il_ t"n,V{-" //s1};h^X k, ,g- Wu-4t-*J'e^

/f >*',F'DOCTRINAi Lazir cominescu, MomentuI istoric 1 ianuarie z00z: impticalii, oportunitiliii,

;tr resPonsaDllltall..

t:

Victor Duculescu, Rom6nia - membrd a Uniunii Europene: aspecte gi impticaliijuridice

loan Atexandru, Reflecfii privind prezentu[;i viitoruI Uniunii Europene

Ovidiu finca, Un nou grad de jurisdiclie in Uniunea EuropeanS: TribunalulFunctiei Publicei runctrer ruuuce

ii

;i Daniet-Mihai[ $andru, lmpactuI regulibr Organiza!iei Mondiate a Comerluluiin ordinea juridicd comunitari

JURISPRUDENTA

JURTSPRUDENTA CURTil DE JUSTtTtE, A TRIBUNALULUT DEpRrMA TNSTANTA 5t A TRtBUNA,LULUt FUNCTIEt pUBLICE

(seteclie realizati de Mihai Banu)

Libera circulalie a persoanelor

Libera circulatie a [ucrttorilor ;i politicar sociatS

Libera circulalie a serviciilor gi dreptul cle stabitire

Libera circulalie a capitalurilor

Politica in domeniuI imoozitdrii

Politica in domeniuI protecliei consumartoritor

DreptuI societS!ilor comerciate

Cooperarea judiciara in materie civi[5

P.12

P.19

p. 31

P.43

p.s1

n66r' -"

P.74

P,Bi

P. 98

p.102

p.113

p.118

p.122

R.R.D.C. 1/ 2007

cipali care,

amatia

idera

rrl

dura

), larrce

sitnldOr

sta

riedi)nen

)ta!i

:mitdLt cl

:ctiv

rve

a luat

)'? ^ . .-_ ' --T --.-r-*,. ilt L,.rLn ril. av/4vvJ, p. J tJ.

;:;i: a.fost creatd prin reorganizarea cadrului specific alAcor<jutui ceneraI pentru Tarife;i comer! (c.A.T.r.). Din anut 1948,

ililii i.':']11 in vigoare acest Acord, si p5ni in anul 1995, a existat o reglementare caracterizatd de un provizorat institulional,

tuarea hotdrSrilor se reatiza prin runde de negocieri comerciale muttitaterale etc.

*i.I;!- este de-finit de art. 2 paragraful 1 din Acordul de [a Marrakech drept ,,cadru institulional comun pentru desf5surarea

f*Ti::: *Ttciale", iar potrivit Preambulului este ,,un sistem comercial multilateraI integrat". Acordul de [a Marrakech privindLvllslltLrtrea OrPanizatiei Mondiale de Comer!, incheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, afost ratificat de Romdnia prin Legea nr.133/1994, pubticati in M. Of. nr.360 din ZZ decembrie 1994.

lppactuI regulitor Organizafiei Mondiale a

Sommaire:

equtvoque.

'ddcisions de I'organe de Rdglementation des Diff6rends on dte invoqudes.

1, Consideralii generate

f-!.tql.t:, avdnd ;i atte obiective pe tdng5 cele de n;lturi economicdz. Caracterutparticutar a[ O.M.C.3,

_$rtermini aplicarea, de cdtre Comunitatea Europeand (C.E., de asemenea, in continuare,'CCiniunitatga"), a unui regim iuridic diferit npnf rr r nnrmola arnrArr,,,i nri.,i^J rnnc+i+,,i-^^ n ----:--a:-:

..j

fderarea C.E. ;i a statelor membre ale acesteia ta O.M.C. a avut drept consecin!5 juridic5 obtigativitatea

normetor o.M.C. in cadruI ComunitSlitor pi aI statehrr membre. Pe tdngi caracteruI obtigatoriu, Curtea

. vnlversitatea Crestini Dimitrie Cantemir, Bucuresti.

:::llder:rhe caiekeepers:TheEuropeancouitrnawroLaw,inCMLRnr.40/2003,p.313.

DOCTRINA

de Justilie a Comunititilor Europene (C.j.C.E., de asemenea, in continuare,,Curtea") a apreciat dedacordurile internalionateincheiate de cdtre C.E., inclusiv C.A.T.T., fac parte din ordinea juridicb comunitar unitar r

de transpunere, regulile O.M.C., fac parte din ordinea juridicd comunitari; sau, in dreptuI interna]i indeplirexistd un singur sistem juridic, ceI comunitar, iar regutite O.M.C. constituie un sub-sistem atordiniijuricomunitarei prima abordare ar fi una dualistS, in timp ce cea de-a doua ar fi una monistS"s.

:;EuropeanE I

interna!ion

[ns5, aga cum se precizeazd in doctrini, ,,Curtea nu a clarificat acest aspect, care poate avea muttisemnificalii: de exemplu, cele doui sisteme juridice sunt relativ autonome si, prin intermediuI unui

De asemenea, Curtea a statuat6, cd C.A.T.T. (1947) este, din punct de vedere ierarhic, superior legisl

secundare comunitare, superioritate recunoscuti ulterior ;i regulilor O.M.C.

Europene, opinii ale avocalitor generali, precum ;i sotulii doctrinare [a aceastd spinoas5 problemiapticdrii regutilor O.M.C. in cadruI C.E./U.E.

compatibititilii anumitor regulamente comunitare cu art. Xl din C.A.T.T. in speld, se punea prob

dacd validitatea actelor comunitare poate fi afectatd datoritd faptutui ci acestea sunt contrare

a Cauza 181/73, Haegemann/Belgia, hotdr6rea din 30 apritie '1974, Rec.197 4, p. 449.s N.N. Tiny,Tu dicial Accommodation: NAFTA, the EU and the WfO, Jean Monnet Working Paper, 04/05, p. 33.6 Cauza C-61/94, Comisia/Cermanra, hotdr6rea din'10 septembrie 1996, Rec. 1996, p. l-3989.7 F. Snyder, op. cit., p. 3'14 - 315.8 Potrivit lui N. N. Tiny, probtematica efectului direct trebuie plasati, in primulrdnd, intr-un context mai [arg, anatiz6nd in pri

rand natura evolutivi a sistemului juridic at O.M.C., in al doilea 16nd alternativete institulionate intre Comunitate ti sta

membre, care rezultd din dezbaterea referitoare [a efectuldirect gi, in al treilea rind, instrumentele de naturi a acorda aplic

efectivi normelor O.M.C. in ordinea comunitard; op. cit., p. 30 gi p. 38 - 50.e M. Mendez, The impact of WO ruling in the Community Legal Order, European Law Review, 29/2004, p.517; F Snyder, op,

p. 326.1o Cauzete cone xate21-24172, lnternational Fruit Company Si allii/Produktschap voor Groenten en Fruit, hotirirea din '12 d

1972,Rec.1972,p.1219. '

52.

inite r

tao

Il tf

area c

',Ulterior cre

:fundament.Salvgarda re

Naka

o[ a cor

il.o

il cal

mpetent

'cauza Pr

urilor

Cauza C-28,za C-69

Cauza 70/Bllotdrirea c

,r;i'De exqmplu

solu!ionPrincipalele efecte ate regulitor O.M.C. asupra norme[or comunitare au fost structurate in mod tripade F. Snyder, fundamentate jurisprudenlia[. Astfe[, autorulcitat menfioneaz; ca principa[e efecte

regulilor O.M.C. asupra ordinii juridice comunitare, contribu]ia O.M.C. [a extinderea repertori idirnormativ utilizat de citre instituliile Comunitifii, in speciatde c5tre C.J.C.E. De asemenea, se ob tao crettere a integririi normativeintre O.M.C.;i U.E., care a diminuat rolulindividuluiin cadrul Curljuridice comunitare;i a intdrit relaliile intre C.E. ;i statele membre, schimbdnd forma distribuirii pu iidea:intre C.E.;istatete membre ale Comunitdlii,T Un att aspect, ce reiese tot din jurisprudenfi, consti[ipsa recunoatterii efectutui direct [a nivel comunitar, atet a acordurilor O.M.C., c6t pi a hotdrdriOrganului de Regtementare a Diferende[or (O.R.D.)8,

in cele ce urmeazd vom prezenta unele aspecte din jurisprudenla Curlii de Justilie a Comunitd

durite (

2. Lipsa recunoatterii efectutui direct a[ acordurilor O.M.C. in ordinea juridi exceplii

comunitarS. RefuzuI instanlelor europene de a controla legatitatea actetor comuniprin raportare [a acordurile O.M.C.

i intetes sI

[e acordulincepAnd din anii ' 70, jurisprudenla C.j.C.E. era in sensuI de a nega efectul direct a[ normelor C.A.T.

datoriti naturii ftbxibite a prevederitor acestuia.sea

Astfe[, in cauza International Fruit Company,to Curtea a fost chematd sd se pronun]e asuRegu[;

ecliei i

iP. r-3603), cu

R.R.D.C. 1 /2007

I apreciat,i

tvea mu

:diul unui

nternalirrdiniii

ior legis

mod trirte efecte.repertoria, se obs

:adruI oibuirii put

!5, constd

e b4 ir:i

)munproblemd

a juridlmuni

ior C.A.T.

nte asu

:3.*)l-lir dI€ U

,EuroPeani (in continuare, ,,Tratatutr') ;i a competen!etor transferate acesteia de cdtre statele membre,iGurtea confirmdnd cd este competentd a examina ,,motivele de invatiditate ce rezultd din dreptutinternaliona[". in ceea ce prive;te cea de-a doua condi!ie, Curtea a dedus Iipsa efectului direct a

,:prevederii in cauz6, datoritd flexibitit6!ii at6t a dispoziliitor C.A.T.T. (care permit posibititatea derogirii,

'adoptarea de citre state de misuriin situalia existenlei unor dificultS!i exceplionate) c6t ;i a sistemutui

i.:iie sotuliona re a d iferende 1or.

iJirrispruden!a a fost dezvottati ulterior,;i, in cazuI Cermania/Consiliu11, Curtea a apreciat ci Iipsa'efectutuidirect

PresuPune nu numai imposibititatea justiliabitutuide a invoca regutite G.A.T.T. pentrua contesta legalitatea unui act comunitar (gi implicit imposibititatea judecdtorului nalional de a seadresa Curliicu o cerere av6nd ca obiect pronunlarea unei hotir6ri pretiminare), ci;i imposibititateaCu(ii de a se pronunla asupra tegatitalii unui act comunitar fa!5 de o dispozilie C.A.T.T.

Agadar, dispoziliile C.A.T.T. nu pot fi invocate de cdtre justiliabiti in fala jurisdicliitor nalionale ;i, prin.urmare, Curtea nu poate aprecia tegalitatea unui act comunitar fa!5 de dispozitiite C.A.T.T.

UlteriorcreiriiO.M.C., Curtea a recunoscut ci acordurite O.M.C. conlin anumite elemente care suntfundamentat diferite de c.A.T.T. 1947 (cum ilr fi sistemut de sotulionare a diferendelor si regimuI desatvgardare care constituiau inilialobstacotein catea recunoasteriiefectutuidirect), dar a suslinut cdacordurile O.M.C. nu pot, in principiu, servica bazi pentru a controta legalitatea actetor comunitare.

Ca exceplii de [a regimul absenlei efectutui direct, Curtea a statuat c5, in ipoteza in care Comunitateaainleles sd imptementeze o obligaiie particular5 asumatd in cadruI O.M.C. (a se vedea hot5r6rea incauza Nakaiima/Consiliul2) sau in situalia in care un act comunitar trimite expres ta dispozilii preciseale acordului o.M.C. (a se vedea hotdrdrea in cauza Fediol/Comisiel3), Comunitatea poate controlalegalitatea actului comunitar cu privire [a regutile O.M.C. Astfe[, in aceastl din urmi cauzd, societatea

.Fediot a contestat in fala Cu(ii o decizie a Comisiei prin care i-a fost respinsi p[6ngerea formulat6 pe

'baza Regutamentului nr.2641/84 privind ?ntSrirea potiticii comerciale comune, in speciatin materiajprotecliei impotriva practicilor comerciate ilicite. Av6nd in vedere cE RegulamentuI conferi dreptutoperatorilor interesa!i ,,de a se prevala de dispozi!iite C.A.T.T. in p[6ngerea depusd [a Comisie, in vedereastabitirii caracterului iticit al practicilor comerciale prin care se considerd [ezati", Curtea s-a dectaratcompetent5 sE cenzureze legatitatea Deciziei Comisieiin raport cu regulile C.A.T.T.

in cauza Portugalia/Consiliu (C-14g/g6), Curtea a anatizat pentru prima datd efectele normeloracordurilor O.M.C. in ordinea juridicS comunitarila, evitSnd tnsi pSni atunci sd se pronunle asupraacestui aspectls. in continuare, vom descrie pe scurt situalia de fapt in aceastd cauz5.

rr .cauza Ci.ao / 93, C

" r * ni a / Co n si I i u, hotdrA rea A in

" Cauza C-69/Bg,Nakaiima All Precision/Consiliu, hot5r6rea din 7 mai 1991, pct. 3,l, Rec. 1991, p. l-2069" Cauza 70/87, FEDIOL/Conisie, hot;rerea din ZZ iunie 1989, pct. 19 - ZZ,Rec.

-1989, p. 1781.

,.11 Hot5rerea din 23 noiembrie 1999, Rec. 1999, p. l-8395.rs De exemplu, in cauza Hermds (Hermbs lnternational/FH't Marketing Choice) (C-53/96, hot5rdrea din 16 iunie 1998, Rec. 1998,

:rorme de drept international. Curtea deJustilie a afirmat c5, pentru ca incompatibititatea unui act,lfomunitar c.u o dispozilie de drept internalionaI sd poati afecta vatiditatea actutui respectiv, trebuielndePlinite,doud condilii: Comunitatea trebuie sd fie tegatd de aceastd dispozi!ie de drept interna!ional'giaceasti jiln-olitie sd poati fi invocati in fala jurisdicliei nalionale de cdtre justiliabili. prima condilieeste indepliniti de citre Comunitate, ?n virtutea articolelor 113 gi 114 din TratatuI instituind Comunitatea

p' l-3603), Curtea, fiind sesizatd cu o cerere avdnd ca obiect pronunlarea unei hotdr6ri preliminare, referitoare ta interpretarea

DOCTRINA

Astfe[, utterior semnErii de cdtre c.E., la 15 apritie 1994,la Marrakech, a Actului finaI care

1.t9"":tllt comerciale multilatera[e din cadrulrundei Uruguay, a Acordului ce instituia o.M.c.,

India referitoare ta aranjamentele in domeniu[ accesutui pe piali a produsetor textite, suslin6nd]aceasta contravenea anumitor reguti ;i principii fundamentate ate o.M.c., in speciaI a celor cuprinsec'A'T'T' 1994, ate Acorduluireferitor [a Textite;iimbricEminte;i ale Acordului referitor [a procedureferitoare [a licenla de import.

vsre' ' L'L'

Problema fundamentald in acest caz o constituie m5sura in care acordurile o.M.c. pot sta [a bazacontroI de legatitate a unui act comunitar.

ln acliunea introdus5 in fala Cur!ii, Portugalia a considerat cd actuI comunitar a clrui anulare o soli(Decizia referitoare [a incheierea acordurilor bitaterale cu India, respectiv pakistan) ,,constituie unde executare a regulilor G.A.T.T.'417, ,,o implementare a Memorandumului?ncheiat cu India ;i pakiste18;i, prin urmare, regulite o.M.c. pot fi invocate pentru a se stabili tegalitatea deciziei in raport,aceste norme' Consiliula contestat faptut cd actuI atacat constituie un act de executare a regutio.M.c.

De attfet, Portugalia nu a invocat efectul direr:t a[ acestor norme, soticitand Curiii si faci distincintre probtema efectului direct a[ normelor o.lv1.c. ;i cea a invocabititafii acestora de citre un stat,cadruI procedurii ac!iunii ?n anutare]e

RalionamentuI Curlii;isolu]ia pronunlatd a avut ta bazd doui considerente: celreferitor ta faptutacordurile o'M.c. nu prevdd mijloace referitoare [a apticarea acestora in dreptulintern;icelreferilla apticarea acorduritor o.M.c. in ordinea juridici comunitari.

Curtea a afirmat c5, potrivit dreptutui internaliona[, orice acord trebuie sd fie executat cu bun5-credirde cStre parli 9i ci ,,fiecare dintre pdrlite contractante este responsabili de executarea in totatitatangajamentetor asumate, av6nd insd posibititatea de a determina mijloacete de drept uprop;u;;;;;

re Hotererea in cauza portugalia/Consil/u, citatd supra, pct.32.

54

;i a acordurilor;i a memorandumurilor ce figurau in anexete 1 - 4 din Acordul i;;;;;r;'5;;Comunitatea a continuat negocierite cu India si Pakistan, negocieri finalizate prin incheierea a dodacorduri bilaterale' Acestea prevedeau acordarea de concesii reciproce in domeniuI accesutui pe piaaI produselor textite' Memorandumurile de inlelegere mai sus menlionate au fost negociate ?n cadrrundelor referitoare la accesul pe piali din Runda uruguay, fdrd a fi acorduri o.M.c;;;;;;; ffi.i:Portugalia a introdus o ac!iune pentru anularea Deciziei 386/g6 referitoare ta incheier;memorandumurilor de acord intre Comunitatea European5 gi pakistan, ;i Comunitatea Europeani

aai

tenla r

ment.C. in;dcup

tcae,?nl

ilecitoreslative

u[ 2i

ijloacele

pdrlilor <

ea

lul 2ement(

luItetru apti

textuI I'

ceea ce

acorc

tfel de ac

igaliitor

si-a

facecdtre ce

urilor.it5!ised

, Poat

itetuIct Actul de

area tn

Hauptzoi

erent I

,, Desmetdtse vedea P

,A ie vedea h

'j c-rqg/go, c;

Cauia Statele

R.R.D.C.1/ 2007

u prd-e, in mod temPorar, o comPensalie acceptatd de citre cealaltd parte. in situalia in care organelefiiidecitore;ti nu ar aplica regutite de drept intern ce sunt incompatibite cu acordurile O.M.C., organeleuslin6ndl

'cuprins,e'5i executive ale pirlitor contractante ate O.M.C. ar fi private de dreptul, recunoscut de

procedd 22 sus-mentionat, de a negocia in vederea identificdrii unei sotulii.

, ,Curtea a constatat cE acordurile O.M.C., interpretate in lumina obiectului ;i scoputui [or, nu determind

care i{.c., prrind O.

erea arluipe prte inrl'lS

inchei

i distun stat

5-credi

:ntut 35),1rroblemat

ieatinge acest scoP, cu exceplia situalieiin care acordul, interpretatin lumina obiectutui;i scopului,gdu, specificd aceste mijloace"2o.

,Curtea a analizat daci acordurite con!ineau mijloace specifice de aplicare intern5 a acestora, admi16ndrexistenla unor diferenle notabite intre o.M.c. ;i G.A.T.T. 1947, datoritS consolidSrii mecanismutui de'lsglementare a diferendetor, apreciind totugi ci negocierea ocupd inci un loc important in cadruliO.M.C. In acest sens, Curtea a indicat drept exemptu prevederea articolutui 22 din MemorandumuI de,,acord cu privire [a regulite 9i procedurile care reglementeazi sotutionarea diferendelor, ce permite

'.:tatului care a adoptat misuri incompatibite cu regulile O.M.C. gi care nu pot fi retrase imediat, si

,mijloacele de drept apropiate Pentru a asigura executarea de bund credin!5 ?n ordinea juridici internda pirlilor contractante2r. in doctrinSzz se recunoatte merituI Curlii de a aduce ca argument, pentruetenuarea efectutui obligatoriu a[ acordurilor O.M.C. in ordinea juridicd comunitarS, reguli O.M.C.

Comitetul de solulionare a diferendelor din cadruI O.M.C. in cauza Statele Unite - Secliunite 301-310din Actutde Comer! din197426,fiind sesizat si se pronun!e, in baza legii Statetor Unite, asupra efectutui

rr-! iai ,rfarticolul 22 atineatut (1) din MemorandumuI privind acordut referitor ta regutite ;i procedurile careitute

",legtementeaz5 sotulionarea diferehdelor], degi Curtea nu se bazeazd pe acest argument pentru a refuza::controlu[ legalitSfii, ci doar pentru a statua cd acordurile O.M.C. nu indicd mijtoacete de drept adecvate-pentru apticarea acordurilor in dreptuI intern.

Din textuI Memorandumuluisus-men![onat rezuttd cd acesta nu permite incSlcarea vreunei reguti O.M.C.

'ln ceea ce priveste aplicarea acordului O.M.C. in ordinea juridicd comunitarS, Curtea a precizat cd,acest acord are ca temei negocierile ,pe bazd de reciprocitate ;i avantaj reciproc"23, disting6ndu-selastfel de acordurite incheiate de Comunitate cu stateie terfe, care presupun ,,o anumitd asimetrie a,obligaliilor sau creeazi 16taliispeciale de integrare cu comunitatea".

;i Pakist

r raportl:ia regul

a faptuleI referi Curtea si-a intemeiat decizia de a respinge controlut tegatitilii ;i pe principiuI reciprocitafii. Astfel,

',,Curtea face trimitere [a jurispruden]a anterioarSza potrivit cSreia, ,,[ipsa recunoa;terii efectului directtie^c6tre cealaltd Parte contractantE nu duce, numai ea insdsi, ta tipsa r:eciprocitilii in apticarea'lacordurilor. Totu;i, absenla recunoa;terii efectului direct de cdtre parteneri comerciali importanli ai

ate Pen

ComunitSlii, cu privire [a acordurile O.M.C. (fondate pe principiuI reciprocitS!ii avantajelor reciproce);i care se disting astfel de acordurile incheiate de Comunitate, cirora [e-a fost recunoscut efectuldirect, poate conduce [a un dezechitibru in apticarea regulitor o.M.c"2s.

tauptrcIuziile

20,,-- l-iotararea i n cauza Portugalia/Consiliu, citald supra, pct. 35. Este citati ;i hotirdrea pronungati in cauza 104/81 din 26 octombriel9S2,HauptzollamtMainz/Kupferberg&Ck.,considerentut 1g, Rec.19g2,p.3641.a Considerentut 41 din hotirirea in cauza portuqalia/Consiliu.a A. Desmetdt , op. cit., p.99.'A se vedea Preambulul Acordului de la Marrakech privind constituirea O.M.C.?aA se vedea hoterArea in cauza Kupferberg, citatd supra.25 c-t+9/96, citat supra, pct. 45.'0 Cauza State/e Unite - Sectiunile i01 - 310 dinTrade Act1974, Raportut Comitetului d in 22 decembrie 1999, WT/D S15 Z/?, par.7 .7 2

,::.:'

i..i..:r:.:.:

':,

;i:':..:jj

:i'i:*:..:ni

DOCTRINA

direct a subtiniat ci ,,nici C.A.T.T., nici O.M.C. nu au fost interpretate de institutii[e C.A.T.T./O.M.Cfiind o ordine juridicd inzestrati cu efect direct".

ln cauza Portugalia/Consiliu, Curtea a invocat;i preambulLrI Deciziei g4/80027, prin carea aderat ta o.M.C., in care se preciza, cd,,acorduI instituind o.M.c., inclusiv anexetesusceptibiI de a fi invocat in fala instantelor comunitare 5i a statelor membre,,.

Comunita5are, nu

in doctrin5,atege sd

asumat; in cadruI O.M.C:., resDectir'acordului O.M.C., presuprun, ata cu

aco{duI internationaI prinlir-un act de

300 alineatu[(7) din Tratat, potrivit c

efecte in ordinea juridica comunitar

Referitor la preambulul Delciziei 9418

aianexelor sate, in fala jurisdicliitcdigpoziliite articotelor 31 - 33 din r

ieferitoare [a interpretarea tratatelprocedurii interne de adoptare a acl

efecte[e normetor respective33. Prinputea restrAnge sau exclude compet(argument in hotdr6rea sa denotd fa1

Uniunii Europene, ceea ce dovedegtr

'De altfet, avocatuI general a considecetre partenerii comerciali ai Comu

: acestor acorduri.

Problema reciprocitSlii in recunoaql'Hermds de citre avocatu{ generaI Itfectului direct ar duce [a un dezech

lvea un impact important. Avocaturecunoa;terii efectului dirr:ct de prin

Avocatul generat Saggio a concluzion;'dispozilie

a Acordului O.M.C. Si nu adispoziiii, Comunitatea ar putea saticiprocitilii angajamentelor Iuate inderdreptuI internaliona[ (de exemplu

,rr'baza acestor argumente, Curtea a concluzionat c5,,,avAncl in vedere natura;i structura [or, acordro.M.C. nu figureaz5 in principiu printre normele cu privire [a care Curtea controleazi legalitatea actinstituliilor comunitare". ln acetagi sens poate fi mentionat raprortul Crupului Speciat at 5.M.C.rr,cdruia,,nici C.A.T.T., nici O.M.C. nu au fost pdnd acum interprr:tate ca odine iuridicE avAnd efect dicu toate acestea, sistemuI O.M.C. a permis ca, in conformitate cu principiite constitutionale inteate sisteriru[uijuridic aI unui stat membru, anumite obligalii si fie considerate ca acord6nd in ndirect drepturi particu [arilor.

Argumentele Curtii au fost combatute atet de cdtre avocatuI general saggio, c6t;icitre a[!i autori. A;a cum a observat A. Desme[dt2s, in ipotez,a in care Comunitatea aro compensa!ie in loc si respecte dispozilii[e unui acord O.M.C. s-ar ajunge la o situa]ie stranie, deoarecepartenerii comerciali ai ComunitSlii ar fi indreptSlili ta o coi'npensatie, ca urmare a nerespectdrii de

citre C.E. a unei reguIi O.M.C., in timp ce orice p[6ngere a propriilor resortisan!i C.E., avAnd acelar^Ai^-+ -- (i -^^^:^-xvurELLi qr il ttr)Pil l)d.

:

Anatiza avocatului generalsaggio a fost fondati pe alte argum13nte dec6t cele ale Curtii. Astfel, avocgeneral a facut distinc!ia dintre efectuI direct 5i controluI tegatitSlii actelor adoptate de cdtre instituromunitare, efectuI direct permit6nd invocarea unei dispoz:ifii internationale in fala judecatorului

iiona[, in timp ce controLulvaliditSlii se referS [a obtigalia respectariide cdtre institutiile comunia acordurilor interna!iona[e [a care sunt parte. in acest scop, a invocat articotu[ 300 atineatut (Z)Tratat, potrivit ciruia ,,acordurite incheiate potrivit condiliitor stabitite in prezentuI articol sobligatorii Pentru instituliile ComunitSlii ;i pentru statele nrembre". AvocatuI generaI a precizat cJ

respingerea contro[uluivatiditSlii unui act comunitar nu pobte opera fal5 de un acord internationaldac5ace;rstaestejustificat5pesimp[u[motivc5acordulrespectivnuareefectdirect'

tAvocatul generaI a considerat, de asemenea, ci,,nu este clar de ce functionarea uneiinternalionale, ca parametru de legalitate a actelor comunil:are, trebuie subordonata unor concare sunt in generaI cerute, in cadrulspecific aI ordinii comunitare, pentru a recunoatte efectuI diredat dispozi!iitor conven!ii[or interna]ionale incheiate de citre Comunitate"3o. Totodatd, avocatu Igenerda apreciat ci o normE clar5, precisS, cu un caracter necondi;ionat, a unei conventii internaliopoate se constituie un criteriu de controlat tegatitSlii, fEri a fi previzutd cu efect direct. Maimult,dou5 excep!ii de [a regimul absen!ei efectuluidirect, gi anume implementarea unei obtigalii particr

,:llotdr6rea pronunlati in cauza por

.lrgumentele invocate erau de nattafionamentuI Cur!ii, de [a argumentge,,derogare gi misuri[e cle satvgar,

J&mentete fundamentate pe natur

27Deciziag4/8oo/cEaConsiliuluidin22decembrie1994privindii.;[.i*"probleme de comPetenta sa, a acordurilor oblinute in cadrul negocierilor comerciale multilaterate din Runda Uruguay (tsao-is9{uo r 336).2sCauza StatelelJnite-Secliunite30l-jl0dinTradeActlgT4,raportdinSnoiembrielggg,pubticatin22decembrie,15?, par.7 .7I2e A. Desmeldt, op. cit., p. 1OO.r0 Cauza Portugalia/Consiliu, concluziite avocatutui general, pct. lB.

56

+.-

roern.{

Regulile internationale referito;re ta formutuecizia 94/BOO nu ar putea fi interpretata ca .

pi4ilor contractante", a;a cum prevede articol

1 faula Portugalia / Consi li u, conc{uziile avocal

. 'r, (osas, op. cit., p. 810.: Lauza HeznAi, citate Jupra, con:luziile avoc;

s rauza Portugal ia / Consi li u, concluzii [e avocat' rartea a V-a (,,Nulitatea, stinge,rea 5i susper

.!alqtelor

R.R.D.C. 1 / ?007

/o.M:c.

mune, nU

tt, Po

ctrinS,

saa

e'+ltd

rstituticatornuniut (z)

icolecizat

nagionai

agumata in cadrul o'M'c', respectivtrimiterea expresi a unui act comunitar [a dispozilii precise aleacordului o'M'c', PresuPun, ata cum menliona avocatul general, adaptarea dreptutui comunitar [aacorduI internationaI printr-un act de executare sau de transpunere gi, in consecin!5, contravin articolului'300 alineatut (7) din Tratat, potr:ivit cdruia; conform interpretdrii curfii, acordurite internalionale produceiecte in ordinea juridicS comunitari din momentut incheierii [or3r.

'geferitor la preambululDeciziei 94/8OO,care prevede imposibititatea invociriiacordului O.M.C., inctusiva:anexelor sale, in fala jurisdicliitor comunitare ale statelor membre, avocatul general a invocat,dj1Rlzi1iite

articotelor 31 - 33 din convenlia din 23 mai 1969 privind dreptut tratatetor, dispoziliireferitoare [a interpretarea tratatetor 5i a subliniat cE interpretarea unitaterald realizatd in cadrulproiedurii interne de adoptare a actului nu poate - in afara mecanismelor rezervelor32 - sd restr6ngjifectele normelor respective33. Prin urmare, declaralia Consiliului ar avea un caracter potitic gi nu arpttea restrdnge sau exctude competenla judecdtoruluicomunitar, respectiv nalional. Invocarea acestuiargument in hotdrdrea sa denotd faptul ci instanla suprem5 comunitari a luat in considerare pozif iatjniunii Europene, ceea ce dovedegte faptut c5 inten!ia pdr!itor contractante este semnificativS3a.

De altfet, avocatutgenerala considerat cE tipsa recunoasterii efectului direct aI acordurilor o.M.c. decdtre partenerii comerciali ai comunitdlii nu este de naturE sd afecteze forfa juridicd obligatorie aacestor acorduri...:

Probtema reciprocitSlii in recunoa;terea efectului direct a fost tratati pentru prima dat5 in cauzaHermds de citre avocatul generaI Tesauro, care aprecia cd absen]a reciprocitdlii in recunoastereaefectuluidirect arduce [a un dezechilibru in apticarea angajamentelor reciproce, dezechilibru care aravea un impact important. AvocatuI general propunear in concluziile sate in cauza citatd, ata;arearecunoa;terii efectutui direct de principiuI reciprocitS!iiin apticarea normelor o.M.C.3s.

Avocatulgeneralsaggio a conctuzionat c5, numaiin cazulin care cealaltd parte nu ar respecta o anumitidispozilie a Acordutui o'M.c. 9i nu ar exista instrumentele care sE sancf ioneze incdlcarea respectiveidispozilii, comunitatea ar putea si nu recunoa:;cd for!a obtigatorie a respectivutui acord, pe bazareciprocitilii angajamentelor [uate in cadruI interrra!ionairu. Rrti.t de instrumente sunt, ?nsd, prevdzutede dreptuI interna!ionat (de exemplu, suspendarea acordului, caducitatea etc.)3i.i,'

corIt'

I oer

a!ioru [t,:ticu

Hotdr6rea pronunlatd in cauza Portugalia/con.siliu a fost criticatd mai ales datoritd faptutui cdargumentele invocate erau de naturi politicS, iar nu juridici. se remarcd insi ,,schimbarea in-ralionamentutcur!ii, de [a argumentele bazate pe <ftexibititatear> dispozi!iitor c A T.i.;i;;;i,;;;.de derogare gi misurile de salvgardur. - n.n.1, invocate in cauza lnternational Fruit Company Iaargumentele fundamentate Pe natura o.M.c. ca,,forum de negociere", ca sistem bazat pe,,principiul

32 Regulile internationale referitoare [a formularea rezerveror apar in articotete 19-23 din conven]ia de la viena; dispozilia dinDecizia 941800 nu ar putea fi interpretati ca o rezerv6, av6nd in vedere cd aceasta ,,nu a fost declaratd in scris si comunicatiPa4ilor contractante-, asa cum prevede articolu[23 atineatu[ ('l) din convenlia sus-mentionatd.

" II,u roftugatialConsiliu, concluziile avocatutui general, pct. 20.

._ ^. Kosas, op. cit., p. Bl0.

,i !:r. Hermes, ciiatb supra, concluziile avocatutui generat, pct. 25.

;; :::. Portuga.lia/Consr'lru, concluziile avocatului generat, pct. 21-ZZ.

,.illijrt V-a (,,Nulitatea, stingerea;i suspendarea apticdrii tratatetor") din Convenlia din 23 mai 1969 cu privire [a dreptut

DOCTRINA

reciProcitilii avantajelor"3s. Totu;i, anumigi autori3e au insistat pe transformirile G.A.T.T. _ o M,qj(respectivtrecerea de [a o ptatformS comerciatd multilaterald [a unsistem juridic international, prevdzuicu un mecanism de regtementare a diferendelor), pentru a susline cr aplicarea regulilor o.M.c. estq,garantatd de un astfelde mecanism de sotulionare a diferendelor, argumentutreJiprocitilii, inwcilde Curte, neav6nd nici o relevanfd. ;

M.C.;

refi{{i6poatet

rc6t dir

AtrafD.

fpractic,,'3ru deciz

m;ta

jo 1:

:hotd16r

piin inter<

fi5surd sti*'aplicare

i;t,' '

,Astfe[, Co

linimateto,:li.Canada

lgrupuri sp

jjl

iijj

il

in concluziile sale, avocatulgeneralAtber a afirmata3 cd ,,pozilia ComunitS!iiin cadrul negocieritor ar.f

::.y_':lil?,j:_I:.0.::::ll::,?il1u.r.o:.1,:r co.muniiar u'- ,..unouste, in mod uniraterar, efectut

ci ;i a menrinerii acestora, in acest din urmd caz interveni"d il;;;'il;ffi;:t"r#i;';.H:::T::::::.:::::::l:'.1::lrtgenerar a anarizat, in aceasti cauzi, efectur direct al normeror o.M.Gdin perspectiva dreptului o.M.c', precizdnd cS,,invocarea directd a regulilor o.M.c. ililt.;#;l:j:i::::::,::*::::y^l^11,,:.,:l':p". lndependent

de forrn'urarea ror, ioutu,..guue o M.c

Mai mult' avocatul generat a afirmat ci ,,nu curtea, ci o.M.c. gi membrii'acesteia trebuie s; asigi

;TLi$,T:i*:**:X'9.:'llr::l :ljll:l'l: onJinijuridice. Efecturdirect nu ru.u pu.te din conlinutulegislativ aI regrititor o.M.c. gi nu rezurtd direct oin conlinutuiregutiror o.M.c.

comdirect at obtigaliilor rezult6nd din dreptuI o,M.c."aa, av6nd in.vedere ca, in rituutil';il1.1i;.1tilt#l::T'jj::].^::1,:::: ?_y^! tresirri13

o.M.: prev5d, nu numaiposiblitatea retrageriiacestormdsufriFJ; ain Pt

;6o.tu!ionan

acordi

fuind con

::-ii, :

i-l,'dirr

ivetor

ili r

.pronl

tiferi ex

,aSemen,

=g0rdurilei:l$alitatea i

.Care Comur

sunt suPuse unei rezerve generale, care permit statetor in cauzi si reaclioneze in i't.*'-Jrricazu t incilcdrii acestora,,as.

.[a:Ze iunie

1-!o-nsitiu tui

38 A. Rosas, op. .,'r" p, aoare A. Desmeldt , op cit., p.99ao F. Snyder, loc. cit., p.329.41 tbidem, p.340.a2 Regutamentul (cE) nr' g25/lgggreferitor la ?nmatricutarea gi exploatarea, in comunitate, a anumitor tipuri de aVioane c

;:::|ffff:il':,T::f::T:f'j:::::l:: l"-l::n'Ii..' 1L y'ji.9 .""i",'iiu,u. acestora cu normere din Vorumur r, p2-a' capitolut3 alAnexei 16 din convenlia relferitoare.ta.a.vialia civitd inter.nalionalE, edilia a 3-a (iutie rlfrlo'ut'"a3cauzeleconexatec-27/oosic-1?z/oo,o^,uguAirsi utt4hotdrereadinlzmartie ze[z,Rec.2002,p1-z569.

ll;il:tl5i:ocatuluigeneral Atber din 20 seitembrie z001 in cauzere conexate c-27lzooa $i c-1zitzooo, pct. e3.

erare

R.R.D.C. 112007

'

.

lndreptuI comunitar, un astfet de efect nu poate fi recunoscut drept o calitate intrinsec5 a regulitor

arpf.C.' acesta nu poot€ rezutta dec6t din misuri de transpunere. in acest context, dreptul O.M.C.

ooate fi (in mod indirect) semnificativ. Efectuldirect alnormelor O.M.C. in ordinea juridicd a membrilor

iii,ooate fi;.in mod rezonabi[, decretat unilateratintr-o anumiti ordine jur:idic5; acesta nu poate rezutta

dei'at dintr-o acliune [a niveluI O.M'C"46.

ji','":

3;Atragerea respunderii Comunitiliiin situalia invoc5rii recomandirilor sau deciziitor

ica€uriiis-a pus problema atragerii rispunderii Comunitiliiin situalia invocSriirecomandirilor.deciziitor-,O.R.D.,,care constat6,incompatibititatea,unei'dispozilii comunitare cu regulile O.M.C.,

i,gi,atUnci,c6nd Comunitatea nu a apticat recomand6rile'sau deciziite in termenuI rezonabil

ata$COrdat,acesteia; in scopuI contestdr:ii tegatitSlii unui act comunitar.

.jsiT ','

len liihot6ter.u pronunlati in cauza Biret'7 , Societatea Biret a solicitat Curlii repararea prejudiciutui produs

Diln,interdiclia de a importa carne cdreia ii fuseserd administrate anumite substanle cu efect hormona[,

stabititi prin acte comunitarea8 considerate de O.R.D. ca fiind incompatibite Acordului referitor

onuniarE;ipticarea misuritorsanitare gi fitosanitare din cadrut O.M.C. (prescurtat, in continuare, AcorduI S.F.).:p:t. i,

#tfet;,Comunitatea a interzis administrarea unor substanle animaletor de ferm5, punerea pe piald a

,ahimatetor cirora [is-au administrat aceste substanle precum ;i a cirnii acestor animale. Statele Unite

gir€anada au considerat cd aceste mdsuri sunrt contrare regulilor O.M.C.; opinie suslinut5 de doui

lrupuri speciale, de organuI de ape[ ;i adoptatd ;i de organismuI de regtementare a diferendelor. in

urma comunicirii de citre Comunitate a intenliei de a se conforma obtigaliitor O.M.C., acesteia i-a

'fost:cordat, in cadruI procedurii de solulionare a diferendelor, in conformitate cu articolu t 21 alineatul

{l),,-6;p Memorandumu[ privind acorduI referitor ta regulile ;i procedurile care regtementeazi

Solulionarea diferendelor, un termen de 15 [uni pentru modificarea legisla]iei, astfetinc6t aceasta sideyind compatibil^5 cu regutite O.M.C. La patru ani dupi expirarea termenutui, Comunitatea a adoptat

o:nofui directivi, prin care se menlineau insi nrisurile controversate'

liZ&junie2000, societatea Biret;,care avea ca obiectcomerluI cu produse agricole, a introdus impotriva

C6nsitiutui o ac!iune pentru repararea prejudiciutui suferit, ca urmare a men!inerii in vigoare a

D'i ivetor 81l602lCEE,88/146/CEE,96122lCI:E, ce interziceau importutin Comunitate a cirniitratatecuanumigi hormoni. in judecarea cauzei, Tribunatutde PrimE Instan!5 (T.P.l.) s-a intemeiat pe hoti16rea

Cu4ii pronunlati ?n cauza Portugalia/Consiliu,,3en;sr-t cEreia ,,av6nd in vedere natura ;i structura [or,

i-ibidurite O.M.C. nu figureazd in principiu printre normele cu privire [a care Curtea controleazd

legalitatea actelor instituliitor comunitare", cu menlionarea celor doui excep!ii consacrate: situa!ia in

ciie Comunitatea intenlioneazS sE implementeze o obtigalie special5, asumati in cadruI O.M.C., sau

serefert expres ta o dispozilie O.M.C. (excepliite fiind cauzele Nakajima gi Fediol, citate supra).

De-asemenea, T.P.l. a stabilit o tegdturd intre decizia O.R.D.;i AcorduI SF, aceasta nefiind [uat5 in.cogsiderare [a nivel comunitar decdt in ipoteza in care efectuI direct alacordului ar fi fost consacrat de

tui (CE)'

:ieritor'-^lrot,

:enlei u

;torSgubirielor O-l:

ama

: sd asig

rmul l, Pa

rasPu

:e nol ilrA

cago,

ri.

rlite O:m

:on!inut

vioane

(?n totalitate sau in parte) in ordinea juridicd comunitar5. Astfel, in urma interpretdrii articotutui Eoialineatu[ (7) din Tratatsl, ce a stat [a baza acfiunii, reclamanta a apreciat ca fiind contradictoriu fuot,i urn

t,

c5, de;i acordurite O.M.C. fac parte din dreptul. comunitar, ete nu constituie un criteriu in uuO.ral iar daaprecierii tegatit5liiactetor comunitare secundare de cdtre organuljurisdiclionat comunitar. De alt

DOCTRINA

citre Curteae. Aceea;iopinie a fostexprimatd gideavocatuIgeneralMischoin cauza Atlantaso,suslinut ci efectul direct a[ rapoartelor O.R.D. depinde de efectul direct aI regulitor O.M.C.

Reclamanta a contestat decizia T.P.l. ;i a solicitat recunoa;terea efectutui dir:ect aI acordurito, O.M,

Curtea a examinat cu atte ocazii legal.itatea actelor secundare fa[5 de dispoziliite acordurilinternalionale fird a analiza sistematic efectuI direct aI acestora din urmisz. potrivit societ5lii B'iarticolul sus-menfionat ar trebui interpretat in sensuI c5 respectarea unei norme internalionatecitre instituliile comunitare .nu poate depinde de alte condigii dec6t de aceea cd aceastd normdevenit parte integrantE a ordiniijuridice comunitare, [ucru incontestab.it,at6t.pentru acordurile o.Mc6t 9i pentru deciziile.adoPtate de O:R.D,;decizii ce dobdndesc.autorjtatea de:tucru judecat.:,in ptui;urmare a aderdrii [a sistemuI de reglementare a diferendelor din cadruI O.M.C., indeplinirea:obce rezulti din decizia arbitralS a O.R.D. si cu privire [a care Comunitatea gi-a asumat angajameia o indeplini, motiv pentru care i-a fost acordat termenutde 15 [uni, ar constitui excep]i; jrevazuti,rjurisprudenla CJ.C.E', de indeptinire a unei obtigalii particulare asumati in cadrul O.iui.C.'Argur.ni

de articolul' 22 din Memorandumul de acord privind regutile gi procedurile care regtementsolulionarea diferendelor, nu este de naturd a in[5tura faptutcd o normd juridici a fost nerespect;

Motivalia Tribunalului, ce stabilegte o legiturd directd intre decizia O.R.D. gi Acordut S.F., astfeldecizia O.R;D. nu arputea fiinvocatd dec6tin cazutin care judecitorutcomunitararfirecunoscutdirect al acestui Acord, a fost considerati ca fiind insuficienti de.'citre Curte, deoarece nu rispuprimului motiv aI reclamantei, de nerespectare a Acordului SF.s6 De BS€tr€n€d;.Cuftea a apreciat,ci;T

lr

absert

efi.c.s,

AC

obtigilor,

tel

tRlD., r

ia! aPl

Cabit

ceea, (

nl

itreatiz

tran

:t--"!|.

tulti t{

sotu

;iilein, pcl

ie,-ttries,nlate

ol

niuni a p

ziei (ca

Ase vedrWiers,

47-5

a fost contestat at6t de cdtre T.P.l., cdt gi de cdtre avocatul generaI Alber, in cadrut concluiiil.or nlprezentate in aceastd cauz5s3, care a precizat ci o astfel de declara]ie nu este de naturi: a procefectele der:ogirii mai sus enunfate. T.P.l: a apreciat, in aceastd privinfi, c5, av6nd in vedere.faptrdirectivele 811602 9i 88/146 au fost adoptate inainte de intrarea in vigoare a Acordutui referit<aplicarea mdsurilor sanitare gi fitosanitare (respectiv, 1 ianuarie 1995), dispoziliite acestora hici nu

alin,

tnor

ArgumentuI invocat de T.P.l., preluat din jurisprudenla anterioarS, conform ciruia organele tegisl;i executive ate ComunitSlii trebuie, datoritd reciprocitSlii obtigaliitor din, cadruio.M.C.,1a

tdtre

posibilitatea de a gisi solulii negociate, a fost de asemenea contestat de cdtre societatea Biret, ca

.asun

te aserafirmat c5, in cazul de fa]5, organele comunitare nu au nici o posibititate de a ac]iona fali de deO'R.D', ceea ce face inaplicabilS jurisprudenla anterioard. Existenla mdsuritor compensatolii; prevd

imptementa o dispozi!ie particularS, nici nu pot face trimitere expresS,la dispozifiite acorduluisa. tiitr

zitii

4e Ca uza T -17 4l O O, Bi ret I nte rnati o na ! / Co n si Ii u, hd5it;s0 Conctuziile avocatului general Mischo, hotirirea din 14 octombrie 1999 in cauza Allanta/Comunitatea Europeand,C-104/97,Rec. 1999, p. l-6983.s1 Potrivit articotutui 3 00 atineatut (7), ,,acordurile incheiate potrivit.condiliitor sta bilite in prezentuI articoI sunt obtigatoriiinstituliite Comunitdlii gi pentru staiete membre".s2Asevedeahotir6reapionuntat5taTfebruariel0T3in

cauza4Q/Tz,schrtider,precumgi hoi5r6reapronunlatdta5mai 1

cauza112/80, Dilrbeck.s3Asevedeaconcluziiteavocatutui generalAtberdinl5mai 2003,incauza c-g3/o2p,BiretlnternationalsA/Consiliu.54Hotir5reaincauzaT-174|oo,citatisupra,considerentut64'ss Cauza C'93/02 P, citati supra. A se vedea argumentele reclamantei care contestS decizia T:p.1, in cadruI hotiririi, [a pct.s5 Hotir6rea in cauza C-13IOZ P, citati supra, pct. 55-56. ,:r

6o

'ldem, pct

rguli de d ite O.M.C., iar Comunitatea nu a implementat aceste recomanddrisau decizii?n termenuI rezonabilplu, presi , a fost considerati drept o ,,inovagie copernicand,,T3ile ce-ieficiente: ,cauza Biref, Curtea nu s-a pronunlat asrj-pra posibilit5lii atragerii rispunderii Comunitdlii in cazut'in

re aceasta nu a implementat o decizie a O.R,D., ulterior expirSrii termenului acordat in cadrulrture of gedurii de solulionare a diferendelor. Prin urmare, o asemenea ipotezd poate conduce, in viitor, [a

ialia ComunitS!iide a repara prejudiciutprodus prin neimplementarea m5surilor O.R.D.74 pentru ata reguti

;iu.nitor,

).R.D63. l_i

rtigativi:iese, int at drep!dispozi!,i.68 Mai

lomunie faptului:omercta

ti

R.R.D.C. 1 /2007

nia avocatului general, care a sus!inut efectuI direct aI regutilor O.M.C. in cazuI in care prinrmandirite sau deciziite O.R.D. a fost constatatd incompatibititatea unei mdsuri comunitare cu

ge r;sPunderea Comunitdlii este necesari dovedirea unei fapte iticite, a unui prejudiciu gi a unreituri cauzale intre fapta iticitd ;i prejurliciu. ln jurisprudenla sa, Curtea a precizat cd, in materia

r legislative de naturi economicS, nof iunea de ,,fapti iticitd", presupune o incdlcare suficient deavi a unei norme superioare de drept de nafurd a conferi drepturi particutarilorTs. Este

iderati o incStcare graviT6 men!inerea, in mod,voit, q inc5tcirii unei obtigalii internalionale.

l: 9..:t:?'* de avocatut general, care a sus]inut in concluziile sale c5, pentru a obline repararea

rjudiciutui, societatea Biref trebuia sE se prevateze de regutite O.M.C., aceasta ?nsemn6nd ca aceste

se vedea toncluziite avocatului generaI Alber, pct. 46 si 115.Wiers, op. cit., p. 1 48; G.A. Zonnekey n, op. cit., p. 7 64.

rnikj Ii g1,rti.si fie direct aplicabile gi si aib5 ca efect protejarea individutriiu, a[!i autori au exprimat puncteitedere contrare, cu privire ta indeptinirea primei ctndilii (efectut direct alnormetor invocate)z8. Ne

;ens, au iem;i noi opiniei potrivit cdreia, in cadruI gnei acliuniin despdgubiri, este suficient ca norma der germani incdlcati si fie de naturi a conferi drepturi indivizilor, fSrd sd fie necesar a avea efect direct.

***)za

tdeComun 9lentulstudiu pune in evidenld probtemele pe care te ridicd aplicarea regulitor Organiza!iei Mondiate

Comerlutui in raporturile cu una dintre cele mai importante organizalii economice regionale, irrontextulin care ComunitSlile Europene ar.r calitatea de membru cu drepturi deptine. Jurisprudenleriurliide [a Luxemburg in materie a fost intemeiatd nu numai pe argumente de ordin juridic, dar ;i per

r, rhe i potitici sau de politic5 comerciala. in viitor, Curtea va trebui sd facd fald unor noi provociri, in. nu este ut tar.ea unui rdspuns definitiv gi neechivoc.

ciale: a

: a[ rapoartess is More,

rtele, aju

:001.

TThe Ameri 1.1C. A. Zonnek eyn, EC Liability for non-implementation of Wo bitprt" Srt.terent Decisions -Aduorut CriirlNiipropor"**o^Pernican

innovation" in the case law of the ECJ,.Journal of Internationa[ Economic Law, Oxford University press, 2003.vtheE 'fn acest sens: G.A. Zonnekeyn, EC Liability for non-intplementation of WTO Dispute Settlement Decisions - Are the dice cast?,

of InternationaI Economic Law, Oxford Universitv press, 2004.lotirirea din 4 iutie 2000 in cauza c.352/98, Bergaderm et coupil c. comisia, Rec. 2000, p. l-5291Jhies, op. cit., pp.1676-1677.

se pot in