 18 e.n.) se gasescdescrieri ale ierni- lor din Dobrogea despre carepoetul spunea ea sint deosebit de aspre, facindsa ingheje apele Pontului Euxin §i vinul inulcioare.

Fenomene meteorologice deosebite sintconsemnate §i in ,,Cronica ora§ului Bra§ov“, cumar fi, de pilda, inunda- tiile din 1593 si 1579.grindina din 1645, seceta din 1718. CronicarulGrigore Ureche (c. 1590—1647), in „ Letopise- tulTarii Moldovei“, aminteste de secetele din anii1718 $i 1728.

Dar primele observajii meteorologice din taranoastra au fost efectuate abia catre sfinsitulsecolului al XVIII-lea, la Ia?i, de catre mediculmilitar rus Lerch, in 1770. Mai tirziu, laBucure§ti, incepind din 1803 si pina in 1828,

doc- torul Constantin Caracas (1.773—1828) faceobservajii asupra temperaturii aerului. A existatsi o publicatie intitulata „Albina Romaneasca“care nota periodic rezultatele unor observajiimeteorologice §i descrierea unor fenomene maideosebite.

colecjia cristal ♦ ♦ 18

18 ♦ eolecfia crislai ♦Tot laBucuresfL la Cotegiul Sf. Sava, prof. PetrachePoenaru (1799—1845) organizeaza, in 1836,efectuarea unor observatii meteorologice asuprapresiunii, temperaturii ?i umezelii aerului, caresint continuate, dupa 1856, prin stra- dania dr.Iuliu Bara? (1815—1863) .?i dr. Carol Davilla (1828—1884). Rezultatele observajiilor erau triraise .?i prof. O. Harm la Viena.

La Ia$i, profcsorul Teodor Stamati (1812—1852)efec- tueaza intre anii 1839—1840 observajiimeteorologice de doua ori pe zi asupratemperaturii, presiunii, vintului §i a stariigenerate a cerului. Si tot la Iasi, intre 1843—1858, Jn „Gazeta de Moldavia" apareau §i valorilemasurate asupra temperaturii aerului.

In 1859, Comisia Europeans a Dunariiinfiinjeaza la Sulina prima stajie meteorologieadin Romania, care avea drept scop furnizarea dedate meteorologice nccesare navi- gajiei lagurile de v&rsare a Dunarii.

La 20 iunie 1874, inginerul francez Villemont,angajat al unei societaji straine la noi in jara,construieste impre- una cu ofijerii C. Poienaru,I. Lahovary §i M. Dumitrescu, balonul „MihaiViteazul“ efectuind cu tojii o ascensiune careavea drept scop §i observatii meteorologice,folosind doua barometre, un tcrmometru si unhidromeiru.

In perioada 1877—1881, la Iasi, Peirc Pont (1841—• 1925) face o serie de observajii meteorologice,cu ajutorul instrumentelor donate de AcademiaRomana.

In 1878, Stefan Hepites (1851-—1922) infiinjeazain orasul Braila a doua static meteorologiea dinRomania, la care observajiile se executa conformhotaririlor Primului Congres International deMeteorologie de la Viena, adica din ora in ora,zilnic, in intervalul 6—22.

1 ♦eoleejiacristal ♦

Observajii meteorologice s-au efectuat si inTransil- yania. Astfel, la Sibiu, intre 1789—1797, farmacistul P. Sigerus a facut observajiimeteorologice pe care Ic-a pu- blicat in ,,GazetaTransilvaniei", Este de remarcat ca sta- jiameteorologiea Sibiu are cel mai lung sir deobservatii din jara noastra, continuate cu midintreruperi de la sfir* sit ul . secolul ui alXVIII-lea pina in zilele noastre. Observatii. -meteorologice au mai fost efectuate la Cluj,intre 1833—1845, de catre A. Hornai si A. Ber.de siintre 1866—- 1874 de G. Benedek.Prima acjiune deinfiinjare 31 extinclcre- a uejelei mcleo-rologice a fost inijiata cie catre §tefan Hepilesin 1878, cind a organizat un numar de 12 posturipluviomdrice in jude- jul Braila, la care aadaugat alte 10 posturi, in 1882, in principaleleorase-porturi dunarene.

Dar unul din cei mai importanji pasi dinistoria meteo- rologiei din Romania a fastrealizat prin infiinjarea, la 30 iunie 1884, aInstitutului Meteorologie, cu sediul intr-ocladire de pe Dealul Filaretului din Bucuresti siavind ca director pe §te£an Hepites. La datainfiinjarii institutului exLstau in jara doar unnumar de 3 stajii meteorologice : Sulina, Brailasi Bueuresti (in localul Scolii Centrale deAgronomic de la Iierastrau) si un numar de 22 deposturi pluviometriee. Dupa crearea InstitutuluiMeteorologie au luat fiinja statiilemeteorologice Ciurgiu, Galati, Turnu Se- verin,Constanta, Balota, Craiova, Roman si Iasi.

La 1 ianuarie 1809, la Bucuresti seinliinteaza slap a meteorologiea Filaret, alecarei observatii sint continuate fara intreruperepina astazi.

Stefan Ilepites a fost nu numai prineipaluloi’ganizator al retelei meteorologice din jaranoas.tra, dar totodata •unul dintre eei mai deseama animator! ai acestei §tiinje, preocupmdu-seatit de largirea eontinua a rejelei meteore-logice, de introducerea metodologiilor noi inobservajii, de l’olosirea unei aparaturi cit maipcrfeejionate, precum §i de inijierea primelorpublicajii ale Institutului Meteorolo- gic.

2 ♦eoleejiacristal ♦

Acestea au fost ..Analele InstitutuluiMeteorologie" §i „Buletinul Lunar" in care §tefanHepites a publieat paste 150 de luerari si.articole. In acela^i tirnp ^tefan Hepites aparticipat la numeroase congrese §i reuniuniinternajionale de meteorologie, geofiziea,seismoiogie si astronomic in ca- litate de membrual Academiei Romane §i de director alInstitutului Meteorologie.

colecjia cristal ♦ ♦ 18

Dupa primul razboi mondial, Romania esteafiliata la Organizatia InternajionalaMeteorologiea, Insfcitutul Meteo- x'ologic iacindparte din Direcjia Superioara a Aeronautieii. Subdirecjia profesorului Enric OicLelexcinit (1385—1948)s-a clat un non impuls cercetarii meteorologicein jara noastra, infiintindu-se, in 1924, primulserviciu de prog- noza a timpului pentru uninterval de 24 de ore. In scoptd deservirii cudate meteorologice a aviajiei a aparut necesi-tatea ca si in alte zone ale jarii s5 seelaboreze prevedeii ale timpului pe.scurtadurata, infiinjindu-se in acest scop o .serie decentre regionale la Constanta, Cluj si Ia§i. .S-au facut de asemenea o serie de studii sicercetari asupra unor parametri meteorologici indiferite regiuni ale tarii.

In anul 1939 reteaua meteorologiea a tariinoastre cu- prindea un numar de 30 de stajiisinoptice. 180 de stat'd climatologice §i 1 100posturi pluviometrice. In scopul ob~ tinerii dedate si din altitudine, necesare navigatieiaeriene, in 1942 se utilizeaza pentru prima oarala noi in Jara ra- diosonda si se efeetueazaobservajii aerologice.

Dupa 23 August 1944 au fost realizate o seamade obi- cctive privind buna organizare a rejeleimeteorologice (in paralel cu diversifieareaobservajiilor si directiilor de cer- cetarc), caurmare a sarcinilor tot mai complexe ce revinInstitutului Meteorologie, avind in vederenumeroasele ra« muri ale economiei najionale(agricultura, transporturi, Industrie) pe caretrebuie sa le deserveasca. Astfel, din 1949 incadrul Institutului Meteorologie ia fiinjaobserva- torul de fizica a atmosfereis iar in 1950laboratorul de agro- moteorologie.

Speciali.?tii institutului an abordat teme deeercetare rc’feritoare la imbunatajirea calitajiiobservajiilor, la per- Icctionarea aparaturii,diferite studii climatologice si de prognoza atimpului etc. De asemenea a fost intocmit unstudiu de dezvoltare a rejelei meteorologice pebaze stiin- jii’ice, avind ca scop atingerea uneidensitaji optime .si ga- sirea unor amplasamente

colectla cristal #♦ 4

cit mai reprezentative pentru viitoarele stajiimeteorologice. In locuri greu aceesibile s-auinstalat stajii meteorologice automate deconcepjie proprie, iar in multe zone din jara aufost montate radare meteorologice in scopuldepistarii formajiunilor noroase §i a prec-ipitajiilor. Paralel cu folosirea aparaturiimoderne sc depun eforturi in privinja dotarii cumijloace moderne de transmisie a datelor, inscopul automatizarii si asigura- rii unui fluxcontinuu de inform a jii meteorologice.

S-au efectuat numeroase studii asupradinamicii atmosferei, iar in domeniul prevederiitimpului exista o cola- borare fructuoasa cuserviciile meteorologice ale aviajiei .“?i cuOrganizajia Interna jionala a Aviajiei Civile. In1962 s-au intocmit doua mari lucrari care cuprinddate referitoare la clima jarii noastre : „ClimaR.P.R." §i „Atlasul Climatologic“.

Pentru inlesnirea activitapi de cercetare,Jinindu-se seama de strinsa legatura dintrefenomenele meteorologice ?i regimul hidrologie,in 1970, a luat fiinja Institutul de Meteorologie§i Hidrologie, care coordoneaza §i indrama dinpunct de vedere .stiinpfic si raetodologicintreaga retea de stafii meteorologice .?ihidrologice din tara. Prin elabo- rareaprognozelor meteorologice §i hidrologice, prinaverti- zarile date la timp asupra produeeriiunor fenomene hidnmietecrologi.ee periculoase.prin studiile elaborate ce-si gasesc eaplicabilitate practica in amplasarea cit maijudicioasa a diferitelor obiective industriale,in sistemati- zarea rurala si urbana, inconstructii hidrotehnjce ?i in multe altedomenii, datele furnizate de Institutul de Me-teorologie si. Hidrologie se dovedesc a fideosebii de utile diferitelor ramuri aleeconomiei nationale. In momentul de fata reteauameteorologiea a tarii este formata.dintr-un numarde 170 de statii meteorologice si de peste 1500posturi pluviometrice.

Facind 'parte din O.M.M., T.M.H. participa ladiferite programe internationale de cercetare cu

teme referitoare la sinoptica, climatologie,fizica atmosferei §i agrometeo- rologie.OCEANUI.

colectla cristal #♦ 5

AK1UAN

Intreaga noastra activitate este influenfaia deschimba- rile care se petrec ziinic in cuprinsulatmosferei, acest imens man?on ce invaluiePamintui §i pe care oamenii de ,stiin|a — prinanalogic cu !nveli§ul lichid al planetei — 1-aumai denum.it $i ocean aerian. Atmosfera constituiede fapt obiectul de studiu al meteorologici.

Dintre toate planetele sistemului solar, doarPamintui beneficiaza de un invelis gazos. care afavorizat cu ade- varat dezvoltarea vie1;iiplantelor §i animalelor. ce au cvo- luat de-alungul a miliarde de ani, pina la formele pc carele intilnim astazi. Chiar daca oercetarile mairecente, intre- prinse cu ajutorul sondelorspa|;iale. in cuprinsul sistemului solar audovedit ca si alte planete : Venus, Marte, Ju-piter §i Saturn ar fi inconjurate de un invelisgazos., „at- mosfera“ acestora este departe de aeorespunde condifii- lor de viata, de carebeneficiaza Pamintui.

Atmosfera reprezinta, dupa majorilateacercetatorilor, o consecinta a proceselorcomplexe ce au avut loc in cuprinsul materieicosmice din care s-a format — in urma cu aproapecinci miliarde de ani planeta noastra — fiind defapt un rest al materiei gazoase din care eraalcatuit la Inceput Pamintui. Atmosfera terestranu numai ca intre- fine via^a pe planeta noastra,dar face posibila pastrarea si redistribuireacaldurii si umezelii. produeerea si propa- gareafenomenelor luminoase, acustice si meteorologicedin cuprinsul sau.Ce s-ar intlmpla oare daca Pamintui n-av fi protejat de invelisul atmosferic ? In primul rind asupra lui ar ,:;cltiona in voie, in timpul zilei,

colectla cristal #♦ 6

razele arzatoare ale Soarelui iar temperatura ar depasi 100°C. Noaptea, dimpotriva, ar domni un gernaprasnic cu temperaturi mult sub —-10GC'C

7 ♦coleetiacristal ♦

.Cerul ar fi ve§nic negru, iar trecerea de lanoapte la zl, sau de la zi la noapte, s-ar facebrusc, fara frumuse^ea §i farmecul de neasemuital aurorii sau al amurgului. N-ar mai existanorii atit de felurifi ca forma §i culoare, cindgrei §i amenintatori dinaintea ploii, cindpres&rap ca niste ghemotoace de vata pe intinsulfara margini al cerului al- bastru. Nici ploilescurte §i repezi de vara sau lungi §i do- mo alede toamna n-ar mai cadea pe Pamintui uscat §1sterp lipsit de orice forma de viata. Nici macarblinda adiere a zefirulul nu s-ar mai simti pesupvafata planetei noastre. $i astfel, Pamintuis-ar asemana intru totul cu astrul noptilornoastre, Luna.

Datorita faptului ca invelisul atmo.sferic seprezinta ca o masa gazoasa invizibila, cu greu noputem da seama de existenta sa. Daca, insa, urcamspre inalfimi ce depasesc eu mult cresteleCarpatilor no^tri, treptat vom simti din ce in celipsa aerului.

De asemenea, in marile centre urbane puternicindus- trializate, gradul de impurificara aaerului este. atit de ri- dicat, incit polueazaintern atmosfeca pe mari intinder],, eonstituindadesea un deosebit peticol pentru. sanatateaeelor ce lacuiesc in zonelo respective.

In regiunile mai apropiate de polii Parmntuluisi mai par la latitudinile inalfce ale zoneitemperate, atmosfera ca- pata adesea, in lungilenopt.i de iarna, tin colbrit cu totul aparte. pecare cei oe-I vad prima oara nu-1 vor uita nici-odata. Sint neasemuitcle aurore polare, cel maifeeric gpectacol pe care il piasmuieste eoeanuiaerian.

Alteon, pe mtinsele de§crturi ale planetei,sub razele fierbinf.i ale Soarelui, aerul de.deasupra nisipurilor ,,de- seneaza"' imaginiamagitoare, ce iau forma unor cetati sau a unoroaze, inconjurate de truachiurife svelte alepalmierilor.

# colecfia cristal ♦ 8

Element sau amestcc de gaze ?Invatatii lumii antice eonsiderau

aerul tin element sau un eorpsimplu. Alaturi de apa, pamint sifoe, aerul alca- tuia unul din celepatru elemente fundamentale ale ma-teriei, din care rezultau toatecelelalte eorpuri. Abia in. seeolulal XVIH-lea savantul franeez AntoineLaurent Lavoisier (1743—1794) a efectuato experienta devenita ce- lebra,prin care a dovedit ca aerul nu esteun eorp simplu.. Intr-un vas inehis,continind un anumit volum de aer, ela incalzit mercur §i timp de 12 zilea observat cum „argin- tul viu;i s-aacoperit treptat cu un stratrosiatic prafos, iar voiumul de aers-a redus, Praful rosiatic nu eraaltceva decit oxidul de mercurrezultat din unirea mercurului cuoxigenul din aer, iar gazul ramas,

Iar cind blinda adiere a vintului se transformauneoi’i intr-o cumplita vijelie, din nou ne

putem da seama de existenta atmosferei. {•>! nugre§im. deloc. daca denumim atmosfera intregulinveli§ gazos al planetei noastre, chiar §i celdin imediata apropiere a solului, desi sintemdeseorl tenta|;i sa atribuim aceasta nofiunenumai atunci. cind ne referim la. aerul din

inaliime.

# colecfia cristal ♦ 9

azotul, aparea ca un gaz,irespirabil si impropriuintretineiii arderilor. Cintarindapoi oxidul ro§u de mercur rezultat,Lavoisier a obtinut exact voiumul degaz eu care se micsorase initialvoiumul de aer. Gazul respectiv,care intre^inea arderea, era oxi-genul. Daca se amesteca cu azotulramas in balon, se re- constituiaaerul atmosferic. Deci, s-ademonstrat ca aerul atmosferic nueste un eorp sirnplu si nici ocombinat ie de gaze, ci un amesteede gaze eonstituit cel pufin dinazot ji oxigen.

Ceva mai tirziu, chimistul §i fizicianul franeez Louis Joseph Gay-Lussac (1770—1850) a probat ca in aer propor- t.ia de azot atinge 79,2% iar cea de oxigen 20,8%. Catre sfinjitul secolului al XlX-lea, William Ramsay (1852—■ 1916), chimist englez derenume mondial, laureat al Pre- miului Nobel (1904) §i membra de onoare al Academiei Ro- mane,descopera impreuna eu John William Strutt — lord Rayleigh (1842—1919), de asemenea laureat al Premiului Nobel (.1904), ca in aerul atmosferic mai exista inca o serie de eonstituienfi : argonui; heliul, kriptonul, neonul §i xe~ nonul, care alcatuiesc grupa gazelor rare, numite de unii si gaze nobile, datorita faptului ca prezinta o mare inerfie chimica §i nu intra in combinatie cu niciun eorp. Alaturi de grupa azot §i oxigen si de gazele rare, aerul atmosferic mai eon-fine §i alte gaze in cantitap foarte mid, inscrise oficial de Organiza|;ia Meteorologiea Mondiala pelista gazelor care intra in compozitia atmosferei. (tabelul 1)

# colecfia cristal ♦ 10

PKOi'RIEi’A'flLK COMPOS KSTKlXfR AERULUI- USCAT

('oiainui in aer (%)Bcnniatea (h'cutateaDenutmrea gazului glen P tn vohtm In

greutat■nchcv.lar■

d

1. Azot 0.96 78,09 76,62 28,02

2. Oxigen 1,05 20,95 23,15 32,00S. Argon 1,88 0,93 1,28 39,944. Bioxid de

carbon 1,63 0,03 0,05 44,015. Neon 1,69 1.8 • t0' = — 20,186. Htliu 0,14 5,24 • 10-4 — 4,007. Kripton 2,87 1,0 • 10-* — 84,178. Ilidrogen 0,07 5,0 ■ 10 5 — 2,029. Xenon 4,5 8,0—10-G — 131,310. O/.on 1,6 1,0- 10 0 — 48,011. Radon 7.6 6,0 • 10-ls — 222,012. Aer uscat 1,203 ■ 10-3 100 100 28,97

Urmarind datele inscrise pe acest labelobservSm ca primele trei componento do baza aleaerului (azotul, oxige- nul $i argonvl) reprezrnta99.97",'o din intregul volum al atmosferei,Bioxidul de carbon (CO.,) fiind un gaz mai greu deeit aerul se gaseste in cca mai mare cantitate in apropierea suprafetei terestre, in tlmp ce la inaitimi ce depa?esc 20 km prezenj;a sa este practic neglijabila. Interesant de mentio- tiat. ca bioxidul de carbon este identificat in proporpe ri- dicata in zonele industriale ca urmare a arderii cornbusti- bilului mineral, undepoate ajunge chiar §i pina la 0,04% din voiumul aerului atmosferic. De asemenea, datorita proeoselor biologice din care ia nastere, il intilnim In cantitate mai redusa ziua decxt noaptea. In ultima vreme s-a constatat o cregtere

# colecfia cristal ♦ 11

cu aproape 10% a cantitat-ii de bioxid de carbon din atmosfera datorita dezvoltar-ii tot mai impe-tuoase a activitapi industriale, erestere aparentneglijabila

eolec-Jia crista! ♦ ♦ 12

,dar destul de importanta privind unelemodificari in echi~ librul climatic al globului.

Cu toate acestea bioxidul de carbon nu este ungaz toxic, favorizind cre?terea vegetapei princontribupa pe care o are in procesulfotosintezei. In acela,si timp CO2 din atmosferaserveste drept ecran original al naturii, careim- piedica pierderea caldurii eliberata deplaneta noastra spre. spatiul cosmic.

Dintre ceilaljl component ai aeruluiatmosferic, cu o pondere foarte redusa, un loeaparte il ocupa ozonul (O3),o forma alo tropica a oxigenultu, avind moleculaalcatuita cu 3 atomi de oxigen. Prezenta sa seface resimtita in tim- pul i'urtunilor de vara,cind ia nastere chiar in imediata apvopiere asolului, ca urmare a descarcarilor electrice. Inlimb?, greaca veche ozon inseamna de fapt„puternic mi- rositor“.

Insa cea mai mare parte a ozonului se afla instraturile .superioare ale atmosferei, unde seformeaza sub influenza radiatiilor solareultraviolete. De aceea si cantitatea de: ozon dincuprinsul oceanului aerian este mai mare intimpul zilei, decit noaptea. Ozonul formeazaadevarate benzi protectoare in calea radiatiilorsolare de unda mica, care daca ar ajunge directla suprafata Pamintului, ar trans- lorma-o innumai citeva minute Intr-un pustiu lipsit deorice urma de via|a. lata deci cit ele importanteste rolul acestui gaz pentru introjinereaviefii, cu toate ca proportia .sa in cuprinsulatmosferei este cu totul infima : daca ar fitransportat la sol la o temperatura de 0°C §i lapresiune normala, abia ar forma un strat cu ogrosime medie de 3 mm !.

Alaturi de gazele de.scrlse in label,atmosfera mai con- tine vapori de apa si o serie deirnpimtd.fi (praf, fum, bac- terii, polen etc).Continutul in vapori de apa al oceanului aerianclifera binein1;eles de la un loe la aitul, filndmult mai mare in regiunile acoperite dc paduri,deasupra mari- lor si oceanelor .si foarte redusin zona marilor deserturi. De asemenea, el diferade la un anotimp la aitul sau chiar de la o zi laalta. Cea mai mare cantitate de vapori de apa din

colcctia cristal ♦ ♦ 13

cuprinsul atmosferei se afla intre suprafatasolului §i inaltimea de 5 km. In fund;ie de continu tul in vapori de apa din aer, iau nasterecea|;a si norii, care genercaza cole maiimportante fenomene atmosferice.

Vaporii de apa impreuna cu bioxidul de carbonabsorb caldura radiata do suprafata Pamintului §i omentin in straturile joase ale atmosferei, undesint eonditiile cele mai favorabile viepi. Dacaaoeste gaze n-ar exista, tempe- ratura medie aaerului la suprafata globului ar scadea de la14,5°C cit este in prezent, la —23°C.

In privinta impurltatilor s-au facut in ultimavreme studii foarte amanun|ite, deoarece odata cudezvoltarea tot mai mare a industriei in multe |ariale lumii, crc-sterea ne- contenita a gradului depoluare a aerului din cauza fumu- lui fii a gazeloreliminate de co?urile fabricilor si uzinelor, adevenit o adevarata problems de stat, Pentru a neda mai bine seama ce inseamna aer poluat, vieiat deimpuritafi, sa amintim nurnai faptul ca deasupramarilor §i oeeanelor un metru cub de aer coniineabia 100—150 firicele de praf, in zonele montanepina la 300—400 particule, in timp ce deasupramarilor centre industriale confirm t ul acestora saatinga chiar 40 000—60 000 particule, ajungxnd sipina la 100 000.

Cit cintarcste aerul ?

Multa vreme s-a crezut ca atmosfera n-ar aveagreu- tate. Acest fapt s-a datorat experienteifacute de Aristotel, care, asezind pe platanul uneibalante o basica de bou do- zumflata si cintarind-o, a constatat ca dupa ce a introdus aer ininteriorul ei. echilibrul balantei a ramasneschimbat. Aristotel a omis insa faptul ca ba§icaumpluta cu aer si-a micsorat greutatea tocmai cucit cintarea aerul introdus, conform bineeunoscutului principiu al lui Arhimede (c. 287—212i.e.n.). Dar Arhimede nu se nasc-use inea !

Nimeni n-a mai tulburat secole de-a rindulconstatarca pe care o facuse unul dintre cei maimari invatati ai antichitatii. Abia dupa vreo 2 000do ani, in 1640 Galileo Galilei a dovedit pe cale

colcctia cristal ♦ ♦ 14

experimentala ca aerul are greutate. Pentruaceasta, in loe sa foloseasca o basica de bou, carei§i marea voiumul atunci cind se introducea aer ininteriorul ei, Galilei s-a servit de un balon desticla in care a compri- mat aer. §i balanla s-adezechilibrat, dovedind astfel greu- tatea aerului.

Baca aerul are greutate, inseamni ca exercita opresiune asupra tuturor corpurilor care se gasesc„cuf undate" In el. Acest fapt. a fost devedit cuajutorul primuluibarometru construit de catre Torricelli. Forfa cucare aerul atmosferic apasa pe unitatea desuprafata poarta numele de presiune atviosferica.

Toate corpuidle de pe supra£a|a Paralnluluisuporta pra-iunea aerului. Presiunea atmosferieareprezinta deci gj-.'.utatea coloanei de aer cu osectiune de 1 cm2 .si cu Inal- I: nea rnasurata dela nivelul respeetiv pina la limita supe- rioara aatmosferei. Se considers presiune normals for|;aCi! (.‘are aerul atmosferic apasa. asupramercurului din vas si care este cchilibratS de ocoloanS de mercur malta ele 760 mm dintr-un tub cusuprafata seetjiunii de 1 cm2 la nivelul marii si latemperatura de 0~C. Unei asemenea coloane do mercurii cores p unde pe cm2 o greutate de1 033 g. Deci pe fiecare m2 aerul atmosferic apasacu 10,33 tone..

Mergind si mai departe cu calculul vom afla caPamintui „suporta“ o greutate do 52*10ufc, carereprezinta masa in- tregei atmosfere,. echivalentaunui strat gros de mercur de 760 mm, ce ar aeoperiIn intregime suprafata terestra. Dar aceasta i mensa greutate a oceanului aerian nu reprezinta dedtabia. mai pufin de a milioana, parte din intreaga,masa a Pamintului care este estimata la 6- 10-Et.

lata deci cit de infimS este greutatea. aeruluiccmpa- rativ cu cea a globului terestru; ! Si cutoate aces tea trehuie sa tnen(,ionam ca presiuneaatmosferiea ce o suporta un om do talie mijloeie,nu e deloc neglijabila : 17 000 kg ! Insfi,practic, nu o simtim datorita eehilibrului ceexista intre presiunea aerului din interiorulcorpului nostru §i cea din exterior.

Pe verticals masa atmosferei nu este uniformdistri- buita : jumatate este concentrata pina la

colcctia cristal ♦ ♦ 15

inal(imea de aproximativ 5 km. 75% pina la 10 km,iar pina la 18— 20. km se afla mai mult de 9/10 dinmasa totals a atmosferei, raminind straturilor maiinalte abia 1/10.

In practica meteorologiea se foloseste mai desca imitate ele masura a presiunii atmosfericemilibarul (mbar), care este egal cu 1 000 dyne/em2 siechivaleaza cu 0.75 mm de pe coloana de mercur abarometrului. Deci pentru a obtine valoarea inmilibari a unei coloane de mercur de 760 mm vomefectua un calcul simplu :

= 1 013,8 mbar0

Daca dorim sa transformam in milimelri valoareapre- eiunii citita in milibari, raportul va fiinvers :

4De la construirea primului barometru al lui

Torricelli si pina in zllele noastre au trecut maibine de trei secole, timp in care acest instrumenta devenit tot mai perfec(io- nat. Astazi pentrumasurarea presiunii atmosferice se fo- losescbarometrele cu rezervor fix (tip Fuess) si curezer- vor mobil (tip Fortin).

Barometrul cu rezervor fix (fig. 1) este alcatuit dinur- matoarele par(i :

— tubul barometric (T), din stiela cu lungimeadc 85— 88 cm si cu diametral de 7—8 mm, care are lapartea infe- rioara o ingustare (B) ce impiedicaaerul sa patrunda in spatiul vid de deasupramenisculux din tub. La partea in- ferioara, tubuleste prevazut cu o garnitura metaliea (g), princare se fixeaza de rezervor ;

-rezervorul barometrului (R), este format dintrei piese : eapacul (C). cu un mic orificiu. cu unsurub de presiune (p), care permite comuniearea cuexteriorul a mercu- rului din barometru ;

— fundul rezervorului (f), cu un orificiucentral la care se poate adapta un surub (s) pentruastuparea etan?a a gurii tubului barometric ;

—- mijlocul rezervorului (m), care este un inelmetalic, avind o diafragma cu un orificiu central

colcctia cristal ♦ ♦ 16

mai mare prin care patrunde gura tubului barometricsi alte cinci mai mici ;

eoleepa cristal ♦ ♦ 17

•— scara barometrica, situata la parteasuperioara a tubului de protec|ie (P) ce seinsurubeaza in eapacul rezervorului. Gradajiile sefac intre limitele 400 si 780 mm pentru stat,iilede munte si intre 600 §i 800 mm pentru cele de lamica altitudine, Scara se gradeaza din mm in mm,iar pentru aprecierea zecimilor exist a un vernier(V), care se mahcvreaza cu ajutorul unui ?urub cuctemaliera (E). Scara barometrului este argintata§i protejata de un tub cilindric de stiela (Sc) ;

— terrnometrul alipit (A), care are rezervorulapropiat de tubul barometric ,?i care se folosestela determinarea temperaturii incintei in care segaseste barometru-1, pentru aplicarca corfectiei detemperatura.

Barometru] se insialeaza in pozitie verticals,pe un pe- rete solid, cu rezervorul la 80 cm depardoseala carnerei.

Barometru cit rer-emorui mobtl sc deosebestc da primulnumai prin ccml'ormatia rezervorului, care e formatdin- tr-un cilindru ele -stiela strins elans intredoua garni turi metalice. In ciiind.ru se aflamercur, actionat cu ajutorul unui surub inferior,care ridica sau coboara fundul rezervorului mobil,confcctionat din pick’ dc caprioari. Inainte deefectuarea determinarilor de presiune se proeedeazala aduoerea meniscului mereurului din rezervortangent la virful unui dinte de material plastic,care se afla pe pere- tele rezervorului. Presiunease citeste prin fixarea vernie- rului tangent lameniscul mereurului din tubul barometric.

In funetie de variatiile de temperatura, delatitudine si dc altitudine este necesar cadeterminarilor de presiune sa li se aplieecorectiilo respective.

O larga intrebuintare o au §i barometrele metalice(cine- roicle), care functioneaza datorita deformariisub influenfa varia$iilor de presiune a uneia saumai multor cochilii me- talice confecjionale dintabla elastica (alpaca, bronz — fos- foros,neusilber etc.), numite capsulele Vidi. Suprafatacapsulelor este ondulata pentru a prezenta osuprafata mai mare de contact cu aerul Inconjuratorsi au in interior vid partial. Partea superioara acapsulei se cupleaza cu o lama clastiea, careprintr-un sistem de pirghii transmite defor- marile

18 ♦ colecjiacristal ♦

produse de presiunea atmosferiea, ce mai apoi sintinregistrate pe o scara gradata in mm cu ajutorulunui ac indicator. Barometrele metalice sintetalonate cu ajutorul barometrului cu mercur.

Pe aeelasi principiu este alcatuit si altimetrul,care, pe linga scara barometric^ propriu-zisa, maiare o alta rnobila, gradata in mctri- inaltimedeasupra nivelului marii.

colectia cristal 83

Ilelicful baricTorrioelli a ohservat ca Inaltimea coloanei de

mercur sufera osciiaitii in strinsa legatura cuschimbarea vremii. Astfel pe masura ce wemea seinrautatea si cerul se aco- perea cu nori desi, dincare Sneepea sa pioua, inaitimea coloanei de mercureobora tot mai mu;t. In schimb dupa o perioada detimp umeda ai ploioasa, daca vremea devenaa treptatfrumoasa §i stabila, mereurul se ridica in ,tubulbarometric. De asemenea, tot el a mai eonstatat camaltirnca coloanei de mercur din -barometruprezinta fluctua|ii de la un loe la aitul, chiar giin zone cu .relief de&tul de asema- nator, precum§i in timpul unei zile.

Prin eercetarile Intreprinse de-a lungul anilor

Pentru inregistrarea pe un timp mai indelungat (ozi, o saptamina) a oscilatiilor presiunii

atmosferice se folosesie. buragraful (fig. 2). Acestaare ca plesa receptoare o coloana de capsule Vidi

(C), cuplata cu un sistem de pirghii (P), cetransmite deformarile capsulelor unei lamele

(1), .care le in- rcgistreaza pe o diagrams fixatape un tambur actionat dc un meeanism de ceasornic

(T). Etalonarea barografului se face tot incomparable cu variafiile presiunii aratate de un

barometru cu mercur.

Fig, 2 Barograf ul

colectia cristal 83

s-a ajuns la concluzia ca presiunea atmosferieasufera modificari :im- portante datorita unor cauzecum ar fi : meaizirea inegala a-suprafeteiterestre, saspeetaii diferit al reiiefului,distribu- \x& oceanelor §:i uscatului.

De aceea. pentru a -se unmari variatiilepresiunii atmo- sferiee la suprafata Ramintului s-au alcatuil harti in .care sint insemnateva.orile .asesteia, la un moment; flat la toatestatiiiemeteoro’ ogicede pe Intreg g'lobul. Deasemenea s-au mai alcatuit harti In care se inscriuva orile medii lunare sau anu.ale. Indiferentpentru ce perioada de timp se intoc- mesc acesteharti, vaioiiie cu aceeasi presiune atmosferiea

1 ♦ colecjiacristal ♦

g — Meteorologie... ffirS formulase unesc prin liniicontinue numite izobare (in }imba greaca : izos =egal, baros — presiune). De obicei izobarele setraseaza din 5 in 5 mbar. Pe o asemenea harta cuizobare se contureaza regiuni cu presiuneatmosferiea ridicata saudimpotriva coborita, precum §i zone de treceredintre ele.

Aspectul unei har|;i cu distributia presiuniiatmosferice devine, deci, foarte asemanator cu alunei harp topografice, unde este redata infatisareaformelor de relief. Prin analogic, au fost denumiteharfi ale reliefului baric (fig. 8). Daca privim o asemeneaharta avem o imagine clara asupra reparttyieipresiunii atmosferice fie pe suprafata globulin fiepe a unui continent sau chiar a unei $ari.

Deosebim astfel regiuni cu presiune atmosferiearidicata fin cazul latitudini’or temperate — decisi pentru tar a noastra — cu va ori de peste 1015mbar) numite maxims barometrice sau anticicloni incuprinsul carora presiunea aerului creste de laperiferie catre centru, unde in mod obisnuitvalorile ating 1 025—1 030 mbar, dar care in modexceptional pot urea chiar pina la 1 070 mbar.

Opuse lor sint aeele regiuni cu presiuneatmosferiea coborita (990—1 000 mbar, dar uneori §isub 950 mbar) denumite minime barometrice, depresiuni baricesau cicloni, unde valorile presiunii aerului scad de laperiferie catre centru.

Anticiclonii sint analog! pe harta topograficamun^ilor 5i dealuriior inalte, ce depasesc prinmasivitatea si inalti- mea lor zonele mai joase derelief care le inconjoara. Ciclo- nii sintasemanatori cimpiilor si depresiunilor marginite demunt-i sau de dealuri.

In afara acestor forme barice principale se maidisting $i zone de tranzitie sau de legatura, carela rindul lor amin- tesc in linii mari diferiteforme de relief. Dintre acestea mentionam :

— dorsala anticiclonica, ce reprezinta, de fapt, opre- lungire a anticidonului, delimitate prinizobare in forma de U de zonele cu presiuneatmosferiea mai coborita ?i care este aidoma unui

colec^ia cristal ♦ ♦ 2

bot dc deal, ce patrunde adinc spre zonele de ses ;— talvegul baric, care este o prelungire a

ciclonului, deiimitata de izobare in fcrma de V, dezone cu presiune

colec^ia cristal ♦ ♦ 3

— atnvusferica mai ridicata, §1 este analog pe oharta topo* grafica cu aspectul unei vai fluviatile;

— saua barica, constituie o zona de legatura intredoi anticicloni si doi cicloni §i poate fi asemuitacu o sa ce leaga doua rnasive muntoase si despartedoua vai.

Doi cicloni pot fi unift printr-o zona depresiune atmo- sferica mai coborita ce poartadenumirea de culoar de- ptesionar. In cazul in careexist a mai multi cicloni (4—8) legati printr-unasemenea culoar formatia barica poarta denumirea defamilie de depresiuni sau de cicloni.

La fel §i doi sau mai mu’ti anticicloni pot fiuniti prin- tr-un cimp de presiune atmosferiearidicata, ce poarta denumirea de briu anticic'onic.

6 ♦coleefiacristal ♦

Daca intre forme le de relief si cele alecirnpului baric exists asemanari destul deevidente, trebuie totusi sa re^i-nem ca exista §io deosebire esentiala, ce consta In faptul ca Intimp ce formele reliefului terestru au luatna§tere de mii de secole, iar modificariie pe carele sufera in timp sint practic impereeptibilesimturilor noastre, cele ale reliefului baric sinti'ntr-o continua mi§care. si transformare, avinddeci o existenta efemera,

Prindpalele centrede actiune atmosferiea de pe glob

Datorita observatiilor facute la statiilemeteorologice de pe cuprinsul globului — uneledintre ele cu un sir de observatii ce depa5e.se 100

ani — s-a constatat ca presiunea atmosferieaprezinta valori diferite in funcpe de latitudi-nea geografica.

Daca privim o harta cu reparti pa anuala apresiunii atmosferice pe glob (fig. 4), observam 0

alternanla a zonelor cl: presiune atmosferiearidicata si coborita. De pilda, in zonaecuatoriala (aprox. 0—20° latitudine nordica sisudica) persists tot timpul anului un regim depresiune atmosferieacoborita nlimit briul de minimaecuatoriala.

Fig. 3 Reiiefuibaric

36 -#> colecliacristal t

# eoieejia cristal ♦ 5

De o parte de eealalta a aeestui brio, is zoneletropi- cale ale Pamintului (20—40° latitudinenordica $i sudica) .se afla doua zone de presiuneatmosferiea ridicata ce poarta denumirea de briurilede maxime tropicale.

In zonele latitudinilor temperate (40—65°latitudine nordica §i sudica') apare o succesiune decicloni §i anticicloni a caror pozipe geografica este instrxnsa interdependen (a cu schimbareaanotimpurilor.

In sfirsit in regiunile polare si subpolare (65—90° latitudine nordica §i sudica) predomina aproapetot timpul anului un. regim de presiune atmosferiea ridicata.

Dar mult mai interesanta este reparti|iapresiunii at- mosferiee pe suprafata globuiui inanoiimpurile extreme ale anului. Cu exceptia zoneiecuatoriale, pe suprafata te- restra apare oalternanta de forme ale reiiefului baric— cicloni §i anticicloni -— cu o mare influentaasupra evo- lutiei vremii aproape pe toatemeridianele globuiui. Tocmai de aceea ace?ticicloni si anticicloni au primit denumirea de centride acfiune atmosferiea.

In semr.sl.rul rece al anului (octombrie—aprilie) (fig. 5) asupra emisferei nordiceacponeaza urmatorii centri barici principal :

— anticiclonul ruso-sibertan (euroasiatie) ia nasterela Inceputul toamnei in partea de nord a muntilor

Fig. 4: Repartitia anuala a presiunii atmosferice pe glob

Fig. 5 Reparti fla presiunii atmosferice pe globin luna ianuarie

6 ♦colectiacristal #

XJrali, pentru a se extinde apoi treptat, oeupindcea mai mare parte a Siberiei $i jumatatearasariteana a continentului european. Presiuneaatmosferiea medie in eentrul aeestui an tide: oneste in jur de 1 030—1 035 mbar, dar nu de purineori poate depasi 1 050 mbar. Dorsala sudvestica aanti- eiclonu'ui ruso-siberian patrunde de obiceila Inceputul ier- nii pina in eentrul fi sud-estulEurope:!, inf luentind deci si fara noastra.Incepind din a doua parte a lunii februarie ariaaeestui anticiclon se restringe treptat, iar spreinceputul lunii mai, 11 mtllnim din nou la loculsau de formare. Activitatea sa in semestrul eald alanului este eu totul in- tlmplatoare. In timpuliernii menfine o vreme relativ fru- moasa, darfriguroasa, cu nopti geroase cind temperaturaaerului la noi in tara coboara adesea sub —25® C,chiar ?i in regiunile de deal si de eimpie ;

•— depresiunea islandeza se formeaza in parteasepten- trionala a Oceanului Atlantic, aproximativin sudul insulei Islanda, avind o influentadeosebita in lunile octombrie—decembrie si in mar tic. Ana ss, de ini.s.uen^a. scextinde -a.su- pra intregii parti nordice aAt'.anticu ui, dar deseori si asupra vestu ui ;jinordu ui Europei detemrmnd o vreme umeda, nu prearece, bogata in precipitafii, mai ases sub forma depioaie. Centrul depresiunii are In medie valori alepresiunii atmosferice in jur de 989 mbar, dar incazuri de exceptie coboara si sub 950 mbar, fiinddeci destul de apropiate de valorile cicionilortropicaii ;

coleefia cristal♦♦

ciclonii mediteranseni xsi au loeul de obirsie in ba-zinul vestie si central-nordic al Mediteranei

(insulele Ba-

1 #colecfiacrista! ♦

lesre, golful Genua, Marea Tireniana, golfulVenefiei) ,ji ac- tivitatea lor se manifestsincepind de la sfirsitul toamnei pina in timpulprimaverii. Adincimea acestcr cicloni este mairedusa decit a depresiunii islandeze —• in medie injur de 1 000—1 005 mbar — si numai rareoripresiunea atmosferiea poate cobori sub 980 mbar.Din locul lor de formare ciclonii mediteraneeni sedeplaseaza pe diferite traiectorii catre Mediteranarasariteana, peninsula Balcanica, Ungaria ?iRomania, patrunzind adeseori pina la Marea Neagra.Ei mentin o vreme umeda si bogata in precipitatii,uneori sub forma de ninsoare, alteori chiarlapovifa si ploaie. Cind aria lor de influenta vinein contact direct cu dorsala anti- ciclonului ruso-siberian, determina nu numai caderi abundente deprecipitatii, dar §i intensificari deosebite alevintului dind nastere viscolelor din nordulBulgariei, in Cimpia Romana, Dobrogea, Moldova ?isudul Ucrainei ;

— anticiclonul nord-american se formeaza spre sfirsi-tul toamnei deasupra partii centrale si sudice aCanadei si a nord-vestului Statelor Unite, de undese deplaseaza catre sud influentind o mare parte acontinentului nord-american. Fara a avea aceeasiintensitate ca anticiclonul ruso-siberian(presiunea atmosferiea depa$e§te rareori valoareade 1 025 mbar), anticiclonul nord-americandetermina o in- rautatire simtitoare a vremii inzonele amintite unde cade- rilor abundente deninsoare le urmeaza geruri intense, cindtemperatura aerului coboara uneori §i sub —30° C ;

—- depresiunea aleutinelor poate fi considerata ca oreplica a depresiunii islandeze in Pacificul denord. Ia nastere de-a lungul partii de sud aintinsului arhipelag al Aleutinelor, influenfindinsa §i partea vestica a Alaskai si a Canadei, undedetermina o vreme umeda §i inchisa cu cefuri per-sistente §i uneori cu precipitatii abundente.Centrul acestei depresiuni atinge in medie valoride 995—1 000 mbar. In semestrul eald al anului(aprilie—octombrie) (fig, 6”) intervin, cum e sifiresc, modificari importante in structurareliefului baric in emisfera nordica a Pamlntului,generate de gradul de incalzire diferit al

colecjia cristal ♦ ♦ 2

oceanului §i uscatului.In aceasta perioada a anului centrele de

presiune atmo- sferica ridicata se formeazadeasupra oceanelor, In timp ce deasupracontinentelor, care se incalzesc intens, iaunastereo serie de depresiuni ;

•— anticiclonul azoric isi are looul de origine inregiunea insulelor Azore, actionind aproape in totcursul anului, insa cu deosebire primavara §i vara.Alimentat cu aerul eald al1 tropicelor anticiclonulazoric se deplaseaza vara la nord de insulele Azoreinfluentind vestul si central continentuluieuropean. Intensitatea sa este in jur de 1 020—1025 mbar, dar valorile presiunii atmosferice potdepasi uneori chiar1 035 mbar. Citeodata aria lui de influenta seextinde si in partea sud-estica a Statelor Unite,in timp ce spre rasarit dorsala sa patrunde pina insud-estul Europei. Transported aerul mai umeddinspre ocean, anticiclonul azoric aduce o vremeracoroasa. si instabila, caractei’izata prin ploimai ales sub forma de aversa, insotite dedescarcari elec- trice, pe care le intilnim destulde frecvent in timpul pri- maverii si verii in taranoastra ;

— anticiclonul kavmiian se formeaza deasupra insule-lor Hawaii din Pacificul de nord, avind o arie deinfluenta foarte largf, pina pe coastele vesticeale continentului non I ameri'-nn, undo determina ovreme racoroasa si mai unii dii dk'eil in cazulanticiclonului azoric. Centrul aeestui anticiclon,a carui durata este specifics mai cu seama haulerde vara, este mai intens decit anticiclonul azoric(1 027—1 030 mbar) ;

— depresiunea arabd, cu aria sa de forma re carecu- pr'nde partea de vest a Pakistanului, Iranul,si cea mai mare parte a peninsulei Arabia seextinde adeseori pina in zona Anatoliei a sud-estului teritoriului european al U.R.S.S.-ului, §iin sudul Asiei Centrale Sovietice. In cea mai mareparte din aceste regiuni favorizeaza patrundereaaerului eald §i uscat incit zile in sir mercurultermometre- lor urea pina la valori de peste 40°C.Foarte rar influenza sa se resimte si in taranoastra, determinind zile canicular® in deosebi in

colecjia cristal ♦ ♦ 3

lunSe iulie si august. In schimb prezenfa depre-siunii arabe are o influenta cu totul diferitaasupra partilor de sud si sud-vest alecontinentului asiatic, unde favorizind circulatiaaerului umed inspre oceanul Indian, determina ploideosebit de abundente. Centrul aeestei vaste depre-siuni evolueaza in jurul valorii de 1 000 mbar.

In emisfera sudica, unde oceanul oeupa intinderiuriase, nu exista in general deosebiri sezoniereesentiale intre principalii centri de aejiuneatmosferiea. Cu toate aeestea in semestrul eald aianului, octombrie—aprilie, d'-ja cauza

colecjla cristal ♦ ♦ 4

mosferica evolueaza in jur de 1 007 mbar, Monfinluni in §ir in zonele respective o vreme uscata ?icaniculara, cind temperatura aerului depasestefrecvent 45°G.

In tot timpul anului deasupra oceaneloremisferei su- dice acfioneaza centrii de presiuneatmosferiea relativ ridicata :

— anticiclonul sud-atlantic (Sf. Elena) — sinonim anti-

incalzirii excesive a continentului australian ?i apartii de sud a Ai'ricii, iau nastere in aceste regiuni doua zone depre- sionare mai restrinse (depresiunea nord-australiana si depresiunea siid-af riccmd), ambele avind o arie de influenza care nu depaseste conturul continental, iar presiunea at-

colecjla cristal ♦ ♦ 5

ciclonului azoric — are o arie de influenta cecuprinde in- tregul bazin sudic al OceanuluiAtlantic. Actiyitatea sa este mai pregnanta 111timpul iernii australe cind presiunea at- mosfericadepaseste 1 020 mbar. Mentine de regula o vremeealma si frumoasa, saraca in precipitatii.

•— anticiclonul sud-indmn (Sf. Mauriciu) ceva mai in- tensdedt precedentul (1 027 mbar) in timpul iernii. Seformeaza in partea de sud a insulelor Mauriciu,avind o larga arie de influenta ee cuprindeintregul bazin sudic al Oceanului Indian undementine o vreme destul de asemanatoare cu cea dinzona Atlanticului de sud ;

■— anticiclonul sud-pacific (insula Pa$telui) ocupa ingeneral bazinul sud-estic al Oceanului Pacific,unde mentine aproape tot timpul anului o vremefrumoasa si calma cu lungi perioade lipsite devint. Centrul anticiclonului are valori ce rardepasesc 1 020 mbar.

Datele privind valorile cimpului baric pentrucentrii de actiune atmosferiea mentionati se referala presiunea medie multianuala. Este insa cazul saremarcam ca valorile presiunii atmosferice pesuprafata globuiui prezinta in cazuri de exceptievariafii deosebit de mari. Astfel, pe giobul te-restru cea mai ridicata presiune atmosferiea (1083,8 mbar sau 812.8 mmHg) s-a inregistrat la 31decembrie 1968, la Agata in podi§ul SiberieiCentrale (U.R.S.S.), iar cea mai scazuta (877,2mbar sau 657,9 mmHg) in insula Guam (S.U.A.) dinPaeiiicul de vest la 24 septembrie 1958, in timpultrecerii unui taifun.

Unde este limitssicperioara a atmosferei?

E §i firesc ca aceasta intrebare sa si-o fi pus-o oamenii inca din cele mai veehi timpuri, scmtindintinsul nemargi- nit al cerului in cautareanorilor aducatori de ploi, dupa indelungate zile deseceta. f?i e foarte posibil ca ei sa fi aso- eiatlimita superioara a atmosferei cu virjurile celor mai inaltinori ce strajuesc bolta cerului.

Daca privim mai a tent cerul, dupa apusul

colecjla cristal ♦ ♦ 6

Soarelui, ob- servarn mult mai sus si alfi nori cuforme ciudate. Seaman! cu un §ir de benzi subfiride culoare alba sidefie, irizafi sub luminacrepusculului in nuanfe abia sesizabile de portoca-liu, verde, violet sau ro?u. Par aidoma unorfranjuri desprinse dintr-un cureubeu. Din cauzaco’eritului lor au fost denumifi nori sidefii si s-acalculat ca inaltimea lor depaseste cu mult pe ceaa norilor de furtuna, ajungind pina la 25 km.

44 ♦ colectia cristal ♦Si tot inceasul amurgului mai pot fi observati si alti noriparca mai subtiri decit primii, asemanatori unorfila- mente ce selipesc intr-o culoare argintiu-albastrie. Sint atit de straiucitori ca uneori potfi vazuti, in zona latitudinilor temperate, chiarsi in timpul noptii. Englezii ii denumesc chiar'midnight clouds (nori de la miezul noptii). Inca dinsecolul al VII-lea, astronomul si filozoful arabAlgasen a stabilit, pe baza unor calcule geometrice,inalpmea lor cam in jur de 55 km. Mai tirziu,reluind calculele astronomului arab, Johannes Kepler(1571—1630) indica o inaltirne si mai mare aacestor formatii noroase atit de neobisnuite : 75—80 km.

Uneori asemenea nori lumino§i apar pe boltacerului §i in faptul diminefii. Formafiunilenoroase de acest fel au constitu.it un criteriuferm de apreciere a inr.iiimii, pina unde se banuiaca se intinde invellsul gazos al Pamintu- Iui,deoarece lumina crepusculului se datoreaza straturilordin ce in ce mai inalte ale atmosferei caredifuzeaza lumina solara. Cercetari mai recentefacute de acadernicianul so- vietic V.G. Fesenkov(1889—1972) au adaugat noi limite stratului dinatmosfera, pina la care apare lumina crepu-sculara, stabilindu-1 la 280 km.

Citeodata intunericul noptilor este fulgerat deo dira de lumina care dureaza doar o clipa. Nu estealtceva decit scurta traiectorie prin spatiulatmosferic a unui meteorit care cade pe Pamint cuviteze cosmlce in jur de 100 km/s. Meteoritii maipoarta denumirea popular! de stele caza- loarc. Ajungindin straturile atmosferei cu densitati din ce in cemai mari, devin incandescenti in urma frecarii cuaerul. lasind acea dira luminoasa pe bolta cerului.S-a stabilit ca limita acestor straturi estecuprinsa intre 70 §i 120 km. Cu ajutorulfotografiilor facute asupra traiectorii- lormeteoritilor prin spa|;iul atmosferic s-au stabilitdensi- tatea si compozitia straturilor de aer,precurn si dix’ecfiile de deplasare a curentiloraerieni in paturile inalte ale oceanului aerian.

colecfia cristal ♦ ♦ 8

Spre deosebire de zonele tropicale §iecuatoriale, in zo- nele temperate ale planetei,trecerea de la zi la noapte §i in vers nu se facebrusc, ci aproape pe nesimtite. Pe masura ceSoarele coboara tot mai mult sub linia orizontului,stra-fturile din ce in ce mai inalte ale invelifuluiatmosferic difu-? zeaza lumina astrului zilei,astfel ca bolta cerului ramine luminata multe orein sir. Cercetarile efectuate au constatat ca acestfenomen este datorat unui strat ina<t al atmosferei cuproprietafi luminiscente a carui inaltime este in jur de300 km.

In lungile nopti polare, mtunericul este uneoriintrerupt de aparitia celui mai spectaculos fenomendin cuprinsul atmosferei, aurorele polare. Acesteaparitii parca inadins plasmuite sa intrerupaintunericul lunilor de iarna au loe in straturilesi mai inalte ale atmosferei situate in jur de 1200 km.

Dincolo de aceste limite densitatea atmosfereiscade tot mai mult, devenind practie neglijabila,in a§a fel incit no- tiunea de gaz, cu care denumimaerul atmosferei, nu mai are practic sens, dinmoment ce la altitudinea de pesfce1 500 km distant a dintre doua molecule de aer estede aproape 1 000 m. Acest grad de rarefiere aaerului depa- Seste limita celui mai perfect vidobfinut in laboratoarele de fizica. De la acesteinaitimi inveli§ul atmosferic are o densitate totmai apropiata de cea a spapului interplanetar.

Unii cercetatori au extins zona superioara ainvelisului gazos al Pamintului pina la distanta de6 000 km. aceasta fiind limita pina la care seresimte influenza cimpului magnetic terestru.

In mod practic nu se poate spune ca atmosferaare o limita superioara bine definite. Se consideratotusi drept o limita arbitrara inalfimea de 10 000km, acolo unde densitatea atomilor din cuprinsuloceanului aerian este identica cu cea a spafiuluicosmic.

Au fost §i unii cercetatori care, pe baza unorconside- rat-ii teoretice, au situat limitasuperioara a atmosferei la inaitimi si mai mari.

colecfia cristal ♦ ♦ 9

Astfel cercetatorul H. Faetzold fixeaza aceasta limitapina la 20 000 km. La inceputul secolului nostra,fizicianul polonez M. Smoluchowski (1.878—1917)considera chiar ca inveli§ul gazos al planeteinoastre se extinde pina la 42 000 km deasupraecuatorului §i pina la 28 000 km in zona polilor,acolo unde se presupunea, teo- retic, ca forj.a deatracfie a vitezei terestre este echiiibrata defor(a centrifuga.

Spre mal(imiie oceanului aerian

Cercetari instrumentale asupra diferijilorparametri ai oceanului aerian au inceput cum e §ifiresc abia din secoiul al XVII-lea, odata cudescoperirea barometrului, termometrului,higrometrului, anemometrului etc.

Promotorul acestor experience a fost mar elematemati- cian si filozof franeez Blaise Pascal, In1647, la pufin timp dupa descoperirea barometruluide catre Torricelli, Pascal expune la „Academi.aFranceza“ o anipla lucrare in care printre alteleexplica neeesitatea masurarii presiunii atmo-sJ’erice in altitudine. Tot el, la 19 septembrie1648, face pri- mele masuratori ale presiuniiaerului in regiunea masivului Fuy de Dome (1 465 m)din Podi§ul Central Franeez. Cu acest prilej Pascala observat ca pe masura ce cre?tea alti- tudineainaltimea coloanei de mercur a barometrului sca-dea tot mai mult. El si-a continuat experientele laClermont-Ferrand, la Paris §i mai apoi in Suedia,ajungind la concluzia ca scaderea presiuniiatmosferice in raport cu ina'timea se datorestefaptului ca in timp ce pe tarmul marii — laaltitudinea de 0 m — apasa intreaga greutate aatmosferei, regiunile mai inalte suporta numai oparte din masa acesteia. Si tot Pascal este celcare pentru prima oara rinite icleea ca atmosferadevine tot mai rata, eu cit stratu- rile de aer sintmai indepartate de suprafata Pamintului, unde, cume si firesc, suporta cel mai in tens efectul forteigravita|iei terestre.

Ipoteza a fost verificata practic de cercetarileefeetuate de meteorologul franeez Horace-Benedict deSo assure (1740—1799) cu prilejul unei temerare, dar

colecfia cristal ♦ ♦ 10

reunite ascen- siuni, pe care a facut-o in 1787 pecel mai inalt virf al Eu- ropei, Mont-Blanc (4 807m). El a constatat pe masura ce escalada virful nunumai ca presiunea aerului scadea tot maiaccentuat, dar si faptul ca aerul devenea din ce ince mai rar, facind tot mai dificila respirafia.

Catre sfirsitul secolului al XVIII-lea o seriede cercetatori folosesc in escaladarea paturilorinalte ale oceanului aerian baloanele, umplute lainceput cu aer eald, apoi cu gaze mai u§oare decitaerul. Dintre numeroasele ascensiuni din acel timpse cuvine sa rernarcam pe cea intreprinsa la1 decembrie 1783 de catre flzicianul franeez Jacques-Alexandre Charles (1746—1822) care se ridica cu unaero- slat pina la 3 467 m altitudine, masurinditotedata §i presiunea atmosferiea.

La inceputul secolului ai XlX-lea in anii 1803Lhoest in Germania si in 1804 Gay-Lussac si Jean-BaptisteBiot (1774—1862) in Franf.a fac noi-ascensiuni-euajutorul balo- nului, ultimii atingind inaltimea de;6S77 >m, executincl o serie de masuratori asuprapresiunii, temperaturii si ume- zelii aerului ladiferite niveluri.

La 5 septembrie 1862, meteorologul englez Glaisher,im- preuna eu aeronautUl Coxwell efectueaza oexeeptionala ascensiune pina la 8 000 m cu ajutorulunui balon, con- statind „pe viu“ dificultateadeosebita a adaptarii omului la conditiile de via|adin straturile inalte ale atmosferei.

Mai tirziu, catre sfir§itul secolului al XlX-lea, s-a trecut la masurarea directa a valorilor depresiune, temperatura si umiditate a aerului cuajutorul meteorografelor, care erau instalate pe nistebaloane, fara a mai fi necesara pre- zenfa omului.Prima experien^a in acest fel a avut loe la Paris,in 1892, si se poate spune ca acest an reprezintapunctul de inceput al unei noi stiin|;e, aerologia, acarei important! este astazi unanim.recunos.cuta §ia carei foloase practice sint cu totul deosebite.

Treptat s-au intrebuintat pentru ascensiuneainstru- mentelor inregistratoare zmee speciale, iarmai apei baloa- nele-sonda. La 17 decembcie 1912 SaPavia, in Italia profe- sorul Gamba a reu§it sainalfe un balon-sondafpina la inaltimea de 37 700m, record absolut realizat cu acest sistem de

colecfia cristal ♦ ♦ 11

baloane. Datele furnizate de baloanele-sonda, desifoarte prefioase, reclamau un mare eonsum de timpneeesar atit pentru ascensiunea balonului, cit §i.pentru recuperarea in- strumentelor ata§ate lui.

3 colectia cristal #♦ 12

Pentru ca timpul sa nu mai constituie unimpediment in valorificarea datelor, in anul 1930s-au cons trait primele radio sonde. La balonul-sondaa fost asociat un mic post; de radio emisie cu unmeteorograf inregistrator, construit din- tr-unbarograf, un termograf si un higrograf, careemiteau la fiecare pozifie stabiiita initial citeun mesaj radio, recep- ^ionat mai apoi de stabileaerologice de la sol. In acest mod nu se mai puneaproblema recuperarii aparatelcr inregistratoare.Daroricit de eficiente erau da'tele furnizate deradiosonde, oamenii de $tiinf.a au continuat sa fieinteresati in observarea directa a inveli§uluigazos al Parnintului, spre a avea o viziune cit maicuprinzatoare asupra multitudinii de fenomene ce sepetrec in straturiie sale.

Unul dintre cutezatorii vazduhului a fostprofesorui Auguste Piccard de la Universitatea dinBruxelles, care im~ preuna cu asistentul sau V. Kipferau confecfionat dintr-o tesatura cauciucata unba’on de dimensiuni uriase pe care 1-au umplut cuhidrogen. In nacela aerostatului — care era deasemenea de construcfie special! — au instalatnumeroase aparate pentru masurarea unei game foartevariate dc parametri ai atmosferei fi ai radiafieisolare. Ascensiunea a avut loe cu succes in mai1931 ating'indu-se inaltimea dc 16 000-m. Inlaborioasa lor incercare, cei doi cercetatori auconstatat in primul rind schimbarea treptat! aculorii cerului, care, trecind de la albastrudeschis la albastru in- tens, capata mai apoinuante violete, devenind in cele din urma negru,presarat cu o puzderie de.stele, ca in timpulnoptii. Acest fapt isi gase?te explicatia datorita.rarefierii tot mai accentuate a invelisuluigazos:al Parnintului, pe masura ce ina'timeacreate. Ei sint primii cercetatori care au rcusitsa patrunda pin! dincolo de limita superioara atro- posferei ajungind in stratosfera, invelisatmosferic ce fusese depistat cu citeva decenii maiinainte pe baza datelor eulese cu baloane‘.e-sondede aero’.ogul franeez Leon Teisserenc de Bort (1855—1913). Un an mai tirziu profesorui Piccard faceo noua ascensiune. de astadata atingind 16 940 m.cu care prilej efectueaza o serie de cercetari

colecfia cristal ♦ ♦ 13

amanuntite asupra in- tensitatii radiafiilor solare§i asupra caderii meteorifilor.

Interesant de remarcat este ca pin! dupa cel de-al doi- lea r!zboi mondial nu a mai putut fi dep!sita inaltimea de 37 700 m atins! in 1912 deba'.onul-sond! lansat la Pavia de profesorui Gamba.Abia in 1947, americanii folosind ra- chetelegermane V2 — de trista amintire — le dau o alt!destinatie, transformindu-le in rachetemeteorologice. In acel an, la White Sands, instatu! New Mexico (S.U.A.), este lansat! o rachetameteoro ogica, care atinge .-inaltimea de 187 km.12 ani mai tirziu, la 2 ::anuarie 1959, estelansat!, in Uniunea Sovietica, prima rachetacosmic! in dircqpa Lunii. care strabate, cum e §ifiresc, intregul inveli? al atmosferei.

Astazi se folose§te o serie intreaga de rachetemeteoro- logice de cele mai t'elurite titluri, cepot transporta la mari inaitimi sarcini utile de300—500 kg.

Racheta de sondaj meteorologie este dotata cu aparatede masura a parametrilor meteorologici, cu undispozitiv de transmitere a informatiilor si cu oinstalafie pe sol care re- ceptioneaza sidescifreaza datele. Initial rachetele utilizaucombust ibil lichid. In ultima vreme este tot maides folosit combustibilul solid, alcatuit dintr-unamestec de amine cu liant plastic, care poateasigura ascensiunea aparatelor de masura pina laaltitudini de peste 150 km.

Lansarea rachetei se face de pe o rampa spedala,fiind pusa in pozifie de tir la sol, dupa un unghide inalfime in funcfie de efectul vintului asuprarachetei. Valorile rnasu- ratorilor obfinute sintinregistrate la bord si apoi recuperate dupaparasutarea virfului rachetei, sau transmise directla stadia de recepfie de la sol.

Corpul rachetei (fig. 7) cuprinde doua parti :virful, sau ogiva ?i com par timentul cuechipamentul respectiv. In ogiva rachetei se aflatermometre cu rezistenta electrica (R), caremasoara atit temperatura atmosferiea, cit §i tem-peratura manometreior termice (m) cu care esteprevazuta racheta. Termometrele masoara o gamafoarte larga de temperatura, cuprinzind valori

colecfia cristal ♦ ♦ 14

aproximativ intre —100° §i +300°C. Tot in ogivarachetei se mai afla balometrele (B). al caror roleste de a masura intensitatea radiatiei solare.Transmiterea datelor se face cu ajutorul unuiemitator radio (E), iar stabilirea coordonatelorogivei in timpul zbo- rului se asigura cu un sistemradioradar (M). Blocul de ali- mentare a racheteieste format din baterii cu pile uscate siacumulatori (L), care functioneaza la anumitetensiuni. In plus racheta mai poseda patru aparatefotografice (F) pentru determinarea pozifiei salein spafiu.

Racheta meteorologiea pentru determinareavitezei si direcjiei vintului are o incarcatura defoite sau ace metalice, ce pot fi reperate cuajutorul unui radar. Cind racheta a ajuns lainaltimea maxima a traiectoriei, foifele metalicesint evacuate din tub §i se irnprastie in spafiu ;fiind mai grele decit aerul. incep sa cada sprePamint. Traiectoria t'oifelor metalice esteinregistrata cu ajutorul radarului, care determinaaltitudinea lor calculeaza direefia §i vi- tezavintului.V'ty. 7 -ftachetS meteorologiea

colecfia cristal ♦ ♦ 15

16 #colectiacristal ♦

.. Alte rachete sint prevazute cu sonde, care sesepara de racheta cind aceasta a at ins virfultraiectoriei, iar masu- rarea elementelormeteorologice se face in timpul coboririi cuajutorul aparaturii ce se afla in respectivelesonde.Investigates atmosferei cu ajutorulrachetelor meteorologice comports, desigur,opera^ii complicate si calcule dificile, in schimbrezultatele obtinute sint deosebit- de precise.

In scopul largirii sferei de observatiimeteorologice si pentru a asigura obtinerea deinforma^i din zonele putin accesibile alesuprafetei terestre sint folositi satelitii meteorologici.Cu ajutorul acestora se efectueaz§ vaste operatiide cercetare a intregului invelis al oceanuluiaerian. Astfel, pentru prima oara specialists indomeniul meteorologici au putut privi cu ajutorulimaginilor primite de la satelitii meteorologiciatmosfera de sus in jos, in totalitatea ei, si nunumai de jos in sus cum au vazut-o secole de-arindul.

Satelitul meteorologie este un eorp artificiallansat in spa|iul circumterestru, capabil sa sedeplaseze un anumit timp in jural Parnintului,fara con,sum suplimentar de energie.

Lansarea sa se face cu ajutorul unei raehetecapabila sa dezvolte o viteza de zbor cuprinsaintre 7,9—11,2 km/4 El executa o miscare derotatie in jurul planetei noastre, de-a lungulunei orbite de forma eliptica. Se folose^te de-obicei o orbita polara (fig. 8) in scopulsurvolarii ambilor poll, deoarece Pamintuiefectuind miscafea sa de rotatie diurna in„interiorul“ orbitei satelitului, oferaposibilita- tea ca cel putin o data in decurs de24 de ore, oricare punct de pe suprafata terestrasa fie „vazut“ de satelit. Alegerea orbitei seface in as a fel incit satelitul meteoro- logic sasurvoleze un punct oarecare de pe glob la aceeasjiora locala.

Deoarece satelitul meteorologie evolueaza ladistance cuprinse intre 800 si 1 400 km desuprafata Parnintului, deci in afara limiteiatmosferei active, nu poate fi prevazut cuinstrumente clasice de sondaj a inveli^ului gazos

eolectia cristal #■❖ 17

al planetei. De aceea se folosesc sistemeleelectrono-optice de investigare :

— camerele TV pentru imaginile din timpul zilei;

— radiometre de exploatare in infrarosu >cepermit obtinerea de imagini cind satelitul sedeplaseaza deasupra emisferei terestre neluminatade Soare.

Suprafata regiuni i fotografiate depinde deunghiul de luat vederi sau de cimpul camerei TV.Imaginea obtinuta este transformata apoi inondulatie electrica cu ajutorul

unui dispozitiv de analiza prin baleiaj, intocmitca si in televiziune, dar pe o banda de frecven^Scu mult mai mica. Semnalele electrice care provindin analiza unei imagini se transmit instantaneuprin radio la o statie de recep|ie de pe sol, saupot fi inregistrate pe o banda magnetiea sitransmise in momentul interogarii de catre statia

Pig. 8 Satelit meteorologie cu orbita polara

eolectia cristal #■❖ 18

de tele- comanda de la.sol.Arnbele sisteme se utilizeaza si concomitent,

dind astfel posibilitate statiilor de recep^ie dela sol, situate pe ver- ticala satelitului sautilizeze fotografiile norilor de deasupra lorpentru prognoze locale ale vremii, dar si pentrua se obtine o privire de ansamblu asuprafomiafiunilor noroase dintr-o zona, foarteintinsa din jurul statiilor.

Acest lucru este posibil deoarece fotografiileobtinute de la satelitii meteorologici potcuprinde suprai'ete imensece depa^esc chiar 10 000 000 km2 (cit suprafataEuropei !). Pe aceste fotografii apar fie detainterestre vizibile, neaco- perite de sistemeienoroase, cum sint de pilda : |armurilecontinentelor, principalele sisteme fluviatile,mariie catene muntoase etc., ce servesc lalocalizarea geografica a dife- ritelor formatiuninoroase, ce apar din loe in loe, sau in masecompacte in cuprinsul imaginii.

Prin obtinerea de imagini la diferite intervalede timp se poate deduce evolutia diferitelorsisteme noroa-e in spatiu si timp. La centrelemeteorologice, fotografiile obtinute de la satelitisint analizate pina la cele mai mici detalii,' prinredarea exacta a sectcarelor acoperite de sistemeienoroase, precum $i a altor fenomene meteorologiceidentificate (ceata, furtuni de praf si de nisipetc.). O asemenea harta poarta denumirea denefanalizd.

Semnalele electrice emise de sateliti sintreceptionate la suprafata Parnintului de catrestabile A.P.T. (Automatic Pictures Transmision — transmitereaautomata de imagini) cu care sint dotate aproapetoate centrele de pre- vedere a timpului. O astfelde statie cuprinde o antena mcntata pe o turelatelecomandata cuplata electric prin- tr-un cablu cuun pupitru de receptie. O aparatura deose- bit decomplexa are in principal menirea de a transformasemnalele optice si de a le fixa pe hirtiefotografica. Xma- ginile fotograflce obtinute sintaranjate in mod convenabil pentru a se crea oprivire de ansamblu capabila sa redea situatiaatmosferiea de deasupra unei regiuni cit mai

eolectia cristal #■❖ 19

intinse.In tara noastra functiorteaza. incepmd din 1970,

o statie A.P.T. la Institutul de Meteorologie siHidrologie, care a reception at pe rind emisiilesatelitilor ,,E.S':S.A.-8“, ..I.T.O.S.-l“si ..I.T.O.S.-2", iar in prezent pe cele ale'sa-telitilor „T.1.R.6.S.“, „N.O.O.A.“ si ,,Meteor“.

Pe ansamblul de fotografii, care se obfin lastabile A.P.T. formatiile noroase apar alb'e, dediferite forme in funetie de felul norilor, in timpce zonele cu cer senin, negre.

colec(ia cristal ♦ ♦ 20

Rolul satelitilor meteorologici este denecontestat. Nu numai ca pot invest,iga la scaraplanetara vastele sisteme noroase —elementprimordial in aprecierile asupra evolu- tiei vremii— dar cu ajutorul imaginilor obtinute pot iidepistafi eurentii aerieni §i oceanici. S-au facut.ample: ma- .sur&tQri asupra radiatiei solare, darsi a radiatiilor, emise (le Pamint si atmosfera.precum si in reeeptionarea zgomo- lelor prod use defulgere.

Prin folosirea satelitilor meteorologici s-auobtinut pen- tru prima oara date asupraparametrilor atmosferici din vas tele zonegeografice inaccesibile ale planetei noastre, undenu au putut fi instalate statu de masurarea aces-tora. Nu este mai putin adevarat ca un rol la felde important !1 au si in reeeptionarea §itransmiterea rapida a datelor meteorologice de peintreg cuprinsul planetei.

Primul satelit meteorologie a fost lansat cu oracheta de tip ,,Vanguard" in februarie 1959 inS.U.A. In lunile octombrie si decembrie aleaceluiagi an s-au lansat satelitii dinseria ,,Explorer", in scopul detectarii radiatiilorter- mice si al determinarii bilantului radiativ.In aceeasi perioada. in U.E.S.S. s-au lansatsatelitii meteorologici din seria ..Cosmos", careau transmis imagini panoramice asupra fermatiilornoroase, atit ziua, cit si noaptea, precum si dateasupra temperaturii aerului.

La 1 aprilie 1980 a fost lansat din S.U.A.primul din seria celor 12 sateliti ,,T.I.R.O.S."(Television and Infrared Radiations Observation Satellite — satelitde observatii prin televiziune §i prin detectarearadiatiilor infrarosil), ale caror orbite au fostastfel calculate ineit sa aeopere Intreagasuprafata teres tra.

Pentru investigarea regiunilor polare la 28august 1984 s-a inaugurat programul ,,Nimbus" cusateliti plasati pe orbite rneridiane. Dintreacestia „Nimhus-4“, lansat la 8 aprilie 1970 a fostutilizat pentru un program deosebit de complex :descifrarea formatiilor noroase, detectareacantitatiior de vapori de apa din atmosfera,masurarea temperaturii suprafetei terestre cind

colecjia cristal ♦ ♦ 21

atmosfera este transpa- renta, precum si avariatiei temperaturii in cuprinsul stra- tosferei.Un aport deosebit in seria de cercetari a progra-mului ..Nimbus" l-au avut cercetatorii americaniJ.I.F. King si L D. Kaplan.

La 3 februarie 1966 s-a inaugurat, tot inS.U.A., pro- grarnul ..E.S.S.A.", care a cuprinsopt sateliti, ultirnul fiind lansat la 15 decembrie1968. Dupa 1970 s-au lansat se- riile desateliti ,,I.T.O.S.“, iar in ultima vreme nouaserie de sateliti „T.I.R.O.S." §i „N.O.O.A."

In cadrul programului franco-ameriean an fostlansati satelitii din cadrul seriilor „Colombe“ §i„Eole“.

In Uniunea Sovietica dupa seriasatelitilor ..Cosmos14, s-au lansat satelitii dinseriile „Molnia“ ?i „Meteor“.

Pentru supravegherea permanents a unor spatiilimi- tate in S.U.A. s-a elaboratprogramul ,,G.O.E.S.“ (Geostationary OperationalEnvironmental Satellite) in cadrul ca~ ruia s-au lansatsateliti meteorologici stafkmari deasupra oceanelor Atlanticsi Pacific la o inal$ime de 38 000 km a caror ariede investigate se extinde si asupra coastelor ce-lor doua continente americane.

In 1978, Agentia Spajiala Europeans a lansatprimul satelit geostaticnar vest-european„Meteosatt£, plaoat pe orbits la 3R 000 km inaltimedeasupra ecuatorului, pe ver- ticala golfuluiGuineii. Imagini obtinute de la acest satelit potfi receptionate direct de toate tSrile europene,inclusiv §i de tara noastra. In urmStorii ani,A.S.E. va mai lansa noi sateliti geostationari, cevor intregi cunoasterea structurii atmosferice, aoscilatiilor diferitilor constituents, ai aeesteiasi astfel intr-un viitor nu prea indepartat ccea-nul aerian isi va dexvalui toate tainele sale.

Structura verticals a atmosferei

MultS vreme s-a crezut ca atmosfera formeaza unstrat omogen, care invSluie globul terestruintocmai unui uria§ manson.

Abia in secolul ai XVIII-lea oamenii de stiinta

colecjia cristal ♦ ♦ 22

au inceput sa cerceteze mai amanuntit inaltul oceanaerian ?i sa formuleze treptat o serie de pareriprivind structura verticals a invelisului gazos alParnintului. Este de la sine in- teles ca a fostmult mai greu sa se constate schimbSrile sitransformSrile ce se petrec in straturile inalteale atmosferei, din moment ce pina in timpuridestul de apropiate noua, omul nu s-a pututdesprinde de Pamint pentru a constata pe viu acestedeosebiri.

Primele cercetSri asupra atmosferei inalte leintre- prinde, in 1752, Benjamin Franklin (1706—1790),cu ajutorul unor zmee confectionate special la careataseaza diferite instrumente meteorologice. Darabia la sfirsitul secolului al XlX-lea Leon Teisserencde Bert, fondatorul observatorului meteorologie dinTrappes. si Assman des- copera neomogenitateastrueturii atmosferice, identificind existenta adoua straturi deosebite din punct de vedere aproprietatilor fizi.ee : troposfera §i stratosfera.

Folosirea radiosondelor, iar mai apoicereetarile facute cu ajutorul rachetelor ?isatelitilor meteorologici — in- deosebi in ultimeledoua decenii — au permis descifrarea principalelorcaracteristici legate de structura verticala aatmosferei, Astfel, s-a constatat ca oceanul aerianapare ca un mediu cu o structura eterogena nu numaipe ori- zontala, ci ?i pe verticala, fiind formatdintr-o suprapu- nere de straturi concentrioe cudensitati diferite, din ce in ce mai scazute, odatacu cresterea inaltimii.

Asupra invelisului gazos al Parnintuluiactioneaza pe de o parte for],a de atracfie gravitationala aplanetei, care scade in inaltime in raport cupatratul distantei §i forta cenlrifuga, generata demiscarea de rotate diurna -care create proportionaleu departarea de axa de rotatie. Deci, doua forteantagoniste, care se echilibreaza teoretic la li-mita superioara a atmosferei. Insa, in realitate,datorita faptului ca atomii §i ionii gazelor dinstraturile periferice ale atmosferei se deplaseazacu viteze din ce in ce mai mari, ce ating limita de1.1,2 km/s — -cind particulele scapa din timpul deatractie al Parnintului si parasesc oceanul aerian— adevarata limita superioara a invelisului gazos

colecjia cristal ♦ ♦ 23

al globuiui este cu mult sub cea stabilitateoretic.

§i in privinta formei pe care o imbracaatmosfera au existat de-a lungul timpului diferiteaprecieri. La inceput s-a crezut ca fiind un mediugazos atmosfera imprumuta intru totul formaParnintului. Intr-adevar in straturile saleinferieare ea este mai turtita la poli §i maiinalta la ecuator semanind cu forma de elipsoid derotatie a globuiui terestru. Explicatia aeestui fa-pt se datoreaza urmatoare- lor cauze :

— in primul rind datorita fortei centrifuge cedescreste de la ecuator la poli, actionind in acestfel cu mai mare intensitate asupra moleculelor deaer din jurul ecuatorului;

in al doilea rind, caldura deosebitadin zona ecuatoriala, favorizeazaputernice miscari convective in cuprinsulatmosferei, ceea ce permite o permanentaascensiune a aerului,Inca din 1932cercetarile intreprinse cu- -ajutorulradio,-r sondelor au stabilit ca, primulstrat al atmosferei, troposfera difera cainaltime de la pol la ecuator : 16—18 kmdeasupra ecuatorului, 11—12 km in dreptullatitudinii de 45° abia 8—9 km in zonapolilor.

In 1960, astronomul sovietic V. G.Fesenlcov a emis o ipoteza care la primavedere a aparut cel putin eiudata ?ianume ca atmosfera ar avea in totalitateaei o forma de para. Dar iata cacercetarile intreprinse cu ajutorulsatelitilor meteorologici si al sondelorspatiale au confirmat ipoteza savantuluisovietic, indicind forma turtita spreSoars si alungita catre partea opusa acenturilor de radiatie din jurulParnintului (fig. 9). Turtireastraturilor superioare ale atmosferei isigaseste explicatia datorita ,.vintuluisolar ' acel flux de protoni §i electron!emisi continuu de Soare.

Intocmai ca oceanele si marileglobuiui §i oceanul aerian este supuslegii a'ractiei universale, prezentind

colecjia cristal ♦ ♦ 24

datorita actiunii Soarelui si Lunii.fenomenul mareelcr. Acest fapt a fostevidential in urma cu patru decenii §i nueste deloc lipsit de importanta caprintre primii din lume care

colecfia cristal ♦ ♦ 1

au explieat cauzele §i efectele impunatoarelor maree atmo-sierice s-a aflat si cercetatorul roman Roland Pava.

In functie de variapa temperaturii cu inaltimea, atmosferase imparte 111 cinei straturi principale care au fostadoptate de Organizajia Meteorologiea Mondiala :

■— troposfera de la 0 km 1a. 11 km ;■— stratosfera de la 11 km la 32 km ;— mezosfera de la 32 km la 80 km ;•— termosfera de la 80 km la 1 000 km ;— exosfera de la 1 000 km la 3 GOO km.in cuprinsul atmosferei variatiile de temperatura fiind

mult mai mari pe verticala decit pe orizontala au constituitelementul caracteristie in impartirea invelisului gazos alParnintului in straturile arnintite (fig. 10).

Dupa cele mai recente cereetari s-a aicatuit o delimi-tare mai coneentrata a straturilor atmosferei si anume :

— omosfera (ce se intinde de la suprafata Parnintului pinala aproximativ 100 km inaltime) caracterizata prinomogenitatea componentei sale ;

— eterosfera, ce se afla deasupra omosferei pina la 10 000 km.si care are un earaeter eterogen, fiind aleatuita din patrustraturi :

colec^ia cristal ♦ ♦ 2

a) stratul de azot molecular (M2) care se intinde pina la 200km ;

b) stratul de oxigen atomic (O) compus din atom! de oxigen intre200—1 100 km ;

c) stratul de heliu (He) format din atomi de heliu intre1 100—3 500 km ;

d) stratul de hidrogen atomic (H) format din atomi de hidrogen §icare nu are o limita superioara definita. Se pi*e~ supunetotusi ca limita arbitrara inaltimea de 10 000 km, undedensitatea atcmilor de hidrogen este identica cu cea gasitain spatiul interplanetar ;

— magnetos] era■ care se afla dincolo de limita eterosfe-rei, reprezentind de fapt nu continuarea fireasca a at-mosferei terestre, ci zona pina unde se resimte efectuimagnetic al Parnintului. Limita sa extrema se presupune a fiintre 64 000 si 130 000 km de Pamxnt.

colec^ia cristal ♦ ♦ 3

Primul „etaj“ al atmosferei :troposfera, stratul viefii

Daca ne-am imagina ca am pomi spre inaltimile cerului cu onava in ascensiune perfect verticala, am constata cum, pemasura ce maintain, temperatura aerului seade treptat inmedie cu Q.6°C, la fiecare 100 m. Aceasta sea- cl', re atemperaturii aerului edata cu inaltimea se defi- neste pringradient termic vertical. Dar mai constatam ceva : in primii 2—3 km

-70-60-50-40-30-20 -10 0 10 20 30 W50 1 00 1000 2000°Cfig. 10 Structura verticala a atmosferei

colec^ia cristal ♦ ♦ 4

scaderea este uneori neregulata, ba citeodata avem de-a facechiar cu eresteri de temperatura, datorita in special mareainfluenfe pe care o exer- cita suprafata Parnintului asupraatmosferei inferioare cu care vine direct in contact.

Acest fenomen, numit inversiune de temperatura, se produce maicu seama iarna. cind suprafetele imense aco- perite cu zapadaproaspata imprumuta aerului din imediata lor veeinatate otemperatura mult mai scSzutS decit a aerului din inaltime.Inversiunea de temperatura poate avea loe si datoritainvaziei aerului rece la suprafata Pamin- tului, intr-oanumita regiune. De obicei acest fenomen se petrece si Indepresiunile montane inchise — cum ar fi la noi in taradepresiunile intraearpatice Ciuc §i Gheor- ghieni — undeaerul rece de pe pantele muntilor, mai dens, se scurge incuveta depresionara ?i se taseaza, devenind mult mai recedecit aerul de pe inaltimile din jur. Se in- timpla astfel catemperaturiJe minima sa coboare pina la —30° sau —35°C laMiercurea Ciuc sau la Joseni, in timp ce la virful Toaca depe Ceahlau, la 1 904 m inaltime sa se inregi.streze valori d-oar de —10° sau —15 C.

Dar sa ne continuam ascensiunea. Ajungind la 3—4 km vomcbserva ca scaderea temperaturii se face conform g'ra-dientului termic vertical si se mentine pina la limita su-perioara a troposferei, adica pina la 8—9 km deasupra po-lilor si pina la 16—18 km deasupra ecuatorului. La acesteinaitimi este deosebit de frig, temperatura aerului coborindpina la —80°C in dreptul ecuatorului §i —50°G deasupra polilor.

5 ♦coleetiacristal ♦

Si tot in timpul ascensiunii mai constatam, printre al-tele, o permanenta miscare a aerului, provocata de inver-siunile termice de care am amintit mai sus. lau nastereastfel o serie de curenti verticali ascendenti siclescendenti numiti curenti de convectie, ce au rolul de aamesteca si omogeniza aerul atmosferic. De asemenea maiexista si cu- rentii de advecfie, care transports aerul dintr-un loein- tr-altul pe orizontala. Nestatoraicia aerului semanifests fi prin fenomenele de turbulent termodinamica,care con- tribuie la transpof tul caldurii pe verticals §ireduce in mod sensibil vizibilitatea. Datorita acestormifcari continue din cuprinsul primul ui strat de aer alParnintului, savantul franeez Teisserenc de Bort 1-a denumittroposfera, de la cuvintul grecesc tropos, care mseamna ag'itat,turbulent.

O alia caracteristica deloc lipsita de importanta a tro-posferei este ca inmagazineaza 75% din intreaga masa aatmosferei, precum ?i aproape intreaga cantitate de vaporide apa (95%). Tocmai de aceea in cuprinsul sau iau nasterenorii si se dezvolta majoritatea fenomenelor meteorologicecare determina starea timpului. Troposfera are densitateacea mai mare dintre toate straturile atmosferei §i este sin-gurul strat ce favorizeaza condit-ii de viata pentru toatevietuitoarele Parnintului.

Datorita diversitatii fenomenelor ce se petrec in cuprin-sul ei, troposfera nu poate fi un strat omogen si, cum e §ifiresc, a fost divizata in trei substraturi cu proprietatifi- zice diferite :

— substratul inferior, ce se afla in imediata vecina- tate asuprafetei terestre, avind o grosime in jur de 1 pina la 3km, unde se resimte din plin influenta calorica si me-canica a Parnintului, mai poarta numele si de strat limita. Dincauza incalzirii inegale a solului si datorita frecarii pro-vocate de neregularitatile suprafetei terestre, miscarea ae-rului are un pronun tat caracter turbulent. Aici iau nasterenorii inferiori caracteristici producerii unor insemnatecan- titati de precipitatii :

— substratul mijlociu, cuprins intre 2 si 7 km inaltime, undeinfluenta suprafetei terestre e mai putin resimtita. Totusisi aici se pastreaza un grad destui de insemnat deturbuienta, iar ca ui’mare a fenomenelor de condensare seproduc norii mijlocii ;

— substratul superior, ce se intinde pina la limita superioaraa troposferei (9—IB km). Influenta suprafetei su- biacente

colecfia crista! ♦ ♦ 6

este putin resimtita, iar temperatura aerului este inpermanenta mai mica de 0°C §i, ca urmare, apar noriisuperiori formati aproape exclusiv din cristale fine degheata. De asemenea pina la acest nivel ajung §i virfurilenorilor de dezvoltare verticala.

Limita superioara a troposferei o formeaza un strat detrecere, iropopauza, a carui grosime o.sci’eaza, in functiedea nolimp si de mi^earile aerului intre citeva sute de metrisi 1,5—2 km. Temperatura aerului este, de obicei, cuprinsaintre —50 $i —60°C deasupra zonelor polare §i tempe

colecfia crista! ♦ ♦ 7

rate si intre —70 si —80°C in zona latitudinilortropicale •?i ecuatoriale, datorita grosimii diferite atroposferei in regiunile respective. Cu alte cuvinte,tropopauza coboara de la ecuator spre cei doi poli aiParnintului. Fluctuate pe care le sufera tropopauza, infunc|ie de deplasarile mase- lor de aer cu proprietatifizice diferite pot fi resimtite chiar in cuprinsul uneisingure zile, preducindu-se varia- tii importante (de 3—4km) de inaltime deasupra unei anu- mite regiuni. Faptul areo deosebita important in modifi- carile bruste ale vremii,mai ales in anotimpul de iarna, cind circulatia maselor deaer in cuprinsul troposferei se face mai rapid din cauzagradientilor termici si barici mult mai mari.

Datorita fluctuatiilor pe care le sufera de-a lungul me-ridianelor, tropopauza se prezinta ca o suprafata discontinuede la poli spre ecuator, fiind formata din straturi care sesuprapun in parte unele peste altele (fig. 11). Astfel,deasupra calotelor polare, tropopauza arctica sau antarc-tica se afla la cea mai mica inaltime, incit in perioada ge-rurilor neobi§nuite coboara in aceste regiuni pina la su-prafata solului. Urmeaza apoi tropopauza extratropicala maiinalta a carei bordura nordica (in emisfera nordica aParnintului) si sudica (in cealalta emisfera) se afla deasu-pra trcpcpauzei arctice §i, respectiv, antarctice. insfirsit, deasupra tropicelor §i ecuatorului se aflatropopauza tropi- cala ale carei margin! acopera tropopauzaextratropicala.

In „zonele deruptura“ aletropopauzei, acolo undestraturile de aer seincaleca secreeaza cele maimari con-traste terrnice §ibarice luindnastere curenpii fulger(jet stream). Ei au fostdescoperitiintimplator spresfir?itul celui de-aldoilea razboi mondial decatre pilotii ameri- cani,

'Tf'&pspauza arctica

Trop<ypauza

Trop&pauzatf-ep/ca/d

~mpopau:ia

r&popaozs antarctrca

Fig. 11 Structura tropopauzei

colecfia crista! ♦ ♦ 8

.Zburind la mari inaitimi (10—12 km) in raidurile lor debpmbardament impotriva Japoniei, ei au ohservat la un momentdat ca, desi viteza aparatelor de zbor era de circa 400km/ora, erau parca, uneori, „|intuiti“ in loe de curenti desens contrariu inaintarii lor, deosebit de puternici. Cu-rentii fulger au fost studiati inca din 1947 de catre cerce-tatorii americani C. G. Rossby §i H. Riehl. Exista pentru fiecareemisfera doua traiectorii principale ale curentilor fulger :prima intre tropopauza arctica sau antarctica §i ceaextratropicala si cea de-a doua intre tropopauza extra-tropicala §i cea tropicala. Directia de deplasare a acestor

color pa cristal ♦ ♦ 85

curenti este de la vest laest in cele mai dese eazuri fiapar ca doua imense linii sinuoase ce se de&fasaara in amheleomisfere ale Parnintului : una in dreptul cercului polar, iara doua in dreptul zonei subtropicale. Fre-even ta cu- rentilorjet (denumire folosita mai -des in meteorologie;) variaza dela un anotimp la aitul $i uneori chiar de la o zi la alta.

.. L'Siune transvers i'a am putca su-i ascmuimvmui jet de ;.pa care treee printr-un furtun, axacentrala, cu viteze niaxime, fiind iaconjurata dezone concentrice in care flui- dul se mi§ca maiputin rapid. Viteza medie a vintului la centruljetului este de 80 km/ora vara fi lui) km/oraiarna. i.asa viteza maxima poate depa§i adeseachiar 400 km/ora, atingind in conditiiex;.uptlonaie — de-a lungul traioo- l orielciclonilor tropicali din partea dc sud-est aAsiei chiar 600—700 km/ora !

Ne putem oare imagina ce s-ar intimpla dacadeodaia curentul jet ar cobori pina la suprafafaParnintului ? Ar insemna ca prin locurile princare ar tree© acest fuvoi uria§ cu vileze alit dcfantasiiee, nimic nu i-ar mai pulea rezista incale, iar in urma lui totul ar ramine pustiu.

Inconjurind globul terestru imensele meandrariale cu- rentului jet favorizenza deptasarea inaltitudine cu vitexe mad a maselor de aertropical pina in zona polara §1 invers, cauzlndincaMri si raeiri brufle ale aerului care,binein- teles, se vor Iransraite asupra inhegiitroposi'ere. determi- nind schimbari importantein aspeclul vremii. Cirnpul presiunii aeruluisufera modifkari substanpale lega e toemai decircuitul sinuos al acestor curenti. Cindmcandrele cu- reniului jet au ampliludini foartemari, ele nu mat put reveni si sc desprind dincureni, alcatuind circuite inch: -e ciclonice *\antieiclonice, care au corespondent similar lasuprafata solului. Tala deci ca rolul curentilorjet nu sc reduce numai la puterniceletransformari ce au toe in partea superioara atroposferei, ci prin din arnica lor pro- dueperturbatii barometrice de care este legatageneza ?i evolulla ciclonilor si antMclonilor dc

In mod obisnuit asemenea curenti au o la|;ime de 300—■ 500 kmsi o grosime de 5—7 km. Daca ii imaginam intr-o

color pa cristal ♦ ♦ 85

la suprafata Pamirt- tului. Cercetarea tot maiintensa care s-a facut asupra curentilor jet aadus noi concluzii in legatura cu cireulapageneral a a atmosferei.

At dotica — stralofdcra —ne intlmpma co noi surprize

Pupa ce am strabatut cu destula dilicuHuieirupepanza ne continuant ascensiunea inceputapatrunzlnd in cel de-ai doiica strat alatmosferei siratosfera.

MH-eerologie... f& loraiu.l

1 ♦coleetiacristal ♦

eS-a crezut mulUi vreme ca stratosfera ar fi un strat izotermin care pe intreaga ei grosime temperatura se mentineconstanta. Dar cercetarile din ultima vreme au cle~ monstratinsa ca temperatura mijlocie a stratosferei este mai coboritadeasupra ecuatorului decit deasupra polilor §i prezintaoscilatii de amplitudine in functie de latitudine.

Cu toate acestea, in stratosferei inferioara, care se intinde dela nivelul tropopauzei pina la 25 km inaltime, temperaturaramine constanta, iar gradientul termic vertical este egal cuzero. Faptul se datoreste echilibrului care se pastreaza intrecaldura primita prin radiate de la Pa- mint ?i cea pierduta,tot prin radiate catre intinsul boltei cere§ti.

In stratosfcra superioara (25—-32 km inaltime), acolo undepresiunea atmosferiea abia atinge a suta parte din cea de lasuprafata Parnintului, datorita frecarii cinetice a gazelordeosebit de rarefiate, s-au constatat incalziri pu- ternieeale paturilor de aer ce pot ajunge pina la 50—70°C. Asemeneacresteri ale temperaturii au importante reper- cusiuni siasupra straturilor inferioare si mijlocii ale troposferei,ducind deseori la distrugerea formatiilor noroase §i lainseninarea cerului, iar odata cu schimbarea distri- butieipresiunii atmosferice la nivelul solului, se produc siinversari in circulatia generala a atmosferei. Si, astfel seintimpla ca, intr-un interval scurt, vremea sa-si poataschimba brusc aspectul : oerul aeoperit se Snsenineazadeodata, surprinzind pina fi pe cei mai incercati specialist!in previziunea timpului. Dupa ultimele cercetari s-a ajuns laconcluzia ca incalzirile nea?teptate din stratosfera supe-rioara se datoresc concentrarii sporite a ozonului la acestnivel.

Tot in cuprinsul stratosferei pe la inaltimea de 20— 25 kmapar norii sidefii, irizati in culorile cureubeului, careatesta existenta — e drept extrem de redusa — vaporilpf deapa. Uneori paturile inferioare ale stratosferei sint pu-ternic perturbate de curent'ii jet, a caror prezenfa, dupa cums-a aratat se face mult mai bine resimtita in cuprinsultropopauzei.

/■;ute pot lua nastere curenti verticali §iorizontali, care „deranjeaz&“ adesea echilibrulstatornicit pentru o vreme in straturile atit deinalte ale oceanului aerian.

lata deci ca nici stratosfera nu este im strat calm, ba.dimpotriva, in ciuda presiunii atmosferice destul de

sea-

2 ♦coleetiacristal ♦

Mezosfera nu estenumai un „elaj“ detreeere

Dupa ce am depasit intregul inveli? alstratosferei slra- batem in ascensiunea noastraimaginara un non strat inter- mediar, numitstratopauza cuprins intre 32 si 35 km inaltime, undese constata o crestere u$oara a temperaturiiaerului si o reducer© treptata a densitatii ei

Patrundem apoi in al treilea „etaj“ alatmosferei, me- zosfera, care ne va intovarasi pinala 80 km inaltime. La Inceput temperatura aeruluise rnentine la valori negative, apropiate de eeleale stratosferei inferioare (intre —50 §i —60°C).pentru ca sa creasea brusc catre inaltimea de 50—55 km, atingind valori positive dcstul de ridicate(70'—75°C). Apoi urmeaza o noua scadere, tot a§ade brusea ?i spectaculoasa, astfel ca la limitasuperioara a mezo- sferei temperatura ajunge la -—SO si chiar la —110°C.

Variatia putemica a temperaturii in cuprinvulmezo- sferei are consecinte deosebit de importanteprovocind o putemica turbulenta, ce determinaamestecul intregului strat. De acest fapt ne putemda seama privind in noptiie senine pe cerulinstelat, direle ondulate lasate de raeteori|i,precum §i norii feocturni luminoji, ce apartirziu, mult dupa apusul Soarelui cu contururilelor atit de incretite. .Asupra originii acestornori a existat la inceput ipoleza ca ar firezultati din cenusa si din vaporii de apaaruncati la mari inaitimi de emptiile vulcanioe.Insa, in urma studiilor facute in 1985 de catrecercetatorii Sidney Chapman (1888—1970) §i EdwardKendall (1888—1972), s-a ajuna la conduzia ca noriiargintii sint constituif-i din particule de prafde origine extraterestra, aeoperite ca o pojg!ii|,a de gheaia formats in urma subiimariivaporilor de apa, care mai reusesc sa ajunga pinala asemenea inaitimi,.

O intrebare mai trebuie insa lamurlta : care este cauza inealzirilor bruste ce se produc dupa cum s-a aratat, atit in stratosfera, la inaltimea de 25 km, cit mai cu seama in mc-s'oslera Intre 40 ;,u 55 km ? Cauza o o:*nstituie prexen|a©zonuiin ce se acumuieazahi straturile respective.Ozonul absoarbe o partedin energia radiatiilorsolare ultraviolete, pecare o transforma inenergie termica, rididnd

®imliior temperaturaaerului. la aceleinaliimi. Deci. atit incuprinsul stratosfereidt ?i al mezosferei existadoua straturi de ozon,depistate inca pe la 1880,

3 ♦coleetiacristal ♦

de Hartley ?i studiate ama-nuntit de catre Charles Fabry(1887—1945) in 1921.., _Fo-naarea ozonnlui incuprinsul atmosferei afost la.rn.u- rita defizicianul englez S.Chapman, care a aratat cain anumite conditii deabsorbtie a radiatiilorultraviolete "din speetrulsolar, moleculele deoxigen (G2) se disociaza§i atomii rezultati secombina cu moleculelenedisociate, dind nastereozonului (O3), 0 starealotropica a oxigenului.Fe- nomenul estereversibil, ?i astfel seexplieS cantitateaconstanta de ozon dinatmosfera.

5irat,ul de ozon(ozonosfera) apare, deci,ca o adevarata bariera incalea tuturor radiatiilorultraviolete de unda scunadaunaroare viefii,impiedieind schimburile deener- gie termica sicinetica intre straturilesuperioare §i infe- rioaleale oceanului aerian.Grosimea stratului de ozondin atmosfera depinde dein tensitatea radiatiilorsolare care pot imluentacresterea sau scadereatemperaturii ozonosferei.

Greater ea^temperaturii in straturilede ozon dupe la cre$tereainaltimii acestora, maiales in zona inter tropi-eaia. ceea ce determinaimportance deplasari aleaerului din altitudinedinspre ecuator spre poli/influenpnd eircu- la$iageneral a a atmosferei ?i,In general, fenomenele di-namice din troposferfi.

Datorita existcnte!.ozonosferei a fostexplicat un feno- mendeosebit de curios. Inurma unor puternieeexplozii provocate in ziuade 5 noiembrie 1908, lalucrarile care se ixecuuiu pen a. us-.rapungerea. tunel uluide sub ma-slvy] Jungfraudin Eivelia, s-a oonstatatca detunatura produsa a fostau5ta Perfect pina laaproximativ 40 km.o distant# de peste 100bin nu s-a mai auzitiiimic, pentru ca zgomotulsa fie receptat din nou,destul de interns, pe osuprafata ceva mai maredecit prima. Un fenomenasema- nator s-a produs ?icu ocazia puternicilorcanonade de ar- tileriedin timpul luptelor de laVerdun din 1.916. Abia.clfiva ani mai tirziuoamenii de stiint-a auajuns la epft- .duzia; cafaptele fntfmplata s-audatorat reflexiej totale aundelor sonove pe un stratdin atmosfera eu densitatedi- ferltS de astraturilor inferioare. §iacest strat nu este aituldecit cel cu temperaturiridicata din cuprinsulmezosferei, directinfluenfat de existenfaozonosferei.

,„Etaj«r‘ celor mai ridirate (empcoturi

— .iermosfera

Cam pe la 80 de km Inaltime un alt strat seidentifies in cuprinsuloceanului aerian :

4 ♦coleetiacristal ♦

termosfera.Dupa o sour la treeere

prin stratul de confect,tnezO'- paum, care imprumutade obieei caraeteristicilecelor doua straturi pecare le separa, patrundemin cuprinsul termosferei.Avind o grosirne, dupaunii cercetatori de circa300—400 km, iar dupa alfiichiar de 900 km, termo-sfera este stratultemperaturilor celor mairidicate. In- Ir-adevarpornind de la aproximativ— pO°C, cit masura la eonlac tul cu mezosferasuperioara, temperatura.crest©- vertiginesatingind 3 OtHPC la 1 000km inaltime, Faptulestejcxpiieabil datoritaatit absorbfieiradiatiilor solare de unoascurta, cit §1interaefiunii electronilorliter! cu eimpul magneticterestru. Densitateaaerului calculate pe bazamoclificarilor suferitetreptat de orbiteiesatelitilor artificial!ajunge catre limitasuperioara a termosferei3a valori aproapeneglijabila, atingind abia7,4 -10-1' gfcxn?.

Compoziijia ehrmica a

termosferei este deasemenea mult deosebita dea celcnialte straturi aleoceanului aerian. Ast~i.el in partea intenoara.s-a descoperit nrezeaitasodiitlui, iar in spectrulaurorelor polare —cuprinse intre 300 fi 500km inaltime s-au gas it silinii le hidrogenului, acarui existent,ii eracontroversata pina nu demiilt. Cum e ®i fi- resctermoslera a fostccrcetabi mai intens abiain ultima vreme, fie cuajutorul racbelelor si alsatelitilor meteoro-It.glei, fie mai ales prinanalizele speetfale.In 1955, la White Sands (S.U.A.), s-a puiverizat cuajutorul unor raehete, la oinaltime de 200—300 km cileva Mlograme' de sodiu. Au aparut o serie de pete iummis- cente de culoare galbon-intens foarte vlzibile, eu ajutorul earora s-au dc terminal direct ia si viteza vmtiflui la aceste trtallimi precum si gradului de turbulenta a aerului

.Da? cea mai important^ caracteristica a termosferei oraprezinta gradul tie ionizare deosebit cle ridieat, datorita11.tit radiatiiior X, ultraviolete §i corpusculare emise deScare, cit §i color cosmice, veni-te din spafiulinterplanetar.

Ionizarea se produce, de altfel, in intregul ocean aerian,dar este mult mai putemica in termosfera, deoarece dea.su- p-ra ei aerul este deosebit de rarefiat, iar in cuprinsulmezosferei acfciunea faetorilor ioniza|i este foarte slaba,fiind absorbiti pe parcurs.

Pe la 1880 meteorologul Balfour Steward, banuie§te existenta incuprinsul atmosferei inalte a unui ansamblu da straturielectrizate, ceea ce anticipeaza intr-un fel sue- cesul

5 ♦coleetiacristal ♦

legaturiksr radio intercontinentale imaginate de fizi- cianulItalian Guglielno Marconi (187-1—1937), care in 1908, admiteaprezenya unui strat ionizat cars sa reflecte undele radio,pentru anumite game de freevente.

In 1925 Edward Victor Appleton (1892—1965) si M.A.F. Barnett audemonstrat ca la mari inaitimi exists de fapt mai rnultepaturi de aer cu grads de ionizare diferite. Aceste paturinumite §i straturi ionosferice, se gasesc m cuprinsul termosferei, dincare cauza i se mai spune §i ionosfera. Printre cercetatorii careau studiat proprietatile ionosferei se numara §i acad. TheodorV. Ionescu (n. 1899), autor al unor valoroase lucrari in acestdomeniu.

Paturile ionosferice au deosebita importanta in propa-garea undelor radio, care sufera un fenomen de reflex;® totalsimediat ce le ating, intocmai cum se intimpla eu undele sonorein ozonosfera.

In urma cercetarii cu ajutorul contoarelor de electroniinstalate la bordul satelitilor artifMali, s-a deterniinatexistenta a trei straturi puternic ionizate, denumite E, Ft siFj. Asezate la inaitimi cuprinse Intre 100—130 km (stratul E), 190—230 km (stratul Fi) si 290—500 km (stra- tul F->), ele au un grad dince in ce mai intens de ionizare in raport cu inSl^imea. Substratul E, intre 70 si 90 km mai exista inca un strat mai slabionizat, stratul D.Pe fiecare dintre aceste straturi se reflects anumite unde : pe stratul D undele lungi, pe stratul E eele medii, iar pe straturile F* si F2 cele scurte §i ultrascurte. Trans- misiile radiofonice sint deseori slabite sau chiar intrerupte, in functie de variatia densitafii electroni ce din straturile

cwU^jua crista* ♦ P

respective. U-eori se produc chiar furtur.iionosferice, care provoaea tulburdri foartescrioase transmisiilor.

Tot in cuprinsul ionosferei se produc lurtunimagnetise §i aurorele polare, considerate printrecole mai spec- •Uiculoaae fenornene ale oceanuluiaerian.

Furtunile magnetice iau na^tere datoritacresterii io- mztivii stratului inferior alionosferei, ceea ee diminueaza mult puterea sa. dercflexie, uneori anuliiid-o compfet.

La rlndul lor, aurorele polare, descrise pentruprima oata in 1621, de astronomul si filozofulfrancez Pierre Gassendi (1592—1655). sint datorateunor cauze care vor i'i analkaLe mai pe !. vg inlr-un capital aparte.

Uiiimul „etaj“ al oceanului aerian :exosferaUiiimul invi I is al atmosferei, exosjem, este

soparat de termosi ra printr-o zona relativ ingustanumitS termo- pauza.

Cuprinsa intre 1 000 §i 3 000 km, exosferareprezinta stratul -"u cea mai mica densitate aatmosferei teres tre. DLstanta dintre mo'eculele degaz din cuprinsul sau este de-a dri ptul uriasa(100 km si chiar mai mult). Se infe- lege dad, cain exosfera nu pot avea loc ionizari insem- nate ,?i nici reactii ehimice intre gazele componente.Exo~ sfera este un strat limits, un prim contactcu atmosfera al fluxurilor eorpusculare care vin dela Soare sau al parti- eult-lor din cosmos. Nu s-aputut stabili Incfi cu precizie temper?. I ura dincuprinsul sau, desi se presupune ca n-ac dife-ri cumult de eea a stratului imediat inferior, termo-sfera, dar oricum fiind -sub valoarea aoesteia.

Datorita faptului ca la limits superioara aexosferei moleeideie de aer sau par^ile disociateale acestora scapa de sub infiuent a t'ortei degrav'itatie teres tra si tree in spay a-•interplanetar, acest ultim strat al atmosferei a

12 # eoleepacristal ♦

mai c&pa- iat §i <k-numirea de zona de disipafie.In practica meteorologies este foloslta destul

de curent urmiVUu.rea Impart ire verticals ainvelisului gazos al Pa- rntntul ui :

— atmosfera inferioara, ce se intinde de-la suprafafatereetru prna la inaltimea linritei superioare *jf:formare a norilor, strat in care se pcoduc major!'alea fenomenelor meteorologice ;

— atmosfera superioara (libera), adicfi zona ele deasu.-pra Mmitei superioare de formare a norilor.

Dincolo de ceic clnci „etajo“...In afara granitelor atmosferei terestre exists o

serie de centuri de radiafie formate din particuleeleetrizate provenite din radiat-ia cosmica §i dineea corpuscular^ ernisa de Snare. Aceste particulesint atrase §i menpnute in jurul Parnintului decimpul sau magnetic, numit §;! cimp geomagnetic, careisi desf3?oara actiunea, intr-im spafiu mult maivast oe depljeste cu mult limitele exo- sferei,magnetosfera.

Magnetosfera are forma unui elipsoid mai alungitin partea opuslt Sparelui. Particulele care vin dela Soare sau din spatiul cosmic sint capturateaici, spre a fi dirijate apoi pe traieetoriispiralate de-a lungul liniilor de cimp magnetic,Totalitatea acestor particule constitue o centum deradiafie, care are o forma inelara dependents decirnpul magnetic terestru. Au fost descoperite treicenturi de ra- diatie, numite si centurile lui Van Allen,dupa numele astronomului american James Van Allen (n.1914) care a depistat doua dintre ele. in 1959. pebaza datelor tfans- mise de satelitii ,,Explorer—IV“ §i ..Pioneer—IIP1.

Prima Centura, numita ?i interioara, deoarece iacontact partial fi cu atmosfera terestra, esteformata din proton! de mare energie si inconjoaraPamintui intre latitudinile de 35° N §i S, la oinalfime de 500 km deasupra parpi lu- minate deSoare si de 1 500 km in cea opusa. Limita supe-rioara a centurii de radiatie se intinde pina la 6

12 # eoleepacristal ♦

000 km,

eelecfia eristaS #♦ 1

Centura a doua are forma unei potcoave ale careiea- pete se gasesc in dreptul latitudinilor dc 55—85° N si S, exact la limita zone! de optimavizibjlitate a aurorelor polare. Centura incepe dela 3 000 km si dispare la pesie 40 000 km, incompozitia sa predominind neutronii §i elc-c-tronii capturafi din emisia corpusculara solara.Intensita- tea radiatiilor este insa de zece orimai redusa ca a centurii interne, dar destul demare pentru a nu fi suportata de om, De aceea, inzborurile cosmice ale navelor spatiale amerkane dinniimuiile „Apollo'‘ s~a cautat fa se evde cantachilcu aeeasta Centura si navele, la reintoarceroa Jorau patnms in atmosfera terestra sub un anurnitunglu.

Centura a treia, doscoperita mai recent de cercelatoni sovietiei, este constituita din electroni sinu prezmia un obstecol pentru zborurile cosmice. Ease gase?te la o departure de circa, 55 000 Ian desuprafata Pamintuiui si se in-* tinde pins la 75000 km.

Pe ce este atmosferaiatr-o contintiSmiseare ?

Oeeanul aerian, Snloernai ca apa murilov si aoceanelor globulin terestra, se afla Intr-opermanenta miseare, intr-o nesli?r§ita stare deagitafie, datorita repariitiei neunifonne aradiatiei solare pe suprafata Pamintului. Regiunileecua- toriale §i tropicale primesc o cantitate decaidura de 8— 10 ori mai mare declt cele polare §1dezechilibrul terrnic astlel realizat este atenuatdear in parte de sehimbul caloric efectuat decurentii aerieni sau oceanici.

Datorita incalzirii inegale a supra ieieiterestre de ca- tre radiatia solara, are loe orepariifie neunifqrma a pre- siunii atmosferke nu numai lasuprafata Pamintului, ci fl pe verticals, ladiferite inaitimi in cuprinsul oceanului aerian. Pede alia parte, miscarea de roiapd diurna a Pamintului in

colcctia cristal ♦ ♦ 2

jurui axei sale, care se efectueaza de la vest sprefist, are o import an ta deosebita in transportulaerului din- tr-o regiune Sntr-alta a globuluiterestru. In sfirfit a treia cauza, o constituieneomogenitatea suprafefei Pamtniu- lui — existenta deci avastelor intinderi continentale, a ooeanelor §iinarilor — care se incalzesc _§i se racesc diferit§i ereeazl abater! mari, ce amplified saddiminueaza efec- tele circulatiei aerului la scaraplanetara.

Toate aceste eauze majore realizeaza in cele dinurmii un schimb permanent — atit la nivelulsuprafetei terestre, civ §i in intreaga atmosfera —de caidura, umiditate si presume, ce tinde treptatspre o echilibrare a diferentelor ce se creeazaintre diferitele zone ale globului p&mintesc, ceeace in meteorologie poarta numele de circnlatia generatea atmosferei.

Pentru a in^elege m i bint set* na circulati ijenerale a atar aferei, sa ne imaginam laiaoeput un glob forest™ imobil, cu o suprafataomogena ai uniforms, raealzit de ra/iCleSoarelui, care cad perpendicular pe ecuator.Aerul din regiunea ecuatoriala. incalzitputernic, se dilata si se ridica spre paturilesuperioare ale atmosferi, In vreme ce In zonelepolare at subpolare se va produce eoneomitento oontraetare prin racire a aeru'ui si,implicit. aparipa mi arilor d < aaa. Ca -J a a- ■. i' a? ;:ra ta1 orului presianea atmosferiea vacreste, in timp ce la acela^i ni~ vcl deasuprapolilor se va crcca o sona depreslonara. Lasuprafata Parnintului situatia se inverseaza. Inconsecinta, in altitudine apar gradient! barkiorientati de la ecuator spre poli, iar lasuprafata teresUa de la poli spre ecuator. Aerulse va scurge in sensul meri i nelor — deoare >Pa- inintui 1-am considerat ca fiind imobil —formlnd curenti de sens opus. lata deci, care arfi schema circulaflei simple (fig. 12).

In realitate Pamintui nu este nici imobil si

colcctia cristal ♦ ♦ 3

nici omogen ca suprafata, iar distributeneuniforma a energiei rad:ante solare in raportcu latitudinea, ereeaza — dupa cum s-a arataf —o repartitie diferenfiata a temperaturii §i pre-

nnlsdu-se seama de aceste oauze s-acrezut multa vreme ca circulatiaaerului este divizata in treicireuite s;)]~al'ti|ufflne :

— intre maximele barometricesubtropicale fi minima ecuatoriala ;

— intre maximele subtropicale §i minim eletemperate ;

— intre minimele temperate si maximelepolare,mg, is).

In confermitate cu datele obtinute in cadrul

I'ig. 12 Schema cireulatiei simple a

slunu aerului in fungfie de suprafata continentelor§i cceanelor.

colcctia cristal ♦ ♦ 4

Anului' ic 1" e • tional (1957—1958),

precum si eu cercetS- :'de tot maiintense facute in ttltimele douadecenii cu aju-

J rachetelor si satelitilor meteorologici, s-a trecut lai ■. ■-.izuirea coneep’tiilor care austat la baza teoriei eircula- \ i eigenerale a atmosferei tricelulare.

Daca vechea cenceptie punea unaccent deosebit pe cgilareacontrastelor termice si bari-oe cuajutorul circula- ineridianale (adica de-alungul meridianelor) §i prin c stentaunei legaturi intre circulatia de laaltitudine si ,.i de la sol, prinformarea asa-numitelor cireuite regio- ttale(tropicale, temperate §i polare),nolle interpretari

1 ♦ eoleciiacristal ♦

$tiir4ifice eonsidera ca egalizarea dezechilibrelor se faceprin schimburile laterale neorganizate intre diferitele centrebarice din ambele emisfere.

Existenta cickmilor ?i antMclonilor cu acjjiune ferma-nenta sau semipermanent^, mai bine organizati in emLdvxa,nordica —• ca urmare a eontrasiului evident intre cceane ?icontinente •— determina intre regiunile temperate si subpolareo mai intensa circulatie zonala (de-a lungul pa- rale'elor), inlimp ce eirculafia meridianalu are un rol se- cundar. Dinaeeasta cauza la latitudini mijlocii ?i marl, eireulatiaaerului in emisfera nordica este mai pu|in sta- bila, fiindmai do graba o circulafie instantanee, depart© de reguli mai mult saumai pufin fixe, a§a cum ne-o to- faUsa vechea schema.

Circulatia generala a atmosferei pentru emisfera su- dica —desi mai putin ctinoscuta datorita in special mariloriniinderi de apa care ingreuiaza cercetarile de amanunt —prozinta o mai mare stability to decit in emisfera nordica,Centrele barice au, de regula, valori mai seazute dcctt inemi-slera nordica, toemai datorita intindorii mai mari aoconnelor in dauna continentelor, avind si o aetivitate maipuiin inlensa.

In emisfera sudicS intervine !ns5 influenza deosebiia acalotei glaciare de aproximativ 14 000 000 fan'2 din An-iarcuda, in care se menpne permanent aerul rece ?i. dons, cedetermina existenta anticiclonului din zona Polului Sud.Cercetarile Internationale care s-au faeufc in stapu- nile mei :<rologice din Antarctida au aritat rolul deosebit pe care itare existenta permanenta a acestui anticickm a supracirculatiei aerului din regiunile inveeinate, ce se facemdmtita chiar pina in dreptul paralelei cle 50° lati- •tudinesudica.

Cercetarile facute de N. P. Pogosian, Y. Mints, C. G. Rossby, T. C. Yeh,etc. asupra circula't-iei generate a aerului in altitudine au

Fig. 13 Circulatia atmosferiea tricelulara

2 ♦ eoleciiacristal ♦

stabilit rolul activ al pertuvba- tiilor din iroposfera siiperioarii, carecreeaza o macrotur- bu’-cnta de origine dinaftiica ce sta labaza eirculafiei gene- rale a atmosferei.

# tolccfM cristal ♦ 1

Eaergia neeesara acestor process din troposfera supe-rioara este tot de natura termica, fiind in stiinsa legaturlcu evolutia principalelor centre barice din troposfera in-forioara si de la nivelul solului. Un rol important in trans-portul raaselor dc aer in altitudine II au. desigar, curburo§i miscarca de rotafie diurna a Parnintului. care determinacaraeteristicile principale ale circulafiei generale.

Studiile efectuate in legatura cu curentii-fnlger (jei- stream) §isituapa din stratul de contact dintre troposfera ?istratosfera an elucidat o serie de probleme in legatura eutransportul rapid la scara planetara a aerului intre diferiteregiuni ale globuiui situate intre paralelele 25—30° §! 55—60°lat. N. ?i S., precum §i contributia pe care cu- rent-iirespectivi o au in geneza §i evolutia ciclonilor $janticiclonilor mobili. Aparifia unor asemenea perturbatii Inaltitudine este urmata firesc §i la nivelul solului de dez-voltarea unor centre corespunzatoare.

Curentul-jet are un rol important in apari|ia §i evolutiaactivitatii ciclonice de la latitudini mijlocii §i superioarea precipitatii lor atmosferice generate in cadrul acestorcicloni. lata deci ca noua schema a circulafiei generale aatmosferei pune in evidenta indeosebi zonalitatea in lati-tudine a curentilor de aer, atit 3a nivelul solului cit §i inaltitudine. Schimburile §i compensarile in sens meridianal serealizeaza prin intermediul vinturilor cu componentemeridianale, deviate din marile sisteme de curenti tropo-sferici latitudinali, In strinsa interdependent^ cu influentavarietatii suprafetei terestre, a reliefului §i a activitatiiciclonice.

Ca o concluzie la cele de mai sus, noua schema a cir-culatiei generale a atmosferei (fig. 14) se poate subdivide Infelul urmator :

— zona calmulvA ccuatoriah cuprinsa aproximativ intre 5° lat. N§1 S, unde aerul eald §i umed de la suprafata solului formeazamari coloane de convectie, rezultind decio permanents ascensiune a sa. In aceasta zona nu se pro- duevinturi dominante la suprafata solului, dar apar— uneori cu o regularitate zilnica — furtuni violehte sivijelii insofite de puternice manifestari electrice.

Zona calmului eeuatorial ..pendule@za“ sezonier la nord fila sud de ecuator, pina in dreptul paralelelor de 12° lat. N§i S. In troposfera superioara predomina curentii de aer ee sedeplaseaza constant de la est la vest ;

7B coleefia crista! #

plaseaza spre regiimea ecuatoriala, dind nastere aiizeelor,Acestea au o direc^ie constanta, de la noru-eat sp;».:sud- vest In emisfera nordica si de la sud-esi sprenord-vest In cea sudicS, datorita existence! for-iei deaba U; re a lui Co- riolis <: a fortei de frecarc.

zona alizeelor, intre 5—12° si 30—40° lat. N si S. Atit lasuprafata solului, cit §i in troposfera inferioa.ra aerul din

zona maximelor barometrice subtropicale se de-

Fig, 14 Noua schema a cii'culatiei generale a

7B coleefia crista! #

In zona de convergenia a celor douS alizee,din apro- pierea ecuatorului, for$a de abatere alui Coriolis este egala cu zero, iar diferen^elede presiune se egaleaza repede,

Deoarece zona minimelor ecuatoriale prezinta oosci- latie sezoniera spre nord si spre sud, caurrnare a miscarii aparente a Soarelui Intre celedoua tropice, alizeele vorsufei'i inaintari §i retrageri sezoniere,pricinuind modifi- card importante in elimatulregiunilor respective. Aerul uxned ecuatorial vainlocui aerul uscat tropical in zonele de la nord§i de la sud de ecuator — cuprinse Intre 5—12°lat. N §i S —, unde vor alterna eonclitiile fayora- bile, cu cele nefavorabile produceriiprecipitatiilor. Aceasta circulape sezoniera senumeste muson ecuatorial, si afec- teaza regiuniintinse ale globului : Africa ecuatoriala, nor-dul bazinului Oceanului Indian, Australia denord, nordul Americii.America Centrala §iarhipelagurile Anti-lelor Mari §i Mici.

Si in aceasta zona in troposfera mijlocie sisuperioara predomina curentii de aer estici ;

•— zona subtropicala de vhituri variabile si de calm,cuprinsa intre paralelele de 30—40° lat. N si S,se suprapune centrelor de presiune alrncsfoiicaridicata din aceste regiuni. Din cauzaneuniforrnitaf.ii suprafetei terestre — mai ales

FMeianul franeez Gaspard Coriolis (1792—1843) a dat uoa din celemai valoroase esplicapi asupra deplasarii cu- renplfj.r de

aer, atit in altitudine, cit §i la suprafata.solului.Asifel, el a ajuns la conekma ca aerul in mi^earea sa

dAa.sp.-e poli spre ecuator in emisfera nordica este deviafcde ia directs sa ini|iala nord-.sud datorita mi§carii

de :ro~ t&Xk: diurna a Parnintului, pe o noua direc|ie nord-eat— sud-vest, iar in emisfera sudica de la sud-estspre .nord-vest, JEtx acest fel s-a putut explica §!

directia de deplasare a aiizeelor In cele doua emisfere aleplanetei noastre

7B coleefia crista! #

in emisfera nordicS — briul de presiuneatmosfericS este separat in centre distincte,situate de obicei deasupra oceanelor(anticiclonul azoric, hawaiian). Vinturile de lasuprafata teres tra deseriu spirale spreexterior, in sensul aoelor unui ceasornic inemisfera nordica si in sens invers in cea sudica.In acest fel aerul care se indreapta spre ecuatorva intra in sistemul alizeic, iar cel ce seindreapta spre nunimele barometrice temperatealcatuie§te sistemul vin; urilor de vest.

In altitudine apar curenti descendenfi,nefavorabili producerii precipitatiilor, ce vordetermina in aceste regiuni— ca- si in cazul zonelor strabatute de alizee —formarea celor mai intinse pustiuri aleglobului ;

— zona vinlurilor dominante de vest se afla cuprinsaintre 40 §i 80° lat. N §i S, corespunzindminimelor barometrice temperate.

Dm zona briurilor de maxime tropieale aerul din troposfera inferioara $i de la. suprafata solului se va indrept

colectia cristal ♦ ♦

aatit spre nord, In emisfera boreala, cit ?i spre sud in emi-sfera australa. §i tot sub aefiunea for^ei Coriolis, curentilde aer se vor abate spre dreapta In emisfera nordica §i sprestinga in cea sudica, avind deci o direepe de la sud-vestcatre nord-est si, respectiv, de la nord-vest spre sud-est,Treptat datorita abaterii din ce in ce mai pronimtate catrelatitudini mai mari. curentii de aer aiung sa circule de lavest catre est in ambele emislcre.

In realitate insa, exists puternice clevieri de la direc-t-ia zonala, a circulapei aerului in emisfera nordica, dato-rita seriei de cicloni si anticicloni mobili, careanihileazS. sau schimba direcfla de deplasare a. maselor deaer. Nu trebuie neglijat nici aportul destul de f reevent alaerului ee se deplaseaza dinspre regiunile polare §isubpolare, precum si al puternicilor invazii de aer tropical,care creeazi uneori schimbari bru^te ale aspectului vremii dela o TSL la alia.

Dimpotriva, in emisfera sudica, uncle suprafata subia-centa este mult mai uniforma (predomina la aceste Latitudiniintinsul oceanelor), vinturile de vest au — in special intre40 si 50° lat. S — o freeventa §i o intensitale deose- bita.Acest fapt a fast, remarcat inca din socolul al XV-lea denavigatorii portughezi Bartholomeu Diaz (c. 1450— 1500) si Vascoda Gama (c. 1489—1524), care in periplurile lor in partea desud-a Afrieei au fost intimpinati de aceste ■vSnturi deosebitde neprielnice navigatiei veliere. Mai tirziu, savantul romanEmil Racovifa (1868—1947) descrie vinturile naprasnice dinpodisul Patagoniei .(America de Sud) care au modificat peinlinse spatii coroanele copaci- lor, facindu-le sa se apiecespre rasarit.

In altitudine, la inaitimi ce dep&jesc 3 km — deci lanivelul troposferei mijlocii .si superioare — circulatiaaerului se face de asta data tot de la vest catre est, multtnsi influentatS. de putemidle meandr&ri ale curentilor jet,care modi fica do la o zi la alto distribu$ia maselor de der,creind un cadru instabil vremii ;

— zona vinturUor polare de est ia na?tere Intre regiunilemaximelor barice polare §i minimele temperate §1 subpolare,actionind indeosebi intre 60 §i 90° lat, N $i S. §i de astadata, intervine forfa de abatere a lui Coriolis, care schimbadirect!a vlnturilor dinspre nord-est in emisfera nordicS §idinspre sud-est in eea sudica. Este dreptcS.----- dona cum s-a ar&tat — prezen* i ..eonanentmui der bf:;ua;- al Antarclid-.i modihca suDsfcaniuu citculaUa-vXiI <. <i, cW no man-?i mijloeii in emisfera sudica, mu-tlrj-d cu cel pu$in 10° spre nord zona de influent# a ace^tei

Deasi >ra z« i lor tircumptvlare, in tp.poslera_mijl l5.iinalta pvedomina de a--menea circusa^ aerului dinspre

1 ^ coleefia cristal ♦

Veln concluzie circular generala a atnwsrcrei trebule tnteievi* cafund rezultatul interactmnn unui complex de fariori, al earui ivzultatfinal tinoc spre ate- riua tea pu I e m; eilor conlraste ce « nasc Incuprinsul oceanului aerian.Egiptenii au fost xnsa primii care 1-auconsiderat ca izvor al vietii, ceea ce

nu-i delocdeparte de adevar.

Fiindca totce exista astazi pe Pamlnt se

datoreste Soarelui. Intreaga noastrS viata depinde de existenta lui. Ra-zele sale Incalzesc solid, aerul, apa marilor si oceanelor, iar datorita

caldurii solarese evapora cantitap enorme de apa, carerevin pe Pamlnt sub forma de ploi §i

zapezi. Datoritacaldurii

Soarelui s-au format In strafundul Pamintului nenumarate bogatiiminerale, iar la suprafata riurile §i fluviile, care prin energia lorcaptata de om, misca tur- binele hidrocentralelor, Imprastiind lumina incele mai In- departate colturi. Tot datorita Soarelui exista §i vintul,care alunga norii, stirneste vijelii sau, dimpotrivS adie lin princrengile copacilor.

Datorita energi ! pe c S< 'ele nein!catre Pamint, funcfioneaza si uriasulmecanism termic, format din ansamblulatmosfera-ocean.

Datorita Soarelui exista viataInsasi pe planeta noastra.

Inea de la apari^ia sa pe Pamlnt, omul s-a simtit atrasde prezenta rnaret,uiui astru al zilei, de pe boltacereasca. ?i, cum era |i fire.sc, in mitologia diferitelorpopoare Scare^ a fost personificat, atribuindu-i-se puterinemarginite in deelansarea §i producerea unor fenomenenaturale.

Locuitorli vechiului Egipt 11 denumeau Osiris sau Amon—Ra, Iar grecii Phoebus, considerindu-1 zeul lumi- nii ?i alvietii, In cinstea lui organizindu-se in fiecare anserbari m cele mai mari orase ale Greciei antice.Etruscii §i mai tirziu romanii 1-au adoptat sub denumireade Apollo, celebnndu-1 prin acele „Ludi Apollinares",aducin- du-i deosebite onoruri.

Religiile aztecilor §i incajilor au creat un adevarat cult al Soarelui.

c♦ -(ilec|.ia cristal ♦ 2

Daca ne-am gindi ca Soarele n-ar .mai aparea deodata la orizont,intregul glob s-ar sfi intuneric, na\a. a disparea pentru totdeauna.

In lumea a§trilor, Soarele desi considerat o stea de ma- toremijlocie, are un volum de 1 301 000 de ori mai mare decit cel alParnintului. Daca ne-am imagina un jsbor in Juurl sau cu un avionsupersonic, care ar depart1 200 km, ora, atunci ne-ar trebai mai bine de un an pen- ru r.-l puteaInconjura, liindca diametrul sau (I 392 000 km) este ele 109 ori maimare decit al Parnintului. La dimen- mmilo .sale enorme, Soarele poseda si o temperature ex- trem de ridicata : 6 000°C la supral'afa $i circa20 000 000°C in centrul sau. Caldura emisa intr-o singura secunda deSoare ar putea topi o cantitate ele 2 500 000 000 km" de -:ita { Dar de3a departarea de 149 000 000 km, cit i! sepsra de Soare, Pamintui nuprimeste decit a doua mi~ March parte din aceasta caldura, suficientatotusi pentru a intretine via^a pe planeta noastra.

Soarele este de fapt unica s.ursa de energie calorica a suprafeteiterestre, deoarece cantitatea de caldura pe careo primes io din interior si de la celelalte stele si planete este de 5000 de ori si, respectiv, de 30 000 000 de ori mai mica decit ceavenita de .la Soare.

In .functie de latitudinea geografica. iluxul si consu- mul de energie caloricaprimite de la Soare difera (ty.be- iul 2) :

VTK.V IHB K A 01 ATI K S0LA11V MUHii’A. SI!.it V i\

Ill’i i’A'HiNT

hatii'ii'di'rICIlgiogm ■

N‘i (”>

Hadhiti ib’juirmic(CilljCiiP)

lliHCiniii- b'ccda tc, |fCilljvill3) !

i

nro (jf.o -

(irafkii i )priwi.v (iitVf m")

Hiiii'niVH-:redutv f tnl-r ,h'< )

0 0,BB9 0,271 fiO 0,282 0,277

10 0,3o4 0,282 lift 0,10;! 0,27220 0,320 0.284 70 0,160 0,20080 0,297 0,284 80 0.144 0,25240 0,267 0,284 00 0,140 0,252

T;il*plul i

3 ♦ eolecfiacristai #

Pin dak'Ie inserlse in tabcl rezulta ca la anumite k-U- tudini,cuprin.se apraximativ Intre 0 §i 35° lat. N §i S, Pa- primeste mai multacaidura decit cedeaza, in timp ft la latitudinile mijloeii §i supcrioare

situafia este inveisS.Primele regiuni sufera deci o incalzire progresiva, iar ceielalte o

radre din ce in ce mai int.en.sS, cu ext no apro- piern de poll. Insacirculatia generala a atmosferei produceo redistribuire a caldurii pe suprafata Pamintului, are- nuind in. partecontrastele termice existente.

In cadrul acestui proces un rol deosebit B au §i cu- rentii oceanici.Studiul bilan^ului caloric terestru nu pcate fi complet fara

examinarea proceselor prin care apa i§i schimba starea de agregare inatmosfera. Pe parcursul unui an datorita energiei radiat-iilor solareintra in circuit un volum de aproximativ 500 000 km3 apa. MLscarea apeiin atmosfera, in oceone si pe uscat constituie un sistem de important#egala cu cel caloric. Cele doua sisteme sint de fapt in strinsainterdependent^, akatumd un mare sistem planetar unic.

Uriasa fabrica de energieGazele supraineaJzite si ineandeseente de la supra.fo|a Soarelui emit

o forma de energie numita radiatie electro- magnetica, ce se propaga cu o vitezauniforms de 300 000 km/sec. Deci, distance dintre Soare §i Pamint va. fistrabatuta intr-un timp de 9 minute §i 20 sec unde !

Spectrul radiatiei solare se compune din raze X, gama ?-iultraviolete cu lungimi de unda (X ) intre 0,01 §i 0,40 [t1, caveimpreuna reprezinta aproximativ 7% din energia totals, apoi razeluminoase (cu X de 0,40 ;jt la 0,78 a) 4’?% 8i, in sfir^it razeinfrarosii (X mai mare de 0,76 F-) 40%.

Daca ne-am ima.gi.na o seeflune prin Soare — de la interior catreexterior — vom deosebi urmatoarele inveli- §uri : nucleul, zona,radioactiva, zona convectiva, foto- efera, cromosfera §i coroana. Sursaenergiei solare se alia in interiorul Soarelui, unde la presiuni uria§esi la tern- peraturi foarte ridicate, hidrogenul este transformat in.heliu. Cantitatea de caidura degajata in urma acestui pro- cea, ajunge.apoi prin convene si ccndut;|ie In mveli^urile de la suprafata Soarelui.Beoarcce ritmul de producers a energiei este constant, canliiatea deradiate pe care Soarele o degaja este invariabila.

emite 1 cosmic o cantitate enorma deenergie, egala cu 5.31 Gr ■ I0'-7 cal/rain., egala cu 3,8-1020 mega wafi,lot atit cit ar produce 400 000 000 000 000 000 de s ntn le ele ctriceuriase. Din aceasta imensa energie emisa, la limita superioara aatmosferei ajung doar 2,4-10iS eal/min., adica 1.275 •10‘” calorii intr-un an. Pentru a produce o asemenea cantitate de caldura ar trebui capentru o suprafata de 1 km- de pe globul terestru sa se consume 326000kwh !

La limita superioara a atmosferei, eantitatea de energie radianta,exprimata In calorii, ptimiia de la Soare In timp de un. minut pe osuprafaffi de 1 cm2, asezata perpendicular pe direcpa razelor solarepoarta numele de constanta polara, Ea este egala cu 2 cal/em2 pe min.

Reparlitla racliatiei Solare deasupra globuiui terestru estecondi[ionatS de mi^carile Parnintului, de inclinarea axei sale iafa deplanul eclipticei (iraiectoria parcursa de Pamlnt in jurul Soarelui) §ide forma de geoid a Paraintu- lui, ceea ce determina In ansamblul lor

1 ft = a mia parte dintr-un railimetru (micron).

colecfia cristal ♦ ♦ 4

variatia din cursui anului a distantei dintre Pamint §i Soare, duratainegala a ziielor si a nopfilor precum si inclinarea diferita a razelorSoarelui atit. in cursui zilei, cit si in cursui anului (ta~ beM 3) :

fSltwM f,

LatiivAinca gmgraficM

21 'martic 22 tunic 23 grp- :S'i fleer inbrie

PaM Nord (f 2T80’ 0° __Cereal polar do nord S3°80’ 47° 28°30’ 0°Tropical racutai 6G°30’ OCT 06°80’ 43°Eenatorul 90° fiiioO

’0f)° G6°30’

Tropicnl capriconraM 66°30’ 4?,° GG'30’ 90°Ccrcul polar de sud 2o°80’ 0° 28°3Q’ 47”Pol al S ud 0!> — 0° 28°80'

JSAl/miiU 80A8E.U1 !. V VWA/JS JH1AM l*«A ORiXOMTU i < iX9HAUK) LA MFEKIT*: LA'JITI.'BISl, LA SOLSTIfll HiIj.ISLXOCTI?

colcctia cristai♦♦

Pe tabel slnt inscrise deci variable in timp de un an ale unghiuluisub care cad razele Soarelui, in func^ie de latitudinea geografica (©),pentru a mtelsge si mai bine important radiafiei solare asupra globuluiterestru. Ast- fel, se observa ca la unghiul de indinare existent aleclip- ticei (23°30') inaltimea Soarelui intr-un punct dat se nehimba nunumai in decurs de 24 de ore, ci §i pe parcursul anului.

rnalfimea maxima pe care o atinge Soarele la amiaza la latitudinea q>in zilele de eehinoctiu (21 martie si 23 septembrie) va fi deci de 90° —<p, iar in ziua solstitiu- lui de varS (22 iunie pentru emisfera N §i 22decembrie pentru emisfera S) 80° — 9 -f- 23°30' §i in ziua solstitiu-lui de iarna (22 decembrie pentru emisfera N §i 22 iunie pentru emisferaS) 90° — f — 23°30'.

De pilda, 3a tropicul Racului (23°30' lat. N) Inaltimea Soareluideasupra orizontului la solstifiul de vara va fi S0° — 23°30' -|~23°30', deci 90°, adica razele Soarelui vor cadea perpendicular petropice.

Pentru latitudinea tarii noastre (45° lat N), la solstitial de varainaltimea Soarelui deasupra orizontului va fi egala cu 90° — 45° +23°30', deci 68°30', in timp ce la solstitial de iarna va fi doar la21°30', adica 90° — 45° — 23°30'.’

Tot din acest tabel se observa ca unghiul de inaltime al Soareluideasupra orizontului, egal cu 90° — adica tre- cerea Soarelui la zenit—, se realizeaza de doua ori pe an (la echinoetii) in orice punct situatin zona intertro- picala (intre 23°30' lat. N si S) §i doar o singuradata (la solsti^iul de vara) la cele doua tropice.

In zona extratropicala (la N de tropicul Racului §i laS de tropicul Capricornului), razele Soarelui nu cad nici- odataperpendicular pe 0 suprafata orizontala. Se mai observa de asemenea catimp de 6 luni pe an razele solare nu a ting alternativ polii Pamintului— intre 23 septembrie :p 21 martie la Polul Nord si intre 21 martie si23 sep- tembrie la Polul Sud. In sehimb tot in aceste regiuni, incelelaite 6 luni. Soarele ramine mereu pe ibolta cerului. dar sub ununghi care nu depa§e.?te 23°30'.

«ottH:|ia cristai #♦ 1

Sa ne imaginam a cum ce se intimpla cu o raza de Soare care pah-undein atmosfera Pamintului. Pina la o fnaijimc de 150 km deasuprasuprafefei terestre. ea isi rn.en.j;ine .Intacta aproape Intreaga saenergie. De aid trna si pina la 88 km, radiafiile X si o parte dinradiafirle ul~ traviolete slnt absorbite de oeeaniil aerian. Aepuueaaces- tor raze asupra inoleeulelor si asupra atomilor de azot fi oxigendin atmosfera va da nastere ionosferei.

Patrunzind tot mai adine in cuprinsul atmosferei fe- restre, caredevine din ce in ee mai densa si mai bogata in vapori de apa raza vasafer! fenomenul de difaziune, doviind radiatiile sale luminoase intoate directiile, Feno- raenul mai porata numele si de reflexie difuza saudifu- ziunea Rayleigh, Radiatiile ro§ii si infrarosii. mai pufin afectate de<Jifu:de L?i continue. Insa nestingherite drama! spre Pamint.

Intre 55 §i 40 km si apoi pe la 25 km se produce o alta eaptare arazelor ultraviolet® §i va lua nastere ozonoafera.

Mai departs, ajunflnd in troposfera, bioxtdul de carbon si vapcn ieapa ab 3 i »si< — radia-fie oaloricS cu lung:me de undS mare — detetminlnd cre?.- terea vizlbilaa tempetaturii aerului- Daca propozitia bio- xidulm de carbon sepastreazi aproape accessi in cuprinsul troposferei {0,03-3% ca velum) insehimb cea a vapori - lor de apa va fi diiecita, oscilind de la 0,0U%deasupra marilor regiuni desert ice, pina la 1,8% In regiunile ee.ua-toriale umede.

Toata gama fenomenelor de absorbiie citate, care pro- voaca axiirictia 2

si modificarea spectruiui rsdiativ al raze! de Soare, aduc e scSdere aintensitatii sale, care va- riaza in ire 10% in condi Jille aeruluiuseat fi curat, pint lit 30% in conditiile aerului urned ibogat Invapofli de apa,

Nu irebuie uitata, de asemenea nici influenza norilor. Avlnd d fierite forme si marlmi §i acopcrind man areale ale .boltii cerc§tl, noriireflects foarte mult prin supra - feyde lor superioare, radia$ia de undascUrta, proyoemd intoarcerea in spafiu a 30 pina la 60% din eoergiaradia- tiei solare. In aceste conditii, deseoti la suprafata Pamui-tului nu mai ajung deeit 10—40% din radiafia totala.

De 'asemenea suprafata mSriior ?i oceanelor, precum si a useatului,cind este acoperit cu strat proasp&t de za- pada sau cu nlsip, reflectsIn proporfie de 1 pina la 15% din radiafia solara. Pentru a se puteastabili ce canUlate de radiafle solara ramine la suprafata solului, s-aeonve- nit sa se stabileasca un raport exprimat In procente, efec- tuatintre cantitatea de radiafle reflectatfi cea a radiafiei absorbite,raport ce poarta numele de albedo. El difera atit de la o zona la alta,cit §i in funcffe de ungkiul sub care razele Soarelui cad pe suprafatasolului. In cazul apei albedo-ul este foarte mic (2%), cind razeleSoarelui cad perpendicular, §i ridicat (40—60%), cind ajung pe ace- ea§isuprafata sub un unghi ascufit.

Cind solul este acoperit cu zapada proaspata, albedo-ul este foartemare (05—90%), este mare in eazul ghetii (45—50%), mijlociu pentrunisipuri §i sol lipsit de vegetate (25—30%) si foarte mic pentruterenuri cu culturi (5—10%) ?i paduri (8—5%).

Interesant de refinut este ca in procesul de incalzire a aerului dinatmosfera factorul determinant il constitute schimbul turbulent, caretransmite o cantitate de caldura de aproximativ 500 000 ori mai mare,decit cea primita direct de la razele Soarelui. Prin meSMrea directa a

2 Ext met ia rejredntu micfjorarsa sau nrurtare-* iniensitatii uo.ai faso'icul rleluminfi.

4 colecfla cristai ♦ 2

suprafetei terestre stratul de aer, din imediata sa vecinataie seincalze.jte la rlndul sau, devine mai u?or $i are tendinta deascensiune. Locul sau este luat de aerul mai rece de deasupra sa sau dinimediata sa vecinatate: Astfel, se produce un puternic schimb atit pedirectie verticala, cit si orizontala, ce tincle sa omogenizezeproprietiifile termice ale aerului atmosferic.

De asemenea tot in procesul de incalzire a aerului intervine §ifluxul caloric detorminat de radiafte a ca: ui inteasitate este deaproximativ 4 000 do ori mai mare decit cel datorat incalzirii directe aatmosferei de la razele Soarelui.

Radiafia solara directa (insolafia) constituie compo- nenia de baza abilanfalui radiativ 3, la care se adauga §i radiatia difuza, ce reprezintaenergia radiants primita de la Soare prin intermediul fenomenului dedifuziune mo- leculara, Radiafia difuza mai poarta numele §i de radiafiaboltei cere^ii, deoareee vine la supmfafa Pamintului din toatedirectiHc.

In fancpe de inaltimea Soarelui deasupra orizontuluf. de vaioareacoofi;:k ntuluL do transparoirfa al atm-asfere:, d Irim a < >nstaa$eisolare oondiponata de activitatea ir.ierioera a a-'ruliii si do variatladis!:an{.ci dlntre Some §i Pamr at, exi eerie d< deosebiri is t < difritele regiuni goografiec ale pkuxcte: noa.sirc in tot iirnpul anului avcimi rczuHa din tabolui 4.

Urmarind dafele inserise in tabel, se constatS ca fn timp ce n( bulradtatea medie anuala este mai redusa in zonele tropieale, ceea ce faceca iiuxul radiatiei solare direct# sS fie mai intens, coefleiental deIran -.parcnta ai aerului este mai redus in aceste regiuni in comparablecu oel de la latitudiniie mijloeii (40—60’}, datorita in primul rmdexistente! pulberilor line In aerul de deasupra tro- piceler.

Tabelul 4

Latiivdineu

te1

te;1

fei1 30

m ! ..I te

;&C-

fst%

& 031"

03&Ol

Ketaici xitatea medicami all!.

61 58 50 40

42 48 &6 46 49

Coefidentul detransparent

0,80

0,7?

0,75

0,72

0,70

0,70

0,70

0,70;

0,70

Cajttitate’ft amialipcrsibila de radia-tio solara (cat/os*)

105

128

148

168

173

.183

187

183

172

C&atitatea anualarea.fi de radiatiosulara di recti(keal/cia3)

41 54 74 91

100

05 82 80 88

Raportul dlntreradiatia reala firadiatia poslfcila(%)

39 42 50 56

58 52 44 4.4

51

3 Bilantul radiativ reprezinta diferenta dintre iiitensilatea ra- diatiei primite§i cea consumatS ele suprafata terestra.

ISFtt’ES'rA SEBUIiOZITlpi §1 A ffi,i.NSPARESTF.IAEKCMJI AsLI'K \ ilADIATiEi SOLARE ’ BIJ1ECTE

3 ♦colccjiacristal

Se constata, de asemenea, ca atit oantitatea anuala po- sibila denidi a tic solara calculate in kcal/cm2, eit si cantitatea reala deradiate solara directa vor fi mai mari in zona intertropicala decit lanord §i la sud de tropice, datorita unghiul'ui de inclinare al inaltimiiSoarelui deasupra orizontului,

Analizind repartifia radiatiei totale anUate pe suprafata Parnintuluise constata ca cele mat atari valori (in jur de 200 kcal/cm2 pe an) seIntilnesc in zona de§erturi- lor tropicale (Sahara, Nubia, Arabia,Than*, Kalahari, Gibson etc.), unde nebulozitatea e foarte scazuta. Inzona ecuatoriala, datorita puternicelor miscihi ascendente §imarii :nebulozita$i anuale, valorile radiatiei tolale anuale sint. maimiei, ajungind abia pina la 140 sau chiar 120 kcal/cm2 pe an, Cele maired use valori (70—SO kcal/cm2 pe an) apar in zonele polare §isubpolare,

In Romania, valoarea radlapei totale anuale variazfi intre 110kcal/cm2 pe an in notdal tarii §i 130 kcal/cm2 pe an in s ad.

„Efeeiul dc sera*'1 al PaminUtlui

Supi fa£a ocej cm lor ji a us atukri radiaza le >o it aiit enorgiaprimita de la Soare, trimi;|ind-o tnapoi in atmos- ttu'-'A. Acest proces senumeste radiafie tero-Uru, sau radiate de unde lungi (calorica).

Atmosfera,' la rindul ei, radiaza energie atit spre pa- mint cit $iin spatiu, unde se pierde. Q mare parte din id iti • si estra (%) esteretinuta de atmosfei datorita tocmai exislentei bioxidului de carbon §ivapori'ktr de apa. Deci, atmosfera inferioara actioneaza ca o paturacare restitute caldura Parnintului si impiedica scaderea excesiva atempera I urii suprafejei terestre in timpul noptii sau in i.iaipulternii la latitudinile mijlocii §i mari. Este a§a-numi- tul ,,e[ect desera" pe care ii joaca atmosfera inferioara a Parnintului in proocsul domentinere a efddu'ni suprafetei frirt'wtre.

Supra fata Parnintului mai emite apoi energie calorica in atmosferaprin conducfte directs, caldura fiind transfe- .•at& direct de pesuprafata oceanului si uscatului paturilor de aer din imediata lorvecinatate. Cind solul este mai rece decit aerul de deasupra sa,conduc^ia actioneaza in sens in vers, solul primind caldura de la aer.

Un alt mod de transfer al energiei calorice de pe sol in atmosferainferioara este datorat caldurii latente aso- ciate eu evaporarea §ieondensarea ulterioara a apei. Aiunci cind apa se evapora de pesuprafafa oceanelor §i a solului umed, energia calorica intra intr-oforma latenta, arnagazinata fiind in vaporii de apa, care se amesteea inatmosfera inferioara, luind cu ei caldura latenta. Apoi vaporii de apacondenseaza la un anurnit nivel, numit ravel de condensare, iar norii §iprecipita|ifle care vor lua nastere vor elibera caldura latenta subforma de caldura sensibila, ce va ridica temperatura atmosfereiinferioare.

Influenta apei si uscatnlaiasupra Mlanfulm caloric

eoiecfia cristal ♦ ♦ 4

Uscatul §i apa au eapaeitati calorice diferite, deoarece aceste douamedii se incalzesc §i se racesc diferit, deter- minind mai departe odiferentiere a gradului de Incalzire a paturilor de aer ce vin incontact direct cu ele. Uria^ul potential energetic, care face ca apeleoceanului planetar §i masele de aer sa se mi§te, provine din razelesolare. Acestea sint mai intli aibsorbite de stratul superficial alapelor oceaniee care se incalzesc, rezultind diferentele de temperatura,de densitate si de presiune ale stratului de aer in contact cu ele.

Ansamblul atmosfera-ooean, influentat de energia solars., eonstituiepentru intpegul glob o imensa „ma§ina termica".

5 •P ct>lectta cristai ♦

Un fapt de mare important in analiza bilantului caloric terestru 11

eonstituie diferenfa intre suprafata uscatxi- lui §i a apei in ceea cepriveste absorbtia caldurii. Supra-.fata uscatului se inealze^te rapidsi in tens sub aefiunea razelor solare, pe cind cea a apei se Incalxe.?te lent §i mo- derat. Apoi racirea uscatului se face intr-un ritrn mairapid, atingind temperaturi mult mai joase declt suprafata apei, clndradiajia solara inceteaza. Deci contrastele 'de temperatura sint maimari pe useat si devin moderate in zonele marilor §i ale oceanelor.Datorita faptului ca incal- zirea si racirea diferita a suprafeteloruscatului §i ale oceanului planetar influenteaza atmosfera inferioara §itemperatura aerului va suferi modificari in acest sens.

Aceasta stare de lucruri !§i gaseste explicafia In prin- cipii simplede fizieS. Apa, fiind transparent^, permite razelor Soarelui sa patrundain adinc, distribuind caidura lor intr-un strat relativ gros, Solul opaeabsoarbe caidura numai la suprafata. Apoi apa din mari §i din oceane seamestecS mereu, datorita curentilor verticali (ascendent* si descendsnii), ceea ce favorizeaza repartizarea §i inma- gazinarea caldurii Instraturi tot mai adinci, pe cind in sol n-au loc asemenea mi^cari. Deasemenea, suprafata apei permite evaporarea continua, ceea ce da nastereunui pro- ees de racire, care duce la rnicjorarea temperaturii de lasuprafata, in timp ce deasupra solului, chiar daea este acoperit cuvegetable sau are o anumita umiditate, procesul de evaporare si deei deracire are loc intr-o masura mai redusa. In sfirsit, apa trebuie saabsoarba o cantitate de caidura de einci ori mai mate in raport cusuprafata solului, pentru a-si ridica temperatura.

Este, deci, normal, sa exist© diferen^e importante Intre anumiteregiuni de pe suprafata terestra In funcfie de re- partitia apei siuscatului. Zonele in care uscatul este preponderant vor avea variatiimari de temperatura, nu ua- mai in eursul unci zile, ci ,?i de-a Itmgulanului, in timp ce aceste dlferente vor fi sensibil diminuate inregiunile* limltrofe marilor §i oceanelor.

REPAKTtWA Kf. l^tATULU !*;: St S’RAFAfA

I'AujNTtLUI

Laiiiudinea(O)

Emisfera nordica Kmisfcra swlieti

Suprafa.fatolali

Uscat.

Marc Suprafata(ofaid

Uscat Man

1-0—80 3,9 0.4 3.5 3,9 3.9 _80—70 11. G 3,4 8.2 11,0 8,2 3,470—00 18,9 13,5 5,4 18,9 1,9 17,0GO—60 25,6 14,6 11,0 25, G 0,2 25,450-40 31,5 10,5 15,0 31,5 3,0 30.540-30 30,4 15,

G20,8 30,4 4,2 32.2

30—20 40,2 15,1 25,1 40.2 9,3 30,-920—50 42,8 11,3 31,5 42,8 9,4 33,4

10— 0 44,1 10,1 34,0 44,1 10,4

38,7

Cum se masoara temperatura aerului ?

TalfHtil 5

coleetia cristal ♦ ♦ 6

Printre alte definifii care s-au dat temperaturii a fost 51 aceea dcmarime scalara ce caracterizeaza starea de irs- cSlzire a unui sistemfizieo-chimic. Temperatura reprezinta intensilaiea caldurii §1 nu cantilaica ei.de aceea poate fi reprezentata prin energia care este transferata de laun eorp la aitul, prin diferite procese termice, cum ar fi : radiatia,concluc|ia si conveetia.

Daca doua corpuri cu temperaturi diferite se afla in legafura unul cuaitul, de la corpul cu temperatura mai ridicata se va produce untransfer de energie, catre corpul cu temperatura mai coborita. Acesttransfer de energie nu este altceva decit o anumita cantitate de caldura•— sau. a§a cum se definite in fizica, energie calorica. Pei- tru a reliefa§i mai mult diferenfa dintre nopunile ele temperatura §i caldura,amintim ca prima are ca imitate de masura gradul (°), iar cea de a douacaloria (cal.).

Marimea gradului de temperatura depinde de modal in care se impartescara termometrului. In mod frocvent..$i in special in mc-ieorologie, se foloseste gradul centigrad sau gradulCelsius, ce reprezinta a 100-a parte din varia- tia volumului aparent (sela in considerare $i dilatatia sti- clei) al mercurului din corpultermometric, atunci cind este trecut din gheala care se topeste, directin vaporii ape: ee fierbe la presiune normala. Pe scara Celsius punetulde fierbere a apei este cotat la 100°, iar cel de topire a ghe^ii la 0°.

Sistemul international utilizeaza insa gradul absolut sau gradul Kelvin, ceare aceea§i valoare cu un grad Celsius, dar scara Kelvin, incepe latreapta sa inferioara de la —273,16° incit in cazul aeeleiasitemperaturi, valoarea exprimata in grade Kelvin este mai mare declt ceaexprimata in grade Celsius, cu 273,16°.

Unele tari utilizeaza scara Fahrenheit, care are punc- tul de fierbere aapei 212°, iar ca punct de topire a ghefii 32°. Mai rar este foiosita siscara Reaumur ce are ca punct de fierbere a apei 80°. iar punetul detopire a ghe(-ii 0°.

In cazul in care sintem nevoip sa utiliz&m un termo- metru cu una dinaceste grada^u, pentru a gasi echivalen- tul in grade Celsius (°C) —scara termometriea utilizata in tara noastra — aplicam urmatoarearelatie :

Pentru masurarea temperaturii se utilizeaza instru- mente specialenumite termometre. Principiul de functionate a termometrelor se bazeaza pevariatia volumului substentelor termometrice, In funefie de variafiiletemperaturii.

In meteorologie sint utilizate In special termometre 2e cu iiehid side citiva ani incoace ?i tennoxnietre elec- trice. Sint $i termometrecare in loc de lichid folosesc un gaz, dar aplicabilitatea lor tine dealte domenii, Tenno- metrul cu lichid are clrept substantateraiotnelrica : mercu- rul, alcoolul etilic, etc. C'onstructia lor sebazeaza pe de- formarea produsa de contractarea sau dilatarea acesteisub-stante.Temperatura ihstantanee a aerului se miisoara cu ter- mometrul ordinar, care este alcStuit dintr-un rezervor (sferic, eilindric sau tronconic) la care se afla sudat u

$ colecpa cristal♦

ntub capilar prevazut cu o cavitate la parteasuperioara. Atit in rezervor, cit §i intr-oportiune a tubului capilar se gase.?te mercur.Scara termometrului este o placa de por^elan alb,gradata de la —35°C la -f 60"C, de care sefixeaza tubul capilar. Fiecare grad este impartitin cind parti. Scara termometrului se sprijina lapartea inferioara Diintr-o garnitura de stiela,iar la partea superioara, prin- ir-un miccilindru din material plastic. Termometrul esteprotejat printr-un tub de protecjie de stiela. Lacapatul superior al aeestui tub se afla ogarnitura metalica ci- lindrica.

Temperaturile extreme ale aerului — minima $imaxima ■— se masoara eu ajutorul termometrelorde-minima si, respeetiv, de maxima, care,datorita unor particulari- iati de construcfie,pot inregistra valorile respective.

Pentru mSsurarea variafiilor temperaturiiaerului atmosferic in interval de 24 ore sau de osaptamina se fo- loseste termograful (lig. 15).Acest aparat inregistrator este format in liniimari din : partea reeeptoare alcatuita dintr-opiesa sensibila la variatiile de temperatura (deobicei o lam3. bimetalica), partea transmitatoarece' cu-

9® ♦coleefiacrisial ♦

prince un sistem do pirghU de transmisie si parteainre- gistratoare formata dintr-un tambur pe care seinfasoara diagratna si care se invlrte?te datoritaunui .meeanism de ceasornic,

Termometrcle pentru masurarea temperaturii aeruluiclt §i termograful se instaleaza In adaposiul rneteorologic(fig. 1G). Adapostul este format dintr-o casu|a deleran asezata pe un suport cu patru picioare. Deoarecese a£la la inaltimea de 2 rn. esie prevSzut §i cu oscara. Casufa adapostului are peretii lateraliconfeetiona# din jaluzele toclinate la 45°, pentru ase umbri una pe alta si a nu lasa rassele Soarelui sapatrunda In interior. Partea inferioara este formatsdin doua scinduri in erucis cu spafii libere intrecle, acoperite cu o sita metalica, care asigura Sm-preunl cu spatiul dintre jaluzele ventilatiapermanenta a aerului. Acoperisul este dublu, partea dedeasupra fiind acoperita cu pinza de sac. U?aadapostului se orienteazS spre nord. Intregul adaposteste vopsit in alb la exterior si in negru ininterior. Termometrele ordinare se a^aza pe suportulrespeetiv, astfel ca rezervoarele cu mercur sa so

Flg, 15 Termograful

9® ♦coleefiacrisial ♦

gasei'Kca In 2 m deasupra solului.

In scopul determinarilor rapide ale temperaturiiaerului si ale temperaturii solului, la diferiteadincimi, se uti- lizeazii lesmometre electrice cepot fi-: termoeiemente, ter- niometre cu rezistenfaeleetrica §i termistori.

Corn este repartizata temperaturaaerului pe suprafata 'Parnintului

Temperatura aerului este un element meteorologie demaxima importan|a in caracterizarea climatka a uneiregiuni, In diferite elasificari elimati.ee,temperatura aerului impreuna eu j e ipi leatmosferice eonstituie baza defiairii tipurilor deciimi si de diferenticre a acestora, Nu se poatevorbi, apoi, de o prognoza adevarata a vremii In caretemperatura probabila sS. nu-$i aiba local sau binedefinit, fiindca. de fapt. top sintem saeon-slder&m datele privind temperatura aerului caindicafiiie cfje mai sigure in ceea ce priveste modulin care ne voni desf&jura aetivifiatea in aer liber.

Fig, if) Adai>.\stul rneteorologic

9® ♦coleefiacrisial ♦

Exists un ritm diurn de crestere si de scad ere atenv peruturii. Acest ritm este uneori ..deranjaP*mai ales in ano timpul rece al anului de inva/.illebruste de aer rece sau eald, care pot face sa scadarepede temperatura aerului in pliria ei saudimpotrxva sa ereasea noaptea. Exists apoi tin ritmsezonier in evolutia temperaturii aerului in cursuiunui an : de la temperaturi seazute in timpul ierniila temperaturi din ce in ce mai ridicate spre vara,pentru ca apoi cwrba temperaturilor sa urmeze o limedeseendenta spre anotimpul rece al anului. Se maiprodue si sehimbari medii sistematke ale temperaturiiaerului de la ecuator spre poli, ca si de la oceanespre ariile continental.

Cu toate acestca, Pamintui ca plane ta isi mentineun eehilibru termic. Daca acest eehiiibru termic arfi dereglat fie in scnsul cresteril. fie aldeseresterii temperaturii, suprafata terestra ardeveni proa ealda sau prea rece, cu alte cuvinte arfi improprie vietii.

Datorita influenteler pe care le esercita diferitifactor! astronnmici si fizico-geografici, cum ar filatitudinea geografica, repartifia apei si auscatului, curenlpi oceaniei, re- lieful etc.,temperatura aerului la suprafafa Parnintului esteuniform repartiznta asa cum se strata in tabelul 6 :

— MKooroloji-ie... f?:r8 r«'>muilcEElMimflA TEMPEEATURII MiJDH LA SUPRAFATA PlwlNTIJUJI

Latitudinea Temperatura medie Arnplitudimatermiedanuala

Anuala lanuarie lulie

P.N. —19°0 —36°0 0° 3G°Q

80° —17°2 —32°2 2°0 34°270° —1G°4 —26°9 7°2 34°160° — 0°6 —1G°4 14e0 30°460° 5°4 — 7° 7 18°1 25°8

9® ♦coleefiacrisial ♦

4(f 14°0 4°6 23°9 19°330° 20°4 13°8 26°8 13°020° 2B°0 21°8 27°3 5°510° 26°0 25°4 26°1 1°7Ecuator 25°4 25°3 25°9 0°G1D° 24°7 25°2 23°0 2°220° 22°8 25°3 20°1 5°230° 18°3 22°6 15°0 7°640° 12o0 15°3 8°8 6°550° 5°3 8°4 3°0 . 5°460° — 3°4 2°1 — 9°1 11°270° —13°6 — 4°5 —23°0 19°580° —27°0 —10°8 —39°5 28°7P. S. —oo'O —13°0 —49n0 35c0

Din lectura tabelului se pot trage citeva concluziiin- teresante.

In ambele emisfere ale Pamintului, temperaturamedie anuala scade de la ecuator spre poli, datoritadesei’esterii radiafiei solare In aceeasi direcfie.Excepj;ie face zona de ere§tere locala a temperaturiidin regiunea paralelei de 10° lat. N, din cauzaintinderii mari a uscatului.

Variafia temperaiurilor medii anuale de la oparalela la alta nu se face cu aceeasi viteza.Astfel, intre ecuator §i paralela de 20° lat. N siS., scaderea temperaturii este foarte slaba (mai put.in de 2°C 3a fiecare 10° lat.). Cu alte cuvinte,$inind seama §i de cre$terea men^ionata mai sus sepoate spune ca regiunile ecuatoriaM sisubecuatofftall pot fi considerate aproape omogene.In sehimb intre lati- tudinile de 20 si SO" in ambeleemisfere, temperatura scads foarte repede — pealocuri cu 10—-13°C la fiecare 10° lat, Mai departe,spre poli, scaderea temperaturii 1s- cetine?ie iara§iintr-o oarecare mSsura.

In emisfera sudica, tot datorita suprafefei foartereduse a uscatului, temperatura medie anuala pelatitudine este mai scazutt declt pe latitudineacorespunzatoare din emisfera nordica. O apreciabilainfluenta de rScire asupra emisferei sudice o are

9® ♦coleefiacrisial ♦

imensa calota glaciara a An- tarctidei.Pentru a iiustra si mai mult diferenta din punetul

de vedere terrnic dintre cele doua emisfere, se cuvinesa ara- tam ca temperatura medie anuala a emisfereinordice este de 15,2°C, iar a emisferei sudice doar de13.3°C. Temperatura medie anuala a globului este de14,3°C. Amplitudinile anuale cresc apoi de la ecuatorspre poli, odata cu des- cre^terea cantitajjii deradiafie solara pe anotimpuri ia aceeasi directie.Daca in emisfera nordica cre$terea apreciabila aamplitudinii term ice incepe de la paralela de 20“, inemisfera sudica ca urmare a repartijiei deosebite auscatului si a apoi, cmsterea amplitudinii incepe abiade la paralela de 60°.

Cna mai calduroasa lima a anului. este iulie inemisfera nordica pentru paralela de 20° lat. N. Deci,in de§erturile Sahara §i Nubia, in sudul peninsuleiArabia, in podi$ul Dekkan, in nordul Indochinei sau insudul Mexicului, vara este deosebit de fierbinte.

In contrast, cea mai rece luna a anului este totiulie,dar in Antarctida, unde media lunara (- -48°C)este cu 12°Cmai scazuta declt media lunii ia-nuarie de la PolulNord (- -88' C) !Pentru a eunoaste repartipa temperaturitor pe supra- fata globului se studiaza harfile cu isotenne, adica cu izo- Mniile ce unesc punete cu acelea?! temperaturi medii ale anului pe suprafata terestra, Valorile mediide tempera- turfi se calculeaza pentru diferite perioade de timp, cele mai do:-; folosite fiind cele lunare §i anuale. Izotermele se traseaza din grad in grad, din 2 in 2, din 5 in 5 sau din 10 in 10 grade. Deosebit de caracteristice sfnt h&rtile izo

5 V Z L 00

terraelor lunilor ianuarie si iulie ca si harta iy.oU-r.-.i;>.anuale.

Da.i.'.a urmSrim izotermele lunii ianuarie (fig. 17) — cea maireee kina a emisferei bor'eaie si cea mai calduroasa dm emi.Jeraaustraia — constatam de la incaput o arcuire a izoliniiior sprenord in regiunea oceanelor Atlantic §1 Pacific, care apare maievidenta in emisfera nordica. Acest fapt se datore§te Sncalziriidiferite a apei si uscatu- lui ca §i influence! curen$iloroceanici, care se impun mai pregnant in emisfera boreala.

Izotcrma caracteristica a acestei Ivmi (0VC) are un mersfoarte sinuos, treelnd pe la nordul State lor Unite (45°

UJOO'EWBll'MMM ANVIMH39/UJ!aL|U0|/\| 13998 03D

-rig. 17. Repartitia izotermelor in lima iar.uai'ie

colcctia cristal ♦ ♦ 1

lat. N.), apoi sir abate Atlaaticul de nord prin sadulIslan- dei {88° lat. N) pina in nord-vestul Norvegiei{73° lat. N) — d-e fapt cca mai inalta latitudine pecare o aiinge. Aceasta deplasare spre nord a izobermeise datore?te Golfstream-ului, care scalda necontenitcu apele sale calde larmuriie nord-veslice ale continentuluieuropean. Din nordul EuropeL izoterma de 0°C str&bate pe lamljloe Ettropa Centrala, treee prin sud-estul tarii noastre siprin

II

9)1 03 $ Hqui9 buibh

colcctia cristal ♦ ♦ 2

nordul Caucazului, ajungmd in China Ccntrala (34° lat. 3Nf >

Fig. 18. Repartifia izotermelor ‘m Uma Kilic

sudul insulelor Aleutine, sudul Alaskai §i vestul Canadeiajungind In nordul S.U.A. La nord do aceasta izoterma se afla dofapt regiunile in care iarna dureaza do la 3 pina la-7 luni. De asemenea. so observa ca in emisfera nordica sedetaseaza doua zone deosebit do friguroase : central est-siberian din lakutia si eentrul groenlandez, ambele directinfluontate de maximele barometri-oe ce se ment-in luni In §irin aceste regiuni. In lakutia slot cele mai sea- zutetemperaturi medii din ianuarie - in regiunea Oimea- kon-Vorhoian.sk pina la —50°C — in timp ee in nordul Groenlandeiajung... doar pina la -44'C ! La polul opus ij'snI temperaturile medii deosebit de indicate din <vmislera ausVra'Iit : inMat to Grosso si in nortJui Argentinei, .inKalahari §i incentrul Australiei, media lunii ianuarie atinge 28'C, iar inunele regiuni din pustiul Gibson, chiar 34°C. De asemenea inemisfera sudica, pe continent, tem- peraturile rnedii nu coboarain aceasta luna sub 10°C.

In iulie, centrul caldurii so deplaseaza in emisfera nor- dica.

cel mai sudic punct pe care-1 atinge — datorita in_ fliienteiaerului deosebit de rece ce stationeaza in Siberia

orientals. Din partea central^ a Chinei izotcrma se scriepe fannuriie nordice ale Japoniei, apoi trece prirj

4 ♦ colecfiacristal ♦

Izotermele prezinta de astadata o areuire spre poli in regiunilecontmentale, ca urmare a incalzirii mai intense a useatului incornparatie cu oceanul (fig. 18). Izoterma caracteristica (20°C)din emisfera nordica din aceasta luna strabate stldul Canadei,traverseaza la nord de paralela 40' Oceanul Atlantic, trece prinnordul Spaniei, prin nordul tarii noastre si prin .sudulSiberiei, ajurigrnd pina in nordul Japoniei, pentru ca peOceanul Pacific sa se de- plaseze mult spre sud., pina indreptul paralelei de 20° lat. N. De aici ia coniinua drumul prinvcstul cxlrcra al Statelor Unite pina in sud-vestul Canadei. Inemisfera sudica, temperatura aerului este mult mai ridicatadecit in .: in . ianuarie in emisfera nordica, fapt explicabildatorita intinderilor mari de apa din regiunile temperate deaici. Izoterma de 0°C nu atinge. de pilda, nici roacar Tara Fo-cnlui (57° lat. S.). Cele mai ridicate medii lunare (32°C) seInregistreaza in zona marilor deserturi ale emisferei bo- isale.De pilda in eentrul Saharei media lunara depa.se;?te chiar 40 C.

Daca se cerceteaza harta izoiermelor anuale (fig. 19) re: eonstataca la aceleasi latitudini temperaturiie medii din emisferanordica sint mai ridicate decit cele din emisfera sudica. Acestfapt se datoreste, binein^eles, useatului, care reprezinta 45—61° 0 din suprafata terestra in dreptul la- IHudinilor mijlocii.pe ctnd in emisfera sudica abia 0 -4%.O consecinfa a aeestui fapt este pozifia ecuatorului termic (llnia ceune§te punctele cu cele mai ridicate i tperal i medii anuale depe glob) in raport cu cel geografiq. Astfel, liniasa sinuoasa,cu exceptia portiunilor pe care le strabate in. oceanele Pacificsi Atlantic, trece, de regula. la nord de ecuatorul geografic,atingind paralela de 10° lat. N. in America Centrala .si insudul Saharei. In aceasta parte a AMcii se afla de altfel sizona cu cea mai ridicata temperatura medie anuala de pe glob.(30°C).Izoterma de 0"C in emisfera nordica trece prin nordul Oceanului Pacific, prin centrul Canadei §i prin Labrador

apoi prin nordul Oceanului Atlantic si ocolind pela vest peninsula Kola simhaie de la nord-vestspre sud-est teii- toriul Uniunii Soviet5c.'.traverses zfi apoi Marea Ohotsk si PeninsulaKaraceatka. atingind insulole Aleutine din n«>:-dul Pacificului.

In sehanb in emisfera sudica izoterma anualade 0C are un tca$eu : pi »; pe c smun cu parak lad< ( 0 lat. S.

I'(Ait caldurii si al fEiguIoi pe globPentru o reprezentare cit mai fidela a datclor

ce privesc temperatura aerului dc pe suprafataPamintului trebuie sa avem in vedere §i extremeleabsolute, in sens pozitiv sau negativ. Polii calduriisi friguliu de pe glob vin sa contureze mai precisinfluenta factorilor modificatori in reparti|:iatemperaturii aerului pa suprafata terestra.

tn coni ■ > cudatele meteorologice obtinute pinain present, localitafile cele mai calde de pePamint sint Massaua §i Dallal din Etiopia. undetemperaturile medii anuale sint de 30,2°C sirespectiv, 30,4°C. Cel mai frigurosW de pe glob este stafiunea §tiin$ifica sovieticaVosfc >&s (Anl.arc.tida) uncle temperatura medieanuala este de 57.0 C.

Polul caldurii de pe planeta noastra este localitateaAl'A'/Jziyah, situata la sucl de Tripoli (Libia), unde

,

Fi;,'- 19. I’ciia; iiUa izotermelor anuale

la 13 sep- tembrie 1922 s-au • inregistrat 58°C laumbra! Valori deosebit de ridicate, in jur de 57°C, s-au mai inregistrat in Death Valley (Valea Mor$ii) dinCalifornia, in de§ertul Luth dm Iran §i in Somalia.Recordurile de caldura pe continenlc sint : 52,2°C inAustralia (Cloncurv, statul Que- enland), 50 C InEuropa (Sevilla, Spania), 48,9"C in America de Sud(Rivedavia, Argentina), 14,4°C in Antarctica (Espe-ranza).

In Romania temperatura maxima absoluta a fost de44,3'C si s-a inregistrat la 10 august 1951 inlocalitatea loo Sinn din jude|ul Braila.

Point, frigidui este in Antarctida. La 24 august 1960. lastatiunea Vostok s-au inregistrat —88,3°C. Cu toateacesk-a trebuie sa mentionam ca in regiunile locuitepermanent s-au inregistrat valori mai pufcincoborite : astfel la Oimea- kon in lakutia, peIndigirka, s-au atins —71°C, in februarie 1964. Pentrucomparatie, la noi in tara temperatura minima absolutaa fost —38,5°C, inregistrata la Bod, in depresiuneaBrasovului, la 24 ianuarie 1942.

Cea mai mare amplitudine termica medie anuala estela Verhoiansk in lakutia — nu departe de Oimeakon —unde temperatura medie a lunii ianuarie este de —50'Cr it lunii iulie 15,4 C, iar cea mai mica amplitudinetermica medie anuala — abia de 0,4' C — este ininsulele Marshall din oceanul Pacific, in condi|iileunui climat tropical oceanic.

ROLUL VAPORILOR DE APA INCUPRINSUL OCEANULUI AERIAN

umiditalea relativa, care reprezinta proporfia vapori- iosdc apa exi&tenii in aer faja de cantitatea maxima p!=--;Vbila si so cxprinaS in procente. {%). De pilda,cind aerul coniine numai jumatate din cantitateamaxima de vapori de apa, umezeala relativa este de50%, iar daca confine un proccnt de 100% inseanma caaerul este saturat Umezeala relativa poate ere,see

La. Verhoiansk s-a inregistrat si cel mai mare decab;ampiitudinol hit re iemper&turile maxima si mini me

absolute : 10.1,7CC. I .a noi in tara difereuiadintre temperatura maxima absoluta :i minima absoluta

a fost; de 7’6.,5'C in 1929 la Stivhaia.

prin proeesul de evapora- fle, dar cre§terea sauscaderea mai intense este In funcfi; de votiatlatemperaturii aerului. Scaderea temperaturii aeruluiduce [a ere t r i umi relii relative, in timp ce crea-te rea temperaturii produce scaderea. aceateia.

Nivelul la care umezeala relativa atinge valoarea de10-0% se numeste nivel de condcnsare yi reprezinta, delapt, baza norilor care &t f< 'mcaza in urmaaraestecului turbulent. Umezeala relativa prezinia deregula un maxim in cttrsul dimme-fai, in jurul orei6 . i u i minim spre prinz ; de asemenea are uu maximin lunile de iarna, cind valoa- ren sa medie este de80- -85% un minim in lunile de vera 60—70%.

Tot in meteorologie este des intrebuinfat termem.ilde punct de roua, ce defineste temperatura critica, lacare aerul este complet saturat cu vapori de apa sisub care se produce in mod normal eondensarea. Inmomentul atin- gerii saturafiei, orice scadere dctemperatura va fi urmatl de condense:re, iar vaporiiin exces se vor depune sub forma de roua. Temperaturarespective se va numi temperatura punetidui da roua. Deexemplu in timpul verii observant, ca pe paharulumplul cu apa de la gheafa se formeaza bro- boane deumezeala. Acest lucru se explica prin faptul ca aeruldin jurul suprafetei reci a paharului se racestesu.fi- cient, pentru a ajungc sub temperaturapunctului de roua, iar vaporii de apa se condenseazape suprafata paharului.

Cantitatea reala de vapori^de apa din atmosfera esteindicate de umezeala absohita.■ Aceasta marime fizica esteexprimata prin cantitatea de vapori de apa in gramecon- t'muta de 1 m3 de aer. Umezeala absolute are omare .importance in meteorologie, deoarcce masoara, infond, ca«- titatea do apa ce poate fi extras a dinatmosfera sub forma de precipitafii. Umezeala absoluteatinge valoarea minimi* putin mainte de rasaritulSoarelui, cind temperatura aerului este mai scazuta §ideci procesul de evaporate este mai lent. Catre orele9—.10 umezeala absoluta are vai oar e maxima, pemasura cresteris tot mai intense a vitezii deevaporare, apoi in jural amiezii prezinta o nouavaloare minima, din cauza intensita|ii amesteculuiturbulent, ce transporta vaporii de apa in straturilesuperioare ale atmosferei. Abia catre seara, datoritascaderii turbu- lentei aerului, umezeala absolutacreate treptat atingind un non maxim in jurul orelor21—22.

Umezeala absoluta, insa, nu poate ramine o valoareconstanta pentru aceea.ji masa de aer. deoarece inmiscaril® sale pe verticala aerul sufera schimbariimportanle de vo’um, prin dilatare sau comprimare. Doaceea, meteoro- logia modern a folose.ste mai des unall mod de masurarc a.. con$inutuJui de apa din aer §ianurac umezeala specified : care reprezinta raport ul dintregreulatea vaporilor de apa §i greutatea aerului umed.Aceasta marime fizica se exprima prin cantitatea devapori de apa in grarne con tinu la intr-un kg de aerumed.

Instruments pentru masurareaumezelii aerului

Pentru masurarea umezelii relative se folosestehigro- metrul de ahsorhtie (fig. 20) Principiul sau defuncponare se bazeaza pc proprietatea pe care o aufirele de par ome- nesc n mernbranele organise de a-simodifica dimensiunile sub influenta variatiilor deumezeala. Daca aceasta este ridicata, firele de parsau mernbranele se lungesc, iar daca0 ala este sc&zutS el< se seurteazi, Inairite de afimdntate la aparat, firele de par sint degresate.Higrometrul se eompune dintr-o rama metalicS cu un nlicax la partea superioara, pe care se xnfasoara firui de par. El este infasurat pe un mic scripete, montat in partea inferioara a ramei metalice. De axul scripeteluieste prins un ac indicator, care se misca in fafa unui cadran, cu divi- zluni de la 0 la 100%. La variatiile umezelii, firui de pa

11a nm'cllacristai ♦

r

so lungeste sau sc seurteaza, rulin.du-.se sau derulindu-se foarte pu^in pe seripete. care, la rindul sau, miscaacul Indicator pe cadran, aratlnd prpeenteie de umezealaexistente in momentul respeotiv in aer.

Pent.ru Inregistrarea continua a variatiei ume/eliirelative sin-1 Intrebuinpite higrografele. Pentrumasurarea tern- peraturii punctului de roua §i indirect aumezelii relative sc fedoseste psihromelrui, care se compunt.* din douii termo- metie identice, fixate pe unsupori at un dispozitiv de aspinti.ie, care este mori.scaaspiratoare. Tot pe acest suport sint fixate si t< rmom ;

d< maxima §i de minima. CJnul din tormomel,rolepsihrorneLruIui are rezcrvorul aeoperit cu un tifon, carein momentui cind se £ac obscrvatule se imlaba eu apa sipoaria denumirca do tormometrul uniod.- IViiwurindlemperalurile de la celc doua termoanare .si dife-

#- colectia cristal # 1

ren$ele dintre ele.cu ajutorul unor tabele saugrafice se poate afla umezeala relative §itemperatura punctului de roua.

Norii

Aerul de la suprafata solului Incarcat cuvapori de apa este antrenat prin miscariascendente spre paturile mai inalte ale oceanuluiaerian, unde — dupa cum stim — pre- siuneaatmosferiea este mai scazuta. Datorita aeestuifapt moleculele de aer vor suferi un proces dedestindere, 'ceea ce va determina implicit oscadere a temperaturii, chiar daca nu se pierdeenergie calorica in afara. Treptat, vapurii deapa vor atinge in acest fel starea de saturate sivor con- densa sau vor sublima dind nasterenorilor.

Dar mecanismul de formate a norilor este multmai complex si nu se reduce numai la procesul deconvccfie termica descris mai sus. Adesea puternicesisteme noroase se pot dezvolta in momentul cindaerul rece patrunzind sub o masa de aer, eald, oformeaza sa se ridice brusc. §i in acest eaz seva produce o detenta (destindere) a molecu- lelorde aer, o racire §i deci un proces de condensatesau sublimare, din care vor rezulta nori cu omare dezvoltare pe verticala. De astadata noriiformat! se datoresc convec- piei dinamice.

Se mai poate intimpla de asemenea, ca aeruleald, mai u$or sa alunece deasupra aerului rece§i dens de la supra- fa|;a solului. In acest caziau nastere sisteme noroase de mare extindereprin procesul de ascendenfa prin alunecare. Acestproces se petrece §i cind intervin cauze denatura orografiea. Daca aerul in deplasarea saintilneste un rnasiv muntos, va urea pe pantaacestuia §i temperatura aerului va scadea

colceiia cristai & 2

Htferiie criterii de cliisiiita rea osrilor

treptat, in timp ce umezeala va creste §i vaincepe procesul de condensate a vaporilor de apa,din care vor lua nastere nori de naturaorografiea.

Alteori, datorita radiatiei nocturne se producputernice inversiuni termice §i sub nivelulacestora, aerul poate atinge stadiul decondensate §i de formare a unor nori cu aspectulunei pinze intinse §i puffin valurite.

In procesul ele formare a norilor, un rolimportant 11are prezenja unor particule microscopice al carordiametru variaza intre 0,02—0,08 mm, numite nuclesde condensate, Asemenea particule minuscule pot fide natura mineral;! (praf, produse aleemanatiiior vulcanice §i ale arderilorindustriale) sau tie natura organica (spori,microorganisme, bacterii). De asemenea tot canuclee de condensare mai servesc §i cristaleleminuscule de gheafa, care se menhir, suspendatein atmosfera de mi§carile ascendente. Importantacestor nuclee de condensare a fost evidenfiatainca din 1893, ele fizicianul Aikten, care afirmaca fara existenia lor nu s-ar putea forma niciceata, nici norii $i, proba’bil, ca niciprecipita^iile. Drept dovadS s-a constatat, inurma sondajelor facute ca in timp ce instraturile atmosferice situate pina la bazanorilor, numarul nucleelor de condensare era de10*—10®, deasupra norilor sa atinga abia 400—1 000 particule pe cm3.

Daca la nivelul de condensare temperaturaaerului este pozitiva, norii vor fi formaf-i dinpicaturi de apa, iar daca acest nivel se afla subpunctul de inghet, atunci norii vor aveacompozitie mixta. In cantitati minuscule apa sepoate mentine si sub temperatura normals deinghet, fiind In stare de supraracire. In urmacercetariior efectuate s-a constatat, ca numarulplcaturilor de apa sau al particular de gheafa

colceiia cristai & 3

Htferiie criterii de cliisiiita rea osrilor

poate ajunge pina la 300—400 pe cm3 in parteainferioara a norilor, in timp ce spre virxul lorscade pina la 100—200 pe cm'1.

Norii au forme si marimi diferite. Par deculoare alba stralucitoare, cind sint subtiri saucind razele Soarelui le lumineaza suprafataexterioara, Dimpotriva, daca sint grapi si densi,sau daca suprafata lor exterioara este um- britaau culoare cenu^ie, avind un aspect amenintator.Norii reprezinta unul din elementele cele maifrecvent intilnite in cuprinsul oceanului aerian,iar prezenta lor pe bolta cerului are importanterepereusiuni asupra vremii.

Gradul de acoperire a cerului cu nori la unmoment dat se numeste nebulozitate.Aspect u.l a tittie variat al norilor a trezlt inca de muM vremeinteresul oamcnilor de stimfa, dar abia pe laincepu- tul secolului trecut au fost stabifiteprimele criterii de cla- sifieare a lor.

Astfel, in 1802, celebrul naturalist fcance'zJean-Bap- tiste de Monnet-Lamark (1744—1829) publica, inAnuarul Meteorologie al Frantei. o ptimaclasificare a norilor. im~ par|-indu-i in dncigrupe dupa forma Inalfimea lor. In 1003,farmacistul englez Lueke Howard (1772—1864) sta-bileste un criteriu de clasificare §i maireprezentativ, legind forma §i dimen,siunilenorilor de deelanpirea precipitajil- loratmosfeilce, El adopia pentru prima oara pentrunori denumirile laline devenitc apoiInternationale : Cirrus, Stratus, Cumulus,Cirrocumulus, Cirrostratus, Nimbus, etc..

De atunoi s-au mai Incercat si alte criteriide clasificare a norilor. In 1898 s-a editat §iprimul atlas international al norilor, alcatuitdin 20 de planse colorate. Redacted; in limbilefranoeza. englezii §1 germ ana, atlasul cuprindeaexplicapi amanunfite privind diferite tipuri denori.

colceiia cristai & 4

Htferiie criterii de cliisiiita rea osrilorUltima clasificare a norilor a fost facuta de

Organiza^ia Meteorologica Mondiala, in 1956, sicuprmde 10 genuri sau grupe prineipale de noriimparpte in mai multe speeii $| varietaji.Clasificarea tine seama In primul rind de inal|i-mea norilor in cuprinsul atmosferei, stabilindu-se In funcpe de aceasta 4 categorii prineipale incare au fost ineluse cele 10 genuri de nori (fig.21) :

•— nori supertori (Cirrus, Cirrocumulus siCirrostratus) a car or lirnite sint cuprinseintre 5 si 13 km ;

— nori mijlocii (Altocumulus §i Altostratus) cuinSl- |.imi ce variaza intre 2 si 7 km ;

— nori ivjenon (Nimbostrattts, Stratocumulus §iStratus) a earor inaitimi rar depajesc 3 km ;nori de dezvolbare verticals (Cumulus §i Cumulonimbus) cubaza foarte apropiata de suprafata Pamintului (300—400 rn) dar ale earor virfuri — in cazul norilorCumu~ lonimbus — pot atinge Chiar 12—14 km (iabelu! 7)

:Fig. 21 Repartitia forraatranilor noroase pe verticala#■1. M ■ i \ r

f.Si CUOSi.MIvY Nf tuji.su

:

GVYiUT'l TntUlimea bazci (phifoimtydeasupra solulni (m)

G rijsi'mpft (w)

minima ipaxlmd medic minima mii.timrl medie

{Saras fi 000 12 GOO 8 000 150 2 000 300

(Jirrocu mulna

5.000 7 000 0 000 150 3 000 500(iirrostrntus 3 500 12 000 G 000 150 3 000 500Altocumulus 2 000 5 0(K * 4 000 500 .1 600 800r.-t ;!s 1 BOO 5 OHO 3 500 500 4 000 2 000

IVif.nbfisf.nitits

300 2 Of>0

800 1 000 5 000 8 000Stratocinmilus 500 2 i00 1 500 200 2 000 000istratds la sol 1 200 500 60 800 300Onm-ahis 400 2 000 .1 200 ICO 5 000 .1 GOO(.‘amiiioiiiii

iinis;->( k> 500 1 000 5 000 12 000 7 000

On alt criteriu de clasifieare a norilor \\neseama tfes aspeetul lor morfologic impartindu-i In trei categorii :

- nori In forma de gramezi isolate (Cumulus) ;- nori In forma de gramezi. compacts cu

aspect da valuri (Stratoeumuius) ;-—• nori sub forma de pinza eontinua(Stratus),De asemenea norii mai pot fi c1asifiea(:i

si dupa condi- title de formare (geneza) :— nori de eonvee^ie termica ;— nori .frontal i ;

nori de turbulenta ;.. nori ele radiafie ;■ nori ee apar in urma mi^earilor onduiaterjiale

aeruluiin funcfie de si area de agregare a apei ce

se alii la eompozijja lor, norii mai pot fiImpar^i in trei eategorii ::

CfterlM crislai l is♦ ♦

non formati din pari.ieule liehide (Stratus, Stratocu- muhis, Cumulus s i in parte Altoe.umuluij)

1 4 colectiacristai #

— ;nori format! din particule solide : cristatede glieafa, fulgi de zapada, mazariehe (Cirrus,Cirrostratus §i Cirroeu- mulus);

■— nori micsti in a earor components intra atitpicaturi de apa cit §i particule solide(Cumulonimbus, Nimbostratus ft in parte Altocumulus§i Altostratus).

Indiferent de forma si inaltimea lor norii auurmatoa- jrele parti componente :

— baza, ce reprezinta partea inferioara a norului;

— virful sau partea cea mai inalta a norului;— grosimea, adica distanta de la baza la virful

norului ;— iniinderea sau lungimea maxima a norului ;— inalfimea bazei (plafonul), ce reprezinta

distanta de la suprafata solului pina la bazanorului.

Cei mai inalfi nori de pe bolia ceruluiAdesea seninul cerului este impestritat cu o

gama deosebit de larga de nori cu aspect fibres cuo stralueire mata- soasa, dispusi in filamente.bancuri sau benzi albe, consti- tuifi din cristalede ghea|:a destul de transparent!. Sint norii Cirrus4, cei mai inalfi din cuprinsul oceanului aerian,plafonul lor atingind 10—13 km. Doar uneorivirfurile gigantilor nori Cumulonimbus ii pot depa-ji ca inalfime.

Dintre numeroasele specii si varietap aleacestor nori, ce prevestesc de regula patrundereaunei mase de aer cald §i umed mentionam : fibratus,dispu?i in forma de lungi filamente, uncinm, cuaspectul unor virgule, cirlige sau gheare, spissatus,in forma de tufa, snop sau flama, floccus, alcatuitidin mici gramajoare deslinate, de culoare albi-eioasa, radiatus a§ezafi in lungi benzi paralelecle~a lungul cerului si vertebratus, ce auinfat,igarea unor coaste, ver- tebre sau seam anacu scheletul unui peste uria§.

4 Cirrus (I. latina) bucla de par.

cokx-iia crislal # 1.17

Tot din categoria norilor superiori fac parte ?inorii Cirrocumulus a earor inalfime nu depaseste 7000 m. Au aspectul unor gramezi albe, fara umbreproprii, dispuse mai mult sau mai putin regulat.Sint transparent!, laslnd sa se vada lesne prin eiSoarele sau Luna si sint constituiti tot dincristale fine de gheafa. Aparitia lor pe boltacerului este destul de efemera.Se inlixnpla uncorica treptat cerul sa se acopcre cu un voal noros,transparent §i albicios, cu aspect i'ibros sauneted, Sint norii Cirrostratus a earor Inalfime raratinge6 000 m. Pinza Intinsa transparenta a acestor nori,faci- litsaza producerea fenomenuiui optic denumithalo, c! oarece sint alcaiuiti tot din cristale degheafa. Dintre uee§ti /nori cei mai de.>i inlllnitisint speciile fibroins §i nebulosus.

Norii mijlociiMult mai free vent Lsi lac aparifia pe bolta

cerului norii mijlocii. 'Ei mai pastreaza doar inparte culoarea alba stralucitoare a norilorsuperiori, dar mai adesea sint eenusii.chiar ,'lntunecati cu eonturari bine reliefate.Soarele $i Luna se vad din ce In ce mai slab, cariiste pete luminoase. SI il . a mai Inalp nori dincare cad precipitafii, desi plafonul lor estedestul de inalt : 3 500—4 000 m. Multi din!re .nori prevestesc inrautatirea vremii, furtuni siploi de iunga duraUi. Sint constituifci dinpicaturi de apa, dar $1 din cristale de ghea'ya.

Foarte vnriati cn forma si culoare sint noriiAltocumulus, ce apar in bancuri, paturi, gramezi sauin siruri da culoare alba,- uneori. ceriusie. Auaspect continuu, dar cite- odata elemenlele lorsint separate prin mici spajii. Cerul invadat donorii Altocumulus prezinta In orele crepuscu- iuluio gamii deosebit de variata de culori, mergind dela msu-porlocaliu spre rosu intens, pentru ca maiapoi, dupa ce Soarele a treeut de liniaorizontului, sa capete o cu- loare vinefie. Prin eise produce citeodata fenomenul optic numit coround.

cokx-iia crislal # 1.17

Dintre diferitele specii de nori Altocumulus sepot men|:iona : Icnticularis, ce au forma de lentile,tigara de foi §i sint nori de natura orografica,dind indieatii asupra fenomenuiui de turbulenfa,castellanus, ce au la partea superioara aspectul unordin$i de fier&strau, de tumUle^e sau creneluri,prevestitori de vreme instabila. floccus, In forma demici gramezi. bulgaras.i. destrarnati catre parteainferioara .si sint prcmergatori furtuni lor.

1 ■# colcctiacristal ♦

Cind cerul este acoperit de un strat de nori cefor- meaza o plnza alfo&strie-cenusie, cu aspectstriat, fibroS au uniform ne aflam in prezen^anorilor Altosiratus. Din ei cad precipitatii slabe subforma de ploaie sau ninsoare. in timpul verii,uneori ploaia nici nu atinge solul,^ eyapo- rindu-se, ciLnd nastere unui fenomen pe care il intilnimmai ales in zonele motane numit virga.

Norii inferioriCei mai impresionan|i dintre genurile de nori

inferiori sint, desigur, NimbostratuS. Cind cerul seacopera cu acefti nori, ce formeaza un strat amorfde culoare cenu- sie-sumbra, ce intunecastralucirea Soarelui, putem fi si- guri, ca dintr-un moment sau aitul ploaia sau ninsoarea poateincepe. §i uneori, poate dura citeva zile in sir.Dupa cum ii tradeaza §i numele („nimbus“ — ploios),acesti nori sint veritabile rezervoare de apa aleoceanului ae- rian. Grosimea lor este uneori de 4000—5 000 m. Doar norii Cumulonimbus ii maidepasesc pe verticala. Daca, dupa plafonul lor (300—800 m) ii putem incadra in grupa norilorinferiori, dupa virfurile lor, ei ajung lainaltimea norilor mijlocii. Sint constitui|i dinpicaturi de apa, dar si din cristale de gheata §ifulgi de zapada. Pot proven! fie din ingrosarea §icoborirea norilor Altostratus sau din eta- lareanorilor Cumulonimbus.

Mai putin impresionanti, dar imbradnd ovarietate deosebita de' forme sint noriiStratoeumuius. Au asoecful unor paturi groase sau sintdispusi in gramezi, ori in. ru- iouri, fie deculoare albicioasa, cind sint in calea razelorSoarelui, fie sumbri «i opaci, cind acopera disculsau stra- lucitor. Citeodata partile lor componentenu sint sudate intre ele, avind aspectul unor placisau al unor imen?i bo- lovani de riu, Sint akatuifidin picaturi de apa §i din zapada grauntoasa, avindplafonul cam la 500—GOO m inal- (ime, in timp cegrosimea lor abia atinge 2 000 m. Rar dau

2 ■# colcctiacristal ♦

precipitatii slabe de scurta durata.

colt'-cjiu cristal #♦ 11i

Spre sfirsitul toamnei §i in timpul iernii, deseoricerul se acopera cu o pinza continua, cenusie laculoare, cu baza uniforma prin care rareori Soarelesau Luna se arata pri- virii noastre. Sint noriiStratus, cei mai joiji din cuprinsul atmosferei.Uneori, baza lor acopera virfurile conslrucfcii-lor Inalte, ajungind pina la 50 m. Sint de regulaeonipu.fi■Un picaturi de apa si numai iarna maicon|in si mk ■ pa >l. u:ule de gheafa. Din ei ploua marital sauburniteaza. in cursui iernii cade ninsoare slaba.

Norii care aduc furtunUeBesigur ca am admirat adcscori in zilele senine

de vara cerul albastru pa tat de nori inchipuindghemotoace albc .siralucitoare, movile sau avindaspectul unor uria§e cona- pidc cu conlurul binedelimitat, cu baza ceva mai intime- cata, Sintnorii Cumulus, ce iau nastere datorita curen{i- lorde ctmvecjjie si au expansiune mare pe verticala.lit: regala apar la ctteva ore dupa rasaritulSoarelui, ajungliid la o dezvoltare mare spreamiaza, iar spre scara dispat: Sint aloatuitf dinpicaturi de apa §i rar din ei cad ciyiv..< strop!de ploaie.

Formele pe care le imbraca norii Cumulus sintsteins legale de exiinderea lor pe verticala. DepiMa cind sint de dknensiuni reduse, parind aidonaunor gramezi de \ ita, poarta numele de Cumulushumilis. Alteon au o extindere verticala moderaia §ivirfurile lor sin*, mai dezvoltate prozentind uninceput de protuberance (Cu. mediocris). In schimb, cindprezinta o extensiune verticala putemica, auconturul bine pronun tat §i s&st inti'-o continuaframintare, luxnd in cele din urma aspectul uneiconopide imense, din care se pot inalja din lot, inloe turnuri, se nurnesc Cu. congestus. Prin asociereamai mu] tor nori de acest fel, orizonlul pare a ficotropit de un .sir de rnunti de culoare albasiralucitoare. Din ace?ti nori cad precipitatii subforma de aversa, O alta specie din acesti nori sintCu. fractus, care se prezinta desixa- ma|i si sedeplaseaza iute pe bolta cerului.

colt'-cjiu cristal #♦ 11i

Adesea In timpul verii si primaverii si mai rartoamna, Ut Orizont se pvdfileaza amenin^ator o masairnensa dc nori derisi si puternici. cu o maredezvoltare pe verticala Sint norii Cumulonimbus siau forma unor munti urlasi de culoare eenuaieinchisa, pina ia vjnejiu. Virfurile lor depasescadesea plafonul norilor .superior!, ajungind pinaia 12 000—14 000 m, bn chiar in zona ecuatoriala seftialp pina la 18 000---20 000 m.

1 ♦ eoleefiacristai #

Daca la iHcepBfc Virfurile lor Tnchipuie formaturnurilo-; unei uriase eetaii, cu timpul ele sedestrama, devin ft b roast* .ai se alungcsc peorizontala. luind aspeciul unis;imens evantai iarlalregul nor se&mana cu o giganiica ni- covTila.Baza norilor Cumulonimbus coboara adeseori subplafonul norilor infos iori. Citeodata sub cupolalor uria^a plutesp haotic sirari de norideslramati. numit'i Strains fracius pannus.

Norii Cumulonimbus sint pe drept cuvint uriasixocea- nului aerian. In alcatuirea lor intra atitpicaiuri de apa, ext ••}! fulgi de z&pada,mazariche, grindina, iar nicovala lor con| r numaicristale de gheafa. Se prezinta fie r/.o- lafci, darcel mai adesea dispusi In siruri de 5—6 nori,asemanatori unor ziduri uriase si impresionante,prin as- pectul lor amenintator. §i intr-adevar dinei cad cele mai abundente precipitatii din perioadacalda a anului, cind numai in interval de o ora pottotal iza cantitatea medie a unei luni xntregi.Aceste ploi ee poarta nunoele de averse sint insotiteadesea de desearcari electrice, vijelii si ca- deride grindina.

Sint mai multe specii de nori Cumulonimbus dincare amintim : calvus ale earor vfrfuri nu prezintaaspectvj fibros sau striat si capillatus,caracteristici toemai prin structura lor fibroasa.avind partea superioarS In forma unei nicovale.

Variafia tliarna §i annala a nebulozitatii

# colcefia cristai ❖ 12!

Varinfia drama a nebulozitatii este diferita inzonele de uscat fata de cele acoperite cu apa.Astfel, in timpitl zilei deasupra intinderilor deuscat, nebulozitatea este mai slaba in cursuldiminef u si se intensifies spre amiaza, pentru caspre sfir$itul zilei §i mai ales in cursul noppicerul sa devina chiar senin. Este xnsa cazul saamintim, ea aceasta variable normala anebulozitatii in cursul unei zile, poate imbracaaspecte diferite, in cazul patrunderii unor sistemefrontale, care determina modificari substantiate inmersul diurn al gradului de acoperire a cerului. Deasemenea, asupra nebulozitatii o influentsdeosebita o mai esereita fi relieful, careintensifies sau dimpotriva diminueaza sis- temclenoroase in funcfie de expunerea versanplor (nebu-lozitate putemica pe versantul din fafa curenplorde aer umed §i nebuloziiate slaba sau chiar cersenin, pe ver- sanfii opufi).

In general, in perioada calda a anului predominanebu- Jozitatea eumuliforma, general# de puterniclicurcnti de eotwecpe, In timp ce in. semestrul reee.cind umezeala relativa este mare, se menfine deregula, nehulozitaiea stratiforma.

Deasupra intinderilor de apa, in perioada caldaa anului se dezvoita norii convectivf, in timpulnoptii, deoarece apa fiind mai calda ca. uscatul,genercaza eurenti ascendenft. in timp ce in cursulzilei anar nori stratiform?.

In zona latitudinilor temperate — deci si in$ara no.; s- tra. — valoarea maxima a nebulozitatiise inregistreaxa In anotinipul reee, iar cea minimavara. Cea mai redusa nebu- 5 le peglob

se i deas p , ddatorita proeentului foarte coborlt de vapori de.apa din atmosfera, iar cea mai intensa in zonaecuatoriali, unde practic nu exists zi din an. incare cei u! sa nu fie aeope- rit de nori.

PreeipitatiMe atmosferice

199. ♦ colfetiaCi'islal #

In cuprinsul atmosferei norii alcatuk.sc unsistem stabil, atunci cind produsele condensarii(picaturi de apa, cristale de giieata, etc) plutescfara sa cada pe pamint. In momentul cind aceastastabilitate se clistruge, iau nastere predpitaf.nlecare dupa meteorologul Bergeron se realizeaza odatacu apari^ia unor particule eterogene in raasanorului.

Modul de formare a precipitatiilor estediferit!» funefie de eonstrucfia particulelor dincare este alcatuit norul. Ast- fel. In noriiformati din particule lichale, datorita mijcfiri-lor verticale puternice se intrunesc condifiilenecesare crefterii picaturilor de apa, care sintantrenatc spre partea sa superioara. In cadercmajoritatea acestor picaturi se vor pulveriza |.lnumai cele a earor raza va fi mai mare de 3 mm, vorajunge pe suprafata Pamintului. Precipitafiile carerezulta sint slabe si doar in regiunile tropiealeunde asemenea nori aj'.aig la inaitimi de 8—10 km,fara ca vir- furile lor sa concilia cristale degiieata, sint intmnite easel ( e a |

Cek* mai intense precipitatii cad insa din noriicu structura mixta. Un caz tipic in acest sens IIeonstituie norii Cumulonimbus, care pe lingapicaturi de apa eontin ;si fulgi de ■'ii(tada.cristale de gheata etc. In interiorul lor sintputernic dezvoltafi curentii ascendent!, ceantreneaza aerul eald umed de la baza norului, pinain straturile superioare, unde ajungind latemperaturi mai coborite de 0C'C se transforma incristale de gheata, ce sint purtate apoi decurenti! des- cendenti spre baza norului. In caderevor capta picaturi mici de apa. sau chiar vaporiide apa ce sublimeaza direct pe cristalele degheata, faeindu-le sa creasca in greutate. Ne-maiputind fi antrenate de miscarile ascendente,spre virful norului, ele vor cadea pe pfimint subforma puternicelor averse de ploaie.

Pentru a se produce precipitatiile este necesarca viteza de cadere a particulelor sii fie mai maredecit viteza curen- f:ilor ascendent i ?i, deasemenea, ca picaturi le de apa sau fulgii de

199. ♦ colfetiaCi'islal #

zapada sa parcurga distan^a de la nor la suprafataParnintului, fara sa se evapore.

Exista diferite criterii de clasificare aprecipitatiilor ;

— dupa starea de agregare (lichide, solide simixte) ;

— dupa conditiile de formare {convective,front ale orografice) ;

-dupa caracterul lor (slabe, moderate sitorentiale),

Adesea, in timpul toamnei, din pinza densa anorilor Stratus cad picaturi dose si fine al carordiamet.ru nu de- pase^te 400 p. Aceasta forma deprecipitate poarta numele de burnila si este tipicamaselor de aer umed si eald de origina maritima.Cind diametrul plcaturilor de apa depuse^te 0,5 mm,precipitatiile cad sub forma de ploaie. De regulaploile cad din nori Nimbostratus, mai rar dinAltostratus, In perioada calda a anului se remarcfio inten- sitate deosebita a ploilor. in special acelor care cad din norii Cumulonimbus. Ele poartanumele de avcrsd, earac- te.rixmdu-~se pritttr-unInceput si sfirs?it brusc. Diametrul pieftturllorde apa ajunge uneori sa depaseasca 5 mm. In- tonsila lea acestor ploi poate provoca pagu.be importrmte: inundutii, degradari ale lerenurilot in pantaetc.

coleeta cristal #♦ 1

ii In zona lernperata a Parnintului, in perioadarece a anu- lu.i. predom'ma precipitatiile solidesub forma de ninsoare Hie sin! specif!ce zonelorpolare si muntilor tnalfi, clntl acestepreuipiiatii pot. cadea si in perioada caldii aanului.;oarea nu se poate produce decit in cazul incare tem- i^ ratura aerului, intre baza norului sisuprafata terestra ne valori negative sau foarteapropiate de 0°C. Cristalele !■ ’ gheata din nordatorita ingreunarii lor prin captarea particulelorlichide sau a vaporilor de apa, vor cadea la iprafa|:a solului sub forma de fulgi de zapada. Toto forma precipitate solida este §i mazdrichea, carecade sub forma de graunti de gheata aproapesferici, al caror dia- motru nu depaseste 5 mm.Mazarichea ia nastere prin •ubiimarea vaporilor deapa in jurul cristalelor de gheata. (1'ndpicaturile de burnila §i ploaie ajung fie pesuprafata .olului sau pe obiecte a carortemperatura se afla sub O'C !a zona de contact sevor sparge, marindu-si suprafata §i inghetnd daunastere poleiului.

Uneori fulgii de zapada cad asociap cu picaturide apa formind lapovifa — precipitate mixta,specifics mai ales lunilor noi^mbrie §i martie. Darprecipitati solide pot cadea in timpul verii.Astfel, eiteodata din norii Cumulonimbus averseleputernice de ploaie sint insotite de eaderi de grin-dind. Aceasta este formats din particule de gheata,eu un diametru cuprins intre 5—30 mm, uneori §i maimari. Boa- bele de grindina sint alcatuitealternativ din straturi de ‘ hea'fa transparenta §iopaca. Viteza de cadere a acestor particule esteproportional! cu greutatea lor. Astfel, la undiametru de 12 mm viteza de cadere este de 25 m/s.Ca- rierile de grindina produc mari pagube inspecial agri- culturii.

Insti-Hirjentc pentru masurarea precipitatiilorPentru masurarea cantitatii de precipitatii este

folosit pluviometrul, un aparat destul de simplu pecare 1-am vazut adeseori in fata unor cabane de

coiecfia crisiid ♦ ♦ 2

munte sau in alte zoneale tarii, deoarece estefiresc, ca numarul posturilor piuviometrice sadepaseasca, cu mult, pe cel al statiilormeteorologice. Pluviometrul este format dintr-uncili’ndru din tabla de zinc, avind o lungime de 40cm si se asaza de obicei intr-un ioc deschis.Partea superioara, numita suprafata receptoare, areun diametru de 16 cm. In interior se afla o puniecu un tub de scurgere, ce se prelunge.?te intr-unvas colector. Apa din vasul colector se desarta in* prubeta gradata in mrn pentru masurareaprecipitatiilor;

Pentru inregistrarea duratei si intensitajiiprecipitatiilor lichide se inirebuinteazapluviograful, care deasupra va- sului colector are unplutitor, unde se fixeaza pirghia pe- nifeiinregistratoare. Pcnifa Inscrie cantitatea deprecipi- taiii pe o diagrams fixata pe un tambur,ce se roteste cu ajutorul unui mccanism deceasomic. Cind peni^a -inregistratoare ajunge indreptul diviziunii de 10 mm se produce automatsifonarca apei din vasul colector §i peni$a revinela zero.

Cantitatea de precipitatii se masoara in mm sauin 1/m5.

Eepartitia precipitatiilor pe globPoate ca nlckm alt iVnomen meteorologie nu

prezintS > a tit de mari eontraste intrediferitele zone ale planetei ca ’ precipitaliiieatmosferice. Daca in uncle regiuni ale globului demulti ani n-a mai cazut nici o picatura de ploaie,in altele precipitatii le sint atit de abundente,Jnclt an de an produc cumplite jnundat-ii, cesecera sute §i chiar mii de viefci omcncsti.

Fcnomcn discontinuu in spatiu. si timp,prccipitatiile atmosfericc se produc cu maximum deintensitate in zonele in care exista In tot timpulanului o umiditate accentuata, asocdata cuexistenta unor putcrnice miscari convective.Dcsigur ca la accsti tloi factor! se mai adauga :latitudinea geograftea, nalura siiprafctei

coiecfia crisiid ♦ ♦ 3

tarestre (apa sau uscat), preen sn si condifiileorogr.rfice. Tfnlnd seama de factor'd enumeral imai sus a pare firesc ca In zona ecuatoriala sacad5 anual cantituti deosebit de mari deprecipitatii. Privind harta repartif,iei anuale aprecipitatiilor pe glob (fig. 22) observam cu inbazinul Amazonului si pe coasta Guyanelor (Americado Sud), pe tarmul golfului Guineea si in bazinulfiuviului Zau- (Africa) si In Indochina (Asia) cadIn medie intro 2 000 —5 000 mm de precipitatiianual. Ce reprezinta asemenea cifro devine usor dein teles, daca le raportam la 'canfcitalile mediianuale de precipitatii din tara noastra, unde doarpe culmile cele mai inalte ale munplor cad Inmedie intre 1 200—1 400 mm de precipitat'd anual.

In afara zonelor ecuatoriale cantitati foartemari de precipitatii se mai produc si pe tarmuriiesudice ale pe- ninsulei Alaska, pe coastaMalabarului din v. stul Indiei, in i-'iidulmuntilor Himalaya, in sudul Japonlel etc. In acest»•;*:< ;;laturi de factor!! esenpali amintiti, deastadata un rol d(. ..obit de important il aucuren|ii aerieni bogafi in ume- y,eala ce viadinspre ocean si care fetilnesc in calea iorilantari muntoase inalte.

La polul opus se afla zonele tropicale, undepreclomina aproape. tot timpul anului miseariledescendente ale aerului, iar umklitatea este foartescazuti. lata de ce, in aceste zone In carecantitafjle de precipitatii depasesc rar 25 ram pean an luat nastere cele mai mari deserturi aleplanetei: Sahara, Nubia, Arabia, Iran, Tharr,Nevada, Atacama, Kalahari, Gibson, Victoria etc.

Daca valorile medii anuale ale precipitatiilormarcheasa. destul de evident caracterul discontinuual acestora pe suprafata planetei, nu este maiputin adevarat ca pentn a avea o imagine complexaasupra rolului influentelor locale este necesar sacunoa-stem si valorile extreme.

Cele mai abundente precipitatii casrute intr-unan s-au inregistrat in sudul muniilor Himalaya, in

coiecfia crisiid ♦ ♦ 4

statul Assam din India, in localitatea Cherapunjiasezata pe colinele Garo- Khasi-Jaintia. la 1 313 minaltime,' unde intre lunile august I860 §i iunie1861 s-a masurat o cantitate de 26 461 mm de apa.Adiea o cifra egala cu toata cantitatea deprecipitatii, care s-au inregistrat in mod normalintr-o jumatate de secol la Bucurerjti !

Chiar §i valoarea medie rnultianuala egala cu 11633 mat reprezinta o eiira aproape incredibila.Aceste cantiiati de-a. dreptul de domeniulfantasticului se datoreaza prezentei ciclonilortropical i, care aiitrenati de vinturile mUsoci.ee,se deplaseaza in perioada calda a anului din zonagolfuimi Bengal pina la poalele sudice ale muniilorHimalaya unde i?i ,,desearca“ zile si saptamini insir imensul lor potential bid ric.

w»kH'tia cristai ♦ ♦

fost inregistrata in localitatea Cekvice dinJugoslavia, de pe versantii vestici ai mimtiior

Reeordul precipitatiilor medii anuale il detine insazona muntoasa Wai’ale’ale din insula Kanai (ash.

Hawaii •— S.U.A.) unde s-au totalize! 11 684 mm deapa. Dealtfel, In aceasta zona ploua cam 350 de zile

pe an ! Cantitati destul de apropiate de celementions te au mai fost Inregistrate in. localixat-

ile Deboundcha de la poalele vuleanului Carnc-rundin Africa ecuatoriala (10 28? mm) si la Quibdo. innordul Columbiei, din America de Sud (0 992 mm). InEuropa cea mai mare cantitate de precipitatii medie

anuala (4 648) a

Fig. 22, Repartifia anuala a pi'ecipila(,iilor pe glob

w»kH'tia cristai ♦ ♦

Dinarici.Recordul de precipitatii cazute intr-un singi.tr

minut <81,2 mm) s-a produs in ziua de 4 iunie 1956in localitatea Unionville (Maryland — S.U.A.), in24 de ore la Cilaos, in insula Reunion la 1(5martie 1952 (1 870 mm), $i intr-o luni. tot laCherapunjii (9 300 mm) in iulie 1861.

La irxtremitatea opusa se inscriu valoriieprecipitatiilor extrem de seazute din zoneletropicale. Astfel in pustiui Atacama, din nordulstatului Chile, marginit la vest de tarmulPacificului, iar la est de culmile AnzilorCordilieri, timp de aproape 400 de ani (pina in1971) n-a cazut nicio pleaiura de ploaie ! ExpIIcaf;la o constituteinfluenza cu- rentului reee ai Perului care sealdacoastele apusene ale Americii de Sud determinind Inaceasta regiune o mare sta- bilitate a paturilorinferioare ale atmosferei, ce impiedica dezvoltareacurenplor convectivi §i saturarea in vapori cu apaai aerului, care vine dinspre ocean.

Doua localitati pot fi menponate pentru lipsaaproape lotalii de precipitatii : Luxor (Egipt),care define recordulmai scazute medii anuale deprea pi to. til do pe g'.oo (0.5 mm), si Ariea, dinextvemitatea nordica a slatuiui Clu!.e, unde timpde 53 de ani n-au dzut decit 0,8 mm precipii |

In tara noastra, cele mai mari cantitufi deprecipitatii se piodue in zonele montane, careprimcsc anual in medie P?sU’ 1 200 mm de apa, intimp ce in Delta Dunarii cad la medie 400 mm.Interesrint este faptul ca punetele extremeprecipii at iilor medii anuale coincid cu cea maiinalta •:ia|ie meteorologiea din tara —• Virful Omu2 507 m alti- lud’ine (1 MG mm) si eu cea mai joasa— Sulina 0 m (‘;f>jj mm). Si. totu.fl, intr-osituate de exceppe, intre 29—SO august 10:21. laLeb'a, in Delta Dunarii, s-a masurat cea mai mareeejititate do precipitate cazuta ia noi in |ara, in

de ore (600 ram) ! la"7 iidie 1839, la Curtea deArgaj, in numai 20 de minute s-au totaiizat 205 mrade apa (adica mai mult de 10 mm pe minut). Aceastacifra reprezinta. de al.tfel, unul din recordurilede intensitate ale precipita|iilor de pe gk>b c<>nsemnate de ()rganiz&ta Mt e iixdogica Mon- diala."La inceputul secolului al XYII-Iea, velierelenelnfri- ca^ilor marinari portughezi si olandezi,strabatind Ckeanul Atlantic pina la C-ipul BuneiSperante au porn;: apei spre rasarit, fara a maiurma drumul cunoscut sp.i e Indii. Zila si nopti in:-;ir corabiils lor au fost pur tale d 2 f 1 t nuitSa vintului, care sufla dinspre pupa, strabatind de-a curmezisul Oceanul Indian pina spre ^armurileunor tinu- turi necunoscute, pina atunci, deeuropeni, care mai tirziu aveau sa se nmneasciAustralia, Tasmania §i Noua Zee- ianda.

Asupra ora.su!ui Karakul, din Asia Cen&alSSovietieS, vestit pentru renuns i tele sale piei deastrahan, dar §i pen- ' ra v E a mall u " ’fi a le,s-au abatut de-a lungul secolelor valuri nesfir.-'te de nisi- puri miscatoare, care au acoperitstrazile, casele, cana\el« de irigatie, distruglndtotul in calea lor. Nu era un fenomcn izolat. Sialte ora.se si a§ezari omenesti din apropierea ma-

& eolcciia distal #■ 123

NEST A TOSNIC Uf,BOL

rilor deserturi pierisera inghitite de dunelemi^catoare, purtate de forta vintului. In ziielenoastre omul intervine cu succs3 ?i se opuneiortelor oarbe ale naturii. Printre altele, ometoda este aceea a plantarii pe mil de hectare dedune mi§c&toare a saxaulului, ale carui radacird,foarte ramificate ?i adinci fixeaza dunele denisip, transformin'- du-le treptat in cciine,acoperlte de vegetdtie,

Deseori in intinsul pustiu saharian se nascfurtuni de nisip. adevarate uragane. Purtap deforta diabolica a vintului, norii de praf si denisip se inalfa tntunecind cerul, in timp ce aerul,saturat de praf, devine insuportabil si .sul'ocant.Camilele, care presimt primele furtuna, se intindpe pamint si oamenii se adapostesc in spatele loracopcrin- du-se cu burnusuri §i paturi. Zgomotuluraganului devine tun ce in ce mai in'fiorator,nisipul fierbinte arde pielea, huinele asuci ite selipesc de corp, setea devine chinuitoare

9 - Meteorologie,.. llirS formulaore intregi a?tepti ca furia clezlan^uita tie

vint sa ince- teze. De multe ori, insa, nisipulacopera cu valurile sale dogoritoare intreagacaravana.

Aproape in fiecare an, in luniie ianuarie sifebruarie, in sudul Cimpiei Ruse, pe j:armurile denord ale Marii Cas- pice, in Ucraina si uneorichiar in |ara noastra, in Moldova, Dobrogea siBaragan, zapada este viscolita de furia vintului.Transporturile rutiere si feroviare sintintrerupte, copacii sint smulsi din radacini siimense troiene de zapada se astern haotic pemtinderile nesfir§ite ale eimpiilor, aco- perindlocuinte, cai de comunieatii, trenuri siautovehicule. Vintul sufla uneori cu viteze depeste 40 m/s.

In regiunile centrale ale Asiei si AmericU deNord, vara este hintuita de furtuni fierbinti, careintr-un timp scurt compromit culturile de pe mii de

& eolcciia distal #■ 123

NEST A TOSNIC Uf,BOL

hectare §i usuca fructele, aducind un aer incins,in care temperatura depa- §e?te uneori chiar 45°Cla umbra ! Cerul devine galben- rosiatic, deoareceasemenea furtuni fierbinti sint Inscfcite §i detransport de praf in suspensie.

Catre sfirsitul iernii de pe inalpmile Alpilorelvetieni, spre vaile Rinului §i Rhonului coboaraun aer neobisnuit de eald si de uscat, care topesteuimitor de repede zapada §i provoaca avalan§e sitorenti inspumap, ce pornesc vije- lios catre vale.Dar, in acelasi timp vintul dinspre munte aduce cudoua—trei saptamini mai devreme primavara ineantoanele din sudul Elvefiei. Localnicii 1-audenumit John, dar i se mai spune §i „Mincatorul dezapada".

In noaptea de 1 spre 2 februarie 1953, o furtunaputer- nica s-a abatut cu toata furia asupracoastelor Olandei. Valuri enorme de 8—10 m inaltimeau izbit ore intregi digurile de aparare, care incele din urma au cedat in eiteva locuri, iar^uvoaiele de apa s-a abatut asupra oraselor Am-sterdam, Rotterdam, Melisant si Dordrecht,distrugind in calea sa uzine, cai ferate, locuinte§i instalapi portuare, inundind peste G 500 ha siprovocind imense pagube ma- •teriale si multevictime omenesti. Puternicul uragan s-a abatut sipe litoralul Belgiei, ca §i pe coastele de rasaritale Angliei iar apele dezlantuite au acoperit pemari intinderi uscatul. A fost cca mai cumplitafurtuna din cite s-au scm- nalat in secolul nostruprin aceste locuri.

In ianuarie 1970 o alta furtuna deosebit deputemica s-a dezlantuit deasupra arhipelaguluiBritanic, sudul Nor- vegiei §i nordului RepublieiiFederale Germania. Rafalels dc vint, care audepasit 200 km/ora insotite de masive ca- deri dezapada, au blocat sute de km de drumuri, ausmuls ..lilpii de telegraf §i acoperljurilecaselor, au izolat complet sate §i orase, cauzindnumeroase victime omenesti si imense pagubemateriale. O situafie asemanat'oare a fostsemnalata si in partea de nord-est a Slatelor Unitein special in sta- tcle Maine, Rhode Island, New-

& eolcciia distal #■ 123

NEST A TOSNIC Uf,BOL

York, Massachusetts, uncle valurile imense iscatedin Atlantic s-au asvMit cu toata Curia asuprauscatului. distrugind mai multe stajiuni ce- lebrede pe tarmul Noii Anglii, facind peste 100 victimepagube estimate 3a 055 000 000 dolari.

lata numai citeva din formele mai deosebite demani- festare a vintului.

Pe la „pe§lera vinturilor" a lui Eol la...satelitii meteorologiciOceanul aerian nu se aflil nieiodata in stare de

repaus,' datorita diferen^elor de presiune care secreeaza intre di- leritele puncte de pe suprafajatercstra, dar §i intre diferite straturi aleatmosferei. Din aceasta eauza aerul se va de- plasacontinuu dintr-o regiune geografica intr-alta,contri- buind mai mult sau mai put-in lamodificarea aspectului vremii. Cunoa§terea legilorcare genereaza asemenea mis- cari, ofera posibilitatea de a anticipa directia si viteza circrdatieiatmosferice §i de a putea prevedea aspectul vremiiintr-o regiune oarecare.

Miscarea continua a aerului datoritadiferenfelor de presiune, eauzate de incalzireainegala a suprafetei tercstre, poarta numele de vint.

Vintul este fenomenul ce se produce cel mai desin atmosfera. De la adierea abia simtita azefirului, ce se stre- coara culegind mireasmaflorilor de cimp, de la racoritoa- rele brize demunte sau de mare si pina la uraganele vio- lente,care smulg arborii seculari din radacini, scufundavapoare sau arunca peste farm apa oceanelor, esteun drum lung, general insa, intotdeaana, deaceleasi cauze.

Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au fostimpre- sionafi de acest fenomen, pe care, innaivitatea lor, 1-au atribuit ca apartinind unorforte supranaturale, pe care ineereau sa leImblinzeasca prin sacrifieii si rugaciuni. Ne-putlncl explica cauzele ce provoaca aparifiavintului. oamenii din antichi'tate il considerau cape o fiinta nevazuta, stapinita si condusa de un

& eolcciia distal #■ 123

NEST A TOSNIC Uf,BOL

zeu, care, atunci cind era su- parat pomea sa suflecu putere, pentru a distruge totul in calea sa.

Astfel, in mitologia greaca, zeul vinturilor eraEol, fiul lui Poseidon. Eol tinea aseunse vinturileintr-o pestera adinca din insulele Eolice, a careigura o astupa cu un bo- lovan uria?. Bar, uneori,Eol uita sa inchida gura pesterii, iar vinturileie?eau din aseunzatoare §i goneau libere pesuprafata parnintului.

Insa nu e mai putin adevarat ca grecii, popor daIscu- si|i marinari si negutatori, isi facuserainca de pe atuncio imagine destul de apropiata de realitate asupracauzelo.K §i consecintelor vinturilor. De pildaxnsusi legendaru.1 Homer, care a trait, in secolulal IX-lea i.e.n., clescrie cele patru vinturi aleMediteranei : Boreas, vintul rece §i na~ prasnicdinspre Miazanoapte ; Notos, vintul de la miazazi,eald §i aducator de ploaie ; Zefiros, vintul racorosdinspre apus si, in sfirsit, Euros, vintul dinsprerasarit prielnic pentru navigatie.

Mai tirziu, Hesiod din Beotia (c. sec. VIII—sec. VIIi.eun.), in cartea sa „Munci si Zile“, spune ca :„iernile aspre din Grecia se datoreazS vintului dinnord, care coboara in rafale dinspre Tracia“.

Observa Ui mai amanuntite asupra vinturilor leface interne ietorui scolii ioniene. Thales din Milet(c. 624—546 i.e.n,), care intoemeste chiar si un„calendar meteorologie'1 de mare folos pentrunavigator!. Si tot cam in aeelaji timp filosofulmaterialist al scolii ioniene Anaximene din MUet (c.585—525 i.e.n.) sustinea ca vinturile se producatunci cind : ...aerul comprimat se pune in miscaredatorita unui impu!s“. Marele filozof grec Aristotelin luerarea sa „Me- teoroIogia“ face uneleeonsiderajii si asupra miscarii aerului atmosferic,pe carc il considera ca fiind : „un fum ema- nat dePamint. In regiunile nordice Pamintui emana aerrece care se actunuleaza treptat si apoi pornestespre sud, dind nastere vinturilor de nord“. Vintulde sud, in schimb, spunea Aristotel, ca ar fiprovocat de : „rasuflarea fierbinta a Parnintuluidin acele locuri calde“.

& eolcciia distal #■ 123

NEST A TOSNIC Uf,BOL

Mai tirziu, macedoneanul Andronteas (see. 1 i.e.n.) acons trait la.Atena un „turn al vinturilor'*. pe care a situa

•'> colccjia cristai P9

to glruetS in forma de triton. Invirtind-u-se,girueta Indies cu un be$i§or o figuring sau altado pe frontonul turnuluL Vintul dc nord, Boreas,era reprezeatat printr-im b&tnn ca barba alba inharoe do culoare inchisa, in timp ce vintul deapus, Zefiros, avea infati§area unui tinar cufiori ji fructe in miini. Acest turn se pastreazala Atena pina in zilele noastre in afara degirueta, care s-a rupt demult.

Expedlfiile cunoscufilor navigatori aiantichitatii 1 Nearchos, Hippalus etc., careiesisera din orizontul devenit strirnt alMediteranei spre Oceanul Indian, se bazau pecunoasterea directiei vinturilor.

In Evul Media cuno?tin$e noi asupra vinturilorprovin din expedipile navigatorilor, carerelateazS din calatoriile lor de"peste maridespre rniscari’e aerului. Dar de multe oridescrierile si observa|iile lor juste erauamestecate cu diferite superstitii, faptexplieabil pentru acele timpuri, bintuite deobscurantism si de misticism.

Cercetari asupra vintului se fac abia incepindcu sfir- situl secolului ai XV-lea ?i inceputulsecolului al XVI-lea, odata cu largireaorizontului geografic, ca urmare a cala- toriilorfacute de marii descoperitori ai paniin.turi.lornoi : Cristofor Columb (c. 1451—1506) §i FernandoMagellan (1480—1521), care au folosit direct iaconstants a alizee or.

In 1688 astronomul engiez Edmund, Haileyintocma^te prima harta -generals a vinturilor,folosind in acest scop roza vinturilor pentrudeterminarea direcpei §i intensita^ii acestora.

In ceea ce priveste adevaratele cauze, caredau nastere vintului, ele nu au putut fidescoperite ?i cercetate declt dapS inventareaitermometrului si a barometrului. Dar, abia in1337 .cercetatorii au facut prirnele corela|i-iintre eentrele de presume atmosferica sitemperatura aerului, iar in 1057 meteorologulolandez Christopkor :Buys-Ballot (1817—1890) adescoperit legile ce genereaza migcarea celiana.

colec^ia cristal ♦ ♦ 10

TabeM 8(eonlinnare)S(.'\RA H i U'POUT

Grndf A prceierca tnrieivintului

Yih :« rhtMui

Hen u-forl

C 'nractcrisiici obtservabile injs kmlord

0 calm i'nr.siil se riilicilvertical

0 — 0.5 0— 1

1 aproapelinistit iamal este pnrt.it de

vint: vintul nuacfiotieaza gi- rueta

0,6— 1,7 2— 6

2 putin vint sa sins to vintul pefata; i'rimzelefosnesc; acfio- neaziigirueta

1,8— 3,3 7—12

3 vint slab fnmzeie si crengntelesint in permanent®,miscare; vintul facesa. fiutnre un stoagujoc

8,4— 5,2 13-18

4 vintpofcrivifc ridica praf =i bucati

de Mr- tie; agitficrengilo subtiri

5,3- 7,4 10—20

5 vint taricel copacii mici infrunzitisc balanseaza; pe apole inte- rioare seformeaza valu- re la cuere asta.

7,5— 9,8 27—35

6 dostnl de tare agifca crengile mari;sirme- le de telegrafsuieru; difi- culiajiin folosirea umbre- lei

9,9—12,4 30-41

7 vint tare agita copacii intregi;so inainteaza cu greuImpo- triva vintului

12,5—15,2 45—54

8 vint puternic rnpo crengute dincopaci; in general nuse poate ina- intacontra vintului

15,3—18,2 55—65

9 vijelie provoaca usoare avariiconstnictiilor (darimalior- miri §ideparteaza olane)

18,3—21,5 66—77

GradAprcckrea tdriei Caraetenshci observabile Vitesa vintul,m

colec^ia cristal ♦ ♦ 11

TabeM 8(eonlinnare)e

Beaufort

vintului ■ mjs limjora

to viiiilieputer-

vintul smnigccopacii dinradacini siprovoaca, a.va-rii conslderabileeonstiuc-tiilor 21,6-

25,178—9011 tempestft foarte rar

inrtihiita; inso-tita de distrugeripc scara,

91—mare 2.\2 -

i'0,0104

12 nragan c-alam ifca tona§arala

peste 29 peste104

Cercetarile intreprinse in urmatorii ani $imijloacele de investigate a atmosferei din ce ince mai moderne au largit si mai mult sferacunostmtelor in domeniul cauzelor care genereazaeurentii aerieni.

Astazi, caracteristici’.e vintului sintcercetato cu ajutorul rachetelor si alsatelitilor meteorologici pina in straturile totmai inalte ale oceanului aerian, datoritaimportance! pe care o are in lantui de process sifenomene cu rol determinant in dinarnicaatmosferei.

Cum ia nastere vintul ?Daca temperatura si presiunea aerului ar avea

acelea.si valori pe suprafata Parnintului, nu armai. exista dcplasari ale aerului. bartemperatura, nefiind o marime constanta,determina repartitia neuniforma a presiuniiatmosferice, datorita aparitiei pe suprafataParnintului a unor regiuni incalzite diferit.Intocmai cum un r£u curge de la deal la vale, totastfel aerul se deplaseaza din regiunile cupresiune atmosferiea mai ridicata spre cele cupresiune mai seazuta ; asa se poate explica siformarea vintului.

colec^ia cristal ♦ ♦ 12

TabeM 8(eonlinnare)In urma deplasarii aerului, caldura si umezeala

vor fi transferate dintr-un loe intr-altul, tot a§a cum in alte si-tuaiii aerul mai reee si mai uscat va lua loculcelui maica;d si mai umed. Ace ';te sehimburi de caidura§i de ume- zesla au o mare insemnatate incaractcrizarea globala a vremii si a climei.

Anaiizind o harta sinoptica de la nivelulsolului, se constata cu usunnta, ca intrediferite punete de pa suprafata Pamintului existadiferenfe de presiune, Daca se consider apresiunea atmosferica standard la nivelul mariide 1 015 mbar (aproxlmativ 760 mmHg) vor aparearegiuni intense cu presiuni mai mari de 1 015mbar — anticicloni sau maxim e barometrice — §ialtele cu presiuni sub 1 015 mbar — eicloni sauminime barometrice.

Daca se urmareste repartitia presiuniiatmosferice intr-un anticielon. se observa caaceasta scade radiar diiispre centra spreperiferie. Diferent& de presiune dintre douapunete, calculate in miumetri sau milibari sanumeste gradient baric sau gradient de presiune.Gradientu! baric este intotcieauna perpendicularpe izobare si este orientat dmspre presiunearidicata spre cea coborlta. Astfel, cu extizobarele sint mai dece, cu atit gradientul va fimai mare, marcSnd salturi bruste ale presiunii sieu cit distan$a dintre izobare va fi mai mare,gradientul baric va fi mai mic, iar schiraofiriledin cimpul presiunii vor fi mai lente.

Intr-ur: ciclon presiunea aerului va scadeaspre central sau fi va croste catre exterior.Vinturile de pe glob nu sint altceva, cicci,decit miscari ale aerului provocate de dife-ren|:ele de presiune, care, dupa cum s-a vazut,sint determinate de incalzirea inegala asuprafefei globului. Aerul se depiaseaza dinregiunile cu presiune mai inalta spre cele cupresiune mai joasa ?i cu cit gradientii baricivor fi mai msi i uile vor avea o intensitate mai

colec^ia cristal ♦ ♦ 13

TabeM 8(eonlinnare)mare in timp ce gradient;! barici mici vor genera

vinturi mai slabe.Daca Pamintul n-ar avea o miscare de rotate

diufna, atunci vintul ar urma direetiagradientului baric, Dar, datorita acesteimiscari, in scurgerea aerului intervine for fa deabaters (Coriolis). Forta gradientului baric siforta Coriolis ajung repede in echilibru, iarvintul se va deplasa nu perpendicular pe izobare,cl treptat va avea o directie para- tela cuizobarele. Acest vint ideal, aflat in echilibrufata de cele doua forte, poarta numele de vintgeostrofic, in cazul in care izobarele sint iiniidrepte si paralele.

133 colecjia crislal ♦ ♦

In cazul izobarelor curbs, care inchid centrelede preshine atmosfericfi ridicata sau coboritS,, seva tine seama In, plus si de forta centrifuga.Meteorologul olandez Buys- Ballot a dat urmatoarearelatie a vintului fata de presiunea atmosferiea inemisfera nordica : daca stern cu spatele spre vint,presiunea joasa va fi la stinga, iar cea xnaita ladreapta.

Aproape de suprafata Parnintului, de regula, pinala o inaltime de 600—800 m exista si forta de frecare aaerului de sol, care modifies diroetia vintului sicontracareaza partial forta Coriolis, impiedicindu-1sa alba directie paraMS eu izobarele. Din aceastacauza vintul va sufla oblie, de-a curmezlfulizobarelor, sub un unghi de 20—45°, in fune tie degradul tie aecideniare a suprafetei teienuiui.Totodaia, viteza vintului sa va redu.ee in functieele freearea de sol. Kumad la mari inaitimi, acolounde nu va mai aetiona influenza frecarii aerului desuprafata solului, vintul se va dcplasa paralel cuizobarele.

In emisfera n6rdica, in cicloni. vintul sufla insens in- vers mr?carii acejor de ceasornic si insensul acelor unui ceasornic intr-un oniidclon. Inemisfera sudica, situalia c",!a c:-:act inversa.Do ,-i vinturile care aclioneaza in cadrul unuiciclon formeaza o spirala orientata spre interior,in tim o ce vinturile dintr-un anticiclon sodirijeaza dupa o spirala orientata spre exterior.Ceea ce difera in misearea vintului in cele doua.emisfere este numai sensul, fiindca intotdeaunavinturile de la suprafata vor avea o spirala ori-nlala spre centrul ciolonului, deci aerul va avea omis- care convergenta spre centru si trebuie sa seridice pentru a fi eliminat, iar in anticicloni,unde vinturile urmeaza o spirala orientata in afara,miscaroa aerului va fi diver- genta.

Prin ce sc defiaeste vintulElementele caracteristiee ale vintului sint

direciia si viteza. Directia vintului se stabileste inraport de punctul cardinal dinspre care sufla, iarviteza indiea distan|a par* cursa de aer in unitatea

133 colecjia crislal ♦ ♦

de timp.

La staple meteorologice pentru masurareadirectiei $i vitezei vintului sefolosejte ginieta Wild (fig. 2.3),

formata

— 2

Fig. 23 Girueta Wild

^=®^fe=====a==>

133 colecjia crislal ♦ ♦

dintr-un ax metalic vertical (1). avind inporiiunea infe- rioara o parte tubulara (2). pecare, prin intermediul unei buc§e metalice (3), sintfixate patru sau opt vergele meta- lice orizontale.care indica punctele card inale, nordul fiind notatcu litera N,

Deasupra axului metalic se ataseaza partea mobilaa giruetei —• ampenajul (4), pe care se alia atitdispozitivul indicator al direcpei (D), cit si celpentru determinarea vi- tezei vintului, (V, P).Dispozitivul indicator al directiei este formatdintr-un ax (D). care are la un capat o si'era deplumb (5), iar la celalali un sistem de doua placimetalice (6) unite spre exterior. Dispozitivul semai numeste si pans de vint.Dispozitivul indicator al intensitatii este alcatuitdintr-o placa metalica (P), care poate avea greutatea de 200 g la girueta obisnuila sau 800 g lagirueta cu placS grea, folosite la stafiile meteorologice, unde vintul are intensitate foarte mare. Placa va oscila in funcpe de taria vintului injuru

colecfia cristal ♦ ♦ 1

lunui arc ele cere (V). pe care sint dispu§i optdin# indica- tori ai tariei vintului in scaraBeaufort.

Pentru determinarea vitezei vintului uneorisint folosite ?i anemometrele. Cel mai desmtrebuin^at este anemometrul cu cupe, (fig. 24),format dintr-un sistem de cupe (trei sau patru)fixate la capatul unui ax vertical, foarte mobilin jurul axei, prin intermediul unui sistem derulmenfi. Capatul opus al axului vertical setermina cu un §urub fara sf ii f it, careangreneaza un sistem de roti$e dintate, dintrecare ultima in legatura cu un ac indicator. Subinfluenta vintului, sistemul de cupe se roteste,rotitele dintate transmit misearea de rotatieacului indicator, iar acesta determine numarul demetri parcursi de vint. Pe cadranul partii

# colcctia cristal ■# 2

Fig. 24 Aneinometrut cu eupe inregistratoare, aeulmare va indica numarul de metrl p. "cursi, iarcadranele mici vor inregistra sutele, miile §izecile de mii de turatii.

Mai exista inca o serie de anemometre (cu palete,ter- r/i'ae. magn-..tice etc.), care au diferiteintrebuiniari in prac- tica meteorologies.

Pentru inregistrarea contihua a vitezei vintului,in meteorologie se utilizeaza aparateinregistratoare nyxnite ammagrafe, foarte variate caprincipii de construcpe (anemcgraful cu contactelectric, anemograful electromagnetic, anemografulmanometric etc).

Pentru masurarea vitezei vintului la mariinaitimi se folosesc baioane umplute cu hidrogen, a earorvitezS as- censicnalS o cunoa?tem ?i pe care ieobservam cu ajutorul teodolitului. Se va calcula

# colcctia cristal ■# 3

apoi deriva orizontala a balo- nului datoritavintului, iar pentru masuratori de precizie, balonulva fi dotat cu o tints, care reflects undele radar,putind fi urmarite in acest fel si pe timp noros.

Pentru analiza directiei §i vitezei vintuluiintr-un interval mai mare de timp (o luna, un an sauun §ir de ani), se construieste o schema numita rozavinturilor. Directiile vinturilor sint insemnate pe cele8 sau 16 sectoare de bu-

a, indicate prin -linii radiale ce pornesc dinpunetul central. Prccentajul pentru perioadarespectivS de timp, in care vintul sufla din acestesectoare este indicat prin lun- gimea liniifer, iartaria vintului prin grosimea mai mare sau mai mica asectorului.

In practica meteorologies un rol deosebit deimportant SI are studierea directiei §i intensitatiivintului in atmosfera libera, adica la inaitimi depeste 5—6 km, acolo unde influenza reliefului nu semai resimte decit izolat §i intr-o foarte micamasura.

Din datele statistice s-a stabilit ca vitezavintului create treptat, in atmosfera inferioaraajungind la valori maxime intre 8 si 12 km (200—300km/ora). Deasupra acestor alti- tudini, vitezavinturilor se intensifies din nou pina laaproximativ 20 km, unde prezinta un minim, pentru caapoi dincolo de aceasta inaltime sa creasca din nou.

In privinta directiei vintului s-a constatat case roteste in inaltime treptat spre dreapta. Instraturile atmosferei de deasupra Europei s-astabilit ca pina la 20 km Inaltime diiecjlapredominanta este din sectoral vestic, pentru cadeasupra aeestui nivel circulatia aerului sa sedirijeze dinspre est.

In scopul masurarii caracteristlcilor vintului,la scara globala, s-a inaugurat de catre QrganizatiaMeteorologiea Mondiala proiectul G.H.O.S.T. (GlobalHorizontal Sanding Technique = Sondai tehnic globalorizontal) care se reaii- zeaza cu ajutorul a 6 000de baloane libere prevazute a evolua la riivelurifixe cuprinse intre 3 000 si 20 000 m inal- flme.Dotate cu aparaiura foarte complexa de mosurare aparametrilor amintiti mai sus, preeum §i eu i dioemi|atoai a pentru transmiterea mesajelor receptionatede catre statute terestre sau sateliti, baloanele

# colcctia cristal ■# 4

eonstituie inca un pas spre descifrarea tainelorvastului ocean aerian.

Musoaii

C act :rul neomogen al suprafetei terestre incare intitule ri mari de uscat altcrneaza cu celeacoperite de ape, ere azii in disl1. ib1.4iatemperaturii aerului important© con- trastc* fie incadrul unui anotimp, fie la trecerea de la unanotimp la aitul, ce so reflects, implicit si asupradistri- bitnii£tmosferice,Ca oconsecin^a aacestor

contrast i: ia nastere, la scara planetara, o putemicacirculate scy. s . , ‘ i a maselor de aer, mai ales inzonele subtropicale si tropicale. Aeestia sintmusonii, vinturi cu caracter perm;:;.-. care isischimba direc$ia de la un anotimp la aitul cu circa120—100°.

In regiunile temperate, cu toate ca diferentelede tempera tuva dintre continent §i ocean sintdestul de mari, acti- vitatea musonica este mairedusa, cauza eonstituind-o putemica dezvoltare aciclonilor §i anticiclonilor mobili, care seformeaza de-a lungul fronturilor atmosferice inaceste regiuni ale globuiui §i care produc puterniceperturbari in circulatia aerului.

5 #colecfiacrista! ♦

Cele mai tipice vinturi musonice se dezvolta inbazinul nordic al oceanului Indian §i in sudulcontinentului asiatic, aproximativ in zona limitatade paralelele 20° lat. N. si 15° lat. S, marginitala vest de Africa §i la est de Australia. Musoniidin aceasta zona au fost cunoscuti inca din antichitate, fiind folositi de pilda de navigatorul cretanNear- choSj inca in secolul IV i.e.n. in periplulsau pina pe |ar- murile Indiei. Dar cei care aufolosit veacuri de-a rindul circulatia musonica aufost arabii, de la care s-a pastrat chiar denuraireaacestor vluturi periodice (mausin in limba arabainseamna anotimp),

Mecanismul de formare a musonilor este relativsimplu. In semestrul cald al anului (aprilie—octombrie), pe conti- nentul asiatic, puternicincalzit. ia nastere o zona depre- sionara careacopera o arie foarte intinsa intre Mongolia ?iPakistan. In acelasi timp deasupra Oceanului Indian,care se Incalzeste mult mai incet, se formeazScentre barice de presiune atmosferica relativridicata (anticiclonul Mau- riciu).

Datorita diferentelor mari de presiune sitemperaturi intre continent $i ocean apar gradientbarici orientati dinspre Oceanul Indian spre Asia,catre care converg ma- sele de aer timed, dens §iracoros de deasupra oceanului. Astfel se formeazSmusonul de vara (fig. 25). Intr-atit de mare este fortaacestui muson, incit atrage §i alizcul emis-

#■ colcctia cristal 6

ferei sudiee, desfiintmd in timpul sezonului eald,boreal, calmul ecuatorial.

Puternicele vinturi musonice ee se deplaseazaspre nord- est si nord, cu viteze ce uneori depasesc40 m/s. aniib'eaza §i alizeul de nord-est dinemisfera nordica, schimbindu-i direc^ia cu 180°.Influenza musonului se face resimtita in toatapartea ceatrala si nordica a Oceanului Indian, inPakistan, India, Bangladesh, Birmania, peninsulaIndochina si vestul Indoneziei. Musonului Indian ise alatura si cel din partea de sud-est a Asiei,extinzind astfel aria cireulatiei musonice si asuprapartii rasaritene a Indoneziei, Filipinelor, sud-estului R. P. Chineze, pina in sudul Japo- niei. Intoate aceste regiuni vinturile musonice aduc ploideosebit de abundente, care favorizeaza obfcinerea a2—3 recolte anual, fapt deosebit de important pentruaceasta zona a lumii unde traiesc aproape 1 800 000000 de oameni, adica cea 2/5 din popuiatia globuiui.

In a fara zone‘or amintite circulatia muspnuluioceanic mai prezenta si in partea de nord-est aAsiei — in regiunea MSrii Ohotsk — influentindnordul arhipelagului jaj in ila Sahalin si litoralul

#■ colcctia cristal 7

pacific al U.R.S.S.Cair-e sflrsitul lunii octombrie, brusc,

circulatia muso- nicii isi schimba sensul,orientindu-se timp de 6 luni pe an (uelomb ie—aprilie) dinspre continent spre ocean, dind nasteremm;on:dui da iarna (fig. 26). §i de asta data cauzacare genereaza noua orientare a musonului oeonstituie tot dife- r nt'.-’e termice §i barice,care se creeaza intre continent si ocean.

114 #■colcciiacristai

Deasupra Asiei, din cauza racirii excesive a useatului, se formeaza o vas IS arie anticiclonica al carui centru se intinde din sudul lacului Baikal pina in estul R. P. Mon-golia, de unde pornesc vinturi divergente spre miniinele barometrice, ce iau nastere deasupra oceanului, care se race§te mult mai incet. Pe cit de umed si de bogat in pre-cipitatii este musonul de vara, pe atit de sarac in umezeala este cel de iarna. Timp de 6 luni seceta domneste in parole estice si sud-estice ale Asiei, unde abia daca se inregistreaza 5% din totalul cantitatilor de precipitatii medii anuale. Intensitatea musonului continental este la fel de mare ca §i a celui oceanic, schimbind directia alizeelor §i desfiin- find calmul ecuatorial.Influenza sa se face resimtita pina in Madagascar §i pe jarmurile Mozambicului, precum §i in

148 ♦colecfiacrista! #

nord estuj Ai 'aliei, dar in aceste regiuni musonulde iarna nu mai e~:‘ 2 un vint uscat, deoarecetraversind intm- sul.Oceanului Indian sa incarca cuumezeala §i aduce ploi bogate.

In partea de nord-est a Asiei se formeaza un musonde iarna intre dorsala ra;.xritean& a anticiclonuluiSiberian minima Aleutine!or din Facilicul de nord. a caruiinfluenza se resimte pe litoralul Exiremului Orient alU.R.S.S. si in, nordul arliipelagului j nponez.

Ci-rculatia itiu ici mai este prezenta si in altezone pe suprafata Pamintului, insa fara a avea nicipe departe amplcarea cclei din zona conrinentuluiasiatic. Astfel, !n America de Nord in anotlmpulcald se dezvolta 0 circulate musonica intre a-'ik:anliciclonale din Oceanul Atlantic §i depresiuneabaricu din c ritrul Canndei, iar in timpul ierniivinturile fttvergcnte ce pornesc din regiuneaanticiclonicS cemineniala spre fist, sud-est si sud,determina raciri pu^ ternice ale vremii, care uneorise resimt pina in peninsulaFlorida .^i pe tarmurilc nordice ale golfului Mexic,compro- initind re^eoltele de citrice.

In A^merica da Sud in timpul verii se dezvolta inColumbia in regiunea Gran Chaco, doua rninimebarometrice, spc^e care converg masele da aeroceanic, determinindo abundf^nfa a poilor in partea cle nord-vest acontinentului sud-amesrican §i respeetiv in sudulBraziliei §i in Uruguay.

In Africa circulatia musonica este maisemnificativa in timpul v^erii pe farmurile golfuluiGuineei, unde cad precipitatii b*ogate ca urmare apatrunderii aerului umed oceanic pe continent, atrasde minima barometrica, ce se creeazS in zona -de suda Saharei. De fapt musonul african nu este al Iceva<deeit alizeul emisferei sudice, ce se prelungestela Uord de ecuator. Fara a avea aceeasi intensitate,§i in Africa Austral,% ia nastere in timpul verii(decembrie — februarie)o circulate musonica intre anticiclonii tropicali depe Oceanul Indian ;;.i dcpresiunea barica din. podisulKalahari. In timpul i <ernii circulatia musonica, inaccasla zona, este mult a U' n 11 a I. > tocmaidntoritfi minimei asiatice ce deregleaza compli't •circulafia aerului din sud-estul Africei §i din par-

148 ♦colecfiacrista! #

tea <:cnU*alS a Oceanului Indian.Pcnti'U zonele temperate se poate vorbi de o

influents niusonicS — mai cu seama vara — in parteacentrals §i vcr.lica <•» continentului european,unde ca urmare a depla- efirii spt'e nord aanticiclonului azoric se creeazS o circu- lafie api-oape permanenta intre ocean §i continentul incal-zit, Intr^rupta doar din cind 111 cind dedezvoltarea unor cicloni na°bili.

In concluzie circulatia musonica, princaracteristkile si efectele sale impune pregnant inmai multe zone ale globului (ifideosebi in Asia desud si de sud-est) un tip aparte de clim0.t, evidentialprin prezenta a doua sezoane — unui foarte ploios,vara, celalalt secetos, iarna — numit climat musonic■

Eel poate avea §i alte gxefermie..,Datorita conditiilor locale favorabile se

formeasa vln- turi, cafe nu sint influentate decltintr-o mica masura de ansambJid marilor sisteme decircula$ie ci.it! clG rului de lasuprafata Parnintului. Ele poarta numele de vinturilocale $i importanta lor este deosebita 111 anumiteregiuni geo- grafiee.

Cele mai cunoscute dintre vinturile locale sintbrizele: Am sim^it deseori pe litoral raeoareaplacuta a vintului, ce sufla in cursui diminetiidinspre mare, in timp ce noaptea,' schinibindu-sidireetia, bate dinspre uscat. Aceste vinturilocale, numite brize de mare si de uscat, iau nastere caurmare a diferentelor de presiune dintre cele douasupra- fete active limitrofe, generate deinealzirea diferita a us- catului §i a marii. intimpul zilei, litoralul se incalzeste mai puternicdecit apa. In acest fel deasupra useatului se for-meaza o minima barometrica, in timp ce deasupramarii se formeaza un cimp de presiune atmosferieaceva mai ridicata si, cum e si firesc, vintul vabate dinspre mare spre uscat. In acelasi timp instraturile ceva mai inalte se va creia un curentde compensate, in sens contrar, dinspre uscat spremare, care va include circuitul local al aeruluidin zona litoralului (fig. 27 a)

148 ♦colecfiacrista! #

In cursui noptii. uscatui racindu-se mai repede§i marea mai lent, diferentele de presiune sintinversate. Din aceasta cauza se va creia lasuprafata solului un gradient baric orientaldinspre uscat spre mare, in timp ce in altitudine,curentul de compensate se va dirija dinspre marespre uscat. (fig. 27 b)

in general, zona afectata dc brize nu seextinde in interiorul useatului mai mult de 20—-25km, iar pe verticala influenteaza doar paturilejoase ale troposferei inferioare cuprinse intre200 m §i maximum 2 km.

coleetia cristal ♦ ♦ 1

O dezvoltare mai mare o au brizele In regiunilede litoral din zona tropicala, ca urmare ainsolapei cu mult mai pulornice, care creeazacontrast® termice ,si barice foarte mari intreuscat si mare.

A'tomfmfiloaro prin alterrumla diurna a sensuluisint bri ele dc rule $i dc rnunlc. Zina, cinc'l versantisint puter- nic 'mciil/.ili de razele solare, aeruls.c ridica spre inaitimi, hind inlocuil cu aerulmai rece mai dens care se depla- s< i .a dinsprefundul vailor ce ramin mai'reci. Vintul care :.«•deplaseaza din avale spre amonte poarta numele debri. 11 de vide (fig. 28). Ajungind spre vlri'ulmuntelui, uneori aerul nuii umed din vai, determinao cresterea din ce in ce mai prormntala anebulozitatii si cam pe la ora prinzului, In timpulverii incep sa cada averse de ploaie. Dar acesteploi sint cu totul locale si au o durata scurtadupa care norii se risipesc si Soarele stralucestedin nou deasupra crcstelor inalte.

Noaptea, cind versanti! se racesc mai repedeprin ra- diafia caldurii de la sol in aer. vintulse va deplasa de pe culmi spre vai, dirid nasterebrizei de munte (fig. 29). Aerul mai rece se asternepe fundul vailor adinci si in depresiunileintramontane, unde poate stationa chiar zile insir, mai ales in timpul iernii, determinind inaceste locuri temperaturi minime cu mult maicoborite decit pe virful muntelui.

Fig. 27a Briza de zi Fig. 37bBrizadonoapteI'ig. 28 Briza de vale

143 colecliacristai

ciRipii’c! invecinate. cub forma unui vint reee acarui viteza este deosebit de mure.

Unui din cele mai eunoscute vinturi catabaticeeste bora, .care se ferr-v-aza pe coastaAdriaticei, in peninsula Istria, pe tarmul MariiNegre, la Novorossii.sk.

Ei'e: tele board din nordul Adriaiicei sintdistrugatoare c ; .race, eoborind de regula de peplatourile mai inalte din nta.d-veatul Iugo.-aaviei, unde temperaturi. aerului este is " a,uneo -i foai te seazuta (—2rTC). ajunge intr-uninter- Viil scu ft de tim] pt tan nul marii i i :

tea n| 11 itm a e : na1'! ? lai ridicatS (10°C).ai numai in citeva minute aerul reae al rnadandorface sa iuah.ete c reside valurilor, care, d;puninda-ae pe puntea vaselor le ingreuneaza si leBcufunaa.

iviai puatietoare este insa bora din zonaNovorossiisk- uiui. Sutund cu o viteza de peste40 m/s, dinspre culmile nard-vastice aleCaucazului, se napuslede ea un adevarat ura;.a aspre tarmul Marii Negre, facind ca in mai putindr: un s&ad de ora temperatura sa seada pina la —20°C. Pa’beraa de apa smulsa de pe crestelevalurilor se trans- forma instantaneu in gheala

Tot vinturi locale sint si vinturile descendente (cataba-tice). De astadata aerul rece si dens se acumuleaza in

timpul iernii pe platourile inalte, de unde serevarsa spre vaile

Fig. 23 EUi.a eta munte ">

143 colecliacristai

ce se depune pe vase, pe che- iuri si pe case.Ciieodata grosimea ghetii ajunge pina la 3 m iarfaria vintului smulge stilpii de telegraf siscufunda vaaale. Aceasta urgie dureaza uneorichiar trei zile in §ir, avmd o frecventa mai marein lunile martie §i noiembrie.

#■ coiecfia crista! # 1

In regiunca Provence, din sudul Fran^ei, se formeazadeseori In timpul iernii §i al primaverii un vintdistrugatexr,numit mistral. Din regiunea Podi-suluiCentral, undo sa formeaza un maxim barometric local,aerul se revarsa intens pe culoarul Rhonului pina ingolful Lyon, unde ia nastere un minim barometriclocal. Vintul astfel e; na i :at are un caraelerviolent, suflind cu 200 km/h, intcerupind circulatiarutiera, rasturnind vagoane de caie ferala saudistrugind recoltele de citrice, masline §i vita devie.

Pe banehizele Groenlandei §i Antarctidei sufla deaso- menea puternice vinturi catabatice numite stock,ce a.jun« adeseori pina la |arm, unde dau nastere laviscole ce da- reaza uneori zile in §ir, cind viloza, vintului cepa- $e?te GO m/s.

In tmuturile muntoase se formeaza rdoseori vinturitde, care dilera ca iniensitate. Cel mai cuneseutdintre aceste vinturi este jo/m-ul elvetian. (fig.

30). Daca In nordul Ilaliei (: impia Lombardiei) seinstalesu'a un maxim 'barometric local, iar in

Etiropa Centrals un minim, aerul mai■ ' ■ d re sud tra1 e • Alpii §i coboaravertigines spre Mlvclia .si Tirol.

In faza de es 1 ' ir< a vei ■ ntului sudic,datoriti mi§- cfirilor j cen i11 ■ .ire due 1^, riirea aerului si la con-<!<•;• area vaporilor de apa, vremea va fi inchisa ?i ploioasa, iar pe culmile inalte ale Alpilor vaninge. Temperatura aerului scade treptat(aproximativ cu 0,6°C la fiecare 100 m), astfel cade la temperaturile relativ ridicate

;.r: ^ . - . vyfn

V

Fig. 30 Formarea fdhnuM

#■ eoleetia cristal # 2

(14— 16°C), pe care aerul le avea in CimpiaLombardiei, va.ajunge pe virfurile munfilor lavalori destul de scazute (in jur de —IOC).

Dupa trecerea pe versantul opus, aerul inmisearea sa descendenta va deveni din ce in ce maisarac in vapori de apa §i se va incalzi de astadatamult mai in tens (cu 1°C la 100 m). Drept urmare,vintul, descendent, fohnul este nu numai un vintuscat, dar si deosebit de cald (temperatura aeruluiajunge spre poalele versanplor la valori in jur de25°C). Fohnul determina o schimbare brusca inaspectul vremii, facind in acelas timp ca de peversanpi muntilor sa se porneasca puterniceavalanse, sa se formeze torenp inspumati, iar zapadadin podi$ul Elve(iei sa se topeasi i in citeva zile.Ba uneori pomii chiar incep .sa Inmugureasca. Desi ede rnulte ori periculos, datorita con.secin(elorsale §i a violent*:i cu care sufla — viteza sa poateajunge si pina la 35 m/s — totusi numai datoritaexisten^ei aoes'tui vint cald vija de vie poatecreate pe vaile superioare ale Einului ?i Rhonuluila poalele muntilor Inalti, iar primava a so-seste in cantoanele elvefiene cu doua trei saptaminimaidevreme.

Dar si mai in tens decit fohnul elvejian o.slcchinookul (sinuc) ce sufla in Muntii Stincosi (S.U.A.)si al carui m;me este luat de la un trib deamerindieni ce locuiesc in rc£>itinea versantilorestici ai acestor munti. Mcdiil sau d. for- mare seaseamana cu al fohnului, suflind cu tarie d- peversantul estic al muntilor spre podisui Preeriilorsi spre vaile afluentilor lui Missouri. Zilele recial. iernii sint bru.sc intrerupte de un valneobLsnuit de caidura care i’s. e ca in scurta vremetemperatura aerului sa urce de la 15° la 25° ;yiuneori chiar la 30 C. Zapada pur si simplu subli-meaza, adica trece direct din stare solida in starede vapori si dispare vazind cu ochii : copaciiinmuguresc si in citeva zile mugurii se umfla siplesnesc, apar frunzcle si chiar florile. iar peintinsul vailor si al dealurilor, nu de multacoperite cu zapada, iarba create rapid. Toataaceasta dezlanfuire nefireasca a naturii poate durauneori 2—3 saptamini. Apoi totul reintra In normal

#■ eoleetia cristal # 3

§i adesea iarna re- vine in. drepturile sale.Zonda, fohnul argentinian, ia nastere pe versanfii

estici ai Anzilor Cordilieri suflind cu putere ca unvint deosebit il(> eald spre depresiunile intramontane din vestul Argen- I inei unde, intocmaica si pe vaile inalte din sudul Elvetiei,I . ice sa rodeasca vita de vie. Uneori efectulsau se resimte pina spre marginile apusene alepampasului, unde determina ci csteri deosebite aletemperaturii aerului §i o vreme Jrumoasa, daruseata.

$i in alte regiuni tde globuiui, cum ar fi depilda in depresiunile Transcaucaziene, pe raraamuntoasa din nordul muntilor Altai .si Pamir, inAustralia de est §i in Noua Zee- landa, se formeazafoimuri locale, a caror importanta este mai redusacomparativ cu a celor descrise mai inainte.

O alta categoric a vinturilor locale sint celecare iau nastere in regiunile marilor deserturi aleglobuiui. Sint vinturi foarte puternice, a carorintensitate depa§a?te uneori 40 m/s transportindpina la mari departari nisipul flex’- binte al de?erturilor, ?i se dovedesc distrugatoare mai cu seamapentru zonele limitrofe pustiurilor, care se extindlot mai mull in dauna regiuntlor fertile. AcesteconseciiTfe m• Cji..11\ can■ an gi avc* rep Tcusiuniasupra a milioane deO.'IMU'III. con, Ii!ni« obu-vtul unui amplu programde eer- ci'lari, i'arc sc elVdueaza sub cgida.O.N.U.

Unul din cele mai devasfatoare vinturi alede^erturilor <• ■!>' simmiul, cave sufla cu ofrecventS deosebita in pustiul Avabiei in sudulIvanului, ridicind nori de praf si dez- !an(,uindadcvarate furtuni de nisip, Sub furia sa aproape denoravins, cad deseori prada caravane intregi, bauneori si oaze. Viteza cu care sufla acest vintnimicitor depa- se.ste uneori 150 km/h. Sub suflarealui ficrbinte aerul de- vine de nerespirat, prafulineaca animalele si oamenii si numai in citevaminute dunele de nisip acopera tot ce in- tilnesc Incale.

La fel de fierbinte este si suflarea hhamsinuhvi.ce bin- tuie in inima desertului libian. ajungindpina in vale.a NI- lului. Si tot in aceasta regiune.

#■ eoleetia cristal # 4

dar avind dcobicei o direc- tie de la sud-vcst catrenord-est sufla habbobul.

Deasupra Marocului, Alger lei si Tunis iei suflasiroco care poarta insa diferite dcnumiri de la un loela aitul : marocanii il numesc sahat, algeiienii leste,iar tunisienii chili sau ghibbi.

Siroco ia nastere de obicei in parteaposterioara a anti- ciclonului africanformat deasupra Saharei. Suflind cuomrsmsitate deosebita (35—50 nos)transports zile in §!r nisi pul fierbinteal Saharei pina pe tarmul Marii Medite-raate. Uneori tr&ver eazfi chiarintreaga' Mediierenit, paw tind imenyinori depulbere galbuie, foarte fina pinain sudul Spaniel si al Italiel.

Tot dinspre de-jortul Saharei, dar deastadata cu o dire-.: tie nord-est spresud-vest se indreapta spre tarmuuia Sent; lu ii un vint u c it §i inabi . II nunit harrmattan. El te i ras de d<presiunea barici ce se cresazS deasupraOceanului Atlantic, si sufla zile in $irdeosebit de tare (30— 40 m/s), aducindpraful §i nisipul Saharei pinfi la tarmuloceanului.

Dinspre de§erturile Asiei CentraleSovietice pornegfe pe nec?tsptate un vintuscat fierbinte care usuca total in caleasa : suhovciul. El ajunge adesea pina inbazinul mijlociu al Volgai si Donului siin partea de sud a Ucrai- nei. Lasufiarea sa arzatoare se ofilcse florile,frunzele co- pacilor ingalbenese ca inplina toamnS, iar fructele din pomi &susuca. Deseori este inso^it de furtuni depraf, care Iniuneea orizontul §i acoperain citeva zile semanaturile §i fincycle.

La antipod, In continental australian,sufla dinspre de- § 'turile c i ; sr<!3rntui e s id- sii se cel mai it - bintsvint al pustiurilor : hat-wind. Aerultransportat de a iest\ i»t este incins caun cuptor §i nu de purine ori tem-peratura aerului ajunge pina la 50;"C laumbra, pirjolind cultural e §i

#■ eoleetia cristal # 5

constituind o mare calamitate pentruagrical- tura Australiei.

Polul vinturilor

Exista pe glob, altituri de poliigeografici sau magne- tici ai pamintului,inca o serie de „poli“ clescoperiti deca- tre cm, prin care a cautat sadefineasea zonele cu cea mai mareintensitate a unui fenomen sau a unuiproces din na- tura. Astfel se poatevorbi de polul frigului, polul caldurii,polul precipitatiilor etc. Este de lasine inteles ca exista fi un ,,poT: alvinturilor. El se afla pe al saseleacontinent, in Antarctida, in Tara Adelieisi a fost descoperit de explora- torulaustralian Douglas Mawson cind, format detmprejia-

•Ai i:ilocuit, intre 1911 ?i 1913, in acele locuri.in nu mair lm 3-10 de zile din cele 385 ale unui an, vintulsufla«• 1 1 i’n o intensitate medie de 36 m/.-.. dar inmulte din <nHe viteza vintului a atins chiar 90 m/s.adica paste•* ' ’ I' ;i! Nimic nu rezista unui asem-mea uragan, care

« in tarie cei mai eumpli|i cicloni tropicali !Drept <!■" d.i sorvesc stincile gola.se Mtr-atit defrecate de vint, in il. ]’;,!• .sleluite de mina -omului.

Tn •••^oedipHe stimtifiee din Antarcticacereetatorli au f' ' 'I■ ■ pu?i in dificultate de furiavintului. De aceea

#■ eoleetia cristal # 6

I W sa poarte o incaltarainie sp4ciala cueram-i ■ ■ ■ . ' . pentru a se infige in zapadamghetati. ?i ba-•A'-i. f i d . : vint. Avioaneleexpediftilcr sint bine ancorate

1 ■ -' i trainice de otel,ce se leaga de aillpimetalici.•' ; h uite sint clispuse pe piloni de o|ei §iir*al|ate111 le la su> i zap vii. pentru ca vintul sa spul-II I' I i ' ii >i ii d <-| r. • !;v:ubt.

* *':i :i : <" ; !-'i i all’Incur] pe F mint unde viteza' 1 1 n,,;.. .(-■ i ,n|,e. i,i

America de Nord,11 [ ■' • 1 -: i v:odin Aniarc-

IIIi (MI II i, I-,I l' ;i Ii i i , i 7 i—80 m/s). In ciclonii1 din fjolfu] 1 din aud-estul datelor Unite' ' 1 !e ■ ■ . ■ . i; i i.. :i i ;; uneori|: 1 r■ in c :j din fa:d™cr'ul Asiei cli,iar si 70 m/s.

In 1 unea : tvieticS^ in Mesfii Caucaz, vintulcanali- s ' f l ’ •" i i l Mar hot a atinge uneori60 m/s. Aceasta ini''11 ' a i -d mregislrata cu unaparat special eonstruit*’ 1 HI. I- Goipnan care a calculat viteza defnal-l 1 ■ i Jiehid special pus intr-con tub, in funcfiedeaiui. Asa de retire a aparatului coincide cu axa i,

iar eu cit invirtiturile sint mai repezi, cu atiti"1'"i mai sus liehidul sub influenza for^ei

centrifuge. Dupa Snalt-'/nca la care ajunge liehidulse poate determina vi~ it a viaiului.

In fara noastra cea mai mare viteza a vintuluis-a inre-1 la Virful Omu (2 507 m) in Muntii Bucegi cea mai inalLi siatie meteorologiea din fara §1 una din celemai livil to din Europa. Acolo vintul sufla zilnic, de cole mai multe ori cu tarie, iar in timpul ierniiaduna adesea tro- ier.;> de zapada inalte de 5—8 m.

#■ eoleetia cristal # 7

Viteza maxima atinsa de vint la aceasta statie meteorologiea a fost de GO m/s

134 ♦colet-fiacristai ❖

!Si la noi in tar3,toi i?i are „emisaru“ sSi...In tara noastra, datorita pe dc o parte a§ez&rii geogra-

fice la zona de intrepatrundere a influentelor climatic© aleEuropei Centrale, cu cele din bazinul estic al Mediteranei §iale Europei estice, iar pe de alia parte din cauza parti-cularitatilor orografice regionale, intilnim o gama deosebitde variata a vinturilor locale.

Crivdtvl este, poate, vintul cel max specific datorita atrtintinsei sale aril de rcpartitie — Moldova, Dobrogea, sudul§i estul Munteniei —, dar §i intensitat'd dcosebite cu caresufla. Frecvenpa crivafului este mult mai mare in cursuliernii .si ia nastere datorita prelungirii spre sud- vest adorsalei maxirnului barometric ruso-siberian, con- comitentcu formarea in bazinul estic al Marii Meditcrane si in vestulMarii Negre a unor zone depresionare. In aceste condifiisinoptice crivatid se orienteaza pe direcfia nord-est sud-vest suflind cu viteze ce depa^esc deseori 30—35 m/s,determinlnd cele mai cumplite viscole din tara noastra.

In perioada calda a anului, de§i frecven+a sa este multmai redusfi, crivaiul este un vint pagubitor, cald §i uscat,care poate uneori compromite culturile agricole din estul §isud-estul tarii.

Austrul este vintul care sufla dinspre apus si se for-meazsa datorita existenfei in regiunea central-vestica a Pe-ninsulei Balcanice a unui maxim barometric, iar in CimpiaTisei si in Transilvania a unei zone depresionare. Austrulisi lasa deobicci umezeala adusa dinspre Mediterana in re-giunea Muntilor Dinarici §i ajunge la noi — prin Crisana.Banat si Oltenia —- ca un vint cald si foarte uscat, aduca-tor de seceta, fapt pentru care in popor mai poarta nu- melesi de „s§rSbila“. In timpul iernii, austrul este un vintreee, aducator de geruri mari §i lipsit de asemenea deprecipitatii.

Nemerul sau nemirul sufla in sud-estul Transilvaniei. fiindspecific mai ales pentru dcspresiunea Brasovului. Poate ficonsiderat ca o continuant a crivatului, care se sirecoaraprin trecatorile Carpajilor Oriental!. aducind in regiuniledc la poalele munjilor viscole puternice, suflind cu vitezece depasese adesea 20—25 m/s.

In sudul Munteniei, in timpul verii, sufla din cind In i11 id dinspre sud-vest un vint umed si caldu$, battctretnl. >\f oarie mai restrinsa de influenza, dar este prielnic agri- «■1111 urii deoarece aduce ploi destul de bogate in principalulIi mar al tarii.

Vintul negru pe care localnicii II mai numesc ,,traistaI'oala” sau „caraielul“ (vint negru) bintuie de obicei in I»' bmgcs* de sud, fiind uscat si fierbinte, distrugindsemaria- I mile. Uneori influenza sa se face resim|ita si inBaragan.

Vintul mare este cel mai cunoscut fohn romanesc. Exact<i fiihnul elvetian ia nastere tot datorita diferenjei de

158 ♦colectlaciisial #

pre- mu.' do o parte si de alta a unui lant muntos. Vintulmare

11. 11<■ dinspre culmile Muntilor Fagtfas spre depresiunea it'lnlui din Transil vania catre sfirsitul iernii. Vintdescents -lit, uscat si eald tope?te repede zapezile de lapoalele I1’.if>;ir;)•_;ilor, d;u‘ nu do pufine ori influentasa se face re- ;.unIi 1 ii pin;! In podi:,;ul Tirnavelor.On mi n ii i. i in in cunCirmat caracterul de fohn I i' > ft■vi*i' (Ii (bit do 'miens, care sufla in partea de if I v .i

(.ii ii (•!• . : kingt11 d< i'ileului Dunarii de la Ca- iiii'in /.mi i Oravi(;ei). Co$ava se formeaza datorita exis- i't i.i r< .... nea tarii noastre a unui maxim barometric, i.n mIugoslavia a unei zone depresionare. Direcfia domi- n:mt;i avintului este de la sud-est catre nord-vest §i mai i nr do la

est catre vest, iar viteza sa poate depasi 30 m/s. Cosavaeste un vint eald si uscat, care topeste in citeva zile Apndasi mentine nopti la rind temperaturi minime mult mai ridicate

decit in alte regiuni ale tarii.In zonele rnontane sint cunoscute o serie de vinturi

locale cum ar fi de pilda oradeanul, din partea vestica amuntilor Apuseni, jagarasxd care sufla dinspre vest in zonamasivelor Bucegi §i Ciucas, ardeleanul de pe versan- tulapusean ai Carpafilor Orientali, sudeanul care bate dinspreapus in Tara Oltului ,?i altele.

•kVintul, asociat cu alte elemente (ploaia, ninsoarea), de-

termina fenomene meteorologice mai complexe (viscolul,furtuna etc), cu un rol la fel de important in aspectul-vremii. Asemenea fenomene vor fi prezentate in capitolulurmator.

ATMOSFERA —i';C.j'uTSN m INAMIC AL OMULUI

BagiiiM, laifiiB, sau.., uraganDa fapt, nu este dedt unui §i acelasi fenomen, cans se

manifests cel mai frecvent in zona tropicala a Pamiritu-lui ?i care afecteaza intinse regiuni din Asia de sud si. desud-est, din Australia, din zona Golfului Mexic §i a Ivtii-ii Caraibilor. Mai poarta denumixea si de cicloni tropiciali.

Inca din 1493, Cristofor Columb, fiind surprins de unasemenea ciclon in vestul arhipelagului Azore, i-a descrisapari$ia §i efectele sale distrugiitoare. Astfel de fenomenes-au produs mareu, dar oamenii, numai de relativ pu$inavrerne au inceput sii le prevada, odata cu perfeetion^xesaparaturii si a sistemelor da prognoza, reuaind in part^ ;sadiminueze efectele lor devastatoare.

158 ♦colectlaciisial #

Pentru a le putea d'lerentia li s-au dat chiar §i nujmeproprii. Astfel, in 1358, In golful Bengal uraganul ,,Ida“s~a deplasat pe anumite intervale cu o viteza de 113 m/s (!),fiind inso$it de precipitatii foarte bogate care au provocatmari inundatii, In 1983, „Flora“ a hintuit aproape o sagjta-mlna deasupra Golfului Mexic, iar un an mai tirziu „Ci€o“ aprovocat numeroass distrugeri §i victime omenesd inarhipeiagul Antilelor Mici.

in luna mai 1983, taifunul „Judy“ a facut mari rav^gii inM.\rea Chmei de Sud si in Taiwan, Si tot in aqela? an„Esiher“ a produs numeroase pagube in mai multe inejuie dinPacific.

colccjta cristal ,♦ ♦ 1

Intre 23 septembrie §i 11 octombrie 1968, ciclo nul „Ines“traversind zona cuprinsa intre insulele Capului Verde .fiMexic a ramas ca o trista amintire in memcjria locuilorilordin insulele Guadelupa, Cuba, Haiti §i Bahamas. In noaptea de12 spre 13 noiembrie 1970 ciclonul dare a devastat teritoriulstatului Bangladesh a fost probabil cel mai violent din celece s-au manifestat vreodata. Un val (le apa inali de 5—9 mpermit din ocean a fost antrenat de suflarea desISnfuita avintului cu o viteza de 120’ km/h Rurprinzind popula^ia dinzona deltei G angel ui §i faeind 1 000 000 de vietime, iaralte milioane de oameni ramlnind fara adapost.

In iulie 1072 numeroase state de pe eoasta de est a Sta-lelor Unite au fost putemic afectate de uraganul „Agnes“ carea provoeat pagube de sute de milioane de dolari §i nu~meroase vietime omene§ti. Datorita vintului care a atinspeste 180 km/h si a ploilor torentiale au fost dislruse pemari. distance liniile telefonice, iar §oso:cle ;;.i eaileferate au fost inundate.

Paternicul eiclon care a devastat in noiembrie 1377 In.Coromandel din estul Indiei a distrus pe sute ds mil d<- irecoltele de orez, trestle de zahur si tutun cauzind moavtcaa pcste 10 000 de oameni.

I 1079 doua cunplitehuricane„Davi<t* §i1 • ll InlilelorBiri si a statelor• I ' A! i'.- i ia . ' f i din siid-o, ;ul S.U.A. faeind nni'i 1

■ vi"Iii io o )f . !i :■ i produclnd pagube de peste1 000 000 000 de dolari.

1 t iau nastere, in m itca ca; urilor, deasupra W • 1 ;

xr, uraganele sint Issofile «Je puternice ploi toren- tialo.Ana;tl, numai in zona oceanului Atlantic iau nastere un n11-..;' do 12—14 uragane, iar in sud-es'* Asiei aproxi- inaiiv20 taifunuri. Diametral acestor cicloni poate variaintra 100 — 1 000 km.

In prevenirea apaxitiei acestor dezlatifuiri cumplite alenaturii, un rol deosebit il au satelitii meteorologici, careprin inform afiile transmise asupra evolutiei sistem elor no-roase ?i a altor parametri meteorologici, sint de un realfolos specialistilor in prognoza vremii, care pot apreciaamploarea, direcjia de deplasare si forta de distrugere aciclonilor tropieali.

Poate ploua... cu nttd tie cocos si.,, cabroaste ?Uraganul ,,Gazelle" tredrnd in 1954 pe deasupra insulei

Haiti a ridicat in aer fragment© de tulpini de bambus, co-chilii de gasteropode ?i nuci de cocos. Acestea austrabatut .1 500 km in trei zile, poposind... din aer instatul Carolina de Nord din Statele Unite, unde dupa cum §timbambusul §i cocotierul nu sint raspinditi.

Intr-un o.ra§el francez, situat pe malul Atlantieulul, in

colecfia cristai♦ 2

timpul unei puternice furtuni. odata eu ploaia au cazuto multime de pe.?ti§ori. Alteoii au fost semnalate ploi cubroa^te, moluste §i diversi viemii^ori de apa. In luna apri-lle 1979 deasupra ora§ului Tbilisi (U.R.S.S.), lirnp de douazile a eazut o ploaie de culoare brun roseata, ca urmare aprafului antrenat dm de.serturile din Iran.

Cum se explica toate aceste fenomene. Ele se datorescformarii unor cicloni locali, de dimensiuni reduse, care an-trcneaza de pe suprafata solului praful sau nisipul, ba chiar§1 bucati de plante sau mici viejuitoare. Acestea sintpurtate de vint la mari inaitimi, iar apoi, pe masura cevintul slabe§le ca intensitate, ole cad pe pamint, dind na?-tere unor fenomene mai putin obisnuife. Astfel, in uncle zonedin Spania, sudul Italiei §i France! slut bine cunoseuteploile de „singe11, de fapt fiind vorba de apa de ploaie, careconfine o pulbere portocalie roseata de la suprafata soluluibogata in oxizi de fier.

Ploi ciudate mai pot proveni ?i din suspensiile unorplante microscopice monocelulare. nurnile si „ba .icute dez&pada“. Sporii plantei, adu§i de vint, incoltesc repede inzapada .si in citeva ore se inmultesc foarte mult. Algele,avind culoarea rosie o imprima fi zapezii Sinulse apoi devint de pe suprafata zapezii ele pluiesc in aer §i dupa untimp cad in alte regiuni, odata cu ploaia.

De fapt ,.mana cereasca" nu este altceva decit efectuldeplasarii unei furtuni cu virlejuri de aer pe deasupra unorogoare cultivate cu griu sau orez, de unde spioele sauboabele sint absorbifce §i transportate la mari distance dind,na§tere acestui fenomen.

Miliarde de stelute...

si chiar vapori de apa, care le maresc astfelgreutatea. Din aceasta cau'za, ele incep sa cada §iunindu-se cu alte cristale, formeazl fulgul saustelufa de zapada. Fulgii de zd- padu, pe care cu totii iiadmiram pentru frumoasele forme genmctrice pe carele prezinta, constituie una din starile solide, sub

S-a aratat mai inainte ca anumiti nori contin in aleatui- realor cristale de giieata. Cind in accsti nori se atinge sta-rea de suprasaturalle favorabila formarii precipitatiilor,crkstalele de gheata strabat straturile de aer cu o tempera-tura mai mica de 0°C captind in jurul lor picaturi de apa

colecfia cristai♦ 3

care apa circula in atmosfera. Deobicei fulgii dezapada au forma hexagonala, deoarece apacristalizeaza sub forma unor hexagoane, dar uneoriau §i aspectul unor bastona.se, triurxghiuri etc.{fig. 31). Uneori ei pot ajunge chiar la dimensluni de eitiva centimetri mai ales cind aerul dinapropierea suprafetei pamintului are o temperaturamai ridicaia de 0°C, ceea ce cla posibilitatefulgilor sa se* un asca intre ei. In functie decantitatea de fulgi de za~ pacia cazuta dar §i demarimea lor se formeaza stratul de zfi/Jttdd.

Cunoastem importanta zapezii. Ea protejeaza deinghet eulturile de toamna in iernile prea geroase,deoarece za- pada e.st:' n\i eondueatoare decaidura. Cu ajutorul zapezii se mcntine de a.emenca eehilibrul apei In natura, prin topi n-aliiu-.'isiind cu apii lacurile, marile sistraturile super- liciale ale Pamintulkii. In taranoastra, stratul de zapada variaza atit in functiede relief, cit si de latitudinea geo- C.ral iea,avind in medie grosimi mai mari in zona de munte,in i -aiy111re.s si Moldova (40—100 cm) in timp cepe litoral i in sudul Banatului atinge in medienumai cifiva cm.

I.iinitele in alcitudine si latitudine aprecipitatiilor sub forma de zapada, nu se suprapuncu limita de mentinere a .dratului de zapada pe sol(limita zapezilor perene).

De obicei zapada este necunoseuta ca precipitatein zona cuprinsa intre paralele 30° lat. N. §i S.Dar si dincolo dc; aceste limite zapada apare ca unfenomen mai putin obisnuit. De pilda in sudulSpaniei si al Italiei, in insulele Bale are, inSicilia, Peloponez si Creta ninsorile sint orariiate. In sehimb in cazuri cu totulexceptional©, poate ninge si in plina zonfitropicala. Astfel la 6 februarie 1903 ninsoareacazuta in oaza El-Golea din Sahara a format un . 'rat de zapada de 5-—6 cm. O ninsoare abundenta acazutintre 9-11 ianuarie 1920 la lerusalim form ind un strattie zapada de 1 m !

In emisfera sudica in eapatul de sud al Africii la Cape- Townninsorile sint foarte rare, in sehimb In timpul ierni

i

6 ♦coleefiacristal ♦

•’ luntele Tabiei din apropksrea orasulul este complet aco- ii''lit de zapada.La Sidney (33°525 latitudine i'.udiej), la .i'.strali-a, ninsorile sint frecventefara insa sa fie proa abu.nd.ente.

Cu cit ne apropiem de cei doi poli, cu atit dur u i in zilo a stratului dezapada create. Dinoolo de oei’cui puiar.,; .tul de zapada se mentine pina la-6 luni.In unii ani ninsorile sint deosebit de abunden'.e da tori ! ;i unor condilii

meteorologice care favorizeaza prod - e- rt'u acestor precipitatii solide.Astfel, in zilete de 15—18 mar lie 1900, in Moldova $i Muntenia s-au formattroiene in'ii mari de 2 m, iar ninsoarea cazuta la .11— d e c e r a - l,ri(.1821 in Cimpia Baraganului si Bobrogea a depus un .-.ir: I da peste 1.5 mgrosime. Insa nici ana dintre ninsodis nr,alate in trecu.t hi tara noastra nu adepasit-o pe eea He la inceputul lunii .februarie 1954, cind stratul de zapadapfi?tt free* in ua B >bi ■ ! i Wos t 1 i a,i ir troienclo Jna'Hate de viscol au ajuns pina la 4 si chiar li m | I:i11< i•11,1.11 ,i i ,i in accrte eou • i-ii zapada nu mai este I’olusiloure pentrui»n ; din contra, ca poate provoea au* i:>.se pagube. AsllVI, peJv.;- , .turbarile prod use 'in circulate §i in aprovisdonarea ;i; i1 loi mai p» fee efe- ti'i.iiina prin topirea sa mari inievi i.ii, iar in zona de 1111 ■ nI e da nastere avalanselor.

I . intre cele mai tirzii ninsori din tara noastra este de f.i'innalat sicea din 14 mai 1880, cazuta in estul Trarsil- v...,' i si In nordul Moldovei.Tot prin ire fenomenele de c.r ptie se inscrie si ninsoarea timpurio care acazut in i :-,rUatearegiunilor tarii in zilele de 2 §i 3 noiembrie 19BG Ine’impia Eomana si Moldova ninsoarea a fost insojita de pidernice intensificariale vintului care au viscolit itipads i i in toiul... iernii.

Cit eintaresc 10 000 fulgi de zapada ?Pen’1 e a punc in eehilibru o balanfa, care ar avea pe un taler o greutate de

un gram, ar fi necesar ca pe c ialalt taler sa a=ezam aproximativ... 10 000 dofulgi de :-:Spad& * l’otu§i, atunci cind se depun intr-un strat gros si dens ful-* i i de zapada formeazS o masa foarte giea. Dovada : 1 m9

11 - Meteorologie... K'u a .formulade zapada cint§re§te aproximativ 85 kg, iar 1 m3 de art- pada presata estemai greu de peste 6 ori S Daca incerci'un sa facem bulgari de zapada,observam ca nu orice fel do zapada se poate presa. Exista o zapada afinata,„u?oarfi'\ din care nu se formeaza bulgari, dar exista §i o astfel (Inzapada, mai densa, cu o „greutate“ mai mare, care se poa I ■ * presa cu multausurinta. Diferenta dintre aceste doua IV* luri de zapada consta indensitatea lor : prima are o den • sitate foarte mica (0,04—0,1 gr/cm3) intimp ce a doua an’ densitatea normala sau chiar mai mare, putlnd ajunge la0;6—0.7 gr/cm3.

6 ♦coleefiacristal ♦

Zapada normala are o densitate de 5 ori mai mica deci I a apei. Pentru aobtine echivalentul in apa al cantitut-ii de zapada cazuta, trebuie sa otopirn §i apoi, cantitatea de apa rezultata o masuram in cm3. Cu cit zapadaeste mai densa, cu atit rezulta o cantitate mai mare de apa. Z&- pada cazutape o vreme geroasa are o densitate mai mica, fiind foarte afinata.

Masurarea densitatii zapezii are §i un aspect practie de- , osebit, maiales pentru agrieultura, oferind posibilitatea ■ele a se calcula rezerva deapa a solului §i de a face prog- noze referitoare la eventualele inundat'd.

Uriasele fabrici de gheata

Astfel se mai pot numi zonele de pe glob, care datorita I anumitor conditiiclimatice isi pot pastra de la an la an uriase cantitati de zapada §i gheal;a.Principala conditio j pentru a se produce acumularea de zapada este ca,iarna, 1 cantitatea de zapada cazuta, sa depaseasca cantitatea de zapada topitasi evaporata pe timp de vara. Aceasta con- | ditie se realizeaza cindtemperatura medie anuala a aerului nu depaseste un anumit prag (0°C). care arputea deter- , mina topirea stratului de zapada. Datorita topirii ?i inghe-farii repetate la suprafata a stratului de zapada, acesta se | transforma ingheata.

11*

9# colec^ia cristal # 1

In zonele montane, la mari altitudini unde temperatura ] medie anuala este sub0°C si cad precipitatii bogate sub forma de zapada aproape in tot timpulanului, sint intru- nite conditiile formarii unui strat de zapada sau gheap,.mi i1 acumuleaza de la an la an §i nemaiputindu-se topi fn111 ii ■;i/a zapezilepermanente (perene).

I >ar nu in toti munj;ii, limita zapezilor ve§nioe se ga- m i ii' la aceea§ialtitudine. Ea oscileaza in func^ie de o serie

■ ii I;i('tori : latitudinea la care se afla masivul muntos, iiim I .'ilamaselor de aer sub a caror influenta se afla, ex- I >11111 >roa pantelor fatade razele Soarelui etc. Altitudinile■ > |i mai mari pina unde se mentin zapezile permanente " i i iesc cum e §ifiresc in dreptul tropieelor, deoarece .1 i n| in aceste locuri este eald siuscat, iar cantita^ile de 1111 i ipita^ii sint mult mai red use comparaliv cuzona ecua- in i ,hi. In schimb in zonele polare aceeasi limita coboara I •mu lanivelul marii (tabelul 9) :

HIIIIHMI/V MDIHI-; V zAi'ezilob vesvkk II \| ) il HI1, vrm WN*; (!n its)

hiilitutlinca Ii in is fern nordica Emisfa a sullied

<r~ io° -1 coo 5 €00

III" 20° 1 600 5 60020"-30° 5 300 5 100ISO0- 40° 4 300 3 00040°—50° 8 000 1 50050°—60° 2 050 800G0°- 70° 1100 070 —80° 550

’/■burind cu avionul deasupra muntilor Himalaya, An- ilm Cordilieri sau Alpilorputem zari mari pete albe, care i > int alt ceva decit zapezile ce nu se topesc

niciodata. Sub presiunea ce o exercita straturile superioare ale !. ii yeformeaza, cu timpul, gheaja compacts cristalina, i ml nastere ghefarilor. Dupa

locul unde se formeaza ghe- l mu pot fi de doua fe’uri : de calota (inAntarctida, Groen- ' . Alaska, Spitsbergen, insulele din nordul Canadei

t1 ; ,:i de vale.Glaciapa actuala ocupa aproape 1G 000 000 km2 din suprafata totala a

uscatului, adica aproximativ 10,5%.Cel mai mare „ghetar“ natural este chiar continentul Antarctida, care se

intinde pe o suprafata de 13 767 000 km2 din care 13 530 000 km2 sint acoperificu gheata. Calota groenlandeza ocupa o suprafata de 1 726 100 km2 din suprafatacelei mai mari insule a Pamintului (2 175 600 km2).

Pe continentul european, relieful „mai pastreaza" o suprafata de 118 000 km2

de gheata. pe cel asiatie 132 175 km2, in America de Nord 235 000 km2, in

TiAdul 3

colcciia crista! ♦ 2

America de Sud25 000 km2, iar in Africa numai 20 km2.

Ghetarii de vale, spre deosebire de calotele glaciate, se deplaseaza foarteincet, aluneeind ci$iva centimetri pe an de-a lungul vailor, in care seformeaza.

In 'Europa, ghetarul cel mai cunoscut este Aletsch din I Alpii tlvetienicare are o lungime de 24 km. Ghetarul Mer de Glace din Alpii francezi, dinapropierea cunoscutei Ioca- litati a sporturilor de iarna Chamonix, atinge 12,1km. Dar cel mai mare ghe$ar european, Vatna Jokull, se afla in Islanda ?i are olungime de 142 km. ocupind o suprafata de 8 547 km2, iar grosimea ghetii masoaraIntre 680 §i1 000 m.

In Asia, ghetarul Fedcenko din Pamir se afla la cea mai mare inaltime (5 240m). dar ca suprafata (907 km2) fi ca lungime (77 km) ocupa locul 2 dupa ghetarulSiahen din muntii Karakorum, care are o suprafata de 1 150 km2 §i o lungime de85 km. Alti ghetari din continentul asiatie destul de cunoscufi mai sintInllcek (muntii Tianjan), Bal- toro ?i Batura (muntii Karakorum) etc.

Continentul nord-american gazduie^te de asemenea o Berie de ghetari insemna|i, Astfel facind abstractie de calota groenlandeza cel mai mare ghetar esteMalaspina din Alaska cu o suprafata de 3 840 km- §i o lungime de 42 km.1 Tot inAlaska mai este de menjionat ghetarul Muldrow, cu o suprafata de 1 900 km2, darcu o lungime mai mare declt a primului (72 km). Pe linga acestia mai putemaminfit ghefarii NishkvalTey, Sushitna $i Waddington.

In America de Sud cel mai mare ghetar Ahraspungo, se afla In Ecuador cu olungime de 45 km, urmat de Rio de Plombo din vestul Argentine!.

Si in Africa, continentul cel mai calduros, putem intflni ghetari. Daracestia se gasesc dincolo dc 5 000 m altitudiixe.

Ci I mai mare este Drygalsky din masivul Kilimandjaro, la !:(1:) i,; Inaltime,avind o lungime da 2.5 km. Ghetari mai

11 i i ca extindere se afla pe erestele Muntilor Kenya §1 l; mvenzori.In Australia eel mai mare ghetar se afla in insula Tas- ii' nia — Tasman — ce

ocupa o suprafafa de 138 km2 ?iin- 29 km lungime. In Noua Zeeland'S, ghetarul Franz l. i'li are o lungime de21 km. In afara ghetarilor men- (i . '.! mai exista numeroase zone de pesuprafata pamin- i 11'ii in care ghctarii ocupa un loc important. Astfel. inI .urupa se mai mtiln.esc ghetar 1 tn Alpii Scandinaviei, In< i: iii i, in Urali, in insula Spitzbergeh, in Asia, in muf'-fi!V i \ vz, Ata-Tau, 'Kuenkm etc.

Nil c.ite mercti „alfca ca z5parta“..i]V’• ■ ’!•' ■niinecim-’rrlpro-opulde formare

:1 nuvorii. ii■ ■;• i’> ii • ii alviiuiaa imei for|edivineI'..■ 'al ( i uneori ■ .. "u! i nu avea calcs -a alba,strata de111, i1 i 1’ :.mea.

colcciia crista! ♦ 3

r< <';:te de 16 fubruarie 19 IP. in primsle ore ale dirni-i. ■ *i Ii Dorahoi a cazut o zapadS galbcnl Din analiza chi- mu.i s aconstatat ca apaprovenita din topirea zapezii

i n[ine opulbere ele culoare brun-galbuie, trsnspor'ata cun 1 vintului toemai din zonele desertiea din sud-ves-

I ill A: iei si din nordul Afrleei. Un asemenea fenomen s-aiii ii rcpetat in tara noastra si in iarna anului 1958.

Sint eazuri cind culoarea zapezii este rosie sau porto- calie, daca confinemicro-organisme sau oxizi de fier, care, dupa cum am vazut, pot sehimba ?.iculoarea plaii. Ase- im-nea fenomene se peirec frecvcnt in R. P. Chineza, tnpaL’lea de sud-vest a Asiei (in Iran si Libaa), pi ream §i In 1;irile bazinuluimediteranean.

ViseolulDe multe ori in timpul iernii am simt>t c.un pan IU J-.S ! aria vintului,

care, stirnit, deodafeS, ■; ? lpf&f-

Lieninsoarea,arunetndu-nezapada iniafa silaoindu-ne,sa nu maivedem nicila cijivapasi. Nu maidistingemca- sele,copacii sidrumul.Zapada esteantrenata,pulveriznLil

§i depusa In jurui prirnului obstacol intilnit. Aceasta raa- nifestare a naturiipoarta numele de viscol.

Asupra viscolului s-au facut observajii inca din cela mai vechi timpuri.Prin neajunsurile pe care le provoaca a ref.inut mereu aten^ia oamenilor. Gasiminsemnari in cro- nici ori vechile carti. Astfel in „Cronicile Romane“, M. Ko-galniceanu il citeaza pe I. Neculce, care pomene?te ele un viscol care s-aabatut la 13 octombrie 1740 asupra Moldo- vei. In „Gazeta de Moldavia" nr. 2,din 12 ianuarie 1850, se aminte§te despre viscolul din acea vreme care aimpiedicat curierul de Bucuresti sa ajunga la Iasi, in timpul obl jnuit,trebuind sa parcurga distanfa in mai mult de 9 zile.

Si in secolul nostru sint de menponat citeva viscole pentru durata siintensitatea lor. Astfel intre 15—16 martie 1900 ninsoarea cazuta in Moldova §iM untenia a fost vis- colita, formindu-se troiene de 2—3 m. La 4 februarie1932, in sudul Moldovei, zapada viscolita a depus un strat de 2 m. In 1952 inziiele de 7—9 martie in timpul viscolului care s-a abatut asupra sud-estului|:arii viteza vintului a atins 7—9 grade Beaufort. Rafala maxima la Bucuresti afost de 141 km/h. In timpul viscolului din 1—4 februarie 1954 viteza vintului aatins 125 km/h, iar la Bucuresti 97 km/h. S-au format mari troiene care aublocat circulatia, iar apro- vizionarea multor localitat-i a fost intrerupta,Transportu- rile si telecomunicapile au avut de suferit, iar cursurile jcolaresi universitare suspendate. Dar cea mai mare viteza a vintului s-a produs inMoldova in timpul viscolului din 4—7 ianuarie 1966, cind in Moldova rafalele devint au atins aproape 200 km/h. Si in ziiele de 11—12 martie 1973 s-a produs unviscol destul de puternic, mai ales pentru o asemenea perioada a anului, ce s-amanifestat cu deose- bire in sudul si estul jarii.

Viscolul se produce datorita actiunii concomitente a doua centre barice, ceacfioneaza in timpul iernii in sud- estul Europsi : dorsala anticiclonuluiruso-siberian ce an- treneaza aerul rece din nord-estul continentului, §i

^ coU’ct'a cristal & 5

depresiunile din bazinul estic al Mediteranei, care deplasindu-se spre nord-esttransporta aerul eald $i umed din aceste regiuni. Aerul eald se deplaseazadeasupra celui rece, deter-

F. '166 #•colectiacristal #

^ coU’ct'a cristal & 6

iniiiind datorita contrastului termic dintre cele doua mase11 ninsori abundente insotite de puternice vinturi.

V ificolele produc multe efecie negative, legate binein-(i ■ 11 ; de activitatea omului. Astfel pot intrerupe transpor- 11u ili: deorice fel, izolind localitS# si ingreuSnd posibili- de aprovizionare apopulatiei sau ale industriei. Pen- Iim agricultura, viscolul este un d us manal ogoarelor. de- irdct,' le desveleste de zapada iar in alte locuri prin de-iMinorca masiva a .zapezii da posibilitate producerii unor . : indafn locale.De pe urma viscolului mai au de suferit ! cenductorii aerieni electrici, carorale creste potentiaiul . ’ clric. dar care mai ales sint supusi unui efectmecanic, manifesto prin depunerea pe ei a zapezii si ghet.ii, sla- h mlu-leastfel rezistenta.

Oamenii au inceput sa faca observatii mai complete asu- IH I viscolului invederea diminuarii actiunilor sale distinctive in fieearc iarna meteorologiiurmaresc cu deose- |>il;i ah ntie \ il'- a :,i clirecfia predominant^ avintului, can- lilntea dc zapada cazulft, circulatia maselor de aer,depla- :,ar«'a diforitelor centre barice, iar pe baza observajiilor . supraacestor elemente fac prognoze §i dau avertizari pen- li u a diminua in parteefectele daunatoare ale viscolului.

rind gheata vine din... vazduh !In ziiele calduroase de vara, adesea pe bolta cerului i§i far aparijia nori

negri, ameninjatori cu o mare dezvoltareIir verticala. care sint cunoseuji in meteorologie sub denu- .; 111 i deCumulonimbus. Aparitia lor este .insotila de o ir1: iisificare a vintului, citsi de schimbari bruste ale di- K-.' 1 Lei lui. Pe cerul plumburiu incep sa sezareasca fulgerei 'in departare se aud primele tunete. Apoi, deodata, pica- Itiri mari deploaie cad pe pamint. La inceput, mai rare, :■ >1 din ce in ce mai dese. Adeseaele sint insotite de par-ii tdc de gheata de diferite dlmensiuni, ce formeaza grin- (I ma.

108 #colecfiacristai ♦ coleefia cristai lg§♦ ♦

In Cimpia Rusa, la 27 mai 1843 a cazui, pe un front l.i'g dc i 000 km, o grindina ce s-a caraeterlxai; print r-o ime neobisnuita a bobuiui,ajungipd in unelc locuri irimea unui ou de galna. Culturiie agricole au lost infntreglme distruse, multe animale omorite, iarlocuinfele avariate.

In India, In anul 1929, a cazut una din celemai mari I grindine semnalate vreodata : aveadimensiunea unei por- tocale §i cintarea 1 kg. Sitot in acelasf an, la 13 august, in localitateaGirard, din statul Illinois (S.U.A.), grindina a Ia vat marimea unui ou de gaina.

La Moscova, In 1948 au cazut discuri de gheatacare au I ajuns pina la 7 cm diametru si 3 cmgrosime.

In localitatea Vechingen de linga Berna, la 8august I 102, a cazut un „bloc“ de gheata de 10 kgcare, cel pupa pina acum, poate fi consideratdre.pt cel mai mare... bob de grindina.

In luna mai 1979, in statul Indian Uttar-Pradesh a cazut 1o ploaie torenpala, Insopla de grindina a careidimensiuni a depifit pe cea a unui ou de gaina,provocind rnoartea a 15 persoane.

§1 la noi in tara s-au semnalat caderi degrindina de di- | mensiuni neobisnuite. Astfel la9 iunie 1886, la Bucuresli j a cazut timp de zeceminute o grindina de marimea nucilor.La Cotnari, in dupa-amiaza zilei de 22 septembrie1897, grindina cazuta a avut forma unor stele cunumeroase col- piri, din care cauza la contactulcu pamintul sareau in sus pina la inaltimea de unmetre. La data de 4 iulie 1901 boa- bele degrindina, cazute la Tandarei au avut dimensiunea 1unui... ou de gaina, iar la Frapefti (lalomita) aucazut placl de forme neregulate cu o greutate pinala 409 gr. In 1905 | la Bufteni, grindina a durato ora formindu-se un strat | de boabe de gheata decipva cm grosime. La Giurgiu, in noaptea de 6-—7iunie 1935, grindina a adus pagube ela- j dirilor§i culturilor. In noaptea de 26—27 august 1968 pesuprafefe fntinse din judefele Dolj, Arge?, Ilfov

si Galap a cazut grindina de marimea unui ou deporumbel. ..Boa- bele“ de grindina care au cazutin scara zilei de 13 iulie 1979 In partea de norda municipiului Bucure§ti, au ma- surat pina la 65—70 mm in diametru !

Multa vreme oamenii nu au putut sa~?i explicepro- cedeul formarii grindinei, ce forte o„fabrica!! la acele inalpmi, ca apoi sa senapusteasca asupra Pamintului. Sla- vii oconsrderau drept o rSzbunare a lui Peraon, zeuitune-|1 !. ’. i, iar grecii aduceau jertfe lui Zeus,atotstaplnitorul c vului, spre a-1 imbuna. ■

In mod obisnuit grindina se prezinta ca ni§tegraunfe do gheata a earor diametru in modfrecvent nu depaseste !i 7 mm (fig. 32). Lapmeazonei „batute“ de grindina poate fi uneori doarde cipva zeci de metri, dar poate1 J’-inge pina la 10—15 km, in timp ce lungimea

aceleiasi poate masura chiar sute de km. Decele mai multe

< i intervalul in care cade nu dep£§e§te 30minute, dar au fo.': §i cazuri de exceptie cindfenomenul a durat ore in sir.

Oamenii de §tiinf.a au cautat de-a lungultimpului sa d i o explieape acestui fenomen. S-auelaborat diferite ipetaze care presupuneau totatitea modalitap de formare a grindinei Astfelastronomul italian Angelo Secchi (1818— 13'Jii)presupunea ca grindina ia nastere in urma uniriia cl .1 curenp de aer : unui reee si uscat,celalalt cald si urned, care prin comb.nare duceala supraracirea vapori- lor de apa.

Fizicianul francez Jean Peltier (1785—1845)sustinea ca norul Cumulonimbus atrage norulCirrus,alecarui1 talede gl . atrasecatreioniip o z i t i v i a inorului Cumulonimbus.

A mai existat §i ipoteza, vidului atmosferic"suspnuta, de mai multi cercetatori, care

108 #colecfiacristai ♦ coleefia cristai lg§♦ ♦

considerau, ca grindina se formeaza ca urmare ainghetarii brugte a vaporilor do apa, ce seridiea rapid in partea superioara a norului, din' a vidului format prin aciiunea vinturilor sicurentilor (!<• aliitudine._ momentul de f;;t.a. datorita metodelor modem©de investigaro a prcceselor $i fenomenelor ce auloc in alti- tudme, se eunoa?te mecanismul de

formare a grindinei. Aiilfel pentru a se formaboafoele de;gx'ind,ina este necesar sa cxisteanumite condi til :

W

1 ♦ colecfiacristal ♦

’■— aerul sa fie incarcat pina la saturate cuvapori do apii, cart' daioriia curentii or deconvectie (asoendenti) sa du-ca la fornutrea norilorCumulonimbus ;

— temperatura aerului la nivelul solului sa fiemai mare de 3(f:C ;

— temperatura aerului In straturile superioare safie mai coborita de 0"€ pentru a putea avea loefenomenele de condensare ai sublimate ;

— in zona respective sa fie calm sau vintul sasufie slab, pentru a nu se distruge curentiiascenden^i.

Cele mai favorabile conditii de formare agrindinei se produc atunci cind deasupra unei zone ianastere a§a-nu- rnitul ,.ealm atmosferic".

Curentii aseendenti transporta spre paturile maiinalte ale atmosferei aerul umed f>i eald de deasuprasolului, care, ajungind ini r-o zona cu temperaturimai scazute (sub0 C) da poslbilitate transformarii vaporilor de apa incristale de gheata. S-a observat deseori, ca bucatade grindina cazuta prezinta in sectiuno ostratificatie mai mult sau mai putin regulata. Cindparticula de gheata este prinsa de curentiiconvectivi, ea este purtata in nor cind in sus, cindin jos. Cind coboara, incepe sa se topeasca, iar cindurea, ingheata din nou. pe suprafata ei depunindu-sealte cristale, crescind astfel in diametru. Inmomentul in care bucata de gheata ajunge la oasemenea greutate Incit reuseste sa invinga fortacurcntului ascendent, incepe sa coboare spre pamint.Este de la sine inteles, ca viteza de cadere abucatilor de grindina creste in funetie de mari- mealor. De regula bucatile de grindina au o temperaturaintre 0 si —15°C.

Omul a cautat sa combata in mod direct acestfenomen. In secolul trecut, locuitorii din sudulFrantei si Italiei, au experimentat in combatereagrindinei tirul cu tunul §i pu?ca. Explicat-iaaeestui procedeu consta in distrugerea, prin unda de§oc produsa, a calrnului absolut in timpul ca- ruiase formeaza grindina. Tot in Franta, dr. Vidal a folo-sit spre sfir§itul secolului trecut metoda lansarii

#- colectia cristal # 2

de arti- ficii explozive care, in momentul atingeriialtitudinii maxin'.e, degajau prin exploziile ce leproduceau caldura, puUv. 'ica, astfel incitcristalele de gheata se topeau §i ajungeau pe pamintsub forma de ploaie.

lUdodele direete pentru combaterea grindinei an oim- |iurl,m|a foarte mare, desi nu s-a descoperitpina in pre-i ui cea mai eficace dintre ele. Mai noi si maimoderne till teele metode ce se bazeaza pe lansareade avioane loia pilot sau de rachete cu o incareaturaexploziva care, il.iloi ita temperaturii ridicate.ceo degaja explozia in cuprinsul norilor, cit §i aundei de soe produsa, impiedicai "ii n area grindinei prin topirea nueleelor degheata. Ml ic ace in aceasta lupta este si folosirearadaruliu cu aju- lun.il caruia se determinainaltimea, directia si viteza de drplasare a norilor,dupa care ace§tia sint bombardafi cu hinuriantiaeriene de 100 mm calibru. Se fae de asemenea■ i el Sri pentru combaterea grindinei pe ealechimica, I" in pulverizarea la altitudine a unorsubstance chimice capabile sa dizolve cristalele degheata.

600 picaturi de apa intr-un cm 3 de aer !

Vaporii de apa existenti in straturile inferioareale almosferei se pot eondensa in imediata apropierea supra-i lei terestre, fenomen ce determina aparitia unorpicaturi de npfi foarte fine sau a unor cristale degheata, ce se potii . ..line in suspensie in aer. Sint atit de midincit dimen-■ 'unile lor se masoara in micron! : raza lor estecuprinsa intre 1—60 f*. Avind o densitate mare, reducgradul de11 unsparenta a aerului atmosferic, produdnd oscadere a vi/.ibilit&tii-

A;'.casta aglomerare de particule infime — de apasau Ijhi'ata — produce fenomenul cunoscut sub numele

#- colectia cristal # 3

dei raja. Din punctul de vedere meteorologie se poatevorbi do ceata numai cind vizibilitatea scade sub 1km. Be cele mai multe ori, ceata este preeedata deaerul cefos, care este o faza premergatoare, cindvizibilitatea este cuprinsa intre 1—10 km. Aerulcetos este format din particule de apa mult mai finedecit ale cefii, dar in aeelafi timp eu o densitatemult mai redusa.

Ceata apare cel mai frecvent in anotimpurile detran- zj|ie ale anului §i iarna, indeosebi seara sidimineata. Uneori ia nastere §i In cursui verii, maiales la munte sau pe litoral.

Cauzele care due la conclensarea vaporilor de apadin straturile joase ale atmosferei sint diferite :fie prin racirea suprafetei terestre si atunci seformeaza o oea$£, care p:\rca pluteste deasuprapamintului (ceafa de radiatie), fie datorita patrunderiiunor mase de aer umed deasupra unor suprnfete maireci sau mai calde (eeaf& ds advectie). Uneori se formeazadeasupra unor intmse suprafete de apa la in- tilnireaa dot curenji oceanici ( de exemplu curentii Labra-dorului si Golfului sau curentii Oya-Sivo si Kuro-Sivo) si atunci poarta numele de ceafa, oceanica. Deasemenea poate lua Tuistere ai de-a lungul zonelorfrontale, (ceafa frontala).

Pentru a se menpine o perioada mai indelungata detimp este nevoie ca umezeala relativa a aerului sadepa- §easca starea de saturate, ajungind aproape sauchiar 100%, Dimineafa, ceafa se produce ?i lasuprafata solului, men- pni.idu-se intr-un strat depina la 2 rn grosime fiind o ceata joasa. Aparefrecvent si in vaile riurilor, deasupra apelor :;,idispare odata cu rasaritul Soarelui, Alteori,antrenata de vlnl, ceafa i§i pierde din omogenitate,lasindu-ne impresia ca vine in „valuri<f.

Sint si cazuri cind ceata micsoreaza mai multvizibili- tatea in direct le orizontala §i atunciputem privi cerul §i sa deosebim pe el in cursulnopfii, stelele §i norii.

In ceea ce privc.de culoarea cetii, se poate spuneca are un aspect alb laptos. In unele regiuni

#- colectia cristal # 4

industriale ceata poate eapata si alte culori : alb-galbuie, brumarie sau roseata.

Prezenta cetii de foarte multe ori este nedoritaatit de bolnavii afectati de maladii respiratorii,cit §i pentru fap- tul ca reducind vizibilitatea,constitute un impediment in multe sectoare aleeconotaiei. In transporturile rutiere, maritime siaeriene au fost numeroase cazuri de accidente. Tristaistorie a transatlanticului Titanic care in 1912, laprima sa traversare a Atlanticului, din cauza cetiis-a izbit de un aisberg si s-a seufundat, a ramas siastazi in aminti- rea oamenilor. Astazi, prin dotareanavelor si avioanelor cu mljioace moderne deradionavigatie, riscul unei coliziuni este multdiminuata.

color| la cristal 4*♦ 5

Pentru meteorologie, ceata ramlne mai departe unuidin fenomenele de cercetare intensa. Seexperimenteaza diferite metode de combaterea ei saude imprajtiere avind ia baza procedee fiziee sauchimice.Ilrama fregatei „Eimdiee‘-,

In 1876 populafia portului englez Southamptcsnastepta cu ncrabdare intoarcerea dintr-o lungaealatorie a fregatei ,,Euridiee££, care se apropiade ■farm pe o mare ealma si li- n i .-.titfi,desparpnd-o de acesta numai citeva mile. Brusccerul s-a infunecat §i s-a pornit un vint puternicin forma de virtej. Oamenii, care pina atuncistatusera. Imistiti pe t :i'm, au fost aruncati lapamint, iar citeva cladiri din port au fostavariate. Toata aceasta situate nu a durat decitciteva minute. Au fost insa suficiente, pentru cafregata sa clispara impreuna cu intregul echipaj.Oamenii au gasit-o pe fundul apei, cu ajutorulscafandrilor, citeva zile mai tirziu.

Ce a determinat disparifia fregatei ? De unde s-a format acel virtej cu o aparitie atit de brusca ?Explica^ia nu este decit efectul unei trorabe marina,a carei aetiune a fost, in parte, prelungita $i peuscat. Un om care o vede este foarte impresionatmai ales de forma §i de efectele sale. Cind sedesfa§oara in dimensiuni mai mici, tromba apare caun spectacol curios, chiar amuzant. Cind insa iaproportii mari, tromba marina se transforma intr-oadeva- rata catastroxa, produdnd multe pagube.Aparitia si mai- ales efectele trombelor au facutca ele sa fie urmarite si observate inca din celemai veehi timpuri. Cei care le-au observat cel maibine §i care le-au dat o explicate au fostbineinteles, navigatorii. Capitanul James Cook (.1728— 177i)), eu prilejul celei de-a doua calatorii inemisfera aus- 1i a la, in 1773, descrie aparitia §iformarea mai multor li'ombe. Acestea au aparut latrei mile de capui Stephens, in strimtoarea ReginaCharlotte (azi strimtoarea Cook, din |inutul TaraReginei Maud —• Antardida), lata ce poves- testenavigatorul : „Vintul se poioli diniaf-odata ;avuram calm ; nori foarte densi intuneeara dintr-odata cerul. Cu- rind zariram sase trombe. Patru se

6 ♦colecliacristai #

ridicara, psnind intre noi si uscat, iar celelaltedoua in stinga vasului. Socotii diametral bazei lorcam 50—-80 picioate. In acest timp avuram vint dintoate direc^iile si cazura citeva picaturi doploaie insotite.de grindina. In cele din urma,vintul se stabili pe vechea diree$ie fi cerul seinsenina".

Un ait navigator, comandantul Ernest Mouchez {1821—1892), a fast primul care a aratat §i a csplicat catrombase formeaza la marginea inferioara a unui norCumulonimbus, cu densitate mare si o altitudinefoarte redusa. Se observa o crestere a marginiiinferioare a norului, care treptat se alunge,'jte,luind forma unei coloane, uneori aproape ver- ticala.Din acela^i nor se pot forma doua sau mai multetrombe, de cele mai multe ori risipindu-se fara saajunga la o complete dezvoltare.

Dr. Bona forts, studiind trombele pe coasta nord-afri-cana, arata ca stratul superficial de la suprafatamarii se ridiea la o oareeare inaltime pentru aintiini capatul trom- bei. Imediat dupa contact,marea se agita violent, iar in interiorul coloanei seobserva cum apa se urea in forma de spirala. Ch. Martinsarata ca se produce o scadere rapida a mercuruluibarometrului si o caidura in&bu-yitoare inainteaaparijiei trombei. Secchi presxtpune cS trombele seformeaza si se dep?aseaza dupa legea miscariiondu'atorii, in sensul ca aceeasi miscare estecontinuata de a'.te zone ale atmosferei.

In interiorul trombei, pulerea vintului poateajunge la o viteza de 100 m/s. Numai un vas puternic,de mare tonaj, poate scapa nevatamat dintr-o asemeneatromba. Uneori trombele se formeaza deasupra marilorsau oceanelor, dar in deplasarea lor pot ajungedeasupra uscatului, pagubele provocate fiind deseorifoarte mari. Sint cunoseute in lite- ratura despecialitate mai multe asemenea cazuri : la 8 iu- lie1822, la Assonval (Pas-de-Calais) •> tromba deplasatasi deasupra uscatului a distrus casele si eopacii.fiind intre- rupta orice activitate omenea&ca. In1845, o tromba a iasat •a Monville una dintre cele

7 ♦colecliacristai #

mai dramatice amintiri. Au fost distruse citevaateliere §i case, multi locuitori au fost omo- ri|i,iar copacii au fost smulsi si transportati la maridistance. Totul s-a petrecut numai in citeva secundei In 1874, in statul Iowa (S.U.A.), o asemenea trombaa produs mari stricaciuni. In iunie 1893, la ChAtenay(Frnnfa) s-a format o mare tromba, in urma careia aufost distruse culturile- agricole si locuintele.

dolecpa cristal #♦ 8

Dat fiind efectul negativ pe care-1 are acestfenomen, in moment ul de fata se studiaza cauzelecare due la condi- tiile de formare si la eventualeleposibiiitaii de prevenire yi deeombatere.Precipitatiile orizontale

In dimiriet-ilc senine de vara, Inaintc derasaritul Soare- lui. de multe ori putem observa peiarba, pe aeoperisurile oaselor sau pe diverse alteobiecte, mici broboane argintii de apa. Duparasaritul Soarelui, cind aerul si solul se incal- :isc ele clispar. Micile broboane nu sint altcevadecit roua. Ea rezulta din picSturile formate princondensarea vapori- lor de apa din aer in contact cusuprafata diferitelor obiecte sau cu suprafatasolului.

In popor exista credinta ca. roua cade din vazduhca o ploaie foarte fina, cu scopul de a ajutaroadelor parnintului sa creasca si noaptea, mai alespe timp de seceta. Se spune ca ,,s-a lasat" sau „a-cazut“ noaptea §i „se ia“ sau „se ridica" duparasaritul Soarelui.

In regiunile de§ertice, roua formeaza 111 mareamajori- tate a cazurilor sursa de aprovizionare cuapa. a plantelor, salvindu-le ele la ofilire.Cantitatea totala de roua intr-o noapte poate formaun strat gros de pina la 0,5 mm.

Namibia, unul dintre cele mai aride deserturi dinAfrica, prime§te anual o cantitate de precipitatiicare nu depajeste 10—12 mm. Dar roua, care in aceastazona se formeaza din ceata adusS dc vinturile dinspreocean si se depune cam in 800 do zile pe an,favorizeaza pe terenurjle plate fSra ob- riacole,cre?terea cantitatilor de apa pina la 40—50 mm. Inpustiul Atacama, cantitatea ei este mult mai mare,datorita vinturilor umede din vest, ce vin incarcatecu vapori de apa de deasupra Oceanului Pacific.

Roua nu se poate forma daca suprafetele obiectelorpe care se depune nu sint sub temperatura punctuluide roua al aerului ambiant. Pentru a se forma roua,temperatura aerului si a obiectelor pe care se depunetrebuie sa de- paseasca 0°C.Dar sa vedem ce se intimplS atunci cind temperaturaaerului este sub 0°C {—2° si ■—3°) §i cind insasi

# coleclia cristal # 9

temperatura obiectelor este tot sub 0°G. In aceastasituate, prin trecerea directa in gheata a vaporilorde apa din aer, care vin in contact cu suprafatasolului sau a obiectelor se formeaza bruma. Condit-iile de formare sint prielniee numai in nop- tilesenine si calme, insa reel si destul de umede, dinana- timpurile de tranzi|:ie ale anului. Bruma poateajunge in mod normal la 0 grosime de 3 mm. Dacaprivim atent se pot observa chiar si diversele formesub care sublimeaza va-pcrii : do solzi. evaniaie etc. Suprafetele pe carese depune bruma sint de obicei cele plate sau care auo mica incli- nare. Deseori, in diminetile senine deprimavara si de toamna se poate observa stratul debruma de pe ramurile §i frunzale copaeilor, precum sipe acoperisurile caselor, sub forma unui strat cuaspect pufos si de culoare albicioasa. Pe masura ceSoarele se ridica tot mai mult deasupra orizontului,bruma se topeste si dispare prin evaporare.

Inamicu! conductorilor aerie niIn zfiele geroase de iarna, pe timp linistit sau

cu vint slab, cind temperatura aerului coboara sub —15°C si in conu'Uile existentei cetei, se poateobserva pe g^duri, pe crengila copacilor, peacoperisurile caselor si pe conductorii aerieni,nijte grama joare de gheata mai mici sau mai mari.Uneori aceste gramajoare prezinta ramificatiicristaline sub forma de ciucuri, ghirlande, sau maifrecvent sub forma de frunze de feriga.

Chiciura — caci despre ea este vorba — constitute oforma de depunere solid! a prgcipitafiilor si se ma'numeste in termeni populari promoroaca, bum, chida sausturd.

Cind bate vintul sau se mijea obiectele pe care s-a depus, se scutura §au sc fragmenteaza. De cele maimulte ori, chiciura are un diametru de jijiva cm, darin condi|:ii prielnice formarii ei poate ajunge ladimensiuni foarte mari, mai ales cind depunereadureaza mai multe zile. De obicei, cu cit obiectul pecare se depune este mai subtire, cu atit chiciura

# coleclia cristal # 10

este mai groasa. Micile picaturi de ceafa su-praraeite din cauza temperaturii negative, lacontacted cu diverse obiecte. ingheata. Cind balevintul (in special in zonele de munte) cristalele degheafa se depun pe fata obiec- tului expusa vintului.In regiunile de munte s-au cunoscut c.azuri dedepuneri de chiciura cu diametru de 1 m ! In zonelede cimpie y. do deal, chiciura poate atinge frecventun diametru de 20—30 cm.

Greutatea suplimentara pe fiecare metru deconductor!, create cu aproxiraativ 4—8 kg, iar dacase apropie de o grosime de un mcrm atunci chiciura va„trage“ cu 50 kg pe fiecare metru de conductor ! Estedeci evident, rolul dau- n i lor pe -care ii arechiciura asupra arborilor, conduclorilor t ctrieiaerieni si liniilor do telecomuni catii,

Iarna, cind deasupra unei regiuni in care aerulrece ?i u: ''al a stationat vreme indelungata,patrunde brass o masa <!;■ aer umed ?i eald,precipitatiile care cad sub forma de h xnlta §iploaie, la contactui cu solul, pot ingheta. Pentru aingheta, insa, solul sau obiectele de pe el trebuiesa alba o

iperaturacu putin inferioara lui 0°C, Picaturilede apa Li ciocnirea cu obiectul sau cu solul, sesparg, marindu-gi r.uprafafa, apoi ingheata imediat.Se formeaza astfel xm• >1 rat neted si compact de gheata, transparentsi omogea nu- mit poleL Spre deosebire de chiciura,depuneri mari si free™ vente de poiei, pot fi si lases, nu numai in zonele montane. De obicei, poleiulnu se formeaza la temperaturi prea sea- zute, ci maifree vent intre —0° fi 0°C. Poleiul dep , inJLiueure?ti in intervalul 15—17 februarie 1953, saucel din 25 decembrie 1977, a facut ca circulatia safie paratizata aproape in Int regime.

In regiunile deficitare in alimentarea cu apa, darcu itUEi frecvente, d pi nejrile de rouS, bruma,chiciura sau polei, sint colectate in nisterecipiente speciale (condensa- toare) construite dinprundi? si pictre. O astfel de „instala~ lie11 poatefurniza chiar §i peste 300 1 de apa in 24 de ore,localnicii asigurindu-si rezervele nocesare.

# coleclia cristal # 11

Dar pe iingS foloasele pe care roua ?i bruma leaduc, in ceea ce private alimentarea par|iala cu apa— in special a solului — tot ele pot provoca si unelepagube. Astfel, roua, favorizeaza in foarte maremasura, la anumite temperaturi, i ..spindirea unorbaclerii patogene ale culturilor de fin, iar prinumezeala pe care o produce plantelor, diminueaza efi-<’icnta ma?inilor de reeoltat. Bruma are un rolnegativ in special pentru agriculture. In Franta, in1923, bruma de- pusa toamna a produs pagube inagriculture de 16 000 000 ftanei, iar in 1945 unsingur inghet insotit de bruma, la slirsitul luniiaprilie, a distrus semanaturile pe mari su- prafete.In tara noastra, in 1952, temperatura seazuta (in jurde —”2°), precum si bruma depusa in intervalui -V’ —23 mai, au provoeat daune la majoritatea plantelor decultura, prinzindu-le intr-o • faza avansata devegetape.

Poleiul si chiciura pot aduce si ele pagube inagricul- lura, in special in ceea ce priveste eulturapomilor, care an de suferit prin ruperea ramurilor.Incompozitia atmosferei se mai afla si o cantitate departicule terestre, afiate in suspensie sautransportate de vint. Aceste particule numiteUtometeori (litos = piatra ; mete or on — ceea ce sepetrece in aer) sint formate de cele mai multe oridin firiceie de praf, nisip, diferite pulberi si fumsi micsoreaza adesea vizihilitatea aerului. Firiceiede praf sau de nisip pot ajunge in atmosfera ladiferite inal- tuxd, ca urmare a antrenarii lor decatre vint, la fel ca fi pulberile vulcanice, elealtfel. Fumul emanat in urma dife- ritelor arderifiind de cele mai multe ori cald are o miscareascendents, ajungind in paturile mai inalte aleatmosferei. Cind vizihilitatea este redusa in toatedireetiile, iar Soarele i i pii rd d i str&lucirea saobisnuita, parind fara cu oare, tocmai datoritasuspensiilor descrise anterior, in atmosfera ia na-terc fenomenul numit picla. In nici un caz pie’a nutrebuie sa fie confundata cu ceata sau cu aerulcepos, dife- rentiindu-se de acesta din urma atitprin origine, cit si prin umezeala scazuta a aerului.Picla formata datorita fumului poate imprumuta

# coleclia cristal # 12

diferite nuance de culori, in functie de provenien^alui. Astfel, in zonele industriaie picla poate avea oculoare bruna-inchisa, cenusie, roseata, galbuie,etc.

Cind nisipul, praful'sau pulberea sinttransportate cu mart? viteza de la suprafatapamintului la inaitimi mari, ia nastere furtuna de nisipsau de praf. Asemenea temute furtuni se formeaza cel maifrecvent in regiunile deserlke, unde solul esteacoperit cu praf sau nisip si in care exista un maregrad de uscaciune. In functie de zonele in care seformeaza, furtunile de praf si de nisip au diferiteculori. Cind iau nastere, de exemplu, in zoneleacoperite cu sol bogat in cernoziom, senumesc ,,furtuni negre“. In zonele de desert seformeaza furtuni cafenii, galbene sau roseate,deoarece solul de§ertului poate avea aceste nuante.De multe ori o asemenea furtuna poate sa se deplaseze sub forma unui vlrtej uria§, ascmanator unui ciclon, in care aerul se roteste cu viteze foarte mari, antrenind uriasi nori de praf sau de nisip. Diametral sau ajunge pina la 300;—400 km, iar in ceea ce priveste capacitatea de transport a prafului poate fi asemuita cu cantilalea de aluviuni transportate de un mare fluviu

.Herodot menjioneaza intr-una dm scrierile saledespre gravele pierderi pe care le-a suferit oastearegelui persan Cambise (579—522 i.e.n.), pe cindinainta prin pustiul Ara- biei, surprinsa de oputemica furtuna de nisip.

In Sahara aceste furtuni au capatat diferitedenumiri : .,Simun“, „mehelii“ sau ,,kharmatan“ ; inLibia, Egipt §i in Arabia localnicii ledenumese ..khamsin", intrucit se manifesto timp de 50de zile (in limba araba, hamsun = 50). Tot arabii mainumesc aceste furtuni „cheheli“ (vint de foe sausuflarea mortii), deoarece inainte de a se manifestacu intreaga intensitate, cerul se intuneca, iar vintuleste dogoritor.

Localnicii vaii Amu-Daria denumese asemeneafurtuni ,,afgan“ sau ,,harmsil". In timpul furtunii,

# coleclia cristal # 13

aerul devine de nerespirat, datorita marii cantitatide praf ce o con- line. Calatorul surprins defurtuna, oricit de bine s-ar adaposti, datoritanisipului fierbinte ce-i arde pielea §i care antrenatde vint ii patrunde sub imbracaminte, in- ceai'ea ocumplita senzatie de sufocare. Tuaregii — locui-torii nomazi ai Saharei •— cunose apropiereafurtunii, cind tovarasul nedespai’tit de drum,camila, incepe sa clevina agitata. La acest semn, eiisi pun la adapost rezervele de brana si apa,asezindu-se in grupuri strmse.

Asemenea furtuni, provoaca mari pagube si pun inmi.scare dunele de nisip ale desertului, care potacoperi in drumul lor oazele. Transportul prafului,favorizeaza si dcplasarea unor microorganisme,contribuind la raspin- dirca unor epidemii.

() furtuna violenta care se manifesta destul de des inspecial pe teritoriul Statelor Unite ale Americii este tor- nada.Ea se deplaseaza intocmai unui virtej urkus, in forma dcpilnie ce apare la partile inferioare ale norului Cumu-lonimbus ai care ajunge la auprafat.a pSminiului, unde vi-i vintului poate atinge : : ?i 400 km/h (fig. 33). Tre-i unui asemenea uragan aduce mari diatrugeri locuin- t< >r, mijloacelor de transport, diferitelor instalafii §t mari p gubeagriculturii. Astfel, in aprilie 19(57. Jornada care a .) abatut asupra parjii sudice a orasului Chicago a cauzat pierderide viefci omene§ti si distrugerea a peste 130 da locuinte

14 ❖ colecfiacristai 4*

Tornade se mai produc si In alte zone sublropicale§i tropieale ale globului, fara insa a aveaintensitatea celor din lvgiunile sudice §i centraleale Statelor Unite.

Dccorurile si tmcajcle atmosfereiA?a pot fi denumite o serie intreaga de fenomene ee

se petrec in cuprinsul oceanului aerian, ea urmare asixa- baterii acestuia de catre razele, Soarelui saude luminaLunii. Datorita incalzirii inegale a straturilor careo complin, atmosfera, prezinta densitati diferite peverticals. La aceasta se mai adauga $i prezenta

.1 IQ. Jo

•# colectia c istal 15

particulelor de apa, gheata, fum, praf, etc. Razelesolare. strabatind in astfel de conditii atmosfera,vor da nastere unor efecte luminoase ca urmare areflexiei, refractiei, difractlei si difuziei luminii,efecfee ce seiiuraese fotometeori.

Cine nu a vizut pe bolta cerului in timpul dupa-amie- zelor de vara, imediat dupa ploaie. un arccolorat, care pare ca se sprijina cu espetele pePamint ? Acest arc, ivit pe fondul unui nor de ploaie§i format din mai multe c i- lori, nu este altcevadecii; curcubeul. De aceea oamenii I au denurnitsi .;servefel vSrgat, peste mare aruncata Multe popoare!rj trecut §1-1 imaginau ca o anna a zeului luminii.Arabii, de exemplu, credeau despre curcubeu cS e tearcul cu care trag a X . ifa ■ - „fai rite . ailuminii I a f<1, in India curcubs ul era con k : dreptajutorul zeu- lui Indra in lupta contra spiritelorrele.

Pentru a esplica formarea curcubeuM este de ajunsca asupra unei pris i a unui r pim ca spa sfi pro-ieclam o raza de lumina : de coalalta parts raza vaspare descompusa in ;japte culori. totdcauna inaceeasi ordiue : ro,u, portocaliu. guiben, verde,albastru. indigo si violet. In curcubeu se observa odispimore concentrica, culoarea r( de fiind laexterior, iar violetul m interior. In atmo- 5i(e! a,locul prisms! este luat de picSturfle de apa ia sus-[ii i sau in caclere. Razele solare tree prin picSturflede upri, pe care le descompun, proiectlndu-le pe fondulnorului. Astfel apare curcubeul. Fenomenele care due lalor- a lui sint refract ia (abaterea) si reflexia(projects r a) razclor Soarelui in fiecare picatura deapa. In functie de diametral piciiturilor de apa dinnor, curcubeul'este mai lat sau mai ingust. Uneori este maiIninas, alteori mai bom bat Cu cit Soarele este maiapropiat de orizont, cu atit arcul eureubeuiui va fimai mare, iar daca 1-am privi din avion 1-am vedea subforma unui cere.

Este ftiut faptul ca picaturile de apa sint incadcre. Atunci de ce curcubeul ramlne mai mult timp pecar ? Locul picSturilor in cadere este luat imediat dealteie care recomp on spectrul. Numfirul picaturilorfiind atit de mare, iar fractiunea de timp in care se

•# colectia c istal 16

succed fiind foarte mica, nu se observa in realitate,ca curcubeul ,,se Stinge“, ci el- apare in modcontinuu. Curcubeul poate fi observat numai cind norulde ploaie si picaturile de apa sint in partea opusHSoarelui, iar cel care-1 observa se gaseste eu spateld la Scare. Cind se formeaza o refracfie §ireflectie cluola, apar doua*sau chiar trei curcubee,culorile fiind dispuse invers. Astfel, la 24septembrie 1948, la Leningrad au apa- rut deasupraNevei patru curcubee !

Foarte rar se observa si curcubee produse la luminaLunii. Sint de culoare cenusiu albicioasa si foarteslabe ca intensitate.

Fcnomenul roman sau „cearcan«l Soarelui4*

In 1551, orasui Magdeburg era asediat de armata luiCarol Quintul. Asediul dura de multa vreme, orasuiabia mai rezista, cind deodata au aparut pe cer treisori. Va- zindu-i, asediatorii s-au retras in grabafiind convin?i cao putere supranaturala apara orasui. Cu timpul oameniide stiinta au explicat modul de formare a acestorfenomene naturale, aratind ca este vorba de halo si sorifalsi.

& colectia ciiaial #

Astfel, la Roma in 1637, a fost descrisa pentru primadata aparitia haloului, de atunci raminindu-i numelede „fenornen roman". In diminea^a zilei de 22 iunie,cind oamenii au privit Soarele §i-au dat seama castraluceste intr-un mod deosebit. Ei au observat unlucru ciudat : in jurul astrului se zareau douacercuri concentrice co- lorate slab in culorilecurcubeului. Atit cercurile, cit §i Soarele erautaiate de o linie alba, stralucitoare, paralela cuomontul. La locul de intersectie a acestei linii cucercul mic se aflau niste pete mari luminoase,asemanatoare Soarelui, iar deasupra si dedesubtulcercului cloua semicercuri luminoase. Vazincl acestspectacol neobisnuit, firesc, lumea s-a inspaiminiatneputindu-si explica aparitia mai mul- tor sori.Fcnomenul neobisnuit nu era altceva decit haloid, careapare destul de rar in regiunile temperate, fiind maifrecvent in zonele polare. Haloul ia nastere cind infa|aSoarelui sau a Lunii se gasesc fisii de nori subtiricirn- lui-mi, formati din cristale fine de gheata, Dupafelul cum f.int situate aceste cristale. haloid poateavea diferite forme. Astfel la o dispunere clezordonataa lor haloul apare ca un cerc concentric in jurulSoarelui sau al Lunii. Dar cris- lalcle de gheata maipot fi situate §i vertical, si atunci cercul din jurulastrului ne va aparea de pa Pamint. sub forma unei liniiorizontale, ce trece prin eentrul Soarelui sau Lunii.Cind se produc doua eercuri deodata, la locul lor deintersectie apar sori falsi, sub forma unor pete marirotunda si luminoase. Cind cristalele de gheata sintasezate orizontal, se observa aeele arcuri tangenfialela halo.

Rolul cristalelor de gheata in formarea haloul uieste important. Razele de lumina ale Soarelui sau aleLunii, ajungind la cristalele de gheata se refracia pefefele cris- laleior si apoi se reflecta in diferitedirec1.il. Uneori haloul prezinta o coloraturaasemanatoare unui eurcubeu, avind culorea rosie spreSoare sau spre Luna. Alteori, ha- louriie sint albesau incolore, din cauza refiexiei foarte puternice aluminii pe cristalele de gheata. Halourile apar celmai des in nop file reel de toamna sau de iarna.

Coroana solara sail Sunara

Uneori se observa in jurul Soarelui sau al Lunii un

& colectia ciiaial #

(■('re coiorat, cu raza mult mai mica decit a unuihalo. Pri-vindu-l mai atent putem vedea ca acest inel estecoiorat luvcrs decit curcubeul si haloul, adica rosulapare spre in- l aior. Alteori inei .il poate sa aibanumai o culoare albas- I mic. El se nurnesle coroana ?ise produce atunci cind prin fata Soare;.-' sau Luniitree nori subtiri — Altocumulus .si Altostraius —alcataiti din picaturi mici de- apa mu din cristale Ie de gheata. Cu cit pica;urile de apa si cristalele degheata sint mai mici, cu atit coroana are un diametrumai mare si invers.

Coroana este un fotometeor ce se produce ca urmarea fenomenului de uifracjie a razelor luminoase laobsta- eolul corpurijor ds shnensiuni mici, cum poifi in cazui de

1 ❖ colecfiacristai 4*

si a cristalele de gheata M pleat urile de apa.Omiuunc optica a naturii

Cine dintre noi n-a auzit despre misterioaseleaparifii in mijlocul deserturilor a unor oaze, cetatisau lacuri in fata obositelor caravane care se grabescsa ajunga la ele ? Dar, oricit de repede s-ar deplasa,nu le vor atinge niei- odata, deoarece ele de fapt nuexista...

Printre marinari circula, inainte vrerae, legendacora- biei-fantoma a „olandezului zburator", a caruiprezenta prevestea o nenorocire.

Intr-o noapte din toamna anului 1889 locuitoriiPari- sului au avut prilejul sa-§i vada propriul ora?r&slurnat in aer deasupra Senei.

Cum se pot explica aceste „minuni“ ale naturii cepoarta numele de rniraje ? Aparitia lor se datoreaza re-flexiei §i refractiei razelor de lumina la trecereaprin straturile de aer cu densitati diferite. Imaginease poate produce dedesubtul obiectului real dindnastere mzrajiilui inferior (fig. 34 a), in special deasupracimpiilor intinse §i a deserturilor, cind straturilede aer din apropierea solului se incalzesc mai multclecit cele superioare, dind nastere fenomenuiui dereflexie totala. Cind imaginea apare deasupraobiectului real, ia nastere miraj ul superior (fig. 34 b)care se formeaza de obicei deasupra marilor red, aintinderilor acoperite cu gheata sau zapada, cindstraturile de aer din apropierea solului se racesc maimult in comparable cu cele de deasupra.

Fata Morgana §i spectraldin Brocken

Un basm arab poveste§te ca zina Morgana obisnma saatraga drumetii ce strabateau dejerturile luinddiferite !nfafL?ari, care mai de care maiincintatoare. Dar pe masura ee incercau sa se apropiede ele, se indepartau tot mai mult sau E§i schimbautot mereu local, aparind si disparind. Oamenii au dateu timpul acestui gen de miraj numele de fata Morgana.Fata de un miraj obi^uuit, fata Morgana apare cindstraturile de aer cu diferite densitafi i?i sehimbS

Miraj superior (b)

colecpa cristal♦ 2

bpozifia, mLscindu-se meet fara a se amesteca. pusinnddeci imaginea Intacta a o.bieetului, dar cu marginiledublate sau li.sor unduile.

In timpul prinuilui PMxri mondial, mai muHi soldatinu putut observa intr-o zi. pe tin virf din CarpajiiPadu- imi, o imensa imagine a unei femei, care |;ineaun copil in hi ate, proiectata pe un nor mtunecat.Capul femeii era Im on,jurat de cercuri luminoaseasemenea unui n-imb. Nu <m . aatceva decit .,spectraldin Brockeno imagine ase- inanaioare unei proiectiicinematografice de dimensiuni11 ri is*, care a fost observata pentru prima oarain zona vuTului Brocken din munpi Harz din Germania inse- coiul al XVIII-lea.

Si peniru ca tot s au doscris aceste intcresnnte „trucuri“nle naturii este cazul sa amintim si de acea raza verde o a paritie rulgeratoare ce poate fi vazuta rareori la apusul S<arelui, asemenea unei lieariri de blit. Ea se datore?teI'aptuTui ca lumina Soarelui este descompusa prin aerul <iidcnsitati diferite care acjioneaza ca o prizma.Deasupra or’/..ntului ramine numai partea superioara aspectrului : verue, albastru, indigo §i violet. Din toateaceste eulori nu- mai verdele. avind cea mai mare lungimede unda poate strabate paturile atmosferei, ajunglnd laochiul observato- rului, in timp ce celelalte treisint absorbite de aer. Se spune ca strafulgerareaacestei raze este de un verde pe care nici omul §inici natura nu au reus'd sa-i realizeze pina inprezent.

Cind calatoriti, in special, pe mare sau avefi infa^a un oriz-ont larg, fiti a§a dar aten|i in momenta!cind Soarele aptme. Poate veti surprinde raza verde.

colecpa cristal♦ 3

Elect rometeorii

Este cunoseut faptul ca in atmosfera se facesimtita prezenta curentului electric. Fiecare dintrenoi a remarcat acest lucru, mai ales intr-o anumitastare a vremii, p'.o merg&toarc furtunilor de vara.Porjiunile din atmosfera, unde se manifests curentielectrici. poarta lonurnirea de cimp electric al atmosferei.Manifestable eleciriee din at- raosfera genereazafenomene ce pot fi percepute vizual, auditiv saucombinat, denumite electrometeori. Dar cum ajungeatmosfera sa contina energie electrica §i uneori incantitate foarte mare ? Amintim ca oceanul aerian esteconstituit dintr-un amestec de gaze. Atomii aces torgaze componente. in urma procesului de ionizare, setransforms in ioni. care de fapt sint nisle particuleincarcate cu sarcini electric-e, Procesul de ionizare,la rindul lui, se produce din multiple cauze :ciocnirile dintre particulele gazelor componente,actiunea substan{elor radioactive, influenta razelorcosmice, arderile incandescente, precum si diferitealte reacfii chimice, ce se pctrec in natura.

eoleefia cristal ♦ 4

Micile picaturi de apa ale norilor con^-in ooarecare cantitate de clectricitate. Da obiceivaporii, cit si picatu- lile de apa existente in nori.adera la nucleele de condensare din atmosferaImprumutind de ia acestea o anumita cantitate deelectricitate pozitiva sau negativa. Picaturile de apacontin In centru electricitate pozitiva, iar lasuprafa|4 electricitate negativa. Norul respectiv vaposeda, deci, o anumita cantitate de electricitate,determinata de aeesti minusculi nuclei.Fulger ul —

o sui'sa de energie a viitorului ?

Formarea fulgerelor si energia pe care odeclan^eaza .'ii constituit probleme ee i-au framintatmulta vreme pe oameni intrucit acest fenomeneonstituie cea mai frecventa rnanifestare vizibila aelectricitajii din cuprinsul atmos- ferei. Fulgereleiau nastere cel mai adesea in timpul fur*! unilor de vara. In meteorologie, prin ,,zifurtunoasa“ se in ie lege ziua in care deasupra uneianumite zone are loe un complex de fenomene, incepindcu averse de ploaie foarte puternice (uneori insotitede grindina) si intensifj- cari ale vintului, inprezenta unor descarcari electrice, denumite si oraje!).

In regiunile ecuatoriale si tropicale seinregistreaza cel mai mare numar de zile cu furtuni,in medie cam 100— 150 pe an. In insula Jawa numarullor poate depasi si 200. Ca si alte fenomene, multavreme fulger ul a fost repre- zontat 111 imaginatiaoamenilor ca o arma detinuta de anumite fiin^esupranaturale. Detinatorul fulgerelor si Iraznetelorla vechii greci era Zeus, care dezlantuia adesea urgialor asupra pamintenilor. La romani, zeui stapiniior altunetului §i fulgerului era Jupiter ce mai eracunoseut si. sub denumirile de „Luminator“sau ,,Fulgerato.r“, avin- du--si templul pe Capitoliuin Roma. Pentru vechii slavi, zeul i • nom era celcare trimitea fulgerele spre Pamint.

Fulgerul este produs de o descarcare electrica prove-" ■ i d din diferenta de potential intre doua extremitS#ale• :ipa?i nor sau intre doi nori situa^i la inaitimidiferite. Majoritatea fulgerelor se produc vertical sauoblic. Dato- ril.a curentilor ascendenp si descendenjidin norii de fur- 1,un.', picaturile de apa sintdivizate in particule mici, uncle ineareale cuolectric.itale pozitiva, allele cu electri- eilate

5 eoleefiacristal 0

negativa, producind in norii respectivi, mgramadirisarcini electrice do semn diferit. Electricitatea

pozitiva eu cea. negativa, atragindu-se in cadrulaceluiasi nor sau intre doi nori tind sa se uneasca.Aerul, fiind insa ran eunducator de electricitate, nupermite aceasta unire, incit

1 Oraj = descarcare electrica in atmosfera, ce se manifestasub foniia de fulgere insotite de tunete.norul se IncarcS cu o cantitate de sarcmi electricetot mai mare. Treptat, norul nu mai poate Sndeplimrolul de isolator. §i de la norul incareat cuelectriertate negativa incepe sa se scurgaelectricitatca printr-im a?a numit ,,canal descurgere“ cu o grosime pina la 50 cm, in direcpa noru-lui cu eleetricitate pozitiva. Imediat se produce odescarcare electrica, de culoare albastruie, cu odurata de frac- tiune de secunda — fulgerul — suficientainsa, pentru a strabate distante de la citeva sute demetri la citiva kilo- metri (fig. S3).

Energia unui nor de furtuna este atit de marc,incit folosirea ei ar fi suficienta pentru corrsumulelectric al uatri esaj ca mai mu te milie ne delo :uitori Timnd seama de faptul ca zilnic pe planetanoastra au loe paste 40 000 furtuni (cea. 1 600 peora) si ca in fia .are secunda se pro- due aproximativ100 de fulgere, ne putem imagina ce cantitate enox'made energie electrica define oceanul oar am ! Un fulgerin canalul sau de senvgere are o temperatura de 18000°C, o tensiune ce poate ajunge la 1 000 003 000volti si o intenyitate de 200 000 amperi.

Fulgerele sint insotite de tunei ?,■ pe care lepercepetn fie ca pe niste bubuituri, fie ca pe opocnitura seaca sau ca un huruit continuu. Producindu-aa fulgerul, temperatura aerului iucoiijurator seridica bri'se la mat multe mii de grade. In urmaincalzirTi n pide, i ul i; i mare.?te vo- kimul ca incazul unei exploaii ai. sa rasp;nde$€ in toatedirec'tiile cu o viteza iniiiala de 15 kra'a. vitezase mieso- reaza foarte mult pe parcurs, transiorminda-se intr-o unda normals da sunet, scazind in acelasitimp si temperatura din canalul de scurgere. In urmaraeirii, aerul din canal se comprinaa brusc, provocindcel de al doilea zgcrmot. Fulgerul §.i tiinetul, seproduc in aoela? timp, dar datorita vitegei’diferitede deplasare in spatiu a luminii (cca. 300 000 km/s)

6 eoleefiacristal 0

§5. a sunetului (330 m/s) zarim Intii fulgerul.Astfel, pentru a putea afla dlstanta in km care nedesparte de norii de furtuna trebuie sa impart an la 3intervalul de timp ce trece intre momentul cind sevode fulgerul si aocla cind se ar.de tuneful, intrucitsunetal se deplaseaza cu1 km in 3 secundc.

eoleefia cristai #: 183

Cind descarcarea electricase produce intre non fipa- mrnt (sau un eorp depe suprafata sa) senumeate tnmnet.' i

... ."f*

rm - *

t / ■ - -^;'Wp*, V ^ *; a V«s jMM|g£MI. ^4^ T*1' * ■

r^.: -n a .* * » *.

fjf - ,v. ^m^SKflRH JHNEBI f jL^ ................................V-,■' ."A-«'**■»&**> *|^‘'A'T/'f-.X4 ■' ' '• ilJh> .j#J

I 'j^»&%jdcb**£&&$

Fig, 35 Fulger

IBS n

:■ .' '..-V' • ■'■ ^

.'-ft ''M-. ^'.f ?• ■

fell®1. .

m I

199 ♦ eoleepacristal ♦

Daca norii au o altitudine redusa, suprafataparnintului aflata sub ei se electrizeaza prininductie. Par^ile inferioare ale norilor confin deobicei electricitate negativa. Suprafata terestra,datorita caderii picaturilor de ploaie ce con- jinelectricitate pozitiva, se incarca tot cuelectricitate de acest semn. Intre nori §i pamint, caa tare, se produce la permanenta un schimb de sarcini.Fiind atrasa de sareina negativa a norului,electricitatea pozitiva a parnintului va ficoncentrate in special in partite cele mai inalte :cosuri de fabric!, turnuri, arbori inaiti, acoperi^ulcladirilor etc. Cu cit construcjiia este mai inalta,cu atit stratul de aer izolator, ce-1 desparte de nor,este mai mic, favori/Ind aparitia descarcariielectrice. Lungimea unui trasnet poate fi si de 2—3 km§i cu o dura la de la a eincizecea la a mia partedintr-o secunda. Studierea aeestui fenomen in pro-funzime, a fost generata de nevoi practice : pentruconstrue^, in scopul protectiei liniilor electrice .side ce nu— intr-un viitor mai mult sau mai pu|in apropiat —pentru captarea energiei ce o poseda. In tari caFranf-a, Elvefia, Statele Unite ale Americii, Suedia,Uniunea Sovietiea au fost create adevarate laboratoarede cercetare. unde sint ,,captate“ si „cercetate“trasnetele cu privire la po- tentialul lor electric,intensitate etc. Unul din cele mai cunoscutelaboratoare in ceea ce priveste cercetarea tras-netelor este ce'l de la Saint Privat d’Allier(Franta).

Trasnetele sint atrase de catre toate corpurilebune conducatoare de electricitate de pe Pamint. Inceea ce priveste copacii, s-a constatat casint ,.prefera$i“ cei care au o rezistenta electricamai redusa, dar care au un sistem radicular maidezvoltat §i o umiditate mai mare a esentei lemnoase.Stejarul este cel mai adesea lovit de trasnet, inschimb salcimul, mesteacanul, fagul, paltinul sintrareori atin^i. Intr-un arbore lovit de trasnet, dincauza temperaturii mari, seva din tesuturile copaculuiincepe sa fiarba, iar vaporii produsi fac ca arborelesa plesneasca.

#■ eolectia cristai # 1

In toate situatiile, trasnetul va „alege:‘ directta-cu con- ductibilitate electrica cea mai mare, de aceearareori cade in linie dreapta. Dintre doua cosuri defabrisa do inaitimi diferite. dacii pe cel scurf, v:ie: i fum, trasns tul il va alege pe acesta, intrucitfumul este bun conduct tor de eleetricitate.Cind cadedirect pe sol, trasnetul alege portiunile ma! bog'atein arg’ila, deoarece are o conductibilitate electricamai mare declt nisipul sau pietrisul, sau va cadea pesolul in care pinza de apa freatica este mai lasuprafata. De aceca, sint „pi~eferate“ de trasnetcheile adinci, vaile, rx- pcle, defiieele, intrucitumezeala de pe fundul lor este mai mare.

Sint bine cunoscute efectele distrugatoare aletrasne- tului : omoara vietuitoare, provoaca ineendii,produc scurt- clrcuite si explozii etc. In anul 1934,virful Wielka Jawo- rowa, din muntii Tatra, a fost asa ele puternic lovit de trasnet, Incit s-a despicat unIntreg perete din partea sa sud- estica.

Dar, cu toate aceste actiuni distructive, trasnetulare si un rol pozitiv ce consta in „fabricarea“, pecale naturala, it unor foarte mari cantitati decompusi ai azotului. In urma cercetarilor s-astabilit, ca fiecare trasnet poate produce Intre 80—1500 kg de oxid de azot, care cad pe Pamint sub formade ingrasamint, odata cu ploaia. Aceasta ,.pr;>duetie“se poate ridica anual la 100 000 000 t, dar o mareparte din aceasta cantitate cade in apele marilor §ioceanelor.

Pentru a evita accidentclc neplacute produse deefectele trasnetelor, este necesar sa cunoastem unelereguli ■ i sa luam masuri de protectie. In primulrind, cind sin- iem surprin^i de furtuni trebuie sa neoprim din rners, in- Ifucit sintem mai expusitrasnetelor cind xnergem declt almi .i cind slam. Deasemenea, este riscant sa ne adapos- in plin cimp subcapi|;e de fin sau in cladiri izolate, > in piiduresub coroana copacilor mai inalti. Cind ne• i.’l n In casa, prima masura va consta ininchiderea usilor: i ferestrelor pentru a evita formarea de curenti ininteriorul incaperii. Sa stam departe de orice fel deconducte, picse metalice ?i in special de sobe,co§uri!e de fum fiindi '■ seori alese de trasnet. Aparateleelectrocasnice sa fie puso in contact cu pamintul prinfire §i prize speciale sau chiar scoase din priza.

colee jia cristal #:♦ 2

O masura tehnica de protectie contra trasnetelor oUtuie instalarea de paratrasnete. Ele au un dublu rol :I' inofensiva descarcarea electrica produsa sineutrali-

a sarcinile electrice declansate, Inainte deatingerea obiectului. Paratrasnetul a fost invent atIn 1747, de cntre fizicianul si omul politic amerieanBenjamin Franklin. Este format dintr-o tija metalica(partea receptoare) si o placa din cupru sau din otel,Ingropata la 2 m in pamint. Lega- tura dintre tija siplaca se face printr-un conductor ma- talic.Electricitaica de semn contrar (pozitiva) din pamlntva fi atrasa si concentrata pina In virfulparatrasnetului de catre baza norilor, Incarcata cuelectricitate negativa. Electric!tatea acumulata invirful paratrasnetului se va scurge In atmosfera, Seproduce o neutralizare a sarcinii produceriitrasnetuluL In caz ca acesta totu§i se va produce,atunci prin conductorul paratrSsnetului va fi trans-portat in pamint. Cu cit paratrasnetul este montat maisag, cu atit so maregte raza lui de ac|iune.

, Global de foeIn 1841 fizicianul §i astronomul Francois Arago {1706—

1853) descrie urmataarea Sntimpiare la care a fo;;‘martor In orasul Italian Servi : ,,Stind Intr-o searais geam, am vazut o sfera de foe ce se deplasa prinmijloctd stra:di la inaltimea. ferestrelor, dupa cares-a inSlfat pina in dreptul turiei bisericii,dispaiind cu o pocnitura surdi. Avea marimea Lunii,dar fara un contra’ precis :ai era de euloare gal-bena~ro§iatica“.

Savantul M.V. Lomonosov (1711—1765) dascris fuIgerUl.care a omorlt pe colaboratorul sau G. Richmann, ca pe unglob alb-albastrui ce se deplasa foarte xepede. intimp C8 ambii oameni de stiinta cereetau dcsearcarileelectrics intr-o bara metalica.

Un asemenea ..glob de ,foc“ a patruns §i incladirea stajiei meteorologice din Zakopane (Polonia),Obssrvatoa- rea statiei 1-a descris in felul urmator : ,,un nucleu de culoare rosie, de marimea unuimar mare, Inconjurat de o flacara rosie, dar de nuantamai putin aprinsa. Din nucleu tteneau niste raze rosiimai lungi sau uneori mai scUrte“.

colee jia cristal #:♦ 3

In anul 1928, la Leningrad, in timpul unei furtuni,un astfel de glob de foe a patruns printr-o fereastraramasft deschisa s;i s-a deplasat prin cameretevecine, urmind cu- rontul de aer din incapere ; intr-una din camere a explo-(lui. cu un pocnat puternic, arzind inlrerupator ul -§i lasind cn miros amestecat de gaz, ozon §i pucioasa.

Globurile de foe nu sint altceva decit fulgerele globu-lare, o forma de fulger foarte rar intilnita si deaceea pina nu de mult putin studiata. Pot aveadimensiuni variabile de la o nuca pina la o minge defotbal, de cele mai multe ori maintind cu viteza unuiom care alearga. Culoarea este alb-aibastruie saurosiatica si produce un suierat sau bi- ziit, in timpce se deplaseaza. Durata lor poate sa fie de la citevafrac^iuni de secunda. pina la citeva minute, dis-parind uneori lent sau alteori cu o pocnitura seaca,insoli ta de o explozie. De cele mai multe ori apar inurma unui fulger liniar obisnuit. Poate fi purtat decurentul de aer si introdus in incaperi prinferestrele deschise sau prin cojurile sobelor.

Natura fulgerelor globulare nu a fost inca pedeplin lamurita, in momentul de fa$a fiind mai multeipoteze referitoare la originea si la compozitia ior.Una dintre cele mai acceptate ipoteze este cea emisade un grup de cercetatori de la Universitatea Wyomingdin S.U.A., care exe- cut'md un mare numar defotografii asupra aeestui fenomen, au ajuns laconcluzia, ca sc formeaza ca urmare a aparitiei unuicimp electric puternic la nivelul pamintu-1 ai, din cauza unui nor de furtuna ce sedeplaseaza foarte jos. Acest cimp electric, creeaza unstrat de aer incarcat tot cu electricitate pozitiva.Sarcinile electrice ale fulge- rului care sintnegative, produc in stratul de aer pozitiv, descarcarielectrice de forma sferica.

Fizicianul sovietic V. Stahanov considera cafulgerele globulare sint fragmente ale fulgeruluiobisnuit, care se destrama in atmosfera din cauzaprezentei in anumite locuri a unor eantitati excesivede vapori de apa. Dar aceasta ipoteza este contrazisade cea a englezului N. Char- man, care a constatat intr-un foarte mare numar de ca- zuri ca fulgereleglobulare se produc simultan cu cele obisnuite.Fizicianul suedez K. Benedicks a cmis chiar ipoteza camult discUtatele „farfurii zburatoare“ nu sint alt-

colee jia cristal #:♦ 4

ccva dccit fulgere globulare, dar cu diametre foartemari njungind pina la 150 m. Toate acestea nu sintdecit presu- puneri, ^continutul’'' fulgeruluiglobular neputind fi ob-

5 ♦ co!ee|iacristal ♦

13 — Meteorologie.,, fSrS formule ftnut pina in prezent pe caleartificials. Tehnica ?i stiinfaactuals, vor permite probabil intr-un viitor apropiat,15- murirea originii §i condifiile de formare alefulgerului globular.

Focul Sf. Elm

Comandantul o.?tilor romane, Cesar (100—44 i.e.n.),In cartea sa De Bello Gallico, arata ca in unele nopt-i sezS- rea-u in virfurile ISncilor soldafilor ni§teluminije scinte- ietoare. La aparitia lor solda ti ise bucurau, crezind ca este un semn de victorie.

Scriitorul latin Lucius Seneca arata intr-una dinscrie- rile sale ca pe timp de furtuna citeodatS„stelele coboarS din cer §i se a§az5 in virfurilecatargelor de corSbii".

Cristofor Colurnb Fernando Magellan au observat adesea invirful catargelor, pe timp de furtuna, nLste laminari, care pilpiiau. pe care marinarii le considerau casemn al vremii bune care avea sa urmeze.

Lumini asemSnatoare se mai observa §i in zonele demunte, in virfurile obiectelor metalice sau aleclSdirilor mai inalte. Fenomenul se nume§te focul Sf. Elm§i nu este altceva decit o descarcare lentS aelectricit5|ii din atmosfera din cauza ca sarcinileelectrice nu reu§esc sa stra- punga aerul. De obiceiaceasta descarcare are loe in virfurile obiectelorascutite mai inalte, deci mai aproape de nori. Aerulse lumineazS, iar margi.ni.le obiectelor apar in- conj urate de scintei foarte dese, care dau imagineaunui foe de culoare albastruie. Scinteile pot ajungela 200 cm lungimo si au un pilpiit continuu.

Denumirea aeestui fenomen atmosferic s-ar dafcora,dupa unii, faptului ca a fost descris §i observat insecolul al XVI-Iea pe turnurile bisericii Sf. Elm dinLondra. Dar, a?a cum s-a aratat, fenomenul a. fostobservat cu mult timp inainte. Marea enciclopedie ilustrala,aparuta in 1897, in Anglia, explica astfel denumireaaeestui fenomen : „Cind apareau doua lumini de acestfel navigatorii le denumeau Dioscuri (cei doi fratiCastor §i Polux) §i erau aducatoare de noroc. Dacaaparea numai o singura lumina, aceasta prevestea onenorocire, deoarece Ii era atribuita suroriiDioscurilor, Elena, adueatoare de necazuri''*'. De lanumele' <'i s-a ajims la actualul Elm. Aljii susjfin

eolecfia cristai ]♦ ♦ 613*

ca denumirea fe- nomenului ar provoni dintransformarea numelui Sf» Erasmus,

.jFocul Sr. Elm" nu este inso(;it de tuxxet, cl deun zgo mot asemanator unui bxzxit sau §uieratcontinuu. Poate ii fotografiat, dind efecte foarteframoase si interesante in special In timpul nopfd.

Aurora polara la,.. Pite§ti ?

La iatitudinile polare si citeodala chiar la celemijlocii ee observa uneori, in nopjile senine, dupaapusul Soarelui, unui din cele mai impresionantespectacole pe care natura le poate oferi priviriiomului : aurora polara (fig. 36).

Neasemuite prin coloritul lor, care adopta toatagama spectrului de la rosu cel mai intents pina laviolet, auro- rele polare imbraca o §i mai marevariolate de forme, apa- rxnd fie sub forma unorbenzi, a unor areuri Jmobile sau a unor draperiicontinuu agitate, a unor panglici care pil- piie,oferind privirii noastre un spcctacol unic, pe carenici cei mai iscusifi artisti nu 1-au putut cuprindein in- treaga sa frumusefe si mare|.ie. Benziluminoase porto- calii, strabatute de raze verzui-alMstrui, se proiileazS pe un cer luminat ca ziua.Alteori, imense coroane galbene- vcrzui apar pe boltacereasca. E si firesc ca asemenea fenomen deosebit dincuprinsul oceanului aerian sa fi alias »iten|;iaoamenilor inca din timpuri stravechi, care le con-siderau ca ni^te sesame prevestitoare de epidemii,cata- strofe situ alte nenorociri.

Aurorele polare apar in atmosfera la o altitudinedestul de mare.: mai adesea in jur de 200 km insalimitele lor pos.ib.iie de manifestare sin I L-uprin.seintre 80 §i 1 200 km.

In functie de numarul aurorelor polare care pot fiva- zute intr-un an s-au xntoemit harp cu izohasme,care reprezinta curbe anuale de ©gala frecventa a lor.Astfel izo- hasma, ce reprezinta frecventa a o suta deaurore polare (boreale) pe an,- treee de-a lungullitoralului nordic al Nor- vegiei, prin Novaia Zemiia,peninsula Taimxr, nordul Alaska! §i. al Labradorului§i prin sudul Groenlandei. Apoi

eolecfia cristai ]♦ ♦ 713*

Fig. 36 Aurora polara

devin din ce in ce mai rare spre sud, astfel ca intara noastra frecven^a lor este foarte redusa (o datala zece ani}* S-au cunoscut cazuri cind aurorelepolare au fost vi- zibile si la latitudini foartemici, fiind considerate ca ade- varate exceptii.Astfel, la 4 februarie 1872 au aparut pe cerulEgiptului, Indiei si Guatemalei, iar la 25—28 ianuarie1938 s-au observat in Crimeea §-i in nordul Africii.La~- ruitorii tarii noastre an avut prilej ul sa vaciaun asemenea fenomen in noaptea de 8—9 iulie 1958, cindpe cerul slab luminat s-au observat arcuri §i benzisiralucitoare rosii si portocalii. Prezenta aeestuifenomen a fost semnalat de mai multi locuitori dinjude^ele Arge§ .si Prahova. Progresei mportante in cunoasterea modului de formare §i acauze- lor aparitiei aurorelor polare s-au facut inurma cerceta- rilor vizuale, spectrale,electrofotometrice §.a, cu ocazia Anului GeofizieInternational (1957—1858). S-a ajuns astfel laconcluzia, ca paturile inalte ale atmosfereisint ,,bom- bardate" de particule incareate electriccare vin de la Soare. Aceste particule, in momentulciocnirii cu atomii cu moleculele aerului, producefectele luminoase. Faptul ca se manifesta cel maivizibil si mai frecvent in regiunile polare este ourmare a rolului de uria§ magnet pe care-1 joaeaPamintui, creind in jurul sau un cimp magnetic abatindparticule care vin de la Soare pe liniile de for fa leaeestui cimp. spre cei doi poli magnetici. S-aobservat ca, atunci cind pe Soare se produc eruptiileperiodice (la aproximativ 11 ani), sint mai frecventesi aurorele polare.

La 8 august 1972, cind observatorul din Bochum(R.F.G.) a semnalat pete cu diametral de 60 000 km pesuprafata Soarelui, au aparut si aurore polare in zonapolilor.

Astrofizicianul suedez Hannes Olof Gosha Alfven (n. 1908)este de parere ca din zonele foarte active aleSoarelui, adica zonele de eruptie, pornesc miciparticule electrizate cu o viteza cuprinsa intre 1 000—2 000 km/s, care ajung in zona de atraetie a cimpuluimagnetic terestru, dind nastere aurorelor polare.

In urma cercetarilor intreprinse cu ajutorulsatelitilor ,,Explorer-Vr! s-au adus noi completari,aratindu-se ca particulele captate de catre cimpul

' &■ colec(ia cristal ♦ 9

magnetic terestru efec- tucaza doua miscari deodata :o deplasare de-a lungul li- niilor magnetiee dintr-oemisfera in eealalta si o alta perpendiculars pecimpul magnetic, in jurul Parnintului, dind nastereunui curent de direetie vestica.Se intimpla adeseori,in timpul iernii, ca zile in §ir vre- rnea sa sementina frumoasa, dar friguroasa. Pe albastrul ceruluirareori apar cifciva nori razleti, care dispar repede.Vintul abia adie prin crengile.desfrunzite alecopaci'or, iar fumul se ridica aproape vertical spreinaltul cerului. Nop- tile sint deosebit ele geroase,iar bolta cerului presarata de puzderia de stelecreeaza un decor unic, pe care nu-1 intilnim in nici oalta perioada a anului. Dar iata ca de- odata spreorizont i§i face aparitia o plnza compacts de nori.care treptat acopera cerul. Norii devin tot mai fnchi?i la culoare §i coboara tot mai mult. Uneori sint atitde jo§i, tneit virfurile dealurilor mai inalte de prinpreajma dispar sub mantia lor plumburie. Nu dupa multtimp, din ei in- cep sa se cearna fulgii de zapada. Lainceput mai rari, apoi din ce in ce mai de§i. Gerul semoaie, vintul incepe sa su- fle mai tare.

Toate aceste transformari petrecute in cuprinsuloceanului aerian se datoreaza inloeuirii unei mase deaer reee §i uscata cu alta mai calda §i mai umeda.Faptul este po- sibil deoarece troposfera nu seprezinta ca un strat omo- gen, ci este impar^ita inporjiuni mari, fiecare dintre aces- tea avindpartieularitatile sale fiziee proprii legate dereparti$ia temperaturii, umezelii, nebulozitatii,precipita- fiilor etc. Asemenea por^iuni imense dincuprinsul atmosferei, ce poseda proprieta^i fizicecomunc §i care se de- plaseaza ea un intreg, datoritacircula^iei aerului poarta denumirea de mase de aer. Elese desf&joara in inaltul oceanului aerian pina lalimita superioara a troposferei §i toemai de aceea aufost definite ca ,.por{iuni din atmosfera".

Multiplele fenomene meteorologice sint determinatede proprieta|ile fizice ale maselor de aer §i deinter- aefiunea lor.

De ce exists deosebiri intre masele de aer ? Acestfapt !$i gase§te esplica^ia din cauza ea aerulatmosferic poate sta^iona un timp mai indelungatdeasupra unor suprafeje intinse, care au un aspectuniform. Intinsul nemarginit al oceanelor, caloteleglaciale, marile suprafete ale de§e:rtu- rilor ?i ale

' &■ colec(ia cristal ♦ 10

stepelor sint cele mai caracteristice regiuni unde scpot forma masele de aer. Ele imprumuta principalelelor proprietati aerului cu care vin in contact §i carestationeaza mai multa vreme deasupra lor. Astfel,aerul de deasupra suprafefelor oceanice va fi maibogat in umezeala, datorita continutului mai mare devapori de apa, in timp ce aerul ce sta|ioneaza in zonade§erturi!or va fi uscat §i to- rid, avind un conpnutbogat in particule de praf in sus- pensie. Odata cudeplasarea dintr-o zona in alta a globuiui, masele deaer vor produce schimbari in starea timpului,schimbarile legate tocmai de modificareaproprietatllor lor caracteristice.

Un criteria clasic de imparyire a maselor de aer ilreprezinta regimul temperaturii. Cum e §i firesc, oviasa de aer ccild este caracterizata prin temperaturi mairidicate decit masa de aer pe care o i'nlocuiejte. Incazul amin- tit la inceput am fost martorii inlocuiriiunei mase de aer rece continental cu o masa de aercalda §i umeda de ori- gine oceanica. La fel se poatespune, ca o masa de aer rece este acela care ajungindintr-o regiune de pe suprafaja parnintului aretemperaturi mai coborxte decit aerul pe care ilintilne.ste in acel loc.

Formarea norilor, precipitatiilor, ce|uri!or sifenomenelor orajoase sint strins legate de gradul destabilitate al maselor de aer. O masa de aer estestabila, cind stratul de aer din imediata vecinatate asuprafetei solului este mai rece decit cel de deasuprasa si dimpotriva este insta- bild, atunci cind esteincalzita puternic de jos. In primul caz isi facaparifia norii stratiform! si ceata, iar precipita-tiile caracteristice acestor mase de aer sintburnitele, ploile §i ninsorile slabe sau moderate. Incel de-al doilea caz iau nastere nori cu dezvoltareverticala, din care cad precipitatii sub forma deaversa insotite de cele mai multe ori de descarcarielectrice §i intensificari ale vintului.O alta elasificare a maselor de aer a fost facuta in func- jie de regiunea geografica deasupra careia iau nastere. Di

' &■ colec(ia cristal ♦ 11

nordul Caucazului, ajungind in China Centrals (34°lat. ]sj- \— cel mai suclic punct pe cai-e-l atinge — datoritafluentei aerului deosebit de %m ce stajltmeaza inSiberia orientals. Din partea centra^ a Chineiizoterma se tn„ scrie -pe t&rmurile nordice alejaponiei, apoi trece pria

nFig. IS. Reparti'fla izotermelor jn juna }uue

—

sudul insulelor Aleutine, sudul Alaskai si vestul Canadei ajungind innordul S.U.A. La nord do ace;sta izoterma se afla dc fapt. regiunile; incare iarna dureaza de la 3 pina la0. 7 luni. De asemenea. se observa ca in emisfera nordicase deiaseaza doua zone deosebit de friguroase : centrul est-siberian din

lakutia 51centrulgroenl&ndez,ambele directinfluentate demaximelebaromelrioe ce semen|m luni in §ir

in aceste regiuni.In lakutia sint celemai sea*

rute temperaturimedii dinianuarie - inregumea Oimea-kon*-Verhoianskpina la S0°C — intimp ce in nordulGroenlandeiajung... dearpina la —44 C !

La polul opus sint u.-rnp; 1 aLurile medii deosebit de ridicate dinemisfera aus-.TiiSii : in Mat to Grosso si in nordul Argentine!, in

Kalahari si In central Austndiei, media liinii ianuarie atinge 28' C,iar In xmele regiuni din pustiul Gibson, chiar 34°C. De asemenea inemisfera sudica, pe continent, tem- peraturile medii nu coboara inaceasta luna sub 10°C.

In iulie, central caldurii se deplaseaza in emisfera nor- dfca.Izotermele pre: inta de astadati o arcuire spre poli in regiunilecontinentale, ca urmare a incalzirii mai intense a uscatului incomparable cu oceanul (fig. 18). Izoterma carafteristiea (20°C) dinemisfera nordica din aceasta luna Ktrabate sudul Canadei, traverseaza lanord de paralela 40' Oceanul Atlantic, tr; -e prin nordul Spaniel, prinnordul tarii noastre ?i prin sudul Siberiei, ajungind pinii in nordulJaponiei, pentru ca pe Oceanul Pacific sa se de- plaseze mult spre sud.pina in drcptul paralelei de 20° lat. N. De aid Isi conunua drumu.I prinvcstul extrem al Statelor Unite pina in sud-vestul Canadei. In emisferasudica, temperatura aerului este mult mai ridicata declt in .lunaianuarie in emisfera nordica, fapt explicabil datorita intinderilor maride apa din regiunile temperate da aici. Isoterma de 0°C nu atinge. depilda, nici macar 'fara Fo- cului (57° lat. S.). Cele mai ridicate mediilunare (32°C) se Snregistreaza in zona marilor doserturi ale emisfereibo- Feale. De pilda in central Saharei media lunara depa§e$te chiar40°C.

Daca se cerceteaza harta izoiermelor anuale (fig. 19) se eonstata ca laacelea^i latitudini temperaturile medii din emisfera nordica sint mairidicate decit cele din emisfera sudica. Acest fapt se datoreste.binein^eles, uscatului, care reprezinta 45—61° 0 din suprafata terestrain dreptul la- titudinilor mijlocii, pe cind. in emisfera sudica abia 0—4%.O consccinja a acestui fapt este pozi(:ia ecuatorului termic (iinia-ce uneslepunctelc cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale de pc glob) Inraport cu cel geografic. Astfel, linia sa sinuoasa, cu exeeptiaportiunilor pe care le strabate In oceanele Pacific si Atlantic, trece,do reguia, la nord de ecuatorul geografic, atingind paralela de 10° lat.N. in

leri . Cen rala -a ia sudul Saharei. iii aceasta parte a. Africii seafla de altfel si zona cu cea mai ridicata temps- iratura medie anualade pe glob. (30°C).Izoterma de O’C in emisfera nordica trece prin nordul Oceanului Pacific, prin'central Canadei prin Labrador

# eolecfia cristal # 14

apoi prin nordul Oceanul : A lanl c si ocolind pe la 1 peninsulaKola sirabate de la nord-vest spre sud-est teri-toriul Uni unii Sovietice. traversea>:a apoi Marea Ohotsk siPeninsula Karaceatka, atingind insulele Aleutine din nordulPaeificului.

In seh mb in emisfera sudica iz )t< rxna anuala de 0° are untraseu aproape comun eu paralela de 60' lat. S.

F'olii eaklurii si ai frlgului pe glob

Pentru o reprezentare cit mai fldela a datelor ce privesctemperatura aerului de pe suprafata Parnintului trebuie sa avem invedere §i extremele absolute, in sens pozitiv sau negativ. Poliicaldurii §i friguliu de pe glob vin sa contureze si rnai precis influentafactorilor modificatori !n repartipa temperaturii aerului pesuprafa|a terestra.

In e< ilon itate cu d . 1 meteorologice obtinute pina in present,localitajile cele mai calde de pe Pamint sint Massaua §i Dailal dinEtiopia, unde temperaturile medii anuale sint de 30,2'C sirespectiv, 30,4°C. Cel mai friguros1®( de pe glob este stafiunea sliintii’ir.a sovietica Vostok{AnfeU'qtida) unde temperatura medie anuala este de ■■ -57J’rC.

Pol ul. caldurii de pe planeta noastra este localitatea Al A/,r/.iyah,situata la sud de Tripoli (Libia), unde la 13 sep~ tembrie 1922 s-auinregistrat 58°C la umbra ! Valori deosebit de ridicate, in jur de 57°C,s-au mai inregistrat 'in Death Valley (Valea Mortii) din California, in

,

# eolecfia cristal # 15

de^ertul Lui h din Iran ,si in Somalia. Recordurile de caldura pecontinentc sint : 52,2°C in Australia (Cloncurv, statul Que- en'kmd), 50C in Europa (Sevilla. Spania), 48,9UC in America ck' Sud (Rivedavia,Argentina), 14,4'C in Antarctica (Espe- ranza).

In Romania temperatura maxima absoluta a fost de 44,5"C si s-ainregistrat la 10 august 1951 in localitatea loo. Sinn din judejulBraila.

Pohil frigului este in Antarctida. La 24 august 1960, la siaftunea Vo.stoks-au inregistrat —88,3°C. Cu toate acestea trebuie sa mentionam ca inregiunile locuite permanent s-au inregistrat valori mai put in coborite :astfel la Oimea- kon in lakutia, pe Indigirka, s-au atins —•71°C, infebruarie 1984. Pentru comparatie, la noi in tara temperatura minimaabsoluta a lost 38.5 C. inregistrata la Bod, in depresiunea Brasovului, la 24 ianuarie 1942.

Ce<i mai mare amplitudine termica medie anuala este la Verhoiansk inlakutia — nu departe de Oimeakon — unde temperatura medie a luniiianuarie este de —50 C si u lunii iulie 15.4 C. iar cea mai micaamplitudine termicamedie anuala - abia de 0,4 C —- este in insulele Marshalldin oceanul Pacific, in condiliile unui elimat tropical oceanic.

La Verhoiansk s-a inn’gist rat si cel mai mare decal a;arnpSitudinal intre iemperaturile maxime si mini me abf*e-hito : 101.T C. La noi in tara diferen|a dintre temperaturamaxima absoluta ;i minima absoluta a fost de 7’6,5'C in la

Strehaia.ROLUL VAPORILOR DE APA IN CUPRINSUL OCEANULUIAERIAN

In dcclansarea multor fenomene din cuprinsul ocea- nului aerian(norii, predpitafiile, cea^a etc) un rol deosebit de important ii auvaporii de apa. Spre deosebire de cele- lalte gaze care intra in compozi^iaatmosferei, vaporii de apa i§i pot schimba starea de agregare princondensate trecind din stare gazoasa in stare lichida — sau prin sublimare,trecind in stare solida. Aceste procese influen- feaza in mare masurabilan^ul termic al suprafefiei terestre fi al atmosferei, precum §ievolupa starii vremii.

Vaporii de apa patrund in atmosfera in urma procesu- lui de evaporarede pe sntinsele suprafe^e acoperite cu apa sau pot proven! dintranspirapa plantelor. Este evident ca in urma proceselor de evaporare §icondensate in atnjo- icra se produce un permanent circuit al apei, caredt... • fasoara deosebit de in tens. Astfel, s-a calculat ca, in medie,masa totals a vaporilor de apa din atmosfera atinge in luna ianuarie tinvolum de 13 080 km3 de apa, iar in luna iulie 14 540 km3. Datoritafaptului ca evaporarea se face cu consum de caidura s-a calculat ca dintotalul energiei calorice anuale primita de la Soare, se consuma In acestproces aproximativ 25%.

Vaporii de apa sint transportati de curentii de aer si prin amesteculturbulent imprima atmosferei o anumita stare de umiditate. Umezeala(urniditatea) aerului atmo- sferic este una din conditiile cele maiimportante nu numai pentru deciansarea. diferitelor fenomene §i procesemeteo- rologice, dar §i pentru intretinerea vietii vegetale animale.

Exista in meteorologie mai multe marimi fizice care definescurniditatea aerului. Una din aceste marimi- este tmvdHa'ca relativa, carereprezinta proporlia vapori- hxr |k; apa existsiip in aer lap decantitatea maxima podbila si se e.xprirna in procente. (%). De pilda,cind aerul eontine numai jumatate din cantitatea maxima de vapori de apa,umezeala relativa este de 50%, iar daca eontine un procent de 100%inseamna cS aerul este saturat. Umezeala relativa poate create prinproccsul de evapora- |te, dar ere§terea sati scaderea mai iiii -nsa estein funcfi s de variajia temperaturii aerului. Scaderea temperaturii

colfccfia cristal #❖ 17

aerului duee la cresterea umezelii relative, In timp ce ere§- tereatemperaturii produce scaderea acesteia.

Nivelul la care umezeala relativa atinge valoarea de 100% se numestenivel da condcnsare :.a reprezinta. de fapt, baza norilor care se fox*meaz§in urma amestecului turbulent. Umezeala relativa prezinta de reguia unmaxim in cursul dimineiii, in jurul orei 0 ?i un minim spre prlnz ; deasemenea are an maxim in lunile de iarna, cind valoa- rm sa medie este de80—85%, §i un minim in lunile de vara 60—70%.

Tot in meteorologie este des intrebuinfat termenul de punct de roua, cedefineste temperatura critiea, la care aerul este complet saturat cuvapori dc apa si sub care se produce in mod normal condensarea. Inmomentul atin- gerii saturafiei, oriee scadere de temperatura va Iiurmate tie condensare, iar vaporii in exces se vor depune sub forma deroua. Temperatura respective se va numi temperatura puticlalui dc roua. Deexempiu in timpul verii observain, ca pe paharul umplut cu apa de lagheata se formeaza bro- boane de umezeala. Acest lucru se explica prinfaptul ca aerul din jurul suprufetei reci a paharului se raceste su.fi-eient, pentru a ajunge sub temperatura punctului de roua, iar vaporii deapa se condenseaza pe suprafata paharului,

Cantitatea reala de vapori de apa din atmosfera este indicata deumezeala absoluta.■ Aceasta marime fizica este exprimata prin cantitatea devapori do apa in grame con- tinula de 1 m3 de aer. Umezeala absolute areo mare importance in meteorologie, deoarece masoara, tn fond, can-titatea de apa ce poate fi extrasa din atmosfera sub forms deprecipitatii. Umezeala absoluta atinge valoarea minima put 1X1 Inainte derasaritul Soarelui, cind temperatura aerului este mai seazuta §i deciprocesul tie evaporate este mai lent. Catre orele 8—10 umezeala absolutaare valoare maxima, pe masura cresterii tot mai intense a vitezii eleevaporate, apoi in jurul amiezii prezinta o noua valoare minima, dincauza mtensIfcafJi. amestecului turbulent, ee transporta vaporii de apaIn straturile superioare ale atmosferei. Abia catre seara, datoritascaderii turbulence! aerului, umezeala absoluta create treptat atingindun non maxim in jurul orelor 21—22.

Umezeala absoluta, insa, nu poate ramine o valoare constants pentruaceea.fi masa. de aer, deoarece mmiscafle sale pe verticala aerul suferaschimbari importante de volum, prin dilatare sau comprimare. De aceea,meteoro- logj .. moderna folose te m? i d< s un alt mo 1 de mas arare acoiitanutului de apa din aer §i anume umezeala specified ; care repre;-:.mt&raportul dintre greuta tea vaporilor de apa §i greutalea aerului umed.Aceasta marime fizica se exptima prin cantitatea de vapori de apa ingrame con tinu ta intr-un kg de aer umed.

Instruments pentru tnasurarea

colfccfia cristal #❖ 18

umezelii aerului

Pentru masurarea umezelii relative se foloseste higro- melrul de absorhfie(fig. 20) Prineipiul sau de funcponare se bazeazS pe proprietatea pe careo au firele de par oroe- ne. '- si mernbranele organiee de a-sl modificadimensiunile sub influenta variajiilor de umezeala. Daca aceasta esterid:' a.ta, firele de par sau mernbranele se lungesc, iar daca umezeala.este seazuta ele se scurteaza. Inainte de a fi montate la aparat, firelede par sint degvesate.

1 { '}■ vwlwiiacristal^

Higrometrul se eompune dintr-o rama metalicS cu un ixiic ax la parteasuperioara, pe care se infasoara firui de par. El este infasurat pe unmic scripete, montat In partea inferioara a ramei metalice. De axulscripetelui este prins un ac indicator, care ?e misca in fafa unuicadran, cu divi- ziuni de la 0 la 100%. La variatiile umezelii, firui depar se lungeste sau so xiurteaza, rulindu-se Sau derulindu-se foarteputin pe scripete, care, la rfndul sau. misca acul indicator pe cadran,aratind proeenlele de umezeala existente in momentul respeetiv in aer.

#- colecfia cristai #■ 1

Pentru inregislrarea oontinua a variatici umezelii rela-tive sin-1 intrebuintate higrografelc. Pentru masurareatemperaturii punctul ui de roua si indirecta umezelii relative se foloseste psihroimnrul, care se eompune din doua termo- metre identioe, fixate pe un suport fi un dispozitiv de aspiraj.ie, careeste mori.sca aspiraio-are.

Tot pe acest suport simt fixate §i termomctrelo de maxima si de minima. Dnul din termorne!role psihroinelrului are rezervorul

acopcrit cu un tifun. care- in momentul cind sefac obsorvafcdlese imbiba eu apasi poarta domim.n'e.a de

termometrul umed.- Mas'urtnd leuvperal.ut ile de la cc'le doua termomeiro.si dife- rentele dintre ele.cu ajutoru! unor tabele sail grafice se poate aflaumezeala relativa §i temperatura punctului de roua.

#- colecfia cristai #■ 2

Norii

Aerul de la suprafata solului incarcat cu vapori de apa este antrenatprin miscari ascendente spre paturile mai Inalte ale oceanului aerian,unde — dupa cum stim — presiunea atmosferica este mai scazuta. Datoritaacestui fapt moleculele de aer vor suferi un proces de destindere, 'ceeace va determina implicit o scadere a temperaturii, chiar daca nu sepierde energie calorica In afara. Treptat, vaporii de apa vor atinge Inacest fel starea de saturate §i vor eon- densa sau vor sublima dindna§tere norilor.

Dar meeanismul de formare a norilor este mult mai complex si nu sereduce numai la procesul de convscfie termicd descris mai sus. Adeseaputernice sisteme noroase se pot dezvolta in momentul cind aerul reeepatrunzind sub o masa de aer, cald, o formeaza sa se riaice brusc. §i inacest caz se va produce o detenta (destindere) a molecu- lelor de aer, oracire §i deci un proces de condensare sau sublimare, din care vorrezulta nori cu o mare dezvoltare pe verticals. De astadata norii formatise datoresc convec- piei dinamice.

Se mai poate intxmpla de asemenea, ca aerul cald, mai u§or sa alunecedeasupra aerului reee §i dens de la supra- fa|a solului. In acest caz iaunastere sisteme noroase de mare extindere prin procesul de ascendenia prinalunecare. Acest proces se petrece §i cind intervin cauze de naturaorografica. Daca aerul in deplasarea sa intilneste un masiv mirntos, vaurea pe panta accstuia §i temperatura aerului va seadea treptat, in timpce umezeala va create §i va incepe procesul de condensare a vaporilor deapa, din care vor lua nastere nori de natura orografica.

3 4* cok'ctia cristai ♦

Aiteorij datorita rudiaiiei nocturne se produc puternice inversium termieesi sub nivelul acestora, aerul poate atinge stadiul de condensare §i deformare a unor nori cu aspectul unei pinze intinse §1 putin valurite.

in procesul de formare a norilor, un rol important ilare prezenta unor particule microscopice al earor diametru variaza intre0.02—0,08 mm, numlte nuclee de condensare, Asemenea particule minuscule pot fide natura mineral;! (praf, produse ale emanafiilor vulcanice §i alearderilor industriale) sau de natura organica (spori, microorganisms,bacterii). De asemenea tot ca nuclee de condensare mai servese gicristaleie minuscule de gheata, care se men|.in suspendate in atmosferade mi§carile ascendente. Important aces tor nuclee de condensare a fosteviden|iata inca din 1893, de fizicianul Aikten, care afirma ca faraexistenta lor nu s-ar putea forma nici ceata, nici norii §i, probabil. canici precipitatiile. Brept dovadS s-a consta tat, in urma sondaielorfacute ca in timp ce in straturile atmosferice situate pina la bazanorilor, numarul nucleelor de condensare era de 10 '—10c, deasupranorilor sa ating’a abia 400—1 000 particule pe cm3.

Daca la nivelul de condensare temperatura aerului este pozitiva, noriivor fi forma# din picaturi de apa, iar daca acest nivel se alia subpunetul de inghet, atunci norii vor avea compozif-ie mixta. In cantitatiminuscule apa se poate menfane §1 sub temperatura normala de inghet,fiind in stare de supraracire. In urma cercetarilor efectuate s-aconstatat ca numarul picaturilor dc apa sau al particulelor de gheatapoate ajunge pina la 300—400 pe cm3 in partea inferioara a norilor, intimp ce spre virful lor scade pina la 100—200 pe cm3.

Norii au forme si marimi diferite. Par de culoare alba stralueitoare,cind sint subttri sau cind razele Soarelui le liimineaza suprafataexterioara, Dimpotriva, daca sint gm?i si densi, sau daca suprafata lorexterioara este um- brita au culoare cenu?ie, avind un aspectamenintator. Norii reprezinta unui din elementele cele mai frecventintilnite in cuprinsul oceanului aerian, iar prezenta lor pe boltacerului are importance repereusiuni asupra vrernii.

Gradul de acoperire a cerului cu nori la un moment dat se numestenebulositate.Aspectul atit de variat al norilor a trezit inca de multi vremeinterests! oamenilor de §tiin|a, dar abia pe la incepu- tul secoluluitrecut au fost stabilite primele criterii de da- sificare a lor,

Astfel, in 1802. celebrul naturalist fmnce'z Jean-Bap- tiste dc Monnet-Lamark(1744—1829) publics, in Anuarul Meteorologie al Fraii'fai, o primaclasifieare a norilor, im~ par|:i:ndu-i in cind grupe dupa forma §iinaltimea lor. In 1003, farmacistul cnglez Lucke Howard (1772—1864) sta-bileste un criteria de clasifieare §i mai reprezentativ, legind forma §idimensiimile norilor de deelan§area precipitapi- lor atmosferice, Eiadopts pentru prima oara pentru nori denumirile la Line devenite apoi

colo-eiia crisial ♦ ♦ 4

IliferUe eriierii do ctoifieare auojiior

Internationale : Cirrus, Stratus, Cumulus, Cirroeumulus. Cirrostratus,Nimbus, etc.

De atunci s-au mai ineercat si alte criterii de clasifieare a norilor.In 1838 s-a editat §i primul atlas international al norilor, alcatuit din28 de pianse colorate. Redactat in limbile franeeza, engleza §1 germ ana,atlasul cuprindea expliea|ii amanunfite privind diferite tipuri de nori.

Ultima clasifieare a norilor a fost faeuta de OrganizafiaMeteorologiea Mondial a, In 1956, si cuprinde 10 genuri sau grupeprincipale de nori impar!;ite in mai multe speeii §1 varielap.Clasifiearea tine seama in primul rind de inal|i- mea norilor incuprinsul atmosferei, stabilmdu-se in funepe de aceasta 4 categoriiprincipale in care au fost incluse cele 10 genuri de nori (fig. 21) :

— nori superiori (Cirrus, Cirroeumulus si Cirrostratus) a caror limitesint cuprimx* intre 5 §i 13 km ;

— nori mijlocii (Altocumulus §i Altostratus) cu inSl- fimi ce variazaintre 2 ?i 7 km ;

— nori inferiori (Nimbostratus, Stratoeumuius §i Stratus) a caror inaitimirar depasesc 3 km ;

•— nori de dezvoltare verticala (Cumulus §i Cumulonimbus) cu baza foarteapropiata de suprafata Parnintului (300—400 rn) dar ale caror virfuri —in eazul norilor Cumulonimbus — pot atinge chiar 12—14 km (tabelul 7) :

# coloci m cri>4 iil -#5 1 .

Tjiwtfd s

fi U 'i\! i. Si ctuosi>n; v Muuwm

Qmmri hwltina i bmei (plafoiiiii) >ntsolului (rn)

Qrmimen (m)

hiiuimj maj’Mi matte minimi maxim, n •medie

Otens fi 090 i2 Hod 8 000 160 2 000 309

Oirrocn mbItjs

5 000 7 000 6 000 150 3 000 500(iirroslratus 3 500 is! 000 0 000 150 3 000 500Ajtociimuiua 2 000 5 000 4 000 500 ] 500 800Alt«T,'!tOS 1 600 5 000 3 500 500 4 000 2 000

NinitfostrMtns 300 2 000 800 1 000 5 000 3 000Strfitoi'iniur

lus500 2 500 1 500 200 2 000 GOO

Strains la sol 1 -200 BOO 50 800 300(itiwohts 400 2 000 1 200 ICO 5 000 1 000{IciTfnilciiii

mlins3< ii ) ;; 500 1 000 5 000 12 000 7 000

Un alt criteriu de clasificare a norilor tine seama da aspectul lor morlologic impart ind u-i in trei categorii :

— nori in Forma de gramezi isolate (Cumulus) ;- nori in forma de gramezi compacte

cu aspect de valuri (Stralocumulus) ;— nori sub forma de pinza continua (Stratus).De asemenea norii mai pot fi elasificafi si

dupa condi- fiile de formare (geneza) :-- nori de convec^ie termica ;-- nori f rental i ;—- nori de turbulenta ;. .- nori de ractiafife ;

noi i ce apar In urma mi^earilor ondulatorii ate aerului.

1 #colcciiacristal #

— In tu.nct.ie de starea de agregare a apeice se afla In compozitia lor, norii mai pot fiimparfi# in trei categorii : noil ioimati ennparticule lictude (Stratus, Str/itocii- tnulus,Cumulus si in parte AUoconmlus)nori format! dinparticule solide : cristale de gheafl, fulgi CISZapaQcij ma^ar icbe ^C.ii.£US, Cil*!. Qstl. €,ctUS -f.iCiXi.0CU** mulus);

■— nori raicsti in a caror components intra atitpicaturi de apa cit §i particule solide(Cumulonimbus, Nimbostratus in parte Altocumulus §iAltostratus).

Indiferent de forma si inaltimea lor norii auurmatoa- rele parti componente :

— baza, ce reprezinta partea inferioara a norului;

— virful sau partea cea mai inalta a norului;— grosimea, adica distanta de la baza la virful

norului :— intinderea sau lungimea maxima a norului ;— inaltimea bazei (plafonul), ce reprezinta

distant,;.: de la suprafa|a solului pina la bazanorului.

Cei mat Inalfi nori de pe bolta ceruluiAdesea seninul cerului este impesiritat cu o

gama deosebit de larga de nori cu aspect fibres cuo stralucire roata- soasa, dispusi in filamente,bancuri sau benzi albe, consti- tuiti din. cristalede gheata si destul de transparent!. Sint noriiCirrus l, cei mai £nal$i din cuprinsul oceanuluiaerian, plafonul lor atingind 10—13 km. Dear uneorivirfurile gigantilor nori Cumulonimbus ii potdepa§i ca inaltime.

Dintre numeroasele speeii si varietati aleacestor nori, ee prevestesc de regula patrundereaunei mase de aer eald §i umed menfionam : fibratus,dispugi in forma de lungi filamente, uncinus, cuaspectul unor virgule, cirlige sau gheare. spissatus,in forma de tufa, snop sau flama, floccus, alcatuitidin. mici gramajoare deslinate, de culoare albi-eioasa, radiatus a§eza$i in lungi benzi paralele de-alungul cerului §i vertebratus, ce au infati^area unorcoaste, ver- tebre sau seam ana cu scheletul unuipeste urias.

Tot din categoria norilor superiori fac parte sinorii Cirroeumulus a caror inaltime nu depaseste 7000 m. Au aspectul unor gramezi albe, fara umbre

coleciia cristal ♦ ♦ 2

proprii, dispuse mai mult sau mai putin regulat.Sint transparent!, lasind sa se vada lesne prin eiSoarele sau Luna §i sint constitui|i tot dincristale fine de gheata. Aparitia lor pe boltacerului este destul de efemera.

1 Cirrus (L latina) bucla ele par.Se intimpla uneori ca treptat cerul sa se

acopere cu un voal noros, transparent §i albicios,cu aspect fibros sau neled. Sint norii Cirrostratus acaror inaltime rar atinge 6 000 m. Pinza intinsa ?itranspaventa a acestor nori, iaci- lileazaproducerea fenomenului optic denuinit halo, d- ourecesint alcatui|i tot din cristale de gheata. Dintreaee^ti /nori cei mai de$i inlllniti sint specificfibratus §i nebula.ms.

Norii mijlociiMult mai free vent Lsi lac aparitia pe bolta

cerului norii mijlocii. :Ei mai pastreaza doar inparte culoarea alba siralucitoare a norilorsuperiori, dar mai adesea sint cenusii.chiar ,'intuneoa^i cu eontururi bine reliefate.Soarele $i Lima se vad din ce in ce mai slab, cani.ste pete luminoase. Sin! cei mai inalti nori dincare cad precipitatii, desi pla- »on ul lor estedestul de inalt : 3 500—4 000 m. Mr- iti dintre . .. ti nori prevestese inrauta|irea vremii, furtunisi ploi de lunga durata. Sint constitui^i dinpicaturi de apa, dar din cristale de gheata.

Foarte variap ca forma si culoare sint noriiAltocumulus, ce apar in baneuri, paturi, grSmczi sauin siruri dc culoare alba.- uneori eenusic. Auaspect continuu, dar cite- odata elementele lorsint separate prin mici spatii, Cerul invadat denorii Altocumulus prezinta in orele crepuscu- iuluio gama deosebit de variata de eulori. mergind de laro^u-portocaliu spre rosu intens, pentru ca mairpoi, dupa ce Soarele a trecut de lima orizontului,sa capete o culoare vinetie. Prin ei se produceciteodata fenomenul optic numit coroana.

Dintre diferite le speeii de nori Altocumulus sepot men^iona : lenticularis, ce au forma de lentile,tigara da toi ?i sint nori de natura orografiea,dind indjeatii asupra fenomcnului de turbulenta,castellanus, ce au la partea superioara aspectul unordinp de fier&strau, de turndle$e sau creneluri,prevestitori de vreme instabila. j'loceus, in forma demici grarae:-;i. bulgarasi. destramati catre partea

coleciia cristal ♦ ♦ 3

inferioara ,si sint premereatori furtunilor.Cind cerul este acoperit de un strat de nori ce

formeaza o pinza alMstrie-oenusie, cu aspect striat, fibrois sauuniform ne afiam in prezenta norilor Altostratus. Dm eicad precipitatii slabe sub forma de ploaie sauninsoare. In timpul verii, uneori ploaia nici nuatinge solul.^ evapo- lindu-se, dind nastere unuifenomen pe care ii intilnim mai ales in zonele moU'.ne numit virga.

Norii inferior}.Cei mai impresionanti dintre genurile de nori

infe- riori sint, deiigur, Nimbostratus. Cind cerul seacopera cu ace§ti nori. ce formeaza un strat amorfde culoare cenu- 5ie-sumbra, ce intunecastralucirea Soarelui, putem Ii si- guri, ca dintr-un moment sau altul ploaia sau ninsoarea poateincepe. §i uneori, poate dura citeva zile in sir,Dupa cum ii tradeaza fi numele („nimbus“ — ploios),acesti nori sint veritabile rezervoare de apa aleoceanului aerian. Grosimea lor este uneori de 4 000—5 000 m. Doar norii Cumulonimbus ii mai depasesepe verticals. Daca, dupa plafonul lor (300—800 m)ii putem. Incadra in grupa norilor inferiori, dupavirfurile lor, ei ajiing la inaltimea norilormijlocii. Sint constitui|i din picaturi de apa, darsi din cristale de gheata §i fulgi de zapada. Potproveni fie din ingrosarea §i coborirea norilorAltostratus sau din eta- larea norilorCumulonimbus.

Mai putin impresionanti, dar imbracind ovarlefate deosebita de' forme sint noriiStratoeumulus. Au aspectul unor paturi groase sau sintdispusi in gramezi, ori in ru- iouri, fie deculoare albicioasa, cind sint in calea razelorSoarelui, fie sumbri si opaci, cind acopera disculsau stra- lucitor. Citeodata partile lor componentenu sint sudate intre ele, avind aspectul unor placisau al unor imen?i bo- iovani de riu. Sint alcatui#din picaturi de apa §i din zapada grauntoasa, avindplafonul cam la 500—GOO m Inaltime, in timp cegrosimea lor abia atinge 2 000 m. Rar dauprecipitatii slabe de scurta durata.

csfdeii’m crista! ♦ % 11f

Spre sfii-.situl toamnei §i in timpul iernii,deseori cerul se acopera cu o pinza continua,cenufie la culoare, cu baza uniform a prin carerareori Soarele sau Luna se arata privirii noastre,Sint norii Stratus, cei mai jo§i din cuprinsulatmosferei. Uneori, baza lor acopera virfurileconstructii- lor inalte, ajungind pina la 50 m.Sint de regula eompu§i din picaturi de apa si numaiiarna mai con Jin si mid p ar- ; icule dc gheata. Dinei ploua marunt sau burniteasa, ..<** in cursul ierniicade ninsoare slaba.

Norii care aduc furtunileDesigur ca am admiral adeseori in zilele senine

de vara cerul albastru pa tat de nori inchipuindghernotoaee aihe stralucitoare, mo vile sau avindaspectul unor uria§e cons- pide cu conturul binedelimitat, cu baza ceva mai intune- cata. Sintnorii Cumulus, ce iau nastere datorita curen|i- iorde co:nvec[ie si au expansiune mare pe verticals,lie eegula apar la citeva ore dupa rasaritulSoarelui, ajungind ia o dezvoltare mare spreamiaza. iar spre seara dispar Sint d' aiuiti dinpicaturi de apa §i rar din ei cad cipva stropi deploaie.

Forme le pe care le imbraca norii Cumulus sintsteins legate de extinderea lor pe verticals. Depilda cind sint de dimensiuni reduse, parind aidonaunor gramezi de vata, poarta numele de Cumulushumilis. Alteon au o cxtindcre verticala moderaia §ivirfurile lor sint mai dezvoltaie prezentind uninceput de protuberant6 (Cu, mediocris). In sehimb, cindprezinta o extensiune verticala puternica, auconturui bine pix>nun$at si sint intr-o continuaframintare, luind in cele din urma aspectul uneiconopi.de imense, din care se pot inalta din loc inloc turnuri, se numesc Cu. congestus. Prin asociereamai multor nori de acest fel, orizonlul pare a ficotropil de un c-ir de munti de culoare albastralucitoare. Din ace$ti nori cad precipitatii subforma de aversa. O alta specie din acosti nori sintCu. fractus, care se prezinta destra- maf i si sedeplaseaza iule pe bolta cerului.

Adesea in timpul verii si prima verii si mai rartoamna, la orr/ont se profileaxa amenin^ator o masaimensa de nori densi si puternici, cu o maredezvoltare ’ pe verticala Sint norii Cumulonimbus siau forma unor munti uriasi de culoare cenu.>ie

csfdeii’m crista! ♦ % 11f

mchisa, pina ia vinetiu. Virfurile lor depasescadesea plafonul norilor superior], ajungind pina la 12000—14 000 m, ba chiar in zona ecuatoriala se inalpipina la 18 000 -20 000 m.

1 #coiecfiacristal #•

Daca la inceput virfurile lor inehipuie formaturnurilm unei tsriase oetali, cu timpul ele sedestrama, devin fi breast* ,/t so alungesc peorizontsla. hand aspectul unu;imens evantai iarIntregul nor seamana cu o gigantica ni- covala.Baza norilor Cumulonimbus coboara adeseori subplafonul norilor infos iori. Citeodata sab cupolalor uriasa plutesc haotic §iruri de noridestramati. numi'fi Stratus fracius pannus.

Norii Cumulonimbus sint pe drept cuvlnt uriasiiocea- nului aerian. In alcatuirea lor intra atitpicaturi de apa. cit si fulgi de zapada, mazariehe,grindina, iar nicovala lor coniine numai cristalede gheata. Se prezinta fie' izo- Ia|:i, dar cel maiadesea dispusi in siruri de 5—8 nori, aseroanatoriunor ziduri uria§e §i impresionante, prin aspectullor amenintator. !Si intr-adevSr din ei cad celemai abundente precipitatii din perioada calda aanului. cind numai in interval de o ora pottotaliza cantitatea medie a unei luni intregi.Aceste pi- >i ee poarta numele de averse sintinsotite adesea de dese&rcari electrice, vijelii §ica~ deri de grindina.

Sint mai multe speeii de nori Cumulonimbus dincare amintim : calvus ale caror virfuri nu prezini aaspecliu fibres sau striat si eapillaUts,caraeteristici tocmai prin structura lor fibroasa,avind partea seperioara in forma unei nicovale.

Variafia diisma fi anuala a nebulozitafii

Variafia diuma a nebulozltatii este diferita Inzonele de uscat fata de cele aeoperite cu apa.Astfel. in timpul zilei deasupra intinderilor deuscat. nebulozitatea este mai slaba in cursuidiminetii si se intensifies spre amiazS, pentru caspre slirsitul zilei §i mai ales in cursui noptiicerul sa devina chiar senin. Este insa cazul saamintim, ca aceasta varlajie normals anebulozitSfii in. cursui unei zile, poate imbraeaaspecte diferite, in cazul patrunderii unor sistemefrontale, care determina modifieari substantiate inrnersul diurn al gradului de acoperire a cerului.De asemenea, asupra nebulozitatii o influenfadeosebita o mai exercita §i relieful, careintensifies sau dimpotriva diminueazS sis- temelenoroase in funcfie de expunerea versanfilor (nebu-

4> coleetia cristal # 2

lozitate putemica pe versantul din fafa curenti lorde aer umed nebuiozilate slsba sau chiar cer senin,pe ver- sanfii opup).

In general, In perioada calda a anului predominancbu- lozitatea ciuiiullforma, generate deputernic:!!. curenti de eonvectie, in timp ce in.semestml rece. cind umezeala relative este mare, semenfine de regula, nebulozitatea stratiforma.

Deasupra intinderilor de apa, in perioada caldaa anului se clezvoita norii convectivi, in timpulnoptii, deoarece apa. fiind mai calda ca uscatul,gertereaza curenti ascendenfi. In timp ce in cursuizilei aoar nori stratiform!.

In - Dna latitudinilor temperate — deci si intara no; s- tra — valoarea maxima a nebulomafii seinregistreaza in anotinipifi rece, iar cea minimavara. Cea mai redusa nebu- loziiave de pe glob seobserva deasupra marilor deferturi, datoritaprocentului foarte coborit de vapori de. apa dinatmosfera, iar cea mai intensa in zona ecuatoriala,unde practic nu exist! zi din an. in care cerul sanu fie acope- rit de nori.

Predpitaflifc atmosfericeIn cuprinsul atmosferei norii aleatuiesc un

sistem stabil, atunci cind produselc condensarii(pica.tu.ri de apa, cristale de gheata, etc)plutese fara sa cada pe pamint. In momentul cindaceasta stabilitate se distruge, iau nastereprecipitafille care dupa meteorologul Bergeron serealizeaza odata cu aparifia unor particuleeterogene in masa norului.

i s»!<•<• i i icristai ♦

Modul de formare a precipitatiilor este diferitis functie de construc|:i.a particulelor din careeste alcatu.it norul. Astfel, in norii format! dinparticule lichide, datorita mi§cari- lor verticaleputernice se intrunese condi:[;iiIe necesareeresterii picaturi lor de apa, care sint antrenatespre partea sa superioara. In cadere majorifateaacestor picaturi. se vor pulveriza §1 numai cele acaror raza va fi mai mare de 3 rum, vor aiunge pesuprafata Parnintului. Precipitafiil;; carerezuita sint slabe si doar in regiunile tropicaleunde asemenea nori ajung la inaitimi de a—10 km,fara ca i*ir- furiie lor sa con|ina cristale degheata, sint mtmnlle con- ciijii de producere aploiior abundente.Ce?.e mai intense precipitatiicad insa din norii cu struc- tunx mixta. Un caztipic in acest sens it constitqie norii Cu-mulonimbus, care pe iinga picaturi de apa contin§i fulgi de zapada, cristale de gheata etc. Ininteriorul lor sint putemic dewoltet't curentiiascenden#, ce antreneaza aerul cald s« xxmed de iabaza norului, pina in straturile superioare, undeajungind ia temperaturi mai coborite de 0CC sctransforma in cristale de gheata, ce sint purtateapoi de curentii des- cendenti spre baza norului.in cadere vor capta picaturi mici de apa, sauchiar vaporii de apa ce sublimeaza direct pecristaleie de gheata, facindu-le sa creasca ingreutate. Ne- maiputtnd fi antrenate de misearileascendente. spre virful norului, ele vor cadea pepamint sub forma puternicelor averse do ploaie.

Pentru a se produce preeipitatiile este necesarca viteza dc cadere a particulelor sft fie maimare decit viteza curen- |:ilor ascendent! ?i, deasemenea, ca picaturi le de apa sau fulgii dezapada sa parcurga distanta de la nor la suprafataPamintului, fara sa se evapore.

Exista diferite criterii de clasificare aprecipitatiilor ;

— dupa starea de agregare (lichide, solide simixte) ;

— dupa conditiile de formare (convective,frontale orografice) ;

-dupa caracterul lor (slabe, moderate sitorentiale).

Adesea, in timpul toamnei, din pinza densa anorilor Stratus cad picaturi dese §i fine al earordiametru nr. de- piise^te 400 p. Aceasta forma deprecipitate poarta nu- mele de biirnifa si esle tipiea

i s»!<•<• i i icristai ♦

maselor de aer umed si cald de origjM maritima,Cind diametru! picaturilor de apa dcpaseste 0,5mm, preeipitatiile cad sub forma de ploaie. De regulaploile cad din nori Nimbostratus. mai rar dinAltostratus. In perioada calda a anului se remarcSo inten- sitate deosebita a ploilor, in special acelor care cad din norii Cumulonimbus. Ele poartanumele de aversa, carac- torizindu-se printr-uninceput si sfir^it brusc. Diametru! picSi urilorde apa ajunge uneori sa depaseasea 5 mm. Intensilaiea accstor ploi poate provoca pagubeimportante : inundatii, degradari ale terenurilorin pan Iii etc.

#- colectia cristal # 1

In zona tempera ta a Pamintului, in perioada reee aanu- lui. nredomina preeipitatiile solide sub formSde nmsoari- Hie sint specif ice zonelor polare simuntilor inalti, cind aeest.e precipitatii pot ciideasi in perioada rakla a. unui in.lui ioarea nu sepoate produce decit in cazul in care tempt raturaaerului, intre baza norului §i suprafataterestra .ire valori negative sau foarte apropiatede 0°C. Cristalele !'■ gheata din nor datoritaingreunarii lor prin captarea particulelor lichidesau a vaporilor de apa, vor cadea la iprafatasolului sub forma de fulgi de zapada. Tot oforma !" precipitate solida este §i mdzarichea, carecade sub forma de graunti de gheata aproapesferici, al caror dia- metru nu depageste 5 mm.Mazarichea ia nastere prin ■ublimarea vaporilor deapa in jurul cristalelor de gheata.( ind picaturile de burnifa §i ploaie ajung fie pesuprafata .oiului sau pe obiecte a carortemperatura se afla sub 0°C !a zona de contact sevor sparge, marindu-si suprafata si inghefmd daunastere poleiului.

Uneori fulgii de zapada cad asociat cu picaturide apa formind Icipovifa — precipitate mixta,specifica mai ales lunilor noi^mbrie §i martie. Darprecipitatii solide pot cadea ■' in timpul verii.Astfel, eiteodata din norii Cumulonimbus averseleputernice de ploaie sint insotite de caderi de grin-dina. Aceasta este formata din particule de gheata,cu un diametru cuprins intre 5—30 mm, uneori §i maimari. Boa- bele de grindina sint alcatuitealternativ din straturi de ‘ hea|:a transparenta §iopaca. Viteza de cadere a acestor particule esteproportionala cu greutatea lor. Astfel, la undiametru de 12 mm viteza de cadere este de 25 m/s.Ca- derile de grindina produc mari pagube inspecial agri- culturii.

Instruij'ienlc pentru masurarea precipitatiilorPentru masurarea cantitafii de precipitatii este

folosit pluviometrul, un aparat destul de simplu pecare I-arn vazut adeseori in fata unor cabane demunte sau in alte zone ale tarii, deoarece estefiresc, ca numarul posturilor piuviometrice sadepajeasca, cu mult, pe cel al statiilormeteorologice. Pluviometrul este format dintr-uncilindru din tabla de zinc, avind o lungime de 40cm si se asaza de obicei intr-un loe deschis.

Partea superioara, numita suprafata receptoare, areun diametru de 16 cm. In interior se afla o piiniecu un tub de scurgere, ce se prelungeste intr-unvas colector. Apa din vasul colector se desarta !n‘.‘prubeta gradata in mm pentru masurareaprecipitatiilor.

Pentru mregistrarea duratei si intensitapiprecipitatiilor lichide se intrebuinteazupluviograful, care deasupra va- sului colector are unplutitor, unde se fixeaza pirghia pe- nileiInregistratoare. Penita inscrie cantitatea deprecipitatii pe o diagrams fixata pe un tambur, cese roteste cu ajutorul unui mecanism de ceasomic.Cind penita -inregistratoare ajunge in dreptuldiviziunii de 10 mm se produce automat sifonareaapei din vasul colector §i penita revine 3a zero.

Cantitatea de precipitatii se masoara in mm sauin 1/m'2,

Eepartitia precipitatiilor pe globPoate ca niciun alt fenomen meteorologie nu

prezintS atit de mari contraste intre diferitelezone ale planetei ca preeipitatiile atmo-jferice.Daca in uncle regiuni ale globului de multi ani n-amai cazut nici o pieatura de ploaie, in altelepreeipitatiile sint atit de abundenie, incit an dean produc cumplite inundatii, ce secera sute §ichiar mii de vieji omencstl.

Fenomen discontinuu in spatiu §si timp, pr<cipitatiile atmosferice se produc cu maximum deintensitate In zonele in care exista in tot timpulanului o umiditate accentuata, asociald cuexistenta unor puternice miscari convective.Desigur ca la ace?ti doi fact ori se mai adauga :latitudinea geogrnuea, nafura suprafetei terestre(apa sau uscat), pre- cum si eondiliiie orogr.vOee.Tinind searaa de factorii enu- mcrati mai sus apaceiiresc ca in zona ecuatoriala sa cada anualcantitati deosebit de mari de precipitatii. Privindharta repa.rtiti.ei anuale a precipitatiilor peglob {fig. 22) observam ca in bazinul Amazonului §ipe coasta Guyanelor (America de Sud), pe tarmulgolfului Guineea si in bazinul fluviului Zair(Africa) si in Indochina (Asia) cad in medie intre2 000 • 3 000 rnm de precipitatii anual. Cereprezinta asemenea. cifre devine us,or dein|.eles, daca le raportam la cantitatile mediianuale de pxeeipitatii din tara noastri, unde doarpe :ulmile cele mai inalte ale muntilor cad in

medie intre 1 200—1 400 nun ele precipitatii anual.In afara zone lor ecuatoriale cantitati foarte

mari de precipitatii se mai produc si pe t^rmurilesudice ale pe- ninsulei Alaska, pe coastaMaiabarului din vcstul Indiei,In i-'udul munfilor Himalaya, in sudul Japonic!etc. In acest ■mx, alaturi de faetorii ipenfialiamintip, de astadata un rol dt osebit de importantil au curentii aerieni hogafi in ume- y.oala ce vindinspre ocean si care intilnesc In calea lorilanfuri muntoase inalte.

La polul opus se alia zonele tropicale, undepredomina aproape tot timpul anului miscariledescendente ale aerului,, iar umiditatea estefoarte seazuta, lata de ce, in aceste zone in carecantitafile de precipitatii clepasesc rar 25 ram pean au luat nastere cele mai mari deserturi aleplanetei: Sahara, Nubia, Arabia, Iran, Tharr,Nevada, Atacama, Kalahari, Gibson. Victoria etc.

Daca valorile medii anuale ale precipitatiilormarcheaza destul de evident caracterul discontinuual acestora pe : t plan i: nu este mai puflnadevarat ca pentru aavea o imagine complexa asupra rolului influentelorlocale este necesar sa eunoastem si valorileextreme.

Cele mai abundente precipitatii cazute intr-unan s-au inregistrat in sudul munfilor Himalaya, instatul Assam din India, in local itatea Cherapunjiarezata pe colineie Garo- Khasi-Jaintia. la 1 313m inaltime, unde intre luniie august 1880 fi iunie1861 s-a masurat o cantitate de 26 481 mm de apa.Adiea o cifra egala cu toata cantitatea deprecipitatii, care s-au. inregistrat in mod normalintr-o jumatate de secol la Bucuresti !

Chiar valoarea medie rnultianualS egala cu 11633 mm reprezinta o cifra aproape incredibila,Aceste canlitati de-a dreptul de domeniulfantasticului se datoreaza prezenfei ciclonilortropical!, care antrenati do vinturile mUSoniee,,se deplaseaza in perioada calda a anului din zonagolfului Bengal pina la poalele sudice ale munfilorHimalaya unde if! ,,descar ea“ zile fi saptamini insir imensul lor potential hidric.

rok-otia♦crislal ♦

fost inregistrata in localitatea CekvicSe dinJugoslavia, de pe versanti vest-ici ai muntilorDinarici.

Recordul de precipitatii cazute Intr-un singurminut {31,2 mm) s~a produs in ziua dc 4 iunie 1956in localitatea ITnionville (Maryland - S.U.A.), in24 de ore la Cilaos, in insula Reunion la 10 martie

Re.cord.ul precipitafiilor medii anuale il defineinsa zona mun-toasa Wai’ale’ale din insula Kanai

(arh. Hawaii — S.U.A.) unde s-au totalizat 11 684 mmde apa. Dealtfel, in aceasta zona ploua cam 350 de

zile pe an ! Cantitati, destul de apropiate de celemenlionate au mai fost inregistratc in localitafile

Deboundcha de la poalele vuleanului Came run dinAfrica ecuatoriala (10 287 mm) fi la Quibdo. In

nordul Columbiei, din America de Sud (8 992 mm). InEuropa cea mm mu re cantitate de precipitafii medie

anuala (4 648} a

Fig. 32. Repai’fijia anuala a pi'Ceipitgfalor pe glob

rok-otia♦crislal ♦

1952 (1 870 rum), si intr-o luna, tot la Cherapunjn(9 300 mm) in iulie 1861.

# co!ec|ia crislal # 1

La extremUatea opusa se inscriu valori leprecipitatiilor eKtre.ro de seazute din zoneletropicale. Astfel tn pustiul Atacama, din nordulstatului Chile, marginit la vest de t&rmulPacificului. iar la est de culmile AnzilorCordilieri, timp de aproape 400 de ani (pina in1971) n-a cazut nici o picatura de ploaie !Explicatia o constitule influenza cu- rentului reeeai Perului care scalda coastele apusene aleAmericii de Sud determinmd in aceasta regiune omare sta- bilitate a paturilor inferioare aleatmosferei, ce Impiedica dezvoltarea curenjilor

convectivi §i saturarea in vapori cu apa aiaerului, care vine dinspre ocean,

Doua loealitati pot fi menfionate pentru lipsaaproape to tala de precipitatii : Luxor (Egipt),

care define recordul

0 50 40 50 ,80 100 ‘ 120 f 140 • 160 183

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

c?\(?x mai scazute medii anuale de precipitatiide pe aaob {0 f> mm), si Arica, din extremitateanordica a siatuiui CUV.e, u »de timp de 53 de anin-au cazut decit 0,8 m n precipit til In laranoastra, celt? mai mari cantitafi de precipitatiise produc In zonele montane, care primesc anualin media :• sir 1 200 mm de apa. in timp ce inDelta Dunarii cad ia medie 400 mm. Interesanteste faptul ca punctele extreme ,■ i‘i:prijcipitaiiilor medii anuale colncid cu cea maiinaltl' sUUio meteorologiea din tara — Virful Omu2 507 m alti- mdine (i 348 mm) si cu cea maijoasa — Su'ma 0 m {5>59 ram). Si, totn.ji, intr-osituate de excepfie, intre 29—SO august 1024. laLetra, in Delta Dunarii, s-a masurat cea mai marecan! ilate do precipitate cazuta ia noi in lara,ia 24 de ore (609 mm) ! la 7 iulie 1839, laCurtea de Arga?, in numai 20 de minute s-autotalizat 205 mm de apa (adiea mai mult de 10 mmpe minut). Acea sta cifra reprezinta, de altfel,unul din recordurile de intensitate alepnxupi'a.tiilor de pe glob con emnate deOrganiza:|,ia Meteorologiea Mon<* dialS. “Lainceputul secolului al XVII-lea, velierelenelnfri- ca^ilor mannari portughezi §i olandezi,strahatind Qceam.d Atlantic pina la Cupui BuneiCperante au porn apoi spre rasarit, fara a maiurma drumul cunoscut sp, e Indii. Zile §i noptiin $ir eorSbiii© ior au fost purtate de fortaneobif- nuita a vintului, care su" a dinsprepupa, strabatind de-a curmezisui Oceanul Indianpina spre |:armurile unor tinu- turiiiecunoscute, pma atunci, de europeni, care maitirziu aveau sa se muaeaseS Australia, Tasmania ?i Noua Zee- landa.

Asupra oraaului Karakul, din Asia Cenfrala

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

SovieticS, vestit pentru reaumiteie sale piei deastrahan, dar §i pentru vechimea multiseculara avestigiilor sale arhi tec tu tale, s-au afcatutde-a lungul secolelor valuri nesfir.-'Le de nisi-puri miseatoare, care au acoperit strazile,casele. canalele de irigatie, distrugind totul inca'ea lor. Nu era un fenoir.an izolat. §i alteorase §i a?ezari omenesti din apropierea marilordeserturi pierisera inghitite de dunele mi?catoare, purtate de forta vintului. In ziielenoastre omul intervine cu succes ?i se opuneforfcelor oarbe ale naturii. Printre altele, ometoda este aceea a plantarii pe mil de hectarede dune mi=catoare a saxauiukti, ale caruiradacrni, foarte ramificate §i adinci fixeazadunele de nisip, transformin' du-le treptat incoline, acoperite de vsgetkfie.

Desecri in intinsul pustiu saharian se nascfurtuni de nisip, adevarate uragane. Purtati deforta diaboiica a vintului, norii de praf .si denisip se Inalfa intuneemd cerul, in timp ceaerul, saturat de praf, devine insuportabil §1sufocant.. Camilele, care presimt primelefurtuna, se intind pe pamint si oamenii seadapostesc in spatele lor acoperin- du-se cuburnusuri §i paturi. Zgomotul uraganului devinedin ce in ce mai infiorator, nlsipul fierbintearda pielea, haineie asudute se lip esc da corp,setea devine chiauitoare

9 — Meteorologie,.. farS formulafi ore fhtregi astepti ca furia dezlan^uita devint sa inco teze. De multe ori, insa, nisipulacopera cu valurile sale dogoritoare intreagaearavana.

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

Aproape in fiecare an, in luniie ianuarie sifebruarie, in sudul Cimpiei Ruse, pe p.rmuriiede nord ale Marii Cas- pice, in Ucraina siuneori chiar in $ara noastra, in Moldova,Dobrogea si Baragan, zapada este viscolita defuria vintului. Transpor turile rutiere siferoviare sint intrerupte, copacii sint smulsidin radacini si imense troiene de zapada seastern haotic pe Intinderile nesfir§ite alecimpiilor, aco- perind locuinte. cai decomunicatii, trenuri §i autovehicule. Vintulsufla uneori cu viteze de peste 40 m/s.

In regiunile eentrale ale Asiei si America deNord, vara este bintuita de furtuni fierbintd,care intr-un timp scurt compromit culturile depe mii de hectare §i usuca fructele, aducind unaer ineins, in care temperatura depa- §e.?teuneori chiar 45 C la umbra ! Cerul devinegalben- rosiatic, deoarece asemenea furtunifierbin# sint insofite §i de transport de prafin suspensie.

Catre sfir.?itul iernii de pe inal|imileAlpilor elvepeni, spre vaile Rinului §i Rhonuluicoboara un aer neobisnuit de eald si de uscat,care topeste uimitor de repede zapada §iprovoaca avalanse si torenti inspumat, cepornesc vije- lios catre vale. Dar, in acelasitirnp vintul dinspre munte aduce cu doua—treisaptamlni mai devreme primavara In cantoaneledin sudul Elve$iei. Localnicii 1-au denumit fohn,dar i se mai spune §i „Mincatorul de zapada".

In noaptea de 1 spre 2 februarie 1953, ofurtuna putcr- nica s-a abatut cu toata furiaasupra coastelor Olandei. Valuri enorme de 8—10m inalfime au izbit ore Intregi digurile deaparare, care in cele din urma au cedat inciteva locuri . iar suvoaiele de apa s-a abatut

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

asupra oraselor Amsterdam, Rotterdam, Melisant§i Dordrecht, distrugind in calea sa uzine, caiferate, locuinte fi instala];ii portuare,inundind paste 6 500 ha si provocind imensepagube ma- •teriale si multe vietime omenesti.Puternicul uragan s-a abatut ?i pe litoralulBelgiei, ca §i pe coastele de rasarit aleAnglici iar apele dezlantuite au acoperit pemari intinderi uscatul. A fost cea mai cumplitafurtuna din cite s-au semnalat in secolul nostraprin aceste locuri.

In ian uarie 1978 o alta furtuna deosebit deputemica s-a dezlantuit deasupra arhipelaguluiBritanic, sudul Nor- vogiei §i norduluiRepublicii Fcderalc Germania. Rafalels do vint,care au depasit 200 km/ora insotite de roasiveea- dcri de zapada, au blocat sute de km dedrumuri, au smuls .-.llipii de telegraf ;siacoperiyuriie caselor, au izolat complet sate §1erase, caiizmd numeroase victime omenesti §iimense pagube materiale. O situafie asemanatoarea fost semnalata si in partea de nord-est aSiatelor Unite in special in sta- iele Maine,Rhode Island, New-York, Massachusetts, undevalurile imense iseate din Atlantic s-auasviriit cu toata furia asupra uscatului,distrugind mai multe stadium ce- lebre de petarmul Noii Anglii, faemd peste 100 victimepagube estimate la 055 000 000 dolari.

lata numai citeva din formele mai deosebite deniani- festare a vintului.

Pe la „pe§lera vinturilor“ a lui Eol la...satelitii meteorologie!Oceanul aerian nu sc afla niciodata in stare

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

de repaus; datorita diferen^elor de presiunecare se creeaza intre di- feiitele puncte de pesuprafata terestra, dar §i intre diferitestraturi ale atmosferei. Din aceasta cauza aerulse va deplasa continuu dintr-o regiunegeografica intr-alta, contri- buind mai mult saumai putin la modificarea aspectului vremii.Cunoa§terea legilor care genereaza asemenea mi§-cari, ofera posibilitatea de a anticipa directiasi viteza eirctila^iei atmosferice §i de a puteaprevedea aspectul vremii intr-o regiuneoarecare.

Miscarea continua a aerului datorita diferen|e!or de presiune, cauzate de incalzirea inegalaa suprafetei tercstre, poarta numele de vint.

Vintul este fenomenul ce se produce cel maides Iii' atmosfera. De la adierea abia sim|ita azefirului, ce se stre- coara culegind mireasmafiorilor dc cimp, de la racoritoa- rele brize demunte sau de mare fi pina la uraganele vio-lente, care smulg arborii seculari din radacini,scufunda vapoare sau arunca peste tarm apaoceanelor. este un drum lung, generat insa.intotdeauna, de aceleasi cauze.

Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii aufost impre- sionafi de acest fenomen, pe care,in naivitatea lor, 1-au atribuit ca apartinindunor forte supranaturale, pe care incercau sa lermblinzeasca prin sacrificii si rugaciuni. Ne-

B* putind explica cauzele ce provoaca apariflavintului, oamenii din antichitate il considera uca pe o fiinta nevazuta, staplnita si condusa deun zeu, care, atunci cind era su- parat pornea sasufie cu putere, pentru a distruge totul in caleasa.

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

Astfel, in mitologia greaca, zeul vinturilorera Eol, fiul lui Poseidon. Eol tinea ascunsevinturile intr-o pe?tera adinca din insule!e Eolice, a carei gura o astupa cu un fao- lovanurias. Dar, uneori, Eol uita sa inchida gurapesterii, iar vinturile ieseau din aseunzM-oarefi goneau libere pe suprafata parnintului.

Insa nu e mai putin adevarat ca grecii. poporde iscu- siti marinari si negufatori, isi Mcuserainca de pe atunci o imagine destul de apropiatade realitate asupra cauzelos §i consecintelorvinturilor. De pilda insusi legendarul Homer5care a trait in secolul al IX-lea i.e.n., descriecele patru vinturi ale Mediteranei : Boreas,vintul rece §i na- prasnic dinspre miazanoapte ;Notos, vintul de la miazazi, eald §i aducator deploaie ; Zefiros, vintul racoros dinspre apus si,in sfir?it, Euros, vintul dinspre rasarit prielnicpentru navigatie.

Mai tirziu, Hesiod din Beotia (c. sec, VIII—-sec.VII !.e.n.), in cartea sa „Munci si Zile“, spuneca : „iernile aspre din Grecia se datoreazavintului din nord, care coboara in rafale dinspreTracia“.

Observatii mai amanuntite asupra vinturilor leface in- teraeietorul scolii ioniene, Thales dinMilet (c. 624—546 t.c n ), < ini cm chiar un „caend i m teorologic“ de mare folos pentrunavigatori. Si tot cam in acela§i timp filosofulmaterialist al scolii ioniene Anaximene din Milet (c,585—525 i.e.n,) sustinea ca vinturile se producatunci cind : „aerul comprimat se pune in miscaredatorita unui fan puls". Marele filozof grecAristotel in lucrarea sa „Me- tcorologia" face uneleconsidera^ii si asupra mi§carii aeruluiatmosferic, pe care il considera ca fiind : ,.unfum enxa- nat de Paxniat. In regiunile nordiee

coledia crislal #■❖ 123

REST-;.TOSNICtil,EOL

Pamintui emana aer rece care se acumuleazatreptat si apoi porneste spre sud, dind nasterevinturilor de nord“. Vintul de sud, in schimb,spune a Aristotel, ca ar fi provocatde : ..rasuflarea fierbinle a Parnintului dinacele locuri calde“.Mai tirziu, macedoneanul Andronicos (see. 1 I.e.n.)a constiuit la.Atena un „turn al vinturilor". pe care a situat

^ coIec(ia cristai #> 9

o girueta. in forma de triton. Invirtindu-se,girueta indica cu un be|ir?or o figurina sau altadc pe froirU.nui turnuiui. Vintul de nord,Boreas, era repfezeni at printr-un batrin cabarba alba in haine dc culoare inchisa, in timpce vintul de apus, Zefiros, avea infatisarea unuitinar cu fiori ?i fructe in miini. Acest turn sepastreaza la Atena pina In ziieie noastra inafara de girueta, care s-a rupt demult.

Expedit'iile cunoscutilor navigatori aiantichitatii "5 Nearchos, Hippalus etc., careiesisera din orizontul devenit strirnt alMediteranei spre Oceanul Indian, se bazau pecunoasterea directiei vinturilor.

In Evul Mediu cuno§tin$e noi asupra vinturilorprovin din expeditiile navigatorilor, carerelateasa din calatoriile lor de peste maridespre miscarile aerului. Dar de multe oridescrierile ?i observable lor juste erauamestecate cu diferite superstifii, faptexplicabil pentru acele timpuri, bintuite daobscurantism si de misticism.

Cercetari asupra vintului se fac abia inccpindcu sfir- sitvb secolului al XV-lea §i inceputulsecolului al XVI-lea, odata cu largireaorizontului geografic, ca urmare a cala--toriilor facute de marii descoperitori aipaminturilor noi : Cristofor Colv/nih (c. 1451—1508)si Fernando Magellan (1480—1521), care au foiositdirectia < a aalizee’dr.

In 1688 astronomul engiez Edmund Haileyintocme:=te prima harta general-S a vinturilor,folosind In acest scop roza vinturilor pentrudeterrninarea direefiei §i ijatensitap* acestora.

In ceea ce priveste adevaratele cauze, caredau nastere vintului, ele nu au putut fidescoperite si cercetate declt dupa inventareaitermometrului si a barometrului. Dar, abia In1837 .cercetatorii au facut primele corelafiiintre centre le de .presiune atmosferica sitemperatura aerului. iar in 1857 meteorologulolandez Christophor Bays-Bnlkd (1017—1380) adescoperit legile ce genereaza miscarea celiana.

st’AKA lii Ai ( OUT

colecfia cristal ♦ ♦ 10

Tabelul 8(eontinnare)

A prccierca Mrieivintului

1 'ih:n rhtivVnHi'II

U-fort

Caracferisim observabile injs km/ord

0 calm fuimsl se riilicitvertical

0 — (l.o 0— 1

1 aproapelinistif turn at esto pnrfait

de vint: vintul nuaetioiieaza gi- rueta

0,6— 1,7 2— 6

2 pu|in vint Re simto vintul pefata: t'mnzHjpfopeac; acfio- neazagirueta

1,8— 3,3 7—12

3 vint slab franzele sicrengufele sint inpermaaeuta miscare;vintul face safiuturo un steag ujor

3,4— 5,2 13—18

4 vint potrivit ridica praf §i bucatide hir- tie: agitacrengile sulmri

5,3- 7,4 19—26

5 vint taricel copacii miciinfrnozi^i scbalansoaza; pe apcleinte- rioare seformeaza valu- rele

7,5— 9,8 27—35

6 destul dotare agita crengile maxi;

ssrme- le de telegrafsniera; difi-cultlifi in foiosireaumbre- lei

9,9—12,4 36—41

7 vint tare agita copaciiintrogi; so mamteaza.cu greu tmpo- trivavintului

12,5—15,2 45—51

8 vint puternic rupo crengute dincopaci; in general nuse poato ina- intacontra vintului

15,3—18,2 55—65

9 vijelie provoaca usoareavarii constnic^iilor(darima lior- nuri jideparteaza olane)

18,3—21,5 66—77

GradeBeaufort

Aprceterea tdrieivintului

Vitesa tHnhihti

Caracteristiei observable ■ mis km/ora

colecfia cristal ♦ ♦ 11

Tabelul 8(eontinnare)

10 viii-lie puter- vintul srmsige copaciidin radacini ?i provoacaava- rii considerabileconstruc- (iilor

21,0—25,1. 78—90

11 tempesta foarte rar iplilnila; !nso- tita de dictxngeripo scara mare

•25.,2 - 20,0 91—104

12 iiragan calamifcatc naturals, peste 29 peste' 104

Cercetarile intreprinse in urmatorii animijloacele de investigare a atmosferei din ce ince mai moderne au largit si mai mult sferacuno^tintelor in domeniul cauzelor care genereazacurentii aerieni.

Astazi, caracteristicre vintului sintcercetatc cu ajutorul racheteior §i alsatelitilor meteorologici pina in straturile to?mai inalte ale oceanului aerian, datoritaimportance! pe care o are in lantul de procese ?ifenomene eu rol determinant in dinamicaatmosferei.

Cum ia naftere vintul ?Daca temperatura si presiunea aerului ar avea

acelea.si valori pe suprafata Pemmtului, nu armai. exists depiasari ale aerului. Dartemperatura, nefiind o marime constanta,determina repartipa neuntfomia a presiuniiatmosferice, datorita apariliei pe suprafataParnintului a unor regiuni incalzite diferit.Intocmai cum un riu curge de la deal la vale, totastfel aerul se deplaseaza din regiunile cupresiune atmosferiea mai ridicata spre cele cupresiune mai seazuta ; asa se poate explica siformarea vintului.In urma deplasarii aerului, caldura si umezeala vor fi transferate dintr-un loe intr-altul, tot a§a cum in alte si-tuatii aerul mai reee ?i mai uscat va lua loculcelui maicald si mai united. Aceste schimburi de caidura

colecfia cristal ♦ ♦ 12

Tabelul 8(eontinnare)

§i de umezeala <*u o mare insemnatate incaraeterizarea global a a vremii si a cllmei. '

Anaiizuid o harta sinoptica de la nivelulsolului, se constata cu usurinta, ca intrediferite puncte de pe suprafata Pamintului existadiferen^e de presiune. Daca se con- siderapresiunea atmosferica standard la nivelul mariide 1015 mbar (aproximativ 760 mmHg) vor aparearegiuni in- tinse cu presiuni mai mari de 1 015mbar — anticicloni sau znaxime barometrice — §ialtele cu presiuni sub 1 015 mbar — cicloni sauminima barometrice.

Daca se urmareste repartitla presiuniiatmosferice intr-un anteiclon. se observa caaceasta scade radiar dinspre cintru spie j .

:»nfa 1 r;1 dou3puncte, c ik in milimetri sau mi b<tri se numgradient baric sau gradient de presiune. Gradientul bariceste intotueauna perpendicular pe izobare si esteoriental dinspre presiunea ridicata spre ceacoborita. Astfel, cu cit izobarele sint mai dese,cu atit gradientul va fi mai mare, mareindsalturi bruste ale presiunii cu cit distanta din-tre izobare va fi mai mare, gradientul baric vafi mai mic, iar scl ni’arile din cirnpulpresiunii vor fi mai Iente.

Intr-ur; ciclon presiunea aerului va scadeaspre central sau va crcste eatre exterior.Vinturile de pe glob nu sint altceva, deci, docit miscari ale aerului provocate de dife-’rentele tie presiune, care, dupa cum s-a vazut,sint determinate dc incalzirea inegala asuprafefei globului. Aerul se deplaseaza dinregiunile cu presiune mai inalta spre cele cupreshine mai joasa si cu cit gradient!! baricivor fi mai mari vint'.1 rile vor avea ointensitate mai mare in timp ce gradient:? baricimici vor genera vinturi mai slabe.

DacS. Pamintul n-ar avea o miscare de rotatiediurna, atunci vintul ar urma directiagradientului baric. Dar, dato- cita acesteimiscari, in scurgerea aerului intervine forta deabatere (Coriolis). Forta gradientului baric siforta Coriolis ajung repede in echilibru, iarvintul se va deplasa nu perpendicular pe izobare,cl treptat va avea o directie para- teia cu

colecfia cristal ♦ ♦ 13

Tabelul 8(eontinnare)

izobarele. Acest vint ideal, aflat in echilibrufata de cele doua forfe, poarta numele de vintgeostrofie, in cazul in care izobarele sint liniidrepte si paralele.

In cazul izobarelor curbs, care inchid©entreie de presiune atmosferiea ridicata saucoborita., se va tine seama in, plus si de fortaeentrifuga. Meteorologul olandez Buys- BaUoi a daturmatoarea relatie a vintului fa|;a de presiuneaatmosferiea in emisfera nordica : daca stam euspatele spre vint, presiunea joasa va fi lastinga, iar cea inaita la dreapta.

Aproape de suprafafa Parnintului, de regul.fi,pina la n Inaltime de 600—800 m exista si forfa defrecnre a aerukii de sol, care modifica directiavintului si eontracareaza partial forta Coriolis,Irapledidndu-l sa alba direc^ie paralela cuizobarele. Din aceasta cauza vintul va suflaoblic, de-a curmezisul izobarelor, sub un unghide 20—45°, in femctis de gradul de accidentare asuprafetei terenului. Totodata, viteza vintuluise va reduce in functie de frecarea de sol. Numaila mari inaitimi, acolo unde nu va mai actionainfluenta frecarii aerului de suprafata solului,vintul se va deplasa paralel cu izobarele.

In emisfera nordic', in cicloni, vintul suflain sens Invars mi.cdrii a celor do ceasornic siin sensul acelor unui ceas< nic intr-unanticiclon. In emisfera sudica, situatia esteexact inversa. Deci vinturile care actioneaza incadrul unuj •. cion formeaza o spirala orientataspre interior, in limp ce vinturile dintr-unanticiclon so dirijeaza dupa o spiraia orientataspre exterior. Ceea ce difera in miscareavintului In cele doua emisfere este numai sensul,fiindca intotdcauna vinturile de la suprafata voravea o spirala orientata spre centrul cielonului,deci aerul va avea o mss- care convergenta sprecentru si trebuie sa se ridice pentru a fiedminat, iar in anticicloni, unde vinturileurmcaza o spirala orientata in afara, miscareaaerului va fi divergent!.

Prin ce sc ciefiaefte vintul

colecfia cristal ♦ ♦ 14

Tabelul 8(eontinnare)

Elementele caracteristice ale vintului sintdirectia si viteza. Directia vintului se stabilestein raport de punctul cardinal dinspre care sufla,iar viteza indlca distant par- cursa de aer inunitatea de timp.

La statiile meteorologice pentru masurareadirectiei si vitezei vintului se folosejte giruetaWild (fig. 23), formata

& coleefla cristal # 13?

dintr-un ax metalic vertical (1). avind in portiunea infe- rioara oparte tubulara (2). pe care, prin intermediul unei buc§e metalice (3),sint fixate patru sau opt vergele metalice orizontale. care indica

punctelecardinale,nordul fiindnotat culiters N.

Deasupraaxuluimetalic seataseazapartea mobilaa giruetei —ampenajul(4). pe carese afla atitdispozitivulindicator aldirectiei(D), cit sicel pentrudeterminareavitezeivintului. (V,P).Dispozitivulindicator aldirectieieste formatdintr-un ax(D). care arela un capat osfera deplumb (5),iar lacelalalt unsistem dedoua plaeimetalice (6)Unite spreexterior.Dispozitivulse mainumeste sipana de vint.Dispozitivul indicator al

intensitatii este alcatuit dintr-o placa metalica (iP), care poate avea greutatea de 200 g la girueta obisnuiia sau 300 g la girueta cu placa

& coleefla cristal # 13?

grea. folosite la staliile meteorologice, unde vintul are intensitate foarte mare. Placa va oscila in f unctie de taria vintului in juru

colecfia cristai ;♦ ♦ 1'

lunui arc ele cerc (V), pe care sint dispu§i opt din(;i indica- tori aitariei vintului in scara Beaufort.

Pentru detenninarea vitezei vintului uneori sint folosite fianemome.trele. Cel mat des intrebuintat este anemometrul cu. cupe, (fig. 24),format dintr-un sistem de cupe (trei sau patru) fixate la capatul unuiax vertical, foarte mobil in jurul axei, prin intermediul unui sistem derulmen(i. Capatul opus al axului vertical se termina cu un surub farasfirsit, care angreneaza un sistem de roti(e din^ate, dintre care ultimain legatura cu un ac indicator. Sub influenta vintului, sistemul de cupese roteste, rotitele dinlate transmit miscarea de rotajie aculuiindicator, iar acesta determina numarul de metri parcursi de vint. Pecadranul partii

2 ❖colee^iacristal ♦

Fig. 24 AnemcmeU’ut cu cupeinregistratoare, acul mare va indica numarul demetri pi eur$i, iar cadrahele mici vor inregistra sutele, miile zecile domii do turatii.

Mai existfi inca o serie de anemometre (cu palete, ter- mice,magnetice etc.), care au diferite intrebuintari in practice.meteorologiea.

Pentru inregistrarea c-ontihua a vitezei vintului, in meteorologie seutiiizeazS aparate inregistratoare numite arsmagrafe, foarte variate caprincipii de construc^ie (anemograful cu contact electric, anemografulelectromagnetic, anemograful manometric etc).

Pentru masurarea vitezei vintului la mari inaitimi sa folosesc baloaneumplute cu hidrogen, a caror viteza as- censionalS o cunoastem $i pe care leobservam cu ajutorul teodolitului. Se va calcula apoi deriva orizontalS abalo- nului datorita vintului, iar pentru masuratori de precizie, balonulva fi dotat cu o tints, care reflects undele radar, putind fi urmarite inacest fel si pe timp noros.

Pentru analiza directiei si vitezei vintului intr-un interval mai marede timp (o luna, un an sau un §ir de ani), se construieste o schemanumita roza vinturilor. Directiile vinturilor sint insemnate pe cele 8 sau 16sectoare de bu- soifi, indicate prin Unii radiale ce pornesc din punctulcentral. Procentajul pentru perioada respectiva de timp, in care vintulsufla din aceste sectoare este indicat prin lun- gimea liniilor, iartaria vintului prin grosimea mai mare sau mai mica a sectorului.

In practica meteorologiea un rol deosebit de important il arestudierea directiei §i intensitatii vintului in atmosfera libera, adicSla inaitimi de peste 5—8 km, acolo unde influenta reliefului nu se mairesimte decit izolat §i intr-o foarte mica masura.

Din datele statistics s-a stabilit ca viteza vintului create treptat,in atmosfera inferioara ajungind la valori maxime intre 0 si 12 km (200—300 km/orS). Deasupra acestor alti- tudini, viteza vinturilor seintensifies din nou pina la aproximativ 20 km, unde prezinta un minim,pentru ca apoi dincolo de aceasta inaltime sa creasca din nou.

In privinta directiei vintului s-a constatat ca se roteste in inaltimetreptat spre dreapta. In straturile atmosferei de deasupra Europe! s-astabilit ca pina la 20 km inaltime directia predominant^ este dinsectoral vestic, pentru ca deasupra acestui nivel circulatia aerului sase dirijeze din- Bpre est.

In scopul masurarii earacteristicilor vintului, la scara global a, s-ainaugurat ele catre Qrganizatia Meteorologies Mondiala proiectul G.E.O.S.T.(Global Horizontal Sonding Technique ~ Sondaj tehnie global orizontal) care se reaM-zeaza cu ajutorul a 6 000 de baloane libere prevazute a evolua laniveluri fixe cuprinse intre 3 000 si 20 003 m inaltime. Dotate cuaparatura foarte complexa de musurare a parametriior amintiti mai sus,preeum §i cu k *arepentru transmiterea mesajelor receptionate de catre sta- fiile terestre sausatelrfi, baloanele constituie inca un pas spre descifrarea tainelor vastului oceanaerian.

Musotiii

Carae-eml neomogen al suprafetei terestre in care !n- tinderi mari

coleefia cristai 4- 3

do u.w.t alterneazfi cu cele acoperite de ape, ere aza in dislribiiliatemperaturii aerului importante contrast.' fie in cadrul unui anotimp,fie la trecerea de la un ano : ip la altul, ce i ; re£l< ctfi imp ’ itsi asupra disiri- . nil atm erice. Ca :sr contrast a i ( n:;;ter% la scara planetara, o puternica circulate so:-'a masclor de aer, mai ales in zonele subtropical©?i lu'pica’e. Ace.;.tia sint rmisonii, vinturi cu caracter pe- i care i§isehimba dLrectia dc la un anotimp la altulcu circa 120—180°.

In regiunile temperate, cu toate ca diferentele de tempera turn dintrecontinent §i ocean sint destul de mari, aeti- vitalea musonica este mai redusa,cauza coiistituind-o puternica dezvoltare a ciclonilor si anticiclonilormobili, care se formeaza de-a lungul fronturilor atrnosferice in acesteregiuni ale globului §i care produc puternice perturbari in circulatiaaerului.

Cele mai tipice vinturi musonice se dezvolta in bazinul nordic aloceanului Indian §i in sudul continentului asiatie, aproximativ in zonalimitata de paralelele 20° lat. N. si 15° lat. S, marginita la vest deAfrica §i la est de Australia. Musonii din aceasta zona au fost cunoscutiinca din anti- chitate, fiind folositi de pilda de navigatorul cretanNear- chos, inca in secolul IV i.e.n. in periplul sau pina pe |ar- murileIndiei. Dar cei care au folosit veacuri de-a rindul circulatia musonicaau fost arabii, de la care s-a pastrat chiar denumirea acestor vinturiperiodice (mausin in limba araba inseamna anotimp).

Mecanismul de formare a musonilor este relativ simplu. In semestruleald al anului (aprilie—octombrie), pe conti- nentul asiatic, puternicincalzit, ia nastere o zona depre- sionara care acopera o arie foarte intinsa intre Mongolia ?i Pakistan. In acelasi timp deasupra OceanuluiIndian, care se incalze^te mult mai incet, se formeaza centre barice depresiune atmosferiea relativ ridicata (anticiclonul Mauriciu).

Datorita diferentelor mari de presiune si temperatura intre continent§i ocean apar gradient barici oriental dinspre Oceanul Indian spre Asia,catre care converg masele de aer umed, dens §i racoros de deasupraoceanului. Astfel se formeaza musonul de vara (fig. 25). Intr-atit ele mareeste forta aeestui muson, incit atrage $i alizcul emis-

# colee|ia cristai $*14-3

ferei sudice, desfiintmd in timpul sezonului cald, boreal, calmulecuatorial.

Puternicele vinturi musonice ce se deplaseazS spre nord- est si nord, cuviteze ce uneori depagesc 40 m/s, anih::eaza si alizeui de nord-est dinemisfera nordica, schimbindu-i directia cu 180°. Influenza musonului seface resimt-ita in toata partea centrala §i nordica a Oceanului Indian,in Pakistan, India, Bangladesh, Birmania, peninsula Indochina §i vestulIndoneziei. Musonului indian i se alatura 9i cel din partea de sud-est aAsiei, extinzind astfel aria cireulatiei musonice si asupra par|iirasaritene a Indoneziei, Filipineior, sud- estului R. P. Chineze, pinain sudul Japoniei. In toate aceste regiuni vinturile musonice aduc ploideosebit ele abundente, care favorizeaza obfinerea a 2—3 recolte anual,fapt deosebit de important pentru aceasta zona a lumii unde traiescaproape 1 800 000 000 de oameni, adieu cca 2/5 din popuiatia globului.

In al'aia z;m<\or amintite circulatia muspnului oceanic mai prm'nta siin partea de nord-est a Asiei — in regiunea Marii Ohotsk — influentindnordul arhipelagului ;. | in lui i Sahalin si litoralul pacific alU.R.S.S.

Calve sl'irsitul lu.nii octombrie, brusc, circulatia muso- nicii i isehimba sensul, orientindu-se timp de 6 luni pe an (ud ombi ie-—aprilie) dinspre continent spre ocean, dind na§- lere musonului de iarna (fig.26). $i de asta data cauza care gene t i aza noua orientare a musonuluio constituie tot dife- r n(' le termi.ee si barice, care se creeazaintre continent §i ocean.

Fig. 25 Musonul de vara

1 ❖colccliacristal ❖

nord-est ul A’islraiiei, dar in aceste regiuni musonul da iarna nu mai este un vintuscat, deoarece traversind intrn- sul.Oceanului Indian sa incarca cu umezeala siaduce ploi bogate.

'In partea de nord-est a Asiei sa formeaza un muson da iarna intre dorsalarasariteana a anticiclonulta Siberian fi minima Aleutinelor din Pacificul de nord, acarui influenza se restate pe litoralul Exlremului Orient al U.E.S.3. si innordul arhipelagului japones.

Deasupra Asiei, din cauza racirii excesive a uscatului, se formeaza o vasta arie anticiclonica al carui centra se intinde din sudul lacului Baikal pina in estul R. P. Mongolia, de unde pornesc vinturi divergente spre minimele barometrice, ce iau nastere deasupra oceanului, care se raceste mult mai incet. Pe cit de umed si de bogat in precipitant este musonul de vara, pe atit de s&rac in umezeala este cel de iarna. Timp de 6 luni seceta domne§te in par|ile estice si sud-estice ale Asiei, unde abia daca se inregistreaza 5% din totalul cantitatilor de precipitatii medii anuale. Intensitatea musonului continental este la fel de mare ca §i a celui oceanic, sehimbind directia alizeelor si desfiintmd calmul ecuatorial. Influenza sa se face resimfita pina in Madagascar §i pe (armurile Mozambicului, prccum §i in

Fig. 28 Musonul ele iarna

colccjia cristal #❖ 143

Circulatia muso ilcS mai este prezenta si in alta zone pe suprafa$aParnintului, insa fara a avea nici pe departs amploarea celei din zonacontincntului asiatic. Astfel, in America de Nord in anotimpul eald sedezvoltS o circulate musonica Intre a; ’ lie anticiclonale din OceanulAtlantic si d . presiunea bark' 1 dm c ntnd Crundei, iar in timpul ierniivinturile divergence ce pornesc din regiunea anticiclonieS continental aspre est. sud-est si sud, determina raciri puternice ale vremii, careuneori se resimt pina in peninsulaFlorida pe tarmurile nordica alegolfului Mexic, com pro- ttoi tind rc^coltele do citrice.

In A^nerica de Sud in timpul verii se dezvolta in Columbia i^'i inregiunea Gran Chaco, doua rninime barometrice, spc^e care converg maseleda aer oceanic, determinindo abundc2n<;a a poilor in partea de nord-vest a continentului eud-ameri’ican si respectiv in sudul Braziliei §i in Uruguay,

In Africa circulatia musonica este mai semnificativa in timpul v^eriipe farmurile golfului Guineei, unde cad precipitatii b*>gate ca urmare apatrunderii aerului umed oceanic pe continent, atras de minimabarometrica, ce se creeazS in zona -de sud a Saharei. Da fapt musonulafrican nu este altceva ^lecit alizeul ernisferei sudice, ce seprelunge^ie la nord de ecuator. Fara a avea aceeasi intensitate, §i inAfrica AustralS*- ia nastere in timpul verii (decembrie — februarie)o circuits*musonica intre anticicloni! tropicali de pe Qeea- nul Indi an :,:i

depresiunea barica dii> podisul Kalahari. In timpul i crnii circulatiamusonica, in aceasta zona, este mult atcnuati* tocmni datorita minim eiasiatice ce deregieaza compli t.. circulatia aerului din sud-estulAfricei §i din par- tea ivnU'alfi a Oceanului Indian.

lVnti’u zonele temperate se poate vorbi de o influenta mummc'^ — maicu seama vara — in partea centrala §i vt'sli -1 fi continentuluieuropean, unde ca urmare a depla- s&rii -ipre nord a anticiclonuluiazoric se creeaza o circu- latie api°aPe permanenta intre ocean §icontinental incSl- zit, intr^rupta doar din cind in cind ele dezvoltareaunor cicloni rjciobili.

In conduzie circulatia musonica, prin caractcristicile si efectelesale impune pregnant in mai multe zone ale pp.o- bului (itideosebi inAsia de sud si de sud-est) un tip aparte de clim#t> evidentiat prinprezenta a doua sezoane — unul foarte pleios, vara, celalalt secetos,iarna — nurnit climat masonic-

Eel poate avea §i alte pre£erinte..,

1 #co!ec(iacrista!#

Datorita conditiilor locale favorabile se formeaza vinturi, care nusint influentate decit intr-o mica masura de ansamblul marilor sistemede circulatie ale aerului de lasuprafata PSmintului. Ele poarta numelede vinturi locale ?i inlportanta lor este deosebita 111 anumite regiunigeo- grafice.

Cele mai cunoscute dintre vinturile locale sint brizele; Am simtitdeseori pe litoral raeoarea placuta a vintului, ce sufla in cursuldiminetii dinspre mare, in timp ce noaptea, sehimb?ndu-si directia,bate dinspre uscat. Aceste vinturi locale, numite hrize de mare si de uscat,iau nastere ca urmare a diferentelor de presiune dintre cele doua supra-fete active limitrofe, generate de incalzirea diferita a uscatului §ia marii. In timpul zilei, litoralul se incalzeste mai puternic decitapa. In acest fel deasupra uscatului se formeaza o minima barometrica,in timp ce deasupra marii se formeaza un cimp de presiune atmosfericaceva mai ridicata si, cum e §i firesc, vintul va bate dinspre marespre uscat. In acelasi timp in straturile ceva mai inalte se va creiaun curent de cornpensatie, in sens contrar, dinspre uscat spre mare,care va inchide circuitul local al aerului din zona litoralului (fig.27 a)

In cursul noptii. uscatul racindu-se mai repede si marea mai lent,diferen^ele de presiune sint inversate. Din aceasta cauza se va creiala suprafata solului un gradient baric orientat dinspre uscat spremare, in timp ce in altitudine, curentul de cornpensatie se va dirijadinspre mare spre uscat. (fig. 27 b)

In general, zona nfectata dc brize nu se extinde 111 in- terioruluscatului mai mult de 20—25 km, iar pe verticala infhienteaza doarpaturile joase ale troposferei inferioare cuprinse intre 200 m £>imaximum 2 km.

Fig, 27a Briza de zi Fig. 27b Briza do noapte

2 #co!ec(iacrista!#

0 dezvoltare mai mare o au brizele in regiunile de li-toral din zona tropicala, ca urmare a insola|,iei cu multmai puternice, care creeaza contraste termiee .si bai'icefoarte mari intre uscat si mare.

Asi>miinft1oare prin al termini a diurna a sensului sintbri ele </<• vale $i de mu ale. ZiUa, cind versan^ii sint puter-nic incii Izi(i do razele solare, aerul so ridica spreinaitimi,I noil inlocuit cu aerul mai reee > mai dens care se depla-

1 .a dinspre fundul vailor ce ramtn mai reci. Vintulcare :,c tloplasoazii din avale spre amonte poarta numelede bri. a iii' vale (fig. 28). Ajungind spre virful muntelui,uneori aerul m.ai umed din vai, determina o cresterea dince in ce mai pronuntata a nebulozitatii si cam pe la oraprinzului, in timpul verii incep sa cada averse de ploaie.Dar aceste ploi sint cu totul locale §i au o durala scurtadupa care norii se risipesc si Soarele straluce-ste din noudeasupra crestelor inalte.

Noaptea, cind versantii se raeesc mai repede prin ra-diatia caldurii de la sol in aer, vintul se va deplasa depe eulmi spre vai, dind nastere brizei de munte (fig. 29). Ae-rul mai reee se a?terne pe fundul vailor aclinci si indepre- siunile intramontane, unde poate stntiona chiar zilein sir, mai ales in timpul iernii, determinind in acestelocuri temperaturi minime cu mult mai coborite decit pevirful muntelui.

Tot vinturi locale sint si vinturile descendente (eaidba- tice). De astadata aerul reee si dens se aCUmuleaza in timpul iernii pe platourilc inalte, de undese revarsa spre vaile §

fjjrFig. 28 Briza do

vale

3 #colectiacristal ♦

eimpiiP; Invecinate. sub forma unui vint rece a carui vi-texa este deosebit de mare.

Irn.nl din cele mai cunoseute vinturi catabatice este bora,can.- se form aza pe coasts Adri&ticei, in peninsula Istria,pi pe tarmul Marii Negre, laUoyorossiisk.

Efectele borei din nordul Adriatieei sint distrugatoare d-a rare, or.)<!\in-.t ele ivgulS de pe platcuiiic mai inalte dinnuFd-yestul Iugaslavieti, unde temperatura aerului esie Iuneori foarte seazuta (—20"C), ajunge intr-un interval semi ■timp j $temul marii unde temperatura este mill d rid - :0 C).1 : i umai in cit a minute race ai inal'mUcr face sa inaheteeras "ele valurilor, care, c: puninau-aa pe puntea vaselor leingreuneaza §i le ecu fun;’ii.

Mai pustietoare este insa bora din zona Novorossiisk-ului. SuHind cu o viteza de peste 40 m/s, dinspre eulmilenrad-aaaPca ale Caucaaului, se napusle^te ea un adevaratura:..;: n spre tarmul M:Iirii Negre, faeind ca in mai putindc un sfert de ova temperatura sa seada pina la —20°C.Puibcrva de apa smulsa de pe erestele valurilor se trans-form;; insiantaneu in gheata ce se depune pe vase, pe che-fairi a pe case. Ctteodata grosimea ghatii ajunge pina la 3ra jar furia vintului smulge stilpii de telegraf si scufundavass'le. Aceasta urgie dureaza uneori chiar trei zile in §ir,avmd o iracventa mai mare in lunile martie §i noiembrie.

rvumit mistral. Din regiunea Podisului Central,

iFig. 20 Bvira do munte -v

In. regiunea Provence, din sudul Franjei, se formeaza deseoriin timpul iernii $i al primaverii un vint distrugator,

#• colscfia cristai # 149

unde sa formeaza un maxim barometric local,aerul se revarsa in- tens pe culoarul Rhonuluipina in golful Lyon, unde ia nastere un minimbarometric local. Vintul astfel eanalizat are uncaracter violent, suflind cu 200 km/h,intreruplnd circulatia rutiera. rasturnii di

: cale feratadistrugind recoltele de citrice, masline §i vita de vie.

Pe banchizele Groenlandei §i Antarctideisufla de ass- menea puternice vinturi catabatieenumite stock, ce a'jung adeseori pina la undo daunastere la viscole ce du- uneori zile in §ir,cind viteza vintului d ■ §e§te 60 m/s.

In linuturile muntoase se fonmeaz& r.deseoriv', : .1 cal 1 care dilera ca intensitate. Celmai cunoseut dintre aceste vinturi este john-vdelvetian. (fig. 30). Daca in nordul Italiai (:impia Lombardiei) se instalee^a un maxim 'ba-rometric local, hr In Europa Central;! un minim,aerul mai <!< !>■; (' ' i1 ■ j'i\* fitnltrav\ .'.seaza Alpii §i coboara verliginos .spreI'ilvetia .si Tirol.

I i f ra de escalf dare a versantului sudie, datoritami$-■li ■ ■ .*•> n • nte, care due la r&cireaaerului si la con- «!<•!• :>i' a vaporilor deapa, vremea va fi inchisa si ploioasa, iar peculmile inalte ale Alpilor va ninge. Temperaturaaerului scade treptat (aproxhraliv cu 0,6°C lafiecare 100 ra), astfel ca de la temperaturilerelativ ridicata

(14—16°C), pe care aerul le avea in Cimpia Lombardiei, va.ajunge pe virfurile munjilor la valori destul de scazute (injur de —10°C).

Fig, SO Formarea fohnuM

#• colscfia cristai # 149

Dupa trecerea pe versantul opus, aerul in miscarea sadescendenta va deveni din ce in ce mai sarac in vapori de apa§i se va incalzi de astadata mult mai intens (cu 1°C la 100 m).Drept urmare, vintul, descendent, fohnul este nu numai un vintuscat, dar si deosebit de eald (temperatura aerului ajunge sprepoalele versanfilor la valori in jur de 25°C). Fohnul determinao schimbare brusca in aspectul vremii, faeind in aceias timp cade pe versanjii muntilor sa se porneasca puternice avalanse, sase formeze lorenp inspumati. iar zapada din podi.sul Elvepei sase topensc-3 In citeva zile. Ba uneori pomii chiar Incep sainmugureasea. Desi e de multe ori periculos, datoritaconsecinjelor sale §i a violentei cu care sufla — viteza sapoate ajunge si pina la 35 m/s — totusi numai datoritaexistenjjei aeestui vint eald vi|;a de vie poate create pevaile superioare ale KLiului ?i Rhonului la poalele muntilorinalyi, iar primava-.a so- seste in cantoanele elve^iene cudoua—trei saptamini mai devreme.

Dar §i mai intens decit fohnul elvefian eslc cliinovk'ul (sinuc)ce sufla in Mun^ii Stincosi (S.U.A.) si al carui n-me este luatde la un trib de amerindieni ce locuiesc in rcsi tineavex’santilor estici ai acestor munti. Modul sau de formare seaseamana cu al fohnului, suflind cu tarie ch pe versantul estical muntilor spre podisul Preeriilor si spre vaile afluentilorlui Missouri. Ziiele reci al. iernii sint bru.se intrerupte deun vai neobisnuit de caldura care i’.ve ca in scurta vremetemperatura aerului sa urce de la 15° la 25” f,i uneori chiarla 30 C, Zapada pur si sirnplu subli- meaza, adica trece directdin stare solida in stare de vapori si dispare vazind cuochii : copacii inmuguresc si in citeva zile mugurii se utnflasi plesnesc, apar frunzeic: si chiar florile, iar pe intinsulvail or si al dealurilor, nu de mult acoperite cu zapada, iarbacreate rapid. Toata aceasta dezlant-uire nefireasca a naturiipoate dura uneori 2—3 saptamini. Apoi totul reintra in normal$i adesea iarna revine in drepturile sale.Zonda, fohnul argentinian, ia nastere pe versanfii estici ai Anzilor Cordilieri suflind cu putere ca un vint deosebit

- colectia cristai #♦131

do cald spre depresiunile intramontane din vesiul Argen-I inei unde, intocmai ca pe vaile inalte din sudul Elvetiei, lacesa rodeasca vita de vie. Uneori efectul sau se resimfce pina spremarginile apusene ale pampasului, unde determina crefteri deosebite aletemperaturii aerului §i o vreme frumoasa, dar useata.

$i in alte regiuni ale globului, cum ar fi de pilda in de- preslunile Transcaucaziene, pe ram a muntoasa din nordul muntilor Altai .siPamir, in Australia de est §i in Nona Zee- lahda, se formeaza fohnurilocale, a earor important a este mai redusa comparativ cu a celordescri.se mai. inainte.

O alta categoric a vinturilor locale sint cele care iau nastere inregiunile marilor deserturi ale globului. Sint vinturi foarteputernice, a earor intensitate depa§e§te uneori 40 m/s transportingpina la mari departari nisipul fierbinte al d< \,-i rturilor. si sedovede.se distrugatoare mai cu se.ima pentru zonele limitrofepustiurilor, care se cxtind tot mai mult in (lamia regiuntlor fertile.Aceste consecinte n < • I; i;. 11 •. (• 11'. au gi ave rep reus j uniasupra a milioane de oam.'ui, cun. Ittuii' obiectul unui amplu programde cer- <•«•!;)ri, rare so efrclueaza sub egida O.N.U.

Unui din cele mai devastatoare vinturi ale deserturilor i' iteiimunul, care sufla cu o 6ecventfi deosebitS In pustiul Araljiei .si insudul Iranului, ridicind nori de praf si dez- laiHuind adevaratefurtuni de nisip. Sub furia sa aproape de neinvins, ead deseori pradaearavane intregi, ba uneori si oaze. Viteza cu care sufla acest vintnimicitor depa- se.ste uneori 150 km/h. Sub suflarea lui fierbinteaerul de- vine de nerespirat, praful ineaca animalele si oamenii sinumai in citeva minute dunele de nisip acopera tot ce in- tilnesc incale.

La fel de fierbinte este si suflarea Ichamsinulid, ce bin- tuie ininima dsfertului iibian. ajungind pina in valea Ni~ lului. Si tot inaceasta regiune, dar avind deobicei o direc- tie de ia sud-vest catrenord-est sufla habbdbul.

Deasupra Marocului, Algeriei si Tunisiei sufla siroco care poarta insadiferite denumiri de la un loc la altul : ma.roea.nii il numesc sahat,algerienii leste, iar tunisienii chili sau ghibbi.

Siroco ia nastere de obicei in partea postorioara a anti- ciclonuluiafrican format deasupra Saharei. Suflind cu o mren&itate deosebita (35—50 itifs) transports zile in §?rnlsipu; fierbinfce al Saharei pina po faa-mul MSrii Medile**rar>«. Uneori traverseaza chiar intreaga; Mediterana, p :> tind imenainori de'pulbere galbuie, foarte fina pina in sudul Spaniel %\ alItaliei.

Tot dinspre desertul Saharei, dar de astSdata cu o d.l- rectle nord-est spre sud-vest se indreapta spre tarmurile Sens r luiui un vintuscat si inabu; lt< r, n jmit harrm . tan. El e te atras de depresiuneabarica ce se < r sazS d as? . ra O&aanului Allan lie, si sufla zile infir deosebit de tars (30— 40 m/s), aduclnd praful §1 nisipal Sahareipina la tarrnul oceanului.

Dinspre desert irile Asiei Cc itrale Sovietice pornefte peneast“p;ate un vint u-scat si fie- bin to care usuca; totul iaj caleasa : suMop. i il. EI ajunge adesea pina in bszintfl mijlociu al Volgai §iDonului si in partea de sud a Uerai- nei. La suflarea sa arzatoare se

^ colccjia cristai # 153

ofilesc florile, frunzele co- paciior ingalbenesc ca in piina toamna,iar fructele din poxni se usuca. Da-;eori este inso$it de furtuni depraf, care Iniunead orizontui §i acopera in citeva zile semana turile§i fine tele.

La antipod, in continental Australian, sufla dinspre de- sorturilecentrals spre tarmurile sud-csiice cel mai fier- binte vint alpustiurilor : hoi-wind. Aerul transportat de a. o;-:t vint este incins caun cuptor fi nu de putine ori temperatura aerului ajunge pina .la 50c’Cla umbra, pfrjolind culturile si constituind o mare calarnitate pentruagricul- tura Australiei.

Folul vinturilor

Exista pe gl alati ri dc polii ge >tj fid sau magne- tici aiparnintului, inca o serie de „poli“ descoperiti de catre om, prin care acautat sa defineasca zonele cu cea mai mare intensitate a unui fenomensau a unui proces din na~I lira. Astfel se poaie vorbi de polul frigului, polul caldurii,polul precipitatiilor etc. Este de la sine Inteles ca exists fiun ,,pob: al vinturilor. El se afla pe al saselea continent; inAniarctida, in Tara Adeliei si a fost descoperit de explora- torulaustralian Douglas Maivson cind, format de impreju-i ni i a locuit, Intre 1911 ?i 1913, In acele locuri. In nu maiI'1 1111i de 340 de zile din cele 385 ale unui an, vintul sufla m« I"<ui o intensitate medie de 36 m/s, dar in multe din i za vintului aatins chiar 98 m/s, adica pes e !*I !t ! Nimic nu rezista unui asemeneauragan, care '"■i «> in tarie cei mai curnplijl cicloni tropicali!Drep*«• • \i .‘ -'rvesc stincile golase mtr-aiit de frtcate de vint,tn< it piii1 .slefuite de mina omului.

Iu • ' i>.;dit’ile ‘jiiiiriifice din Antarctica cercetatorii au f<ori pu?i in dificultate de furia vintului, De aceea

{i sa poarte o incalfaminte special! cu eram- i" m • < i. l.pentru a se infige in zapada inghe|atl ?i ha-11 i'i de vint. Avioanele expedijiilor sint bine ancorate <" ' ' itrainicc de otel, ce sa leaga de stilpi metalici.•r-on.struite sint dispuse pe pilonl de o|el si inalfate

I le la i uprafat i zSpezlf, pentru ca vintul sa spul-li i' u -j, -iii (: J; Vaubt.

1 1 • ;1 ' ' i '.i all" lociMi pe P mint unde viteza' 1 1 ■ ■ ; a tie. i,-) America de Nord,

': i 1 ■! ■ ; ele din Antare-l 1 ' I Canadei I 170— 80 m/s). In cicloniiI ' : di:i C.i i! ' ,- idin:.ud-»\slulSiatelorUnite1 ' ■ ale. \ lui can'G au d< pSfit unoori<■1 Vi' in cV din sud-e tul A k-i clvar §i 70 m/s.

In 11 'i■;Suvietic.1, In Muntii Caucaz, vintul canali- V■ 1 ‘paaulMuvhofa atinge uneori 60 m/s. Aceasta in-•"i! • i :■ at iniegVtrata cu un aparat special construit*' ■ 1 >iui M. I. Golfman care a calculat viteza de inal-l ' ■’■••■'i .!.i.,-hid special pus intr-un tub, in functie de

^ colccjia cristai # 153

• " "• viuiuiui. Axa de retire a aparatului coincide cu axal.i ibidi, iar cu cit invMiturile sint mai repezi, cu atit tn--I maisus licMdul sub influenza for^ei centrifuge. Dupa in dj.-mca la careajunge liehidul se poate determina vi~ 1a a vintului.

9 ♦ eoleefiacristai #

Ia fara noastra cea mai mare viteza a vintului s-a inre- f" ■ 1 laVirful Orau (2 507 m) in Muntii Euceg-i cea mai jnalii staticmeteorologies din fara §i una din cele mai iiTille din Europa. Acolovintul sufla zilnic, de cele mai nndio ori cu tarie, iar in timpuliernii aduna adesea trots:.' de f-apada inalte de 5—8 m. Viteza maximaatinsa de vint la aceasta statie meteorologies a fost de 60 m/s JSi lanoi in (arii,

Eol i$i are „emisam“ sal...In t^ra noastra, datorita pe dc o parte asezarii geogra- fice la zona

de intrepatrundere a influentelor climatice ale Europe! Central©, cucele din bazinul estic al Mediteranei §i ale Europei estice, iar pe dealta parte din cauza parti- cularitat'ilor orografice regionale,intilnim o gama deosebit de variata a vinturilor locale.

Crivuful este, poate, vintul cel mai specific datorita atit intinseisale arii de repartijie — Moldova, Ddbrogea, sudul .si estul Munteniei—, dar §i intensitatii deosebite cu care sufla. Frecventa criva|;uluieste mult mai mare in cursui iernii §i ia nastere datorita prelungiriispre sud- vest a dorsalei maximului barometric ruso-siberian, con-comitent cu formarea in bazinul estic al Marii Mediterane si in vestulMarii Negre a unor zone depresionare. In aceste conditii sinopticecrivaful se orienteaza pe direefia nord-est sud-vest suflind cu vitezece dep&jesc deseori 30—35 m/s, determinind cele mai cumplite viscoledin tara noastra.

In perioada calda a anului, dte?i frecventa sa este mult mai redusa,crivatul este un vint pagubitor, eald si uscat, care poate uneoricompromite culturile agricole din estul §i sud-estul tarii.

Austrul este vintul care sufla dinspre apus §i se formeaza datoritaexistentei in regiunea central-vestica a Pe- ninsulei Balcanice a unuimaxim barometric, iar in Cimpia Tisei si in Transilvania a unei zonedepresionare. Austrul isi lasa deobicei umezeala adusa dinspreMediterana in regiunea Muntilor Dinarici §i ajunge la noi —■ prinCrigana. Banat si Oltenia — ca un vint eald si foarte uscat, aduca- torde seceta, fapt pentru care in popor mai poarta numele §ide ,.sarSbil&“. In timpul iernii, austrul este un vint rece, educatorde g’eruri mari si lipsit de asemenea de precipitatii.

Nemerul sau nemirul sufla in sud-estul Transilvaniei. fiind specificmai ales pentru despresiunea Brasovului. Poate fi considera! ca oeontmuare a crivatului, care se strecoara prin trecatorile CarpafilorOrientali, aducind in regiunile de la poalele muntilor viscoleputernice, suflind cu viteze ce depasesc adesea 20—25 m/s.

In sudul Munteniei, in timpul verii, sufla din cind in i mil dinspresud-vest un vint umed si calduk baUaretul. Ai r o arie mai restrinsa deinfluenza, dar este prielnie agri- eullurii deoarece aduce ploi destulde bogate in principalul t> i inaf al tarii.

Vintul negru pe care localnicii 11 mai numesc „traista /:nal;'r sau„caraielur! (vint negru) bintuie de obicei in I '• limgea de sud, fiinduscat si fierbinte, distrugind semana- luriK'. Uneori influenza sa seface resim$it& si in Baragan.

Vintul mare este cel mai cunoscut fohn romanesc. Exact i ,i fohnulelvetian ia nastere tot datorita diferentei de prelum ■ do o parte side alta a unui lant munte. Vintul mare kil>' dinspre culmile MuntilorFiigaras spre depresiunea

coleefia crista! #- 155

< iHi'lui din Transilvania catre sfirfitul iernii. Vint descendant,uscat si cald tope$te repede zapezile de la poalele !•’,ifir;<ilor. dn* nu de put.ine ori influenta sa se face re- pin.i in podi:,;ulTirnavelor.

('in iii i, :! i i nl ■ HI confirmat caracterul de fohn ; I ■ ■ •<•/. vi'ii J' d.til, do miens, care sufla in partea demi'I ■ ' ,i I.nu (ill lungul defileului Dunarir de la Ca- t i i )ra\H'ei). Co§ava se formeaza datorita exis- I< nt<-i in fcj-'junea tariinoastre a unui maxim barometric, in in lugoslavia a unei zonedepresionare. Direct ia domi- n.ml.i a vintului este de la sud-est catrenord-vest §i mai iar de la est catre vest, iar viteza sa poate depasi30 m/s. L'osava este un vint cald si uscat, care topeste in citeva zile■■.ipada :ji mentine nopti la rind temperaturi minirne mult mairidicate declt in alte regiuni ale tarii.

In zonele montane sint cu noscute o serie ele vinturi locale cum arfi de pilda oradeanul, din partea vestica a muntilor Apuseni, jdgarasulcare sufla dinspre vest, in zona rnasivelor Bucegi §i Ciuca§, ardeleanulde pe versan- tul apusean al Carpatilor Orientali, sadeanul care batedinspre apus in Tara Oltutai si altele.

ieVintul, asocial; cu alte element© (ploaia, ninsoarea), determina

fenomene meteorologice mai complexe (viscolul, furtuna etc), cu un rolla fel de important in aspectul vremii. Asemenea fenomene vor fiprezentate in capitolul urniator.ATMOSFERA —IT,:,iSa?£N §1 INAMIC AL OMULUI

Bagcios, tailun, sau... uraganDa fapt, nu este decit unul §i acelasi fenomen, carta'se manifesta

cel mai frecvent in zona tropicala a Pamintu- lui §i care aiecteazaintiiise regiuni din Asia de sud §i. da sud-est, din Australia, dinzona Golfului Mexic si a Miarii Caraibilor. Mai poarta denumirea pi decicloni tropicjali.

Inca din 1493, Cristofor Columb, fiind surprins de -an asemeneaciclon in vestul arhipelagului Azore, i-a descris ji efectele saledistru t< >. 1 le an 1s-au produs mereu, dar oamenii, numai de relativ pu$inS vreme auinceput sa le prevada, odata cu periection£\rea aparaturii si asistemelor de prognoza, rcusind in par to.. £,a diminueze efectele lordevascatoare.

Pentru a le putea diferentia Ii s-au dat chiar §i ntjnie proprii.Astfel, in 1858, in golful Bengal uraganul „Ida“ s~a deplasat peanumite intervale cu o viteza de 113 m/s (!), fiind insofit deprecipitatii foarte bogate care au provocat mari inundatii. In 1963,„Flora“ a bintuit aproape o sSgjtS- mina deasupra Golfului Mexic, iarun an mai tirziu ,,,Cl-eo“ a provocat numeroase distrugeri §i vietime

coleefia crista! #- 155

omene^ti ia arhi pelagul Antiielor Mici.In luna mai 1953, taifunul „Judy“ a facut mari rav^gii in Marea

Chinei de Sud si in Taiwan. tot in acel a? , a „Esiher“ a produsnumeroase pagube in mai multa morale din Pacific.

# colecjia cristal #, 157

Intre 23 septembrie §i 11 octombrie 1966, ciclo niil „Ines“traversxnd zona cuprinsa Intre insulele Capppui Verde §i Mexic a ramasca o trista amintire In memcjrla locuitorilor din insulele Guadelupa,Cuba, Haiti §i Bahamas. In noaptea de 12 spre 13 noiembrie 1970cielonul esare a devastat teritoriul statului Bangladesh a fostprobabil eel mai violent din cele ce s-au manifestat vreodata. Un valdo apa inalt ele 5—9 m permit din ocean a fost antrenat de suflareadeslan|iiita a vintului cu o viteza de 120' km/h isurprinzind popula^iadin zona deltei Gangelui si faeind 1 000 000 de vietime, iar altemilioane de oameni ramlnind fara adapost.

In iulie 1872 numeroase state ele pe eoasta de est a Sta- lolorUnite au fost puternic afectate de uragamil „Agnes“ care a provocatpagube de sute de milioane de dolari §i numeroase vietime omene§ti.Datorita vintului care a atins peste 180 km/h si a ploilor toren|ia!eau fost distru.se pe nvai distante liniile tekfonice, iar ai caileferate«U fost inundate.

I’atemicul cielon care a devastat in noiembrie 1977 oi-i Coromandeldin estul Indiei a disiros pe sute de mii <lc i recoltele de orez,trestle de zabiir si tutuii cauzind moavtca a peste 10 000 de oameni.

! ! 979 doua cunj '^'.c h.irieane„DavicT“§ia ilelor M iri si a statelor

l’l( A1 1 ’■ ; i:i 1 c, ■ 'i d:n i;lS.U.A. faeindI ' U I ' I i • v i " I i ! 11 i , , ! i : • ! i.'rodiu-Iad pagube de peste 1 000 000 000 dedolari.

I: '• lU'It iau ma/oro, in majoailatea cciairilor, deasupra ©» 1 :

W, uragaiw le sint imofrte de puternice ploi toren-fiiile /,nual,- numai in zona oceanului Ail antic iau nastere rm ruinde12—14 uragane, iar in sud-estul Asiei aproxi- maiiv 20 taifunuri.Diametru! acestor cicloni poate varia Intro 100 — 1 000 km.

In prevenirea aparitiei acestor dezlanfuiri cumplite ale naturii, unrol deosebit il au satelitii meteorologici, care prin inforrnatiiletransinise asupra evolutiei sistemelor noroase §i a alter parametrimeteorologici, sint de un real foies specially tilor in prognozavremii, care pot aprecia amploarea, direcfia de deplasare si forta dedistrugere a ciclonilor tropical!.

Poate plena... cu nud dc cocos si... cu breast® ?Uragamil „ Gazelle® ireoind in 1954 pe deasupra Insulei Haiti a

ridicat in aer fragment© de tulpini de bambus, co- chilii degasteropode si nuci de cocos, Aecste® au strabatut 1 500 km in treizile, poposind... din aer in statul Carolina de Nord din Statele Unite,unde dupa cum §tim bambusul §i cocotierul nu sint raspindifi.

Intr-un ora^el francez, situat pe malui AUan’acului. in timpul uneiputernice furtuni, odata cu ploaia au carat *?io nrultime de pe§ti§ori. Alteon au fost semnalate ploi cu broafte,moluste §i diversi viermisari de apa. fn luna apri- lie 1079 deasupraora§ului Tbilisi (U.R.S.S.), timp de doua zile a cazut o ploaie deculoare bran roseata, ca urmare a prafului antrenat dm de§erturile dinIran.

coIecfia cristai #,♦ 159

Cum se explica toate aceste fenomene. Ele se datoresc formarii unorcicloni locali, de dimensiuni reduse, care an- treneaza de pe suprafatasolului praful sau nisipul, ba chiar §i bucati de plante sau miciviefuitoare. Aces cea sint purtate de vint la mari inaitimi, iar apoi,pe masura ce vintul slabe$ie ca intensitate, ele cad pe pamint, dind»a§- tere unor fenomene mai putin obisnuile. Astfel, in uncle zone dinSpania, sudul Italiei §i Franfei sint bine cunoscute ploilede ..singe1'*, de fapt fiind vorba de apa de ploaie, care confine opulbere portocalie roseata de la suprafata solului bogata in oxizi defier.

Ploi ciudate mai pot proven! din suspensiile unor plantemicroscopice monocelulare, numite si ..basicute de zapada". Sporiiplantei, adu§i de vint, incolfesc repede in zapada §i in citeva ore seinmuitesc foarte mult. Algele, avind culoarea ro§ie o imprima sizapezii. Smulse apoi de yfnt de pe suprafafa zapezii ele pluiesc in aersi dupa un timp cad in alte regiuni, odata cu ploaia.

De fapt „mana cereasca“ nu este all ceva decit efeetul deplasariiunei furtuni cu vlrtejuri ele aer pe deasupra unor ogoare cultivate cugriu. sau orez, de unde spicele sau boabele sint absorbite §itransportate la mari distance dind ,na§tere acestui fenomen.

Miliarde de steliife...'

S-a aratat mai inainte ca anumiti nori con Jin in alcatui- rea lorcristale de gheata. Cind in acesti nori se atinge sta- rea desuprasaturafle favorabila formarii precipitatiilor, eristalele degheata. strabat straturile ele aer cu o temperatura mai mica de 0°Ccaptind In jurul lor picaturi de apa si chiar vapori ele apa, care lemaresc astfel greu'tatea. Dm' aceasta cauza. ele in cep sa cad! §iunindu-se cu alte cristale, formeaza fulgul sau stelufa de zapada. Fulgiiele zapada, pe care cu totii ii admiram pentru frumoasele forme goometrice pe care le prezinta, constituie una din starile solide, sub careapa circuit in atmosfera. Deobicei fulgii de zapadS au formahexagonal!, deoarece apa cristalizeaza sub forma unor hexagoane, daruneori au §i aspectul unor loastona.se, triunghiuri etc. {fig. 31).Uneori ei pot ajunge chiar la dimensiuni de citiva centimetri mai alescind aerul din apropierea suprafetei pamintului are o temperatura mairidicata de 0°C, ceea ce da posibilitate fulgilor sa se* un1 t.scaintre ei. In functie de cantitatea de fulgi de zapada cazuta dar §i demarimea lor se formeaza stratul de : it [Mda.

Cunoastem importanta zapezii. Ea protejeaza de inghet cuUurile detoamn! in iernile prea geroase, deoarece zapada est n a conducatoare decaidura. Cu ajutorul zapezii .se mentiin' de :<• eni«'nea echilibrulapei in natura, prin to- pire ;ilin 1;■ 1 1 1ind cu apa lacurile, mtirile§i straturile super- liciale ale Pamintului, In tara noastra, stratulde zapada variaz;; atit in functie de relief, cit si de latitudineageo- C.r;i I'i.ii, a\ ind in medie grosimi mai mari in zona de munte,in i ' . ■.■'inures si Moldova (40—100 cm) in timp ce pe lito-i 11 :.i in sudul Banatului atinge in medie numai citiva cm.

nitele in aldtudine si latitudine a precipitatiilor sub forma dezapada, nu se suprapun cu limita de mentinere a . iratului de zapada pesol (limita zapezilor perene).

coIecfia cristai #,♦ 159

Do obicei zapada este necunoseut! ca precipitate in zona cuprinsaintre paralele 30° lat. N. §i S. Dar si dincolo de aceste limita zapadaspare ca un fenomen mai putin obisnuit. De pilda in sudul Spaniei si alItaliei, in insulele Baleare, in Sicilia, Pcloponez si Creta ninsorilesint o ruritate. In sehimb in cazuri cu totul exceptionale, poate ningesi in plina zonfi tropical!. Astfel la 6 februarie 1906 ninsoareacazuta in oaza El-Golea din Sahara a format un s .rat de zapada de 5—6cm. O ninsoare abundenta a cazut intre 9—11 ianuarie 1920 la lerusalimform ind un strat de zapada, de 1 m !

In emisfera sudica in capatul de sud al Africii la Cape- Town ninsorile sint foarte rare, in sehimb in timpul iernii

coleefia cristal #♦ 181

6 ♦coleefiacristal ♦

Muntele Tablei din opropierea orasului estecomplot aco- i«-cit da zapada. La Sidney (33°52’latitudine r.udk-j), in Australia, ninsorile sintfreevente Xara insa sa £ia prea abundente.

Cu eit ne apropiem de cei doi poli, cu atitdura la In i! r> a stratului de zapada create.Dineolo de cereui puiai,:, I iutul de zapada se mentine pina la -6 luni.

In unii ani ninsorile sint deosebit deabmideme cl atari i;i unor conditii metcorologicecare favorizeara prod jre- nvi acestorprecipitatii solide. Astfel, in ziiele tie 15—ISin irtie 1900, in Moldova si Muntenia s-au formattro ew nni mari de 2 m, iar ninsoarea cazuia la11—12 deeera- l.rie 1821 in Cimpia Baraganului siDobrogea a depus un : ir: I, da peste 1,5 mgrosime. Insa nici ana dintre ninsorile .-.i-mnalate in trecut in tara neastra nu a depasit-epe cea dr !,•). inceputul Itmii februarie 1934,cind stratul de zapada free*mtenia,D>broj ea§i I

foldova 2 in,j ,r troiene! i( le ^ i >1 i .ij ns plafi la 4 sieidsr (i m ! 1 'in' i ,1 It.. i ,i id :u : t's co•• t.»i : apacia nu mai e:;te roln.sil.oarepcnlru ot i ; din con I,'i, ca poate provoea un-111: :n:'se pagube. Asll'd, p» J > n ■; >irturbarile prod use ’in t iiv,.ilatic §i in ap.-ovizionui eu lu.aJK. ; 51 or, mai poate de- 1'i.iiiua prin topirca sa mari inaivi i.ii, iar inzona de i, i m 11da nastere avalanselor.

I in Ire cele mai tirzii ninsori din taranoastra c-ic de i. mu.J.at ?i ce:; din .14 mai1830, cSzutft in estul i’n r :i> Vi i r;i Innordul MoIdeveL Tot printre fenorrscnel.? dec. r ptie se inscrie si ninsoarea timpurie care acarat in■ iritatearegiunilor tarii in ziiele de 2 si 3noienib: :■ 19§§ In Cimpia Romans ;;i Moldovaninsoarea a fost insotiti de puterniceintensifieari ale vintului care au viscolitzapada c a In toiul... iernii.

Cit cintaresc 19 000 fulgi dc zapada ?

Peni.ru a pune in eehilibru o balanta. care aravea pe un taler o greutate de un gram, ar f iaecesar ca pe a . i- .latt l.nler sa a=ezam

6 ♦coleefiacristal ♦

aproximativ... 10 00® de fulgi de ; ..ip. dii*I'otufa, atunci cind se depun intr-un strat grossi dens f al

6 ♦coleefiacristal ♦

de zapada cintareste aproximativ 05 kg, iar 1 m3

do gfl- pada presata este mai greu de peste 6ori ! Daca incerdini sa facem bulgari de zapada,

observam ca nu orice fel do zapada se poate presa.Exista o zapada afinata, „u§oaru". . din care nu

se formeaza bulgari, dar exista §i o astfel dfl |zapada. mai densa, cu o ,.greutate“ mai mare, care

se poato | presa cu multa u$ur.infa. Diferentadintre aceste doua fo« luri de zapada consta indensitatea lor : prima are o den ■ sitate foarte

mica (0,04—0,1 gr/cm3) in timp ce a doua an-densitatea normala sau chiar mai mare, putlnd

ajunge la 9,6—0,7 gr/cm3. jlZapada normala are o densitate de 5 ori mai

mica decH a apei. Pentru a obtine echivalentulin apa al cantitati i dcjzSpada cazuta, trebuiesa o topim §i apoi, cantitatea do apa rezultatao masuram in cm5'. Cu cit zapada este mai densa,cu atit rezulta o cantitate mai mare de apa. Zapada cazuta pe o vreme geroasa are o densitatemai midi, fiind foarte afinata.

Masurarea densitatii zapezii are §i un aspectpractic do- ■jsebit, mai ales pentru agricultura,oferind posibilitatoa rde a se calcula rezerva de

apa a solului §i de a face prog- j nozereferitoare la eventualele inundatii.

Uriasele fabrici de glieafa

Astfel se mai pot numi zonele de pe glob, caredatorita • anumitor conditii climatice isi potpastra de la an ,1a an I uriase cantita|;i dezapada §i gheata. Principala conditio I pentru ase produce acumularea de zapada este ca, iarna, Icantitatea de zapada cazuta, sa depaseascacantitatea de I zapada topita si evaporata pe timpde vara. Aceasta con- j ditie se realizeaza cindtemperatura medie anuala a aeru- lui nu depasesteun anumit prag (0°C), care ar putea deter- i minatopirea stratului de zapada. Datorita topirii siinghe- I tarii repetate la suprafata a stratuluide zapada, acesta se transforma in gheata.

In zonele montane, la mari altitudini undetemperatura | medie anuala este sub 0°C si cad

5 | - Meteorologie.fsrra formula

precipitatii faogate sub forma de zapada aproapein tot timpul anului, sint xntru- nite conditiile

formarii unui strat de zapada sau gheafa, iM III la nivelul marii (tabelul 9) : ’

TaiJtrfiil 9

u iirillHMiA MK1HK A ZAPBZILOB VESM(:Ei \ liJNC'l’lK UK K.VITiTiHNK (tn m)

hiititiulint a <: /r Hi iiarMed Emit feta suiiea

...

0°- 10°4 GOO 5 600

in" 20° ■1 GOO 6 GOO20"-80° 5 ;ioo 6 1U0J’.U0' 40° 4 800 3 000-10’ 50° 8 000 1 50060°—60° 2 050 80000°- 70° 1 too 0

. i. acumuleaza de la an la an ?i ncrnaiputindu-se topi i ■ 11 ■; iv.u zapezile permanent^ ■ (pe-rene).

It.u nu in to|;i muntii. limita zapezilor ve§nice sega- .. i, |a aceeasi altitudine. Ea oacileaza in functie

de o serie . i, Inetori : latitudinea la care se aflamasivul muntos, a la maselor de aer sub a earor influents

se afla, ex- •a pantelor fata do razele Soarelui etc.Altitudimle nai mari pina undo se rneniln zapezile

pennanente ,, , ;(*sc cum e §i firesc in dreptulttupicelor. deoarece

i, 11 m aceste locuri este cald si uscat, iarcantitatik- de i! > i tat ii sint mult mai reduse

comparativ cu zona ecua- In sehimb in zonele polareaceeasi limita cobpara

i dezapadaformeazaomasafoartegroa.Devada ;1m3H i ll I111 nII Iill1 1

6 ♦coleefiacristal ♦

70-80° 650

/‘.burlnd cu avionul dco supra. muntilorHinicilciys, An® ,1m, Cordilieri sau Alpilor

putem zari mari pete albe, care i , nit altceva

declt zapezile ce nu se topesc niciodata. Subpresiunea ce o exereita straturile superioare ale

I' ii so formeaza, cu timpul, gheata compaetacristalina,

.i ...I nastere ghelarilor. Dupa locul unde se formeaza.ghe- i ■ i i pot fi de doulieiuri : de mlotd (in Antarctida, Green- Alaska, Spitsbergen, insulele din nordul Canadei i * ) ,:i de vale

I"I I M 1(1,1.

164 ■#coleefiacristal #

.Glaciatia actuals ocupa aproape 18 000 000 km2

din suprafata totala a useatului, adicaaproximativ 10,5%.

Cei mai mare „ghetar“ natural este chiareontinenti.il Antarctida, care se intinde pe osuprafata de 13 767 000 kma din care 13 530 000 km2

sint acoperiti cu gheata. Caiota groenlandezaocupa o suprafata de 1 726 100 km2 din suprafatacelei mai mari insule a Parnintului (2 175 800tan2).

Pe continental european, relieful „maipastreaza“ o suprafata de 118 000 km2 de gheata, pacel asiatic 132 175 km2, In America de Nord 235 000km2, in America de Sud 25 000 km2, iar in Africanumai 20 km2.

Ghetarii de vale, spre deosebire de caloteleglaeiare, se deplaseaza foarte incet, alunecindci|iva ceniimetri pe an de-a lungul vailor, incare se formeaza.

In 'Buropa, ghetarul cel mai cunoscut esteAletsch din Alpii elvetieni care are o lungime de24 km. Ghetarul Mer de Giace din Alpii francezi,din apropierea cunoscutei locality a sporturilorde iarna Chamonix, atinge 12,1 km. Dar cel mai mareghe|,ar european, Vatna Jokull, se afla in Islanda?i are o lungime de 142 km, ocupind o suprafata de8 547 km2, iar grosimea ghetii masoara intre 680 §i1 000 m.

In Asia, ghetarul Fedcenko din Pamir se afla laceamai mare inaltime (5 240 in), dar ca suprafata(997 km2) fi ca lungime {77 km) ocupa locul 2 dupaghetarul Siahen din muntii Karakorum, care are osuprafata de 1 150 km2 §i o lungime de 85 km. Altighetari din continental asiatic destul decunoscuti mai sint Inilcek (muntii Tianjan), Bal-toro §i Batura (muntii Karakorum) etc.

Continental nord-american gazduie^te deasemenea o serie de ghetari insernnati, Astfelfaeind abstractie de caiota groenlandeza cel maimare ghe$ar este Malaspina din Alaska cu osuprafata de 3 840 km- §i o lungime de 42 km,1 Totin Alaska mai este de mentionat ghetarul Muldrow,cu o suprafata de 1 900 km2, dar cu o lungime maimare deeit a primului (72 km), Pe linga acestia

mai putem aminti ghetarii Nishkvalley, Sushitna 51Waddington.

In America de Sud cel mai mare ghefarAbraspungo, se afla in Ecuador cu o lungime de 45km, urmat de Rio de Plombo din vestul Argentine!.

91 in Africa, continentul cel mai calduros,putem fntStai ghetari. Dar acestia se gasescdineolo de 5 000 m altitudine.

I mai mare este BrygaLsky din masivulKilimandjaro, la ti!'.()() in inaltime, avind olungime da 2,5 fan. Ghetari mai i.n i ca extinderese afla pe crestele Muntilor Kenya fi lauvonzori.

In Australia cel mai mare ghefar se afla minsula Taste nia — Tasman — ce ocupa o suprafatade 138 km2 fi

29 km lungime. In Noua ZeeSandS, ghetarul Franzl< : i'li are o lungime de 21 km. In a fararjhetarilor men- |i !i.11i mai exists numeroasezone de pe suprafata pamin-1 1111i in care ghetarii ocupa un loe important.Astfel. in Knropa se mai m til nose ghetari inAlpii Scandinaviei, in■i: i i. in Urali, in insula Spitsbergen, In Asia,In mnf'tii ('. ••.az, Ala-Tan, Kuenlun etc.

Nil c:,fe mere a „a!ba ca z!4par!a“.«p, • ; niin.ear, err ] de formare

:i nir. oi’ii. ie'en u re-.- il si at.seuiau uneiforte divine I'.,"!ul c.i un ori ■ . ri.l i auavea cviler.-, a aiba, stiuta de Ina'a h:.rnea.

1’. •' de de 18 februarie 19 '.9. In primele oreale dimi- t, p. l-i Dorohol a cazut o zapadagalbona. Din analiza chi- iii:i i sa constatat caapa provenitS e’en topirea zapezl i uline opulbere de culoare brun-galbuia. transport at& cui : vintului toemai din 1 desertice lin sud-ves-Itil Asiei si din nordul AMcei. Un asemeneafenomen s-a in ii repetat in tara noastra si iniarna anului 1958.

Sait cazuri cind culoarea zapezii este rosie sauporto- calia, daca coniine micro-organisme sauoxizi de fier, care, dii] ,i cum am vazut, potschimba §i culoarea pioiL Ase- mcnea fenomene se

pelree frecv; nt in R. P. Chmeza, in p irlca desud-vest a Asiei (in Iran si Liben), precum ji inl-itrile bazinului mediteranean.

ViscolulDe multe ori in timpul iernii am sanpi am p.: e

to.uS taria vintului, care, stimit, deod t&, ibenft ipras- lie ninsoarea, arunamdu-ne zapada ialate xacmdu-ne, sa nu mai vedem nici la ei|ivapasi. Nu mai distingem ca- scle, copacii sidrumul. Zapada este antrenata, pulverizatfl §idepusa in jurul primului obstacol intilnit.Aceasta ma-nifestare a naturil poarta numele de viscol.

Asupra viscolului s-au facut obserVa^ii incadin celo mai vechi timpuri. Prin neajunsurile pecare le provoacil a re^inut mereu aten^iaoamenilor. Gasim insemnari in cro- nici orivechile carti. Astfel in „Cronicile Romane“, M.Ko- galniceanu il citeaza pe I. Neculce, carepomene?te de un viscol care s-a abatut la 13octombrie 1740 asupra Moldo- vei. In „Gazeta deMoldavia" nr. 2, din 12 ianuarie 1850, seaminteste despre viscolul din acea vreme care aimpiedicat curierul de Bucuresti sa ajunga laIasi, in timpul obijnuit, trebuind sa parcurgadistanja in mai mult de 9 zile.

Si in secolul nostra sint de men^ionat citevaviscole pentru durata si intensitatea lor. Astfelintre 15—16 martie 1900 ninsoarea cazuta inMoldova §i Muntenia a fost vis- colita, formindu-se troiene de 2—3 m. La 4 februarie 1932., insudul Moldovei, zapada viscolita a depus un stratde 2 m. In 1952 in zilele de 7—9 martie in timpulviscolului care s-a abatut asupra sud-estuluitarii viteza vintului a atins 7—9 grade Beaufort.Rafala maxima la Bucuresti a fost de 141 km/h. Intimpul viscolului din 1—4 februarie 1954 vitezavintului a atins 125 km/h, iar la Bucuresti 97km/h. S-au format mari troiene care au blocatcirculatia, iar apro- vizionarea multor localitatia fost intrerupta. Transportu-. rile sitelecomunicatiile au avut de suferit, iar

cursurile §colare §i universitare suspendate. Darcea mai mare viteza a vintului s-a produs inMoldova in timpul viscolului din 4—7 ianuarie1966, cind in Moldova rafalele de vint au atinsaproape 200 km/h. Si in zilele de 11—12 martie1973 s-a produs un viscol destul de putemie, maiales pentru o asemenea perioada a anului, ce s-amanifestat cu deosebit ■e in sudul ^;i estul|;arii.

Viscolul se produce datorita actiuniieoncomitente a doua centre barice, ce ac^ioneazain timpul iernii in sud- es tul Europei : dorsalaanticiclonului ruso-siberian ce an- treneaza aerulreee din nord-estul continentului, §i depre-siunile din bazinul estic al Mediteranei, caredeplasindu-se spre nord-est transports aerul cald§i umed din aceste regiuni. Aerul cald sedeplaseaza deasupra celui reee, deter-

F. '

# coleefia cristal # 25

166 ♦ colectia crista! #Mi'iunddatorita contrastului termic dintre cele doua mased.ai'i- ninsori abundente insotite de puternicevinturi.

Viscolele produc multe efecte negative, legatebinein- (■■Irs de activitatea omului. Astfel potintrerupe transpor- i u ile de orice fel, izolindlocalitati si ingreuind posibili- de aprovizionarea populal/lei sau ale industriei. Pen- li isagriculture., viscolul este un dusman alogoarelor, de- " irece le desveleste de zapada iarin alte locuri prin de- imuerea masiva a zapeziida posibilitate producer!! unor111 indafiL locale. De pe urma viscolului mai aude suferit i cenductorii aerieni electrici,cfirora le creste potentialul elcciric. dar caremai ales sint supusi unui efect mecanic, cmanifesta prin depunerea pe ei a zapezii sighetii, sla- li idu-le astfel rezistenta.

Oamenii au inceput sa faca observatii maicomplete asu- I >i a viscolului in vedereadiminuarii aefiunilor sale dis- 1i •••etive fnfiware iarna meteorologii urmarese cu deose-l.i I a alt-n tie vile; a . i directiapredominantS a vintului, can- lilaitM .It* zapadadV/ula, circulatia maselor de aer, depla- :.:ir<‘adifaritelor coolie barice, iar pe bazaobservajiilorI aipra acestor elemente fac prognoze ?i dauavertizari pen-II i i a diminua in parte efectele daunatoare aleviscolului.

( ind gheafa vine din... vazduh !In ziiele calduroase de vara, adesea pe bolta

cerului i§i C..; ■ aparitia nori negri,amenin|;atori cu o mare dezvoltare pe \r erticala.care sint cunoscuji in meteorologie sub denu- m ir a de Cumulonimbus. Aparitia lor este .insojitSde o ii'!:.nsificare a vintului, cit si deschimbari bruste ale di- it-ei.iei lui. Pe cerulplumburiu incep sa se zareasea fulgerei in departare se aud primele tunete. Apoi,deodata, pica- Uni mari de ploaie cad pe pamint.

168 #coleefiacrislal #

La inceput, mai rare, i din ce in ce mai dese,Adesea ele sint insotite de par-■ de de gheata de diferite dimensiuni, ce formeazagrin- dina.

In Cimpia Rusa, la 27 mai 1843 a cazut, pe unfrontI • g de 1 000 km, o grindina ce s-a earacferizai;print r-o rime neobimuita a bobului., ajunglnd in

unelo locuri I i r.iSrimea unui ou de gaina.Culturiie agricole au fost in intregirae distruse,

multe animale omori'te, iar Ioeuinfelcavariate.

In India, in anul 1829, a cazut una din celemai mari grindine semnalate vreodata : aveadimensiunea unei por- tocale fi cintarea 1 kg. Sitot in acelasi an, la 13 august, in localitateaGirard, din statul Illinois (S.U.A.), grindina aavat marimea unui ou de gaina.

La Moscova, in 1948 au cazut discuri de gheatacare au ajuns pina la 7 cm diametru §i 3 cmgrosime.

In localitatea Vechingen de linga Berna, la 8august 1972, a cazut un „bloc“ de gheata de 10 kgcare, cel pu\ia pina scum, poate fi consicleratdrept cel mai mare... bob de grindina.In luna mai 1979, in statul.Indian Uttar-Pradesh a

cazuto ploaie torenfiala, Jnso$ita de grindina a careidimensiuni a depafit pe cea a unui ou de gaina,provodnd moartea a 1.5 persoane.

§1 la noi in tara s-au semnalat caderi degrindina de dimensiuni neobisnuite. Astfel la 9iunie 1888, la Bucuresti a cazut timp de zeceminute o grindina de marimea nucilor. La Cotnari,in dupa-amiaza zilei de 22 septembrie 1897,grindina cazuta a avut forma unor stele cunumeroase col- furi, din. care cauza la contactulcu pamintul sareau in sus pina la inaltimea de unmetru. La data de 4 iulie 1901 boa- bele degrindina, cazute la Tandarei au avut dimensiuneaunui... ou de gaina, iar la Fra|:iesti (lalomita)au cazut plaei de forme neregulate cu o greutatepina la 409 gr. In 1905 la Bu?teni, grindina adurat o ora formindu-se un. strat de boabe de

168 #coleefiacrislal #

gheata de citiva cm grosime. La Giurgiu, innoaptea de 6—7 iunie 1935, grindina a adus pagubecla- dirilor fi culturilor. In noaptea de 26—27august 1968 pe suprafefs intinse din jude{:eleDolj, Arge?, Ilfov si Galap a cazut grindina demarimea unui ou de porumbel. „Boa- bele'* degrindina care au cazut in seara zilei de 13 iulie1879 in partea de nord a municipiului Bucuresti,au masura- pina la 65—70 mm in diametru !

Multa vreme oamenii nu au putut sa-si explicepro- cedeul formarii grindinei, ce forfce o„fabric&“ la aeeie inaitimi, ca apoi sa senapusteasca asupra Pamintului. Sla- vii oeonsiderau drept o razbunare a lui Pemon, zeultune- liihii, iar grecii aduceau jertfe lui Zeus,atotstapinitorul r vului, spre a-l imbuna.

Ia mod obisnuit grindina se prezinta ca nistegraunfe do glreata a caror diametru in modfrecvent nu depaseste 5 I mm (fig. 32). Lrtimeazonei ,,batute“ de grindina poate fi uneori doarde cljiva zeci de metri, dar poate ; j'inge pinala 10—15 km, in timp ce lungimea aceleiasi :

poate masura chiar sute de km. De cele maimulta<ri. intervalul in care cade nu depa§e§te 30minute, clar au f. ?i cazuri de ex.ceptie cindfenomenul a durat ore in sir.

Oamenii de $tiinf.a au cautat de-a lungultimpului sa d< a o explicate aeestui fenomen. S-au elaborat diferite ipoteze care presupuneau totatitea modalitati de formare a grindinei. Astfelastronomul Italian Angelo Secchi (1818— 13 ’8)presupunea ca grindina ia nastere in urma imiriia cl ,i curenji de aer : unul rece si uscat,celaialt eald si umed, care prin combinare duceala supraracirea vaporilor de apa.

Fizicianul franeez Jean Peltier (1785—1845)sustinea c.“: norul Cumulonimbus atrage norulCirrus, ale carui

stale de gheaja sint atrase de catre ioniipozitivi ai norului Cumulonimbus.

A mai existat §i ipoteza, vidului atmosferic"susjinuta dc mai multi cercetatori, carecanslderau, ca grindina se forineazS ca urmare ainghejarli bru§te a vaporilor de apa, ce se

168 #coleefiacrislal #

ridica rapid in partea superioara a norului, dincauza vidului format prin acjiunea vinturilor §icurentii or cl« • altitudine.

In momentul de fata, datorita metodelor modernede investigare a proceselor si, fenomenelor ce au

loe in alii- te, se cunoasie mecanismul deformare a grindi-m i. A:;•!el pentru a se forma

boabele dc grindina este necesar sa existsanumite condiui :

, — aerul sa fieincareat pina lasaturate cu vapori deapa, care datoritacurentilor de convect-ie (aseendenti) saduea la formareanorilor Cumulonimbus ;

— temperaturaaerului la nivelulsolului sa fie maimare de 30' C ;

— temperaturaaerului in straturilesuperioare sa fio maicoborita de 0°C pentrua outea avea locfenomenele decondensare sisublimate ;

— in zona respectivasa fie calm sau vintulsa sufie slab, pentrua nu se distrugecurentii ascendenp.

Cele mai favorabileconditii dc formare a

grindinei se producatunci cind deasupraunei zone ia nasterea§a-nu- irutul „calmaimosicric".

Curentiiajswendenfi transportsspre paturile maiInalte ale atmosfereiaerul umed *>i cald dedeasupra solului,care, ajungind intr-ozona cu temperaturimai seazute (sub 0°C)da pesibilitatetransformariivaporilor de apa incristate de gheata. S-a observat; deseori.ca bucata de grindinacazuta prezinta insectiune ostratificatie mai multsau mai putinregulata. Cindparticula de gheataeste prinsa decurentii convectivi,ea este purtata in nor

I'lsJ- 32 Boabe tie grinding

168 #coleefiacrislal #

cind in sus, cind injos. Cind coboara,incepe sa se topeasca,iar cind urea,ingheata din nou, pesuprafata eidepunindu-se altecristale, crescindastfel in diametru. Inmomentul in carebucata de gheataajunge la o asemeneagreutate incitreuseste sa invingaforta curcntuluiascendent, incepe sacoboare spre pamint.Este de la sineinteles, ca viteza decadere a bucatilor degrindina creste infunctie de marimealor. De regula bucat-ile de grindina au otemperatura intre 0 si—15°C.

Omul a cautat sacombata in mod directacest fenomen. Insecolul treeut,locuitorii din sudulFrantei si Itaiiei, auexperimental incombaterea grindineitirul cu tunul sipu$ea. Explieaffa.acestui prooeaeuconsta in distrugerea,prin unda de §ocprodusa, a calmuluiabsolut in timpul ca-ruia se formeazagrindina. Tot inFrJgfa, dr. Vidcd a folo-sit spre sfirsitul

secolului trecutmetoda lansarii dearti- ficii explozivecare, in momentulatingerii altitudiniirnaxune, degajau prinexploziite ce leproduceau. caidura,• putem ica,astfel incitcristalele de gheatase topeau §i ajungeaupe pamint sub forma deploaie.

Mutodele directepentru combatereagrindinei au o im- I>■11 I,m l ,a foarte mare,desi nu s-a deseoperitpina in pre- 'iiI ceamai eficace dintreele. Mai noi §i maimoderns d(nt ucelemetode ce se bazeazape lansarea de -avioane ! ,11.1 pilotsau de rachete cu oincareatura explozivacare, ilnlm itatemperaturii ridicate.ce o degaja exploziain cu- ppinsulnorilor, cit a undeide soc produsa.impiedica lui mareagrindinei prin topireanucleelor de ghe&fa.Klicace in aceastalupta este sifolosirea radarului cuaju- tiirul earuia sedetermina inaltimea,directia §i viteza dedcplasare a norilor,dupa care ace§tia sint

168 #coleefiacrislal #

bombard afi cuiimuri antiaeriene de100 mm calibru. Se facde asemenea•rt’i etari pentrucombaterea grindineipe cate chimica, I" inpulverizarea laaltitudine a unorsubstance chimice i. ip.- > bile sa dizolvecristalele de gheafa.

680 picaturi de apaintr-un cm 3 de aer !

Vaporii de apaexistenti instraturile inferioareale ; 11 mosferei sepot condensa inimediata apropiere asupra-ii t.ei terestre,fenomen ce determinaaparitia unor picaturitie apa foarte finesau a unor cristate degheata, ce se poti nervine insuspensie in aer. Sintatit de mici incitdimen- -Imile lor semasoara in microni :raza lor este cuprinsaintre 1—60 n. Avind odensitate mare, reducgradul de liansparenta

a aerului atmosferic,producind o scldere avi/.ibilitatii.

Aceasta. aglomerarede particule infime —de apa sau ;: I u -a ta — produce fenomenulcunoscut sub numele de■mfa. Din punetul devedere meteorologie sepoate vorbi d(' eeatlnumai cindvizibilitatea scadesub .1 km. Do celeiiiai. multe ori,ceafa este precedatade aerul ceps, care esteo faza premergatoare,cind vizibilitateaeste cuprinsa intre 1—10 km. Aerul cetoseste format dinparticule de ; pa multmai fine decit alecetii, dar in acela§itimp cu o densitatemult mai redusa. .Ceata apare cel mai frecvent in anotimpurile de tran- zj'iie ale anului ?! iarna, xndeosebi seara si dlmineaja. Uneori ianastere §i in cursul verii, mai ales la munte sau pe litoral

.Cauzeifi care due la eondensarea vaporilor deapa din straturile joase ale atmosferei sintdiferite : fie prin ra- cirea suprafetei terestresi atunci se formeaza o ceafia, care p: rcLipluteste deasupra parnintului (ceata de racliatie), fiedatorita patrunderii unor mase de aer umed

168 #coleefiacrislal #

deasupra unor suprnfete mai reci sau mai calde(ceafa de advectie). Uneori se formeaza deasupra unorintinse suprafete de apa la in- tilnirea a doicurenfi occanici ( de exemplu curentii Labradortr.ui ?i Golfului sau curentii Oya-Sivo si ICuro-Sivo) si atunci poarta numele de ceata oceaniea. Deasemenea poate lua nastere d de-a lungul zonelorfront ale, (ceata frontalS).

Pentru a se menfme o perioada mai indelungatade timp este nevoie ca umezeala relative a aeruluisa clopa- seasca starea de saturate, ajungindaproape sau chiar 100%. Dimineafa, ceafa seproduce si la suprafata solului, men- tin>ndu--seintr-un strat de pina la 2 rn grosime fiind oceata joasa. Apare frecvent si in vaile riurilor,deasupra apelor §1 dispare odata cu rasaritulSoarelui. Alteori, antrenati de vint. ceafa i$ipierde din omogenitate, lasinclu-ne impresia cavine in „valuri“.

Sint si cazuri cind ceafa micsoreaza mai multvizibilitatea in direct le orizontaia §i atunci putem privi cerul §i sa deosebim pe el in cursuinopfii, stelele §i norii.

In ceea ca priveste culoarea cetii, se poatespune ca are un aspect alb lapios. in uneleregiuni industriale ceafa poate eapata si alteculori : alb-galbuie, brumarie sau roseata.

Frezenfa cetii de foarte multe ori estenedorita atit de bolnavii afeetati de maladilrespiratorii, cit §i pentru faptul ca reducindvizibilitatea, eonstituie un impediment in multesectoare ale econofniei. In transporturilerutiere, maritime si aeriene au fost numeroasecazuri de accidents. Trista istorie atransatlanticului Titanic care in 1912, la primasa traversare a Atlanticului, din cauza cefii s-aizbit de un aisberg si s-a seufundat, a ramas siastazi in aminti- rea oamenilor. Astazi, prindotarea navelor §i avioanelor cu mijioaee modernede radionavigafie, riscul unei coliziuni este multdiminuata.

Pentru meteorologie, ceafa ramine mai departeunul din fenomenele de cercetare intense. Seexperimenteaza diferite metode de combaterea eisau de impra§tiere avind la baza procedee fizice

168 #coleefiacrislal #

sau chimice.li'rama fregateiIn 1878 populajia portului englez Southampton

astepta cu ricrabdare intoarcerea dintr-o lungacalatorie a fregatei ,, Euridice“, care seapropia de jarm pe o mare calma si li- ni./dta,despar jind-o de acesta numai citeva mile. Brusccerul s-a intunecat §i s-a pornit un vintputernic in forma de virtej. Oamenii, care pin!atunci statusera. lini§titi pe [ Vin, au fostaruncati la pamint, iar citeva cladiri din portau fost avariate. Toata aceasta situajie nu adurat decit citeva minute. Au fost insasuficiente, pentru ca fregata sa disparaimpreuna cu intregul echipaj. Oamenii au gasit-ope fundul apei, cu ajutorul scafandrilor, citevazile mai tirziu.

Ce a determinat dispari|ia fregatei ? De undes-a format acel virtej cu o aparifie atit debrusca ? Explicajia nu este decit efectul uneitrombe mar hie, a carei ac|iune a fost, in parte,prelungita §i pe uscat. Un om care o vede estefoarte impresionat mai ales de forma si deefectele sale. Cind se desfa§oara in dimensiunimai mici, tromba apare ca un spectacol curios,chiar amuzant. Cind insa ia proportii mari,tromba marina se transforma intr-o adeva- ratacatastrofa, produdnd multe pagube. Aparitia §imai- ales efectele trombelor au facut ca ele safie urmarite §i observate inca din cele maiveehi timpuri. Cei care le-au observat cel maibine si care le-au dat o explicate au fostbmeinteles, navigatorii, Capitanul James Cook(1728— 1770), cu prilejul celei de-a douacalatorii in emisfera aus- trala. in 1773,descrie aparijia §i formarea mai multor trombe.Acestea au aparut la trei mile de capulStephens, in strimtoarea Regina Charlotte (azistrimtoarea Cook, din jinutul Tara Reginei Maud— Antardida). lata ce poves- teste navigatorul :.,Vintul se potoli diatr-odata ; avuram calm ;nori foarte densi Jntunecara dintr-o data cerul.Cu- rind zariram sase trombe. Patru se ridicara,jisnind intre noi si uscat, iar celelalte doua

168 #coleefiacrislal #

in stlnga vasului. Socotii. diametral bazei lorcam 50—60 picioare. In acest timp avuram vintdin toate direefaile si cazura §i citevapicaturi de ploaie insotite .de grindina. Incele din urma, vintul se stabili pe vecheadirec$ie fi cerul se insenina".

Un alt navigator, comandaiitul Ernest Momhez(1821— 1092), a fost primul care a aratat si aexplicat ca tromba se formeaza la margineainferioara a unui nor Cumulonimbus, cu densitatemare si o altitudine foarte redusa. Se observa ocrestere a marginii inferioare a norului, caretreptat se aiunge§te, luind forma unei co’oane,uneori aproape verticals. Din acela$i nor se potforma doua sau mai multe trornbe, de cele mai.multe ori risipindu-se fara sa ajungS ia ocompleta dezvoltare.

Dr. Bonafons, studiind trombele pe coasta nord-afri- cana, arata ca stratul superficial de lasuprafata marii se ridica la o oareeare inalfimepentru a intiini capatul trombei. Imediat dupacontact, marea se agita violent, iar ininteriorul coloanei se observa cum apa se ureain forma de spirals. Ch. Martins arata ca seproduce a scadere rapida a mercuruluibarometrului si o caidura inabu^.itoare inainteariparitiei trombei. Secchi presupune ca trombelese for- meazS si pe dephiseaza dupa iegeami§eari.i ondu'atorii, in sensul ca aceeasimiseare este continuata de alte zone aleatmosferei.

In interiorul trombei, puterea vintului poateajunge lao viteza de 100 m/s. Numai un vas puternic, demare tonaj, poate scapa nevatamat dintr-oasemenea tromba. Uneori trombele se formeazadeasupra marilor sau oceaneior, dar Indeplasarea lor pot ajunge deasupra uscatului,pagubele provocate fiind deseori foarte mari.Sint cunoscute in lite— ratura de specialitatemai multe asemenea cazuri : la 6 iulie 1822. laAssonval (Pas-de-Calais) o tromba deplasata sideasupra uscatului a distrus casele si copacii.fiind intre- rupta orice activitate omeneasca.

168 #coleefiacrislal #

In 1845, o tromba a lasat ia Monvilie una dintreeele mai dramatice amintiri. Au fost distruseciteva ateliere si case, multi locuitori au fostomo- ri(i, iar copacii au fost smulsi sitransportati la mari distance. Totul s-apetrecut numai in citeva secunde ! In 1874, Instatul Iowa (S.U.A.), o asemenea tromba a produsmari stricaciuni. In iunie 1893, la CMtenay(Frrmt-a) s-a formato mare tromba, in urma careia au fost distru eculturile- agricole $i locuintele.

Dat fiind efectul negativ pe care-1 are acestfenomen, in momentul de fata se studiaza cauzelecare due la condi- tiile de formare si laevontualele posibilita^i de prevenire $i decombatcre.

Frccipitatiile orizontale

In diminefile senine de vara, Inainte derasaritul Soarelui, de multe ori putem observape iarba, pe aeoperkurile (“aselor sau pediverse alte obiecte, mici broboane argintii deapa. Dupa rasaritul Soarelui, cind aerul sisolul se incal- 7.CSC ele dispar. Micilebroboane nu sint alteeva decit roua.Ea rezulta din picaturile formate princondensarea vaporilor de apa din aer In contactcu suprafata diferitelor obiecte sau cusuprafata solului.

In popor exista credinja ca roua cade dinvazduh ca o ploaie foarte fina, cu scopul de aajuta roadelor parnintului sa creasca sinoaptea, mai ales pe timp de seceta. Se spuneca „s-a lSsat“ sau „a- eazut“ noaptea pi „seia“ sau „se ri- dica“ dupa rasaritul Soarelui.

In regiunile de§ertice, roua formeaza Inmarea majori- tate a cazurilor sursa deaprovizionare cu apa a plantelor, salvindu-lede la ofilire. Cantitatea totala de roua intr-onoapte poate forma un strat gros de pina la 0,5mm.

Namibia, unul cl in ire cele mai aridedeserturi din Africa, prime§te anna] ocantitate de precipitatii care nu depasente 10—

168 #coleefiacrislal #

12 mm. Dar roua, care In aceasta zona seformeaza din , cen^x adu:;& de vinturiledinspre ocean §i se depune cam in 300 do zilepe an, favorizeaza pe terefturlle plate fSraob- r.tacole, cre?terea cantitatilor de apapina la 40—50 mm. In pustiul Atacama,cantitatea ei este mult mai mare, datoritavinturilor umede din vest, ce vin incarcate cuvapori de apa de deasupra Oceanului Pacific.

Roua nu se poate forma daca suprafetei eobiectelor pe care se depune nu sint subtemperatura punctul ui de roua al aeruluiambiant. Pentru a se forma roua, temperaturaaerului §i a obiectelor pe care se depunetrebuie sa de- paseasca 0 C.Dar sa vedem ce se intimpla atunci cind temperaturaaerului este sub 0°C (—2° si —3°) §i cind insasi temperatura obiectelor este tot sub 0°C. In aceastasituate, prin trecerea directa in gheata a vaporilor de apa din aer, care vin in contact cu suprafata solului sau a obiectelor se formeaza bruma. Conditiile de formare sint prielnice numai in nop- tiie senine si calme, insa reel §i destul de umede, din ana- timpurile de tranzitie ale anului. Bruma poate ajunge in mod normal la o grosime ele 3 mm. Daca privim atent se po

36 ,♦ coleefiacristal

tobserva chiar si diversele forme sub care sublimeaza va- p ■: ii : dosolzi. evantaie etc. Suprafetele pe care se depune bruma sint de obicei celeplate sau care au o mica incli- narc. Deseori. in diminefile senine deprimavara §i de toamna se poate observa stratul de bruma de pe ramurile sifrunsale eopaeilor, precum si pe acoperisurile caselor, sub forma unui stratcu aspect pufos si de culoare albicioasa. Pe masura ce Soarele se ridica totmai mult deasupra orizontului, bruma se topes te §i dispare prin evaporare.

Inamical conducloiilor aerieniIn zilele gerotise de iarna, pe timp linLstit sau cu vint slab, cind

temperatura aerului coboara sub —15°C si in conditiile existentei cefcei, sepoate observa pe g<.;duri, pe crengila copacilor, pe acoperisurile caselor§i pe conductorii aerieni, nl-te grama joare de gheata mai mici sau maimari, Uneori aceste gramajoare prezinta ramificafii cristaline sub forma deeiucuri, ghirlande, sau mai frecvc-nt sub forma de frunze de feriga.

Chiciura —1 caci despre ea este vorba — constituie o forma de depuneresolida a precipitatiilor si se mai numeste in termeni populari pramoroacd,bum, chida sau stum.

Cind bate vintul sau se misea obiectele pe care s-a depus, se seutura sause fragmenteaza. De cele mai multe ori, chiciura are un diametru de -llivaera, dar in conditii prielnice formarii ei poate ajunge la dimensiuni foartemari, mai ales cind depunerea dureaza mai multe zile. De obicei, cu citobiectul pe care se depune este mai subfire, cu atit chiciura este maigroasa. Micile picaturi de ceafa su- praraeite din cauza temperaturiinegative, la contactul cu diverse obiecte, ingheata. Cind bale vintul (inspecial in zonele de munte) cristalele de gheafa se depun pe fafa obiectuluiexpusit vintului. In regiunile de munte s-au cunoscut cazuri de depuneri dechiciura cu diametru de 1 m ! In zonele de cimpk/ ,1 de deal, chiciura poateatinge frecvent un diametru do 20—30 cm.

Greutatea suphrnentara pe fiecare metru de conductor!, create cuaproximativ 4—8 kg, iar daca se apropie de o grosime de un metru atunci '1iura va „trage“ cu 59 kg pe fiecare metru de conductor I Este deci evident,rolul dau- n i lor pe care II are chiciura asupra arborilor, conductorilori drici aerieni si liniilor de telecomunicatii.

Iarna, cind deasupra unei regiuni in care aerul rece si u.1 cut astationat vreme rndelungata, patrunde brusc o masa <!;■ aer umed §i eald,precipitatiile care cad sub forma da burnija §i ploaie, la contactul cusolul, pot ingheta. Pentru a ingheta, Insa, solul sau obiectele de pe eltrebuie sa aiba o

iperaturacu putin inferioara lui 0°C. Picati rile c la ciocnirea cuobiectul sau cu solul, se sparg, marindu-si Miprafata, apoi ingheataimediat. Se formeaza astfel t.m s! rat neted si compact de gheata, transparent ?i omogen nu- in it poiei. Spre deosebire de chiciura, depuncri mari sifree- vcnte de polei, pot fi §i la §es, nu numai in zonele montane. Deobicei, poleiul nu se formeaza la temperaturi prea sea- eute, ei mai freevent intre —5° §i Q°€. Poleiul depus in Bucuttfegti in intervalul 15—17februarie 1953, sau cel din 25 decembrie 1977, a facut ca circulatia sa fieparalizata aproape in intregime.

in regiunile deficitare In alimentarea cu apa, dar cui frecvente, depunejrile de roua, bruma, chiciura sau polei, sint

#- colectia cristal # 37

colectate in niste recipiente speciale (condensa- ioare) construite dinprundi? §i piclre. O astfel de „instala- tie“ poate furniza chiar §i peste300 1 de apa in 24 de ore, localnicii asigurindu-d rezervele noccsare.

Dar pe lingS foloasele pe care roua ?i bruma le aduc, in ceea ce privestealimentarea partial! cu apa —• In special a solului — tot ele pot provoca siuncle pagube. Astfel, roua, .favorizeaza in foarte mare masura, la anumitetemperaturi,iaspindirea unor bacterii patogene ale eulturilor de iin, iar prin umezealape care o produce plantelor, diminueaza efi- cienta majinilor de recoltat.Bruma are un rol negafiv in special pentru agriculture. In Franta, in 1923.bruma de~ pusa toamna a produs pagube in agricultura de IS 000 000 franci,iar in 1945 un singur Inghet insotit de bruma, la sfirsitul lunii aprilie, adistrus semSnaturile pe mari su- praxete. In tara noastra, In 1952,temperatura seazuta (in jur de —2°), precum ft bruma depusa inintervalul !’/!—23 mai, au provocat daune la majoritatea plantelor decultura, prinzindu-le intr-o • faza avansata de vegetepe.

173 ♦colecfiacrislal ^

Poleiul si chiciura pot aduce si ele pagube in agricultura, in special inceea ce priveste eultura pomilor, care an de suferit prin ruperea rammilor.In

compozitiaatmosferei semai afla si ocantitate departiculeterestre,afiate insuspensie sautransportatede vint.Acesteparticulenumitelitometeori (litos— piatra ;meteoron ------ceea ce sepetrece inaer) sintformate decelemai multe oridin firiceiede praf,nisip,diferitepulberi §ifum simicsoreazaadeseavizibilitateaaerului.Firiceie depraf sau denisip potajunge inatmosfera ladiferiteInal- t-uni,ca urmare aantrenariilor de catre

vint, la fel ca si pulberile vulcanice, de altfel. Fumul emanat in urma dife-ritelor arderi fiind de cele mai multe ori cald are o miscare ase.jndenta,ajungind in paturile mai inalte ale atmosferei. Ciftd vizibilitatea estefedusa in toate direc^iile, iar Soarele isd pierde din strfiludrea saobisnuita, p&ripd fara culoare, tocmai datoritfi suspensii lor descriseanterior, in atmosfera ia nastere fenomenul numit picla. In nici un caz piclanu trebuie sa fie confundata cu ccata sau cu aerul cetos, dlfe- roniiindu-se

173 ♦colecfiacrislal ^

de acesta din urma atit prin origine, cit si prin umezeala scazuta a aerului.Picla formats datorita fumului poate imprurnuta diferite nuance de culori, infunctie de provenienja lui. Astfel, in zonele industriale picla poate avea oculoare bruna-inchisa, cenusie, roseata, galbuie, etc.

Cind nisipul, praful'sau pulberea sint transportate cu mare viteza de lasuprafata pamintului la inaitimi mari, ia nastere furtuna de nisip sau de praf.Asemenea temute furtuni se formeaza cel mai frecvent in regiunile desert! ce,unde solul este acoperit cu praf sau nisip si In care exista un mare grad deuscaeiune. In functie de zonele in care se formeaza, furtunile de praf si denisip au diferite culori. Cind iau nastere, de exemplu, in zonele aeoperitecu sol bogat in cernoziom, se numesc „furtuni negre“. In zonele de desert seformeaza furtuni cafenii, galbene sau roseate, deoarece solul desertuluipoate avea aceste nuante.

colecjia cristal #• 1

Dc multe ori o asemenea furtuna poate sa se deplaseze sub forma unuivirtej uria§, asemunator unui cielon, in care aerul se roteste cu vitezefoarte mari, antrenind uriasi nori de praf sau de nisip. Diametrul sau ajungepina la 300—-400 km, iar in ceea ce priveste capacitatea de transport aprafului poate fi asemuita cu cantitatea de aluviuni transportate de un marefluviu.Ilerodot men^ioneaza intr-una din scrierile sale despre gravelepierderi pe care le~a suferit oastea regelui persan Carabise (579—522i.e.n.), pe cind inainta prin pustiul Arabic:!. surprinsa de o putemicafurtuna de nisip.

In Sahara aceste furtuni au capatat diferite denumtri : .,Simun“,„mehelii“ sau „kharmatan“ ; in Libia, Egipt §i in Arabia localnicii ledenumese ..khamsin”, intrucit se manifesta timp de 50 de zile (in limbaaraba, hamsun = 50). Tut arabii mai numesc aceste furtuni „cheheli“ (vint defoe sau suflarea mortii), deoarece inainte de a se manifesta cu intreagaintensitate, cerul se mtuneea, iar vintul este dogoritor.

Localnicii vaii Amu-Daria denumese asemenea furtuni ,,afgan“ sau„harmsil“. In timpul furtunii. aerul devine de nerespirat, datorita mariicantitati de praf ce o coniine. Calatorul surprins de furtuna. oricit de bines-ar adaposti, datorita nisipului fierbinte ce-i arde pielea §i care antrenatde vint ii patrunde sub imbracaminte, xn- cearca o cumplita senza|ie desufocare. Tuaregii — iocui- lorii nomazi ai Saharei — cunosc apropiereafurtunii, cind tovarasul nedespar$.t de drum, camila, incepe sa devinaagitata. La acest semn, ei isi pun la adapost rezervele de hrana fi apa.asezindu~se in grupuri strinse.

Asemenea furtuni, provoaca mari pagube §i pun in mi.?care dunele de nisipale desertului, care pot acoperi in drumul lor oazele. Transportul prafului,favorizeaza si deplasarea unor microorganismc, contribuind la rSspin- (lii< aunor epidemii.

() furtuna violenta care se manifesta destul de cles in special peteritoriul Statelor Unite ale Americii este (or- nada. Ea se deplaseazaintocinai unui virtej uria^, in forma dr pilnie ce apare la parti;.1

infer;.>-.<re ale norului Cumulonimbus ;i care ajunge la suprafataparnintului, unde vi- ••••'•• vintului poate a lingo chiar ..i 400 km/h (fig.33). Tre-i unui asemenea uragan aduce mari distrageri locuin- l' lor, mijloacelorele transport, diferitelor instalafii ?i mari pagube agriculturii. Astfel, inaprilie 19(57, tor nada care . .i abatut asupra partii sudice a ora^uluiChicago a eauzat pierderi de viefi omene§ti si distrugerea a peste 150 de lo-i uinte.

•# coleefia crista! 2

Tornade se mai produc §i in alte zone subtropicale si tropicale aleglobului, fara insa a avea intensitatea celor din regiunile sudice §icentrale ale Staielor Unite.

Dccorurile si Irueajele atmosfereiAsa pot fi denumlte o serie intresga ele fenomene ce se petrec in

cuprinsul oceanului aerian, ca urmare a stssfe- baterii acestuia de catrerazele, Soarelui sau de luminaI.ii nil. Datorita iiicalzir.il inegale a straturilor care o com- 5)i! n,atmosfera, prezinta densitati diferite pe verticala. La aceasta se mai adauga§i prezenta particulelor de apa, gheata, fum, praf, etc. Razele solare,strabatind in astfel de condifii atmosfera, vor da nastere unor efecteluminoase ca urmare a reflexiei, relractiei, difractiei =i difuziei luminii,efecte ce se nuraese fotomeieori.

Cine nu a vazut pe bolta cerului in timpul dupa-amie- zelor de vara,imediat dupa ploaie, un arc colorat, care pare ca se sprijina cu capetele pePamint ? Acest arc, ivit pe fondul unui nor de ploaie §i format din mai multe(ai- lori, nu este alteeva declt curcubeul. De aceea oamenii

I ig. Jo Toi'aada

•# coleefia crista! 3

I au denumit si „servefel vtirgat, paste mare aruncatb Multe popoare intreeut |i-l imaginau ca o anna a zeului h minii. Arabii, de ext mplu, credeaudespre curcubeu ca e te arcul cu care rag i K lala — ,.fauritoxuI luminii'1..! a fel, in India curcub il era eon leri ; drept ajutorul zeului Indra inlupta contra spiritelor rele.

Pentru a explica formarea curcubeului este de ajuns ca asupra uneiprism;:' aau a unui paha;piin cu apa sa pro- iectam o raza de lumina : decealalla parte raza va apare dascompusa in sapte culori, totdeauna in aceaaaiordine •: roau, portocaliu, gal ben, verde, aJi.utr.lru, indigo ai violet. Incurcubeu se observa o dispunorc concentric^, cubavea t- do fiind la exterior,iar violetul in interior. In atrno- al'ca .a, locul prismei este luat depicaturile de apa in sus- 11> i; kiu in cadere. Eazele solare tree prinpicaturile de upi'i, pe caia; le descompun, proiectindu-le pe fondul no-lului. Astfel apare curcubeul. Fenomenele care due la formarea lui sintrefract ia (abaterea) si f • u (proiectarea) raze] or Soarelui in fiecarepicaturii de apa. In functie de diametrul picaturilor ele apa din nor,curcubeul' este mai lat sau mai ingust. Uneori este mai in tins, alteori maibom bat Cu cit Soarele este mai apropiat de orizont, cu atit arculcurcubeului va fi mai mare, iar daca 1-am ftivl din avion 1-am vedea subforma unui cere.

4 #eolectiacristal^

Este |tiuf faptul ca picaturile de apa sint in cadere. Atunci de cecurcubeul ramine mai mult timp pe car ? Locul picaturilor in cadere este luatimediat de alteie cars recompun spectrul. Nunifirul picaturilor fiind atit demare, iar fractiunea de timp in care se succed fiind foarte mica, nu seobserva in realitate, ca curcubeul „se siingc", ei el apare in mod continuu.Curcubeul poate fi observat numai cind norul de ploaie si pieaturile de apasint in partea opusa Soarelui, iar cel care-1 observa se gaseste cu spatelela Soare, Cind se formeaza o refraetie §i rcfiectie dubla, apar doua*sauchiar trei curcubee, culorile fiind dispuse invers. Astfel, la 24 septembrie1948, la Leningrad au apa- rut deasupra Nevei pat.ru curcubee !

Foarte rar se observa §i curcubee produse la lumina Lunii. Sint de culoarecenujiu albicioasa si foarte slabe ca intensitate.

Fenomenul roman sau „cearcanul Soarelui**

In 1551, orasui Magdeburg era asediat de armata lui Carol Quintul. Asediuldura de multa vreme, ora?ul abia mai rezista, cind deodata au aparut pe certrei sori. Va- zindu-i, asediatorii s-au retras in graba fiind convin^i cao putere supranaturala apara orasui. Cu timpul oamenii de stiinta au explicatmodul de formare a acestor fenomene naturale, aratind ca este vorba de halosi sori falsi.

Astfel, la Roma in 1637, a fost descrisa pentru prima data aparitiahaloului, de atunci raminindu-i numele de „fenomen roman". In dlminea|a zileide 22 iunie, cind oamenii au privit Soarele si-au dat seama ca straluceste !nSr-un mod' deosebit. Ei au observat un lucru ciudat : !n jurul astrului sezareau doua cercuri concentrice co- lovate slab in culorile curcubeului. Atitcercurile, cit si Soarele erau taiate de o linie alba, siralucitoare,paralela cu omontul. La local de intersectie a acestei linii cu cereul mic seafl.au niste pete mari luminoase, asemanatoare Soarelui, iar deasupra >idedesubtul cercului doua semieercuri luminoase. V&zind acest spectacolneobisnuit, firesc, lumea s-a inspaimintat fieputindu-si. explica aparitiamai mul- tor sori. Fenomenul neobisnuit nu era altceva decit haloul, care aparedestul de rar in regiunile temperate, fiind mai frecvent in zonele polare.Haloul ia nastere cind in fa$aSoarelui sau a Lunii se gasesc fisii de nori suhth'i cirri- lormi, formatidin cristale fine de gheata, Dupa feiul cum sint situate aceste cristale,haloul poate avea diferite forme. Astfel la o dispunere dezordonata a lorhaloul apare ca im cerc concentric in jurul Soarelui sau al Lunii, I) >rcris- lalele de gheaja mai pot fi situate si vertical, si at unei cereal dinjurul astrului ne va aparea de pe Pamint. sub forma unei linii orizontale. cetrece prin centrul Soaielui sau Lunii. Cind se produc doua cercuri deodata,la locul lor de intersectie apar sori falsi, sub forma unor pete mari rotundasi luminoase. Cind cristalele de gheata sint asczate orizontal, se observaacele arcuri tangenfiale la halo.

Rolul cristalelor de gheata in formarea haloului este important. Razele delumina ale Soarelui sau ale Lunii. ajungind la cristalele de gheata serefracta pe fetele cris- lalelor si apoi se reflecta in diferite direct u.Uneori haloul prezinta o coloratura asemanatoare unui curcubeu, avind culorea

# colec|ia cristal # 5

ro*ie spre Soare sau spre Luna. Alteori, halo urile sint albe sau incolore,din cauza reflexiei foarte puternice a luminii pe cristalele de gheata.Halourile apar cel mat des in nop file reci de toamna sau de iarna.

Coroana solara san Uinara

Uneori se observa in jurul Soarelui sau al Lunii un (•ore coiorat, cu razamult mai mica decit a unui halo. Pri- vindu-1 mai atent putem vedea ca acestinel este coiorat Un ers decit curcubeul si haloul, adica rosul apare sprein- t'rior. Alteori mei.il poate sa aiba numai o culoare albas- Iruic. El senumeste coroana §i se produce atunci cind prin fata Soare!.a' sau Lunii treenori subtiri — Altocumulus si Altosir., a.s — aicatuiti din picaturi mici de-apa sau din crisiak: i’mh1 de gheata. Cu ail pica;urile de apa si cristalelede gheata sint mai mici, cu atit coroana - are un diametru mai rn:u a si iavers.

Coroana este on folometeor ce se produce ca urmare a lent ui atdifracfie a razelor laadnoase ia obsta-

O minime optica a naturiiCine dintre noi n-a auzit despre

misterioasele aparifii m raijlocul deserturilora unor oaze, cefcati sau lacuri infata obositelor caravane care se grabesc saajunga Ia ele ? Dar, oriclt de repede s-ardeplasa, nu le vor atinge nici- odata, deoareceele de fapt nu exista...

Printre marinari circula, inainte vreme,legenda cora- biei-fantoma a „olandezuluizburator“, a carui prezenta prevestea onenorocire.

Intr-o noapte din toamna anului 1089locuitorii Pari- sului au avut prilejul sS-§ivada propriul ora§ rasturnat in aer deasupraSenei.

Cum se pot explica aceste „minuni“ alenaturii ce poarta numele de miraj a ? Aparitia lorse datoreaza re- flexiei $i refractiei razelorde lumina la trecerea prin .straturile de aercu densitap diferite. Imaginea se poate produce

I'olul corpurilor da dirpensiuni mici, cum pot fi in cazul dl liitacristalele de gheata si pica turile de apa.

# colec|ia cristal # 6

dedesubtul obiectului real dind nastere mirajuhiiinferior (fig. 34 a), in special deasupraclmpiilor mtlnse §i a deserturilor, cindstraturile de aer din apropierea solului seincalzesc mai mult decit cele superioare, dindnastere fenomenuiui de reflexie totala. Cindimaginea apare deasupra obiectului real, ianastere mirajul superior (fig. 34 b) care seformeaza de obicei deasupra marilor red, aintinderilor acoperite cu gheata sau zapada.cind straturile de aer din apropierea soluluise racesc mai mult in comparable cu cele dedeasupra.

Fata Morgana §ispeetrul dinBrocken

Un basm arab poveste§te ca zlna Morgana obisnma si atraga drumetii ce strabateau deserturile lulnd diferite infatssari. care mai de care mai incintatoare. Dar pe masura ce incereau sa se apropie de ele, se indepartau tot mai mult sau isi schimbau tot mereu local, aparind si dispai’ind. Oameniiau dat cu timpul acestui gen de miraj numele de fata Morgana. Fata de un miraj obaauui, fata Morgana apare cind straturile de aer cu diferite clensitafi i§isehimb

pozltia, miscindu-se meet fara a se amesteea. pastrmd deci imaginea intacta a©bxectuluij dar cu margiiiile dubiate sau user unduite.

in timpul primtilui razboi mondial, mai multi soldafi nu putut observa

a

# colec|ia cristal # 7

intr-o zi, pe un virf din Carpafii Padu- Viid, o imensa imagine a uneifemei, care |:inea un eopil in bi":te. proieetata pe un nor mtuneeat. Capulfcmeii era inconjurat de cercuri luminoase asemenea unui nimb. Nu <■1 >aitcesra decit ..spectral din Brocken",, o imagine ase- inuualoare uneiproiectii cinematografice de dimensiuni ni’ia.f.-e, care a fost observatapentru prima oara in zona virfUMi Brocken din muntii Harz din Germania in se-colul al XVIII-lea.

Si pentru ca tot s-r-u descris aceste interesante „trucuri“ ale naturiieste cazul sS amintim §i de acea raza verde o nparitie fulgeratoare ce poate fivazuta rareori la apusul R< areltii, asemenea unei licariri de blit. Ea sedatoreste faptului ca lumina Soarelui este descornpusa prin aerul■ d< nsitafi diferite care acponeaza ca o prizma. Deasupra or'/.. »ntuIui ramine numai partea superioara a spectrului : V ■; albastru, in fi violet. Din toate aceste culori nu-

1 # coiectiacrista! ^

mai verdele, avind cea mai mare lungime de undapoate strabate paturile atmosferei, ajungind laochiul observato- rului, in timp ce celelalte treisint absorbite de aer. Se spune ca strafulgerareaacestei raze este de un verde pe care nici omul $inici natura nit au reus it sa-1 realizeze pina inprezent.

Cind calatonti, in special, pe mare sau avep infata un orizont larg, fit 1 a§a dar atenp in momentulcind Soarele apune. Poate veti surprinde raza verde.

Elect rometeorj i

Este cunoscut faptul ca in atmosfera se facesimtita prezenta curentului electric. Fiecare dintrenoi a remarcat acest lucvu, mai ales intr-o anumitastare « vrtmii, pr.:> mergatoare furtunilor de vara.Porpuniie din atmosfera, unde se manifesto curentielectrici, poartS lenimnrea de ctrap electric al atmosferei.Manifestin'iie eleciric-e din atmosfera genereazafenomene ce pot fi percepute vizual, auditiv saucombinat, denumite electrometeorL Dar cum ajungeatmosfera sa contina energie electrica §1 uneori incantitate foarte mare ? Amintim ca oceanul aerianeste constituit dintr-un amestec cie gaze, Atomiiaces tor gaze componente. in urma procesului deionizare, se transforms in ioni, care de fapt sintnistc particule incarcate cu sarcini electrice.Procesul de ionizare, la rindul lui, se produce dinmultiple cauze : eiocnirile dintre particulelegazelor componente, actiunea substantelorradioactive, influenta razelor cosmice, arderileincandescente. preeum si diferite alte reacpichimice, ce se petree in natura.

Micile picaturi de apa ale norilor con^in ooarecare cantitate de electricitate. De obiceivaporii, cit §i picaturile de apa existente in nori,adera la nucieele de condensare din atmosferaimprumutind de ia acestea o anumita cantitate de

# coleefia cristal # 2

electricitate pozitiva sau negativa. Picaturile deapa contin in centru electricitate pozitiva, iar lasuprafata electricitate negativa. Norul respectiv vaposeda, deci. o anuinitS cantitate de electricitate,determina ta de acesti minusculi nuclei.

Fulgerul —o sursa-de energie a viitorului ?Formarea fulgerelor si energia pe care o

declan^eaza au constituit probleme ce i-au framintatmulta vreme pe oameni intrucit acest fenomeneonstituie cea mai frecventa manifestare vizibila aelectricitayii din cuprinsul atmos- ierei. Fulgereleiau nastere cel mai adesea in timpul fur-■ umlor de vara. In meteorologie, prin ,,zifurtunoasa" se intelege ziua in care deasupra uneianumite zone are loe un complex de fenomene, incepindcu averse de ploaie foarte puternice (uneori insotitede grindina) si intensii’i- cari ale vintului, 111prezen^a unor descarcari electrice, denumite si oraje!).

In regiunile ecuatoriale si tropicale seinregistreaza cel mai mare numar de zile cu furtuni,in medie cam 100— 150 pe an. In insula Jawa numarullor poate depasi §i 200. Ca si alte fenomene, multavreme fulgerul a fost repre- zcntat in imaginatiaoamenilor ca o arma detinuta de anumite fim^esupranaturale. Detinatorul fulgerelor §i ! ■netelorla vechii greci era Zeus, care dezlantuia adeseaurgia lor asupra pamintenilor. La romani, zeulstapinitor ;•! tunetului §i fulgerului era Jupiter cemai era cunoscut «i sub denumirile de „Luminator“ sau„Fulgerator“, avin- da~s.i templul pe Capitoliu inRoma. Pentru vechii slavi, zeul J"' nom era cel caretrimitea fulgerele spre Pamint.

Fulgerul este produs de o descarcare electricaprove- n ;ini din diferenta de potential intre douaextremit&Ji ale

. aa^i nor sau intre doi nori situa|i la inaitimidiferite. IVtijoritatea fulgerelor se produc verticalsau oblic. Dato- riia curentilor ascendent! §idescendenti din norii de furtuna, pica turtle de apasint divizate in particule mici, uncle incarcate molectricilate pozitiva, allele cu electri- ‘•itatenegativa, produdnd in norii respectivi, ingramadiri<• ' sarcini electrice de semn diferit.Electricitatea pozitiva m cea. negativa, atragindu-sein cadrul aceluia^i nor sau intre doi nori tind sa seuneasca. Aerul, fiind insa ran conducator deelectricitate, nu permits aceasta unire, incit norulse incarca cu o cantitate de sardnl electrice tot maimare. Treptat, norul nu mai poate indeplini rolul deizo- lator, §i de la norul incarcat cu electricitatenegativa incepe sa se scurga electridtatea printr-i na§a numit „canal de scurgere“ cu o grosime pina la 50cm, in direcfAa norului cu electricitate pozitiva.Imediat se produce o descar-- care electrica, deculoare alba uuie, cu o durata de frac- tiime desecunda — fulgerul — suficienta insa, pentru a strabatedistance de la citeva sute de metri la cipva kilo-metri (fig. 35).

Energia unui nor de furtuna este atit de mare,incit folosirea ei ar fi suficienta pentru consumulelectric al unui oras ca mai multe milioane delocuitorL Tirdnd seama de faptul ca zilnic pe planeta noasirfi au loc peste 40 000 furtuni (cea. 1 600pe ora) si ca in fie .-are secunda se producaproximativ 100 de fulgere, ne putem imcgina ce can-titate enormS de energie electrica detine oceanulaerian ! Un fulger in canalul sau de scurgcre are otemperaturi ele 18 000°C, o tensiune ee poate ajungela 1 000 000 000 volt'i §i o intensitate de 200 000am peri,

Fulgerele sint insofite de tunci?, pe care lepercepem fie ca pe ni?te bubuituri, fie ca pe opocnitura seaca sau ca am feuruit continuu.Producindu-sc* fulgerul, temperatura aeruluiinconjurator se ridica brusc la mai multe mii de gn

nalcSlziriirapide, '< ul isi mar;sro-

lumul ca in cazul unei explozii si. so raspin^te intoate direcpiie cu o viteza initial! dc 15 km's.Viteza se m.ie§o- reaza foarte mult pe pareurs,transiorminctu-se intr-o unda normala de sunet,scazind in acelasi timp si temperatura din canalul dcseurgere. In urma racirii, aerul din canai secomprima brusc, provocind cel de al doilea zgcrmot.Fulgerul si tunetul, se produc in acelas timp, dardatorita vitezei’ diferite de deplasare in sp^iu aluminii (cca. 300 000 km/s) si a sunetului (330 m/s)zarim intii fulgerul. Astfel, pentru a putea afladistanta in km care ne desparte de norii de furtunatrebuie sa impart :m la 3 intervalul de tire p cetrece intre momentul cind so vede fulgerul §i acclacind se au.de tunetul, intrucit sunet ul sedeplaseaza cu1 km in 3 secunde.

6 ♦coleefiacristal ♦

Cind descarcarea electrica se produce intre non si pa- mint (sau un corp de pe suprafata &a) se numeste frr-annet.

6 ♦coleefiacristal ♦

1 colecpacristal ♦

Daca norii au o altitudine redusa, suprafata pammtului aflata sub ei seelectrizeaza prin inductie. Parj.ile inferioare ale norilor confin de obiceielectricitate negative. Supra- fa|:a terestra, datorita caderii pieaturilor deploaie ce con- |in electricitate pozitiva, se incarca tot cu electricitate deacest semn, Intre nori §i pamint, ca a tare, se produce in permauenta unschimb de sarcini. Fiind atrasa de sarcina negativa a norului, electricitateapozitiva a pamintului va fi concentrate in special in partite cele mai inalte: eosuri de fabrici, turnuri, arbori inalti, acoperisul eladirilor etc. Cucit constructia este mai inalta, cu atit stratul de aer isolator, ce-1desparte de nor, este mai uric, favorizlnd aparitia descarcarii electrice.Lungimea unui trasnet poate fi si de 2—3 km ?i cu o dura la de la acincizecea la a mia parte dintr-o secunda. Studierea acestui fenomen in pro-f unzime, a fost generata de nevoi practice : pentru con- structii, in scopulprotectiei liniilor eleclxico . I de ce nu— intr-un viitor mai mult sau mai pupn apropiat — pcntru captarea energiei ceo poseda. In tari ca Franta, Elvelia, Statele Unite ale Americii, Suedia,Uniunea Sovietica au fost create adevarate laboratoare de cercetare, undesint „captate“ si „cercetate“ trasnetele cu privire la po- ten|;ialul lorelectric, intensitate etc. Unul din cele max cunoscute laboratoare in ceea ceprive§te cercetarea tras- netelor este cel de la Saint Privat d’Alliev(Franta).

Trasnetele sint atrase de catre toate eorpurile bune conducatoare deelectricitate de pe Pamint. In ceea ce priveste copacii, s-a constatat casint ,,prefei’a|:i!‘ cei care au o rezistenta electrica mai redusa. dar careau un sistem radicular mai dezvo'ltat §i o umiclitate mai mare a esenteilemnoase. Stejarul este cel mai adesea lovit de trasnet, in schimb salcimul,mesteacanul, fagul, paltinua sint' rare- ori atiaji. Intr-un arbore lovit detrasnet, din cauza tempo raturii mari, seva din tesuturile copacului in cepesa liarba, iar vaporii produsi fac ca arborele sa plesneasca.

In toate situa|iile, trasnetul va „alege" direc|ia-cu con- ductibilitateelectrica cea mai mare, de aceea rareor-i cade in linie dreapta. Dintre douacnvuri de fabrlca de inailuni diferite, d tcS pe cel scurt v: ■-. : fum,trasns tul ll 1 : gepe acesta, intrucit fumul este bun condueator de clec- tricitate.

Cind cade direct pe sol, trasnetul alege portiunile ma! bogate in argila,deoarece are o conductibilitate electrica mai mare decit nisipul saupietrisul, sau va cadea pe solul in c:are pinza de apa freatica este mai lasuprafata. De a ceea, sint ..preferate" de trasnet cheile adinci, va ile, ri-pele, defileele, intrucit umezeala de pe fundul lor este mai mare.

Sint bine cunoscute efectele distrugatoare ale trasne- tului : omoaravietuitoare, provoaca incendii, produc scurt- ciivuite si explozii etc. Inanul 1934, virful Wielka Jawo- riAva, din muntii Tatra, a fost a§a de puterniclovit de tras- nel, incit s-a despicat un intreg perete din partea sa sud-estica.

Dar, cu toate aceste acpuni distructive, trasnetul are si un rol pozitiv ceconsta in „fabricarea“, pe cale naturala, a unor foarte mari cantitati de

#- colecfia cristai #■ 2

compusi ai azotului. In urma cercetarilor s-a stabilit, ca fiecare trasnetpoate produce intre 80—1 500 kg de oxid de azot, care cad pe Pamint sub formade ingra^amint, odata cu ploaia. Aceasta .,pri>ductie“ se poate ridica anualla 100 000 000 t, dar o mare parte din aceasta cantitate cade in apele marilorsi oceanelor.

Pentru a evita accidentele neplacute produse de efectele trasnetelor, estenecesar sa cunoastem unele reguli■ i sa luam masuri de protectie. In primul rind, cind sin- Lem ::urprin§ide furtuni trebuie sa ne oprirn din mers, in- trueit sintem mai expusitrasnetelor cind rnergem decit a iin/t cind slam. De asemenea, este riscantsa ne adapos- t n In plin cimp sub capife de fin sau in cladiri izolate, ;iin padure sub coroana copacilor mai malp, Cind ne . i Ti; Lm in casa, primamasura va consta in inchiderea usilori ferestrelor pentru a evita formarea de curenli in inte-

i iorul incaperii. Sa stam departe de orice fel de conducte, P;i emetalice ?i in special de sobe, co?urile de fum fiind d' seori alese detrasnet. Aparatele electrocasnice sa fie p'i.-v' in contact cu pamintul prinfire si prize speciale sau chiar scoase din priza.

3 *■£• colcclia crista! *§

O masura tehnica de protectie contra trasnetelor o «•••■ 'ituieinstalarea de paratrasnete. Ele au un dublu rol : f <• inofensiva descarcareaelectrica produsa §i neutrali- sarcinile electrice declansate, Inainte deatingereaobiectului. Paratrasnetul a fost inventat In 1747, de cairefizieianul si omul politic anieriean Benjamin Franklin. Este format dintr-otija metalica (partca receptoare.) si o placa din cupru sau din otel,ingropata la 2 in in pamint. Lega- tura dintre tija ?/,i placa se faceprintr-un conductor ma- talic. Electricitatea de semn contrar (pozitiva) dinpamint va fi atrasa si concentrata pina in virful parairasnetului de catrebaza norilor, mcarcata cu electricitate negativa. Electricitatea acumulata invfrful paratrSsnetului se va scurge in atmosfera. Se produce o neutralizare asarcinii producerii trasnetului. In caz ca acesta totusi se va produce.atunci prin conduetorul paratrSsnetului va fi trans- portat in pamint. Cu cltparatrasnetul este montat mai sus, cu a tit se mare§ i e raza lui d« a< fiune.

, Global de foeIn 1841 fizieianul ,§i astronomul Franr.ois Arago {1736— 1853) descrie

urxnaloarea intimplare la care a fo-;t martor in orasul Italian Servi :„Stind intr-o seara la gearn, am vazut o sfera de foe ce se deplasa prinmijloeh.il strazii la inaltimea ferestrelor, dupa care s-a in alt at pina indreptul turlei bisericii, disparind cu o pocnitura surda. Avea mari- meaLunii, dar fara un confcur precis §i era cle culoare gal- bena~ro§iatica“.

Savantul M.V. Lomonosov (1711~ -170") deycrie fulgerul care a omorit pecolaboratorul sau G. Rickmann, ea pa un glob alb-albastrui ce se deplasa foarierepede, in timp ce ambii oameni de stiinta ceroetau dcscarcarile electricsintr- o barS metalica.

Un asemenea „glob de foe" a patrnns si in cladirea stapes meteorologiesdin 7a k sne (Poionia). Obst. atoa- rea stat-iei 1-a descris in felul urmator: ,,un nueleu de culoare rosie, de marirnea unui mar mare, inconjurat de oflacara rosie, dar de nuanta mai putin aprinsa. Din nueleu ffeneau nisteraze ro?ii mai lungi sau uneori mai seiirte1*.

In anul 1928, la Leningrad, in timpul imei furtuni, un astfel de glob defoe a patruns printr-o fereastra nimasft deschisa si s-a deplasat princamerele vecine, urmind cu-

colacpa crislal #;♦ 4

rontul de aer dim ineapere ; intr-una din camere a expio-d;iL cu un pocnat puternic, arzind intrerupatorul .si lasind un mirosamestecat de g’az, ozon §i pucioasa.

Globurile de foe nu sint altceva decit fulgerele globu- lare, o forma de fulgerfoarte rar intilnita si de aeeea pina nu de mult putin studiata. Pot aveadimensiuni variabiie tie la o nuca pina la o minge de fotbal, de cele maimulte ori Inaintind cu viteza unui oxn care alearga. Culoarea este alb-albastruie sau rosiatica si produce un guierat sau bi- ziit, in timp ce sedeplaseaza. Durata lor poate sa fie de I a citeva fracfiuni de secunda, pinala citeva minute, dis™ parind uneori lent sau alteori cu o pocnitura seaca,inso- 1 i ta de o explozie. De cele mai multe ori apar in urma unui fulgerliniar obi$nuit. Poate fi purtat de curentul de aer si introdus in ineaperiprin ferestrele deschise sau prin eojurile sobelor.

Natura fulgerelor globulare nu a fost inca pe deplin lamurita, in momentulde fata fiind mai multe ipoteze referitoare la originea si la compozitia lor.Una dintre cele mai acceptate ipoteze este cea emisa de un grup de cerce-tatori de la Universitatea Wyoming din S.U.A., care exe- cutind un mare numarde fotografii asupra acestui fenomen, au ajuns la concluzia, ca se formeazaca urmare a aparitiei unui cimp electric puternic la nivelul pamintului, dincauza unui nor de furtuna ce se deplaseaza foarte ;jos. Acest cimp electric,creeaza un strat de aer mcareat tot cu electricitate pozitiva. Sarcinileelectriee ale fulge- rului care sint negative, produc in stratul de aerpozitiv, descarcari electriee de forma sferica.

Fizicianul sovietic V. Stahanov considers ca fulgerele globulare sintfragmente ale fulgprului obi.-nuit, care se destrama in atmosfera din cauzaprc zen|ei in anumite locuri a unor cantitati excesive de vapori de apa. Daract astS ipoteza este contrazisS de cea a englezului N. Char- man, care aeonstatat intr-un foarte mare numar de cazuri ca fulgerele globulare seproduc simultan cu cele dbisnuite. Fizicianul suedez K. Benedicks a emis chiaripo- teza ca mult discutatele „farfurii zburatoare" nu sint alt- ceva decitfulgere globulare, dar cu diametre foarte mari ajungind pina la 150 m. Toateacestea nu sint decit presu- puneri, jjContinutur' fulgerului globularneputind fi ob-

13 — Meteorologie... fSrS formule flnut pma in prezent pe cale artificial^. Tehnicastiinfa actuals, vor permite probabil intr-un viitor apropiat, la- murireaoriginii si condipiie de formare ale fulgerului globular.

Focui Sf. Elm

Comandantul o§tilor romane, Cezar (100—4-1 i.e.n.), in cartea sa De BelloGallico, arata ca in unele nopfi se za~ reau in virfurile lancilor soldaplorni§te lumini^e scinte- ietoare. La aparitia lor soldatii se bucurau, crezindca este un semn de victorie.

colacpa crislal #;♦ 5

Scriitorul latin Lucius Seneca arata intr-una din scrie- rile sale ca pe timpde furtuna citeodata „stelele coboara din cer §i se asaza in virfurileeatargelor de corabii".

Cristofor Columb si Fernando Magellan au observat adesea in virful eatargelor,pe timp de furtuna, niste luminary care pilpiiau, pe care marinarii leconsiderau ca semn al vremii bunc care avea sa urmeze.

Lumini asemanatoare se mai observa §i In zonele ele munte, in virfurileebiectelor metalice sau ale cladiriior mai inalte. Eenomenul se numeste foculSf, Elm §i nu este altceva decit o descarcare lenta a eleetricita|ii din at-mosfera din cauza ca sarcinile electriee nu reu$esc sa stra- punga aerul. Deobicei aceasta descarcare are loc in virfurile obiectelor ascutite maiinalte, deci mai aproape de nori. Aerul se lumineaza, iar marginileobiectelor apar in- conjurate ele scintei foarte dese, care dau imaginea unuifoe de culoare albastruie. Scinteile pot ajunge la 200 cm lungime si au unpflplit continuu.

colectia cristal '♦ ♦ 19313*

Denumirea acestui fenomen atmosferic s-ar datora, dupa unii, faptului ca afost descris §i observat in secolul al XVI-lea pe turnurile bisericii Sf. Elmdin Londra. Dar, a§a cum s-a aratat, fenomenul a fost observat cu mult timpinainte. Marea eneiclopedie ilustrata, aparuta in 1897, in Anglia, explica astfeldenumirea acestui fenomen : „Cind apareau doua lumini de acest fclnavigatorii le denumeau Dioscuri (cei doi frati Castor §i Polux) §i erauaducatoare de noroc. Daca aparea numai o singura lumina, aceasta prevestea onenorocirc, deoarece xi era atribuita suroriiDioscurilor, Elena, aducatoarcde necazuri". De la mumele ei s-a ajuns la actualul Elm. Aljii suspn cadenumirea fe- nomcnului ar proven! din transformarea numelui Sf» Erasmus,

„Focul Sf. Elm" nu este insojit de tunet, cl de un zgo, mot asemanatorunui bxziit sau §uierat continuu. Poate ti fotografiat, dind efecte foarteframoase si interesante Sn special in timpul nopfii.

Aurora polara la... Pite§ti ?

La latitudinile polare si citeodata chiar la cele mijlocia Be observauneori, in nop|:ile senine, dupa apusul Soarelui, unui din cele maiimpresionante spectacole pe care natura le poate oferi privirii omului :aurora polara (fig. 36).

Neasemuite prin eolorilul lor, care adopta toata gama spectrului de laro.su cel mai intens pina la violet, auro- rele polare imbraca o fi mai marevariolate de forme, apa- find fie sub forma unor benzi, a unor arcuri imobilesau a unor draperii continuu agitate, a unor panglici care pil- piie, oferindprivirii noastre un spectacol unic, pe care nici cei mai iscusifi artisti nu1-au pulut cuprinde in in- treaga sa frumuse^e §i marefie. Benzi luminoaseporto- calii, strabatute de raze verzui-albfistrui, se profileaza pe un cerluminat ca ziua. Alteori, imense coroane galbene- verzui apar pe boltacereasca. E si firesc ca asemenea fe- nomen deosebit din cuprinsul oceanuluiaerian sa fi atras ; tonjia oamenilor inca din timpuri stravechi, care lecon- siderau ca niste senine prevestitoare de epidemii, cata- strofe sau altenenorociri.

Aurorele polare apar in atmosfera la o altitudine des- tul de mare.: maiadesea in jur de 200 km insa limitele lor posibile de manifestare sintcuprin.se intre SO §i 1 200 krn.

devin din ce in ce mai rare spre sud, astfel ca in fara noastra freevenfa loreste foarte redusa (o data la zece ani}* S-au cunoscut cazuri cind aurorelepolare au fost vi- zibile si la latitudini foarte mici, fiind considerate caade~ vai ate exceptii. Astfel, la 4 februarie 1872 au aparut pe cerulEgiptului, Indied si Guatemalei, iar la 25—26 ianua-. rie 1938 s-au observat

In funcl.ie de numarul aurorelor polare care pot fi va- 7,iite intr-un an s-auIntocmit harli cu izohasme, care xe- prezinta curbe anuale de egala frecvenj-a a lor. Astfel izo- hasma, ce reprezinta frecventa a o suta de aurore polare (boreale) pe an,, trece de-a lungul litoralalui nordic al Nor- vegiei, prin Novaia Zemlia, peninsula Taimir, nordul Alaskai si al Labradorului §i prin

sudul Groenlandei. ApoiFig. 36 Aurora polara

in Crimeea ji in nordul Africii. La~ f ■ ai lor ii tarii noastre an avutprilejul sa vada un asemenea fenomen in noaptea de 8—9 iulie 1958, cind pecerul slab luminat s-au observat arcuri si benzi stralucitoare rosii siportocalii. Prezenta acestui fenomen a fost semnalat de mai multi locuitoridin judetele Arge? si Prahova. Progrese importante in cunoasterea modului deformare §i a cauze- lor aparitiei aurorelor polare s-au facut in urmacerceta- rilor vizuale, spectrale, electrofotometrice §.a. cu ocazia AnuluiGeofizie International (1957—1858). S-a ajuns astfel la concluzia, ca paturileinalte ale atmosferei sint „bom- bardate“ de particule incarcate electriccare vin de la Soare. Aceste particule, in momentul ciocnirii cu atomii cumoleculele aerului, produc efectele luminoase. Faptul ca se manifests cel maivizihil si mai frecvent in regiunile polare este o urmare a rolului de uria§magnet pe care-1 joaca Pamintul, creind in jurul sau un cimp magnetic $iabatind particule care vin de la Soare pe liniile de forta ale acestui cimp,spre cei doi poli magnetici. S-a observat ca, atunci cind pe Soare se produceruptiile periodice (la aproximativ 11 ani), sint mai frecvente si aurorelepolare.

La 8 august 1972, cind observatorul din Bochum (R.F.G.) a semnalat pete cudiametral de 60 00G km pe suprafata Soarelui, au aparut si aurore polare inzona polilor,

Astrofizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (n. 1908) este de parere ca dinzonele foarte active ale Soarelui, adica zonele de eruptie, pornesc miciparticule electrizate cu o viteza cuprinsa intre 1 000—2 000 km/s, care ajungin zona de atractie a cimpului magnetic teres- tru, dind nastere aurorelorpolare.

In urma cereetarilor intreprinse cu ajutorul satelitilor ,,Explorer-VI“ s-au adus noi completari, aratindu-se ca particulele captate de catre cimpulmagnetic terestru efec- tueaza doua miscari deodata : o deplasare de-a lungulIi- niilor magnetice dintr-o emisfera in cealalta si o alta per- pendicularape cimpul magnetic, in jurul Pamintului, dind nastere unui curent de direcjievestica.Se intimpla adeseori, in timpul iemii, ca zile in §ir vre- rnea sa sementina frumoasa, dar friguroasa. Pe albastrul cei’ului rareori apar ci$ivanori razleti, care dispar repede. Vintul abia adie prin cren.gi.Iedesfrunzite ale copaci-or, iar fumul se ridica aproape vertical spre inaltulcerului. Nop- tile sint deosebit de geroase, iar bolta cerului presarata depuzderia de stele creeaza un decor unic, pe care nu-1 intilnim in nici o altaperioada a anului. Dar iata ca de- od.ata spre orizont i§i face aparitia opinza com pact a de nori, care treptat acopera cerul. Norii devin tot maimchiji la culoare §i coboara tot mai mult. Uneori sint a tit de jo?i, incitvirfurile dealurilor mai inalte de prin preajma dispar sub mantia lorplumburie. Nu dupa mult timp, din ei in- cep sa se cearna fulgii de zapada.La inceput mai rari, apoi din ce in ce mai de\si. Gcrul se rnoaie, vintulincepe sa su- fle mai tare.

Toate aceste transformari petrecute in cuprinsul ocea- nului aerian sedatoreazil inlocuirii unei mase de aer rece gi uscata cu alta mai calda §imai umeda. Faptul este po- sibil deoarece troposfera nu se prezinta ca un

strat omo- gen, ci este impartita in porjiuni mari, fiecare dintre aces- toaavxnd particularitaple sale fizice proprii legate de reparti|;iatemperaturii, umezelii, nebulozitaiii, precipita- tiilor etc. Asomeneaporfciuni imense din cuprinsul atmo- sferei, ce poseda proprietap fizicecoraunc §i care se de- plaseaza ca un intreg, datorita circula^iei aeruluipoarta denumirea de mase de aer. Ele se desfa§oara in inaltul oceanului aerianpina la limita superioara a troposferei §i tocmai de aceea au fost definiteca ,.porpuni din atmosfera".Multiplele fenomene meteorologice sint determinate de proprietatile fizice alemaselor de aer §i de inter- acfiunea lor

# colecjia cristai ♦ 1

.De ce exista deosebiri intre masele de aer ?Acest fapt i$i gase§te explica$ia din cauza caaerul atmosferic poate stapona un timp maiindelungat deasupra unor suprafeje intinse, careau un aspect uniform. Intinsul nemarginit aloceanelor, calotele glaciale, marile suprafeteale de§ertu- rilor §i ale stepelor sint cele maicaracteristice regiuni unde se pot forma maselede aer. Ele imprumuta principalele lorproprietaji aerului cu care vin in contact $icare staponeaza tnai multS vreme deasupra lor.Astfel, aerul de deasupra suprafe{;elor oceaniceva fi mai bogat in umezeala, datorita conpnutuluimai mare de vapori de apa, in timp ce aerul cestajioneaza in zona deserturilor va fi uscat §ito- rid, avind un eonpnut bogat in particule depraf in sus- pensie. Odata cu deplasarea dintr-ozona in alta a globului, masele de aer vorproduce schimbari in starea timpului, schimbarilelegate tocmai de modificarea proprieta|ilor lorcaracteristice.

Un criteria clasic de imparpre a maselor deaer il reprezinta regimul temperaturii. Cum e §ifiresc, o vxasa de aer cald este caracterizata printemperaturi mai ridicate decit masa de aer pecare o inlocuieste. In cazul amin- tit la inceputam fost martorii inlocuirii unei mase de aer reeecontinental cu o masa de aer calda §i umeda deori- gine oceanica. La fel se poate spune, ca omasa de aer reee este acela care ajungind intr-oregiune de pe suprafata pamintului aretemperaturi mai coborite decit aerul pe care ilintilne§te in acel loc.

Formarea norilor, precipitatiilor, ceturilorsi fenome- nelor orajoase sint strins legate degradul de stabilitate al maselor de aer. O masade aer este stabilit, cind stratul de aer dinimediata vecinatate a suprafetei solului este maireee decit eel de deasupra sa si dimpotriva esteinsta- bilci, atunci cind este incalzita puternic dejos. In primal caz isi fac apari^ia noriistratiformi si ceata, iar precipita- |:iile

# colecjia cristai ♦ 2

caracteristice acostor mase' de aer sintburni^ele, ploile §i ninsorile slabe saumoderate. In cel de-al doilea caz iau nasterenori cu dezvoltare verticala, din care cadprecipitatii sub forma de aversa insopte de celemai multe ori de descarcari elcctrice §iintensificari ale vintului.O alta clasificare a maselor de aer a fostfacuta in functie de regiunea geografica deasupracareia iau nastere. Dinacest punct de vedere eieau fost {Bipartite in mase de aerarctic sau antarctic,, 'polar, tropical §i eciiaiorial. Dar dupacum lesne se Intelege, nu numai latitudineageograficS con- ditioneaza form,area maselor deaer. ei un rol determinant revine suprat'eteisubiacente. De aceea tinindu-se seama deinfluenza exereitata de natura suprafeteiterestre, la clasificarea geograficS a maselor deaer se adauga ?i sped- fieafia de „maritim“ sau„continental”.

Deasupra Oceanului Inghe^at §i a marilorpolare din emisfera nordieS se formeaza masels deaer maritim arctic (mA) extrem de reci si stabile.Deseori acest aer invadeaza regiuni intinse dinCanada si din nordul si estul S.U.A., aducindgeruri in perioada rece a anului cind deseoritem- peratura aerului coboara sub —35°C.

In nordul Siberiei §i Canadei, in Alaska siuneori In nordul extrem al Europei ia no storeaerul arctic continental (cA), care aduce valuri de frigpatrunzator pina in central Europei, Asiei siAmerieei de Nord. Frigul este mult mai intens innordul Asiei, precum §i in nordul §i !n centralteritoriului european al U.R.S.S. unde tempera-tura aerului poate coborl sub —45°C.

Continentul antarctic este locul de formare acelei mai Feci mase cle aer, aerul antarctic (a A). foartestabil (tempera tur a coboara uneori in lunganoapte polara sub ■—80°C !).

Masele de aer polar continental (cP) care se formeaza inregiunile central nordice ale Canadei, deasupra

# colecjia cristai ♦ 3

parpi europene ale Uniunii Sovietice, precum §iin Siberia de vest §i centrals, se caraeterizeazaprin temperaturi cobo- rite iarna (intre —35 §i —40°C) §i destul de ridicate vara (intre -1-30 si~f-35;,C) §i printr-un eon^inut de umiditateredus, determmind de obicei o vreme stabila §iinsorita,

Deasupra Pacificului de nord §i in nordulOceanului Atlantic iau nastere masele de aer maritimpolar (mP), racer oase §i bogate in umezeala, avindtendmta ca in timpul verii sa fie instabile §i saaduca precipitatii abundente in zona limitrofaoceanelor. Temperatura aerului nu depa- fe§tevara 20—23‘5C. dar nici iarna nu coboara sub O' Cdccit accidental.

In emisfera sudica; cam la aceeasi latitudinepredominS tot masele de aer maritirn, mai umedinsa si ceva mai reee (cu 5—6°C) declt aerulmaritirn polar al emisferei boreale.

Si in cazul aerului tropical exista deosebirinete intre col maritirn si continental. Deasuprainsulelor Azore §i Hawaii, in golful Mexic ,<jiin insulele Bahamas, in sud- vestul Californiei,in regiunea insulei Sf. Elena §i in Madagascar,precum si in estul Austral Lei', in zonacoastelor vestice ale Americii de Sud, intre Perusi nordul statului Chile se formeaza aerul maritirntropical (mT), foarte bogat in umezeala, cutemperaturi destul de constante de-a lungulanului (28—35°C). Dcseori. deplasindu-se sprenord, aerul maritirn tropical din golful Mexicmtiine§te aerul continental polar, cu temperaturimai ridicate, din sucl- estul S.U.A. La contactuldintre aceste mase de aer cu pro- prietati fizicediferite,. vremea capata un aspect instabil §iiau na§tere furtuni si vijelii puternice.

Aerul continental tropical (cT) se formeaza deasuprapartii de nord a Africii, Asiei Mici §i Arabiei,Irantdui §i Pakistanului, Mexicului de nord,Texasului de vest §i Ari- zonei, iar in emisfera

# colecjia cristai ♦ 4

australa deasupra podi§ului Matto- G rosso, innordul Argentinei ?i In Paraguay, in Kalahari, inAustralia Centrala si Vestica. Aerul fierbinte §iaproape lipsit de umezeala, care la locul deformare are uneori temperaturi de 50—55°C,influenteaza deseori §i regiunile limitrofe,aducind seceta ^i... calduri tropicale.

In sfir^it, aerul ecuatorial (aE), format in zonaminiimi- lui de presiune, catre care convergalizeele, este urned, < :ild si instabil,neexistind practic o diferenpere intre zoneleoceanice si continentale. Masele de aerecuatorial ce patrund pina in sudul si sud~estulAsiei datorita musoni- lor de vara, constitute osursa permanenta de formare a ploilor torentialein aceste regiuni.

Fronturile atmoslerice

Termenul de front atmosferic a fost folositpentru prima oara in 1918 de catre meteorologul

norvegian Bjerknes, unui din fondatoriimeteorologiei sinoptice. In cercetarile pe care

Je intreprindeau asupra condijjiilorde formate a. ciclonilor extratropieali,reprezentanpi scolii meteorologiee norvegiene auajuns la coneluzia c& de-a lungul zonei deseparable intre masele de aer rece §i dens deoxigine polara §i aerul utned §i ealdsubtropical, contras- tele termobarice seamplifies tot mai mult in loe sa se atenueze.Aceasta zona de contact, care uneori sc desfa-$oara de-a lungul a peste 1 090 km si in care seproduce o adevarata „!ncle§tarc“ intre doua masede aer cu proprie- tati fizice diferite, acapatat numele de front atmosferic. §i nu este delocexclus, ca in adoptarea acestui termen, J.Bjerknes sa fi fost influen^at de fronturile delupta ale primului r&zboi mondial, in care se !ncle?tau pe mii de kilometri lungime armatelebeSgeranplor.

# colecjia cristai ♦ 5

Trebuie Insa sa repnem de la bun inceput, cafrontul atmosferic nu se dezvolta la orice zonade contact intre doua mase de aer. Pentru a luana§tere un front atmosferic trebuie sa fieindeplinite doua condipi esenpale :

— sa existe doua mase de aer cu proprietapfizice diferite, care sa vina in contact ;

— circulapa curenplor aerieni atit la nivelulsuprafetei solului, cifc §i in cuprinsultroposferei, sa sc faca in asa fel incit sapastreze cit mai strins apropierea dixitre celedoua mase de aer, pentru ca parametrimeteorologici (temperatura, presiunea,nebulozitatea, vintul, umiditatea etc) de la zonade contact sa ajunga treptat la o adevaratadiscontinuitate.

De regula, dintre top parametri meteorologicirolul principal 11 are variapa temperaturiiaerului in plan ori- zontal. Marimea variatieitemperaturii se exprima prin valoarea gradientuluitermic. Orice proces din atmosfera care tinde sam&reasca acest gradient termic, va duce laformarea fronturilor atmosferice, adica lajrontogeneza. Din contra, procesele ce vor contribuila micsorarea gradientului termic vor avea dreptrezultat destramarea fronturilor (frontoliza}.

Daca pe o harta sinoptiea. in care sint !nscri?i principal ii parametri ce definescaspectul vremii la un moment dat, observam de-alungul unei zone o scadere evidenta a presiuniiatmosferice, diferenp) mari intre valorile tem-peraturii aerului, aparipa unei nebulozitapcaracteristice,o intensificare a precipitapilor si modificari in ceea c

colecfia cristai ;♦ ♦ 6'

eprive§te direcpa ?i taria vintului, putem fisiguri, ca tot’ acest anaamblu de elementeconverg spre aparipa unui front atmosferic.

Unui din elementele cele mai caracteristice,ce anun$a' apropierea unui front atmosferic, estenehulozitatea. ;J

Intr-o zi frumoasa de vara cbservam cum pebolta al- bastra a cerului apar la orizontpilcuri de nori albi, stra- lucitori cu formedeosebit de interesante. Unii sint ase- manatoriunor benzi subtiri, aljii au Infa|;i§area unorcirlige de undita, de virgula sau de gheara,altii au as-, pectul unui snop sau a unei tufe,ba chiar a unui uria§ schelet de peste. Toataaceasta garna deosebita aparftne norilor Cirrus cuinaitimi de peste 8 000 m §i precede cu 600—700km distanta zona de contact dintre o masa de aercald si una reee, care poarta denumirea de frontcald (fig..’37). =i

Treptat cerul i§i schimba infa|isarea si loculnorilor Cirrus este luat de o pinza subtire sicompacts, de nori Cirrostratus, a earor inaltime estein jur de 6 000 m. Stra- lucirea Soarelui pale?teintrucitva, Apoi, norii devin tot mai den§i, iarSoarele abia se mai zfire?te ca o pata stra-lucitoare pe bolta cerului acoperit acum de noriAlto stratus, ce sint etalati la o altitudine in jurde 3 000 m. Si iata ca din pinza densa a norilorincep sa cada primele picaturi de ploaie.Plafonul norilor coboara tot mai mult.

colccfia crista! ♦ ♦ 7

Norii devin mai compacti 91 max densi, capatind acumo culoare intens cenusie. Soarele a disparutprivirii noastre. Uneori plafonul acestor nori,numiti Nimbostracus, ajunge pina la 300 m in timp eevirfurile lor se inalta pina la4 000—5 000 m. Ploaia devine tot, mai intensa.Vintul in- cepe sa sufle din ce in ce mai tare,schimbmdu-p treptat direcpa catre dreapta. Aculindicator al barometrului aneroid se abate din ce ince mai mult catre stinga, semn ca presiunea aeruluieste in continua scadere.

In masa compacts, a norilor Nimbostratus aparfrinturi de nori Stratus si Slratocumulus, precum sifranjuri ri- sipite de nori Stratus fractus pannus ele timpran. Inaltimea acestor nori abia atinge 200 mdeasupra pamintului. Ploaia se cerne continuu ore insir. Uneori, spre sfirsitul toamnei sau in timpuliernii, preeipitatiile frontului cald (ploaie,lapovita §i ninsoare) dureaza chiar o zi sau doua,Treptat, ploaia devine mai putin intensa, vintul se.abate din nou spre dreapta. slabind in intensitate,iar arcul barometrului indica 0 usoara erestere apresiunii. Ploaia in- ceteaza, iar pinza deasa anorilor incepe sa se destrame.

Toate aceste scliimbari produse In aspectulvi’emii se datoresc alunecarii unei mase de aer maicald §i mai umed, peste alta mai reee §i mai densa.Contaetul dintre aceste mase se produce lent, pe opanta usor inclinata sub un unghi nu mai mare de10°, pe care aerul cald escaladeaza patura de aermai reee, care ramine la suprafafa solului, Ajungind

llHlDm •

Fig. 37 Frontal cald

colccfia crista! ♦ ♦ 8

in paturile mai inalte ale atmosferei, aerul cald seva raci prin destindere, si vaporii de apa se vorco.n- densa sau se vor sublima, luind astfel nasteresistemele noroase amintite.

Nu trebuie neglijat si un alt elementmeteorologie

temperatura —, care sufera de asemenea modificariimportante la zone de contact intre cele doua masede aer. In timpul iernii deplasarea aerului cald vaavea drept consecinta slabirea gerului, producereadezghetului, iar uneori preeipitatiile se transformatreptat din ninsoare, in lapovita si ploaie.Dimpotriva, vara prezenta stratului gros de nori ceacopera cerul, impiedica radiatia directa a Soareluisa ajunga pe Pamint, atenuind valorile temperaturiiaerului in cursul zilei.

Conditiile orografice au un rol important asupraevo- lutiei elementelor ?i fenomenelor meteorologicelegate dedeplasarea frontului cald. Daca la trecerea pestedeaiuri

coline putin inalte, frontul cald aproape ca nusufera modificari in structura sa in schimb nuacela? lucru se in- limpla in fata unor catenemuntoase, a?ezate perpendicular pe directia dedeplasare a sistemului frontal. In fata lanturilormuntoase se vor intensifica migcarile ascen- denteale aerului, nebulbzitatea va create, iarprecipita- tiile vor deveni mai abundente. Odata cuescaladarea muntilor, ca urmare a miscarilordescendente ale aerului, preeipitatiile vor incetabsasc, iar norii se vor destrama datorita efectuluide fohn>.

Dupa trecerea frontului cald vremea seamelioreaza destul de repede, norii se risipesc sipe cerul senin Soarele straluce§te puternic. Darvremea frumoasa nu dureaza timp prea indelungat.Dupa o zi sau cloua, la orizont incep sa seprofileze nori puternic dezvoltati pe verticals,se- manind unor munti uriasi. Sint nori Cumulonimbus,ce marcheaza. contactul dintre aerul mai cald dinfata lor si aerul rece, care urmeaza sa-i ia loeul.La inceput au o cu- loare alb stralucitoare, cu

colccfia crista! ♦ ♦ 9

virfurile scinteind in lumina puternica a Soarelui.Dar iata ca treptat capata o culoare cenusie-mehisasau chiar vinetie, devenind amenin|;atori. Doarvirfurile lor, care clocotesc ca o mare agitata,mai pastreaza culoarea alba. Ele devin insa tot maineclare, mai destramate, inconjurindu-se de o ceafasubpre, incit ai senzajla. ca norii fumega. Apoi,virfurile norilor Cumulonimbus incep sa se etafeze,incit ihtregul sistem noros ia forma unei irnensenicovale. Fulgerele incep sa brazdeze cerul, iartunetele se aud din ce in ce mai aproape. Vintul sestirne^te cu furie §i ploaia incepe brusc,dezlantuindu-se cu toata putei’ea. Parea §uvoaie.imense- de apa.se desprind din inaltimea norilor§i- se revarsa pe pamint.

208 ♦ coleepacrislal ♦

Patrunderea aerului reee este urmatS de oseadere brusca a temperaturii aerului (uneori incursul zilelor de vara cu 15—20° C). Se intxmplaca in munti o asemenea invazie de aer reee satransforme in scurt timp aversele de ploaie inlapovita §i ninsoare, chiar daca temperaturaaerului nu a coborit la 0C C. Acest luc-ru esteposibil datorita faptului ca frontul reee —• lafel ca si frontul cald — nu reprezinta doar oseparable a doua mase de aer la nivelul solului,

Aceasta schimbare brusea a vremii se datoreaza eon-tactului dintre aerul rece si aerul cald. Aerulrece depla- sindu-se mai repede la suprafata

solului, intocmai unui tavalug uria§, ajunge clinurma aerul cald din fata sa, pe care il sile§te,saexecute o brusca mi§care ascendenta. De-a lungulacestei zone de contact vor lua naftere puternicesisteme norease dezvoltate pe verticals, specifice

frontului rece (fig. 38), precum §i aversele de ploaie,insotite de dcscarcari electric© si uneori de

caderi de grindina.

208 ♦ coleepacrislal ♦

ci se desfasoara uneori pina in palurile cele maiinalte ale troposferei. Norii Cumulonimbus avind omare dezvoltare pe verticala (10 000—12 000 m) au,dupa cum §.tim, . o structura mixta. Pe masura ceaerul de la suprafata solului se raeeste intens,ajungind pina la citeva grade deasupra lui 0° C,cristalele de gheata in cadere pe pamint, nu maiau timp sa se topeasca si astfel putem fi intimpi-na|i in plina zi de vara de averse de ninsoare,

coleefia cristai ,♦ ♦ 1'

' • Presiunea aerului prezinta puternice vafiajiila apa- ritia frontului reee, Daca in fatafrontului, acul barome- trului aneroid inregistreazadoar slabe fluctuate, o data cu trecerea masei deaer reee, se rerearca o puternica cre§- tere apresiunii atmosferice care uneori poate atinge 5~- 6nibar, in decurs de numai citeva ore.Un alt elementmeteorologie — vintul — va suferi ira- portanteschimbari de diree|ie odata cu deplasarea zoneifrontale reel. Astfel, daca frontul reee sedeplaseaza de la vest catre est, vintul va sufla laineeput moderat (cu vi- teze de 5—6 m/s). Dupatrecerea frontului vintul se ro- te§te spre dreapta,adica va sufla dinspre sud, tare §i in rafale cuviteze care pot depa?i uneori, chiar 20 m/s. Odatacu trecerea frontului, vintul sufera o noua abaterespre dreapta, suflind de astadata dinspre sud-vest,dar slabe^te treptat in intensitate.

Dupa trecerea frontului reee vremea seamelioreazS destul de repede. Aversele de ploaieinceteaza la fel de brusc cum au ineeput §i loculnorilor Cumulonimbus este luat de nori mai putindezvoltap pe verticala (Nim- bostratus) din care maicade timp de citeva minute o ploaie mai putinintensa. Apoi plafonul norilor se inal|a treptatlasind loc unei pinze intinse de nori Altostratus, ce seasterne pe bolta cerului. Nu pentru mult timp,deoarece §i ace.?ti nori se risipesc si Soarele seive§te parca mai stralucitor. Doar ici~colo pealbastrul cerului ramin citeva $uvite razlefe sisubpri de nori Cirrostratus.

Se intimpla insa ca vremea insorita sa nu durezeprea mult, iar cerul sa se acopere din nou cu noriCumulonimbus, din care si cada averse de ploaieinsopte de d.cs- earcari electrico. N-au o durataprea mare, dar pot fi destul do intense, fiindgenerate de patrunderea unui front reee secimdar, care ianastere in spatele frontului rcce principal.

f?i In cazul fronturilor red, condifiileorografice au un rol deosebit de important. Astfel,inaintind perpendicular pe directia unor §irurimuntoase, aerul reee va apasa tot mai puternic

coiectia cristai ❖ ♦ 2

asupra aerului cald din fa$a versanplor, in-tensificind mi§earile ascensionale, fapt ee vadetermina o aeccntuare evidenta a nebulozitatii,precipitatiilor §i in- tensificarii puternice alevintului. Datorita aerului mai dens pe care iltransporta, frontul reee poate stapona o perioadamai indelungata de timp in fata lanturilor num-toase comparativ cu frontul cald. Acest fapt vafavoriza d< :/.voltarea unor miscari descendente peversaniii opu§5, co vor destrama norii frontuluireee, care au escaladat muntii $i doar pe cresteleinalte vor mai eadea precipitatii slabe de seurtadurata.

Un exempli! in acest sens 11 constituie zonaMuntilor Apuseni, spre care adesea fronturile redce vin dinspre vest se deplaseaza arpendicularfata de zona muntoasa. Datorita acestui fapt,adesea 111 timpiil verii. pe versantii vestici aimuntilor cad puternice averse de ploaie, care intinip de citeva ore totalizeaza 40—60 1/m2, Intimp ce pe versantii rasariteni cantitatHe de apaabia de insumeaza a 10-a parte.

Este important sa retmem ca in limp ce -frontulcald poate fi mai lesne de observat, deoarece esteprecedat cu mult inaintea dcdans&riiprecipitapilor de prezon^a for- matiunilor noroasece se etaleaza pe cer pe o distanta de sute dekilometri, aparitia frontului rece nu poate fi de-pistata declt cu cel mult 2—3 ore inamte cafenomenele almosferice sa se dedan.?eze cu atitaviolenta. Ba chiar, in unele cazuri, deplasareamasei de aer se face atit de repede, incit in maiputin de o ora dupa ce norii Cumulonimbus auaparut la orizont, incepe ?i furtuna.

Frontul rece, avind o viteza de deplasare maimare clecit a frontului cald, 11 poate ajunge dinurmfi. In acest caz, aerul rece ce xnainteaza Inspatele frontului rece, va patrunde atit pe subaerul cald, cit si pe sub aerul mai putin rece dinfa|a frontului cald. Cu alte cuvinte aerul rece,ji dens va „saltaf! deasupra sa aerul mai cald simai

coiectia cristai ❖ ♦ 3

umed, dind nastere frontului oclus, (fig, 39), Inaceasta masa de aer eterogena formapile noroasermbraca forme foarte variate dispuse la inaitimidiferite. Apar atit nori Cumulonimbus, este drept cuo dezvoltare verticala ceva mai redusa (6—8 km) citsi nori Nimboslratus si Stratus fractus pannus de timp rau,din care cad precipitatii sub forma de aversa,alternind cu cele continue, ba uneori chiar si subforma de burnita. De regula, frontul oclus mentinevremea Inchisa si umeda zile in sir, mai ales catresfir§itul toamnei si in timpul iernii.

Cielonii §i anticiclonii

Presiunea atmosferica este un element deosebit deva- riabil atit in spatiu, cit si in timp. Cauzelece determina modificarile in cimpul baric sedatoresc transformarilor cnergetice din oceanulaerian determinate de energia so- lara, de schimbulturbulent Intre diferite paturi de aer aleatmosferei si de circulatia generala a aerului.

Daca analizam o harta in care sint inscrisevalorile presiunii atmosferice la un moment dat pesuprafata globului sau chiar pe suprafata unuicontinent, vom observa, ca ele difera de la o

coiectia cristai ❖ ♦ 4

regiune la alia. Daca unim valorile cgale alepresiunii aerului prin izobare, trasate conventionaldin 5 in 5 mbar, se va delimita o serie deformatiuni ba- rice, de care am luat dejacuno$tin{a : cicloni, anticicloni, talveguri,dorsale etc. Iar daca am urmari o succesiune deasemenea harti. ne va fi lesne sa observamformarea, dez- voltarea sau slabirea regiunilor dejoasa §i ridicata presiune atmosferica.

Dintre forrnatiunile barice enumerate, cieloniisi anti- ciclonii reprezinta adevarate nuclee alecirculatiei generate a atmosferei. Toatetransformarile energetice din cuprinsul oceanuluiaerian, schimbul turbulent intre diferitele paturide aer, migrarile maselor de aer dintr-o regiunemai calda spre una mai reee §i invers isi gasesce-.plicatia in interactiunea continua §i reciproeadintre aceste prineipale formapuni barice, pe carele putem nurni pcrturbafiile majore ale atmosferei.

5 ♦ colecfiacristal ♦

Nu trebuie insa sa intelegem ca aceste perturbatiisint legate doar de structura cimpului baric, de lanivelul solu-Tut, ci trebuie sa le privim carezultat al modificarilor ce survin in cuprinsultroposferei. Iar daca adaugam laaeeste considerente si cea de a patra dimensiune —tim- pul — trebuie sa admitem ca ciclonii sianticiclonii repre- zihta forme cvadridimensionale,dezvoltate in spatiu §i timp in cuprinsulatmosferei.

Ciclonii sau depresiunile barice (fig. 40 a §i b) careiau nastere in zonele temperate ale planetei §icare se numesc cicloni extratropicali §i au de obiceiforma eliptica sau circulars. De regula izobaracare contureaza catre exterior ciclonul arevaloarea de 1 015 mbar. In ciclon circulapa aeruluieste inversa acelor unui ceasornic in cmisfera bo-reala (a) si in sensul acelor ceasornicului inemisfera australa (b). Ciclonii pot avea dimensiunidiferite : cind sint limitati de o singura curba,diametral lor este cuprins intre 100—200 km ; inschimb cind sint foarte adinci, inscriind un numarmare de curbe concentrice, diametral lor poateatinge 2 500—3 000 km, ba uneori ?i mai mult.

Presiunea atmosferica poate cobori in centrulunor cicloni puternic dezvoltati pina la valori sub950 mbar. De obicei frecvenla ciclonilor este detrei ori mai mare in anotimpul rece al anuluicomparativ cu cel cald. Cei mai puterniei gradienfibarici apar in sectorul sud-vestic al ci- clonului,adica in partea posterioara, pnind seama de di-

colecfia cristal ♦ ♦ 6

a bFig. 4.0 Cireulafia aerului intr-un ciclon : in emisfera borealS (a) ?i australa (b)

colecfia cristal ♦ ♦ 7

roetia normala a deplasarii lor, de la vest catrecst. Sectoral anterior al cielonului este sectorul cald,unde se dezvolta fronturile ealde, in timp ce parteaposterioara formeaza sectorul rece. caracterizat prinprczon|a fronturilor red.Ia periferia ciclonilor extratropieali vitezavintului poate depasi 30 m/s, in timp ce in centravintul este foarte slab, circulafia orizontala fiindanihilata de cea verticals. Viteza de deplasare aciclonilor atinge normal 30—40 km/h, dar uneoripoate ajunge pina la 80 km/h.

In anticicloni sau maxirne barometnce (fig. 41 a b) mi?carea particulelor de aer se face In sensul rotajleiacelor ceasornieului in emisfera nordica (a) §i insens invers in cea sudica (b). Dimensiunileanticicloni! or depa^esc cle obicei pe cele aleciclonilor, putind acoperi suprafeje cle peste 10000 000 km2. De pilda, anticiclonul ruso-siberian sedezvolta in timpul iernii peste toata jumatatea denord a continentului asiatic, in partea europeana aU.R.S.S.-ului, ajungind pina in Europa Centrala sisud-estica, iar in timpul verii antidclonul azoricacopera deseori aproape intreaga jumatate de nord aAtlanticului.

Presiuiiea atmosferica in central anticiclonuluieste deobicei de 1 020—1 030 mbar, dar In cazurilede excepfie (anticiclonul ruso-siberian) poateatinge sau eh iar depasi

l ig, 41. Circulalia aerului intr-un anticiclon : in emisferaboreala

(a) $i australa (b)

a b

6 ♦coleefiacristal ♦

070 mbar. Gradienp barici cresc de la centra, undesintfoarte slabi catre periferie unde viteza vintuluiajunge sa depaseasca 20 m/s. Cei mai mari gradienfiii intilnim in partea anterioara a anticiclonului,dar uneori §i in sectoral posterior, cum este cazul,dorsalei sud-vestice a anticiclonului ruso-siberian,ce inainteaza pina in regiunea tarii noastre, dindnastere crivatului. Viteza de deplasare aanticiclonilor este in medie de 25 km/h, dar in cazulan- ticiclonilor mobili ea poate ajunge pina la 60—70km/h.

In mod normal, partea anterioara a anticiclonuluieste mai reee decit cea posterioara, ca urmare apatrunderii aerului mai reee dinspre poli, in timp cesectoral posterior se afla deobicei, sub influentaaerului mai cald de origine tropica] a.

Tinind seama de influenza lor asupra modificarilorce survin in aspectul vremii in zonele temperate,ciclonii §i anticiclonii au constituit inca dinsecolul trecut, un obicct de cercetare almeteorologilor.

La ineeput s-a crezut ca perturbatiile barice dinzona temperata a Pamintului iau nastere in aceeasimasa de aer, ca urmare a miscarilor ascendente(ciclonii) sau descen- dente (anticiclonii). Aceastaa fost ipoteza termica sau con- vectiva, infirmata pe lamijlocul secolului al XlX-lea de amiralu! engiezRobert Fitzroy (1G05—1065), care consi- dera caformatiunile barice majore din cuprinsul oceanuluiaerian sint rezultatul apropierii a doi curenyi deaer di- feriti, in primul rind din punct de vederetermic. Abia in 1880, meteorologii Mohn si Brownreiau ipoteza lui Fitzroy, aratind ca in ciclonasphatia aerului cald se face in partea saanterioara, iar a celui reee in cea posterioara,dovedind in acest fel diaimetriile termice aleacestor formatiuni barice. In 1900, Bigelow, ?i in1911, Fischer, au dovedit ca ciclonii sint rezultatulinfluentei a doua mase de aer cu proprieta|i diferitece vin in contact datorita modificarilor care seproduc in circulatia generala a atmosferei.

Cercetarile asupra genezei ciclonilor si,anticiclonilor extratropicali au continual cu mai

6 ♦coleefiacristal ♦

multa intensitate in cel de-al II-lea deceniu alsecolului al XX-lea, datorita §colii norvegieneconclusa de J. Bjerknes ?i H. Solberg, ce au elaborat hi1920 teoria ondulatorie. Conform acestei teorii, cicloniiiau na?tere in lungul suprafetelor frontale, ca ur-mare a formarii unor ondulatii (unde) care la ineeputse 'dcplaseaza in lungul izobarelor. Uncle dintreaceste unde au lungimi ce nu depasesc 300 km si sesting repede, in timp ce alteie, cu lungimi do Lindacuprinse intre 300 ,«i 1 000 km nu mai revin la formalor initials, generind prin separarea unui sectorcald in partea anterioara §i unui rece in ceaposterioara, ciclonii extratropicali.

Doi ani mai tirziu J. Bjerknes si H. Solbergexplica evolutia ciclonului, la care disting treietape :

— stadiul de tinerete, in care apar primele izobare in-chise si iau nastere fronturile atmosferice. Ciclonulastfel format se caracterizeaza printr-o asimetrietermica §i are gradienpi barici mai mari in sectoralcald ;

— stadiul de maturitate, cind ciclonul se adinceste de-venind un veritabil virtej cu multe izobare inchise §iin care energia sa potentiala se transforma in energiecine- tica. Asimetria termica este bine marcata, iarviteza cir- culapei ciclonice ereste, ajungind lamaximum ;

-— stadiul de odudere apare in momentul in care are loccontopirea fronturilor, aerul mai caldfiincl ,,saltat“ in partea superioara a ciclonului,unde formeaza o patura termica stabila, ce impiedicami§carile ascensionale speci- fice depresiunilorbarice. Energia cinetica a ciclonului se consumatreptat, viteza circulapei ciclonice scade, izoba-rele se raresc si ciclonul se stinge.

10 ♦ coletjiacristai ♦

Teoria ondulatorie, care s-a buxurat de mare succesla vremea sa, rn-a putut dovedi mecanismul §i cauzelefor- mfirii undelor frontale lungi si nu a adus nimicnou in teoria formarii anticiclonilor. Pe masuradezvoltarii mijloacelor tehnice mai perfectionate desondare a at- mosferei, meteorologii sovietici li.P.Pogosian §i N.L. Tci- borovski au elaborat, intre 1936—1938,teoria advectivo- dinamiea asupra formarii ciclonilor §ianticiclonilor. Cei doi cercetatori au facut corelatiiintre variatiile cimpului pre- siunii atmosferice sitemperaturii aerului din troposfera, cu cele alecimpului baric de la nivelul solului. Ei desco- peraca variatiile presiunii de la nivelul solului sintprovocate de eauze advectivo-dinamice Advectiadetermina deplasarea ciclonilor §i anticilonilor caurmare a variatiilor termice din cuprinsul oceanuluiaerian, in timp ce for- marea si ocluderea acestorformatii are loc datorita diver- gcn|ei sauconvergen^ei curen|ilor de aer din troposfera.Dupa1960 cercetarile au fost axate indeosebi pe inter-pretarea diferentiata a miscarilor particulelor de aerdin atmosfera. Astfel, s-a elaborat metoda turbionara cese bazeaza pe faptul ca miscarea particulelor de aerla scara mare in cuprinsul atmosferei are pe de oparte un earacter laminar (evasiorizontal), iar pe dealta parte un earacter turbionar. Cu alte cuvinte,odata cu mi§carea de translate a particulelor de aerare loc §i o mi§eare de rotatie. Aceasta metodaconsidera elementul esen^Lal in formarea ciclonilor sianticiclonilor caracterul baroclin al atmosferei, in caresuprafetele izobariee (de presiune) §i.cele izo- be’mice (de temperatura) nu coincid. Datorita acesteine- coincidente intre suprafetele izotermice §iizobariee vor lua nastere advecfii termice de-a lungulliniilor de curent ce vor duce la formarea saudestramarea perturbatiilor barice.

Starea vremii difera in cuprinsul celor douaformajii barice prineipale. In cazul eielonuluiaspectul vremii este foarte variat dupa structurasistemului ce fronturi care 1-a generat. Parteaanterioara a eielonului se afla in aria de activitatea frontului cald si se caracterizeaza printr-o vremeumeda si inchisa, cu precipitatii continue. Dupa

colt-cjia ♦ crisial ♦ 11

trecerea frontului cald, vremea se amelioreazfi,preeipitatiile Ineeteaza iar sistemele noroase sedestrama. Partea posterioara a eielonului, influentatade evolutia l’rontu- rilor reci (prineipale §isecundare) se caracterizeaza printr-o instabilitatepronuntata a vremii — indeosebi in se- mestrul cald alanului — cu predominarea averselor de ploaie, insotitedeseori de descarcari electriee §1 intensifi- eari alevintului. In cazul in care ciclonul se afla in starede ocludere, vremea se menline de regula umeda, iarpre- cipitatiile eu caracter continuu, pot alterna cucele sub forma dc aversS.

Daca in cicloni evolutia vremii este determinate dezonele frontale specifice acestor perturbapi barice,in an- tieicloni timpul depinde in mare masura deproprietatile maselor de aer, care partieipa laformarea eontrului baric de presiune atmosfericSridicaja, dar §i de dezvoltarea sa in altitudine,precum §i de earacteristicile suprafetei su- biacente.Migcarile descendente, cit §i divergenta partku- lelorde aer din apropierea solului, rnenpn o vreme fru-moasa, cu cerul senin, indeosebi In zona centrala aanti- ciclonului. In cazul in care umezeala aeruluieste mare, se pot forma, in anotimpurile de tranzipe,norii stratiformi din care cad burnife §i ploi slabe,iar in timpul verii, datorita incalzirii puternice asuprafetei solului, iau nastere nori cumuliformi. Sitot vara, datorita rftcirii nocturne, in aerul cuumezeala mai ridieata se prod tic cCyUri de radiape,mai ales in depresiunile intramontane, cefuri cedispar odata cu rasaritul Soarelui. Iarna, in schimb,cepirile de radiafie se pot menpne zile in fir.

Catre periferia anticiclonului vremea va imbracaas- peclul oarecum asemanator cu partea ciclonului cucare se invecineaza. Spre partea anterioara aanticiclonului, vremea va avea, de regula, un caracterin-stabil. datorita infiuentei parfii posterioare aciclonului, care-1 precede. In acelasi timp in parteaposterioara a anticiclonului eerul va fi mai multnoros ?i vor eadea cle regula precipitatii cu caractercontinuu. specif ice sectorului anterior al ciclonuluicare-1 succede.

colt-cjia ♦ crisial ♦ 12

Ciclonii tropica!!

In regiunile calde ale globulus, intr-o vasta arie cu-prinsa aproximativ intre 5—20° lat. N. si S., iau nasterecele mai cumpiite perturbalii atmosferice, ciclonii tropiculi.

Despre existen^a ciclonilor tropical! europeniilua-.era eunostinfa din relatarile navigatorilor, care seaviniasera cu corabiile lor de-a lungul §i de-a latuloceanelor. Multe insemnari pastrate din acele timpuripovestesc despre in- spaimmtatoarele furtuni iscate inapelc oceanelor, ce tidi- cau valuri imeme si scufundauintr-o clipa caravelele in- carcate cu aur si mirodenii.Alteon, aceste cumpiite dezlan^uiri ale naturii seabateau asupra uscatului distru- gind totul in calea lor.Astfel au ramas cunoscute dezas- trele prodase dociclonul care in aprilie 1737 a „maturat“ tarmurilegolfului Bengal, facfnd sa piara sub valurile uria&e de7—0 rn peste 300 000 de oameni, sau de uraganul din 10noiembrie 1780 care a devastat complet insuleleBarbados, Santa Lucia §i Martinica din arliipeleagulAnti- lelor Mici, cauzind moartea a rnii de oameni siscufundind peste 400 de vase.

Despre geneza acestor cumplite perturbatii a enatu- rii s-au facut primele ipoteze abia pe la 1831,cind meteo- rologul engiez William Redfield le consideraca fiind niste nii§eari turbionare cu diametral redusuneori la citiva zeci de km, in care deplasareaaerului se efeetueaza in sens invers acelor unuieeasornic, cu viteze ce depasesc de re- gula 200 km/h.Aceasta idee este aprofundata mai apoi de meteorologuiamerican James Espy (1785—1860), care stu- diazaindeosebi puternicele uragane din Marea Caraibi-lor .'ii din golful Mexic.

Dupa 1930 meteorologui suedez E. Palmen a facut oeerie de ample cercetari asupra genezei si deplasariiciclonilor tropicali, iar in 1948 a publicat o schemagenerala a traiectoriilor acestora.

Studii mai recente asupra ciclonilor tropicali aufost facute de meteorologii americani J. Charney, W. Gray, S.Rosenthal, precum §i de meteorologii japonezi Y. Ku- riharasi R. Tuleya.

Ciclonii tropicali se manifests deseori pe o arie

colt-cjia ♦ crisial ♦ 13

destul de intinsa, deoarece din zonele de formare sedeplaseaza cu viteze care uneori pot depasi 100 km/hpe diferite tra- iectorii. devastind vaste regiuni dinsudul si sud-estul Asiei, nordul Australiei, vestulAmericii Centrale, sud-estul Statelor Unite aleAmericii, insulele din Marea Caraibilor §i partea deest a Mexieului, Madagascarul §i tarmurileMozambicului (fig. 42).

Dupa zona geografica in care ei se manifests poartadiferite denumiri : hurricane sau uragane antilice in golfulMexic .si Marea Caraibilor ; taifunuri, pe coastelerasaritene ale R. P. Chineze si in sudul Japoniei ;baguios in insulele Filipine, willy-willies in nordulAustraliei ; orcane in sudul Asiei etc.

# colecfia cristal <#> 14

de vinturile musonice pina in zonelecontinentale. Spre deosebire de ciclonii careactiveaza in regiunile temperate ale globului,ciclonii tropicali se caracterizeaza printr-oarie foarte restrinsa, ce rarcori poate depasi indiametru 150—300 km. In schimb, presiunea aeruluiajunge in central^ ciclonului pina la 930—960mbar,, iar viteza vintului depa§este de regula200 km/h, in unele cazuri atingind cbiar 250—300km/h.

De obicei, trecer<'a unor astfel de ciclonieste precedata de aparitia norilor Cirrus, pentru

Ciclonii tropicali pot lua nastere aproape in totcursul anului, dar maximum lor de activitate sedesfa^oara in perioadele iulie-septembrie innordul Oceanului Indian, zona Caraibilor §i insud-estul Asiei, §i februarie-aprilie pentrupartea de nord a Australiei. In regiunile

amintite ciclonii tropicali se formeaza datoritaumezelii foarte mari §i a temperaiurilor deosebitde ridicate (27—30°C) de la suprafata oceanelor,

care favorizeaza producerea unor miscariconvective deosebit de puternice. Ei suit

antrcnafi apoi

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 15

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?ca in scurt interval de timp norii Cirrostratus siAltostratus sa acopere cerul. Cal- dura devinesufocanta, presiunea aerului scade vertiginos(uneori cu 20 mbar intr-o ora !). Pe ccr seprofileaza deodata o masa Intunecata de noriNimboslratus. Vintul se dezlantuie cu furio,atingind 120—130 km/h §i incepe sa plouatorential. Ploaia poate dura o ora sau doua, dupacare un calm aproape nefiresc cuprinde totul.Cerul se !n- senineaza dintr-odata, temperaturaaerului creste brusc, vintul inceteaza sa maisufle. Este momentul in care trece centrulciclonului sau „ochiul furtunii", ce poate ficom- parat cu golul de aer in forma de pilnie,care ia nastere in centrul unui virtej de apa.Dar nu trece mai mult deo jumatate de ora si un nou zid uria§ de nori seapropie, parca mai amenintator, purtind cu elintreg ansamblul de fenomene ce caracterizeazasectoral posterior al ciclonului. Acum teribiluluragan se dezlantuie cu §i mai mulla

intensitate. Un adevarat potop de apa se revaisa dinnor!! Cumulonimbus, care in mai putin de o ora poatetotaliza mai mult de 200 1/m2 de precipitatii. Ceruleste tot timpul luminat de fulgerele ce se succedaproape fara Intrerupere, iar tunetele se ingina unclecu allele. Temperatura aerului scade in numai citevaminute cu 15—20°C, iar vintul pornit cu o furienestavilita, distruge totul in calea sa avind o vitezade 200—250 km/h. In citeva minute taria cumplita avintului arimca din loc camera §4 animale, smulgecopacii, rastoama trenuri §i autovehicule, darimacase, iar in largul oceanului sau la tarm ridicavaluri de5 —6 m inaltime, ce scufunda nave chiar de tonajmediu. Zeci de mil de tone de apa sint impinge de peocean, inun- dind pe mai multi km in interior,uscatul.

In ultimii 15 ani o serie de uragane deosebit devio- lente s-au succedat cu o frecvenjja f oarte mareasupra Asiei de sud ?i de sud-est, precum §i in sudulStatelor Unite ale Americii ?i cu toate ca au putut fi

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 16

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?depistate din timp cu ajutorul imaginilor primite dela satelitii meteorologici sau prin radar, ele auprodus pe lingii considerabilele distru- gerimateriale §i pierderea a numeroase vieti omenesti.Tocmai pentru a evita asemenea dezastro se fac o seriede cercetari in scop ill gasirii unor posibilitati dea se distruge din timp focarul ciclonilor tropicali,pentru a le micjora cit mai mult puterea lordistructiva.De mai multe ori in cursul unei zile,posturile de radio televiziune transmit date desprestarea vremiiprecum jji prognoza zilei de miina,Majoritatea ziarelor au o rubrics. special?,rezervatfi buletinuiui meteorologic. In lite—ratura de specialitate au aparut §i continua saapara o se- l'ie de lucrari consaerate celor mairecente cercetari intre- prinse de specialist}! dintoata lumea in scopul descifrarii tainelor naturii,legate de starea timpului.

E firesc sa fie asa, deoarece de starea vremiidepind zbo- rurile avioanelor, cireitla|ia rutiera §iferoviara, transpor- turite navale, receptivitatea laradio §i la televiziune, trans- miterea energieielectrice, eele mai diverse lucrari din agrieultura simulte alto activita|;ii ale omului.

Pe pamint nu sc a;fla nici o fiinta vie care sa nulie supusa influen^elcr vremii, iar multe evenimentedin isto- ria omenirii s-au petreeut in strinsainterdependent de conditiile meteorologies locale.Adeseori ne intrebam de ci' kri cerul a fost senin,iar astazi norii intunecati ]~au acoperit §i a ineeputsa ploua ? De ce s-a pornit vintul cu atita furio,smuigind copacii din radacini ? De ce anul tre- cutiarna a fost atit de blinda §i aproape lipsita dezapada, iar anul acesta a fost atit do aspra, cuninsori abundente gi viscole, care au inal^at namepicit casa ?Inca dm ti.mpu.ri care se pierd undeva la hotarul din-tre preistorie $i istorie, pe omul primitiv a ineeput

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 17

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?sa-1ipreocupe eimoasterea fenomenelor din atmosfera.deoarece vremea constituia unui dintre elementelehotaritoare ale existentei sale. De la simp-laobservare a fenomenelor na- turii, mai ales ale acelorcare produeeau neajunsuri, omul a gasit apoi, treptat.corelatia care exista intre timp, dez- voltareavegetatiei si actiunile vieiuitoarelor.

Mai tirziu, prin transmiterea observafiilor dingenerate In generate, ia ineeput oral apoi prin seris,omul a incer- cat, timid, sa fctrmuleze primele legiale evolujiei timpului §i sa stabileasca primelereguli de prevenire a vremii. Fi- losofii lumii antice: Pitagora,Leucip,Euclid,Lucretiu,Aristotel etc. au lasat primele documente scrise inacest sens, dar lipsa mijloacelor de investigare maiprofunda a uriasului laborator al naturii nu le-a permis sa ajunga la rezultate eoncludente. Inca multesecole dupa aceea, pro- gresele realizate de om indrumul destul de anevoios al descifrarii taineloroceanului aerian s-au dovedit neinsem- nate. Abia dupaintroducerea observatiilor instrumentals s-a creat unsupert material, care a adus un adevarat im- pulsmeteorologiei. stiinta ce de-abia de acum incepea sase afirme. Astfel, vremea inceteaza de a mai fi unsubiect pentru amatorii de sensational fi incepe sadevina un obiect de studiu.

Daca air fi exista lo refea dc informare meteorologies,,,

Cu toate progresele realizate catre sfir§itulsecolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea, in practice observatiilor instrumentale uneveniment deosebit a facut sa impulsioneze, ba maimult decit atit. sa reclame inte- resul general pentrustiinta prevederii timpului. Acest eveniment estelegat de campania din Crimeea (1854— 1858) din timpul

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 18

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?razboiului purtat de Rusia Impotriva Fran|ei, Angliei§i TurcieL

In toamna anului 1854, flota anglo-franceza aineeput asediul Sevastopolului, principalul portmilitar al Rusiei de pe coasta Marii Negre; La 14noiembrie, o furtuna ne^ maipomcnit de violenta,deelara?ata. in Marea NeagrS, s-a abatut cu toatafuria asupra flotei aliate care stationa in fataBalakiavei. Lan^urile groase de otel ale ancorelor s-au rupt ca slorile sub puterea vijeliei. Corabiile audevenit jucaria valurilor ineepind sa se ciocneascaunele cu altele, tunurile de otel au fost smuLse dinlocul lor distrugind tot ce Intilneau in cale.Corabiile s-au scufundat una dupa alta sau au fostaruncate spre farm, esuind pe bancurile de nisip. Inciteva ore, flota engleza a pierdut 32 de vase,printre care si „Printul Negru“, mindria marineiregale. A pierit Inghitit in vakirile marii vasul-amiral al flotei franeeze, „Henric al IV-Iea:i,impreuna cu alte 26 de vase. Este de la sine in telesdeprimarea care a euprins pe anglo- francezi ! AIneeput chiar sa se vorbeasca despre incetarearazboiului.

Pentru a elucida cauzele acestei nemaipomenitecatas- ti'ofe, ministrul de razboi al Frantei,maresalul Jean-Bap- tiste Philibert Vaillant, 1-ainsarcinat pe cunoseutul astro- nom Urbain Le Verrier(1811—1877), directorul Observa- torului astronomicdin Paris, care era la eurent cu cele mai noirealizari ale meteorologiei. Le Verrier s-a ad resattuturor oamenilor de §tiint§ care faceau observatiimeteo- rologice in acea vreme. Capatind datelenecesare, el a In- semnat apoi pe o harta stareatimpului in diferite locuri din Europa cu citeva zileinainte ca furtuna sa se declan- in Marea Neagra.Astfel, Le Verrier a constatat ca furtuna a luatna§tere tocmai in vestul Marii Mediterane iji dupa cea strabatut Marea Adrialica ?i peninsula Bal- canica,

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 19

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?abia dupa trei zile a patruns in Marea Neagra.Consecinf:eIe acestei dezlantuiri a naturii puteau fi,deci, evitate, daca ar fi existat o refea de in for marsmeteorologies,. La 16 februarie 1855, Le Verrier prezintaimpara- tului Napoleon al III-lea proiectulinfiintarii primei refele meteorologice pe teritoriulFrantei, a carei organizare a fost terminate in 1856.Reteaua s-a extins apoi datorita crearii unor ret elesimilare in Anglia, Germania, Austria, Rusia etc. In1860, arniralul Robert Fitz-Roy intocme§teIn Anglia primele harp meteorologlce, folosind cMelepri- mito din ladle Europei. Zocc ani mai tirziu.Congresul Slatelor Unite ale Amcricii aprobaini'iinterea unui ser- viciu de avcrtiz&ri pentruoraje furtuni, folosind in acest scop corpultelegrafi^tilor militari (Signal Service U. S. Army).Inceputul de drum fusese facut.

' Zeci cle mii de telegrameCum va fi vremea mime ? lata o intrebare pe care

ne-o punem cu topi, aproape In fiecare zi ! OIntrebare simpla in aparenta, dar pentru a capata unraspuns nu e tocmai usor. Pentru a prevedea daca cerulva fi senin sau noros, daca va ploua sau nu, dacavintul va sufla slab sau in rafale trebuie sacunoa§tem fenomenele atmosferice care au loc pe osuprafaJS mult mai mare dccit a regiunii unde locuim.Un singur om n-ar reu§i sa faca a$a ceva ! De acecasint necesari mii §i mii de ochi de pe o intreagaemisfera a Pamintului care sa observe neclintit §iincontinuu aproape toate elementele timpului.

Stiinta a mai dovedit apoi ca pentru a sti cum vafi timpul miine, trebuie sa cunoa§tem mai intii cumeste vremea astazi, cum a fost ieri sau alaltaieri nuintr-o singura localifcate, ci pe o suprafata cit maicxtinsa.

. Exist! pe glob peste 9 000 de stat'dmeteorologlce dictate cu aparatura cit mai

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 20

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?perfecponata pentru a cerceta din ora In ora §i uneorichiar cu o frecventa mai mare gra- dul de acoperire cunori a cerului, presiunea atmosferic^, direct ia siintensitatea vintului, umezeala §i temperatura aeruluietc. Lor ii se adauga observaf iile meteorologlce -efectuate cu ajutorul avioanelor comerciale si derecu- noa.siere, precum si a navelor marine dotate cuaparatura special adecvata. Sint notate toatefenomenele mai im- portante din atmosfera : furtunile,grindina, ploaia, nin- soarea, cea {a, bruma etc.Aparate speeiale inregistreaza atit cele mai ridicate,cit §i cele mai sc-iteute temperaturi nle aerului,rafala maxima a vintului, durata de stralucire aSoarelui, cantit§ple de precipitatii cazute ladiferite intervale de timp etc. In interesulagriculturii, majoritatea sta|:iilor noteazatemperatura solului la diferite adincimi, umezealadin sol, iar la stabile meteorologice de pe malulmarii sau al lacurilor se inregistreaza temperatura§i nivelul apei, viteza difexitilor curenti marinietc.

Prin observatii amanuntite asupra vitezei sidirectiei vintului, asupra presiunii, temperaturii§i umidita^ii aerului pina la inaitimi de 25—30 km,uneori §i mai mult, fa- cute cu ajutoru.1baloanelor pilot dotate cu aparate spe- ciale (aearor date sint recepponate apoi de catre statiilemeteorologice de pe Pamint) este posibiiainvestigarea oceanului aerian pina la marialtitudini. Un rol deosebit in acest sens il areimporlantul volum de date care provin de laraehetele$i satelitii meteorologiei.

Munea observatorului de la statiile meteorologicenu este deloc u§oara. El trebuie sa faca observableincon- tinuu, indiferent de starea timpului §iadesea vremea nu este deloc propice pentru a culegedatele respective. In zonele de munte, undestatiile meteorologice de obicei sint asezate peeulmile cele mai inalte, in bataia necontenita avintului sau a viscolelor, ori in mij locul

co!ec|ia cristaf ♦ ♦ 21

Gt'M VA -FI VREMEA MlINE ?deserturilor sau al inlindi'i’jlor de gheaja aleAntarctioei, unde conditiile do viata sint cit poatede dificile, meteorologii dau do- vadii de multacutezanl/i.Sint .si multe loeuri unde datorita conditiilor elimatice deosebit de grele, omul n-ar putea rezista vreme indelun- gata. In aceste imprejurari munea specialistilor meteo- rologi a fost mult u§urata de tehnica moderna, care a Great statiile automate. Dotate cu aparatura deosebit de complexa ele inregistreaza §i transmit, automat, la sta|iile colectoare sau cu ajutorul satelifilor meteorologiei datele asupra prin- cipalelor elements §i fenomene meteorologice. Asemenea siatii s-au instalat in dejerturi, in padurile de nepatruns, pe inside stincoase neloeuite, pe baneliizele dc gheata in deriva, pe virfurile celor mai Inal# munji. Ele nu sint con- trolate decit de doua-trei ori pe an ; in restul timpului lu- creaza automat. La noi in fara, exista trei statu rneteo automate : la Vf. Pietrosul Rodnei, in muntii Paring §i Cozia

22 ♦eoletfiatrivial #

.Vanetatea de date asupra siaiui timpului mtr-un anu- mi-t loc, la o anumlta ora de observable.este transmisa cen- trelor colectoare, iar de aidinstitutdor meteorologlce. Transmiter-ea se faceprin telefcm, prin radio sau prin telex.Institute!® meteorologiee din toate tarile aflateIn emisfera nordica sau in cea sudica aPamintului au o permanent! legatura intre ele,tran&mifind si recept'ionmd mesajele desprestarea vremii de eel putin patru ori pe zi.

Datele asupra starii vremii sint transmisecifrat, dupa un anumit cod, numit cod sinoptic.6 Dacatransmlterea mesajelor s~ar face prin cuvinte,atunci recepponarea lor ar dura un timp preaindelungat, iar elaborarea prevederii timpului n-ar mai fi eficienta. Si ar mai fi inca un lie-ajuns : laptul ca pe suprafafa planetei sevorbesc nenu- niarate limbi, ar necesita zed cletraducatori pentru a des- cifra continutulmesajelor primite din cele mai Indepartatecolturi ale lumii. De aceea se folosescsimbolurile conventionale ,,Iiterare“, care apoisint cifrate. lata cum arata o asemenea telegrama'Iliii — Nddjmfm— VVWftM — PPPTT— NhCTJiCMCa — TdTdapp.

Pe telegrama sinoptica propriu-zisa literelevor fi in- locnite eu cifre. Sa presupunem, ca amavea In lap o ast- fel de telegrama :

15420 81802 96G16 16110 6742X 10202Sa incercam sa dcscifram aceste cifre. In

prima grupa se arata locul unde s-a f&eutobservatia : 15 mseamna

6 Din 1982 sc preconizeazS sa intre ia vlgoare noul cod sinoptic, In care vor apare unele modificari, fa'fa de structure celui actual.

Fiecare dintre aceste simboluri reprezintadiferifi pa- rametri meteorologiei ce se intlinescatit in schema, cit §i pe harfile sinoptice sianume :N — reprezinta nebulozitatea, care se inserie incercul statiei in functie de gradul de acoperire acerului. Pentru redarea gradului de acoperire acerului se utilizeaza ur- matoarele simboluri ;

coiectia ❖ cristai ❖ 23

Romania, iar 420 indicativul .stafM meteorologieeBucu- rejti-Baneasa.

Grupa a doua da indieafii asupra gradului deacoperire a cerului asupra direcpei siintensitatii vintului : 8 — cer compleiacoperit ; 18 — vintul sufla din sud ; 02 — vitezavintului este de 2 m/s.

A treia grupa ne informeaza asupra marimiivizibili- tatii erizontale : 96 adicavizibililatea este buna, pina la 8 km ; asuprafenomenelor meteorologiee care se producSn ora de observatie : 61 — ploaie slaba continuasi asupra fenomenelor care s-au produs in urma cu

3 ore : 6 —• ploaie.Grupa a patra cuprinde date asupra presiunii

atmosfe- rice : 161 inseamna ca valoarea presiuniieste egala cu 1016,1 mbar : preeum si valoareatemperaturii aerului ; 10 — temperatura aeruluieste de 1Q°C.

A cincea grupa da informatii asupra gradului deaco- perire a cerului (nebulozitatii) in careprima cifra repre- zinta totalul norilor inferior}: 6, deci 6/8 din bolta cerului este aeoperita cunori inferiori ; a doua cifra arata felul norilorinferiori : 7 — nori Stratus fractus pannus, detimp rau ; a treia cifra reprezinta inaltimeaacestor nori : 4, inaltimea norilor inferiori estecuprinsa intre 300—800 m; a patra cifra daindicafii asupra norilor mijlocii : 2 — noriNimbostratus ; ultima cifra se refera la noriisuperiori : X — norii superiori nu s-au pututdetermina.

Ultima grupa arata valoarea punctuiui de roua :10, deci temperatura punctuiui de roua este egalacu temperatura aerului, deoarece aerul estesaturat cu vapori de apa : a treia cifrareprezinta variatia tendintei barice, ce aratadaca presiunea aerului a crescut sau a seazut ininterval ul de 3 ore, de la ultima observa fie :cifra 2, in cazul ' >. £ns< i mna cre^tere ; iarultimele douS cifre indica valoarea tending ibarice (0,2 — presiunea atmosferica a crescut inultimele trei ore cu 0,2 mbar).

O astfel de telegrama poate fi deseifrata cuusurinta de orice meteorolog, din orice parte a

coiectia ❖ cristai ❖ 24

lumii. Alcatuuea ei, avincl In vedere masuratorile.«i observa title necesare, nu duix a/a mai multde citeva minute. lata cit de operativa poate fi oobservatie meteorologies destul de complexa !

La aceasta t- !egrama se mai ad:..uga de patruori pe zi (la orele 02, Oo. 14 $i 20) o grupaspecials pentru cantitatea de precipitatii cazulein interval de 6 ore, iar de doua ori pe zi (laorclo Of! $i 20), pe linga cantitatea de precipi-tatii, date asupra stSxii solului, asupratemperatorii solului sau asupra grosimii stratuluide zapada. Binein^eles ca acest ease transmit totprin limbajul cifrelor.Alaturi de codul meteorologie pentru observafii de

suprafata mai exista. inca o serie de codurimeteorologice

228 ♦colec^iacristal ♦

15 — Meteorologie... ffirS formulepentru observapi do altitudine, pentruprevederi aero- nautiee, pentru prevederimaritime etc.

fji asifol peste 120 000 de telegram© sintrecepponate zilnic de catre institutelcmeteorologiee, la care se adaugS descifrarea apeste 11 000 de sondaje din atmosfera libera.

Veghea Meteorologies Mondiala

Tinind seama de necesiiatile tot mai man pecare le reeiama pe scara planetar a cunoa§tereadatelor asupra sta- rii-timpului, la 20 deoembrie1961, in eadrul Adunarii Generate a O.N.U., afost adoptata rezolutia propusa de Or- ganixaUaMeteorologica Mondiala (O.M.M.) de a se elaboraproiectul infiintarii Veghei Meteorologiee Mondiale(World Weather Watch) ca un sistem la scara globala,care sa cu- prinda. in totalitatea sainstalatiile §i serviciile meteorolo- giee, inaprilie 1987, la cel de-al V-lea Congres O.M.M. afost aprobata in unanimitate crearea V.M.M.

Veghea Meteorologica, Mondiala este un sistem dina-mie, care tine pasul cu cele mai noi cerinte ale§tiin^ei §i tehnicii, si reprezinta, faraindoiaia un eyenirnent international unit* §1grandios, o cooperare cum n-a mai fostintreprinsa in niciun domeniu de activitateumana. Cel mai eloevent excmplu il reprezintafaptul ca in eadrul acestui for mondial isi aduccontribufia un nurnar de peste 150 de state.

Veghea Meteorologica Mondiala cuprinde 3 elementeprlncipale :

-— sistemul mondial de observapi ;— sistemul mondial de transmitere a datelor ;•— sistemul mondial de telecomunicajii.

colec|ia cristai ♦ ♦ 113*

In' eadrul sistemului mondial de observatiieste de re- mareat faptul ca in 197.8 se efectuaupeste 120 000. de ob- servafii meteorologiee lasuprafaja. Pamintului la care se adaugau circa 11000 observa|ii aerologiee. Acest flux in-formational este posibil datorita existentei.unui numar de peste 9 000 statii terestrerepartizate in toate farile globulin. Lor li seadaugau observant meteorologiee efectuate cuajutorul a circa 4 000 de avioane eomerciale §idc re- eunoa§tere §i 7 000 de nave marine. Inplus se mai efec- tueaza o serie de abservafii cuajutorul radarelor meteorologice, rachetelor §isatelitilor meteorologiei.

Intinse zone ale suprafetei planetei(oeeaneie, pustiu- rile, padurile ecuatoriale >sitaigaua, marile catene mun- toase ale AsieiAmericii), considerate ..pete albe“ datoritaposibilitatilor aproape imime de a putea ficercetate cu mijloacele clasice de observatiemeteorologice, benefi- eiaza astazi de aportultot mai important al folosirii satelitilormeteorologiei. Exists la ora actuals doua feliiride sateliti meteorologiei de observatie :sateliti cu orbite polare §i satelitigeostafionari (geosineronici). Primii sint dotaticu sisteme de transmitere automata aimaginilor .si diferite instrumente de mfisurarea parametrilor meteo.ro- iogici, evolvund laaltitudini cuprinse intre 800—1 400 km. Al doileasistem de sateliti, lansafi Jnceptnd din 1975, laaltitudinea de 38 000 km, se deplaseaza cu oviteza egala cu miscarea de rotatie diurna aPSmlntului, pe o orbita plasata deasupraecuatorului lerestru, furnizind imagini continuea, cuverturii noroase situate intre 50°lat.N. $iS., procum §i asupra vitezei vintului. Cuajutorul lor pot fi detectate fenomene meteoruliigke deosebit de periculoase, cum sint, de pilda,ciclonii tropicali.

SLstemul mondial de telecomunicatii cuprinde 3Centre Meteorologice Mondiale (C.M.M.) : Moscova, Wash-ington si Melbourne echipate cu cite 3ealculatoare elcc- Ifonice de mare putere (din it

& coiectia cristai # 2

4-a generat-ie) care numai in citeva orecalculeaza datele primite si pot face aprecieriasupra evolu{iei vremii in celt; mai diferitelocuri de pe suprafata Pamintului. Toate cole 3Centre Meteorologice Mondiale furnizeaza de doua ori pezi prevederi ale timpului pe 24 do ore pentrufiecare emisfera ; in plus central Washingtonelaboreaza provederi pentru 2 si 4 zile. Acesteprognoze ale vremii sint difuzate centrelorregionale fie1 sul) forma numerica (de la calculator lacalculator) sau sub forma grafica (harfimeteorologice).

Exista 23 Centre Meteorologice Regionale (C.M.R.) :Alger, Cairo, Dakar, Nairobi, Pretoria. TunisCasablancapentru Africa ; Bracknell, Moscova, Offenbach,Roma*’ Stockholm, .pentru Europa ; Brasilia §iBuenos Aires pea- tru America de Sud, Darwin,Melbourne, Wellington pentru Australia §iOceania ; Habr.rov.sk, Ncw-Delhi, Novosibirsk,Taskent, Tokio, pentru Asia : Miami §1 Montrealpentru America de Nord. Centrele regionalepregatesc ana- lize si previziuni mai detaliateasupra diledtelor regiuni de care raspund §i ledifuzeaza Cenirelor Meteorologies Nationals. E-leelaboreaza §i avertizari asupra fenomene- lorxnetecrologioe periculoase §i dau prevederispeciale pentru marina §1 aviatie.

Peste 1.20 de Centre Meteorologiee Nafionale (C.M.N.)participa in eadrul V.M.M. la fluxulinformational. Lor le rtvine sarcina de asatisfaee ca maxima promptitudine §i operativitatetoate cerinfele meteorologiee la nivel national.In eadrul programului de cooperare tebnica aO.M.M. fi a programului de asistenfa voiuntara seofera centrelor nafionale, indeosebi eelorapartkiind statelor In curs de dezvoltare,eehipament meteorologie §i personal de in- struirecalificat, in seopul ridicarii niveluluicerinfelor me- teorologiee la scara mondiala.

Un rol de seama in programul V.M.M. il areasigurarea recepfionarii enormei ciuititafi de

& coiectia cristai # 3

date meteorologiee ob« tinute prin diferitelesisteme de observafii ?i difuzarea lor catreC.M.M., C.M.R. §i C.M.N. Sistemele de telecomuni-eafii folosesc transmiterea prin eabluri -§i prinlinii teres-; tre. Cum e §i firese, exista uncircuit principal de comuni- catii Intre cele treiC.M.M., un circuit regional intre C.M.Ml fi C.M.R. ?i circuitc nafionale.

In eadrul circuitului principal, reeepfionarea§i transmiterea datelor se face cu aparaturaexceptional de mo- derna. De pilda aparate careinregistreaza intre 3 600—■ 4 500 cuvinte pe minut(o dactilografa poate inregistra In jur de 60—70cuvinte pe minut). Tot in eadrul sistemuluimondial de telecomunicaf ii se primese date de lanavele marine, precum si de la vase meteorologieestaf ionare, sta- fii marine fixe, platformeoceanice etc. Exiata in acest fel. o Iargaeolaborare O.M.M. cu Uniunea Intema+ionala deTelecomunicatii, cu Organizatia Internafionala aAviafiei Civile §i cu Organizatia Consultative aNavigatiei Maritime.

Astfel Veghea Meteorologies Mondiala isi acluceapor- tul sau deosebit de important in programulde cereetare globala a oceanului aerian.

Cam pot fi folosite telegramcle sinoptice ?Este de la sine infeles. ca a citi telegrama

cu telegrams si a memora continutul lor, chiar cuajutorul ma§inilor electronice, nu este un lucruprea us or. Apoi este imposi- bil ca speciali^tiiinstitutelor meteorologice sa poate aveao privire de ansamblu asupra situafieiatmosferic® la o anumita ora de pe continent sauchiar in tara respective.A fost meritul meteorologului norvegian Jacob W.

Bjerknes, unui dintre creatorii meteorologieidinamice, sa introduce, in 1930, un sistemcomplex de reprezentare a va- lorilor §i afenomenelor starii timpului si sa realizezeschema de inscriere a parametrilor meteorologieipe harti. Schema Bjerknes grupeaza elementele si

& coiectia cristai # 4

fenomenele meteorologice masurate .si observatein jurul fieearei stajii meteorologice in felu'lurmator :

Ca

TT CM PPPww N a

'fell'd CL W

Nh

li

5 ♦ colecjiacrisial1 ♦

CD — 1/8 din bolta cerului acoperita cunori0 — 2/8 ii J3 59 39 :9

0 - 3/8 $9 .?> }9 2$

0 -4/8 5} a ?9 55 ?*

@ - 5/8 11 •? ?? 59

@ — 0/8 !9 i> 59 9? SS0 - tyB 5 J it n JJ 19

# - 8/8 cer

complet.acoperit- do

nori

— cer invizibil (ele obicei’ cind Be.

produce cea$a deasa)

W — vizibilitatea' orizontala, adica distantapinS. la obiectul vizibil cel mai indepSrtat.Fiecare static are mai multe puncte la diferitedistante, masurate exact pina la platforrnastatiei. Aceste puncte de reper pot fi co;?uri dafabrics, clopotnife de biseriei, case mai inalte,liziera unei paduri etc. Vizibilitatea orizohtalSse codifica dupa un tabel. special, in carecifrelor codului le corespunde o anu- snitadistanta in. km. De pilda cifrei. de.cod 00 Ucorespu'nde e vizibilitate sub 0.1 km ;25rreprezirit& 1,5 km ; 50 repre- zinla 5 km ;cifrcle de cod. intre 51 §i 55 nu se folosesc ; 56reprezinta 0 km 70 inseaftma 20. km ; 80reprezinta 30 km ; 81 inseamna 35 km ; 89 peste 70km : 90 este cifra codului care reprezintacea .mai mica vizibilitate,. sub 0,05 km ; 97inseamna 10 km si ultima cifra a codului 99reprezinta vizibilitate de 50 km §i peste aceastadistanta.

Vizibilitatea mai poate fi masurata si'instrumental cu ajutorul vizibilimelrelor.

(10DIF1CAREA SI SIMBOLIJRILEPit IS CIPAIEL OR CARACTERISTICl AI<E TfMl'lMiCifrelc

codului•

Camctmstka timpuluiSitnbolul

colecpa cristal ♦ ♦ 6

Tabdnl 19

00 i'raf in momentiil obseivaj-ici in8us|>ensit: in aer s

10 Aer cefos —

IS ftilgfro i <I ^

H Preeipltafii care a ting solul in8’)ropierea

statiei:

(•)21 Ptoalc in ora precedent*

OQ<vX>

Ninsoare in ora precedent*

!q.

23 LapovijS in ora precediuilil %2,1 A versa de ploaie in ora precedent! tl

-

Cifrelecodldlt

■Caraeterislica iimpulut Simbohl

28 Ceata in 'ora precedents ““**1 I

colecpa cristal ♦ ♦ 7

Tabdnl 19

29Oft

31 » • 9 * • *e e

Ora] la Ora precedents.

Furtuna de praf sau nisip slaba sau-moderate

rfj|

* 5

Si

s. * * * 6 4

Furtuna de praf sau nisip putermca,-

* *

* » sr

e «

Transport puternic de zapada la supia fa fa solului

« e

45 « « ® K «,*•Ceaja sau ceaj.a. cu acc dc_gliea{acu cerul iaviziWl

—»

! e * *• • " is Pc.a{5 cu dcpuueri de cLickra cuCerul iaviziWl

onwMSW*!

swessaiifeft'wsjs

so «& '?ii#•• a

Burnifa slaM cu’iuterm!ten|» 9

• *

«•# ? S3* ***

LiJ

Buniita moderata coutinjiS »*♦

Cifrclecodului

Carademtica timpului Simbolul

55 Barnifa, abundenta contiii.ua, fn 9§

56 BurnitS care formeaza polei r^j

58 6

colecpa cristal ♦ ♦ 8

Tabdnl 19

Burnita slab a, cu ploaie 9

60 Ploaie slaba, cu intermitenfa «

63 Ploaie moderafa continue &** *

G5 Ploaie abundenta contiiw*

6G Pl'oaio.carc formeaza polei

T:

CS

Ploaie cu ninsoare (lapovifa) x-

70■ Ninsoare slaba inteniiitenta -Xr

;;

Cifrclecodului

Caraderistica .limpiilid Siriibohd

r-19S •>

Ninsoare moderatu continue X- X

75 Mnsdare ubandenlu continue ■V.,K: -x-

79 Grfiaisfc de ghca{U

80 Aversa dc jiloaio v

colecpa cristal ♦ ♦ 9

Tabdnl 19

83 Avrrsa de lapovijfc V

s's■ Aversa de ninsoare

‘89 Grinding AV

91 Oraj cu ploaie PT93■ \ .

Oraj cu ninsoare sau rnazariche -96■ Oraj cu grindinS. &

KW — starea - timpului din trec'ut’,- adicl

fenomenele- .meteorologiee ce. s~au observa-t lastafie cu 3 sau cu 6- ora Snainte de efectuareaobservafiei respective.

lata care sint simbolurile aspectului timpuluidin tie* •cut (tabelul 11).Tafcdul 1.1

colecpa cristal ♦ ♦ 10

Tabdnl 19

ppp —. presiunea atmosferica cum’a fosttransmisa frt telegrama, Se indica cifrele zecilor,unitajilor §i zecimilori de milibari ; cifrelemiilor §i sutelor de niilibaii se omit,; Inexemplul din telegrama sinoptica., presiunea tlXCXSt da J 016.1 mbar, iar in telegrama s-atransmis 161,

TT - - temperatura aerului, inscrisa in grade*Celsius?.: Temperaturile se transmit -in gradeintregi. La temperaturii •sub 0°C, la numarulgradelor se adauga cifra 50, Daca nu-: ttiarulzecimilor de grad nu depiisesc cifra 4,se,neglijeaza,j Daca este egal cu 5, se adauga ungrad numerelor pare.: Daca este mai mare de 5,atunci se adauga un grad la nu-: mSrtil gradelor,(indiferent de seran). ;

Exemple ; :

r}- 10,3° se -transmite 10 4-- 16,5°se 'transmite 16 1935°se’ transmite 20 27,7°se transmite 2

— ’10.3° se transmite60 ; ■— 18,5° setransmite 66 —. 19,5° setransmits 70 ' i— 27,7° setransmite 73

233 ^coleefiacristai #

8indica felul norilor: inferiori (CL},mijlocii {0M) §i superior! (On) inscrisi prinsimboluri :

•— CXj norii inferiori : Stra to cumulus,Stratus, Cumulus §i Cumulonimbus ;

CM norii mijlocii; Altocumulus si Altostratus ;CJI norii, superior!: Cirrus, Cirrocumulus §i

Cirro- stratus,Norii respectivi se inscriu pe liarfile

sinoptice prin simboluri. pentru a putea. fi maibine descrifrafi cind se ana- lizeaza harta.Astfel norii Cumulus de timp frumos, care jSpar pecerul senin ca histe ghemotoace de vata, sint re-prezehtati prin simbolul. iar cind au odezvol'tare,mare pe -verticala §i devin ameninfatori (Cumulusconga- stus)', simbolul va fi A , Daca bolta ceruluieste acope- rita'de nori' stratif orrni (Stratus),fie sub forma de pinza Sau strat mai mult sau maipu^in continuu, se vor inscrie pe harta printf-olinie intrerupta ~—. Norii intunecafl §1 compac|idinaintea furtunii, ale earor virfuri sub formade' nicovala se pierd spre inaitimi de 10—12 km,poarta numele de Cumulonimbus capilatus §i vor fireprezenia|iprintr-un simbcl foarte sugestiv : S.

Dintre norii mijlocii mentionain norii Altostratustrans•* Iwcidus L , semitransparenji, prin careSoarele sau LunaSe pot vedea -ca printr-un geam mat. Daca masanoroasa devine mai compacta, incit acopera vederiinoastre Soa- rele sau Luna, norii poarta numele deAltostratus opacus§1 sint reprezentaji printr-un alt slrnbol: IL.

Din categoria norilor Altocumulus, fac parteAltocumulus translutidus CO , cu acelea^iearacteristici de trans- parenta ca fi AltostratustranslucidAis, numai ca au aspect •cumuliform,

4 colecfia cristal #• 231

opae, .si Altocumulus opacus, in fi§ii LJ>•care invadeaza progresiv cerul si treptat devingrosi in ansamblul lor. In sfinsit, cind noriiAltocumulus apar in trepte sub forma de miciturnuri sau smocuri cumuliforme .(flocoane),poarta numele de Altocumulus castellanus saufloats §i vor. fi reprezentat-i pe harta prinsimbolul Kyj

Nori! superior! apar izolafi pe boltacerului'fie luind 'forma unor fibre,, filameritesau cirlige : Cirrus fibratmsau uncinv.s —__3 sau den§i, avind forma denieovala, caram&fip a parjjii .superioare a noruiuiCumulonimbus, pur-ti'nd numele de Cirrus spissatus “7.

Cind pthza do nori superior! cu aspectstratiform aco- pera toata bolta cerului, avemde-a face cu norii Cirro-stratus, reprezenta^i prin simbolul U , iar cindpredo-mina norii superior! cu ' aspect cumuliform senumescCirrocumulus

Nh —- nebulozitatea parfiala a norilorinferior! si daca aceftia nu exista, a norilormijlocii! Valoarea cifrelor co- duTui esteaceea§i .ca ,ji pentru nebulozitatea totals (dela0 la 9) ;

h — mal|imea bazei norilor inferior! saumijlocii deasupra. solului, adica plafonulnorilor si se codifica dupa tabelul 12., ; TdTd ~~ temperatura punetului de roua ,§ise.trans- mite in grade Celsius, la fel catemperatura aerului (TT), a — earacteristicatendirafei barice pentru ultimele trei ore ; secodifica de Ia 0 la 8, cifrele coduluireprezentfnd crejterea tendlntei (0—3), tendingstafionara (4) sau sea* dere (5—8).

CODI LTCAltTIA PI A FONtJIUl XORIIOItTalielul 12

4 colecfia cristal #• 231

Cifra LuiUimea Cifra Inulfunca (m)codului On) codului

Q sub 50 e 1000-1 5001 C0-100 7 I 500—2 000&' 100-200 B .2 000—2 500

A $§

200-sr8.90

9 2 500. sau peste,sail nu sint nori

£§

•.30.0—GOO 600—i 000

X. in«I$imo aecunoscutSL... .. .. ......

pp — valoarea tending barice la nivelul stafieipentru ultimele trei ore. Valoarea este exprimatain zecimi de milibari. Daca presiunea a scazut lastafie in deeurs de trei ore, scaderea respectivaeste notata cu cerneala rosie, iar daca nu asu.fer.it modificari sau a crescut se noteaza cucerneala albastra.

La principalele ore sinoptice (08 ?i 20.respectiv 06— 10 T.M.G.) apare o noua grupa. grupaa saptea 7 RRTeTe, care da indicafii asupra cantita|ii de precipitatii masurate Ia stafie (RR) sau atemperaturii extreme a aerului : minima din cursulnopfii sau maxima din cursul zilei (TeTe). Aceastagrupa mai apare ?i la orele intermediare 14 §i,respectiv. 02 (12 §i 00 T.M.G.), pentru a totalizacantitatea de precipitatii pentru un interval defi ore.

In sflrsit, mai exista o serie de grupespeciale care indica date suplhnentare asupranorilor si asupra fenomenelor atmosfericeimportante : depuneri de polei, bruma, viscol cuintensitate deosebita, furtuni de nisip, grindina,oraje etc. De asemenea o grupa special afurnizeaza date asupra temperaturii minime .simaxime 3a suprafata solului, asupra stariisuprafefei solului (untied, imbibat cu apa, uscatetc) sau asupra grosimii stratului de zapada.

Mentionam ca simbolurile respective sinttrecute pe harta sinoptica cu cerneala neagra cuexceptia simbolurilor W, TT, C §i 1'dTd care scinscriu cu cerneala rosie.

La schema Bjerknes mai este Inserisu directia

4 colecfia cristal #• 231

§i taria vintului. Directia vintului se inscrieprinlr-o sageata care porneste de pe cerculstatiei, in directia de unde sufla vintul, iarviteza prin barbule §i tiiunghiuri in functie dein- tensitatea vintului.

Pentru a reda viteza vintului sint folositeurmatoarele simboluri (tabel ul 13) :i

Analiza harjii slnopticcDupa ce tehnicieni meteorologi de la centrele de pre- yederc a vremii au inserts pe harta toate elementele §i fe- nomeriele de la fiecare statie conform telegramei sinoptice, urmeazS ca harta respectiva sa fie analizata. Analiz

CODIFICAREA VITEZEI VfNTULUI

Simbolul Viteza vintului Simbolul Viteza vintului

© calm 11 —10 m/s

Q 1 m/s 6 :

17.-18 m/s

oi

2.— 3 m/s (j 19—21 m/a

0 4'— 6 m/s4 O ' 24-26 ni/s ■■

/N AO 7— 8 m/s

29—31 m/s

A-0

9 —- 11 Hi/s c# 34—3G m/s

4 colecfia cristal #• 231

12 — 13 m/s (j 49—51 m/s .

harf.ii sinoptice de suprafata — sau harta sinoptlca de la sol, cum se mai numeste — reprezinta o etapa deosebit de important# in muneade elaborate a prevederii timpului. Este de la sine.infeles ca meteorologului sinoptician (pre- vlzionist), care exeeuta o asemenea analiza, i se cere multa competent a, pentru ca de felul cum Sint scoase in evidenta principalele elemente ale vremii. la un moment dat (ora la care au'fost executate observable meteorologice) depinde jdeseori reu-jita prognozei timpului. Pentru ca observa$MIesinoptice sa se execute simultan pe tot globul,acestea se iac din trei in trei ore, pornind dela orele 00 T.M.G. (Timp Meridian Greenwich),adica la orele GO, 03, 06, 09, 12, la, 13 §i 21.Observable de la orele 00. 08, 12 §i 18 seaiumesc observaiii sinoptice principals. Fiecaretara t?i ■calculeaza ora de observatii in functiede ora meridianului Greenwich. Deci, in R.S.Romania observable principale Be executa la orele02, 08, 14 §i 20,

La Ineeput meteorologul sinopticianevidentiaza cu aju- torul culorilor zonele cuprecipitafii de pe hart a. Cu cu- loare verde-inchiscoloreaza ninsoarea, cu verde-pal ploaia, cugalben ceata etc. Apoi se trece la identificareaprincipalelor mase de aer in functie de gradul deacoperire a -cerului, dupa specificul norilor,dupa felul precipitatiilor,. an rapcrt cutemperatura aerului etc. Astfel vor fi identi-ficate mase de aer arctic, polar, tropical §iecuatorial. Izo- barele se .schiteaza foarte slabcu creionul, iar apoi se trece la insc'rierea peharta a celor mai complexe elemente ale- analizeisinoptice : fronturile atmosferice.

Fronturile calde sint insemnate pe harfile

4 colecfia cristal #• 231

sinoptice cu culcare rc-.=de sau prin linii.negre cu semicercuri, plasatepe 'partea de inaintare a acestora

Fronturile red sint trasate cu culoare albastrasau cu linii negre, cu triunghiuri pe parteaihspie care se depla-

Fronturile ocluse apar pe harta sinoptica coloratevio- J-ct sau -prin linii negre cu semicercuri §itriunghiuri sprepartea in care se -deplaseaza :. .________

Pe harta sinoptica, in afara celor trei tipuriprincipale de. fronturi, apar fronturilesecundare calde, care preced fronturile caldeprincipale, §i fronturile secundare red, caresucced fronturile red principale. In ambelecazuri, Sistemul noros al fronturilor respectiveeste. mai putin or- ganizat, precipitafiile audurata §i intensitate mai reduse, iar diferen+eleda temperatura |i de presiune mai slab ex-primate.Cind -de-a lungul zonei frontale nu se constata nici o •mi§care relatiya a aerului cald in raport cu aerul rece §

coleefia cristai $ .7

iinvers, avem de-a face cu existenta frontuluicvasistatio- nar. De-a lungul sau apar noristratifonhi (Stratbcumulus §i Stratus), care determina,de*regula, o vreme inchisa, ce- foasa §i cuprecipitatii sub forma de burni^a, care He intindde o parte §i'de cealalta-a frontului pe o latimede 50— 100'km. Se constata si dfferen^e detemperatura intre se > torul cald §i reee alfrontului. Frontul cvasistationar este paralel cuizobarele $i se traseaza pe hartile sinoptice cuo linie dubla colorata in ro§u §i albastru saup.rintr-o linie neagra cu semicercuri in directiade deplasare a aerului cald §i cu triunghiuri indirectia de deplasare a aeruluireee :, Ultima operatic a analizei consta in trasareaizobarvlor. Ele se traseaza din 5 in 5 milibari§i inchid intre curbe cielonii §i anticiclonii,elementele hotaritoare .in mersul vremii.

Alaturi de analiza hartii sinoptice de lanivelul solului, meteorologui previzionisttrebuie sa cunoasea in detaliu §i situatiaatmosferica din altitudine. In acest scop . ei'u- iosesc hartile de altitudine de lanivelurile fixe de 850 (1 500 m) 700 mbar. (3 000m),' 500 mbar. (5 500 m), 400 mbar. (7 000—7 400 m),300 mbar. (9 000—9 300 m), 200 mbar. (12 000 m), 100mbar. (16 000 m) etc., rezuiiate prin inscriereavalorilor de presiune, umezeala §i vint de iaxnaltimile respective ale atmosferei. Curentiiaerieni de la aceste inaitimi au o mare influentsasupra deplavarli, intaririi sau slabirii-priricipalelor formatii barice de la suprafatasolului ciclonii si anticiclonii. De exemplu,daca din harta aerologiea se constata castraturile atmosferic© superioare se apropie,inseamna ca acolo se va ajunge la *© concentrarea maselor de aer, deci este de asteptat o cres-‘tere a presiunii la suprafata pamintului. Iardaca straturile Superioare, din contra, sedestind, presiunea la nivelul solului va scadea.De asemenea, daca se constata o indesire' aliniilor de curent de-a lungul mai multorniveluri din altitudine, circulatia aerului se va

coIecfia cristai ♦ ♦ 8

face cu o viteza de deplasare mult mai mare, decischimbarile in starea vremii Vor fi bruste.

Impreuna cu aceste harti se mai folosesc inanaliza. si- Xioptica o .serie de hartiajutatoare ; de vax:iatie ax’impuluibaric de la sol §i din altitudine, cu topografiabariea relative intre nivelurile de 1 000 si 500mb, cu reparti^ia temperaturii aerului la ora 02,cu precipita$iile atmosferice din Europa de laorele 08 si 20, cu direefia ?i intensitateacurentului-jet, cu inalyimea tropopauzei etc. IatS,deci, ca o situate sinoptica comporta o analizatridimensionalS. a principalilor parametrimeteorologici. Iar daca adaugam §1 factorul timp,de care trebuie tinut seama, eadrul unei anallzesinoptice se va caracteriza deci, prin patru dimen-siuni : trei .spatiale si a patra temporals.

Pentru exemplificarea celor expuse mai inaintevom analiza situafia atmosferica din Europa dinziua de 22 de- cembrie 19S0 la ora 00 T.M.G., folosindtrei harti sinoptice : harta de la nivelulsuprafetei solului .si harfile de topografie baricaabsolute de la nivelurile de 850 §i 500 mb.

Pe harta sinoptica de sol (Anexa 1) au fostevidential principalii centri bariei care actionaula data respective deasupra continentuluieuropean : depresiunea islandeza din Atlanticul deNord, depresiunea mediteraneeana din zona MariiAdriatice, anticiclonul azoric din gud-vestulEuropei §i maximul barometric din estulcontinentului. Depresiunea islandeza este unitapeste Peninsula Scandi- nava $i Europa Centrala cudepresiunea mediteraneeana printr-un larg culoardep'resionar, in care apare o depre- ®iuneseeundara situata in sudul Marii Baltice.

Sistemele frontale, care se inscriu in eadruldepresiu- nilor barice menponate, separa o serie demase de aer cu proprieta|i fizice diferite. Astfel,frontul rece din partea posterioara a depresiuniiislandeze separa aerul maritim arctic de aerulmaritim polar, care se deplaseaza prin parteasudiea a acestei depresiuni catre est. Limita dainain- tere a aerului maritim polar catre est estemarcata de frontul cald din partea de sud-est a

coIecfia cristai ♦ ♦ 9

depresiunii islandeze, care se inscrie de-a lungulunei zone ce. une§te sudul Is- landci cu nord-estulSco|iei. Se observa de o parte si de alta afrontului cald valori diferite ale temperaturiiaerului (mai ridicate in spatele frontului cald §imai eoborite in fafa aeestuia). in eontinuare,sistemul frontal din nordul continentului face omiea inflexiune in zona depresiunii din sudul MariiBaltice §i se continua apoi, spre est-sud-est cu un front,cald, marcat dc prezenta unorprecipitatii sub forma de ploaie, lapovita sininsoare.

Un al doilea sistem fronted este conturat inpartea sudica a Europei, sistem ce separa aerulmai reee din Europa Centrala, care a patruns insectorul posterior al depresiu- nii .din sudulMarii Adriatice de aerul tropical ce liiain-teaza catre nord-est !n partea anterioara aaceleia§i de- presiuni. Diferentele term icedintre cele doua mase de aer sint bineevidentiate in ambele sectoare ale depresiu-nii : Roma 6°C, Tunis 10cC. Cluj-Napoca 2 C,Bucuresti 4 C Sevastopol 10°C, Rostov pe Don 4°C.

Influenza anticiclonului azorie din partea desud-vest a continentului se face resimtita prinprezenta maselor de aer maritirn tropical caremenffei o vreme relativ stabila cu temperaturidestul de ridicate (8°—10°C). In sehimb, prezentamaselor de aer continental-polar, specifice maxi-mului barometric est-european. este evidentiatade valori termice destul de eoborite (—7°).

Evolutia centrilor barici de la nivelulsolului este in strinsa interdependenta cumodificarile ce sc produc in altitudine §i, deaceea, vom analiza, in continuare, hartile detopografie barica absoluta (T.A.) de lanivelurile de B50 mb si 500 mb.

Astfel, pe harta T.A. 850 mb (Ancxa 2) sementine ace- la?i culoar depresionar, care unestedepresiunea islandeza cu cea din sudul Italiei.De o parte §i de alta a acestui culoar,circulatia aerului este destul de activa, vitezavm'tu- lui depa^ind frecvent, la acest nivel, 15m/s. Acest fapt reiese .si din densitatea maimare a izohipselor, compara-’ tiv cu densitatea

coIecfia cristai ♦ ♦ 10

mai rara a acestora din partea nordica a Europei,unde §i viteza vintului este mai redusa (5—7m/s). Pe aceastfi harta s-au trasat cu liniiintrerupte si izotermele (din 5° in 5°C) pentru aevident ia evolutia temperaturii aerului la acestnivel. Se observa, astfel, ca aerul reee ainaintat pina in partea posterioara a depre-siunii din bazinul central al Mediteranei, ceeace va fa- VOriza o activare §i mai intensa aacestei perturbajjtt at- mosferice in urmatoarele24 ore.

11 ♦ colec{iacristal

Pe harta T.A. 500 mb (Anexa 3) se contureaza o vastSzona depresionara in nord-vestul Europei, in alcarui larg talveg extins pina in bazinulMediteranei se inscriu doua nuclee depresionare :unui situat deasupra Marii Adria-tice, iar celalalila nord cle fara noastra. Comparativ cu nivelulT.A. 850 mb, pe aceasta harta se observa o densi-tate mult mai mare a izohipselor, ceea cefavorizeaza o circulatie mult mai intensa a maselorde aer, fapt evidcr.- fiat si de vitezele vintuluicare depasesc freevent 25 m/s, Harta T.A. 500 mbare o deosebita importanta in analiza unei situatiisinoptice, deoarece la acest nivel situat laaproximativ 5500 m altitudine, circula|:ia aeruluinu mai esfce modificata de influenta suprafeteiterestre.

Din analiza har^ilor sinoptice mentionate putemapre- cia ca, in urmatoarele 24 de ore, partea desud-est a Europei se va mengine sub influentadepresiunii barice din Marea Adriatica, care vainainta spre nord-est. Acest fapt va favoriza ovreme umeda §i calda, cu temperaturi mult mairidicate decit cele obi§nuite pentru aceasta po-rioada a anului, cu precipitapi mai ales sub formade ploaie in zonele deluroase §i de clmpie §i, maiales, sub forma de ninsoare la munte.

!ntr-adevar, vremea a evoluai; in conformitatecu apre- cierile de mai inainte, in perioada care aurmat zilei de 22 decembrie 1980,

acum despre prevederea timpului..;

Din confruntarea ultimei har|i sinoptice cu celepre-' cedente, meteorologul previzionist analizeazadirec!

yia §i viteza de deplasare a ciclonilor,anticiclonilor §! a frontu- rilor atmosferice.

Dar prevederea timpului cere, din partea celuicare o elaboreaza, cunoasterea unor legi fizicecapabile sa ex- plice formarea §i transformareamaselor de aer, cireula- tia aerului, structuraspatiala $1 mecanismul dezvoltarii §i evolu^ieiciclonilor si anticiclonilor, precum ,?i prose-sele intime ce conduc la formarea diferitelorfenomene meteorologiee.

# coleefia cristal # 12

Toate aceste elemente, legate de practicaprevederii timpului, au ca scop final sa exprimemodul cum vor evo- lua principalele fenomene §ielemente meteorologiee (temperatura, nebulozitate,precipita^is, vint etc.) intr-un interval deprognoza bine stabilit. Deci, cu alte cuvinte, cumva fi vremea miine, poimiine, in cursul acesteisaptamini?

Pentru ca scopul final sa fie atins,meteorologul pre- vizicnist trebuie sa cunoasca oserie de principii, izvorite din caracteristicileproceselor sinoptice si confirmate de practica. Vatrebui sa analizeze in mod detaliat felul cum auevoluat fenomenele meteorologiee in trecut, safolo- seasca corespunzator materialele care ii sintpuse la dis- pozitie (har^i sinoptice, har'dauxiliare, diagrame, sectiurd verticale princuprinsul atmosferei etc), sa fina seama deinfluentele fizico-geografiee ale regiunii pentrucare elaboreaza prognoza p sa studieze diferitevariants posi- bile ale evolutiei timpului,alegind-o pe cea plauzibila.

Prevederea unui element de timp nu se f aceseparat, ci in funefcie de celelalte elemente.Astfel, pentru prevederea temperaturii aerului estenecesar sa se cunoasca nu numai direcpa dedeplasare a maselor de aer. ci si modificarile.care pot interveni ca urmare a schimburilor decaldura cu mediul inconjurator, in strinsainterdependenta cu carac- terul suprafetei terestre, a gradului de acoperire a cerului si aprecipitatiilor. La rindul lor, nebulozitatea,forma si grosimea norilor, ca §i cadeveaprecipitatiilor, depind de rnersul zilnic altemperaturii aerului, de caracterul eurentilorverticali (ascendent! si descendenfi) de mifca-rile advective ale aerului, de repartitiatemperaturii la altitudine etc.

In practica sinoptica se intimpla uneori caprevederea evolufiei vremii sa nu concorde curealitatea, desi evolupa principalelor elementemeteorologiee sa fi fost just apre- ciata. Eseculacestor prevederi de timp se clatoreste in specialinfluentelor conditMlor fizico-geografiee aleregiunii respective, §i in primul rind al celor

# coleefia cristal # 13

orografice, element care poate atenua sauintensifica fenomenele meteorologiee.

Initial in elaborarea prevedcrilor de timp s-afolosit sistemul clasic (calilativ) in care seapreciau, prin extra- polare, evolujia cimpuluipresiunii, a eurentilor de aer, a temperaturii si aprecipitatiilor, pentru intervalul de timp in carese efe-ctua prognoza. Dar aceasta maniera de lucru,de§i fundamentals stiintific fi care mai are inca olarga aplicabilitate, implies necondiponat o mareexpe- riersfa personals din partea nieteorologuluiprevizionist, pus deseori in situafia de a alegeintre Rial multe solufii posibile pe cea maivaiabila, fapt ee presupune totu.ji un inalt gradde subjectivism.

De aceea s-a cautat sa se aplice §i in prognozatimpului, rela|ii cantitative, din care sa rezultepe baza de calcul valorile viitoare aleparametrilor meteorologiei considerate In acest felprin noua metoda cantitativa, conpnu- tul muncii deelaborare a prevederilor meteorologice a c5- patatun caracter tot mai obiectiv. Indeosebi in ultimulsfert de veac ca urmare a dezvoltarii impetuoase atehnicii de lucru cu calculatoarele electronics sintfolosite din ce In ce mai mult diferite scheme decalcul numeric al valori- lor viitoare ale unorelemente meteorologice important^ : temperatura,presiunea, umezeala, preeipitatiile etc.

Cu toate acestea primele incercari de calcularepe cale numericS, a valorilor viitoare ale cimpuluibaric, folosind ecuatiile dinamieii aerului auconstituit o decepjie. In- tr-adevar metoda decalcul a variatiilor presiunii atmo- sferice pentruun scurt interval de timp, elaborata catre sfuvdtulprimului razboi mondial, de matematicianul engiezRichardson, s-a dovedit a fi deosebit de complicate,Jnsumind un volum de lucru imens pentru a efectuaaceste calcule. In plus s-a constatat ca valorileviitoare ale presiunii erau total eronate. Separea, deci, ca ideea cal- cululu: cantitativ alelemenlelor meteorologice va fi de- finitivcompromise. Abia dupa 1940, in urma eereetarilorlaborioase intreprinse de savanti ca Kihel(U.R.S.S.), Charney fi Rossby (S.U.A.), Eliasscn(Norvegia), Patters- sen (Suedia) gi alpi s-au obpnut

# coleefia cristal # 14

primele rezultate in re- zolvarea ecuatiilor demiscare ale aerului folosind metoda grafice pentruintervale de 12, 24 §i 38 ore.

La noi in tara, primele incercari de calculnumeric cantitativ al unor elemente meteorologiceau fos't efectuate cu Incqpere din 1959, iar in1960 s-au obfinut primele hari i probabile alecimpului presiunii de la sol. •

eoleef ia cristal ♦ ♦ 15

Metodele numerice de prognoza a timpului s-auputut dezvolta numai cu ajutorul calculatoarelorelectronics de mare viteza §i cu mare capacitate deinmagazinare a. da- telor, intrucit problemele demeteorologie presupun rezol- varea unui numarfoarte mare de ec’uatii. Tot calcula- toareleelectronice permit automatizarea unei parti■insemnate- a opera|iiIor premcrgatoare elaborariipreve- derilor de timp.

Priraa mare problems rezolvata .cu ajutorulcalculato- rului electronic a fost o problems dometeorologie. Incer- carea a avut loc spresfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, cindmatematicianul american John von Neumann (1903—1957)a testat calculatorul pe care il con- struise lacentrul Princeton (S.U.A.) cu o problems referi-toare la prevederea circulatiei atmosferice.propusa de cunoscutul meteorolog american Rossby.Acest fapt a impulsionat gi mai mult dezvoltareameteorologici mo- derne, fiind un moment crucial innagterea Melaorologiei dinamice, al carui continutesenflal il formeaza calculul numeric alprincipalilor parametri de care depinde circu-lajiia aerului : directia gi viteza vintului.temperatura, presiunea atmosf erica, umiditateaetc.

La noi in (ara, cu incepere din 1965, s-a pus lapunet o metoda de elaborare a har{:i!or dealtitudine pe baze strict numerice, cu ajutorulcalculatoarelor electronice. Astfel, se elaboreazazilnic har(i probabile la mai multe niveluri aleatmosfera (700 mbar.. 500 mbar, 400 mbar., 300mbar. 200 mbar.), precum si harta de la nivelulsolului, care sint folosite cu succes atit inprevederea timpului pe scurla durata (24 ore), citgi pentru asigurarea protectiei meteo- rologice anavigaf,iei aeriene. Se mai calculeaza unele hSrtiin care se evalueaza umiditatea aerului, curentiivertieali din atmosfera libera, viteza de deplasarea aerului etc.

In scopul determinarii cu mare precizie gi inorice moment a unor caracteristici ale stariitimpului s-a adoptat folosirea radarului in practicameteorologies. Utilizat cu succes, incS din timpulcelui de-al doilea razboi mondial in scopuri

coiectia cristai ♦ ♦ 16

militare, radarul are astazi o mare aplicabilitatein rnajoritatea. fSrilor lumii gi in domeniulmeteorologiei, in scopul depistSrii formatiunilornoroase gi a precipitatiilor atmosferice.Calculindu-se deplasarea gi inSltimea norilor,precum gi intensitatea gi aria de reparti^ie a pre-cipitatiilor se intervine cu folos atit inprotecjia meteorologica a navigatiei aeriene, citgi in prevenirea anumitor beneficiari asupra stariitimpului la o anumitS orS.

Institutul de Meteorologie §i Hidrologieutilizeaza acest sistem de inform atie din anul1967, cind a fost pus in funcfiune primul radarmeteorologie la Bucuresti. Ulterior s-au dotat cuasemenea aparate si Centrul de prevedere teritorialde la Cluj-Napoca (1969) si Centrul meteorologie dela aeroportul international M. Kogalniceanu —Constanta (1972), iar in ultima vreme si centrelemeteorologice de la Timisoara, Oradea, Craiova §.iIasi. Astfel, intreg terito- riul tarii poate ficercetat in orice moment cu ajutorul acestuisistem. Distanta de investigate a radarului cu-prinde o arie cu raza de 400 km, totusi. se are invedere, ca distanta optima pentru efectuareaobservat-iilor in bune conditiuni nu trebuie sadepaseasca 200 km.

Progrese insemnate s-au realizat in ultima vremein domeniul obtinerii de Inforrnatii corecte asuprastarii reale a atmosferii din toate regiunileglobului pe intreaga grosime a oceanului aerian cuajutorul rachetelor ?i sateliti- lor meteorologiei(fig 43). Dupa cum s-a mai aratat sate-

coiectia cristai ♦ ♦ 17

]i$i meteoi’ologici au deschis perspective noi §iIn ceea cc prive§te comunicatiile meteorologice. Intoamna anului 1970, Instituted de Meteorologie siHidrologie a fost dotat cu o static A.P.T. pentrureceptionarea emisiilor sate- liplor amerieani sisovietici, ceea ce constituie un punct foarteimportant in scopul cre?terii capacitafii de infor-mare meteorologies corecta, factori ce concurs laridicarea calitapi prevederilor de timp.

Unui din mijloacele moderne de transmitere §irecep- tionare dupa un program bine stabilit ahartilor sinop- t.ice de la sol si din altitudine,a hartilor probabile etc,,: este foloinseri-ptorul sautnregisiratoml facsimil. Un ase- nionea aparat constadintr-un dispozitiv emitator si altul receptor,cuplate prin canale de teleeomunicatie sau prinradio. Aceste instalatii se bazeaza pe principiulreceptio- narii semnalelor de imagine emise prinmodulare de frec- venta, care la intrarea indispozitivul receptor sint transformate in tensiunecontinuS. de amplitudine variabila §i proportionalscu modificarea densitatii optice a imaginilortransmise (fig. 44). Imaginea se inregistreaza pe

Fig. 43 Formatiuni noroase, inregistrate pe o fotografieexecutata la bordul unui satelit meteorologie

coiectia cristai ♦ ♦ 18

hirtie electronics urneda, care se deruleazS cu oviteza sincronS cu cea a dispozitivului emitator.Instala|ia este prevazuta cu doua panouri deeomanda pe care se afla un aparat de

19 ♦coleetiacristal ♦

masura pentru verificarea tensiunii eurentuluide.mregis- trare, o serie de rezisten^e dereglare a cimpului alb-negru §i o serie debutoane pentru reglarea fazelor.•• Este extrem de important pentru mtreaga

economie a unei tari cunoa§terea timpului pentruo durata mai lunga, cum ar. fi, de pilda, 3 zile,o saptamina, o luna, sail chiar pentru uaanotimp. Metodeie care stau la baza prognozelor 1de durata mijloeie fi lunga au devenit cu atitmai perfec- fionate. cu cit s-au cunoseut mai dintirnp proeeseie circulate! generate a atmosferei.

Prima schema empiric! asupra circulatieigenerale a : aerului a fost elaborate de Mori in1854. Pe masura ce a ] crescut volumul datelor deobservable a devenit posibila $i aicatuireahSrfcilor plurianuale a diferitelor elemente Imeteorologiee, cit §i fixarea centrelor do actiuneatmosfe- i rica. Un loc important il ocupa treptatfolosirea hartiior de anomalii7 alcatuite pentru

7 Harti in care sint redate abaterile valorilor actualefata de valorilc medii multianualu. Inveii.sul Pfiniinfulut in care se manifests viata

si care cu-priiwie pui-lca stipcrioara a litosferei, hidrosfera si parteaicuerieara « atmosferei. Clima reprezinta rejjimul mediu multianual al proccselorfemimcnolor metenrolouice, earaeteristfce unei anumiteregiuni sau a fntrefuilui giob, dcierminat. de radial,ia

Fig. 44 Inregistratorul facsimil

coiectia cristai ♦ ♦ ' 20

diferite elemente meteoro- | logice ce reflectsparticularita^ile regimului climatic si alecirculatiei generate a aerului, precum sivariatiile inten- sitaf.ii centriior de actiuneatmosferice. In 1896 meteoro- ; logul austriac Ycm-Beber a impar|it proeeseie atmosfe- i rice din Europain diferite tipuri de circulatie, in functie ] depozitia anticiclonilor stationari din aceastaregiune. In i 1922 meteorologul sovietic Multanovski(1876—1936) a sta- i bilit noi tipuri de circulatiedupa anticiclonii in deplasare, apreciind gradul dedezvoltare a centriior de actiune ai atmosferei,prin cantitatea §i prin intensitatea patrunde-rilor de aer pe care acestia le dirijeaza, EI aelaborat pri- mele prevederi pe o durata de 5—7zile, folosind analiza hartiior colective §icinematice, care indicau deplasarea in timp adiferitelor formatiuni barice si a constatat cadupa un interval de 5—7 zile au loc transformaribruste §i repartitia cimpului baric se schimba.Aceasta perioada cle timp a numit-o perioada sinopticanaturala. In 1929. la Centrul de prevederi de lungadurata din Germania, Bauer a introdus notiunea demacrostare, care prezinta pastrarea unei anumitedirectii a curentilor aerieni .si a gradientilortermici in stratosfera inferioarS §i In tropo-sl'era deasupra unei regiuni. Durata mijlocie aaeesteia a Fost stability ca fiind de 5.5 zile. Unan mai tirziu, Vctng-henheim clasifica procesele macrosinoptice Infuncjle de anumite particularity cum ar fi :orientarea cimpului de presiune principal,traiectoriile forma^iilor barice §i repar- tiiiageografica a curenjilor de aer predominant!. Acesteparticularity se men$in in intervale scurte de timppe care le denume§te procese sinoptice elementarc, a earordurata oscileaza intre 3 §i 6 zile. Dintr-un imensnumar de procese sinoptice elementare observateprin consultarea materialu- lui grafic pe operioada de 42 de ani, Vanghenheim a stabilit 26 de

solara si de circulatia r,e- w4.rafi’« n atmosferei,care .vari-sza in raport cu pozitia pe Pamint. cuultiUicUitPu absoluta ,-i cu coniiijufutia reUefului.

coiectia cristai ♦ ♦ ' 21

grupe pe care le-a imparjit in trei tipuri de cir-culate atmosferica : W — vestic, E — estic, ?i C —-meri- dianic. Trecerea de la forma W la una dinformele E sau C este legata de aparitia unor undestationary In troposfera, problems care a fostabordata dupa 1950 de cercetatorul ameriean Rosshy.

In Statele Unite ale Americii si Marea E-ritanieeeree- tari in privinta prognozelor de lunga duratase intreprind abia dupa 1939. Intre anii 1948—1847s-au publicat o serie de lucrari elaborate degrupul de cercetatori de pe linga Universitatea dinChicago in care se fac referiri impor- tante,teoretice si experimentale, asupra circiilafiei -generate a atmosferei. Dupa 1950 s-a dezvoltatteoria hidro- dinamica a ciicula^iei generate aatmosferei. care a dus la perfectionarea metodelorde apreciere a evol.ul.iei vremii pentru intervalelungi de timp.

.. De mare importanfa pentru elaborarea Inspecial a prognozelor de lunga durata sintealitatea §i omogenita- tea datelor .meteorologiceinitiate, precum §i analiza lor. In acest senseliminarea petelor albe de pe hartile. sinoptice,prin infiintarea de .noi sta^ii, eventual stapiautomate, sau prin folosirea datelor furnizate desatelif-ii me- teorologici, este de mareimportan|:a. In cazul prevederilor de lunga durata,in special, atmosfera nu trebuie tratatS izolat, ciimpreuna cu acfiuiiea stratului activ al supra-fe$ei subiacente, §i in primal rind cu acpuneaexercitata de apele marilor §i ale oceanelor-.

Programe si experienceia eadrul Veghei Meteorologiee MondialeIn eadrul Veghei Meteorologiee Mondiale s-a elaborat

un program de cercetari asupra atmosferei globale(G.A.R.P. — Global Atmospheric Research Programme),pornindu-se de la premisa, ca cercetarile ce seefectueaza asupra atmosferei nu au nurnai oimportanta pur teoretica, ci mai ales una practica,avind drept scop ameliorarea prevederilor de timpsi realizarea unor date meteorologiee cit maiefieiente pentru economia mondiala.

Multe experience speciale, care se refera la o

coiectia cristai ♦ ♦ ' 22

serie de fenomene meteorologiee region;decaraeteristice (evolutia musonilor, circulafiaaerului in regiunile polare, diferite transformaricare survin in masele de aer etc.) au un rolimportant in circula$ia generala a atmosferei,conatituind puncte esentiale ale programului G.A.R.P.

De fapt, insasi ideea principals ce se desprindedin acest program de cercetari elaborat sub egidaOrganizatiei Meteorologiee Mondiale este de afurniza permanent o baza solida in cooperareameteorologica intemationala. G.A.R.P. isi propunedrept obiective descifrarea procese- lor generateale climatului si fluctua^iilor acestuia si ma-rirea distantei In timp a preciziei previziunilormeteo- rologice.

Presedintelo Comitetului International deOrganizare al G.A.R.P.-ului, prof. Bert Bolin (Suedia)a formulat ca obiectiv final al cercctarilorrealizarea unui model de com- portare alatmosferei. Se pleaca de la ideea ca proeeseiefizice care determina schimbarile vremii sedezvolta la scari foarte diferite, fiind deosebitde complexe si au o evolutie deseori greu deapreciat. In acest context e §1 fi- resc caprecizia si finefea observarii si studieriiproceselor meteorologiee sa fie foarte mare. Estenecesar, deci, sa se elaboreze metode specialepentru a se calcula anumlte si- tuatii si procesemeteorologiee in scopul de a interveni asupra lorsi chiar de a le modifica.

' cok‘.}*|iu cristal ♦ ♦ 23

De aceea, in eadrul G.A.R.P.-ului au fostorganizate, sau sint in curs de desfa^urare, oserie de experience me- teorologice speciale lascara regionala cu colaborare inter- naCionala, inscopul de a se studia cele mai diferite aspecte aleatmosferei si relatlile sale cu ceMalfe mvelifuri.Dintre acestea mentionam :

— Progrcimul E.T.G.A. (Experienta Tropicala aG.A.RJP.-uM in Atlantic), desfasurat intre 15 iuniesi 30 septembrie 1974, in scopul cercetariiini'luenfei exsrci- tate de sistemele tropicaleconvective asupra cireidafiei atmosferice la scaraglobala. Avind ca punct de baza capi- talaSenegalului, Dakar, aceasta experienta s-adesfasurat in partea oriental a a Allan' iculuiCentral, la 1 000 km vest de Dakar, acoperind osuprafata de aproximativ 590 000 km2. S-au folosit39 de nave, 12 aeronave, precum §i 9 satelitigeostationari lansati de Statele Unite ale Atae-ricii §i Uniunea Sovietica. La aceasta experientaera luat parte 4 000 de experti stiintifici,tehnicieni si mem hr i ai echipajelor. Printreexperti s-au aflat §i cloi cercet§v)ri din eadrulInstitutului de Meteorologie si Hidrologie,

Experienta E.T.GA. a fost incummata de undeosebit succes, deoarece datele oblinute au pututfi folosite in scopul arneliorarii prevederilor detimp pentru regjnnile Iropicale, s-au dobindit noicunoftinte privind formarea si deplasareaciclonilor tropicali devastator!, precum si ma-surile ee trebuie luate pentru prerenirea -siprognoKvrea lor. Rezultatele oblinute i§i gasesc deasemenca o utifi- zare in protecjia navigatieiaeriene §i maritime, precum §i in agricultura ;

— Experienta A.M.T.E.X. (Experienta transform ariimaselor de aer) a fost efectuata intre februarie1974 si ia- nuarie 1975, in scopul studierii §ielucidarii processor de transformare a unei mase deaer ce se deplaseaza de pe o suprafata continentalsrece peste o suprafata oceaniea mai calda.Considerindu-se ca aceste prooese sint deosebit detipice pentru partea de sud-vest a Japoniei,experienfa A.M.T.E.X. s-a desfasurat in aceastaregiune cu colabora- i‘ca cercctatorilor japonezi,australieni §i americani;

#- colecfia cristai #■ 24

— Experienta M.O.N.E.X. (Experience cu musonii dinAsia) s-a desfa§urat in doua perioade distincte infuncfie de evolutia cireula'jjiei aerului in parteade sucl a Asiei (M.O.N.E.X. — iarna §i M.O.N.E.X. —vara). Scopul aces- tei experience a fost de a seelucida fenomenele fizice ce favorizeaza ploiledeosebit de abundente, dar fi secetcle devastatoaredin aceasta zona a globului, iar pe de alta park-au fost intreprinse o serie de cercetari avinddrept scop analiza posibilitatilor de imbunatatirea prognozelor meteorologice din aceasta regiune ;

— Ex-perienfa W.A.M.E.X. (Experienta asupra maselor'de aer din Africa Occidentals) a fost organ izatade tarile din Africa de Vest, care au cunoscut §icaxnosc efecte deosebit de pugubitoare in economialor agrara, legata de raarile varia1,ii aleprecipitatiilor de la un an la altul. Prineipalulobiectiv al experientei W.A.M.E.X. a constat ineluci- darea structurii tridimensionale a maselorde aer, care evolueaza in aceste regiuni aleAfricii §i de a se eunoaste !n lolalilatea lorprocesele fizice. ce due la fluctuatiile atit dedeosebite ale precipitatiilor atmosferice ;

— Experienta P.O.L.E.X. (Experienta polara) si-a pro-pus drept rezultat sa complete/e volumul de dateexistente pentru aceste regiuni, furnMnd in plusmodele ale pro- ceselor sinoptioe ce intervin lalatitiidinile mail ale Pamintului jsi care auefecte importante asupra circulatiei generate aatmosferei.

Toate aceste cercetari regionale se uxseriu prinrezul- tatele lor la efortul comirn pe careOrganizatia Meteoro- logica Mondiala il depunepentru o mai profunda cunoa?- tere a multiplelorfenomene ale oceanului aerian si pentru ciaborareaunor prevederi de timp cit mai aproape derealitate.

In anul 1978, O.M.M. a lansat cea mai impertantaac- tiune ftiintifica de eercetare in cadndG.AR.P.-ului de-" nlimita Experienfa P.E.M.B. (primaexperienta meteorologies mondiala). Mii despecialist!, reprezentind aproape exclusiv toatetarile lumii, dispunind de o aparatura ex- ■ tremde elaborate (sateliti meteorologiei ai Pamintului,rachete meteorologice, aeronave special echipate,

#- colecfia cristai #■ 25

vase maritime, baloane, geamanduri gigantiee,calculatoare ultra- rapide ‘etc.) au supus vreme deun an intreaga atmosfera' terestra si suprafataoceanelor unei supravegheri deose- bite. Experientas-a desfS§urat de-a lungul a doua pe- rioade decite doua luni -— vara §i iarna — urmarindu-seefectuarea unor observatii speciale pentruregiunile tropi- cale si in emisfera australa,regiuni unde statiile meteorologice sint mai raresau chiar lipsesc.

Obiectivul final al acestui considerabil efortinternational a fost definirea limitelor maxime cepot fi atinse do catre previziunile meteorologicecurente, cit §i studiul mecanismului care determinavariafiile climei.

Pentru ca timpul probabilsa devina cit mai... precis

Dezvoltarea impetuoasa a $tiintei §i tehniciiactuale, crearea de noi rarnuri ale economieina^ionale, largirea sferei de activitate a omuluiin societatea moderna nu numai ca nu exciud, cichiar presupun cunoa?terea cit mai exacta a moduluicum va evolua vremea pentru un interval de timp citmai lung. Intr-un viitor apropiat va fi po- sibilsa se utilizeze calculatoare electronice din ce ince mai perfectionate, care vor permite elaborareaunor. mo-, dole atmosferice de mare complexitate.Se vor introduce in caicule efectele proceselor deradiate, condensare §i con- vectie, §i influenta pecare o exercita orografia suprafetei terestreasupra circulafiei aerului, a produeerii precipita-tiilor si a alter fenomene meteorologice. Sa vaextinde si clomeniul de aplicabilitate aealculatoareior electronice, care vor putea fifolosite cu succes in prognoze lunare. Cu ajutorullor se vor extrage din arhiva meteorologies impri-mata pe microfilme §i pe cartele perforate,diferitele si- tuatii de timp cu evolufu analoagecelor din prezent, in vederea elaborariiprognozelor de lunga durata. Tot cal- culatoareleelectronice vor permite interprotarea rapida *i doinalta calitate a informa|iilor comunicate de

#- colecfia cristai #■ 26

sateliti ■meteorologiei (Anexa 4) asupra formatilornoroase §i asupra bilanfului caloric §i radiativ alintregei atmosfere.

258 ♦ eolecjiaarista!

Va intra in practica curenta a tuturorinstitutelor me- teorologice pos-ibilitatea cadatele ce sosesc prin sistemele de comunicape safie introduse direct in calculator, care, pe bazaunor programe stabilite anterior le va tria,coreeta, completa.§i prelucra, iar in final, cuajutorul'unui dispozi- tiv de imprimare automat, sevor objine harti sinoptice gala trasate. in acestscop vor fi inzestraie toate regiunile globului cuaparatura adecvata, care sa asigure unifor- mitateain preeizia datelor, oferindu-se posibilitatea re-ceptionarii de catre toate tarile a rezultatelorobtiaute in acest domeniu.

Se preconizeaza ca datele objinute cu ajutorulsateli- tilor meteorologici geostationari. carecuprind in raza lor vizuala intreaga planeta, safie folosite in practica curenta a prevederilor cletimp de catre toate statele lumii.

Pentru olahorarea prognozelor lunare se va umiande- terminarea prin metode sinoptice — statistice asituatiei atmosferice, in care se produc anomaliilunare insemnale, gasind evolu$iile situafiilorsinoptice analoage celor din trecut. Prognozeleanotimpuale vor fi introduse treptat in practicacurenta ohtinmdu-se eatimari globale aie tempe-raturii aerului si ale precipitatiilor. De asemenease vorsiu- dia tipurile predominante alecirculatiei generate a atmosfe- rei pe perioadeindelungate, finind seama de acumularea si deschimbul de energie calorica in sistemul ocean-at-mosfera. Se va impune apoi studierea evolu|iei unorpro- cese esentiale ale circulatiei in stratosferainferioara -i a efectelor lor asupra aspectelortimpului pe perioade mart,

Nu putem incheia cele de mai &us, fara a amintide un pas deosebit de important efectuat inprevederea timpului pe termen mediu. Daca pina inprezent cu ajutorul cal- culatoarelor electronicese fac previziuni destul de exacte pentru 2—3 zilesi mai rar pentru 4—-5 zile, in eadrul Cen- truluiMeteorologie de la Reading (Marea Britanie) cuajutorul unor ordmatoare speciale s-au elaboratprimele prevederi de timp pentru o durata de 10zile.

♦ celee|ta esrhtal f§?

La Reading sint recepfionate datele colectate dereteaua mondiala si transmise de BiroulMeteorologie Britanie in- stalat la Bracknell.Aceste date sint prelucrate de eel mai puternicordinator meteorologie existent astazi in lume,Cray I, care efectueaza 50 000 000 de operatii pesecunda! Ordinatorul nu are nevoie clec.it cle 40de minute pentru a face o prevedere meteorologicape 24 de ore, care necessity 120 000 000 000 deoperatii si doar 3 ore pentru cele aproximativ 540000 000 000 de operatii pentru o prognoza atimpului pe 10 zile.

in ziua de 29 mai 1979, Centrul meteorologie dela Reading a elaborat prim a prognoza meteorologiesdecadala, care a fost considerate satisfacatoare inansamblu, iar pentru. perioada primelor 8 zile.foarte buna. Cu cit reteaua de starii meteorologieeva fi mai complexa §i va putea acoperi 'tniatregime spa|iile inca albe de pe hartilesinoptice, efi- dfcnfa ofdinaternlui va spori §iprognozele elaborate vor fi de cea mai bunaealitate.

Desi nu este cazul inca a se vorbi deposibilitatea pre- Jseririi datelor meteorologicecu ajutorul ordinatoarelor, in scopulprevederilor de timp pe o luna, totu§i numaireu.ssta unor prognoze pentru o perioada de 10zile in- seam na un beneflciu de 25 de ori maimare fat,a de sumele investite pentru fiecaredintre eele 17 state vest-euro- pene, care si-auconjugal eforturile materiale in scopul obiineriiunei prognoze de timp cit mai exacte.

Sa ftm previaienisti amatori J

Aetivitaiea noastra de zi cu zi este influen|ata inmare masara de evolutia vremii. Ploaia, ninsoarea,vintul, varia- t tile te-roperatwii aerului constituietot atita elemente de care trebuie sa tinem seama. Deaceea trebuie sa recunoas- tera ca fiecare dintre noiurmarim cu interes prezentarea in fata mieului ecransau la radio a ,,buletinului meteo“. Da’ele furnizatede insijiutul de speeialitate asupra vre- ii' ii, s■abili£e pe baza unor calcule precise se relera insa,la intreg teritoriul |3rit §i nu pot da indicat'd

♦ celee|ta esrhtal f§?

amanuntite despte fiecare regiune in parte, De aceeaeste bine, sa f ‘ * i.ston, anumite reguli de pregnoza avremii, cu earao t( r strict local, care ne vor fi dereal folds-, mai ales in drumoiiilc noustre indiferite regiuni ale tarii. Cunoscini d':n:Jnfeevoiulpa vremii vom putea evita uncle surprinzeputin pi acute.

NaSura ne ofera. in acest sens, multe elementecare pot preveati anumite schimbari ate vremii, §1oamenii care iraie:~c mai mult in mijlocul ei auinvaiat cu timpul sa le cimoasca. Nu de pufine oris-a mtimplafc ca sfatul unui batrin pastor, care atrait zed de ani in inima muntilor, sa ne tie de unreal foies pentru noi, cei mai putin deprin$i saeunoa§tem tainele naturii.

Vom ineerea in rindurde ce urmeaza sa discensemdin n> iaeul de elemente ale naturii, citeva pecare sa le putem ados! la timpul potrivit in nouanoastra caSfate de.. ..pre- vuiienifti aipaioef6.

■ 17 ~ Meteorologie... ff\H£ fortivileIndica^ii in acestsens ne dau felul cum sint dispusi norii pe boltacerului, schimbarea direcj;iei ?i intensitatiivintului, o'cilatiile temperaturii sau presiuniiaerului, dar §i comportamentul deosebit alinsectelor, pasarilor §i ani-malelor, ce presimt mult mai devreme modificarilece sur- vin in aspectul vremii. Trebuie insa sa nuuitam, ca prevederea evolufiei timpului dupasemnele locale se poate realiza numai daca leobservam atent §i le interpretam corect. Observaftepripita, fara a lua in considerate un complex deelemente, ne poate duce deseori la o concluzieeronata. Este cunoscut faptul ca vremea manifesto oanu- mita stare de inerpe si trebuie sa fim foarteprudenfi in aprecierea unor elemente ce o definesc.De pilda, dupa citcva zile ploioase, chiar dacaaspectul vremii se schimba uneori brusc, nu trebuiesa neglijam faptul ca umezeala prezenta in aerpoate genera, in scurt interval de timp, noricumuliformi ce aduc din nou o instabilitate atimpului.

De regula norii cumuliformi, dispusi in pileuripe cer in cursul dimine$ii, sint un indiciu cavremea se va pas- tra frumoasa in tot cursul zilei,chiar daca spre prinz ei vor capata o mai maredezvoltare, acoperind o buna parte din boltacerului.

Dar, chiar inainte de revarsatul zorilor, cindbolta ce- rului devine tot mai luminoasa, capatindo stralucire uni- forma, pe masura ce Soarele sepregate§te sa apara la orizont, iar vintul adieslab, ne putem aytepta sa avem o zi insoritalipsita de intemperii. Indieatii de vreme buna nedau, in timpul toamnei si primaverii. dimirie^ilerlcoroa ;e cu cer senin, cind vintul sufla slab,fara o direcpe precisa. Iar daca sintem pe munte §ivintul se porneste sa sufle ceva mai tare dinspresud, putem fi siguri ca vremea frumoasa, prielnicaexcursiilor, poate dura chiar 2—3 zile.

Citeodata se poate intimpla ca cea (a, care s-aa§ternut pe vai, sa se ridice odata cu revarsatulzorilor si sa aco- pere cerul cu o pinza continuade nori stratiformi. Ne-am putea astepta ca vremeasa se strice, insa cam pe la orele 9—10, valulnorilor se destrama si vremea se men tine frumoasain tot cursul zilei.

In schimb, daca Soarele se inalta printr-ovilvataie no- roasa, intens colorata rosu-aramiu,sa fim prudenti, fiindca timpul se poate schimbabrusc, chiar din cursul dimine|ii. $i tot indiciide vreme instabila ne ofera ceata, care ridi-eindtHpe treptat acopera crestele. mun$Uor si nuse.risi- peste, ba din contra se Indeseste totmai mult. Pre?:en|a pe bolta cerului in primeleore ale dim'metii a unor non alung'ip ca nlstebenzi care au, din loc in loc. protuberanceasemanatoare unor crcneluri de cetate fAltocumuluscas- lei anus) prevestesc o vreme instabila, ccpoate in cepe chiar spre amiaza,

Ne putem astepta ca vremea sa se strice incitera ore. daca cerul se acopera treptat cu noriaIbicio$i, des- linati fara margin! precise(Altocumulus floccus).

Indeosebi in cursul ieraii vremea poate sa neofere surprize' neplaeute chiar daca cerul estesenin, dar vintul incepe sa bata tare pe crestelemuntilor dinspre vest sau nord-vest. Nu pestemult timp, cerul se va acoperi treptat cu noridispusi la Inaltimi diferite, ce se deplaseazaIsaotic. provestind viscolul care va Incepe Incurlncl,

Daca vintul sufla tare dintr-o anumitadireci;ie pe creasta rnuntelui si din senscontrar spre poale, In citeva ore cerul se vaacoperi. cu nori denyi, iar vremea se v&inrautati.

De cele mai multe ori. in munt-ii nostri noriice adllO ploaia si ninsoarea vin dinspre vest saunurd-vest. In Car-* patu Orientali, vremea reapoate veni si datorita norilor ee se deplaseazadinspre nord, iar In Carpajii Meridionali, adeseaprimavara si toamna cad precipitatii abundente §idatorita cireulatiei aerului umed dinspre est sausud-est.

Indiferenl claca .ne aflam la munte sau lases, cind ia timpul verii, Inca din faptuldimmetii cerul este alburiu, iar aerul tsto preacald si vintul abia adie, ne putem flj* top la caspre prlnz vremea sa devina favurabila averselorde ploaic, tnsolile de descarcsiri electrice.

200 #coiectiacrystal #

Indieatii de scliimbare a vremii no oferaaparijtfa pe cer a norilor Cirrua, subtiri cu formealong lie, ce se termini* in croseta sau virgulaalteori avisd aspectul unor smocuri, tufe sauasemanatori unui schelet de peste urias. Eirepre- 7,inta frumea sistem ului noros alfrontului cald, si In deosebit toamna si iarnaprevestesc aparitia unor precipitafeii de lungadurata, ce se pot cleclansa In maximum doua zile,Daca viteza lor de deplasare este mare, iar Inscurt interval de timp cerul se acopera cu noristratiformi, ne putem astepta ca pi: ec ip Hatale sa apara Inca am cursul aeeleiu.ji zile,Indrumepile noastre putem fi intxmpinati, spreorele prinzului, de apari'pa la erizont a unorn.vi Intunecojl ca aspectul unor turnuri Inaltede cetate, care se dezvolta repede pe verticala.In acest caz trebuie sa ne gas an grab- nic unadapost, deoarece in maximum 2—3 ore furtuna sepoate d< Injui cu furie, iar puternicete < vs rade ploaie insoflte de fulgere si tunete, generatede prezenta acestor nori (Cumulonimbus') pot fideosebit de periculoase.

Ce se iniimpla, insa, cind dimiaeaja ceruleste acopsrit cu nori din care continuu sa seceurnfi o ploaie marunta fi reee ? Oare vremea seva men^uic in continuare la fel de umeda ? Inacest caz un bun indicia ni-I ofera vintul, cindsufla din directia in care se dcpiasea^ norii,iar spre orizont in partea opusa se ivejte (3geana de cer senin. Atunci patera sa ne asteptamca in maximum 2—3 ore pre- eipitapile sainceteze, iar cerul sa devina variabil. In cursulverii. dupa ce aversely puternice de ploaie s-au„siins“, iar norii s-au risipit treptat, esteposibil sa ne continuam iiine- rarul stabilit,insa sa fim destul de prudeati, deoarece uneori,dupa citeva ore, cerul se poate aeoperi din noucu nori Cumulonimbus, din care sa cada averse deploaie dar ceva mai putin intense fi de duratamai redusa. Aceste averse sint specificefrontului reee secundar, ee ia nastere in spatelecelui principal, atunci cind instabilitateavremii este mai pronuntata.

In sehimb, nu vom porni la drum daca in cursuldimi- netii norii amcnintatori acopera cerul, iar

coleeiia cristal ♦ ♦ 2P!

vintul, care pina atunci sufla liniftit, incepe sase intensifice. Si tot astfel, vremea se va men^ineumeda si inehisa, cind vintul bate la rol cl intr-odirectie contrara deplasarii norilor pe boltacerului.

Chiar daca ploaia a incetat, dar noriistratiform! aco- pera in continuare cerul, iar subei par din loc in loc noil mai compact,i fiintuneca$i la culoare (Nimbostratus fi Sirs- tun fraciuspannus de timp ran) ce se dezvolta repede, putem fisiguri ca intr-o ora sau doua, ploaia va remeepe,

Dupa o zi de excursie la munte, cind ne indreptamoste- niti spre cabana, adeseori ne oprim in loc saadmiram Soarele ce se pregateste sa apuna dupaculmi. Poate ca niciunde apusul Soarelui nu neofera o privelifte atit de nrareafa ca acolo sus,In inima muntilor. Insa, pe linga di- pele pline defarmec pe care le traim putem deseifra si tai- nelevremii. §i iata ca apusul Soarelui no ofera unelein- Ciicsfii asupra timpului de a doua zi. Astfel,cind pe boiia albastra a cerului, presarata doarici si colo de cifiva nori lummo§i, astrul zilei sepregateste sa apuna, iar pe masura ce se apropietot mai mult de orizont, discul sau devine galben-po-rtocaliu, putem fi convinsi ca si a doua zitimpul se va mentine frumos, lipsit de intemperii.

Nu acelasi lueru se va intimpla cind Soareleapune intr-o vilvalaie de nori in tens coloratispre rosu-singeriu. iar mai apoi spre vinetiu.Culoarea atit de intensa a norilor, dar si acerului, se explicS' prin - umezeala ridieata aaerului, incarcat cu vapori de apa, ceea ceinseamna ca o masa de aer umed va iniocui. intr-untimp scurt, aerul mai uscat, schimbind aspectulvremii.

Daca, dupa apusul Soarelui, norii presarati pecer, inccp treptat sa se indeseasca ?i privindu-imai atenti observant ca sint dispusi la inaltinridiferite, iar vintul se inteiesie treptat. sint totatitea scmne ca vremea se va inrau‘a|i chiar dincursul noptii.

Si tot astfel, cind in faptul serii, privindspre inSl|;imila culmilor, observam cum se acoperacu adevarate ,,caciuli“ cle nori, ce se men|in si a

coleeiia cristal ♦ ♦ 2P!

doua zi diminea|a. trebuie sa nu ne avintam mescursii cu trasee prea lungi, fiindca timpul ne vaoferi surprize pu|in placute : vijelii, pioi sauninsori.

La fel, o vreme instabila, bogata in intemperii,ne-o anunta ceaia dinspre seara, care in loc sa serisipeasca prin adincul vailor, urea spre coamamuntilor, imbraclnd virfurile in mantia ei umeda sirece.

IS2 4 coleefia cristai ♦

Koaptea s-a lasat peste intreaga fire. De dupacreste Luna rasare meet, Insa parea mai mare ca deobicei si Im- paienjenita de o ceafa ce-i pale§testrnlucirea fireasca. Si cle astadala putem sa nefe?teptam ca a doua zi sa intervina o sehimbare inrau a timpului, fiindca atmosfera este mai Incarcatacu vapori de apa deeit in mod obisnuit, ceea ce siexplica coloritul nefiresc al discului lunar. Iardaca norii subfiri si stratiformi, ce impm?.ese cerul,desoneaza in jurul astrului nopfii fie a eoroana lunara,fie c>teodatS un halo, vom fi siguri cii in cel multdoua zile o vreme umeda, cu precipitatii de lungadurata, va inlocui — mai cu seama in perioada reeea anului — timpul frumos, de pina atunci.

In noptile senine si fara luna, eind puzderia destele presarate pe inaltul cerului par a avea ostralueire nefi- reasca, iar Calea Lactee apareparca mai bine conturata ca orieind, trebuie sa necurmarn totusi entuziasmul, fiindca a doua zi esteposibil ca vremea sa se schimbe brusc, iar ploaiasau ninsoarea sa nu ne ocoleasca.

Dar oare numai norii si vintul sau coloritulcerului ne pot oferi posibilitatea de a prevedea cuo clipa mai devreme schimbarea in bine sau in ran avremii ? Desigur ca nu !

■Deseori aflam de la oamenii ce traiesc mai multin mij- locul naturii ca prin compprtamentul lordiferit, in xunctie de anumite scliimbari aletimpului, insectele, pasarile, ani- malele §i chiarmicutele si plapindole fieri presarate prin totlocul pot fi de un real folos... previzionistiloramatori. Este firesc ca aceste fiin^e, ce traiescintr-o stvinsa ' iter- dependen^a cu natura, saaiba organele sensitive mult mai bine adaptateposibilitatilor de a sesiza mai devreme decit noi,anumite schimbari ale vremii.

Nu odata ni s-a intimplat sa observam, vara, cumdintr- odata, prin ferestrele larg deschise alecamerei dau L-uzna, intr-un zbor agitat, musculite,tintari si ginganii de tot felul. Si, nu dupa multtimp, cerul se innoreaza, vintul se porne^te tot maitare si furtuna s« d< ;la

Cum simt apropierea furtunii, albinele intra intr-oade- varata agitajie in fa^a urdinisului,fu’.indie ,:ak's:s;;d lot mai grabite spre furnicar,

coieeira -crislal♦#

gindaceii de pe frunzek copa- cilor se ascend careincotro.

In sehimb, daca pornind la drum prin poienilezmaljuitc cu flori de la poalele muntilor, vom observacum in fata noastra albinele, fluturii, viespile simulte alte inset:]e zboara linistit, culeginclnectarul sau polenul flori lor, ne putem continualinisti^i itinerarul propus. fiindea vremea se vamentine calda si insorita.

Chiar daca afara timpul este frumos, darobservam cum rindunele zboara tot mai razant cupamintul in eautarea insectelor, sa fim pregatitica vremea se va stricg destul do curind. Din cauzacresterii cantitatii de vapori de apa, ari-pioarele musculitelor, cu care rindunelele sebravie-.se, se amezesc tot mai mult si zborul lordevine mai greoi, sliin- du-Ie sa coboare tot maimult spre pamint. La Tel ne putem a^tepta la osehimbare in r&u a vremii; cind vvabiiieturturelele se „scalda“ in praf, deoarece aerul maibogat tn umezeala le-a patruns in pene si leingreuiaza zborul

Cind eiorile zboara agitat spre padure,croncanind zgo>- motos, iar pasariie se ascund iutein desisul codrilor, suit alte dovezi ca timpul seva inrautati destul de eurind.

Daca sin tern in excursie la munte si vedem cumdeodata serpii si sopirlele se furiseaza repedeprintre erapatuiile siincilor, cum caprioarele,cerbii sau rnistretii coboara iute spre padure, iarciinii parase.se turma si- fug spre colibe sau sprestina, este foarte posibil ca in citeva ore furtunasa se dezlantuie.

Iar, daca sintem pe malul marii si observam capesca- ru?ii nu zboara prea departe de farm si seI'Otesc scofind ,,strigate“ stridente, sau neaflarn pe malul vreunui lac fi vedem cum pestii sartot timpul din apa si broasiele ora- ciiie lot maitare, Lara sint dovezi de vreme instabila.

Si plantele, stmt ind apropierea furtuni i, is iinchid pe- talele. Isi string frunzulitele ;;i seapleaca tot mai mult spre tulpina, pentru aintimpina furia vintului.

Astfel, setnteiu{ a-cle-munte, cu floarea eigingasa al- bastruie, se apleaca spre pamint inasteptarea furtunii. La fel si ;>ar'ofita-de-munte,

coieeira -crislal♦#

sau delicatele gentiene cu cupele lor atit dedivers col orate, tn sehimb uncle orhidoe, cum e depilda f loarea-stngel ui, cu petalele col oraterosu-earmin, semanind cu un imens rubin, ceraspindeste un puternic mitds de vanilie, laapropierea timpului urit se chireeste toata,pier/indu-si pe data parfurnul earact eristic.

Alleori pasariie si animal ele siilbatiee ne potda de si ire, ca vremea frumoasa ne va fi incontinuare- un bun tovaras de drum,

Cind sus, pe bolta cerului, uliul se roteste incercurl largi si se inalf-a tot mai mult incit abiail mat ziirim, sau etnd pe tarmul marii pesearusnse avinta in zborul lor pi in de grafie, departespre larg, vom fi siguri ca o sa b«nefi- dem de ovreme calda si insorita.

tot a;sa, cind pe malul laeuluj, abia mai auzimora- eaitul broasleior, care la fel ca $i pestii,ramin mai mutt timp pe fundul apei.Indiea!

yii devreme frumoasa ne-o dau zborul Jiliecilor pinanoaptea iirziu sau (iriitul indelungat al.greierilor, ca §i pinza intinsa pe care o $espaiaajenii.

Sosirea timpurie a pasarilor migratoare pemeleagurile noastre este o dovada in plus ca inluna aprilie vremea va fi mai calda si mai insoritaca de obicei. iar daca rindune- lele si ISstuniiLsi construiesc cuiburi noi pe perepi dinspre nordai caselor, ne vom a?tepta chiar la o varacanicuiara.

Iata deci ca natura ne ofera multipleposibilitap da a deseifra tainele vremii. Trebuieinsa sa le deprindem cu timpul. de-a lunguldrume$iik>r noastre pe meleagurile neasemuit defrumoase ale patriei. Sa le deprindem si, mai cuseama, sa le interpretfim corect, fiindca adesea oobservable facuta in pripa ne poate fi mai de grabanefolositoare.

In incheiere, vom mentiona, ca anumiie dalecalenda- ristice corespund unor schimbari radicalsin aspectul timpului, si de aceea este bine sa lecunoastem.

Astfel, la inceputul lunii martie, vremea poateavea de la o zi la alta aspecte cu totul diferite.Dupa o zi de adevarata iarna timpul poate sa seinc&lzeasca brusc si Soarele sa sti’Siuceasca cuputere, pentru ca iarasi vremea sa se in-rautateasca. Sint a§a-numitele „zile ale babelor“,care de obicei dureaza cam intre 1 §i 9 martie.cind datorita schim- barilor bru§te, ce intervin dela o zi la alta, sau uneori chiar in cursulaceleiasi zile, in circulatia aerului deasupratarii noastre, aerul cald sa fie repede inlocuit cueel rece §i invers.

Aproape in fiecare an intre 8 §i 13 mai, vremease poate raci diritr-odata, iar la munte §i uneorichiar in zonele mai inalte de deal ninsoarea sa ialocul ploii. Sint asa-nami^i „sfinti de gheata1-,perioada de timp rece datorita patrun- deriiaerului polar, pina la latitudinea farii noastre.

Dupa ce toamna s-a instalat statornic pe tot

intinsul farii, cam spre sfirsitul lui septembrie,vremea se incalze^te b> use si nu de putine orimercurul termometrului se ridica dincolo de 30°C.Pare o rabufnire nefireasca a verii in plinatoamna, poate mai caracteristica pentru Europa Cen-trals, unde chiar aceasta perioada se nunieste„altweiber- sommer", ceea ce ar insemna „varafetelor bStrine", mime care cu timpul s-ainceta^enit $i pe la noi. In aceasta pe- rioadii aanului, transportul de aer tropical, mai cu seamaIntre 23 ?i 27 septembrie, ne poate oferi surprizaplacutl a unei reintilniri cu calduroasele zile devara.

?i mai tirziu chiar. cam intre 9 si 12noiembrie, in unii ani mai putem beneficia dereintoareerea zilelor caldu- roase, in a?a~numita„vara a sf. Martin", cind uneori in zilele insoriteale acestui interval, temperatura aerului urea pinala peste 25°C.

Sint anomalii ale vremii, de care trebuie totufisa fi- nem seama in drume£iile noastre.Organismelevii au o activitate biologica, cu un caracter maimult sau mai putin ritmic. Pe linga alfi factoricare imprima aceasta ritmicitate sint si factoriimeteorologici. Cu si.udiul schimbarilor la caresint sup use organismele, sub influenzacliferifcilor factori meteorologici, ca rezultat atunor acliu.ni in timp sau al unora cle moment, seocupa bio'nu’li-orologia.

Inlerdependenfa intre organismele vii si mediulincon- jurator, ce poate influenta proeeseie dedezvoltare si chiar de evolu(.ic, a fost semnaiatainca din antichitate, de inva- |at:ii acelortimpuri. Parintele medicinii, Hippocrat (4(50—- 375i.e.n.), pornind de la ideea ca orice organism arelot component sa si aer, arata ca influentafactorilor meteo- rotogici este uneori foarte marepentru mentmerea sSnaU- tii sau in agravarea uneiboli. In lucrarea sa Despre ape, aer H). lovuri, Hippocratvorbeste despre importan1,a cUnoas- teriiamanuntile a fie.carui anotimp. in scopulcombaterii unor boli. Intrucit anolimpurile nuseamana unui cu altui, fiecaruia dintre ele ii sintspecif ice anumile boli (de exempli v, iarna si

primavara sint anolimpurile in care gripa este matfrecventa). Prin observaiiile pe care le-a incut,Hippo- cral. poate fi considerat ca autorulprimului tratal de ineteo- ropuiologie si de climatologiemedicaid.

Cele doua stiinte si-au definitivat abia insecolul nostru obiectul de studiu :meteoropatologia cerceteaza influenza elementeloratmosferice in evolutia diferitelor bolt, iar cii-matologia medicala se ocupa cu actiunea pe careclima o exercita asupra organismului uman.

Celebrul medic si filosof tadjic Abu-Mi Ihn-Sina (c,980 1037) cunoscut de europeni mai ales prinnumeielatinizat Avicenna rnenfioneaza in „Canonui medicinii" i.a-fluentele fenomenelor specifice, care se producin fiecare ! anotimp pentru sanatatea omului. ;

In secolele urmatoare, actiunile pe care leexereita fe- ' nomenele atmosferice asuprasanata^ii oamenilor au stat , in aten^iacercetatorilor. Astfel poate fi amintit medicul sifilosoful elve^ian Theophrastus Bombastus von Hohen-heim — Paracelsus (1493—1541) una din figurile celemai pitore?ti ale Kenasterii, care, in lucrarea sa„Opusparami- runr‘, face si unele referiri asuprarolului pe care-1 au in- temperiile vremii asuprasanatapi oamenilor. Asemenea observatii despreinfluentele pe care le exereita anumite stari ale-vremii asupra organismului umaft se mai mlilnesc§i in lucrarile medicului engiez Thomas Sydenham(1324— 1689). ‘ ;

S-a demonstrat ca fenomenele atmosferice auinf]uen|a asupra tuturor vie|uitoarelor indiferentde stadiul lor de evolutie. Deoarece acestefenomene sint foarte instabile, schimbindu-se de'la un moment, la altul, vietuitoarele auo mare putere de adaptabilitate, iar influentelesuferite de organi?,me pot fi vizibile — cum sintcele provocate de vint si de umezeala — sau maiputin vizibile — ca acelea provocate de presiunesi de temperatura.

Datorita a§a-ziselor stari premcteorice, ceapar inainte ca vremea sa se schimbe, unit oarneni

pot fi adevarate „fearometre vii“. Altii ausimptoame de agravare a unei boli de care sufera(cum sint cele reumatice, cardiace sau res-piratorii). in timpul manifestarii unor fenomenemeteorologice.

S'nt mai multe cauze care concura lamanifestarea reac- tiilor organismului laproducerea unor fenomene atmosferice : in primulrind virsta, cind este vorba in special de boliiereumatice si cardiace sau de diferite afecfiuniale membreior |i articula tailor, iar in al doilearind conditiiie fiziologice, cum ar fi obosealarezultata in urma depunerii unui efort intens,starile postopevatorii, subnutripa, etc.

Unui din parametrii meteorologiei, care de celemai ori trees neobservafc, este presiunea aerului

sau mai de graba variaiiiie acesteia. Pentru ainte’ege mai bine acest lucru ne vom referi la organ ul

omenesc. Ca si celelalte organisme arc in con:po>:i(:a saaer atmosferic ; ca urmare

ex is la un echilibru de presiune intre interiorulcorpului omenesc si mediul inconjurator. A§a se §iexplica faptul ca nu slnlem striviti de cele 17.000kg cu care stratul alxnos- feric apasa asupracorpului nostru !

In condi^iile in care organismul este supus uneipresiuni mai mici, ca urmare unei ascensiuni pemunte sau a unui zbor cu avionul, reactiile pot fidiferite : de la dureri ele cap insotite degreturi, la hemoragii pe urechi sau pe nas,acompaniate de acel ,,vijiit“ 111 urechi. Asemeneasimptoame nu sint decit 0 urmare a cliferentei depresiune creata intre mediul inconjurator §iorganism, simptoame ce definesc in ansamblu asa-numita ,.boala de altitucline“. Se mai potmanifesta ?i alte efecte ale scaderii presiunii,cum ar fi : cresterea vitezei de circulate asingelui in corp, retinerea intr-o cantitate maimare a apei In organism, apartyia senzafiei de„greutate;‘ §i o marire a volumului tesuturilor.

Presiunea scacle in mod normal la fiecare 11 mcu1 mm'Hg, de aceea aseensiunile rapide sint foartepericu- loase, putind duce la „decompresiune

exploziva”, prin cresterea presiunii gazelor dincavitati. Cresterea presiunii poate duce la marireatensiunii arteriale, favorizlnd raspln- direabactcriilor si apari^ia anumitor maladii cum ar fitrombozele si emboliile.

Organismele sensibile si receptive laoseilatiile presiunii atmosferice trebuie sa tinaseama dc variable medii ale presiunii in functie deinaltime si de temperatura aerului. In labelul 14se pot observa aceste oscilatii.Se eunoaste ca in apa presiunea cre§te cu 760 mm (sau cu o atmosfera) la fiecare 10 m adincime. Cantitatea mare ele gaze, care se dizolva in singe,prin scufundare brusca, da nastere la o serie de fenomene neuropsihice. care in ultima insianta produc starea cunoseuta §i sub numele de ..betie a admcurilor“. Si fenomenul de decompresie brusca ce are loc, cind organismul iese de la o presiune marela una mica (de exemplu. seufundatorii) imprima organismului anumite reacj;ii : iesirea gazelor dintesuturi. formarea unor bule de aer ce apasa asuprajjesuturilor sau care pot provoca emboli i etc. De aceea, pentru prevenirca unor astfel de acci- denlei trecerea de la o presiune mare la una mica se fac

PSESIUNBA ATMOSFEKICA IN FUNCTIEOB fNAITIME SI f>E l’EMPERATURA AERULW

Tnallimea (m) Temperatura (°Cj Presiunea (milibari)

0 +15,0 1 013,2

1 000 + 8,5 898,82 000 + 2,0 797,93 000 — 4,5 701,04 000 —11,0 616,45 000 —17,5 540,10 000 -24,0 471,77 000 -30,5 410,48 000 -37,0 355,80 000 —48,5 ’264,3

10 000 —50,0 21:1,3

11 000 —50,5 226,313 000 —50,5 105,314 000 - 50,5 141,315 000 -56,5 120,9

cu ajutorul unor barocamere sau camere dedecompresie, in care presiunea scade treptat pinala valoarea respective DxmpotrivS, pentru ca organismul sa suports o presume mai mare decit ceanormals va fi introdus intr-o camera deCompresiurte, unde presiunea create treptat, n;nace ajunge la valoarea celei in care va trebui sfistea. Asa se procedeazS, de exemplu, pentru afnlesni scufimdarile ac~ vanaujilor si pentru a leface lipsite de pericole.

In cazul oamenilor care nu suferS de nici un Mde afec- fiune, la oscilafiile bruste ale presiuniiatmosferice se ob- serva o cre§tere a lensiuniiarteriale,Popakfsiie cam trSiosc in zonele dc munte si de poc’i- §uri inalte au suferit adaptari functionate si anatomice, in special la organele implicate in procesul de respiraS.-e : dc«- voliarea capacitdfiipulmonare, mSrirea frecvenjei res >ira- torii etc. Fiind adaptaii sa traiasca intr-un mediu cu o pre-■same mai mica decit cea • -normala,' simptoameledeseri.se interior nu se manifests.

Astfel, locuitorii Tibetului. care traiesc la oaltitudine de aproximat-iv 5 000 tn, cit- ?i ceidin locsalitSiile andine cum sint Mina Chupiquina(Chile), la 5 600 m, sau Mina Quis- pisije (Peru),la 5 270 m, isi desfasoara acti vita tea la o pre-siune mult mai eoborita (450—550 mbar) decit ceanormala (i 013 mbar) datorita aclimatizSrii lor intimp.

Dar ce se intimpla cu organismul normal lavariable de temperatura ? Functia de U rmoreglare aorganismului este influentata in mod direct detemperatura mediului Inconjurator, iar pentrumen(inerea ei actioneaza o serie in- treaga de altefunctii biologice, cum ar fi : respiratia, circu-lafta s.a. Daca oscikUiiie temperaturii sint

bruste, ele favo- rizeaza aparifia diferitelor bolidintre care frecventa este gripa, raspindita inspecial in lunile ianuarte-februarie in emisferaboreala si in iunie-iulie in cea austraia. Temporalurile coborite, favorizeaza aparitia reumatismului,a amigdalitelor etc. ; temperaturile ridicateprovoaca o eli- minare sporita a apei din organismsi tot odata si a saruriior,

Organismul omenesc poate sesiza oscilatii detemperatura de ordinul gradelor, dar amplitudineaoscilat-iilor este suporlata in mod diferit de laun individ la altul. Scaderea brusca atemperat.Hrii se face simt-ita in special de catreorganisme, in anotimpurile do tranzitie, adicaprimavara si toamna.

Organismele vii react ionoa/.S si la variatiileumezelii aerului.

Intr-un mediu mai timed,, anumite specii debaeterii si virusi se inmultesc mai repede, a§a cumsint virusii ee pro- due ui'ectiuni ale cailorrespiratorii. Umezeala ridicata a aerului amplifiesefectele unei temperaturi coborite. Cele douSelemente aciionmd irnpreuna constitute factory! celmai activ in aparitia :?i raspindirea bolilorreumatice.!=>i vintul poate ini'luenta activitatea biologica a orga- nismelor. Un vint mai puternic are drept efeet marirea evapotranspiratiei la suprafata pieiii si o crestnre a cireulatiei superficial*' sipoate de asemenea produce dureri de cap, stari de depresiune nervoasa, ame|.e.li, etc. Aceste simptoame so pare ca sint generate de producerea unor unde electromagnetiee cu o lungime de unda mire

4* colectiacristal ♦

.In urma unor numeroase cercetari siobservapi, s-a ajuns la concluzia ca in zontelein care bate fohnul, locuito- rii sint foartemult influen£a$i negativ de efectele acos'ula inperioada sa de activitate.

Nebulozitatea, in mod direct, nu are oinfluenza asupra organismelor, ci mai multindirect, prin variatiile termice si de umezealape care le produce, ca urmare a acoporirii b >l|iiceresti. Influenza nebulozitajii sc manifests infunc- t'ie de genul norilor (mai cu seama incazul norilor Cumulonimbus §i Stratus) §i in functiede gradul de acoperire a cerului.

Radiatia solara in complex!Iatea ei este unuidin parametri meterologici ce are o mareimportanta in activ;latila biologice aleorganismelor.

Aiifc radiatiile infrarosii (calorice), cit sicele ultra vio- lete exercita anumite efecte — inspecial viz;.ale — , dar §i asupra sistc-muluicirculator si a aparatului respirator. O expunerebrusca §i prelungita la razele ultraviolete vaduce la producerea unor arsuri sau chiar ale unortumori ale pielii.

Daca o expunere moderata la razele Soareluiare o actiune binefacatoare asupra organismului,in schimb daca vom sta chiar din prima zi peplaja timp de citeva ore, efectul acestora va ficu totul daunator.

Electricitatea atmosferica se pare ca exercitasi ea o influenza asupra organismelor, dar incanu pe deplin elucidate. Cert este ca o anumitaintensitate a cimpului electric din atmosferapoate favoriza cre§terea plantelor $i ani-jnalelor.

Dupa cercetarilc intreprinse de dr. H.E.Landsberg, pre- §edintele Institutului american deelimatologie mediv.ua s-a stabilit ca un rolfoarte importE in mul barile ce se petrec inorganismul uman il au ionii, De pildi, ioniipozitivi provoaca oboseala si durerile de cap, intimp ce ionii negativi, de regula determina ostare general a buna.

S-a constatat ca in timpul erupjiilor solare,

# coiectia cristai 9

ce se repet a dupa o perioada de aproximativ ilani, viteza de coagulare a singelui create.Datorita fluxului de unde electromagne- tice multmai puternice pe care Soarele le trimite sprePamint in aceste perioade, se eonstata o cre?terea tens<unii ocrvoase. vieLuiloarele in generalintrlnd Intr-o stare do pronuntata ag.ital.ie.

Fata de manifestarite fenomenelormeteorologiee, reac- jiile omului sint diferitein functie de anotimp. Vara favo- rixeaza marireaactivitatii anumitor gl'ande endocrine. Deexemplu, glanda tiroida, marita aproape de douaori fa|a de normal, duce la cresterea cantitapide iod in organism. Apropierea unei furtnni poateprovoca o indesire a erize- lor de astm, anginapectorala sau a migrenelor ca urmare a formariicimpurilor incarcate cu electricitate stalica, ascaderii temperaturii si a eresterii umezeliiaerului.

CaUzele care inEluenfeaza organismele vii, inurma schimbSrilor vremii n-au fost inca pe deplinlamurite. Chiar daca unit factori meteorologiciactioneaza nefavora- bil asupra evolu^iei multorboli, nu inseamna ca fenomenele ce se petrec 'inatmosfera reprezinta un eventual pe- ricol asuprasanata^ii noastre. Un grup de bioclimatologivest-germani au ajuns la concluzia ca tulburariledin organism se datoresc unei molecule numite„aran“, foarte bogata in atomi cle oxigen.

(n general, organismele expuse la actiuneaunor factori meteorologici suporta react'd maiputernice, cind acegtia reaetioneaza pe un terenereditar.

Cautlnd sa raspunda intrebarii : care anuraetip de vreme ar fi optima pentru orgaoismul unarms&nStos, bio- dimalologii au ajuns la concluziaca din multe puncte de vodere o temperatura inkir de 20C si o umezeala de 78% ar eunsiituiconriit'tile tmsare aeestui deziderat,

TERRA : ..©AMEN I, INGEIJITI-MA !“

# coiectia cristai 10

Daca um putca auzi glasul Pamintului — aceastauriasa „casa“ a celor peste 4 000 000 000 deoameni care o popu- leaza in present — casiguranj# am descifra si acest apei, lansat dince in ce mai des, ca urmare a poluarii mereucreseinde la care omul 11 supune. Dar nu numaiPamlntul ,,suferd" din cauza poluarii, ei §iatmosfera.

Faptul ca in jurul anului 2000 — asa cumprevad prog- nozele demografice •— populatiaglobului se va dub!a gcne- reuza necesitateacresterii productiei agricole, vegetal® sianimate, in scopul asigurarii hranei, dartotodata si o dez- voltare mereu mai accentuata aproductiei de materii prime, de combustibil §i deenergie.

La Conferinta Mondiala a O.N.U. asupramediului inconjurator, tinuta in 1072. laStockholm, s-a definit polua- rea ca fiind :„modificarea componentelor natural® sau prezentacomponentelor straine ca urmare a nctivi'.iUiiomutui, si care in lumina cunostintelor noasireactuate, provoiica prin natura lor, princoncentratia in care se gasesc s.i pr.n timpuleit actioneaza. efecte nocive asupra sanaia-t,ii, creeaza disconfort sau impieteaza asupradiferitelor utilizari ale mediului la care acestaputea servi in forma sa exterioara*'.

Omul isi desfasoara activitatea in biosfera1 side aceea, in permanenta, trebuie indreptataatentia asupra pastrarii bunei calitati aaerului, solului, apelor si. a vegetal; tel.

1 &■ coke}in c’stal ^

Oamenii trebuie sa se integreze in dezvoltareaarmo- ni-oasa a naturii si sa nu actioneze ca unelement distmc- tiv. Atifcucunoa omului fata denatura trebuie sa fie aceea a unui bun gospodar,sa o ajute in capacitatea ei de reproduce.Trebuie ca prin masuri cit mai eficiente s?i Seas;- gure retinerea si eliminarea efectelornocive, ce ar putea rezulta ca urmare aactivitatii tot mai intense, de realizare abunurilor matei iale, in asa fel, ca mediulinconjur&tor sa fie cit mai putin afectat.

Astfel, in analiza poluarii mediului' trebuiesa se cunoasca ce cantitate de elemente neareecomplet „furn - zam" al osferei, ce lantitate iebioxid de carbon i :zulta in urma arderiicarbunilor, gazelor si. petrolului, ce c oat -tate de praf si pulberi se inalta in atmosfera §icare este influenza lor asupra radiatiei solare.De aeeen este necesar sa se cunoasca modal incare aceste emanatii influenysaza bunul curs alvieiii.

Curl concentra^ia r.u.bstantelor toxica inapa, pe pamint §i in atmosfex-i atiftge anumitepraguri ee d pSfesc limi- telesup! ba sit la^iadefine alarmanta §i se ; ipune lttar :a uno •masuri urgente §i efiea ;e. In ultimul timp, indiferite : one ale globului — in special in celeputernic industrial /’ale — a crescuteoncentratia osnzilnr de suit', a pariiculelor dometale grele, a resturilor nearse de ca bu- rantisi a altor diver§i poluanti.

D-.r ce inseamna poluant ? Coni:orintaMondiala a ONIJ penUu mediul inconjurator adefinit polv.antul (noxa) : „ori substanta lichida,solida sau gazoasa, rezultata din r . o seehimice, fizice sau biologicc si care raspinditain aer devine daunatoare organismelor vii,bunurilor mate- riale si peisajului“. Prinpoluarea atmosferei -— deci §i a aeru’.'.i pecare il respiram — se modifica compozitia sanormala ca urmare a patrunderii elementelorstraine, care nu fac parte din compozitia sa.

coiectia cristai♦♦

Ar fi gresit sa se creada ca poluarea este unefect numai al dezvoltarii industriale la careasistam astazi. Si in tree-it s-a semnalataparifia unor surse de poluare naturale sauartificiale. Inca din secolul al XIII-lea, orasulLondra era expus poluarii cu produsi rezulta^i inurma arderii carbunilor pentru incalzirealocuintelor. Se poate spune insa despre poluareaaerului in jzilele noastre ca a devenit din ce ince mai intensa ca urmare a inmulfdrii surselor ceo prodtii e ;.. a i pa a- Unui n mar m dt maipoluanti, rezultali in urma crsiaai unor noi rainuriindus- triale (ex. : indust ia chimlsa. petrolivra,e's).Cit despre sursele naburale dc puluace, acestea au actional .inca de la formarea Pamintuluica planeta, dar cu intcnsitat-i diferite inanumite perioade (in urma erup|iilor vulcanice,in timpul furtunilor si uraganelor, a inunda|i-ilor etc).

Intrucit produ§ii de impurificare a aeruluiac^ioneazadiferit, in functie de natura lor si de felul incare sint ras- pinditi, oamenii de stiinta auincercat sa-i clasifice dupa diferite criterii.Unui dintre criterii ar fi natura surselor carele produc, adica se are in vedere daca poluantiisuit natural! sau artificial (produsi ca urmare aactivitatilor umane). Un alt criteriu declasificare a poluantilor atmo- sferici se referala forma fiziea sub care ei sint raspinditisolida, lichida sau gazoasa. In functie deproeesele §i feno- menele care au participat laformarea poluantilor. se mai pot clasifica in :poluanti fizici, chi mici si biologici. tnsfirs.it, in functie de acfiunea in timp a e feetel or produse, poluantii se pot diviza in douagrupe : cu acfiune lenta (progresiva) si rapida(exploziva) ambele categorii fiind la fel deporiculoase. cind depasesc pragurile admise.

In cele ce urmeaza se vor mentiona unit dintrecei mai raspinditi poluanti ce se gilsesc inatmosfera, in functie de natura producerii lor.

Dintre factorii naturali. care genereazapoluanti —• in- diforcnt do forma si natura lor

coiectia cristai♦♦

cei mai important! sint :— solul, in urma fenomenelor de erosriune

produse ia rindul lor si datorita actiuniifenomenelor meteorologie*, „allmentea/.a<1

atmosfera continuu cu particule infime de pulbcre:,.i praf ;

-mlronii. datorita eruptiilor ce degajSsubstance Ii- chicle, solide si gazoa.se inatmosfera si care sint raspin- dite cu atit maimult, cu cit eruptia este mai puternica ;

— regnal animal si, vegetal, prin eliminareadiverselor produse in aor (polen, par, produsemetaboliee etc.) .si care datorita vintului sintraspJndite in atmosfera ;

--- prujul cosmic si metaoriUc, refinut in anumitecan- tilafi in atmosfera sau dimpotriva depus lasuprafata pamintului.

1 coleejia ❖ crista! ^

Dar cold mai puternice si mai intense sint sursele.arti- Judaic de pohiaru, rezultale ale diferileloraclivllal.i i.i-mfuie, asupra rarora de fapt se frag-esemnalul de alarma.Cei mai rSspindip sint poluantiirezultati in urma pro- duocbi' induslriale (in.combinate siderurgice, chimice, me- talurgUa, infabricile de materials de constructie) de piMacrxizii de fier, plumb, cupru, zinc, silici-u,etc, la care se adauga poluanjii rezulta|i inurma diferitelor procese de arderc (in scopulproducerii de energie sau pentru incal- zirealocuinielor) cum sint o’xizii de sulf, de azot side carbon precum si hidi'ocarburile ce sintdeosebit de pericu- loase fund caneerxgene.

Poluantii rezulta^i ca urmare a arderiiincomplete a di- feritilor carburanti sint cuatit mai numerosi cu cit car- burantul utilizateste de calitale mai slaba. Un „aport“ deosebitin ceea ce priveste furnizarea de poluanti aladuc in momentul de fata transporlul rutierdatorita eliminarii oxidului ck carbon,bioxidului de carbon, hidrocarburilor, plumbuluis.a., ca urmare a arderii benzinei, motorinei §ia colorlalli carburanji utiliza^L $i celelaltefeluri de trans- pa uri, resp< tiv c< a ;ri< ne,u rovian> §i maritin: (:

i-stituie surse de poluare, dar in propoilie mairedusa. S-a calculat ca numai deasuprateritoriului Statelor Unite ale Amend i. in 1978s-au eliberat 35 000 000 tone hidrocar- buri,rezultate in urma arderii benzinei de automobil.

Dintre poluantii amintiti, cei mai nocivi sicu un mare grad de raspindire sint de menfionat :

— Gxiclul de carbon, un gaz fara culoare, faragust si fara miros, c-are are o acfiuneasfixianta si este foarte pe- riculos pentruorganism, noputind fi depistat de organele desim$. Influenza asupra circulatiei singelui siap.'.ratului respirator este foarte mare.Depasind pragul de toleranta, creeaza senzafia desufocare, dureri de cap. somnoienta, great a etc.Osidul de carbon este un produs rezultat in urma

2 coleejia ❖ crista! ^

arderii incomplete, sau in urma arderilor la careoxi- genul nu este In cantitate suficienta. Esteo emann|ie specifics automobilelor. Se gase§le,de asemenea, in cantitAti naari, in zoneleindustriale, in preajma eombinatelor, la care seutilizeaza pentru ardere earburanji ;

colccfia♦cristai #

•— hioxidul de carbon, tot un produs rezultat dinar- derea combustibililor, fara actiune toxicaasupra organismelor, dar poate produce schimbariin eehilibrul climatic al planetei, generind a§anumitul „efect de sera:t, despre care s-a amintit.Sursele de producers ale bioxidului de carbonsint multiple, incepind de la ardereaearburantilor ?i de la de^eurile provenite dinindustria chimica, pina la emanatiile vulcanice$i izvoarele minerale. Zona cu cea mai mareconcentratie in bioxid de carbon se afla intre 10ra si 4 km altitudine. Sub inaltimea de 10 m,concentratia de bioxid de carbon este redusa, dincauza vegetal iei, care-1 abjoarbe prin procesulde fotosinteza ?i datorita refineru sale de catreoceanul planetar. Daca, insa bioxidul dc carbonar dispare din atmosfera, temperatura aerului arsca- dea cu peste 20 C instalindu-se pe Pamint unclimat polar.

—• bioxidul de sulf si trioxidul de sulf, sint rezultafi caurmare a arderii incomplete a carbunilor sipetrolului, sau emanati in timpul prooesului defabricate a acidului sulfuric. Acfiunea lor semanifests mai intii asupra cailor respiratorii,putlnd genera bron§ite cronice. Anual, dinsursele naturale si artificiale ale planetei. sedegaja de la suprafata pamintului, cca 80 000 000tone de bioxid de sulf. Prin oxidarea sa seformeaza in atmosfera trioxid da sulf, care larindul lui, in prezenfa apei, se transforma inacid sulfuric, un frecvent poluant aflat inatmosfera de deasupra centrelor industrial ;

— oxizii de azot, reprezinta tot un produsrezultat in urma arderii unor combustibiliutilizafi in transporturi, Cei mai raspinditisint monoxidul de azot $i bioxidul da azot, ambiicu o acfiune iritanta, acfionind asupra caikrrespiratoi-ii, creind senzafia de sufocare ;

- -miogul 1 fatochimic, o alta sursa de poluare,de as IS- data cu acfiune mult mai complexa, insensu.l ca produce pert urban atit in slraiurileinferioare ale atmosi'erei, cit si in buna d< Frau-

colccfia♦cristai #

:r. ■ a pmcr-selor i'i in! »:.• I■ Se fonneazSdeasupra marilor aglomerat'n urbane. In condit-iile produ« cerii unor inversiuni de temperatura.Cnntribufia cea ma! mare a acestui tip de smog oare eJiminar- a prortuseliir d« ardore alemotoarelor aufoturisraelnr, vaporii de bcnzinSpusi in liber!ate In timpul alimcidarii lastatiile do ben*. zina, fumul rezultat in urmaarderii de$eurilor solide $1

' Smug — ameslecul dintre produ^i de ardere aidUeritilorcarburany cu vaporii de apa si pralu! din alujosferu, ccsta:inea.--a sub form;; unui sirat deasupra marilor centreindustrials. In lirnba angtewi. sirai'-i ceata deasa sifutn.emanaiiile tuturor obiectivelor induslriale.Datorita unei ventilari naturale imperfecte aaerului. specifics marilor ora.se, toatesuspensiile, ,,plutesc“ deasupra localitaplor.Razele solare, aetionind asupra hidrocarburilornearse si asupra oxizilor de sulf si de azot,genereaza reactii foto- chimice, ce due laformarea hidrocarburilor oxidate, care reducvizibilitatea si creeaza smogul fotochimic(alb). Acesta are repercusiuni asupra organuluivizual, datorita aldehidelor si fenolilor careii contine. Esemplu de orase afectate de smogfotochimic : Los Angels, Denver, Tokio, Milano,etc ;

— smogul negru (obi?nuit), este un alt agentpoluant specific marilor aglomerari industriale.De asta data canti- tatile si concentratiile degaze depasesc limitele tolerabile, trecind defoarte multe ori de ,,pragul de alarma". In urmaarderii si evaporarii combustibililor solizi sauliehizi, sint puse in libertate diferiteparticule solide sau lichide §i fum. Cindconcentratia acestor emanatii in bioxid decarbon este mare, stratul de aer afectat ia oculoare in- chisa, eenusie sau chiar neagra.Datorita numarului foarte mare de particule

colccfia♦cristai #

aflate in suspensie si din cauza slabeiventila1,ii existente, pe de o parte elereflecta si absurb o parte din radiatia solara,iar pe de alta parte au rol de ecran. nelasmdcaldura sa fie degajata. Aerul cald din imeci-ata apropiere a solului, ridicindu-se §iajungind la nivelul acoperisurilor, prime?te ocr.nti.tate suplimentara de < i, inccircindu-sesi cu impuritStile am in; te.

Amestecul de fum §i praf format din infimeieparticule care se racesc noaptea §i pe carecondenseaza vaporii de apa ft meazS smogulnegru. Au ram:.; de I !-,ta arnlulii-e, citevacazuri cum au fost in 1930 pe va ea Meus I( gia). in 1948 la Donora (S.U.A.), in 1953 iaLondr i 1966 la New-York, cind locuitorii au plait un gi eu tri'rr— prin vie$i omene§ti — smogului. La 1 >kio,unui or as ele in cure poluarea prin smog, inanumit.e perioade, atinge < )1 larm ; <■ u creatin italatii ml supraveghere a poluarii §i careavertizeaza In tunp util pentru a se lua masuriurgente. Un fisemenea caz s-a pe- trecut in1969, cind alarma a durat 5 luni, iartransporlul catre marele oras a fost intrerupt ;

# colecjia cristai ♦ 1

ozonul, aceasta components de mare pre$ a ocea-nului aerian, cind depa§e§te o aniunitaconcentrafie in -straturile inferioare aleatmosferei, cut urmare a i'c-.actiet•foloehimice, devine agent poluant,dedan$3nd ..alarnia <ra>nica“. Coneentratiamaxima de ozon, adraisa in aerul t-fspirabileste de 0,1 p.p.m. (parti pe milion). Depa>Ireaacestei concentratii produce dereglari inrespiraiie — prin aceese de tuse — lacrimareaochilor etc.

Chiar de la inceputul secolului al XX-lea inuncle mari aglomerari urbane (New York,Cineinatli, Los Angeles, Londra, Manchester,Cardiff etc) s-a facut tot mai rusim- li'-apoluarea aerului. Acestora li s-a adiiugat altezone in care poluarea a devenit de-a dreptulalarmanta : bazinul Ruhrului. valea Meusei.Tokio, San Francisco, Torino, Milano etc. Luindu-se masuri par^iale si isolate, intensiiateapoluarii nu a putut fi diminuata totdeauna.,ajungindu-se in anumite situatii la producereaunor intoxicafii sau ,su- fneari In masa, asa cums-a amint.it.

In functie de reactiile pe care le producasupra organis- melor vii poluantii pot aveaactiune : iritanta, toxica, fi- brozanta(producind fibroza pulmonara). alergica, infec-tanta, cancerigena etc.

in scopul cresterii eontinuie a ea!ila|iiviefii, problema ocrotirii eliciente a mediuluiinconjurator impotriva poluarii, trebuie mteleasaca o problema de eon.stiinta ceta- ieneasca lanivelul fiecarei natiuni si de cooperare inter—nationals intre toate tarile.

tn scopul diminuarii poluarii se pot lua maimulte fe« luri de masuri :

ulilizarea rationale' a combvstibililor, prin asigura-rea arderii cit mai complete a aces I ora siinlocuirea in scopul Incalzirii locuintelor aco.mbustibil.ilor inferiori cu cei superiori, sauprelucrarea primara a eombustibililor utnizafi,pentru extragerea part ia la a unor reziduuri, ce

# colecjia cristai ♦ 2

at favoriza o poluare accentual;! ;

# col&cfia cristal4?

— utilarea intreprindcrilor at. cchipamenle specials ■ decontrol, supraveghere si filtrare a surselor depoluare. In acest fel intreprinderile ce emanapoluanti vor fi auio- doiate cu aparaturS decontrol §i avertizare a concentra— l-snor, cuinstalatu si filtre de ventilare si retinero ano-* xn-or sau se vor crea posibilitSti deeliminare a deseurilo'r *a o altitudine cit maimare, prin construirea de co.juri ir;alte ;masuriorganizaiorice §i de ordin edililar, ce se do- vedesc foarteefickntc, deoarece redue substantial posi-bilitatea de poruare excesiva : amplasareaobiectivelor po- luante in zone stabiMte in urmaunor studii climatologice ; eonstruireaobiectivelor industriale in afara loealitatilor§i la distance man pentru a nu intra in zona deinfluenza a microelimatului localitai,;ii ;marirea suprafe^elor de spatii verzi ;optimizarea transporturilor sub aspectul consumu-lui de carburan$i, a stabilirii vitezei dedeplasare, si a utili- zarii cit mai rationale amotoarelor si carburantilor ;

— masuri cit caracter preven-tiv, care stabilescpragul de avertizare sau de concentratii maximeadmise.

In tara noastra protecfla mediuluiineonjurator consti- tuie o parte integrants aaetivitafii generale de dezvoltare economico-sociala.

La Conferinfa Nafionala a P.C.R., din 19—21iulie 1972, tovara$ul Nieolae Ceau^escu, secretargeneral al Partidului Comunist Roman, a aratat ca„tinind seama de ritmul inalt in care se dezvoltaindustria, de introducerea tot mai accentuate inviata soeietafil a elementelor civilizafiei mo-derne, o problema de importanta vitala pentrunapunea noastra este protejarea mediuluiineonjurator. Este neee- sar sa luam masuririguroase pentru combaterea noxelor industriale,preintimpinarea poluarii apei si aerului, pro-teejia paduriior, lacurilor, muntilor, a

locurilor considerate monurnente ale naturii.Este o datorie de onoare a Partidului, aintregului nostru popor sa faca total pentruasigurarea eadrului ambiant propice ocrotiriisanata(;ii oamenilor, pentru pastrareanealterafca a frumusetilor pa- triei, pcntru atransmite generatiiior viitoare toate darurile cucare natura a harazit Romania".

In scopul aplicarii unitare a unui ansamblu demasuri, Legea din 20 iunie 1973 are in vedere cavalorificarea su- perioara a resurselor naturale§i folosirea din plin a cu- ceririlor tehnlco-stiintifice eontemporane sa se desfajoare incondifiiie protejarii mediului ineonjurator.

La 2 martie 1974 a fost mfiintat, printr-undecret al Consiliului de Stat, „Con.siliulNational pentru Protec^ia Mediului Ineonjurator".

Academia Republidd Socialists Romania aelaborat, la scara nationals, un program decercetare in ceea ce pri- veste poluareamediului. In eadrul a cestui program, Insti-tutul de Meteorologie §i Hidrologie l?i aduceaportul prin- tr-o serie de acjiuni, cum ar fi :supravegherea gradu- lui de impurificare cupoluanti atmosferici a unor zone in tensindustrializate, stabilirea cazurilor de depasirea nomielor admise, depistarea si analiza poluantilor cuprin§i in precipitatiile lichide si solideetc.

O serie de reglementari implicaresponsabilitafi pentru. cei care ar putea generasurse de poluare, astfel incit sa se preintxmpineaparipa unor asemenea fenomene.

In ceea ce private perspectiva anilor viitori,directi- vele Congresului al XH-lea al P.C.R.prevad ca, in ceea ce priveijte protect amediului ineonjurator, sa fie intreprinse noimasuri pentru respectarea stricta a limiteioradmisi- bile in proeeseie generatoare de noxe,precum si pentru recuperarea substanielorrezfduale, eonstruirea de statii de epurare aaerului si apoi, introducerea unor mijloace de

transport nepoluante, in scopul cornbateriipoluarii at- mosferei si zgomotului, in specialin centrele urbane.Inca de la aparitia primilorreprezentanti ai regnurilor animal si vegetal inzbuciuroata istorie a Pamintului, dirna a last,aceea care a avut un cuvint de spus inreparti'via vietuitoarelor, in evolutia lor de-alungul timpului, in schhnbarea aspcctului lor, infelul de hrana sau in modul de a-si construiadaposturile etc. Daca plan tele si anima- leleau ajuns sa alba astazi caracterlsticile pe carele observam la Fiecare specie in parte, aceastanu este decit rezultatul adaptarii lor la mediu,prin perpetuarea rase- ]i»r. genuri lor sispeeiilor care s-au dovedit mai puterniceIn .lupta cu natura sau a celor care au re us itsa supravie- tu.iasca capriciilor atit deschimbatoare ale climei de-a lungul erelor.

tn functie de zonele elimatiee s-au Formal,zonele de vegetatie, iar acestea, la rindul lor,constituind baza hra- jnei si mijlocul de adapostal animalelor. a influential ras- pindirea lor.Daca plan tele din regiunile de.sert.ice au ra-dacini adinei si l'runze grease ceruite, aceastanu este decito adaptare a lor la mediu 1 respectiv, la <> dimauscatA si calda, pentru a putea absorb! apa de lao adincime cit mai mare si a impiedieatranspiratla prea puternica, Daca ani- maleleaceteiasi zone sint acoperite cu o crush*chitinoasa si pot. supraviefui un timp indelungaltara apa. este tot o adaptare la climatul loculuirespectiv contra unei deshi- dratari preaputernice. Toate vieluitoarcle dm tinuturtlepolare au o blana scurta, deasa si in permanentaalunen- tata cu grasime pentru a le feri degerurlle n&prasnice, dar si pentru a le inlesniinotu.1 in cautarea hranei. Studiul viei.iianimalelor si plantelor ne poate oCori numeroaseexemple dc aces I- tel,Nici infat’-sai-ea Pamintului n-a scapat de capriciiTo clt- mei. Aspectul actual al seoartei

t<*r'*str<; ogimdeale ss evo-lutia dinaatului erelor geologiee. Alaturi deactivitatea tectonic^, erbziunea cauzata inprincipal de diferenteie de temperatura, de vintsi de precipitant este un mare mods- lator alseoarfei terestre. Martore ale ac$iunii el sintnu- meroa.se monumente ale naturii, canioanele,vaile sau „sculpturile“ din diferite straturi derod. Sint celebre canioanele Colorado §1Yellowstone .sau fantasticele i rme ale rocilorerodate din Bad Lands (S.U.A., statul Dakota deSud). La noi in tara, cine nu a auzit de Babeledin Buce^i sau de SXinxul din Ciuca? ?■ Oaracnii, cu toate posibilitafile stilntifice

si tehnice cu- noscute in momentul de fata, sint„supusi“ clirnei, pornmd de la succesiuneazilelor si noptilor, care imprima ritrnul deviata §i cle activitate, si pina la una dintrecele mai impc rtante ocupatii ale omului,agricultura, care se desfa-■ sara l ■ mc{.ie de anotimpuri. I.' .• infl lenti climei nu ;e manifests numai asupra ritmului deviata si de activitatea a oamenilor, ci si inmulte alte clirectii. Astfel, chiar ImbrS-camintea reflects adaptarea omului : de la acelpagne sau -pe care il poarta mernbrii unortriburi din Africa 51 America de Sud la eostumulspecial facut cu unui sau mai multe rinduri deblana de catre locuitorii zonslor polare §isubpolare, la palariile conice purtate delocuitorii din .sud-estul Asiei confectionate dinpai sau la turbanele lo- cuitorilor din Orient;insasi culoarea predominant d. - chisa. avajtmintelor lor ii protejeaza de ar/ji^a inddun-gata a Soarelui.

Omul a xnvatat sa-si construiasca adapostulin fun die de climg la care:s-a adaptat satrSiasca : locuitorii din •calde i§i a^nenajeazalocuinta din materials upoare §i m- corou.se, dinbirne sau din bambus .si pamint, inlo uindu-i0 mai buna aerisire si racorire. In regiuniletemperate, camenii au invcntafc alte materiale de

construcjie mai re- zlstorite, care sa pastrezemai multa caldura iarna, dar sa■P rmita §i o racorire In anotimpul cald :cimentul, eSrS- mida. iigla si tabla sintmaterialele cele mai frecvente.

In zonele red, locuintele sint prevazute cuferestre si . pc |i dubli, - na: ■ ' 1c : noolante i posib! ta|i de1 '■ :re. In { irilt lai di lipsa altor m<de constructie, omul yi-a construit locuinta din

bucati de si z ■ a la, (igloo-ul)prin intejcu bl

nurile vulpiior §i urdlor polari vinaji.

<ynOAUO

Aspectul locuinfelor din cimpie este diferifde cel al celor din zona deluroasa sau montana.In aceasta zona, preeipitatiile fiind mai redusesi predoffiinmd mai mult cele lichide, audeterminat pe localnici ca acoperisuriie caselorsa aiba o Inclinable mai mica faf;a de a celorconstruite in zona montana, care au o inclinarefoarte mare, cu scopul de a retine ext mai putincantitatea sporita de precipitatii lichide sisolide.

In vechime oamenii suportau mult mai greuvariatiile elimatiee ivite in timpul deplasarilorpe care le fiiceau. Astazi, cu posibilitafiletehniee existente. oamenii se rtrlap- teaza multmai usor unui clirnat impropriu, cu ajutoruldiferitelor materials modeme de constructie saucu insta- latiile de aer conditional.

Meteorologia i din ce in ce mai mult o de<- ;bita im- porlanta practice. Prevazindfenomenele meteorologice, care pot aduce pagubein agriculture, se iau masuri pentru diminuarcasau evil area picrderilor. O ramura speciala ameteorologiei. agrometeorologia, se ocupa cu studiul

influ- enfei fenomenelor meteorologice inproducjia agricola. Toate unitatile agricoleprimesc informatii referitoare la schimbareatimpului si asupra aparifiei fenomenelor dau-natoare agriculturii, cum sint bruma, inghetul,grindina, etc.

Pentru efectuarea in bune con-di^ii atransporturilor trebuie cunoscute condi^iilemeteorologice in care acestea .se desfajoara.Traficul aerian beneficiaza cel mai mult decunoasterea lor : avioanele nu decoleaza pina nuprimesc buletinul meteorologie de zbor, care aducla cuno.jtmta pi- lotului navei eventualeleschimbSri meteorologice in ruta pe care urmeaZas-a parcurga. El prime?te si in timpul zborul uinumeroase indicapi referitoare la staroaatmosferei. Transportul maritirn poate fiinfluentat si de necimoa§- terea situatieimeteorologice a rutei. Fenomenele cele maipericuloase sint ceata, vintul §i inghetul. Deaceea marile nave sint prevazute cu radaremeteorologice, care pot capata informatii si dela sateliti meteorologiei special kmsati.Si transported pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cind viscol ele blocboaza circulatia, buletinele meteorologice indica zonele in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Preeipitatiile

coleetia cristal ♦ ♦ 1

afeundente, precum ,>i ingbetul §i d<r;g!ietuipot provoca distrugeri ale autostraziior,podurilor si terasamentelor.

O mare importanfS o au studiile clixnatologicecu pri- vire la amplasarea judicioasa a unor noiobiective industriale, funcponale sau a loeurilorde odihna. Se ?tie ca zo~ nele de reliefinconjurate de munti nu permit seurgerea §iventilarea aerului, inlesnind persistarea aeruluipoluat §i formarea invcrsiunilor de temperatura.Ca urmare, corepusii §i rcziduurile chimioeformate nu se pot imprastia In atmosfera,raminind in straturile cele mai inferioare aleatmosferei si avind urmari negative in viataomului, animalelor si plantelor regiunilorrespective, in momenta! de fata, amplasareanoilor obiective industriale, cum sint celechimice sau siderurgice, se face in urmastudiului de microclimat ai localitafiirespective. In nici un caz nu se vor amplasa indirectia predominanfca a vintului, deoa- recefumul se va abate asupra local itafii. De aceea sei'ne seama §i de amplasarea noilor cartiere delocuinte, a spa- t»lur verzi de recreere si deodihna sau a sanatoriilor. De exemplu, pentruamplasarea cit mai buna a unui obiectivindustrial (fabrica, combinat, barajul uneihidrocentrale etc.), se va lua in considerablezona in care precipitatiile sint cele mai reduse,in care este un interval anual mai mare detemperaturi ridicate, cu un numar de zile cit maimic de depunere a ghetii §i cu o durata cit maimica a stra- tului de zapada. Amplasarea unuiaeroport intr-o zona in care ceafa este foartefrecventa, cu un plafon al norilor scazut, cu ofrecventa mare a orajelor §i cu vinturi persistcntc puternice este cit se poate de grejita,deoareee traficul aerian este mereu intrerupt.

'# coiectia crislal ♦

Un studiu climatologic amanim|it este necesar §ixna- inte de inceperea unei const ructii : in cazulunui bloc de locuinte se va tine cont de directiapredominanta a vintului, orientindu-se pe directiavintului pentru a nu fi su~ pus actmnii acestuia.Obiectivele industriale care polu- eaza aerul vor fiinconjurate de perdele de vegetajie, care au rolulde purificare a atmosferei. In calculul capacitati-lor de evacuare a apei din precipitatii se va tineseama de cantitatile maxime cazute in zonarespective. Pentru asi- gurarea unei bunefuncjdonari a hidrocentralelor trebuie cunoscuteregimurile de precipitatii §i de inghet. In pro-i«clarea iiniilor elec trice si in amplasarea si-forma stil-pi- lor determinaiite vor fidirectale predominant ale vin- t;u!ui s}idepunerile do gheata pe conductor’!, sporindu-separametrii de rezistenta a constructieirespective.

Tratamentele balneoclimatice presupun studiiclimato- togice anterioare pentru indeplinireasoopului lor. In am- plasarea spitalelor, asanatoriilor si a localitafilor balneare se tineseama de conclitule elimatiee locale. Amenajareaunor microclimate optime in halele de lucru, inincaperi, in scoli, in fabrici $.a. are o mareimportanta in obtinerea unui randament maxim alomului in munea sa.

Din cele aratate mai sus rezulta mareaimportanta ee se acorda in momentul de fatastudiilor climatologiee, cu- noa?tereadiferitelor fenomene meteorologice, gradul lor demunifestare si frecvent a aparitiei lor in zonain care nc irttercseaza. Fara nelipsitul studiuclimatologic, omul nu va putea. valorifica in eelmai inalt grad obiectivul industrial eonstruit sitelurile propu.se de el nu vor putea fi tnintTcgime realizate. de multe ori ivindu-se chiarefecte neasleptate si contrare. De aceea inprezent se acorda o deosebita importantacunoasterii amanunfite a condipilor naturale alemediului in care omul isi desiasoara activi-tatea sa creatoare.

^ c-olf-efUacristal

Se schimbS <iima Pumtntuhii ?

Manifestarile deosebik ale vremii din uiiimuldeceniu, prin earaeterul lor neobisnuit, au facutpe multi cerceta- tori care studiaza evolutiafenomenelor elimatiee, sa-?i puna u intrebare citse poate de fireasea : se schimba clima 1

Pamintului ?Intr-adevar, seceta eumplita care s-a abatut aniin §ir asupra mai multor state din zonaSahelului, inundatiile mart produse peMississippi in primavara lui 1973, core- lats cuviscoiul cu totul neobi§nuit declanjat in lunaau~; gust a aceluiasi an in unele regiuni dinvestal Statelor Unite ale Americii — unde stratulde zapada a atins 20 era distrugind completrecoltele —, iarna neobir.nuit de cid?- duroa,--asi seeacoasa a lui 1975 din FI. F. Germania, incare s-au depart rocorduri de temperatura vechide peste 200 de ani, alaturi da vara nea$teptatde Mgi ro; sa din 1978, din vestul si centralEuropei; ploile torentiale ce au cazut timp deaproape 50 de zile in sir, in 1979, in statelecun centrul §i sudul Braziliei, ce au determinatcele mai cumpiite inundatii din istoria acesteitari — care au a"octato zona de peste 800 000 km 2 — par a fi dovezideosebit de concludente in ceea ce prive§teraspunsul afirmativ la in- trebarea formulata maiinainte.

De fapt ideea unei mstabilita|;i a climatuluipare a fi frecvent intilnita, nu numai incercurile specialistilor, ci a devenit de maimulta vreme un subiect destul de frecvent abordatde toata lumea. Nu de putine ori se afirma caier- nile nu mai sint ca altadata, verile sintmai putin cfildu- roase, anotimpurile §i-aupierdut din caraeterul lor specific etc.

Nu putem nega realitatea unor asemeneaafirmatii, “nsa trebuie sa recunoastem ca ele serefera la period' ’:.'mp relativ scurte. Oameniiselecteaza, de regula, anumite per- turbari ivitein aspectul normal al schemelor un i m ac^ceptate ale desfasurarii sistematice aanotimpurilor si a evenimentelor legate de

^ c-olf-efUacristal

acestea.Oamenii sint preocupafi mai mult sau mai putin

permanent de climatul in care traiesc, deoarecenu e.vi-^ta niclO ffiintS vie pe planeta noastra, care sa nu finsupusa in- fIl'! nei- Este dr pt, c& dintretoate activitafil#umane, agricultura, cresterea vitelor sipescuitul pe rnari P® oceane, sint cele mai dessupusa Jiazardului climsi. Dar nu este mai putinadevarat ca, in fond, acestea sint pintlesingureie resurse alimentare pentru ponulatiag'obului. *

Iar daca ne gindim ca multe civilizatii aletrecutului, cum au fost cele din valea Indusului,hitita §i miceniana,. -a impcriul african Mali au pierit — dupa cumafirma ar- lieologul american Rhys Carpenter de laColegiul Bryn Mawr — Philadelphia —- „nu dincauza invaziilor popoa- rcior migratoare, cidatorita unor perioade specifice cu climat reee,care au dus la secefce cumplite, ceea ce a facutca populatiile sa paraseasca tinuturile de ba?tina“, putem si intelegem si mai bine caputernice anomalii elimatiee au avut un electdeterminant, insasi asupra evolutiei so-cictai'ii.

Fiindca, lot ne-am adrcsat trecutului, estecazul sit faeem o scurta ineursiune m istoriamultimilenara a dime! Pamintului. Nu vom faceapei la datele ce se refera la evolutia clirneidin erele trecutului geologic al Pamintului, cine vom referi la o perioada mult mai "scurla» denumai... 1 000 000 de ani, care ne intereseaza inmod deosebit, deoarece de ea este legataaparitia si evoiutia oraului pe‘ planet-inoastra.

Cercetarile paleoclimatice referitoare laaceasta perioada au desprins in evolutia climei 4oscilafii cu efecte ele- toi minantc -asupraevolutiei vietii pe Pamint — glaciatiu-nile, .separate de fazele interglaciare. Inultima vreme svu- dii mai amanuntite, efectuatein special asupra fosilelar oceanice ne-au oferit— ea si cu alte oeazii — o surpriza : de fapt aufost 10 faze glaciate avind fiecare o durata ipo-

^ c-olf-efUacristal

teti de 80 000 de ani s';..;u separate de p< to -int r- glaciare, mai calda, dar mult mai scurte,de aproaknativ 15 000—20 000 de ani.

Ne aflam, cu alte cuvinte, in ultima fazainterglaciara, care a debutat in urma cu 8 000sau poate 10 000 de ani. In ultima faza glaciara,imensele calote ele gheata aeope- reau mai binede 80 000 000 km 2 — adica aproximativ1 o’:',) — din intreaga suprafata a globului.

Perioada interglaciara a debutat, clupa cumne-o dove- desc cercetarile fScute asupracompozitiei izotopice a planctosuM fosil, precumsi asupra analizei izotopice a oxigenului dinghefurile Groenlandei, printr-o incalzireputerniea a vremii pe o durata ele mai multemilenii. Astfel, aeum circa 6 000 de ani,PaminLul a trait un fel de ,,mica erat;ropicaIa“. Asa cum ne-o dovedesc frescele des-coperite in peslerile din Tassili, populatiiieSaharei traiau din cultura pamintului. Si chiarmai tirziu in timpul lui !h -dot,. Africa de Nordera considerate grinarul lumii anticy.

coleetia ♦ cristal#

Ir.eulzirea exeesiva a vremii a determinatinsa si produce, ea unor puternice uragane siploi loreruiale — ade- varate potopuri — care s-au abatut pe aproape toate me- ridianeleglobului. Cum era de asteptat, imensa calota deghea|:a a cedat, s-a topit §i nivelul apeioceanelor si marilor s-a ridicat cu zeci demetri, cu toate ca temperatura medie a planetei acrescut abia cu 10°C in zonele continentale ?!numai cu 2°C in cele oceanice. Aceste variatii inevolutia termica a globului au atras simodificari substantiate in ceea ce privestecirculatia general a a aerului.

A urmat apoi o perioada de timp mai lini§tita,care a durat cam intre anii 1 000 si 500 i.e.n.,in care se constata o tijOara racire a vremiisuecedata apoi, de o perioada ceva mai calda. Defapt aceste alternate apar de-a lungul a mai binede 1500 de ani, adica pina in jurul anului1 000 e.n., fara repercusiuni deosebite asupraclimatului global.

Datele despre aspectul climei devin mai certeodata cu insemnarile ce se fac mereu maiamanun^it asupra eveni- mentelor importanto dinviata omului, in care, nu sint oeolite nici colelegate de aspectul vremii. De acum unita- tea demasura nu va mai fi mileniul, ci secolul. Astfel,in- cepind din secolul al X-lea pina in secolulal XTI-lea, nordul Europei §i Americii de Nord,cunosc un climat mai blind §i mai uscat decit celactual. Expedi|iile vikingilor pina pe tarmurileGroenlandei si Labradorului, sint un argument inplus adus cercetarilor stiin^ifice. O racire pu-ternica se manifests in secolele al Xlll-lea sial XIY-lea, bine evidentiata indeosebi incontinentele emisferei bo- reale. Vikingiiparasesc prosperele lor eolonii din Groen- landa,nu atit datorita presupuselor atacuri aleesehimo- yilor, ei mai degraba faptului cSverdele pasunilor pe care pasteau mii de viteeste tot mai mult cotropit de albul imaculat alghe^urilor.

Urmeaza o noua modificare in aspectul climeiprin o cre.'jtere a temperaturii in secolele alXV-lea ,-ji al XVI-lea ; apoi, incepind din adoua jumatate a secolului al XVI-lea, se

# cokictia cristai♦

inregistreaza cea mai intensa racire din is-toria erei noastre, care a durat — e drept cumici intreru- Pen — cam pina la inceputulsecolului al XlX-lea. Unii cnmatologi au numit-ochiar ,,mica epoca glaciara" poate oarecumexagerat, deoarece in acest interval de timp tem-peratura medie a globului era dear cu 1—2°C rnaicobo- rita decit cea actuals.

19 — Meteorologie... fSi-S lormuleCam din anul 1840 so evidential o incSizire a

cliaaei, mai bine marcatS in mMle polaro boreale,undo intinsele calote glaciaro ce acopereaucindva «nhif>elagurile Spitsbergen Franz JosephtaregistreazS un regres continuu, ghea$aretrSguidu-se cam cu 1 200 ra spre interior m nu-msA 190 de aid.- Acest fapt a actus dupfi sine oextindere a xoneior de pescuit e&tne nord, odimixvuare a suprafe^elar ocupate de ghefarii inderivS §i o frecventa mai redusa a aixbergurilor,du^aianii porfizi ai navigatiei.

fncSlzirea vremii a fost mai evidentS inperioada 1893—-1943. In aceasta perioada, dup&unii cereetatori ptaneta noastrS a beneficial decea mai blindS climS din ultimui mileniu, in caretimp populapa globului s-a dublat

Dar dupa 1945 ? Oricit ar pSrea de ciudat,p&reriie cli- matologilor sint impSr|:ito!

DupS Reid. Bryson, directorul Institutului decercetari fci legSturS cu mediul ineonjurator alUniversMfii Wisconsin (3.U.A.) perioada 1895—-1945 a fost cea mai anor- malS din ultimii 1000 deani, fiind doar o seurta Sntreru- pere in „micaepoeS glaciarS“, care a ineeput in a douajumitate a secolului al XVI-lea. ES esteprincipalul partisan ai teoriei conformcSreia : ,,Sint in curs schimbari cli- naaticefoarte importante. Nu este vorba de fenomene dexntcves academic ; daca aceasta tendingscontinue, insass via^a omului pe aceasta planetsva fi influentata£i.

HupS Bryson, clima se indreaptd spre o perioadagla~ ciara majors!. El afgumenteazft cu o seriede date aceasta teorie, considerind ca clima

# cokictia cristai♦

planetei este un sistem cu un echilibru foartelabil, ce poscdS meeanisme de reaetie deosebit desertsibile, care amplifies sau diminueazaschiniba- rile in curs. Astfel, pornind de laconcluzia unanim accep- tatS c3 clima depinde decantitatea de radiatie absorbita de Pamint ?iatmosfera, Bryson, considers ca aceasta ab~sorbfie este In strinsS legSturS cu albedoultotal al planetei, care de fapt reprezinta omasura a reflectivitatii sale.

Deci, cu cit suprafe'{:ele ocupate de zapada,ghe|ari ocean® v*r fi mai intinse §i cu cit va fimai mare nebulozitatea. In atmosfera planeteinoastre, cu atit albedoul va fi mai mare, iarsuprafata Pamintului va fi mai rece. Pm- supunmicS suprafata planetei ar tihde sa se facSlzeasea,ar at rage dupS sine ere?terea cantitStii de apSevaporatS, ee iiflplidt va duce ia sporireanebulozitatii, ceea ce v» face sa creascaalbedoul §i deci sa scadS ritmul de incalairc a.suprafe|ei terestre.

Dimpotriva, daca temperatura medie anuala aPamia- tului va inregistra un ritm constant desc&dere, vor ere§te treptat suprafetele acoperitede zapada §i gheata, ceea ee va duce la crestereaalbedouiui §i deci a cantitalii de ra- diat-iesolara reflectata, determinind un ritm de racirep mai avansat.

Un alt factor pe care Bryson II alatura Insprijinul afir- matiei sale sint marile eruptiivulcanice, ce degaja necen- tenit In atmosferaterestra imense cantitati de pulberi fine, carese menpn ani in sir. Astfel praful foarte finrezultat in urma puternicei eruptii a vulcanuluiKrakatoa din In- donezia din 1883 — consideratecea mai cumplita deslin- i;uire vulcanica dincite se eunosc .in lume — a plutit ne~ stingheritvreme de mai bine de 3 ani in atmosfera lainaltimea de 12—14 km. Tot eruptii puternice s-aumai produs si in 1955 si 1956, in Indonesia §iMexic, cauzind o erastere a cantitafii deprecipitatii, o scadere a transparen- teiatmosferei §i a cantitalii de radiate solaradirects, ajunsa pe Pamint, fapt de altfel doveditde masuratoriJe facute la o serie de sta$imeteorologice clin Asia Cmtraja, Caucaz, R. P.

# cokictia cristai♦

Mongols, si Groenlanda.Aceste pulberi fine emanate de vulcani. —

numite aerosoli — ajungind in partea de jos astratosferei, pro- voaca o. cre§tere atemperaturii aerului la acest nivel, SD sehimbfavorizeazfi o scadere evidentS a temperaturiitro- posferei. MSsur&torile aerologice efectuatein 1963 dupfc puterniea eruptie a vulcanuluiAgung din insula Bali par donezia) au constatatacest fapt.

Chiar daca asemenea exemple par a nu fi a$a decon- eludente pentru epoca actuals, ele au avut oinfluenza de osebitS asupra climatului lainceputul cuatemarului, emr s-a manifestat unadevarat paroxism al eruptiilor vulcanice,constatat dealtfel prin depunerile groase desedi- mente de origins vulcanicfi din aceaperioada.

1 ❖ colecfiacristai 4*

Asupra modificarilor elimatiee ale globului unre’ foarte important il are §i activitatea umana.In ultimele doua secole, prin arderea tot maxintensa a Combustibili- k»r fosili, ca urmare-adezvoltSrii impetuoase a industriei in multeregiuni ale globului a crescut cantitatea debioxid de carbon din atmosfera. Bioxidul decarbon lasind sa treaca radiajia cu lungime deunda mai seurta, care alca- tuie.ste cea mai mareparte a energiei ce o primim de la Soare, creeazaasa-numitul „efect de sera“ al planetei, datoritafaptului, ca dupa ce a patruns in atmosferaaceasta radiate solara incalze§te Pamintul,refleetlnd in aer undele infrarosii cu lungimi deunda mai mari. Dar pentru radiatiile infrarosiibioxidul de carbon este mai pujin transparent,energia calorica fiind astfel blocata §i gene-rind o incalzire a planetei.

Incepind din a doua jumatate a secolului al XX-lea, cantitatea de bioxid de carbon eliminat infiecare an in atmosfera ar fi cam de 5 000 000000 t. Dupa eeologul ame- rican Kenneth Hare deatunci aceste reziduuri cresc cu 3" „ pe an.Cercetatorul american Stephen Schneider, de la Centrulde cercetari atmosferice de la Boulder — Califor-nia, prevede ca in anul 2050 proportia de bioxidde carbon se va d tibia, ceea ce va determina oincalzire a planetei in medic cu 2—3 C, iarcantita^ile de precipitatii vor creste cu 7%.Cunoscutul meteorolog american William Kellogg estechiar de parere ca dublarea procentului de bioxiddo carbon din atmosfera se va realiza spresfir§itul secolului, iar catre anul 2100temperatura globului va fi cu 6°C mai mare decitin prezent, ceea ce va duce la o seceta prelun-gita in principalele zone agricole din centrulStatelor Unite. Dupa opinia acestui cercetator,incalzirea pronun- va avea drept urmare §i otopire completa a calotei glaciare, ce ar face canivelul oceanului planetar sa creasca cu 65 m.Desigur. o ipoteza sinistra !

Nu trebuie uitat insa ca o mare parte dinbioxidul de carbon eliminat in atmosfera esteabsorbit de suprafetele marilor si oceanelor,

colecfia cristal ♦ ♦ 2

precum §i de paduri. Cu timpul, datoritadefrisarilor tot mai intense a padurilortropicale, in special — care absorb cam 42% dincantitatea de bioxid de carbon -— capacitateapadurilor de re^inere se va micfora considerabil.La fel si suprafata oceanelor a earor posibi-litate de absorbtie — datorita poluarii tot maiintense se reduce din ce in ce.

Dupa Bryson, insa. incalzirea globului datorata,,efec- tului de sera“ s-a diminuat considerabildupa 1930, ca ur- mare a crogterii tot maiaccentuate a cantitafii de praf din atmosfera,produs fie de activitatea industrials, sau spul-berat de pe vastele terenuri devenite aride caurmare a pasunatului excesiv, ori degajat c!e peterenurile arabile datorita mecanizarii, cuajutorul eareia se executa acum, intr-un ritmrapid, anumite etape care la inceputul secoluluise faceau manual si lent. De asemenea, un aportimportant il are fumul produs in urma arderiiplantelor lcm- noase ierboase de pe terenurile cese defri§eaza, pentru a fi folosite ca terenuriarabile. Acestora li se adauga pulberilevulcanic© §i saline (produse prin evaporai’ea ae-rosolilor marini).

Un rol insemnat in schimbarea echilibruluiclimatic al planetei il joaca insapi circulatiageneral a a atmosferei, care in fond reprezintaun efort conjugal' al naturii dc a egalizavalorile termice ale planetei.

Nu se poate vorbi de schimbari structural incirculatia generala a aerului, dar la nivel localexists unele mods- ficari, ce explica anumiteanomalii climatice. Astfel, in zona temperata aemisferei nordice la locul de intrepatrun- dere amaselor de aer arctic, ce se deplaseaza dinsprePolul Nord, cu aerul mai cald adus de vinturilevestice, ia na§tere un veritabil „virtejcireumpolar", cam la nivelul paralelelor 55—60°lat. N. Atmosfera se afla aici intr-o con- tinuaagitatie, ca urmare fireasca a neomogenitatiisupra- fe^ei subiacente, deoarece zonele oceanicesint des intre- rupte de intinse suprafete

colecfia cristal ♦ ♦ 3

continentale .si ele neomogene din punctul devedere morfologic. Pe masura ce crese di-ferentele de temperatura intre poli pi ecuator,cu atit in- tensitatea „virtejului circumpolaif"se amplifies. Do asemenea, o intensificare acirculatiei polare atrage dupa sineo deplasare spre sud — uneori pina la nivelulparalelei 45° lat. N. —- a acestui „virtejcircumpolar", in timp ce, dimpotrivS, odezvoltare a circulatiei tropicale impinge sprepol, zona frontalS generatoare de puternicepertur- batii atmosferice.Cercetatorul JeromeNcimias, de laInstitutul Oceano-grafic al StatelorUnite, explicatocmai prin acestedepla- sSrilatitudinale azonei frontalepolare(..virtejului cir-cumpolar")aspectele deosebiteale vremii de peteritoriul StatelorUnite amintite laineeput.MeteorologulbritanieDerekWinsicmleu consideraea seoeteleprelungue . diePahel din nordulIndia sint o urmarefireascl a fap-tuiui ea zonaperifericaa ,,virtejuLuicircumpolsr' in locsa se retraga sprenord In timpulverii, datoritaiiteatMrii treptatea emlsferii

boreale, s-amentinut la nivelulpara- lelelor 45—50lat. N.t dind astfelposibilitatea camarea Centura de aerdescendent dedeasupra tropicelorsa se depla- sezespre sud. Curentiidesoenden# de aerau biocat vinturilemusonice de vara,incarcate cuuniiditate. Jrnpie-dicmdu-le sap&trundfi deasupraSahelului ?i aCimpiei In-dogangotice. Si totdatoritacleplasarii spresud a -.vkte- juluicircumpolar“ sintexplicate, demeteorologuiengiez.predpitajjiilefoarte abundentecazute in uiiimuldeceniu in tarilelimitrofe bazinuluiMarii Mediterane,in Eurppa Centrala

colecfia cristal ♦ ♦ 4

§i^ Sud-Estica ceau determlnatinunda$ii pe marisupiafcve, In timpce in insuleleBritanice s-auinregistrat celej.uu seazafteprecipitatii mediianuale din intregsecond al XX-lea.Este de la sineInteles ca, dacaaceasta' si- tuatieva persists. se vaproduce o dereglarein echilibralclimatic alplanetei.

Reid Brysonconsidera cS existao legfitura intrecom- portareavirtejului cireula|iei polare ;jitendinta de radre avremii pe glob,care se manifesto§i prin crestereadife-: rentcuor detemperatura dintreecuator fi poli. Elaurecfeza ea :„virtejulcircumpolarrefuzind sa se maideplaseze spre poliIn timpul verii, secomports ca si cumiarna ar persistatot timpul anului".’. ^yson este deparere ca „efectulde sora“ ropre-zinta una dincauzele derejglariiproduse in

circulatia mu-sonica. Pe masurace bioxidul decarbon prezeot inatmd- sfera permiteo incalzire maiaccentuate asupra£e$ciPamintului,comparativ custraturilesuperioare ale at-mosferei,^va duceevident lacrestereadiferentelor detemperatura intreaerul din paturileinferioare alePamintului si acelui dinstraturilesuperioare. Inacest fel se vamari forta cecaraeterizeaz&mi§carHe ascendentsale aeruluiecuatorial $i se vorintensifica ?iextinde curentiideseen- denti dedeasupra zonelortropicale.

Meteorologuiamerican J. MurrayMiehett jr.. nu este deacord cuafirmatiile luiBryson, considered"e& toate acestedereglSri survenltein circulatiagenerals a atmosfe-

colecfia cristal ♦ ♦ 5

rei.au un ..caraster trecMor sintinixffipliiioare..El este de p&ero' c&actualisttendintS.de.r&eirese va iitversa^ din&<*» trve -saturate, ceea ce dofapt este Specificecbili.bru.tui .atitdc labil al cMixieL .

Aeademicianulsovietie JO. Budikosusfine chiar otendlnfS de mcalzirea dime! globului, pecareo a-rgianeii~imz& prin -ieraileMinde ale,ultimiloi? ani dinpeninsula SeandinavS>i din sudMSstulEurope^, printaxjperaturilemairidicatefnregistraie inAustralia, .NouaZeelandS, Antarcticasi .America, deNord, pe.care leexplicS prinpoluarea aerului.3>up& savantulsoviotic*con&eciirteleinealdTif di- mei nupot fi toerttaiInibuciifStoare,deoarece daeiiaceasta tendint& s-ar generaliza, aratrag© dupS sine, otopire a gfiefarilorpolar!, ce vadetermina inundarea

f&rmurilor mai joase$i deci cUstrugereaimor fnlftsesupra£ef:e culti-vabile deteriorareaa numeroase porturi.

CercetatorulStephen Schneider amcercal si constru-iascS un modelmatematic alsehirnbarilorelimatiee. El estede p&rere ca sinttot atiiea. dove/ice piedear.S pentruracirea ciiraei, cit§1 pentru. tncSudreaacesU“Us, dar ajungela conduzia di dupSo lunga perioada dovreme caldS - - pecare o considera ciia durat de lasnrsitul secf;lu?uitrectd pina. in 1980—- este posib.il saluxaeze totu§i operioada de racire.

Unii cercet&toriapreciaza ciisisiemu! demt;delare a clime;este dotat cu multiinerfie, datoritamarilor svtprtt- fe|e ocupate de apik, cenecesita un timprndelungat ; a sa soincalzeascS. fnfunctie devariafiile termiceale globului,{.n'ii-ioadele deschimMri In aspectulclinici s-ar succeda

colecfia cristal ♦ ♦ 6

la intervalecuprln.se intre 40§j 100 de ani.Nu trebuie delocnegiU!1‘a n.idipalc-.ras.ulovsiiatiei sis-temului climatic alplanetei, c!o!nr;!aiutcract-iunii perma-nente dintreatmosfera, oceanulpis.iietru .,:icriosferd *. Aceastainteractiune, deosebitde consplfo.i, poateprovoca oscilatiispontanee, ce stau laba?,;!. i‘iv;!n.i!or

fluctiia|is cii-matioe. Dupacercetarileintreprin^e inGroenlanda reiese caperioadele glaciace s-au ivit destul deneajteptat. Uneoritsan#tia intreintervalele calde $1red. a durat doar 7—

Cnosfeta. represintS sa.prafef.ele acopeiite cu g&ea|.lale pta- nefei. (Kryos« gteeafff, ia liraba greaca)

.JO ant In U.R.S.S. au lost descoperitimastodonfi prin§i Sn biocuri solide de gheata, inal caror stomac s-a gasit iarba, digeratapartial. Cu alte cuvinte, ei au fost surprin§i Intimp ce mincau, de o furtuna de zapada, care afost urma ta de o racire brusca a vremii ?i gheatai-a... conservat timp de 10 000 de ani.

Astronomul american Waller Orr Roberts, de laInsti- tutul Tehnologic din Massachusetts,considers ca schim- barea climei se datore§tecielului de 11 ani al petolor solare, carecorespunde unor emisiuni explozive de scurtadurata de mari cantitati de energie la suprafataSoarelui. ce ar ihfluenj;a comportamentulatmosferei §i deci al climatu- lui. Dar numeroasestudii de corelare statistics initiata in scopulidentificarii periodicitatilor analoge inmanifestarile elimatice din t'recut, nu au avutdarul sa demonstreze con-' vingator aceastateorie.

Asemenea ipoteze privind schimbarile eiclicein aspectul climei nu constitute o noutate. In1940 astronomul Jugoslav M. Milankovici a emisipoteza ca variatiile foarte lente alereparti^iei anuale a energiei solare cit si. adis- tributiei ei pe diferite latitudini, sintdatorate modifica- rilor cu caracter ciclic ale

colecfia cristal ♦ ♦ 7

parametrilor orbitei terestre cau’/ate deperturbarile provocate de alte planete. El eon-sidera ca aceste variatii au un rol determinantin schimbarile climatului planetei noastre.

Desigur, toate acestea sint ipoteze, careascund fiecare un simbure de adevar ; insa ceeace preocupa pe oamenii de §tiinta §i nu numai peacc§lia, este tendinta viitoare a climei. Dupacum s-a vazut parerile sint impartite. Dacaexists unele incertitudini in ceea ce privestetrecutul climei globului, bineinteles caprevederile asupra evolu^iei climatului sint sirnai putin sigure.

Dar, pentru ca incertitudinile sa dispara,trebuie ca sa se depuna eforturi si mai mari inactivitatea de cercetare. Programele initiate subegida Organizatiei Meteorologiee Mondiale au capunct important descifrarea conditiilor elimaticeale globului. Volumul imens de date obtinut, re-dama elaborarea unor modele fizico-matematicecare sa simuleze, cit mai fidel posibil ansamblulclimatic al planetei noastre. Actualele modelebazate, in general, pe ecuatii ale bilantuluienergetic sint desigur inca rudimen- taro spre afurniza, cu un grad mare de eertitudme pre-viziuni climatiee pe termen lung.

Ceea ce se poate realiza la ora actuals sin.tunele indicia— de allfel pre^ioase — asupra consecin^elor p«.ear*' le pot avea asupra eehilibrului climaticexistent unde echimbSri i-eversibile atemperaturii or la suprafata oceanelor d marilor§i modificarile privind intinderea criosferei

Desigur, pe masura perfccponam model el ormutematiee si odata cu dezvoltarea mijloacelor decalcuJ, «? vor realiza progrese insemnate si inelaborarea unor prevederi asupra evolutieiclimatului.

Pina atunci, insa, este cert, ca nu poav Iivorfca de .schimbari radieale in aspectul climei.globului, ei dear de fiuctuatii inerente, maialesj daca se tine de

ecbill-brul atit de labil al climatului.

colecfia cristal ♦ ♦ 8

Citvint inainte 5

DE I,A SAGE'j,TLE SCITILOR CONTRA CKRULL‘1 LA RACHETELEMETEOROLOGICE S

OCEAN OL AER1AN 23Element sau amestec do gaze ? 23 Cit cinlare.ste aerul ? 28

Relieful baric 38Princlpalele centre de ac|.iuae atmosfericfi de pv t;k>b

Vnde este limita superioara a atmosferei ? 44 Spreinaltimile oceanului acrian 47 Structura verticals a

atrnoslf rc.i 5€Primul „etaj“ a! atmosferei : Icoposfera, stralul vie’lii(Jit Ai ddilea „etaj“ — stratosfera — ne intimpina cu noi

surprize 65Mezosfera nu este numai un „etaj“ de trecere 67 „Etajul“celor mai rid!cate temperaturi — termosfera 69 Ultimul

„etaj“ at oceanului acrian : exosiera 71 Dincolo de celeeinci „etaje“... 72 De ce este atmosfera Intr-o continua

miscare ? 73

A DOUA MILIARDA PARTE DIN CALDURA SOARELUI 82 Criasa fabricade energie 84 „Efectul de sera" aJ Pamintului 80 Influenta

apei §i uscatului asupra bilan^ului caloric 91 Cam semasoara temperatura aerului ? 93 Cura este repartizata

temperatura aerului pe suprafata Pamintului 97ROLUL VAPOR1LOR DE APA IN CUPftlNSUL OCEANULUI A EH I AN 107

. i . . . .

Instrumente pentru masurarea uraezelii aerului 109 Norii 111Diferite criterii de clasificare a norilor 113 Variafia

diurnft §i anuala a nebulozitapi 120 Precipitatiileatmosferice 121 Instrumente pentru masurarea precipitaiiiior

123 Repartipa preeipitapilor pe glob 124

colecfia cristal ♦ ♦ 9

NESTATORNICUL EOL 129De la „pe§tera vinturilor" a !ui Eol la... sateli|limeteorologici 131 Cum ia nastcre vintul ? 135

Prin ce se defineste vintul 137 Musonii 141Eol poate ave'a ?i:alte prefer in te... 145 Polul vinturilor

152la noi in fara, Eol fcji are „emisaril“ sfii... 154

AXMOSFERA — PRIETEN SI INAMIC AL OMOLUI 156

Baguios, taifun sau... uragah 156Poate ploua cu... nuci de cocos §i... cu broa?t.e ? l«5f

Miliarde de stelute... 158Cit cint&resc 10 000 fulgi de zctpadS ? 161

Uriasele fabrici de ghea|a 102Nu este mereu „aib& ca zSpada"... 165

Viscolul 165Cind. gheafa vine din... vazduh ! 16*7 000 picaturi de ap&

intr-un cm® de acr ! 171 Drama fregatei „Euridice“ 173Precipitatiile orizontale 1:75 Inamicul conductorilor aerieni

176 Litometeorii 178Decorurile §i trueajele atmosferei 180 Fenomenul roman sau

„eearcanul Soareiui" *82 Coroana solarfi sau lunara 183O minune opticS a naturii 184 •Fata Morgana ?! spectral din Brocken 104 Eiectrometeorli180Fulgerul — o sursS de energle a viitorului ? i&lGi.obul de foe 192Focul Sf. Kim 19-1Aurora poIarS la... Pite?ti ? IfKS

PEETUHBA'I’IILB OCEANULUI A BRIAN m Fronturite atmosferice201 Cielenii aniiciclonii 309 Cidonii tropicali 21ft

CUM VA FI VREMEA MtlNB ? 219DacS ar fi existat o retea de informare meteorologies...220 Zeci de rail de telegrame 222 Veghea MeteorologiesMondlalS 226 Cum pot fi foloslto telegramele slnoptice239 Analiza hfirfil slnoptice 238 ip. scum despreprevederea timpului 244 Programo experience in cadrulVeghei Meteorologies. Mondiale 252 Pentru ca tirnpulprobabil sil devini't cit ma4» precis 253 && lirapreviziortI$ti nmatori! 257

BAROMETRE VII 266

colecfia cristal ♦ ♦ 10

TERRA . ..OAMENI, INGRIJITI-MA f 273

OMUL $1 CLIMA 282 Se sehitnM cliraa PSmintulul ? 280

iVbllografte 298In declansarea multor fenomene

din cuprinsul oceanului aerian(norii, precipitafciile, cea£a etc)un rol deosebit de important il auvapor'd de apa. Spre deosebire de cele-ialte gaze care intra in compozi^iaatmosferei, vaporii de apa i§i potschimba starea de agregare princondensate— trecind din stare gazoasa instare lichida — sau prin sublimare,trecind in stare solida. Acesteprocese influen- teaza in maremasura bilan^ul termic alsuprafejiei terestre :ji alatmosferei, precum §i evolu^iastarii vremii.

Vaporii de apa patrund inatmosfera in urma procesu- lui deevaporare de pe intinsele suprafejeacoperite cu apa sau pot proven! dintranspira^ia plantelor. Este evidentca in urma proceselor de evaporare§i condensare in atmo- fera seproduce un permanent circuit alapei. care de.-> fasoara deosebit deintens. Astfel, s-a calculat ca, inmedie, masa totala a vaporiior deapa din atmosfera atinge in lunaianuarie tin volum de 13 030 km3 deapa, iar in luna inlie 14 540 km3.Datorita faptului ca evaporarea seface cu consum de caidura s-acalculat ca din totalul energieicalorice anuale primita de la Soare,se consuma in acest procesaproximativ 25%.

Vaporii de apa sint transportati

colecfia cristal ♦ ♦ 11

de curentii de aer si prin amesteculturbulent imprima atmosferei oanumiia stare dc mniditate. Umezeala(urniditatea) aerului atmo- sfericeste una din conditiile cele maiimportante nu numai pentrudeclansarea diferitelor fenomene fiprocese meteorologice, dar §i pentruintretinerea vietii vegetale §ianimate.

Exista in meteorologie mai multemarimi fizice care definescurniditatea aerului. Una din acestemarimi-este

1 Oraj — descarcare elcct.ri.ca in atmosfera,ce se manifesta sub forma dc fulgere insojite detunete.

1 Vremea reprezinta rczultanta fenomenelor §iprocessor fizice din atmosfera determinate deradiatia soiara, circulatia maselor de aer siinfluenfa suprafefU subiacente. Nojiunile de vreme§1 de timp au aceea§i semnificafie Inmeteorologies