Cercetari Numismatice III, 1980

Muzeul IVational de Istorie

cercetări

www.mnir.ro

BIBLIOTECA

M 1 MUZEOLOGCfl

www.mnir.ro

Muzeul National de Istorie

cetcetân qumiSmatice

III

Sub redacţia : Prof. dr. Horian Georgescu ,

Octavtan Hiescu si Constanta Stirbu

BUCUREŞTI 1980

www.mnir.ro

Redac t o r : A l . D . V a s i l e

C o p e r t a : Domn i t a R a f a i l i & s

E u t e r p i a P e t r a c b e

Desene : Domniţa R a f a i l i d i s

E l e n a B e c h e s

www.mnir.ro

cu VINT ÎNAINTE

V o l u m u l de fa ţă " C e r c e t ă r i N u m i s m a t i c e " - a l t r e i l e a d i n s e r i a a¬

c e s t e i pub l i ca ţ i i - e s t e e d i t a t de M u z e u l N a t i o n a l de I s t o r i e

i n c a d r u l a m p l e l o r man i f e s t ă r i p r i l e j u i t e de s ă r b ă t o r i r e a a 2050

de a n i de l a c r e a r e a p r i m u l u i s t a t dac c e n t r a l i z a t condus de B u r e b i s t a

ş i î h î h t împ inarea c e l u i de a l X V - l e a C o n g r e s In terna ţ iona l de şt i inţe i s

t o r i c e ce r a a vea l o c l a B u c u r e ş t i îh l u n a augus t 1 980 .

Pub l i c a ţ i a "Ce r c e t ă r i Numismatice*yieşi n u d i s pune de o m a r e t r a d i

ţ i e , ş i-a c u c e r i t un b i n e m e r i t a t p r e s t i g i u £n r î h d u l o a m e n i l o r de ş t i i n ţ ă ,

c a ş i a unui l a r g p u b l i c . E a însumează at î t con t r i bu ţ i i a l e spec i a l i ş t i l o r

din Mnaaul Naţional , c b şi afe a l t o r numismaţ i d i n i n s t i t u t e ş i muzee de p r o

f i l .

P r i m a par te a r o l u m u l u i c u p r i n d e s t u d i i de numismat ică ce a b o r d e a

ză o vastă p rob lemat i că p r i v i n d monede le g r e c e ş t i , g e t o - d a c i c e , b i z a n

t i n e . De asemenea s i h t a n a l i z a t e une le c a r a c t e r i s t i c i a l e c i r c u l a ţ i e i m o

n e t a r e in e vu l med i u ş i în e p o c a modernă pe t e r i t o r i u l p a t r i e i n o a s t r e îh

c o n t e x t u l s o c i o-econom i c a l v r e m i i l o r .

S ih t r e l e v a t e îh a ce l a ş i t i m p aspec te d i n v i a ţ a economică ş i p o l i t i

că a p o p o r u l u i r o m â n , l egă tu r i l e c o m e r c i a l e c u zone le 'mai învec inate

sau ma i î n d ep ă r t a t e .

Se ev idenţ i ază c i r c u l a ţ i a concomitentă î n i n t e r i o r u l a r c u l u i c a r p a

t i c a d r a h m e l o r ce tă ţ i l o r i l i r i c e , a t e t r a d r a h m e l o r t h a s i ene ş i a m o n e

d e l o r r omane r e p u b l i c a n e , s u b l i n i i n d u - s e i n t e n s i t a t e a comer ţu lu i c u l u

mea greacă ş i r o m a n ă .

S t u d i u l a s u p r a t e z a u r u l u i de monede de t i p F i l i p I U scoa te îh e v i

denţă un t i p m o n e t a r a p a r t e î n c a d r u l im i t a ţ i i l o r după monede le g r e c o -

macedonene c a r e a u c i r c u l a t pe t e r i t o r i u l D a c i e i , v av îhd c a p r o t o t i p m o

nede le de t i p F i l i p ΕΠ . Se aduc a s t f e l n o i d o v e z i p r i v i n d f o l o s i r e a de

c ă t r e ge t o-dac i a u n u i s i s t e m m o n e t a r d i n c e l e m a i e v o l u a t e . î n ace l a ş i

t imp se f a ce ş i o ana l i z ă a s i t ua ţ i e i economice m o n e t a r e a D a c i e i îh s e c .

I e . n . , u rmăr i ndu-se că i l e ş i m o d u l de p ă t r unde re a monede i r omane îh

D a c i a a c e l e i e p o c i .

Cerce t îhd amănunţ i t i m p o r t a n t e l o t u r i de monede d e s c o p e r i t e îh Do-

b rogea de n o r d , dat îhd d i n p e r i o a d a u l t e r i oa r ă r e f o r m e i m o n e t a r e a l u i

A l e x i o s I C o m n e n u l , îh s t u d i u l " U n e l e a spec t e a l e c i r cu l a ţ i e i mone t a re

d i n zona G u r i l o r D u n ă r i i " se demons t rează ex is tenţa u no r a ş e z ă r i s t a

b i l e îh aceas tă p a r t e a ţ ă r i i , v i a ţ a economică ne în t re rup tă c a r e a pu l s a t

a i c i .

Va lo r i f i c î hd m a t e r i a l u l n um i sma t i c d e s c o p e r i t în r a z a şan t i e ru l u i

V

www.mnir.ro

a r heo l o g i c P à cu i u l l u i S o a r e , s i h t aduse con t r ibu ţ i i i n t e r e s a n t e ce duc

la c o n c l u z i a i den t i f i c ă r i i l u i l o a n T e r t e r c u I v a n c o f i u l l u i D o b r o t i c i ş i

se în t repr inde o c e r c e t a r e amănunţ i tă a t r ă s ă t u r i l o r m o n e d e l o r d e s p o i a

t u l u i de D r i s t r a de l a s f î r ş i t u l s e c a i X T V - l e a .

S e r i a m a t e r i a l e l o r de numismat ică med ieva lă începe c u două a r t i

co le d e sp r e monedele l u i P e t r u Muşa t , va lo r i f i c îhdu-se îh p r i m u l un t e

z au r de l a aces t d omn i t o r m o l d o v e a n , păs t ra t l a C a b i n e t u l N u m i s m a t i c

d i n B e r l i n , r o d a l s c h i m b u l u i de exper ienţă o r g a n i z a i de m u z e u l n o s t r u

cu muzeele d i n a l t e ţ ă r i , i a r îh a l d o i l e a s£nt puse îh ev idenţă e m i s i u n i

mone tare ma i r a r e a le M o l d o v e i de l a î ncepu tur i l e ac t iv i t ă ţ i i s t a t a l u i me

d i e v a l a l l u i P e t r u Muşa t .

A l t e a r t i c o l e sînt d ed i c a t e c i r cu l a ţ i e i m o n e t a r e d i n ^ a r a Româneas

c ă , p r i n t r e care- ma i i m p o r t a n t e s t e s t u d i u l d e d i c a t e m i s i u n i l o r m o n e t a

r e a le l u i Dan I I . A c e s t e a c o n s t i t u i e un a r gumen t p e n t r u s u b l i n i e r e a p o

l i t i c i i an t io tomane a d o m n i t o r u l u i v a l a h . P e n t r u p r i m a oa r ă se f a c e o t i

po log ie a monede l o r s a l e .

De asemenea,s înt p r e z e n t a t e în v o l u m u l de faţă une le a s p e c t e a le

dezvo l t ă r i i economice a Ţ ă r i i Româneşt i de l a s f i r ş i t u l s e c a i XVTO- lea

p r i n v a l o r i f i c a r e a unu i t e z a u r de monede t u r ceş t i păs t ra t m colecţiile M u

zeu l u i Naţ ional de I s t o r i e d i n Bucu reş t i sau d i n p e r i o ada p remergă toa re

U n i r i i P r i n c i p a t e l o r , păs t ra te l a M u z e u l de I s t o r i e a M u n i c i p i u l u i B u

c u r e ş t i .

V o l u m u l de faţă c u p r i n d e s t u d i i c o n s a c r a t e p r eocup ă r i l o r de n u

mismat ică a le l u i V . A . U r e c h i a . De asemenea ,se aduc da te n o i p r i v i n d

unele d e s c o p e r i r i mone ta re a n t i c e , b l sânt i ne ş i m e d i e v a l e , p r i n v a l o r i

f i c a r e a ce r ce t ă r i l o r de a rh i vă sau de t e r e n , u t i l e u n o r v i i t o a r e l u c r ă r i

de s inteză p r i v i n d d e z v o l t a r e a c i v i l i z a ţ i e i m a t e r i a l e pe a ces t e v e c h i m e

l e a g u r i r omâne ş t i .

I n a doua p a r t e a v o l u m u l u i s înt c u p r i n s e m a t e r i a l e d i n d o m e n i u l

meda l i s t i c i i . A s t f e l sînt v a l o r i f i c a t e p i e s e păs t ra te îh co lec ţ i a M u z e u l u i

Na ţ i ona l , c a : une le m e d a l i i i n e d i t e obţinute de ar t i ş t i r omân i l a d i f e r i t e

c o n c u r s u r i îh a doua p a r t e a s e c o l u l u i t r e c u t sau m e d a l i i ş i p l a c h e t e

o g l i n d i n d p a r t i c i p a r e a Român ie i l a Expoz i ţ i i i n ternaţ iona le l a s f i r ş i t u l

s e c . a l X I X - l e a ş i începutu l s e c a i X X - l e a . De asemenea ,s ih t p r e z e n t a t e

t r e i expozi ţ i i in ternaţ iona le de meda l is t ică - po l onez ă , sov i e t i c ă ş i c e

hos l ovacă-găzdu i t e de C a p i t a l a Român ie i l a a f t r ş i t u l a n u l u i 1979 ş i î n

c epu t u l a n u l u i 1980.

S t u d i i l e de s i g i l o g r a f i e f a c o b i e c t u l c e l e i de a t r e i a p ă r ţ i a v o l u

m u l u i de f a ţ ă . A s t f e l , în p r i m u l s t u d i u se p re z i n t ă i n e l e s i g i l a r e i n e d i t e

d i n s e c . X r V - X V m a f l a t e în co lecţ ia M u z e u l u i Na ţ iona l d i n B u c u r e ş t i ,

i a r în a l d o i l e a sînt s t ud i a t e une le s i g i l i i s ă teş t i d i n f o s t u l C o m i t a t A r a d ,

îndeosebi pe baza s t u d i u l u i d o c u m e n t e l o r de a r h i v ă .

V o l u m u l se încheie cu c l t e v a r e c e n z i i pe m a r g i n e a u n o r l u c r ă r i ş i

^ a r t i c o l e de s p e c i a l i t a t e apăru te îh ţară ş i s t r ă i n ă t a t e .

M a t e r i a l e l e ce formează p r e z e n t u l v o l u m pun îh v a l o a r e p i e s e p r o

v en i t e d i n şan t iere le a r h e o l o g i c e , d i n d e s c o p e r i r i î h t împ l ă t oa re , d i n a-

V I

www.mnir.ro

ach i z i ţ i i ş i donaţ i i p r o v e n i t e d i n co l ec ţ i i l e p a r t i c u l a r e , c o n t r i b u i n d pe

această c a l e l a Îmbogăţ i rea t e z a u r u l u i de in formaţ i i d i n d omen i u l i s t o

r i e i îh g e n e r a l ş i a l n u m i s m a t i c i i , m e d a l i s t i c i i ş i s i g i l o g r a f i e i în s p e

c i a l .

P r o f . d r . F L O R I A N G E O R G E S C U

D i r e c t o r u l M u z e u l u i Na ţ iona l de I s t o r i e

v n

www.mnir.ro

AVANT PROPOS

L e p r é sen t volume des " R e c h e r c h e s Numismat iques" - l e t ro i s i ème

de l a s é r i e de cet te pub l icat ion - es t éd i t é p a r le Musée Nat iona l d ' H i s

to ire de l a R . S . d e Roumanie au c a d r e des amp les mani festat ions o c c a

s ionnées p a r l a c é l é b r a t i o n des 2050 ans depu is l a c r éa t i on du p rem ie r

Éta t dace c e n t r a l i s é conduit p a r B u r e b i s t a et en honneur du X V e C o n

g rès In te rna t iona l des s c i e n c e s h i s t o r i q u e s , qui a u r a l i eu à B u c a r e s t

en Août 1 9 8 0 .

L a pub l ica t ion des R e c h e r c h e s Numismat iques quo iqu 'e l l e ne jou i

pas d 'une r i c h e t rad i t ion a d é j à gagné un p r e s t i g e mé r i t é aux rangs

des homme s de s c i e n c e et a u s s i du grand p ub l i c . E l l e comprend a i n s i

l e s con t r ibu t ions des s p é c i a l i s t e s du Musée Nat iona l d ' H i s t o i r e et a u s s i

c e l l e s des a u t r e s numismates de s inst i tu ts et d e s musées s p é c i a l i s é s .

L a p r e m i è r e pa r t i e du volume comprend de s études de numisma

tique qui abordent d e s ques t ions concernan t l e s monnaies g recques , géto-

daces et by c a n t i n e s . On fa i t a u s s i l ' a n a l y s e de c e r t a i n e s c a r a c t é r i s t i

ques de l a c i r c u l a t i o n moné t a i r e an Moyen Age et durant. 1 ' époque mo

derne s u r l e t e r r i t o i r e de no t re pa r t i e dans le contexte socio-économique

des d i tes é p o q u e s .

On r e l è ve en même temps d e s a spec t s de l a v i e économique et p o l i

tique du people rouma in , l e s h»*«« I »« c ommerc i a l e s avec l e s zones plus

ou moins é l o i g n é e s .

• On met en év idence La c i r c u l a t i o n concomitante à l ' i n t é r i e u r de

l ' a r c carpa th ique dea d r a c h m e s dea c i t é s i l l y r i e n n e e , d e s t é t r ad rachmes

thas iennes et d e s monnaies r oma i nes r é p u b l i c a i n e s et on sou l igne 1 ' i n

tens i té du commerce avec l e monde g r e c et r o m a i n .

L ' é t u d e s u r l e t r é s o r de monnaies du type Ph i l i ppe ΓΠ met en é v i

dence un type moné t a i r e p a r t i c u l i e r au c a d r e d e s imitat ions d ' a p r è s l e s

monnaies grecque—macédoniennes qu i ont c i r c u l é s u r le t e r r i t o i r e de l a

D a r i e , dont l e prototype é ta ien t l e s monnaies du type Ph i l i ppe Ι Π . On

prouve à nouveau de cet te f a ç o n , l ' emp lo i p a r l e s Gé to-Daces d 'un

système moné t a i r e d e s p lus é v o l u é s . On f a i t , en même temps , une a n a

l y se de l a s i tua t ion économique moné ta i re de l a D a c i e , au I e r s i è c l e n.à

par 1 ' étude d e s v o i e s et de l a man i è r e de péné t r a t i on de l a monnaie

romaine en D a c i e pendant, l a même époque .

L ' i n v e s t i g a t i o n dé t a i l l é e d e s importants lots de monnaies d é c o u

v e r t s au nord de l a Dobroud i a , datant de l a p é r i o de u l t é r i e u r e à l a r é

forme moné ta i re d ' A l e x i o a I Comnène , fa i te dans l ' é t u de " C e r t a i n s

I aspec ts de l a c i r c u l a t i o n moné t a i r e dans l a zone de s Bouches du Danube"

DC

www.mnir.ro

démontre l ' e x i s t e n c e des é tab l issements s t a b l e s dans c e t t e zone d u pays

et la v i e économique i n i n t e r r o m p u e y p r é sen t e .

P a r l a m i se en v a l e u r du matér ie l num i sma t i que découver t s u r

l ' é tendue du c h a n t i e r archéo log ique de P ă c u i u l l u i S o a r e ont été a p

portées des c o n t r i b u t i o n s i n té ressan tes q u i p e r m e t t e n t d ' i d e n t i f i e r J ean

T e r t e r avec I v a n c o , f i l s de D o b r o t i c i et on a e n t r e p r i s une r e c h e r c h e

déta i l lée s u r l e s ca rac t é r i s t i ques des monna ies du despo t e de D r i s t r a

à la f i n du X I V e s i è c l e .

L e s matér iaux de num i sma t i que méd iéva le débutent avec deux c o n

t r i b u t i o n s s u r l e s monna ies de P i e r r e Muşa t , p a r m i se en v a l e u r

dans l a p remiè re étude d ' u n t r éso r ' p rovenan t de ce p r i n c e mo l d ave q u i

se c o n s e r v e au Cab i ne t Num i sma t i q ue de B e r l i n , - ce q u i r ep résen te l e

f r u i t de l ' é c hange d ' expé r i ence o rgan i sé p a r l e Musée N a t i o n a l d ' H i s

t o i r e avec l e s musées d ' a u t r e s p ay s - et dans l a seconde étude p a r l a

m ise en év idence des émiss ions monéta i res p l u s r a r e s de l a M o l d a v i e

q u i datent du début de l ' a c t i v i t é de l ' E t a t méd iéva l de P i e r r e Muşa t .

D ' a u t r e s a r t i c l e s son t déd iés à l a c i r c u l a t i o n monéta i re e n V a l a -

c h i e , p a r m i l e s q u e l s se détache l ' é t ude s u r l e s émiss ions monéta i re

de Dan Π , p u i sque l e s d i t e s émiss ions c o n s t i t u e n t un a r gumen t p o u r

s o u l i g n e r l a p o l i t i q u e an t i -o t t omane du p r i n c e v a i n q u e . P o u r l a première

f o i s on f a i t l a t y p o l o g i e de ses m o n n a i e s .

On présente a u s s i dans ce vo lume que l ques aspec t s c o n c e r n a n t l e

développement économique de l a V a l a c h i e à l a f i n d u X V I I I e s i è c l e p a r

l a mise en v a l e u r d ' un dépôt de monna ies t u r q u e s q u i se t r o u v e dans

l e s c o l l e c t i o n s du Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e de B u c a r e s t ou de l a p é

r i o d e an té r ieure à 1 ' U n i o n de P r i n c i p a u t é s , monna ies q u i se c o n s e r v e n t

au Musée d ' H i s t o i r e d u M u n i c i p e de B u c a r e s t .

L e présent vo lume c omp rend a u s s i des études consacrées aux p r é

occupa t i ons de num isma t i que de V . A . U r e c h i a à côté de n o u v e l l e s d o n

nées c on ce r n an t c e r t a i n e s découver tes monéta i res a n t i q u e s , b y z a n t i n e s

et médiévales obtenues p a r l a m i se en v a l e u r des r e c h e r c h e s dans l e s

a r c h i v e s ou i n s i t u , u t i l e s p o u r l e s f u t u r s t r a v a u x de synthèse s u r l e

développement de l a c i v i l i s a t i o n matér ie l le dans ces a n c i e n s p a r a g e s

r o u m a i n s .

L a seconde p a r t i e du vo l ume comprend des matér iaux s u r l a n u -

m i s m a t o g r a p h i e . C ' e s t comme ça q u ' o n met en v a l e u r des p i èces c o n

servées dans l e s c o l l e c t i o n s du Musée N a t i o n a l comme p a r exemp l e :

que lques méda i l les inéd i tes ob tenues p a r l e s a r t i s t e s r o u m a i n s aux d i f

férents c o n c o u r s pendant l a deuxième moit ié d u s i èc le passé ou des m é

d a i l l e s et des p l aque t t e s q u i ref lètent l a p a r t i c i p a t i o n de l a Rouma ine

aux E x p o s i t i o n s i n t e r n a t i o n a l e s à l a f i n d u X I X e s ièc le et au début d u

X X e s i è c l e . On présente a u s s i t r o i s e x p o s i t i o n s i n t e r n a t i o n a l e s de n u -

m i s m a t o g r a p h i e : p o l o n a i s e , soviét ique et tchécos lovaque ,hébergées p a r

l a c ap i t a l e de l a Roumanie à l a f i n de 1979 e t au début de 1 9 8 0 .

L e s études de s i g i l l o g r a p h i e f on t l ' o b j e t de l a t ro is ième p a r t i e d u

présent vo lume . Dans l a p rem iè re étude on présen te l e s bagues s i g i l -

www.mnir.ro

Ma i res i n é d i t e s , da tées aux X I V e - X V I I I e s i è c l e s q u i se t r o u v e n t dans

l es c o l l e c t i o n s du Musée N a t i o n a l de B u c a r e s t et dans l a deuxième on

étudie que l ques s ceaux v i l l a g e o i s de l ' e x - C o m i t a t A r a d , spéc ia lement à

base des documen t s d ' a r c h i v é .

Que lques c o m p t e s - r e n d u s s u r c e r t a i n s t r a v a u x et a r t i c l e s de s p é

c ia l i t é récemment p a r u s à l ' i n t é r i e u r et à l ' é t r a n g e r c o n s t i t u e n t l a

p a r t i s f i n a l e d u v o l u m e .

L e s ma t é r i aux q u i f o r m e n t l e présent vo l ume met ten t en v a l e u r des

p ièces q u i p r o v i e n n e n t des f o u i l l e s a r chéo l og i ques , des découver tes

f a i t e s p a r h a s a r d , des a c q u i s i t i o n s ou des dona t i o n s p r o v e n a n t de c e r

t a i n e s c o l l e c t i o n s p a r t i c u l i è r e s et c o n t r i b u e n t de ce t t e façon à l ' e n r i

c h i s semen t d u t r é s o r d ' i n f o r m a t i o n s dans l e doma ine de l ' h i s t o i r e e n

géné ra l e t de I n n u m i s m a t i q u e , n u m i s m a t o g r a p h i e e t s i g i l l o g r a p h i e en

p a r t i c u l i e r .


D i r e c t e u r d u Musée N a t i o n a l d ' H i s t o i r e

X I www.mnir.ro

FOREWORD

T h e p r e s e n t v o l ume of " N u m i s m a t i c R e s e a r c h e s " - t he t h i r d one i n

t he s e r i s o f t h i s p e r i o d i c a l - i s p u b l i s h e d by t h e N a t i o n a l H i s t o r y Mu -

seum , as p a r t of t h e amp le m a n i f e s t a t i o n s h e l d i n h o n o u r of the

c e l e b r a t i o n of 2»050 y e a r s f r o m the s e t t i n g up of the f i r s t c e n t r a l i z e d

D a c i a n s t a t e and a l s o as a w e l l c o m i n g m a n i f e s t a t i o n i n h o n o u r of the 1 5 t n

I n t e r n a t i o n a l C o n g r e s s of H i s t o r i c a l S c i e n c e s , w h i c h w i l l t a k e p l ace i n

B u c h a r e s t , i n A u g u s t 1 9 8 0 .

T h e p e r i o d i c a l " N u m i s m a t i c R e s e a r c h e s " , t h ough not e n j o y i n g • a

l o n g t r a d i t i o n , has a l r e a d y w o n a w e l l - d e s e r v e d p r e s t i g e bo th among men

of s c i e n c e and among a l a r g e a u d i e n c e . I t sums up s t ud i e s o f t he s p e c i a

l i s t s f r o m t h e N a t i o n a l H i s t o r y Museum as w e l l as of o t h e r n u m i s m a t i s t s

f r o m i n s t i t u t e s and museums o f t h e same t y p e .

T h e f i r s t p a r t of the vo l ume i n c l u d e s a s e r i s of n um i sma t i c s t ud i e s

d e a l i n g w i t h a w i d e a r e a o f p r o b l e m s c o n c e r n i n g G r e e k , Ge t o-Dac i a n and

B y z a n t i a n c o i n s . D i f f e r e n t d i s t i n c t i v e t r a i t s of c o i n c u r r e n c y i n the M i d

d l e A g e s and i n t h e M o d e r n E p o c h i n t h e t e r r i t o r y o f o u r c o n t r y a r e a l so

ana l y sed and i n t e g r a t e d i n t o t h e s o c i o - e c o n o m i c a l c o n t e x t of t h e i r t i m e .

A t t he same t ime a r e r e v e a l e d d i f f e r e n t a s pec t s c o n c e r n i n g the e co

nom i c a l and p o l i t i c a l l i f e of t h e Roman i an p e o p l e , i t s c o m m e r c i a l bonds

w i t h n e i g h b o u r i n g and m o r e r e m o n t e r e g i o n s .

T h u s i s r e n d e r e d e v i d e n t t h e c o n com i t e n t c u r r e n c y w i t h i n the C a r

pa t h i an bow of t h e d r a c h m a i n s sued by t he I U y r i a n c i t i e s , of t he T h a s i e n

t e t r a d r a c h m a and of t h e Roman R e p u b l i c a n c o i n s , accen t b e i n g l a i d on

the i n t e n s i t y o f t r a d e r e l a t i o n s w i t h the G r e c i a n and Roman w o r l d .

T h e s t u d y c o n c e r n i n g t he c o i n s h o a r d of the t ype F i l i p Π Ι r e n d e r s

ev i den t a p e c u l i a r m o n e t a r y t y p e among the G r e c i a n - M a c e d o n i a n c o i n

i m i t a t i o n s - whose p r o t o t y p e w a s t h e F i l i p Ι Π - t y p e c o i n - w h i c h have

been i n c i r c u l a t i o n i n t he D a c i a n t e r r i t o r y . T h u s , new p r o o f s po i n t out

t h a t t he G e t o - D a c i a n s had i n use one of t h e mos t advanced m o n e t a r y s y s

tems of t h e t i m e . A t the same t ime i s a n a l y s e d t he m o n e t a r y - e c o n o m i c a l

c on t ex t i n D a c i a i n C 1 A . D . , s e a r c h i n g t o e l a b o r a t e on the ways and

manner of t h e Roman c o i n p e n e t r a t i o n i n D a c i a .

T h e i m p o r t a n t m o n e t a r y b a t c hes d i s c o v e r e d i n N o r t h D o b r o u d j a ,

d a t i ng f r o m t h e subsequen t p e r i o d t o t he c u r r e n c y r e f o r m of A l e x i o s I

Comnen , a r e t h o r o u g h l y a n a l y s e d i n t he s t u d y e n t i t l e d "Some aspec t s

c o n g e r n i n g c o i n - c u r r e n c y i n t h e Danube-Mouths z o n e " , w h i c h d e m o n s t r a

t e s t he e x i s t e n c e of s t a b l e s e t t l e m e n t s i n t h i s p a r t o f t he c o u n t r y and

of an u n i n t e r r u p t e d e c o n o m i c a l l i f e t h r o b b i n g h e r e .

x m

www.mnir.ro

T u r n i n g to good accoun t t h e num i sma t i c m a t e r i a l d i s c o v e r e d w i t h i n

the " P ă cu i u l l u i S o a r e " a r c h e o l o g i c a l s i t e , i n t e r e s t i n g c o n t r i b u t i o n s

lead to the i d e n t i f i c a t i o n of l o a n T e r t e r to I v a n c o , son of D o b r o t i c i ,

and a d e t a i l e d s tudy i s e n t e r e d upon c o n c e r n i n g the c h a r a c t e r i s t i c s of

the co i ns i s s u ed by the D r i s t a despo t a t the end of t he 1 4 t n c .

The s e r i s of med i e v a l num isma t i c m a t e r i a l s i s opened by t w o s t u

d i e s about the c o i n s of P e t r u Muşa t ; the f i r s t one dea l s w i t h t h e c o i n s

hoard of t h i s p r i n c e , now i n the c u s t o dy of t he Num i sma t i c Cab i ne t i n

B e r l i n , as a r e s u l t of the exchange of e x p e r i e n c e o r g a n i z e d by o u r m u

seum w i t h museums i n o t h e r c o u n t r i e s ; the second one p o i n t s out to t he

s c a r c e m o n e t a r y i s sues d u r i n g t he ou t se t p e r i o d of t he m e d i e v a l s t a te

of P e t r u Muşa t .

O t h e r s t u d i e s d e a l w i t h c o i n c u r r e n c y i n W a l l a c h i a , t h e most impo r

tan t one r e f e r r i n g to D a n ' s I I mone t a r y i s s u e s . T h e s e i s s u e s r e p r e s e n t

an ev idence f o r the u n d e r l i n i n g of the a n t i -o t t oman p o l i t i c s h e l d by the

V l a c h p r i n c e . I t i s f o r the f i r s t t ime t h a t a t y p o l o g y of h i s c o i n s i s done.

T h i s p r e s e n t vo l ume a l s o i l l u s t r a t e s some aspec t s of t h e e c o n o

m i c a l deve lopmen t of W a l l a c h i a at the end of t h e 1 8 t n c . o r d u r i n g t he

p r e c u r s o r y p e r i o d to t he U n i o n of t he P r i n c i p a l i t i e s , t u r n i n g i n t o good

account a T u r k i s h co i n s h o a r d b e l o n g i n g t o t h e c o l l e c t i o n s o f t he B u

c h a r e s t H i s t o r y Museum o r o t h e r p i e c e s i n t h e c u s t o d y of t h e N a t i o n a l

H i s t o r y Museum i n B u c h a r e s t .

T h e vo lume a l so i n c l u d e s s t ud i e s d e v o t e d t o V . A . U r e c h i a ' s n u

m i sma t i c r e s e a r c h e s . A t t h e same t i m e , s t u d i n g r e c o r d s o r m a t e r i a l s

on the s p o t , new da t a have been s u pp l i e d i n c o n n e c t i o n w i t h some d i s c o

v e r i e s of a n t i q u e , B y z a n t i a n and m e d i e v a l c o i n s , w h i c h w i l l be u s e f u l

f o r f u t u r e syn t heses c o n c e r n i n g t he deve l opmen t of t h e m a t e r i a l c i v i l i

z a t i on i n t h e se anc i en t Roman ian r e g i o n s .

The second p a r t of t he vo l ume i n c l u d e s s e v e r a l m a t e r i a l s r e f e r r i n g

to the s tudy of m e d a l s . T h u s , d i f f e r e n t p i e c e s be l ong i ng to t he N a t i o n a l

Museum c o l l e c t i o n s a r e p r e s e n t e d y s u c h a s : unpub l i shed meda l s c o n f e -

r e d on Roman ian a r t i s t s at d i f f e r e n t c o m p e t i t i o n s d u r i n g the second ha l f

of the l a s t c e n t u r y , o r meda l s and p l a q ue t t e s i l l u s t r a t i n g R o m a n i a ' s

p a r t i c i p a t i o n i n I n t e r n a t i o n a l E x h i b i t i o n s a t t h e end of t he 1 9 t h c e n t u r y

and the b eg i n n i n g of the 2 0 t h . T h r e e i n t e r n a t i o n a l meda l e x h i b i t i o n s a r e

a l so p r e s e n t e d - the P o l i s h , t he R u s s i a n and the C z e c h o s l o v a k i a n ones-

o r g a n i z e d i n t h e c a p i t a l of Roman i a at t h e end of 1979 and the b eg i n n i n g

of 1980 .

S i g i l l o g r a p h y s t u d i e s a r e i n c l u ded i n t h e t h i r d p a r t of t h i s v o l u m e .

Thus a f i r s t s t u d y p r e s e n t s unpub l i s hed s e a l r i n g s f r o m the 1 4 t n - 1 8 t n c ,

be l ong i ng to t he c o l l e c t i o n s of the N a t i o n a l H i s t o r y Museum i n B u c h a

r e s t , w h i l e a second one dea l s w i t h v i l l a g e s e a l s f r o m the f o r m e r A r a d

C o u n t y , e s p e c i a l l y based on r e c o r d s s t u d y .

A t t h e end of the vo lume a r e t o be f o u n d s e v e r a l r e v i e w s of d i f f e

r e n t w r i t i n g s and s t ud i e s e d i t e d i n the c o u n t r y and a b r o a d .

T h e s t u d i e s i n c l u ded i n t h e p r e s e n t vo l ume t u r n i n t o good accoun t

x r v

www.mnir.ro

d i f f e r e n t p i e c e s r e s u l t i n g f r o m a r c h a e o l o g i c a l s i t e s , f o r t u i t o u s d i s c o

v e r i e s , a c q u i s i t i o n s o r d o n a t i o n s p r o c e e d i n g f r o m p r i v a t e c o l l e c t i o n s ,

thus c o n t r i b u t i n g t o t h e e n r i c h e m e n t of t he i n f o r m a t i o n t h e s a u r u s i n t he

doma in of h i s t o r y i n g e n e r a l , and mo re e s p e c i a l l y i n t hose of num i sma t i c ,

meda l s t u dy and s i g i l l o g r a p h y .


. D i r e c t o r o f t h e N a t i o n a l H i s t o r y Museum

X V

www.mnir.ro

A. N U M I S M A T I C A

1 www.mnir.ro

TEZAURUL MONETAR DE LA HILIB, JUD. COVASNA

de S Z E K E L Y Z O L T A N

L a s f î r ş i t u l l u n i i m a r t i e 1979 a f o s t d e s c o p e r i t îh s a t u l H i l i b , c o

muna O j d u l a , j u d . C o v a s n a , un t e z a u r m o n e t a r , c a r e , p r i n informaţ i i le de

o r d i n i s t o r i c ş i n um i sma t i c c e le o f e r ă , c o n s t i t u i e una d i n ce l e ma i i m

por tan te d e s c o p e r i r i mone t a r e cunoscu te i n această r e g i u n e . D e s c o p e r i

r e a de l a H i l i b a f o s t comunicată M u z e u l u i judeţean Covasna de c ă t re

co legu l I n c ze L a s z l 6 , c a r e ne-a p r e d a t un p r i m l o t de 23 monede p r i m i t e

de l a G â l E l e m é r , l o c u i t o r a l s a t u l u i H i l i b .

T e z a u r u l a f o s t d e s c o p e r i t în t i m p ce se săpa un şanţ adîhc de 0 , 6 0

m în c u r t e a să teanu lu i G â l F r a n c i s e , a c ă r u i locuinţă se a f lă în m i j l o c u l

s a t u l u i , pe ma l u l d r e p t a l p î r î u l u i ( casa n r . 158 ) .

I n t impu l ' ce rce t ă r i l o r l a faţa l o c u l u i , au ma i f o s t găs i te ş i p r e d a t e

muzeulu i un număr de 79 monede , p r e c u m ş i f r a gmen te d i n v a s u l în c a r e

au fos t d epu se . L a l o c u l d e s c o p e r i r i i t e z a u r u l u i nu au f o s t ses i z a t e u r

me de l o c u i r e , bucăţ i de c h i r p i c i sau f r a gmen t e c e r a m i c e c a r e să i n d i c e

existenţa une i a ş e z ă r i a n t i c e îh aces t p u n c t .

V a s u l îh c a r e se a f l a depus t e z a u r u l a f o s t s p a r t îh momentu l d e s

c o p e r i r i i ş i cea ma i m a r e p a r t e s-a p i e r d u t . D i n f r a g m e n t e l e cu l ese s-a

putut r e c o n s t i t u i f o r m a v a s u l u i . V a s u l es te o cană l ucra tă l a r o a t ă , avîhd

i ne l de sus ţ i nere , p a r t e a i n fer ioară r o t un j i t ă , i a r buza evazată ş i uşor

îngroşa tă . P a s t a d i n c a r e a f o s t confecţionat v a s u l es te f ină ş i b ine a r

să . D i m e n s i u n i : înă l ţ imea 11 c m ; d i a m e t r u l g u r a 5 ,5 c m , d i ame t r u l , f u n

du lu i 5 , 4 cm ( f i g . ' l ) .

Cana aparţ ine c e r a m i c i i de t i p d a c i c ş i a r e bune a n a l o g i i cu c ă n i

le d e s c o p e r i t e l a A l u n g e n i ş i l a F o t o ş ^ . A m i n t i m a i c i că în aceas ta d i n

urmă a f o s t depus un t e z a u r a lcătu i t d i n monede r e p u b l i c a n e ş i i m p e r i a l e

romane .

T e z a u r u l d e s c o p e r i t l a H i l i b es te compus d i n d r a hme de a r g i n t a l e

cetăţi i D y r r h a c h i u m ş i imitaţ i i a l e a c e s t o r a , t e t r a d r a h m e de Thas sos ş i"

un dena r r o m a n r e p u b l i c a n : T A B E L I

emi ten t n r . ' d e p i e se %

1 . D y r r h a c h i u m 76 7 4 , 4 0

2 . Imi ta ţ i i 3 2 , 9 4

3 . Thasos 21 2 0 , 5 8

4 . Repub l i c a romană 1 0 , 9 8

C A T A L O G U L T E Z A U R U L U I D E L A H I L I B

MONEDE E M I S E D E D Y R R H A C H I U M ^ J

3

www.mnir.ro

I . Μ Ε Ν Ε Κ Ο Σ ΑΓΑ-βΙΩΝΟΣΙ

1 . Α ν . V a c a s p r e d r . c u v i ţe lu l c a r e s u g e ; sus ΜΕΝΙΣΚΟΣ . ; d e a s u p r a un

v u l t u r cu a r i p i l e d e s c h i s e , în exergă c f rmă s p r e s t .

R v . Pă t r a te dub le î n s t e l a t e , f o r m a t e d i n punc te ş i l i n i i g l o b u l a t e l a

unu l d i n c a p e t e . I n j u r u l l o r i n sc r i p ţ i a Δ Υ Ρ / ΑΓΑ / Θ ΙΠ / Ν Ο Σ .

A R , 3 , 2 0 g , 1 6 m m ; M a i e r , n r . 9 1 ; H . C e k a , n r . 3 1 6 .

2 . A R , 3 , 10 g , 16 mm .

3 . A R , 3 , 0 0 g f p i . 1/1 .

4 . A R , 2 , 8 0 g , 17 mm .

ΙΧΜΕΝΤΣΚΟΣ - Α Ρ Χ Ι Π Π Ο Υ

5 . A v . C a ma i s u s , d a r în exergă o c f rmă s p r e d r .

R v . C a ma i s u s , i n sc r i p ţ i a ΔΥΡ / AP / XIΠ / ΠΟΥ .

A R , 3 , 2 0 g , 16 mm ; M a i e r , n r . 1 4 4 ; H . C e k a , n r . 3 1 8 .

6-8 .AR , 3 , 1 0 g , 16 m m .

9. AR , 2 , 80 g , 17 mm .

Ι Π . ΜΕΝΙΣΚΟΣ - Δ Ι Ο Ν Υ Σ Ι Ο Υ

1 0 . A V . C a ma i s u s , d a r d e a s u p r a n u m e l u i un c o r b ; îh exergă n i m i c .

R v . Ca m a i s u s , d a r i n sc r i p ţ i a Δ Υ Ρ / Δ Ι 0 / NY / Σ10Υ.

. A R , 3 , 3 0 g , 17 mm ; M a i e r , n r . 2 0 1 ; H . C e k a , n r . 3 2 0 .

11 . A R , 3 , 2 0 g , 16 m m . 2 1 . A R , 3 , 0 6 g , 17 m m .

1 2 . A R , 3 , 2 0 g , 15 m m . 2 2 . A R , 3 , 0 0 g , 18 m m .

1 3 . A R , 3 , 1 0 g , 17 m m . 2 3 - 2 5 . A R , 2 , 9 0 g , 17 m m .

14-18 . A R , 3 , 1 0 g , 16 mm . 2 6 - 2 7 . A R , 2 , 9 0 g , 16 m m , p l . ţ / 2 .

1 9 . A R , 3 , 1 0 g , 15 mm . 28-29 . A R , 2 , 8 0 g , 17 m m .

2 0 . A R , 3 , 06 g , 18 mm .

I V . ΜΕΝΙΣΚΟΣ - Κ Α Λ Λ Ω Ν Ο Γ

3 0 . A v . Ca m a i s u s , d a r d e a s u p r a n ume l u i v u l t u r u l în z b o r s p r e d r . ţ i -

nîhd cunună , în ,exergă f u l g e r o r i z o n t a l .

R v . Ca m a i s u s , d a r i n sc r i p ţ i a ΔΥΡ / ΚΑΛ / Λ Π / Ν0Σ

A R , 3 , 1 0 g , 18 mm; M a i e r , n r . 2 5 6 ; H . C e k a , n r . 3 2 2 , p l . l / 3 .

3 1 . A R , 2 , 9 0 g , 17 mm .

3 2 . A R , 2 , 9 0 g , 16 m m .

V . ΜΕΝΙΣΚΟΣ -ΛΥΚΙΣΚΟΥ

33-34 . A v . C a ma i s u s , d a r îh c împ d r . o f i gu r ă femenină c u c h i t o n , în

p i c i o a r e , s p r e s t .

R v . Ca ma i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a Δ Υ Ρ / ΛΥ / ΚΙΣ / K0Y-

A R , 3 , 2 0 g , 17 mm; M a i e r , n r . 2 7 8 ; H . C e k a , n r . 3 2 4 .

3 5 . A R , 3 , 1 0 g , 18 m m , p l . l / 4 . 4 1 - 4 4 . A R , 2 , 9 0 g , 17 m m .

36-38. A R , 3 , 1 0 g , 17 mm , 4 5 . A R , 2 , 9 0 g , 16 m m .

3 9 . A R , 3 , 0 0 g , 18 m m . 4 6 . A R , 2 , 8 0 g , 18 m m .

4 0 . A R , 2 , 9 0 g , 18 mm . 4 7 . A R , 2 , 8 0 g , 16 m m .

4 www.mnir.ro

www.mnir.ro

Pl . I I . — Nr . 1—8, monede emise la Thasos, aflate în tezaurul de la Hi l ib ,

jud. Covasna. www.mnir.ro

V I . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ - φ ίΛΟΝΟΣ

48 . Α ν . C a ma i s u s ; îh exergă f u l g e r u l nu se d i s t i n g e d e o a r e c e moneda

es te d e s cen t r a t ă .

R v . C a m s i s u s , d a r i n sc r i p ţ i a ΔΥΡ / <J)I / Λ0

A R , 2 , 8 0 g , 16 m m ; M a i e r , n r . 3 9 3 , H . C e k a , n r . 3 3 0 ; p l . l / 5

V I I . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ -φΙΛΟΤΑ

49 . Α ν , C a m s i s u s , îh c împ d r . o f ă c l i e ; îh exergă un c î ine c a r e a l e a r

gă s p r e d r .

R v . C a m a i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a ΔΥΡ / φΐ / Λ0 / TA.

A R , 3 , 20-g , 17 m m ; M a i e r , n r . 3 9 6 ; H . C e k a , n r . 3 3 1 .

50 . A R , 3 , 0 0 g , 16 m m . 5 2 . A R , 2 , 9 0 g , 17 mm .

5 1 . A R , 2 , 9 0 g , 19 m m , p l . l / 6 . 5 3 . A R , 2 , 8 0 g , 16 m m .

VT f l . Ξ Ε NAN - Δ Α Μ Η Ν 0 Σ

54 . A v . C a m a i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a Ξ Ε ΝΩ Ν · în c împ d r . un s p i c ; îh

exergă p l u g .

R v . C a m a i sus d a r i n sc r i p ţ i a : ΔΥΡ / Δ A / Μ Η / Ν0Σ .

A R , 3 , 88 g , 18 m m ; M a i e r , n r . 1 7 9 ; H . C e k a , n r . 3 5 7 ; p l . l / 7 .

55 . A R , 2 , 3 2 g , 18 m m .

I X . ΞΕΝΩΝ - Π Υ Ρ B À

56. A v . Ca m a i s u s , d a r sus un v u l t u r c u a r i p i l e d e s f ă c u t e .

R v . C a m a i s u s , d a r i n sc r i p ţ i a · Δ Υ Ρ / ΠΥΡ I BA

A R , 3 , 1 8 g , 1 9 , 5 m m ; M a i e r , n r . 3 5 1 ; H . C e k a , n r . 3 6 0 j p l . l / 8 .

Χ . Ξ £ Ν Π Ν - φ ίΛΟΔΑΜΟΥ

57. A v . C a ma i s u s , d a r sus un v u l t u r c u a r i p i l e î n t redesch i se ; îh e x

ergă un c î ine s p r e d r .

R v . Ca ma i s u s ; d a r i n s c r i p ţ i a Δ Υ Ρ / φίΛΟ / Δ Α / ΜΟΥ.

A R , 3 , 2 8 g , 18 m m ; M a i e r , n r . 3 8 8 ; H . C e k a , n r . 3 6 2 .

ί 58 . A R , 3 ,25 g , 19 m m . 6 2 . A R , 3 , 1 4 g , 19 m m .

ί 59 . A R , 3 , 2 4 g , 18 m m . 6 3 . A R , 2 , 8 0 g , 18 m m .

60. A R , 3 , 17 g , 1 7 , 5 m m . 6 4 . A R , 2 , 8 0 g , 17 m m .

6 1 . A R , 3 , 16 g , 17 m m ş p l . l / 9 . 6 5 . A R , 2 , 7 6 g , 17 m m .

X I . ΠΕΡΙ ΓΕΝΗ Σ - Κ Λ Ε Ι Τ Ο Ρ Ι Ο Υ

66. Α ν . C a m a i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a Π6Ρ Ι Γ6Ν Η Σ ; d e a s u p r a c o r o a n ă ;

îh c împ d r . v a s pe t r e p i e d .

R v . C a m a i s u s ; d a r i n sc r i p ţ i a ΔΥΡ / ΚΛΕΙ / TOPI / OY.

A R , 3 , 32 g ; 15 m m ; M a i e r , n r . 2 6 6 ; H . C e k a , n r . 3 7 3 ; p l . l / 1 0 .

ΧΙΙ .5ΩΣΤΡΙΛΝ - Δ Α Μ Η Ν0Σ

67 . A v . Ca ma i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a Σ Α Σ Τ P IAN , în c împ d r . s p i c e ;

în exergă c i o r c h i n e de s t r u g u r i .

R v . C a m a i s u s , d a r i n s c r i p ţ i a ΔΥΡ / Δ Α Moneda ş t e a r s ă .

A R , 2 , 7 4 g , 20 m m ; M a i e r , n r . 1 8 3 ; H . C e k a , n r . 4 1 2 ; p l . l / 1 1 .

5 www.mnir.ro

Χ Γ Π . φ ί Λ Ω Ν - ΑΡΙΣΤΗΝΟΣ

6 8 . AT. C a ma i s u s , d a r i nscr ip ţ i a φίΛίΙΝ ' ; i n exergă f u l g e r .

R v . Ca ma i s u s , d a r inscr ip ţ i a ΔΥΡ/ API Σ / ΤΗ / ΝΟΣ

A R , 2 , 90 g , 17 m m ; M a i e r , n r . 1 3 1 ; H . C e k a , n r . 4 3 3 .

Χ Γ ν . φ ί Λ Ω Ν - M 6 N I 5 K 0 Y

6 9 . A v . Ca ma i s u s , d a r sus c a p u l l u i H e l i o s .

R v . Ca ma i s u s , d a r i nscr ip ţ i a Δ Υ Ρ / M 6 / NI / Σ Κ Ο Σ .

A R , 3 , 70 g , 17 mm ; M a i e r , n r . 3 0 6 ; H . C e k a , n r . 4 3 8 , p l . l / 1 2 .

7 0 - 7 1 . A R , 3 , 10 g , 17 m m . 7 4 - 7 5 . A R , 2 , 9 0 g , 17 m m .

7 2 . A R , 3 , 00 g , 16 m m . 7 6 . A R , 2 ,18 g , 19 mm .

7 3 . A R , 2 ,96 g , 19 mm .

X V . IMITAŢII

7 7 . A v . Ca ma i s u s ; sus inscr ip ţ ia ΜΕΝΙΣΚΟΣ ; d e a s up r a un c o r b s p r e

d r ; în exergă un f u l g e r o r i z o n t a l .

R v . Ca ma i s u s , d a r inscr ipţ ia Δ Υ Ρ / ΔΑΙ / YX / Y OM .

A R , 3 , 00 g , 16 mm, p l . I / 1 3 .

7 8 . A v . Ca ma i s u s , d a r în exergă n i m i c .

R v . Ca ma i s u s , d a r inscr ipţ ia . . . / Δ0Μ / ΛΥ / Κ .

. A R , 2 ,90 g , 16 mm, p l . 1/14.

7 9 . AT. Ca ma i s u s , d a r inscr ip ţ ia 3 H I 2 K 0 W dea sup r a v u l t u r cu a r i

p i l e d e s c h i s e .

R v . Ca ma i s u s , d a r inscr ip ţ ia Ύ Δ I ... I ..Vi IX. A R , 1,60 g , 16 mm, p l . I / 1 5 .

MONEDE E M I S E D E T H A S O S .

8 0 . A v . Capu l l u i D i o ny so s t î hăr s p r e d r . , cu o bandă pe f r u n t e ş i c u

nună de iederă a lcă tu i tă d i n două r o z e t e ; p a t r u f r u n z e sus ş i două

j o s .

R v . ΗΡΑΚΛΕΟΥΣ / ΣΏΤΗΡ0Σ / ©Α5 ΙΠΝ . H e r a c l e s g o l îh p i

c i o a r e s p r e s t . , rezemîhdu-se îh măciucă ş i ţ inînd pe braţu l s t .

b lana l e u l u i d i n Nemeea . I n cîmp s t . sigla-Μ

Α Η , 16 , 00 g , 31 mm, ρ Ι . Π / 1 .

8 1 . A v . Ca ma i s u s , d a r t r e i f r u n z e sus ş i t r e i j o s .

R v . Ca ma i s u s .

A R , 16 ,25 g , 31 m m .

8 2 . A v . Ca ma i s u s , d a r t r e i f r u n z e sus ş i două j o s .


A R , 16 , 50 g , 33 mm .

8 3 . A R , 16 , 50 g , 31 m m , p l . n / 3 . 8 7 . A R , 15 ,95 g , 33 mm.

8 4 . A R , 16 ,50 g , 29 m m , p l . n / 2 . 8 8 . A R , 1 5 , 9 0 g , 30 π υ η|ρ1 .Π / 5 .

8 5 . A R , 16 , 30 g , 30 mm . 8 9 . A R , 1 5 , 9 0 g , 30 m m f p l . n / 6 .

8 6 . A R , 16 , 30 g , 30 mm . 9 0 . A R , 15 , 80 g , 30 m m , p l . n / 8 .

9 1 . A R , 15 ,52 g , 31 mm .

•>2. A v . Ca ma i s u s , d a r două f r u n z e sus ş i două j o s .


A R , 16 ,80 g , 30 mm .

6

www.mnir.ro

9 3 . A R , 1 6 , 6 0 g , 31 m m . 9 4 . A R , 1 6 , 6 0 g , 31 mm.

9 5 . A v . Ca m a i S U E , d a r t r e i f r u n z e sus ş i t r e i j o s .

R v . Ca ma i s u s , d a r s i g l a M

A R , 14 g , 30 m m , p l . n / 7 .

9 6 . A v . Ca ma i s u s , d a r t r e i f r u n z e sus ş i două j o s .


A R , 1 6 , 6 0 g , 30 m m .

9 7 . A R , 1 6 , 5 0 g , 33 m m . 1 0 0 . A R , 1 6 , 2 0 g , 32 m m , p l . U / 4 .

9 8 . A R , 1 6 , 5 0 g , 30 m m . 101 . A R , 16 , 19 g , 31 mm.

9 9 . A R , 1 6 , 5 0 g , 28 mm .

MONEDA EM ISA D E R E P U B L I C A ROMANA

102 . A v . Capu l r e g e l u i T a t i u s s p r e d r , ,£n faţă ! f ; în spate S A B I N

l . v . R ăp i r e a s a b i n e l o r ; îh exergă L . T I T V R I

A R , 4 , 0 0 g , 18 mm . S y d . 698 b , Roma , a .88 î . e . n . G r u e b e r ,

n r . 2 3 2 5 Roma, a . 87 î . e . n . ; C r a w f o r d , n r . 3 4 4 / i a , Roma,

a . 89 î . e . n . P l . 1 / 1 6 .

Cea ma i ma re p a r t e a t e z a u r u l u i de l a H i l i b es te formată de mone —

dele bătute l a D y r r h a c h i u m ş i de imi ta ţ i i le l o r . D r ahme l e d y r r h a c h i e n e

a f la te în aces t t e z a u r aparţ in e m i s i u n i l o r a 14 g rupe de magistraţ i m o

n e t a r i . Ce le ma i n umeroase sînt monedele emise de p r i t a n i i ΜΕΝΙΣΚΟΣ —

Δ Ι0Ν Ι Σ Ι0Υ şi Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ - Λ Υ Κ Ι Σ Κ Ο Υ cu 20 de p i e s e

reprezent înd 2 5 , 7 0 % ş i r e s p e c t i v 15 p i e se cu un p r o c e n t de 18 , 97 .S t a

t i s t i c o a doua c a t e g o r i e o formează e m i s i u n i l e mag is t ra ţ i lo r Ι Ε Ν Ω Ν -

φίΛΟΔ,ΑΜΟΥ şi<ţ>IAJ"lN-MEN^K0Ycu c î te 9 p iese reprezent înd 11 , 38% ,

r e s p e c t i v 8 p i ese cu 1 0 , 1 2 % . P e n t r u o ma i bună cunoaştere a monetă-

r i e i d y r r h a c h i e n e cons iderăm că nu es te l i p s i t de i n t e r e s ş i f a p t u l că j u

mătate d i n em i s i u n i l e mag is t ra ţ i l o r m o n e t a r i a le c ă r o r monede se af lă în

acèst t e z a u r sînt p r e z e n t e cu c î te o p iesă ( în c i n c i c a z u r i ) sau cu două

o r i t r e i monede (în c î te un c a z ) . T o a t e c e l e t r e i imi taţ i i a l e ' monede l o r

d y r r h a c h i e n e d i n d e p o z i t u l mone ta r de l a H i l i b r e p r o d u c a v e r s u l e m i s i

u n i l o r p r i t a n u l i i ΜΕΝΙΣΚΟΣ . L egende l e de pe r e v e r s mul t b a r b a r i z a t e

ne pun în i m p o s i b i l i t a t e de a putea i d e n t i f i c a cu p r e c i z i e em i s i u n i l e d y r

r hach i ene c a r e le-au i n s p i r a t , d a r es te p o s i b i l ca p r i m e l e două i m i t a

ţii ( n r . 7 7 ş i 78) să f i avu t ca mode l monedele p r i t a n u l u i Δ .ΑΑΛΚΙΒΑ

( M a i e r , n r . 159 ; H . C e k a , n r . 3 1 9 ) .

P e n t r u o ma i bună înţelegere a repar t i ţ i e i monede lo r pe magistraţ i

d in punc t de vedere s t a t i s t i c prezentăm ma i j o s următoru l t a b e l :

T A B E L I I

N r - ^ ·• •· _ . Emitenţ i

c r t .

N r .

monede

P r o c e n t e

% 1 . , ΜΕΝΙΣΚΟΣ -

2 . ΜΕΝΙΣΚΟΣ-

3 . ΜΕΝΙΣΚΟΣ-

Α Γ Α Θ Ι Ω Ν Ο Σ

Α Ρ Χ Ι Π Π0.Υ

ΔΙΟΝΥΣΙΟΥ

4

5

20

5 ,06

6 ,32

2 5 , 7 0

7

www.mnir.ro

4 . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ - ΚΑΛΛΩ.Ν0Σ 3 3 , 79

5 . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ- Λ\ΚΙΣΚ0Υ 15 1 8 , 9 7

6 . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ - ΦΙΛΩΝΟΣ 1 1 ,26

7 . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ - φΙΑΟΤΑ 5 6 , 32

8 . Ξ Ε Ν Ω Ν ΑΑΜΗΝΟΣ 2 2 , 53

9 . Ξ Ε Ν Ω Ν Π Υ Ρ Β Α 1 1 ,26

1 0 . Ξ Ε ΝίίΝ ΦΙΛΟΔΑΜΟΥ 9 1 1 , 3 8

1 1 . ΠΕΡίΓΈΝΗΣ -Κ Λ ΕΙ Τ ΟΡΙΟΥ 1 1 ,26

1 2 . ΣΩ3ΤΡΙΩΝ --ΔΑΜΗΝΟΣ 1 1 ,26

1 3 . Φ Ι Λ Ω Ν - Α ΡΙΣΤΗΝΟΣ 1 1 ,26

1 4 . Φ Ι Λ Ω Ν • ΜΕΝΙΣΚΟΥ 8 1 0 , 1 2

1 5 . Im i ta ţ i i . 3 3 , 79

T O T A L 79 9 9 , 9 3 £

M a j o r i t a t e a m o n e d e l o r t h as i ane d i n t e z a u r u l de l a H i l i b (14 d i n 21

p iese ) au cape te l e l i t e r e l o r g l o b u l e l e , ceea ce ne poa te t a c e s i . presupu

nem f i e că a ces t ea s i h t im i t a ţ i i , f i e că s f i i t e m i s i u n i m a i t t r z i i a l e cetăţii

T h a s o s . De a l t f e l , aşa cum ş i a l t e s t u d i i au m e n ţ i o n a t 4 , te t radrahmelc

t h a s s i e ne c u s i g l e l e M.ş i +4- se încadrează" îh g r u p a e m i s i u n i l o r dintre

? n i i 90-80 î . e . n . T o a t e imi ta ţ i i le d i n d e p o z i t u l m o n e t a r de l a H i l i b , atfi

d r ahme l e d y r r h a c h i e n e , p r e c u m ş i t e t r a d r a h m e l e t h u s i e n » , p a r ma i de

grabă să f i f o s t aduse pe t e r i t o r i u l D a c i e i d i n r e g i u n i l e î nvec i na te , deşi

există ş i p r o b a b i l i t a t e a ca o p a r t e d i n im i ta ţ i i să f i f o s t f ăcu te de local

n i c i .

I n t e r e s a n t de semna l a t e s t e ş i f a p t u l că în l o t u l de monede r ecupoa

d i n t e z a u r u l de l a H i l i b l i p s e s c d r a h m e l e ce tă ţ i i A p o l l o n i a , c a r e îndeob

şte însoţesc ÎJi c i r cu l a ţ i e monede le d y r r h a c h i e n e ce pă t rund pe te r i t o

r i u l p a t r i e i n o a s t r e . I n sch imb o bună p a r t e d i n t e z a u r , 20 , 58% ,e s t e al

cătui t d i n t e t r a d r a h m e t h a s i e n e . De a l t f e l ş i a l t e t e z a u r e d a c i c e au o

s t ruc tu ră a semănă toa re . A s t f e l îh t e z a u r u l de l a S î h c r ă i e n i au fos t a¬

f l a t e , a l ă t u r i de o drahmă dyrrhachdană , ş i două t e t r a d r a h m e de Tha

s o s . Compoz i ţ ia t e z a u r e l o r t rans i lvănene cunoscu t e p îhă acum dovedeşte

că în i n t e r i o r u l a r c u l u i c a r p a t i c d r a h m e l e ce tă ţ i lor i l l i r i c e si t e t radrah

mele cetă ţ i i T h a s o s c i r c u l a u c o n c o m i t e n t , i n d i c f h d ş i c e l e două direcţii

a le f l u x u l u i c o m e r c i a l g r e c e s c s p r e D a c i a .

Pe t e r i t o r i u l j ude ţu lu i C o v a s n a , d r a h m e l e ce tă ţ i i D y r r h a c h i u n i au

f o s t d e s c o p e r i t e l a C e r n a i , Z ăba l a ş i L e m n i a ^ , i az l a Ghe ln i ţ a au fost

găs i te ş i d r a hme l e A p o l l o n i e i a l ă t u r i de monede le d y r r h a c h i e n e . Aceşti

d e s c o p e r i r i mone t a re marchează i m p o r t a n t u l d r u m c o m e r c i a l ce lega şi

în a n t i c h i t a t e T r a n s i l v a n i a de Mo l dova p r i n n a su l O i t u z . A s t f e l că teza

u r u l de l a H i l i b - îh T r a n s i l v a n i a - , ca ş i d e p o z i t e l e mone t a r e de laGro-

zeşt i ş i V i i ş o a r a - în M o l d o v a - , conf i rmă i p o t e z a l u i B . M i t r e a 9 , cari

cons ideră că una d i n p r i n c i p a l e l e c ă i de comunicaţ ie a l e n e g u s t o r i l o r dii

cetăţ i le M ă r i i A d r i a t i c e s t r ăbă tea P a n n o n i a , D a c i a ş i p r i n p a su l Oi

t u z pă t rundea l a d a c i i de pe v e r s a n t u l mo ldovenesc a l Ca r pa ţ i l o r .

P re zen ţ a în d e p o z i t u l mone t a r de l a H i l i b a unu i d e n a r r oman repu-

8

www.mnir.ro

b l i e an emis I n t r e a n i i 89-87 î . e . n . a r i n d i c a aceşt i a n i c a " t e r m i -

nus po s t quem" p e n t r u a s cunde rea t e z a u r u l u i . D e n a r u l neuzat p a r e a f i

c i r c u l a t f o a r t e puţ in t i m p îna in te de a f i f o s t t e z a u r i z a t . De a l t f e l e m i

s i u n i l e ce tă ţ i lor i l l i r i c e încetează l a m i j l o c u l p r i m u l u i decen i u a l s e c i

î . e . n . j i a r t e t r a d r a h m e l e cu s i g l e l e M şi-H sînt con temporane ca dată

de e m i t e r e c u d e n a r u l l u i L . T i t u r i u s . Totuş i ţinem să r e a m i n t i m a i c i că

d r ahme le d i n D y r r h a c h i u m ş i A p o l l o n i a , c h i a r dacă a u încetat a ma i f i

emise odată c u începutu l s e c . I î . e . n . , e l e continuă să c i r c u l e îh Dac i a

pihă p r i n c e l de-a l 6- lea decen i u a l s e c . I î . e . n . A s t f e l în t e z a u r u l de

l a C e r n â t , c a r e se încheie c u monede emise în 43 î . e . n . , se af lă ş i o

drahmă dy r r h ach i a n ă .

A s c u n d e r e a t e z a u r u l u i de l a H i l i b se poate pune în legătură cu f r ă-

mîh tă r i l e s o c i a l e ş i p o l i t i c e d i n s îbu l soc ietăţ i i ge to-dac i ce p remergă

t o a r e e p o c i i sau c h i a r d i n p e r i o a d a în c a r e B u r e b i s t a întemeia p r i m u l

s ta t dac independent ş i c e n t r a l i z a t .

F i g . 1 . - V a s u l îh c a r e e r a depoz i t a t t e z a u r u l mone ta r d e s c o p e r i t îh s a

t u l H i l i b , j u d . C o v a s n a .

9

www.mnir.ro

N O T E

1 B . M I T R E A ş i Z . S Z Ê K E L Y , în M a t e r i a l e , Π , 1956 , p . 6 4 7 , f i g . 2 .

2 I b i d em , p . 6 4 6 , f i g . 1 .

3 A . M A I E R , D i e Silberpragurg ναι A p o l l o n i a und D y r r h a c h i o n , în"Numis-

mat i sche Z e i t s c h r i f t " , I , 1908 , p . 1 - 3 3 ; H . C E K A , Ques t i ons de n u

mismat ique i l l y r i e n n e , T i r a n a , 1972 .

4 V e z i mai r e c e n t E . C H I R I L Â ş i V . L U C Ă C E L , T e z a u r u l de l a P e -

t r i n d u (Contr ibuţ i i l a c r o n o l o g i a t e t r a d r a h m e l o r t has i ene de t i p

Dionysos-Herakles) . în " A c t a M u s e i P o r o l i s s e n s l s " , 3 , 1 9 7 9 , p . 8 9 - 1 0 1 .

3 Z . S Z É K E L Y , Ada tok a dâkok késo v a s k o r i ml lvel tségéhez, 1 9 5 4 , p l .

1 3 , 7 .

6 Z . S Z É K E L Y , Rômai éremlelet A l s6csernâ tonr6 l , N o t t i c e s . . . ,

1946 , p . 1 6 .

7 Z . S Z E K E L / , N o i d e s c o p e r i r i mone ta re greceş t i f i i judeţu l Covas-

na , î n S C N , V , 1 9 7 1 , p . 3 6 1 .

8 O . G O H L , în N K , X X I - X X I I , 1922-1923 , p . 7 ; G . T E G L A S , î n A r c h .

É r t . , X V I I I , 8 97 , p . 1 1 .

9 B . M I T R E A , Monedele o raşe lo r D y r r h a c h i u m ş i A p o l l o n i a îh Mo ldova ,

în S C N , I I , 1958 , p . 8 9 .

10 K . B . C S E Y - G H . G O L D M A N , în A r c h . É r t . , 1978 , 2 , p .223-231 - t e

z a u r u l de l a D o b o z .

L E DÉPÔT D E H I L D 3 . D È P . D E C O V A S N A

Résumé

L ' a u t eu r présente un l o t de monna ies découvert p a r h a s a r d en 1979

dans le v i l l a g e de H i l i b , commune d ' O j d u l a , dép .de C o v a s n a , q u i comprend

76 monnaies émises à D y r r h a c h i u m , 3 i m i t a t i o n s de c e l l e s - c i , 21 m o n

na ies t h a s i e n n e s , 1 monnaie répub l ica ine r oma i ne frappée, conformément à

M . C r a w f o r d - en 89 a v . n . è .

Dans l ' a r t i c l e on f a i t quelques cons idérat ions c on ce r n an t l e s v o i e s

de pénétrat ion de ces monna ies en T r a n s y l v a n i e , l a durée de l e u r c i r c u

l a t i o n et a u s s i l ' i m p o r t a n c e des d i t e s monnaies pou r conna î t re l e s r é l a -

t i o n s économiques de l a société géto-dace au I e r s ièc le a v . n . è .

; E n conc l u s i o n on sou l i gne le f a i t que l ' e n f ou i s semen t du dépôt a

été du aux t r o u b l e s soc i a ux et p o l i t i q u e s an tér ieurs à l ' époque ou même

de l a pér iode quand B o u r e b i s t a f onda i t l e p r e m i e r E t a t indépendant et

cen t r a l i s é .

L É G E N D E D E L A F I G U R E E T D E S P L A N C H E S

F i g . 1 . -Vase oh était déposf le dépôt monétaire découvert dans le v i l

l age de H i l i b , d ép . de Covasna .

P l . I . - Monna ies du dépôt de H i l i b , dép .de Covasna ; nos 1-1 5 , ém i ses à

* D y r r h a c h i u m ; no 1 6 ; dén ier r oma i n r épub l i c a i n .

P l . n . - N o s 1-8, monnaies frappées à Thasos q u i se t r o u v e n t dans l e

dépôt de H i l i b , d é p . de Covasna .

10

www.mnir.ro

TEZAURUL DE MONEDE DE TIP F IL IP A L ΠΙ -LEA ARRKLDAEUS DESCOPERIT LA OPTÂSANI, JUD. OLT

de CARMEN M A R I A P E T O L E S C U

în a n u l 1971 , în t i m p u l l u c r ă r i l o r a g r i c o l e , s-au d e s c o p e r i t f h s a

t u l Optăsani (corn. A l u n i ş u , j u d . O l t ) , 6 t e t r a d r a h m e , imi taţ i i de t i p F i l i p

a l I I I - l ea A r r h i d a e u s 1 . U l t e r i o r , a ces tea au f o s t achiz i ţ ionate de că t re

Muzeul de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România (MIRSR) ,unde se p ă s

trează ş i Γη p r e z e n t ( n r . i n ν . 47864—47869) .

P e n t r u p r e c i z a r e a l o c u l u i de d e s c o p e r i r e , p r e c u m ş i Γη v e de r e a

even tua le i r e cupe r ă r i a a l t o r p i e s e , s-a e fec tua t o recunoaş tere Γη t e

r e n , l a începutul l u n i i o c t o m b r i e 1,573^.

A s t f e l , am s t a b i l i t că monedele a u f o s t găs i te îh p u n c t u l numi t

" P i s c u l l u i P r u n ă " , c a r e ma i es te cunoscu t ş i sub numele de " V a l e a l u i

A f a i " , pe un t e r e n Γη pan t ă , l a ma rg i nea pădu r i i S e a c a .

In a ce l a ş i an (1973 ) , am e fec tua t ş i un sonda j a r h e o l o g i c , t r as înd

un şanţ l u ng de 50 m , l a t de 1 m , p e r p e n d i c u l a r faţă de p i r i u l P l ă p c i c a ;

s-a săpat pfnS l a ad îhc imea de 0 , 50 m . A s t f e l au ieş i t l a ivea lă 14 p i e se

de acelaş i t i p : 12 t e t r a d r a h m e ş i 2 drahme (acum l a M I R S R ; n r . i n v .

39206-39219p . Monedele s-au a f l a t depuse d i r e c t Γη p ăm în t ; e r a u î m

prăşt iate pe ap roape în treaga lung ime a şan ţu lu i , u n e o r i g r upa t e c î te

3-4 l a d istanţă de 2-4 m în t re e l e . Pe suprafaţa cerce ta t ă , ca ş i Γη z o

na a feren tă , nu s-au d e s c o p e r i t f r a gmen t e c e r am i c e sau a l t e v e s t i g i i

a r h e o l o g i c e .

Invest igaţ i i le a u f o s t c on t i n u a t e , î h ace l aş i l o c , î h 1976 ş i 1977

(în p l u s , l a d is tanţă de 5 m faţă de şan ţu l p r i n c i p a l , l a s t fnga ş i l a

dreapta a c e s t u i a , au m a i f o s t t r a s a t e a l t e două , c a r e n-au dat însă n i c i

un f e l de m a t e r i a l ) . A s t f e l , Γη 1976 au pu tu t f i r e c u p e r a t e a l t e 59 monede

(52 t e t r a d r a hme ş i 7 d r a hme} M I R S R , n r . i n v . 9 8 7 0 5 - 9 8 7 6 3 , i a r îh 1977

încă 14 monede ( 12 t e t r a d r a h m e ş i 2 d r ahme} M IRSR , n r . i n v . 114778-r

114791 S i aces te două l o t u r i de monede e r a u d i spuse îh ace laş i f e l , a¬

dică împrăş t ia te pe o supra fa ţă m a r e , f i i n d g r upa t e cî te 2-4, ma i a l e s

în pa r t ea de j o s a p a n t e i . D e s i g u r c ă i n i ţ i a l e l e f useseră depuse toa te l a

un l oc (dovadă că s-au găs i t îh g r u p u r i ) , d a r a r ă t u r i l e cu t r a c t o r u l au

an t rena t monede le ş i l e-au p u r t a t de-a l u ngu l por ţ iun i i menţ ionate .

Monedc ie d i n t e z a u r u l de l a Optăşan i reprez in t ă un t i p mone ta r

apar te în c a d r u l im i ta ţ i i l o r după monedele g reco-macedonene , c a r e au

c i r c u l a t în D a c i a .

T i p u l mone t a r l a c a r e ne r e f e r i m a r e pe a v . c a pu l l u i H e r a k l e s , a -

cope r i t c u b lana l e u l u i ; pe r v . - Zeu s t r o n f n d , ţ inînd v u l t u r u l pe nuna

dreaptă , i a r cu st îhga s c e p t r u l .

Aces t e imi taţ i i a u avu t ca p r o t o t i p monedele l u i F i l i p a l I I I - l e a A r r -

h i daeus , c a r e de f a p t nu s fn t a l t c e v a decît repet i ţ ia t i p u r i l o r l u i

A l e x and r u c e l M a r e .

11 www.mnir.ro

în publ icaţ i i le de spec i a l i t a t e imi taţ i i le după e m i s i u n i l e mone ta re

a l e c e l o r d o i r e g i macedonen i s fh t cunoscu te sub d e n u m i r i d i f e r i t e : i m i

taţ i i " de t i p P i e l e ş u " 4 (după numele loca l i tă ţ i i unde au f o s t d e s c o p e r i t e

p r i m a da tă ; ; de t i p F i l i p a l I I I - l ea A r r h i d a e u s 5 , de t i p A l e x a n d r u - F i l i p

a l I I I - lea A r r h i d a e u s 6 .

Urmărind evoluţia s t i l i s t i că a p i e s e l o r d i n t e z a u r u l de l a Op t ă şa r . ,

pe c a r e predomină urme de legendă r e d i h d fhcă p a r t e d i n numele l u i

F i l i p a l I I I - I r a , ne-am o p r i t l a denum i rea de monede de t i p F i l i p a l

I I I - l e a A r r h i d a e u s . De asemenea, pe una d i n d r ahme le ex i s t e n t e f n a c e

l a ş i t e z a u r se poate c i t i c l a r legenda φΙΛΙΠ ΙΠΟΥ]

Dăm Γη c on t i n ua re d e s c r i e r e a p i e s e l o r d i n t e z a u r u l de l a Optăşan i ,

Γη funcţie de s chema t i z a rea a v e r s u l u i ş i r e v e r s u l u i ? :

T e t r a d r a h m e

1 A v . Capul l u i H e r a k l e s în p r o f i l s p r e d r . D i n cauza m i şcă r i i ştan-

ţei în t impu l b a t e r i i , deasupra n a su l u i a pa re r e d a t un t r i u n g h i ; şu

viţele d i n b lana l e u l u i sînt r e l i e f a t e s p r e c ea f ă , p r i n l i n i i v e r t i c a l e )

î ng roşa te . Buze le sînt r eda t e g l o b u l a r .

R v . Zeus A e t o p h p r o s , şezîhd pe t r o n s p r e s t . , ţ i n e sceptru .Muşch i i

p e c t o r a l i , pu te rn i c , re l i e f a ţ i . Sub acv i l ă şi fjj , i a r sub t r o n a : .

In loc de legendă, 8 l i n i i o r i z o n t a l e . D i n cauza m i ş c ă r i i ş t an ţe i , ca

p u l l u i Zeus nu es te i m p r i m a t , în sch imb apa r n iş te s t r ia ţ iun i v e r t i

c a l e . R v . este uşor s c h i f a t .

t ; 16 ,8241 g ; d i am .29 mm. N r . i n v . 3 9 2 0 9 .

2 A v . ca ma i s u s , ştanţa mişcată ş i r e l i e f ma i î ng ro şa t .

R v . ca ma i s u s , ş tac s a mişcată încît nu sînt i m p r i m a t e c l a r a c v i l a ,

monog rame l e , i a r capu l l u i Zeus este r e d a t p r i n s t r ia ţ i i v e r t i c a l e .

Uşor s c h i f a t .

f ; 16 .8064 g ; d i a m . 29 mm. N r . i n v . 9 8 7 0 5 .

3 A v . Capul l u i He r a k l e s îh p r o f i l s p r e d r . , c o n t u r a t f o a r t e îngr i j i t ,

încadrat îh c e r c p e r l a t e x t e r i o r . Nasu l ş i g u r a r e d a t e g l o b u l a r .E le

mente le de s t i l i z a r e i n t e r v i n îh t r a t a r e a şuviţelor d i n b lana l e u l u i :

pe f r u n t e , e le sînt r e d a t e sub f o rma f r u n z e l o r de iederă ( asemănă

t o a r e cu ce le d i n cununa l u i D ionysos de pe monedele t h a s i e ne ) , iar

s p r e ceafă se a l u nge s c , f i i n d d i spuse o r d o n a t , a s t f e l încî t să ocupe

to t f l a n u l ) .

R v . Zeus A e t o p h o r o s , t r o n f h d s p r e s t . Acvi lă m i c ă , r e l i e f u l mai t o

c i t , r e p r e z e n t a r e a l u i Zeus ap la t i za t ă . Nu s fn t i m p r i m a t e : sceptru l ,

s i g l e l e şi monog rame le . Rv . u şo r s c h i f a t .

t ; 14 ,3505 g ; d i a m . 27 , 5 m m . N r . i n v . 98706 .

4 A v . c a ma i s u s , d a r îh d r e p t u l u r e c h i i o acoladă î ngroşa t ă , c a r e se

termină pe obraz p r i n t r - o r o t u n j i m e ap la t i za t ă . Şuvi ţe le d i n blana

l e u l u i sînt aproape ş t e r se , cu excepţia p r i m e i , a f la tă Γη p a r t e a de

sus a c a p u l u i , c a r e este redată p r i n t r - u n V î ngroşa t . I n t r e f r u n t e şi

^ l a n a l e u l u i , o l i n i e de demarcaţie uşor şănţu i tă . Deasupra e i , blana

l e u l u i a r e şuviţele r eda t e sub f o r m a a 4 f r u n z e de i ede ră .

R v . Zeus ca mai s u s , d a r r e l i e f u l t o c i t . Rep re zen t a r ea se topeşte

în f l a n . Nu sîht i m p r i m a t e : a c v i l a , s c e p t r u l , t r o n u l , p i c i o a r e l e l u i

12

www.mnir.ro

Z e u s , s i g l e l e ş i monog r ame l e . R v . uşor s c h i f a t .

f ; 14 ,4645 g ; d i a m . 29 m m . N r . i n v . 9 8 7 0 7 .

5 A v . I d e m cu a v . 4 , d a r b ă rb i a l u i H e r a k l e s ş i p a r t e d i n b l ana l e u

l u i ş t e r s e .

R v . Ca ma i s u s ; r e l i e f t o c i t . Se d i s t i n g c l a r : s i l u e t a l u i Z e u s , a c

v i l a şi p i c i o a r e l e t r o n u l u i . R v . uşor s c h i f a t .

t ; 14 , 8388 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 0 8 .

6 A v . Idem cu a v . 5, d a r g u r a ş i b ă r b i a ş t e r s e .

R v . Ca ma i s u s , d a r s i l u e t a l u i Z eu s ş i a c v i l a s l ab c o n t u r a t e . R v · u ¬şor s c h i f a t .

t ; 13 , 6228 g ; d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 114780 .

7 A v . Idem cu a v . 6 , d a r g u r a , bă rb i a sînt ş t e r se , ca ş i şuviţele d i n

b l a n a l e u l u i (cu excepţia c e l o r a f l a t e pe f r u n t e ) .

R v . Ca ma i s u s , d a r r e l i e f u l t o c i t ş i în t reaga imag ine estompată ,

f ; 13 ,9995 g ; d i a m . 2 9 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 2 .

8 A v . Idem c u a v . 7 , d a r r e l i e f u l ma i a p l a t i z a t ; g u r a şi b ă rb i a şterse,

c a ş i şuv i ţe le d i n b l ana l e u l u i .

R v . ca ma i s u s , r e l i e f u l t o c i t . Se d i s t i n g c l a r : s i l u e t a l u i Zeus t r o -

n i hd ş i a c v i l a . R v . uşor s c h i f a t .

f ; 13 ,5541 g ; d i a m . 2 9 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 1 0 .

9 A v . Capu l l u i H e r a k l e s în p r o f i l s p r e d r . Imaginea t i n de să ocupe

în t reg f l a n u l . Şuv i ţe le d i n b l ana l e u l u i , pe f r u n t e , s înt a p l a t i z a t e ;

în d r e p t u l u r e c h i i o l i n i e f r î n t ă î n formă de Σ ş i o g lobu l ă . D e a s u

p r a l u i s şuviţe le se des fac îh formă de aco l adă . Bă rb i a se topeşte în

f l a n u l m o n e d e i .

R v . Zeus Ae t opho ro s t ron îhd s p r e s t . R e l i e f s l a b ; se d i s t i n g : s i

l u e t a l u i Z e u s , a c v i l a şi p i c i o a r e l e t r o n u l u i . C o n t u r u l a c e s t o r r e

p r e z e n t ă r i , î n g ro şa t , t i n de să se topească în f l a n . R v . u ş o r s c h i f a t .

i ; 14 ,6687 g ; d i a m . 28 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 2 .

10 A v . Idem c u a v . 9 . d a r r e l i e f u l ma i a p l a t i z a t ; g u r a ş i bă rb i a şterse.

R v . Zeus ca ma i s u s ; ace l aş i s l ab r e l i e f . R v . u ş o r s c h i f a t .

1 ; 11 , 9271 g ; d i a m . 2 6 , 5 m m . N r . i n v . 114782 .

11 A V . Idem cu a v . 1 0 , d a r g u r a ş i b ă rb i a ş t e r s e .

R v . Zeus ca ma i s u s , a ce l a ş i s l ab r e l i e f . R v . uşor s c h i f a t .

f ; 1 4 , 2604 g ; d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 114778 .

12 A v . Idem cu a v . 1 1 ; g u r a ş i bă rb i a ş t e r s e .

R v . Zeus ca ma i s u s , r e l i e f f o a r t e s l a b . Nu se d i s t i n g e dec f t p a r t e

d i n c o r p u l l u i Zeus ( p i c i o r u l cu şo ldu l ş i g e n u n c h i u l ) ,

f ; 13 ,0666 g ; d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 1 1 4 7 8 1 .

13 A v . ca ma i s u s . Bă rb i a es tompată . Ce r c p e r l a t e x t e r i o r pe 1/2 d i n

f l a n , s l ab i m p r i m a t .

R v . Zeus ca ma i s u s ; r e l i e f u l f o a r t e t o c i t , încît se d i s t i n g e g r e u

s i l u e t a l u i Z e u s . R v . u ş o r s c h i f a t .

I ; 14 , 2192 g ; d i a m . 2 8 m m . N r . i n v . 9 8 7 0 9 .

14 A v . Idem c u a v . 1 3 , d a r g u r a şi b ă rb i a ap roape ş t e r se .

Rv . Ca ma i s u s ; r e l i e f e s t ompa t . S i l u e t a l u i Zeus v a g conturată .Rv .

uşor s c h i f a t .

\; 13 , 7704 g'; d i a m . 2 8 mm. N r . i n v . 114779".

13

www.mnir.ro

http://av.11

15 Α ν . Idem cu a v . 1 4 . d a r g u r a ş i b ă rb i a e s t ompa te .

R v . F ă r ă imag i n e , r e l i e f n e s e m n i f i c a t i v .

13 ,4624 g ; d i am . 27 mm . N r . i n v . 4 7 8 6 4 .

16 A v . Capul l u i H e r a k l e s în p r o f i l s p r e d r . , d a r imag inea micşora tă

în f l a n ş i r e l i e f u l ma i a p l a t i z a t .

R v . Zeus Ae topboros t r onxnd s p r e s t . R e l i e f f o a r t e s l a b ; se d i s

t i n ge doa r s i l u e t a l u i Zeus ş i p a r t e d i n p i c i o a r e l e t r o n u l u i .

t ; 9 ,5287 g ; d i am . 28 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 6 .

17 A v . Idem c u a v . 16 , da r r e l i e f u l ma i e s t ompa t .

R v . F ă r ă r e l i e f .

11 ,6874 g ; d i a m . 28 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 5 . Moneda ş t i r b i t ă .

18 A v . Capul l u i H e r a k l e s î n p r o f i l s p r e d r . Re l i e f t o c i t , imag i nea es¬

tompată .

R v . Re l i e f t o c i t . Se d i s t i n ge doa r s i l u e t a l u i Z e u s . F ă r ă a n a l o g i e .

\; 11 ,6423 g ; d i am .28 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 1 .

19 A v . O protuberanţă ce t i n de s ă ocupe în treg f l a n u l . P ă s t r e a z ă c l a r

p r o f i l u l l u i H e r a k l e s , d a r s t i l i z a t : o c h i u l , n a s u l , buze le s i h t r e

date p r i n g l o b u l e .

R v . Zeus Ae t opho ro s tronîhd s p r e s t . S i l u e t a l u i Z e u s d i f o rmă ;

braţele r e d a t e p r i n l i n i i subţ i r i ş i l u n g i ; l a umăr o g lobu l ă . T r o n u l ,

s c e p t r u l s i h t r e d a t e g l o b u l a r . A c v i l a , de m i c i d i m e n s i u n i , a r e gî-

t u l şi p i c i o a r e l e s c u r t e . Sub acv i l ă ^ . P i c i o a r e l e t r o n u l u i s înt

r e d a t e p r i n două g lobu le ş i cîte două l in iuţe o r i z o n t a l e . S u b t r o n 4-,

de asemenea g lobu la tă . Legenda es te compusă d i n l i n i i o r i z o n t a l e ş i

două l i t e r e Κ . R v . uşor s c h i f a t .

\; 13,4521 g ; d i a m . 30 mm . Nr . i nv . 98745 ·

20 A v . Idem c u a v . 19 , d a r puţ in ma i es tompa t .

R v . Idem c u r v . 1 9 , d a r c a pu l l u i Zeus ş i s i g l e l e de sub t r o n ne¬

i m p r i m a t e . R v . uşor s c h i f a t .

ţ ; 11 ,8139 g } 2 8 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 5 5 . Monedă ş t i r b i t ă .

21 A v . Ca ma i s u s ; se d i s t i n g : a r c a d a o c h i u l u i , n a s u l ş i g u r a .

R v . Zeus ca m a i s u s , d a r s i l u e t a sve l t ă . A c v i l a c u p i e p t u l bombat

ş i g f t u l a r c u i t , i a r . sub ea W . Zeus î ş i sp r i j i n ă p i c i o a r e l e pe o

l i n i e or izonta lă (exerga ? ) . I n exergă , l i n i i v e r t i c a l e , un i te l a c a

p e t e . Legenda e s t e compusă d i n l i n i i , unele un i te în tre e l e , i a r l i

t e r a Λ repeta tă : I \ \ \ I m 111 . Umărul d r e p t a l l u i Zeus r e d a t

p r i n t r - o g lobu lă , i a r de l a umăr p îhă l a genunch i un ş i r de g l obu l e .

R v . u ş o r s c h i f a t .

| i 15 ,1255 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 3 1 .

22 A v . Ca ma i s u s , d a r t o t u l ma i es tompa t .

Rv . Ca ma i s u s , d a r nu es te imp r ima t decît c o r p u l . Imag inea p r o s t

centrată (Zeus p l a sa t mu l t p r e a mul t s p r e s t . ) . R v . s c h i f a t .

14 .6349 g ; d i am . 29 , 5 m m . N r . i n v . 1 1 4 7 8 3 .

23 A v . Protuberanţă c a r e ma i păs t rează c l a r şuviţe Hin b lana l e u l u i

în formă de acoladă,- ca ş i p a r t e d i n l i n i a f r î n t ă în fo rmă de Σ

R v . F ă r ă r e l i e f ; uşor s c h i f a t .

13 ,11 ^5 g', d i a m . 27 m m . N r . i n v . 3 9 2 0 8 .

14

www.mnir.ro

24 A y . Idem c u a v . 2 3 .

R v . F ă r ă r e l i e f . Uşor s c h i f a t .

1 3 , 7915 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm . N r . i n v . 4 7 8 6 7 .

25 A v . Idem cu a v . 2 3 ş i 2 4 .

R v . F ă r ă i m a g i n e . Uşor s c h i f a t .

14 , 1480 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 9 .

26 A v . Idem cu a v . 2 3 - 2 5 .

R v . Se m a i d i s t i n g e p a r t e d i n p i c i o r u l l u i Z e u s . S c h i f a t .

t ; 14 ,5412 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 3 .

27 A v . Idem cu a v . 2 3 - 2 6 .


13 ,7672 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . I n v . 9 8 7 2 1 .

28 A v . Idem cu a v . 2 3 - 2 7 .


12 ,0173 g ; d i a m . 27 mm. I n v . 98728 .

29 A v . Ca m a i s u s , d a r imag inea r edusă l a ma i puţ ine e lemente d i s

t i n c t e . S în t c l a r e şuviţe le d i n b l a n a l e u l u i f n fo rmă de aco l adă .

R v . F ă r ă r e l i e f . S c h i f a t .

1 3 , 4 364 g j d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 4 7 8 6 6 .

30 A v . Idem c u a v . 2 9 .


12 , 6898 g j d i a m . 2 8 , 5 m m . N r . i n v . 4 7 8 6 8 .

31 A v . Protuberanţă c u r e l i e f i n f o r m ( f n c a r e nu se ma i poate r e c u

noaşte n i c i un e lement c l a r ) .

R v . Re l i e f t o c i t . Se ma i d i s t i n g e f o a r t e v ag p i c i o r u l l u i Z e u s . R v .


1 3 , 1211 g ; d i a m . 2 8 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 2 3 .

32- A v . Ca ma i s u s .


12 , 5151 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 2 6 .

33 A v . Ca m a i s u s .


14 ,3941 g ; d i a m . 2 7 , 5 m m . N r . i n v . 1 1 4 7 8 5 .

34 A v . Ca ma i s u s .


13 , 1202 g} d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 2 4 .



14 ,3512 g ; d i a m . 3 1 mm . N r . i n v . 9 8 7 1 6 .

36 A v . Pro tuberan ţă f n c e n t r u l f l a n u l u i .

R v . Zeus A e t o p h o r o s t r o n f n d s p r e s t . , ţine s c e p t r u . Braţu l d r e p t ,

f o rma t d i n segmen te ; l a u m e r i c î te o g lobu lă , i a r de-a l u ngu l c o r

p u l u i ( de l a u m e r i p î nă l a genunch i ) un ş i r de g l o b u l e . De aseme -

nea , o c h i u l , n a s u l , ca ş i cununa de l a u r i sînt r e d a t e g l o b u l a r .Aces

tea d i n urmă se t e rm ină p r i n două ş i r u r i p a r a l e l e c e - i cad pe cea f ă .

Sub t r o n reda t ă d i n l i n i i d r e p t e , d a r p i c i o a r e l e t r o n u l u i ş i s c e p

t r u l compuse d i n g l o b u l e . Legenda d i n t r e i l i t e r e Κ ş i apo i l i n i i ,

15

www.mnir.ro

unele un i te l a c ape t e . A c v i l a a r e o a t i t u d i n e semeaţă , p i e p t u l p u t e r

n i c bombat şi g i t u l a r c u i t . Sub a c v i l ă , ^ . R v . s c h i f a t .

15,2515 g{ d i a m . 2 7 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 3 0 .

37 A v . ca ma i s u s .

R v . ]dem cu r v . 3 6 , d a r s i g l a impr imată 2/3 ( d i n cauza cen t r ă r i i

d e f e c t uoa se ) . S c h i f a t .

14 .9014 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 3 4 .


Rv . Idem cu r v . 36 ş i r e v . 3 7 , d a r moneda ş t i r b i t ă . R v . s c h i f a t .

12 ,0158 g ; d i a m . 29 mm. N r . i n v . 114789 .

39 A v . ca ma i s u s . Λ

R v . Idem cu r v . 3 6 - 3 8 , d a r p a r t e d i n " legendă" ş t e a r s ă . I n m i j l o

c u l f l a n u l u i , o tă ie tură puţ in ad fne i t ă . S c h i f a t .

14 ,7716 g j d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 3 7 .

40 A v . ca ma i s u s .

Rv . Zeus ca m a i s u s ; bra ţu l d r . f o r m a t d i n segmente , i a r u m ă r u l - o

globulă - es te mărg in i t de o l i n i e s c u r t ă . O c h i u l , s c e p t r u l , p i c i o a -

r e l e t r o n u l u i sînt r e d a t e g l o b u l a r , ca ş i cununa de l a u r i ; de-a lungul

c e f e i , două ş i r u r i p a r a l e l e g l o b u l a t e . A c v i l a , cu pena j r ă s f i r a t ,

a r e gîtul l u ng ş i a r c u i t . Sub acv i l ă % . Legenda lAJAJ ΓΠΙ ΓΠΙ . î n

exergă , l i n i i v e r t i c a l e , g l obu l a t e l a c a pe t e . Sub t r o n τη. R v . uşor

s c h i f a t .

14 ,5966 g ; d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 4 0 .

41 Av . Ca ma i sus .

Rv . Idem cu r v . 4 0 , d a r s i g l a ^ s l ab impr imată ( c e n t r a r e d e f e c

tuoasă ) .

14 ,6005 g ; 28 , 5 m m . N r . i n v . 98739 .

42 A v . Ca mai s u s .

R v . Zeus ca ma i s u s , d a r cununa de l a u r i reda tă p r i n t r - u n s i n g u r

ş i r de g lobu le c a r e continuă pe ceafă p r i n două ş i r u r i p a r a l e l e . O¬

c h i u l , s c e p t r u l , p i c i o a r e l e t r o n u l u i - f o rma te d i n g l o b u l e . D e l à u¬

măr p înă l a genunch i c o r p u l l u i Zeus es te punc ta t de g l obu l e c a r e

degenerează t r e p t a t în l i n i i s c u r t e . A c v i l a , sve l t ă , c u gîtul • scur t

ş i î nă l ţa t . Sub acv i l ă $ , i a r sub t r o n ZJZ . L egendacp lA jA jm i ΓΠΙ ·

Rv . u şo r s c h i f a t .

14 ,1799 g ; ( i i a n i . 28 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 4 3 .


R v . Idem cu r v . 4 2 , d a r moneda ş t i r b i t ă . Uşor s c h i f a t .

12 ,4661 g ; d i am . 29 mm . N r . i n v . 4 7 8 6 9 .


R v . Idem cu r v . 42 ş i 4 3 . Uşor sch i fa tă .

13 ,0251 g ; d i a m . 27 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 5 0 . 45 A y . Ca ma i s u s .

R v . Zeus ca ma i s u s , da r c apu l imp r ima t pe j umă ta te ,b ra ţe le l u n g i ,

s i l u e t a d i fo rmă . De-a l u n g u l t r u n c h i u l u i , p înă l a g e n u n c h i , un ş i r

de l iniuţe s c u r t e . S c e p t r u l , t r o n u l sînt r e d a t e sub formă da g l o b u l e .

A c v i l a , de d imens i un i m i c i , c u g î tu l s c u r t ş i a r c u i t . D i n l e -

16

www.mnir.ro

gendă: l A j l l l , i a r Γη exergă l i n i i v e r t i c a l e . Sub acv i l ă ^ , i a r

sub t r o n ζ - . g l o bu l a t e . R v . uşor s c h i f a t .

1 4 , 3002 g ; d i a m . 28 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 1 .


R v . Idem c u r v . 4 5 , d a r a c v i l a neimprimată ( d i n cauza ap l a t i z ă r i i

r v . f n l o c u l r e s p e c t i v ) . R v . u ş o r s c h i f a t .

14 ,8173 g ; d i a m . 29 m m . N r . i n v . 9 8 7 3 6 .


R v . Zeus ca m a i s u s , d a r s i l u e t a d i formă , îngroşa tă .Braţele l ung i ,

umărul d r . r e d a t p r i n t r - o g lobu l ă . Mfna s t . , ce ţine s c e p t r u l ,

seamănă c u o r a m u r ă de p a l m i e r c u f r u n z e l e r ă s f i r a t e . A c v i l a de

m i c i d i m e n s i u n i . Sub acv i l ă ^ , i a r sub t r o n ~Ţ . D i n legendă ,

u rme de l i t e r e : d o i Λ. ş i l i n i i .

1 3 , 4616 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 6 .


R v . S i m i l a r c u r v . 4 7 , d a r p a r t e d i n imag inea d i n m i j l o c u l f l a n u

l u i ş t e a r s ă . Sub acv i l ă s i g l a )${ , f n p a r t e ş t e a r s ă ; sub t r o n V

Legenda compusă d i n d o i Λ ş i l i n i i . R v . s c h i f a t .

13 , 1692 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 9 .


R v . S i m i l a r c u r v . 4 7 ş i 4 8 , d a r p a r t e d i n c o r p u l l u i Z e u s , t r o n u l

ş i s i g l a ( _V ) de sub t r o n - ş t e r s e . Sub acv i lă ^ . Legenda com

pusă d i n d o i Λ, ş i l i n i i . S c h i f a t .

i 1 2 , 6702 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 5 2 .


Rv . S i m i l a r cu r v . 47_-49, d a r a c v i l a ş i c a pu l l u i Zeus ş t e r s e . Sub

acv i l ă ^ , sub t r o n .V . Legenda compusă d i n do i Λ ş i l i n i i . R v .

s c h i f a t . Moneda ş t i r b i t ă .

10 , 2093 g ; d i a m . 2 7 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 5 6 .


R v . Z eu s A e t o p h o r o s ţ infnd s c e p t r u . Pe cap (ap leca t f n f a ţ ă )poar t ă

o cunună reda t ă p r i n t r - o l i n i e globulată ce se cont inuă pe ceafă

p r i n două ş i r u r i p a r a l e l e s c u r t e . Umăru l d r e p t - o g lobu lă , i a r

braţu l o l i n i e ap roape dreaptă ş i sub ţ i re . A c v i l a m ică ,cu g f t u l s c u r t

ş i d r e p t . Sub acv i l ă ^ ; sub t r o n zc . Legenda formată d i n c i nc i

l i n i i , l a f e l ş i e x e r g a . Imaginea f n c e n t r u l f l a nu l u i , ş t e a r s ă . R v .

s c h i f a t .

1 3 , 9350 g ; d i a m . 3 0 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 4 .


R v . S i m i l a r c u r v . 5 1 , d a r bra ţu l s t f n g , s c e p t r u l ş i u rme le de l e

gendă - ş t e r s e .

12 ,4628 g ; d i a m . 29 m m . N r . i n v . 9 8 7 5 3 .


R v . Zeus Ae t opho ro s şezfnd pe t r o n , s p r e s t . Bra ţu l d r . , f o r m a t

d i n segmen te , i a r umăru l - o g lobu l ă . L a u r i i reda ţ i p r i n t r - o l i n i e

groasă ce se cont inuă pe ceafă c u o buc l ă . De-a l u n g u l c o r p u l u i ( d e

l a umăr l a g e n u n c h i ) , un ş i r de g l o b u l e . T r o n u l , s c e p t r u l . l egenda ,

17 www.mnir.ro

s i g l a de sub t r o n - g l o b u l a t e . A c v i l a sve l t ă , c u c apu l înă l ţa t s i a¬

r i p i l e uşor desfăcute , înc î t în d r e p t u l p i e p t u l u i a r i p a st ingă se vede

ca un i n e l . Sub acv i l ă ^ , impr imată pe 1/2 (cealal tă i eş ind d i n

f l a n ) . Legenda: |Λ.ΙΛ,ΙΙΠΙΓΠΙ , i a r îbexergă l i n i i v e r t i c a l e . R v . s c h i

f a t .

15 .0306 g ; d i am .28 mm. N r . i n v . 9 8 7 3 3 .


Rv . Idem cu r v . 53 , d a r p a r t e a centra lă a i m a g i n i i uşor estompată .

13 ,3041 g j d i a m . 2 9 , 5 mm. N r . i n v . 3 9 2 0 7 .


Rv . Idem cu r v . 5 3 ş i 5 4 , d a r jumătate d i n legendă ş t e a r s ă .

Imaginea centrată mul t s p r e s t înga . R v . s c h i f a t .

13 ,8177 g ; d i a m . 28 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 1 .


R v . S i m i l a r cu r v . 53-55 , d a r s i g l a pfj , a c v i l a , t r o n u l ş i s i g l a

de sub t r o n , χ , p u t e r n i c r e l i e f a t e . Jumătate d i n legendă ş i d i n

capu l l u i Z e u s , ş t e r se . Rv . s c h i f a t .

14 ,2381 g ; d i am . 30 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 2 .


Rv . Zeus A e t o p h o r o s , t r o u i h d s p r e s t . , t i n e s c e p t r u . Capu l estom

pa t , legenda ş t ea rsă . Sub acv i l ă p(] R v . s c h i f a t .

15 ,5841 g ; d i a m . 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 2 9 .


Rv . Zeus ca ma i s u s , d a r ştanţa m i şca t ă , i a r capu l l u i Zeus a¬

pare imp r ima t d u b l u . Sub acv i l ă tyfi , i a r sub t r o n r n .B ra ţ u l l u i

Zeus , r eda t d i n segmente ; s c e p t r u l p r i n t r - u n ş i r de g l o b u l e . L e g e n

da fo rma ta d i n l i t e r e ş i linii:AlΓΠ IUI , i a r f n e xe rg ămSY . S c h i f a t .

15,0411 g ; d i am . 30 ,5 mm. I t r . i n v . 98732 .

59 A v . Ca mai s u s . ,

Rv . Ca ma i s u s ; a c v i l a m ică , cu gîtul l ung ş i a r c u i t . Sub acv i l ă W , imprimată pe jumătate ; sub t r o n zn .Cununa , t r o n u l , s c e p t r u l r e

date g l o b u l a r . De asemenea, un ş i r de g l o b u l e , ce se t rans formă Γη

Jn i .ue s c u r t e , se î n ş i r ă între umăr ş i g e n u n c n i . Legenda :| Al A l HI

i i v . s c h i f a t .

14 ,8748 g ; d i am .31 mm. N r . i n v . 9 8 7 3 5 .

60 -Λ . Ca ΖΆ'Ι s u s .

Rv. Ca ma i s u s ; s c e p t r u l , t r o n u l , s i g l a de sub t r o n , i c , ş i l e g e n

da p u t e r n i c g l o b u l a t e . Sub acv i lă ^ ; a c v i l a estompată. L e g e n

da: I A!tf l ΠΙ AH · Capul ş i braţu l l u i Z e u s , es tompa te . R v . s c h i f a t

14 ,7660 g ; d i a m . 2 9 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 3 8 .


Rv . Ca mai s u s ; cununa a lcă tu i t ă d i n t r - u n s i n g u r ş i r de g l o b u l e ;

a c v i l a svel tă . cu gîtul a r c u i t şi c apu l m i c . Sub acv i lă , i a r sub

t r o n < i . Legenda IΜ AlΓΠ . I n exergă , l i n i i v e r t i c a l e un i te l a

cape te . B ra ţu l , c a r e susţine a c v i l a , f o rma t d L i segmente , i a r d e

gete le r e l i e f a t e p r i n l in iuţe s c u r t e . R v . uşor s c h i f a t .

14 ,2186 g ; d i a m . 29 mm. N r . i n v . 3 9 2 1 3 .

www.mnir.ro

62 Α ν . Ca m a i s u s .

R v . Ca m a i s u s , d a r Z e u s a r e c a p u l pe j umăta te ş t e r s . A c v i l a c u

p i e p t u l bombat ş i c a p u l m i c . Sub a cv i l ă ^ , i a r sub t r o n L e

genda d i n c împu l d r . ş i exergă e s t e formată d i n l i n i i v e r t i c a l e u¬

n i t e î n t re e l e l a c ape te î n g r u p u r i de c î te t r e i . Uşor s c h i f a t .

1 3 , 6 0 7 0 g ; d i a m . 29 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 7 .


R v . Ca ma i s u s , d a r î n t reaga i m a g i n e m a i î n g r i j i t ă . T r o n u l , s c e p

t r u l , s i g l a m ş i l e genda - r e d a t e g l o b u l a r . A c v i l a m i c ă , cu a r i p i l e

des f ăcu te ; în d r e p t u l p i e p t u l u i , a r i p a s t îngà e r eda t ă sub f o r m a

unu i i n e l . L egenda formată d i n l i n i i v e r t i c a l e ş i două l i t e r e Λ «Rv.


1 3 , 3 6 5 2 g ; d i a m . 3 0 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 7 .


R v . Ca m a i s u s ; r e l i e f u l t o c i t . S c e p t r u l , t r o n u l , l egenda ca ş i s i

g l e l e sînt ş t e r s e . R v . uşor s c h i f a t .

1 3 , 3 2 2 7 g ; d i a m . 2 7 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 4 8 .


R v . Ca m a i s u s , d a r imag i nea î n m a r e p a r t e ş t e a r s ă . S în t r e l i e f a t e

d o a r a c v i l a , b r a ţ u l c a r e o s u s ţ i n e , t r o n u l ş i p i c i o a r e l e l u i Z e u s ,

p r e c u m ş i s i g l e l e , m . R v . s c h i f a t .

1 3 , 1605 g ; d i a m . 30 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 0 . Ş t i r b i t ă .


R v . Ca m a i s u s , d a r i m a g i n e a î n p a r t e ş t e a r s ă . D i n legendă se m a i

p ă s t r e a z ă t r e i l i t e r e A. ş i o l i n i e v e r t i c a l ă . Sub a cv i l ă , i a r sub

i r o n z c .

13 , 0245 g ; d i a m . 3 0 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 5 1 .


. R v . Ca m a i s u s ; d o a r a c v i l a ş t e a r s ă . Umăru l l u i Z e u s , t r o n u l ,

s c e p t r u l ş i l e genda - g l o b u l a t e . L i t e r e l e d i n l egendă ş i exergă r e

date p r i n l i n i i v e r t i c a l e . R e l i e f u l ma i a p l a t i z a t . R v . u ş o r s c h i f a t .

1 2 , 4305 g ; d i a m . 2 8 , 5 - m m . N r . i n v . 9 8 7 5 4 .


R v . Ca m a i s u s , d a r imag i nea schema t i z a t ă , a p l a t i z a t ă . R v . s c h i f a t .

Moneda ş t i r b i t ă .

9 , 9 9 1 0 g ; d i a m . 30 m m . N r . i n v . 3 9 2 1 4 .


R v . Ca ma i s u s , d a r imag i nea schema t i z a t ă . B r a ţ u l d r e p t ş i a c v i l a

ş t e r s e . Sub t r o n zi: , i a r sub acv i l ă ^ . S i l u e t a l u i Zeus d e f o r -

ma t ă ; p i c i o a r e l e s u b ţ i r i , c u t e l e veşmfntu lu i r e d a t e sub f o r m a u n o r

l in iu ţe s c u r t e . R v . s c h i f a t .

1 3 , 7517 g ; d i a m . 29 m m . N r . i n v . 3 9 2 0 6 .


R v . Imag inea impr ima tă p a r ţ i a l ş i anume: p i c i o a r e l e l u i Z e u s ş i a l e

t r o n u l u i . RT. s c h i f a t .

1 4 , 4228 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 1 14784 .


19 www.mnir.ro

R v . S i m i l a r cu r v . 7 0 . S c h i f a t .

14 ,0253 g ; 27 , 5 mm . N r . i n v . 4 7 8 6 5 .


R v . S i m i l a r c u r v . 7 0 - 7 1 . S c h i f a t .

13 ,3350 g ; d i a m . 2 7 , 5 mm. N r . i n v . 1 1 4 7 8 6 .


Rv . S i m i l a r cu r v . 70-72 . S c h i f a t .

13 ,6677 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 2 2 .


R v . S i m i l a r cu r v . 7 0-73 . S c h i f a t .

12 ,2059 g ; d i a m . 28 m m . N r . i n v . 9 8 7 2 7 .


R v . Imagine imprimată f n p a r t e : a c v i l a , b ra ţu l s i p i c i o r u l l u i Z e u s ,

o p a r t e d i n s c e p t r u ş i p i c i o r u l t r o n u l u i . S i m i l a r c u r v . 7 0 - 7 4 . S c h i

f a t .

13 ,9381 g ; d i a m . 28 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 2 0 .


R v . Se d i s t i n ge cu g r e u a c v i l a . S i m i l a r c u r v . 7 5 . S c h i f a t .

12 ,1830 g ; d i a m . 2 6 , 5 m m . N r . i n v . 114788 .


Rv . Se ma i d i s t i n g e p i c i o r u l l u i Z e u s . S i m i l a r c u r v . 7 5 - 7 6 .

14 ,3612 g ; d i a m . 2 8 , 5 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 5 .


Rv . Se mai d i s t i n g : a c v i l a , c a p u l ş i o p a r t e d i n p i c i o r u l l u i Z e u s .

S c h i f a t . .

12 .9550 g ; d i a m . 28 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 2 5 .


R v . Se ma i d i s t i n g : p a r t e d i n p i c i o r u l l u i Z e u s , p i c i o a r e l e t r o n u l u i

ş i s c e p t r u l , l a ace laş i n i v e l cu ce l e menţ ionate; f o a r t e e s t o m p a t , c u

nuna l u i Z e u s . In p a r t e a d reap t ă , un r e l i e f s p r e m a r g i n i l e f l a n u l u i .

Uşor s c h i f a t .

12.9238 g; d i am . 29 m m . N r . i n v . 1 1 4 7 8 7 .


Rv . Idem cu r v . 7 9 , d a r unu l d i n p i c i o a r e l e t r o n u l u i ş t e r s . S c h i f a t .

14 .1492 g ; d i am .29 mm. N r . i n v . 9 8 7 1 8 ,


Rv . Idem cu r v . 7 9 ş i 8 0 . Cununa l u i Zeus ş t e a r s ă . R e l i e f u l de la

marg inea f l a n u l u i a p l a t i z a t . S c h i f a t .

14.1961 g; d i am . 28 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 1 7 .

82 Av . Ca mai s u s .

R v . Re l i e f de la marg inea f l a n u l u i , ma i a p l a t i z a t . S e mai cunosc vag

p i c i o r u l l u i Zeus şi c e l a] t r o n u l u i .

14 .3848 g; d i a m . 2 7 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 1 4 .

D rahme

83 A v . Capul l u i H e r a k l e s , î h p r o f i l s p r e d r . Re l i e f t o c i t , imag inea estompată .

R v . Zeus A e t o p h o r o s , şezfnd pe t r o n s p r e s t . , ţ ine s c e p t r u . I n eîm-

20 www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Pl . I V . — Fig. 31—40. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani.

www.mnir.ro

P l . V . — Fig. 41—50. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani.

www.mnir.ro

P l . V I . — Fig. 51—60. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani .

www.mnir.ro

Pl. V IT. — Fig. 61—70. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani.

www.mnir.ro

P l . V I I I . — Fig. 71—80. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani .

www.mnir.ro

6

Pl . I X . — Fig. 81—85. Monede din tezaurul descoperit la Optăşani

81—82 — tetradrahme ; 83—85 drahme ; 83 a, d fotografie mărită

iar b, c mărimea l / l .

Siglele şi monogramele de pe monedele tezaurului de la Optăşani.

www.mnir.ro

p u l ατ.φΙλΙΠ [ΠΟΥ] Re l i e f t o c i t , imag inea es tompată .

|; 2 , 7748 g ; d i a m . 19 mm . N r . i n v . 98763 .

84 A v . F ă r ă i m a g i n e ; o uşoară protuberanţă c a r e se ap la t i zează s p r e

m a r g i n i l e f l a n u l u i .

R v . F ă r ă i m a g i n e ; r e l i e f i n f o r m cu t r e i l i n i i v e r t i c a l e ap roape de

m a r g i n i l e f l a n u l u i .

3 ,0162 g ; d i a m . 17 mm. N r . i n v . 1 1 4 7 9 0 .


Rv . Idem c u r v . 8 4 .

2 , 9759 g ; 17 , 5 mm. N r . i n v . 1 1 4 7 9 1 .

86-93 A v . Ca ma i s u r .

R v . Ş t e r s , f ă r ă n i c i o i m a g i n e .

3 , 0547 g ; d i a m . 16 mm . N r . i n v . 3 9 2 1 8 .

3 ,0653 g ; d i a m . 16 ,5 mm. N r . i n v . 9 8 7 5 7 .

3 ,0817 g ; d i a m . 18 mm. N r . i n v . 3 9 2 1 9

2 , 9218 g ; d i a m . 17 mm. N r . i n v . 9 8 7 5 8 .

2 ,8957 g ; d i a m . 17 , 5 mm . N r . i n v . 9 8 7 5 9 .

2 ,89 g ; 18 m m . N r . i n v . 98760 .

2 ,8003 g ; d i a m . 17 , 5 m m . N r . i n v . 9 8 7 6 2 .

2 , 7950 g ; d i a m . 16 mm. N r . i n v . 9 8 7 6 1 .

D i n d e s c r i e r e a monede l o r ce compun t e z a u r u l de l a Op t ă şan i , r e

zultă că es te v o r b a de imitaţ i i ce a lcă tu iesc ma i mul te g r u p e , f n c a d r u l

cărora se d i s t i n g numeroase v a r i a n t e . C r i t e r i u l f o l o s i t în c l a s i f i c a r e a

aces tor p iese es te c e l s t i l i s t i c , d e s c r i e r e a p i e s e l o r ş i f i x a r e a o r d i n i i

l o r s ucces i ve f i i n d f ăcu tă îh funcţie de s chema t i z a r ea a v e r s u l u i ş i a r e

v e r s u l u i .

G rupa I e s t e reprezen ta tă p r i n două p i ese s i m i l a r e : n r . 1 , 2 , c a r e

dau i m p r e s i a de ş tanţă m işca t ă , d a r s t i l u l a v e r s u l u i ş i r e v e r s u l u i es te

aprop ia t de o r i g i n a l . De a l t f e l , es te s i n g u r a grupă c a r e păs t rează s i

glele şi monograme le ob i şnu i te , p l a s a t e în . aceeaş i man ieră ca pe t e -

t rad rahme le o r i g i n a l e ; l egenda este redată p r i n 8 l i n i i s c u r t e ( l a -.-iesa

n r . 2 imag inea es te ma i es tompată) . Ambele monede au greutăţ i f o a r t e a¬

prop ia te (16 ,8241 ş i 16 , 8064 g ) , i a r d i a m e t r u l es te ace laş i (29 mm) .

Grupa a H-a se ca rac te r i zeaz ă p r i n monede î ngr i j i t l u c r a t e . C u p r i n

de cîteva s ubg r upe :

a) Reprezentat ivă este p i e sa n r . 3 , c a r e c o n s t i t u i e totodată exem

p l a r u l c e l ma i f r u m o s d i n f h t r e g t e z a u r u l (în pr iv inţa a v e r s u l u i ) . Fa este

similară cu încă 5 p i e se a c ă r o r ştanţă este comuna^ p e n t r u a v e r s (nr . 4¬

8 ) . Reve r su l es te c o r e c t e x e c u t a t , d a r întreaga imag ine este estompată ,

topindu-se f n f l a n , d i n s p r e c e n t r u s p r e m a r g i n i . R e l i e f u l es te t o c i t . i a r

legenda, s i g l e l e şi monograme le nu ma i apar i m p r i m a t e . De r e m a r c a t . fns--.

păstrarea p ropor ţ i i l o r n o rma l e ş i a e c h i l i b r u l u i f n r e d a r e a i m a g i n i i l . i

Zeus A e t o p h o r o s . G reu t a t ea se f n s c r i e în tre 14 ,8388 şi 13 ,5541 g , i a r

d i amet ru l î n t re 2 9 , 5 - 2 7 , 5 mm . I n t r e execuţia î ngr i j i t ă a unei monede şi

greutatea ( r e s p e c t i v d i a m e t r u l ) e i nu există un r a p o r t d i r e c t (de exemplu ,

piesa n r . 3 a r e d o a r 14 ,3505 g , i a r d i a m e t r u l de 2 7 , 5 mm).

21

www.mnir.ro

b ; D i n a ceeaş i g rupă f ac p a r t e ş i p i e s e l e n r . 9 . 10 , 1 1 , 1 2 . E l e a u

a v e r s u l c u r e l i e f u l p ronun ţa t , d a r b l a n a de pe c a p u l l u i H e r a k l e s a r e pe

f r u n t e şuv i ţe le m a i a p l a t i z a t e ; în d r e p t u l u r e c h i i o l i n i e f r î n t ă îh formă

de Σ Şi 0 g l obu l ă . R e v e r s u l e s t e , c a ş i l a s u b g r u p a a . , t oc i t , imag i nea t o

p i n d u-se în f l a n . S i g l e l e , monog r ame l e ş i l egenda nu sînt i m p r i m a t e .

G r e u t a t e a p i e s e l o r v a r i a z ă î h t re 14 , 6687 g ş i 1 1 , 9 2 7 1 g , i a r d i a m e t r u l

î n t r e 28 ş i 2 6 , 5 m m .

c) Cup r i n de p i e s e l e n r . 1 3 , 1 4 , 1 5 , a c ă r o r ştanţă es te comună p e n

t r u a v e r s . O p a r t e d i n imagine ( g u r a ş i b ă rb i a ) se es tompează t r e p t a t .

R e v e r s u l a r e r e l i e f u l f o a r t e t o c i t ( Zeus es te a b i a c o n t u r a t ) , i a r l a u l t i

ma p iesă d i s p a r e c o m p l e t . G r e u t a t e a va r i a z ă în t re 14 , 2192 ş i 13 , 4624g ,

i a r d i a m e t r u l î n t re 28-27 mm .

d) Cup r i n d e două p i e se c u ştanţa ccmună p e n t r u a v e r s : n r . 16 , 1 7 .

R e p r e z e n t a r e a e s t e m i c şo ra t ă în f l a n , i a r r e l i e f u l ma i a p l a t i z a t . R e v e r

s u l a r e de asemenea r e l i e f u l a p l a t i z a t , i a r l a n r . 17 comp le t ş t e r s . G r e u

t a t ea es te de 9 , 5 2 8 7 , r e s p e c t i v 1 1 , 6 874 g ( ş t i r b i t ă ) , i a r d i a m e t r u l l a

ambe le p i e se de 28 m m .

e) Es te rep rezen ta t ă p r i n t r - o s i ngură p i e s ă : n r . 1 8 . Imag inea a v e r

s u l u i e s t e ap l a t i za t ă ş i es tompată , c a p u l l u i H e r a k l e s m icşora t f n f l a n ;

pe r e v e r s , Z e u s es te r e d a t f o a r t e v a g .

G rupa a ΙΠ -a es te r ep rezen ta t ă p r i n p i e s e cu a v e r s u l r e d a t

p r i n t r - o pro tuberan ţă c a r e m a i p ă s t r e a z ă d o a r p r o f i l u l l u i H e r a k l e s s t i

l i z a t . Pe r e v e r s , s i l u e t a l u i Z e u s , d i f o rmă . C u p r i n d e două s u b g r u p e :

a) Este reprezen ta t ă de două p i e se s i m i l a r e a v e r s ş i r e v e r s : n r .

19-20. D i n p r o f i l u l l u i H e r a k l e s se d i s t i n g : o c h i u l , n a s u l , b u z e l e , r e

da te g l o b u l a r . Pe r e v e r s , es te r e p r e z e n t a t Z e u s ţinfnd o acv i l ă m i c ă .

T r o n u l , s c e p t r u l , s i g l a de sub t r o n ş i monograma de sub a c v i l ă s înt

g l o b u l a t e . De r e m a r c a t că s i g l a de sub t r o n nu ma i e s t e n z , c i -|- . L a

p i e s a n r . 2 0 , s i g l a de sub t r o n ş i c apu l l u i Zeus nu sînt i m p r i m a t e . G r e u

t a t e a va r i a z ă în t re 13 ,4521-11 ,8139 g ( da r ş t i r b i t ă ) , i a r d i a m e t r u l 30¬

2 8 , 5 m m .

b) Două p i e se ( n r . 2 1 - 2 2 ) s i m i l a r e ( a v e r s ş i r e v e r s ) . Pe a v e r s , d i n

p r o f i l u l l u i H e r a k l e s se ma i d i s t i n g : a r c a d a o c h i u l u i , n a su l ş i g u r a ( m a i

e s t ompa te la n r . 2 2 ) . Pe r e v e r s , î n t reaga r e p r e z e n t a r e es te reda t ă c u

g r i j ă ( la n r . 2 2 centra tă d e f e c t u o s , mu l t s p r e s t înga ş i impr ima t ă d o a r

f n p a r t e ) . G r e u t a t e a es te de 1 5 , 1 2 5 5 - 1 4 , 6 3 4 9 g , i a r d i a m e t r u l de 2 9 , 5

m m .

Grupa a IV-a c u p r i n d e p i ese c a r e au pe a v e r s o pro tuberan ţă mică,

c u unele e lemente a le i m a g i n i i l u i H e r a k l e s , i a r r e v e r s u l ş t e r s . In tû-

n im t r e i s u bg r upe :

a) Cupr i nde şase p i ese s i m i l a r e î n ceea ce pr iveş te a v e r s u l : n r .

2 3 - 2 8 . Pe a v e r s se ma i cunosc şuviţe d i n b l ana l e u l u i ş i p a r t e d i n l i n i a

f r î n t ă în formă de . R e v e r s u l e s t e ş t e r s , f ă r ă r e l i e f . G r e u t a t e a v a

r i a z ă în tre 14 , 5412-12 , 0173 g , i a r d i a m e t r u l î n t re 29 , 5-27 m m .

b) Cup r i nde două p i e se cu a v e r s s i m i l a r : n r . 2 9 , 3 0 . A v e r s u l es te

ca ma i s u s , d a r sînt c l a r e numa i şuv i ţe le d i n b l ana l e u l u i ( în f o rmă de

a c o l a d ă ) ; r e v e r s u l nu a r e n i c i un f e l de r e l i e f . G r e u t a t e a es te de

1 3 , 4 3 6 4 - 1 2 , 6 8 9 8 - g T i a r d i a m e t r u l de 2 8 , 5 - 2 7 , 5 mm.

22 www.mnir.ro

c ) E s t e formată d i n 5 p i e se cu a v e r s s i m i l a r : n r . 3 1 - 3 5 . P e a v e r s ,

protuberanţă cu r e l i e f i n f o r m , a p l a t i z a t ; r e v e r s u l es te t o c i t , f ă r ă r e

l i e f . G r e u t a t e a v a r i a z ă în t re 14 , 3512-12 ,5151 g» i a r d i a m e t r u l f n t r e

31-27 ,5 mm .

G r u p a a V-a c u p r i n d e p i ese a l c ă r o r a v e r s es te r e d a t p r i n t r - o

simplă pro tuberanţă ; Γη s c h i m b , pe r e v e r s Zeus este r e d a t cu toa te d e

t a l i i l e . In ceea ce pr iveş te r e v e r s u l , se r e m a r c a numeroase subg rupe :

a) Cup r i nde 4 p i e se : n r . 3 6 - 3 9 , c a r t ; au ştanţă comună p e n t r u r e

v e r s . Zeus es te r e d a t î ng r i j i t , ţinînd pe braţu l d r e p t o acv i l ă cu p i e p

t u l bombat şi g f t u l a r c u i t . In legendă predomina A, Sub t r o n m , i a r

sub acv i l ă ^ . E lemente le de s t i l i z a r e i n t e r v i n ir. t r a t a r e a întregi i

reprezen tă r i p r i n g lobu le ( t r o n u l , s c e p t r u l , s i g l e şi monograme , l e gen

de , cununa ş i o c h i u l l u i Zeus e t c . ) . Greută ţ i le var iază f n t r e 15,2515—

14,7716 g ; d i a m e t r u l în tre 2 9 , 5-27, 5 mm .

b) Cup r i nde 2 p i e se : n r . 4 0 - 4 1 , cu ştanţă c. .nună p e n t r u r e v e r s .

Zeus apa re ca ma i s u s . d a r a c v i l a a r e gîtul l ung şi a r c u i t . In legendă

predomină l i t e r e l e I ş i Λ. . S i g l e l e ş i monograme le s iht ce le ob işnu i te .

(La n r . 4 1 imag inea l u i Zeus e s t e uşor ap l a t i z a t ă ) . O reu i& tea es te de

14 ,5966-14 ,6005 g , i a r d i a m e t r u l 2 8 , 5 - 2 7 , 5 mm.

c) Cupr i nde 3 p i e se : n r . 4 2 - 4 4 , cu r e v e r s u l s i m i l a r . Imaginea l u i

Zeus mai ap l a t i z a t ă ; a c v i l a ma i m ică , cu gî tul î nă l ţ a t . S i g l e l e şi mono

gramele sînt ce le ob i şnu i te . In legendă predomină l i t e r e l e | şi Λ ş i l i n i i

unite l a cape te m, · Greu ta tea es te în t re 14 , 1799-13 .0251 g , i a r d i a

me t ru l în tre 29-27 ,5 mm.

d) Cup r i nde 2 p i e s e : n r . 4 5 - 4 6 , c a r e au ştanţă romună p e n t r u r e

v e r s . Zeus cu s i luetă d i fo rmă , ap l a t i za t ă ; cu t e l e veşmfntului d i n j u r u l

I r u i i c h i u i u i seamănă ma i mu l t cu o p ro r ă de c o r a b i e . A c v i l a es te m i c a .

cu gîtul s c u r t şi a r c u i t . Capu l l u i Zeus es te i m p r i m a t pe jumăta te ; a¬

celeaşi s i g l e ş i monograme . G reu t a t ea este de 1 4 , 8173-14 ,3002 g , i a r

d iametru ! de 29-28 mm .

e) Cupr i nde 4 p i e se : n r . 4 7 - 5 0 , c a r e au ştanţă comună p e n t r u r e

v e r s . Zeus a r e si luetă d i formă , î ngroşa t ă , cu braţe le f o a r t e l u n g i . Sub

t r o n . in l o cu i l u i zc , este impr imată a l tă s i g l ă , anume V . A c e s t e p i e

se sînt s i m i l a r e cu 1 0 monede a f l a t e f n colecţia I n s t i t u t u l u i de a r h e o l o

gie d in Bucureşt i ( n r . i n v . Î 2b l / 5431 ; 5437; 5439-5440; 5444-5446;

3448-5430 ş i cu următoare le date tehn ice f n o r d i n e a n u m e r e l o r de i n

ventar : 1?. 10 g , 30 mm; 1 5 , 5 0 g , 2S mm; 14 . 92 g . 30 mm; 11 ,79 g , 29

mn; 15 ,02 g . 29 mm; 13 .89 g , 28 mm; 14 ,45 g , 2 7 , 5 mm; 15 ,11 g , 2 8 , 5

mm; 14, 55 g , 29 mm ; 1 5 , r , 8 g , 2 8 , 5 mm. Toate de provenienţă necunos

cută) . Dar p i e se l e de l a I n s t i t u t u l de a r heo l og i e au sub t r o n s i g l a obiş-

n u : t ă m . I n c a z u l monede lor de l a Op t ă şan i , s i g l a de sub t r o n apar-.î

c l a r ca V ; nu c r edem că a r putea f i r e z u l t a t u l une i ap l a t i z ă r i i n î . :m-

pul b a t e r i i . G reu t a t ea va r i a z ă f n t r e 13 ,4616-12 ,6702 g , i a r d i ame t r u l

între 29 . 5-28, 5 mm .

f ) Cupr inde 2 p i e s e : n r . 5 1 - 5 2 , cu r e v e r s s i m i l a r . î a j a l u i Zeus

are un aspect t î n a r , c apu l es te uşor a p l e c a t . S i c l e l e şi monogramele.

ί.ί:ι· ceiţ- : ' : i c " - . i ! f j>... . r r : . i f r ' T o a - ' o ·" ' f. ι ?. J i r i i ^ e r t i c h i t •'

www.mnir.ro

n r . 5 2 nu es te impr ima t ă ) . G r eu t a t e a es te de 1 3 , 9 3 5 0 - 1 2 , 4 6 2 S g , i a r d i a

m e t r u l f n t r e 30-29 mm .

g) Cupr inde 4 p i e s e : n r . 5 3 - 5 6 , c a r e au ştanţă comună p e n t r u r e

v e r s . întreaga r e p r e z e n t a r e a r e v e r s u l u i es te l uc ra t ă î ngr i j i t ş i b ine

propor ţ iona tă . A c v i l a es te zve l t ă , c u c apu l înă l ţa t ş i a r i p i l e uşor d e s

făcute ( încît , în d r e p t u l p i e p t u l u i , a r i p a stfngă e conturată sub f o r m a

L.nui i n e l ) . S i g l e l e şi monograme le sînt ce le ob i şnu i te ; f n legendă p r e

domină l i t e r e l e Ι,Λ, ş i ΤΠ ; n r . 5 6 a r e imag inea f n p a r t e ş t e a r s ă .

Greu ta tea este cupr insă f n t r e 15 ,0306-13 ,3041 g . i a r d i a m e t r u l ?0-28mm>

h) înglobează 12 p i e se : n r . 5 7 - 6 8 , cu c a r a c t e r i s t i c i l e g ene r a l e a le

g r u p e i V , f ă r ă ca e l e să p r e z i n t e s i m i l i t u d i n i , c o n s t i t u i n d f i e c a r e îh

p a n e o var iantă l a g rupa respec t i v ă .

Grupa a V l-a c up r i n de 14 p i e s e : n r . 6 9 - 8 2 . E l e au pe a v e r s o p r o

tuberantă ce t i nde să ocupe ap roape în treg f l a n u l ; pe r e v e r s es te r e d a

tă imaginea l u i Zeus (puţin r e l i e f a t ş i schiţat l i n i a r ) sau numa i p a r t e d i n

această imag i n e , aşa cum se fntfmplă l a m a j o r i t a t e a p i e s e l o r .

Demn de r e m a r c a t es te f a p t u l că această grupă c o n s t i t u i e o su i tă

de monede emise cu aceeaş i ştanţă ( p r o t o t i p u l f i i n d n r . 69 ) , u t i l i z a t ă p înă

la l im i t a maximă.

P iese le a lcătu iesc o s e r i e , a c ă r o r b a t e r e succes ivă se poate u r-

m L r i pe măsura degradăr i i ştanţei r e s p e c t i v e . A s t f e l , de la o p iesă l a

a l t a , se constată o s i m p l i f i c a r e a i m a g i n i i , datorată nu une i intervenţ i i

a g r a v o r u l u i , c i t o c i r i i g r ada te a ştanţei r e s p e c t i v e , p înă l a comple ta

d ispar i ţ ie a reprezen t ă r i i l u i Zeus şi a i n s t a l ă r i i în sch imb a unor r e

l i e f u r i i n f o rme

In a fa ră de deg r ada r ea succes ivă a ş tanţe i , s u r p r i n d e m în această

grupă şi p iese i den t i ce ( n r . 7 0 - 7 4 ) .

Tinînd seama de g r a d u l de s chema t i z a re a p i e s e l o r , ca u r m a r e a

u t i l i z ă r i i l a maximum a ştanţe i , se poate a f i r m a că aceas ta a s e r v i t l a

ba te rea unu i număr însemnat de monede " .

In o rd i nea schemat izăr i i l o r , monedele d i n această grupă se împart

î n următoarele subgrupe :

a) Cupr inde o s ingură p iesă ( n r . 6 9 ) , a l c ă re i r e v e r s c on s t i t u i e mo

de l u l p en t r u exemp l a re l e Întregi i g r u p e .

b) Cupr inde 5 p iese ( n r . 7 0 - 7 4 ) , i d e n t i c e . Imag inea de pe r e v e r s

este redusă la cîteva e lemente . G reu t a t ea v a r i a z ă în t re 14,4228-13,6677

g , i a r d i a m e t r u l între 28 , 5-27 , 5 mm.

c) Cupr inde 4 p iese ( n r . 7 5 - 7 8 ) , c a r e ma i p ăs t rează p a r t e d i n ele-'

mente le r e v e r s u l u i p i e s e l o r n r . 7 0 - 7 4 . Greu ta tea es te f n t r e 14 ,3612¬

12 .9530 g . i a r d i a m e t r u l de 28 , 5 m m .

d) Inc lude 2 p iese (nr .79-80)^ s i m i l a r e f n p a r t e cu p i e s e l e n r . 75-78 .

Greu ta tea este de 14 ,1492-12 ,9238 g , i a r d i a m e t r u l 29 mm.

e) Cupr inde 2 p iese ( n r . 8 1 - 8 2 ) , s i m i l a r e în p a r t e cu monedele n r .

79-80 . Greu ta tea l o r es te de 14 ,3848-14 ,1961 g , i a r d i a m e t r u l în t re

2 8 , 5 - 2 7 , 5 mm.

In ceea ce pr iveşte d r a h m e l e , c l a s i f i c a r e a l o r nu r i d i c ă p r o b l e m e ;

e l e se pot împărţi-în două g rupe d i s t i n c t e , anume:

24 www.mnir.ro

I : cu a v e r s ş i r e v e r s b ine -rea l i za t şi e c h i l i b r a t îh f l a n ( n r . 83) A¬

ceastă g rupă , reprezenta tă p r i n t r - o s ingură p i e s ă , se poate r a p o r t a d i n

punct de vede re s t i l i s t i c l a g r upa a I l -a de t e t r a d r a h m e d i n aces t t e z a u r .

I I : c u a v e r s ş i r e v e r s şters ( n r . 8 4 - 9 3 ) . L a p r i m a v e d e r e , s - a r p u

tea crede că e le c o n s t i t u i e p a s t i l e mone ta re ce urmează a f i bătute - c ăc i

nimic nu mai aminteşte de r e p r e z e n t a r e a l u i H e r a k l e s de pe a v e r s şi cea

a lu i Zeus de pe r e v e r s . Se poate o b s e r v a însă că toa te d r ahme le au c lar

demarcat c o n t u r u l ş t an ţe i , adîncit în f l a n ( n r . 8 8 - 9 3 ) , i a r unele poartă u¬

şoare urme de r e l i e f ( n r . 8 4 - 8 5 ) .

Deşi au a v e r s u l ş i r e v e r s u l ş t e r s , c r edem că d r ahme le g r u p e i a Π-

a sînt tot imitaţ i i de t i p F i l i p a l ΙΠ -lea A r r h i d ùeus , întrucî t e le au a c e

laşi aspect cu t e t r a d r a h m e l e ce r e p r o d u c monedele a c e s t u i r ege şi c a r e

se găsesc în ace laş i t e z a u r . A s t f e l , d i n punct de v ede r e s t i l i s t i c , e l e se

pot r a p o r t a l a g r u p a a V l - a de t e t r a d r a h m e , s ubg rupa e . De a l t f e l , î n

săşi d e s c o p e r i r e a în comun a ambe l o r n o m i n a l u r i es te semni f ica t ivă . •

Sp re d e o s e b i r e de t e t r a d r a h m e l e a c e s t u i t e z a u r , c a r e prez in tă o

bogată v a r i e t a t e în p r iv in ţa f a z e l o r de s t i l i z a r e , d r ahme l e nu cunosc de-

cît dcuă f a z e . P r i m a es te apropia tă de o r i g i n a l , păs t r înd ş i l egenda

φίλΙΠ [ ΠΟΥ ) ( n r . 83 ) ; a doua es te a lcătu i tă d i n imi taţ i i cu a ve r s u l ş i

reversu l şters (nr .-84-85; 86-93 ) , reprezent înd u l t ima fază de s t i l i z a r e

( ca urmare a t o c i r i i s tanţe lor r e s p e c t i v e ) .

Drahmele d i n aces t t e z a u r nu prez in tă s i m i l i t u d i n i s t i l i s t e cu drah

mele cunoscute în d e s c o p e r i r i l e de pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e

In s ch imb , un număr a p r e c i a b i l de t e t r a d r a h m e prez in tă s i m i l i t u

dini extrem de a p r o p i a t e în tre e l e , ş i totodată raport îhdu-le l a c u p r i n s u l

altor t e z a u r e , de ace l a ş i t i p m o n e t a r , prez intă s i m i l i t u d i n i ş i cu p i e s e l e

din c up r i n su l a c e s t o r a .

A s t f e l , în p r i m u l c a z , se î n sc r i u ca r e z u l t a t e a l e e m i t e r i i p i e s e l o r

respective cu o ştanţă comună p e n t r u a v e r s , monedele d i n următoare le

subgrupe: Π a; Π c ; Ud; I V a; I V b ; I V c , i a r p e n t r u r e v e r s : V a; V b ;

V c; V d ; V e ; V f ; V g . L a două subg rupe Π Ι a ş i ΓΠ b constatăm ştan-

Je comune atît p e n t r u a v e r s cît ş i p e n t r u r e v e r s .

Piese s i m i l a r e c u c e l e d i n t e z a u r u l de l a Op t ăşan i constatăm în t e

zaurul de l a P i e l e ş t i , j u d . D o l j , u n u l d i n t e z a u r e l e i m p o r t a n t e , p r e c i s l o

cal izate. Es t e a lcă tu i t numa i d i n t e t r a d r a h m e - 51 de e x e m p l a r e 1 1 d i n

care se ma i p ăs t rează îh p r e z en t d o a r 10 exemp l a r e l a Muzeu l d i n C r a

iova 1 ^ .

Toate monedele a c e s t u i t e z a u r au a v e r s u l ş t e r s 1 ^ , a s t f e l încî t a n a

logii le pe c a r e l e vom s t a b i l i î n t re c e l e două t e z a u r e se re feră numa i l a

revers :

- P ie leş t i n r . 4 1 4 = Op tăşan i n r . 5 3 - 5 6 = P i n k , 588 1 5 ;

- P ie leş t i n r . 5 1 6 = Optăşan i n r . 4 0 - 4 1 .

D in păca te , nu sînt i l u s t r a t e dec î t un număr r e s t r î h s de p iese d i n

tezaurul de l a P i e l e ş t i ş i nu ne putem pronunţa decît îh pr iv in ţa e x e m

p lare lor menţionate ma i s u s . De asemenea , în t e z a u r u l de l a P i e l e ş t i

distingem 2 p i e s e 1 ? ( f ă ră a pu tea p r e c i z a dacă există s au ηυ s i m i l i t u d i n i

de ştanţă) pe c a r e f i gu rează aceeaş i s i g l ă , sub t r o n , c a ş i pe exemp la ru l

a r . 19 de l a Op t ă ş an i .

25

www.mnir.ro

O tetradrahmâ ident ică i n c e e a c e pr iveş te r e v e r s u l c u p i e s a n r * 6 9

Optăşan i se află în colecţ ia Institutului de Arheolog ie din Bucu reş t i *nr .

i n v . 1 261 /5430 ; 15,18 g ; d iam.30 mm; provenienţă necunoscută ) .

P iese s i m i l a r e cu ce le de l a Optăşan i întQnim ş i în t ezauru l " V l a -

ş c a " 1 ^ , păstrat în colecţia S eve r e anu . A s t f e l t e t r a d r a h m e n r . 2 Optă

şani este s imi lară în ce pr iveşte a v e r s u l ş i r e v e r s u l c u " V l a s c a ' V n r . i n ' .

3387 /798 ; d i n ace laş i t e z a u r , te tradrahmâ c u n r . i n v . 3 3 6 0 / 1 7 7 s i m i

lară cu n r . 5 3 - 5 6 Optăşan i ş i , i m p l i c i t , cu P ie leş t i n r . 4 (P ink 588 ) .

Cea mai interesantă g rupa de monede rămâne însă g rupa a V l - a . In

c a d r u l aces te i a s u r p r i n d e m nu numai p iese i d en t i c e ( n r . 7 0 - 7 4 ) , c i ş i o

s e r i e de exemp la re a c ă ro r d egene r a r e s t i l i s t ică se poate u rmăr i gradat

şi a c ă r o r execuţie nu ma i aminteşte cu n im ic de o r i g i n a l e l e greco-mate-

dcnene ş i n i c i c h i a r de c o p i i l e după a ce s t e a . Monede le au un s t i l p r o p r i u

c a r e t i nde sp re o s i m p l i f i c a r e maximă în r e d a r e a i m a g i n i i de pe r e v e r s ;

r e v e r s u l es te p u t e r n i c s c h i f a t , l u c r u ce se observă de a l t f e l l a t e t r a

d r ahme le a l c ă ro r a v e r s este l i p s i t de imagine sau c u o imag ine abia sch-

ţată .

In c u p r i n s u l t e z a u r u l u i de l a Op t ă şan i , pe l ingă p i e se l e f o a r t e s t i

l i z a t e ( n r . 1 9 - 6 S , 69-82 , 84-93) , reprezent înd d e s i g u r o etapă m a i n o u i

de r e a l i z a r e , se înt î lnesc ş i p i e s e , c a r e , f ă r ă să c o n s t i t u i e c o p i i d i r e c

te după o r i g i n a l e ^ 1 , se ap rop i e de aces tea atît p r i n a s p e c t u l l o r gene

r a l , cît ş i p r i n r e s p e c t a r e a propor ţ i i l o r i m a g i n i l o r de pe a v e r s şi r e v e r s

( n r . 1-18, 83 ) . E s t e p o s i b i l ca aces te două c a t e g o r i i , menţionate mai

s u s , să r e p r e z i n t e nu numai două etape de r e a l i z a r e , c i ş i două etape de

a c umu l a r e ; nu exc l udem însă p o s i b i l i t a t e a acumu lă r i i monede lo r într-o

s ingură e tapa , f i i n d cunoscută c i rcu la ţ i a restr îhsf l în t i m p a a l cestu i tip

m o n e t a r ^ .

D e s c o p e r i r e a t e z a u r e l o r cu imitaţ i i de t i p F i l i p a l n i - l e a , d e fa nor

du l Dună r i i , se p lasează ma i a les în r eg i u nea O l t e n i e i (avem în vedere

numai Lezaure le a c ă r o r provenienţă şi componenţă es te s i gu r ă : Pieleşti

şi Sadova , j u d . D o l j , Op t ă şan i , j u d . O l t ) .

Es te f o a r t e p r o b a b i l ca p i e se l e d i n s e r i a imi ta ţ i i lor f o a r t e s t i l i za te

să cons t i t u i e em i s i u n i l o c a l e ; d a r nu putem a f i rma c u c e r t i t u d i n e acest

l u c r u , întrucî t nu există p o s i b i l i t a t e a de a u rmăr i ident i tăţ i le de ştanţă,

v a r i a n t e l e ş i evoluţ ia l o r s t i l i s t ică şi l a n o r d u l D u n ă r i i . L i p s a i l u s t r a

ţiei şi a t r i m i t e r i l o r l a ca ta loage le de refer inţă p e n t r u d e s c o p e r i r i l e de

la sud de Dunăre ne mărginesc l a r e z u l t a t e de o r d i n s t a t i s t i c .

A s t f e l , în t imp ce l a n o r d u l Dunăr i i t e z a u r e l e de acest t i p monetar

sînt puţine (P ie leşt i - 51 t e t r a d r a h m e , Sadova - 39 t e t r a d r a hme , Op

tăşani - 94 exemp l a re , d i n t r e c a r e 83 t e t r a d r a h m e şi 11 drahme)în sud

se cunosc nu ma i puţin de 16 t e z a u r e m a r i ^ , c e l e ma i mul te alcătuite dk

t e t r a d r a h m e . D i n t r e acestea am in t im do a r c î teva: Be leanovo (374 t e t r a

d r ahme ) , Glavoţ î (224 t e t r a d r a h m e ) , Vraceş (178 t e t r a d r a hme ) ş i Gorn»

Oreahoviţa (1000 d r a h m e ) . D i n s t u d i i l e întocmite pînă acum rezu l t ă ci

monedele d e s c o p e r i t e l a n o r d u l Dună r i i reprez in tă d o a r a zecea pa r t i

d i n numărul t o t a l a l imi taţ i i lor a c e s t u i t i p m o n e t a r ^ ' .

R a p o r t u l d i n t r e număru l monede lo r p r o v e n i t e d in st înga Dun ă r i i şi

26

www.mnir.ro

şi cele. d i n d r e a p t a a c e s t u i f l u v i u es te net f n f a v o a r e a d e s c o p e r i r i l o r f ă

cute în s u d ; o c o n c e n t r a r e a l o r în sud se remarcă în regiunile-- R u s s e ,

Razgrad , T î r novo , unde s-au găsi t ş i c e l e ma i bogate t e z au re . I n c o n

t es t ab i l , aces te t e z a u r i z ă r i mas ive e r a u p o s i b i l e numa i în c a z u l e m i t e r i i

monedelor pe o s c a r ă f o a r t e înt insă în această r e g i u n e . I n acest caz r e

zultă că c e n t r u l p r i n c i p a l de e m i t e r e se a f l a îh această z o n ă ^ ,

Răsp înd i rea im i ta ţ i i l o r de t i p F i l i p a l I I I - l e a l a n o r d u l Dună r i i ( d e

predilecţie în r e g i u n e a O l t e n i e i , în t e z a u r e ) c o n s t i t u i e e x p r e s i a f i rească

a legătur i lor s t r înse d i n t r e populaţ ia de pe ce le două m a l u r i a le f l u v i u

l u i . ( A s t f e l , imi taţ i i mone ta re g e t i c e de t i p Ad înca ta , V î r te ju-Bucureş t i

şi Dobreşt i au pă t runs ş i l a sud de Dun ă r e , unde a pa r în t e z au re s emna

late în s p e c i a l în r e g i u n e a R u s s e ) ^ .

M a j o r t a t e a t e z a u r e l o r , atÛ de l a n o r d cît ş i de l a sud de Dunăre ,

sînt a lcătui te d i n n o m i n a l u r i m a r i , d i n t e t r a d r a h m e . Numa i puţine au în

compoziţia l o r p i ese d i v i z i o n a r e : a ceas t a se semnalează l a sudu l D u n ă

r i i doar în t r e i c a z u r i : l a G l ava ţ î (Vraţa)-* 1 , c u ind icaţ ia vagă că se p ă s

trează şi "c î teva d r a h m e " ; la P o r d i m (Plevna)-*^, c u două drahme ; l a Ra-

danovo^-^(Tîrnovo) c u două d r a h m e .

Rezu l t ă , e v i d e n t , că t e z a u r u l d e s c o p e r i t l a Op t ăşan i a r e c e l ma i

r id ica t număr de d r ahme d i n toa te t e z a u r e l e de aces t t i p cunoscu te p înă

acum, at f t l a n o r d , cî t ş i l a sud de D u n ă r e .

G reu t a t ea d r a h m e l o r d i n r .cest t e z a u r es te cupr insă în tre 2 ,7748 -

3,0162 g , med i a u n e i d r ahme f i i n d de 2 ,9337 g . E l e se înscr iu p r i n t r e

nomina lur i le cunoscu te d r e p t c a r a c t e r i s t i c e e m i s i u n i l o r d i v i z i o n a r e de

tip F i l i p a l I I I - l e a - ' 4 . I n t r e g r e u t a t e a d r a h m e l o r ş i s t i l u l l o r nu există

o legătură d i r e c t ă , în sensu l că d r a hma cea ma i f r u m o s rea l i za t ă d in t e

zaur a re totodată cea ma i mică g r e u t a t e ( 2 , 7748 g ) .

I n ceea ce pr iveş te t e t r a d r a h m e l e , greutăţ i le l o r va r i a z ă în t re

16,8241-9,5287 g , med i a une i t e t r a d r a h m e f i i n d de 13 ,8240 g( nu au f o s t

luate în cons ideraţ ie p i e se l e ş t i rb i t e : n r . 1 7 , 2 0 , 3 8 , 4 3 , 5 0 , 6 5 , 6 8 , 7 6 ; în

total 8 bucă ţ i ) .

Faţă de t e z a u r u l de l a P i e l e ş t i , l a c a r e g r e u t a t e a medie a t e t r a -

drahmelor es te de 1 5 , 5 0 g ^ , t e z a u r u l de l a Op t ăşan i a r e media mu l t ma i

scăzută: 13 ,8420 g . D i a m e t r u l l o r se menţine însă f n l i m i t e l e obişnuite :

26,5-31 mm. -

Pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e imi ta ţ i i le de t i p F i l i p a l ΙΠ -lea nu se în-

tflnesc asoc ia te cu a l t e t i p u r i m o n e t a r e ^ ; în s u d , a ş a cum am ma i a r ă

tat, ele apar împreună cu imi taţ i i le ge to-dac i ce : în t e z a u r u l de l a Balea

ric vo (Russe) cu t r e i monede de t i p Aninoasa-^?, i a r l a P i r g o v o (Russe)

cu 87 monede de t i p V î r t e j u-Bucureş t i-^ . L a Samcvodene ( l a n o r d de

Tîrnovo) apa r şi cu monede Macedon i a P r i m a ş i T h a s o s ^ j l a Slana B a r a

(12 km no rd de V i d i n ) imitaţ i i le F i l i p a l ΙΠ -lea ( 2 t e t r a d r a h m e ) a p a r Îm

preună cu monede F i l i p I I ş i imi taţ i i F i l i p I I , A l e x a n d r u c e l Ma re ş i i m i

taţii , monede de l a L y s i m a c h , S e l e u c o s I , An t i o c hu s I ş i imi taţ i i A n t i -

o c h u s . I 4 0 .

D e s c o p e r i r i l e menţionate ne fac să opinăm p e n t r u d a t a r e a im i t a ţ i i

lor F i l i p I U d i n t e z a u r u l de l a Op tăşan i îh s e c a i Π -lea î . e . n . 4 1 .

27 www.mnir.ro

P l . X . - S i g l e l e ş i monograme le de pe monedele t e z a u r u l u i de l a Optăşani,

28

www.mnir.ro

F a p t u l că în s u d u l Dun ă r i i monedele de t i p F i l i p a l ΠΊ -lea A r r h i

daeus se în t î l nesc a soc i a t e cu monede de t i p V î r te ju nu schimbă da te le

p r o b l e m e i . D a t a r e a monede lo r de t i p V î r te ju-Bucureş t i - în u l t i m i l e d e

cen i i a le s e c a i I I - l e a î . e . n . ş i p r i m e l e d ou ă , t r e i d e c e n i i a le s e c . I

î . e . n , - p r e supune o o a r e c a r e d i ferenţ iere în t imp între g r u pe l e a c e s

t u i t i p m o n e t a r ^ , d e ş i o I n a e r i e r e cronolog ică a l o r nu este pos i b i l ă .

Se şt ie că a l ă t u r i de t e t r a d r a h m e - c a r e au c o n s t i t u i t monedele

p r i n c i p a l e a l e T r e m i i - g e t o - d a c i i au f o l o s i t ş i p i ese d i v i z i o n a r e de t i

pu l d r a h m e l o r 4 ^ . E l e au f o s t t e z a u r i z a t e într-o ma i mică măsu r ă , dat

f i i n d ş i v a l o a r e a l o r ma i scăzu tă faţă de n o m i n a l u r i l e m a r i .

D i n c e l e a r ă ta te p înă acum rezu l t ă că ne af lăm p e n t r u p r i m a dată

fn faţa unu i t e z a u r mone ta r de t i p F i l i p a l Π Ι -lea în c a r e apa r ce le ma i

numeroase e m i s i u n i d i v i z i o n a r e .

A c e s t f a p t a r e o deosebită impor tanţă , d eoa r e ce dovedeşte că

geto-dac i i au cunoscu t ş i f o l o s i t un s i s t em mone t a r d i n t r e ce l e ma i e v o

luate .

T e z a u r u l d e s c o p e r i t l a Op t ă şan i ( j u d . O l t ) aduce îh aces t sens o

dovadă îh p l u s .

N O T E

1 C A R M E N M A R I A P E T O L E S C U , - Notă pre l im inară p r i v i n d un t e z a u r

de monede de t i p A l e x a n d r u - F i l i p Π Ι A r i d e u l , îh 'Apu lum" , ΧΤΠ,

1975 , p . 6 3 7 ; M A R I A C O J O C A R E S C U , T e z a u r u l de t e t r a d r a h m e -

imitaţ i i de t i p F i l i p ΓΠ A r i d e u l d e s c o p e r i t l a Optăşan i ( jud .O l t ) , în

B S N R , L X V H - L X I X , 1973-1975 , 121-123 , p . 6 9 - 7 4 .

2 CARMEN M A R I A P E T O L E S C U , a r t . c i t . , p . 6 3 7 , nota 3 .

3' I b i d em , p . 6 3 7 - 6 3 9 .

4 A . M E T Z U L E S C U , Un a lbum cu f o t o g r a f i i de monede d a c i c e , în

" A r t a ş i a r h e o l o g i a " , 13-14 , I a ş i , 1938 , p . 7 - 8 ; O C T A V I A N I L I -

E S C U , î n C N A , X V , 1940 , 118-120 , p . 2 9 5 .

5 C . P R E D A , Monede le g e t o - d a c i l o r , Bucu r e ş t i , 1973 , p . 3 2 9 .

6 I b i d em .

7 Toate monede le se af lă în p a t r i m o n i u l M I R S R . Ce le c u n r . i n v .

39206-39219 au f o s t r e c u p e r a t e în 1973 ; ce l e c u n r . i n v . 98705¬

98763 au f o s t d e s c o p e r i t e în a n u l 1976 , i a r ce l e cu n r . i n v . 114778¬

114791 îh a nu l 1977 .

8 P r i n ştanţă comună înţelegem o ştanţă c a r e a s e r v i t p e n t r u b a t e r e a

mai m u l t o r p i e s e , ce se r emarcă p r i n asemănarea l o r . E l e întrunesc

aceleaşi c a r a c t e r i s t i c i , a ce l aş i s t i l , d a r de l a o piesă l a a l t a i m a

ginea se estompează t r e p t a t , anumi te d e t a l i i f i i n d c h i a r ş t e r s e . D a r

toate aces tea nu schimbă r e p r e z e n t a r e a i n i ţ i a l ă .

9 O piesă ident ică c u moneda n r . 69 se af lă îh colecţ ia C a b i n e t u l u i nu

mismat ic a l I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n Bucureş t i , ( n r , i n v . 1 2 6 1 /

5430; 15 , 18 g , d i a m . 3 0 mm; provenienţă necunoscută ) . Ne-a fos t

29

www.mnir.ro

pusă l a d ispoz i ţ ie Împreună c u a l t e imitaţ i i de t i p F i l i p a l ΙΠ -lea de

că t re cercetă toru l Cons t an t i n P r e d a , c ă ru i a î i mulţumim ş i pe a c e a s

tă c a l e .

10 I .W INKLER ,D r ahma şi hem id r a l n a în s i s t emu l mone ta r a l daco- ge ţ i

l o r , îh A M N , Π Ι , 1966 , p .79-82 ş i p l . J ; idem T i p u r i l e mone ta re a le

daco-geţ i lor , în A M N , V I , 1969 , p . 8 3 ; C . P R E D A , o p . c i t . , p . 332¬

3 3 6 . p l . L X X I V .

11 A . M E T Z U L E S C U " , o p . c i t . , p . 5 - 1 3 ; C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 4 .

12 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 7 0 .

13 A . M E T Z U L E S C U , o p . c i t . , p . 7 .

14 I b i d e m , f i g . 4 , moneda n r . 4 d i n r îndu l de s u s .

15 Κ . Ρ Γ Ν Κ , D i e MUnzpragung d e r O s t k e l t e n und i h r e r N a c h b a r n , B u d a

pe s t a , 1939 , p . 1 1 8 .

16 A . M E T Z U L E S C U , o p . c i t . , f i g . 4 , moneda n r . 5 d i n r îndu l de s u s .

17 O C T . T L I E S C U , T e z a u r u l de l a P i e l e ş t i -Do l j , comun i ca re l a S o c i e

t a t e a Numismatică Română , 1940 ; aducem mul ţumir i că lduroase a u

t o r u l u i p e n t r u f a p t u l de a ne f i pus l a d ispoz i ţ ie acest m a n u s c r i s cu

d e s c r i e r e a t e t r a d r a h m e l o r t e z a u r u l u i de la P i e l e ş t i . Ce le 2 p iese

sînt c l a s a t e de a u t o r îh g r upa V U .

18 V e z i nota 9 .

19 După C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 6 , " t e z a u r cu date c o n f u z e " .

20 Mulţumim c o l e g e i M i l ena P r o t o p o p e s c u , c a r e ne-a p e rm i s c o n s u l t a

r e a a ces t o r p i e s e .

21 C f . V I R G I N I A J O Y C E H U N T E R , A t h i r d c e n t u r y hoa rd f r o m S e r b i a

and i t s s i g n i f i c a n ce f o r c e l t i c h i s t o r y , în "Museum n o t e s " , 1 3 , New

Y o r k , 1967 , p . 3 3 , n r . 1 05 .

22 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 0 .

23 După C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 2 , 3 4 1 * B r a s o v - n e s i g u r ; V l a ş c a -

con f u z ; Opreş t i ( j u d .A rgeş ) - n e s i g u r . Da t e l e ma i no i f u r n i z a t e

de colecţ ionarul I . D i m i a n si tuează această ultimă d e s c o p e r i r e la

O p r i ş o r , j ud .Mehed in ţ i .

24 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 5 .

25 O tetradrahmâ se păs trează l a Muzeu l judeţean O l t ( S l a t i n a ) ; nu d i s

punem de da te le necesa re p r i v i t o a r e l a a ceas t a .

26 C . P R E D A , o p . c L . , p .336-338 şi 341-342; i d e m , în S C I V , 2 0 , 1 9 6 9 ,

2 , p . 3 4 9 - 3 5 1 .

27 C . P R E D A , o p , c i t . , p . 3 4 2 .

28 I b i d e m .

29 V e z i prob lema c l as i f i că r i i monede l o r în concordanţă cu l o c u l d e s

c o p e r i r i i l o r , l a B . M I T R E A , S C I V , 2 2 , 1 9 7 1 , 2 , p . 1 7 0 - 1 7 1 .

30 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 4 2 .

31 I b i d e m , p . 3 3 6 . "

32 I b i d e m , p . 3 3 7 .

33 I b i d em .

34 I b i d em , p . 3 8 1 .

35 OCT A V I A N I L I E S C U , S i s teme naţionale în economia monetară a

daci lor^în B S N R , 3 8 - 4 1 , 1944-1947, 92-95 . p . 3 2 .

30

www.mnir.ro

36 Excep ţ ie , t e z a u r u l d e s c o p e r i t l a Ramna ( l a 20 km no r d-ve s t de Re

şiţa) în 1896 , compus d i n monede F i l i p I I , A l e x a n d r u c e l M a r e ş i i m i

taţ i i F i l i p Π Ι (datat de B . M i t r e a în s e c . I U î . e . n . ) . V e z i n r . 4 6 1 d i n

M . T h o m p s o n , A n I n v e n t o r y of G r e e k Co i n H o a r d , New Y o r k , 1973 .

37 După T . G H E R A S I M O V , în " I z v e s t i j a . B u l l e t i n de l ' I n s t i t u t u d ' A r c h é

o l o g i e " , X X V I , S o f i a , 1963 , p .257 ; K . P E N ' K , o p . c i t . , p .247-250 ,

p l . X U ; c f . C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 6 , 3 4 3 . D i n informaţi i le p e r s o n a

le p r i m i t e de l a cercetă toru l C . P r e d a rezu l tă că îh aces t tezaur f i g u

r eaz ă şi 3 monede de t i p A n i n o a s a .

38 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 3 3 7 , 343 ; c f . M . C O J O C A R E S C U , în B S N R ,

1973-1975, 121-123 , p . 71 .

39 M . T H O M P S O N , o p . c i t . , n r . 5 2 2 .

40 M . T H O M P S O N , o p . c i t . , n r . 4 5 4 .

41 V e z i d a t a r e a imi ta ţ i i lor F i l i p I I I l a M . T h o m p s o n , o p . c i t . \

42 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 2 3 3 .

43 O . I L I E S C U , o p . c i t . , p . 3 0 - 3 2 ; I . W I N K L E R , o p . c i t . , p . 1 7 5 ş i u r m . ;

C . P R E D A , S C I V , 20 , 1969 , 2 , p . 347 ş i u r m ; C A R M E N M A R I A P E

T O L E S C U , o p . c i t . , p . 6 3 9 - 6 4 0 .

L E T R E S O R D E M O N N A I E S D U T Y P E P H I L I P P E Π Ι

ARRHEDÉE D E C O U V E R T À O P T A S A N I , D E P . D ' O L T .

Résumé

On présente un t r éso r de monnaies du t ype P h i l i p p e Π Ι A r rh i dée

mis au j o u r à Op t ă şan i (commune d ' A l u n i ş u , d é p . d ' O l t ) .

L e t r é so r es t formé de 94 p i è ces , dont 83 té tradrachmes et 11

d r achmes , l a p l u p a r t conservées à B u c a r e s t au Musée d ' H i s t o i r e de l a

République S o c i a l i s t e de Rouman ie ; une seule pièce se t r o u v e à S l a t i n a ,

au Musée départemental d ' O l t . E n ana lysan t l a man ière dans l a a ue l l e

sont s ty l isés l e s t y pes du d r o i t et du r e v e r s , l ' a u t e u r c l a s s i f i e l e s t é

t r ad r achmes en 6 g roupes (marqués p a r des c h i f f r e s r o m a i n e s ) , chacun

divisé à son t o u r en p l u s i e u r s s o u s v g r oupe s (marqués p a r des l e t t r e s ) ;

les numéros r e n v o i e n t au c a t a l o g u e .

- I e r g r o u p e : 2 p ièces ( n o s 1 , 2 ) ;

- U e g r o upe : a , n o s 3-8; b , n o s 9-12; c , n o s 13-15; d , n o s 16-17;

e , n o s 18 ;

- I I I e g r o u p e : a , n o s 19-20 ; b , n o s 21-22 ;

- I V e g r o u p e : a , n o s 23-28 ; b , n o s 29-30 ; c , n o s 31-35;

- V e g r o u p e : a , n o s 36-39 ; b , n o s 40-41 ; c , n o s 42-44 ; d , n o s

45-46 ; e , n 5 * 47-50 ; _f , η ^ 51-52 ; g , n 0 " 5 53-56 ; h , n ° s 57-68

(chacun représentant une v a r i a n t e ) ;

- V T 8 g r o u p e : a , n o s 6 9 ; b , n o s 70-74 ; c , n o s 75-78 ; d , n o s 7 9 - 8 0 ;

e , n o s 81-82~

A r e m a r q u e r l e s s i g l e s des n o s 1 9 , 47-50 ( v o i r a u s s i l a planche I X

qu i r e p r o d u i t l e s s i g l e s et l e s monogrammes des monnaies appa r tenan t à

ce t r é s o r ) .

31

www.mnir.ro

En ce qu i c o n ce r ne l es d r a c h m e s , une seu le p ièce (n° 83) presénte

le d r o i t et l e r e v e r s (avec l a légende φιλί π ihoy~J impr imés ; l e s a n

t r e s sont complètement ef facées .

L ' a u t e u r date le t r éso r d u I I e s ièc le avant no t r e . è r e .

E X P L I C A T I O N S D E S P L A N C H E S

? 1 . I . - F i g . 1-10. Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . Π , - F i g . 1 1 - 2 0 . Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . U I . - F i g . 2 1 - 3 0 . Monna ies d u dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . r V . - F i g . 3 1 - 4 0 . Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . V , - F f i g . 41-50 . Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . V I . - F i g . 51-60 . Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i ,

P l . V T J . - F i g . 61-70 . Monna ies du dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . V T n . - F i g . 7 1 - 8 0 . Monna ies d u dépôt découvert à Op t ă ş an i .

P l . I X . - F i g , 8 1 - 8 5 . Monna ies d u dépôt découvert à Op t ă şan i ;

81-82 - t é t radrachmes ; 83-85 drachmés ; 83 a , d 3

pho tog raph i e g r a nd i e e t b , c g r a n d e u r 1 / 1 .

P l . X . - S i g l e s et monogrammes des monna ies du dépôt d 'Op t ă ş a n i .

32 www.mnir.ro

CONTRIBUŢII NUMISMATICE LA ISTORIA DACIEI ÎN SEC. Ie . ru

de I U D I T A W I N K L E R

A u f o s t r e l e v a t e f n r e pe t a t e r f n d u r i f n l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e

condiţiile c a r e au a s i g u r a t D a c i e i un l oc impo r t a n t î ncă d i n epoca b r o n

zului f n comerţul l u m i i a n t i c e 1 .

S i tua ţ ia geograf ică ş i r e s u r s e l e n a t u r a l e menţinîhdu-se a c e l e a ş i ,

ar f i f o s t de aşteptat c a re la ţ i i l e c o m e r c i a l e , ce se desfăşurau de p e s t e

un seco l pe baza d e n a r u l u i r o m a n , să cunoască o l i n i e ascendentă s u b

domnia l u i A u g u s t u s , epocă de însemnate t r ans fo rmăr i e conom i ce , c a r e

au c r e a t I m p e r i u l u i r o m a n condi ţ i i op t ime p e n t r u a m p l i f i c a r e a comerţulu i .

Cu toate a ce s t e a , d i n 109 t e z a u r e dă tab i le în p e r i o a d a 75 î . e . n . (de c î n d

încep să f i e îngropate t e z a u r e cu d e n a r i r e p u b l i c a n i ) p înă în 14 e . n . 2 „

numai 29 se m cheie c u monede emise în t re 27 î . e . n . ş i 14 e . n . ( v e z i T a

belul 1 ) , 80 de depoz i t e r e v e n i n d c e l o r 48 de a n i p remergă to r i . Men ţ i ne

rea p o n d e r i i r e l a t i v r e d u se a t e z a u r e l o r ce se încheie c u e m i s i u n i d i n e—

ρ oca l u i Augu s t u s se conf i rmă p r i n c o n f r u n t a r e a e şa l onă r i i c r o n o l o g i c e

a t e zau re l o r p u b l i c a t e pînă în 1965 (d i n 83 numa i 19 se încheie c u e m i

siuni d i n epoca l u i A u g u s t u s ^ ) c u t e z a u r e l e d e s c o p e r i t e în u l t imu l d e c e n i u

(unde d in t o t a l u l de 26 de d e s c o p e r i r i 4 , 1 0 apar ţ in e p o c i i l u i A u g u s t u s ) ^ .

în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e s-a semna la t c reş te rea cant i tă ţ i i p r o

duselor de i m p o r t în D a c i a în s e c . I e . n . ^ . I . G l o d a r i u , s t u d i i n d " Re i a ţ i—

ile comerc i a l e a l e D a c i e i c u lumea e len is t ică ş i romană" , a r euş i t să s t a

bilească c r o n o l o g i a v a s e l o r şi a o b i e c t e l o r de b r o n z , de a r g i n t ş i d e

sticlă?, aducînd numeroase p r e c i z ă r i ş i c u p r i v i r e l a d i f e r i t e l e p r o d u s e

ceramice^ . Ceea ce c o n t r i b u i e l a o cunoaştere ma i p rec i s ă a i m p o r t u r i

lor d in D a c i a . Deocamdată l i p s e s c însă ind icaţ i i c r o n o l o g i c e nuanţate

pentru da t a rea u n e l t e l o r de f i e r 9 ş i p e n t r u c e r a m i c a d i n epoca c l as i că a

c u l t u r i i g e t o - d a c i c e 1 ^ . T e z a u r e l e mone t a re oferă o a r e c a r e puncte de r e

per în a p r e c i e r e a evoluţ ie i economice a D a c i e i p e n t r u epoca l u i Augus tus

şi decen i i le u rmă t oa re , i n d i c i i l e o f e r i t e de a ces t ea f i i n d însă d i m i n u a t e

de faptu l că u rmaş i i l u i Augus tus au emis un număr e x t r e m de r e d u s d e

denari şi că în consecinţă t r e b u i e să admi tem că une le t e z a u r e ce se î n

cheie cu monede a le l u i Augus tus au pu tu t f i îngropate u l t e r i o r .

Numărul mic de p iese cunoscu t e în a f a r a i m p e r i u l u i d i n e m i s i u n i l e

d inast ie i I u l i o - C l a u d i c e a f o s t e x p l i c a t p r i n t e x t u l l u i T a c i t u s , Ge rman i a ,

V, în ca re n i se . re l a tează că g e r m a n i i p r e f e r a u d e n a r i i r e p u b l i c a n i -

bigati ş i s e r r a t i - c e l o r i m p e r i a l i 1 1 , p r e cum ş i p r i n u rmăr i l e r e f o r m e i

monetare d i n t i m p u l l u i N e r o (63 e . n . ) , c a r e a d e t e rm i n a t r e t o p i r e a m a

sivă a v e c h i l o r nom ina l e de a r g i n t 1 ^ . Cu toa te a ces t ea o p a r t e a m o n e

delor r epub l i c a ne ş i d i n d e n a r i i i m p e r i a l i emiş i îna in te de N e r o au c o n

tinuat să circuTé~~mûlt t imp,după cum a ra t ă compoziţ ia t e z a u r e l o r d i n I m -

33

www.mnir.ro

http://Ie.ru

pe r i u l r oman 1 3 . Aceeaş i consta tare s e despr inde ş i d in examinarea de

poz i te lor monetare descoper i te fn D a c i a , c ă c i pe l i ngă ce le 29 de te

zaure c e s e înche ie c u denar i emiş i de Augustus avem ş i 23 c a r e c u

prind, a l ă t u r i de monede din s e r i a c e l o r bătute de Împăra ţ i i din dinastia

F l a v i l o r , ş i emis iun i a le fami l ie i lu l io-Claud ice (vez i Tabe l u l 2 ) . F i ind

acceptate în c i r c u l a ţ i e , număru l l o r mic nu trebuie atr ibuit numai moti

v e l o r mai s us-menţ ionate , c i a r putea const i tu i ş i o r e f l e c t a r e a dimi

n u ă r i i p ă t runder i i monedei romane în D a c i a l a s f r r ş i t u l s e c . I î . e . n . şi

pr ima jumătate a s e c . 1 e . n . , ind ic iu a l unei r e d u c e r i fn cant i tatea pro

duse lo r destinate schimbului ş i , p r i n u rmare , a l unui r e g r e s a l v ieţ i i e¬

c o nom i c e , determinat de un complex de împ re j u r ă r i : luptele d intre daci

ş i roman i , r ă scoa le l e leg iun i lor din Pannonia ş i dezb inarea de după

moartea lu i B u r e b i s t a . D in r e l a t ă r i l e lu i Strafao, Geogra f i a , V U , 3 , 1 1

( C . 3 03 ) , ştim că fn timpul In i Augustus daca geţi i e r a u împăr ţ i ţ i în c i nc i

s t a te , da r că a c e s t e a nu e r au s t ab i l e , c ă c i fiapărţirea s e schimba "cînd

într-un feLjcînd î n t r - a l t u l N . E s t e puţ in probabi l c a a c e i 40 de mi i de o s

t a ş i , pe c a r e - după a f i rmaţ ia lu i S t rabo - e rau fn s t a r e să- i t r im i t ă fn

luptă daco—geţii, să f i aparţ inu i numai uneia d intre c e l e c i n c i o rgan i za

ţ i i po l i t i ce , continuatoare a le statu lu i organ izat d e B u r e b i s t a , deoarece

autoru l cons ideră a c e * * număr o e x p r e s i e a dec ăde r i i pu ter i i geto—da

c i c e - ibidem, V I I , 3 , 1 2 , 13 ( C . 3 0 4 ) . E s t e d e c i mai probabi l că e l a a-

TUt i b vedere tot poporul geto—dac, c a r e , printr—o nouă un i f i c a re , a r fi

ptt t t t t pune sub arme aces t număr de os t a ş i , c ă c i în r î ndu r i l e următoare

e l pxwciaează: " ş i s înt acum pe c a l e de a s e supune roman i lo r .Nu se află

facă de iot sub s t ăp fn i rea l o r , pentru că î ş i mai pun năde jdea m germani,

duşman i i roman i l o r " .

Studiind tezaure le de podoabe d a c i c e , K .Ho red t a constatat că d in

ce l e peste 100 de d e s cope r i r i numai 20 sînt asoc ia te c u monede: a l ă tu r i

de p iese le d i n grupa t impurie (125-75 î . e . n . ) s-au găs i t numai monede

g receş t i , a c ă r o r c i r cu l a ţ i e corespunde cu crono log ia p i e s e l o r ; l a f e l

se prez in tă s i tuaţ ia ş i pentru g r upa medie (75-25 î . e . n . ) , cu excepţia

tezauru lu i de l a Remetea Ma re , unde cea ma i recentă monedă , d i n 16/15

î . e . n . , depăşeşte cronologic o b i e c t e l e de podoabă; i a r în g r u p a t î r z ie

(25 î . e . n . - 25 e . n . ) IntOnim ia unele tezaure emis iun i ma i v e c h i ( Pe

t e c i , Şe i ca M ică ) , î n al tele monede c a r e depăşesc l i m i t a f ina lă a a c e s

te i g r upe (Po i ana , j u d . G o r j fi B a r e ) . D i n exam ina rea a c e s t o r t r e i grupe

a u t o r u l desp r i nde c o n s t a t a r e a : " D e r HBhepunkt d e r dak i schen S i l b e r a r -

be i t en l i e g t en t sp rechend den h e l l e n i s t i s c h e n E i n w i r k u n g e n im 1 . J h .

v . d . Z . , es w a r e a b e r v e r f e h l t i h r e Ve rwendung im 1 . J h . u . Z . auszu-

s c h l i e s s e n , obwoh l kennze ichnende r o m i s c h e E i n f l l i s s e s i c o i n ihnen

n i c h t mehr b e m e r k b a r machen , w i e z . B . kră f t ig p r o f i l i e r t e F i b e l n , von

denen n u r i n B a r e e ihe v e r t r e t e n i s t . Es ze ichnet s i c h auch sons t eine

R e t a r d i e r u n g i n d e r spăt latenezeit l ichen dak i schen K u l t u r a n , die nach-

dem s i e e inma l i m e r s t e n J a h r h unde r t v . u . Z . i h r e Ausprăgung e r f a h r e n

b a t t e , mi t e i n e r s e h r ge r i ngen Rezeptivităt f u r f r l i h k a i s e r z e i t l i c h e E i n

wirkungen-noc h e i n v o i l e s J a h r h unde r t f o r t d a u e r t . D i e g le i che E r s c h e i -

nung i s t a uch im-MUnzumlauf zu v e r z e i c h n e n , dă k a i s e r z e i t l i c h e Dena re

des 1 . J h s . u . Z . gegenUber dem vo rhe rgebenden J a h r hunde r t be inahe

34 www.mnir.ro

T a u e l u l 1 T e z a u r e c e ae înche ie c u emis iun i din epoca lu i Augustus descoper i t e fn Dac i a

" Γ " Numă ru l total al mo-

L o c u l d e s c o p e r i r i i nadelor d e t e r m i n a t e T o t a l D a t a f i na l ă B i b l i o g r a f i a

; R . r . A u g .

1 2 3 4 5 6 7

1 . S a acu t 68 1 + 70 2 7 / 2 0 Î . e . n . B S N R , X I , 1914 , p . 5 7 / 4 8 ; A r c h A n z ,

1914 , p . 432-433 .

2 . C o r n i i de S u s 91 2 93 2 5 / 22 î . e . n . " C a r p i c a " , Π , 1 969 , p . 1 3 1 - 1 4 4 .

3 . DS i eş t i 3 1 +100 1 9 ( ? ) î . e . n . S C N , Π , 1958 , p . 1 6 0 / 1 8 .

4 . P lop şo r 47 3 + 60 19/15 î . e . n . S C N , V , 1 9 7 1 , p . 3 8 0 - 3 8 4 .

5 . Remetea Mare 164 5 169 16 f . e . n . A r c h É r t , X X V I , 1 906 , p . 3 6 3 - 3 6 8 .

6 . B o r d e s t i 4 44 16 î . e . n . S C N , V I , 1975 , p . 5 7 / 3 ( i n e d i t )

7 . P î ng ă r e ş t i 5 1 ++ 6 14 / 12 î . e . n . " D a c i a " , V I I I , 1964 , p . 3 7 6 / 3 2 .

8 . Conteş t i 136 14 / 12 î . e . n . S C N , V I , 1975 , p . 5 7 / 5 ( i n ed i t )

9 . B u j o r u + + 6 12, î . e . n . J N G , 17 , 1967 , p . 1 4 3 / 2 3 .

1 0 . P o i a n a (Galaţ i ) 147 5 152 14 /12 î . e . n . A I n m e m o r i a l u i V a s i l e P î r v a n ,

Bucu r o ş i i , 1 934 , p . 1 26-133 . 1 1 . S f î n t u l Gheo r ghe 58 3 + 61 13 î . e . n . S C N , I V , 1968 , p . 3 6 3 - 3 7 2 .

1 2 . C i u p o r c e n i 161 12 /11 î . e . n . " D a c i a " , 111, 1 9 5 ^ , p . 6 0 3 - 6 0 4 .

1 3 . Jude ţu l Hunedoa r a 13 2 + 15 12 / 11 î . e . n . ' ' D a c i a " , X V I , 1972, p . 3 6 6 / 3 7 .

1 4 . T i b r u 98 47 145 11 /9 î . e . n . " A p o l u m " , I , 1939 ' 4 2 , 0.160-18·

1 5 . S t r f m b a 201 15 216 11 /9 î . e . n . S C N , 11, 1 958 . p.12".»/ l50.

www.mnir.ro

16. Ş im leu l S i l v a n i e i 12 5

17 . Cetăţen i

18 . Răcă t ău 67 4

19 . B r e a z a 104 18

20 . B u d i u l M ic

2 1 . Ş im leu l S i l v a n i e i 13 3

2 2 . Po i ana (Galaţ i ) 35 2

23 . G h e r g h i n a 503 14

24 . Odobeşt i ( ? ) 20 1

2 5 . Po i a n a (Galaţ i )

26 . S c u r t a

27 . P o i a n a (Galaţ i )

28 . O l t e n i a

29 . Român ia ( înainte

de 1914) •

T o t a l : 1649 132

17 8 î . e . n . Z . S z é k e l y ş i . . . . S ă p ă t u r i l e de l a

Le ţ-Vâ r he ghiu ( T r e i S c a u n e ) , Tezau

r u l d ac i c de l a . . . , B u cu r e ş t i ,1951

p . 5 3 , 55-59 .

127 8/6 î . e . n . " D a c i a " , X I X , 1975, p . 3 1 9 / 3 6 .

71 8/6 î . e . n . " C a r p i c a " , I V , 1971, p. 167-171.

122 8/6 î . e . n . " S C N , V , 1971 , p . 265-282 .

145 4 î . e . n . J N G , 17 , 1967, p . 1 4 3 / 2 2 .

16 11/2 î . e . n . Z . S z é k e l y , o p . c i t . , p . 5 3 , 55-59.

35 2 î . e . n . S C I V , V m , 1957, p . 169 ( inedi t ) .

517 2 t e . n . / l 4 e.n. B S N K , X I V , 1919, p . 47-138 .

+ 21 2 t e . n . / l 4 e j i . ? S C N . V I , 1975, p . 210-212 .

194 11 e . n . S C I V , V I I I , 1957, p. 169 ( inedi t ) .

H- 16 12 e . n . J N G , 17 , 1967, p . 1 5 2 / 1 3 7 .

82 Augustus S C I V , V I I I , 1957, p .169 ( inedi t ) .

+ 17 Augustus J N G , 17 , 1967, p . 1 5 5 / 1 6 7 .

288 Augustus J N G , 17 , 1967 , p . 1 5 5 / 1 6 9 .

3106

www.mnir.ro

vb'l l ig f e h l e n . Da nun das 1 . J h . u . Z . n ient z u r ge l d l o sen Na t u r a l w i r t —

schaft z u r u e k g e k e h r t s e i n k a n n , mt i ssen d i e ă l te ren Ml inzen w e i t e r i m

Ve rkeh r geb l i eben s e i n . . . D i e d r e i Z e i i p h a sen d e r S i l b e r s c h a t z e ze igen

also v o rw i egend d i e Pé r i ode a n , i n d e r s i e e r z e u g t und geho r t e t w u r d e n

und wen i ge r d i e D a u e r , wăhrend d e r s i e i n G e b r a u c h standen und den

Zeitpunkt i h r e r V e r b e r g u n g , d e r spatter l i e g en k o n n t e " 1 4 .

P o t r i v i t a c e s t e i t e z e , monedele r e p u b l i c a n e , i n d i f e r e n t de da ta l a

care au f o s t e m i s e , au putu t f i a scunse o r i c f n d f n c u r s u l s e c . I e . n . Es t e

adevărat că t e z a u r e l e de d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i nu cons tau d i n s e r i i

de em is i un i f ă r ă h i a t us u r i f n eşa lonarea l o r c rono log i că . în s c opu l exem

plif icări i vom p r e z e n t a t r e i t e z a u r e :

Da ta e m i t e r i i N u m ă r u l p i e s e l o r B r e a z a Răcă t ău P înceş t i

165/155 - 106 f . e . n . — — 43

155/150 - 106 f . e . n . - • 10 -155/120 - 103 Î . e . n . 13 - -100/99 - 73 f . e . n . - - 93

96/95 - 75 f . e . n . 27 - -89/88 -74/73 t e . n . - 20

68-66 - 38 f . e . n . * - 33 -68 - 29 /27 f . e . n . 64 64 -60 - 38 /36 f . e . n . - - 43

32/31 f . e . n . - 10

29/27 - 8/6 f . e . n . 18 - -25/22 - 2 f . e . n . - - 7

16 - 8 /6 · î . e . n . - 4 4

14 - 15 e . n . - - 1

D i n ce le de ma i sus se poate s t a b i l i că h i a t us u r i l e nu depăşesc două

decen i i , c o n s t a t a r e conf i rmată ş i p r i n compoziţ ia t e z a u r e l o r p r e zen t a t e

pe tabele le V T I - X V m de M . H . C r a w f o r d în R R C H .

Dacă p e n t r u ob i e c t e l e de podoabă am putea admi te o p i e t r i f i c a r e sau

s tandard izare a f o r m e l o r pe t imp de un seco l ; nu putem admi te ca în f o n

dul monetar d i n s e c . I î . e . n . să nu f i pătruns monedele emise în s e c . I e.n.

într-un p rocen t o r i e f t de m i c , d a r totuş i s u f i c i e n t ca puncte de reper p e n

t r u datarea t e z a u r e l o r . C h i a r dacă admitem p e n t r u monedele repub l i cane

o perioadă de p l us-minus 20 de a n i postquem d a t e i e m i t e r i i c e l e i ma i r e

cente monede d i n t e z a u r u l r e s p e c t i v , nu p a r e p l a u z i b i l ca f o n d u l u i mone

tar r epub l i c an să nu i se f i adăugat n i c i o em is i une d i n t r e 27 î . e . n . -14

e . n . , cu atît ma i mu l t cu cît în 18 t e z a u r e ( v e z i T a b e l u l 1) aces te e m i

s iuni sînt r e p r e z e n t a t e p r i n c i r c a 8%, i a r în ce l e îngropate în p e r i o ada

de la T i b e r i u l a T r a i a n ( vez i T a b e l u l 2) propor ţ ia monede lo r din sec . I eju

se r idică l a 31 , 8 $ . Cu toate că g r a d u l de uzură a l monede lo r nu c o n s t i

tuie decît un c r i t e r i u r e l a t i v , nu n i se p a r e l i p s i t de semnif icaţ ie f a p t u l

că n i c i unul d i n t e z a u r e l e r e p u b l i c a n e nu c u p r i n d e un număr atît de ma re

de monede t o c i t e înc î t s ă îndreptăţească p r e s u p u n e r e a că e le a r f i c i r

culat masiv p înă în 106 e . n .

37

www.mnir.ro

Tabe lu l 2 T e z a u r e l e îngropate în D a c i a î n t r e . 14/15 t e . n . - 1 0 0 e.n.

E ş a l o n a r e a c r o n o l o g i c a L o c u l de deeco-

p e r i r e Rep. Aug. Tib. CaL dau .Nero . GaL OU» . V i t . Vas. T i u Dom. Ner. T r a . ned. U j . Data

To t a l f ina la

5

+

9

21

1

+

4

2

P î n c e ş t i 1

F i t i o n e ş t i 2

ţ o t o ş 3

Augus t i n 4

Boa ien i ^

Hunedoa ra 0

j u d . Cova sn a ?

Po iana ( G a l a ţ i ^

Diacon 9

S f . G h e o r g h e 1 0

Şapte S a t e 1 1

S a t u l u n g 1 2

j u d . Ha ţeg 1 3

Cos te ş t i 1 4

Marc u ş a 1 5

Po iana G o r j 1 6

Cenatu de S u s 1 ?

P a s u l V u l c a n 1 8

Grădiştea M. I I 1 9

D o b î r c a 2 0

H u n e d o a r a 2 1

O r â ş t i e 2 2

G r ă d i ş t e a M . I 2 3 _

T o t a l :

B ib l i ogra f i e

1 "Ca t-p ica " , I V , 1971 , p. 172-181.

2 " C a r p i c a " , I V , 1971 , p. 161 .

196

+50

259

270

13

42

+6

+

+

31

24

+

3

+2

53

13

7

54

625

29

86

246

165

2174

+ +

8

1

11

66

95

+ + 19 2 1 2 1 9

+ 1

1 1

+ 1

2 1

+1

2

+ + + 2

+ + 6

+ 2

+

1

121

2 1 . 2 1 3 31 7 10 16 10 7 1 5 1 1 96 16 20 1 1

3 1 1 1 1 1 7 ι» 2 21 6 13 2 15

14 6 1 1 1 1 . 22 4 11 2 1 1 10 12 16 4 61 142 15 3 64 84 3i 18 6 15 7 5" 6 IM ΐ9β 20 4 4i\

202

58

273

294

+25

43

+7

66

95

50

40

f

+10

++ 4

174

23

+ 8

127

782

37

157

311

+500

"55ST

14/15

15/16

37

37

69 /70

70

70

71

71

69 /79

75

75

79/81 ?

81 7

81 ?

81

81 /89

92

95

96

96 /98

98 /99

98/101

www.mnir.ro

3 Mater i a le , Π , 1 956 , p . 647-673 .

4 "Apulum" , I , 1939-1942 , p .112-159 .

5 S C I V , X V m , 1 9 6 6 , p .703-705 .

6 S C N , Π , 1958 , p . 403-404 .

7 " D a c i a " , X T V , 1970 , p . 4 7 3 / 3 0 .

8 S C I V , V T H , 1 9 5 7 , p . 1 6 6 / 5 .

9 S C I V , Vm, T 9 5 7 , p . 1 6 6 / 3 .

10 A K O G , X X I V , 1B63 , p . 3 30 .

11 A r c h É r t , I X , 1889 , p .249-252 .

12 I .G l oda r f n , o p . c i t . , p . 2 9 1 / 2 6 3 .

13 S C N , Π Ι , 1960 , p .442-443 .

,14 S C N , Π1 , 1960 , p .442 , 446 .

15 J N G , 17 , 1967 , ρ . 1 4 β / 8 7 .

16 " D a c i a " , VD-Vm, 1937-1940, p . 2 16 .

17 " D a c i a " , X T V , 1970, p . 4 7 2 / 2 9 .

18 M C C , I , 1856 , p . 1 5 3 ; A K O G , X V / 1 , 1855, p . 3 2 5 ; X V / 2 , 1855 , p .

386 .

19 S C N , V , 1971 , p .283-295 .

20 AMN, V , 1968 , p .429-431 .

21 S C N , ΓΠ , T960 , p .443-444.

22 Num .Ze i i s c h r i f t , DC, 1877 , p .288-293 .

23 Ô B L K , ΓΠ , 1847 , p . 1112 ; M C C , I , 1856, p . 9 9 .

Intr-un studiu recen t a—a emis p a r a r e a c ă , d in teaanre le c e s e î n

cheie cu monede emise fntre 27 /20 î . e . n . - 2 L e . n . / 1 4 e . n . , 16 a r f i

fost puse l a adăpost pr in an i i 2-4 e . n . , încercîhdu—se as t f e l r e z o l v a r e a

problemei mult d iscuta te a d a t ă r i i expedi ţ ie i l u i Sex tus Ae l i u s Ca t us ş i

Cneius Co r ne l i u s L e n t u l u s 1 ^ . D a r poz i ţ ia geogra f i că a t e z au r e l o r pune

sub semnul î n t r e b ă r i i s tabi l i rea vreunei legături ou evmknaXele moţi coda, cabi

depozitele l i p s e s c c n total î n C împ ia D u n ă r i i , reg iune c a r e trebuie s ă f i

fost în primul r î nd afectată de a c e s t eveniment . E l e provin din u rmă t oa

rele regiuni : d in Banat (pe ma lu l nord ic a l r î u l u i Bega) un t e zau r (de l a

Remetea Mare) c a r e s e încheie î n 16 î . e . n . ; d in O l ten ia ( între Dună r e şi

J iu); 2 tezaure (unul l a P l op şo r ş i a l tu l l a C i upe rcen i ) cu c e a mai r e

centă monedă d in 19/1 5 î . e . n . , r e spec t i v 12 î . e . n . ; din Muntenia: un

tezaur d intre O l t ş i A r ge ş (Dă i e ş t i ) , c a r e se încheie în 19 î . e . n . , a l tu l

dintre A rge ş ş i D îmbovi ţa (Cetăţeni) în 8 î . e . n . , a l t r e i l e a d intre D îm

boviţa ş i Ia lomiţa (S t r îmba) din 11/19 î . e . n . ; d in Moldova, unul p r o ve

nit de pe malul D u n ă r i i (Ghergh ina-Bărboş i ) se încheie în 2 î . e . n . - 14

e . n . , două dintre R îmn icu l S ă r a t ş i Putna din 16 î . e . n . (Bordeşt i ) ş i 2

Î . e .n . /14 e . n . (Odobeşt i ) ; c e l e l a l t e , cu l o cu r i de descoper i r e ce se î n

şiră de-a iingul Ş i r e t u l u i p înă l a v ă r s a r e a B i s t r i ţ e i , p rez in tă u rmă toa

rele date f inale: 14/12 î . e . n . (Po i ana ) , 25/22 î . e . n . (Cornii de Sus), 27/20

î . e . n . ( Sascu t ) , 14/12 î . e . n . (Conţeşt i ) , 8 /6 î . e . n . (Răcătău-Cetăţu ie)

şi 12 e . n . ( S c u r t a ) . N i c i în T r a n s i l v a n i a , d e unde sînt semnalate 4 d e s

coper ir i : una l a sud ş i a l ta l a nord de Olt din anul 8 / 6 î . e . n . ( B r e a z a ) ,

respectiv 13 î . e . n . ( S f .Gheo rghe ) , a t r e i a l a nord de Mureş din anul

11/19 î . e . n . (T ib ru ) ş i ultima l a nord de Tîrnava Mare din anul 4 î . e . n .

39 www.mnir.ro

( B u d i u l M i c ) , n i c i c r o n o l o g i a ş i n i c i d i s t r ibu ţ i a geograf ică n u Îndreptă

ţesc p r e supune r e a că a scunde rea d e p o z i t e l o r mone ta re s-ar d a t o r a unui

s i n g u r even iment p o l i t i c . S-ar pu tea c a d e s c o p e r i r i v i i t o a r e să con f i rme

t e z a emisă de M a r i a Ch i ţescu .

Restr îngerea p e r i o a d e i de îngropare a . t e z a u r e l o r p r e zen t a t e ma i

sus l a nn ' i 2—4 e . n . impl ică ş i i n c onven i e n t u l că Β - a r putea deduce pe

această bază că î n următor i i a n i a i domn ie i l u i Augus t u s c i rcu la ţ i a m o

n e d e l o r romane n-ar f i lăsat n i c i un f e l de v e s t i g i i în D a c i a . Lu înd , d i m

po t r i v ă , în c o n s i d e r a r e îngroparea succesivă a t e z a u r e l o r , pu tem a¬

p r e c i a c u o a r e c a r e aproximaţie p e n t r u f i e c a r e etapă cuan tumu l de m o

nede în c i r cu l a ţ i e .

în c e i 23 de a n i a i domn ie i l u i T i b e r i u s au f o s t îngropate numa i 4

t e z a u r e (Tabe l u l 2 ) : 2 în s ud-es tu l T r a n s i l v a n i e i , de-a l u ngu l O l t u l u i la

o distanţă de c i r c a 40 km unu l de ce lă la l t (Augus t i n ş i Fo toş ) î n 37 e . n .

ş i a l t e două i n M o l d o v a , pe af luenţ i i Ş i r e t u l u i , u n u l pe m a l u l s t i n g (Pîn-

ceş t i , pe p î r î u l S o c i ) în 14/15 e . n . , a l d o i l e a în 15 /16 e . n . pe un a f l u -

ent d i n d reap ta r î u l u i (F i ţ ioneş t i , pe p î r î u l Z ă b r ă u ţ ) . I n ambele t e z au re

moneda cea ma i recentă a f o s t emisă l a Lugdnnum . N u se poate p r e c i z a

dacă i den t i t a t ea d a t e i f i n a l e a t e z a u r e l o r de pe O l t , c a ş i a p r o p i e r e a d a

t e i c e l o r d i n b a z i n u l Ş i re tu l u i a r e al tă expl icaţie decît cea a une i s imple

coincidenţe. î n t re 14-54 e . n . se emi t f o a r t e puţine t i p u r i de d e n a r i ,

a şa încît es te f i r e s c ca număru l l o r să f i e c u t o t u l r e d u s .

Nu ma i cunoaştem n i c i un t e z a u r p înă în 71 e . n . cînd se încheie două

t e z a u r e d i n M o l d o v a , găsi te îh săpă tu r i l e a r h e o l o g i c e de l a Po i a n a şi

D i a c o n . T e z a u r u l de l a B o z i e n i , în c a r e cea ma i recentă monedă dateazS

d i n 69-70 e . n . , a r putea să f i f o s t pus t o t a t u n c i l a adăpost , deş i multe

p i e se n-au putut f i da ta te d i n cauza s t ă r i i s l abe de c o n s e r v a r e . T o t cu

e m i s i u n i de. l a Vespas i a n se încheie ş i c i n c i t e z a u r e d i n T r a n s i l v a n i a

(Hunedoa ra , j u d . C o v a s n a , S f . G h e o r g h e , Şapte Sa te ş i S a t u l u n g ) ; cu e¬

m i s i u n i de l a T i t u s sau Domiţian se încheie t r e i t e z a u r e ( jud.Haţeg, Cos

te ş t i ş i Ma r c uşa); cu ce le a l e l u i Domiţ ian t r e i t e z a u r e d i n T r a n s i l v a n i a

(Ce rna t u de S u s , P a s u l V u l c a n , G r ăd i ş t ea M u n c e l u l u i Π) ş i unu l d i n O l

t en i a (Po i ana ) : c u monede de l a N e r v a două depoz i t e (Dobîrca ş i Hune

d o a r a ) , i a r două c u p iese de l a T r a i a n (Orăşt ie ş i Grăd i ş tea Munce lu lu i ) .

Se constată că în T r a n s i l v a n i a t e z a u r e l e p r o v i n cu precădere din

sud—est ş i d i n r e g i u n e a Munţ i lor O r ă ş t i e i , d e c i d i n r e g i u n i cu numeroase

for t i f icaţ i i ş i a ş e z ă r i geto—dace, i a r în Mo ldova u l t ime l e t r e i deceni i ale

s e c , 1 e . n . nu mai cunosc d e s c o p e r i r i mone t a r e . D e a l t f e l încetarea l o

c u i r i i a şeză r i i de l a P o i a n a 1 6 a ra t ă că aceas ta a f o s t d is t rusă ş i depo

pulată .

D e s c o p e r i r i l e i z o l a t e de monede de a r g i n t ş i b r o n z nu sînt c onc l u

dente pen t r u is tor ia 'economică a s e c . I e . n . , n e f i i n d prec izab i l ă data

pînă cînd au fos t în c i r cu l a ţ i e , cu excepţia c e l o r găs i te în complexe în

c h i s e , cum sînt ce l e p r o v e n i t e d i n a şez ă r i ş i for t i f i ca ţ i i d a c i c e . M a j o r i

t a tea a ce s t o r d e s c o p e r i r i , , după cum a arătat l „G l oda r i u , se datează cu

mulţ i a i d înainte de încetarea a ş e z ă r i i sau a for t i f icaţ ie i r e s p e c t i v e 1 ? .

Numa i monedele ce l e ma i r e c e n t e , d e s c o p e r i t e i z o l a t îh săpăturile a rheo

l og i c e de l a Poiana c o i n c i d c u da ta l a c a r e a f o s t pă răs i t ă a şe za rea 1 8 .

în puţinele c a z u r i ( Po i ana , Z i m n i c e a , O r l e a ) în c a r e sînt databi le ,mone-

40 www.mnir.ro

dele i s o l a t e o f e r i une le i n d i c i i d e s p r e osc i la ţ ia comerţu lu i s i e x t e n s i u

nea a r i e i monede i r e s p e c t i v e .

Monedele de a u r emise f n s e c . I e . n . n-au c u p r i n s t o t t e r i t o r i u l l o

cuit de dac o-geţ i ; e l e l i p s e s c f n a f a r a a r c u l u i c a r p a t i c . S p r e d e o s e b i r e

de t e zau re l e de a r g i n t , c a r e după cum am văzu t , s-au găsit cu precădere

in j u d . Hunedoara ş i s ud-es t , d i n d e s c o p e r i r i l e de p i ese de a u r , 13 se

a f l i f n Banat ( T a b e l u l 3 ) . E l e a n i h i l e a z ă , a ş ada r , d i spropor ţ ia d i n t r e

cantitatea d e s c o p e r i r i l o r d i n T r a n s i l v a n i a ş i B a n a t . D i n punct de v ede r e

v a l o r i c , t e z a u r e l e c u monede de a u r le depăşesc pe ce l e de a r g i n t : c e i

32 de a u r e i descoper i ţ i l a T im i şoara reprez in t ă 800 de d e n a r i (un aureus

f i ind ega l cu 25 d e n a r i ) , i a r c e i 57 de l a P a l a n c a , 1425 de d e n a r i ; f i e

care d e s c o p e r i r e i zo l a t ă de a u r eu s poa te f i ech iva la tă c u un depoz i t de

25 de d e n a r i .

Tabelul 3

Monedele de a u r de l a Augus t u s pfnă l a T r a i a n d e s c o p e r i t e f n D a c i a

Locul de desco- E ş a l o n a r e a c r o n o l o g i c ă

perire A u g . T i b . CaL C l a u . N e r o Otho V i t . GaL Ves. T i u Dom. T r a .

Socol 1 1

Borosneul M a r e 2

Bicsad 3

Densuşi 4

Dulău?

F f r l i u g 6

Negre ni?

P los i c 8

Vărădia 9

Braşov 1 0 1

Su tpau l 1 1 1

Rfsnov 1 2 1

Rebenberg 1 3 1

Bo l oga 1 4 1 1

F î r l i ug 1 5 1 1

P l o s c i c 1 6

Boroşneul M a r e 1 ?

Braşov (xnpre jur i ra i 1 8

Moldova V e c h e 1 9

Pa lanca 2 0

Potoc 2 1 '

Proş tea 2 2

Pane i o v a 2 3 1

Buc i um 2 4 1

Gherla 25 1

Vărăd ia 2 6 1 P.îşnov27 1

Timişoara 2 8 32

P a l a n k a 2 ^ 3 1 5 17 2 11 6 5 7

T o t a l : 32 4 1 5 25 2 1 5 14 12 8 9

·/.

1

www.mnir.ro

B i b l i o g r a f i e

1 I . B e r k e s z i , p . 3 9 .

2 Z . S z é k e l y , p . 2 6 .

3 S C Ş C l u j , 1955 , 1-2, p . 1 2 8 / 2 1 .

4 V . M i h a l y de A p ş a , p . 1 2 8 .

5 I . B e r k e s z i , p . 1 8 .

6 N K , X I , 1912 , p . 1 7 .

7 A V S L , Χ Π1 , 1876 , p . 2 7 3 .

8 I . B e r k e s z i , p . 3 3 .

9 I . B e r k e s z i , p . 4 4 .

10 K o r r V S L , X , 1887 , p . 9 3 .

11 A V S L , Χ Π1 , 1876 , p . 2 9 8 .

12 K o r r V S L , V , 1882 , p . 8 0 - 8 1 .

13 L . B B h r n , p . 3 2 0 .

14 A K Ô G , X X X I I I , 1865 , p . 1 2 3 .

15 N K , X I , 1912 , p . 1 7 .

16 I . B e r k e s z i , p . 3 3 .

17 Z . S z é k e l y , p . 2 6 .

18 K o r r V S L , V , 1882 , p . 9 3 .

19 I . B e r k e s z i , p . 2 8 .

20 I . B e r k e s z i , p . 3 1 - 3 2 .

21 I . B e r k e s z i , p . 3 4 .

22 G y . M i k s a , p . 4 6 .

23 I . B e r k e s z i , p . 3 3 .

24 " M u s a i c a " , X V I I , 1966 , p . 4 2 , no ta 6 0 .


26 B . M i l l e k e r , Π , p . 7 0 - 7 1 .


28 „Neue T e m e s v a r e r Z e i t u n g " , 13 O k t . 1899 .

29 D i n N e r a ( Z e i t u n g ) , n r . 2 1 , 1 898 .

D i n c o n f r u n t a r e a e şa lonă r i i c r o n o l o g i c e a monede lo r de a u r c u ce le

de a r g i n t rezu l tă că în t e z a u r e l e de d e n a r i îngropaţ i în tre 14 ş i 100 e . n . ,

l u i N e r o î i r e v i n numa i 1,6 monede pe a n , i a r împăra ţ i l o r d i n d i n a s t i a

F l a v i i l o r , t ocma i înzec i tu l a c e s t o r a , adică 16 , 4 p i ese (Tabe l e l e 2 şi 3).Me

d ia monede lor de a u r . e r i d i că în t i m p u l l u i N e r o to t l a 1,6 monede pe an;

în t impu l F l a v i l o r scade însă l a 1 ,1 . Atît monedele de a u r , cît ş i ce le

de a r g i n t indică dec i o i n t e n s i f i c a r e în Dac i a a c i rcu la ţ i e i mone tare în

t i m p u l i u i N e r o , ref lect înd des i gu r şi s ch imbarea s i s t e m u l u i p o n d e r a l .

în c on t r a s t cu numărul r e l a t i v mic de monede, c an t i t a t ea p r o d u s e

l o r de l ux impo r t a t e în Dacia creşte în a doua jumătate a s e c . I e . n . , mai

a les în u l t imu l p ă t r a r 1 ^ . E le apar c u precădere în a şeză r i l e ? i f o r t i f i c a

ţ i i le daco-ge t i ce , ceea ce se constată ş i la t e z a u r e l e monetare de a r g i n t

datînd dinâceastă per ioadă : d i n t r e ce l e 23 de t e z a u r e (Tabe l u l 2 ) , numai

4 (F i t ioneş t i , Fo toş , Augu s t i n şi Mărcuşa) nu se af lă pe t e r i t o r i u l unor

a ş e z ă r i sau în vecinătatea l o r . C reş te rea p r o d u s e l o r de impo r t şi d i m i

nua rea numărului monede lo r ref lectă o sch imbare i n concepţia economică

a populaţiei d in n o r d u l Dunăr i i de J o s , moneda primită pen t r u p roduse

42

www.mnir.ro

interne f i i n d fo los i tă f n măsură d i n ce fn ce ma i ma re p e n t r u cumpăra rea

de produse f i n i t e , c eea ce reprez in t ă un s t a d i u ma i avansat a l v ie ţ i i e¬

c on ornice. Dac i a a j unge să r e p r e z i n t e , d i n ce f n ce ma i m u l t , f n c o m e r

ţul l umi i a n t i c e , nu numa i o sursă de m a t e r i i p r i m e , c i ş i un i m p o r t a n t

debuşeu p e n t r u p r o d u s e f i n i t e 2 0 .

Con f run t f nd in formaţ i i le ce rezu l t ă d i n eşa lonarea cronologică a t e

zaurelor d e s c o p e r i t e f n Dac i a c u i z v o a r e l e l i t e r a r e ş i e p i g r a f i ce . cons ta

tăm că i n t e r v a l u l de l a T i b e r i u s pînă l a Vespas i anus f n c a r e l i p sesc d e

pozitele monetare c o i n c i d e f n p a r t e cu o per ioadă c£nd daco-geţi i c a r e

trăiau " independenţ i " după cum re la tează I o r d a ne s (Ge t i c a , 69 ) nu ma i

tăceau i n c u r s i u n i în s u d u l D u n ă r i i " 1 . E s t e de fapt o per ioadă de r e f a

cere a potenţ ia lului e conom i c , Ση c a r e se creează p r e m i s e l e r i d i c ă r i i

Daciei la o p u t e r e ce pune în u l t i m u l p i t r a r a l s e c . I e . n . "din nou în c u m

pănă însăşi s tăp în i rea s t a t u l u i r oman îh B a l c a n i ' ' 2 2 . Dacă p e n t r u un

răstimp în c a r e nu se dau lup te pe t e r i t o r i u l Dac iè i es te f i r e s c să nu se

îngroape depoz i te m o n e : a r e r e s t e . d impotr ivă , su rp r i n z ă to r că t r i b u t u l

plătit daco-geţilor în t i m p u l l u i Dcm i t i a nu s nu se re f lec tă în t e z a u r e l e

monetare, căc i dacă avem în v e d e r e toate- em i s i u n i l e cu numele l u i D o

miţian, i n c l u z i n du- l e şi pe ce l e bătute cu nuuTe.'e său sub Vespas i anus şi

Titus, constatăm o d im i n u a r e a ' â t ru .nder i i e m i s i u n i l o r romane în c o m

paraţie cu proporţ ia c e l o r a n t e r i o a r e - 3 .

D in compoziţ ia t e z a u r e l o r d i n s e c . I e . n . rezu l t ă că media anua lă a

monedelor de la Dom i t i a nus va r i u z î î i . tre min ima de 0 , 7 3 şi max ima de

1.33 (p r imu l t e z a u r de l a Grâ'uţU'.-. M u n c e l u l u i în c a r e media anua lă e

de 9,46 nu este conc l uden t deoarece nu n i se dă numărul monede lo r l u i

Vespasianus, d e s p r e c a r e se r/>er;:i?nesză că e r a u mu l t e ) . p e cînd l a c e l e

ale l u i T i t u s m in ima e s t e de } ţi maxima de fc, i a r i a a l e l u i Vespas i anus

de 2,1 şi 9 .6 monede pe an :

Media anuală a f os t stabi l i tă pe baza t e z a u r e l o r d i n următoarele l o

calităţi:

Ve spas ianus T i t u s Domi t i anus

Pasul Vu l c an " - * ' 0 . 66 (10)

Grădiştea M u n c e l u l u i 8 .0 ' H i ; 1 .33 (20)

Hunedoara ; . i i i : 3,:· ( t i 0 . 86 (13)

Oră ştie 5 . " i l 1 } 0 .73 (11)

Grădiştea Munce lu lu i-" " . : ; t> - ; ^ , 3 6 (142)

Urmărind repar t i ţ i a emisiu»i joy d isas t . i f i F iMvi l .-r ir. 15 tezaur

rheie cu nonede d i n sec .11-11! « · . - . r * . v ·..::·?. c s i tuaţ ie s im i l a r ă :

Vescas ia r .us T i f j s Domi t i anus

A lba l u l i a 3. S (3?1 • i . 5 (9) 2 , 4 (36)

Dîmbău 2 .9 (29: 2 ,5 (5) 0 , 6 6 (10)

Să laşur i 2 4 . 4 (244) 3 9 , 0 (78) 19 . 9 (269)

Grostavăţ 0 , 9 0 (9) 0 , 5 0 (1) 0 , 8 0 (12)

Fr înceşt i 2 7 . 0 9 (279) 1 9 . 0 (38) 5 .73 (86)

A rdeoan i 1,6 (16) 2 , 0 (4) 0 , 13 (2)

Bîrgăoani I 4 , 6 (46) 4 ,5 (9) 1,40 (21)

Bîrgăoani I I ... 1,2 (12) 2,5 (5) 1 ,06 (16)

Munteneşti Ι-Π 6 ,7 (67) 4 , 0 (8) 0 , 7 3 (1)

4 3 www.mnir.ro

Vespas i anus T i t u s Dom i t i a nus

Hones t i 0 , 7 (7) 0 , 5 (1) -

A l e c u s 2 5 , 0 , 8 (B) - 0 , 4 0 (6)

H u n e d o a r a 2 6 0 , 2 (2) 1 ,0 (2) 0 , 1 3 (2)

R e g h i n 2 7 3 ,05 (35) 2 ,05 (5) 1 ,0 (15)

T i b o d u 2 8 2 ,03 (23) - 0 , 2 6 (4)

V i ş e a 2 9 1 , 0 ( 1 0 ) 0 , 5 ( 1 ) 0 , 4 6 ( 7 )

P ropor ţ i a a c e s t o r d i n urmă a r f i ş i ma i redusă dacă am exclude

monedele emise p e n t r u Domi t i anus f n t i m p u l l u i Vespas i anus şi T i t u s . N u

măru l mare de monede emise de Ve spa s i a n u s , găs i te f n t e z a u r e l e d in

D a c i a , nu pot f i p r i v i t e ca un r e f l e x a l s u b s i d i i l o r pe c a r e l e - a r f i plătit

r o m a n i i d a c i l o r înainte de D o m i t i a n u s 3 0 , de v r eme ce n i c i sumele plătite

oe Domi t ianus nu au influenţat compoziţ ia t e z a u r e l o r m o n e t a r e .

Scăde rea bruscă a cant i t ă ţ i i monede lo r emise de Domitianus nu este

ceva s pec i f i c numai t e z a u r e l o r d i n D a c i a , înt f in ind aceeaş i s i tuaţ ie şi

la t e z a u r e l e d i n G e r m a n i a 3 1 , de unde se poate deduce p e n t r u per i oada

81-96 e . n . o d im i nua re genera lă a comerţulu i d i n t r e I m p e r i u l r oman şi

popoare le l ibere ,determinată de l up t e l e d i n t r e r o m a n i ş i g e r m a n i , p r e

cum şi de c e l e d i n t r e r o m a n i ş i d a c i .

O p a r t e d i n nomina le le ex i s t en t e în D a c i a în s e c . I e . n . au c o n s t i

t u i t , după p ă re rea l u i D . P r o t a s e , n uc l eu l u n o r t e z a u r e îngropate în p ro

v i n c i a D a c i a . Ca lcu l înd p r o c e n t u l l a 11 t e z a u r e de acest t i p , a u t o r u l a

cons ta t a t că d i n t o t a l u l de 3077 de p i e s e , 1631 (= peste 52%) se datează

înainte de T r a i a n ş i numai 1446 de l a T r a i a n p înă l a C o n s t a n s 3 2 . P e n t r u

a demons t ra c ă aces te t e z a u r e nu au putut f i acumula te după o r gan i z a r e a

p r o v i n c i e i D a c i a , D . P r o t a s e le confruntă c u d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e , ară-

tînd că monedele r e pub l i c a ne găsi te i z o l a t în a ş e z ă r i ş i c i m i t i r e datate

după 106 e . n . " reprez in t ă a b i a 1 % " , i a r c e l e "de l a N e r o pînă l a Ne rva

nu depăşesc 4-5%" , de unde c o n c l u z i a că "monede le romane emise pînă

l a T r a i a n au c i r c u l a t . . . pe t e r i t o r i u l p r o v i n c i e i nord-danub iene în n u

măr mult p r e a m i c , p e n t r u c a d i n e le să se poată str înge în tezaurele ana

l i z a t e un s toc de p iese atît de m a r e " 3 3 . P e n t r u c a eceastă c onc l u z i e să

poată f i acceptată a r f i t r e b u i t să se demons t reze că există o c o r e s p o n

denţă cant i tat ivă în tre t e z a u r e l e monetare ş i d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e d in

Dac i a în s e c . I î . e . n . - H I e . n . D a r t o t a l u l p i e s e l o r p r o v e n i t e d i n desco

p e r i r i l e i z o l a t e d i n Dac i a nu se r i d i că decît l a a p r o x i m a t i v 1 , 5%d i n suma

p i e s e l o r găsi te în t e z a u r e : a s t f e l , în 1955 se cunoşteau 112 t e z a u r e cu-

prinzînd peste 16500 de monede şi 114 d e s c o p e r i r i i z o l a t e cu numa i 266

de p i e s e 3 4 . S i tua ţ ia nu este s e n s i b i l a l tera tă n i c i în u rma d e s c o p e r i r i l o r

d i n u l t ime le două d e c e n i i 3 ^ . P r i n n a t u r a l o r , t e z a u r e l e m o n e t a r e , puse

l a adăpost în mod d e l i b e r a t , nu pot f i r a p o r t a t e d i n punct de v e d e r e c an

t i t a t i v l a d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e c a r e reprez in tă d o a r p i e r d e r i cu t o t u l i n

c i d e n t a l e . Numa i d in punct de vede re c r o n o l o g i c ce le două c a t e g o r i i de

d e s c o p e r i r i prez in tă în l i n i i m a r i aceleaşi t r ă s ă t u r i .

Pe de al tă p a r t e , p r o c e n t u l r i d i c a t s t a b i l i t de D . P r o t a s e ca r e v e

n ind în t e z au re e m i s i u n i l o r d i na i n t ea domn ie i l u i T r a i a n se datorează

i n c l u d e r i i ş i a d epo z i t u l u i de l a Hunedoa r a , c a r e a r e o compoziţ ie deo

sebită de a c e l o r l a l t e depoz i t e mone t a r e , f i i n d f o rma t d i n 25 de drahme

44

www.mnir.ro

din Dyrrnach ium s i A polio n i a , 1033 de dena r i em i s i Între 229/217 - 42

î . e . n . , după c a r e u rmează un hiatus de peate 100 de a n i , t e zauru l con-

tin uîndu-se c u 49 de dena r i c e s e eşa lonează de l a Nero p înă l a Ga l l i e-

nus s i cu 5 monede de bronz : 2 emise î n s e c . D U l a N i caea şi 3 de l a C o n

statas. Dacă am f a ce abs t rac ţ i e de aces t t e z a u r , c a r e probabi l a fost în-

'propat de două o r i , ce l e l a l t e 10 tezaure luate îh d iscuţ ie de D . P r o t a s e

ar însuma numai 1965 de monede. D in t re a c e s t e a epoc i i dac i ce i-a r r e

veni 573 , p ropo r ţ i a sch imbîndu-se l a 29% fată de 7 1 % , c e e a c e a r f i un

raport va l ab i l pentru major i ta tea t e z a u r e l o r . S tab i l i nd procenta ju l em i

siunilor de dinainte ş i de după T r a i a n în 5 t ezaure luate l a în t împ lare de

pe ter i tor iu l p r o v i n c i e i ş i în 5 t e zau re din D a c i a l i b e r ă , aproximativ con

temporane ( îngropate în a doua jumăta te a s e c . a l Π -lea ş i pr imele dece-

•nii ale s e c . a l ΓΠ -lea e . n . ) , am constatat c ă , c u toate deoseb i r i l e îh

compoziţia d i f e r i t e l o r t e z a u r e , î n medie emis iun i le dinaintea lu i T r a i a n

ating 22 ,52% (1634 îna inte de T r a i a n dintr-un total de 7254; v e z i T a b e

lul 4 ) .

Această p ropor ţ i e nu es te spec i f i c ă D a c i e i , dat fi ind că ş i t ezaure

din alte reg iun i s e p rez i n t ă s i m i l a r :

Emis iun i , p î n ă l a T r a i a n To ta l u l monedelor L o c u l d e s c o p e r i r i i

n r . % descoper i te

438 41 ,05 1067 V y s k o v c e 3 6

43 36 ,44 118 B r i g e t i o 3 7

655 31 ,95 2050 V u k o v a r 3 8

7 12,07 58 S z omba t b e l y 3 9

8 11,11 72 M6r F e l s o d o b o s 4 0

f n momentu l t r ans fo rmă r i i D a c i e i îh p r o v i n c i e romană e x i s t a u a i c i ,

:ără îndo ia l ă , anumi te cant i tă ţ i de monede r o m a n e , i a r daco-geţi i c a r e ,

în t impu l l u p t e l o r , au t r e c u t de p a r t e a r o m a n i l o r 4 1 ş i-au pu tu t p ă s t r a a¬

v e r i l e . D a i to t at î t de s i g u r e că a rmaş i i co lon i ş t i l o r veniţ i în p r o v i n c i a

Dacia au adus c u e i c a p i t a l u r i î nsemnate , d i n t r e c a r e nu puteau l i p s i m o

nedei» de a r g i n t em i se îh s e c . I e . n . , c ăc i c o l o n i z a r e a p r o v i n c i e i a avut

loc înainte de î n toa rcerea împăra tu lu i T r a i a n l a Roma , cînd "a da t o r d i n

să se topească toată moneda uzată" 4 *-. Cea neuzată a putu t rămîne îh c i r

culaţie şi după r e t r a g e r e a monede l o r t o c i t e , aşa încî t c h i a r ş i după d i s

poziţia dată de T r a i a n e r a u accep t a te şi t e z a u r i z a t e împreună c u e m i s i u

nile r e pub l i c a ne ş i monedele em ise în s e c . I e . n . 4 3 . I n s t a d i u l a c t u a l a l

cercetăr i lor nu se poate a p r e c i a cî te d i n t r e monedele republ icane ş i d i n

t re cele emise în s e c . I e . n . au e x i s t a t îh D a c i a înainte de 101 /102 , ş i

cîte au pătruns u l t e r i o r . F a p t u l că în t e z a u r e l e îngropate îh s e c . a l I i

le a găsim d rahme d i n L y c i a emise în t i m p u l l u i Dom i t i a nus ş i N e r v a , a¬

lături de ce le emise în t i m p u l l u i T r a i a n 4 4 , ş i c ă p r i m e l e l i p s e s c în

tezaurele îngropate înainte de a n u l 100 e . n . 4 * a r f i un i n d i c i u că ş i d e

na r i i unora d i n a ces te t e z a u r e au f o s t aduş i după o r g a n i z a r e a p r o v i n c i e i

Dacia . D impot r i vă , ace le t e z a u r e îngropate după o r g a n i z a r e a p r o v i n c i e i

(de e x . H u n e d o a r a 4 6 ş i T i s a 4 7 ) , a c ă r o r s t ruc tură (un nuc l eu compact de

denari d i n p i hua jumătate a s e c . I î . e . n . , prezenţa uno r - t e t r a d r a h m e

45 www.mnir.ro

Tab«?luï 4 T o w i u r e m o n r t a r e rtln p r o v i n c i a Dac ia ş i D a r i a l i horă

r o r u p r i t v l monede înainte s i dupu T r a i a n

L o c a l i t a l pa Κ s π I ι» η a r « a c r o n o l » j f i c S N r . t o t a l

,, k l . . . . . ,-. „ ... T r a i a n Ifcwl. Ar t .P . M A i i r . 180- a l mone,-U.r. Niîro Ca l . (Mho Vit . Ves. T i L l>xn. Nor.—τ—.—;—τ- . , , Total , , A L ηιπ.ι Ηυρι. 1*νρχ. 2 35 dekrr pfhă.

, Π Ο ' ™ bTraJaà

- 1 A l b . i I i i l i a 1 2 1

c 1 Î8 0 36 3 M 160 124 Τ)

•y 1 29 r j 10 1 I I 33 2

Să. 1 si if H r i - ' 20 7 2 14 244 7» 269 CO ï ( l I 396 1498

G r o s l a vă. ţ'' C 1 9 1 12 fi 23 11 76 Frînoo.'jl i ' o Ί 7 7 279 38 86 1 ) 2 » 126 202 221 A π I ron n i ' ' 1 16 4 2 24 24 17

Β frfrăcani T? > 1 1 2 46 9 21 7 0 60 -.ι 152 Π ΪΓΚ:Ι·>;ΙΙ ' Ϊ 11" I 3 12 ş i e "S 6 î l tş 80

M m i l < i . r ' i l i 1 li'' ,.·. 1 ·> 4 67 8 t 1 1 1 HO 1 1 1 222

HDIIK-SI i ' ° 1 7 1 *Ί <. 2

T ÎÔ 10 4 604 01 (15,φ)

1 35 55 (*0,07) 3200 725(22,65)

154 394 35(10,94)

228 120 1365 435 01,13)

6 96 23(23,^6)

18-5 5 451 89(19,88)

& ΠΪΓκί-κι.Μ 11» I 3 12 Ş IC % C 31 tŞ 80 55 7 0 256 44(17,19)

155 102 775 07(12,51) 1 46 40 (87,00)

7252 1634

B i b l i o g r a f i i ' '

1 K r t l M " * l - > k , V I . 1 «71-l 87 3. p . 2 4 - 4 0 .

2 S C N , I . |0',7, p . I I »~l 12. J A M N . Π , l«>r>5. p.2C«i-:?04.

I " M i : l o r i t a" , » . 1 0 7 1 . p.-10-47.

' i A ' - n d . l i . ) m . ' ro-5( , , : r , i . , I ' ) .18-1042, p . 4 1 - 9 1 .

6 "( a r p i ' . M " , I I . I'»»,«), p . l 7 ' ) _18) .

7 " C n p i c . i " , I , I 'ICS, p . JO ' i -231 ; I J , I 9 6 0 , p . M 7 - 1 7 0 .

8 " C i r p i c a " , I , 1'H.S, p.ao-i-2 J| ; I I , I0ft<), p . 1 7 1 - 1 7 8 .

9 M A . I , 1060 . p . i c ? .

10 S C N , V I , 107-,, p . . ' 1 0 - 2 2 1 .

www.mnir.ro

thasiene ş i a u no r d rahme d i n D y r r h a c h i u m ş i A p o l l o n i a ) c o i n c i d e i n t r u

to tu l cu a t e z a u r e l o r îngropate în D a c i a l i b e r ă , pot f i a t r i b u i t e populaţiei

autohtone, c o n s t i t u i n d p r o b a b i l acumu lă r i făcute de-a l u n g u l mai m u l t o r

g e n e r a ţ i i 4 8 .

N O T E

1 V . P À R V A N , G e t i c a . O p r o t o i s t o r i e a D a c i e i , B u cu r e ş t i , 1926 , p .

647-683; I s t o r i a Român i e i , I , 1960 , p . 9 0 - 1 3 6 ; M . R U S U , în "Acta Mu-

se i N a p o c e n s i s " (îh c o n t i n u a r e : AMN) , I X , 1972 , p . 2 9 - 5 2 ; I . G L O D A -

R I U , Re la ţ i i l e c o m e r c i a l e a l e D a c i e i c u lumea e len ist ică ş i romană ,

C l u j , 1 973 , p . 10-32 .

2 Pe l ingă c e l e 76 de t e z a u r e p r e zen t a t e de n o i în " J a h r b u c h f i i r N u r n i s -

matik und G e l d g e s c h i c h t e " ( p r e s c u r t a t : J N G ) , 1 7 , 1967 , p . 133-135 am

luat în c a l c u l u rmă toa re le :

L o c u l de d e s

c o p e r i r e

N r . mone- . _ , , Da t a finală

d e l o r B i b l i o g r a f i a

Mo i se i + + 5 92 i . e . n . J N G , 17 , p . 1 4 9 / 9 2 .

Brînceni •H- 6 89 i . e . n . " D a c i a " , X V I I , 1973, p.407/27.

Bălăneşt i 4 + 20 78 î . e . n . S C N , Π , 1 9 5 8 , p . 154-156/4,

" D a c i a " , X V I L 1973, p. 410/40. . Segarcea 4 + 8 72 i . e . n .

S C N , Π , 1 9 5 8 , p . 154-156/4,

" D a c i a " , X V I L 1973, p. 410/40. .

Amărăşt i ++ 4 72 i . e . n . J N G , 1 7 , p . 1 4 2 / 4 .

Conteşti 4+ 7 71 î . e . n . " D a c i a " , X V I T . 1973, p. 407/30.

Sucus i g i +4- 23 71 î . e . n . " D a c i a " , X V L 1 9 7 2 , p , 367 /45 .

Hotăroaia 4+ 9 71 î . e . n . " Dac i a " , X I X , 1975, ρ . 3 13 / 42 .

Ch i t o r a n ++ 13 60 î . e . n . " D a c i a , V n , 1963 , p .

5 9 2 / 1 3 ; X V , 1971 , p . 4 0 2 / 2 7 .

Mo l fen i + + 10 58 î . e . n . " D a c i a " , XIX, 1975, p . 313 /44 .

Dunăreni +4-128 55 î . e . n . " D a c i a " , X V , 1971 , p . 4 0 3 / 3 3 .

Tîrnava + 21 49 / 48 t e . η . S C N , I V , 1 9 6 8 , p . 3 8 1 - 3 8 3 .

Orbească de Jos 143 48 î . e . n . S C I V A , 25,1974.. ρ . 265 -27 5 .

Tîrnava 148 46 î . e . n . S C N , V I , 1975 , p . 4 1-54 .

Spr încenata 116 45 î . e . n . " D a c i a " , X I X , 1975 ,p . 313 /49 .

Roieşti ++ 34 43 î . e . n . 13SNR, X I I I , 1916 , p . 4 3 / 6 5 ,

T r a r s i l v a n i a + 45 42 î . e . n . NIC, I I , 1903 , p . 1 6 .

Fîhtîhele + + 10 38 î . e . n . " D n c i a " , X V L 1 972, ρ . 366 /36 .

Vişina 146 38 î . e . n . " Dac i a " , X V I ,19Y2, p. 3 6 3 / 5 1 .

Jegăl ia 457 37 î . e . n . Dac i a " , X V I , 1972. p . 303/316.

C o r n i i de Sus ++ 7 36 î . e . η . • 'Dac ia" , X I I , 1968 , p . 4 5 2 / 4 0 .

Vlădiceni ++ 3 32/31 î . e . n . " D a c i a " , X V I , 1972, p . 3 6 8 / 5 2 .

Dăieşti + + 18 s e c . I î . e . . n . " D n c i a " , V , 1961 , p . 4 0 3 / 3 3 .

Vez i ş i T a b e l u l 1 . + înseamnă că o p a r t e d i n t e z a u r s-a r i s i p i t ; ++în

seamnă că cea m a i m a r e p a r t e a t e z a u r u l u i s-a r i s i p i t .

3 Tabelu l 1 , n r . 1 , 3 , 5 , 7 , 9, 10 , \2, 14-16, 20-23 , 25-29 .

www.mnir.ro

4 Β . M I T R E A , Dec o u v e r t e s de monnaies an t i ques e t by z an t i n e s e n R o u

man i e , în " D a c i a " , N . S . , X - X L X , 1966-1975 .

5 T a b e l u l 1 , n r . 2 , 4 , 6 , 8 , 1 1 , 1 3 , 17-19 , 2 4 .

6 C . D A 1 C O V I C I U , I s t o r i a Român i e i , I , p . 316-338 ( b i b l i o g r a f i a p r i n c i

p a l e l o r l u c r ă r i t o t a c o l o , p . 3 38-341 ) ; H . D A I C O V I C I U , I s t o r i a R o

mân ie i , Compend iu Bucu re ş t i , 1969 , p . 4 1 - 4 7 ; i d e m , H i s t o i r e de

l a Rouman ie , E d i t i o n H o r v a t h , 1970 , p . 4 3 - 4 7 ; R . V U L P E , I s t o r i a

p o p o r u l u i r omân . Bucu re ş t i , 1970 , p . 5 3 - 5 6 ; I . G L O D A R I U , o p . c i t . ,

p . 9 6 ; C . C . G I U R E S C U , D . C . G I U R E S C U , I s t o r i a r omân i l o r , B u c u

r e ş t i , 1 974 , p . 6 0 - 6 2 .

7 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 5 2 - 8 6 , 233-248 .

8 I b i d e m , p . 2 7 - 5 2 , p . 181-233 .

9 I b i d e m , p . 8 6 - 8 7 .

10 I . H . C R I Ş A N , Ce r am i c a dac o-getică c u spec ia l ă p r i v i r e I n T r a n s i l

v a n i a , B u cu r e ş t i , 1969 .

11 K . REG L I N G , " Z e i t s c h r i f t f Ur Numismaţ i*" , X X I X , 1912 , p . 217-218;

S T . B O L I N , " B e r i c h t r o m . - g e r m . K o m m i s s i o n " , X I X , 1 929 , p . 101¬

102 , 130 ; B . M I T R E A , " D a c i a " , I X - X , 1941-1944 , p . 3 2 9 - 3 9 3 ; i d em ,

" S t u d i i ş i ce rce t ă r i de numismat ică" ( p r e s c u r t a t : S C N ) , I I , 1958 , p .

201 , 2 1 1 , 221 ; D . P R O T A S E , P r ob l ema cont inu i tă ţ i i i n D a c i a în l u -

j n i n a a r h e o l o g i e i ş i n u m i s m a t i c i i , Bucu re ş t i , 1966 , p . 9 9 ; L W I N K L E R ,

J N G , 1 7 v 1 967 , p . 1 3 7 ; I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 9 9 .

12 A . S E G R E , M e t r o l o g i a e c i r cu l a zdone m o n e t a r i a d e g l i ant ich i ,Bo logna ,

1928 , p . 3 7 2 ; D . P R O T A S E , o p . c i t . , p . 9 9 .

13 S T . B O L I N , o p . c i t . , p . 1 3 0 .

14 K . H O R E D T , D i e d ak i s chen S i l b e r f u n d e , " D a c i a " J i . S . , X V l l , 1 9 7 3 , p .

151-152, c f . ş i p . 1 3 2 .

15 M . C H I Ţ E S C U , S C N , V I , 1975 , p .55-61 (cu b i b l i o g r a f i a completă a

p r o b l e m e i ) .

16 B . M I T R E A , SCTV, V I D , 1 957 , p . 166-177 .

17 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 9 6 .

18 . B . M I T RE A , o p . c i t . , p . 1 6 7 j 1 6 9 .

19 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 6 1 - 8 3 .

20 I b i d e m , t a be l 1-4, p . 5 7 - 5 8 .

21 C . D A I C O V I C I U , I s t o r i a Român ie i , I , p . 2 9 0 - 2 9 3 .

22 I b i d e m , p . 2 9 3 ; c\ T A C I T U S , A g r i c o l a , 4 1 .

23 I . G . S E I D L , "Ôs ter re ich ische B l a t t e r f i l r L i t e r a t u r und K u n s t " ( p re

s c u r t a t : Ô B L K ) , D / , 1847 , p . 1 1 2 ; M . J . A C K N E R , " M i t t e i l u n g e n d e r

k . k . C e n t r a l c o m i s s i o n " ( p r e s c u r t a t M C C ) , 1 , 1 8 5 6 , p . 9 9 .

24 P e n t r u b i b l i o g r a f i e v e z i T a b e l u l 4 .

25 " K o r r e s p o n d e n z b l a t t des V e r e i n s f u r s i e benb l i r g i s c he L a n d e s k u n d e ,

( p r e s c u r t a t : K o r r V S L ) , Π Ι , 1880 , p . 6 5 .

26 " N u m i z m a t i k a i KSz i any " ( p r e s c u r t a t : N K ) , I V , 1905 , p . 4 6 ; V , 1906,ρ.137-139.

27 A r c h i v des V e r e i n s f l i r s i e benbu rg i s cbe Landeskunde" ( p r e s c u r t a t :

A V S L , LX , 1870 , p . 5 2 - 6 3 .

28 " A r c h i v f i i r Kunde b e s t e r r e i c h i s c h e r Gesch i c h t s queUen " ( p r e scu r t a t :

A K O G ) , Χ Π Ι . . 1 854 , p . 137-138 .

29 N K , V I I , 1908 , p . 2 1 0 .

48

www.mnir.ro

30 R . V U L P E ş i l . B A R N E A , D i n i s t o r i a D o b r o g e i , Bucu re ş t i , 1968 , p .

62 , nota 1 6 8 ; p r o f . R . V u l p e a r e în v e d e r e t e x t u l d i n I o r d a n e s , G e

t i c a , Χ Π Ι , 7 6 ; Ş . S A N I E , " M e m o r i a a n t i q u i t a t i s " ( p r e s c u r t a t : MA), I ,

1969, p . 1 6 3 , emi te i p o t e z a că t e x t u l d i n T a c i t u s , H i s t o r i a e , ΓΠ , 6 2 ,

2, expr imă o s i tuaţ ie de c l ien te lă a d a c i l o r faţă de r o m a n i .

31 K . REG L I N G , Z e i t N u m , X X I X , 1912 , p . 2 3 2 - 2 3 3 .

32 D . P R O T A S E , o p . c i t . , p . 9 8 .

33 I b i dem, p . 9 8 .

34 I . W T N K L E R , " S t u d i i ş i c e r ce t ă r i ş t i in ţ i f ice - C l u j " ( p r e s c u r t a t :

S C Ş C l u j ) , s e r . U I , V I , 1 954 , 1-2, p . 4 6 .

35 I . G L O D A R I U o p . c i t . , p . 9 7 , no ta 2 6 0 , p . 2 7 6 - 2 9 7 .

36 V . O N D R O U C H , D e r r o m i s c h e Dena r f und von V y s k o v c e aus d e r FrUh-

k a i s e r z e i t , B r a t i s l a v a , 1934 , p . 6 0 - 1 0 6 .

37 L . B A R K Ô C Z I ş i K . B I R Ô N É S E Y , N K , L X U - L X I U , 1963-1964,p .4-6,

38 " V j e s n i k za a r h eo l o g t j u i b i s t o r i j u d a l m a t i n s k u " , L I , p . 2 4 1 ş i u r m .

39 I . S Z . C Z E G L E D Y , N K , L X - - L X I , 1961-1962 , p . 1 9 .

40 J . F I T Z , N K , L V i n - L I X , 1959-1960 , p . 1 6 .

41 CASS IUS D I O , L X V I I I , 1 1 ; c f . C . D A I C O V 1 C I U , I s t o r i a Românie i , I ,

p . 309 .

42 CASS IUS D I O , L X V T U , 1 5 ; P . L . S T R A C K , Un t e r s u chungen z u r τ'ό-

mischen Re i chsprăgung des zwe i t en J a h r b u n d e r t s , I , D i e Reicnspră—

gung z u r Z e i t des T r a i a n , S t u t t g a r t , 1931 , p . 2 , 181-182 .

43 K . R E G L I N G , Z e i t N u m , X X I X , 1912 , p . 2 2 0 - 2 3 5 ; S T . B O L I N , " B e -

r i c h t , r o m . - g e r m . K o m m i s s i o n " , X I X , 1929 , p . 9 8 - 1 0 4 , 130 ; v e z i ş i

t ezaure le c i t a t e l a no te l e 36—40.

44 K . R E G L I N G , o p . c i t . , p . 2 3 5 - 2 3 7 ; I . M O L N A R ş i I . W T N K L E R , A M N ,

Π , 1965 , p . 2 8 6 , no ta 17-18 .

45 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p . 2 5 3 - 2 5 9 .

46 Vez i nota 2 6 .

47 " S a r g e t i a " , V U , 1970 , p . 3 0 - 3 9 .

48 M . M A C R E A , " A n u a r u l I n s t i t u t u l u i de S t u d i i C l a s i c e " , U I , 1936-1940,

p.229 ş i u r m . ; D . P R O T A S E , "Cong r e s so I n t e r na z i ona f e d i Numisma

t i c a , Π , 1 965 , p . 4 3 0 ; i d e m , P r o b l e m a c o n t i n u i t ă ţ i i . . . , p . 9 9 . * N . R . L u c r a r e a a f o s t încheiată îh a nu l 1976 .

C O N T R I B U T I O N S N U M I S M A T I Q U E S À L ' H I S T O I R E

D E L A D A C I E A U I e r S I È C L E n . è .

Résumé

L ' a n a l y s e des t r é so r s en fou i s depu i s l ' époque d ' A u g u s t e j u s q u ' e n

102 n . è . démontre que 29 d ' e n t r e eux appartiennent à l ' époque d ' A u g u s t e

(voir tab leau no 1 ) , 4 au règne de T ibère et 19 s ' e n c a d r e n t dans l a p é

riode qu i s 'é tend de Vespa s i e n à T r a j a n ( v o i r t a b l e au no 2 ) . A côté des

monnaies en a r g en t on a t rouvé en Dac i e a u s s i des monnaies en o r ( v o i r

49

www.mnir.ro

t a b l e au no 3 ) . L a major i té de c e u x - c i p r ov i e nnen t de Banat ob on ne con

naît aucun t r é so r en a rgen t en f ou i s e n t r e 14 et 100 n . è .

L a réduct ion du nombre de t r é so r s à l a f i n du I e r s ièc le a v . n . è . et

dans l a première moit ié du I e r s ièc le n . è . peut ê t re attr ibuée à une

c e r t a i n e régress ion dans l a v i e économique, déterminée p a r l e s l u t t e :

i n t e r n e s et e x t e r n e s après l a m o r t de B o u r e b i s t a . L ' a b s e n c e de trésor-

en fou i s e n t r e 14-70 n . è . s ' e x p l i q u e a u s s i p a r l e nombre b i en rédu i t de

d e n i e r s émis p a r l e s hér i t i e rs d ' A u g u s t e e n t r e 14-54 n . è .

L e pourcen tage assez g r a nd - 3 1 , 8 % d ' ém iss ions du I e r s i èc le n .è ,

des t résors q u i s 'échelonnent e n t r e l ' a n 14-100 n . è . e t 8% p o u r les

émissions d ' A u g u s t e , q u i se t r o u v e n t dans les 18 t r é so r s en fou i s entre

27 / 20 a v . n . è . - 12 n . è . ( pour l e sque l s nous avons des i n fo rmat ions

su f f i s an tes quant à l 'établ issement de 1 'écbelonnage ch rono l og i q ue des

p ièces) ind ique un. po ids r e l a t i v e m e n t g r a n d des émiss ions contemporaines

dans le c i r c u i t monnéta i re , ce q u i r e n d non a dm i s s i b l e l 'hypothèse que

tou t au long du I e r s ièc le n . è . des t r éso rs formés seu lement de mon

na ies répub l ica ines ava ien t pu être e n f o u i s .

On ne peut non p lus être acceptée l ' o p p i n i o n que l es t r é so r s en

f o u i s pendant l e règne d ' A u g u s t e p o u r r a i e n t ê t re m is en l i a i s o n avec

l 'expédi t ion de Sex t u s A e l i u s Ca tus (à v o i r l a note 1 5 ) .

L e pe t i t nombre de monnaies en fou ies pendant l a seconde moit ié du

I e r s ièc le n . è . et avant l e s g u e r r e s des Daces p o u r r a i t ê t re expliqué

p a r l a demande c r o i s s a n t e de p r o d u i t s f i n i s d ' i m p o r t a t i o n , p o u r le

pa iement desque ls lès d e n i e r s cou l a i en t de nouveau v e r s l ' E m p i r e .

Une p a r t i e du fonds monétaire ex i s t e n t au I e r s ièc le n . è . a continué

à c i r c u l e r pou r sû r pendant l e Π ème s ièc le ; c e r t a i n s cap i t aux ont été

pou r t a n t amenés p a r l e s co lons et on ne peut pas é tab l i r dans tous les

c a s , même s i l e s t r é so r s ont un g r a nd pourcen tage de monnaies du I e r

s i è c l e , s i c e u x - c i appa r t i ennen t à l a popu l a t i on autochtone ou b i en aux

c o l o n s .

50

www.mnir.ro

UNELE ASPECTE A L E CIRCULAŢIEI MONETARE DIN ZONA GURILOR DUNĂRII ÎN SEC. A L XII-LEA

de E R N E S T O B E R L A N D E R - T Â R N O V E A N U

P u b l i c a r e a ma i susţ inută în u l t i m i i a n i a d e s c o p e r i r i l o r mone ta re

din sec . a l X I - l e a a p e r m i s o ma i bună înţelegere a c i r cu l a ţ i e i mone tare

din zona G u r i l o r Dună r i i în s e c . X - X I ^ . P e r i o a d a următoare nu s-a bucu

rat de aceeaş i atenţie d i n p a r t e a ce r ce t ă t o r i l o r . I n c i uda m a r e l u i număr

de d e s c o p e r i r i mone t a re d i n sec . X T J -XI I I , e l e a p a r ma i r a r în p ag i n i l e

publicaţiilor n o a s t r e , f ap t c a r e nu poate decît să l im i t e z e cunoştinţele-a¬

supra c i rcu la ţ i e i mone ta re ş i a s u p r a a c e s t e i e p o c i i s t o r i c e în g e n e r a l 2 .

P r e z e n t a l u c r a r e , c a ş i ce l e axate pe d e s c o p e r i r i l e de monede b i

zantine d i n s e c . X r n - X I V pe c a r e le-am p r e g ă t i t 3 , î ncearcă să con t r i b ue

la o cît de redusă îmbogăţ i re a d a t e l o r a s u p r a a c e s t u i fenomen i n te resan t .

Pe de al tă p a r t e , ea î ncearcă să v a l o r i f i c e r e z u l t a t e l e a ap roape d o i a n i

de cercetăr i a s u p r a uno r i m p o r t a n t e l o t u r i de mOnede d i n s e c . X I I - X U I ,

a căror p u b l i c a r e completă v a ma i d u r a încă multă v r e m e . S t u d i u l p r e

zentat a i c i a c u p r i n s un număr de 222 de monede b i z an t i ne emise în t re

anii 1092/93 ş i 1 2 0 4 4 , în cov î r ş i toarea l o r m a j o r i t a t e i n e d i t e .

Monede le se păs t rează în colecţ i i le num isma t i ce a le Muzeu l u i De l te i

Dunării d i n T u l c e a , a l e I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n Bucu reş t i , a l e M u

zeului de I s t o r i e d i n G a l a ţ i , în colecţ ia Mănăs t i r i i Cocoş (com.Nicul i ţeL

j u d .Tu l c e a ) , ca şi într-un număr de co lecţ i i şco lare ş i p a r t i c u l a r e d i n

judeţul T u l c e a , în t re c a r e am i n t im pe cea a L i c e u l u i d i n I s a ccea ş i c o

lecţiile d r . D o r i n N i c o l a e ş i i n g . Eugen Pe s t r i ţ u ? .

A t r i b u i r i l e ş i c l a s i f i c a r e a m a t e r i a l u l u i s-au făcut urmînd c a t a l o gu l

lui M . F . H e n d y , Co inage and Money i n B y z a n t i n e E m p i r e - 1081-1261 , l u

crare de re fer in ţ ă a s up r a e m i s i u n i l o r mone t a re b i zan t i ne d i n s e c . Χ Π -

ΧΙΠ.

în ace l aş i t imp am ţinut seama ş i de une le c r i t i c i ş i completări c a r e

s-au adus a c e s t e i l u c r ă r i , ca ş i de unele observaţ i i pe c a r e le-am făcut

în urma s t u d i e r i i m a t e r i a l u l u i n um i sma t i c ^ .

L o t u l c e r c e t a t p rez in tă următoarea compozi ţ ie :

A . A l e x i o s I (1081 -1118) - 70 exemp l a re (62 a ^ p r i t r a c h e a de b i l o n

ş i 8 t e t a r t e r a ) .

I . A s p r i t r a c h e a de b i l o n : I I . T e t a r t e r a

1 C o n s t . , e m . 1, 1 e x . 6 C o n s t . , t i p Β , 1 e x .

2 C o n s t . , e m . 3 , 2 5 e x . 7 C o n s t . , t i p C , 1 e x .

3 C o n s t . , e m . 4 , 2 7 e x . 8 T h e s s . , em .1 , 4 e x .

4 T h e s s . - i n e d i t e , 4 e x . 9 T h e s s . , e m . 3 , 2 e x .

5 P h i l i p p o p o l i s ? 4 e x .

L u c r a r e a a apărut într-o v e r s i u n e ma i r es t r î n s ă în " D a c i a " , N S . , 2 3 ,

1979 , p . 2 6 5 - 2 7 3 . www.mnir.ro

Β . l o a n a l I l - l e a (1118-1143) , 7 0 e x e m p l a r e (69 a s p r i t r a c h e a de bi-

l o n ş i 1 t e t a r t e r o n ) .

I . A s p r i T r a c h e a de b i l o n ; Π» T e t a r t e r a ;

1 C o n s t . , e m . 2 , r a r . A , 16 e x . 5 C o n s t . , e m . 1 , 1 e x .

2 C o n s t . , e m . 2 , v a r . B , 5 0 e x .

3 C o n s t . , em . 2 , v a r . ? , 1 e x .

4 T h e s s . , 2 e x .

C . Manue l I ( 1 143 . 1180 ) , 73 exemp l a r e (69 a s p r i t r a c h e a de b i l o n

ş i 4 t e t a r t e r a ) .

I . A s p r i t r a c h e a de b i l o n ; Π . T e t a r t e r a ;

1 C o n s t . , e m . 1 , v a r . A , 39 e x . 11 C o n s t . , e m . 1 , t i p D . 1 e x .

2 C o n s t . , e m . 1 , v a r . B , 18 e x . 12 T h e s e . , s i s t . g r e u , tip A ,

3 C o n s t . , e m . 1 , v a r . ? , 1 e x . 2 e x . ( d i n t r e c a r e unu l s u r-

( " c l i p p e d " ) . f r a p a t peste A l e x i o s I ) .

4 C o n s t . , e m . 2 , v a r . A , 1 e x . ™ A t e l i e r g r e c e s c ne préc isa i .

5 C o n s t . , e m . 2 , v a r . B , 1 e x . 1/2 t e t a r t e r o n , t i p B , 1 e x .

6 C o n s t . , e m . 3 , f aza I ,

v a r . B , 3 e x .

7 C o n s t . , e m . 4 , v a r . A , 3 e x .

8 C o n s t . , e m . 4 , v a r . B , 1 e x .

9 C o n s t . , e m . A , v a r . C , 1 e x .

10 C o n s t . , e m . 4 , v a r . ? , 1 e x . ( " c l i p p e d " ) .

D . A n d r o n i c I (1180-1185) . 2 exemp l a re as p r o n t r a c h y de b i l o n ş i 1

t e t a r t e r o n .

1 C o n s t . , v a r . A , 1 e x .

2 T e t a r t e r o n , t i p B , 1 e x .

E . I saac Π (1185-1195) , 2 exemp l a re ( a s p r i t r a c h e a de b i l o n ) :

1 C o n s t . , t i p Β , 1 e x . 2 C o n s t . , t i p C , 1 e x .

F . A l e x i o s a l ΙΠ -lea (1195-1203) , 5 exemp l a r e (3 a s p r i t r a c h e a de

b i l o n ş i 2 t e t a r t e r a ) .

I . A s p r i t r a c h e a de b i l o n : I I T e t a r t e r a

1 C o n s t . , v a r . I , 1 e x . ( " c l i p ped " ) 4 C o n s t . C . M o r r i s s o n , C B N P ,

2 C o n s t . , v a r . n , 1 e x . (" c l i p p e d " ) I I , p . 7 5 5 , 6 5 , L e x .

3 C o n s t . , v a r . ? , 1 e x . ( " c l i p ped " ) 5 T h e s s . , 1 e x .

După cum se o b s e r v i şi d i n l i s t a de ma l s u s , atenţ ia noas t ră s-a

îndreptat a s u p r a monede lo r de b i l o n ş i b r o n z , l ăs înd de o p a r t e pe ce le

de a u r ş i e l e c t r o n 7 .

Monedele s t ud i a te de n o i p r o v i n d i n d e s c o p e r i r i l e făcute l a l s a c c e a ,

N icu l i ţe l , R a c h e l u , Mănăs t i rea Cocoş , T r o e s m i s - C e t a t e a de Ves t ( com.

T u r c o a i a ) , Măc i n , V a l e a T e i l o r , T u l c e a , Nu f ă r u l , O s t r o v ( j u d . T u l c e a ) ,

C h i l i a ş i într-o s e r i e de a l t e l oca l i t ă ţ i , n e p r e c i z a t e , d i n j u d . Tu l cea ° .

Local i tă ţ i le d i n zona l imitrofă Dună r i i sînt f o a r t e b i ne reprezentate,deşi

nu l i psesc d e s c o p e r i r i l e n i c i d i n ce le aşezate în i n t e r i o r . Repartiţia d e s

c o p e r i r i l o r mone ta re ref lectă încă odată r o l u l impo r t an t pe c a r e 1-a j u -

cai f j u v i u l îi; viaţa economică ş i pol i t ică n v r e m i i . De o importanţă d o

cumentară cu t o t u i aeosebită sînt monedele d e s cope r i t e . la C h i l i a , ele

52 www.mnir.ro

atestînd existenţa u n e i a ş e z ă r i d i n s e c . X I - Χ Π f n această pa r t e a D e l t e i 9 .

înainte de a t r e c e l a a b o r d a r e a p r o b l e m e l o r r i d i c a t e de circulaţ ia m o n e

tară d i n s e c . a l Χ Π - l e a , p e n t r u o m a i bună înţe legere es te necesară o

scurtă t r e c e r e f n r ev i s t ă a p r i n c i p a l e l o r tendinţe c a r e se manifestă în

sec. a l X 1 e a . C i r cu l a ţ i a monetară d i n zona G u r i l o r Dun ă r i i p a r e să r e

flecte d e s t u i de f i d e l at î t s i tuaţ ia pol it ico—militară d i n această r e g i u n e ,

cît şi evoluţ ia s i t ua ţ i e i g e ne r a l e a e conom i e i B i zan ţu lu i în s e c . a l X I -

leaÔ. S t a b i l i r e a f r o n t i e r e i b i z a n t i n e l a D u n ă r e , c a ş i v a s t a acţ iune de

organ izare po l i t i c ă , admin is t ra t ivă ş i m i l i t a ră c a r e i-au u r m a t , d e z v o l

tarea economică ş i r enaş te rea v ie ţ i i u r b a n e , r e s t a b i l i r e a l egă tu r i l o r c u

celela l te p r o v i n c i i b i z a n t i n e au c o n t r i b u i t l a r e l u a r e a acce lerată ş i pe

scară l a rgă a c i r cu l a ţ i e i mone ta re în v r e m e a l u i l o a n T z i m i s k e s ş i V a -

sile a l Π - lea .

Roadele p o l i t i c i i m i l i t a r e ş i economice a l u i V a s i l e a l Π -lea nu au

întîrziat să-ş i a r a t e e f e c t e l e n i c i f n r e g i u n e a Gur i i a r D u n ă r i i . Ca o i l u s

t ra re a a m p l o a r e i r e l u ă r i i c i r cu l a ţ i e i mone ta re în această r e g i u n e es te

faptul că în v r e m e a l u i Roman a l I I I - l e a as is tăm l a cea ma i putern ică î n

f l o r i r e pe c a r e a cunoscu t-o în t o t s e c . a l X I - l e a ̂ 1 . începfnd de l a M i -

hail a l I V - l e a ş i p înă î n v r e m e a l u i C o n s t a n t i n a l X - l e a , c u m i c i o s c i l a

ţii de l a o domnie l a a l t a , c r i z a economică ş i monetară p r i n c a r e t r e c e

Imper iu l b i z a n t i n î ş i f ace s imţ i tă t o t m a i p u t e r n i c p r e z e n t a . E a se m a n i

festă atît p r i n c o n t i n u a r e d u c e r e a cant i t ă ţ i i de monedă c a r e c i r cu l ă în

zona G u r i l o r D u n ă r i i , c î t ş i p r i n r e d u c e r e a v a l o r i i e i i n t r i n s e c e , d o v e

dită de scăderea cont inuă a g reu t ă ţ i i .

în a doua p a r t e a s e c . a l X I - l e a c i r cu l a ţ i a monetară în n o r d u l Do-

hrogei prez in tă un a spec t d e o s e b i t . C a n t i t a t e a de monedă af lată în c i r

culaţie f luctuează p u t e r n i c de l a o domn ie l a a l t a . A c e s t e osc i la ţ i i s înt

prea ample p e n t r u a pu tea f i e x p l i c a t e sa t i s f ăcă tor numa i de s i tuaţ ia p o

litică de l a Dunărea de Jos în v r e m e a unu i a sau a l t u i a d i n t r e împă r a ţ i .

Cele ma i mu l te d o m n i i d i n p e r i o a d a 1067-1081 au f o s t p r e a s c u r t e ca să

permită l u a r e a de mă su r i e f i c i e n t e p e n t r u r e d r e s a r e a s i tuaţ ie i p o l i t i c o -

economice, înainte c a împăra tu l r e s p e c t i v să f i e d e t r o n a t . De asemenea

atacur i le pecenege ş i r ă scoa le l e populaţ ie i de l a G u r i l e Dună r i i s-au

succedat l a i n t e r v a l e at î t de s c u r t e înc î t a r f i g r e u să c r e d e m că u r m ă

r i le l o r nega t i ve nu s-au res imţ i t în mod o b i e c t i v ma i multă v r e m e . D e

sigur că even imen te le p o l i t i c o - m i l i t a r e au avut o inf luenţă însemnată a¬

supra c i rcu la ţ ie i mone t a r e d i n această per ioadă ş i exp l ică par ţ ia l aces te

oscilaţii. F a p t u l es te c l a r i l u s t r a t de scăderea număru lu i de monede

care c i rcu l ă în v r e m e a l u i M i h a i l a l V H - l e a ş i î n t i m p u l l u i A l e x i o s L Cu

toate a ce s t e a , p r i n c i p a l a cauză a m a r i l o r f luctuaţ i i c a r e se observă în

circulaţia monetară d i n p e r i o a d a 1067-1092 î ş i af lă o r i g i n e a to t în c r i z a

economică a s t a t u l u i b i z a n t i n , f n î n ce rca rea l o r de a r e z o l v a dificultăţi le

f inanciare p r i n c a r e t r e c e a s t a t u l , împă ra ţ i i Roman a l I V - l e a ş i N i c h i -

for a l I I I - l e a au r e c u r s , p r i n t r e a l t e l e , l a e m i t e r e a une i m a r i cant i tă ţ i

de monede de b r o n z , c u g r e u t a t e mu l t redusă faţă de c e l e a l e p r e d e c e

sor i l o r l o r . f n c o n t e x t u l une i îmbunătăţ i r i p r o v i z o r i i a s i tuaţ ie i p o l i t i c e

ia Gur i l e Dun ă r i i , a ces te monede au i nvada t l i t e r a l m e n t e piaţa mone

tară d in această z on ă . E l e au p ă t r un s , nu ca u r m a r e a î nv i o r ă r i i e co-

53 www.mnir.ro

nom i ce , c i ma i a les ca u r m a r e a p la ţ i l o r făcute de împăra ţ i i de l a Con-

s t an t i n opo l oraşe lor d i n P a r i s t r i o n . I n c i uda s i tuaţ ie i f o a r t e t u l b u r i

p r i n c a r e a t r e c u t zona G u r i l o r Dună r i i în a doua jumătate a s e c . a l X I -

l e a , c i rcu la ţ ia monetară a con t inua t în mod ne în t rerupt , doved ind c o n t i

nu i t a tea re l a ţ i i l o r cu I m p e r i u l b i z a n t i n , i n aces t ' s ens c i rcu la ţ i a mone

tară ne pe rm i t e să t r a gem unele c o n c l u z i i a s up r a s t ăp î n i r i i b i z an t i ne î

această r e g i u n e . Pă t runderea monede lo r emise de A l e x i o s I în p e r i o a d a

1081-1092 , cunoscută ca cea ma i d i f i c i l ă etapă p e n t r u s tăp în i rea b i z a n

tină în B a l c a n i , dovedeşte că c e l puţin o p a r t e a D o b r o g e i s-a menţinut

sub c o n t r o l u l I m p e r i u l u i c h i a r ş i în aces te c o n d i ţ i i ^ . D e f a p t , odată cu

domnia l u i A l e x i o s intrăm într-o nouă etapă atît în i s t o r i a B i z an ţu l u i ,

cît ş i în ceea ce pr iveşte c i rcu la ţ ia monetară în zona G u r i l o r D u n ă r i i .

A l e x i o s I a î n t repr ins o s e r i e de măsur i a d m i n i s t r a t i v e , m i l i t a r e ş i

p o l i t i c e c a r e i-au p e r m i s să se s a l veze şi să pre lungească existenţa I m

p e r i u l u i b i z a n t i n . I n t r e aces tea se numără ş i v i c t o r i a , decis ivă p e n t r u

soa r t a B i zan ţu lu i , a s up r a c e l u i ma i p e r i c u l o s duşman d i n B a l c a n i , p e

c e n e g i i , în 1091 , după ce t imp de un decen i u au pus în discuţ ie stăpînirea

b izant ină în B a l c a n i , t r i b u r i l e p e c e n e g i l o r au f o s t d e f i n i t i v în fr înte l a

Leboun ion^ 3 .

A c e s t eveniment a pe rm i s apo i c o n c e n t r a r e a e f o r t u r i l o r ş i în f r în-

gereb r înd pe r înd a ce lor la l ţ i duşman i .

L a s c u r t t imp după aceas t a , în a nu l 1092/93 A l e x i o s I a e fec tua t o

amplă reformă monetară , c a r e a r e o r g a n i z a t ş i însănătoş i t s i s t emu l mo-

n e t a r o - f i n a n c i a r b i z a n t i n , punînd capăt haosu lu i în c a r e se prăbuş ise

moneda imperia lă îh a doua jumătate a s e c . a l X I - l e a ^ 4 .

După această sch i ţare a p r i n c i p a l e l o r tendinţe c a r e se remarcă în

c i rcu la ţ i a monetară d i n zona G u r i l o r Dună r i i putem t r e c e l a u rmăr i rea

p r o b l e m e l o r s e c . a l Χ Π - lea . O pr imă problemă c a r e se r id ică în faţa

cerce t ă r i i es te aceea a d a t e i l a c a r e încep să c i r c u l e în această zonă

monedele emise după r e f o rmă . D e s c o p e r i r i l e de l a Păcu i u l l u i S o a r e ^ ,

ca şi t e z a u r u l de l a S i l i s t r a indică o pătrundere rap idă a n o i l o r m o

nede în Dob r ogea . Ş i în l o t u l n o s t r u există un număr de monede d i n p r i

mele e m i s i u n i după re fo rmă , p r i n t r e c a r e una c h i a r d i n p r i m a emis iune

a a t e l i e r u l u i de l a Cons t a n t i n opo l 1 ? . Cu toate aces tea monedele d i n p r i

mele em i s i u n i post-reformă sînt f o a r t e r a r e , de ab ia cea de a t r e i a e¬

mis iune a a t e l i e r u l u i de l a Cons t an t i n opo l apăr înd în c an t i t a t e m a r e . A¬

ceas ta ne pe rm i t e să t r a gem unele c o n c l u z i i p r i v i t o a r e atît l a c i rcu la ţ i a

monetară d i n u l t imu l decen iu a l s e c . a l X I - l e a , cî t ş i l a s i tuaţ ia pol i t ică

d in Dob rogea în aceeaş i per ioadă . Infr îngerea p e ceneg i l o r l a LeboUn ion

şi r e f o r m a monetară nu a a t r a s în mod automat ş i s c h imba rea s i tuaţ ie i de

la G u r i l e Dun ă r i i . N o r m a l i z a r e a vieţ i i economice ş i s o c i a l e după un d e

cen iu de necurmate lup te cu f e u d a l i i l o c a l i ş i cu p e ceneg i i nu se putea

r e a l i z a de l a o z i* la a l t a , cu atît ma i mu l t cu cît în treg I m p e r i u l b i z an t i n

e r a epu i za t de e f o r t u l făcut p en t r u a l unga rea i n v a d a t o r i l o r ş i m a j o r i t a

tea r e g i u n i l o r fuseseră devas t a t e . R e f a c e r e a , c a r e a începu' paş i t i

m i z i după 1091 , a f os t în treruptă l a scur tă v reme de apar i ţ i a l a D u n ă

r e a de Jos a c u m a n i l o r , n o i i duşmani per icu loş i a i B i z an ţu l u i .

54

www.mnir.ro

f n 1094 aceşt ia au t r e c u t f l u v i u l ş i au i nvada t ş i ocupat P a r i s t r i o -

nu l , a jungînd c u p r ădăc i un i l e pînă l a A d r i a n o p o l i s ^ . A t a c u l d i n a ces t

an este u l t i m u l even imen t g r a v pe c a r e 1-a cunoscu t Dob rogea în v r e m e a

l u i A l e x i o s 1^9. Numa i după î n f r î nge rea , a l u nga rea i n v a d a t o r i l o r ş i i n

s t a u r a r e a păc i i l a f ron t i e r ă se v o r c r e a p r e m i s e l e r e f a c e r i i v ieţ i i e c o

nomice ş i s o c i a l e în zona de l a G u r i l e D u n ă r i i . începutul a c e s t e i e t ape

se p lasează în a n i i de l a h o t a r u l s e c . a l X I - l e a ş i a l X I I - l e a . To t în a¬

ceastă v r e m e t r e b u i e să f i început ş i pă t runderea ş i c i rcu la ţ i a pe s c a r ă

largă a monede lo r r e f o r m a t e emise de A l e x i o s I 2 ^ . M a r e l e număr de m o

nede d i n e m i s i u n i l e 3 ş i 4 de l a C o n s t a n t i n o p o l dovedeşte că p r o c e s u l s-a

desfăşurat r a p i d ş i s-a e x t i n s în p r i m e l e două d e c e n i i a le s e c . a l Χ Π -

lea .

Cu excepţia a t a c u l u i cuman d i n 1 1 2 2 , r e s p i n s c u succes de a r m a

tele b i z a n t i n e , D o b r o g e a a cunoscu t o per ioadă de l in i ş te şi s t a b i l i t a t e

şi îh c u r s u l d omn i e i l u i l o an a l I I - l e a C o m n e n ^ l . Această si tuaţ ie ca -şi

dezvo l t a rea pe c a r e a cunoscu t-o economia I m p e r i u l u i b i z a n t i n în t i m p u l

acestu i împărat se re f lec tă ş i pe p l a n u l c i r cu l a ţ i e i mone ta re d i n zona G u

r i l o r D u n ă r i i , c a r e va a t i nge c e l ma i înalt n i v e l d i n t o t sec . a l Χ Π - lea 2 2 · -

Ci rcu l a ţ i a monetară s-a menţ inu t ' foar te act ivă şi în p r i m i i a n i d e

domnie a l u i Manue l I . Monede le d i n p r i m a emis iune de l a Constantino p o l

ale a c e s t u i împărat sînt u l t ime l e monede b i z an t i ne d i n s e c . a l ΧΠ - les .

care ma i a p a r în număr mare îh zona G u r i l o r D u n ă r i i . Dacă în v i i t o r c r o

nologia s tab i l i t ă de n o i p e n t r u p r i m a ş i a doua em is i une metropol i tană se

va c o n f i r m a , a t u n c i vom c o n s i d e r a d r e p t dată de început a r e g r e s u l u i

c irculaţ ie i mone ta re ş i v ie ţ i i economice în această r e g i u n e m i j l o c u l s e c .

a l X I I - l e a 2 3 . A c e s t f ap t c o i n c i d e ş i e s t e l ega t ş i de recrudescenţa a t a

c u r i l o r cumane ş i de î n r ău t ă ţ i r ea s i tua ţ ie i p o l i t i c o - m i l i t a r e atît l a f r o n

t i e r a dună reană , cît ş i pe a l t e f r o n t u r i .

Deoseb i t de g r a v e p e n t r u D o b r o g e a p a r să f i f o s t consecinţele a—

tacu lu i d i n 1148 . D i n a n a l i z a d e s c o p e r i r i l o r numismat i ce c r edem că a—

cesta a avu t d r e p t ţ intă numa i D o b r o g e a . C u aces t p r i l e j a f o s t d i s t r u s ă

aşezarea de l a I s a ccea ş i s-au ascuns o s e r i e de t e z a u r e m o n e t a r e 2 * * .

Acest atac va f i u rma t l a s c u r t e i n t e r v a l e - 1154 ş i 1159 - de a l t e două

i nvaz i i c u m a n e 2 5 ,

Deş i I m p e r i u l b i z a n t i n ma i es te c a p a b i l să dea dovadă de ene rg i e şi

să acţioneze ca m a r e p u t e r e l a Dunărea de Jos ş i după 1148 , s i tuaţ ia s a

în această r e g i u n e v a cunoaşte o cont inuă î n rău tă ţ i re pînă l a s f î r ş i t u l

sec. a l Χ Π - l e a 2 ^ . A c e s t l u c r u se re f lec tă ş i pe p l a n u l c i rcu la ţ ie i m o

ne ta re . Moneda b i zan t ină pătrunde ne întrerupt în toată această per ioadă ,

dar c an t i t a t e a es te mu l t ma i redusă c o m p a r a t i v c u p r i m a jumătate a s e c .

al X I I - l e a . Această observaţ ie es te va lab i l ă nu numai p e n t r u d e s c o p e r i

r i l e i z o l a t e , d a r ş i p e n t r u t e z a u r e , deş i în c a d r u l a c e s t o r a ponde rea

monedelor l u i Isaac a l Π -lea ş i A l e x i o s a l ΙΠ -lea este c e v a ma i m a r e 2 ' .

L a această r e d u c e r e ş i s l ăb i re a c i r cu l a ţ i e i mone t a re d in zona g u

r i l o r Dun ă r i i în cea de a doua jumătate a s e c . a l ΧΠ -lea au c o n t r i b u i t

într-o măsură însemnată atît î n r ău t ă ţ i r ea s i tuaţ ie i economice a B i z a n ţ u

l u i 2 * ' , cît ş i d i f i cu l t ă ţ i le p o l i t i c e c r e a t e în u rma i z bucn i r i i răscoalei c o n

duse de P e t r u ş i A s a n 2 ^ . C r i z a monede i de b i l o n es te reflectată de des-

55

www.mnir.ro

c o p e r i r i l e de monede ' t ă i a t e " de l a Manue l I ş i A l e x i o s a l ΓΠ -lea. Aceste

monede " t ă i a t e " c o r e s pund n o i l o r r a t e de sch imb a le a s p r i l o r d e v a l o r i

zaţ i î n comparaţ ie c u h i p e r p e r u l .

D e s c o p e r i r i l e mone t a re ne p e r m i t să întrevedem ş i unele e v e n i

mente p o l i t i c e d i n aceas tă per ioadă , în ceea ce pr iveşte s i tuaţ ia Do-

b r o g e i după i z b u c n i r e a r ăscoa le i v l a h i l o r ş i b u l g a r i l o r . M a t e r i a l u l n u

mismat ic nu indică o în t rerupere a l egă tu r i l o r c u I m p e r i u l b i z a n t i n în a¬

ceastă v r e m e , da r existenţa une i î n t reg i s e r i i de t e z a u r e dat a b i l e în tre

a n i i 1185-1203 p a r e să dovedească o s t a r e de ne l in iş te pr ic inu i tă de

ameninţarea unor i n c u r s i u n i a le r ă scu l a ţ i l o r sau a l i a ţ i l o r l o r cuman i în

z o n a G u r i l o r D u n ă r i i 3 ^ .

După această t r e c e r e în rev is tă a p r i n c i p a l e l o r e tape de c irculaţ ie

a monede i b i zan t i ne d i n s e c . a l XTJ-lea în n o r d u l D o b r o g e i , vom încerca

pe baza a n a l i z e i m a t e r i a l u l u i c e r c e t a t , să ma i s u r p i n d em o s e r i e de a s

pecte ma i gene r a l e a l e a c e s t u i f e nomen . I n ceea ce pr iveşte ponderea

avută de d i f e r i t e a t e l i e r e mone ta re în c a d r u l d e s c o p e r i r i l o r pe p r i m u l

loc se s i tuează Cons t an t i nopo l u l ( 85 , 05 $ ) . Es t e de r e m a r c a t că , î n p e r i

oada romano—bizantină, Dob rogea ε -a a f l a t t o t în s f e r a zone i deservite de

a t e l i e r e l e mone ta re a le Cons tan t i no p o l u l u i 3 ^ . C e l e l a l t e a t e l i e r e mone

t a r e b i z an t i ne sînt mu l t ma i s l a b r e p r e z e n t a t e . T h e s s a l o n i c a f igurează

numai c u 6 , 3 3 $ d i n monede , i a r A d r i a n o p o l u l c u 1 , 8 0 $ . L a I s m a i l , pe

braţu l C h i l i a , a f o s t descoper i tă o monedă emisă în s e c . Χ Π - Χ Π Ι l a Cher-

s o n e s 3 2 . P r i n t r e monede există de asemenea un e x e m p l a r bătut într-un

a t e l i e r d i n G r e c i a - 0,40%. Deş i r a r e , monede le au o importanţă documen

t a r ă deoseb i tă , e le doved ind existenţa u no r re la ţ i i a l e D o b r o g e i c u c e

l e l a l t e r e g i u n i b i z a n t i n e : Macedon i a , G r e c i a , T h r a c i a , C r imeeà . f n c a

d r u l n u m e r a r u l u i u t i l i z a t în s e c . a l X I I - l e a , ce l e ma i f r e c v e n t e monede

e r a u a s p r i de b i l o n , d a r a l ă t u r i de e l e a p a r într-un număr oa recum s u r

p r i nză to r ş i t e t a r t e r a de b r o n z ( 7 , 2 4 $ ) . p î n ă nu demu l t s-a c r e z u t că

aces tea au f os t f o l o s i t e ma i a les în G r e c i a 3 3 . E l e s înt ma i f r e c v e n t e în

sudu l G r e c i e i , d a r d e s c o p e r i r i l e nu l i p s e s c ş i sînt r e l a t i v u n i f o r m r ă s -

pîndite şi în r e s t u l B a l c a n i l o r 3 4 , l a Gu r i l e Dunăr i i ş i c h i a r d i n co l o de

f l u v i u 3 5 .

O al tă t r ă să tu r ă speci f ică c i rcu la ţ i e i mone ta re d i n zona Gurilor D u

n ă r i i e s t e da ta mul t ma i t i m p u r i e l a c a r e încep să apară o r i z o n t u r i l e de

t e z a u r e de monede b i z a n t i n e . S p r e d e o s e b i r e de r e s t u l P e n i n s u l e i B a l

c a n i c e , unde t e z a u r e l e a p a r ma i a les în p e r i o ada 1185-1203 , în sudu l

M u n t e n i e i , M o l d o v e i , B a s a r a b i e i ş i în Dob rogea p r o c e s u l de t e z a u r i z a r e

începe încă de l a m i j l o c u l s e c o l u l u i , în t i m p u l domn ie i l u i Manue l I ş i se

accentuează sub Isaac a l I I - l e a şi A l e x i o s a l Ι Π - l e a 3 ^ .

A c e s t fapt s-a d a t o r a t î n r ău t ă ţ i r i i ma i t i m p u r i i a s i tuaţ ie i p o l i t i c e

d i n această r e g i u n e , d a r ref lectă în ace laş i t imp ş i s t r înse le legătur i

c a r e au ex i s t a t în tre populaţ ia de pe ambele m a l u r i a l e D u n ă r i i 3 ? . A n a

l i z a s t r u c t u r i i t e z a u r e l o r ma i indică o t r ăsă tu ră a s u p r a c ă re i a v rem

să ne o p r i m . Es te v o r b a de menţinerea în c i rcu la ţ ie v r eme îndelungată

a monede l o r . I n mu l te t e z a u r e îngropate în tre 1186-1203 monedele l u i

A l e x i o s I , l o an a l I I - l e a ş i Manue l I a lcătu iesc m a j o r i t a t e a p i e s e l o r 3 ? S i

tuaţ ia se expl ică atît p r i n res t r î ngerea pă t runder i i monede i în a doua

56

www.mnir.ro

jumătate a s e c . e l Χ Π— lea , c i t a i px in d e v a l o r i z a r e a a s p r u l u i de b i l on ,

fapt ce a a t r a s dup& s i n e r e t r a g e r e a d in c i r cu l a ţ i e s i t e z a u r i z a r e a c u

predilecţie a monedelor mai v e ch i s i ma i v a l o r o a s e .

C u c e r i r e a Constant inn polului de c ă t r e c r u c i a ţ i în 1204 v a deschide

o nouă etapă îh i s t o r i a Dobroge i ş i a c i r cu l a ţ i e i monetare din aceas tă

Z0D&.

Analiza, d e s c o p e r i r i l o r monetare poate să ofere date preţ ioase nu

mimai pr iv i toare l a v i a ţ a economică a Dobroge i în s e c . a l X I I - l e a , d a r

si posibilitatea unor no i i n t e r p r e t ă r i a s u p r a unor evenimente pol it ice mai

puţin cunoscute d in a l te s u r s e .

C A T A L O G

Poaitia axe l o r βτβτβ-Γβτβτβ « s t * i n v a r i a b i l ||.

ISACCEA - C O L E C Ţ I A M U Z E U L U I D E L T E I D U n X r D .

Alexios I Comnen

Coast, e a . 3 , Hendy , p . 8 6 , p l . 7 , 2 - 4 .

I B i l l . 2,41 g , 26x245mm. 2 B i l l . 3 ,49 g , 25 mm.

Nr . i av . 39881 . N r . i n v . 3 9 8 8 2 .

Const, em.4, Hendy , p . 8 6 , p L 7 , 5 - 6 .

3 B i l l . 2 ,48 g , 28 m m . N r . i n v . 3 9 8 8 3 .

Philippe po l i » ? Hendy , ρ- 87, p l . 7 , 8 - 9 .

4 B i l l . 2,81 g , 28 m a . N r . i n v . 3 9 8 B 4 .

Tetartera

; A E . 3 ,44 g , 18 , 5 mm. N r . i n v . 4 0 0 9 5 .

Const . , tip B , Hendy , p . 8 7 , p l . 8 . 1 - 2 . 6 T h e s s . , e m . S . H ^ * Ρ · 8 8 , ρ ί . 8 , 1 0 - 1 2 .

AE 3,01 g ; 19\5 mm. N r . i n v . 3 9 . 7 9 7 . Manual I Comnen

Cons t . , e m . 1 , v a r . A , H e n d y , p . 1 1 6 , p l . 1 4 , 1 0 - 1 1 .

7 B i l l . 3 ,46 g, 30 mm. 8 B i l l . 3,51 g, 31 mm.

N r . i n v . 3 9 5 5 5 . N r . i n v . 3 9 8 8 5 .

Cons t . , e m . 1 , v a r . B , H e n d y , p . 1 1 6 , p l . 1 4 , 1 2 - 1 3 .

9 B i l l . 3 ,53 g , 28x27 mm. N r . i n v . 3 9 8 0 1 .

Cons t . , e m . 4 , v a r . B , Hendy , p . 1 1 8 , p l . 1 6 , 7-9.

10 B i l l . 2 ,23 g, 24 mm. N r . i n v . 3 9 8 8 6 . T ă i a t ă .

Tetartera

II A E . 2,35 g, 21 mm. N r . i n v .401 50 .

Cons t . , t i p D , H e n d y , p .1 2 0 , p l . 1 7 , 11-12, su r f rapa tă peste T h e s s . ,

t ip A , Hendy , p . 1 2 0 , p l . 1 7 , 13-14 .

Isaac a l Π -lea

12 B i l l . 2 ,95 g, 25 mm. I n v . 3 9 7 9 8 .

Cons t . , v a r . D , H e n d y , p . 1 4 5 , p l . 2 1 , 5-7.

57 www.mnir.ro

I S A C C E A - C O L E C Ţ I A D R . D O R I N N I C O L A E

A l e x i o s I

C o n s t . , post r é f . e m . 1 , Hendy , p . 8 5 , p l . 6 , 1 0 - 1 1 .

12 b i s . B i l l . 2 ,45 g , 27 m m .

A l e x i o s I Comnen

C o n s t . , e m . 3 .

13 B i l l . 2 ,45 g , 27 m m .

14 B i l l . 2 , 47 g , 24 m m .

15 B i l l . 2 ,85 g , 26 mm .

16 B i l l . 3 , 28 g , 28 mm .

C o n s t . , e m . 4 .

20 B i l l . 3 , 44 g , 29 m m .

21 B i l l . 3 , 52 g , 28x24 mm.

22 B i l l . 3 , 66 g , 2 6 , 5 mm .

23 B i l l . 3 , 70 g , 27 m m .

17 B U I . 3 , 46 g , 26x25 mm.

18 B i l l . 3 ,88 g , 28 m m .

19 B i l l . 4 , 0 0 g , 27 m m .

24 B i l l . 3 , 7 7 g , 29 m m .

25 B i l l . 3 , 80 g , 2 7 , 5 mm .

26 B i l l . 3 ,82 g , 29 mm .

27 B i U . 4 ,05 g , 29 m m .

28 B i U . 4 , 21 g , 2 7 , 5 mm .

T e t a r t e r a

T h e s s . , e m . 1 , H e n d y , p . 8 8 , p i . 7 , 8 .

29 A E . 1 , 70 g , 19 m m . 31 A E . 3 , 36 g , 18 mm .

30 A E . 3 , 0 9 g , 18 mm . *

l o an a l U- lea Comnen

32

33

36

37

38

42

C o n s t . , e m . 2 , v a r . A , Hendy , p . 1 0 5 , p i . 1 0 , 9-10 .

B i U . 2 ,96 g , 30 m m . 34 B i U . 3 ,43 g , 29 m m .

B i U . 3 , 07 g , 31 m m . 35 B i U . 3 ,49 g , 29 mm .

C o n s t . , e m . 2 , v a r . B , Hendy , p . 1 0 5 , p i . 1 0 , 11 ş i p i . 1 1 , 1 - 2 .

B i U . 2 ,75 g , 2 9 , 5 m m . 39

B i U . 2 , 87 g , 26 mm . 40

B U I . 2 , 99 g , 25 m m . 41

T h e s s . , Hendy , p . 1 0 5 , p i . 1 1 , 3 - 4 .

B U I . 3 ,72 g , 27 m m .

B U I . 3 ,29 g , 27 mm .

B i U . 3 , 74 g , 30 mm .

B i U . 3 ,78 g , 29 m m .

45 B i U . 3 , 14 g , 2 8 , 5 mm.

46 B i U . 3 ,23 g , 29 m m .

Manue l I Comnen

C o n s t . , e m . 1 , v a r . A .

43 B U I . 2 , 76 g , 30 mm .

44 B i U . 3 , 11 g , 30x26 mm .

C o n s t . , e m . 1 , v a r . B .

46 b i s B i U . 2 ,53 g , 26 m m . 48 B i U . 3 ,31 g , 2 7 , 5 mm .

47 B U I . 3 , 28 g , 28 , 5 m m . 49 B i l l . 3 , 62 g , 28 mm .

C o n s t . , e m . 3 , f a z a 1 , v a r . B , H e n d y , p . 1 1 7 , p i . 1 5 , 7 - 9 .

50 B U I . 2 ,95 g , 3 1 , 5 x 2 8 m m . 52 B U I . 5 ,10 g , 2 8 , 5 m m .

51 B i U . 3 , 1 4 g , 3 2 m m .

C o n s t . , e m . 4 , v a r . A , Hendy , p . 1 1 8 , p l . 1 6 , 1 - 6 .

53 B i U . 3 , 54 g , 29 m m . 54 B U I . 4 , 5 4 g , 32x28 m m .

T e t a r t e r a

T h e s s . , s i s t . g r e u , t i p A , Hendy , p . 1 2 0 , p i . 1 7 , 1 3 - 1 4 .

5 5 A E . -4,D9.g, JZQ mm . 5 6 A E . 2-,21-g, 20 m m . S u r f r a p a t pes te A l e x i o s I , T h e s s . , e m . 1 .

58

www.mnir.ro

1/2 T e t a r t e r a

A t e l i e r g r e c e s c n e p r e c i z a t t i p Β , H e n d y , p . 1 2 1 , p l . 1 8 , 3-4 .

57 A E , 1 ,51 g , 15,'5 m m .

Andronicos I

Tetarteron T h e s s * t i p B , H e n d y , p . 1 3 4 , p i . 1 9 , 3 .

57 bis A E , 2 , 5 3 g , 20 m m .

Alexios a l ΙΠ -lea

C o n s t . , t i p I , H e n d y , p . 1 5 1 , p i . 2 2 , 8 - 1 2 .

58 B i U . 2 , 5 0 g , 27x22 m m . 59 B i U . 1,35 g , 21 m m .

" N e a t l y c l i p p e d " .

I SACCEA - C O L K : Ţ I A M Ă N Â S T m n C O C O Ş

loan a l Π - lea

Tetar tera , C o n s t . , t i p A , H e n d y , p . 1 0 6 , p i . 1 1 , 5-7.

M A E . 3 , 4 0 g , 19 m m . N r . i n v . 4 7 4 . Alexios a l m - t e a l e i a n e r a , m e s s . H e n d y , p . 1 5 2 , p i . 2 3 , 9 - 1 0 .

61 A E . 3 , 9 2 g , 19 m m . N r . i n v . 4 7 3 .

MACIN - C O L E C Ţ I A I . T A U N E

Alexios I

C o n s t . , e m . 4. 62 B i U . 3 , 55 g , 27 m m .

N1CULITEL - COLECŢIA M U Z E U L U I D E L T E I D U N Ă R E Manuel I

C o n s t . , e m . 1 , v a r . A .

63 B i U . 3 , 5 0 g , 28 m m . N r . i n v . 3 9 5 9 0 .

C o n s t . , e m . 4 , v a r . C , H e n d y , p . 1 1 9 , p l . 1 6 , 1 0 - 1 3 .

64 B i U . 5 , 10 g , 28 m m . N r . fav.39588.

Andronicos I C o n s t . , v a r . A ? H e n d y , p . 133 , p i . 18 , 13-14?

65 B i U . 4 , 5 1 g , 29x26 m m . N r . i n v . 3 9 5 7 3 .

N ICUL ITEL - C O L E C Ţ I A GH . M A T E I Alexios I

Tetar te ra , T h e s s . e m . 1 .

66 A E . 2 , 45 g , 2 1 x 1 0 , 5 m m .

loan a l Π - lea

C o n s t . , e m . 2 , v a r . B .

67 B U I . 3 , 1 0 g , 28x27 m m . 69 B U I . 3 , 8 0 g , 30 m m .

68 B U I . 3 , 25 g , 30 m m .

Manuel I

C o n s t . , e m . 1 , v a r . A .

70 B i U . 2 , 5 4 g , 29 m m .

OSTROV - C O L E C Ţ I A M U Z E U L U I D E L T E I DUNARD Alexios I

C o n s t . , emV4 .

70 bis B U l . 4 , 5 0 g , 27 m m . N r . i n v . 4 0 3 5 3 .

59 www.mnir.ro

http://Nr.inv.474

O S T R O V - COLECŢIA P R O F . V A L . B A D I C U

A l e x i o s I C o n s t . , e m . 4 .

71 B i U . 4 , 0 0 g , 27 m m . 72 B i U . 4 , 1 2 g , 27 m m .

R A C H E L U - COLECŢ IA M U Z E U L U I D E L T E I DUNĂRE

A l e x i o s I

C o n s t . , e m . 3 . 73 B i U . 2 , 89 g , 28 m m . N r . i n v . 3 9 5 9 7 .

Manue l I

C o n s t . , e m . 1 , v a r . A .

74 B i U . 2 , 78 g , 2 9 , 5 m m . N r . i n v . 3 9 5 9 8 .

T U L C E A - A E G Y S S U S - C O L E C Ţ I A A L E X . N E N IŢĂ

l oan a l Π -lea

C o n s t . , e m . 2 , v a r . B .

75 B U I . 2 , 86 g , 27 m m .

V A L E A T E I L O R - C O L E C Ţ I A M U Z E U L U I D E L T E I D U N Ă R E

Manue l I

C o n s t . , e m . 1 , v a r . B .

76 B i U . 2 , 68 g , 29 m m . N r . i n v . 1 1 5 4 4 .

N O R D U L DOBROGE I - P A S S I M - C O L E C Ţ I A M U Z E U L U I D E L T E I

D U N Ă R E

l o a n a l Π -lea

C o n s t . , e m . 2 , v a r . B .

77 B U I . 3 , 12 g , 29 m m . N r . i n v . 3 9 9 6 5 .

Manue l I

C o n s t . , e m . 1 , v a r . A .

78 B U I . 3 , 60 g , 31 m m . N r . i n v . 10599 . A u r i t !

C o n s t . , e m . 1 , v a r . B .

79 B i U . 3 , 2 6 g , 26 m m . N r . i n v . 1 1 5 4 1 .

Isaac a l Π -lea

C o n s t . , v a r . B , H e n d y , p . 1 4 4 , p i . 2 0 , 1 2 - 1 3 .

80 B U I . 2 ,61 g , 27 m m . N r . i n v . 3 9 9 6 6 .

A l e x i o s a l ΙΠ -lea

C o n s t . , ν β τ . Π , H e n d y , p . 1 5 1 , p i . 2 3 , 1 - 7 .

81 B i l l . 1 ,99 g , 25 mm . N r . i n v . 3 9 9 6 7 .

" N e a t l y cUpped " .·

A N E X A

Monede le b i zan t i ne d i n s e c . a l Χ Π - lea d e s c o p e r i t e în n o r d u l Dobro

g e i c a r e au s ta t I a baza a r t i c o l u l u i .

60

www.mnir.ro

P r e s c u r t ă r i ;

MDDT = M u z e u l D e l t e i Dun ă r i i T u l c e a .

I A B = I n s t i t u t u l de A r h e o l o g i e d i n Bucu r e ş t i .

MIG = M u z e u l de i s t o r i e G a l a ţ i .

C h i l i a , c o m . C h i l i a , j u d . T u l c e a ( M D D T ) .

l o a n Π , C o n s t . , e m . 2 v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 10947 ) .

Manue l I , C o n s t , em . 1 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 10948 ) .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 10946 ) .

B i b l i o g r a f i e ; O c t a v i a n U i e s c u , R E S E E , 1 6 , 1 9 6 8 , p . 2 2 9 - 2 3 8 .

I s a c c e a , j u d . T u l c e a (MDDT)

A l e x i o s I , C o n s t . , em .3 - 2 e x . ( N r . i n v . 3 9 8 8 1 : 39882 ) .

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 8 8 9 , 4 0 . 3 9 3 ) .

A l e x i o s I , T h e s s . , Hendy , i n e d i t - 1 e x . ( N r i n v . 10601 ) .

A l e x i o s I , P h i l i p p opo l i s ? - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 . 8 8 4 ) .

A l e x i o s I , T e t a r t e r o n , C o n s t . , t i p Β - 1 e x . ( N r . i n v . 4 0 0 9 5 ) .

A l e x i o s I , T e t a r t e r o n , T h e s s . , em .3 - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 7 9 7 ) .

l o a n Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . ? - 1 e x . ( N r . i n v . 12078 ) .

Manue l I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . A - 2 e x . ( N r . i n v . 3 9 5 5 5 ; 39885 ) .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 8 0 1 ) .

Manue l I , C o n s t . , e m . 4 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 8 8 6 - c l i p p e d ) .

Manue l I , C o m n e n , T e t a r t e r o n , C o n s t , t i p D - 1 e x . ( N r . i n v . 40-150) .

I saac Π , C o n s t . , v a r . D - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 7 9 8 ) .

A l e x i o s Π Ι , t e t a r t e r o n , C o n s t . C . M o r r i s s o n , p . 7 5 5 , 6 5 - 1 e x . ( N r .

i n v . 4 0 0 9 6 ) .

B i b l i o g r a f i e ; A l . P o p e e a ş i V . H . B a u m a n n , P e u c e , 6 , 1 9 7 7 , n r . i n v .

12078 ; E .Obe r l ande r-Tâ rnoveanu , Două t e z a u r e de

monede b i z a n t i n e . . . , n r . i n v . 1 0 6 0 1 . Isaccea ( IAB )

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 3 - 2 e x . ( N r . i n v . 6 1 4 / 2 9 ; 1378 ) .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 1378 ) .

Isaccea ( C o l . L i c e u l u i )

A l e x i o s I , C o n s t . , em . 3 - 1 e x .

A l e x i o s I , C o n s t . , em4 - 3 e x .

A l e x i o s I , P h i l i p p o p o l i s ? - 1 e x .

l o an Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 3 e x .

l oan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 7 e x .

Manue l I , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 5 e x .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . B - 3 e x .

Isaccea ( C o l . Măn ă s t i r i i Cocoş)

l oan Π , T e t a r t e r o n , C o n s t . , e m . 1 - 1 e x . ( N r . i n v . 4 7 4 ) .

A l e x i o s Π Ι , T e t a r t e r o n , T h e s s . - 1 e x . ( N r . i n v . 4 7 3 ) .

Isaccea ( T e z a u r u l I V , 1977 , C o l , d r . D . N i c o l a e

A l e x i o s I , C o n s t . , em .3 - 4 e x .


A l e x i o s I , T h e s s , Hendy , i n e d i t - 1 e x .

A l e x i o s I , P h i l i p p o p o l i s ? - 2 e x .

l oan I I , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 5 e x .

61 www.mnir.ro

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . Β - 13 e x .

loan Π , T h e s s . - 1 e x .

Manuel I , C o n s t . , em.1 , v a r . A - 16 e x .

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 5 e x .

Manuel I , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 1 e x .

B ib l iogra f ie ; Ε . Obe r lander Ta rnoveanu , Două t esau re de mo

nede b i z a n t i n e . . .

I s a c c e a ( C o l , d r . Dor i n N i co l ae , lot I)

A lex ios I , C o n s t . , em.1 - 1 e x .

A lex ios I , C o n s t . , em.3 - 7 e x .

A lex ios I , C o n s t . , e s i . 4 - 9 e x .

A lex ios I , C o n s t . , em.3 s a u 4 - 1 e x .

A lex ios I , T e t a r t e r o n , T h e s s . , em.1 - 3 e x .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 4 e x .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 5 e x .

loan Π , T h e s s . - 1 e x .

Manuel I , C o n s t . , em . 1 , v a r . A - * e x .

Manuel I , C o n s t . , em . 1 , v a r . B - 4 e x .

Manuel I , C o n s t . , e m . 3 , f a s a 1, v a r . B - 3 e x .

Manuel I , C o n s t . , em . 4 , v a r . A - 2 e x .

Manuel I , T e t a r t e r o n , T h e s s . T i p A , s i s t . u ş o r - 2 e x .

A lex ios ΓΠ , C o n s t . , v a r . 1 - 2 e x . ( "C l i pped " ) .

I s a c c e a ( C o l . d r . D . N i c o l a e , lot Π ) A l ex i o s I , T e t a r t e r o n , C o n s t . , t i p C - 1 e x .

A lex ios I , T e t a r t e r o n , T h e s s . , em.3 - 2 e x .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 1 e x . Manuel 1 ,1 /2 t e t a r t e ron , A t e l i e r g r e c e s c nep rec i z a t - 1 e x . Audronic I , T e t a r t e r o n , T h e s s * t ip Β - 1 e x .

Mănăs t i rea C o c o ş , c om .N i cn l i ţ e l , j u d . T u l c e a I T e z a u r u l de l a Mănăs t i r ea C o c o ş , C o l . Mănăs t i r i i Cocoş )

A lex ios I , C o n s t . , em.4 - 1 e x . ( N r . i n v . 2 5 2 ) .

A lex ios I , T h e s s . inedit - 1 e x . ( N r . i n v . 2 5 3 ) .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 2 e x . ( N r . i n v . 2 4 4 s d C o m p l . l ) .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 11 e x . (Nr. inv.242-243; 245-250

ş i Comp l . 2-5 ) .

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . A - 6 e x . ( N r . i nv . 251 şi Com pL

6-10) .

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . C o m p l . 1 1 ) .

Manuel I , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 2 5 5 ) .

„ rw« Manuel I , C o n s t . , a m . 3 , f a z a 1, v a r . B - 1 e x . ( N r . i n y . 2 5 4 ) . H i t l io graf i e : E . O b e r l a n d e r - Tfrnoveanu,Două tesaure da monede, b izant ine . . . Mănăs t i rea Coco ş , t e zau r ( C o l . E . P e a t r i ţ u )

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 2 e x .

loan Π , Cons t . . , e m . 2 , v a r . B - 2 e x .

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . A - 2 e x .

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 1 e x . B ib l i ogra f ie : E .Ober l i ï nder-Tirnoveanu , Două tesaure de mttj"wV b izant ine . . .

62

www.mnir.ro

http://Nr.inv.Compl.11

http://Nr.iny.254

I saccea ( C o l . D a n G e o r g e s c u )

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 - 2 e x .

Macin ( C o l . I . Ţgune)


N icu l i ţe l , c om .N i cu l i ţ e l , j u d . T u l c e a (MDDT)

Manue l I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 5 9 0 ) .

Manue l I , C o n s t . , e m . 4 , v a r . C - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 5 8 8 ) .

A n d r o n i c I , C o n s t . , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 5 7 3 ) .

Nicul i ţe l ( C o l . M a t e i G h . )

A l e x i o s I , T e t a r t e r o n , T h e s s . , em .1 - 1 e x .

l o a n Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 3 e x .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . A - 1 e x .

Nufăru l , c o m . N u f ă r u l , j u d . T u l c e a ( I A B )

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 , 2 e x . ( N r . i n v . 1299 /44 ş i 4 6 ) .

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 - 1 e x . ( N r . i n v . 1 2 9 9 / 4 3 ) .

A l e x i o s I , T h e s s . , i n e d i t - 1 e x . ( N r . i n v . 1 2 9 9 / 4 5 ) .

A l e x i o s I , P h i l i p p o p o l i s ? - 1 e x . ( N r . i n v . 1 2 9 9 / 4 9 ) .

Manue l I , C o n s t . , em . 1 , v a r . ? - 1 e x . c l i p p e d ( N r . i n v .

1 2 9 9 / 5 0 ) .

Os t r ov ( C o l . M D D T )

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 - 1 e x . ( N r . i n v . 4 0 3 5 3 ) .

O s t r o v , c o m . O s t r o v , j u d . T u l c e a ( I A B )

A l e x i o s I , C o n s t . , em . 3 - 1 e x . ( N r . i n v . 6 0 5 / 1 2 ) .

Os t rov (Co l . B ăd i c a V a l . )



Rache l u , c o m . L u n c a ν i ţ a , j u d . T u l c e a (MDDT)

A l e x i o s I , C o n s t . , em . 3 - 1 e x . " ( N r . i n v . 395 9 7 ) .

Manue l I , C o n s t . , em .1 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 3 9 5 9 8 ) .

Rachelu (MIG)

Manue l I , C o n s t . , e m . 4 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 11933 ) .

T r o e s m i s , Ce ta tea de V e s t , c o m . T u r c o a i a , j u d . T u l c e a (MDDT)

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 3 - 1 e x . ( N r . i n v . 1 1 1 5 6 ) .

l o a n Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 2 e x . ( N r . i n v . 1 1 1 5 5 ; 39730).

Manue l I , C o n s t . , e m . 4 , v a r . ? - 1 e x . " c l i p p e d " ( N r . i n v .

11162 ) .

B i b l i o g r a f i e : E . O b e r l ă n d e r T â m o v e a n u , Peuce , 8 , 1979 .

Tu lcea ( I A B )

A l e x i o s I , C o n s t . , e m . 4 - 2 e x . ( N r . i n v . 4 7 7 / 1 3 9 ş i 140 ) .

l o a n Π , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 3 e x . ( N r . i n v . 4 7 7 / 1 3 6 ,

1 3 7 , 138 ) . 63

www.mnir.ro

Manuel I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 4 7 7 / 1 4 1 ) .

Tu l cea-Ae j tyssus ( C o l . Nen i j ă A l e a . )

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . B - 1 e x .

V a l e a T e i l o r , c om . I gvoa re l e , juri . Τ u l c e a (MDDT)

Manule I , C o n s t . , e m . 1 , v a r . B - 1 e x . ( N r . i n v . 11544) .

Nordul Dobrogei (MDDT)

A lex ios I , C o n s t . , em .3 - 4 e x . ( N r . i n r . 1 0 9 5 2 ; 10954;11839;

11841) .

A lex ios I , C o n s t . , era .4 - 2 e x . ( N r . i n v . 11843; 10650) .

loan Π , C o n s t . , e m . 2 , v a r . A - 1 e x . ( N r . i n v . 1 C 9 5 3 ) .

loan Π , C o a s t . , e m . 2 , v a r . B - 1 e x . ( i nv . 39965 ) .

N O T E

1 î n a c e s t sens putem c i t a pr in t re a l te le l u c r ă r i l e l u i A L . P O P E E A , " P e u c e " , 4 , 1973, p. 175-197, n r . 32-149; de asemenea A L . P O P E E A

ş i V . H . B A U M A N N , " P e a c e " , 6 , 1977 , p .207-226 . Au to r i i pub l ică ş i

o-ser ie de monede din s e c . X n - Χ Π Ι , d in păcate i nsă unele greşi t i d en

t i f icate ş i a t r ibu i te . As t f e l moneda n r . 142 , a t r i bu i t ă l u i Manuel L e s t e

o imi taţ ie " l a t i n ă " de l a Constant inopol (Handy, t ip D ) ; nr . 143-145, c a

ş i n r . 150-154 , atr ibu i te l u i Manuel I s a u u ep r e c i s a t e , s fut im i t a ţ i i ' l a

tine c u modul mfc*(Bendy, t ip A ) ; n r . 147 (p l . 1 / l 47 ) , s o co t i t ă c a f i ind

o monedă de l a Demetr ioe Comnen Ducea ,es te o imitaţi*» la t ină de l a

Constantinopol (Hendy, tip P ) . Moneda n r . 147 e s t e o emisiune a l u i

Miha i l a l VTJI—lee, c a ş i c e a de l a n r . 148 , i a r oea de l a n r . 1 49 es te

o monedă emisă de ^Vndronic a l Π - l e a . A s u p r a a c e s t o r t r e i mo

nede c f . E . O B E R L A N D E R T A R N O V E A N U , Monede bizantine d i n s e

co l e l e X m-XTV d e s c o p e r i t e în nordu l D o b r o g e i , S C T V A , 30 ,1979.

P e n t r u o imag ine de ansamb lu a s u p r a d e s cope r i r i l o r mone t a re d i n D o

b r o g e a , d a r cu r e z e r v e a s up r a uno r conc l u z i i p r iv ind c i r cu l a ţ i a m o

ne t a r ă , v e z i I . B A R N E A ş i Ş T . Ş T E F A N E S C U , Din i s t o r i a D o b r o g e i ,

Π Ι . B i z a n t i n i , român i ş i b u l g a r i l a Dunărea de Jos ( p r e s c u r t a t : DLD) ,

Bucu reş t i , 1 9 7 1 , p . 325-333 .

2 D i n t r e l uc r ă r i l e c a r e se ocupă de d e s c o p e r i r i l e mone t a r e Hin s e c . a l

X n - l e a d i n Dob rogea menţionăm în mod s p e c i a l : I L . B Ă N C I L A , S C N ,

1 , 1957 , p . 425-438 ; i d e m , S C N , 2 , 1958 , p . 4 1 7 - 4 1 8 . Deş i a scăpat

atenţiei cerce tă tor i l o r monetăr ie i b i z an t i ne d i n s e c . a l Χ Π - lea , p r i

mu l a r t i c o l c i t a t a r e m e r i t u l de a f i î n t reză r i t îna intea l u i A - B E L L I N -

G E R , D . M . M E T C A L F ş i M . F . H E N D Y existenţa uno r mă rc i de e m i

s iune în această epocă .

în lumina l uc ră r i i " l u i M . F . H E N D Y , Co inage and Money i n By z an t i n e

E m p i r e - 1081-1261 . Dumber ton Oaks S t u d i e s , 1 2 , 1969 , se cuv i ne

să se facă o p r e c i z a r e a sup ra compozi ţ ie i t e z a u r u l u i de l a T u z l a . E l

64

www.mnir.ro

nu conţine numa i monede b i z an t i n e de l a A l e x i o s I l a A l e x i o s a l ΓΠ -lea,

c i şi aşa-numitele imi ta ţ i i " b u l g a r e " de t i p A-C ş i imi taţ i i " l a t i n e " c u

modul m ic t i p A . A c e s t f ap t modi f ică da ta î ng ropă r i i t e z a u r u l u i , c a r e

trebuie p lasată c e l m a i dev reme după 1208 .

Vezi de asemenea O C T . I L I E S G U , Monede med ieva l e ş i moderne d e s

coper i te l a P ă cu i u l l u i S o a r e în t re a n i i 1956-1974 ,în P . D I A C O N U ş i

S . B A R A S C H I , P ă cu i u l l u i S o a r e , I I . Aşezarea med ieva l ă ,Bucureş t i ,

1977, p . 1 48-163 ; c f . ş i E . O B E R L À N D E R - T Â R N O V E A N U , Două t e

zaure de monede b i z a n z i n e d i n s e c o l u l a l X I I - l e a d e s c o p e r i t e în n o r

dul D o b r o g e i , B S N R , 1975-1978.

Pentru o imag ine de ansamb lu a s u p r a d e s c o p e r i r i l o r mone ta re din sec .

X I I-XIV în D o b r o g e a , c u ace leaş i r e z e r v e c a c e l e p r e zen t a t e l a no ta

1: I . B A R N E A ş i Ş T . Ş T E F A N E S C U , DIX», ΓΠ , p . 3 3 3 - 3 3 5 .

0 l istă f o a r t e ut i l ă a d e s c o p e r i r i l o r d i n Mun t e n i a , M o l d o v a , T r a n s i l

vania ş i Dob rogea c f . O C T . I L I E S C U , Monede b i z an t i n e d i n s e c o l e l e

ΧΠ-ΧΙΠ găs i te l a Dună rea de J o s , în I l f o v - f i l e de i s t o r i e , 1978 , p .

143-155, u t i l i z a t de a l t f e l ş i de P . D I A C O N U , L e s Coumans au B a s

Danube aux X I e e t X I I e s i è c l e s , Bucu r e ş t i , 1978 , p . 134-138 .

3 E . O B E R L À N D E R - T Â R N O V E A N U , Monede b i z a n t i n e d i n s e c o l e l e

ΧΠΙ-Χΐν d e s c o p e r i t e în n o r d u l D o b r o g e i , S C I V A , 3 0 , 1979 , ş i Une l e

aspecle a le c i r c u l a ţ i e i mone ta re d i n p r i m a jumătate a s e c o l u l u i a l

XHI- lea în zona g u r i l o r Dun ă r i i ş i p r o b l ema a t r i b u i r i i u no r e m i s i u n i

monetare d i n această pe r i oadă , " P o n t i c e " , 1 9 7 9 .

4 Vez i anexe le de l a s f î r ş i t u l l u c r ă r i i . Avem l a d ispoz i ţ ie p e n t r u s t u

diu peste 2000 de monede emise în sec .X I I -X IV , a t î t d i n n o r d u l c î t ş i

din sudu l D o b r o g e i , d a r nu sînt încă toa te c u r ă ţ a t e . 700 d i n e l e au stat

la baza a c e s t e i l u c r ă r i , c a ş i a c e l o r l a l t e două c i t a t e ma i s u s .

Din ce l e 222 monede u t i l i z a t e l a în tocmirea a c e s t e i l u c r ă r i , 85 s înt

prezenta te în c a t a l o g u l de l a s f î r ş i t u l l u c r ă r i i , c u toa te da te l e t e h

nice n e c e s a r e . E s t e v o r b a de p i e s e l e c a r e fac p a r t e d i n c o l . M D D T ,

c o l . Mănăs t i r i i Cocoş (exceptînd t e z a u r u l ) , c o l . d r . . D . N i c o l a e ( e x

cept înd t e z a u r u l I V de l a I s a c c e a ) , c o l . B ă d i c u V a l . , c o l . A l e x . Ne-

niţă, c o l . G h . M a t e i ş i c o l . I . T ă u n e . R e s t u l v o r f a ce o b i e c t u l u ne i

publ icăr i u l t e r i o a r e .

5 Aducem mul ţumir i le n o a s t r e c e l e ma i că lduroase cerce tă to r i l o r B u

cur M i t r e a , C . P r e d a ş i Gh-Poena r u B o r d e a de l a C a b i n e t u l n u m i s

matic a l I n s t i t u t u l u i de A r h e o l o g i e d i n Bucu reş t i , t o v . Ane t a A n g h e l ,

d i r e c t o a r e a M u z e u l u i judeţeam Ga l a ţ i , s tare ţu lu i G h e r a s i m S t ă v ă r a-

che a l Mănăs t i r i i C o c o ş , t o v . d r . D o r i n N i c o l a e , i n g . E u g e n Pestr i ţu ,

p r o f . I o n R ădu l e scu , d i r e c t o r u l L i c e u l u i d i n I s a c c e a , p r o f . V a l . Bă-

d i cu , A l ex .Nen i ţ ă , Dan G e o r g e s c u ş i I .Tăune p e n t r u amab i l i t a t e a ş i

s p r i j i n u l a c o r d a t .

De asemenea mulţumim ş i pe această ca l e t o v . O c t . I l i e s c u , şeful C a

b ine tu lu i numismat i c a l A c adem i e i R . S . R o m â n i a p e n t r u s f a t u r i l e ş i

încura jarea pe c a r e n i le-a dat în totdeauna, c a ş i p e n t r u observa ţ i

i le făcute în t i m p u l în tocmir i i l u c r ă r i i , observaţ i i de c a r e am ţinut

cont l a d e f i n i t i v a r e a a r t i c o l u l u i .

Mulţumim ş i pc această ca le cerce tă toru lu i P . D i a c o n u de la I n s t i t u -

65

www.mnir.ro

t u l de A r h e o l o g i e d i n Bucu reş t i p e n t r u observaţ i i le ş i s u g e s t i i l e fă

cute l a c i t i r e a m a n u s c r i s u l u i .

6 C . M O R R I S S O N , C B N P , Π , p . 6 71-673 ; de asemenea E . O B E R L A N

D E R - T A R N O V E A N U , Două t e z a u r e de monede b i z a n t i n e . . .

7 P înă acum nu cunoaştem n i c i o p iesă de e l e c t r o n d i n s e c . a l XII-lea

descoperi tă în D o b r o g e a .

în pr iv in ţa d e s c o p e r i r i l o r de monede de a u r d i n această v r eme nu au

apăru t date n o i de l a p u b l i c a r e a l u c r ă r i i lu i OCT . I L I E S C U , L ' hypper-

père byzan t i ne au Bas Danube du X I e au X I I e s i è c l e s , R E S E E , 7,

1969 , 1 , p . 1 0 9 - 1 2 1 .

8 P e n t r u repar t i ţ i a d e s c o p e r i r i l o r pe loca l i tă ţ i v e z i a n e x e l e . Monede

b i zan t i ne d i n s e c . a l X I I - l e a ma i s înt cunoscu te l a Dorobanţu: c f . F.

D I A C O N U , Le s Coumans , p . 1 35 , n r . 14 ş i l a D i n o g e t i a : G H. STEFAN

şi c o l a b . , D i n o g e t i a , I . Aşezarea f e ud a l t i m p u r i e de l a Bisericuţa-

Ga r v ă n , Bucu reş t i , 1967 , p . 2 7 .

9 O C T . I L I E S C U , SCTVA , 2 9 , 1978 , p .203-213 ş i i d e m , R E S E E , 16,

1978 , 2 , p . 229-238 .

10 P e n t r u o i n f o r m a r e rap idă a s u p r a i s t o r i e i D o b r o g e i în s e c . a l XI-lea

c f . I . B A R N E A , D I D , Ι Π , p . 131-152 .

P e n t r u Bizanţ v e z i G . O S T R O G O R S K Y , H i s t o i r e de l ' E t a t byzan t i n ,

P a r i s , 1969 , p . 309-377 ş i M . F . H E N D Y , C o i n a g e . . . p . 3 - 9 .

Deş i în sec .VTJ-X monedele sînt r a r e , c i rcu la ţ i a l o r nu încetează a¬

proape de loc în aces t i n t e r v a l .

De l a jumătatea s e c . a l I X- l e a as istăm I a o î nv i o ra re a pătrunderii

monede i b i z an t i ne în Dob rogea : c f . I . B A R N E A , Peuce , 2 , 1971,

p . 2 05-219 ; R . F L O R E S C U ş i R . C I O B A N U , P o n t i c a , 5 , * 9 7 1 , p.

364-365 , nota 1 9 . P e n t r u unele d e s c o p e r i r i mone t a re d i n această e¬

pocă în n o r d u l D o b r o g e i : E . O B E R L A N D E R - T Î R N O V E A N U , Monede

b i z an t i n e d i n s e c o l e l e VTJ-X d e s c o p e r i t e îh n o r d u l DobrogeûSCNjTiW

11 P e n t r u s e c . a l X I - l e a d e s c o p e r i r i l e mone t a re d i n n o r d u l D o b r o g e i o-

1 . 969-1028 = 59 /56 = 1,05 monede/an.

2 . 1028-1034 = 3 4 / 6 = 5 ,66 — ·* — 3 . 1034-1041 = 2 9 / 7 = 4 , 1 4 _ « —

4 . 1041-1057 = 4 8 / 1 6 = 3 , 00 _ η _

5 . 1057-1059 = 3/2 = 1 ,50 _ 1! _

6 . 1059-1067 = 1 9 / 8 = 2 , 12 _ π _

7 . 1067-1071 = 19 /3 = 6,33 _ η _

8 . 1071-1078 = 7 /7 = 1 ,00 _ Il _

9 . 1078-1081 = 15 /3 = 5 , 00 _ ο _

1 0 . 1081-1092 = 19 /11 = 1,73 _ η _

In vederea a ces t o r c a l cu l e β-au avut fin vedere lo tur i le _ b l i c a t e dt A L . P O P E E A , T ' e u c e l 4 , 1 973 , p .175-196 ş i A L . P O P E E A ş i V . H .

B A U M A N N • P o u c e " , 6 , 1977 , p . 2 07-227 . Am ţinut de asemenea sea

ma ş i de monedele i n e d i t e a f l a t e în d i v e r s e co lec ţ i i , pe c a r e le-an

66

www.mnir.ro

cercetat. N o i cons iderăm fnsă c ă aces te c i f r e , d e ş i ref lectă o rea-]

litate a c i r cu l a ţ i e i mone t a re d i n t r - o epocă , nu s înt s u f i c i e n t de s e m

nificative dacă n u se ţine con t în aceeaş i măsură ş i de g r eu t a t e a m e

die a monedei de b r o n z ş i de t i t l u l ş i g r e u t a t e a med ie a p i e s e l o r ^ de

aur emise î n t i m p u l d omn i e i f i e c ă r u i împă ra t . A c e s t e e lemente v o r f i

mai pe l a r g t r a t a t e în tr-o l u c r a r e pe c a r e o p regă t im , cu t i t l u l p r o

vizoriu: A u r ş i b r o n z în c r i z a monetară d i n B i zan ţ în s e c a i X I - l e a .

Asupra s i tuaţ ie i g e n e r a l e d i n zona g u r i l o r Dună r i i în u l t i m e l e d e c e

nii ale s e c . a l X I - l e a c f . I . B A R N E A ş i Ş T . Ş T E F A N E S C U , ϋ Γ ΰ , Γ Π ,

p.131-152.

Cf. G . O S T R O G O R S K Y , o p . c i t . , p . 377-388 ş i P . D I A C O N U , L e s

fetchénègues au Ba s Danube , B u c u r e ş t i , 1967 , p . 1 3 0 - 1 3 4 .

Pentru r e f o r m a monetară a l u i A l e x i o s I : M . F . H E N D Y , Co inage . . . ,

p.14-50.

La păcuiul l u i S o a r e a f o s t descoper i t ă o monedă emisă de T h e s s a -

lonica după r e f o rmă , c a r e a p e r m i s s t a b i l i r e a d a t e i de d i s t r u g e r e a

cetăţii l a 1 094 . C f . O C T . I L I E S C U , în P ăcu i u l l u i S o a r e , p . 1 6 1 , n r .

1 şi P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . . , p . 5 3 .

S G . S E V E R E A N U , T e z a u r u l de l a K a l i p e t r o v o ( S i l i s t r a ) , î n înch inare

lui N . I o r g a c u p r i l e j u l împ l i n i r i i v î r s t e i de 60 de a n i , C l u j , 1 9 3 1 , p .

388-3 9 5 ş i O C T . I L I E S C U , R E S E E , 7 , 1969 , 4 , p . 1 1 0 - 1 1 1 .

îngroparea a c e s t u i t e z a u r t r e b u i e pusă p r o b a b i l t o t pe seama a t a c u

lui cuman d i n 1 0 9 4 . C f . O C T . I L D 3 S G U , I l f o v , f i l e de i s t o r i e , p . 1 5 2 .

ί Intre monedele bătute îh p r i m i i a n i după re formă s o c o t i m ş i e m i s i u

nile a t e l i e r u l u i p r o v i n c i a l d i n T h r a c i a , p l a sa t i p o t e t i c de M .H . Hendy

la Ph i l i p popo l i s ( M . H . H E N D Y , C o i n a g e . . . , p . 8 7 ş i 98) ş i C . MOR-

RISSON, C B P N , U , p . 671-673 l a A d r i a n o p o l i s . Ne r a l i e r n p ă r e r i i

cercetătoarei f r a n c e z e , s o c o t i n d că monede le au f o s t emise îh a n i i

1094-1095. C f . E . O B E R L À N D E R - T Â R N O V E A N U , Două t e zau re- de

monede b i z a n t i n e . . .

8 Se pare că a t a c u l a v i z a t în p r i m u l r î nd s udu l D o b r o g e i , d a r îh mod

firesc e l nu pu tea decî t să î n r ău t ă ţească ş i s i tuaţ ia d i n n o r d u l p r o

v inc ie i . A s u p r a e v e n i m e n t e l o r d i n 1094 v e z i P . D I A C O N U , L e s C o u

mans . . . , p . 4 1 - 5 8 .

9 Incursiunea c umană d i n 1 1 1 4 a avu t d r e p t ţ intă zona de ves t a B u l g a

r i e i : c f . P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . , , p . 5 9 - 6 1 .

10 fn u l t imu l d ecen i u a l s e c . a l X I - l e a se remarcă o r e d u c e r e a c c e n

tuată a cant i t ă ţ i i de monedă c a r e c i r c u l ă în zona g u r i l o r Dunăr i i ,ma i

puternică decît cea d i n a n i i 1081-1091 . C u toa te a ces t ea nu avem

nici un t eme i să c r e d e m că ea a încetat în această v r e m e , d a r s-a l i

mitat ma i a l e s l a v e c h i l e monede em ise de p r e d e c e s o r i i l u i A l e x i o s şi

la cele emise de a ces t împărat îna in te de r e f o rmă .

Că monedele em ise î n p r i m a jumătate a s e c . a l X I - l e a ma i c i r c u l a u

şi spre s f î r ş i t u l a c e s t u i veac o dovedesc t e z a u r e l e d e s c o p e r i t e îh

regiune, d i n t r e c a r e n u menţionăm decî t c e l e de l a Nu f ă ru l ( j ud . T u l -

67

www.mnir.ro

c e a ) , c f . A L . P O P E E A ş i V . H . B A U M A N N , " P e u c e " , 6 , 1 9 7 7 , 0 . 2 0 9 ,

n x . 3 0 ; p . 2 1 4 , n r . 9 0 ş i 92} p . 2 1 6 , n r . 1 2 8 ş i p . 2 1 7 , n r . 1 2 9 . I n s u

d u l D o b r o g e i un t e z a u r c u o d a t a r e asemănătoare es t e c e l de l a P l o -

pen i ( j ud .Cons tan ţa ) , c f . I . D I M I A N , S C N , 1 , 1957 , p . 2 0 0 - 2 0 1 .

21 A s u p r a a t a c u l u i d i n 1122 c f . P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . . , p . 62¬

7 1 . A u t o r u l cons ideră că aces t even imen t a a fec ta t f n s p e c i a l n o r d u l

D o b r o g e i ş i a dus l a î n t reruperea temporară a v ie ţ i i f n aşezarea de

l a D inoget ia-Garvăn . P e n t r u o d a t a r e ma i t f r z i e a d i s t r u g e r i i Elnqge-

t i e i c f . I . B A R N E A , R E S E E , 9 , 1 9 7 1 , 3 , p . 3 5 6 .

22 P e n t r u p e r i o a d a 1092-1203 avem u rmă to r i i coef ic ienţ i monetă /an :

1 . 1092-1118 = 7 0 / 2 6 = 2 ,69 monede /an

2 . 1118-1143 = 70 /25 = 2 , 8 0 - " ¬

3 . 1143-1180 = 73 /37 = 1 ,97 - " -

4 . 1183-1185 = 2/2 1 ,00

5 . 1185-1195 = 2 /10 = 0 , 2 0 - " -

6. 1195-1203 = 5/8 = 0 , 6 2 - " -

23 Pe baza t e z a u r u l u i r v de l a I s a c c e a , a c ă r u i Îngropare a f o s t pusă de

n o i pe seama p u t e r n i c u l u i atac cuman d i n 1148 , am s t a b i l i t c a dată

f ina lă a e m i s i u n i i I de l a Con s t a n t i n opo l a n i i 1 1 4 7 - 1 1 4 8 . C L E . O B E R -

LĂNDER-TÂRNOVEANU , Două t e z a u r e de monede b i z a n t i n e . . . ">

D . M . M E T C A L F , R B N , 123 , 1977 , p . 1 1 4 , da tează această emis iune c i r c a 1143 - 1150 .

24 P e n t r u a t a c u l d i n 1148 c f . P . D I A C O N U , o p . c i t . , p . 7 8 - 9 0 . A s u p r a l i

m i t ă r i i s a l e numa i l a s ud-es t u l Mun t en i e i ş i D o b r o g e i , c f . E . O B E R

L A N D E R - T A R N O V E A N U , o p . c i t .

25 C f . P . D I A C O N U , o p . c i t . , p . 8 4 - 9 0 .

26 A s u p r a s i tuaţ ie i genera l e c f . Ρ . D I A C O N U , o p . c i t . , p . 9 1 - 1 0 7 .

27 T e z a u r u l I s accea I i - c f . I . B A R N E A ş i Ş T . Ş T E F A N E S C U , D I D , Ι Π ,

p . 333 - a r e următoarea compoziţ ie: A l e x i o s I : 29 B i l l . ; l o a n Π : 3 B i l l ;

Manue l I : 15 B i l l . ; I saac Π : 1 B i l l . T e z a u r u l de l a T u l c e a , 1895- c f .

I L E A N A B Ă N C I L A , S C N , 1 , 1957 , p . 4 2 6 : Manue l I : 5 B i l l . ; Isaac

Π : 6 B i l l . ; A l e x i o s ΓΠ: 13 B i l l . T e z a u r u l " d o b r o g e a n " ( ? ) - c f . B . M I -

T R E A , S C N , 3 , 1960 , ρ . 497-499: I saac Π : 3 B i l l . ; A l e x i o s Π Ι : 3 B i l l .

Am lăsat de o p a r t e t e z a u r u l I s a c cea Π Ι (1969) - c f . I . B A R N E A , D I D ,

DU, p . 334 - deoarece c r edem că aces t t e z a u r p a r e să f i e ma i t i m p u

r i u dec f t susţin a u t o r i i .

De asemenea t e z a u r u l de l a T u z l a , în u rma r e a n a i i z ă r i i parţiale, t r e

buie da ta t ma i t î r z i u de 1204 , e l conţ in înd atît imi ta ţ i i " b u l g a r e " , cît

ş i imi taţ i i " l a t i n e " c u modu l m i c : c f . no ta 2 .

28 M . F . H E N D Y , C o i n a g e . . . , 14-25 ş i 18o , p recum ş i t a b e l u l de l a p .

1 2 .

29 G . O S T R O G O R S K Y , o p . c i t . , p .426-429 ş i 430-434 .

30 O pă re re asemănătoare ş i l a P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . . , p . 1 14-

119 .

31 G H . P O E N A R U BORD E A , Monnaies byzan t i nes des NT^-Vn* 3 s ièc les

en D o b r o u d j a , în A C L E B , B u c a r e s t , 1 973 , t . Π Ι , B u ca r e s t , 1 9 7 5 , p . 2 0 5 .

68

www.mnir.ro

32 P . O . K A R Y S K O V S K Y , M A S P , 7 , 1 9 7 1 , p . 8 1 . D e ş i nu am putut v e r i

f i c a moneda , c r e d e m totuş i că e s t e v o r b a de o em is i une c h e r s o n e s i a -

nă de l a s f î r ş i t u l s e c a i X I - l e a ş i începutul s e c X I I , c f . A . B . A N D R I U ,

Monetnoe de l o H e r s o n e s a , K i e v , 1 977 , p . 1 6 6 , n r . 4 6 5 - 4 8 0 .

33 M . F . H E N D Y , C o i n a g e . . . , p . 3 1 1 . A s u p r a compozi ţ ie i te t a r t e l o r şi

a semni f ica ţ ie i l o r , c f . D . M . M E T C A L F , N C i r c , d e c , 1978 , p . 5 7 4 .

34 f n n o r d u l G r e c i e i nu p a r a fi p r e a f r e c v e n t e , după cum rezu l tă d i n

l i s t a t e z a u r e l o r pub l ica tă de J . T o u r a t s o g o u , B a l k a n S t u d i e s , 1 4 ,

1973 , p . 139-457 . P e n t r u r e s t u l B a l c a n i l o r c f . M . F . H E N D Y , C o i

n a g e . . . , p .324—404 .

35 f n t e z a u r u l de l a Copuzu 21 , 62% d i n c e l e 37 de monede sînt t e t a r t e r a .

A s u p r a compozi ţ ie i t e z a u r u l u i în l um i n a l u c r ă r i i l u i M . F . H e n d y , c f .

E . O B E R L À N D E R - T Â R N O V E A N U , Două t e z a u r e de monede b i z a n

t i n e . . . T e z a u r u l de l a Copuzu a r e o s t ruc tu ră deosebită de cea a

a l t o r t e z a u r e d i n zona noa s t r ă . E l a f o s t c o n s t i t u i t s au a aparţ inut

une i p e r s o ane c a r e a t r ă i t o v r e m e în zona T h e s s a l o n i c u l u i .

36 P e n t r u t e z a u r e l e d i n D o b r o g e a v e z i s u p r a no ta 27 ş i E . O B E R L Â N -

DER-TÂRNOVEANU , o p . c i t . P e n t r u d e s c o p e r i r i l e d i n Munten ia , c f .

O C T . I L I E S C U , C r e ş t . C o l . , 39-40 , 1 9 7 2 , p . 3 0 - 3 6 ; UUMIA DLMIAN,

S C N , 1 , 1 957 , p . 2 0 2 - 2 0 3 ; I L E A N A B A N C I L A , S C N , 1 , 1957 , p .

425-426 ; B . M I T R E A , D a c i a , N . S . , 1 3 , 1969 , p . 5 5 2 , n r . 7 0 ş i

S W . M C . M O S S E R , N N M , 6 7 , 1 935 , p . 1 0 0 . A s u p r a d e s c o p e r i r i l o r din

B a s a r a b i a v e z i P . O . K A R Y S K O V S K Y , M A S P , 7 , 1 9 7 1 , p . 81 ş i 86

ş i P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . , , p . 1 3 7 , n r . 4 5 .

P e n t r u r e s t u l P e n i n s u l e i B a l c a n i c e c f . M . F . H E N D Y , C o i n a g e . . . , ρ .

325-404 ş i J . T O U R A T S O G L U , ' B a l k a n Studies*, 1 4 , 1973 , p . 141¬

147 .

38 Şirul de t e z a u r e de monede ascunse în s udu l Mun t e n i e i ş i Mo l d ove i

i n t i m p u l l u i Manue l I poa te c o n s t i t u i încă o dovadă a f a p t u l u i că a¬

ces tea e r a u sub c o n t r o l u l I m p e r i u l u i b i z a n t i n . A s u p r a a c e s t e i p r o

b leme , ma i r e c e n t P . D I A C O N U , L e s C o u m a n s . . . , p . 9 8 - 1 0 7 .

C E R T A I N S A S P E C T S D E L A C I R C U L A T I O N M O N E T A I R E

D A N S L A Z O N E D E S B O U C H E S D U D A N U B E A U Χ Π * S I È C L E .

Résumé . . . L1 a u t e u r ana lyse c e r t a i n s aspec ts de l a c i r c u l a t i o n de l a monnaie

byzantine dans l a zone des bouches d u Danube pendant l a pér iode des

années 1092-1204 , conformément à 222 monna ies by zan t i n e s q u i sont en

grande p a r t i e i n éd i t es . L e l o t étudié se présente a i n s i : A l e x i o s Γ ^ Ι Ο β Ι -

1118) - 70 e x e m p l a i r e s (dont 62 e x e m p l a i r e s t r a c h e a de b i l l o n et 8 t e

t a r t e r a ) ; J ean Π (1118-1143) - 70 e x e m p l a i r e s (69 a s p r e s t r a c h e a de b i l

lon et 1 t e t a r t e r o n ) ; - Manue l I e r (1143-1180) - 73 e x e m p l a i r e s (69 aspres

trachea de b i l l o n et 4 t e t a r t e r a ) ; - A n d r o n i c I e r (1180-1185) ; - 2 e x e m

plaires ( 1 a s p r e t r a c h y de b i l l o n et 1 t e t a r t e r o n ) ; - I saac 11(1185-1195);

2 exemplair*»" ( l e s deux a s p r e s t r a c h y de b i l l on ) ; - A l e x i o s ΓΠ (1195¬

1203) 5 e x e m p l a i r e s ( 3 a e p r e s t r a c h y de b i l l o n e t 2 t e t a r t e r a ) .

Des 222 monna i e s , 85 sont présentées avec t ou tes l e s da tes t e c h -

69 www.mnir.ro

n iques nécessa i res dans un ca t a l ogue q u i se trouve à l a f i n du travail» L e s

monnaies proviennent ces découvertes iso lées ou des dépôts trouvés à I s a c

c e a , N icu l i ţe l , R a c h e l u , Mfnăst irea Coco ş , T r o e s m i s - l a C i té de l ' O u

est , Măc in , V a l e a T e i l o r , T u l c e a , Nu f ă r u l , O s t r o v u l , C h i l i a Veche et

a u s s i dans d ' a u t r e s loca l i tés non précisées d u département de T u l c e a .

Dans l a p remiè re p a r t i e de l ' é t ude on ana lyse brièvement c e r t a i n e :

tendances q u i peuvent être remarquées dans l a . c i r c u l a t i o n monéta ire

de l a zone des 3ouches du Danube e n t r e 969 et 1 0 8 1 , Après un apogée

a t t e i n t au temps de Romain ΓΠ , s o u s l e s hé r i t i e r s de c e l u i - c i on a s s i s t e

à une c r i s e de p l u s en p l u s accen tuée . E l l e se ca rac té r i se p a r l a _ c o n

t i n u e l l e réduct ion de l a quanti té de l a monnaie q u i se t r o u v a i t en c i r c u

l a t i o n et a u s s i du po i ds de c e l l e - c i . Depu i s l e règne de Roma in I V , le

nombre de monna ies émises p a r l e s d i f férents e m p e r e u r s découvertes

dans l a zone des Bouches du Danube dev i en t t r è s f l u c t uan t d ' u n règne

à l ' a u t r e , sans q u ' o n pu i s se e x p l i q u e r ce f a i t d ' u n e manière s a t i s f a i

sante uniquement p a r l e s événements p o l i t i q u e s et m i l i t a i r e s de l ' é poque .

On a s s i s t e a i n s i à un phénomène i n f l a t i o n n i s t e , dans l e s c ond i t i o n s de

l a d im i n u t i o n de l a v a l e u r de l a monnaie en o r et en b r o n z e . L e s décou

v e r t e s monétaires de l a pér iode des années 1081-1092 , i nd i quen t l e f a i t

que l e s l i a i s o n s avec Byzance on t continué même dans l es cond i t i o n s

p o l i t i q u e s et m i l i t a i r e s t r ès g r a v e s de l a première décennie d u règne

d ' A l e x i o s I e r Comnène .

L a seconde p a r t i e d u t r a v a i l es t consacrée à l ' a n a l y s e de c e r t a i n s

aspec ts de l a c i r c u l a t i o n de l a monna ie byzan t i ne e n t r e 1092 et 1 2 0 4 .

Un p r e m i e r problème q u i préoccupe l ' a u t e u r est c e l u i du , moment

de début de l a pénétrat ion dans l a zone des Bouches d u Danube de l a

monnaie réformée d ' A l e x i o s I e r .

E n dépit de l a présence de que lques e x e m p l a i r e s i so lés q u i ont

pénétré t ou t de s u i t e après 1092-1093 , l ' a u t e u r cons idère que l e s n o u

v e l l e s monnaies s ' imposen t dans l a rég ion seu lement aux années de l a

f i n du X I e s ièc le et au début d u s u i v a n t , en même temps avec l a t r o i s i

ème émission cons tan t i nopo l i t a i nne de H e n d y .

En a s su r an t l a f ront ière danub ienne et l e développement écono -

mique généra l de l ' E m p i r e b y z a n t i n , l a c i r c u l a t i o n monéta ire s ' e s t d é

veloppée et amplifiée r ap i demen t et a a t t e i n t son apogée pendant l e règne

de Jean Π et l e s p r e m i e r s années du règne de Manue l I e r . L e m i l i e u du

X I I e s iècle représente un moment d ' épreuve dans l ' h i s t o i r e de l a c i r c u

l a t i o n monétaire dans l a zone des Bouches du Danube .

L e s dern iè res monnaies byzan t i nes q u i a ppa r a i s s en t en g r a n d nom

b r e sont c e l l e s de l a première émiss ion cons t an t i n opo l i t a i n ne de Manue l

(datées p a r l ' a u t e u r a base d ' u n dépôt d 1 I s a ccea 1143-1148) . L a cause

de l a r e s t r i c t i o n de l a c i r c u l a t i o n monétaire es t due tan t aux nouve l l e s

a t taques coumanes p a r m i l e s que l l e s c e l l e de 1148 p a r a i t a v o i r eu de

g r aves e f fe t s en D o b r o u d j a , q u ' à l ' a g g r a v a t i o n de l a s i t u a t i o n écono

mique de Byzance et aux dern ières deux décennies du s i è c l e , l a r é vo l

te d e sVa l a ques et des B u l g a r e s d i r i gés p a r P i e r r e e t A s s a n .

70

www.mnir.ro

Due à l a dé té r io ra t i on de l a s i t u a t i o n p o l i t i q u e en Dob roud j a de

même q u ' a u sud de l a V a l a c h i e , Mo l d av i e et B e s s a r a b i e , l e phénomène

de thésaur i sa t ion se man i fes te p l u s tôt q u ' a u r e s t e des B a l k a n s p u

i s q u ' i l commence au m i l i e u du X I I s ièc le et s ' a c cen t ue e n t r e 1086¬

1204. Quo ique b i e n rédu i te q u an t i t a t i v emen t l a monnaie byzan t i ne con-

inue a péné t rer sans i n t e r r u p t i o n j u s q u ' à l a chu te de Cons t an t i nop l e en

1204 , f a i t q u i p r o u v e que l a r ég ion a été ma in tenue sous l e contrô le de

l ' E m p i r e , en dépi t des a t taques coumanes et des révo l tés des Ba l k a n s .

L a catégor ie monéta ire l a p l u s fréquente u t i l i sée dans l a zone des

Bouches d u Danube au X I I e s i èc le est représentée p a r l e s a sp re s t r a c h e a

de b i l l o n ma i s d ' u n e manière s u r p r e n a n t e , l e s t e t a r t e r a a ppa r a i s sen t

dans une p r o p o r t i o n a ssez g r ande - 7 , 2 4 $ .

A u x de rn i è res décennies d u s ièc le l e s anc i ens a s p r e s émis au

temps d 1 A l e x i o s I e r , J ean Π et au début du règne de Manue l I e r ayant

un con tenu p l u s g r a n d en a r g en t sont thésaur i sés en g rand nombre et

i l s c on s t i t u en t l a ma jor i té des p ièces des dépôts cachés e n t r e 1186-12C4.

On connaît a u s s i des découvertes d ' a sp res coupés ul tér ieurement

à l e u r ém iss i on , p o u r que l e nouveau po ids correspond» mieux aux r a p

p o r t s d'échange de l ' hyperpère et de 1 ' aspre dans l a pér iode 1185-1204 .

E n ce q u i c o n c e r n e l e s a t e l i e r s d ' ém iss ion en première p l ace se

s i t ue C o n s t a n t i n o p l e , avec 8 5 , 0 7 $ du t o t a l , s u i v i p a r Thes s a l o n i q ue

avec 6 , 3 3 $ , A n d r i n o p l e ( P h i l i p p o p o l i s ?) avec 1 , 8 0 $ ; l e s a t e l i e r s

g r e c s et l a C r imée avec 0 , 4 0 $ c h a c u n .

71

www.mnir.ro

CONTRIBUŢIE LA CUNOAŞTEREA MONEDELOR LUI IOAN TERTER , DESPOTUL ŢÂRII DRISTREI

de P E T R E D I A C O N U

In c u r s u l c e r ce t ă r i l o r a r h e o l o g i c e de l a P ăcu i u l l u i S o a r e s-au g ă

sit numeroase monede de aramă avînd pe una d i n t r e feţe v u l t u r u l b i c e f a l ,

iar pe cea la l tă faţă monograma ^ ( T e r t e r ) 1 .

Monedele d e s p r e c a r e es te v o r b a , a t r i b u i t e de ma i multă vreme ţ a

rului b u l g a r Gheo rghe T e r t e r I ( 1 2 7 9 - 1 2 9 0 ) 2 , a p a r f n n i v e l u l de v i e ţ u i

re din a doua jumătate a s e c a i X I V - l e a . Avînd îh v e d e r e această c o n

statare, cum ş i a l t e c o n s i d e r e n t e n o i , am a juns - într-un a r t i c o l p u b l i

cat îc urmă c u d o i a n i - l a c o n c l u z i a că monedele în cauză au f o s t b ă t u

te de un f i u a l l u i D o b r o t i c i (Dobrot i ţă) c u numele de l o a n T e r t e r 3 .

După ce atrăgeam l u a r e a amin te că l o a n T e r t e r a emis monedele

Γη c a l i t a t ea sa de despo t a l T ă r i i D r i s t r e i , a vansam ipoteza că e l e r a una şi

aceeaşi persoană c u I v a n c o , ' i n d i c a t îh i z v o a r e l e t i m p u l u i c a f i u a l l u i D o

brot ic i ' * . D r e p t u r m a r e , monedele l u i Ivanco_avînd pe a v e r s l egenda

& C r f 0 t T | 5 , i a r pe r e v e r s monograma ' ^ - cunoscu te ş i e le de ma i

multă v r e me?- , n-ar f i a l t c e v a - susţineam n o i - decî t p r i m e l e e m i s i u n i

ale l u i l o a n T e r t e r ^ . Ca a t a r e , e le au f o s t însumate în t i p u l I a l monede

lor l u i l o an T e r t e r , i a r e x e m p l a r e l e c u v u l t u r u l b i c e f a l ş i m o n o g r a m a ^

in t i p u l I I ? .

Ce- i d r e p t , a s u p r a a n u l u i c înd au început să f i e bătute monedele l u i

loan T e r t e r nu ne-am pronunţat cu h o t ă r î r e , d a r lu înd îh c o n s i d e r a r e o

mulţime de f a c t o r i i s t o r i c i dădeam să se înţeleagă cum că despoţia f i u l u i

lui D o b r o t i c i a l ua t f i i n ţă îh j u r u l a n u l u i 1 3 70 , ceea ce înseamnă că p r i

mele e m i s i u n i ( t i p u l I ) a l e a c e s t u i a t r e b u i e p l asa te îh j u r u l a nu l u i ma i

sus-ind icat .

I n c e l e ce urmează nu ne vom o p r i a s up r a începutu lu i b a t e r i i m o n e

delor l u i l o a n T e r t e r . I n s c h i m b , vom î ncerca să ordonăm s e r i i l e de m o

nede d i n c a d r u l t i p u l u i I I , ad ică a le a c e l o r a avînd pe o faţă v u l t u r u l b i

cefal , i a r pe cea la l tă faţă monograma ]îf

A n a l i z a monede lo r ne-a condus l a s t a b i l i r e a u rmă toare lo r p a t r u se

r i i :

S e r i a A ( f i g . 1 /2 ) . C u p r i n d e monede le avînd pe o faţă v u l t u r u l b i c e

fal cu o c r u c e în t re c a p e t e , i a r pe cea la l t ă faţă monograma ff ( T e r t e r ) .

In această s e r i e se î n s c r i e m a j o r i t a t e a monede lo r de aramă a le l u i l o a n

T e r t e r .

S e r i a Β ( f i g . 1 / 3-4 ) . C up r i n d e monede d i n s e r i a A , suprabă tu te însă .

Pr in s u p r a b a t e r e s-a i m p r i m a t pe c o r p u l v u l t u r u l u i b u s t u l unu i c a v a l e r

în armură®, i a r pe r e v e r s , pes te monograma l u i T e r t e r , semi luna î n s o

ţită de o s t e a . Ambe le r e p r e zen t ă r i , r e z u l t a t e p r i n c o n t r a m a r c a r e , sînt

73

www.mnir.ro

T i p u l I I , s e r i a Β

3. A E , a v . v u l t u r b i c e f a l , con t r amarcă r ep rezen t î nd b u s t u l u n u i c a v a l e r

ία a r m u r ă , r v . monog r ama J» con t r amarcă r e p r e z e n t înd sem i l una şi

s teaua; d i a m . 0 , 1 9 m ; g r . 1 , 63 g r . ( f i g . 1 / 3 ) .

4. Aceeaş i , d i a m . 0 , 1 8 m . g r . 1 , 42 g r . ( f i g . 1 / 4 ) .

T i p u l Π , s e r i a C .

5. A E . a v . v u l t u r b i c e f a l ş i b u s t u l u n u i c a v a l e r ; r v . m o n o g r a m a ^ şi s e

mi luna c u s t e a u a ; d i a m . 0 , 1 6 / 0 , 1 9 m . , g r . 1 , 0 0 ( f i g . 1 / 5 ) .

6. Aceeaş i , d i a m . 0 , 1 7 - 0 , 1 8 ; g r . 0 , 8 0 g ( f i g . 1 / 6 ) .

7. Aceeaş i , d i a m . 0 , 1 8 ; g r . 1 , 1 4 g ( f i g . 1 / 7 ) .

T i p u l I I , s e r i a D .

β. A E , a v . v u l t u r b i c e f a l ; r v . c a l a e x e m p l a r e d i n t i p . U , s e r i a C ; d i a m .

0.2O; g r . 1 , 6 0 g .

F i g . 2 . -Desenu l m o n e d e l o r de t i p I I , s e r i a A - D , p r e z e n t a t e îh f i g . 1 .

2 3

75 www.mnir.ro

î n s c r i s e în c î te un c e r c . De r e g u l a , bustu l c a v a l e r u l u i ş i semi luna cu

s teaua nu sînt b i ne c e n t r a t e .

S e r i a C ( f i g .1 /5-7) . Cup r i nde monede c u r e p r e a e n t ă r i aidoma ce lor

d i n s e r i a B , c u d e o s e b i r e a că b u s t u l c a v a l e r u l u i ş i s e m i l u n a c u steaua

nu ma i a p a r c a s u r f r a p ă r i . E l e au fost impr imate odată c u imprimare*

v u l t u r u l u i b i c e f a l ş i a m o n o g r a m e i l u i T e r t e r , c e e a c e Î nseamnă că t o

t a l i t a t e a r e p r e z en t ă r i l o r se găsea grava tă pe s tanţa de ba te re a monede

l o r .

Aşa se exp l i c ă , de a l t f e l , f a p t u l c ă pe această s e r i e bus tu l cavale

r u l u i ş i s e m i l u n a c u s t e aua s în t totdeauna b i s e c e n t r a t e . Referindu-ae

l a monede le d i n s e r i a C r o m semna la u rmă t o a r e l e t r e i p a r t i c u l a r i t ă ţ i :

1 . b a r a ve r t i c a l ă a l i t e r e i Τ d in monograma l u i T e r t e r e s t e un i t ă c u ba

r a o r i zon ta l ă c a r e leagă c e l e două l i t e r e ρ ; 2 . buc le le l i t e r e l o r ρ nu

ma i sînt c i r c u l a r e c i p ă t r a t e ; 3 . semi luna ş i s teaua n u ma i s înt î ncadra

t e în c e r c . E l e ocupă spa ţ i u l d in t re b a r e l e v e r t i c a l e a l e l i t e r e l o r ρ .

S e r i a D ( f i g . 1 / 8 ) . Cup r i nde monede a s e mănă toa re c e l o r d in se r i a

C , cu d e o s e b i r e a î n s ă că bus tu l c a v a l e r u l u i l i p s e ş t e .

S t a b i l i r e a c e l o r pa t ru s e r i i de monede a t r age după s i n e accepta

r e a i d e i i că monedele l u i l oan T e r t e r , î n c a d r a t e fcn t ipu l Π , au fost bă

t u t e l a d i f e r i t e da te ş i c ă e l e au c i r c u l a t î n t r-e p e r i o a d ă , r e l a t i v , l a r g ă .

C e v a m a i sus am a t r a s l u a r e a aminte c ă monedele l u i l o an Te r t e r

de t i p u l 1 , c e l e c u legendaxT£CT70ÎT{S(fig. 1 / 1 } au Cost bă tu te l a c i r

c a 1370 . N e avînd m o t i v e să ne îndoim a s u p r a da te i c î nd eu fost emise a¬

ces te monede , e s t e de p r e supus că c e l e d in t ipu l Π s e i n s e r e a z ă într-o

epocă u l t e r i o a r ă a n u l u i c i r c a 1 3 7 0 . C î t d u r e a z ă aceas t ă epoc ă es t e greu

de p r e c i z a t . Ţinfnd seama î n s ă de a f i rmaţ i a l u i N . l o r g a , po t r iv i t căre ia

I vanco (după o p i n i a noas t r ă l oan T e r t e r ) î n c ă ma i t r ă i a l a 1 3 9 5 , putem a¬

f i r m a - f i r e ş t e , c u r e z e r v e l e de r i g o a r e - c ă monedele ίπΉ-^Φ I h se

r i i l e A - D d i n t i p u l Π s-au emis fn r ă s t impu l u l t ime lor două d e cen i i ale

s e c a i X T V - l e a , dacă n u c u m v a ş i l a î nceputu l s e c o l u l u i u r m ă t o r .

E v i d e n t , c o n t r amă r c i l e , a p o i i n c l u d e r e a 1er f n ş tanţa de b a t e r e a

m o n e d e l o r , cum ş i d i s p a r i ţ i a l a un moment d a t a b u s t u l u i c a v a l e r u l u i

în a rmură r i d i c ă p r o b l e m e d i n t r e ce l e m a i i n t e r e s a n t e p r i v i t o a r e l a i s to

r i a po l i t i că a r e g i u n i i d i n co l ţu l de s ud-ves t a l D o b r o g e i f n epoca dată .

E l e î ş i aş teaptă r e z o l v a r e a .

I n no t a de faţă n o i ne-am p r o p u s să aducem l a cunoş t in ţa pub l i c u

l u i d o a r pa r t i cu l a r i t ă ţ i l e s t r i c t n um i sma t i c e a l e monede l o r despo ta tu lu i

de D r i s t r a de l a s f î r ş i t u l s e c a i X T V - l e a .

A N E X A

cupr inz înd d e s c r i e r e a m o n e d e l o r i l u s t r a t e

T i p u l I . N _

1 . A E , a v . f r r o ţ - y r v . m o n o g r a m a -p , d i a m . 0 , 018 m ; g r . 1 ,85 g .

( f i g . 1 / 1 ) .

74

www.mnir.ro

N O T E

1 O C T A V I A N I L I E S C U , f n vo l a n t u l P ă c u i u l l u i S o a r e I I , S I L V I A m R A S C H I ş i P . D I A C O N U , B u c u r e ş t i , 1 9 7 7 , p . 1 5 5 - 1 5 6 , n . 1-47 ; p .W

n . 1 - 6 . )

2 N . M U S M O V , M o n e t i i e i p e c a t i t e na b u l g a r s k i t e c a r e , S o f i a , 1924,ρ

86-88. '

. 3 P E T R E D I A C O N U , O formaţ iune s t a t a l a l a Dună rea de Jos l a sfîri

t u l s e c o l u l u i a l XTV- lea necunoscută p înă i h p r e z e n t , f n S C I V A , 2!

1978 , 2 , p . 1 8 5 - 2 0 1 .

4 I b i d e m , p . 1 9 2 , 1 9 8 .

5 T . G H E R A S I M O V , " i sves t i i a ' S S o f i a , 1 3 , 1 939 , p . 2 8 7 - 2 9 6 .

6 P E T R E D I A C O N U , o p . c i t . , p . 1 9 2 .

7 I b i d e m , p . 192-193 .

8 S i nu a l u n u i i n s c u p ă r u l făcut c o c , cum c r e d e a T . G h e r a s i m o v ,

' ' i sves t i i a ' J S o f i a , X V I I I , 1965 , p . 2 5 - 3 0 .

C O N T R I B U T I O N À L A C O N N A I S S A N C E D E S M O N N A I E S

D E J E A N T E R T E R , D E S P O T E D E D R I S T R A

Résumé

Dans ce t t e no te sont présentées l e s monna ies de Jean T e r t e r , le I

de D o b r o t i c h . S e l o n l ' a v i s de l ' a u t e u r , Jean T e r t e r f u t l a mêmeptfsa

avec I v a n c o . Jean T e r t e r en sa qua l i t é de despo te de D r i s t r a a frapp

l a f i n du X I V e s i èc le - deux t y p e s de monna i e s . L e p r e m i e r typecompr

le s monna ies p o r t a n t l a légende Siffrcvyjc,.

L e deuxième t y p e comprend des monna ies au d r o i t marqué de l'ai]

b icépha le e t l e r e v e r s du monogramme fa ( T e r t e r ) .

Ce t t e ca tégor ie de monna ies a é té a t t r ibuée p a r N . M u s m o v au ti

b u l g a r e G . T e r t e r I ( 1279-1290 ) .

Que lques f o i s l e s monna ies avec l ' a i g l e b i cépha le son t contre-ffl

q uées .

Nous avons tenté d ' é t a b l i r l e développement d e s monna ies dudi

xième t y p e .

E n somme, i l y a q u a t r e s é r i e s ( A , B , C , D ) . L e s monna ies pré*

tées dans ce t t e no te ont été t rouvées dans l ' i l e de P ă c u i u l l u i Soare( l

b r o u d j a ) .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g . 1 . -Monna ies émises p a r T e r t e r Recouvertes à P ă c u i u l l u i Soa re ,

F i g . 2 . - D e s s i n des monna ies du t y p e I I , series A - D , présentées dans U

f i g u r e no 1 .

7 6

www.mnir.ro

T i p u l I I , s e r i a A

2. AE. a v . v u l t u r b i c e f a l , r v . m o n o g r a m a ifţ , d i a m . 0 , 2 0 , g r . 1 , 6 2 g .

( f i * . 1 / 2 ) .

T i p u l I I , s e r i a Β

3. AE, a v . v u l t u r b i c e f a l , con t r amarcă reprezentând b u s t u l u n u i c a v a l e r

in a r m u r ă , r v . monog rama «L con t r amarcă rep rezen t î nd sem i l u na şi

steaua; d i a m . 0 , 1 9 m ; g r . 1 , 6 3 g r . ( f i g . l / 3 ) .

4. Aceeaşi , d i a m . 0 , 1 8 m . g r . 1 , 4 2 g r . ( f i g . 1 / 4 ) .

T i p u l Π , s e r i a C .

5. AE. a v . v u l t u r b i c e f a l ş i b u s t u l u n u i c a v a l e r ; r v . m o n o g r a m a ^ şi s e

miluna c u s t e a u a ; d i a m . 0 , 1 6 / 0 , 1 9 m . , g r . 1 , 0 0 ( f i g . 1 / 5 ) .

6. Aceeaşi , d i a m . 0 , 1 7 - 0 , 1 8 ; g r . 0 , 8 0 g ( f i g . 1 / 6 ) .

7. Aceeaşi , d i am . 0 , 1 8 ; g r . 1 ,14 g ( f i g . 1 / 7 ) .

T i p u l I I , s e r i a D .

8. AE , a v . v u l t u r b i c e f a l ; r v . c a l a e x e m p l a r e d i n t i p . n , s e r i a C ; d i a m .

0 ,20; g r . 1 , 6 0 g .

F i g . 2 . - D e s e n u l m o n e d e l o r de t i p I I , s e r i a A - D , p r e z e n t a t e f n f i g . 1 .

75 www.mnir.ro

N O T E

1 O C T A V I A N I L I E S C U , î n v o l u m u l P ă c u i u l l u i S o a r e Π , S I L V I A Βα|

R A S C H I ş i P . D I A C O N U , B u c u r e ş t i , 1 9 7 7 , p . 1 5 5 - 1 5 6 , n . 1 - 4 7 ; p . l 6

η . 1 - 6 . !

2 N . M U S M O V , M o n e t i t e i p e c a t i t e n a b u l g e r e k i i e é e r e , S o f i a , 1924, f 86-88. ' 1

. 3 P E T R E D I A C O N U , O formaţ iune s ta ta l ă l a Dună rea d e Jos l a sfîr!>

t u l s e c o l u l u i a l X I V - l e a necunoscută p înă i n p r e z e n t , f n S C I V A , Ά 1978 , 2 , p . 1 8 5 - 2 0 1 .

4 I b i d e m , p . 1 9 2 , 1 9 8 .

5 T . G H E R A S I M O V , " i s v e s t i i a " . S o f i a , 1 3 , 1 939 , p . 2 8 7 - 2 9 6 .

6 P E T E E D I A C O N U , o p . c i t . , p . 1 92 .

7 I b i d e m , p . 192-193 .

8 S i nu a l u nu i i n s cu p ă r u l făcut c o c , cum c r e d e a T . G b e r a s i m o v ,

' ' i sves t i i a ' J S o f i a , X V I I I , 1965 , p . 2 5 - 3 0 .

C O N T R I B U T I O N À L A C O N N A I S S A N C E D E S M O N N A I E S

D E J E A N T E R T E R , D E S P O T E DE D R I 5 T R A

Résumé j

Dans ce t t e no te sont présentées l e s monna ies de Jean T e r t e r , le I

de D o b r o t i c h . S e l o n l ' a v i s de l ' a u t e u r , Jean T e r t e r f u t l a mêmeprr»

avec I v a n c o . Jean T e r t e r en sa qua l i t é de despo te de D r i s t r a a frapp

l a f i n du X I V e s i èc le - deux t y p e s de monna i e s . L e p r e m i e r typecompi

le s monna ies p o r t a n t l a légende Siffro'v

L e deuxième t y p e comprend des monna ies au d r o i t marqué de l'ai

b icépha le et l e r e v e r s du monogramme fa ( T e r t e r ) .

Ce t t e ca tégor ie de monna ies a é té a t t r ibuée p a r N . M u s m o v au u

b u l g a r e G . T e r t e r I ( 1279-1290 ) .

Que lques f o i s l e s monna ies avec l ' a i g l e b icépha le sont contre-*

quées .

Nous avons tenté d ' é t a b l i r l e développement d e s monna ies dud

xième t y p e .

E n somme, i l y a q u a t r e s é r i e s ( A , B , C , D ) . L e s monna ies préi

tées dans ce t t e no te ont été t rouvées dans l ' i l e de P ă c u i u l l u i Soare(

b r o u d j a ) .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F i g , 1 1 - M o n n a i e s émises p a r T e r t e r Recouver tes à P ă c u i u l l u i Soar*.

F i g . 2 . - D e s s i n des monna ies du t y p e I I , s e r i e s A-D,présen tées dans !

f i g u r e no 1 .

76

www.mnir.ro

Monede emise de Terter descoperite la Păcuiul Iui Soare.

www.mnir.ro

VALORI ROMANEŞTI PĂSTRATE IN M U Z E E L E DIN STRĂINĂTATE - UN T E Z A U R D E L A P E T R U MUSAT

de C O N S T A N T A S T I R B U t

I n a n u l 1977 am avu t p r i l e j u l să v i z i t e z c î teva d i n m a r i l e c a b i n e t e

n u m i s m a t i c e d i n R e p u b l i c a Democra t ă Ge rmană : c e l e de l a G o t h a , D r e s -

da s i B e r l i n , ce c u p r i n d ş i o seamă de monede ş i m e d a l i i em i se pe t e r i

t o r i u l p a t r i e i n o a s t r e .

Re l a ţ i i l e î n t re ţ i nu te de numismaţ i i r omân i c u a c e s t e m a r i c a b i n e t e

da tează de p e s t e o j umă ta te de v e a c . L a Go t h a ş i B e r l i n au l u c r a t m a r i i

numismaţ i B e h r e n d Pick şi K u r t R e g l i n g 1 , c e i c a r e a i ^ r e a l i z a t v a s t e l u

c r ă r i d e d i c a t e m o n e d e l o r a n t i c e d i n D a c i a ş i M o e s i a , ş i a s t ă z i i n d i s

p e n s a b i l e c e l o r ce s tud i a ză monede l e d i n aceas t ă z o n ă . S t u d i u l l o r s-a

d a t o r a t î n bună m ă s u r ă v a l o r i f i c ă r i i m a t e r i a l u l u i pe c a r e c e l e două m a r i

c a b i n e t e n u m i s m a t i c e £1 de ţ i neau , c a ş i b u n e l o r r e l a ţ i i în t reţ inute cu n u

mismaţ i i român i , î ndeoseb i c u M i h a i l Su ţu ş i D . A , S t o u r d z a .

P e l î ngă v a r i a t e l e s e r i i de monede em i se l a H i s t r i a , C a l i a t i s ş i

T o m i s , de d i f e r i t e l e t i p u r i m o n e t a r e g e t o - d a c i c e , c e l e t r e i c a b i n e t e n u

m i s m a t i c e au î n co lec ţ i i l e l o r monede med i eva l e em i s e pe t e r i t o r i u l M o l

d o v e i , T ă r i i R o m â n e ş t i , T r a n s i l v a n i e i , c a ş i monede a le Român i e i

m o d e r n e , ce se î n ş i r ă c r o n o l o g i c p î n ă î n epoca con temporană .

De p i l dă în m u z e u l d i n D r e s d a se găsesc monede a l e T ă r i i R o m â

neş t i e m i s e de M i r c e a c e l B ă t r î n , M i h n e a a l ΓΠ -lea , me d a l ă de l a C o n s

t a n t i n B r î n c oveanu , o s e r i e a p r o a p e completă de monede a l e p r i n c i p a t u

l u i T r a n s i l v a n i e i , monede moldoveneşt i de l a I l i a ş , S t e f a n c e l M a r e , D a -

b i j a , de l a S a d a g u r a , c a ş i c î t eva monede a l e Român i e i m o d e r n e .

D a r c e l e m a i n u m e r o a s e p i e s e se p ă s t r ea z ă l a C a b i n e t u l N u m i s m a

t i c d i n B e r l i n , c e l m a i m a r e d i n R e p u b l i c a Democra t ă G e r m a n ă , a c ă r u i

co lec ţ ie î nsumează a p r o ape o j umă ta te de m i l i o n de monede .

A i c i a c t i v i t a t e a monetară a T ă r i i Româneş t i e s t e mu l t ma i b i n e i ¬

l u s t r a t ă , încep înd c u c e l e d i n t î i e m i s i u n i a l e l u i V l a d i s l a v I ş i D a n I , c u

v a r i a t e s e r i i de duc a ţ i ş i b a n i de l a M i r c e a c e l B ă t r î n , c u f r u m o a s e e x

e m p l a r e de l a M i h a i l I şi V l a d i s l a v Π s a u c u r a r e l e monede a l e l u i M i h n e a

Π Ι . A i c i se p ă s t r e a z ă de a l t f e l ş i u n i c u l e x e m p l a r c unoscu t p înă acum'

în a r g i n t a l a c e s t u i d i n urmă d o m n i t o r , menţionat c u a n i în urmă de D . A .

S t o u r d z a . Moneda a f o s t cumpăra t ă de l a un n e g u s t o r de an t i ch i t ă ţ i

( R a p p a p o r t ) îh a n u l 1 9 1 8 ,

Monede le T r a n s i l v a n i e i , a t î t în a u r cît ş i în a r g i n t , s f i i t ş i e le d e s

t u l de n u m e r o a s e .

D i n r î n d u l m o n e d e l o r mo ldoveneş t i ne-au a t r a s a tenţ ia un t e z a u r ce

l a P e t r u Muşa t , v a r i a t e s e r i i de l a A l e x a n d r u c e l B u n , o monedă a p a r

ţ in î nd d o m n i e i a s o c i a t e a l u i I l i a ş ş i Ş t e f an , descoper i t ă f n a n u l 1893 f i i

77 www.mnir.ro

l o c a l i t a t e a S a J x r f r o nken , g ro ş i ş i j umă t ă ţ i de g r o ş i de l a S t e f a n c e l Ma re ,

a l ă t u r i de monede le l u i Bogdan ΣΠ ş i S t e f ă n i ţ ă . A i c i se p ă s t r ea z ă un

s p l e n d i d t a l e r em i s de Despo t Vodă f n 1 5 6 3 , p u b l i c a t de D . A . S t o u r d z a

" c a făcfnd p a r t e d i n co lecţ ia F r i e d l a h d e r " , ace e l e de l a l o a n Vodă sau

e m i s i u n i de a r g i n t a l e m o n e d e l o r de l a S a d a g u r a ^ .

I n no ta de faţă ne vom o p r i n uma i a s u p r a c e l o r 41 monede e m i s e de

d o m n i t o r u l M o l d o v e i P e t r u I Muşat ( 1375-1391 ) , p ă s t r a t e l a C a b i n e t u l

Num i sma t i c d i n B e r l i n , u r m înd c a c e l e l a l t e p i e s e menţ ionate m a i s u s . să

facă s u b i e c t u l u n o r s t u d i i v i i toare» .

Cu excepţia a două monede ( n r . 4 0 ş i 41 ) , ach i z i ţ i ona te p r i m a în

anu l 1885 de l a n e g u s t o r u l de monede b e r l i n e ζ W e y l , i a r c e a de a doua

cumpăra tă în a n u l 1 9 1 1 , t o a t e c e l e l a l t e monede e m i s e de P e t r u Muşat fac

p a r t e d i n t r - u n t e z a u r cumpăra t f n a n u l 1902 de l a N u b e r , co lec ţ ionar de

an t i ch i t ă ţ i ş i num isma t a m a t o r , d o m i c i l i a t f n acea v r e m e l a E s s e k ( a z i în

R . S . F . I u g o s l a v i a . N u b e r a v e n i t a d e s e a ş i îh R o m â n i a , î ndeoseb i în

Mo ldova ş i B u c o v i n a , l o c u i n d o pe r i o adă c h i a r l a n o i î n ţ a r ă . D e c i es te

p o s i b i l ca aces te monede să f i f o s t ach iz i ţ iona te pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s

t r e ş i r e v i h d u t e a p o i p e n t r u un preţ m a i bun l a B e r l i n .

Număru l t e z a u r e l o r cunoscu te c a r e să cup r i ndă monede de l a P e t r u

Muşat d e s c o p e r i t e p înă I h anu l 1902 e s t e d e s t u l de m i c : Mă rmuren i , c om .

O n i c e n i , j u d . V a s l u i ^ , găs i t f n a n u l 1 8 6 4 , cup r i n z î hd 797 p i e s e , M a m o r -

niţa în r e g i u n e a C e r n ă u ţ i ^ , d e s c o p e r i t î h anu l 1 8 7 6 , cupr i n z î hd c i r c a

100 monede , a l t e două m i c i t e z a u r e a f l a t e îh Bucov i n a , l î h g ă C e r n ă u ţ i ' ,

ş i V i r v a ţ i , l ingă C o t n a r i , j u d . I a ş i , d e s c o p e r i t î h 1 8 8 3 . Număru l de p i e

se conţinut de a ces t d i n u rma t e z a u r a r ămas p înă acum n e c u n o s c u t . I n

î nsemnăr i l e păs t ra te îh a r h i v a P o l o n i c găsim d o a r u rmă toa rea p r e c i z a

r e : " doamna M a r c o v i e i d i n I a ş i a cumpăra t o coroană ş i m a i mu l t e monez i

d i n t i m p u l l u i F e t r u Muşa t , c a r e s-au găs i t în a nu l 1883 de l o c u i t o r u l

l o a n Ca zacu în s a t u l V i r v a ţ i , l î hgă C o t n a r i , f n g r ă d i n a l u i ş i l e - a vîh-

dut a po i pe p re ţu l de 1200 l e i d - l u i D i m i t r i e S tourdza"® . .

D e s i g u r că v o r m a i f i f o s t ş i a l t e l e , c a r e , î n s ă , a u r ămas n e c u

n o s c u t e .

S o co t im ut i l ă p u b l i c a r e a l o t u l u i de monede ce f i gu reaz ă l a C a b i n e

t u l Num i sma t i c d i n B e r l i n sub d e n u m i r e a de t e z a u r , d e ş i da t e l e de c a r e

dispunerr. pînă acum nu ne p e r m i t să p rec i z ăm l o c u l unde au f o s t d e s c o

p e r i t e , p e n t r u că s t u d i e r e a l o r ne-a da t p o s i b i l i t a t e a să f a c em une le

comp le tă r i l a cunoaş te rea e m i s i u n i l o r mone t a re apar ţ i n fnd l u i P e t r u M u

ş a t .

Dăm îh A n e x a I d e s c r i e r e a c e l o r 39 de p i e s e c a r e f ac p a r t e d i n

t e z a u r . L a a ce s t e a am adăugat ş i c e l e două p i e s e a p a r t i n f h d t o t e m i s i u

n i l o r l u i P e t r u Muşa t , p ăs t r a te l a C a b i n e t u l d i n B e r l i n ' .

G r u p a r e a m o n e d e l o r am făcut-o îh funcţ ie de numă ru l ş i f o r m a f l o

r i l o r de c r i n ( v e z i f i g . 1 ) , d a r am ţ inut seama ş i de c e l e l a l t e r e p r e z e n

t ă r i atît de pe a v e r s u l , c f t ş i de pe r e v e r s u l p i e s e l o r .

D i f e r i t e l e v a r i a n t e a l e e l e m e n t e l o r h e r a l d i c e c a r e însoţesc pe a¬

v e r s c a p u l de b o u r : s e m i l u n a , r o z e t a , s t e a , f l o a r e de c r i n , l u j e r e t q 1 ,

78

www.mnir.ro

ca ş i m o d u l c u m s e compune l e g e n d a au c o n s t i t u i de asemenea c r i t e r i i în

c l a s i f i c a r e a ş i n w c r i e r e a a c e s t u i l o t de monede , c a r e ne sugerează un

n umă r d e s t u l d e i m p o r t a n t de e m i s i u n i .

T o a t e monede le c a r e compun t e z a u r u l s înt d i n a r g i n t avînd o g r e u

t a t e c e o sc i l e a z ă f n t r e 0 , 8 1 g ş i 1 , 11 g . Ce l e 2 p i e s e c a r e n u î a c p a r t e

d i n t e z a u r au o g r e u t a t e c e v a m a i s c ă z u t ă : 0 , 7 3 g ş i 0 , 7 4 g .

A s a cum r e z u l t ă ş i d i n d e s c r i e r e a p i e s e l o r , c e l e mai mu l t e m o n e

de a u pe r e v e r s f l o a r e a d e c r i n de t i p u l 1 ( 1 5 b u c . c u 7 f l o r i , 6 b u c . c u

6 f l o r i , 2 b u c . c u 5 f l o r i ş i 1 b u c . c u 3 f l o r i de c r i n ) . Cea m a i m a r e v a

r i e t a t e s e î n r e g i s t r e a z ă î n s ă l a g r u p a c u 2 f l o r i de c r i n . A i c i se î n t â l

nesc t r e i t i p u r i d i f e r i t e de f l o r i de c r i n ( t i p ΓΠ , V ş i V I d i n f i g . 1 ) , c a r e

l a r î n d u l l o r se comb ină c u anum i t e r e p r e z e n t ă r i a l e a v e r s u l u i . D e p i l

dă : monede le c u 5 f l o r i de c r i n de t i p I au pe a v e r s b o u r u l ţ infhd îh bo t

un l u j e r t e r m i n a t f n f l o a r e de c r i n ( v e z i f i g . 2 ) ; monede le c u două f l o r i

de c r i n de t i p DU a u pe a v e r s b o u r u l f ă r ă u r e c h i ; monede le c u două f l o r i

de c r i n de t i p V I a u t o a t e pe a v e r s b o u r u l ţ infhd f n bot un l u j e r de t i p Π

sau Π Ι , i a r l e g e n d a a v e r s u l u i e s t e r e t r o g r a d ă e t c .

m Φ t *

F i g . 2 .

Se obse rvă a p o i că t i p u l V I de floŢţ de c r i n se întUneşte n u n uma i

la monede le c u o s i n gu r ă f l o a r e de c r i n , c i ş i l a c e l c u două f l o r i , a¬

cestea d i n u rmă f i i n d c e v a m a i ne î ng r i j i t l u c r a t e .

De a semenea , ana l i z î nd ş i m o d u l de a l c ă t u i r e a l e g e n d e i , se c o n s

tată că ş i f n a c e s t m i c t e z a u r e s t e un număr d e s t u l de ma re de v a r i a n t e .

De aceea nu pu tem î m p ă r t ă ş i p ă r e r e a l u i S t e f a n G o r o v e i , p o t r i v i t c ă r e i a

P e t r u I a r f i em i s monede numa i pe p e r i o a & a 1 3 8 7 - 1 3 9 1 , e x p l i c f n d că e¬

mi t e rea u ne i can t i t ă ţ i m a r i de monede s-ar d a t o r a u n o r e m i s i u n i s u c c e

sive s a u c h i a r s i m u l t a n e , p e n t r u a c o p e r i r e a u n u i g o l ^ .

O r i ex is tenţa în t e z a u r u l p u b l i c a t îh n o t a de fa ţă a u nu i număr

mare ş i v a r i a t de s t an ţ e , c o n f i r m a t ş i de un număr m a r e de e m i s i u n i îh

t e z a u r u l de l a C o r l a t e n i , j u d . D o r o h o i , î h c u r s de s t u d i e r e , ne f a ce să

presupunem că t e r m e n u l de 4 a n i e s t e mu l t p r e a s c u r t p e n t r u a j u s t i f i c a

79 www.mnir.ro

o a t a re a c t i v i t a t e în tr-o v r eme fia c a r e număru l c e n t r e l o r u r b a n e , c a s i

a l meşter i lor spec i a l i z a ţ i , e r a încă d e s t u l de m i c . T r e b u i e să avem de

asemenea în vede re f a p t u l că îh t i m p u l l u i P e t r u I Muşat se înreg is t rează

o scădere a t i t l u l u i monede lo r de a r g i n t de l a 800$o îh p r i m e l e em i s i un i

(monedele cu 7 f l o r i de c r i n ) l a sub 500$o fii u l t ime l e e m i s i u n i (mone

de le cu o f l o a r e de c r i n ) . Ace s t e scăder i se fac t r e p t a t ş i p r e s u p u n ca

a t a r e o ma i lungă dura t ă a p e r i o a d e i de em i s i e ş i c i r cu l a ţ i e a m o n e d e i .

C r e d e m d e c i c ă p e r i o a d a de început a p r i m e l o r e m i s i u n i mone ta re

a le M o l d o v e i t r e b u i e p lasată c e v a ma i d e v r e m e , l a o da tă ce a r pu tea f i

încadrată în t re a n i i 1377-1382 , d a t a r e propusă de a l t f e l ş i de a l ţ i c e r -.14

c e t a t o r i .

A N E X A I .

Monede cu 7 f l o r i de c r i n ( t i p I ) .

1 . A v . + S I H i p g T R I : : ' «W. . .O între 2 c p . Cap de bour cu s tea între

c o a r n e , avînd în d r e a p t a o roze tă punct i formă, i a r îh st îhga semiluna,

Moneda este toci tă îh d r e a p t a ( h e r a l d i c ) ş i a r e două ad înc i t u r i , f ă ră

a f i g ău r i t ă .

R v . + S IT îOLDf lV IQn . . S . în t re 2 c p . Scut d e s p i c a t , avînd îh p r i m u l

cîmp t r e i f a s c i i , i a r îh a l d o i l e a 7 f l o r i de c r i n de t i p I ( v e z i f i g .

I ) . Deasupra s c u t u l u i ş i l a t e r a l , de o p a r t e şi de a l t a , c î te o

f l o a r e de c r i n to t de t i p I .

A R , Χ 18 ,5 mm , 1 , 01 g . , i n v . 8 4 0 / l 902 , n r . 3 3 .

2 . A v . + S l d l P U T R I * VV . . . OD în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r d i feră t i

pu l de c r u c e de l a începutul l e g e n d e i ; b o u r u l a r e globulă îh f r u n

te ş i o s tea d i f e r i t ă .

R v . + S I m O L D A V i a n S I S între 2 c p . Ca ma i s u s , d a r punct l a m i j

l o c u l s c u t u l u i .

A R , / 18 mm, 0 , 9 2 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r , 3 9 .

3 . A v . + . i m P G T R I ^WOIWO între 2 c p . Ca ma i sus d a r c r u c e a de la

începutul l e gende i ca l a n r , 1 , i a r o c h i i g lobu la ţ i .

R v . + S l f f îOLD f lV i e r î S l S în tre 2 c p . Ca ma i sus d a r nu se d i s t i nge

p unc t u l de l a m i j l o c u l s c u t u l u i . Moneda es te perforată în s t înga .

A R . N . 19 mm, 0 , 8 9 g . , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 5 .

4 . A v . + SIÎTiPQTRI «f-WOIWO în tre 2 c p . Ca ma i s u s , d o a r că în cîm-

pu l d r ep t este s em i l u na , i a r în c e l stîng o rozetă c u 5 petale

p u n c t i f o r m e .

R V . + S i m O L D S I S între 2 c p . Ca ma i s u s , d a r f l o r i l e de

c r i n , d i spuse de o p a r t e ş i de a l t a a s c u t u l u i , sînt ob l i c aşezate .

A R , \ 18 mm, 0 , 8 8 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 6 .

5 . A v . + S i m P Q T R I . OIWO c . p . i . Moneda este descentrată ş i rup t ă .

Rv . + S i m o . . . V i a n S I S . Ca ma i s u s , d a r f ă r ă c e l e două f l o r i de

c r i n de o p a r t e ş i de a h a a s c u t u l u i ,

A R , - * 1 9 mm, 1 , 13 g . i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 0 .

«0

www.mnir.ro

6. A T . . S l f n P O T R I ^ W O Î W . i n t r e 2 c p . Ca ma i s u s .

R T . + S i m O L O V i r i S I S f n t r e 2 c p . Ca m a i s u s . P unc t f n m i j l o c u l

s c u t u l u i .

A R , / 2 0 i n m , 1 , 115 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 1 .

7 . A v . + S I . . 0 T R I ¥ WOTWO f n t r e 2 c p . Ca ma i s u s .

R v . + S I S T t O L f l V i n s i . D Λ f n t r e 2 c p . Ca ma i s u s , d a r moneda ma i

toc i t ă ş i p u n c t u l de l a m i j l o c u l s c u t u l u i nu se d i s t i n g e .

A R t 19 mm , 1 ,06 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 2 1 .

β . A T . + S l f T l P e t T R I WOIWI f n t r e 2 c p . Ca ma i s u s .

R T . 4- S I JTÎOLDAVia ) ·'.·'. S I î n t re 2 c p . Ca l a n r . 5 , d a r l i t e r e l e

ma i n e c l a r e , i a r l a m i j l o c u l s c u t u l u i un p u n c t .

AR ,- *—18 ,5 mm , 0 , 9 2 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 9 .

9 . A T . + S I J n P e T R I - i ' W Ô I W O I n t r e 2 c p . Ca ma i s u s , d o a r că r o z e

t ă es te în d r e a p t a ş i s em i l u na în s t î nga . B o u r u l a r e o globulă

în f r u n t e ş i o c h i i g lobu la ţ i .

R T . 4- S I Î H O L D A V i e r J S I S î n t re 2 c p . Ca m a i s u s , d a r f ă r ă punct

l a m i j l o c u l s c u t u l u i , i a r f l o a r e a de d e a s up r a s c u t u l u i se d i s t i n

ge g r e u .

A R * — * 1 8 , 5 m m , 0 ,985 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 7 .

10. A T . + S l f t ï P d T R I .y. WOIWO f n t r e 2 c p . Ca l a n r . 8 .

R T . + S I ÎQ . .D .A V l ă f î S I S f n t r e 2 c p . Ca ma i s u s , d o a r că d e a s u

p r a s c u t u l u i în l o c de f l o a r e de c r i n es te o c r u c e aşezată puţin

î n c l i n a t .

A R , ^ 19 m m , 1 ,10 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 n r . 3 2 .

1 1 . A v . . SIÎT3PQTRIWOTWO f n t r e 2 c p . Cap de b ou r c a ma i s u s , d a r

în c împul d r e p t s em i l u n a , sub c a r e es te un p u n c t , i a r îh c e l

st îng o s t ea c u 5 r a z e . Moneda es te găur i t ă sus l a m i j l o c în

d r e p t u l c r u c i i de l a începutu l l e g e n d e i .

R v . + s m O L D A V i g r i S I în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r atît d e a s u

p r a , cît ş i de o p a r t e ş i de a l t a a s c u t u l u i , c î te un p u n c t .

A R \ 19 m m , 0 , 9 6 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 8 .

12. A v . . . . . QTR I y. WOIWO în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r f n cîmpul

st îng este o roze t ă punc t i fo rmă . Moneda es t e toci tă în p a r t e a

super ioa ră ş i f ă r ă punc t îh c împul d r e p t .

R v , . . . . O l . D A V i a r i S I î n t re 2 c p . Ca m a i s u s , d a r f ă r ă punc te

de o p a r t e ş i de a l t a a s c u t u l u i .

A R , Ν 18 , 5 mm , 1,005 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 7 .

13. A v . + S I Î f l P â T R I WOIWOlh în t re 2 c p . Ca m a i s u s , d o a r că r o

zetă punct i formă es te în d r e a p t a ş i sem i l una îh s t înga ;och i i g l o

bu l a ţ i , i a r s t eaua d i n t r e c o a r n e l e b o u r u l u i es te ca l a moneda

n r . 1 .

R v . + S I f f î O L D f l V I 9 B S I S î n t re 2 c p . Ca m a i s u s , însă f ă r ă

punc t d e a s u p r a s c u t u l u i .

A R , \ 19 mm , 0 , 965 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 2 8 .

14. A v . 4· S l f l l P f l T R I ·.? WOIWO f n t r e 2 c p . Ca ma i s u s , d a r s e m i l u

na îh c împul d r e p t ş i r o z e t a î n c e l s t î ng .

R v . + S i r o o L D A V i e i î S I S . î n t re 2 c p . Ca ma i s u s .

A R , l 19 mm , 0 , 9 6 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 1 7 .

81

www.mnir.ro

1 5 . A v . + S i r o P O T R I WOW în t re 2 c p . Ca ma i s u s .

R v . + S IHÎOLDAV1 în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r moneda mai

ş t ea rsă .

A R , S 18 mm, 0 , 91 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 1 4 .

Monede cu 6 f l o r i de c r i p ( t i p I j .

1 6 . A v . + S i m P â T R . W O r w O D între 2 c p . Ca ma i s u s .

R v , + S l m O L D . . I 9 f ? S I S în t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r în scut sînt

numa i 6 f l o r i de c r i n , t o t de t i p u l 1 .

A R , \ 19 mm, 1,01 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , nr.19. 1 7 . A v ! + S I H Î . Q T R I WOIWO în t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r moneda

este descentra tă .

R v . + S i m O L . S I S iţi în tre 2 c . p . Ca ma i s u s : g l obu l a în m i j l o

c u l s c u t u l u i .

A R , \ 18 mm, 0 ,95 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 1 8 .

16 . A v . . . S T O P T R I ·.·.· W O l . . în t re 2 c p . Ca ma i s u s .

R v . + S l f O O L P V T . . . I S în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r moneda este

tocită în p a r t e a dreaptă h e r a l d i c

A R , 1 18 mm, 0 , 94 g , i n v . 840 /1 9 0 2 , n r . 2 0 .

19 . A v . + S i r o P â T . , WOIW între 2 c . p . Ca ma i s u s .

R v , + S I î n O L D V i a n S I S r t > în t re 2 c p . Ca ma i s u s . G l o bu l a îh m i j

l o c u l s c u t u l u i ,

A R , \ 18 , 5 mm, 0 , 90 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 5 .

2 0 . A v , + i m P e T R I v: WOIW în t re 2 c . p . Ca ma i s u s .

R v . + S imOLDVir iS ISf f l î n t re 2 c . p . Ca ma i s u s , da r nu .se d i s t i n

ge g lobu l a de l a m i j l o c u l s c u t u l u i .

A R , / 18 , 5 mm, 0 , 8 6 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 4 .

2 1 . A v . . S l f l JPO lTRI <ţ W O . . . . în t re 2 c p . Ca ma i s u s , d a r în cîmpul

d r ep t o s tea cu 5 r a z e , i a r în c e l st îng s em i l u n a . Moneda este

perforată îh p a r t e a i n f e r i o a r ă .

R v . + S i r c o . S I S î n t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r moneda este

f o a r t e ş tearsă în p a r t e a i n f e r i oa r ă , i a r g au r a este pes te f loarea

de c r i n de l a s f î r ş i t u l l e g e n d e i .

A R , / 18 mm, 0 ,95 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 6 .

Monede cu 5 f l o r i de c r i n ( t i p i ) .

2 2 . A v . ^ ( S r P Q T R I ' f VOrvOI în t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r îh cîmpul

d r ep t s em i l u na ; b o u r u l a r e îh bot un l u j e r t e r m i n a t în f l o a r e de

c r i n , c a r e se prelungeşte îh cîmpul s t î ng . F i g . 2 , t i p I .

R v . + S I i H O L D A V i e O S i : î n t re 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r 5 f l o r i de

c r i n în s c u t .

AR 18 , 5 mm, 0 , 99 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 1 1 .

2 3 . A v . + S IPSTRI ' * »WOIWO: în t re 2 c . p . Ca ma i s u s . Moneda es te per

forată în st înga ( h e r a l d i c ) . T i p u l de l u j e r nu se d i s t i n g e c l a r .

R v . + S l f lŢOLDf lV ier iS I î n t re 2 c . p . . Ca ma i s u s .

A R , * — 1 9,5 mm, 0 ,925 g , i a v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 2 .

82

www.mnir.ro

http://nu.se

http://nr.11

Monede c u 3 f l o r i de c r i n ( t i p I ) , Λ

24. A v . + S r P E T R I ^ W O I W O I f n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r moneda nu

es te per fo ra t ă ş i u l t ima l i t e r ă nu se d i s t i n g e c l a r .

R v . + S imOLD S I S . Ca ma i s u s . A R , \ 20 m m , 0 , 89 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 4 .

Monede c u 2 f l o r i de c r i n ( t i p Π Ι ) .

25. A v . * S i m P Q T R I WOIWO f n t r e 2 c . p . Cap de b o u r f ă ră u r e c h i , c u

s tea f n t r e c o a r n e ; f n c împul d r e p t o s tea c u 5 r a z e , în cîmpul

st îng s e m i l u n a .

R v . "if S i r o O L D A V i e r î S I S î n t re 2 c . p . Scu t desp i ca t avînd în c î m

p u l d r e p t t r e i f a s c i i , i a r în c împul st îng două f l o r i de c r i n de t i

p u l ΓΠ . G l o b u l a l a m i j l o c u l s c u t u l u i .

A R , \ 20 mm , 0 , 91 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 6 .

26. Av.it S i r n p g T R I WOIWOD I n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r moneda

es te per fora tă în p a r t e a s upe r i o a r ă , pes te l i t e r a D .

R v , 4 r S i m O L D A V i e n s i . î n t re 2 c . p . Ca ma i s u s . Moneda es te

per fora tă s trăpungînd l i t e r a S de l a s f î r ş i t u l l e g e n d e i ,

A R , — • 19 , 5 mm , 0 , 9 0 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 9 .

27. A v . J ^ S lCnPQ . . . WOIWO în t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r b o u r u l a r e

u r e c h i .

R v . f f c S I IUOLDAV în t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r în scut 2 f l o r i

de c r i n ma i r u d i m e n t a r e x e c u t a t e , a s t f e l încî t nu putem s t a b i l i

cu p r e c i z i e dacă este t i p u l ΓΠ sau Γν' de f l o a r e de c r i n .

A R , \ 20 mm, 1,02 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 7 .

Monede cu 2 f l o r i de c r i n j i i p V .

28. A v . . i m P G T R I VQ . . . . î ' ; ;re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r semi luna îh

d r e a p t a ş i s tea cu :· ruze h. siîr.g&. Capu l b o u r u l u i p a r e a f i du¬

" b l u i m p r i m a t ş i a r e o ş i ; r/.ila îh m i j l o c u l f run ţ i i ş i o c h i i g l o b u-

l a ţ i .

R v . ^C S l f f l O L D A V I Q f î . . i : , : r e i c . p . Ca ma i s u s , d a r f l o r i l e de

c r i n de t i p V .

A R , \ 20 mm , 1,06 j r , ixv.S-40.'1 902 , n r . 2 .

29. A v . + S i m P a T R I WOIV/Q:; Î: -.r *- 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r f ă r ă g l o

bulă îh m i j l o c u l f r un ţ i i .

R v . + S l fHOLDASnVlSIS , i n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s . P u n c t u l de l a

m i j l o c u l s c u t u l u i se d i s t i n g e g r e u . i a r p a r t e a super ioară a l e

gende i es te c eva ma i t o c i t ă .

A r , \ 19 m m , 0 , 9 9 g , i n v . 9 8 0 / 1 9 0 2 , n r . 5 .

30. A v . + S i m P Q T R I WOIWOD î n t re 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r b o u r u l nu

a r e "globulă î n m i j l o c u l f r u n ţ i i . I n cîmpul st îng r o z e t a p u n c t i f o r

m ă , i a r îh c e l s t i n g s e m i l u n a .

R v . φ S I T O O L D A V r e r ? S I S f n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s . L a m i j l o c u l

scutuluT"o~gTobulă.

83

www.mnir.ro

http://Av.it

AR,—» 20 mm , 0 , 9 6 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 1 .

3 1 . A v . * S i m P Ô T R I WOIW în t re 2 c . p . C * m a i s u s , d a r b o u r u l fără

u r e c h i .

R v . Tk" S i r a o L D / I V I C t Q S I S î n t re 2 c *p* C a ma i s u a , d a r moneda

mai ş tearsă în p a r t e a d r e ap t ă .

A R , \ 20 mm , 0 ,965 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 3 .

3 2 . A r , )(- S i m P S T R I WOIWO f n t r e 2 c . p . Ca m a i s u s .

R v . . i r p O L D A V i a r î S I . î n t re 2 c . p . C a m a i s u s , d a r moneda este

f o a r t e ş tearsă în p a r t e a s upe r i o a r ă , i a r f l o r i l e de c r i n c a exe

cuţie sînt ma i r u d i m e n t a r e .

A R , \ 2 0 , 5 mm , 0 , 9 1 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 1 6 .

3 3 . A v . A S ICT i p aTR I WOIWOD î n t re 2 c . p . C a m a i s u s .

R v , ş ters SICTCOLDAVieDSTS f n t r e 2 c . p . C a m a i s u s .

A R , f 20 mm, 0 , 8 8 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 4

3 4 . Ar."if SITTiP-aTRIWOIWO f n t r e 2 c . p . Ca m a i s u s .

R v . şters S i r e O L D A V i e f T S . . l a t r e 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r moneda

ma i tocită ş i m a i ne îngr i j i t executată .

A R , \ 20 mm , 0 , 8 6 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 1 5 .

3 5 . A v . j f r S I C n P Q T R I WOIWOD I n t r e 2 c . p . C a m a i s u s , d a r f n cîmpul

d r ep t o s tea cu 5 r a z e , i a r f n c e l s t i n g s e m i l u n a .

R v . ^ f S l f T l O L D A V i e n S I S f n t r e 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r ,. moneda

eşte ma i t oc i t ă .

A R , î 2 0 , 5 mm, 0 , 935 g , i n v . 8 4 0 / l 9 0 2 , n r . 8 .

Monede cu 2 f l o r i de c r i n ( t i p VI)«

A v e r s legendă r e t r og r ad ă .

3 6 . A v . ^ C O V I O V I R T a f l r a S f n t r e 2 c . p . Ca m a i s u s , d a r îh cîmpul

d r ep t s em i l u n a , i a r i h c e l s t i n g b o u r u l ţ ine în bot o r amu r ă cu

p a t r u f r u n z e d i spuse cî te două de o p a r t e ş i de a l t a , terminaţi

în v î r f c u un boboc ; o c h i i g l o b u l a ţ i , F i g . 2 , t i p ΓΠ .

R v . + S I O L D A . . S . n S I S c . p . i . Ca m a i s u s , d a r

f l o a r e a de c r i n de t i p V I l uc ra t ă m a i ne î ng r i j i t . Moneda foarte

toc i tă ,

A R , \ 19 mm, 0 , 93 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 1 3 .

3 7 . A v . , Ο V " IOVTRL€ l . . I S . c . p . i . C a ma i s u a , d a r ş tearsă s teaua dintre

coa rne l e b o u r u l u i , i a r b o u r u l a r e în bot un l u j e r t e r m i n a t cu un

i r i s . F i g . 2 , t i p Π .

R v . . S ICTÎOL .AV ian iS în t re 2 c . p . Legenda începe d i n co l ţu l scu

t u l u i .

A R , 19 , 5 mm, 1,11 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 1 2 .

3 8 . A v . * O V I O V I R T F g f l H S ' c . p . i . Ca ma i s u s .

R v . . S I TO O L D A V I S Î S c . p . i . C a m o i s u s .

A R , - — 1 9 mm , 0 , 89 g , Î n v . 840 /1902 , n r . 1 0 .

3 9 . Av .* . I O V T R T e P i B I S f n t r e 2 C . p . Ca ma i s u s , d a r l u j e r u l a r e

f l o a r e a î n ch i s ă .

84

www.mnir.ro

P l . I. — Nr . 1—7, monede de la Petru Muşat cu 7 flori de crin.

www.mnir.ro

Pl . I I . — Nr . 8—14, monede de la Petru Muşat cu 1 flori de crin.

www.mnir.ro

www.mnir.ro

P l . I V . — N r . 22—23, rrfonede cu flori de crin ; nr. 24, monede cu 3 flori

de crin ; nr. 25—28, monede cu 2 flori de crin — emise de Petru Muşat.

www.mnir.ro

Pl . V . — N r . 29—35, monede de la Petru Muşat cu 2 flori de crin. www.mnir.ro

P l . V I . — Nr . 36—41, monede cu 2 flori de crin emise de Petru Muşat

www.mnir.ro

Rv«Jr* S I ΓΟΟ L D A V I . . . S c . p . i . Ca m a i s u s .

A R , / * 19 i m n , 0 , 815 g , i n v . 8 4 0 / 1 9 0 2 , n r . 2 3 .

Monede c u 2 f l o r i de c r i n { t i p V ) .

40. A v . + S l f T T P . T R I WOIWOD f n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r f n cîmpul

s t i n g o rose t s ' punct i formă c u 5 p e t a l e .

R v . ^ . . . L D A V U J O S I S În t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r moneda t o

c i t ă f n c împu l s t î ng , i a r f l o r i l e de c r i n sînt de t i p u l V .

A R , ν 2 0 , 5 m m , 0 , 7 4 g , i n v . 3 2 9 / 1 8 8 4 , n r . 4 1 .

41. A v . + S l f U P O T H I WOIWOD f n t r e 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r în c îm

p u l d r e p t o s tea c u 5 r a z e .

R v . + S i r a o L D A V T a n S I S î n t re 2 c . p . Ca ma i s u s , d a r ma i puţin

t o c i t ă .

A R , * — 1 9 , 5 m m , 0 , 7 3 g , i n v . 1 8 1 / 1 9 1 1 , n r . 4 0 .

N O T E

1 H . F E N G L E R , G . G I E R O W , W . U N G E R . T r a n s p r e s s L e x i k o n Num i s-

m a t i k . E d i t . T r a n s p r e s s V E B , B e r l i n , 1 976 , p .285 ( p e n t r u v iaţa şi

opera l u i B . P i c k , ş i 310-311 p e n t r u a c t i v i t a t e a l u i K . R e g l i n g ) .

2 B . P I C K , D i e a n t i k e n MUnzen v o n D a c i a n und M o e s i e n , E d i t . G . R e i -

mer , B e r l i n , 1 908 ; B . P I C K und K . R E G L I N G , D i e an t i k en MUnzen

N o r d G r i e c h l a n d s : D a c i a n und M o e s i e n , E d i t . G . R e i m e r , B e r l i n , 1910.

3 Academia R . S . R . , A r h . S U T U , mapa 1568 ; C . S E C A Ş E A N U , M i h a i l

Şuţ.u , S c r i s o r i ş i document» c u un s t u d i u i n t r o d u c t i v , E d i t . C a r t e a

Romanească , Bu cu r e ş t i , 1 947 , p . 118-119 .

4 D . A . S T O U R D Z A , U e b e r a i c h t d e r MUnzen und Meda iUen des F U r s -

tenthumes Roman i e n , W i e n , 1 874 , p . 3 6 ; p e n t r u t a l e r u l l u i Despo t Vo

dă v e z i ş i I . Ţ A B R E A , "Despo t Vodă f n l um ina u l t i m e l o r c e r ce t ă r i " ,

în S C N , v , ' 1 9 7 1 , no ta 4 0 .

5 C . S T I R B U ş i P . S T A N C U , Monede d i n t e z a u r u l de l a Rache l u a f l a te

în colecţ ia M u z e u l u i de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e Român ia ş i

importanţa l o r i s t o r i c ă , î n B . S . N . R . , a n i i L X V H - L X I X (1973¬

1975), p . 1 6 1 , n r . 12 ( se i nd i c ă toată b i b l i o g r a f i a r e f e r i t o a r e l a d e s

c o p e r i r e a de l a Mărmuren i ) ; v e z i ş i îh v o l u m u l de faţă a r t i c o l u l nos -

t r u : Documente i n ed i t e d i n s e c . a l X L X - l e a . . .

6 Ib idem, p . 1 6 1 , n r . 1 1 .

7 A r h i v a M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a , i n v . 1 0 5 . 5 1 2 - manus

c r i s aparţ in fhd l u i C . M o i s i l , îh c a r e se menţ ionează s c r i s o a r e a l u i

D . A . S t u r d a a că t re I . G h i c a d i n 17 d e c . 1877 , £h c a r e se r e l a tează v i

z i ta l u i E g g e r d i n V i e n a l a Bucu r e ş t i , c a r e i-a o f e r i t s p r e v îhzare

192 monede de l a P e t r u Muşat : " C a r e p r o v i n d i n două m i c i t e z a u r e a¬

flate f n B u c o v i n a , l îhgă C e r n ă u ţ i " ,

8 Academia R . S . R o m â n i a , A r h i v a P o l o n i c I , mss 6 , vo i .Γ Π , ca ie t 1 , f .

27.

85

www.mnir.ro

http://nr.11

9 Mulţumim ş i pe această ca l e c o l e g i l o r de l a C ab i n e t u l Num isma t i c din

B e r l i n , c a r e ne-au pus l a d ispoz i ţ ie t e z a u r u l în d i scu ţ i e , p r ecum şi

p e n t r u mu l a j e l e monede lor s o l i c i t a t e de n o i .

10 P e n t r u d e s c r i e r e a a c e s t o r a v e z i N .DOC-AN, Notiţe d e s p r e monedele

l u i P e t r u Muşat , îh A A R M S I , s e r i a l i , t o m . I B , Bucu reş t i , 1907 , ρ .

124-130.

11 C . S T I R B U , P . S T A N C U , o p . c i t . , p . 1 4 3 - 1 4 9 .

"2 Ş T E F A N G O R O V E l , Cu p r i v i r e l a data p r i m e l o r monede moldove

neş t i , î n ! , Anuaru l Muzeu l u i judeţean Suceava ' - . V , 1978 , p . 5 7 1 .

13 C . S T I R B U , P . S T A N C U , o p . c i t . , p . 1 4 8 .

Ί- O C T A V I A N I L I E S C U , Moneaa i h Român ia , Ed i l .Mer id iane ,Bucureşt i ,

1 9 7 0 , p . 2 5 : S T . G O R O V E l , în Magaz i n i s t o r i e r j n r . 1 1 / 1 9 7 4 , p .48 ;

L . C E R N O V O D E A N U , H e r a l d i c a dinast ică a M o l d o v e i îh s e c . XIV-

X M şi rea l i t ă ţ i l e i s t o r i c e pe c a r e le re f l ec t ă , în ms s , p , 6 .

V A L E U R S ROUMAINES C O N S E R V E E S D A N S L E S MUSÉES

D E L '• E T R A N G E R - V N T F E S O R D E P I E R R E M U S A T .

Résumé

L au teur passe brièvement er. r e v u e l es n.onnaies émises s u r le

' e r r i t o i r e de la Rouit:a;ùe et qu i sont conservées aux Cab ine ts numisraa-

.es de Go tha , D r e s d e et B e r l i n , en i n s i s t a n t s u r un t r é so r de P i e r r e

\!...?ct qu i se t r ouve au Cabinet numismat ique de B e r l i n , ( R . D . A Ï . ) .

Conformément au:: o b s e r v i o n s d ' o r d r e numismat ique où*on s ig

na le auss i les v a r i a n t e s r ,ouvel les des émissions monétaires d e ' P i e r r e

Musa*., l ' a u t e u r prépose comme da t a t i o n des premières émissions mo-

: : i t a j r e s ce la Mo ldav ie la pér iode située e n t r e 1377-1362 ,

L E G E N D E D E S P L A N C H E S

F l . I . - N & s monnaies de P i e r r e Muşat à 7 f l e u r s de l i s .

P1 .E .-N; . « f-'-; . monnaies de P i e r r e Muşat à 7 f l e u r s de l i s .

Ρ 1 . Π Ι . - Ν : :', ·:;»-,nnaies à 7 f l e u r s de l i s ; nos 16-21 monnaies

î f ie>urs de l is-émisas par P i e r r e M u s a t .

FlJV.-N"<-s 2.2-2':,, r .onna ies à 5 f l e u r s de l i s ; no 2 4 , monnaies

j Îif--JTF ùe l i s ; nos 25-28 , monnaies avec 2 f l e u r s de

l i s - {- . ises p a r P i e r r e Mu&a t .

P i . V . - N .·.« ; · - . ' : , raorîaies de P i e r r e Muşat ă 2 f l e u r s de l i s .

P l . V ' I . - N j£ ; 6—,'\, rr o r j i a i e s à 2 f l e u r s de l i s émises p a r P i e r r e

M-Ş6.Î.

86

www.mnir.ro

MONEDA DIVIZIONARĂ EMISĂ DE PETRU MUŞAT

•

de O C T A V 1 A N ILDZSCL"

Cerce t ă r i l e ded i ca te în u l t i m i i an i s t u d i e r i i p r i m e l o r em i s i u n i mone

tare ale M o l d o v e i au p e r m i s r e c o n s t i t u i r e a s i s t e m u l u i mone ta r adoptat de

către P e t r u Muşat (1373-1392) la începutul domn ie i s a l e 1 . Ca r e z u l t a t a l

acestor c e r c e t ă r i , cunoaştem astăz i baza metrologică a a c e s t u i s i s t em

monetar: un sommo, un i t a te pondera lă de o r i g i n e mongolă ,serv ind la c L i -

tărirea a r g i n t u l u i* 1 ş i c a r e a f o s t vehiculată în Mo ldova şi £n oraşele Por

tuare de l a g u r i l e Dună r i i - C h i l i a , L i c o s t o m o - de că t re n e g u s t o r i i ge-

novezP. Ech iva lenţa în grame a unu i sommo v a r i a de l a un loc la a l t u i ' ' .

In Mo ldova , g r eu t a t e a unu i sommo, adoptat ca bază p e n t r u em i t e r ea ae

monede, e r a de 192-198 g ; d i n t r - o asemenea can t i t a t e de a r g i n t b ru t se

băteau in i ţ i a l 200 groş i moldoveneşt i cu o g r e u t a t e medie de 0 ,96-0 ,99 g?.

Curr însă atît t i t l u l , cît ş i g r e u t a t e a medie a g roş i l o r l u i P e t r u Muşat au

evoluat într-o continuă de sc r e ş t e r e , es te p r o b a b i l ca număru l de p iese ce

se băteau d i n t r - u n sommo de a r g i n t b r u t să f i c r e s c u t s p r e s f î r ş i tu l do-;-

niei em i t e n t u l u i p înă l a 240-248 e x e m p l a r e , c u o g reu t a te medie de nuir.ai

0,80 g 6 .

A r ămas nerezolvată pînă as tăz i p r ob l ema e m i t e r i i unor monede d i

vizionare moldoveneşt i , a l ă tu r i de g r o ş i , încă d i n t i m p u l domn ie i l u i P e

tru Muşat, deş i unele s u g e s t i i în această d i rec ţ ie au fos t semnalate i i mai

multe r înd u r i , f i e c h i a r ş i numa i în t r e ac ă t . De această problemă ne ν o.τ.

ocupa mai pe l a r g în r î hdu r i l e u rmă toa re .

În anu l 1 933 , c u n o s c u t u l numismat bucov i nean Rudo l f Gassaue r p r e

zenta un număr de 10 monede moldoveneşt i , l a v r emea aceea i n e d i t e ' .

intre ele se găsea şi o monedă mică de a r g i n t , anep igra fă , a l c ă re i t i p

ε-ar asemăna , după p ă re rea a u t o r u l u i c i t a t , c u t i p u l monede lo r l u i Pe¬

tru Muşat ş i a l c e l o r emise de S t e f an I (1394-1399)®. Nu n i se dă o d e s

criere a a c e s t e i p i e s e , c i numa i o r e p r o d u c e r e , în d e s e n , pe planşa a¬

nexă a a r t i c o l u l u i în d i s c u ţ i e ^ . Pe baza a c e s t u i d e s e n , redăm d e s c r i e r e a

de mai j o s :

A v . F ă r ă legendă . Cap de bou r cu o s tea cu c i n c i r a z e între c o a r

ne, în d r . s em i l . u n a vă rsa t ă (cu c o a r n e l e în j o s ) , în s t . o roze tă p u n c t i

formă cu c i n c i p e t a l e . C o a r n e l e b o u r u l u i m i c i ş i r e c u r b a t e în a f a r ă , în

formă de l i r ă . T o t u l într-un c e r c de p e r l e .

Rv . F ă r ă legendă . S cu t d e s p i c a t , în p r i m u L f a s c i a t de şase (? ) p i e

se, în a l Π - le à şapte f l o r i de c r i n , aşezate 4 , 3 ; d e a s u p r a , îh d r . ş i în

st. s c u t u l u i , c î te o f l o a r e de c r i n . T o t u l într-un c e r c de p e r l e . R e v e r s u l

fiind d e s c e n t r a t , p a r t e a i n fe r i oa ră a s c u t u l u i ş i c împul d i n st înga l u i i e s

din f l a n .

87

www.mnir.ro

http://dr.semil.una

A R . 12 mm,0 ,24 g . Coieeţ ie p a r t i c u l a r ă . R . G i m w t w , T i p u r i d*

monede moldoveneşti i n e d i t e , p . 8 ş i f i g . 9 de l a p . 9 ( τ . ρ ΐ . 1 , 1 ) .

Existenţa a c e s t e i monede a r i m a s multă Treme i gnora tă de cătrt

cerce tă tor i i c a r e s-au ocupa t de s t u d i u l e m i s i u n i l o r mone t a r e a l e Moldo

v e i sub domn ia l u i P e t r u M u ş a t 1 0 . A b i a f n a n u l 1957 ea a reţ inut atenţia

noastră p e n t r u p r ima o a r ă ; semnal îhd-o, ne—am e x p r i m a t une le r e ze r

ve cu p r i v i r e l a a t r i b u i r e a e i l u i P e t r u Muşat . A m r e v e n i t u l t e r i o r , Ia

ma i mul te r înd u r i , a s up r a de terminăr i i a c e s t e i monede , menţinfnd însă

de f i e c a r e dată unele r e z e r v e 1 ^ , gene ra te pe de o p a r t e de f a p t u l că a-

vemde a face cu un u n i c a t , i a r pe de a l t a , de i m p o s i b i l i t a t e a de a supu

ne acest unic exemp la r unu i examen d i r e c t , f i e c h i a r ş i p e baza unei re

p r o d u c e r i f o t o g r a f i c e , document ma i f i d e l decît un d e s e n " .

L imit îndu-ne l a documenta rea precară de c a r e d i spunem as t ăz i , si

încercăm să prec izăm c ine e s t e em i t en t u l ş i c a r e es te v a l o a r e a nomina

lă a a ce s t e i monede .

Ca t i p , atît a v e r s u l , c î t ş i r e v e r s u l ne t r i m i t f ă r ă d i f i c u l t a t e la

groş i i l u i P e t r u Muşat . î n t r-adevăr , dacă r e p r e z e n t a r e a c a p u l u i de bour

de pe a v e r s , c u c o a m e l e r e c u r b a t e îh a f a r ă , în formă de l i r ă , ne poate

t r i m i t e ş i i a monedele l u i S t e f an I , p r e cum ş i l a p r ime l e e m i s i u n i ale lui

A l e x a n d r u c e l B u n 1 4 , t ipuî de pe r e v e r s nu se întîJneşte decît numai la

groşi d i n p r i m e l e s e r i i a l e l u i P e t r u Muşa t . Se ştie că atît groş i i lui

S te f an 1 , cît ş i monedele d i n p r i m a em is i une a l u i A l e x a n d r u c e l Bun tu

pe r e v e r s numa i două f l o r i de c r i n îh a l I I - l e a c a r t i e r a l s c u t u l u i . Pe df

altă p a n e , monedele a nep i g r a f e a le l u i A l e x a n d r u c e l B u n , c u şapte flori

de c r i n în a l Π -lea c a r t i e r a l s c u t u l u i de pe r e v e r s , ne a ra tă pe avers

un a l t l i p a l c apu l u i de b o u r , c u c o a r n e l e c u r b a t e î năun t ru ; e l e fac par

te d i n e m i s i u n i l e mul t ma i t î r z i i , de l a s f î r ş i t u l domn ie i a ce s t u i voie

v o d 1 - 1 . D impot r ivă , moneda semnalată de Gassaue r es te identică sub ra

p o r t t i p o l o g i c cu o s e r i e de g roş i d i n p r i m e l e e m i s i u n i a le l u i P e t r u Mu

şat ( v . p l . 1 . 2 ) 1 " . P r i n u r m a r e , d i n punct de vede re t i p o l o g i c , m i c a mo

nedă de a r g i n t de c a r e ne ocupăm a i c i nu a putu t f i emisă decît numai de

către P e t r u Muşat ; ea es te un pendant a l g roş i l o r d i n s e r i a cu şapte fiai

de c r i n în a l Π -lea c a r t i e r a l s c u t u l u i de pe r e v e r s , scut c a r e mai are

cîte o a l tă f l o a r e de c r i n d e a s u p r a , în d r e ap t a şi în st înga l u i 1 ? .

7-in punct de vede re m e t r o l o g i c , g r eu t a t e a de 0 , 2 4 g , menţionată di

R .Gassaue r p en t r u această monedă, c reează unele complicatii,£ideter

m inarea v a l o r i i e i n om i n a l e . Aşa cum am arăta t ma i s u s , d i n date le ob

ţinute în u rma unor ce rce t ă r i îndelungate, am a juns l a c onp l u z i a că gre

utatea medie a groş i lo r d i n p r i m e l e e m i s i u n i a le l u i P e t r u Muşat oscilea

ză între 0 , 9 6-0 , 99 g , c o r e s pund une i r a t i o de 200 p iese l a un sommo de

a r g i n t b r u t , în g reu ta te de 192-198 g . Dacă luăm în c o n s i d e r a r e greuta¬

tea de 0 , 24 g a p i e se i c a r e ne preocupă . s-ar părea că ea reprezintă ui

s f e r t de g r o s mo ldovenesc , întrucî t 4 χ 0 , 2 4 = 0 , 9 6 g , g r eu t a t e a medie ι

g r o s u l u i l u i P e t r u Muşat d i n p r i m e l e e m i s i u n i . I n s i s t emu l monetar polon

d in aceeaşi v r e m e , a s t f e l de monede moldoveneşti a r f i avut ca echiva

lent d i n a r i i p e n t r u coroană , emişi de C a z i m i r c e l Ma re (1 333-1 370)între

a n i i 1368-1370 ş i cu c e i bătuţ i de Hediv iga în t re a n i i 1384-1386, monede

ca re c întăreau de asemenea 0 , 24-0 ,25 g .

88

www.mnir.ro

Ipoteza ex is tea ţe i umor monede moldoveneşt i mă r un t e , v a l o r î nd , c a

oominal, un s fe r t de g r o s , a mai fost susţ inută an te r i o r de c ă t re E . F i s

cher , d a r c u r e f e r i r e l a unele emis iun i anepigrafβ a le l u i A lexandru c e l

B u n 1 ' . In c e ne p r i v e ş t e , am a r ă t a t c u alt p r i l e j c ă în documentele mo l

doveneşti d in an i i 1406-1463 s la t * m i n H » « numai două nominale emise de

domnii Moldovei , ş i anume g r o ş i ş i j umă tă ţ i de g r o ş i 2 0 . Fap tu l că în dotă

scu t i r i de taxe vama le , una acorda tă mănă s t i r i i Moldovi ţa de că t re A-

lexăndre l , l e 30 septembr ie 1 4 5 3 2 1 . cea la l t ă de că t re S te fan c e l Mare

mănăst i r i i Neamţ , l a 13 i u l i e 1463 , s e i n t e r z i ce s l u j i t o r i l o r domniei

de a pe rcepe n i c i m ă c a r o jumătate de g ros dovedeş te în mod foarte c l a r

că Ih Moldova nu s—a emis n ic iodată o monedă de o va l oa re nomina lă

mai mică de o jumătate de g r o s 2 ^ .

A c e s t argument, l a c a r e s e adangă ş i observa ţ i a că moneda în d i s

cuţie e cunoscută numai fhtr-ua exemplar unic - d ec i nu s e poate dedu

ce , pe b a s a unui s ingur c a s , c a r e e r a greutatea teore t i c ă a nomiaalu -

lui r e s p e c t i v - , ne îndeamnă să p* «*·»•*"» ş i a s t ă z i unele r e s e r v e c u p r i

vire l a de te rm ina rea rapor tu lu i d in t re aceas tă p iesă ş i g r o s u l , unitatea

sistemului monetar moldovenesc de l a P e t r u Muşat ş i p înă l a moartea lu i

Ş te făn i ţ l (1517-1527) .

In c e p r iveş te d a t a r e a a c e s t e i monede d r r i r i nmsre , e a poate f i s t a

bilită I h s t r i haă l egă tu ră c e locu l pe c a r e f i ocupă g rosu l de ace l aş i t ip

în s e r i a emis iun i lor monetare s i e l u i P e t r u Muşa t . S - a ară ta t cu alt

PI. 1,-1, monedă d i v i z i o n a r ă emisă de P e t r u Muset (probabi l jumătate de

gros ) (după R . G a s s a u e r , T i p u r i de mo nete moldoveneşt i inedite ,

f i g . 9 ) ; 2 , g ros emis de P e t r u Muşat (după N . Doc a n , Not i ţă despre

manetele lu i P e t r u Muşa t , f i g . 15 ) , a : măr ime n a t u r a l ă ; b: 2 χ 1.

89 www.mnir.ro

p r u e j că această s e r i e , c u şapte f l o r i de c r i n i n a l Π - lea c a r t i e r a l a »

t u l u i de pe r e v e r s , s e p lasează l a începutu l domn ie i I n i P e t r u Masa t . Ii

consec in ţă , aceeaş i d a t a r e - ma i e x a c t , cuxîhd după 1377 - poete (ί

luată £D c o n s i d e r a r e ş i p e n t r u b a t e rea monede i d i v i z i o n a r e de can

ne-am ocupat f n această no t ă . E x t r e m a e i r a r i t a t e poa te f i explicată ηάι

f a p t u l că I n t i m p u l d o m n i e i l u i P e t r u Muşat e m i t e r e a e i nu a corespuncu-

ne i n evo i s t r i n g e n t e de n u m e r a r c u o v a l o a r e nominală a l f t de redusă , k

b i a ma i t f r z i u , f ncep fnd c u domnia l u i A l e x a n d r u c e l B u n (1400-1432),

s i s t emu l monetar mo ldovenesc a f o s t comp le ta t atît c u p i e se d iv i z ionar i i

bătute de da ta aceas ta f n cant i tăţ i a p r e c i a b i l e , c f t ş i c u d u b l i groşi.spr»

a se face faţă a s t f e l u n e i c i rcu la ţ i i mone t a re mu l t ma i d i ferenţ iate .

I n l um ina a c e s t o r date se poate conch i de c u toată c e r t i t u d i n e a d

P e t r u Muşat a e m i s , c u r f n d după a n u l 1377 , ş i monede d i v i z i o n a r e , alâ-

t u r i de g r o ş i , un i t a tea s i s t e m u l u i m o n e t a r , ş i c ă aces te monede repre

zen t au , f o a r t e p r o b a b i l , jumătăţ i de g r o ş i .

N O T E

1 V . î n acest sens : C O S T I N C . K I B I T E S C U , S i s t e m u l bănesc a l leului

ş i p r e c u r s o r i i l u i , I , Ed i t .Academie i ;Bucureş t i , 1 964 , p . 85 (ten

r e d a c t a t de OCT A V I A N I L I E S C U ) ; OCT A V I A N I L I E S C U , D i n tre

c u t u l monedei r omâneş t i , s e co l e l e XTV-XVLÎh "Magaz i n i s t o r i c 1 1 , 2 ,

1966 , n r . 7 - 8 ( 1 6 - 1 7 ) , i u l i e - a u g u s t , p . 1 3 2 ; I D E M , Moneda în Româ

n ia 491-1864 ,Ed i t .Mer id i ane ,Bucureş t i , 1970 , p . 2 5 .

2 Numele sommo der ivă de la c u v i h t u l mongo l aanm sau aqşaum = alb,

a l u z i e l a c u l o a r e a a r g i n t u l u i ; B E H T O L D S P U L E R , D i e goldane

H o r d e . D i e Mongolen i n Russ l and 1223-1502 , L e i p z i g , 1943, p.330.

3 C f . OCT A V I A N U J E S C U , L e prêt accordé en 1388 p a r P i e r r e Muşal

à L a d i s l a s J age l i o n , i n "Revue rouma ine d ' h i s t o i r e " , 1 2 , 1 9 7 3 , p. 131

4 V . a c e s t e echivalenţe l a E R I C H S C H I L B A C H , B y z a n t i n i s c h e Metro

l o g i e , C . H . B e c k ' s c h e V e r l a g e b u c h b a n d l n n g , M u n c h e n , 1 9 7 0 , p.192,

1 9 4 , 1 9 6 .

5 V . m a i s u s , n . 1 ; p e n t r u echivalenţa unu i sommo i n g r a m e , ν . ş i OC¬

T A V I A N I L I E S C U , L a monnaie génoise dans l es pays r ouma i n s au

Χ Π Ι 6 - X V e s i è c l e s , în v o l . : C o l o c v i u l român o - i t a l i a n "Genovez i i i

M a r e a Neagră i h s e co l e l e ΧΤΠ -XTV", Bucu reş t i , 27-28 m a r t i e 1975,

Ed i t .Academ ie i ,Bucu re ş t i , 1977 , p . 1 6 5 .

6 I n l i p s a uno r documente de arh ivă c a r e să menţioneze a t i t unitate

ponderală l ua t ă ca bază a s i s t e m u l u i mone ta r m o l d o v e n e s c , c f t şinu-v măru l de uni tăţ i mone ta re ( r a t i o ) ce se băteau d i n t r - o c an t i t a t e da

a r g i n t b r u t , echivalentă c u no rma pondera lă de b a z ă , am p o r n i t b

c a l c u l e l e n o a s t r e de l a s t a b i l i r e a greu tă ţ i i med i i a g roş i l o r l u i Fe

t r u Muşat , p r i n c î n t ă r i rea unu i număr o f t ate i mere de exemp la re di

aceeaş i em i s i u ne . Compar înd r e z u l t a t e l e obţinute în aces t a n d cu t-

90

www.mnir.ro

c h i va len ţa m e d i e , £h g r ame s t a b i l i t ă p e n t r u un sommo ( v . ma i s u s , η .

3 ) , am a j u n s l a c o n c l u z i a c ă , i n i ţ i a l , îh Mo ldova s-au bătut 200groş i

d in t r—o c a n t i t a t e de a r g i n t egală c u această normă pondera l ă .

7 D r . R U D O L F G A S S A U E R , T i p u r i de monede moldoveneşt i i ned i te , în

" A n u a r u l L i c e u l u i S t e f a n c e l M a r e " d i n S u c e a v a , 1932-1933 ,p .3¬

9 i l u s . , ş i e x t r a s , S u c e a v a , 1933 , c u aceeaş i paginaţ ie a t e x t u l u i .

8 I b i d e m , p . 8 .

9 I b i d e m , p . 9 , f i g . 9 .

10 Nu e s t e amint i tă de C O N S T . M O I S I L , P r o b l e m e de numismat ică r o

mânească , în " A n a l e l e A c a d e m i e i R o m â n e " , M e m o r i i l e sec ţ . i s t o r i

c e , 2 2 , 1939-1940 , p . 2 4 4 , c a r e a t r i b u i e l u i P e t r u Muşa t , ca monede

d i v i z i o n a r e , p i e s e l e a n ep i g r a f e de b r o n z ce au pe a v e r s c apu l de

bour c u a t r i b u t e l e ob i şnu i te , i a r pe r e v e r s , o c r u c e cu co roane în

can toane le s u p e r i o a r e , o s tea ş i semi luna în c e l e i n f e r i o a r e ; a u t o

r u l c i t a t cons ideră c ă monede le mărunte moldoveneşt i , a n e p i g r a f e ,

e r a u desemnate îh documen te le de ma i t î r z i u c u t e r m e n u l de b a n i , în

sensu l de p i ese d i v i z i o n a r e ( i b i d e m ) . N i c i I L I E Ţ A B R E A , Influenţe

ex t e r n e a s u p r a p r i m e l o r monede moldoveneşt i , în " C r o n i c a n u m i s

matică ş i a r heo l og i c ă " , 1 8 , 1 9 4 4 , p . 2 7 6 - 2 7 7 , c a r e pune l a îndoia lă

i po teza formula tă de C o n s t . M o i s i l în a r t i c o l u l c i t a t ma i s u s , n u c u

noaşte o monedă d i v i z i ona r ă c a r e să poată f i a t r ibu i t ă c u s iguranţă

l u i P e t r u Muşa t . A m ară ta t a l tă dată că monedele moldoveneşt i a n e

p i g r a f e , pur t îhd pe r e v e r s o c r u c e , au f o s t emise în r e a l i t a t e de c ă

t r e A l e x a n d r u c e l B u n . V . î n aces t sens O C T A V I A N I L I E S C U ,

d rep t ă r i ş i î n t r eg i r i mărunte c u p r i v i r e l a unele e m i s i u n i mone tare

feuda le a l e ţ ă r i l o r r o m â n e , în " S t u d i i ş i c e r ce t ă r i de numismat i că " ,

1 , 1 957 , p . 2 3 3 - 2 3 4 .

11 O C T A V I A N I L I E S C U , o p . c i t . , p . 2 3 4 ş i n . 1 .

12 C O S T I N C . i O R I T E S C U , o p . c i t . p . 8 5 ş i n . 3 ; O C T A V I A N I L D 3 S C U ,

D in t r e c u t u l monede i r omâneş t i , l o c . c i t . , p . 132-133 ; I D E M , Moneda

în Român ia 491-1864 , p . 2 6 .

13 Recen t , GEORGE B U Z D U G A N , O C T A V I A N L U C H I A N ş i C O N S T A N

T I N C . O P R E S C U , Monede ş i bancno te româneş t i , E d i t . S p o r t - T u -

r i s m , B u c u r e ş t i , 1 977 , î n reg i s t rează această monedă - f ă r ă a o r e

p roduce - l a P e t r u Muşat ş i o cons ideră jumătate de g r o s , tr imiţ înd

în notă l a R . G a s s a u e r ( p . 4 8 , sub n r . 9 2 a ) . Am văzut însă că R .

Ga s s aue r se l im i tează să semnaleze a n a l o g i i l e a c e s t e i p i ese cu m o

nede em i se de P e t r u Muşat sau de S t e f a n I ş i nu p rec i zează v a l o a

r e a e i nom ina l ă , c a r e es te s tab i l i t ă 'pentru prima oarit fii lucrarife noastre

c i t a t e m a i s u s , în no t e l e 11 ş i 1 2 . I a r îh prefaţa l a Monede ş i b a n c

note r omâneş t i , semnată de a c a d . E M . C O N D U R A C H I , se af irmă că

" f o a r t e p r o b a b i l , î ncă d i n 1377 , P e t r u Muşat bate două c a t e g o r i i de

monede de a r g i n t : p r i m a c u un d i a m e t r u de 18-20 mm ş i o g reu t a t e

medie de 0 , 9 6 g , c e a de a doua c u un d i a m e t r u de 14-16 mm ş i c u

o g r e u t a t e med ie de 0 , 4 0 g " . I n r e a l i t a t e , cea de a doua c a t e g o r i e

face p a r t e d i n e m i s i u n i l e l u i A l e x a n d r u c e l B u n , v . O C T A V I A N I L I

E S C U , M o n e d a în Român ia 491-1864 , p . 2 6 .

91

www.mnir.ro

14 O C T A V I A N I L I E S C U , î ndrep tă r i ş i î n t reg i r i . c ă r u n t e . . J o c , c i t . ,

p . 2 2 1 .

15 I b i d e m , p .225 ( p l . Π , f i g . 16 ; I D E M , Moneda în Român ia 491-1864,p .

2 8 .

16 Ν . DOC A N , Notiţă d e s p r e monedele l u i P e t r u Muşat , în "Analele

Ac adem i e i Române " , M e m o r i i l e sec ţ . i s t o r i c e , s e r i a a B-a,30,1905¬

1906 , p . 1 7 7 - 1 7 8 , n r . 3 0 (reprodusă pe p lanşă l a n r . 1 5 ) ; GEORGE

B U Z D U G A N , O C T A V I A N L U C H I A N , C O N S T A N T I N C . O P H E S C U ,

o p . c i t . , p . 4 6 , v a r i a n t a 4 , n r . 4 3 - 4 7 .

17 Am r e p r o d u s a lă tura t ( p l . 1,2) un g r o s d i n această e m i s i u n e , dupâ

Ν .DO C A N , o p . c i t . , p i . f i g . 15 .

1 θ Aces t e date după M A R I A N GUMOWSK I , Handbucb d e r po l n i s chen No-

mi ε mat i k , Akadem ische D r u c k - u . V e r l a g s a n s t a l t , G r a z , 1960 , pJDO.

19 E . F I S C H E R , B e i t r a g z u r MUnzkunde des F u r s t e n t b u m e s Mok l a u , in

" J a h r b u c h des B u k o w i n e r Landes-Museums" , 9 , 1 9 0 1 , p . 22-24 ,n r .

57-77 ( de asemenea 1/3-a de g r o s , i b i d e m , p . 2 1 , n r . 5 6 ) .

20 O t r e c e r e în rev is tă a a c e s t o r documente l a O C T A V I A N I L I E S C U ,

E m i s i u n i l e monetare a le Mo l dove i în t i m p u l domn ie i l u i S t e f an cel

M a r e , în v o l . : C u l t u r a moldovenească în t i m p u l l u i Stefan ce l Mere,

E d i t . A c a d e m i e i , Bucu re ş t i , 1964 , p . 1 8 3 - 1 8 5 . ' !

21 A c t r e d a c t a t l a S u c e a v a , Documenta Romaniae H i s t o r i e a, A . Moldo

v a , v o l . I I , E d i t . A c a d e m i e i , Bucu re ş t i , 1976 , p . 5 2 - 5 3 , n r . 3 7 .

22 Act r e d a c t a t l a S u c e a v a , i b i d e m , p . 167-168 , n r . 116 .

23 O C T A V I A N I L I E S C U , o p . c i t . , p . 185 . i

24 Idem , Moneda în Român ia 491-1864 , p . 2 5 .

25 I b i d e m , p . 2 6 .

M O N N A I E D I V I S I O N N A I R E E M I S E P A R P I E R R E M U S A T »

Résumé

On examine une monnaie moldave d ' a r g e n t , anép ig rapbe , signalée

en 1933 p a r Rudo l f G a s s a u e r , qu i en a v a i t publ ié un d e s s i n ( v . p l . I , 1).LA

pièce en ques t i on mesure 12 mm e t pèse 0 , 2 4 g . Se basant s u r ces don

nées , l ' a u t e u r de l a no te présente a t t r i b u e ce t t e p ièce su vo i vode de Mol

dav ie P i e r r e Muşat (1373-1392) ; e l l e représente p robab l emen t un demi-

g ros mo l d ave , f rappé peu ap rès 1377 , à en j ugean t d ' a p r è s son t y p e , i¬

dent ique aux g r o s mo ldaves de ce t t e ém iss i on .

E X P L I C A T I O N S D E L A P L A N C H E

P 1 . I . - 1 , monnaie d i v i s i o n n a i r e émise p e r P i e s » Muşat (probab lement un ;

dem i-g ros ) ( d ' ap rès R . G a s s a u e r , T i p u r i de monete moldoveneşti !

i n e d i t e , f i g . 9 ) ; 2 , g r o s émis p a r P i e r r e Muse t ( d ' a p r è s N . Doc an , |

Notiţă desp re monete l e l u i F e t r u Muşa t , f i g . 1 5 ) . a: g r a n d e u r natu- i

r e l i é ; b : 2 χ 1 .

92

www.mnir.ro

CÎTEVA PROBLEME DE NUMISMATICA ROMANEASCA -MONEDELE ATRTBUJTE LUI NICOLA E REDWITZ

de A N A - M A R I A V E L T E R

L o t u l de monede c e r e f ece o b i e c t u l a r t i c o l u l u i de faţă r i d i c ă de l a

bun Început două p r o b l e m e : l o c u l p r e c i s a l d e s c o p e r i r i i ş i componenţa sa

exactă.

I n a n u l 1971 au i n t r a t f n p a t r i m o n i u l M u s e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o

mânia, p r i n t r a n s f e r de l a M u s e u l B a n a t u l u i d i n T im i şoa r a , 2460 de mo

nede f e u d e l e sub d e n u m i r e a genera lă de " t e z a u r u l de l a T im i ş o a r a " . . In

c a d r u l a c e s t o r monede deţ inem: m d i n a r em is de Vene es l a v , c a r e g e a l

U n g a r i e i (1301-1305) ; un d i n a r emis de L u d o v i c I a l Unga r i e i ( 1342-1382 ) ;

2296 p i e se î n t reg i ş i 112 f r a gmen t e de q u a r t i n g i emiş i de S i g i smund de

Luxembu rg (1387-1437) ; d o i ducaţ i ş i un o b o l a i ace lu iaş i em i t e n t ; 43 de

monede d i n s e c . a l X V - l e a , p resupuse a f i em i s i u n i a l e l u i R e d w i t z N i c o

l as ; un g r o s mo ldovenesc em i s de A l e x a n d r u c e l B u n (1400-1432) ; un d i

nar em is de L u d o v i c a l Π -lea a l U n g a r i e i (1516-1526) ş i un d i n a r emis

de M a x i m i l i a n a l Π— lea (1564—15 (t>) c a r e g e a l U n g a r i e i .

D i n ce rce t ă r i l e n o a s t r e r e i e s e că l a T im i şoa ra , sau f n a p r o p i e r e , i n

jud .T imiş sau C a r a s — S e v e r i n , au f o s t d e s c o p e r i t e d o a r două t e z a u r e c u

o compoziţ ie a semănă toa re . P r i m u l t e z a u r s-a d e s c o p e r i t l a 20 s e p t em

br ie 1877 , l a O r ş o v a , c u p r i l e j u l u n o r s ă p ă t u r i . T e z a u r u l e r a a lcătu i t

din e m i s i u n i a l e l u i S i g i s m u n d de L u x e m b r u g , a l ă tu r i de " m a i mult de 1000

de monede , e m i s i u n i a l e l u i M i r c e a c e l B ă t r î n ş i u rmaş i i l u i ş i a l e l u i

Rea w i t ζ N i c o l a s . împreună c u monedele se a f l a u ş i c e r c e i m a r i d i n a r

g int , c u c o ş u l e ţ " 1 . C e l de a l d o i l e a t e z a u r a f o s t d e s c o p e r i t în a p r o p i e r e

de T im i ş oa r a , în 1893 , c u p r i l e j u l c o n s t r u i r i i une i c a s e . I n t r - u n vas de

ceramică s-au găsi t monede f euda l e ungureş t i , număru l l o r ne f i i ndu-ne

cunoscut . D i n t o t a l u l l o r s—au putu t r e c u p e r a 185 de bucă ţ i , o p a r t e

cumpărate, o p a r t e dona te de F e h e r D e m e t e r . Ce le 185 de monede e r a u

emis iun i a l e l u i S i g i s m u n d de L u x e m b u r g , A l b e r t , d i n p e r i o a d a i n t e r

regnu l u i , ş i em i s i u n i a l e l u i R e d w i t z N i c o l a e 2 .

Monede le a c e s t o r t e z a u r e , pe o c a l e sau a l t a , au i n t r a t în p a t r i m o

niul m u z e u l u i t im i şo rean . D i n păca te , în momentu l r eamena j ă r i i M u z e u

lu i B a n a t u l u i , ce rce t ă to r i i l u i au găs i t o colecţ ie numismat ică d e z o r g a n i

zată, i n v e n t a r e l e i n c o m p l e t e , sumare sau c h i a r l i p s ă . N u ne rămîhe d e

cît să p resupunem că monede le l o t u l u i în d iscuţ ie sînt r ămase d i n suma

ce lor două t e z a u r e pomen i t e ma i s u s , pe l ingă c a r e s-au putu t e ven t u a l

s t r e cu r a monede d i s p a r a t e sau d i n a l t e t e z a u r e * .

P i e s a c e a ma i t i m p u r i e es te d i n a r u l em is de r e g e l e B o e -

mie i , V e n c e s l a s a l Π - l e a , c a r e g e e l U n g a r i e i (1301-1305) , t i p CNH-384?

93

www.mnir.ro

A v . I n c e r c p e r l a t b u s t u l r e g e l u i , f r o n t a l . Pe cap co roan ă ; f n d r . s p ad ă

c u v f r f u l f n s u s , o b l i c s p r e d r . ; f n s t . pine c r u c e .

R v . I n c e r c p e r l a t an ima l f a n t a s t i c c u a r i p i , î n co rona i .

A R ; 0 ,33 g r . ; 0=12 mm .

Urmează în o r d i n e crono log ică d i n a r u l l u i L u d o v i c I , cu cap de s a r a z i n .

F igurează f n C N H 4 l a n r . 9 o A , a f o s t em i s f n 1373 ş i a c i r c u l a t , d a t o i i -

tă ca l i t ă ţ i i sa le s u p e r i o a r e , p înă în v r e m e a l u i S i g i s m u n d 5 . C apu l de s a

r a z i n de pe a v e r s Ω r ep rez i n t ă pe meşteru l mone ta r Szerecsény Jakab ,

cetăţean bud a n , c a r e ş i-a desfăşurat a c t i v i t a t e a f n mone ta r i a de l aPéc s-

Sze r ém .

M a j o r i t a t e a monede lo r d i n l o t u l f n d i scu ţ i e , 2299 p i e se în t reg i şi

112 f r a g m e n t e , sînt e m i s i u n i a le l u i S i g i smund de L u x e m b u r g . D i n t r e a¬

ces tea două monede sînt ducaţ i de t i p C N H - 1 2 8 , un o b o l t i p CNH-125C ,

i a r r e s t u l de 2296 p i ese în t reg i ş i 112 f r a gmen t e sînt q u a r t i n g i t i p CNH-

129 .

Duc aţ i i CNH-128 au f o s t emiş i d i n 1427 , în c i n c i m o n e t a r i i : K r em-

n i t z , B u d a , S i b i u , B r a ş o v , S i g h i ş o a r a . După p ă re rea num i sma tu l u i ma

gh i a r P o h l A r t u r , o r i g i n e a nume lu i de " d u c a t " p e n t r u moneda ungureas

că este nes i gu r ă , necunoscută . E l p resupune că s-ar pu tea t r a g e de la

moneda valahă " d u c a t " , emisă de M i r c e a c e l Bă t r î n . D u c a t u l v o i evodu

l u i român e r a d i n a r g i n t b u n , avea v a l o a r e a c i r c u l a t o r i e ş i i n i t a r e a l u i

o f e r ea monede i magh i a re o v a l o a r e f a l s ă , î ncrederea p i e ţ i i . Duca t u l l u i

S i g i smund c în tăreşte 0 , 225 g r faţă de 0 , 4 0 0 g r cînt c în t ă resc în medie

c e i a i l u i M i r c e a . E l v a c i r c u l a pîhă în 1430 cînd S i g i smund c e r e scoa

t e r e a a c e s t e i monede de pe piaţă . Duc a ţ i i l o t u l u i n o s t r u au f os t emişi u¬

n u l l a S i b i u , s i g l a "h-^Ç" ş i unu l l a B r a ş o v , s i g l a "ΤΧ-R", c a semn a l mo

ne t a r u l u i R e i c h e l P e t e r .

O b o l u l CNH-125C a f o s t emis p a r a l e l c u p r i m i i d i n a r i a i l u i S i g i s

mund , în 1387 . Es t e o p iesă m ică , bătută ne îngr i j i t , de c a l i t a t e i n f e r i o a

r ă , cunoscută ş i sub denum i r e a de " f i l l e r " . A f o s t emis numa i demonetă-

r i a de l a B u d a . F i i n d o monedă mărun tă , de n e c e s i t a t e , îh p e r i o ada ^

c a r e a c i r c u l a t a f o s t mu l t fa ls i f icată®. Această f a l s i f i c a r e masivă 1-a

de t e rm i na t pe S ig i smund s-o scoată d i n c i rcu la ţ ie în 1 4 2 7 ^ .

T i p u l de q u a r t i n g , f i r t i n g sau "mone ta m i n o r " CNH-129, a f o s t emis

în u rma d e c r e t u l u i dat d i n B r a t i s l a v a l a 6 m a r t i e 1430 . P r i n aces t decret

S i g i smund înf i inţa a i c i o nouă monetăr ie , c a r e t r e b u i a să bată d in t r-o

marcă de a r g i n t f i n , în amestec c u 7 mă rc i de a ramă , 500 bucăţ i ce mone

dă nouă , q u a r t i n g . I n c i r cu l a ţ i e , p a t r u bucăţ i d i n această monedă ech iva

l au c u un d i n a r m a r e ; cum 100 de d i n a r i m a r i se sch imbau pe un f l o r i n de

a u r , 400 de q u a r t i n g i e c h i v a l a u c u un f l o r i n 1 0 .

După bă tă l i a de l a K o s s o v o p o l j e , 15 i u n i e 1389 , î ncep p e n t r u r e

gele magh i a r o s e r i e ' d e compl icaţ i i c u oraşe le d a i ma t e , r e v e n d i c a t e de

cetăţi le i t a l i e n e . D e z a s t r u l de l a N i c o p o l e , d i n s ep t embr i e 1396 , r e d e s

ch ide îh U n g a r i a l u p t e l e p e n t r u t r o n ; r ăzboa ie le h u s i t e c e r t o t ma i mulţi

m e r c e n a r i ; i a r l a t oa te aces tea se adaugă dese le c ampan i i împotr iva t u r

c i l o r , c a r e încep t o t d i n această pe r i oadă . în t reg aces t ş i r de războaie

c e r e a monedă multă ş i mă run t ă . S e in tens i f ică a s t f e l a c t i v i t a t e a raonetă-

94

www.mnir.ro

r i i l a r v e c h i , s înt înf i inţate a l t e l e n o i , se den t o t ma i mu l te d e c r e t e

pentru e m i t e r e * de n o i t i p u r i m o n e t a r e . T i p u l de q u a r t i n g în d iscuţ ie a

fost em i s t o c m a i p e n t r u sus ţ inerea f i nanc i a r ă a a c e s t o r campan i i . î ncă de

la em i t e r e a s a , c a l i t a t e a monede i e s t e mu l t ş t i r b i t ă , ea îhreg is t r îhd un

proces p r o g r e s i v de s c ăde re a v a l o r i i s a l e , d even i nd to t m a i uşoară şi cu

un conţinut i n f i m de m e t a l p r e ţ i o s . C h i a r l a un an după e m i t e r e , q u a r t i n -

gul î ş i p i e r d e p u t e r e a de c umpă r a r e . I n 1432 , p r i n t r - u n d e c r e t a l r e g e

l u i 1 1 , un d i n a r mare se v a sch imba l a 10 q u a r t i n g i , a s t f e l că un f l o r i n de

aur e c h i v a l a c u 1000 q u a r t i n g i . I n 1435 un f l o r i n de a u r a junge să se

schimbe pe 6000 de q u a r t i n g i 1 2 . Exp l i ca ţ i a a c e s t e i d eg r ad ă r i a q u a r t i n -

gului constă îh p r a c t i c a obişnui tă a p u t e r i l o r emi ten te de monedă de a r e

duce conţ inutu l de me t a l preţ ios a l f i e c ă r e i monede , dîndu-i totuş i un

curs o f i c i a l . Se obţinea a s t f e l un cfşt ig d u b l u , p e n t r u a t e l i e r u l mone ta r

şi p e n t r u a u t o r i t a t e a emi ten tă , ş i , to toda tă , e r a un impo z i t i n d i r e c t , s u r

să de i m p o r t a n t e v e n i t u r i , c a r e p e r m i t e a u mă r i r ea m i j l o a c e l o r de p la tă

folosite p e n t r u r e t r i b u i r e a t r u p e l o r de m e r c e n a r i ş i a funcţ ionar i lor p u

b l i c i .

Q o a r t i a g u l s—e e m i s îh număr f o a r t e m a r e , f n 14 m o n e t a r i i 1 3 . L o t u l

de monede de l a T im i şoa ra a f l a t î h co lecţ ia noas t ră i l u s t rează f o a r t e bine

această in tens ivă a c t i v i t a t e mone ta r ă . Dăm ma i J o s l i s t a monetăr i i lor ş i a

meşterilor m o n e t a r i ce a p a r pe p i e se l e n o a s t r e . A v e m 14 c a t e g o r i i de

ţ igle, d i n t r e c a r e numa i 13 ştim cu e x a c t i t a t e c e monetăr ie desemnează .

Cea ma i b ine repreaente tă n u m e r i c e s t e monetăr ia de l a B r a t i s l a v a ;

686 monede ; urmează f n o r d i n e monetă r i i l e : Buda - 372 monede ; B a i a

Mare - 230 monede; B raşov - 1 6 4 monede ; B a i a de Arieş-1 36 monede; mo

netărie ne ident i f icată desemnată p r i n s i g l a " A " - 101 monede ; S i b i u - 68

monede; K o a i c e - 57 monede ; 48 monede cu ««rmn ismaé l i te ş i c i f r e , p r o -

Teoite d i n nvcnetării le d i n U n g a r i a , ma i a l e s ace l ea d i n Pec s ş i Buda; Kre-

mnitz - 43 monede; S i g h i ş o a r a - 31 monede ; L i p o v a - 29 monede; V i ş e-

grad - 11 monede ; Rodna - 6 monede; 82 monede nec l a s i f i c a b i l e d e o a r e

ce s i g l a mooetăr ie i es te ş t e a r s ă ; 139 monede cu s i g l e t o t a l i l i z i b i l e ş i 39

monede s l a b f r a p a t e pe a v e r s , încît n u s e pot d e t e r m i n a .

B R A T I S L A V A - s i g l a " Γ ' se c i teşte I s t r o p o l i s

I - Β I - Ρ

I - D 1 - 3

I - C 3 - 1

I - I C- I

BUDA - B - A l

B - W S mone t a r A n g e l o Wa l i ch

B - M l

B - S " S ieber . Unde r Johann

B - L " n L e o n a r d o B a r d i

B - n mone t a r N o f f r y Johann s a u

N a d l e r M i h a l y

Ε AIA M A R E - η - η χ - χ

η - U "SÎT- ο

B - a S - Β

Β - α Β - D

Β - i l i z i b i l

www.mnir.ro

η - Β

U - η

U- V

ί - ?

B R A Ş O V - s i g l a " Œ

' (L- V

A

( L - P

( T - i

n - R

U - R

n - W

n - M

n - i l i z i b i l

se c i teşte " C K r o n s t a d t

α>κ

d - R

Œ - Œ fX - i l i z i b i l

Monedele s fn t bătute f o a r t e Î ng r i j i t ,

decît în r e s t u l monede lo r d i n l o t .

cant i ta tea de ψ* g^"' tn*<A mai mare

B A I A D E A R I E S - s i g l a " Q " se c i teşte O f t e n b u r g

Q - L

O - Κ

O - O

- monetar U l r i c h

MO N E T A R I E N E T D E N T L F I C A T A D E S E M N A T A PSTN SJCILA " A "

A - A

A - V A - y

A - O

A - Β

A -w

A - D

S I B I U - h - η

h - i l i z i b i l

K O S I C E - s i g l a " C n

C - D C - i l i z i b i l

C - Q C - 3

0 - a 3 - 3

- 3 0 - C

3 - A c - c

3 - 3 3 - i l i z i b i l

C - i l i z i b i l

S E M N E I S M A E L I T E S I C I F R E -

A

A

A

A

A

A

Κ

I

L

η

R

i l i z i b i l

m

CD—CO LD-UJ

Θ - Γ

1 . - 1 0 — 0 • O o - O L - L

P - P

XX-

96 www.mnir.ro

K R f J f N I T Z - Κ - Β mone t a r N o f l r y B e x d i Κ - R mone t a r R e i c h e l P e t e r

Κ - η ' " N a f t r y L e o n a r d Κ - i l i z i b i l

~ ^ } " S i e b e a l i n d e r Joheon^ - i l i z i b i l

Κ - W " Winche B e l i n t

SIGHIŞOARA - S - A mone t a r A a t o n i u S - Ρ

S - D S - R

S - α S - i l i z i b i l S - L

LIPOVA - L - D L - n

L - L L - B

VISEGRAD - W - D

W - n

RODNA - R - D R - U

R - n R - i l i z i b i l

Ne este c u no s c u t f a p t u l că i b u l t ima p a r t e a d omn i e i s a l e , d i n cauza c a m

pani i lor împotr iva t u r c i l o r , S i g i smund p e t r e c e f o a r t e mu l t t imp f n T r a n

s i lvan ia . I n v e d e r e a e m i t e r i i a c f t m a i mu l t a monedă p e n t r u susţ inerea a-

ceator c a m p a n i i , e l in tens i f ică a c t i v i t a t e a t u t u r o r monetă r i i l o r de a i c i . A -

ceastă i n t e n s i f i c a r e cu lminează c u m u t a r e a b a t e r i i monede i de a u r Ih 1427,

fh monetăr ia de l a S i b i u 1 5 . Pe această b a z ă , c r e d e m că nu ne înşelăm a¬

tribuind s i g l a " A " de pe monedele n o a s t r e monetăr ie i de l a Z l a t n a , c a r e

funcţiona f n v r e m e a l u i S i g i s m u n d 1 ^ . Cum Z l a tna a p u r t a t d e n u m i r i l e de

Aurăria M i n o r , A u r o p o l i s , G o l d roar k t , A r a a y - b a n y a 1 ? , s i g l a " A " î i de-

ieinnează,după p ă r e r e a noas t r ă , nume le .

E m i s i u n i l o r l u i S i g i s m u n d d i n l o t u l n o s t r u de monede le urmează în

ordine crono log ică moneda emisă de A l e x a n d r u c e l B u n . A c e a s t a es te o

jumătate de c r o s d i n p r i m a s e r i e a e m i s i u n i l o r v o i e v o d u l u i mo ldovean ,

1400-1408 1 f f .

Ne vom ocupa în c o n t i n u a r e de p i e s e l e ce le ma i i n t e r e s a n t e a le l o t u

lui de monede de l a T i m i ş o a r a , p i ese c a r e captează de f ap t în t regu l i n

teres a l a r t i c o l u l u i de f a t ă . A c e s t e a sînt c e l e 43 de monede a t r i b u i t e de

unii numismaţi m a g h i a r i l u i N i c o l a s R e d w i t z , c a v a l e r a l O r d i n u l u i t e u t o

nic. T i p u l m o n e t a r , d i n a r , es te d e s c r i s f n c a t a l o g u l l u i R u p p 1 ^ .

Av. Scu t t i m b r a t de o c o r oan ă , avînd îh i n t e r i o r o c r u c e c u braţe le e g a

le ş i a n c o r a t e . I n pă r ţ i l e l a t e r a l e a l e s c u t u l u i a p a r s i g l e .

Rv, D o m n i t o r f n p i c i o a r e , ţinfhd în d r . u n buzdugan sau un s c e p t r u , i a r

în s t . o c r u c e c u bra ţe le d r e p t e . I n p ă r ţ i a p a r s i g l e .

Rupp n u determină însă. c o r e c t moneda , plasîhd-o într-o epocă ma i

urzie ş i a t r i bu ind—o e m i s i u n i l o r p e n t r u s t ră ină ta te a le l u i M a t e i C o r v i n ^

Problema e s t e re lua t ă de Réthy L a s a lo pe baza s t u d i u l u i t e z a u r u l u i d e s

coperit l a I p o l y s a g 2 - 1 . Compa r înd monede le d i n aces t t e z a u r ş i c e l e pe

care le m a i deţ inea l a M u z e u l Naţ iona l a l U n g a r i e i , Réthy a î nsc r i s c o

rect aces te e m i s i u n i f i i epoca l u i S i g i s m u n d de L u x e m b u r g , îhc e r e înd

9 7

www.mnir.ro

P l . I . - N r . 1 - 1 1 , monedele d e s c r i s e în g rupa A .

98

www.mnir.ro

chiar ş i o c l a s i f i c a r e , numai pe baza a s p e c t u l u i e s t e t i c a l m o n e d e l o r . I n

urma s t u d i u l u i e f e c t u a t , e l deduce că - d e ş i , după compoziţ ia m e t a l u l u i ,

bilon, t i p u l mone t a r se aseamănă c u unele d i n u l t i m e l e e m i s i u n i a le l u i

Sigismund - după d e senu l h e r a l d i c ş i după i c o n o g r a f i e e l t r e b u i e d i s c u

tat îh a f a r a a c e s t o r e m i s i u n i . P rezen ţa pe a v e r s u l monedei a s c u t u l u i

cu c ruce în i n t e r i o r î l determină pe Réthy să a t r i b u i e acest însemn O r

dinului t e u t o n i c . M a e s t r u l O r d i n u l u i în Bana t , în pe r i o ada 1431-1435 , a

fost K l aus (N i c o l a e ) von R e d w i t z , învestit de S i g i smund c u demn i ta tea

de Ban a l S e v e r i n u l u i 2 2 . S c u t u l O r d i n u l u i t e u t o n i c , demn i t a tea de Ban

de S e v e r i n ş i c ămă r a r a l monetăr ie i r e g a l e de l a S i b i u a l u i R e d w i t z î l

îndeamnă pe Réthy să creadă că aces t a a s ta t în S e v e r i n c u d r e p t u l de

a emite monedă p r o p r i e în băn ia s a 2 ^ . Nu î i a t r i b u i e însă e m i t e r e a t i p u

lui de monedă de c a r e ne ocupăm, c i c r e d e că a r f i v o r b a de monede a-

partinînd n u m i s m a t i c i i v a l a h e , em i se după căderea l u i R e d w i t z , în S e v e

rin sau c h i a r în T a r a Românească 2 ' * . De aceeaş i pă rere este ş i E l ena

Isăcescu, plasîhd'u-le însă e m i t e r e a în p e r i o a d a poster ioară bă tă l ie i de

U Nicopole (1 396-1431 . P r o b l e m a es te at insă ş i de Oc t av i a n L u c h i -

a n ^ , c a r e redă c l a s i f i c a r e a făcută de Ré thy , p l s t r î n d neconcordanţa

dintre t ex t ( c i t i r e a s i g l e l o r ) ş i unele f i g u r i . L u c h i a n corectează c i t i r e a

monedei, cons ider îhd d r e p t a v e r s faţa monedei pe c a r e apa re e f i g i a dom

n i toru lu i . C l a s i f i c a r e a monede lo r de către Réthy es te d e s t u l de a r b i t r a

ră. E l împarte p i e s e l e în t r e i t i p u r i , după f o r m a t , execuţie ş i s i g l e .

Prima grupă a r forma-o p i e se l e cu o ba te re ma i î n g r i j i t ă , c e n t r a t e c o

rect, avînd ca s i g l e l i t e r e l a t i n e . Réthy l e p lasează imed ia t după c ă de

rea l u i R e d w i t z . E m i t e n t u l a r f i păs t ra t însemnul O r d i n u l u i p e n t r u a nu

crea monedei d i f i cu l t ă ţ i în c i r c u l a ţ i e , i a r pe r e v e r s a bătut e f i g i a sa de

Ban a l S e v e r i n u l u i . M o n e t a r i i rămîn înd aceeaş i ş i f i i n d ob işnui ţ i cu r e s

pectivul d e s e n , monedele a p a r îngr i j i t bă tu te . S i g l e l e cu l i t e r e l a t i n e a r

fi o con t i nua re a s i g l e l o r de pe monedele l u i R e d w i t z . Următoare le două

tipuri a r f i c e l e de f o r m a t ma i mare ş i de f o r m a t ma i m i c , c u o execuţie

grosieră, s i g l e l e f i i n d l i t e r e s l a v o n e . Aces t ea a r f i bătute de m o n e t a r i i

emitentului r omân , c a r e pun s i g l e l e îh l imba în c a r e sînt ob işnui ţ i să

scrie. Această c l a s i f i c a r e o cons iderăm incomple tă . De f a p t , t i p u l m o

netar nefăcînd p a r t e d i n p r ob l eme l e n u m i s m a t i c i i magh i a re nu a i n t r a t

prea mult în p r e o c u p a r e a l u i Ré t hy .

A n a l i z i nd monede le d i n l o t u l de l a T im işoara am întocmit o c l a s i f i

care ţinînd seama atît de i c o n o g r a f i a e f i g i e i d o m n i t o r u l u i de pe a v e r s ,

cît şi de s i g l e l e ce a p a r pe monede . A s t f e l am împărţ i t ce le 43 de mone

de ale l o t u l u i îh p a t r u g r u p e , după mode l u l t u n i c i i ( " s u r c o t e i " ) d o m n i t o

rului ş i f o r m a buzduganu lu i sau s c e p t r u l u i ţinut îh mîha d reap t ă . Dăm

descrierea monedelor ' îh o r d i n e a g reu t ă ţ i i , p rec i z î hd că c i t i r e a l o r am

efectuat-o l a s t e r e o m i c r o s c o p , une le p i ese f i i n d d e s t u l de u z a t e .

Grupa A :

AT. Domn i t o r îh p i c i o a r e , f r o n t a l , înveşmîntat într-o " s u r co t ă " a j u s t a

tă pe t r u p î n p a r t e a super ioa ră ş i terminată cu ρ l i s e u r i în p a r t e a

i n fe r ioa ră ; p a r t e a super ioară prez intă două l i n i i p a r a l e l e . D o m n i

t o r u l poartă pe şo ldur i c e n t u r a cava l e rească , pe cap co roană , în

mîna dreaptă un b u z d u g a n , i a r I h mîha st ingă o c r u c e .

99

www.mnir.ro

TOO

www.mnir.ro

Baterea « a i * î n g r i j i ţ i s i c l a r ă . S i l u e t a es te mică ş i b ine propor ţ iona l ă .

Domnitorul poar tă b a r b ă uşor ascuţ i tă ş i despăr ţ i t ă f n două . Buzduganu l

este s i icâscuţ i t , c u c o r p i i ascuţ i ţ i foar te aprop ia ţ i de măc iu l i e ; es te ţ i

nut de capă tu l m ineru lu i . Co r o ana es te m i c ă , avînd 7 z imţ i . Se remarcă

o poziţie ne f i rească a c o r p u l u i , p lecată s p r e dreapta-»

RT. Scu t t imbrat da o co roană d e s ch i s ă , avînd în i n t e r i o r o c r u c e cu

braţe ega le ş i a n c o r a t e .

1. Av . s ig le ? - ? 7 . A v . s i g l e Κ - ?

Ην . " ? - ? R v . " ? - Β

AR i n f e r i o r , 0 , 5 6 g,JB = 13 mm A R i n f e r i o r , 0 , 3 6 g , & = 1 5 mm ;

ba terea descentra tă ;—»· moneda ruptă în două ;

2. A v . s i g l e Κ - R 8 . A v . s i g l e S - ?

Rv . " ? - S R v . " S - L

AR i n f e r i o r , 0 , 5 2 g , Β = 13 n u n / A R i n f e r i o r , 0 , 3 4 g , £S = 1 4 mm;

3. Av . s i g l e ? - A dublă b a t e r e ;V

Rv. " ? - ? 9 . A v . s i g l e Κ -R

AR i n f e r i o r , 0 , 4 9 g , 0= 1 3 m m ; ^ R v . " Β - L

4. Av . s i g l e Κ - Τ A R i n f e r i o r , 0 , 2 8 g,JS = 1 2 mm ; —».

Rv. " ? - ? 1 0 . A v . s i g l e Κ - Β

AR i n f e r i o r , 0 , 4 6 g, JS = 13 mm;—*. R v . " Κ - Β

5. Av . s i g l e ? - Β A R i n f e r i o r , 0 , 2 4 g, if = 1 3 , 5 mm;—».

Rv. " Κ -J ι 1 1 . A v . s i g l e ? - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 4 1 g , β ' = 14 mm; I R v . " ? - ?

6. A T . s i g l e Κ - " V ÀR i n f e r i o r , 0 , 2 0 g,Jf= 1 2 , 5 mm;«-

Rv. " ? - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 3 6 g,jS - 1 3 mm;

dublă b a t e r e ; \

Grupa Β :

AT. Domn i t o r u l c u a ce l a ş i c o s t u m , în aceeaş i a t i t u d i n e . B a t e r e a es te

destul de î n g r i j i t ă . S i l u e t a es te m s i m a r e , c o r p u l d r e p t , c apu l mu l t r o

tunjit, poartă barbă r o t undă , despăr ţ i t ă în două păr ţ i » Ce l e două l i n i i de

pe partea super ioară a " s u r c o t e i " d i s p a r . Buzduganu l es te ma r ep r o t u nd ,

cu c o r p i i ascuţ i ţ i depă r t a ţ i de măc i u l i e ; es te ţinut de m i j l o c u l m i n e r u l u i .

Coroana prez intă p a t r u f l e u r o a n e ş i es te ma i m a r e .

RT. Ca ma i s ' i s .

12. A v . s i g l e ? - L 1 5 . A v . s i g l e ? - Β

Rv. " ? - ? R v . " I - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 4 9 g,JS m 1 3 , 5 mï«; A R i n f e r i o r , 0 , 3 8 g , 8)'= 1 3 , 5 mm;

baterea descen t ra t ă ;—*. i n c u s r e v e r s u l pe a v e r s

13. A v . s i g l e ? - JJ 1 6 . A v . s i g l e Ρ - ?

R T . " CL- ? R v . " d - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 4 3 g , 6-13 n » ; V A R i n f e r i o r , 0 , 3 8 g,JX = 1 3 , 5 mm;«-

A v . s ig le ? - ? 1 7 . A v . s ig le Ρ - ?

Rv. * ? . . _ • " • · R v . " P - ?

Ax infer ior , 0 , 4 3 g , * =14 mm;-* A R i n f e r i o r , 0 , 3 0 g , 2 = 13 m m ; /

101

www.mnir.ro

P l . Π Ι . - N r . 2 0 - 2 9 , monedele d e s c r i s e f n g rupa C .

102

www.mnir.ro

18. A T . s i g l e l f Ρ— V 1 9 . A T . s i g l e ? - ?

R T . " fre-Tt" R t # " ~ ?

A R i n f e r i o r , 0 , 3 0 g, 0 = 14 n u n A R i n f e r i o r , 0 , 25 g , / 0r = 13 m m ; * _

Grupe C :

A T . D o m n i t o r u l f n ace l aş i c o s t u m , f n aceeaş i a t i t u d i n e . I n mfna dreaptă

ţine i nsă un s c e p t r u t e r m i n a t c u o f l o a r e de c r i n . B a t e r e a es te ma i puţin

î ng r i j i t ă . S i l u e t a e s t e ma i m a r e , c u faţa b ine încadra tă într-o barbă

creaţă , desordona tă ; o c h i i s înt p roeminenţ i . Jupa prez in tă t r e i - p a t r u

c l i n i , i e r îh p a r t e a super ioa ră a " s u r c o t e i " r e a p a r ce l e două l i n i i p a

r a l e l e . C o r o a n a es te m a i mică decî t l a g r u p a an t e r i o a r ă ; s c e p t r u l es te

ţinut de m i j l o c u l m i n e r u l u i . I m a g i n i l e sînt cam ş t e r s e , p a s t i l a monetara

mai m a r e .

R T . Ca ma i s u s .

20 . A T . s i g l e V - V 2 5 . A T . s i g l e ? - η

R T . 1 1 ? - ? R T . " ? - I

AR i n f e r i o r , 0 , 45 g,j6 - 13 ,5 mmar'AR i n f e r i o r , 0 , 3 1 g,>&=13 m m \

2 1 . A T . s i g l e ? - I 2 6 . A T . s i g l e 6 - ?

R T . " ? R T . " t t - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 3 8 g , 0 = 14 , 5 a a n / AR i n f e r i o r , 0 , 3 0 g,Α$=λ4 m m ^

22 . A v . s i g l e Ρ - V 2 7 . A T . s i g l e ? - ?

R T . " ? -V+ R T . " ? - + +

AR i n f e r i o r , 0 , 3 5 g , 0 = 14 rom; A R i n f e r i o r , 0 , 3 0 g , .0=13 m m ; ,

a v e r s u l i n c u s pe r e v e r s ; — » 2 8 . A v . s i g l e ? - I

23 . A v . s i g l e B - ? R v . " 01- ?

R v . » + + - 4 · A R i n f e r i o r , 0 , 2 9 g , Λ=1 4 mm;—»

AR i n f e r i o r , 0 , 3 4 g , 0 = 13 ,5 m m ; j 2 9 . A v . s i g l e ? -Ύ

24 . A v . s i g l e ? R T . " . ? -TQ

• R T . " ? - ? A R i n f e r i o r , 0 , 2 6 g , . £=14 ,5 m m ; /

AR i n f e r i o r , 0 , 3 1 g , tS = 14 ,5 mm;T

Grupa D :

A v . D o m n i t o r u l I h ace l aş i c o s t u m , f n aceeaş i a t i t u d i n e . B a t e r e a es te n e

î ng r i j i t ă . S i l u e t a es te d i sp ropor ţ i ona t ă , c a pu l m a r e , cu o c h i f o a r t e p r o

eminenţi , c u barbă ascu ţ i t ă . J upa es te ma i s cu r t ă , f ă r ă c u t e , mulată pe

c o r p . Buzduganu l e s t e mu l t t u r t i t ş i es te ţinut c h i a r de dedesub tu l mă

c i u l i e i . C o r o a n a es t e m a r e , c u p a t r u f l e u r o a n e . P a s t i l a monetară es te

mai m a r e .

Rv . Ca ma i s u s .

30 . A v . s i g l e ? - ? 3 3 . A v . s i g l e ? - ?

R v . " ? - ? . R v . " ? - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 4 2 g , ,0=14 ,5 mm; * A R i n f e r i o r , 0 , 3 8 g , J0=13 mm;

3 1 . A v . s i g l e R - S r e v e r s u l i n c u s pe a v e r s .

R v . " Ρ - S 3 4 . A v . s i g l e ? - η

AR i n f e r i o r , 0 , 4 2 g , i f e 1 3 mm; τ R v . " ? - ?

32 . A T . a i g l e + - n A R i n f e r i o r , 0 , 3 8 g , -0=15 mm;

R T . M ? - ? . a v e r s u l i n c u s pe r e v e r s ; — -

AR i n f e r i o r , 0 , 4 0 g , £fe13,5 m m /

103

www.mnir.ro

P l . r V . - N r . 3 0 - 4 3 , monedele d e s c r i s e fia g r upa

104

www.mnir.ro

35. A T . s i g l e ? - η

R T . " ? - η ι

AR i n f e r i o r , 0 , 3 7 g , 0=14 mm; J

36. A v . s i g l e ? - R

Rv . " ? - Ρ

AR i n f e r i o r , 0 , 3 4 g , j8£=14 mm; /

37. A v . s i g l e 4 - 1

Rv . " t - t

AR i n f e r i o r , 0 , 3 2 g , #=14 mm ;

r e v e r s u l i n c u s pe a v e r s ps^

38. A v . s i g l e ? - ?

Rv . " V - ? .

AR i n f e r i o r , 0 , 3 2 g , ,0=14 mm; I

39. A v . s i g l e L - a

Rv . " ? - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 3 1 g , J0=13,5 mm;

4 0 . A v . s i g l e ? -"Γ

R v . * ,

A R i n f e r i o r , 0 , 3 0 g , .0=14 mm; \

4 1 . A v . s i g l e ? -Jj

R v . "

AR i n f e r i o r , 0 , 3 0 g , £T=14 mm;—*

4 2 . A v . s i g l e ? - ?

R v . " ? - N

A R i n f e r i o r , 0 , 2 9 g , .0=13 mm;

a v e r s u l f o a r t e ş t e r s ; j

4 3 . A v . s i g l e ? - ?

R v . " ? - ?

AR i n f e r i o r , 0 , 2 3 g , # = 1 3 , 5 mm;

r e v e r s u l i n cus pe a v e r s ; v ^

I c o n o g r a f i a e f i g i e i de pe aces te p iese es te c u t o t u l a p a r t e şi f o a r t e

interesantă, deoseb indu-se c l a r de e f i g i i l e de pe monedele m a g h i a r e . Ea

este asemănătoare c u unele r ep re zen t ă r i de pe em i s i u n i l e T ă r i i Româ

neşti, t i p u r i l e cu e f i g i a d o m n i t o r u l u i . A ce s t t i p de e f i g i e apa re pen t r u

prima dată pe monedele l u i M i r c e a c e l Bă t r î n ş i es te p r e l u a t de M i h a i l ş i

Dan a l I I - l e a . D e s c r i e r e a t i p u l u i de e f i g i e de pe p i e se l e n o a s t r e se a¬

propie de d e s c r i e r e a e f i g i e i de pe unele t i p u r i mone t a re a le l u i M i r c e a

Daci la c o s t u m u l p u r t a t de d o m n i t o r apa r une le asemănăr i cu i c o n o g r a

fia S f . L a d i s l a u de pe monedele magh i a re emise de L u d o v i c I , r e g i n a M a

ria şi S i g i smund de L u x e m b u r g , aces tea se d a t o r e s c modei v r e m i i , c a re

este aceeaşi Într-o anumită p e r i o ad ă . Veşmîhtul e f i g i e i c o respunde întru

iotul a spec t u l u i v o i e v o d u l u i , a ces t a s u b l i n i i n d p r i n e l o r i e n t a r e a p o l i t i

că, economică ş i cu l tura l ă a ţ ă r i i l a un anumit moment^®. O r i g i n a l i t a t e a

emisiunilor n o a s t r e apare în s i m b o l u r i l e vo i evoda l e p u r t a t e de d o m n i t o r :

în mîna d r e ap t r l b u zduganu l , în m ina stîhgă c r u c e a . R e p r e z e n t a r e a s im-

•wlur i lo i mona r h i c e e s t e v a r i a t ă . însemnul d i n mîna s t înga ,g lobu l c r u c i -

ger ca s imbo l a l p u t e r i i s u v e r a n e , a p a r e l a e f i g i i l e monede lor b i z an t i ne ,

sirbeşti, b u l g ă r e ş t i , d a r ş i l a c e l e ungureş t i . E s t e d e c i un însemn cu c a

racter u n i v e r s a l , adoptat de M i r c e a c e l B ă t r î n . S i m b o l u l d i n mîna dreap

ta diferă mul t de l a o ţară l a a l t a . Pe monedele magh i a re s u v e r a n i i sînt

reprezentaţi cu s c e p t r u l cu f l o a r e de c r i n , i a r S f . L a d i s l a u ţine în mîna

dreaptă o s e c u r e ; ţ a r i i b u l g a r i p r e i a u de l a e f i g i i l e b i zan t i ne c r u c e a fa

nait! ; c n e z i i d i n S e r b i a ş i B o s n i a sînt reprezenta ţ i ţinînd în mîna d reap

tă cînd un s c e p t r u cu f l o a r e de c r i n , cînd o c r u c e , cînd o spadă cu v î r-

(ul în sus ş i cu m îheru l t e r m i n a t cu un d i s c . Pe monedele Ţ ă r i i Româ

neşti, l a e m i s i u n i l e l u i Radu I , d o m n i t o r u l apa re ţ inînd în mîna stînga

scutul h e r a l d i c , c a r e apa re ş i pe r e v e r s , ca însemn f a m i l i a l . Pe e m i s i

unile l u i M i r c e a , d o m n i t o r u l ţ ine în mîna st îhgă g l o b u l c r u c i g e r , s imbo l

al p u t e r i i u n i v e r s a l e .

Incepînd c u e m i s i u n i l e l u i Radu I ş i pînă l a ce l e ale l u i Dan a l Π-

105

www.mnir.ro

l e a . d o m n i t o r i i T ă r i i Româneşt i sînt reprezenta ţ i ţ inînd f n mîna dreaptă

l a ncea , ca s imbo l a l for ţe i de l up t ă . L a M i r c e a c e l B ă t r î n , într-un anu¬

mit moment p o l i t i c , d o m n i t o r u l a p a r e ţinînd f n mîna dreaptă s a b k cu

v î r fu l în s u s , s ub l i n i i ndu-se a s t f e l î n rud i rea cu d i n a s t i a bosniacă .Este

f o a r t e impor t an t f a p t u l că C . M o i s i l semnalează p r i n t r e monedele Cabine

t u l u i Numismat ic a l Academ ie i o emis iune a l u i M i r c e a c e l B ă t r î n , un du

c a t , unde d o m n i t o r u l apare j in fad în mîna dreaptă un buzdugan înclinat

s p re d r e a p t a " 3 0 . A r f i s i n g u r a p iesă de acest f e l cunoscută pînă acum în

numismat ica T ă r i i Româneş t i . P o s i b i l i t a t e a nu es te exclusă deoarece

buzduganu l , ca însemn a l p u t e r i i de l up tă , a pa re ş i l a a rme le Moldovei,

incepînd cu a l p a t r u l e a t i p de g roş i emiş i de I l i a ş (1436—1442) .

S i m b o l u r i l e vo i evoda l e de pe monedele n o a s t r e apa r d e c i c u un ca

r a c t e r a p a r t e , d a r nu t o t a l neobişnui t în num i sma t i c a r omân ă . Acelaşi

l u c r u se poate a f i r m a ş i d e s p r e imag inea de pe r e v e r s u l p i e s e l o r : scul

i n c a r e apare o c r u c e cu braţe le ega le ş i a n c o r a t e ; deasup ra scu tu l u i o

coroană desch i să , cu t r e i f l e u r o a n e .

S c u t u l h e r a l d i c a pa re c h i a r pe p r i m e l e monede a le Ţ ă r i i Roma

neş t i , ş i anume pe a v e r s u l e m i s i u n i l o r l u i V l a i c u Vodă . E s t e vo rba de

s c u t u l d e s p i c a t , avînd îh p r i m u l c împ f a s c i i , i a r f n a l d o i l e a avînd o se

milună sau p r e z e n t înd u-ββ p l i n . L a p r i m u l t i p de duce ţ i , deasup ra ecu-

t u l u i , este o c r u c e c u braţele e g a l e . Ace laş i t i p de s c u t , de aceasti

dată încl inat ş i t i m b r a t de o a cv i l ă , H găaim pe " b a n i i " ace lu iaş i emitent

Pe r e v e r s u l c e l u i de a l d o i l e a t i p de d i n a r i a i l u i Radu a l Π -lea apare a¬

ce laş i s c u t , înc l inat s p r e d r e a p t a , t i m b r a t c u un c o i f fiu v î r f u l căruiasti

o a c v i l ă . S c u t u l , c o i f u l ş i a c v i l a reprez in tă mob i l e l e h e r a l d i c e a le bla

zonu l u i v o i e vodu l u i T ă r i i Româneş t i , b l a zon c a r e a deven i t s tema aces

t e i ţ â r i 3 2 . De l a Rarîu I pînă l a M i r c e a c e l Bă t r î n i n c l u s i v , duc aţ i i Ţâ

r i i Româneşt i au pe a v e r s această imag i n e , devenită t r ad i ţ i ona l ă . La fel

de f r e c v e n t apa re pe monede ş i c r u c e a c u braţe ega le ş i a n c o r a t e . O în

tâlnim pe a v e r s u l c e l u i de a l d o i l e a t i p de duceţ i a l l u i V l a i c u , avînd însi

braţele t e rm i n a t e îh f l o r i de c r i n . F e r e v e r s u l " b a n i l o r " a c e s t u i domni

t o r apare c r u c e a cu braţe ega le ş i a n c o r a t e . Imag inea c r u c i i c u braţee¬

gale t e rm i n a t e cu f l o r i de c r i n o p r e i a ş i Radu I pe a v e r s u l ducaţ i lor săi;

" b a n i i " emişi de e l au pe r e v e r s u l ambe lo r t i p u r i c r u c e a c u braţele ega

le ş i a n c o r a t e . Aceeaş i c r u c e c u braţe le a n co r a t e a p a r e pe r e v e r s u l tă

r i i l o r " l u i Dan I ş i M i r c e a c e l B ă t r î n . Observăm că apar i ţ i a c r u c i i cu

braţe egale şi a n co r a t e pe r e v e r s u l monedei d i v i z i o n a r e , banul,deviDe o

ob işnu inţă . C r u c e a , îh g e n e r a l , e s t e s i m b o l u l c re ş t i n ă t ă ţ i i . P r e z e n t a u

pe monede îh această per ioadă e s t e c u s t f i . ma i mu l t legatff de creştinism,

p r i n ea v o i e v o d u l d o r i n d să—şi e x p r i m e pozi ţ ie faţă de pu t e r ea otomani

în continuă a s cen s i u ne . Co roana desch isă c u t r e i f l e u r o a n e , c a r e tim

brează s c u t u l , nu f a ce p a r t e d i n mob i l e l e h e r a l d i c e a l e T ă r i i Româ

neş t i . E a apa re f o a r t e f r e c v e n t pe monedele emise de r e g i i maghiari.

P rezenţa a c e s t u i s imbo l h e r a l d i c * — ' g * * * " pe monede le de c a r e ne ocu

păm hu ne ma i a p a r e cu r i o a s ă , ee f i i n d jus t i f i ca tă at î t de t r a t a t u l de a¬

lianţă încheiat de Dan e l Π -lea ş i S i g i smund de L u x e m b u r g -îh care voie

vodu l român î l recunoaşte pe r e g e l e "-a**--- c a s u z e r a n -ye& ş i de fap-

106

www.mnir.ro

tul că Dan a l Π - lea r e v e n e a pe t r o n u l ţ a r i i s a l e c u s p r i j i n m i l i t a r u ngu

resc.

Imag inea genera l ă a h e r a l d i c i i ş i i c o n o g r a f i e i monede lor T ă r i i R o

mâneşti de l a s f î r ş i t u l s e c . a l XIV-ler» ş i p r i m e l e d e c e n i i a le s e c a i X V -

lea, întregi tă de documente le v r e m i i ş i de c o n t e x t u l în c a r e s-au d e s c o

perit p iese c a ace lea îh d i s cu ţ i e , ne conferă p o s i b i l i t a t e a a t r i b u i r i i mo

nadelor n o a s t r e , a d e d u c e r i i p e r i o a d e i de e m i t e r e , p r ecum ş i a exp l i c ă

r i i semnif icaţiei i m a g i l o r de pe e l e .

Am văzut că p r i m e l e e m i s i u n i a le T ă r i i Româneşt i pe c a r e a p a r e e-

f i f ia d o m n i t o r u l u i cu aspect asemănă tor ' ce lu i de pe monedele n o a s t r e ,

sînt ce le a le l u i M i r c e a c e l B ă t r î n , ş i anume duca ţ i i ( t i p u r i l e 2-6 după

O. I l iescu) , represen t î nd e m i s i u n i d i n a n i i 1396-1418 . Acea s t a este şi

perioada c înd v o i e v o d u l român obţine o mare a u t o r i t a t e la Dunărea de

Jos, ajungînd p e n t r u c f t v a t imp un a r b i t r u a l p o l i t i c i i b a l c a n i c e 3 3 . U r

maşii l u i M i r c e a c e l B ă t r î n , M i h a i l 1 (1418-1420) ş i Dan a l U- lea (1420¬

1431), v o r p r e l u a aces t t i p mone t a r c u e f i g i e , ca s imbo l a l moşten ir i i

autorităţii ş i p r e s t i g i u l u i m a r e l u i l o r î n a i n t a ş . C u em i s i u n i l e l u i Dan a l

Π-lea se încheie r e p r e z e n t a r e a a c e s t u i gen de e f i g i e de pe ducaţ i i T ă r i i

Româneşti. A ş a d a r , p e r i o a d a în c a r e au f o s t emise monedele n o a s t r e ,

perioadă desemnată ş i de E l e n a l s ă cescu , es te aceea pos ter ioară b ă t ă

liei de l a N i c o p o l e , 1396-1431 .

Credem că e m i t e r e a a c e s t u i t i p mone ta r e s t e s t r îns legată de de ţ i

nerea derrmităţii de bac a l S e v e r i n u l u i de c ă t re v o i e v o z i i T ă r i i Româ

neşti. " B a n a t u l de S e v e r i n " a f o s t c r e a t îh u r m a războ iu fu i d i n 1230

dintre r e g a t u l m a g h i a r şi ţ a ra tu l b u l g a r 3 - * . Incepînd c u B a s t r a b , S e v e r i ¬

nul intră îh s t ăp î n i rea v o i e v o z i l o r r o m â n i 3 ^ . De l a această dată se î n

registrează un î n t reg ş i r de l up t e î n t re r e g a t u l m a g h i a r ş i T a r a Româ

nească p e n t r u s t ăp î n i r ea a c e s t u i t e r i t o r i u . De l a V l a d i s l a v - V l a i c u de ţ i

nem p r i m u l document f h c a r e l a t i t u l a t u r a v o i e v o d u l u i apare ş i aceea de

Ban a l S e v e r i n u l u i (Banus de Z e u r i n ) 3 ^ . T o t e l e s t e a ce l a c a r e înfiin—

(îază l a S e v e r i n , î h o c t o m b r i e 1370 , a doua m i t r o p o l i e a T ă r i i Româ

neşti 3^. I n v r e m e a domn i e i l u i Radu I băn ia S e v e r i n u l u i es te i a r ă ş i d i s

putată 3^. V o i e v o d u l român ş i-a s t a b i l i t reşed in ţa de ban l a T u m u Seve-

r i n 3 ^ , unde e r a ş i a doua m i t r o p o l i e a ţ ă r i i . P i e rdu t ă în 1384 de R a d u l ,

bănia S e v e r i n u l u i e s t e re lua tă de M i r c e a c e l B ă t r î n , c a r e - în a c t u l ş i

Ση t r a t a t u l de a l i an ţă d i n 10 d e c e m b r i e 1

3 8 9 4 0 ş i r e s p e c t i v 20 i a n u a r i e

1390 4 1 cu r e g e l e P o l o n i e i V l a d i s l a v I a g e l l o , ca ş i îh t r a t a t u l de al ianţă

de la 7 m a r t i e 1 3 9 5 ^ 2 c u r e g e l e magh i a r S i g i smund de L u x e m b u r g - a p a

re cu în treaga t i t u l a tu ră a p u t e r i i s a l e : v o i e v o d a l T ă r i i Româneş t i , duce

alAralaşului ş i F ă g ă r a ş u l u i , b an de S e v e r i n ş i despot a l T ă r i i D o

brogei. De f a p t . a b i a sub M i r c e a se constată documen ta r inst i tuţ ia b ă

niei româneşt i 4 - ' , c u e l îacepîtid o nouă etapă a evoluţ ie i a c e s t e i a . Re şe

dinţa băn ie i e r e tot l a T u r n o - S e v e r i n . E s t e foar te o r o b a b i l ca a i c i s ă ss

Ii bătut ducaţ i i voievodului c u legenda P E T R U S I A N , * * ş i c h i a r un i i d i n

"banii" l u i . Monedele noas t re nu pot f i c o n s i d e r a t e c a bătute d e acest

roievod d eoa rece s imbolur i le de pe e l e Indică o s i tuaţ ie ma i puţin s t a b i

l i , o domnie n e s i g u r ă , l h con t rad ic ţ ie tota lă c u s i tuaţ ia po l i t i c o-econo -

107 www.mnir.ro

mică a Tă r i i Româneşt i d i n v r e m e a l u i M i r c e a . S i tua ţ ia se schimbă dupl

moa r t e a ' a ce s t u i d o m n i t o r . T u r c i i , d o r n i c i să se extindă ş i pes te Dună

r e , î ş i spo resc a t a c u r i l e . O a s t f e l de încercare a r e loc fn 1419 , cfnd

v o i e vodu l Tă r i i Româneşt i M i h a i l I ş i r e g e l e Unga r i e i , S i g i s m u n d , respifl|

a rma te le otomane d i n j u r u l ce t ă ţ i i S e v e r i n u l u i ; c u aces t p r i l e j regele

U n g a r i e i anexează c e t a t e a 4 ^ , pe c a r e , împreună cu Mehad ia ş i Orşova,o

pune sub comanda l u i F i l i p p o de Ş c o l a r i (P ippo S p a n o ) 4 . După pierde

r e a cetăţ i i S e v e r i n u l u i , inst i tuţ ia băniei d i n T a r a Românească nu a dis

p ă r u t . Ea continuă să e x i s t e , avînd însă o importanţă ma i mică . Acesi

fapt î l dovedeşte a c t u l emis l a 1 i un i e 1421 de Radu a l Π -lea Praznagk-

v a , în c a r e apare t i t u l a t u r a d omnu l u i : " Io Radu l ma re vo i evod ş i domn,

stăpînind şi domnind peste toată ţara U n g r o v l a h i e i ş i a l pă r ţ i l o r de peste

munţ i , încă şi de că t re părţ i le t ă t ă r e ş t i , ş i Amlaşu lu i ş i Făgăraşului

herţeg şi domn a l B a n a t u l u i S e v e r i n u l u i ş i a l P o d una v i e i , p înă l a Marei

cea Mare? 4 ' ' . Nu este v o r b a d o a r de o simplă p r e l u a r e a t i t l u l u i de dom

a l l u i M i r c e a ; într-unui d i n ac t e l e v o i e v o d u l u i , l a c l a u za f ina lă ,apare ci

m a r t o r d in r î ndu l m a r i l o r d regă to r i a i s f a t u l u i domnesc : A g a - b a n 4 ^ . Mai

mult , într-un act de î n t ă r i r e a l d a n i i l o r făcute de M i r c e a mănăstirilor

Coz i a ş i Codmeana apar şi t r e i sa te îh S e v e r i n : C u r i l o , Grădonovţi,

Micleusevţ i- ' 0 . D i n cauza p o l i t i c i i pro-turceşt i dusă de Radu a l Π -lee

P r a z n a g l a v a , ce t i ndea să t r a n s f o r m e T a r a Românească într-un stat va

sa l Po r ţ i i , o p a r t e a b o i e r i m i i î l aduce' în toamna a nu l u i 1422 pe tronul

ţ ă r i i pe Dan a l I I - l e a . î nscăunarea aces tu i a e s t e semnu l re începer i i lup

t e i împotriva t u r c i l o r . Dan a l TJ-lea, încă de l a s u i r e a sa pe t r o n , s e afli

în re la ţ i i bune cu r e g e l e S i g i smund de L u x e m b u r g , c a r e î l s p r i j i n ă ^ î»

lupta c o n t r a t u r c i l o r ş i a p r e t e n d e n t u l u i adus de e i , Radu a l Π -lea Praz

n ag l a va , în sensu l aces ta încheindu-se ş i un t r a t a t de al ianţă în tre cei

d c i d o m n i t o r i , domnu l Tă r i i Româneşt i ş i r e g e l e U n g a r i e i ^ . I n primă

v a r a anu lu i 1427 Dan a l Π - lea , c u a j u t o r u l r e g e l u i magh i a r , reuşeşte

să-i a lunge pe t u r c i ş i să-şi r e o cupe scaunu l domnesc . Pacea încheiată

cu t u r c i i îh 1428 reprez in tă o dată d i n ce le ma i impo r t a n t e a le lup te i de

o p r i r e a p e r i c o l u l u i t u r c e s c l a Dunărea de J o s , consacr îhd poziţ ia dsin

dependenţă pe c a r e şi-o păs t rase T a r a Românească . U vedem aşadar pe

Dan a l I I- lea s tăp în i tor d ep l i n a l ţ ^ r i i s a l e , c a r e - c h i a r dacă nu a deţi

nut banatu l de S e v e r i n şi nu s-a i n t i t u l a t în ac te ban a l a ce s t u i ţinui - a

deţinut Ceta tea S e v e r i n u l u i măca r pen t r u o pe r i oadă . S tăp în i rea lui Dan

a l I I - l e a se înt indea pînă l a O r ş o v a ' 3 , cupr inz îhd d e c i ş i Ce ta tea Seve

r i n u l u i , aşezată l a p r a g u l Po r ţ i l o r de F i e r - * 4 , veche reşedinţă a băniei

T ă r i i Româneşt i . S t im că ce t a t ea a f o s t pusă în 1420,de că tre Sigismund

f , sub comanda l u i P i ppo Spano , c a r e în 1424 o ş i r e p a r ă ^ . A c e s t lucra

î l face însă în c a l i t a t e de comandant şi ban de T i m i ş " , ş i nu ca ban de

S e v e r i n . Incepînd d in 1425 şi p înă în 1431 în c l a u z a f inală a a c t e l o r o¬

f i c i a l e m a g h i a r e , l a l i s t a m a r i l o r d e m n i t a r i , funcţ ia de ban da Severin

apare vacanta-" . T o c m a i acest amănunt ne îndreptăţeşte să afirmăm ci

Dan a l Π -lea , c h i a r dacă nu şi-a însuşit t i t u l a t u r a de b an , a ocupat to

tuş i pen t r u o v r eme Ceta tea S e v e r i n u l u i . I n s p r i j i n u l af i rmaţ ie i noastre

v i n două acte emise de v o i e v o d u l român exact în această per ioadă . Este

108

www.mnir.ro

vorba de s c u t i r e a de vamă' dată t î r gov i ş t en i l o r , ac t da t a t în i n t e r v a l u l de

timp de după 10 n o i e m b r i e 1424 ş i 1431 : " . . . v ă s loboade domnia mea de

toate ş i de vamă , să nu da ţ i n i c ă i e r i , numa i l a T î r goy i ş t e . I a r a po i să

umblaţi ş i pe l a S e v e r i n ş i pe l a t oa te t î r gu r i l e ş i l a B r ă i l a ş i p r i n toată

ţara d o m n i e i m e l e , n i c ă i e r i să nu d a ţ i " 5 8 t A l d o i l e a act es te dat l a 33 i a

nuar ie 1 4 3 1 , act p r i n c a r e Dan a l Π -lea î n tă reş te un h r i s o v a l l u i M i r

cea p î r g a r i l o r d i n B r a ş o v , l ăs îndu- i : " . . . să se negustorească c u o r i

ce marfă p r i n toată ţ a ra şi s t ăp în i rea domn i e i mele s l o b o d , f ă r ă n i c i o

p iedică , de l a Po r ţ i l e de F i e r p înă l a M a r e a cea M a r e " 5 9 , I n 1425 Dan

al Π - lea , împreună c u P i ppo Spano , atacă pe t u r c i l a V i d i n 6 0 . I n a ces t

an î n s ă , s caunu l domnesc a l T ă r i i Româneşt i e r a ocupat de Radu a l Π -

lea P r a z n a g l a v a , adus de t u r c i ( 1424 , după d e c . 12 - 1426 m a i ) . E s t e

foa r te p l a u z i b i l c a Dan a l Π -lea să se f i a f l a t îh această per ioadă îh C e

tatea S e v e r i n u l u i , de unde să f i condus a rma t a T ă r i i Romaneşt i , a l ă t u r i

de t r u p e l e de m e r c e n a r i , împotr iva t u r c i l o r .

I n t r - u n ac t em is l a 10 n o i e m b r i e 1424 de Dan a l Π - l e a , v o i e v o d u l a¬

minteşte că " . . . S i g i s m u n d ne-a dă ru i t h a r agh i e de b a n i , c a să f i e în ţ a

r a d omn i e i m e l e , după cum es te ş i îh ţ a r a s a , a s t f e l să se bată b a n i îh

ţara d omn i e i m e l e , b an i numiţ i în l i m b a p o p o r u l u i f i l l e r i ş i d i n a r i m ic i " ° 1 .

Dar " f i l l e r i " e r a u denumiţ i o b o l i i , moneda măruntă a l u i S i g i smund I .

Moneda d i v i z i ona ră a l u i Dan a l Π - lea poartă ş i ea numele de " f i l l e r " , o¬

bo l , " b a n " .

Un a l t a c t , emis de S i g i smund I l a A l b a Rega lă l a 4 a p r i l i e 1425 ,

îi i n t e r z i c e l u i D an a l Π - lea să impună o raşu lu i B raşov ş i ţ ă r i i B î r s e i

ducatu l ca m o n e d ă ^ 2 . Observăm că v o i e v o d u l român pr imeşte d r e p t u l de

a bate ban i c u o lună îna inte de a f i a l unga t d i n s c a u n u l domnesc de că t re

Radu a l Π -lea P r a z n a g l a v a ; l a numa i p a t r u l u n i după ce a f o s t n evo i t

să-şi p ă r ăsească ţ a r a , Dan a l I I - l e a pr imeşte poruncă să nu-şi impună

moneda sa îh t e r i t o r i i l e r e g a l e . Ε f i r e s c să ne în trebăm unde şi-a bătut

domnul muntean monede le : atît f i l l e r i i , " b a n i i " , de c a r e aminteşte p r i m u l

document , c i t ş i d i n a r u l de c a r e aminteşte c e l de a l d o i l e a . S i i a r ă ş i ne

gîndim l a Ceta tea S e v e r i n u l u i , vechea reşed in ţă a băn ie i T ă r i i R omâ

neşt i , ce t a te cu un p receden t îh e m i t e r e a de monedă , dacă ne gîndim l a

unele e m i s i u n i mone t a re a le l u i M i r c e a c e l B ă t r î n .

I n p r imăvara a n u l u i 1426 , îna inte de a p o r n i s p r e T a r a Românească

pentru a-şi redob înd i t r o n u l , Dan a l I I - l e a încheie cu S i g i s m u n d I un

t ra ta t de a l ianţă de fens ivă , t r a t a t în c a r e v o i e v o d u l român recunoaşte '

suze ran i t a t ea r e g e l u i U n g a r i e i ^ 3 . N i se pa re f i r e s c d e c i c a S i g i smund

să-i dea a l i a t u l u i s ă u , pe oare—1 ma i a j u tase ş i c u a l t e o c a z i i ş i c a r e î l

r ecunoscuse ş i c a s u z e r a n , o ce t a te în c a r e să s tea îh p e r i o a d a r e f u

g iu 1 u i ş i în c a r e să-ş i emită moneda s a , p e n t r u a a c o p e r i c h e l t u i e l i l e

curţ i i ş i a l e a r m a t e i .

De l a Dan a l Π - lea cunoaştem pînă îh p r e z e n t d o a r duc a ţ i de un

s i ngur t i p , de o m a r e r a r i t a t e , s i m i l a r i i c u t i p u l monede l o r cu e f i g i e d i n

vremea d o m n i t o r i l o r M i r c e a c e l B ă t r î n ş i M i h a i l I . N u cunoaştem însă

moneda măruntă emisă de aces t d o m n i t o r , " b a n u l " sau " f i l l e r " - u l . C r e

dem că această monedă d i v i z i o na r ă , anep igra fă , emisă de Dan a l Π -lea

109

www.mnir.ro

este t o cma i t i p u l de monedă a l c e l o r 43 de p i ese f n d i s cu ţ i e . Apar i ţ i a e-

r i g i e i d o m n i t o r u l u i pe a v e r s u l monede i d i v i z i o n a r e es te s i n gu l a r ă .Da r a-

ceastâ prezenţă erai f o a r t e necesară l a acea epocă p e n t r u a s ub l i n i a fap

t u l că noua monedă, c a r e c i r c u l a într-un anumit spa ţ i u , d e s t u l de r e s -

t r î h s , es te o monede vo ievoda lă , şi anume a v o i e v o d u l u i Tă r i i Româ

neş t i . De a i c i s i m i l i t u d i n i l e cu t i p u r i l e monetare a le p r e d e c e s o r i l o r e¬

m i t e n t u l u i . De fapt es te o con t i n u a r e a r e s p e c t i v u l u i t i p de e f i g i e . însem

nele v o i e v o d a l e , s i n g u l a r e în h e r a l d i c a Tă r i i Româneş t i , a t r a g atenţia

că vo i evodu l nu emite moneda îh ace l moment numai ca stăpîn i tor a l ţ inu

t u r i l o r s a l e , c i s i în c h i p de comandant de oş t i , încadrat în marea c r u

ciada antiot.omană.

A s t f e l buzduganu l d in mîna dreaptă apare ca s imbo l a l forţei de l up

t ă , i a r c r u cea d i n mîna stîngă ca s imbo l a l c re ş t i n ă t ă ţ i i , în numele că

r e i a luptă ş i pe c a r e d o m n i t o r u l v r e a să o ape re în ţ a ra s a . Imag inea de

pe r e v e r s u l monede i , cum am mai a r ă t a t , es te o e x p r i m a r e hera ld ică a¬

daptată situaţiei p o l i t i c e d i n a ce l moment . I n pr iv in ţa s i g l e l o r ce apar pe

a v e r s u l ş i r e v e r s u l a c e s t o r monede , e le sînt asemănătoare cu c e l e ce a¬

par pe em i s i u n i l e l u i M i r c e a c e l Bă t r î n ^ 4 . A s t f e l s i g l e l e cu l i t e r e la t ine

nu sînt o p r e l u a r e mecanică a s i g l e l o r de pe monedele ungureş t i , c i sînt

o c on t i n u a r e a a ce l o r a c a r e a p a r pe e m i s i u n i l e T ă r i i Romaneş t i .

Considerăm corectă a t r i b u i r e a a c e s t o r e m i s i u n i l u i Dan a l D-lee,a-

v fnd în vede re şi componenţa t e z a u r e l o r în c a r e au f o s t d e s c o p e r i t e 65.A-

ces t t i p monetar n u poete f i c o n s i d e r a t o emis iune a l u i Radu a l Π -lea

P r a z n a g l a v a , deoa rece e l nu putea să r e p r e z i n t e pe moneda sa n i c i un

însemn he r a l d i c ungu resc d i n momentu l f n c a r e a obţinut ş i şi-a menţi

nut t r o n u l T ă r i i Româneşt i ce s p r i j i n u l P o r ţ i i . S i m b o l u r i l e h e r a l d i c e de

pe s c u t u r i ş i de pe b lazoane au o m a r e însemnăta te , ma i a les îh e v u l me

d i u . E l e ne prez in tă o si tuaţ ie de f a p t , d r e p t u r i l e u n e i p e r s o a n e , a le u¬

n e i f a m i l i i sau e l e une i ţ ă r i . I n c a z u l n o s t r u présenta s c u t u l u i t i m b r a t de

co roana magh i a r ă , de pe r e v e r s u l m o n e d e l o r , am văzut că simbolizează

r a p o r t u r i l e d i n t r e c e l e două ţ i r i , pretenţ i i le de s u z e r a n a le r e g e l u i S i

g ismund I .

I n ş i ru l e m i s i u n i l o r Ţ ă r i i Româneşt i t i p u l mone t a r avînd pe avers e¬

f i g i a în p i c i o a r e a d o n m i t o r u l u i î nce tează , cum am ma i a r ă t a t , cu e m i s i

u n i l e l u i Dan a l Π - l e a . Monedele l u i V l a d D r a c u l , unu l d i n s u c c e s o r i i

să i în scaunu l domnesc , prez intă o c u t o t u l a l tă imag ine - d rago n u l , voie

v o d u l f i i n d c a v a l e r a l O r d i n u l u i D r a g o n u l u i . Cu e m i s i u n i l e a c e s t u i vo ie

vod apa re un nou t i p mone ta r în n um i sma t i c a T ă r i i Româneş t i .

I n o r d i n e c rono log ică , după e m i s i u n i l e l u i Dan a l Π -lea urmează,

în l o t u l n o s t r u de monede , d i n a r u l em i s de L u d o v i c a l Π - lea ,de t i p C N H .

306A .

A v , 1 5 2 6 . . D O V I C V S · R # V U G A R I faire c . L e . ş i c . L i . ; scu tu l

U n g a r i e i , avînd f n s c u t u l m ic d i n c e n t r u v u l t u r u l p o l onez .

R v . P A T R O N A # — · VNGARTE în t re c . l . e . s i c . l . i . ; madona fac o r o η a-

t ă , f n d r . c u p r u n c u l ; s i g l a K - A .

A R ; 0 , 43 g , 0 = 16 mm .

Moneta este bătută . la K r e m m t z de e l t r e mone t a ru l A l e x i u s S T h a r z o 6 6 .

110

www.mnir.ro

U l t i m a p iesă a l o t u l u i în d iscuţ ie es te un f a l s de epocă după d i n a r u l

l u i M a x i m i l i a n a l II>-lea t i p U n g e r , 9 8 ^ 7 .

A v . M A X . I I . RO-Ι· S A V . G . K . H V . B O R . în t re c . I . e . ş i c . l . i ; s c u t u l U n

g a r i e i , avînd în s c u t u l mic d i n c e n t r u s i m b o l u l c a s e i de H a b s b u r g .

R v . . . . RONA · · V N G A R I E în t re c . I . e . ş i c . l . i . ; Madona î ncorona tă ,

c u p r u n c u l în d r e a p t a ; s i g l a K - B .

A E ; 0 , 5 3 g ; 0 = 16 m m .

F a l s u r i s i m i l a r e sînt semna la te ş i de Eugen Gbir i l ă în t e z a u r u l de l a

R a d n a 6 8 .

V a r i a t a ş i i n t e r e s a n t a compoziţ ie a l o t u l u i n o s t r u de monede o g l i n

deşte v i u o per ioadă însemnată d i n i s t o r i a ţ ă r i l o r r omâne . Ce le 43 de

monede a le l u i D an a l Π -lea ne dezvă lu ie un aspec t i n e d i t a l ac t iv i t ă ţ i i

monetare a d omnu l u i mun tean , adăugind n u m i s m a t i c i i Ţ ă r i i Româneşt i un

nou t i p m o n e t a r . E l e i l us t rează în egală măsură r a p o r t u r i l e d i n t r e T a r a

Românească ş i U n g a r i a în p r i m a jumătate a s e c a i X V - l e a , în s p e c i a l

p rob lema de ţ iner i i Ce t ă ţ i i S e v e r i n u l u i de că t re v o i e v o d u l român în a¬

c β astă pe r i oadă .

Pe de a l tă p a r t e , l o t u l de monede de l a T im i şoara re l i e fează e f o r t u

r i l e făcute a t f t de T a r a Românească , c f t ş i de r e g a t u l U n g a r i e i în vede-

de rea sus ţ i ner i i c a m p a n i i l o r an t i o tomane ş i s t ă v i l i r i i e x p a n s i u n i i t u r

ceşti l a Dună rea de J o s . I n tensa a c t i v i t a t e a m a r e l u i număr de m o n e t a r i i

t ransi lvănene a r e c a scop t o c m a i susţ inerea a c e s t o r c a m p a n i i .

Ş t i i nd compoz i ţ ia exactă a c e l o r două t e z a u r e c a r e compun l o t u l

nos t r u de monede , cons iderăm d r e p t p i e se l e c e l e m a i r e c e n t e : d i n tezau

r u l d e s c o p e r i t în a p r o p i e r e de T im i ş o a r a , e m i s i u n i l e ungureşt i d i n pe—

per ioada i n t e r r e g n u l u i (1444—1446); p e n t r u t e z a u r u l d e s c o p e r i t l a O r ş o

va , e m i s i u n i l e l u i S i g i s m u n d I ( 1 437 ) , r e s p e c t i v i i a n i corespunz înd ş i

momentelor î n g r op ă r i i l o r . P r e s u p u n e m că ce l e două t e z a u r e rep rez i n t ă

soldele uno r m e r c e n a r i , îngropate d i n cauza nes iguranţe i v r e m u r i l o r .

U l t ime le două p i e se a le l o t u l u i n o s t r u , d i n a r u l de l a L u d o v i c a l Π -lea ş i ,

r e s p e c t i v , f a l s u l după d i n a r u l l u i M a v i m i l i a n a l Π - l e a , l e cons iderăm ca

rătăcite în l o t , p rezen ţa l o r a l ă t u r i de r e s t u l e m i s i u n i l o r negăs indu-ş i

n i c i o a l tă expl icaţ ie»

N O T E

1 I S T V A N B E R K E S S J D e l m a g j a r o r s z a g éremle le te i , Timişoara,ρ .20-30,

2 I b i d e m , p . 4 0 .

* Aducem pe aceas tă c a l e mul ţumir i l u i L a j o s K a k u c s , muzeogra f l a M i

ze u l B a n a t u l u i , p e n t r u a m a b i l i t a t e a c u c a r e a r ăspuns so l i c i t ă r i i

n o a s t r e f n a f l a r e a puţ ine lor da te r e f e r i t o a r e l a l o t u l de monede de l a

T im i şoa ra .

3 L . R E T H Y - G J > R O B S Z T £ o r p u z Nummorum H u n g a r i a e , v o l . I , G r a z ,

1958 , p . 7 9 , p l . X V m .

4 I b i d e m , v o l . Π , p . 1 0 1 , p l . X X V I .

5 Z s i g m o n d - K o r i o k l e v e l t e r , v o l . Π , B u d a , 1951-1958 , n r . 3 1 2 2 , a c t

111

www.mnir.ro

emis la Pozsony l a 17 a p r i l i e 1404 , p r i n c a r * Sig/iemund I de L u x e m

b u r g d ispune b a t e r e a unu i nou t i p de d i n a r , a s t f e l ca un d i n a r nou să

c i r c u l e l a p a r i t a t e cu un " s a r a z i n " v e c h i .

6 O C T A V I A N I L I E S C U , Ducaţ i i T ă r i i Româneşt i cu numele l u i Basa rab

v o i e v o d , în S C N , V I , 1975 , p . ^ 4 5 ; v e z i ş i L a j o s T h o l l o c z y , A duka-

t r o L în " A r c h e o i o g i a i Ér tes i to" , 1 2 , 1878 , p . 7 4 - 7 6 ; A r t u r P o b l ,

Zs igmond k i r a l y penzverése 1387-1437, în N K , 1967 /1968 , p . 43-57 .

7 A L F R E D S C H U L E K , Vegyeshâz i K i râ lya ink pen ze i és * o r r e n d j u k

I I , în N K , 1931 /1932 , p . 4 6 - 7 8 .

8 GEORG1US F E J É R , Codex D i p l oma t i c u s H u n g a r i a e , X / 6 , Buda, 1829¬

1844, p . 681-682 ; v e z i şi S tephanus Schb ' nv i sne r , Saécsény i-Appen

d i x , P e s t a , 1810 . p . 198-200 : act emis l a Ta t a l a 30 m a r t i e 1425, p r i n

c a r e S i g i smund I ordonă c a , d i n cauza f a l s i f i c ă r i i îh număr mare a

banu lu i numi t " f i l l e r " , " . . . aceş t i b an i f a l ş i să f i e scoşi d i n c i r c u l a

ţ i e , i a r f a l s i f i c a t o r i i să pr imească o pedeapsă a s p r ă " .

9 E L E K J A K A B , Ko lozsvâr tô r téne te ; ok levé l t â r , v o l . I , Buda , 1970 , p .

164-166: act emis l a Braşov la 17 m a r t i e 1427 , p r i n c a r e S ig i smund I

hotărăşte ca moneda mică de a r g i n t , c a r e se cunoaşte sub denumirea

de " f i l l e r " , să nu se ma i ba tă , d a r ce l e c a r e ex i s t ă , să c i r c u l e . Mo

neda măruntă fa l să t r e b u i e scoasă d i n c i rcu la ţ ie pînă l a p r i m u l S f .

I a c ob .

10GEORGIUS F E J E R , o p . c i t . , X / 8 , p . 1 2 0 .

11 I b i dem , X / 7 , p . 428-432 ; v e z i ş i Stephanus S c b o n v i s n e r , o p t c i t . , p.

213-219 .

12 A R T U R P O H L , o p . c i t . , p . 4 3 - 5 7 .

1 3 I b i d em .

14 A L F R E D S C H U L E K , o p . c i t . ; v e z i ş i A r t u r P o h l , o p . c i t . ; Lâjos

H u s z a r , A .Szegesvâ r i kamara Zs igmond k o r â b a , în N K , 1 9 4 1 , p.28-

33 .

15 A r h . S t . S i b i u , Fond documente ş i m a t e r i a l e , I I , n r . 8 1 ; v e z i ş i A r t u r

P o h l , o p . c i t .

16 L A J O S H U S Z A R , o p . c i t . : ac t dat de S i g i smund I l a 1411 , p r i n care

dăruieşte oraşe le Sa tu M a r e , Németi şi Ba i a M a r e , împreună cu

Z l a t n a , cu mine le de au r ş i a r g i n t şi cu b a t e r e a b a n i l o r , l u i Nagys,

domn de R â c z (despotae R a s c i a e ) .

17 S I L V E S T R U M O L D O V A N ş i N I C O L A U T O G A N , Dicţ ionaru l n u m i r i

l o r de loca l i tă ţ i c u poporaţiune română d i n U r t ă r i a , Bucu reş t i , 1 °15,

p . 2 5 7 .

18 O C T A V I A N I L I E S C U , Moneda în România 491-1864 , Bucu reş t i , 1970,

p . 2 7 .

19 J A K A B R U P P , Num i Unga r i a e hactenus c o g n i t i ; P e r i o d u s m i x t a , v o i .

I I , Buda , 1846 , t a b . X I X , n r . 5 3 4 .

20 iD idem, p . 9Ç .

21 L Â S Z L O RÉTHY , Redw i t z Miklôs Szo rény i ban é rme i , în " A r c h e o -

l o g i a i Értesi to" , 1 8 9 1 , p . 1 93-198 .

22 P r i m u l act o f i c i a l în c a r e apa re t i t u l a t u r a de Ban a l S e v e r i n u l u i a

l u i N i co l ae Reduvitz datează d i n 1434 - H u r m u z a k i , Documen te , I 2 , .

p .591 , n r . 4 9 4 .

112

www.mnir.ro

23 P O H L A R T U R , Z a i g m o n d kirâJy penzverese 1387-1437 , în N K , 1967/

1968, p . 5 4 , no t a 5 1 : " în c a l i t a t e a s a de ban a l S e v e r i n u l u i , sau a¬

ceea de c i m ă r a r şef a l monetăr ie i d i n S i b i u , demn i ta te pe c a r e

o deţ inea d o a r o n o r i f i c , R e d w i t z au a bătut n ic iodată monedă p r o

p r i e " .

24 L A S Z L O R É T H Y , o p . c i t . , p . 1 9 7 .

25 E L E N A I S À C E S C U , Monede găs i te pe şant ierele a r h eo l o g i c e a le

D . P . C . N . : Ş c he i - Braşov - B i s e r i c a S f . N i c o l a e , campan ia a r h e o

logică 1975 ( l o t u l I ) , T a r a Românească , în "C re ş t e rea co lec ţ i i l o r " ,

n r . 5 1 , i a n u a r i e / i u n i e 1 9 7 5 , p . 6 0 - 6 1 .

26 GEORGE B U Z D U G A N , O C T A V I A N L U C H I A N , C O N S T A N T I N C . O-

P R E S C U , Monede ş i bancnote româneş t i , Bucu re ş t i , 1 9 7 7 , p . 178-191.

27 P A V E L C H I H A I A , D i n cetă ţ i le de scaun a le T ă r i i Româneş t i , B u c u

reş t i , 1974 , p . 1 7 8 - 1 9 1 . '

28 I b i dem , p . 1 8 3 .

29 I b i dem, p.1BO-182 ş i 1 89 .

30 C O N S T A N T I N M O I S I L , C a b i n e t u l Num i sma t i c a l Academ i e i Române ,

în "Boabe de g r î u " , a n . T V , n r . 1 2 , 1933 , p . 7 1 8 . Considerăm î n s ă ,

după imag i nea f o t o fo los i tă de M o i s i l , că e v o r b a de t i p u l mone ta r în

care d o m n i t o r u l ţine ob l i c o l a n c e .

31 O C T A V I A N I L I E S C U , o p . c i t . , p . 3 0 .

32 I b i dem, p . 1 8 .

33 I s t o r i a Român i e i , v o l . I I , E d i t . A c adem i e i , Bu cu r e ş t i , 1962 , p . 375¬

376; v e z i ş i P . P . P a n a i t e s c u , M i r c e a c e l B ă t r î n , Bucureş t i , 1944 ,

p . 113-117 .

34 S T E F A N S T E F À N E S C U , B ăn i a în T a r a Românească , Bucu reş t i ,

1965, p . 5 . ' '

35 MARIA HO L B A N , D e s p r e r a p o r t u r i l e l u i Bas a r a b cu U n g a r i a ange-

r ină ş i d e s p r e r e f l e c t a r e a c ampan i e i d i n 1330 în d i p l ome le r e g a l e şi

în " C r o n i c a p i c t a t ă " , în " S t u d i i " , 2 0 , 1967 , p . 4 ş i 1 4 .

36 H U R M U Z A K I , Documente , I 2 , p . 1 4 4 : a c t u l de l a 20 i a n u a r i e 1 3 6 8 , p .

148-149: a c t u l de l a 25 n o i e m b r i e 1369 .

37 S T E F A N S T E F À N E S C U , o p . c i t . , p . 2 3 .

38 I b i dem , p.^39.

39 O C T A V I A N T L D 2 S C U , o p . c i t . , p . 2 3 .

40 H U R M U Z A K I , o p . c i t . , p . 3 1 5 , n r . 2 5 8 .

41 I b i dem , p . 3 2 2 , n r . 2 6 2 .

42 I b i dem , p . 3 5 9 , n r . 3 0 2 . 43 Ib idem: ac t e l a a c ă r o r c lauză f i n a l ă , în l i s t a d regă to r i l o r s f a t u l u i

domnesc , a p a r e ş i demn i t a t ea de ban: 27 d e c e m b r i e 1391 - Drăgan

ban; 11 ma i 1409 - Radu b a n ; 21 n o i e m b r i e 1413 - Drăgo i b a n ; 28

mar t i e 1415 - Radu l ban ş i A g a b a n ; 10 i u n i e 1415 - Radu l b a n - v o r -

nic ş i A g a b a n .

44 O C T A V I A N I L I E S C U , o p . c i t . , p . 2 3 .

45 D R H , D , v o l . I (1222-1456) , p . 2 1 2 - 2 1 3 , n r . 1 3 0 ; s c r i s o a r e da a d eve

r i r e dată de S i g i s m u n d I l a 12 n o i e m b r i e 1419 d i n S e v e r i n .

46 D m , Β , v o l . I , v e a c . X i n - X V , p . 7 4 .

113

www.mnir.ro

4 7 N I C O L A E S T O I C E S C U , S f a t u l domnesc ş i m a r i i d regă to r i d i n Tara

Românească şi M o l d o v a , Bucu re ş t i , 1968 , p . 1 5 8 .

4 8 D I R , B , v o i . c i t . , p .9 5-98.

49 D R H , D , v o i . c i t . , p . 2 1 8 - 2 2 0 .

5 0 D I R , B , v o i . c i t . , p . 9 8 - 1 0 0 .

5 1 D R H , D , v o i . c i t . , p . 2 2 5 - 2 2 7 ; 242-245; 247-249 ; 258-261 .

5 2 I b i d em , p . 2 3 6 ; v e z i şi G e o r g i u s F e j é r , o p . c i t . , X / 8 , n r . 6 0 7 .

5 3 S T E F A N S T E F À N E S C U , o p . c i t . , p . 5 3 .

5 4 À L E X A N D R U B À R C À C I L À , Ce ta tea medievală a Sever inu lu i ,Bucu

r e ş t i , 1 9 3 7 , p . 4 .

5 5 H U R M U Z A K I , o p . c i t . , p.531, n r . 4 4 1 .

5 6 I b i d e m .

5 7 Codex D i p l oma t i c u s P a r t i u s , v o l . V , G y o r b t , 1873 , p .220-223 ,nr .

1 5 4 : act dat l a 1 4 2 5 de S ig i smund I p r i n c a r e în tăreşte orăşenilor

d i n Vasvâr ( C a s t r u l de F i e r ) unele d r e p t u r i date de Ludov i c I . In

c l auza f i n a l ă , l a l i s t a d e m n i t a r i l o r : " hono re Β anat us Zewr iens i s

vacantei" v e z i ş i i b i d e m , v o l . Π Ι , 1866 , p . 3 6 2 - 3 6 5 , n r . 2 5 1 : act del

de S ig i smund I l a 2 0 f e b r u a r i e 1 4 3 1 , p r i n c a r e în tăreş te decretu l

său n r . 2 0 1 . I n c l a u za f i n a l ă , l a l i s t a d e m n i t a r i l o r : " honore Bana-

tus Z e w r i n i e n s i s v a c a n t e " .

5 8 D R H , D , v o l . c i t . , p . 2 7 6 - 2 7 8 , n r . 1 7 5 .

5 Q I b i d em , p . 233-234 , n r . 1 4 4 .

6 0 D I R , B , v o l . c i t . , p . 8 3 .

6 1 D R H , D , v o l . c i t . , p . 2 2 7 - 2 3 0 .

6 2 I b i d em , p . 2 3 4 .

6 3 I b i d em , p . 2 3 6 ; v e z i şi G . F e j é r , o p . c i t . , X / 8 , n r . 6 0 7 .

6 4 O C T A V I A N I L D 3 S C U , S i g l e l e de pe monedele T ă r i i Romaneşti , ID

" C r o n i c a numismatică ş i a rheo log i c ă " , n r . 1 2 l / l 2 2 , B u c u r e ş t i , 1942,

p . 6 .

6 5 I n t e z a u r u l de l a Ipo lysâg , a l ă t u r i de e m i s i u n i a le l u i M i r c e a celBS-

t r î n , M i h a i l 1 şi S i g i smund I ; în t e z a u r u l de l a O r ş ov a , alături dt

monede emise de S i g i smund I , M i r c e a c e l Bă t r î n ş i M i h a i l I ; în teza

u r u l de l a T im i şoa r a , a l ă tu r i de em i s i u n i a l e l u i S i g i smund IÂlbert

şi em i s i u n i d i n p e r i o ada i n t e r r e g n u l u i ; în l o t u l de l a S c b e i i Braşo

v u l u i s-au găsit îh ace laş i şanţ c u ducaţi de l a Dan a l ' n - l e a şi Vla

d i s l a v I . Se ma i cunoaşte o d e s c o p e r i r e i zo la tă îh Mo ldova , la Su

ceava . Menţionăm că l a da ta l a c a r e am început p r e l u c r a r e a şi va

l o r i f i c a r e a l o t u l u i de monede de l a T im i şoa ra , 1975 , numai aceşti

d e s c o p e r i r i ne e r a u c u n o s c u t e .

6 6 A R T U R P O H L , A Kbrmbcbânyai pénzverde késbkBzepkori verdeje-

g y e i , îh " A z É rem" , 1966 , n r . 3 5 - 3 6 , p . 3 0 0 .

6 7 E M I L U N G E R , Magya r É remha t â ro zô , 1526-1657 ,Budapes ta , 1956.

6 8 E U G E N C H I R I L A , T e z a u r u l de monede de l a Radna , d i n s e c a i XVI-

l e a , îh " A p u l u m " , V I , 1967 , p . 347-354 .

114

www.mnir.ro

Q U E L Q U E S P R O B L E M E S D E N U M I S M A T I Q U E R O U M A I N E

L E S M O N N A I E S A T R T B U E E S A K L A U S V O N R E D W I T Z

Résumé

Le présent t r a v a i l se p r opose , à base de l ' a n a l y s e du " t r ésor de T i

mişoara", de m e t t r e e n r e l i e f un aspec t mo ins connu de 1 ' act iv i té moné

taire du temps de D a n Π . Conformément à l a r e c h e r c h e comparée des é¬

missions monéta ires des p rédécesseurs du d i t p r i n c e et des 43 pièces

de notre dépô t , a t t r ibuées p a r c e r t a i n s numismates magya r s à N i c o l a s

Redwitz," b a n " ( g o u v e r n e u r ) de S e v e r i n e n t r e 1432 et 1435 , et à l ' a i d e

dee documents de l ' é p o q u e , nous cons idérons que l e s r e s p e c t i v e s m o n

naies ont été émises p a r Dan Π , s e i g n e u r de l a V a l a c h i e e n t r e 1424 et

1431. Ces émiss ions représentent l a monna ie d i v i s i o n n a i r e , l ' a i n s i nom

mé "ban" du vo i vode v a l a q u e , i nconnue j u s q u ' à présent à l a num i sma

tique r o u m a i n e . E n même temps nous c r o y o n s que ce monnayage doi t ê t re

mis en l i a i s o n avec l e p r o b l eme de l a dom ina t i o n de l a C i té de S e v e r i n

par Dan Π .

L e t r a v a i l met a u s s i au j o u r l a p r o d i g i e u s e act iv i té des a t e l i e r s

monétaires de T r a n s y l v a n i e d u r a n t l e s premières décennies du XVsiécle,

activité q u ' o n peut m e t t r e en r a p p o r t avec l ' a p p u i o f f e r t aux campagnes

antiottomanes de l a d i t e p é r i o de .

L É G E N D E DES P L A N C H E S

PU.-Nos 1-11 , monna ies décret.- cir-n? le g roupe A .

Pi.II.-Nos 12-19 , monna i e * ù&; r..:es cans le g roupe B .

Pl.in.-Nos 20-29 , :: Î-nnajef ' * .·. Û«-S dans le g roupe C .

Pi.IV.-Nos 30—43, "i.—.tiiuoT 4 .;»:;«• dans le g roupe D .

www.mnir.ro

http://Pi.IV

UN TEZAUR MONETAR DE LA SFÎRŞITUL SEC. A L XVm-LEA DESCOPERIT ÎN COMUNA DOBRA,

JUD. DÎMBOVIŢA

de P A R A S C H I V A S T A N C U

ş i GEORGE T R O H A N I

la. a n u i 1974 Muzeu l de I s t o r i e a i R . S . România a ach iz i ţ ionat un nu-

mer de 15 monede de l a Pogon M a r i n d i n comuna D o b r a , j u d . Dîmboviţa.

Po t r i v i t d a t e l o r f u r n i z a t e de p o s e s o r , t e z a u r u l , ce c u p r i n d e a ma i mul te

piese, a f o s t d e s c o p e r i t f n a n u l 1973 f n t i m p u l uno r l u c r ă r i a g r i c o l e

efectuate pe t e r e n u l d i n s p a t e l e b i s e r i c i i d i n comună . Un număr de c i r c a

5 bucăţi s-a p i e r d u t .

L o t u l de 15 monede ce a i n t r a t f n p a t r i m o n i u l M . I . R. S . R . ( n r . i n

ventar 52 824-52838) es te compus d i n monede otomane de a r g i n t emise de

sultani i A b d u l Ham id I (1774-1789) ş i S e l im a l IH- lea (-1789-1807). P i e

sele s i h t f h t r - o bună s t a r e de c o n s e r v a r e , excepţie f ă c f hdo s ingură m o

nedă d i n c a r e l ipseş te o po r ţ i une .

Cea ma i veche monedă-eete un i i r i i i i r bătut l a Cons t an t i nopo l f n t i m

pul l u i A b d u l Ham id I , f n a n u l 1789 , i a r cea m a i nouă t o t un '^Πίΐτ bătut

la I s lambo l (noua d enum i r e of ic ia lă a c a p i t a l e i I m p e r i u l u i otoman) sub

domnia l u i S e l im a l I I I - l e a f n 1799 . Ma i s f n t ş i p i e s e emise f n a n i i 1790

(2 bucăţi) , 1791 ( 3 b u c ) , 1792 ( 1 b u c ) , 1793 (4 b u c ) , 1794 ( 1 b u c ) ,

1795 ( 1 b u c ) ş i 1798 ( 1 b u c ) .

P e n t r u ma i buna în ţe legere a componenţei t e z a u r u l u i am a lcă tu i t t a

belul următor c a r e conţine p r e z e n t a r e a f i e c ă re i monede îh p a r t e :

Nr . N r . Ve l oa S u l t a n

L o c u l A n u l A n u l A n u l G reu t . Diam-

c r t . i n v . r e S u l t a n

b a t e r i i h e g i r e i dom— e . n . e · mm.

n i e i

1 52832 Qci l ik AbdU lHamid I KopRtan- 1187 16 1789 2 9 , 9 43 2 52828 TI S e l i m TU t i n i y e

I s l ambo l 1203 1 1789 2 5 , 2 41 , 75 3 52826 tt 11 11 11 2 1790 2 4 , 5 42

4 52836 tl îl 11 11 2 1790 25 42 , 5 0 5 52825 rt II 1» 11 3 1791 2 5 , 4 42

i 52830 11 11 11 II 3 1791 2 5 , 3 4 2 , 5 0

7 52827 ft (1 !l 11 3 1791 2 5 , 9 41 ,50 8 52834 11 fl 11 II 4 1792 2 5 , 6 42 , 25 9 52829 If T! 11 II 5 1793 2 5 , 7 42

10 52831 ft 11 II II 5 1793 2 4 , 7 43

11 52835 îl N It 11 11 5 1793 25 , 3 42

12 52837 TI II 11 11 6 1794 24 ,95 43

13 52833 ti 11 II 11 7 1795 2 5 , 2 42 , 50 14 52824 Tl 1! 11 11 11 1799 22 ,95 41 ,25 15 52838 Yt te l t tk- " Kons tan- « -10 1798 -31 ,17 43

t i n i y e

117 www.mnir.ro

E s t e p r i n u r m a r e de p resupus că t e z a u r i z a r e a urmează o o r d i n e

cronologică sau că monedele d i n 1789 au pu t e r e de c i rcu la ţ ie ş i £n 1799.

I k i l i k u l emis I h 1789 de AbdUl Hamed I a r e pe a v e r s t u r a u a s u l t a

n u l u i , i a r pe r e v e r s anu l u r c ă r i i pe t r o n a s u l t a n u l u i , i h a l c î te lea an de

domnie este emisă moneda , p recum ş i l o c u l b a t e r i i (Cons t an t i nopo l sau

Jstambol) ' . Aceeaşi situaţie o f n t f l n i m ş i l a p i e se l e d» aceeaş i v a l o r re

ale j'ui Se l im a l I I I - l e a .

Yuz l uk-u l d i n 1798 a r e pe a v e r s , sub t u r a u a s u l t a n u l u i , f o r m u l a :

" d u r i b a f i Kons tan tanye 1203" (bătut l a Cons t an t i n opo l Sn 1203 /1789 ) . Pe

r e v e r s legenda es te următoarea: " s u l t a n UI b e r r e y n i ve hakan l l l bahreym

essu l t an b in 10 ( a n u l d o m n i e i , d e c i 1798) e s s u l t a n " ( s u l t a n u l u s c a t u r i

l o r , khakanu l m ă r i l o r , s u l t an f i u de su l t a n ) .

l k i l i k - u l , monedă ce v a l o r a 80 p a r a l e , a f o s t pus p e n t r u p r ima dată

f: i c i rcu la ţ ie în anu l 1789 . Moneda c în t a r e a 9 c a r e t e l a început , d a r v a

l oa rea e i scade cu t i m p u l , ajungînd în 1791 l a 8 c a r a t e , i a r în 1821 la

A ca ra te- 1 . Aces t l u c r u este r e l e v a t ş i de t e z a u r u l în d i s cu ţ i e , c ăc i piesa

cea mai g rea este d i n 1789 de 2 9 , ° , p e n t r u ca a p o i , g r e u t a t e a mergîhd

în o rd i ne descrese îndă , să ajungă în anu l 1799 l a 2 2 , 9 g .

Y i i z l i i k - u l ce v a l o r a 100 p a r a l e a f o s t bătut p r i m a dată i n 1791 de

su l t anu l Se l im a l ΙΠ -lea , în c a d r u l r e f o r m e i mone ta re p r e con i z a t e de că

t r e acesta '* .

Atît i k i l i k - u l , cît ş i y l i z l i i k - u l s î n t m u l t i p l i a i une i monede de

a r g i n t bătute p r i m a oară î n 1687 de S l i l e iman a l Q-lee ş i adoptată ca

un i i a i e monetară îh operaţ iuni le f i n a n c i a r e îh sec . a i XVTJI-lea -guruşul

- t r a d u s în l i m b i l e eu ropene p r i n p i a s t r u ^ . I n ţ ă r i l e r omâne , î n sec .

X V l l - X ' Y l l l . p r i n t r e a l t e monede c i r c u l a u ş i ce le t u r ceş t i , tranzacţ i i le

c o m e r c i a l e fàcîndu-se după un s i s t em a c ă ru i un i ta te e r a l e u l - a r s l a n l f

gurus- ( p i a s t r u l cu l eu ) - nume dat l a început t a l e r u l u i o l a n de z . a po i ce

l a i bătut de S i i l e iman a] I I- lea şi va lo r înd 40 p a r a l e . I n documentele

v r e m i i se înt î lneşte at î t denumi rea de t a i e r , cît ş i cea de l e u .

P r i n u rmare ce le 14 p i ese de 80 p a r a l e ş i cea de 100 p a r a i e tota-

u z e a ^ i . !220 p a r a l e sau 30 l e i ( t a l e r i ) . I n c a zu l că ş i ce l e c i r c a 5 piese

p i e r du t e a i f i f o s t asemănătoare a t u n c i v a l o a r e a totală a tezaurului s-ar

l i r i d i c a t la 4 0—4 5 l e i .

P e n t r u a vedea ce reprez in tă această sumă l a s f î r ş i t u l s e c . al

W l l l - i e a şi începutul c e l u i de a l X IX- lea am e x t r a s cîteva preţur i din

documente emise în Ţara Românească , şi mai a les Hin judeţul Dîmboviţa.

A s i f o l ia 21 mai 1782 Ion f i u l l u i Raau Hârsu v i nde p r e o t u l u i 0-

p r e a , f j u l ^ p r e o t u l u i N e d e l e a , d in Brăneş t i un loc de casă cu 2 t a l e r i şi

jumăta te ' . La 30 i a n u a r i e 1785 M a r i r a Zără foa ia împreună cu f i c e l e ei

vîncl l u i Iancu G l a v a , e p i t r o p u l mănăs t i r i i Co l ţea , 400 şt în jeni d i n moşia

Lunguleţu cu 4 t a l e r i s t în jenu l , ceea ce fac 1600 t a l e r i . L a 31 iulie 1789

Niţă Ome.ighi împreună cu f e c i o r i i l u i vînd p r e o t u l u i l oan un vad de d î rs t l

cu 6 t a l e r i . I a r l a 1 a p r i l i e 1791 D o b r a , soţia l u i S t a n Bo ţescu , ş i f i u l

l o r S tan ν înd p r e o t u l u i Radu d in S u s e n i 40 şt în jeni d i n moşie cu 30 t a l e r i

p en t r u a se face d i a c o n ^ .

Diferenţa atît de ma re de preţ p en t r u un stînjen de pămîn î , pe raza

ace lu iaş i judeţ şi pe o perioadă r e l a t i v scurtă de t i m p , a r putea f i i n-

118 www.mnir.ro

fliienţată î i e de c a l i t a t e a pămînt.ului , f i e de cond i ţ i i le îh c a r e es te ne ν o u

vîhzătorul s ă-ş i dea pămfn tu l . Nu es te î n s ă ma i puţ in adevărat că ş i

preţul s t în jenulu i de pămfnt su feră l a s f î r ş i t u l s e c a i X V I I I - l e a ş i î n c e

putul c e l u i următor f luctuaţ i i î nsemna te . A s t f e l dacă î n 1778 media es te

de 0 ,25 l e i , f n p e r i o a d a 1780-1789 es te de p a t r u o r i ma i m a r e , p e n t r u ca

între 1790-1799 să f i e doa r de 1,5 o r i ma i m a r e , i a r f n t r e 1810-1819 de

13,6 o r i ma i m a r e ^ ^ ·.

I n a n u l 1800 d o m n i t o r u l A l e x a n d r u M o r u z i ho tărăş te ca i e rbă r i t u l

să se p l ă t ească c u 24 b an i p e n t r u v i t a mare ş i cu 8 ban i p e n t r u v i t a

m i c ă 1 2 . i a 1796 căminăr i tu l es te f n p l a i u l Ialomiţa d i n j ud .D îmbov i ţa de

1 t a l e r ş i 4 p a r a l e p e n t r u b u t o i u l c u v i n i a r în 1797 v ină r i t u l es te de

5 bani l a v a d r ă 1 4 . I n 1800 se p lă teşte u ium l a măcinat cîte 30 p a r a l e de

chilă ( 1 ch i l ă = 352 oca) . v ă c ă r i t u l sau gos t inăr i tu l es te f i x a t în 1798

la 2 t a l e r i p e n t r u v i t a ma re ş i 1 l e u l a cea m i c ă 1 6 ( es te de ob se r va t cum

apare denum i r e a de t a l e r ş i l e u - d e c i de f a p t una şi aceeaş i monedă) .

Iată acum n a r t u l ( p r e ţ u l max ima l ) a l c î to rva a l imen t e : f n 1797 ocaia

de unt costă 14 p a r a l e ' ' ş i t o t f n ace laş i a n 160 d r a m u r i de p î ine (400

d r amu r i = 1 oca) costă 1 p a r a 1 " .

Un dască l c e - i învăţa c a r t e pe c o p i i i d i n s a t e l e de pe l î hgă s c h i t u l

Nămăeşti d i n j u d . M u s c e l e s t e p lă t i t c u 30 t a l e r i pe a n 1 ^ , ^ţar dască lu l

D im i t r i e de l a Scoa l ă domnească pr imeşte 3 t a l e r i pe lună

D i n c e l e a r ă ta te se poa te o b s e r v a c ă t e z a u r u l d e s c o p e r i t , deş i nu

reprezintă o sumă p r e a m a r e , r ep re z i n t ă to tuş i e c h i v a l e n t u l a c i r c a 10¬

45 s t f h j e n i , l e a f a unu i dască l f i e pe un an f i e pe 10 l u n i , î h funcţie de

şcoala unde p r e d a e t c . Se poa te a s t f e l ca aceş t i b an i să f i aparţ inut

unui ţ ă ran c u o a v e r e modestă sau unu i m i c n e g u s t o r .

A s cunde r e a t e z a u r u l u i a r pu t ea f i pusă^fn legătură cu i n c u r s i u n i l e

t r upe lo r l u i P a s v a n Og l u d i n i a r n a l u i 1801 sau poate c u anumi te m o

tive de o r d i n p e r s o n a l . O r i c u m , e l se î ncadrează f n s e r i a t e z a u r e l o r de

acest f e l dat înd de l a s f î r ş i t u l s e c a i X V H I - l e a ş i începutul c e l u i de a l

X IX- lea . Pub l i c a r ea monedei ar dat înd d i n aceas tă per ioadă a r a duce , ca Şi

în cazu l de f a ţ ă , n o i date l a cunoaşterea ma i aprofundată a c i rcu la ţ ie i

monetare d i n p e r i o a d a r e spec t i v ă .

1 NUR I P E R E , O s m a n l i l a r d a Maden i P a r a l a r , I s t a n b u l , 1968,p.224>nr.673.

2 I b i dem , p . 231 , n r . 7 0 5 .

3 H . D J . S I R U N I , Monede le t u rceş t i în ţ ă r i l e r omâne , Bucu reş t i , 1944 ,

p . 5 7 .

4 I b i dem , p . 5 6 .

5 I b i dem , p . 5 7

6 I b i dem , p . 19

7 GEORGE P O T R A , T e z a u r u l documen ta r a l judeţu lu i D îmbovi ţa , I ,

T î rgov i ş te , 1 972 , p . 8 1 0 , d o c . 9 5 3 .

8 I b i dem , p . 8 2 6 , d o c . 9 6 6 . 9 I b i dem , p . 8 6 9 , d o c . 1 0 0 1 .

N O T E

119

www.mnir.ro

10 I b i dem , p . 8 8 4 , d o c . 1 0 1 6 .

11 M I R C E A N . P O P A , L a c i r c u l a t i o n monétaire et r é v o l u t i o n des pria

en Va l ach i e (1774-1831) , B u c a r e s t , 1978 , p . 108-109 .

12 V . A . U R E C H 1 A , I s t o r i a român i l o r , VT I I , Bucu re ş t i , 1894 ,ρ . 107 .

1 3 I b i dem . V I I , p . 6 8 .

14 I b i dem , p .75 ·

15 I b i d em , V I I I , p . 143 .

16 I b i dem , V I I , p . 2 0 4 .

17 I b i d e m , p . 110 .

18 I b i dem , p . 106 .

19 I b i dem , p . 34-35·

20 I b i dem , p . 3 0 .

21 I b i d em , p . 7 8 .

UN T R É S O R MONÉTAIRE D E L A F I N D U X V H I - E M E

S I E C L E DÉCOUVERT À D O B R A , D É P . D E DÎMBOVIŢA

Résumé

Les a u t eu r s présentent un g roupe de 15 monnaies t u r q u e s des collec

t ions du Musée d ' H i s t o i r e de l a R . S . d e Rouman ie , f a i s an t p a r t i e d'un

t résor découvert à D o b r a , d ép . de D îmbov i ţa .

Le s monna ies présentées sont 14 i k i l i k s et 1 ged i d-y i i z lUk . L a plus

ancienne p ièce es t un i k i l i k f rappé an 1789 à Cons t an t i nop l e sous le sul

tan Abdou l Hamid I et l a p l u s récente de même un i k i l i k ma is frappé en

1 799 à 1st an bou l eou» l e régne de Sé l im ΓΠ .

A l a f i n de 1 ' a r t i c l e l e s au teu r s f on t que lques ré fé rences concernant

la v a l e u r intr insèque du t r é s o r .

www.mnir.ro

) MONEDĂ AUSTRIACĂ DIN ANUL 1825 CONTRA MARCATĂ" CU STEMA MOLDOVEI ŞI A ŢĂRII ROMÂNEŞTI

de M A R I A C O J O C Ă R E S C U

în p r i m a jumătate a s e c . a l X I X - l e a , f n P r i n c i p a t e l e române c i r

culau pes te 80 de s p e c i i m o n e t a r e 1 . P î n ă l a c r e a r e a s i s t e m u l u i mone ta r

naţional în a n u l 1867 , c i r cu l a ţ i a bănească se c a r a c t e r i z a p r i n existenţa

anei mulţ imi de monede s t r ă i n e . Pe p iaţa in ternă a c e l o r două ţ ă r i româ

neşti p re ţu r i l e m ă r f u r i l o r , s o c o t e l i l e e r a u făcute c u a j u t o r u l l e u l u i de

calcul^ , d a r p l a t a efect ivă se făcea c u monede de provenienţă d i ve r s ă ,

din c a r e m a i cunoscu te e r a u monedele de a u r : n apo l eonu l f r a n c e z (20 de

franci ) , l i r a ; p r i n t r e monede le de a r g i n t e r a u : 5 f r a n c i (Franţa) ş i p iesa

de 50 c o p e i c i ( R u s i a ) , s fanţ icu l ( p i esa de 20 k r e u z e r ) , r u b l a ş i c r e i ţ a r u l

(Aus t r i a ) , p r e c u m ş i t a l e r u l s t a t e l o r germane-*.

în r î n du l c e l o r de ma i sus se a f l ă ş i moneda c a r e f ace o b i e c t u l l u

crării de f a ţ ă . E a es te d i n a r g i n t , în v a l o a r e de 20 k r e u z e r , emisă în a¬

nul 1825 de F r a n c i s e I , împărat a l A u s t r i e i .

P r i n Regu l amen tu l O r g an i c d i n a n u l 1 8 3 1 , s fanţ icu l dev ine e t a l on

de a r g i n t 4 , f a p t ce dovedeşte i n t ensa l u i f o l o s i r e în c i r cu l a ţ i a bănească

ace lor două ţ ă r i r o m â n e .

Măsu r i l e î n sc r i s e în Regu l amen tu l O r g an i c p r i v i n d c i rcu la ţ i a b ă

nească au u rmăr i t s t ă v i l i r e a h ao su l u i mone t a r ex i s t e n t în p r i m a jumătate

a sec. a l X IX- lea , , d a r au avut şi e f ec t e cont rare .Neex is t îhd o monedă

reală p r o p r i e pe p iaţă c a r e să poată î n l ă t u r a pe c e l e s t r ă i n e , c i numa i

una de c a l c u l , l e u l , î n ce r c ă r i l e făcute de Regu lamentu l O rgan i c de a

pune o r d i n e nu au dus l a r e z u l t a t u l d o r i t .

în a n u l 1844 , D e p a r t a m e n t u l d i n Lăun t ru t r i m i t e o adresă V i s t e r i e i

în care s c r i e de " n e a j u n s u r i l e pe c a r e l e provoacă l i p s a p a r a l e l o r m ă

run te "^ . V i s t e r i a d i spune a se t r i m i t e l a S i b i u 3 000 sfanţ ih i p e n t r u a f i

schimbaţi pe s f e r t u r i de f i r f i r i c i ^ . D a r n e g u s t o r i i t u r c i , c h i a r ş i a u s t r i

eci, aduceau în P r i n c i p a t e l e române în l o c u l monede l o r bune.monede m ă

runte d e p r e c i a t e , c a r e măreau ş i ma i mul t h ao su l mone ta r e x i s t e n t . D e a-

ceea,în anu l 1857 , c a imacamu l A l e x . D i m i t r i e Gh i c a hotărăşte ca: "cră i ţa-

ri i ca re nu umblă îh Aus t r i a să l i se scadă preţu l de l a p a t r u p a r a l e la t r e i

parale şi o l e s c a i e . . . , i a r c r ă i ţ a r i i c e i n o i de 4 p a r a l e ş i c a r e nu au c u r s

şi în s t a t u l A u s t r i e i să a ibă a i c i c u r s u l l o r de as t ăz i t o t de 4 p a r a l e " ^ .

H a o s u l mone t a r e r a p r o voc a t nu numa i de c u r s u l d i f e r i t de pe piaţă

al monedelor s t ră ine faţă de c e l o f i c i a l , d a r însuş i c u r s u l o f i c i a l nu e r a

uniform în t re judeţe sau în t re ce l e două P r i n c i p a t e r omâne . U n i f i c a r e a

c u r s u r i l o r o f i c i a l e a l e monede l o r se f a ce în anu l 1865®. P r i n legea d i n

22 a p r i l i e / 4 ma i 1867 i a f i in ţă nou l s i s t e m mone ta r na ţ iona l , l e u l căpă-

tîhd o bază r e a l ă ş i deschiz îhdu-se o nouă etapă în evoluţ ia c i rcu la ţ ie i

monetare d i n Român i a .

121

www.mnir.ro

Moneda, ce f a ce obiectul s t ud i u l u i 9 p r e z i n ţ i urme de c i rcu la ţ i e i n

t ensă , f i ind ş i pe r fo ra r ă , probabi l pentru a f i pur ta t ă c a podoabă .

C e r c e t a r e a mai amănunţ i tă a a c e s t e i monede a fost determinată de

existenţa unei con i r emă rc i pe a v e r s u l e i , c h i a r pe ch ipu l fnipăretului

F r a n c i s e I , Con t ramarcă ,des tu l de v i z i b i l ă cu och iu l l i b e r , reprez in t !

s temele c e l o r două P r i nc i pa te române fn s cu t u r i ova l e , ar-o late unite

p r i n t r - o coroană p r i n c i a r ă . In pr imul scut es te reprezen ta t capu l de

bour cu steaua fntre c o a r ne , i a r fn a l doi lee acv i l ă fn s t a r c u c r uce ία

c i o c .

încl inăm să c redem că această con t r amarcă , fhtflnrtă pentru pr isa

dată pe o monedă din a c e a s t a , a fost î n sc r i s ă pe s fanţ icu l aus t r i a c b

p e r i o a d a ac ţ iun i lor pentru în făp tu i rea Un i r i i c e l o r două P r i n c i p a t e , în

a n i i cînd se fo loseau a şa—zise le "steme de ant ic ipa ţ i e " , pe s i g i l i i sau

m e d a l i i .

Enumerăm p r in t re aces tee medal ia pr imei r e p r e zen t ă r i a operei

" N o r m a " d i n anu l 1838 1 ( " 1 , medal ia pr ime i Cernere a deputaţ i lor români

d i n anu l 1 8 5 9 1 1 , precum ş i • i f p 1 < i l * aparţ infad Cons i l i u l u i de Min iş t r i al

P r i n c i p a t e l o r Un i te , S e r v i c i u l u i i luminatului c ap i t a l e i , c e l e i cu lo r i i

de n e g r u d i n B u c u r e ş t i 1 2 e t c .

Asemănarea c e a mai aprec ia t ă o constatam comparfhd Brezată steni

cu aceea de pe p ro iec tu l p i ese i de a u r de 20r ro*nân i , d in anul 1860. Cele

dcuă s c u t u r i ove le , c a r e au reprezen ta te capu l de bour ş i a c v i l e , de pe

a v e r s u l pro iectu lu i monedei de a u r , afnt unite în partea, de j o s 1 ^ ,pe dnd

i n stema con t ramărc i i de pe moaeda aus t r i a că s c u t u r i l e aîrrt unite în par

tea de s u s .

Stema P r i n c i p a t e l o r Un i te , precon iza tă ş i d i scu ta tă ma i ' înainte,

în mod o f i c i a l a fost aprobată abia fn februar ie 1 8 6 1 , f ă r ă să i se indice

c u l o r i l e 1 4 .

După un i rea po l i t i că ş i edsainistrexfrf a c e l o r două 'P r i nc i pa te ro

mâne d i n ianuar ie 1 862 , s e semnalează f o l o s i r e * s teme i c u scut unic,

d e s p i c a t , purt înd fn pr imul c împ a c v i l a , i a r în a l do i lea capul de bour.

Această stemă se of i c i a l i z eaz ă în 19 mart ie 1863 , c înd se renunţă la re

p re zen t a r ea ^ separată , ih ecusoane ac o l a te , a s imbo lur i l o r c e l o r două

P r i n c i p a t e

Am enumera t p r inc ipa le le etape de evoluţ ie ş i s t ab i l i r e a stemei

P r i n c i p a t e l o r Un i te , pentru a emite ipoteza că a c e a con t ramarcă de pe

moneda aus t r iacă din anul 1825 , reprezent fhd stemele c e l o r două Pr i n

c i pa te românele putut f i făcută numai în per ioada luptei pentru Unirea

P r i n c i p a t e l o r .

P r i n legea din 19 mart ie 1863 , a cv i l e din stema Pr i nc i pa te l o r ro

mâne ocupă l o c u l p r i n c i p a l , i a r fn con t ramarcă monedei aus t r i e ce ca

pu l de bou r ocupă a ces t l o c , c eea c e a r a t ă că e a a fost făcută înainte de

e l a b o r a r e a a ces t e i l e g i .

Coa t r amarca rea c u stema P r i n c i p a t e l o r Unite făcută pe sfanţicul

f o l o s i t i n tens în c i r cu l a ţ i a bănească putea însemna ş i o î nce rca re mas

cată de monedă naţ iona lă îh per ioada în c a r e , imediat după ac tu l Un i r i i ,

se d i s c u t a problema emi ter i i a c e s t e i a fn Comis ia cen t ra l ă d e l a Focşani

122

www.mnir.ro

Din a nu l 1860 se cunosc p r o i e c t e l e p i e s e l o r de 20 "români", 5 -români' ş i

10 cen t ime , desena te de că t re n um i sma t u l f r a n c e z A d r i e n de Longpér ie r

de la C a b i n e t u l de M e d a l i i a l B i b l i o t e c i i Naţ ionale d i n P a r i s 1 6 . în a nu l

1660 s-au bătut p r o b e d i n b r o n z f n v a l o a r e de 5 p a r a l e , i a r din anu l 1864

sînt cunoscu te p r o b e mone t a re d i n b r o n z de 5 s u t i m i 1 ? .

Con t ramarcă de pe moneda aus t r i acă nu c r e d e m să f i f o s t făcută

după a n u l 1860 , c înd s tema de pe p r o b e l e mone t a re de m a i sus es te r e

prezentată (în a f a r a p i e s e i de a u r de 20"român?), p r i n t r - u n s i n g u r scu t

despicat, avînd d e a s u p r a c o r o a n a p r i n c i a r ă .

Es t e p o s i b i l c a această con t ramarcă să f i e făcută în Mo ldova d e

oarece c a p u l de b o u r se af lă în p r i m u l c împ , f i i n d cunoscu t f a p t u l că d i n

anul 1859 Bucu r e ş t i i , " i n i m a R o m â n i e i " , după cum spunea M . Kogă ln i-

ceanu; se impune d r e p t cap i ta lă ş i a adoptat stema compusă d i n acv i lă ş i

bour -

Moneda f i i n d pe r f o r a t ă , a f o s t contramarcată c u stema c e l o r două

Principate r omâne , p e n t r u a f i pur ta tă p r o b a b i l de un un i on i s t sau a f os t

dăruită une i p e r soane af lată în r f n d u r i l e c e l o r ce l up t au p e n t r u î n f ăp tu i

rea U n i r i i P r i n c i p a t e l o r Române .

I n d i f e r e n t de m o t i v u l adevărat a l con t r amarcă r i i sfanţ iculu i emis ih

anul 1825 (o î n ce r ca re de e m i t e r e a monede i na ţ iona le , insemn p e n t r u cei

ce lup tau p e n t r u în făp tu i rea U n i r i i , s i m b o l a l U n i r i i P r i n c i p a t e l o r R o

mâne), ea ramîne una d i n d o v e z i l e de au tonomie î n sc r i s ă pe o monedă în

condiţiile suzeran i t ă ţ i i t u rceş t i ş i a opoz i ţ ie i man i f e s t a t e de m a r i l e p u

teri la d e z v o l t a r e a f i r ească a P r i n c i p a t e l o r r omâne ,

ţ- •

P l . I . - M o n e d a de 20 k r e u z e r emisă în a nu l 1825 de F r a n c i s e I ,

împăra tu l A u s t r i e i .

123

www.mnir.ro

N O T E

1 G . Z A N E , Economia de sch imb în P r i n c i p a t e l e U n i t e , Bucure^

p . 1 0 4 ; C O S T I N C . K I R I Ţ E S C U , S i s t e m u l bănesc a l leu lu i şi |

c u r s o r i i l u i , v o l . I , Bucu reş t i , 1964 , p . 1 3 4 ,

2 C e r c e t a r e a c i rcu la ţ i e i l e u l u i c a monedă de c a l c u l a făcut obéectol

c r ă r i i pub l i c a te de M . COJOC A R E S C U î h :Bucureş t i . Materiale

i s t o r i e ş i m u z e o g r a f i e , v o l . V U I , 1 9 7 1 , p . 2 53-259 .

3 C O S T I N C . K I R I Ţ E S C U , o p . c i t . , v o l . I , p . 1 2 6 .

4 I b i d e m ; sfanţ icu l v a l o r a 2 l e i ş i 10 p a r a l e .

5 I . C O J O C A R U , Documente p r i v i n d economia T ă r i i Româneşti, H

1850 , n r . 6 2 9 . Documen tu l se re fe r ă l a situaţia existentă la Pili

d a r s i tuaţ ia e r a s im i l a ră ş i îh c e l e l a l t e j ude ţe , c f .doc · nr. ί

609 .

6 I b i d e m , n r . 6 2 9 .

7 A r h . S t . B u c , Fond V i s t i e r i e , d o s . 1 8 2 1 / 1 8 5 7 , Ρ Λ·152.

8 C O S T I N C . K U H T E S C U , o p . c i t . , v o l . I , p . 1 4 2 . încercăr i de »

c a r e a c u r s u r i l o r o f i c i a l e a le monede lo r d i n c e l e două Prinq

române se fac în a n u l 1831 (Regu lamentu l O r g a n i c ) ş i în anul 1

( B i b i . A c a d . R . S . R . , m s s , 1033 , p . 1 4 l ) .

9 Sfanţ icu l ne-a f o s t încredinţat p e n t r u c e r c e t a r e de colecţionaruli

mismat A l e v r a A l e x a n d r u , c ă ru i a f i aducem ş i pe această calei

ţumir i le n o a s t r e .

10 C N A . 8 . 1920 , p . 5 5 .

11 M 1MB, n r . i n v . 7 8 3 8 2 .

12 ΜΓΜΒ, n r . i n v . 107734 , 10248 ş i 97399 .

13 C O S T I N C . K I R I Ţ E S C U , o p . c i t . , v o l . I , p l . X I l / 1 .

14 C O N S T . M O I S I L , ' S tema Român ie i , Bucu reş t i , 1 9 3 1 , p . 16 .

15 C o l . P . V . N Ă S T U R E L , S tema Român ie i , Bucu re ş t i , 1892. p.U!

16 O C T . I L I E S C U , Moneda în Român i a , Bucu reş t i , 1970 , p ,54.

17 I b i d e m , p . 5 5 ; C . S T I R B U , L a c i r c u l a t i o n monéta ire pendant leii

d ' A l . I . C u z a , în "Revue Roumaine d ' H i s t o i r e " , t o m . X V I , nr.3,1!

p . 533-549 .

U N E M O N N A I E A U T R I C H I E N N E D E 1825 C O N T REMARQUE!

A V E C L E S A R M O I R I E S D E M O L D A V I E E T D E VALACHIE,

Résumé

L ' au teu r en présentant c e r t a i n s aspec ts de l a c i r c u l a t i o n m

t a i r e dans l es Pr i nc ipau tés dans l a première moit ié du X I X e siècle

sente a u s s i une monnaie de 20 k r e u t z e r s émise en 1825 pa r Frarl

I e r , empe reu r d ' A u t r i c h e . L ' i n v e s t i g a t i o n p l us déta i l lée de cette m

124 I www.mnir.ro

oaie a été déterminée p a r l ' e x i s t e n c e d ' u ne c o n t r e m a r q u e au d r o i t ,

sur l e v isage- même de l ' e m p e r e u r . L a c o n t r e m a r q u e représente

les a r m o i r i e s des deux Pr i nc ipau tés en des écus ova l e s , a cco l é s , un is

par une cou ronne p r i n c i è r e . L ' a u t e u r suppose que c e l l e s - c i a ien t été

fa i tes en Mo l d av i e pu i sque l a tête d ' a u r o c h s se t r o u v a i t au p r e m i e r

champ, dans ce t t e pé r i ode oh on a c t i o n n a i t p o u r l a réa l i sa t ion de

l ' U n i o n des deux P r i n c i p au t é s j quand on f a i s a i t usage des a i n s i

nommées " a r m o i r i e s d ' a n t i c i p a t i o n " s u r l e s sceaux et l e s méda i l l es .

E n énumérant l e s p r i n c i p a l e s étapes d 'évo lu t ion des a r m o i r i e s des

Pr inc ipautés U n i e s , l ' a u t e u r émet l ' hypothèse que l a d i t e c on t r ema rque

ait été f a i t e j u s q u ' e n 1860 et suppose que l a monnaie a i t a ppa r t enu a

une p e r sonne q u i l u t t a i t p o u r l a r éa l i sa t i on de l ' U n i o n des deux P r i n c i

pautés.

125

www.mnir.ro

DESCOPERIRI MONETARE ANTICE ŞI BIZANTINE JUD. TELEORMAN

de C O R N E L I U B E D A

Cerce t ă r i l e a rheo log ice ami vech i s i mei a l e s c e l e În t repr inse fn

ultimii an i e u demonstrat vech imea ş i r o l u l unor a ş e z ă r i geto-dacice a -

flats fn Cfmpia Română . Un număr important de a ş e z ă r i au fost d e s c o

perite fn pa r t ea de s ud—vest a Munteniei , zonă c a r e cuprinde te r i to r i u l

judeţului Te l eo rman . Pe l i ngă vechea ş i cunoscuta cetate geto—dacică de

la Z i m n i c e a 1 , precum ş i a c e e a de l a A l b e ş t i 2 , săpată î n anul 1967.punc

tele arheo log ice c e r ce t a t e î n u l t imi i 3-4 an i demonst rează că î ncă din

s e c a i rV-lea f . e . n . pe a c e s t t e r i t o r i u udat de r f u l Vedea ş i T e l e o r

man, c u a f l uen ţ i i l o r s i s t r ă j u i t l a sud de f luv iu l Dună r ea , a ex is ta t o

ireche va t r ă a c i v i l i z a ţ i e i geto—dacice.

In s p r i j i n u l a c e s t e i a f i rma ţ i i v i n recen te le d e s c o p e r i r i făcute î h a-

î « z ă r i l e de l a L ă c e n i 3 (cerceta te i h per ioada 1968-1970) ş i ce ta tea de

la O rbească de S u s 4 (cercetată începfnd cu anul 1968) , precum ş i d e s

coper i rea , în noiembrie 1970,a unui mormfnt p r i n c i a r l a , P e r e t u ' j fn

anul 1965 l a P i e t r o s an i a fost descoper i t ă o u rnă de i nc i ne ra ţ i e , î n c a

drată î n s e c . I V - I I I f . e . n . 6 . S ăp ă t u r i l e î n t rep r i nse fn anul 1969 au per

mis da tarea a ş e z ă r i i de le P i e t r o san i fn s e c . Π - Ι î.e.nJ. In împ re j u

rimile o r a ş u l u i A lexandr i a au f o s t , de asemenea , ident i f icate fn ultimii

ani mai multe a ş e z ă r i geto—dacice, fn unele din e le descoper indu-se ma

teriale ceramice c a r e apa r ţ i n s e c . V I - U I f . e . n .

Noi a ş e z ă r i au fost semnalate fn j u r u l o r a şu l u i R o ş i o r i i de Vede de

către Ρ . Vo ivozeanu^ de l a muzeul din l oca l i t a t e .

Pe baza c e r ce t ă r i l o r mai v e c h i , l a c a r e se adaugă ce le r e cen t e .

am stabi l i t existenţa a 60 de a ş e z ă r i , c i m i t i r e 1 1 ş i morminte dac i

c e ^ ; am i n c l u s a i c i ş i d e scope r i r i l e de l a D u l c e a n c a 1 ^ (pentru s e c . a l

III-lea e . n . ) ş i S o c e t u 1 4 ( s e c . I I - m e . n . ) .

Cu s iguran ţă că a ces t e a ş e z ă r i sînt mult mai numeroase , fntruc î t

avem in formaţ i i din par tea de s ud-vest ş i de nord-est a zone i , n e c e r c e

tată î ncă de no i ; r ămâne ca pe v i i tor a ces t e in formaţ i i să se conf i rme.

Descope r i r i l e făcute îh u l t i m i i an i nu au mai permis s ă se a f i rmă că îh

sec . IV-ΠΙ f . e . n . , cfmpia Munteniei a r f i fost s l ab l o cu i t ă 1 ' .

L a bogatele dovezi arheo log ice ce demons t rează o l ocu i re in tensă

s-au adăugat r e cen t numeroase d e s c o p e r i r i de m o n e d e 1 6 . P rezen tu l s tu

diu cuprinde descope r i r i l e făcute mai a l e s fn an i i 1969-1972,dar şi d e s

coper i r i mai v e c h i , unele de mai multe decen i i , c a r e nu au fost cunos

cute p înă acum.

Pen t ru pr ima da tă apa r z e c e loca l i t ă ţ i (Bu jo ren i , L ă c en i , L i s a ,

Nenc iu leşt i , S i l i ş t e a , P r u n a r u , Va l ea P ă r u l u i , Smf rd i oasa , Ţigăneşt i

şi Z imn i ce l e ) ca re nu e r a u cunoscute în l i t e r a t u ra de spec ia l i t a te p r i n

127

www.mnir.ro

d e s c o p e r i r i m o n e t a r e . Menţionăm f n mod deoseb i t moneda de a r g i n t au

r i t , emisă de r e g a t u l Macedon ie i ( A l e x a n d r u c e l M a r e ) , descoper i tă pe

t e r i t o r i u l cetăţ i i de l a ZUmnicea; nu cunoaştem o monedă asoniffan'toare

pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e . P r i n d e s c o p e r i r i l e de d rahme ( Co săteni ,

P e r e t u ş i Ţigăneşt i ) ş i t e t r a d r a h m e ( B u j o r e n i ) c reş te număru l local i tă

ţ i l o r unde s-au găs i t e m i s i u n i de l a A l e x a n d r u c e l M a r e , d i n t i m p u l că¬

r u i a f n această zonă nu se cunoşteau decît e x e m p l a r e l e de l a Z imn i-

c e a ^ , L a t e z a u r e l e de monede geto-dac ice cunoscu te f n j u d .Te leorman

se adaugă ş i c e l d e s c o p e r i t f n com .Mf rzăneş t i . A l t e monede , t o t de tip

Vfr te ju-Bucureş t i , s-au g ăs i t , i z o l a t , l a Lăcen i ş i S c h i t u P o e n a r i .

HP 1\Vc

t r u n d e r e s i p r o b l ema c r o n o l o g i e i c i rcu la ţ ie i a c e s t o r monede

C a r p ă ţ i 1 . Am in t im a i c i opt loca l i tă ţ i cu n o i d e s c o p e r i r i ; f n

F i g . 1 . - 1 r .onograma de pe π . , s u s , a t e t r a d r a h m e i d i n Macedonia

P r i m a ; 2 monograma de pe r v . , j o s , aceeaş i monedă; 3 s i g h

de pe r v . , s u s , a t e t r a d r a h m e i Macedonia P r i m a , desQoperită

l a Conţeşt i ; 4 monograma de pe r v . , j o s , a t e t r a d r a h m e i Ma

cedonia P r i m a descoper i tă l a Fu r cu l e ş t i .

I zo l a t continuă s ă apa r ă monede emise de Macedonia P r i m a (Alexan

d r i a , Furcu leşt i ) ş i Thasos ( S i l i ş t e a , Sub a i a ş i V i tăneş t i ) . T o t ma i des

se semnalează f n această zonă a Mun ten i e i d rahme le cetăţ i i Dyrrhachium.

Aces t f ap t deoseb i t de impo r t a n t face să se r e i a p r o b l ema c ă i l o r de pă-

l a sud de

c i n c i din

aces tea (Lăcen i , L i s a , Nenc iu leş t i , S i l i ş tea ş i Z i m n i c e a ) n u s-au des

c o p e r i t p înă acum a s t f e l de monede . De l a Suha ia cunoaştem un tezaur ,

f n cea ma i mare p a r t e r i s i p i t . Cele ma i numeroase monede consemnate

a i c i sînt ce le romane r e p u b l i c a n e ; c e l o r pes te 1400 de e x e m p l a r e , cu

noscu te p înă în anu l 1970, l i se adaugă fncă 400 de monede . Numărul l o

ca l i t ă ţ i l o r cu a s t f e l de monede p r i n n o i l e d e s c o p e r i r i de l a L ăcen i , Or

bească de Su s , P r u n a r u , Spă tă re i ş i Va lea Pă ru l u i creşte de l a 20 la

2 5 . L a ce le 11 t e z a u r e cunoscute p înă îh a n u l 1970 , se adaugă încă două:

c e l de l a Tîrnava ş i c e l de l a Orbească de S u s . D e n a r i i r o m a n i r e p u b l i

c a n i descoperiţ i pe t e r i t o r i u l cetăţ i i ge to-dac ice de l a Z imn i cea sînt p r i

m i i găs i ţ i c l i i a r f n a ş e z a r e . Meri tă subl in iată d e s c o p e r i r e a l a Lăceni a

une i monede de b r o n z , uşor a rg in ta t ă , o imitaţie b a r b a r ă , f n greutate

de 2 ,58 g .

126

www.mnir.ro

Monede romane i m p e r i a l e a p a r p e n t r u p r i m a dat S l a D r ă c ş an i , F u r

culeşti, L ă cen i , P r u n a r u , S i l i ş t e a , Sm f rd i o a sa ş i Suha i a . L a Z i m n i c e a

se semnalează un t e z a u r - cu un număr i m p r e c i s de monede - da ta t Γη

sec. a l Π -lea e . n . ; l a Conţeşt i ş i Drăcşan i (poate ş i l a P r u n a r u ) apa r

monede d i n s e c U I - I V e . n .Numeroasele monede de b r o n z dovedesc f o l o s i

rea l o r de că t re populaţ ia loca lă cu un anumi t n i v e l de d e z v o l t a r e s o

cial -economică.

C A T A L O G U L D E S C O P E R I R I L O R

I . MONEDE G R E C E Ş T I t

1 . A l e x a n d r i a . O t e r r a drahmă emisă de Macedon ia P r i m a a f o s t

descoperită f n o r a ş , f n a nu l 1971 , c u p r i l e j u l unor s ă p ă t u r i . C on se r v a r e

bună, moneda puţ in toc i tă pe a v . Pe r v . sus ( f i g . 1 / 1 ) ş i j o s ( f i g . 1 / ^ m o

nograme .Moneda a f o s t văzu tă de n o i f n colecţ ia p r o f .Manda C o r n e l i u .

AR t 1 6 , 5 g , 30 mm.

2 . B u j o r e n i . Două monede a n t i c e g receş t i , p r o ven i n d d i n l o c a l i

tate, a j ung a l ă t u r i de opt monede romane r e p u b l i c a n e aduse de l a T î r

nava, în co lecţ ia numismat ică a L i c e u l u i d i n D r ă g ă ne ş t i , p r i n g r i j a

profesorulu i de i s t o r i e D r a g o m i r S t e f a n . Una d i n monede este o t e -

tradrahină de l a A l e x a n d r u c e l M a r e găs i tă de un l o c u i t o r d i n B u j o

reni pe cîmp ş i a dus ă , î n a n u l 1968 , . de un e l e v . M o n e d a es te tă ia tă a-

dfnc în două l o c u r i , pe ver t i ca l ă ş i o r i zon t a l ă , p î n ă îh c e n t r u . P e av . e s t e

capul t î n ă r a l u i H e r a c l e s s p r e d r . . c o a f a t c u b l ana de l e u . Pe r e v e r s ,

ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΥ , f n d r eap t a de sus f n j o s . Zeus pe t r o n s p r e s t înga , cu

iceptru îh mîha s t . s i v u l t u r u l f n cea d r . Sub t r o n Σ Ι ; semnu l de sub

mîna d r . a l u i Z e u s nu se d i s t i n g e , poate M i 9 ) .

AR ţ d i am .25 m m .

Cea de a doua monedă e s t e o drahmă dyrrhach iană adusă t o t de un

elev, îh a nu l 1968 . Moneda b ine conserva t ă , poar tă pe a v . numele l u i

ZEN.ltM ; d i n numele m a g i s t r a t u l u i de pe r v . nu se păs t rează decît u l

tima l i t e r ă , A .

AR . \ d i am .16 m m .

3. Conţeşt i . Două d rahme emise de ce ta tea D y r r h a c h i u m au f o s t

găsite în s ud-ves t u l c omune i , l îhgă r î u l Vedea , î n l o c u r i d i f e r i t e , pe l a I940;

a) Α ν . [ Μ ] Ε Ν Ι Σ Κ 0 Σ J j o s f n exergă , f u l g e r o r i z o n t a l ;

R v . A Y ( ^ K A A A n [ N Q ? J P l . I , f i g . 1 .

A R . - — 2 , 7 9 g , 18 m m . B i n e conserva tă

b) Α ν . Ε Χ Ε Φ Ρ ϋ [ N ]

Rv . ΔΥΡ/ζη[ΠΥ]Ρ0Σ

AR I 3 , 5 7 g , 17 ,5 mm . M a i e r , p . 2 3 , n r . 215- Moneda toc i tă şi s lab

conservată.Obişnuitul pă trat dub lu de pe r v . a r e l a t u r i l e c u rba t e sp re

'oterior. Nu ştim dacă aces te p i e se pot f i a t r i b u i t e t e z a u r u l u i de c i r c a

<78 exemplare ( D y r r h a c h i u m ş i ApoUonia) , cunoscu t ca f i i n d d e s c o p e r i t

ia l o c a l i t a t e 1 ' .

129 www.mnir.ro

Aces te doua monede s e a / la fispreuxxa c u a l t e mesvdp e s t i c e i h Cw

lecţ ia î nvă ţă toru lu i G h . Dofarescu d i n loca l i ta te s i au fost văsu ţe s i fo to

g r a f i a t e de n o i în a nu l 1971 ·

c) P r i n a n i i 1909-1910, £h S ud-ν es t ui comunei , î n c u r t e a morii

s-au d e s c o p e r i t 11 monede , emis iun i a i e Macedonie i P r i m e i Z e c e exem

p l a r e s-au r i s i p i i ; o monedă bine conse rva t ă *—a p ă s t r a t fn colecţia lui

G h . D o b r e s c u . Es t e de t i p u l c e l o r c u n o s c u t e ; a r e pe r v . sus o siglă

( f i g . 1 /3 ) , i a r j o s l i t e r a N ; 16 ,22 g , 32 , 5 mm. P l . I , f i g . 2 .

A. Coşoten i • ( fos t D răgăneş t i i de P ă d u r e , c o rn . V e d e a ) . O drahmă

emisă în t impu l l u i A l e x a n d r u c e l Mare a fost descope r i t ă m l o c a l i t a t e ' 1 .

Moneda a r e d ia ;n . de 15 ,5 m m ; pe a v . es te ch ipu l l u i H e r a c l e s , s p r e dr . ,

i a r pe r v . Zeus aşeza t pe t r o n , s p r e s t . Sub b ra ţu l j . u i Z e u s , tigU

zc j sub t r o n Λ; . Moneda es te s l ab c on se r v a t ă . Exemp l a r u l a a juns lt

M u z e u l sătesc D r ă- ş an i , c o m . D r ă c ş ă n e i , p r i n g r i j a î nvă ţ ă to ru l u i Anton

P o p e s c u , d i r e c t o r u l şco l i i ş i i n i ţ i a tor a l muzeu lu i} i-a fost d ă r u i t ă de

p r o f e s o r u l B a r b u U d r e a , d i n s a t u l C o ş o t e n i ^ .

5 . Fu r cu l e ş t i . O t e t r ad rahmă em isă de Macedonia Pr ime a fost »-

ch i z i ţ i ona t ă , în d e c e m b r i e 1971 , de c ă t r e t f aeru l N i co l a s Gheorghe din

A l e x a n d r i a . F o s t u l e i p o se so r o a v e a de l a o a l t ă p e r s o a n ă c e a r f i

p r i m i t - o de l a o r u d ă a sa d i n comuna Fu r cu l e ş t i .

Moneda văzu tă de n o i a r e 1 6 , 3 5 g, 31 nun. S l a b c on se r v a t ă . Sus pi

r v . . monograma nu se dist inge c l a r d i n c a u z ă c ă moneda a fost lovită on

un ob i e c t t a r e ; j o s a r e î ncă o monogramă ( f i g . 1 / 4 ) .

6 . L ă c e n i . ( corn .Orbească ) . O d rahmă din Dy r rhach i um găs i tă de

un l o c u i t o r , f n a n ş i punc t n ep rec i z a t , ajunge fn co lec ţ i a E l e n a Săi-

d u l e s c u d i n L ă cen i ; poa r t ă nume le mag i s t r a ţ i l o r ΕΥΝΟΥΣ -ΔΑΜΗΝ0Σ.

AR 2 ,58 g , 18 χ 1 6 t 5 m m . P i . l , . f i g . 3 .

7 . Nenc iu leş t i (corn. MavTOdin) . O d rahmă d v r r h a ch i a n ă a foet

descoper i t ă în l o c a l i t a t e . Moneda e s t e r up t ă i h pa r t ea da s u s . P e av .eau

numele m a g i s t r a t u l u i Ζ Ε M XI Ν , D in numele mag is t ra tu lu i de pe rr.

nu s-a păs t ra t decît cîteva; l i t e r e ( K? ΑΙΔ1

AR ; 2 ,5 g , 17 m m . P l . I , f i g . 4 .

8 . L i sa . O d rahmă d i n Dy r rhach i um descoper i t ă îh l oca l i t a te , da

3 , 2 2 g , 17 mm, a junge f n anu l 1971 ih co lec ţ i a p ro f . E l e n a Creţu din

Z i m n i c e a .

Α ν . ΜΕΝΙΣΚΟΣ.

R v · [Λ] Τ Pi AY Ι KY Σ '[Κ ΟΥ"] Ο a doua monedă, ' de l a a c e i a ş i mag i s t r a ţ i , ajunge ih a ceeaş i co

lecţ ie Γη a nu l 1972 .

ΛΚ 3 .22 g . 17 m m .

9 . P e r e t u . O drahmă de l a A l e x a n d r u c e l M a r e , b i ne conservată,

a r f i f o s t descoper i tă în l o c a l i t a t e ^ . Informaţia o deţinem de l a I . Spiro

d i n A l e x a n d r i a , c a r e a văzu t moneda i n co lecţ ia persona l ă a u nu i ingi

n e r a g ronom d i n l o c a l i t a t e .

10 . P o r o s c h i a . Ca p r o v e n i n d d i n această l o c a l i t a t e ne-a f o s t pre

zen ta tă r e c e n t o te t radrahmâ thas iană apar ţ in îud u nu i p a r t i c u l a r .

11 . Roş io r i i de V e d e . O d rahmă dy r rhach i ană a f o s t g ăs i t ă îh Ιο

ί 30 www.mnir.ro

c a l i t a t e 2 6 . M o n e d a , b i n e conse rva t ă , a r e pe a v e r s nume le m a g i s t r a t u l u i

ΜΕΝΙΣΚΟΣ , i a r - p e r v . p e a c e l a a l m a g i s t r a t u l u i Λ Υ Κ Ι Σ Κ Ο Υ E x e m

p laru l a a j uns l a M u z e u l să tesc d i n D r ă c ş a n i , în l u n a d e c e m b r i e 1 9 7 1 ,

ca donaţ ie a p r o f e s o a r e i V a s i l e V a s i l i c a .

1 2 . S i l i ş t e a ( c o m . P u r a n i ) . a) O drahmă dy r rhach i an ă a f o s t d e s

coperită în~TocaIîtate, după a n u l 1 9 6 0 . Moneda a r e pe a v . numele l u i

KT Η Τ [θ Σ] , i a r pe r v . , a l ă t u r i de numele c e t ă ţ i i , a c e l a a l m a g i s t r a -

tu l u iAAMKNOl ( v e z i M a i e r , p . 2 2 , n r . 1 7 6 ) .

A R , 3 , 2 5 g , 1 8 , 5 m m .

b) O t e t r ad rahmă t h a s i a n ă , im i t a ţ i e , c u a v . i n c o m p l e t bă tu t , a f o s t

descoperită î n l o c a l i t a t e , t o t după 1 9 6 0 . P l . I , f i g . 5 .

A R , 16 , 5 g , 3 3 , 5 m m . A m b e l e monede a j ung în co lecţ ia p r o f e s o r u

lui G lonţ C a t r i ş , d e l a S c o a l ă genera l ă n r . 4 A l e x a n d r i a .

1 3 . Ş u h a i a . D i n t e z a u r u l de d r a hme d y r r h a c h i e n e semna la t de n o i

ca d e s c o p e r i t î h 1 9 6 4 2 ? , au a j uns î n co lec ţ i a p r o f e s o r u l u i A n t o n L u c i a n

din Z i m n i c e a , c a d ă r u i t e de l o c u i t o r u l S t r e c h e d i n S u h a i a , în a n u l

1971, u rmă toa re l e e x e m p l a r e :

1 . ΜΕΝΙΣΚΟΣ - ΔΥΡΔΥ0ΝΙΣΙ0Υ

A R , 3 , 25 g , 17 χ 1 6 , 5 m m . B a t e r e de fec tuoasă .

2 . I d em '

A R , 3 , 37 g , 1 7 , 5 χ 16 m m , c u l o a r e neg r i c i oasă pe a v . Pe r v . b a t e

re d o a r pe 1/2 d i n monedă .

3 . Ζ Ε Ν Π. Ν - Φ I Λ ί ΙΔ A MXLY

A R , 3 , 19 g , 19 m m .

4 . Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ-Κ Α Λ Λ Λ Ν Λ Σ

A R , 3 , 3 2 g , 1 7 x 1 8 m m .

L i p s ă o p a r t e d i n monedă , a v . d r . , s u s . M a i e r , p . 2 4 , n r . 2 5 6 . M o n e

da a f o s t d ă r u i t ă îh a n u l 1 9 7 0 .

P e l î hgă un e x e m p l a r ma i v e c h i " ( A R 3 ,25 g , 18 m m , p l . I , f i g . 6 ) , s e

mai af lă l a n o i un e x e m p l a r de l a mag i s t r a ţ i i ΜΕΝΙΣ[ΚΟΣ]-ΛΥΚΙΣΚ[θψε 3 , 3 0 g ,

18 mm.Moneda ( p l . I , f i g . 7) ne-a f o s t d ă r u i t ă de Ca lo t ă V o i c u d i n Z i m n i

c e a , c a r e o a v e a , c a ş i pe c e a l a l t ă , d e l a o r ud ă d i n Suha i a .C redemcăs î r u

piese d i n ace l a ş i t e z a u r d e s p r e c a r e ne-a i n f o r m a t î nvă ţ ă to ru l D r ă gh i c i

Stan d i n S u h a i a , îh co lec ţ i a c ă r u i a am văzu t în a n u l 1964 , p r i n t r e

alte monede a n t i c e , ş i 4 d r ahme d y r r h a c h i e n e , după c a r e am l u a t a t u n c i

es tâmpa j e pe c a r e l e p ă s t r ă m . Magis t ra ţ i i menţ ionaţ i pe monede e r a u :

ΦΙΛΩ.ΔΑΜΟΥ-ZENflN , ΚΑ Λ Λ Λ Ν 0 Σ - ΜΕΝ ΙΣ ΚΟΣ, ΛΥΚΙΣΚΟΥ - ΜΕΝΙΣΚΟΣ . 0 p a r t e d i n aceas t ă co lecţ ie a f o s t expusă l a şcoa la d i n l o c a l i t a t e .

C i n c i monede d y r r h a c h i e n e , de t i p u l ΔίΟΝίΣ:ΟΥ- ΜΕΝΙΣ ΚΟΣ (2 e x . ) , Α Ρ Γ Ι Π Π ΟΥ (?) Μ Ε Ν Ι Σ Κ Ο Σ ş i Ζ Ε Ν i l Ν , am văzut i n

pr imăvara a n u l u i 1971 în co lecţ ia şco l i i d i n l o c a l i t a t e . Deş i s înt şi

t i p u r i a semănă toare a c e l o r a d i n f o s t a co lecţ ie D r ă g h i c i , am cons t a t a t

că es te v o r b a de e x e m p l a r e d i f e r i t e .

O te t radrahmă t has i ană , im i t a ţ i e , a j unge d i n Suha i a , în a n u l 1971 ,

Γη co lecţ ia A n t o n L u c i a n d i n Z i m n i c e a . Moneda , b ine conse rva t ă , cu

unele l i t e r e d i n legendă l i p s ă , a r e 16 . 37 g , 3 3 , 5 m m . S i g l a M ba-+ η Τ υ D Ί c i Γ !

www.mnir.ro

14. Te l eo rman ( judeţul ) . Două tetradrahme thesiane au fost văz ut»

de n o i . f n anu l 1969, l a două persoane d i fer i te . Una din monede (l5.27g,

32 mm) este imi ta ţ ie . Reprezentăr i l e sînt co rec t executa te , dar din le

genda de pe r v . l i p se sc l i t e re l e sau siht t r a n s c r i s e g r e ş i t . C e a l a l t ă mo

nedă ( 1 5,8 g , 31 mm) a r e a v e r s u l defectuos imprimat; faţa zeu lu i Dio

nysos este redată incomplet. Ambele monede au s i g l a M barat J' l . I ffig .8- n .

1 5 . Ţigăneşti • O drahmă de l a Alexandru c e l Mare a fost descope

r i t ă în v a r a a nu l u i 1971 pe " V a l e a C e a r ă m i i " , s p re apus de ga ra comu

n e i , l ingă un heleşteu, cu p r i l e j u l unor l u c r ă r i a g r i c o l e . Moneda ajunge

la Tudo r Pis ică d i n l o c a l i t a t e . P l . I , f i g . 1 0 .

AR S 3 ,97 g , 17 mm.

16 . Vităneşt i ( c om .P u r a n i ) . O te t radrahmă thas i ană , imitaţ ie cu l i

t e r e d in legendă l ipsă sau greş i t t r a n s c r i s e , a fost descoper i tă fn loca

l i t a t e ^ , pe c împ , " Intre b r a zde " .

AR S 15,20 g , 36 ,6 χ 29 , 5 mm. S ig l a Μ b a r a t . Moneda a ajuns îh

colecţ ia l u i S c a r l a t Mircea din A l exand r i a . P l . I , f i g . 11 .

17. Z imn i cea . a ) O monedă de a rg in t , a u r i t ă , de l a Alexandru cel

M a r e , a f os t descoper i tă f n luna noiembrie 1966, pe t e r i t o r i u l cetăţii

ge t o-dac i c e " ' 0 , de c ă t re B . S t ă n ce s cu . Moneda a fost r evă zu t ă de noi în

l u na i a n u a r i e 1972, f n co lecţ ia descoper i to ru lu i .

A v . Capul ze i ţe i Athene spre dreapta , cu coi fu l corint i r ;

Rv . ΑΛΕΞΑΝΔΡΟΥ fn cîmpul din d r . , de sus îh j o s . Nike i h picioare

s p r e s t . D in cauză că pe mai mult de jumătate din suprafaţa monedei sns-

t u l de au r s-a şters nu se dist inge n i c i ce ţine ze i ţa i h mfini , n i c i sigla

sau l i t e ra af la tă în cîmpul din s t . , sub mîna d r . , î n t i n s ă , a z e i ţ e i .

AR aur i t ă * ; 5 g , 18 mm.

b) O drahmă a cetăţ i i DTrrhach ium, ce a r proven i de pe Ceta te , a

a juns în colecţ ia e levulu i G e r a P a u l , de l a L i c e u l Z imn icea , d ă ru i t ă de

un c o l e g .

AR \ 3 ,37 g , 17 ,8 mm. Pe a v . es te numele magistratului

[ π ' Ε Ρ Ι Γ Ε Ν Η Σ , i a r pe r v . a l l u i Μ [Ε] Ν I Σ Κ 0 Σ 18 . Z imn i cea ( fos tu l r a i o n ) . O drahmă dyr rhach i ană i-a fost dăru i

t ă , împreună cu alte monede an t i ce , pro fesoru lu i Vo icu Marin de l a L i

cet'! Z imn i c e a , de că t re e l ev i i s ă i . Moneda, de l a mag is t ra ţ i i Κ ΑΛΛ ON 01-

ΜΕΝίΣΚΟΣ,β f o s t văzută de noi fn anu l 1966 ş i a fost prezentată ş i l a Sec

t o r u l numismat ic în acelaş i an (Ma ier , p . 2 4 , a r . 2 5 6 ) . Diam.monedei este

de 17 ,5 mm. Posedăm un est&mpaj.

I I . MONEDE G E T O - D A C I C E

19. Lăcen i ( com .Orbească ) . O monedă dac ică de a rg in t , de tipVTr-

t e j u , a f os t găsită în loca l i ta te , î n luna mai 1971, de c ă t re Aure l i a Ciu

percă : 6 ,97 g , 22 , 5 mm.

2 0 . S c h i t u Poe n a r i . ( com.Puran i ) . O d id rahmă geto—dacică, de tip

Vîr te ju , a fost achiz i ţ ionată de p r . Ion S p i r u din A l exand r i a .

AR \ 7 , 5 0 g , 22 ,5 mm. Reprezen tă r i l e se d is t ing g r e u . F o s t u l ai

posesor a dec la ra t că a mai văzu t monede asemfnă tna ra fn localitate .

Credem că provine din t ezauru l descoper i t fn 1963 (Muzeul judeţean

I e l eo rmand in A lexandr i a , n r . i n v . 8 2 8 ) .

132

www.mnir.ro

P l . l . _ Jud. Teleorman : 1 — 11 monede greco-macedonene.

www.mnir.ro

Pl . I I . — Jud. Teleorman : 12 monedă geto-dacică ; 13—26 monede romane

republicane. www.mnir.ro

Pl. I I I . — Jud. Teleorman : 27—28 monede romane republicane şi imperiale ;

39 monedă bizantină.

www.mnir.ro

2 1 . Te leormanu( com .Mf r z ăneş t i ) . D in t r - u n t e z a u r de c i r c a 20

monede ge t o-dac i ce ce cunoşteau pfnă acum cfţiva a n i , t r e i - p a t r u e x e m

plare d i n a ce l a ş i t i p . P r o f e s o r u l P a r a s c h i v loan d i n l o c a l i t a t e ne-a d e

c la ra t c ă munede le a u f o s t d e s c o p e r i t e Γη p r imăva ra a nu l u i 1958 , lîhgă. şcoala v e c h e , c u p r i l e j u l s ă p ă r i i fundaţ ie i une i c a s e . Cele ma i mu l te

exemplare s-au p i e r d u t . Un exemp l a r de t i p V î r te j u , s l ab c o n s e r v a t , de

5,12 g , 26 mm, a f o s t văzut de n o i Γη a nu l 1971 .

2 2 . T e l e o r m a n ( j ude ţu l ) . O monedă gete—dacică, imitaţie după o

tetradrahmă a l u i F i l i p a l I I - l e a a l M a c e d o n i e i , a junge Γη colecţia l u i M.

Scar lat d i n A l e x a n d r i a .

AR \ 13 , 96 g , 25 m m . Es t e de t i p u l Rasa , c u c h i p u l l u i Zeus s p r e

d r . , pe a v . ş i c u c ă l ă re ţu l macedonean , t o t s p r e d r . , pe r v . Moneda

este f o a r t e b i ne conserva t ă . Colecţ ionarulu i i-a f o s t dăru i t ă de o co legă

de l i c e u , c a r e o avea de l a t a t ă l e i . P I . I I , f i g . 1 2 .

ΠΙ. M O N E D E ROMANE R E P U B L I C A N E

2 3 . A l e x a n d r i a . U n dena r r o m a n r e p u b l i c a n , de l a m a g i s t r a t u l L .

Τ i t u r i us S a b i n u s , a f o s t d e s c o p e r i t f n a nu l 1956 l fngă " P o d u l nou"-* 2 .

A R / 3 , 6 0 g , 19 χ 17 m m . G r u e b e r , Roma, 2 326 , anu l 8 7 ; S y

denham, Roma , 699 a , a nu l 88 (Muzeul judeţean de i s t o r i e T e l e o r m a n .

n r . i n v . 8 0 8 . P l . I I , f i g . 1 3 .

2 4 . F u r cu l e ş t i . Un dena r r o m a n r e p u b l i c a n , d e l à L . C o r n e l i u s

Sulla, L . Manii u s , a a j uns f n co lecţ ia î nvă ţă toru lu i p en s i o n a r Gh . Do-

brescu d i n Con teş t i . P l . I I , f i g . 1 4 .

AR •*—4,92 g , 20 m m . G r u e b e r , E s t , 8 , a n i i 82-81 ; Sydenham,

Est, 7 57 , an i i 8 2 - 8 1 . Moneda, puţin t oc i t ă , e s t e f o a r t e b ine conservată.

Deoarece f n urmă c u m a i mulţ i a n i colecţ ia a f o s t văzu tă de D . T u

dor şi V I . Z i r r a , c r e d e m că e s t e v o r b e de moneda cons iderată ca p r o

venind d i n CooţeştP-*, m a i a l e s că G h . D o b r e s c u ne-a d e c l a r a t r e c e n t

câ nu a a v u t f n colecţ ie o a l t ă emis iune romană r epub l i c ană .

2 5 . L ăcen i ( corn .Orbească ) . T r e i monede r omane r e p u b l i c a n e se

eflă fh colecţ ia E . S ă n d u l e s c u .

a) M .Fenn i u s c . f .

AR / 3 , 7 0 g , 19 mm. G r u e b e r , I t a l i a , 4 68 , a n i i 150-125 ; S y d e n

ham, I t a l i a , 4 1 9 , a n i i 137-134 . A f o s t găs i t ă de un l o c u i t o r ş i adusă

pr, C. Săndu lescu . L o c n e p r e c i z a t , a n u l 1970.Conservare bură. P l . I I , f i g . 1 5 .

b) M. F o u r i u s P h i l u s .

AR I 3 , 56 g , 16 χ 17 mm. G r u e b e r , I t a l i a , 555 , a n i i 93-92 ; S y

denham, 5 2 9 , I t a l i a , an i i 110-108 . Găs i t ă f h urmă cu ma i mulţ i a n i , f n

loc n e p r e c i z a t . C o n s e r v a r e a bun ă . Ρ 1 . Π , f i g . 1 6 .

c) C o n t r a i a c e r e b a r b a r ă .

O monedă de b ronz , a rg i n t a t ă , a a juns f h a nu l 1970 f n aceeaş i co-licţie34.

A E / 2 , 58 g , 17 ,55 χ 18 mm.

Av . Bus tu l ze i ţ e i L i b e r t é s s p r e d r . , fh st ingă S . C . , t o t u l f n c e r c

perlat. C . f . L . F a r z u l e i u s Mens o r , Sydenham, Roma, 7 89 , a n u l 73 ;

Grueber, Roma, 3 293 t ip g e n . , Roma , anu l 7 5 .

133

www.mnir.ro

ι I f; I M U A

Ο • Μη·it'll' g 'TC f : ^ ! i

c - · Mowdc ii' dke ,'· f Mţînr-d'Vrrianc *ipuHtfi";*

A i/nnujp romane irnpçf»!p Π β Mon!*dp bizantin? M O 0 «; ijOfsropW'w iznbtc ta · 4 A#jTe' foneiarip *>.· ! nr;ili!,iţ ! unrif: S an cerr.pt.7t

sau srmnaW ase<4«

l»S»A lOCAUIAfHOR

*

/

% I — . 1

i . i

* V

ţ a

À* 13 <S?

r ; j / 17 (

I

>.rVS T I P 0 V '

π 0 £i 530" ΪΡίΕ B U L G A R .

« Albeşti 2 Alexandria 3 Bujoreni •iCemelu 5 Ciolane şl ι 6 Conteşti I Cosoiew 8 Dutceanca J.Orâcşani tOTintinelc II f urculeşti 12 Islaz OLănent M i s a 15Mp,n 16 Na nov l7Nenciuleşli QOrbească de Sus 19 Peretu tOPietrosani 3 Plosca' 2?.Poroschia 23 Prunaru 24Roşinn de Vede 25Schitu Poenari 26 Siliştea

28 Socehj 23 îpjtarei •W 3uh.iia 51 Telformanu 32 Ti'~nava 33 Tur nu Maaureie

Ţigăneşt i 15 Valea Parului 36 Vnşoara • 37 Vitancşti 36.Zirnnir.e3

39 Z.'Tinir.elc

D Manea

fig 2. HôKa judeţului Teleorman cu localităţile unde s-au găsit monedele indicate in text şi s au cercetat şi semnalat a ş e z ă r i geto- d a c i c e

www.mnir.ro

http://cerr.pt.7t

http://36.Zirnnir.e3

R v . O z e i t a t e f u cvedx igâ s p r e d r . , t o t u l f n c e r c p e r l a t . S y d e n

h a m , Roma , 7 2 3 , a n i i 8 5 - 8 4 ; G r u e b e r , Roma , 2 6 2 2 , a n u l 8 4 . D i n m o

nedă s-au d e s p r i n s c î teva f r a g m e n t e , m a t e r i a l u l f i i n d f r i a b i l .

2 6 . O r b e a s c ă de Sus (c o m . O r b e a s c ă ) . Un t e z a u r de monede r o m a

ne r e p u b l i c a n e , d i n c a r e s-au r e c u p e r a t 143 de e x e m p l a r e , a f o s t d e s

c o p e r i t , i h z i u a de 12 i u l i e 1972 , i n p a r t e a de n o r d - v e s t a s a t u l u i , pe

ma l u l p f r f u l u i G i r l a M o r i i , l ingă e l e ş teu , l a c i r c a 150 m de şantieru.1

a r h e o l o g i c d e s c h i s f n v a t r a s a t u l u i . Monede le apa r ţ i n s e c . I I - I f . e . n . ' * ' ' .

2 7 . P i e t r o ş a n i . Un d ena r r o m a n r e p u b l i c a n se a f l ă . ca d e s c o p e r i t

fn a n u l 1 927 , l a p r . B î t fo i V a s i l e , d i n l o c a l i t a t e 3 6 . După e s t a m p a j u l pe

c a r e - 1 avem nu pu t em p r e c i z a de c f n d da tează m o n e d a . Pe a v . , s p r e

s t f n g a , o z e i t a t e r o m a n a c u b a r b ă ; f n spa te l i t e r a Ρ s au D . Pe r v . , s p r e

d r . , p oa t e un c a r r o m a n . D i n legendă n i s-a t r a n s c r i s ; I . S C I P A -

S I A . D i a m e t r u l 1 7 , 5 m m , d i n ţ a t . Poa t e e s t e v o r b a de un dena r de

l a L . S c i p i o A s i a gen u s , s e c . I f . e . n .

2 8 . P o r o s c h i a . D o i d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i , descoper i ţ i f n l o -

c a l i t a t e ^ 1 , ş i c a r e s-au a f l a t f n co lec ţ i a şco l i i g e n e r a l e , de a c o l o au

f o s t v ăzu ţ i ş i es tampaţ i de n o i , I h a n u l 1970 .

a ) A p p i u s C l a u d i u s . T . M a l l i u s .

A R — • 4 , 3 0 g , 1 7 , 5 mm. G r u e b e r , Roma , 1 2 9 3 , a n u l 91 ; S y d e n

ham , Roma , 5 7 0 , a n u l 1 0 6 .

b ) A . P o s t u m i u s A l b i n u s .

A R — * 4 , 5 g , 20 m m . G r u e b e r , Roma , 2 8 3 9 , a n u l 8 2 ; Sydenham ,

746 , a n u l 7 9 ; d i n ţ a t . G ă s i t pe c împ de un l o c u i t o r a l s a t u l u i .

29· P r u n a r u ( c o r n . B u j o r e n i ) . D o i d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i au

f o s t g ă s i ţ i f n l o c a l i t a t e , f n l o c u r i d i f e r i t e , f n a n u l 1 969 .

a ) S ex t u s P o m p e i u s F o s t l u s .

A R — i g m m . G r u e b e r , Roma , 9 2 7 , a n i i 150-125 ; Sydenham , I t a

l i a , 4 6 1 , a , a n i i 1 33-126 . A f o s t g ă s i t ă l a p u n c t u l " C a r a p a n c e a " d i n S-E

l oca l i t ă ţ i i , de l o c u i t o r u l Tănase D i n u . S l ab c on se r v a t ă .

b ) L . C a l p u r n i u s P i s o F r u g i .

A R 18 m m , G r u e b e r , Roma , 2 0 9 5 , a n u l 8 8 ; Sydenham , Roma,

665 , a n i i 9 0 - 8 9 . B i n e c onse rva t ă . A f o s t g ăs i t ă f n S-E l o c a l i t ă ţ i i , l fngS

p f r f u l C f l n i ş t e a .

Ambe l e m o n e d e , după c a r e avem e s t a m p a j e , ne-au f o s t a r ă t a te f h

v a r a a n u l u i 1971 , de Toma l a c o v a c h e , d i r e c t o r a l S c o l i i g e n e r a l e d i n

P r u n a r u , f n a c ă r e i co lecţ ie numismat i că se a f l ă . Zona f h c a r e au f o s t

găs i te monede le e s t e d e s t u l de bogată f n u rme a r h e o l o g i c e d i n epoca m e

t a l e l o r . S-au găs i t ş i a l t e monede a n t i c e .

3 0 . S p ă t ă r e i (corn . F u r cu l e ş t i ) . . Un d e n a r r o m a n r e p u b l i c a n a a j uns

fn i u l i e 1965 l a M u z e u l j udeţean T e l e o r m a n d i n A l e x a n d r i a , adus d i n a¬

ceastă l o c a l i t a t e .

C . V i b i u s P a n s a . A R — - 3 , 7 3 g , 18 m m . G r u e b e r , Roma 2 2 4 4 ( t i p .

g e n . ) a n u l 8 7 ; S y d e n h a m , I t a l i a a n i i 8 9 - 8 8 . Pe a v . , f n d r e p t u l feţei l u i

A p o l l o , c on t r ama r c ă f n formă de . D o n a t o r u l , î n v . p e n s . Călugărea-

135

www.mnir.ro

nu G r i g o r e , d e c l a r a s e că moneda a f o s t găs i t ă pe t e r e n u l C. A . P . - u l u i ,

în "Comuna v e c h e " , cu ocaz i a te r a s a r i i v i e i (Muzeu l de m a i s u s , n r . i nv .

1 05 2\

3 1 . S uha i a . a ) Eon t e z a u r u l d e s c o p e r i t f n anu l 1 9 6 2 J O c u ooasia

t e r as à r i l o r de v i i făcute f n v e s t u l c omune i , l a C A . P . " D r u m u l s p r e so

c i a l i s m " , am văzut ş i l ua t e s t ampa j e , f n a n u l 1964 , după 13 d e n a r i r o

man i r e p u b l i c a n i , af laţ i f n colecţ ia l u i Drăgh i c i S tan ( o p a r t e d i n mone

de a r putea p r o v e n i d i n t r - o d e s c o p e r i r e ma i v e c h e , d i n 1945 sau 1946) .

Monedele e r a u em i s i u n i a l e sec .Π- Ι f . e . n .

b) I n anu l 1971 am văzut ş i l u a t es tampa je după şase d e n a r i romani

r e p u b l i c a n i , af laţ i f n colecţ ia Şco l i i g e n e r a l e . Două d i n a ces t e monede

p r o v i n d i n colecţia l u i Drăgh i c i S t a n , p a t r u au a l t ă proven ienţă . De

o a r ece monedele fac p a r t e , se p a r e , d i n ace laş i t e z a u r , p u b l i c a t parţial

de M . Chiţescu39, am s o c o t i t că nu es te c a z u l s ă publ icăm a i c i monede

l e . Dacă va f i n e ce s a r să se stabi lească monedele cunoscu te d i n tezaur ,

se va putea f ace comparaţ ie f n t r e ce le t r e i l o t u r i (ce le văzute de n o i , în

I 964 ş i 1971 ş i ce le văzute de M . Chi ţescu) . D i n ace l aş i t e z a u r se poate

s o c o t i ? i moneda văzută de n o i , adusă de un l o c u i t o r d i n S u h a i a 4 0 . P I .

I I ? f i g . 17. Întreg t e z a u r u l p a r e a f i avut c i r c a 200 de monede .

c) Un denar de l a Q . C u r t i u s , M . l u n i us S i l a nu s a jungea , c a dăruit

în anu l 1971 de l o c u i t o r u l S t r e c h e d i n Suha i a , f n colecţ ia p r o f e so r u l u i

A n t o n L u c i a n d i n Z i m n i c e a .

AR / 3 ,85 g , 18 ,5 mm. G r u e b e r , I t a l i a , 4 8 3 , a n i i 124-103; Sy

denham, I t a l i a , 537 , a n i i 108-107 . C o n s e r v a r e a bună . Credem că p ro

v i n e d i n ace laş i t e z a u r .

3 2 . Te l e o rman ( j ude ţu l ) , a ) Nouă d e n a r i r e p u b l i c a n i dăru i ţ i de

c o l e g i de l i c e u , d i n d i f e r i t e loca l i t ă ţ i d i n judeţ , a j ung f h colecţia lu i

S c a r i a t M i r c e a d i n A l e x a n d r i a .

1 . A t i l l i u s S a r a n u s .

AR y 3 ,83 g , 18 mm . G r u e b e r , Roma, 7 4 3 , a n i i 172-151 ; Syden

ham, 377 , a n i i 145-138 . P l . I I , f i g . 18.

2 . Q . L u t a t i u s Ce r e o .

AR ^ 3 ,84 g , 18 mm. G r u e b e r , a nu l 104 ; S y d e n h a m , I t a l i a , 559,

a nu l 106 . P l . I I , f i g . 1 9 .

3 . Q .Fab i u s L a be o .

A R — 3 ,86 g , 18 ,7 mm. G r u e b e r , h a l i a , 4 9 4 , a n i i 102-100; Sy

denham, I t a l i a , 532 , a nu l 1,09. P l . I I , f i g . 2 0 .

4 . M n . A e m i l i u s L e p i d u s .

AR —*• 3 ,72 g , 18 ,5 mm . G r u e b e r , I t a l i a , 590 , a n u l 91 ^Sydenham,

I t a l i a , 554 , anu l 109 . P l . I I , f i g . 2 1 .

5. L . P i s o F r u g i .

AR —— 3 ,87 g," 16 mm. G r u e b e r , Roma, anu l 8 8 ; Sydenham,Roma, a n i i 90-89 . P l . Π , f i g . 2 2 .

6 . D . I un i ùs S i l a n u s .

AR \ 3 ,82 g , 17 m m . G r u e b e r , Roma, 1 8 1 1 , a nu l 8 8 ; Sydenham,

Roma, 646 , a n i i 90-89 . P l . Π , f i g . 2 3 .

7 . Q . T i t i u s . ,

136 www.mnir.ro

AR \ 3 , 3 8 g , 18 m m . G r u e b e r , Roma , 2 2 2 5 , a n u l 8 7 ; Sydenham ,

I tal ia , 6 9 2 , a n u l 8 8 . P l . Π , f i g . 2 1 .

8 . Μη . F o n t e i u s c . f .

A R I 3 , 8 2 g , 19 m m . G r u e b e r , R o m a , 2 4 8 1 , a n u l 8 5 ; Sydenham ,

724, a n u l 8 4 . P l . Π , f i g . 2 5 .

9 . C . M a m i l i u s L i m e t a n u s .

A R / 3 , 7 0 g , 20 χ 18 m m . G r u e b e r , Roma , 2 7 1 4 , a n u l 8 3 ; Syden-

nam, I t a l i a , 7 4 1 , a n i i 8 2 - 8 1 . P l . I I , f i g . 2 6 .

Monede l e , i n g e n e r a l b i n e c o n s e r v a t e , s-a r pu tea să f acă p a r t e

dintr-un t e z a u r d e s c o p e r i t f n c o m . B r f n c e n i , j u d . T e l e o r m a n .

b ) Un d e n a r de l a L . M e m m i u s G a l e r i a a f o s t văzu t de n o i l a A l e x a n

dria, îh a n u l 1 968 .

A R i 3 , 88 g , 19 m m . C o n s e r v a r e a b u n ă . G r u e b e r , Roma , 1 328,

anul 91 ; S y d e n h a m , Roma , 5 7 4 , a n i i 1 03-102 . Pe r v . , f n t r e p i c i o a r e l e

din faţă a l e u n u i c a l , l i t e r a S d in ţa t . P I . I I I , f i g . 2 7 .

c) Un d e n a r de l a m a g i s t r a t u l C n . C o r n e l i u s L e n t u l u s , ne-a f o s t

prezentat t o t l a A l e x a n d r i a . f n a n u l 1 9 6 9 .

AR / 3 , 8 1 g , 19 m m . G r u e b e r , Roma , 2 4 4 0 , a n u l 8 6 ; S ydenham ,

Roma 7 0 2 , a n u l 8 7 . L i p s e ş t e , pe a v . , p a r t e a s upe r i o a r ă de l a c a s c ă .

Provine t o t d i n j u de ţ . P I . Ι Π , f i g . 2 8 .

d) U Q a l t d e n a r , pu r t î nd numele l u i L . I u l i u s Β u r s i o a f o s t văzu t de

noi, îh a n u l 1968 , t o t l a A l e x a n d r i a . P I . I I I , f i g . 2 9 .

AR i 3 , 87 g , 21 m m . G r u e b e r , Roma , 2 5 7 2 , a n u l 8 5 ; S y d e n h a m ,

Italia, 7 8 2 , a n u l 8 3 . Pe r v . , sub p i c i o a r e l e c a i l o r , l i t e r e l e D A . B i n e

conservate.

33 . T f r n a v a ( c o m . B o t o r o a g a ) . Un t e z a u r ^ de monede r o m a n e , r e p u

blicane a f o s t d e s c o p e r i t f n a n u l 1970 f n p a r t e a de es t a că tunu lu i T u n a r i ,

latul T f r n a v a , nu d e p a r t e de p f r f u l CfLniştea, f n g r ăd i na de z a r z a v a t a

C .A .P .-u lu i " U n i r e a " T f r n a v a . D i n c e l e 150 de monede r e c u p e r a t e , 116

tu ajuns l a M u z e u l judeţean de i s t o r i e T e l e o r m a n , 20 l a I n s t i t u t u l de A r -

atologie d i n Bucu r e ş t i , 8 l a L i c e u l d i n D r ă g ă n e ş t i , i a r 5 f n a l t ă colecţ ie

din Bucureş t i . I n a p r o p i e r e a l o c u l u i d e s c o p e r i r i i s înt u rme de l o c u i r e

jeto-dacică. Monede le s înt e m i s i u n i d i n s e c . I I - 1 f . e . n .

34 . V a l e a P ă r u l u i ( com .M î r z ăneş t i ) . Un d e n a r de C . F ab i u s C . F .

(Babelon, 4 8 6 , n r . 1 4 , a n u l 8 9 ; G r u e b e r , Roma , 1 588 , a n u l 90) a f o s t

găsit în l o c a l i t a t e . Da te l e l e deţinem de l a I . S p i r u d i n A l e x a n d r i a .

35 . Z i m n i c e a . a) Un d e n a r r o m a n r e p u b l i c a n , de l a P . L i c i n i u s

Nerva, a f o s t d e s c o p e r i t pe c e t a t e a geto-dac ică , î h l u n a i a n u a r i e 1 967 ,

de B. S t ăncescu .

AR t 3 , 8 g , 1 6 , 5 mm . G r u e b e r , I t a l i a , 5 26 , a n i i 9 9 - 9 4 ; S y d e n

ham, I t a l i a , 5 48 , a n u l 1 0 6 . Moneda , t oc i t ă , b i n e conse rva t ă , se a f l ă f n

colecţia d e s c o p e r i t o r u l u i ş i a f o s t v ă zu t ă de n o i f n i a n u a r i e 1972 .

b) T r e i d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i au f o s t g ăs i ţ i f n a n u l 1967 sau

I968 de c ă t r e Co s t e l A f t e n e .

1 . L . T i t u r i u s S a b i n u s .

AR \ 3 , 7 g , 1 7 , 5 m m . G r u e b e r , Roma , 2 3 2 2 , a n u l 8 7 ; S y d e n

ham, Roma, 6 9 8 , a n u l 8 8 . Con t ramarcă pe a v . C o n s e r v a r e s a t i s f ă c ă

toare.

137 www.mnir.ro

f 2 . L . P r o c i l i u s .

AR \ 3 ,6 g , 17 mm . G r u e b e r , Rome, 3 150 , anu l 7 9 ; Sydenham,

I t a l i a , 7 72 . a n i i 78-77 . D in ţa tă . C o n s e r v a r e sa t i s f ăcă toare .

3 . C. P i so F r u g i .

AR , 3 ,7 g , 19 mm. G r u e b e r , Roma , t . g . anu l 6 4 ; Sydenham,

Roma. t . g . anu l 6 4 . Tă i a t ă , a v . , pe m a r g i n e . Conse rva r e bună.

Monedele au fos t văzute de no i Γη i u l i e 1972 .

10 . Z imn i cea ( f o s t u l r a i o n ) . Do i d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i au ajuns

(dăruiţ i de e l e v i ) fn colecţia p r o f . V o i c u M a r i n de l a L i c e u l Zimnicea.Um

d i n monede văzută de n o i fn anu l 1965 .

1 . L . S au f e i u s .

AR —»• 3 ,8 g , 19.18 mm. C o n s e r v a r e a f o a r t e bună . Grueber,Roma,

8 3 4 . a n i i 172-151 ; Sydenham, 384 , a n i i 145-138 . Avem estampajul mo

nede i .

2 . L . Ca l pu r n i u s P i s o F r u g i .

A R . G r u e b e r , Roma, t . g . , anu l 88 ; Sydenham. 650 t i p . gen .anii 90-

S 9 4 2 .

I V . MONEDE ROMANE I M P E R I A L E .

37. .Conteşt i . a) Monede romane i m p e r i a l e , emise f n per ioada dintre

Împăraţ i i T r a i a n ( a n i i 98-99) şi Cons tan t i n a l I I- lea ( an i i 326-328) gă

s i t e pe t e r i t o r i u l local i tăţ i i ; se a f l ă f n colecţ ia l u i Gh .Dob r e s cu .

1 . T r a i a n .

AR I 26 ,73 g , 33 ,5 mm . Ses te r ţ ; t o c i t ; a f os t găs i tă Γη anul

1 930 , Γη punc tu l " L a r o a t ă " , pe ma lu l stîng a l r î u l u i Vedea ; t i p apro

p i a t : R I C , BMC. 715, a n i i 98-99 , Cohen 2 . P l . I l l , f i g . 3 0 .

2 . Had r i a n (117-138) .

A E #' 9 ,33 g , 25 mm. Moneda este tocită ş i s l ab conservată. Gă

s i tă tot pe la 1930 f n punc t u l " L a r o a t ă " .

3 . An ton inus Pius .

AR * 2 ,06 g , 16 ,5 mm. D e n a r u l a f os t găsi t p r i n 1966 pe terito

r i u l comune i ; c o n s e r v a r e p a r ţ i a l ă . R I C , I I I , p . 5 7 , n r . 2 6 0 , a n i i 1 56-157,

C o h e n 2 , 1 016 .

4 . Idem.

AR denar i 1,93 g , 12 ,5 mm. Ruptă pe a v . d r . , s u s . S lab conser

va t ă . Găs i tă f n S-V comune i , pe şoseaua s p r e B r a g a d i r u , p r i n anii

1935-1940. R IC , I I I , p . 6 3 , n r . 3 0 8 , a n i i 160-161 . P I . I I I , f i g . 3 1 .

5. Ga l l i enus (260-268) .

A E 3 ,89 g , 21 mm. Conservată s l a b , puţin c i r cu l a t ă ; perforaţi

a v . , s t . . r u p t un f ragment Γη s t . A f o s t găs i tă într-o vatră de locuinţă,

Γη ma lu l stîng a l r î u lu i Vedea , lfngă punc tu l " L a roa t ă " p r i n anul 193),

de co lecţ ionar . C o h e n 2 , 1 58 . P l . I I I , f i g . 3 2 .

6 . Idem.

ΑΕ ' / 3 ,42 g , 20 mm. Conse r v a r e bună , moneda puţin toci tă . Des

coperită p r i n 1936, înjounctul " L a roa t ă " de un l o c u i t o r c a r e a dăruit-o

colecţ ionarului C o h e n 2 , 1 0 0 8 . P l . I I I , f i g . 3 3 .

7 . C laud ius a l Π -lea Go th i cus (268-270) .

138

www.mnir.ro

A E f 3 , 39 g , 32 m m . Moneda mu l t toc i t ă , c i r cu l a t ă . Găs i t ă to t ca

cea de l a 3 7 / 4 . C o h e n 2 , 129 .

8 . Cons t an t i n c e l Ma re (306-337) .

A E b r o n z m i j l o c i u , / 4 , 98 g , 23 mm . A t e l i e r u l d i n T b e s s a l o n i c ,

o f ic inna B . Dă ru i t ă de un e l ev c a r e a găs i t-o î n S-V comunei , l ingă punc

tu l " L a r o a t ă " , f n a nu l 1966 . R I C , V I , p . 5 1 9 , a n i i 312-313 .P I .Π Ι , f i g .34 .

9 . I d e m .

A E i 2 , 16 g , 18 m m . A t e l i e r u l H e r a c l e e a . Monedă nec i r cu l a t ă ,

pu te rn i c ox idată , uşor f r i a b i l ă . Descoper i tă f n anu l 1971 .ajunge l a p r o f .

Cr i s tas G h . , R I C , V I I , p . 5 5 3 , n r . 9 0 , a n i i 327-329 . P l . m , f i g . 3 5 .

10 . Con s t a n t i n U ( 317-340 ) .

A E / 3 ,56 g , 19 , 5 mm. C o n s e r v a r e sa t i s f ăcă toare . Dă ru i t ă p r i n

1935 l u i Gh-Do b r e seu de un l o c u i t o r c a r e a găsit-o " L a r o a t ă " . R I C , V I I ,

p . 519 , n r . 1 5 7 , a n i i 326-328 .

In c o l e c ( i a î nvă ţă toru lu i I .Dumi t raşcu d i n Conteşti se a f l ă 7 mone

de romane i m p e r i a l e ş i b i z a n t i n e . Monedele romane i m p e r i a l e s fn t de l a

Had r i an , An ton inus P i u s , Ma r c u s A u r e l i u s (D i vus V e r u s ) , Sep t im iu S e

v e r . O monedă η -a pu tu t f i i den t i f i ca tă . Cele două monede b i zan t i ne s f n t :

una de l a I u s t i n a l Π -lea ( a n i i 571-572) , un f o l l i s bătut l a Con s t a n t i n o

po l , i a r cea la l t ă , un f o l l i s de l a M i h a i l a l IV- l ea ( 1034-1041 ) 4 4 .

3 8 . D r ă c ş an i ( corn .Drăcşene i ) . Şapte monede romane i m p e r i a l e ,

găsite f n l o c a l i t a t e ş i împre j u r im i , a j u n g p r i n g r i j a învăţătoru lu i Pope s-

cu Anton l a muzeu l d i n l o c a l i t a t e 4 ' .

1 . T r a i a n .

AR / denar , 18 mm . Em i s după 98 e . n . C o n s e r v a r e s l a b ă . Gă

sit de l o c u i t o a r e a Bo t a Lau ren ţ i a .

2 . An t on i nus P i u s .

A E / 26 m m . Dupond i u s , s l ab c o n s e r v a t .

3 . S e v e r u s A l e x a n d e r ( 2 2 2 - 2 3 5 ) .

B r o n z c o l o n i a l , em i s p e n t r u Odessos .

A E S , 26 m m . Moneda mu l t t oc i t ă ; s l ab conserva tă .

4 . T a c i t u s ( 276 ) .

A E \ 2 0 , 5 m m .

5. Cons tan t i us Ch l o r u s (292-306) .

AR i , 2 0 mm . Moneda es te puţ in c răpa tă ş i r u p t ă . Con se r v a r e a

Sat isfăcătoare.

6 . Cons tan t i us a l I I - l e a (323-361) .

AR \ 18 m m . Moneda b ine conserva t ă . Pe r v . , f n exergă S I R M .

A t e l i e r u l de l a S i r m i u m .

7 . I dem.

A E i 17 ,5 mm. Monedă b ine conserva tă . Pe r v . f n exergă SMHB .

La Muzeu l judeţean T e l e o r m a n d i n A l e x a n d r i a se a f lă es tampa je după a¬

ceste monede .

39 . ' F u r c u l e ş t i . Un denar de l a F aus t i n a a 11-a (soţia l u i Marc A u

re l i u ) , găsit în l o c a l i t a t e , se a f l ă în colecţia l u i G h . D o b r e s c u d i n Con

teşti .

AR / 2 ,56 b . 19,5 mm. Monedă toc i tă , s lab conserve-ta. Av . . s u s ,

139

www.mnir.ro

puţ in t ă i a t ă . Găs i tă p r i n a n i i 1920-1923. R I C . Π Ι , p . 2 7 5 , a r . 7 4 0 , ani i

176-180.

4 0 . Lăcen i ( com.Orbească ) . O monadă da a r g i n t de l a Galba(68-69)

a f o s t găs i tă f n l o c a l i t a t e .

AR i 2 ,98 g , 18 ,5 m m . C o n s e r v a r e a r e l a t i v bună . BMC , 1,39.Se

af lă f n colecţia l u i E . Sandule s e u . P I . I I I , f i g . 3 6 .

41 . Provenienţă necunoscută . R e f e r i t o r l a ce l» 19 monede romane

i m p e r i a l e d i n s e c a i I I I - l ea e . n . (Go r d i a n a l H i - l e a , 11 e x . , F i l i p Ara¬

b u l 4 . O t a c i l i a 1 , T rebon i anus Ga l l u s 2, Vo l us i an 1 ) 4 6 , achiz i ţ ionate fn

m a i 1970 la A l e x a n d r i a de l a l o c u i t o r u l Drama l l i e p e n t r u Muzeu l d i n lo

c a l i t a t e , nu am a f l a t a l t e amănunte de o r d i n t o p o g r a f i c . Pe r soana de la

c a r e am achiz i ţ ionat monedele ne—a d e c l a r a t că nu şt ie ca monedele să

a ibă v r e o legătură cu l o c a l i t a t e a P i e t r o s a n i , de unde înc l i nă să creadă

B . M i t r e a că a r p r o v e n i l o t u l . Nu c r edem că d e s c o p e r i r e a a d o i anloni-

n i a n i în această l o c a l i t a t e a r f i o dovadă f h a ces t s e n s .

4 2 . P r u n a r u (corn. B u j o r e n i ) . O monedă romană imper i a l ă , de ar ană,

găs i t ă f n l oc n e p r e c i z a t , se a f lă f n colecţia s c o l i i d i n l o c a l i t a t e .Moneda,

per fora tă a v . . s t . s u s , 18 mm; a r e e f i g i a ş i legenda ş t e r se ; se pa re to-

toş i că poate f i o emis iune d i n s e c a i ID- lee sau a l I V- l e a e . n .

4 3 . S i l iş tea ( c o r n . P u r a n i ) . Un denar de l a Anton inus P i us a fost

găs i t de un l o c u i t o r , p r i n a nu l 1956 .

A R — 3 ,20 g , 18 m m . Emis după 145 e . n . Moneda , d in ţa t ă , are

ma rg i nea de j o s ruptă a v . Se a f l ă f h colecţ ia l u i ' Gonţ C a t r i s din A lexan

d r i a . P I . I U , f i g . 3 7 .

4 4 . S m f r d i o a s a . O monedă imper ia l ă de b r o n z , găs i t ă f n am i 1970,

f n l unca r î u l u i Vedea aproape de şoseaua s p r e A l e x a n d r i a , a junge la

i ng .S l ăvescu A d r i a n . După a s t ampe j u l pe care—1 a v e m , moneda a r avea

a p r o x . 28 m m . Cu g r e u se d i s t i nge pe a v . e f i g i a unu i împăra t , spre

d r e a p t a , i a r pe r v . o f igură feminină ( ? ) . M a r g i n i l e monede i sînt ne re

gu l a te . Se p a r e că es te v o r b a de o monedă imper ia l ă emisă f n sec . a l II-

l e a , poate a l ΠΙ -lea e . n .

4 5 . S uha i a . Un denar de l a An ton inus P i u s se a f l ă f h colecţia şco

l i i d i n l o c a l i t a t e . E s t e ace laş i exemp la r văzut de n o i f n a nu l 1964, în

co lecţ ia l u i Drăgh ic i S t a n .

A R S , 1 6 , 5 mm. O p a r t e d i n monedă as te rup tă a v .

4 6 . T e l e o r m a n ( judeţul) . Un dupondius de l a împăratul T r a i a n , n e

î n reg i s t r a t , cu loc de d e s c o p e r i r e necunoscut a f o s t găsit de n o i f h co

lecţ ia numismatică a Muzeu l u i judeţean T e l e o r m a n d i n A l e x a n d r i a .Deoa

r e c e moneda a f o s t acoper i tă de un s t r a t g r o s de o x i d , a c ă ru i îndepăr

t a r e s-a făcut cu g r e u , legenda este f o a r t e puţ in l i z i b i l ă . Exemplaru l

p r e z e n t a şi u rme de a r s u r ă . înainte de cură ţ i rea s t r a t u l u i b run-verde ,

se d i s t i ngea c u g r e u , pe a v . o p a r t e d i n legendă: . , . T R A I A N O OPTIMO

A V G GER D A C . . . Pe a v . , s p r e d r . , c h i p u l r a d i a t a l împăra tu lu i .Pe rv.

o f igură femin ină , s p r e s t . ,pe t r o n .

A E / 7 ,93 g , 26 mm.

4 7 . Z i m n i c e a . a ) Un as emis f n t i m p u l l u i T i b e r i u , d a r jjiirtînd e¬

f i g i a ş i numele l u i . Augus t u s , a f o s t găsi t f n v a r a a nu l u i 197-0 4·, într-un

HO

www.mnir.ro

u c cu pămfnt f o l o s i t l a î nd igu i rea m a l u l u i s t i n g a l braţu lu i Dunà r i ca .

După in formaţ i i l e p r o f e s o r u l u i A l ton L u c i a n , c a r e a donat moneda , pă-

mfntul f o l o s i t l a î nd igu i re f u sese adus d i n zona cetăţi i g e t o-dac i ce , în

t impul i n unda ţ i i l o r .

Λ Ε / 9 , 4 2 g , 27 mm . B M C , 146 , n eda t a t .

b ) Un d ena r de l a Domiţ ianus a f o s t găs i t în anu l 1965 sau 1966 de

p r o f e s o r u l V o i c u M a r i n , f n c e n t r u l o r a şu l u i , f n faţa staţ iei I . T . A .

A E 3 , 1 0 g , 1 9 x 1 8 m m . T o c i t pe ambele feţe, formă neregulată

aproape ova l ă . B M C , 193 , a nu l 7 6 . C o h e n 2 , 4 7 . Avem un a s t ampa j .

c ) Un număr n e p r e c i z a t de monede romane i m p e r i a l e (poate 10-15 exemplare) a f o s t găs i t f n urmă c u m a i mu l t e d ecen i i fn p a r t e a de S-V a

oraşulu i , nu d e p a r t e de r f u l P a s ă r e a , cu ocaz i a c o n s t r u i r i i une i l o c u i n

ţe. Opt monede , e m i s i u n i de l a jumătatea s e c a i I I - l ea e . n . , au fos t d ă

rui te de p r o p r i e t a r u l c a s e i unu i nepot a l s ă u , Pătrăneacu G r i s t e a , c a r e

fn 1964 m i-a a r ă t a t p a t r u monede . Una d i n e l e ( 3 , 4 7 g , 19 nun, a n i i 143¬

144 e . n . ) m i-a f o s t o f e r i t ă 4 8 ( P l . I T J , f i g . 3 8 ) . O a l tă monedă, emis iune d i n

anii 155-156 , a a j u n s l a p r o f e s o r u l V o i c u M . , c a r e mi-a arătat-o în anu l

1966 4 ^ . C e l e l a l t e două monede , e m i s i u n i de l a An ton i nus P i us ( a n i i 143¬

144) ş i M a r c u s A u r e l i u s ( a n i i 163-164) au r ămas p r o p r i e t a r u l u i , f i i n d

prezentate de n o i , c a ş i c e l e l a l t e d o u ă , l a I n s t i t u t u l de A rheo l og i e d i n

Bucureşt i , f n a n u l 1 9 6 7 . După aces te 4 monede avem estampaje ; c e l e l a l -

te exemp la re s-au Împrăş t i a t .

d ) O monedă de b r o n z , em i s i u ne de l a Constant i n UE a l I I - l e a , i-a

fost d ă ru i t ă de un c o l e g l u i G e r a P a u l , e l e v l a L i c e u l Z i m n i c e a .

A E / 1,5 g , 1 2 , 2 m m ; L R B C , 1965 , p . 2 3 .

V . M O N E D E B I Z A N T I N E

4 8 . A l exa n r t r i a . O η o m ia mă , em i s i une de l a Cons tan t i n a l V I I- l ea

şi Roman a l I I - l e a (945-959), s-a găs i t , cum dec l a r ă po seso r u l e i , f n

ûirorejuriniile o r a ş u l u i , pe c împ .

4 9 . Gonţeşt i . 2 monede b i z a n t i n e se găsesc i h colecţia Gh .Dobres-

cu.

• I u s t i n i a n I .

A E / 1 5 , 7 0 g , 32 m m . F o l l i s emis l a N i c omed i a , o f t i c i n a B , f n

anul 29 a l d omn i e i ( 555-556 ) . S l a b conserva t ă , monedă tocită pe m a r g i

ne. A f o s t g ăs i t ă după a n u l 1950 , l îhgă p u n c t u l " L a r o a t ă " , de l o c u i t o

ru l Iepuraş N i c o l a e . W r o t h , 216 . P l . Π Ι , f i g . 3 9 .

50 . V i i ş o a r a . P r i n a nu l 1963 sau 1964 , un l o c a l n i c avea f n p o s e

sie o monedă b i zan t i nă de a u r , găs i t ă f n zona l a c u l u i Suha i a . Moneda a

tost ach iz i ţ ionată de Cab ine tu l num i sma t i c a l B A R S R .

51 · Z i m n i c e a . In a nu l 1963 sau 1964 , A t a n a s i u V l a d i m i r , a t u n c i

elev l a L i c e u l Z i m n i c e a , ne-a a r ă t a t o monedă de a u r b izant ină , p e r f o

rată, pe c a r e o p u r t a l a g î t . Moneda f u sese găs i t ă de p o s e s o r u l e i

"In ba l t ă " , " fh pădurea B u j o r e s c u , cup r i nsă f n t r e Dunăre ş i braţul D u

nàrica . Moneda s-a p i e r d u t .

5 2 . Z i m n i c e l e ( com.Năs tu re lu ) . Două monede b i z a n t i n e au f o s t g ă

tite într-un mo rm fh t d e s c o p e r i t c u p r i l e j u l u no r l u c r ă r i e fec tua te l a

141

www.mnir.ro

amena j a rea s e r e l o r , f n t r e ce le două s e d i i a l e I . A . S . , l a cfţ iva metr i

de şoseaua Z i m n i c e a - G i u r g i u . To t aco lo s—au găsi t ş i un c e r c e l .precum

ş i 64 de mărge le .

1 . M i h a i l a l VI I-lea Duca s .

AR—«-1 ,27 g , 21 mm . W r o t h , Π , t i p I V , p . 5 3 3 , a n i i 1071-1078.

Fer fora tă f n 2 l o c u r i , d r . ş i s t .

2 . I dem . AR 0 ,60 g , doar 1/3 d i n monedă se ma i p ă s t r e a z ă . Wrath,Π ,

t i p I V . p . 5 3 3 . an i i i071 -1078 . Pe r f o r a t ă .

3. Fran ţa .

D i n a r . Ci , 64 ρ , 20 ,5 mm . S f î r ş i t u l s e c . a l X I I - l e a , începutu l sec.

a l XlIJ-lea ' j joaie 1221 ) . A r e 2 p e r f o r ă r i , una f n c e n t r u de l a emitere,

cealaltă făcuta u l t e r i o r . Muzeu l judeţean T e l e o r m a n d i n A l e x a n d r i a , n r .

i n v . 1 4?9 a. 1 -159 b . 1460* .

Numeroasele d e s c o p e r i r i mone ta re făcute f h u l t i m i i a n i , precum

şi u l t i ra i ie d e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e demonstrează existenţa f n această

zonă a Muntenie; - aşa cum am arătat ma i sus - a une i i m p o r t a n t e vetre

de c iv i l i za ţ ie , i r opt loca l i t ă ţ i d i n zonă s-au d e s c o p e r i t ş i monede g*o-

d a c i c e ; 150 de e iempia . re sînt a f l a te f n p a t r u t e z a u r e . Monede le - cu

excepţia uneia - aparţ in t i p u l u i V î r te ju-Bucureş t i ş i se adaugă nume

r o a s e l o r d e s c o p e r i r i s i m i l a r e d i n Mun ten i a , încadrate f n a doua faz i

p r inc ipa l ă s inonetar ie i ge t o-dac i ce .

Frecvenţa şi i n t ens i t a t e a l o c u i r i i a ş e z ă r i l o r ge t i ce d i n această

zonă , atestate p r i n d e s c o p e r i r i l e mone t a r e , v i n f n s p r i j i n u l ipotezei

c a r e consideră aşezarea de l a Popeşt i '' ca reşed in ţă a c o n d u c e r i i u¬

n l u n i i de t r i b u r i ge t i ce d i n c e n t r u l Mun ten ie i f n a doua jumătate a sec.

a l I I- lea şi p r ime l e decen i i a le s e c . I î . e . n . " ^ 1 . D e a l t f e l , existenţa

încă d i n s e c a i IV- lea f . e . n . a unor cetăţ i geto—dacice , p r e c u m ace

l ea de l a Z imn icea , Albeşt i ş i Orbească de S u s , d e s c o p e r i r e a m ornan

t u l u i r e g a l de la P e r e t u ne fac să p resupunem că a i c i a e x i s t a t o uniune

de t r i b u r i puternică , a l c ă ru i c e n t r u t r e b u i e s ă f i f o s t usa d i n cele trei

a şe z ă r i am in t i t e . Numărul ma re de d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i desco

per i ţ i în numeroase puncte demonstrează existenţa ma i m u l t o r aşezări

ge to-dac ice , D in c e i c i r c a 25 000 de d e n a r i r o m a n i r e p u b l i c a n i , cu

noscuţi ca descoperiţi pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e ^ 2 , pes te 1 800 de

e x e m p l a r e , ad ică aproape 10% d i n numărul t o t a l , au f o s t găs i ţ i în a¬

ceastă z o r i a Mun t en i e i . Te z a u r e l e d e s cope r i t e în p rea jma aşezărilor

t r e b u i e să f i aparţ inut , ma i a l e s , comunităţ i lor t r i b a l e ge t i ce respec

t i v e . D in t re monedele consemnate a i c i , pes te 400 de exemp l a re (gre

ceş t i , ge to-dac ice , romane r e p u b l i c a n e , cî teva romane impe r i a l e ) a¬

parţ in epoc i i p r e r o m a n e . Numărul monede l o r , p r e cum ş i a l aşezărilor

demonstrează existenţa unei i n tense act iv i tăţ i economice şi comerciale

f n aceasiS p a r t e a D a c i e i . Aces t l u c r u este doved i t ş i de ob iec te le -în

s p e c i a l vase de impo r t - aescope r i t e f n unele a ş e z ă r i , ca î n acelea de

l a Z imn icea şi Orbească de Sus . I n t r e populaţ i i le de l a n o r d ş i cele de

i a sud de- Dunăre , între ge to-dac i ş i g r e c i , geto—daci ş i lumea rominà

mai t î r z i u , s-au s t a t o r n i c i t s t r f n s e re laţ i i c o m e r c i a l e .

142

www.mnir.ro

N O T E

1 P e n t r u a ş e z ă r i l e geto—dacice d i n Munten ia , v e z i R. V U L P E , A ş e

z ă r i g e t i c e d i n Mun t en i a , E d i t . M e r i d i a n e , Bucureş t i , 1966 , p . 4 - 6 .

P e n t r u s ăpă tu r i l e d i n u l t i m i i a n i de l a Z i m n i c e a . v e z i D . POPES-

C U , S C I V , 1 8 , 3 , p . 5 2 6 ; 19 , 1963 , 4 , p . 6 81-682 ; 2 0 . 1969, 3 , p .

476-479 ; 2 1 , 1970 , 3 , p . 5 0 û ; M . 3 A B E S , " D a c i a " , N . S . , 1 5,1971 .

p . 3 9 2 ; S . M O R I N T Z , " D a c i a " , N . S . , 1*6. 1972 , p . 3 5 6 ; 17 , 1973 .

p . 3 9 6 .

2 D . P O P E S C U , S C I V , 2 0 , 1969 , 3, p . 4 7 9 ; E M . MOSC A L U , "Maga

z i n i s t o r i c " , n r . 5 ( 62 ) , 1972 , p . 15-19 .

3 I . S P I R U , RevMuz , 2, 1969 , p . 1 5 8 - 1 6 1 ; D . P O P E S C U , S C I V . 2 0 .

1969 , 3 , p . 4 79-480 , 2 1 , 1970 , 3, p.501-502; M . B A B E S , o p . c i t . .

p . 3 7 6 .

4 D . P O P E S C U , o p . c i t . ,p .502; M . B A B E S , op . c i t . , p . 392 ; S . MO-

R I N T Z , " D a c i a " , N . S . . 16 , 1972 , p.34*6; 1 7 . 1973 , p . 3 8 3 .

5 P r i m a menţiune l a P . V O I V O Z E A N U , A . S T I R B U , E M . M O S C A L U .

" T e l e o r m a n u l " , I I I , n r . 8 6 6 , 6 decembr i e Ί 970; S . M O R I N T Z , "Dac i a "

N . S . , 1 6 , 1972 , p . 3 4 6 .

6 V a s u l a f l a t l a Muzeu l judeţean de i s t o r i e T e l e o r m a n d i n A l e x a n d r i a

a f o s t văzut de cercetă toarea A . D. A L E X A N D R E S C U de l a I n s t i

t u t u l de A r h e o l o g i e d i n Bucureş t i , c a r e ne-a comun ica t da te le .

f ap t p e n t r u c a r e Ω mulţumim şi pe această c a l e .

7 E M . M O S C A L U , C . B E D A , C . M A N D A , D e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e

de l a P ie t roşan i ( j u d .Te l e o rman ) , f n mss . ; D . P O P E S C U , l o c . c i t .

8 B . M I T R E A , C . P R E D A , M a t e r i a l e . 5- 1959 . ρ . 175-181 ; C .P REDA ,

M a t e r i a l e , 6 , 1959 , p . 2 5 1 - 2 6 3 ; i d e m , S C I V , 11 .1960, 1 , p . 2 5 - 3 6 ;

S C I V , 2 1 , 1970 , 4 , p . 5 7 2 - 5 7 6 ; I . S P I R U . o p . c i t . Recent s-au f ă

cut ce r ce t ă r i f h c o l a b o r a r e cu l . S p i r u ş i I . N i c o l a e d i n A l e x a n d r i a .

I n 1970 a f o s t găs i t un vas de o r i g i n e dac ică a f l a t f n prezent- ca şi

c e l e l a l t e m a t e r i a l e , l a Muzeu l judeţean de i s t o r i e T e l e o r m a n d i n

A l e x a n d r i a .

9 P . V O I V O Z E A N U , Roş i o r i i de Vede - un oraş m u l t i s e c u l a r " T e l e o r

m a n u l " , 6 augus t 1968 .

10 In a f a r a loca l i t ă ţ i lo r i n d i c a t e pe har t ă deţinem mater i a l e ş i i n f o r

maţ i i i n ed i t e d e sp r e al'.e s ta ţ iun i , c a r e se af lă f n c u r s de pub l i c a r e ,

m s s . s a u p r e l u c a r e .

11 L a Z i m n i c e a , P ie t roşan i , P o r o s c h i a , L ă cen i , Orbească de S u s ,

L u n c a Pleaşov ( f n a f a r a menţiuni lor d i n no i o l e a n t e r i o a r e , unele

d e s c o p e r i r i s f n t i n ed i ve ; desp re c i m i t i r u l de la F f n t f n e l e , i n f o rma -

ţia o deţinem de l a B . M I T R E A , c ă ru i a f i mulţumim ş i pe această

c a l e ) .

12 L a M e r i i Goala ( az i M e r i , corn . Vedea) s-a de s cope r i t mai de mul t

un t e z a u r de podoabe ge t o-dac i c e , v e z i V L A D I M I R D U M I T R E S C U ,

Muzeu l naţ ional de an t i ch i t ă ţ i , E d i t . M e r i d i a n e , Bucureş t i , 1968 ,ρ .

6 2 ; r e c e n t E m . M o s c a l u a săpat un t umu l d i n p r i m a epocă a f i e r u

l u i ; v e z i ş i D . P O P E S C U , o p . c i t . , p . 4 9 9 .

143 www.mnir.ro

13 S . D O L I N E S C U - F E R C H E , R e v M u z . , 3 , 1 966 , p . 2 6 1 - 2 6 4 ; i dem ,

S C I V , 2 0 , 1969 , 1 , p . 1 1 7 - 1 2 4 ; D . P O P E S C U , S C I V , 1 8 , 1 9 6 7 , 3 , p .

532 ; M . B A B E S , o p . c i t . , p . 3 7 1 ; S . D O L I N E S C U - F E R C H E , A ş e

z ă r i d i n s e co l e l e ΙΠ ş i V I e . n . f n s u d - v e s t u l M u n t e n i e i . Cercetăr i le

de l a D u l c e a n c a , E d i t . A c a d e m i e i , Bucu r e ş t i , 1974 .

14 P . V O I V O Z E A N U ş i Z O E V O I V O Z E A N U , E e v M u z . , 6 , 1 9 7 0 , p . 5 3 0 .

15 P ă r e r e susţ inu tă de A L . V U L P E l a Confer inţa naţ iona lă de a r h e o

l o g i e C r a i o v a d i n d e cemb r i e 1969 ; E M . M O S C A L U , S C I V , 2 3 , 1972,

2 , p . 2 9 4 , a ra t ă fnsă : " . . . N u m a i ce rce t ă r i l e d i n a n u l 1970 au dus

l a d e s c o p e r i r e a pe t e r i t o r i u l j u d . T e l e o r m a n a p a t r u punc te n o i d in

aceas tă per ioadă c a r e se adaugă c e l o r l a l t e t r e i c unoscu t e an ter io ţ

d i n t r e c a r e d e s c o p e r i r e a m o r m f h t u l u i de l a P e r e t u aduce un a r g u

ment a c ă r u i g r e u t a t e n i c i n u ma i t r e b u i e s ub l i n i a t ă . Cercetăr i le

u l t e r i o a r e v o r a m p l i f i c a mu l t d o ve z i l e de l o c u i r e a a c e s t e i zone fn

p e r i o a d a amint i tă ( s eco l e l e I V - I I I f . e . n . ) " .

16 C i r c a 30 de d e s c o p e r i r i mone t a r e d i n j u d . T e l e o r m a n au f o s t c o n

semnate f n c r o n i c a l u i B . M I T R E A , S C I V , 18-23 , 1967-1972 , p r e

cum ş i f n " D a c i a " , N . S . , 1 1-17 , 1967-1973 ; a l t e l e s f n t i n e d i t e .

17 B . M I T R E A , S C I V , 16 , 1965 , 2 , p . 2 3 9 - 2 6 0 ; 18 , 1 967 , 1 , p . 1 9 5 .

18 I b i dem , p . 1 9 1 ; 1 9 , 1968 , 1 , p . 1 6 9 .

19 I . W I N K L E R , S C Ş C l u j , 6 , 1955 , 1-2, t a b e l n r . V I I , 1 2 ; B . M I T R E A ,

S C N , 2 , 1958 , p . 1 7 3 .

20 I . W I N K L E R , o p . c i t . , t a b e l n r . V I , 9 , ş i B . M I T R E A , o p . c i t . ; idem,

S C I V , 2 3 , 1972 , 1 , p . 132-133 ş i 136 .

21 O monedă romană repub l i cană s-a găs i t f n l o c a l i t a t e , v e z i I . SP IRU,

S C N , 1 , 1957 , p . 4 6 7 ; i d e m , M a t e r i a l e , 5 , 1959 , p . 7 0 4 .

22 B . M I T R E A , S C I V , 2 3 , 1972 , 1 , p . 1 3 6 , d i n t r - o in formaţ ie greşi tă

o consemnează ca f i i n d descoper i t ă l a D r ă c ş a n i .

23 In l o c a l i t a t e , f h a i n t e de a n u l 1960 , a f o s t d e s c o p e r i t un t e z a u r de

monede d y r r h a c h i e n e ş i t h a s i e n e , v e z i B . M I T R E A , S C I V , 11 , 1960,

1 , p . 1 9 1 .

24 I b i d em , 2 3 , 1972 , 1 , p . 1 3 6 .

25 Monede r omane r e p u b l i c a n e au f o s t d e s c o p e r i t e f n l o c a l i t a t e , vez i

i b i d e m , 1 2 , 1 9 6 1 , 1 , p . 1 4 9 .

26 R e f e r i t o r l a a l t e monede d e s c o p e r i t e l a Ro ş i o r i de Vede ( D y r r h a

c h i um , Macedon ia P r i m a r omane r e p u b l i c a n e ş i i m p e r i a l e , b i z a n t i

n e ) , v e z i i b i d e m , 16 , 1965 , 3 , p . 6 0 8 , 6 1 2 , 6 1 5 , 6 1 6 , 61 8 ; 19,1 968,

4 , p . 6 6 3 .

27 I b i d e m , 18 , 1967 , 1 , p . 1 9 4 ; 19 , 1968 , 1 , p . 1 7 2 ; 2 3 , 1 9 7 2 , 1 , p . 1 37.

28 I b i d e m , 19 , 1968 , 1 , p . 172 .

29 O te t radrahmă d i n Macedon ia P r i m a a f o s t găs i t ă f n l o c a l i t a t e , vezi

I . W I N K L E R , o p . c i t . , t a b e l n r . V I , 2 5 .

30 Desp re monede le a n t i c e (g receş t i , ge to-dac ice , romane repub l i cane ,

i m p e r i a l e ş i b i z a n t i n e ) d e s c o p e r i t e l a Z imn i c e a în ma i mu l t e rînduri ,

v e z i B . M I T R E A , op . c i t . , 1 6 , 1 965 , 2 , p . 2 3 9 - 2 6 0 ; 17 , 1966 , 2 , p . 424

ş i 4 2 7 ; 18 , 1967 , 1 , p . 1 9 5 , 20O-201 , 2 0 2 ; 19 , 1968 , 1 , p .167,170,

181 ; 2 3 , 1 9 7 2 , 1 , p . 146 ; M . C H I T E S C U , S C I V , 2 3 , 1 9 7 2 , 2 , ρ . 2 9 9 - 3 0 6 .

144 www.mnir.ro

31 B . M I T R E A , o p . c i t . , 1 5 , 4 , 1964 , p . 5 7 2 - 5 7 3 ; t e z a u r u l de l a S c h i

t u e s t e c i t a t l a p . 216-218 , 220-227; 239 , 241 a le monog r a f i e i l u i

C O N S T A N T I N P R E D A , Monedele g e t o - d a c i l o r , Bucureş t i , E d i t .

A c a d . , 1973 , t i p u l de monede V i r te ju-Bucureş t i es te t r a t a t pe

l a r g l a p .215-247 a le ace le i aş i v a l o r o a s e l u c r ă r i .

32 Desp re monede le r omane r e p u b l i c a n e , t has iene ş i o monedă b i z a n

t i nă descoper i tă l a A l e x a n d r i a sau în împre j u r im i , vez i B . M I T R E A ,

S C N , 2 , 1958 , p . 1 5 4 ; I . S P I R U , S C N , 3, 1960 , p . 5 5 3 - 5 5 4 ; C.

P R E D A , M a t e r i a l e , 6 , 1959 , p . 251 ; C O N S T . M O I S I L , C N A , 17 ,

1943 , p . 15-158 , aminteşte p r i m u l de un impo r t a n t t e z a u r .

33 B . M I T R E A , o p . c i t . , p . 172 .

34 I d e m , S C I V , 2 3 , 1972 , 1 , p . 1 3 9 . I d e n t i f i c a r e a monede i a i o s t f ă

cută de M A R I A C H I T E S C U , p e n t r u c a r e î i aducem mulţumiri le noas

t r e .

35 I n L o c a l i t a t e s-au d e s c o p e r i t monede greceşt i ş i ge t o-dac i ce , v e z i

C O N S T . M O I S I L , o p . c i t . , p . 1 58 ş i I . W I N K L E R , o p . c i t . , t a be l NT,

105 şi t a be l V I , 17 ; p e n t r u t e z a u r , v e z i E M . M O S C A L U , C .BEDA ,

S C I V , 2 5 , 1974 , 2, p . 2 6 5 - 2 7 5 .

36 Desp re monedele r omane r e p u b l i c a n e ş i i m p e r i a l e i z o l a t e desco

p e r i t e l a P i e t r o ş an i , v e z i B . M I T R E A , S C I V , 2 2 , 1 9 7 1 , 1 , p . 124

ş i 131 .

37 A s u p r a monede lo r romane r e p u b l i c a n e şi t h as i ene d e s cope r i t e la

P o r o s c h i a v e z i M A R I A CH IŢESCU , S C I V , 16 , 1965 ,1 , p . 169-175 .

38 V e z i B . M I T R E A , o p . c i t . , 18 , 1967 , 1 , p . 1 9 7 .

39 S C N , 4 , 1968 , p . 452-454 .

40 B . M I T R E A , o p . c i t . , 2 1 . 1970 , 2 , p . 3 3 9 .

41 C . P R E D A , C . B E D A , S C N , 6 , 1975 . p . 4 1 - 5 4 .

42 B . M I T R E A . o p . c i t . , 2 3 , 1972, 1 , p . 142 .

43 De l a Conţeşti se cunoaşte o monedă imper ia l ă de l a E l a g aba l . v e z i

B . M I T R E A , o p . c i t . , 12 , 1 9 6 1 , 1 , p . 1 5 0 ; la i d e n t i f i c a r e a monede

l o r am f o s t a ju ta ţ i de B . M I T R E A , c ă ru i a î i aducem mulţumir i le

n o a s t r e .

44 Monedele au f o s t i d e n t i f i c a t e de B . M I T R E A .

45 B . M I T R E A , S C I V , 2 3 , 1972 , 1 , p . 1 4 3 .

46 I b i dem , p . 117 şi 131 .

47 I b i d e m , ρ . 146 .

48 I b i dem , o p . c i t . , 18 , 1967 , 1 , p . 2 0 0 .

49 I b i d e m , 20 , 1969 , 1 , p . 1 7 0 .

50 Date le desp re monede ne-au f o s t comun ica te de A . D . A L E X A N -

D R E S C U p e n t r u c a r e û exprimăm mulţumir i le n o a s t r e .

51 R. V U L P E , o p . c i t . , p . 1 9 .

52 Pe baza unu i r e p e r t o r i u n um i sma t i c , a lcătu i t de n o i îh anu l 1971

( m s . ) , a j unsesem l a c i f r a de pes te 18 000 de d e n a r i r o m a n i r e p u

b l i c a n i . I . G L O D A R I U , Re la ţ i i c o m e r c i a l e a le D a c i e i cu lumea e¬

len is t ică ş i r omană , C l u j-Napoca , 1974 , p . 9 7 , ind ică 25 000 de

monede romane , i n c l u s i v ce le i m p e r i a l e , de pînă l a c u c e r i r e a Da-

ciei ;menţ iaem a i c i p r i m a c i f ră doa r p e n t r u r e p u b l i c a n e , ţinînd s e a

ma de d e s c o p e r i r i l e monetare de după 1970 .

145

www.mnir.ro

D E C O U V E R T E S M O N E T A I R E S A N T I Q U E S E T B Y Z A N T I N E S

D A N S L E D E P A R T A M E N T DE T E L E O R M A N

Résumé

L ' a u t e u r ana lyse dans ce t te étude l es monnaies an t i ques e t byzan

t i n e s découvertes pendant l e s dern ières années (ou découvertes plus

a n c i e nnes , mais inédites j u s q u ' à présent ) dans l e département de Teleor

man ( situé au sud-ouest de l a Munténie) .

Pou r démontrer l a r i c h e s s e et l ' i n tens i t é des h ab i t a t s ge to - daces,

l ' a u t e u r mont re q u ' à p a r t i r de l ' a nnée 1969 , l e s r e c h e r c h e s archéo lo

g i ques se sont mu l t i p l i ées . Cela a condu i t à l a découverte d ' une n o u v e l

l e f o r t e r e s s e géto-dace (Orbească de S u s ) . On a découvert a u s s i de

nouveaux hab i t a t s et c imet ières geto-daces (Lăcen i , P i e t roşan i , A l ex an

d r i a , Orbească de S u s , T r i v a l e Moşteni , L u n c a P l eaşov ) .

A P e r e t u on a découvert t ou t a c c i den t e l l emen t l e tombeau avec un

r i c h e i n v e n t a i r e d ' u n commandant des G e t e s . On a s ignalé des habitats

au t ou r de l a v i l l e de Roş i o r i de Vede . L e s découvertes a ppa r t i e nnen t aux

s ièc les I V a v . n . è . - I I I n . è . L ' a u t e u r a étab l i que dans ce t t e zone sont

connus 40 po in t s avec des découvertes géto-daciques ; e l l e s sont sûre

ment b i en p lus nombreuses et e l l e s s e r o n t i n ve s t i g uees dans l ' a v e n i r .

Aux témoignages archéologiques v i s a n t l ' i n t ens i t é des h ab i t a t s , o n ajoute

ceux d ' o r d r e n um i sma t i q ue . En 28 local i tés di f férentes on connaît e n v i

r o n 100 nouve l l e s découver tes ; en t o t a l i l y a 46 l oca l i t és , dans que l

ques-unes se t r o u v a n t p l u s i e u r s t ypes de monna i e s .

En 10 loca l i tés ( B u j o r e n i , L ă cen i , L i s a , Nenc iu leş t i , S i l i ş tea ,Pru

n a r u , Va lea P ă r u l u i , S m f r d i o a s a , Ţigăneşt i et Z imn i c e l e ) l e s spécia

l i s t e s n ' o n t pas découvert j u s q u ' à présent des monnaies an t i ques et

b y z a n t i n e s . I l f au t r e m a r q u e r l es découvertes de monna ies de l 'époque

d ' A l e x a n d r e le G r a n d à Z i m n i c e a (argent-doré) , Coşoteni , P e r e t u , Ţi

găneşt i et B u j o r e n i . On a découvert a u s s i des monnaies géto-daces du

t ype V f r t e j u ; à Teleormanu(commune cfe Mfrzăneşt i ) on a trouvé un t résor .

I l y a a u s s i une monnaie dac ique de type Rasa , de p rovenance inconnue .

Dans le département de T e l e o r m a n ont été trouvées p a r hasard

a u s s i des monna ies de Macedonia P r i m a et T h a s o s . On s i gna l e également

p l u s i e u r s monnaies d y r r a c h i e n n e s , f a i t i m p o r t a n t p o u r é tab l i r les voies

de pénétrat ion et de c i r c u l a t i o n de ces monna i es . Un t e l t r éso r a été

t rouvé à Suha i a . L e s p lus nombreuses sont l e s monnaies r oma i ne s r é

pub l i c a i nes (plus de 400 e x e m p l a i r e s ) q u i s ' a j o u t e n t aux 1400 monnaies

connues a u p a r a v a n t . I c i ont été s ignalés deux nouveaux t r é so r s : à T f r

nava (1970) et à Orbească de Sus (1972) . Π f au t r e m a r q u e r une monnaie

en b r o n z e , peu argen tée , découverte à L ă cen i ; c ' e s t une con t r e f a c t i o n

b a r b a r e , ut i l isée dans l e commerce l o c a l . L e s monnaies r oma i nes impé

r i a l e s ont p a r u en 9 l oca l i t és ; on l es s i g n a l e , p o u r l a p remière f o i s , à

Drăc ş an i , Fu rcu l e ş t i , L ăcen i , P r u n a r u , S i l i ş t e a , Sm f r d i o a s a ş i Su

h a i a . À Z imn icea on a trouvé un t résor du I I e s i è c l e . L e s monnaies

en b ronze r oma i n e s impéria les et byzan t i nes étaient u t i l i sées p a r la

146

www.mnir.ro

popu l a t i o n l o c a l e , avec un c e r t a i n n i v e a u de développement s o c i o - é c o

nom ique . Des monna ies byean t i ne s en o r son t découvertes à A l e x a n d r i a ,

VUşoara , et Z i m n i c e a . Les p l u s nombreuses découvertes ont été f a i t e s

au l o n g des c o u r s supé r i eu rs des r i v i è r e s de Vedea et T e l e o r m a n et

a u s s i à côté du Danube . En c o n c l u s i o n , a p r ès l a présentat ion du c a t a

logue des découver tes , s e l on l e s t ypes de monna ies (grecques ,gé to-da-

cee , r o m a i n e s r épub l i c a i nes , r o m a i n e s impér ia les et byzan t i nes ) l ' a u

t e u r m o n t r e que l e s découvertes monétaires et les r e c h e r c h e s

archéologiques des dern iè res années témoignent de 1 ' e x i s t e n c e , dans ce

département , d ' u n impo r t a n t noyau de c i v i l i s a t i o n . Ces découvertes

sou t iennen t l ' hypothèse que l a rés idence de B u r e b i s t a éta i t p lacée dans

la p l a i ne de l a Muntén ie . à Popeş t i . L e s monnaies r o m a i n e s r é p ub l i

ca ines ( 1600 , donc p r e s que &fo du nombre t o t a l de t e l l e s monnaies d é

couve r t e s en Rouman ie ) témoignent a u s s i des l i a i s o n s c ommerc i a l e s

en t re l a popu l a t i o n au toch tone et l e monde romaiL. E l l e $ y..- témoignent

encore d ' une v i v e act iv i té économique des a u t o ch t o ne s .

E X P L I C A T I O N D E S F I G U R E S E T D E S P L A N C H E S

F i g . 1 . - 1 l e monogramme q u i se t r o u v e en hau t s u r le r v .du té t ra-

drachme de Macedon ia P r i m a , découverte à A l e x a n d r i a ; 2 l e

monogramme q u i se t r o u v e en bas s u r l e r v . de l a même m o n

n a i e ; 3 l e s i g l e q u i se t r o u v e en h au t , s u r l e r v . du té t ra-

drachme de Macedon ia P r i m a , découvert à Conteş t i ; 4 l e mono

gramme q u i se t r o u v e en b a s , s u r le r v . du té t radrachme de

Macedon ia P r ima , découvert à F u r c u l e ş t i .

F i g . 2 . - L a c a r t e du département de T e l e o r m a n , avec l e s loca l i tés où

ont été t rouvées l e s monna ies indiquées dans le texte et ob ort été

examinés et s igna lés des h ab i t a t s géto-daces .

P l . I . - L e dép.de Teleorman: 1-11 , monna ies g r e c q u e s .

P l . U . - L e dépife Teleorman: 1 2 , monna ie ge to-dace ; 13-26 monnaies r o

ma ines r épub l i c a i nes .

P l . I I I . - L e dép.de Telecarrrian: 27-38 , monna ies r oma i ne s répub l ica ines et

impé r i a l e s ; 3 9 , monna ie b y z a n t i n e .

147

www.mnir.ro

DOCUMENTE JHEOTTE ION S E C A L XIX-LEA PRIVIND U N E L E BESCDPEHHU MONETARE

de C O N S T A N T A S T I R B U t r

k i n i e c e a i urne i i vom présen ta c i t e r a d e s c o p e r i r i mone t a re d e

pistate l a a r h i v e . Ne» am opr i t l a per ioada an i l o r 1864-1880, epocă f n

être, a l ă t u r i de î n f i i n ţ a rea c e l o r d ia t f i ma r i muzee de i s t o r i e ş i a r t ă d i n

t a r i , s e ş i o ee r i e de m ă s u r i pentru deecoper i rea«păs t ra rea ş i

conservarea ob iec te lor de va loa re i s t o r i c ă ş i a r t i s t i c ă deoseb i tă .

L a o neani i d in d e a c o s e r i r i l e o a r e fac obiectul n o t e i de f a ţ ă , da te le

tint incompleta . Am socot i t ut i l t o tuş i s ă le prezentăm a şa cum le-am f n -

tflait fn documentele v r e m i i , pentru a le pune i h c i r c u i t u l ş t i in ţ i f ic , m u l

ul din e l e ne f i i ad cunoscute p i n ă acum fh l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e . Da r

ust ş i c i t e r a t e zau re p u h l i n a t e a s u p r a c ă r o r a am reven i t , p e n t r u a aduce

unele p r e c i z ă r i ş i comp le t ă r i .

m A n e x a i ν am da o l i s t ă a tuturor obiecte lor i n t r a t e f n Muzeu l N a

ţional d in Bu cu r e ş t i de l e c r e a r e a lu i fh 1864 p i u ă l a 31 X I I 1880 , af lată

ii a rh iva Su ţ u de l a B ib l i o teca Academie i Repub l ic i i S o c i a l i s t e Roma

nia , l i s t a ' c a r e cupr inde in t re a l t e i * ş i monedei* intrate f n p a t r i m o n i u l

nueulu i din Cap i t a l ă . Ne vom opr i numai a sup ra d e s c o p e r i r i l o r mone

tara , dar inventaru l Muzeului Nat ional prezentat f n l i s t a anexă - c e l d i n

ţii cunoscut p fnă acum - i n s e r e a z ă ş i alte i n formaţ i i p r i v i n d p reocupă r i

le îna intaş i lor de a forma ş i Îmbogăţ i cu noi v a l o r i u nu l d i n ce l e mai

răcni muzee r omâne ş t i . Multe din î n semnăr i l e c u p r i n s e f n aces t i n v e n t a r

iu σ semnif icaţ ie de s imbo l . Vom da un s ingur exemp lu : l a poz i ţ ia n r . 1

ti|urează 4 medal i i C u z a . Intr-o s c r i s o a r e p ă s t r a t ă l a A r h i v e l e S t a t u l u i

din Bucu reş t i 2 af lăm amănunte fn l egă t u r ă cu provenienţa a c e s t o r p i e se :

In anul 1864 s-a inaugurat l a F ă l t i c en i expozi ţ ia agr i co l ă ş i i ndus t r i a l ă ,

eveniment p e n t r u c a r e s-au confecţ ionat 60 de m e d a l i i , d i n c a r e 40 d i n

bronz ş i 20 d i n a r g i n t , s p r e a s e d i s t r i bu i c f ş t i g ă t o r i l o r . D i n t r e a c e s t e a .

8 bucăţi - 4 d i n a r g i n t ş i 4 d i n b r o n z - au f o s t îna intate de că tre M i n i s

trul A g r i c u l t u r i i M i n i s t e r u l u i J u s t i ţ i e i , C u l t e l o r şi Instrucţ iun i i Pub l i ce

spre a se depune l a muzee le d i n Bucureş t i ş i I a ş i , " p e n t r u s u v e n i r e şi

ştiinţa u rmaş i l o r că cu aceas t a expoziţ iune s-a i n a ugu r a t în f i in ţarea ex-

poziţiunilor de p r o d u c t e a g r i c o l e , de v i t e ş i i n d u s t r i e î n ţara n o a s t r ă ' 0 .

Credem că a l că tu i rea a c e s t u i i n v e n t a r e s t e r o d u l co l aboră r i i s tr îh-

se d in t re M . C .Su ţu ş i D . A . S t u r d z a , c a r e au f o s t î nsă rc ina ţ i de M i n i s

terul Ins t rucţ iun i i , f n f e b r u a r i e 1876 , să c l a s i f i c e monedele an t i ce d i n

muzeu , pe de o p a r t e , ş i G r i g o r i u Stefănescu împreună cu G r i g o r e To-

cileacu pe de a l t ă p a r t e , c a r e a u primit î n augus t 1877 dec i z i a ace lu iaş i

m i s t e r s ă a l c ă t u i a s c ă uz cata log ş t i inţ i f ic cu t oa te ob i ec te l e a f l a t e la

Muzeul Naţ ional d i n B u c u r e ş t i 3 . Menţionăm că l a acea dată G r i g o r i u

149

www.mnir.ro

Stefànescu Îndeplinea funcţia de d i r e c t o r p r o v i z o r i u a l m u z e u l u i , i a r Gr.

T o c i l e s c u e r a pe a t u n c i b u r s i e r a l s t a t u l u i Γη s t ră ină ta te s i l u c r a 1*

acest ca t a l og f n t impu l vacanţe lor^ .

Da te le pe c a re le vom da f n nota noas t ră urmăresc comp le ta rean-

formaţ i i lor pe c a r e n i l e oferă aces t i n e d i t i n v e n t a r , c f t ş i semnalare*

uno r d e s c o p e r i r i n e cup r i n s e f n această l i s t ă , unele i n t r a t e f n colecpuJi

muzee l o r d i n I a ş i , i a r a l t e l e r i s i p i t e f n colecţ i i p a r t i c u l a r e . Prezenta

r e a d e s c o p e r i r i l o r o vom face după metoda c l a s i c ă , c e ţine seama de

d a u e m i t e r i i monede l o r , c f t ş i de o r d i n e a a l fabet ică a local i tăţ i lor , ur-

mfnd ca îh f i n a l , sub t i t l u l de "MONEDE N E P R E C I Z A T E " , s ă adăugăm

ş i ace le t e z au re a c ă ro r compoziţ ie ş i dată de e m i t e r e nu a fn t menţiona

te în documente le c e r c e t a t e de n o i . Am s o c o t i t u t i l să l e p r i n d e m îh a¬

ceastă cronică a d e s c o p e r i r i l o r mone t a re d i n v e a c u l t r e c u t c u gîndul ci

poate cerce tă r i u l t e r i o a r e a r pu tea aduce ş i p e n t r u aces tea d i n urmi

m a i mul te p r e c i z ă r i .

M O N E D E A N T I C E

1. G R E C E Ş T I .

1 . Funden i-Bucureş t i , j u d . D f o v . T e z a u r d e s c o p e r i t f n iun ie 1871

în t imp ce se săpa po r umbu l l a " l o c u l d i n s p r e F u n d e n i i Doamne i , pe pro

p r i e t a t e a Dobroeşt i a p a r ţinînd l u i D . G . F l o r e s c u " ^ .

Numărul de p iese - după r a p o r t u l p r e f e c t u l u i de Dîmboviţa din 19

i un i e 1871 b - a r f i f o s t de 2 8 , d a r după r a p o a r t e l e P r e f e c t u r i i Poliţiei

C ap i t a l e i d i n 18 şi 25 i un i e 1871 , se p a r e c ă a f o s t ma i m i c de* 23 de

bucă ţ i , d i n c a r e jumătate s-au dat p r o p r i e t a r u l u i l o c u l u i ş i jumătate

d e s c o p e r i t o r u l u i . D i n d e s c r i e r e a sumară a p i e s e l o r r e zu l t ă că mone

de le e r a u t e t r ad rahme thas iene d i n s e r i a c e l o r emise f n s e c . II-l. î .e.n.

In aceeaşi l o c a l i t a t e este semnalată o a l t ă d e s c o p e r i r e , menţionată i t

r a p o r t u l său de p r i m a r u l comune i Funden i - G h e r a s i l a 23 i un i e 1893:

l o c u i t o r u l V e l i c u Ion a găsi t îh a r ă t u r ă o că ldăruşe de m e t a l ce conţi

nea ma i mu l te ob iec te de meta l " l u c r a t e f n s t i l v e c h i 1 0 . O p a r t e din alt

e r a u cu p i e t r e pre ţ ioase .

Π . D A C I C E .

2 . Huş i , j u d . V a s l u i . T e z a u r c u p r i n z f n d monede dac i ce , cunoscut

în l i t e r a t u r a de spec i a l i t a t e ca d e s c o p e r i t l a 18 m a i 1866 de c o p i i i vă

duve i Ioana R o t a r u d i n Huşi " în r u p t u r a unu i d r um C i n t r a v i i l e ce în

c on j u r a u o r a ş u l " 1 1 . Putem aduce unele p r e c i z ă r i : D i n r a p o r t u l adre

sa t de p r e f e c t u r a de Fă l c i u M i n i s t e r u l u i C u l t u r i i ş i Instrucţ iun i i . la 28

m a i 1866 , r e zu l t ă că t e z a u r u l e r a a lcătu i t d i n 28 de monede de argint

ş i o cană spar tă d i n ace laş i m e t a l . D i n t r e a c e s t e a , 23 bucăţ i cîntireait

320 g , i a r cana 50 g .

La sonda j u l făcut de au tor i t ă ţ i l a l o c u l de d e s c o p e r i r e , nu *-*o

ma i găsit a l t e p i e s e .

D i n numărul de 2 8 , t r e i bucăţ i s-au so l i c i t â nd» Theodor Cerchez

150

www.mnir.ro

M m a 1* c umpe r e c u 2 g a l b e n i b u c a t a ^ , una a-a o p r i t de văduva,

lotul s-au da t d epu t a t u l u i S t e f a n R o s e t t i , una l u i M i n a i V iş inescu ş i

20de bucăţ i Β —au t r i m i s m u z e u l u i d i n l a ş i cu a d r e s a n r . 11 693 / 10 nov .

li66, c a r e s—eu cumpărat c u un g a l ben buca ta . _ I n a l t e s c r i s o r i se

lolicuau p e n t r u muzeu un număr de 23 de b u c ă ţ i 1 7 , c i f r ă ce oorespunde

tu cele menţionate de C. P r e d a f n l u c r a r e a sa a s u p r a monede l o r ge to-

ac i ce 1 ^ , unde aminteşte c ă t e z a u r u l se a f l ă f n p r e z e n t l a Muzeu l de

Ştiinţe N a t u r a l e a l Un ivers i t ă ţ i i A l . I . Cuza d i n I aş i ş i e s t e compus d i n

li de bucă ţ i .

ΠΊ. R O M A N E .

3. D r o b e t a - T u n u i S e v e r i n . L e poz i ţ i a 197 d i n Anexa I f i gurează :

Ό ladă c u o b i e c t e găs i te l a c a p u l p odu l u i l u i T r a i a n de că t re Cezar

lolliac". Adăugăm că f n l ada respec t i v ă , pe l îngă o s e r i e de c ă r ăm i z i

Ittnpilate, vase de l u t , c o r n u r i de c e r b , f r a gmen t e de p l ăc i de m a r

tori, d i f e r i t e ob iec te de m e t a l , se a f l a u ş i 42 monede romane găsite

m pr i l e j u l s ăp ă t u r i l o r ce s-#.u făcut p e n t r u c o n s t r u i r e a l i n i e i f e r a t e

Furnu-Severin- V f r c i o r o v a .

4. J i d o v a , j u d . A r g e ş . Cu p r i l e j u l s ăpă tu r i l o r a r h e o l o g i c e efec-

ute m a n u l 1876 s-au d e s c o p e r i t 2 monede i m p e r i a l e r o m a n e , d i n c a r e

i» emisă de G o n i i anus ş i a h a de Geta .

5. P i a t r a , c o m . P i a t r a , j u d . O l t . La. 8 augus t 1874 M i n i s t e r u l I n-

trucţiunii anunţa p r e f e c t u l de Romanaţ i că es te i n f o r m a t că f n punc t u l

'iatra s-au d e s c o p e r i t , c u p r i l e j u l l u c r ă r i l o r de l a ca fea f e r a t ă , " z i -

Irii ant ice c u p i e t r e , c ă r ă m i z i , vase ş i monede purt înd inscr ip ţ iun i

«nane", c e r f n d amănunte f n l egă tu ră c u aceas tă d e s c o p e r i r e 1 ^ .

6. S c h i n e n i , j u d . V a s l u i . T e z a u r d e s c o p e r i t în a n u l 1865 în v i a

timarului d i n comună . Cup r i ndea 72 monede romane i m p e r i a l e 2 0 . D i n

te acestea, 24 de bucăţ i s-au t r i m i s l a 12 n o v . 1865 Muzeu l u i Naţional

in Bucureşti^ 1 , i a r c e l e l a l t e , împreună c u v a s u l f n c a r e au f o s t gă-

ile, s-au îna intat l a aceeaş i dată B i b l i o t e c i i P r i n c i p a t e l o r Un i te d i n

c a re conf i rmă p r i m i r e a l o r .

Aşa cum r e zu l t ă d i n a d r e s e l e M i n i s t e r u l u i Instrucţ iuni i c ă t re ce le

«u5instituţii c u l t u r a l e menţionate ma i s u s , monedele " reprez in t ă ma i

ivite r e v e r s u r i ş i a v e r s u r i de l a M . A u r e l i u , Commodus, M . An ton i n ş i

«ius V e r u s " ^ , f n s c r i i n d u - s e d e c i f n s e c . Π - Π Ι .

N .Docan , f n s t u d i u l său d e s p r e monedele l u i P e t r u Muşat , amin-

Ite că s-a d e s c o p e r i t f n t r e a n i i 1862-1865, t o t î n v i a p r i m a r u l u i d i n

chilieni, un t e z a u r de monede moldoveneş t i . Monedele - după a f i r m a -

ι lui N .Docan - , f n număr de 178 bucă ţ i , f i g u r a u înscr i se f n c a t a l o-

i lB ib l io tec i i d i n I a ş i , t i p ă r i t f n a n u l 1865 · Facem observaţ ia că

imul ca ta log a l B i b l i o t e c i i d i n I a ş i , întocmit de că t re b i b l i o t e c a r u l

«ir Catănescu> s-a t i p ă r i t l a T i p o g r a f i a Soc ie tă ţ i i Jun imea f n anu l

08 şi nu în 1865 . I n a ces t " C a t a l o g g e n e r a l a l B i b l i o t e c i i Cen t r a l e

iaş i" l a c a p i t o l u l X X I V " N u m i s m a t i c a " , l a p . 2 4 0 f i gurează î n s c r i -

k"oala de f e r ( tab la ) c u t o r t a s e p a r a t a î n c a r e s-a a f l a t monedele în

ι pr imarulu i de l a comuna S c h i n e n i , j u d . T u t o v a " , f ă r ă a spec i f fca

151 www.mnir.ro

t i p u r i l e de monede depoz i ta te în v a s u l r e s p e c t i v . I n aces t c a t a l og nu ÎI

i nd i c a punc te le unde s-au făcut d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e , c i numai numă

r u l de monede a n t i c e , med ieva le ş i moderne păstrate f n B i b l i o t e c a din

I a ş i .

Credem că s-a făcut o con fuz i e cu un a l t t e z a u r , d e sp r e ca re vom

am i n t i ma i depar te la c a p i t o l u l " D e s c o p e r i r i de monede med ieva l e şi o">-

d e r n e . anume cu t e z a u r u l de l a Mărmuren i , d e s c o p e r i t f n 1864 şi dû

c a r e s-au t r i m i s B i b l i o t e c i i P r i n c i p a t e l o r Un i t e d i n I aş i fn a nu l 1865 un

numàr de 182 b u c ă ţ i 2 5 . Aces t fap t n i se conf irmă de a l t f e l ş i cu l i s t a a-

f la tà l a Academia Repub l i c i i S o c i a l i s t e România cupr inz înd ob iecte le in

t r a t e fn p a t r i m o n i u l Muzeu l u i Naţional d i n Bucureş t i ( v e z i Anexa I , fi

c a r e la poziţ ia 5 d i n anu l 1865 f i gurează 24 monede romane de l a Schi

n e n i . i a r l a pozi ţ ia 8 Hin ace laş i a n , f igurează ce l e 182 monede 'cu mar

ca Mo l dove i " t r i m i s e şi l a Bucureş t i d i n l o t u l d e s c o p e r i t l a Marmuren

j u d . V a s l u i ) .

Ţ. Z i m n i c e a , j u d • T e l e o r m a n . In Anexa I , l a pozi ţ ia 4 7 , găsim oii-

formaţ ie deoseb i t de preţ ioasă : ce le 400 monede romane d i n a r g i n t din

s e c . a l I V - l e a , cumpărate de l a Mîron V l a s t o , e r a u găsi te l a Zimnicea.

Bucu r M i t r e a , într-un s t u d i u p ub l i c a t r e c e n t 2 0 , p resupunea că aceste

4<") monede au fos t găs i te l a C e l e i .

Considerăm u t i l să am in t im şi a l t e mă r t u r i i documen ta re legate *

ach i z i ţ i onarea p i e s e l o r în d i scu ţ ie . In anu l 1868 m i n i s t r u l Instrucţiu

n i i . N ico lae Creţu lescu, a p ropus l u i M i r o n V l a s t o , bancher bucure]-

'.ear. ş i mare co lecţ ionar , să permită ach iz i ţ ionarea p e n t r u Muzeul Na

ţional d in Bucureşt i a 300 monede an t i ce d i n colecţia s a ^ . L a 17/19 de

cembr ie 1868 M i r o n V l a s t o răspunde m i n i s t r u l u i că va ceda ce le 300 mo

nede s o l i c i t a t e de îndată ce B o l l i a c , f h c a l i t a t e a sa de r ep re zen t an t il

m i n i s t e r u l u i , se va p r e zen t a p e n t r u a a l e g e . Afară de a c e s t e a , mai do

nează încă 100 de bucăţi ş i roagă să se depună l a m u z e u ^ . O scrisoani

de mulţumire se publ ică în pag i n i l e " M o n i t o r u l u i O f i c i a l " ca "recunoşti™

p e n t r u o f r anda domnu lu i V l a s t o " 2 9 . C a u r m a r e , l a 18 dec . 1868 Bolliiff

es te i n v i t a t să a leagă 300 bucăţi d i n ce le r a r e p e n t r u muzeu , pe care ă

le depună la m i n i s t e r împreună cu ce l e 100 o f e r i t e f n d a r de bancher^.

I n t r-o s c r i s o a r e adresată M i n i s t e r u l u i Instrucţ iun i i la 2 ian.186941

către C. Bo l l i ac- ' 1 , acesta a ra t ă că după ce b a n c h e r u l M i r o n Vlasto i-i|

pus la d ispoziţ ie v r e o 3000 de monede , a a l e s p e n t r u muzeu 300 , i a r t e l

c h e r u l pe l ingă acestea i-a mai donat 100 , adăugfnd: " N e n o r o c i r e a esKl

C2 toate aces te meda l i i pe c a r e domnul V l a s t o le-a pus la dispoziţia mal

dupa i n v i t a r e a dumneavoastră , l e ma i văzusem şi eu şi r epausa t u l Mi-I

v r o s şi alţ i a m a t o r i , c a r e toţi a lesesem dintr-însele ce ne-a conveoilf

I n c o n t i n u a r e , arăta că M i r o n V l a s t o ma i a r e un număr însemnat din H|

ceste monede pe ca re le-a văzut ma i înainte numai în treacăt şi propui

muzeu lu i să s o l i c i t e l u i V l a s t o pe rm i s i unea să l e pună şi pe acelea

dispoziţ iunea muzeu lu i p e n t r u o nouă se lec ţ ie .

Cele 300 de monede sînt plăt i te de muzeu cu suma de 600 l e i ^

la o dată apropiată se face intervenţia l a b a n che r u l bucureştean Mir«|

V l a s t o , con fo rm c e r e r i i l u i B o l l i a c ^ . Aces ta răspunde f a v o r a b i l ^ 4 ,

152 www.mnir.ro

ia 31 i e a . 1 8 6 9 C e s a r B o l l i a c , membru a l Com i t e t u l u i A r h e o l o g i c , e s t e în-

l i rciaat de M i n i s t e r f a u rma o f e r t e i l u i V l a s t o de a pune la d ispoz i ţ ia

• o s t u l u i co lecţ ia s e , s i aleagă monedele a n t i c e "ce v o r avea i n t e r e s i s

teric s au a n t i c a r " şi a l e înainta a p o i m i n i s t e r u l u i ^ .

Cele 400 monede d i n p r i m a selecţ ie s f n t înaintate de B o l l i a c în

doua etape: l a 2 i a n . 1669 c înd s—eu t r i m i s 67 monede emise de Cons t an

tius I I , 21 I u l i a n u s , 13 l o v i a n u s , 95 V a l e n t i n i a n u s , 96 Va lens şi 16 G r a-

tianus ^ 6 , i a r r e s t u l l a va p r e d a l a 3 m a r t i e 1869 , j u s t i f i c f n d î n t î r z i e-

rta a s t f e l : "am în t î r z i a t fn a în tărea l o r ca să-mi postă s e r v i ca punc t

d» ccenpareţiuae l a a doua a l ege re d i n număru l de 3500 pus d i n nou la

dispoziţia muzeului de M i r o n V l a s t o " - ^ .

Lotul d i n p r i m e se lecţ ie a f os t t r i m i s de m i n i s t e r l a 21 m a r t i e 1869

Uiiaeului Naţ iona l d i n Bucu re ş t i , ş i anume: 96 V a l e n s , 95 Va l en t i n i a nus ,

67 Ccmştaunius I I , 46 G r a t i a n u s , 21 I u l i a n u s , 13 l ov i anus ş i 92 d i f e r i t e

e p o c i , c i f r ă ş i d e s c r i e r e ce co respunde întocmai cu însemnarea f ă

cută fn Anexa I , ce consemna că s fn t d e s c o p e r i t e l a Z i m n i c e a .

Nu cunoaştem r e z u l t a t u l c e l e i de a doua se l ec ţ i i . I n z i a r u l " T r o m

peta Ca rpa ţ i l o r " d i n 23 i a n . / 4 f e b r . 1 8 6 9 , Cezar B o l l i a c menţionează

doar o s e r i e de monede se l e c t a t e p e n t r u colecţ ia sa (250 de bucăţ i )

din d e s c o p e r i r e a monetară a f l a tă f n co lecţ ia M i r o n V l a s t o . A i c i a r a t ă

câ a a l es p i e se d i a t r - u n l o t de 5000 monede din a r g i n t şi una d i n b r o n z ,

de modul u r i d i f e r i t e , cup r i n z î nd e m i a i u n i de l a Cons tan t i n c e l Ma re l a

Gratianus. Mooede la a l e se p e n t r u co lecţ ia s a se adăugau unu i l o t mai

TKbi pe c e r e Π a vea de l a o posesoa re d i n C a r a c a l , c a r e , cu toa te i n -

liatenţele s a l e , a dat l a topit un număr de 3000 de monede de a r g i n t .

D» la a c ea s t a Bo l l i a c cumpărase 30 de monede emise de P r o c o p i u s ^ .

în t r-un r epo r t a d r e s a t Min is teru lu i I ns t ruc ţ i un i i P u b l i c e , f n s e p t .

1869, fa c e r e r e l a t e a z ă exc u r s i unea s a a rheo l og i c ă de—e l u n g u l Dună

rii fn a nu l 1869^ , G s z ax B o l l i a c pomenea ş i de de s cope r i r e a îh urmă cu

trai ani l a C e l e i a unui t e zaur de 6000 monede din argint datfnd d in v r e

rea l u i Constant in c e l Mare l a < i T » * t e n « . In a c e l a ş i r apor t se sub l in ia

prezenţa monedelor d in s e c . a l IV- lea a t î t l a Z i m n i c e a , c f t ş i l a Reşca ,

Uoţă C a r a c a l .

A v f s d fh vedere a c e s t nou document publ icat de noi fh Anexa I ,

eooaiderăm c ă eete pas i b i l s ă f i e vorbe de tezaure d i f e r i t e cu conţinut

l i o l l a r , c e i c a r e a u întocmit l i s t a f i ind mai fh m ă s u r ă s ă f i e ma i b ine

id arma ţi a s u p r a d e s c o p e r i r i l o r monetare d in v remea l o r .

Credem a c e a s t a , c ă c i , a ş a cum pe bună dreptate sub l in ia ş i B . M i

tre», analixfnrl d e s cope r i r i l e monetare l a sud de Ca rpa ţ i , fh s t u d i u l

uuntit, monedele d i n s e c . a l IV- lee sfnt f recvente f h aceas t ă zonă de

I» linia D u n ă r i i .

M O N E D E M E D I E V A L E Ş I M O D E R N E

Β . B ă n e a u , i od . I l f ov • T e z a u r descoper i t î h anu l 1872 cu p r i l e-

|&t taur l u c r ă r i a g r i c o l e . Cupr indea "101 monede cesaro—cră ieş t i , 10

153

www.mnir.ro

s i î l par i de a r g i n t , 2 monede de a r g i n t f n v a l o a r e de 6 s f a n ţ i " 4 1 . E r a u de

poz i t a t e f n t r - o pungă de pfnză păs t ra tă f r a g m e n t a r . Menţionăm că m moi

obişnuit sub denumi rea de s t f l p a r i se de f i neau monedele span i o l e pe care

e r a u r e p r e z e n t a t e două co l oane , emise cu precădere f n s e c a i XVTIl-la

i a r p r i n monede cezaro-cră ieş t i se desemnau c e l ma i adesea monedele

a u s t r i a c e .

9 . Băseş t i . j u d . T e l e o r m a n . T e z a u r d e s c o p e r i t f n a nu l 1864 de lo¬

c u i t o r u l Păun Văca ru l . Cupr indea 216 monede d i n a r g i n t . R a p o r t u l pre

f e c t u r i i judeţene le d e s c r i e a s t f e l : " 34 i u z l u c i t u rceş t i , 21 t a l e r e ceza

ro-cră ieş t i a 6 sfanţi u n u l , 161 t a l e r e a un sfanţ ş i jumătate unu l " 4 : 2 .

A l t e 5 monede d i n aceeaş i d e s c o p e r i r e fuseseră înaintate a n t e r i o r mi

n i s t e r u l u i 4 ^ . N u se prec i zează epoca de cînd datează t e z a u r u l .

1 0 . Bo la ţ i , c o m . R e b r i c e a , j u d . V a s l u i . I n m a r t i e 1 8 7 1 , răspunzind

" c h e s t i o n a r u l u i a r h e o l o g i c " întocmit de Odobescu , i n s t i t u t o r u l şcolii du

V a s l u i menţiona că pe d r u m u l v e c h i d i n s a t u l Bolaţ i s-au găs i t monede

po loneze d in anu l 1612

11 . Bumbeşt i , j u d . G o r j . La poz i ţ i i l e 235 ş i 236 d i n Anexa 1 sût

menţionate 28 monede d i n a r g i n t . E l e au f o s t g ăs i t e , a ş a cum rezultă din

r a p o r t u l l u i B e r c e a n u , î nsărc ina tu l cu conduce rea l u c r ă r i l o r pe caiet

m ix tă , p a r t e a Bumbeşti s p r e Vu l c an : " l a h u r u i t u l p i e t r e i sfărfmate,într-«

s t î ncà ; au e f i g i a ş i i nscr ip ţ i i l e L e o p o l d r e g e l e U n g a r i e i " 4 - ' . Dec i tezau

r u l se poate data în s e c . XVn-XVTJ I .

12 .Grăd i ş teanca . co rn .G&le ten i . i ud .Te leorman .La 10 i u l i e 1865 Mi

n i s t e r u l de I n t e r n e , Agr icu l tură ş i L u c r ă r i P u b l i c e a înaintat Mini sterului

Instrucţ iun i i 25 monede d i n a r g i n t , găs i te cu p r i l e j u l uno r l u c r ă r i agri-

c o l e 4 6 . L a r îndu l s ău , M i n i s t e r u l Instrucţ iun i i î na in tează 23 bucăţi (11

monede m a r i , 2 med i oc re ş i 10 m i c i ) B i b l i o t e c i i d i n I a ş i . D i n scrisoa

r e a adresată b i b l i o t e c i i , r e zu l t ă că monedele e r a u " p a r t e be ige din anii

1589-1674, p a r t e p r u s i e n e ş i 2 po lone S i g i smund 1 5 3 5 " 4 7 . L a 16 dec.

1 865 B i b l i o t e c a P r i n c i p a t e l o r Un i te d i n Iaş i c o n f i r m a p r i m i r e a monede

l o r 4 8 .

13 . Gvarden i ţa , com .Bă l ăc i ţ a , j ud .Mehed in ţ i . P r e f e c t u r a judeţu

l u i a înaintat M i n i s t e r u l u i de I n t e r ne l a 3 i un i e 1873 un număr de 1480

monede de a r g i n t ş i 7 de a u r , d e s c o p e r i t e i e A n i c a Dum i t r a che Mohora

î n punc t u l " U r s o a i a ' 4 9 . E r a u depoz i t a te într-o oală c a r e s-a sfărîmat.

I n a d r e sa respect ivă e r a ş i o d e s c r i e r e sumară a p i e s e l o r : 1400 bucăţi

e r a u " p a r a l e mărun te , v e c h i , d i n c a r e ce l e ma i mu l t e poar tă legende

c o r o a n e i u nga r e " ( p r o b a b i l d i n a r i ) . P e n t r u c e l e l a l t e monede de argint de

d i f e r i t e măr imi ş i v a l o r i , nu se spec i f ică data de em is i e ş i emitenţii .Din

c e l e 7 monede de a u r , 5 e r a u turceş t i ş i 2 de măr imea ga l benu l u i aus

t r i a c cu data 1589 . Nu s fn t speci f icaţ i emitenţ i i .

D i n aces te monede , l a 3 ma i 1874 Augus t T r e b o n i u L a u r i an a lud

45 bucăţi p e n t r u a l e s t u d i a 5 0 . I n t r - o a l t ă s c r i s o a r e , d i n 30 i u l i e 1882,

se a ra tă că ma i t f r z i u s-au dat toa te ce le 1480 monede l u i A . T . L a u r i u

s p r e a l e c l a s i f i c a . Nu cunoaştem r e z u l t a t u l a c e s t e i c e r ce t ă r i .

14 . I aş i , j u d . I a ş i . In a nu l 1 8 7 1 , c u p r i l e j u l l u c r ă r i l o r pen t r u coni-

www.mnir.ro

trăirea b a l e i , s-au găs i t 14 monede d i n a r g i n t t u r ceş t i , d i n c a r e 6 b u

că^ s-au îna in ta t m u z e u l u i d i n Bucureşt i ' ' · Documentu l nu p rec i zează

epoca Γη c a r e se î ncadrează monedele a m i n t i t e .

15· Judeţu l O l t , l o c a l i t a t e necunoscută . L a poz i ţ ia 3 d i n A n e x a I

figurează 23 monede turceş t i d i n a r g i n t , î n reg i s t ra te pe baza c h i t a n

ţei o r . 3 2 8 4 8 / 6 o c t . T e z a u r u l , de f a p t , e r a ma i m a r e . A f o s t d e s cope

rit la 13 s e p t . 1865 îh t i m p u l u n o r l u c r ă r i a g r i c o l e . Cup r i ndea 43 de

piese, d i n c a r e 23 s-au t r i m i s mu zeu l u i d i n Bucureş t i ş i 20 de bucăţ i

B i b l i o t ec i i P r i n c i p a t e l o r Un i te d i n I a ş i , c a r e l e depune l a P i naco teca

şi Scoală de B e l l e - A r t e d i n I aş i 5 "* . Nu se p rec i zează epoca de cînd d a

tează monede l e .

16 . M ă r g ă r i ţ i , c o m . B e c e n i , j u d . B u z ă u . L a 7 m a i 1873 p r e f e c t u r a

judeţului Buzău comun ica M i n i s t e r u l u i de I n t e r n e d e s c o p e r i r e a pe l o c u l

lui Ghiţă Mărgă r i t escu a unu i t e z a u r compus d i n " 10 ban i de a r g i n t d i n

care 4 m a r i ş i 6 m i c i ş i 67 p a r a l e mărunte t o t de a r g i n t , t oa te t u r

ceşt i " 5 ' 4 . D i n t r e a c e s t e a , s-au cumpărat " c u buna tocmea la de l a g ă s i

tor 6 p iese ş i 2 l e s c a i " , c a r e s-au înaintat l a Bucureş t i s p r e a se c o n

serva l a m u z e u 5 5 . Nu se p rec i z ea z ă data e m i t e r i i m o n e d e l o r . Sub d e

numirea de l e s c a i se desemnau în mod obişnuit monede le f ă r ă v a l o a r e

oare sau m a i f r e c v e n t p a r a l e l e tu rceş t i de s e c . X V I I I .

Cele 8 monede t r i m i s e l a muzeu l d i n Bucureş t i s f n t î n reg is t ra te

pe anul 1873 l a poz i ţ ia 196 ( v e z i Anexa I ) .

17 . Mă rmuren i , j u d . R o m a n . Deşi aces t t e z a u r es te adesea a m i n t i t

în l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e 7 0 , ne p e r m i t e m să r e v e n i m a s u p r a d a t e l o r

cunoscute p înă a c um , p e n t r u a aduce une le p r e c i z ă r i . T e z a u r u l a f o s t

descoperit îh a n u l 1864 de f a t a l u i Enache Τ orna împreună cu a l ţ i l o c u i

tori d i n comună , în t imp ce săpau po r umb Γη p u n c t u l num i t Oce unde nu

se putea a r a " d i n cauza r ă d ă c i n i l o r de c o p a c i ş i a l o c u l u i ce es te

foarte muntos ş i t a r e " 5 7 . Monedele e r a u răspfnd i te l a suprafaţă ş i se

aflau într-o s labă s t a r e de c o n s e r v a r e , a şa cum r a p o r t a p r e f e c t u r a j u

deţului Roman m i n i s t r u l u i de I n t e r ne : "au p r i n s a găs i unde ş i unde

prin ţar ină un f e l de monede v e c h i îh f o r m a de bănuţ i , r u g i n i t e , f ă r ă să

se cunoască ce a r f i " 5 ® . D i n t r - u n a l t r a p o r t , c e l a l c a s i e r u l u i g e n e r a l

al p r e f e c t u r i i , da ta t l a 23 ma i 1 8 6 4 5 9 , af lăm une le p r e c i z ă r i : "mone

de găsite sînt d i n a r g i n t ş i cea ma i mare p a r t e româneşt i c u m a r c a M o l -

iovei pe o p a r t e , i a r pe ceala l tă n işte i n s i gne ce se p resupune a f i emble

ma ţinutului V a s l u i - ştubei le cu a l b i ne -, i a r a l t e l e , ce sînt f o a r t e p u

ţine, au pe o p a r t e c r u c e a dub l ă , i a r pe a l t a două a c v i l e " . D e c i d i n

această d e s c r i e r e rezu l t ă că t e z a u r u l e r a a lcă tu i t d i n monede m o l d o

veneşti ş i ungureş t i , a ces tea d i n urmă mul t ma i puţ ine l a numă r .

L a l o c u l de d e s c o p e r i r e s-au făcut anchete ş i d i n p r o c e s u l v e r b a l

al p r e f e c t u r i i judeţu lu i Roman, a lcă tu i t l a 21 decemb r i e 1864 p e n t r u

evaluarea t e z a u r u l u i ^ 0 , r e z u l t a că au f o s t f n t o t a l 797 bucă ţ iAprec i i n-

du-se că m i l i t e d i n e l e " e r a u desfi inţate de r u g i n ă , a l t e l e f n m i c i b u

căţi şi c o n s i d e r înd că m e t a l u l d i n c a r e sînt compozate e un a r g i n t de

calitatea cea m a i i n f e r i o a r ă " , v a l o a r e a une i bucăţ i a f o s t socot i tă l a

10 p a r a l e .

155 www.mnir.ro

Monedele t r e b u i a u împăr ţ i t e , p o t r i v i t c i r c u l a r e i M i n i s t e r u l u i Drep

tăţ i i din 11 s ep t . 1861 sau a r t i c o l u l u i 529 d in Codul c i v i l , î n t r e i part i :

o pa r te g u v e r n u l u i , o p a r t e d e s c o p e r i t o a r e i ( M a r i a , f a t a l u i Ënache Te

ma; şi o p a r t e p r o p r i e t a r e i l o c u l u i (Ma r i a S t av ă r ) .

D i n ce le 797 bucă ţ i , 739 au f o s t t r i m i s e de s ubp r e f e c t l a prefectu

r a j u de ţ u l u i 0 1 , i a r 58 au rămas în păs t ra rea c a s i e r u l u i g e n e r a l a l ju

deţu lu i .

D in a l t e s c r i s o r i aflăm că d i n l o t u l de 739 bucă ţ i , au f o s t reţinute

p e n t r u muzeu un număr de 364 monede, pe c a r e m i n i s t r u l de In te rne le

t r i m i t e M i n i s t e r u l u i Cu l t e l o r ş i Instrucţ iun i i P u b l i c e 0 2 .

Aces t l o t de 364 bucăţ i s-a împărţit în două: jumătate (182 bucăţi)

a fos t t r imisă Muzeu lu i Naţ ional de Ant ichităţ i d i n Bucureş t i 0 - ' , i a r cea

l a l t ă jumătate (182 bucăţ i ) , ε -a înaintat B i b l i o t e c i i Cen t r a l e d i n laş i^ 4 .

Monedele au fos t p r i m i t e de ce l e două ins t i tu ţ i i : p e n t r u Bucureşt i vezi

Anexa I , î n reg i s t ra rea n r . 8 / 1 8 6 6 , i a r p e n t r u Iaşi v e z i c o n f i r m a r e a Bi

b l i o t e c i i Cen t r a l e d i n laş i d i n 25 f e b r . 1 8 6 6 , păs t ra tă l a A r h i v e l e Sta

t u l u i d in B u c u r e ş t i 0 5 , p r i n c a r e a r a t ă că s-au p r i a i t ce le 182 monede

t r i m i s e de M i n i s t e r u l Instrucţ iuni i cu a d r e s a n r . 121 ş i că s-au înre

g i s t r a t îh Ca ta logu l g e n e r a l . Aces t ea d i n urmă p r o b a b i l că le-a văzut

Ν . Docan îh 1903 p e n t r u s t u d i u l său desp re monedele l u i P e t r u Muşat^,

d a r c a r e greş i t le-a a t r i b u i t d e s c o p e r i r i i de l a S c h i n e n i , c a r e de fapt

c u p r i n d e a , aşa cum am ară ta t ma i î na in te , monede r o m a n e .

18 . Muscu leşt i , corn .Bărbă teş t i , j u d . G o r j . T e z a u r descope r i t la

25 a p r i l i e 1877 de că t re A n a , f i i c a l u i Vlăduţ N e g r e a n u , într-o grădi

nă a s a . Cupr indea 21 monede d i n a r g i n t de măr imea i c u s a r i l o r . Toate

f i i n d de ace laş i f e l - monede turceşt i -, s-a t r i m i s numai o bucată mu

z e u l u i d i n B u c u r e ş t i ^ 7 . Nu se prec i zează epoca de cînd datează mone

d e l e .

19 . O r b e n i i de J o s , vechea denum i re a s a t u l u i O r b e n i , com. 0r-

b e n i , j u d . B a c ă u . In anu l 1871 l o c u i t o r u l Gheorghe Gălă teanu a găsit

pe ma lu l une i r îpe , îh p a r t e a sudică a comune i , 50 de monede d i n ara

mă . P r e f e c t u r a judeţu lu i Pu tna înaintează M i n i s t e r u l u i de In te rne "5

d i n ace le monede cu data 1773 ş i 1774 p e n t r u a se păs t ra l a muzeul sta

t u l u i ca monez i v e c h i r o m â n e " 0 ^ . La data de 4 /16 sep t embr i e 1871 Mi

n i s t e r u l de I n t e rne le înaintează M i n i s t e r u l u i Ins t rucţ iun i i , i a r acesta,

l a r îndu l s ău , le depune la Muzeu l Naţional d i n Bucureşt i ( vez i Anexai,

poz i ţ i a 142 /1871 ) .

D i n ce le expuse ma i s u s , rezu l t ă că t e z a u r u l d e s c o p e r i i la Or

b e n i i de Jos c up r i n dea monede emise l a Sadagura în a n i i 1773 şi 1774.

2 0 . Pânceş t i , c o m . S a s c u t , j u d . Bacău . T e z a u r d e s c o p e r i i la 24

a p r i l i e 1876 de către c i obanu l Gheorghe Creţu ş i f i u l său Constantiji

" î n punc tu l Ghida d i n sp re Z i m b r u " 0 ^ . Cupr i ndea 28 monede d i n argint

a u s t r i e c e şi t u rceş t i . Pe 5 d intr-însele e r a u î n sc r i ş i a n i i : 1694,1697,

1701 , 1704 ş i 1706 . D i n întregul l o t s-au înaintat Muzeu l u i Naţional din

Bucureş t i 18 bucăţi ş i anume 10 a u s t r i a c e ş i 8 t u r c e ş t i 7 0 .

2 1 . S ă r a t a , c o m . U l m e n i , j u d . B u z ă u . T e z a u r d e s c o p e r i t în anul

1872 . Cupr i ndea ga lben i o l andez i d i n anu l 1818 ş i i c u s a r i turceşt i . Se

156

www.mnir.ro

î na in tează c i t e 3 d i n f i e c a r e t i p mone ta r l a M i n i s t e r u l de I n t e r n e , i a r

r e s t u l de 24 de bucăţ i rămfn l a p r o p r i e t a r a l o c u l u i , O lga L a h o v a r i 7 1 .

2 2 . Tamăşeş t i , f o s t a l o c a l i t a t e , componenta a z i a oraşu lu i V i d e l e ,

j u d . T e l e o r m a n . T e z a u r d e s c o p e r i t Γη anu l 1868 . Cupr i ndea 16 monede

turceş t i ş i a u s t r i a c e 7 ^ . Nu se cunoaşte epoca de cînd datează t e z a u r u l .

2 3 . Vas i l a ţ i-Popeş t i , j u d . I l f o v . T e z a u r d e s c o p e r i t Γη a nu l 1867 de

ma i mulţ i l o c u i t o r i d i n comună . Cup r i ndea 106 monede de a r g i n t . Iniţ ial

s-au găs i t 100 bucă ţ i , u l t e r i o r , după c e r ce t ă r i , încă 6 . Cele 100 p iese

s fn t d e s c r i s e a s t f e l : " 1 ban Γη formă de i c u s a r cu inscr ip ţ ia FERDINAN-

DUS D . G . A U S T R I A , 2 ban i cu inscr ip ţ i a S I G I S M U N D r e g e l e P O L , 2 Γη

mărimea p i e s e l o r de 55 p a r a l e de a r g i n t cu inscr ipţ ie t u rcească , c iopl i ţ i

şi 95 de p i ese f n f o r m a de l e s c a i d i n vech ime de a r g i n t cu inscr ipţ ie

turcească''-*. D e c i rezu l t ă că t e z a u r u l a r f i pu tu t f i a lcătui t din monede

a u s t r i e c e , po loneze ş i turceş t i d i n s e c . X V I - X V I I I .

M O N E D E N E P R E C I Z A T E

2 4 . Bogaţ i , j ud .D îmbov i ţ a . I n A n e x a i l a pozi ţ ia 234 f igurează 7

monede de A E d e s c o p e r i t e f n l o c a l i t a t e a menţ ionată . In legătură cu a¬

ceastă d e s c o p e r i r e se poate aduce următoarea p r e c i z a r e : monedele au

fos t găs i te de p r e o t u l Gheorghe M a r i n f n t imp ce săpa pămfnt pe un t e

r e n p r o p r i e t a t e a s a . Au f o s t îna intate de p r e f e c t u l de Dîmboviţa că t re

M i n i s t e r u l Ins t rucţ iun i i l a 6 i un i e 1877 .

25 .· Bucureş t i , şoseaua G r o z ă ve ş t i . L a poz i ţ i i l e 20 ş i 21 d i n l i s

ta anexă f i gu rează o coroană de t u c i po le i t ă , 3 c r u c i ş i 2 ban i de aramă

găsiţ i la G ro z ăve ş t i . P i e s e l e am i n t i t e au f o s t d e s c o p e r i t e pe coas ta

dea l u l u i C o t r o c e n i l a adîncime de 0,50 m , cu ocaz i a săpă tur i lo r făcute

pe şoseaua Grozăveş t i l a 9 i u n i e 1867 . C r u c i l e de aramă au f o s t găs i te

la gî tul uno r s c h e l e t e . Documentu l menţ ionează d e s c o p e r i r e a cu a ce l

p r i l e j ş i a une i m e d a l i i de a u r de măr imea une i p iese de 6 f r a n c i 7 5 .

2 6 . G o v o r a , j u d . V î l c e a . L a pozi ţ ia 220 d i n l i s t a anexă f igurează

un număr de 9 monede . Aces tea au f o s t d e s c o p e r i t e pe l o c u l l u i T u d o r

Surdu cedat după l egea r u r a l ă d i n 1864 , îngropate f n t r - u n vas de lut

care s-a s p a r t 7 0 .

2 7 . l s v e r n a , j ud .Mehed in ţ i . T e z a u r d e s c o p e r i t f n anu l 1874 " l a

marg ine a p o i e n i i , l fngă o p ia t ră fnaltă',' aşa cum r a p o r t a p r e f e c t u l de

Mehedinţi m i n i s t r u l u i de I n t e rne l a 4 sep t embr i e 1874 . C u p r i n d e a c i r

ca 1000 monede d i n a u r c a r e s-au r i s i p i t . S-au r e c u p e r a t doar 4 c a r e

s-au f n a i n f a t m i n i s t e r u l u i r e s p e c t i v 7 8 .

2 8 . P e r ş a n i , sa t desf i in ţat , f ng loba t în" l o c a l i t a t e a P ie leş t i , j u d .

D o l j . La 17 o c t omb r i e 1879 p r e f e c t u r a j u d . Romanaţi a înaintat M i n i s t e

r u l u i Instrucţ iun i i un număr de 75 monede d i n a r g i n t , găsite de l o c u i

t o r i i I l i e şi G a v r i l Anghe l d i n corn . V a r t i n a pe cînd l u c r a u pe l i n i a căi i

f e r a t e , l ingă podu l c a i i f e r a t e , pe p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i P e r ş a n i 7 9 . In

acelaşi a n , m i n i s t e r u l le t r i m i t e Muzeu lu i Naţional d i n Bucu reş t i .

2 9 . S i s e ş t i , fostă l o c a l i t a t e , a z i contopită cu oraşu l T i r g u J i u , j u d .

157 www.mnir.ro

G o r j . L a poziţ ia 230 d i n Anexa I f i gurează două monede găsi te f h j u d .

G o r j . D i n r a p o r t u l p r e f e c t u l u i de G o r j , a d resa t M i n i s t e r u l u i de In terne

l a 6 o c t . 1876 , rezu l t ă că au f o s t d e s c o p e r i t e pe p r o p r i e t a t e a S iseş t i ,

l a l o c u l aparţinfnd l u i C i o r t u . Se p a r e că a f o s t un t e z a u r d i n c a r e de

nunţător i i au depus o monedă l a p r e f e c t u r a judeţu lu i . L a cerce tăr i l e fă

cute de autor i tăţ i s-au ma i găsit "două monede a n t i c e " . Aces t e a sînt

înaintate m i n i s t e r u l u i de r e s o r t , c a r e le t r i m i t e M i n i s t e r u l u i I n s t r u c

ţ iuni i l a 9 oc t ombr i e 1876

A N E X A I

L I S T A D E TÔTE O B I E C T E L E I N T R A T E I N M U Z E U L

D E L A C R E A R E A L U I ΡΙΝΑ L A 31 X * ™ 1880 .

No

c o r e n t 1864

1 . P a t r u meda l i i c omemora t i ve Cu za .

2 . Ob i e c t e l e d i n colecţ iunea Papazog l u Quitanţa C o n s e r v . 2 2

f e v r . 1 8 6 5 .

1865

3 . 23 monede turceşt i de a r g t . găsite f n j u d . O l l u , N o . 3 2 8 4 8 , 8-r ie 6.

4 . Un ca f t an de b oe r i e o f e r i t de d-na T r o t e r i u . N o . 3 5 3 6 4 , 8- r i e 28 .

5. 24 monede an t ice ( A n t o n i n , Commod, M a r c

A u r e l i u e t c . ) , găsi te în v i a p r i m a r u l u i

de l a S ch i n en i ( T u t o v a ) . N o . 3 6 7 5 5 , 9-v r i e 12.

1866

6 . Un eş a n t i l i o n de p ia t ră găsit l a S l a n i c .

7 . Un p i s t o l l u c r a t de un condamnat l a T î rgu l

O c n e i . N o . 1 7 4 3 , i a n . 2 6 .

8 . 182 monede , une le bu ma r c a M o l d o v e i ,

găsi te l a Mărmuren i (Roman) N o . 1 2 0 , f e v r . 16

9 . S i g i l i u l l u i Ion S t u r d z a , d ă r u i t de d-nu

U r e c h i a . N o . 3 7 7 5 , mai 12 . 10 . Conde i u l cu c a r e s-a sub s e m n . C o n s t i -

tuţ iunea . N o . 6 6 2 8 , i u l i u 9.

1 1 . Ob i ec te date de g r o f u l R o s e t t i . N o . 8 9 2 8 , s e p t . 6 .

1 2 . Un p i n t en de f e r (Roman)o fe r i t de c a p . Z u -

c h i a n u . U n lacăt mare dat de egumenu l

monas t .Comana . A r h . M u s . Ν 63 .

1867

13 . Un temphnde lemn scu lp t a t ce se af lă în

c u r t e a b i s e r i c i i Şe rban Vodă . N o . 3 0 5 2 , a p r . 3 .

14 . Monumentu l de l a Rusăneşt i ş i un ob i ec t

de aramă ? N o . 1 9 9 1 , m a r t . 2 4 .

15 . 102 m e d a l i i . N o . 4 5 5 7 , ma i 2 2 .

15β www.mnir.ro

16 .

1 7 .

1 8 .

19 .

2 0 .

2 1 .

2 2 .

23 .

24 .

2 5 .

26 .

27 .

28 .

29 .

30 .

3 1 .

32 .

33 .

34 .

35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

N o . 5 2 2 0 , i u n . 7 .

Două su l i ţ e , un t o c , o ca taramă ş i un f i e r

de c a l r u p t (Br încoven i ) .

4 f a r f . d e aramă d i n t i m p u l C a t e r i n e i I I

găs i te l a C o l e n t i n a . N o . 5 7 2 2 , i u n . 1 9 .

105 monede f a l s e de p lumb (sfanţi ş i j umă t ă ţ i ) . N o . 5 7 8 3 , i u n . 2 0 .

Două m e d a l i i c omemora t i v e z i l e i de 2 m a i 1 8 6 4 . A r h . M u s . N o . 2 5 ,

i u n i e 1 1 .

O coroană de t u c i u pole i tă (Grozăveş t i ) , găs i t ă

pe o grămadă de N i s i p .

T r e i c r u c i ş i d o i b a n i de aramă găs i te l a

G r o z ă v e ş t i .

O bucată de s t e j a r împietr i tă (Gogos i ta D o l j ) .

O scu lp tură de b r o n z r e p r . A d a m ş i E v a .

1868

N o . 6 8 5 4 , i u l . 1 5 .

N o . 7 1 4 8 , i u l . 2 4 .

N o . 8 6 2 4 , A g .

N o . 1 4 4 9 7 , 9-ie 6 .

O colecţ iune de monede T r a i a n e ş i a l t c ump .

de l a d-nu B o l l i a c : 272 bucă ţ i , p re ţu i te 3383 ,

d i n c a r e s-au p r i m i t numa i 255 bucă ţ i .

Sase monede a r g i n t ( T r a i a n ) o f e r i t e de d-nu

B o l l i a c .

9 mahmude le , 2 j umă t ă ţ i ) i d . 3 s f e r t u r i , i d . 2

r u b i e l e , 2 Constant inaţ i (Ren i ) . '

O casetă i h m in i a t u r ă .

O monedă romană de aramă ofer i tă de d-nu

M o c e s c u .

27 p i e t r e a n t i c e m a r i , r i d . d e l a M o a r a

Domnească ( M a v r o s ) .

R a p o r t a s u p r a monum.de p ia t ră de l a T u r n u

S e v e r i n .

M a n u s c r i p t e l e t u rceş t i - j u r n a l încheiat

de d - n i i S t u r d z a , L a u r i a n e t c .

S i g i l i u l s t a t u l u i înapoiat de l a Expoz i ţ i une .

O monedă ant ică de b r o n z ş i o m e d a l . c o m e m .

a R e v o l . F r . d a r . d e d-nu Focşeneanu .

50 p i e se de a r g i n t de l a d-nu G . S a n M a r i n

O p i a t r ă sculptată omu f ă r ă cap în p i c i o a r e

îmbrăcat în ha ine bogate ţin mîna pe sab ie

(găsită îh co rn .Manu , d i s t r i c t u V l a ş c a ) .

Două monede de a r g i n t ş i 3 b r o n z dă ru i t e de

D . I p c a r .

O p i a t r ă ma re de l a M a t e i B a s a r a b găs i tă în

c u r t e a E p i s c . B u z ă u .

20 bucăţ i a r g t ş i 46 a ramă dăru i te de d-nu

Romanov .

Două s a r c of a g i , două p i e t r e m a r i c u i n s c r i p .

No 4188 d i n 20 Ma i u

1880

A r h . M u s , N o . 1 1 ,

1868 m a r t .

N o . 4 2 8 8 , m a r t . 26

N o . 4 5 6 6 .

N o . 4 6 9 8 , m a i 7 .

A r h . M . N o . 2 7 , m a i 2 2 .

N o . 6 3 6 8 , m a i 2 8 .

31 ma i

N o . 6 6 5 4 , i u n . 1 9

A . M u s . 1 7 i u n .

N o . 3 0 9 9 , i u n . 2 6 .

No .7431 , i u l i u 9 .

N o . 7 9 6 1 , i u l . 2 4 .

N o . 4 1 6 1 , A g . 8 .

N o . 9 4 3 3 , A g . 2 8

159

www.mnir.ro

http://farf.de

http://rid.de

http://monum.de

http://dar.de

una statuă mare de f e m e i e , d o i p i l a ş t r i i de

p i a t r ă , două p i ese cu s c u l p t . a f l a t e £n c u r t e a

l u i I o r g u G h i c a .

4 0 . T r e i monede ,d i n c a r e două găsi te l a S a r m i -

sege t tusa date de D .C ă r b une s cu .

•41 . O icoană zugrăvită cu smal ţ , d ă ru i t ă de d-nu

G . F i l i p e s c u .

4 2 . T a b l o u l " D a c i a " l u c r a t de D—na P e r a s c b i r a

C r a i n i c .

4 3 . P a t r u p l a n u r i a le b i s e r i c i i T r e i I e r a r h i .

1S69

4 4 . Zece monede C y z i ce ne de a u r comp. 2 2 5 $

de la un G r e c .

4 5 . O piatră cu i n s c r i p . d e l a M i n a i V i t e a z u l .

4 6 . 24 t e t r a d r a hme Macedon , 3 t e t r a d r a h m e

T h a s o s , 66 b i z an t i ne de b r o n z .

4 7 . 4 0 0 monede a r g t c ump . de l a V l a s t o , 9 6 V a l e n s ,

9 5 V a l e n t i n , 67 C o n s t a n t i n u s , 16 G r a t i a n , 21

I u l i a n , 13 Iov i a n , 92 d i f e r i t e , găs i te Z i m n i c e e .

4 8 . 36 s i g i l i i comun .

4 9 . 17 s i g i l i d .

5 0 . 26 i d .

51 . 4 i d .

5 2 . 10 i d .

53 . 12 i d .

5 4 . 1 monedă b r o n z R e v o L . F r a n c . a n . r v uae bronz

Cat h Π ( R u s i a ) .

5 5 . 7 s i g i l c om .

5 6 . 1 i d .

5 7 . 1 i d .

5 8 . 3 i d .

5 9 . Un bas r e l i e f a trrr ian (cep de rege)de p i a t r ă ş i

o i n s c r i p . cune i formă (Ninrre)desă de d—au

Cohen C o c i u . A r h . M u s . , m a i 12 .

6 0 . 11 s i g i l c omun .

6 1 . 1 i d .

6 2 . 3 i d .

6 3 . 2 i d .

6 4 . 12 i d .

6 5 . Un sexcofaajiu de' lemn zugrăv i t ş i o » « - t .

Egypţ iană o f e r i t e de d-nu N . C r e t a u l e s c u . A r t u M . i u l . 1 5 .

6 6 . 256 s i g . corn .

6 7 . 6 i d .

6 8 . 2 i d .

6 9 . 4 i d .

No*12907 s e p t . 7 .

N o . 1 Q 2 8 3 t 7 - h r i e 16.

A r h . M u s . N o . 3 5

7 - r i e 2 5 .

N o . 1 1 8 4 3 , 9 - b r i e 7 .

N o . 1 2 7 4 0 , 9 - v r i e 7 .

N o . 3 7 6 i a n . 1 4 .

N o . 5 9 , i a n . 1 2 .

N o . 8 7 B , f e b r . 1 .

N o . 3 2 6 2 , mart„21

N o . 4 2 9 9 f a p r . 1 5 .

14Ό

www.mnir.ro

http://inscrip.de

http://cump.de

http://Arh.Mus.No.35

70. 6 i d .

71. 2 i d .

72. 12 i d .

7). Ob i e c t e l e d i n e x c u r s i u n e a d - l u i B o l l i a c după

l i s t a c e se af lă în d o s a r u l M u z e u l u i . 1 8 6 9 , 1 9 , 7 - v r i e , N o .

12173 , 7 , 1 9 .

74. Nouă bucăţ i de f e r ş i oţel compuse d i n f r î n-

t u r i d e săb i i v e c h i , u n f r îu de c a l ş i o c a sc ă ,

găsi te pe şoseaua Caraca l-R îmn icu Vî lcea , „ . „ _ _ , . „ Γ i o , ο ω N o . 1 2 4 0 5 , 7 - b r i e 2 5 . l a 29 a u g . 1 8 6 9 .

75. un s i g i l i u v e c h i c o m u n a l .

76. 2 i d .

77. i d .

78. 20 p i e t r e m i n e r a l o g i c e o f e r i t e de d-nu

G . S a n M a r i n . N o . 1 3070 , 8- r i e 9 . ·

79. Un bust de marmoră a t r i b u i t l u i Canova

( l 8 1 6 ) o f e r i t de D . A b d u l a i d u - N o . 1 3 7 5 3 , 8- r i e 29

SO. 1 s i g i l i u v e c h i c o m u n a l .

6 s i g i l i i .

82. 1 s i g i l i u . '

83. 3 i b i s îmbă lsămaţ i ofer i ţ i de d-1 N . C r e t z u -

l e s c u . N o . 1 4 8 1 0 , 9- r i e 2 5 .

84. 1 s i g i l i u .

85. i d .

86. i d .

87. 2 i d .

. 2 i d .

. 18 1/2 s i g i l i i .

90.. 4 s i g i l i i .

91. 1 i d e m .

1870

92. 4 s i g i l i i .

93. 1 i d .

94. 1 i d .

95. 1 i d .

96. 16 s i g i l i i .

97. 4 s i g i l i i .

1 s i g i l i u .

C i n c i bucăţ i arme v e c h i găsi te în m o v i l a

S e n d r a r u l u i , comuna Buimaceni(Botoşani )

(ţevi de f i e r ) . N o . 2 4 0 2 , 18 m a r t .

100. 2 s i g . c o m .

. 2 i d e m . »

102. 1 i d .

103. 3 i d e m .

104. Un i n e l de a r g i n t ş i un ban t u r c e s c u de

a g . , c o r n . R a s a , j u d . I a l om i ţ a . N o . 3 1 0 0 , 10 a p r i l .

161

www.mnir.ro

http://sig.com

105 . Un s i g i l i u v e c h i . 106 . O piesă de a g . v e c h i găs i tă pe cîmpa(judeţul O l t ? ) N o . 3 8 5 1 , msi 12.

107 . t r e i s i g i l i i v e c h i .

108 . 11 i d .

109 . 1 i d . 110 . 2 vase de b r o n z Pompéien cump .de l e

D . P o g a n i n i 300 f ( F a l s e ) . N o . 4 8 3 5 , i m u 5 .

1 1 1 . 1 s i g i l i u .

1 1 2 . 1 i d e m .

113 . 11 monede v e c h i A g . ş i 1 de aramă găs i te f n

comuna Ca ragac i u , l i n g ă l e c u i C e h u l . No .5255 , i un i e 13.

114 . 1 s i g .

115 . 2 i d .

116 . 11 i d .

117 . 2 i d .

1 1 8 . 1 sab ie veche găs i t ă f n t r - u n copac pe ma l u l

B e r I a d u l u i , com .L ipove ţu . N o . 8 4 8 2 , 7 - v r i i i

119 . 7 s i g i l i i .

120 . 1 i d .

1 2 1 . 1 i d .

122 . 5 s i g . v e c h i

123 . 1 i d e m .

124 . 18 p i e t r e d i n c u r t e a P r e f e c t u r i i de I l f o v .

125 . 7 s i g i l i i v e c h i .

1871

126 . 1 s i g i l i u v e c h i u .

127 . t r e i prosôpe de pfnză cusu te dă ru i t e de d—na

S o f i a M a v r o d i n .

128 . 1'J

129 . 1

130 . 1 j 1 3 1 . 1 / s i g i l i u c o m . v e c h i .

132 . 2 ' " " "

133 . 2

134 . 1.

135 . 323 monede Daco-Romane cumpărate de l e

d-1 B o l l i a c 7 de a r g t , 225 Ae m a r i , 15 Ae

m i j i . , 7 5 Ae m i c i , c ump . 4264 f .

136 . T r e i bandero le de s t i n d a r d e Romane de l a

s t a b i l i m e n t u l de a r t i l e r i e .

137 . un s i g i l i u .

138 . 1 i d .

139 . 1 i d .

140 . 1 1/2 i d .

1 4 1 . 1 5 monede aramă ş i o p a r a de Ag . g ă s i t e l a

H f r l e u (Botoşani ) .

No.1265, fevr .24

N o . 14,mai18.

No>7131 Ag.13.

162

www.mnir.ro

http://cump.de

42. 5 n s a d t « a n ă « « s i t a l a Orben i (Pu tna ) .

143. 2 n a t a l i i cossesaoxaxire s e r b ă r i i Ş t e f an

c e l Mare l a Putne (asm s u r i ţ i s i cealaltă:

sxeâ ta tk ) .

144. 4 eăgitii. 145. 4 i d .

146. 7 s i .

147. 1 i d .

14·. 1 i d .

149. 1 i d .

ha l e i d i e l a s i .

1872

151. 60 s i g i l i i .

152. 37 idem.

153. 1 i d e s .

154. 1 idem.

155. 1/2 idem.

156. Cu l a uti l ise de a i ies Cmmt ai o r i e i c u m p ă r a

te c a 20 . 000 l . n . No . 5025 , 23 mar t i e .

157. 4 s i g i l i i .

tU . 10 p s s s s a Ismepnfiase ( B o J u ^ ) , p i e t a t e 3 0 # No.5-154, 27 mar t i e .

159. 1 s i g i l i u .

donai ssSeee» fan ani sta e t c . s a r c o f e g i u de l e

D e v e s e l (Hnmaaeţ i ) . No .3615 a p r .

161. 35 r a s e , d o u ă beeeer i* na Beoous c u Ampe- -

l a s s i ua S a t i r prov.dxo eecu r e i u nea

B o l l i e c din 1869 . No . 3832 .

162. 1 s i g i l .

163. 1 i d .

164. 1 i d .

165. Un v a s de bronz c u 10 matasse v e c h i găs i te

fn Romenat i . No .9460 i u n . 10 .

166. Un pinten (Bo lboca ta , V l a s c a ) . N o . 7 0 2 3 , i u l . 11 .

167. 1 s i g i l i u v e c h i .

168. 24 idem.

169. 1 idem.

170. 1 idem.

171. 26 idem.

172. 9 idem.

173. 1 idem.

174. 5 idem.

1T5.-1 i d .

176. 1 i d .

No . 8402 , 7-v r i e 18 .

No . 8829 , 7-v r i e 18 .

N o . 3 6 f X - v r i e 11 .

163

www.mnir.ro

177 . 1 i d .

178 . 11 i d .

179 . Un t o p o r de p i a t r a i n t a c t , un c i o c a n de p ia tră

r u p t , o p iatră rotundă g ău r i t ă , găs i tă ?

180 . 1/2 s i g i l i u .

1 8 1 . 1 s i g i l i u .

182 . 1 i d e m .

183 . 152 monede de A g ş i 4 Ae găsi te l a I s l a z

(Romanaţi) ( c l a s i f i c a t e de D- l L a u r i a n u .

184 . F o t o g r a f i i cump . (Hasdeu )9 p lanşe evanghe l i a

1 502 Nemţu - 7 p lanşe evanghe l i a d i n MUncben

şi p a t r u p o r t r e t e f h u l e i d i n f a m i l i a S te f an

c e l Ma re ( b i s e r i c a de l a Rădău ţ i ) , c ump .

3000 l . n .

1873

185 . Una p ia tră ma re c u i nscr ip t ion* g . l a H f r l ă u .

186 . 1 s i g i l i u v e c h i .

187 . 1 i d .

188 . 4 i d .

189. 2 i d .

190 . 34 i d .

191 . 123 d e s e n u r i executate T r e n k , din c a r e 63

în museu ş i 60 l a P a l a t .

192 . Ob iec te date ( B o l l i a c ) 2010 moeede tarons

f r u s t e - 50 b u c . s i l e x - 470 s i l e x u r i d i fer i te-

117 s i l e x a l e s e , 8 mă tc i , 4 p iaă log i de f reca t

g r i n e , 20 s u l u r i de l u t gău r i t e , 2 i d . c u gaura

l a r g ă , 13 ob iec te de lut găur i te r o t u n d e pentru

ţesă tur i ? , 1 g lobu lut a r s u , 13 c o m e de a n i

ma l e , 3 su le de o s u , 15 dinţ i ce au s e r v i t de

podôbe e t c .

193 .2 s i g i l i i .

194 . 1 i d .

195. 1 i d .

196 . 8 monede de A g tu rceş t i găsite l a Mărgăr i t

p l . S l ă n i c u (Buzău ) .

197 . O ladă cu ob iec te găsi te l a Capu l p odu l u i l u i

T r a i a n ( B o l l i a c ) .

198 . 1 s i g i l i u .

199 . 1 i d . ^

200 . 1 i d e m .

201 . 1 i d .

202 . Un s i g i l i u c u t o c u a l Împăratu lu i M a x i m i l i a n ?

N o . 21627.

No .22249,X-vrk

2 3 .

No . 13146 X-vrk

30 .

N o . 3 3 1 , i a c . 12.

Museu No. 6,mart,

14 .

No .4367 apr.22.

No.5894, iunie 6.

No.5897, iun ie 7.

No.1-r70T,9-vrie17.

164

www.mnir.ro

203 . O bucată ter, un y «au con i c de p i a t r ă , - 3 6 l e

de p i m l n t , d i v e r s e ob i e c t e ovo i de de l u t e t c .

găs i te l a s ăp ă t u r i l e d r u m u l u i de f e r l a M i l c o v ,

l i n i a P i t e s t i - S l a t i n e .

1874

204 .

205 .

206 .

207 .

3 bucăţ i de a u r găs i te l a s ăpa rea unu i d r u m

(Bebe N i c o l e , p l a s a C o d r u , j u d . I a ş i .

12 p i e t r e d i n d a r f m a r e a b i s e r i c i i S t . S a v a ,

H in c a r e 11 c u i n sc r i p ţ i un i .

O carab ină r o c h e pă r ăs i t ă l a G i u r g i u de un

M o n t e n e g r i n .

O statuetă de l u t de d i v i n i t a t e găs i tă l a C o n s

tan ţa , d ă ru i t ă de d-nu G . D u m i t r u M a r s i f i .

2 08 . N o u l t es tament f n l imba E lenă t i pă r i t f n

S a c son i a 1 770 , l ega t c u c a t i f e a , d o n a t

T f rnovénu .

209 . 200 monede a n t i c e găs i te l a F o l e s e i p l . H o r e z u ,

( V D c e a ) .

210 . 162 p i ese s t i c l ă r i e de Bohem ia t r i m i s e de

F o g e l ş i S c h r e i b e r (V i en s ) f n s ch imbu l

u n e i deco ra ţ i u n i .

2 1 1 . O monedă găs i t ă l fngă Deva ş i două eşant i-

l i o a s e de quar ţ ş i k e h l i h e r (Donat Henţescu) .

212 . C u m p . o b i e c t l o se f Mende lbaum 12O0 l . n .

1875

213. 17 ob iec te moderne de b r o n z ş i a l t e l e t r i m i s e

de d-nu F o g e l d i n V i e n s .

214. 352 r e p r o d u c ţ i u n i de p i e t r e g r a v a t e f n gypsu

( S t o s c h l i n B e r l i n ) .

2 1 5 . 2 c r u c i de p i a t r ă ş i un găvan găs i te f n Muşce l .

216. 2 c a p t i v i d a c i de gypsu (Esa rcu ) ş i 60 bucăţ i

m i c i de gypsu r e p r e s . ob i ec te după co lumna

Tra i a na. 16 monumente o f e r i t e de D . B o l l i a c , un m o n u

ment d i n t i m p u l l u i Corninod, m a r m o r a de l a

p odu l l u i C o n s t a n t i n lfngă C e l e i , un a l t a r de

p ia tră d i n t i m p u l l u i S e p t . S e v e r găsi t l a

R e ş c a , 10 o l ane de apeducte de l a Z i m n i c e a

ş i C e l e i , un bus t m a r e de l e u de p ia t ră de l a

Z imn i cea etc -etc .

2 bucăţ i de b r ă ţ ă r i de a u r găs i te l a T u r n u

S e v e r i n .

219. 270 monede Romane de b r o n z ş i 30 A g b a r b a

r e ( c u m p . B o l l i a c - 4837 f ) .

220. 9 monede de A g v e c h i de l a G o v o r a , p l a s a

Oco I u , j u d . V f l c e a .

N o . 1 2 2 1 6 , X - v r i e 4 .

N o . 5 2 1 , i a n . 1 8 .

M u s e u , No . 1 0 , f ebr.16.

N o . 2 2 8 5 , f e b r . 2 8 .

N o . 6 1 3 7 , i u l . 1 6 .

N o . 6477

No . 8479 , 7 - v r i e 9

N o . 8 4 8 0 , 7 - v r i e 9 .

N o . 8483

Museu 3 7 , 8 - v r i e 27.

M u s . 10 , m a r t . 6 .

N o . 2 6 9 1 , m a r t . 2 1 .

Museu N o . 2 9 , a p r . 4 .

N o . 4 6 5 3 , i u n . 6 .

217.

218. N o . 2 2 , i u n . 2 8 .

N o . 6 7 8 5 , A g . 2 0 .

N o . 6 5 0 , i u l . 15

N o . 8 3 9 5 , 8 - v r i e 7 .

165

www.mnir.ro

2 2 1 . 240 vase l u t donate de Dnu B o l l i a c ( N . B . a

l ua t Înapoi 2 0 ) .

222 . Un i s l i e u o f e r i t de D-nu Rădu lescu

223 . Ob i ec t e l e o f e r i t e de D-nu P a e i a a u .

1876

224 . Ha i n e ţărăneşt i de femei brodate ş i

2 25 . 266 p ieae de A g t u r c e ş t i , 16 s fanţ i

e t c . e t c .

2 26 . 15 d e s e c u r i de costume (agitarele

227 . 17 p iese a r g t d in l e t n r i l e 1694-1706 săs i te

l a G h i d a , p l a s a Ş i r e t u l u i (Bomaa)

228 . 9 monede turceş t i p r ov . d i o t r - o

229 . Un capu de r e g e D a c u de g vpeu (E se r c u ) .

2 3 0 . 2 monede găsi te în j u d . G o r j u .

2 3 1 . Două m e d a l i i come moi s t i ve de

M o n a s t . l o r ş i 2 diplome of e r i t e de D—au N e g r i .

232 .

233 ;

234 .

235 .

236 .

N . B . S-au t r im . S o c . Academ ic* .

1877

Un c a p t i v u Dacu de gyps ( E s a r c u ) .

O monedă veche t u r cea sc ă .

7 monede de A e . g . l a Bogaţ i (D îmbovi ţa ) .

25 monede de Ag Leopold găs i te l e Drumul

de l a V u l c a n .

3 m i d e m .

1878

237 . 2 p i e t r e d i n n işte b ă i romane găs i te l a

B e l g r a g i c (genera lu l C e r k e s ) .

238 . 8 f l u i e r e d i n V r a n e e e ( B n r e d a ) .

2 39 . Un c a d r u s cu l p t a t de F e n t a as ecu f h puşcă r i e

(Voda Cuza e t c . ) .

6 monede A g romane s i al te p iese moderne

cump . de l a E d . P e t e r s b u r g d i n R fmn i c u

S ă r a t 30 l e i n o i .

Un i n e l de a u r 5 1/2 d r a m u r i i n i t i a l e G . Ζ . ,

găsit l a G i u r g i u .

P s a l t i r e m a n u s c r i s e s l avone ş i r omane

( t r i o d u l s l avon ) aduse de D—1 T o c i l e s eu de l a

S c h i t u l Vă rb i l a ( P r a h o v a ) .

2 i ne l e A g . c u p i e t r e m a r i g r a v a t e (capăt de

z imb ru ) găsi te de hoţul M i h . B a r b u .

31 i n s t r umen te de muz ică B u r a d a .

Un br îu de A g . s u f l a t c u a u r e e c . X V m ,

cumpărat 240 l . d e l a d—na U r z i c e n c a .

2 monede A g An ton i nus P i u s , 2 i d , C l a u d i u s ,

1 Ae Vespas i an o f e r i t e Ν . O p r e a d i n DevàV

240 .

241 ,

242 .

243 .

2 44 .

245 .

2 46 .

No .β533 ,S-vr ie 1 J .

N O . B 6 6 5 , 8 - v r i e 18 .

N o . 1 0 4 6 3 , X T r i e 23.

e t c . N o . 7 3 * , i a n . 2 9 .

N o . 1230 t e e r . 1 8 .

N o . 3 4 9 6

N o . 3716

N o . 4 6 0 6

K e . 7 4 1 7 , A f > 1 1 . ,

N o . 1 0 5 6 3 , B - v r i e 2A

11466

No . 2 3 3 7 , mart ie 10.

N o . 5 9 1 3 , iunie 10.

No .9962 ,7-v r i e 23.

N o . 2 9 5 5 , m a r t . 2 4 .

N o . 5 3 * 6 .

Museu , N o . 1 6 .

N o . 6 1 3 2 .

N o . 6 7 1 3 , i u l .

N o . 6 6 7 8 .

N o . 7 1 2 0 , i u l . 2 8

N o . 9 3 9 0 , s ep t . 29

Νο .9β9β ,β-ντ ίβ ,4 .

N o . 1 0 0 4 4 .

166

www.mnir.ro

247 . Evanghel ia , d in Ch i l i a c u por t re te le Matei

B a s a r a b s i so ţ i a . No . 10118, 8-vrie 12 .

248 . T r e i c â r t i germane desp re ant ich i t ă ţ i

C o u s a , 5 o c k e n e t c . No . 816 .

249 . O du lamă de ca t i f ea neag r ă l uc ra t ă c u f i r ,

o fer i t ă de N . P i c l e a n u . No . 10331 ,8-vr ie 18 .

250 . D i f e r i t e instrumente de muz ică B u r a d a . No . 10535 ,8-vr ie 23 .

251 . 6 costume d in Macedonia t r im i se de d-1

M ă r g ă r i t . No . 12385 X - v r i e .

1879

252 . 13 tab le de plumb din î nve l i ş u l b i s e r i c i i

C u r t e a de Argeşu c u i n s c r i p . Mus . 4 i a n . No . 29

253 . 2 monede Ag ş i 22 Ae g . l a Manga l ia . N o . 3 4 1 0 , m a r t . 2 3 .

254. O sab i e t u rcească c u m iner de f i l d e ş , t é c a

legată d in A g una idem c u miner po le i t ,un

ia tagan c u miner de f i l d e ş , ofer i te de d-1

S e n M a r i n . No . 3432 .

253 . O coa fu r ă femeiuşcă de enecse t l a C o s t u

mul n o . 4 . U n a pe reche paftale A g . No .3436 ,mar t i e 24 .

254. 2 monede Ag g . l a F o c ş a n i . No .6652

255 · Fo t og ra f i a ch inov ie i romane de l e Athos

ş i a unui document p a t r i a r c a l e t c . M u s . N o . 1 6 .

256. 11 monede de au r b izant ine t r im i se de

P r e f . d e Cons tan ţa . No . 7577 .

2 5 7 . 0 tambure veche o fe r i t ă de D-nul B u r a d a .

258. 1 I ns t rum.de m u s i c s din Dobrogra i d .

259. 4 costume Mecedoniane (Mărgăr i t ) No . 11760.

260. 75 monede v e ch i Ag (podul moş ie i P e r ş a n i -

D o l j ) . No . 15069.

261. 9 tab lour i de pfhză ş i 3 pe hfrt ie f ăcute

de d-nu V e r u s s i . No .15934 .

1880

262. C ă r ţ i de numismat ică Mus .No . 100 .

261. Un tun de f e r mic (cou len ine)ş i o Célma

de p i a t r ă găs i t ă l a G i u r g i u . No . 2785 .

262. 141 s i g i l i i v e c h i .

263. 4 b r ă ţ ă r i a u r , un mic tub orna t , 1 b r ă ţ a r ă

e lec t rum ş i 409 tor t i ţe de a u r , c f t e v a f ă

r â m , e lec t rum ş i un t i pa r de p i a t r ă găs i te

l a Τ u r au Măgu re l e , s t r a d a Logof . N i c u l a e . No . 4002 .

264. O p i a t r ă ant ică de 10 palme (Gostavăţu -

Romana ţ i ) . No . 9038 .

265. S a b i a l u i Tudor V l a d im i r e s c u d ă r u i t ă de

D-nu C . R o s e t t i . No . 5383 .

266. două c r u c i montate cu f i l i g ran de arg in t

d ă ru i t e de d-na C i o c a z a n . Museu 26(mai 28 ) .

167

www.mnir.ro

http://Pref.de

http://Instrum.de

http://Mus.No.100

267τ 10 s ta tue te Egypţiane ş i c î teva monede

Aegypto-Romane da te de d-1 C a r a g e a i

2 68 . 136 monede romane de A g cumpărate de l a

I acob S c h o n b e r g e r .

10 monede A g b a r b a r e i m i t . d e F i l i p găsi te

B i c a z (Neamţu).

Doua c l a v i r e v e c h i t r i m i s e de D-nu B u r a d a .

112 monede moderne A g Nee r l a nde ze (d-nu

VVedmuller.

272 . 2 bucăţi au r Cons tan t I I cumpărate 35 f r .

269 .

270 .

271 .

273 . O c r u c e de lemn îmbrăcată cu A g (1793)

Dată de D-nu San M a r i n .

274 . O Athena de a u r 300 f , un F i l i p s tateră 3 6 ,

1 A lex .s ta teră 40 f , 1 hecté C y s i k a 30 f ş i

o piesă falsă de l a Acan thus 130 f r .

275 . 1 T e o d o r a de a u r 120 f r . 36 d i n a r i A g = 72 f

+ cîte un t i p a r de lu t o f e r i t de D . P o p o v i c i

d i n O r şova .

276 . Un cap de împărăteasă Romană ş i o statuă

f ă ră cap (Dar E n c i u l e s c u G h i g h i u ) .

277 . 1 P u l c h e r i a a u r , 1 T i b e r i u s I I a u r , 1 C o n

s t an t i n X I I a u r , cump .80 f r .

2 78 . Colecţiunea p r e h i s t o r i c a B u l l n e r d i n

Copenhaga .

279 . Un as ignat Repub l . F r an ţ a (1792) de 25 s o l s ,

o p iesa de 5 f r . ( a n X Gaule C i s a l p i n e , un

d o l l a r Mex i can ( da r R i s s d t f r f e r ) .

280 . Un t e s o c , una ver igă de tesoc ş i un cuţit

de b r o n z , găsi te l a Rucă r (Muşcel) .

M u s e u , N o . 6 9 8 8 .

M u s e u , N o . 33 , iunie

2 8 .

N o . 7 2 5 0 .

N o . 8490-,

N o . 1 0 0 4 5 .

N o . 4 8 , M u s . , 7 - v r i e ,

2 2 .

N o . 1 0 7 6 0 .

N o . 1 3 9 1 8 .

N o . 2 0 6 5 1 .

Museu , N o . 5719-vrie

5 .

M u s . N o . 6 0 . 9 - v r i e

1 2 .

N o . 1 6 1 4 0 .

M u s . N o . 6 3 .

M u s . N o . 7 0 .

N O T E

1 Academia R e p u b l i c i i Soc i a l i s t e Român ia , A r h i v a 1568 , Su ţu .

2 A r h i v e l e S t a t u l u i Bucureşt i (în c o n t i n u a r e : A r h . S t . Buc'. ) , f ond M i

n i s t e r u l Ins t rucţ iun i i , d o s . 526/1 864 , f .414-41 5 .

3 I b i dem .

4 I b i dem, dos . 31 7 ϋ / ΐ 876 , f .41 . Menţionăm că şi i n a n i i 1868-1869 cei

d o i , împreună cu A . T . L a u r i a n şi D . B e r i n d e i , l u c rase ră p e n t r u c l a

s i f i c a r e a şi p r e d a r e a colecţiei Mav ros l a Muzeu l Naţ ional d i n B u c u

reş t i ( A r h ? S t . B u c , fond M i n . Ins t ruc ţ iun i i , dos . 260/1 869 , f.36). P r i

v i t o r l a colecţia Mav ros v e z i i b i dem ,dos . 591 / 1 8 6 3 , f . 121-126 ; s c r i

soa rea d i n 31 m a r t i e 1867, în c a r e D . A . S t u r d z a a ra t ă c ă a terminat

168

www.mnir.ro

http://imit.de

c l a s i f i c a r e a monede l o r c o n s u l a r e ş i p ropune t i p ă r i r ea ca t a l ogu l u i l a

T i p o g r a f i a Luc r ă t o r i l o r Asociaţ i ( i b i d em , dos . 386 /1867 , f . 1 63) . Pen

t r u c l a s i f i c a r e a monede lo r a n t i c e d i n colecţ ia Muzeu l u i Naţional d i n

Bucureş t i f ăcu tă de Û . A . S t u r d z a f n a n i i 1 871-1875 , v e z i i b i dem ,dos .

849/1871 , f . 31-32 ν ş i 163-164 ν ş i d o s . 2846/1875 , f . 269-270 .

5 A r h . S t . B u c , f o n d . M i n . Ins t ruc ţ iun i i , d o s . 3541 / l 877 , f . 88-90 .

6 I b i d e m .

7 I b i dem , f o n d . M i n i s t e r u l A f a c e r i l o r I n t e r ne ( f n c on t i n u a r e M . A . I . ) . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 31 5 /1871 , f . 119-120 .

8 I b i d em , f . 9 1 .

9 I b i dem , f .95- P e n t r u d e s c r i e r e a p i e s e l o r v e z i f . 8 4 .

10 I b i dem , f o n d M i n . I ns t ruc ţ i un i i , dos .429 /1895 , f . 3 2 - 3 3 .

11 I b i dem , dos . 4 4 7 / 1 8 6 6 , f . 1 5 4 . R e f e r i t o r l a această d e s cope r i r e ve z i :

C O N S T . M O I S I L , f n B S N R , a n . X , n r . 2 0 , i u l - d e c . , 1 91 3 , ρ . 62 , n r .

17 ; i d e m , B S N R , a n . X I , 1914 , p . 5 7 , n r . 5 0 ; B . M I T R E A , Pene t r a-

z ione c o m m e r c i a l e e c i r c u l a z i o n e m one t a r i a ne 11a Dac ia p r i m a de l l a

c onqu i s t a , în E D , X , 1945 , p . 3 4 , n r . 8 7 ; Κ . P I N K , Die Mùnzpragung

der Os tk a l t e η und i h r e r N a c h b a r n , i n D i s s P a n n , S . I I , 1 5 .1939 . ρ .

36 ; J . W I N K L E R , O m i n c i c h Dàku a Ge t u , i n "Num i sma t i k y S b o r n i k " .

V , P r a g a , 1958 , p . 3 0 , n r . 8 2 a ; C . P R E D A , Monedele ge to-dac i l o r .

E d i t . A c a d . R . S . R . , B u c u r e ş t i , 1973 , p . 119-120 , n r . 19 .

12 A r h . S t . B u c . , f o n d . M i n . I ns t ruc ţ i un i i , d o s . 4 4 7 / 1 8 6 6 , f . 155 . F o t o

g r a f i a monede l o r ş i a v a s u l u i a f o s t dă ru i t ă de V . A . U r e c h i a A c a

dem ie i Române ( ve z i " A n a l e l e Ac adem i e i Romane " , s e r i a a I I-a . tom .

I X , 1886-1887 , p . 7 ; O . I L I E S C U , P reocupă r i de numismat ică în ac

t i v i t a t e a l u i V . A . U r e c h i a , f n vo l umu l de f a ţ ă .

13 A r h . S t . B u c , f o n d M i n . I ns t ruc ţ i un i i , dos . 4 4 7 / 1 8 6 4 , f . 1 5 5 .

14 I b i dem , d o s . 3 8 6 / 1 8 6 7 , f . 2 .

15 I b i dem , d o s . 4 4 7 / 1 8 6 4 , f . 1 56 .

16 C . P R E D A , o p . c i t . , p . 120 .

17 A r h . S t . B u c . , f o n d . M i n . Ins t ruc ţ iun i i , d o s . 2 3 0 4 / 1 8 7 3 , f . 1 0 8 .

18 I b i d em , d o s . 3 l 7 0 / l 8 7 0 , f . 2 6 9 ( v e z i r a p o r t u l l u i B u t c u l e s c u desp re

c a s t r u l de l a J i d o v a sau Ur i aşa d i n 8 s e p t . 1876 ) . I n r u i n e l e cetăţ i i

β-au găs i t într—o per ioadă neprec iza tă monede dac i ce ( v e z . A c a d e

mia R . S . R o m â n i a , A r h i v a G r . T o c i l e s c u , m s s . 5137 , f . 2 3 3 ; C .MOI

S I L , î n B S N R , 1913 , p . 2 2 , n r . 1 l ) . P e n t r u d e s c o p e r i r i de monede

romane ş i b i z a n t i n e l a J i d ova ş i împre ju r im i , v e z i Academia R . S .

Roman ia , A r h i v a P o l o n i c I , m s s . 8 , ca i e t 6 , f . 5 4 , ş i R e p e r t o r i u a r

heo log i c - mache t a , f . 3 1 , 33-34 , f h c a r e se menţionează monede de

la N e r v e , H a d r i a n , G o r d i a n Π Ι , Cons tan t i n c e l M a r e , I u l i a n , J u s t i

n i an ş i J u s t i n Π , i n d i c f ndu-se b i b l i o g r a f i a r e spec t i v ă .

19 A r h . S t . B u c . , f o n d . M i n . I ns t ruc ţ i un i i , d o s . 2 5 8 7 / 1 8 7 4 , f . 2 6 6 ş i 272 .

20 I b i d em , d o s . 5 6 0 / 1 8 6 4 , f . 4 7 7 .

21 I b i d em , f . 4 7 8 ; v e z i ş i Anexa I , poz i ţ i a 5 ·

22 A r h . S t . B u c . , f o n d . M in . I n s t ruc ţ i un i i , d o s . 5 6 0 / 1 8 6 4 , f . 4 7 9 , 5 0 7 ,

517-518 .

23 I b i d em , f.47B-47<>

169

www.mnir.ro

24 Ν . DO CAN , f n A A R M S I , s e r i a a I I - a , X X X (1905-1906) ,p .152. B»

t r u d e s c o p e r i r e a de l a Sch i nen i v e z i ş i C O N S T . M O I S I L , f n BSNR,

a n . X I I . n r . 2 5 (1 915 ) , p-17; I . D . C O N D U R A C H E , î n BSNR,nr.27¬

28 (1933-1934) , p . 3 7 ; C O N S T . M O I S I L , f n B S N R , nr .22 (1939 - 1 9 4 p . 2 4 5 , n r . 1 ; I . L . P O L E V O I , f n " I z v e s t i a " n r . 4 ( 31 ) , Chişinău,l956,

p . 9 9 , n r . 18 ; O . I L I E S C U , în Cos t in C .K i r i ţ e scu , S i s t e m u l bàneK

a l l e u l u i şi p r e c u r s o r i i l u i , E d i t . A c a d e m i e i , Bucu re ş t i , 1964,p.363;

O . I L I E S C U , ş i GR . F O I T , în A r h e o l o g i a M o l d o v e i , V (1 967) , p. 165,

n r . 12; C. Ş T I R B U , P . S T A N C U , în B S N R , n r . LXVTJ-LX IX (1973¬

1975). p . 1 6 2 , n r . 2 0 .

25 A r h . S t . B u c . f o n d . M i n . I ns t ruc ţ iun i i , d o s . 4 4 7 / 1 8 6 6 , f . 3 8 , i a r pentn

l o t u l de monede t r i m i s l a Bucureş t i , v e z i f . 3 3 .

26 B . M I T R E A , Un t e z a u r r e s t i t u i t S u c i d a v e i , S C I V A , n r . 1 , tom.30,

1979, p . 6 3 - 7 7 . 27 A r h . S t . B u c , f ond M i n . Ins t rucţ iun i i , d o s . 5 40 / 1868 , f . 6 1 6 v .

28 Ib idem, f .61 5.

29 I b i dem , f . 6 l 6 v .

30 I b i dem , d o s . 5 4 0 / 1 8 6 8 , f . 6 1 6 .

31 I b i dem, dos . 260 / I 669 , f . 7 0 .

32 I b i dem . Γ . 1-2; d o s . 7 0 7 / 1 8 6 8 , f . 177 .

33 I b i dem , dos . 260/1 369 , f . 2 ş i 7 0 .

34 I b i dem. f . 30- 3 I ν .

35 I b i dem , f .31 .

36 I b i dem , f .70 ş i 71 .

37 I b idem, f . 9 2 .

38 I b i dem , f . 9 l ; B . M I T R E A , o p . c i t . , p . 6 6 .

39 " T r o m p e t a Carpaţ i lor " d i n 23 i a n . / 4 f e b r . 1869 , n r . 6 99/1869;

v e z i ş i "Ana l e l e Societăţ i i Academice Române" , s ec t .a II-a,tam.X,

1877, f . 3 3 4 - 3 3 5 .

40 A r h . S t . B u c . f o n d . M i n . Ins t rucţ iun i i , dos . 2 98 / 1869 , f .258-278; C.

B O L L I A C , Excu r s i u n e a arheologică d i n anu l 1869 , T i pog r a f i a Ne

ţi ona lă , 1869 , Bucureş t i ; "T rompe t a Ca rpa ţ i l o r " d i n 8 /20 sept.

1869. n r . 2 3 1 7 ; "Mon i toru l- O f i c i a / d i n 8 /20 oc tombr i e 1869,nr.222¬

224; C . B O L L I A C , O p e r e , I I , 1956, p . 2 3 3 .

41 A r h . S t . B u c . . f o n d . Μ . A . 1. AoUn in i s t r a t i ve , d o s . 8 8 / 1 8 7 2 , f . 8 1 .

42 I b i dem , dos . 3 2 1 , 1 864 , f .375 , 434 , 437-438 .

4 3 Ib idem, f . 4 37. 44 Academia R. S . România , ms s . 230 (Odobescu , Ches t i o n a r u l arheolo

g i c ) , f . 2 6 2 .

45 A r h . S t . B u c . , f o n d . M i n . Ins trucţ iun i i , d o s . 3 6 4 1 / 1 8 7 1 , f .113-115·

4 6 I b i dem , d o s . 5 6 0 / 1 8 6 4 , f . 4 9 3 .

47 I b idem, f . 4 9 4 .

4 8 I b i dem, f . 5 0 7 .

49 I b i dem , f o n d . M . A . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 9 4 / l 8 7 7 , f . 3-4 .Pen t ru

d e s c r i e r e a p i e s e l o r , v e z i ş i f ond .M in . I n s t ruc ţ i un i i , dos.3541/1877

f . 6 9 .

170

www.mnir.ro

50 I b i d em , f ond .M in . I n s t r u c ţ i u n i i , d o s . 3 5 4 1 / 1 8 7 7 , f . 7 0 - 7 1 ş i 7 4 .

51 I b i d e m , f . 7 0 . .

52 I b i dem , d o s . 8 4 9 / 1 8 7 1 , f . 1 7 3 ; f o n d . M A . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 3 1 5,

1871 , f . 1 3 4 - 1 3 5 .

53 I b i d e m , f ond .M in . I n s t r uc ţ i un i i , dos . 560 /1864 , f . 410-411 şi 505 ;dos.

4 2 6 / 1 8 9 3 , f . 2 1 1 .

54 I b i d e m , f o n d . M . Α . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 4 7 / 1 873 , f . 3 4 .

55 I b i d em , f . 3 5 , 55-56 ; f ond .M in . î nvă ţ ăm in tu l u i , dos .2304 / 1873 , f . 106¬

107 .

56 D . A . S T U R D Z A , f n "Num i sma t i s che Z e i t s c h r i f t " , 4 (1872) , p . 5 2 ;

N . D O C A N , în A A R M S I , s e r i a a I I - a , X X X (1907) , p . 1 5 2 ; C O N S T .

M O I S I L , Γη B S N R , a n . X X I I - X X V I I , 81-82 (1933-1934) , p . 3 7 ; i d e m .

Γη A A R M S I , a n . I l l , n r . 2 2 ( 1 939-1940 ) , p . 2 46 , n r . 5 ; i d em , f n "Bu l e t i n

l u n a r " , I I , n r . 6 - 1 2 , (1947) , p . 5 , n r . 5 8 ; I . L . P O L E V O I , Γη " I z v e s -

t i a " , 4 ( 3 1 ) , 1956 , p . 9 9 , n r . 1 7 ; O . I L I E S C U , f n Cos t i n C . K i r i ţ e s

c u , o p . c i t . , p . 3 6 3 ; O . I L I E S C U , G R . F O I T , o p . c i t . , p . 165 , n r . 1 1 ;

CONSTANŢA ŞT IRBU ş i P A R A S C H T V A S T A N C U , op . c i t . , p . 161 .

n r . 1 2 .

57 A r h . S t . B u c . , f o n d . M . A . I . M o l d o v a , d o s . 8 8 / 1 8 6 4 . f . 1 2 .

58 I b i d e m , Γ . 14 .

59 I b i d e m , f . 1 1 ş i 11 v .

60 I b i d e m , f-719.

61 ' I b i d e m , f . 1 1 ş i 1 4 .

62 I b i d e m , f o n d . M in . I ns t ruc ţ i un i i , d o s . 4 4 7 / 1 8 6 6 , f . 3 2 .

63 I b i d e m , f .33 ( s c r i s o a r e a d i n 18 I I 1866 ) .

64 I b i d e m , f . 3 7 ş i 3 8 .

65 I b i d e m , f . 3 8 .

66 N . D O C A N , o p . c i t . , p . 1 5 2 .

67 A r h . S t . B u c , f ond .M in . I n s t r uc ţ i un i i , d o s . 3 5 4 1 / 1 8 7 7 , f.50-51 ş i

54-55 .

68 I b i d e m , f o n d M . A . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 315 / 1871 , f . 152-1 53 ; dos .

8 4 9 / 1 8 7 1 , f . 1 3 1 - 1 3 2 .

69 I b i d e m , f o n d . M i n . Ins ιτΗομ ι ιηϋ , d o s . 3170 /1876 , f -115—116.

70 I b i d em ; v e z i ş i Anexa I , poz i ţ i a 227 d i n a nu l 1876 .

71 A r h . S t . B u c , f o n d . M . A . I . A d m i n i s t r a t i v e , dos . 88 /1872 , f . 170-171 .

72 I b i d e m , d o s . 7 8 / 1 8 6 8 , f . 5 0 , 74-75 .

73 I b i d e m , d o s . 7 5 / 1 8 6 7 , f . 4 35 ş i 3 46 .

74 I b i d e m , f ond .M in . I n s t r uc ţ i un i i , d o s . 3 5 4 1 / 1 8 7 7 , f . 5 6 - 5 7 .

75 I b i d e m , f o n d . M . A . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 7 9 / 1 8 6 8 , f f . 320-322 .

76 I b i d e m , f ond .M in . I n s t ruc ţ i un i i , d o s . 2 8 4 6 / 1 8 7 5 , f . 2 4 2 .

77 I b i dem , f o n d . M . A . I . A d m i n i s t r a t i v e , d o s . 169 /1874 , f . 5 .

78 I b i d e m , f . 6 ş i 9 .

79 I b i d em , dos*. 1 36 / 1879 , f . 3 0 - 3 4 .

80 I b i d e m , f o n d . M i n . Ins t rucţ iun i i , d o s . 3170/1876 , f . 2 3 3 şi 2 85 .

81 I b i d e m , f . 2 8 2 .

171

www.mnir.ro

http://nr.11

DOCUMENTS INÉD ITS D U X I X e S I E C L E C O N C E R N A N T

Q U E L Q U E S DÉCOUVERTES MONÉTA IRES

Résumé

L ' a u t e u r présente une sér ie de découvertes monéta ires signalées

dans c e r t a i n s documents datés e n t r e 1864-18θ0 et q u i sont conservés à

l 'Académie Roumaine et aux A r c h i v e s d ' E t a t de B u c a r e s t .

On a dressé a u s s i , p o u r l ' u s a g e s c i e n t i f i q u e , une l i s t e comprenait

l ' i n v e n t a i r e des ob je t s entrés dans l e p a t r imo i n e du Musée Na t i o na l de

B u c a r e s t en t re 1864—1880.

172

www.mnir.ro

PREOCUPĂRI DE NUMISMATICĂ ÎN ACTIVITATEA LUI V. A. URECHIA

de O C T A V I A N I L I E S C U

Două a n i v e r s ă r i : împ l i n i r ea , în 1 9 6 1 , a 90 de a n i de l a întemeierea

co lecţ i i lor Cab i ne t u l u i num i sma t i c a l B i b l i o t e c i i ' ' A c a d e m i e i R e p u b l i c i i So

c i a l i s t e Român ia , pe de o p a r t e , ş i s ă r b ă t o r i r e a , în 1965 , a c e n t e n a r u

l u i B i b l i o t e c i i " V . A . U r e c h i a " d i n Ga la ţ i , pe de a l t ă p a r t e , ne-au dat

p r i l e j u l ^ s ă ne îndreptăm gîhdul a s u p r a p reocupă r i l o r pe c a r e m a r e l e

c ă r t u r a r român le-a avu t î n domen i u l n um i sma t i c i i . , d isc ip l ină a le c ă re i

baze şt i inţ i f ice se s t a t o r n i c e a u în ţ a ra noas t r ă acum ma i b ine de un veac.

Un m e r i t de f r u n t e în p r o m o v a r e a a c e s t o r p reocupăr i î i r e v i n e f ă r ă î n

do ia lă l u i V . A . U r e c h i a , nu numai h a r n i c adunător ş i e d i t o r a l v e s t i g i i

l o r t r e c u t u l u i r omânesc , c i ş i în temeietor a l co lecţ i i lor Cab i ne t u l u i n u

mismat ic m a i s u s - a m i n t i t . Es te îndeobşte cunoscu t a s t ă z i că aces te

colecţi i au o însemnătate deosebi tă p e n t r u i s t o r i a c u l t u r i i r omâneş t i , v a

l o a r e a l o r f i i n d ap rec i a t ă cum se c uv i ne în ţ a r ă ş i pes te h o t a r e . Nu es te

d e c i l i p s i t de i n t e r e s să cunoaştem ma i b i ne c înd ş i îh ce împ re j u r ă r i au

luat e l e f i i n ţă ş i c a r e a f o s t contr ibuţ ia l u i Α . V . U r e c h i a l a în temeierea

l o r .

i n a r h i v a Academ ie i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e România se păs t rează

s c r i s o a r e a depusă de V . A . U r e c h i a l e 12 augus t 1871 , p r i n c a r e f ace

cunoscut Soc ie tă ţ i i A c a d e m i e i Române d i n acea v reme că î i dăru ieş te o

colecţie cupr inz îhd ma i mu l t e ob iec te de i n t e r e s i s t o r i c ^ . D i n t r e a c e s t e a ,

vom a m i n t i un număr de opt monede r o m a n e , g ăs i t e f n . s a r c o f a g e descope

r i t e l a C a r a c a l 3 , a l t e t r e i monede romane de b r o n z , a c ă r o r provenienţă

nu este i nd i ca t ă , a p o i o monedă de l a A l e x a n d r u c e l Bun sau I l i a ş , p r i m i

tă de că t re donator de l a un p r o f e s o r d i n Ga l a ţ i , a l t e monede găs i te l f n

gă un " m u r " v e c h i d i n Iaş i ( nu s f n t i d e n t i f i c a t e ) ş i o monedă bătută f n

1772 l a S a d a g u r a , p e n t r u Mo ldova ş i Ţara Românească ,sub a d m i n i s t r a

ţia m i l i t a r ă r u s ă . ία a f a r ă de p i e se l e enumera te ma i s us , a ceeaş i d ona

ţie ma i c u p r i n d e a : meda l i a bătută îh 1858 de camera elect ivă a Mo ldove i

pen t ru ca imacami i B . S t u r d z a ş i A . P u n u , o a l tă meda l i e bătută în 1869 ,

cu p r i l e j u l s f i n ţ i r i i d r a p e l u l u i g ă r z i i c i v i c e d i n Ga l a ţ i , două m e d a l i i

străine ş i un s i g i l i u a l l u i P e t r u Rareş ,cumpăra t de l a Copenhaga 4 . A-

ceajtă donaţ ie , urmată f n aceeaş i z i de d a r u l făcut ace le iaş i inst i tuţ i i de

către M i h a i l Cr iş ianu d i n Regh in ş i c ons t f nd d i n 160 monede romane-*, a

cons t i t u i t n u c l e u l i n i ţ i a l în j u r u l c ă ru i a s-au dezvo l t a t u l t e r i o r p r i n c i p e -

lele colecţ i i a l e Cab i ne t u l u i numismat ic a l A c adem i e i : colecţ ia n u m i s m a

tică p rop r i u-z i s ă , a lcă tu i t ă d i n monede emise i n t oa te t i m p u r i l e .colecţ ia

medalistică ( de m e d a l i i , p l a c h e t e , decoraţ i i ş i i n s i g n e ) , p r e cum ş i c o l e c

ţia s i g i l og ra f i c ă ^ .

173

www.mnir.ro

Dar preocupăr i le de numismatică a le l u i V . A . U r e c h i a e r a u ante

r i o a r e a ce s t e i donaţ i i . Dovada ne este ofer i tă de o veche f o t o g r a f i e din

colecţia Cab ine tu lu i n um i sma t i c , r e p r e z e n t f n d 23 monede geto—dacice de

t i p F i l i p a l I I - l ea şi un vas de formă ova lă , cu m iner , v ăzu t de sus ( p l . I ) .

Pe v e r s o , această f o t o g r a f i e a re două menţ iun i , una s c r i s ă p r o b a b i l de

\ . A . U r e c h i a . cu următorul c u p r i n s : " f o t o g r a f i a monede lor ş i a t a v e i ie

a r g i n t (ant ique) găsite în d r umu l d i n t r e v i i l fngă oraşu l Huş i , j ud .Fă l c i u .

2 0 Nlaiu 1666" ; cea la l tă , sc r i s ă f n sens i n v e r s , de a l tă mfhă , sună ast

f e l : " v a su l u este o pateră tôte monete le suntu t e t r ad r ahme macedonene

unele pôte f i şi imitaţiu(n)i a le D a c i l o r u dupe ce le macedonene a le lui

P h i i i p u I I f i i n d bătute dupe môrtea s a " ^ ( p l . I I ) . F o t o g r a f i a es te montată

f n t r - o ramă cu geam: pe c a r t o n u l c a r e o p ro te jează , pe v e r s o , e o altă

menţiune: "Monete şi p a t e r a a f l a t e l a Huşi ( D i s t r . Fă lc iu ) c înd e ram D i

r e c t o r la M i n i s t e r u l C u l t e l o r , 1864/5. N . B . Se conservă l a Bib l io teca

d i n l a ş i . V . A . U r e c h i a " ( ρ Ι . Ι Π ) . Es te v o r b a d e c i de t e z a u r u l găsit în

; 864 la Huş i ; monedele geto-dac ice c a r e î l compun prez in tă u rme d in l e

genda o r i g i n a l e l o r i m i t a t e , i a r pe a v e r s u l ş i r e v e r s u l l o r se observă

tă ie tur i a d i n e i , p a r t i c u l a r i t a t e carac ter i s t i că p e n t r u ce l e ma i mul te mo

nede geto-dac ice p r o v e n i n d d i n Mo ldova . întregul t e z a u r poa te f i datat

d i n s e c . a l i l i - l e a f . e . n . Cu p r i l e j u l uno r c e r ce t ă r i , e fec tua te f n vara

a n u l u i 1954 l a I a ş i , am reuş i t să ident i f icăm monedele r e p r o d u s e f n a¬

ceasta. f o t o g r a f i e : e le e r a u păs t ra te f n colecţ ia Muzeu l u i de i s t o r i e na

t u r a l ă , unde au fos t t r a n s f e r a t e , f n c u r g e r e a v r e m i i , d e la B i b l i o t e c a cen

t r a l a un ivers i tară " M i h a i l E m i n e s c u " d i n l a ş i . Vasu l de a r g i n t nu a

putut f i însu r egăs i t .

Documente le rămase de l a V . A . U r e c h i a - f o t o g r a f i a reproducînd

t e z a u r u l de l a Huşi şi menţiuni le p r i v i t o a r e l a l o c u l ş i împre jurăr i le în

c a r e e l a f o s t d e s cope r i t - au o mare importantă p e n t r u s t u d i u l emisiuni

l o r monetare geto-dacice de aces t t i p , c o n s i d e r a t e a f ace p a r t e d in im i

taţ i i le l oca le ma i v e ch i a l e t e t r a d r a h m e i l u i F i l i p a l I I - l e a , imi ta ţ i i ca

r a c t e r i s t i c e p e n t r u Mo l dova . T r e b u i e d e c i să f i m recunoscător i lui

V . A . U r e c h i a , a le căru i preocupăr i de numismatică ne-au păs t ra t i n

formaţ i i atît de p r e c i s e ş i preţ ioase despre d e s c o p e r i r e a t e z a u r u l u i de

l a Huş i .

Ca i s t o r i c , V . A . U r e c h i a a avut p r i l e j u l să abordeze în opera sa şi

prob leme de numismatică medievală românească . Aşa cum s-a sublimat

ma i s u s , cercetăr i le îh domen iu l a c e s t e i d i s c i p l i n e e r a u în v remea aceea

abia l a început , împre jurare c a r e i m p l i c a , în mod f i r e s c , l acune de in

f o r m a r e sau a t r i b u i r i g re ş i t e . Pe de a l tă p a r t e , V . A . U r e c h i a nu e ra , el

î n suş i , numismat în adevăratu l înţeles a l cuv în tu lu i . De a l t f e l , f lagura

sa l u c r a r e în c a re se ocupă de numismat ica medievală românească afost

redactată d i n nevoia de a de t e rm ina e lemente le h e r a l d i c e a le stemei Ro-

man i e i .

în tr-adevăr , cu cîţ iva a n i înainte de donaţia făcută Societăţ i i Aca

demice Române , V . A . U r e c h i a pub l i c a un " R a p o r t u c o t r a Adunarea De~

p- i t a t i l o ru ( p r i v i t o r u l a s t a b i l i r e a d e f i n i t i v a " a A r m o r i e l o r u t i e r r e i ) Bu-

c u r e s c i . S t a t u l , i n f o l . " y . I n anexă , această l u c r a r e avea ρ f oa ie lito-

174

www.mnir.ro

P l . Π . -Men ţ i u n i p r i v i t o a r e l a t e z a u r u l de l a Huş i .Aceeaş i f o t o

g r a f i e ( v e r s o ) .

175

www.mnir.ro

χ. " A . . —

F i g . 1 . - V . A . U r e c h i a .

^

P l . I I I . -A l t ă menţiune p r i v i t o a r e l a t e z a u r u l de l a Huş i , s c r i s ă

ş i semnată de V . A . U r e c h i a .

176

www.mnir.ro

Pl. I. — Tezaurul geto-dacic de la Huşi . Fotografie din colecţia Cabinetului

numismatic (Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România) .

www.mnir.ro

graf ia tă dub l ă , pe caxe e r a u r e p r o d u s e monede moldoveneşti emise de

Petru Muşat , Bogdan a l I I - l e a , Ştefan c e l M a r e , Ş te făn i ţ ă , A l e x a n d r u

Lăpuşneenu, Despo t , Ion Vodă ; monede muntene de l a V l a i c u Vodă ş i de

la M i r c e a c e l B ă t r î n , p r e c u m ş i o meda l ie de a r g i n t cu e f i g i a l u i C o n .

'taatki Br î ncoveanu . I d e n t i f i c a r e a monede l o r r e p r o d u s e f n anexă urma f n

general a t r i b u i r i l e făcute de Cesa r B o l l i a c , adesea e r o n a t e 1 1 ; se ştie

că ab ia ma i t f r z i u s-a a j uns l a d e t e r m i n a r e a corec tă a t u t u r o r monedelor

medievale r omâneş t i . Cu t o a t e e r o r i l e i n e r e n t e v r e m i i f n c a r e t r ă i a a u

toru l , t r e b u i e s ă reţ inem d i n aceas tă l u c r a r e a l u i V . A . U r e c h i a c o n

cepţia sa de a r e c u r g e l a e l emen te l e h e r a l d i c e a l e v e c h i l o r monede r o

mâneşti, s p r e a f i x a a s t f e l d e f i n i t i v stema ţ ă r i i , supusă p înă atunci unor

dese f l uc tua ţ i i . Cu a l t p r i l e j V . A . U r e c h i a v a a p e l a , în tr-o si tuaţ ie a¬

semănătoare - de da ta aceas t a e r a î n d iscuţ ie s t a b i l i r e a s t eme l o r j ude -

ţelor - , l a v e c h i l e s i g i l i i a le Mo l dove i şi a l e Tă r i i Româneşt i , redact înd-

i { i p u b l i c f h d cea d inţ i i l u c r a r e de s i g i l o g r a f i e r o m â n e a s c ă 1 2 . Aceeaşi te¬

! mă - s t u d i u l s t e m e i , c u a j u t o r u l s i g i l i i l o r - , va f i de a l t f e l re l ua t ă ma i

t f r z i u , f n t r - o c o m u n i c a r e prezen ta tă de V . A . U r e c h i a l a Cong r e s u l i n

ternaţional de i s t o r i e compara t ă , ţ inut l a P a r i s f n a nu l 1 9 0 0 ' 3 .

Ce le c î teva c u v i n t e , î nsă i l a te m a i s u s , au avu t r o s t u l de a s ub l i n i a

me r i t o r i i l e p reocupă r i de numismat i că , s i g i l o g r a f i e ş i hera ld i că a le l u i

V . A . U r e c h i a ; p i o s omag iu adus a s t ă z i n e o b o s i t u l u i i s t o r i c ş i c ă r t u r a r

român.

N O T E

1 Comun ica re prezenta tă f n ses i unea j u b i l i a r ă a B i b l i o t e c i i " V . A . U-

r e c h i a " d i n Ga l a ţ i , I a 11 d e cemb r i e 1965 .

2 A r h i v a A c a d e m i e i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e Român ia , d o s . 1867 , A - 5 ,

n r . 7 , v o l . 1 - 2 - 3 - 4 , f i l a 1 65 .

3 P r o b a b i l l a vechea Romu l a , a z i Reşca ( c o r n . D o b r o s l o v e n i , j u d . O l t ) .

4 Pe l tngă ob i e c t e l e semna la te ma i s u s , donaţia l u i V . A . U r e c h i a ma i

c u p r i n d e a un pe rgamen t de l a Radu M ihnea , o s c r i s o a r e de l a

Gheorghe A s a c h i d i n a n u l 1868 ş i t o c u l c u c a r e a f o s t semnat a c t u l

de c o n s t i t u i r e a Soc ie tă ţ i i Academice Române (acelaş i a c t ) .

5 V e z i d a r e a de seamă a şedinţe i d i n 12 augus t 1871 f h "Ana l e l e S o

c ie tă ţ i i A c adem i ce Române " , 4 (1871 ) , p . 1 6 ( t o t a c o l o ş i i n t e r v e n

ţia l u i V . A . U r e c h i a , aduc înd l a cunoşt inţă donaţ ia s a , f ă cu t ă a n t e

r i o r ; l i s t a o b i e c t e l o r donate i b i d e m , p . 199-200) .

6 Desp r e i s t o r i c u l C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c , v e z i , ma i r e c e n t , O C T A

V I A N I L I E S C U , Cab i ne t u l n um i sma t i c , f n v o l umu l j u b i l i a r B i b l i o t e

ca A c a d e m i e i R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e Român ia 1867-1967 .Car tea Cen-

t e n a r u l u i , E d i t . A c a d e m i e i , Bucu re ş t i , 1968 , p . 2 1 1 - 2 2 3 , c u b i b l i o

g r a f i a a n t e r i o a r ă ; l a p . 2 1 3 , r e p r o d u c e r e a s c r i s o r i i l u i V . A . U r e -

ch i a d i n 12 augus t 1 8 7 1 .

7 Am păs t ra t o r t o g r a f i a ş i punctuaţ ia t e x t u l u i o r i g i n a l .

8 D e s p r e a c e s t t e z a u r , c f . C O N S T . M O I S I L , Monete ş i t e z a u r e mone—

177 www.mnir.ro

t a r e găsi te î n România ş i î n ţ inutur i le româneşt i învecinate (Vechiul

t e r i t o r i u ge to-dac ) , în " B u l e t i n u l Soc ie tă ţ i i numismat ice române",lO

(1913) p . 6 2 , n r . 1 7 ; C O N S T A N T I N P R E D A , Monedele geto-daci lor ,

E d i t . A c a d e m i e i , Bucureş t i , 1973 , p . 1 1 1 - 1 3 1 .

9 C i ta t de D . A . S t u r d z a , B i b l i o g r a f i a n um i sma t i c e i române , în "Ana

l e l e Soc ie tă ţ i i Academice Române",11 (1878) sec ţ . a I l - a , p.157-"58;

r a p o r t u l a f o s t p ub l i c a t în " lnformaţiuni le bucu rescene ' ^ 1 (1870),nr.

89 , 91 , 92 şi 93 d i n 2 2 , 2 5 , 27 şi 28 m a r t i e , p . 1 , 2 .

10 După CESAR B O L L I A C , "Daco române " . Foa i e l i togra f ia tă , Bucu

r e ş t i , 1860 .

11 Cf . D . A . S T U R D Z A , o p . c i t . , p .147-148 (despre t a b l o u l l u i Bolliac),

p . 158 (despre r a p o r t u l l u i V . A . U r e c h i a ) . A t r i b u i r i l e l u i D .A.Stur

dza e r a u ş i e l e , în unele c a z u r i , g r e ş i t e ; au f o s t c o r e c t a t e în re la

t a r e a ce s-a dat mai s u s , în t e x t .

12 V . A . U R E C H I A , Schiţe de s i g i l o g r a f i e românească (Comis iunea în -

sărc inată de M i n i s t e r u l de I n t e r ne cu c e r c e t a r e a s t eme l o r Regatului

şi a le judeţe lor ) , Bucureş t i , 1891 , 17 p . + 2 f o i p l anşe .

13 V ' .A . U R E C H I A , Not i ce s u r l e s a r m o i r i e s du peup le roumain.Mémoi

r e l u au Congrès d ' h i s t o i r e comparée , P a r i s , 1900 . Maçon, 1901,

20 p .

PRÉOCCUPAT IONS DE N U M I S M A T I Q U E D A N S L ' A C T I V I T E

D E V . A . U R E C H I A

Résumé

V . A . U r e c h i a , né en 1834 , m o r t en 1 9 0 1 , h i s t o r i e n r o u m a i n , pro

f e s s e u r à l 'Un i ve r s i t é de Iaş i et ensu i te à c e l l e de B u c a r e s t , membre de

l 'Académie Roumaine , s ' e s t également dist ingué p a r ses préoccupations

de num i sma t i que . P a r sa dona t ion f a i t e à l a Soc ié té Académique Rou

m a i n e , l e 12 août 1871 , comprenant des monnaies a nc i ennes , des mé

d a i l l e s et un sceau du voïvode de Mo ldav ie P i e r r e R a r e ş , i l fonda les

c o l l e c t i o n s du Cabinet numismat ique de l 'Académie Roumaine . D'autre

p a r t , dans la c o l l e c t i o n du même Cabinet numismat ique on conserve au

j o u r d ' h u i une anc ienne photo r e p r o d u i s a n t l a patère d ' a r g e n t et les

monna ies géto-daces du t résor découvert en 1866 à Huşi (dép. de

V a s l u i ) ; ce t te photo est accompagnée d 'une ment ion au tographe de V.A.

U r e c h i a conce rnan t l e s c i r c o n s t a n ce s de l a découver te . On c i t e finale

ment les c on t r i b u t i o n s de l ' h i s t o r i e n r o u m a i n dans le domaine de la nu

m isma t i que , l a s i g i l l o g r a p h i e et l ' hé ra ld i que r o u m a i n e .

E X P L I C A T I O N D E S P L A N C H E S

F i g . 1 . - V . A . U r e c h i a

P lanche I . - Le t résor géto-dace de Huş i . Photo de l a c o l l e c t i o n du Ca

b ine t numismat ique de l a Bibl iothèque de l 'Académie de la

173

www.mnir.ro

Républ ique S o c i a l i s t e de Rouman ie .

P lanche I I . -Men t i o n s conce rnan t l e t r éso r de H u ş i . Même pho t o .

P l anche I I I . - A u t r e men t i on conce rnan t le t résor de Huş i , au tographe de

V . A . U r e c h i a .

•~9

www.mnir.ro

CU PRIVIRE LA UN STATER ALEXANDRIN FALS.

de O C T A V I A N I L I E S C U

în v o l u m u l a n t e r i o r a l a c e s t e i pub l i ca ţ i i , am p r e z en t a t un s t a t e r f a l s

cu numele l u i A l e x a n d r u c e l M a r e ; bătut c u s iguranţă î n a n t i c h i t a t e , f ă r ă

cusur d i n punct de v e d e r e e p i g r a f i c ş i i c o n o g r a f i c , a ces t e x e m p l a r e însă

mult ma i u ş o r , c în t ă r ind numa i 6 , 9 4 g , faţă de 8 , 40 - 8 , 50 g , g r e u t a t e a

oedie a unu i s t a t e r de a u r a t t i c . D i ferenţa de g r e u t a t e se datorează f a p

tului c ă e x e m p l a r u l p r e z e n t a t es te numai p l aca t cu a u r , pe un f l a n a lcă tu i t

i n t r - u n a l t m e t a l , ma i u ş o r . S t r a t u l de a u r f i i n d în t rerupt l a suprafaţă

numai pe o m ic ă por ţ i une , în l o c u l unde s-a încercat c a l i t a t e a monede i

prin a p l i c a r e a unu i v î r f ascuţ i t , am c o n s i d e r a t l a p r i m a v ede r e c ă sîmbu-

rele a c e s t u i s t a t e r a f o s t confecţionat d i n p l umb 1 .

Recen t , un examen ma i a t en t a p e r m i s s ă se cons t a te că s îm bu r ele a-

eestei monede a f o s t obţinut nu d i n p l u m b , c i d i n a r g i n t , f ap t a t e s t a t de

reacţia poz i t i v ă , î n con t a c t c u o soluţ ie sa tura tă de b i c r oma t de p o t a s i u

la ac id a z o t i c ' ' . D r e p t u r m a r e , f acem a i c i c u ven i t a r e c t i f i c a r e .

Un a l t s t a t e r a l e x a n d r i n , bătut de asemenea d i n a r g i n t p l a ca t cu a u r

şi avînd ca s imbo l pe r e v e r s un c a n t h a r u s , d e c i p r o v e n i n d p r o b a b i l din t i

pare o f i c i a l e a l e a t e l i e r u l u i mone t a r de l a A m p h i p o l i s , a f o s t semnala t r e

cent în d e p o z i t u l f i r m e i Bank L e u A . G . d i n Z u r i c h ; vech imea a c e s t e i

con t ra facer i p a r e a f i în a f a r ă de o r i c e îndoială-*. Am avea d e c i ş i a l t e

exemple de a s t f e l de f a l s i f i c ă r i de s t a t e r i a l e x a n d r i n i , c u un sîmbure de

argint p l a ca t c u a u r , deş i f o l o s i r e a p l u m b u l u i în a c e l a ş i scop a r f i f o s t ,

c redem,ma i po t r i v i t ă , da tor i t ă nu numa i preţu lu i ma i r e n t a b i l , c i ş i g r e u

tăţii s p e c i f i c e a p l u m b u l u i , ma i r i d i ca t ă faţă de aceea a a r g i n t u l u i ( A u :

19,32; A g : 1 0 , 4 9 - 1 0 , 5 0 ; Pb : 11 , 35-11 , 3 7 ) .

N O T E

1 O C T A V I A N I L I E S C U , Note de numismat ică g reacă an t i c ă , f n " C e r

ce t ă r i nuT i t sma t i oe " , 2 , 1 9 7 9 , ρ . 5-6.

2 T e s t a r e efectuată de i n g . I on C e r b a n d i n Banca Naţ iona lă a R. S . Ro

mânia .

3 H . B A R T L E T T W E L L S , New m a t e r i a l on anc i en t go l d p l a t ed c o i n s ,

f n " S a n . J o u r n a l of t h e Soc i e t y of A n c i e n t N u m i s m a t i c s " , 1 0 / 2 , 1 979 .

p . 2 2 .

181

www.mnir.ro

À PROPOS D ' U N S T A T È R E A L E X A N D R I N F A U X

Résumé

Dans le volume précédent de cet te p u b l i c a t i o n ( "Cerce tă r i numis

m a t i c e . 2. 1979 . p . 5 - 6 ) , l ' a u t e u r a présenté un statère alexandrin

fourré dont le noyau sembla i t ê tre confectionné en p l o m b . A l a su i t ed ' un

examen à l ' a i d e d ' une so l u t i on saturée de b i c h r oma t e de po tasse en aci

de a zo t i que , le noyau de ce t te monnaie s ' e s t avéré être d ' a r g e n t et non

pas de p lomb . Très récemment, on c i t e un a u t r e statère a l e x a n d r i n au

noyau d ' a r gen t fourré d ' o r , se t r o uv an t dans le s tock de l a maison

Bank Leu A . G . de Z u r i c h (cf . H . B a r t l e t t We l l s , i n " S a n . J o u r n a l of the

Soc ie ty of Anc i en t N u m i s m a t i c s " , 1 0 / 2 , 1979 , p . 2 2 ) .

182

www.mnir.ro

Β. M E D A L I S T I C Ă

183

www.mnir.ro

CÎTEVA MEDALII EMISE IN A DOUA JUMĂTATE A SEC. AL XLX-LEA f DECERNATE UNOR ARTIŞTI ROMÂNI

de DO INA C I O B A N U

i n cea de a doua jumătate a v e a c u l u i t r e c u t p u t e r n i c e l e p r e f a c e r i

t o c i a l - po l i t i c e , c a r e au c u l m i n a t c u U a i r e e P r i n c i p a t e l o r Române (1659)

; i obţinerea Independenţei de s ta t a t a r i i ( 1877 ) , s-au res f r în t ş i a s up r a

tieţii c u l t u r a l e r omâneş t i , c a r e a căpătat un nou ş i p u t e r n i c av în t . Se

creează a s t f e l p r e m i s e p e n t r u impu i s i o n a r e a a r t e i pusă i n s l u j b a n o i

lor i d e a l u r i s o c i a l e ş i n a t i o na l e a l e p o p o r u l u i r o m â n . T o t acum a r t i ş t i i

îşi pun p r i c e p e r e a ş i t a l e n t u l i h s l u j b a i n t e r e s e l o r p a t r i e i p r i n r e a l i z a

rea unor o p e r e o r i g i n a l e de î na l t ă ţ i nu t ă .

încă d i n t i m p u l d o m n i e i l u i A l . I . C u s a (1859-1866) se pun baze le u¬

nor şcol i p e n t r u pregătxree v i i t o a r e l o r c a d r e f n domen i u l a r t e i . A s t f e l ,

în anul 1861 l a I a ş i ş i î n anu l 1864 l a Bucu reş t i i a u f i inţă şco l i de a r t e

frumoase, c a r e a u da t a r t i ş t i de p r e s t i g i u c e r e s au r e m a r c a t atît în

(ară, cî t ş i în E u r o p e a c e l o r v r e m u r i .

C o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i S c o l i i de B e l l e A r t e d i n Bucu re ş t i , p e n t r u

încura j a r e a t i n e r e l o r t a l e n t e s e iniţ ia η a n u a l c o n c u r s u r i şco la re îh care

cele ma i bune l u c r ă r i e r a u p r e m i a t e , s e o r g a n i z a u expoz i ţ i i , i a r " c e i ma i

buni concurenţ i e r a u t r im i ş i l a P a r i s , pe t i m p de t r e i a n i , în i n t e r e s u l

dezvăluirii imag inaţ ie i 1er ş i s p r e e l u a cunoşt inţă de t o t ce s-a produs

în a r t ă 1 " ·

P r e m i i l e a c o r d a t e c î s t i g ă t o r i l n r cone u r s u r i l o r Ş co l i i de Bel le A r t e

din Bucureş t i c on s t a u de o b i c e i fia d e c e r n a r e a unor m e d a l i i de a u r , a r -

(int sau b r o n z . Asemenea m e d a l i i , e şa cum r e i e s e d i n corespondenţa M i

n is teru lu i I ns t ruc ţ iun i i P u b l i c e , au f o s t bătute i h a n u l 1867 l a F a b r i c a de

arme d i n D e a l u l S o i r i i , " î h c l i ş e tu l de oţel c e s e a f l a l a O n o r M i n i s t e r

încă d i n 1 8 6 5 " 2 . E l e au fost d i s t r i b u i t e c e l o r ma i b u n i e l e v i d i n anii 1865¬

1866 şi 1866-1867 în c a d r u l u n e i s e r b ă r i ş c o l a r e ^ . A p o i aces te m e d a l i i

iu fos t stanţate l a Monetăr ia s t a t u l u i d i n Bucu re ş t i , înf i inţată în 1870 ,

iau l a d i f e r i t e f i r m e p a r t i c u l a r e .

D i n corespondenţa pur ta t ă de T h e o d c r A m a n , d i r e c t o r u l Şco l i i de

Arte F r u m o a s e d i n Bucu r e ş t i , c u M i n i s t e r u l I ns t ruc ţ i un i i , c u da ta de 1 3

martie 1890 . rezu l tă că i "meda l i i l e ce au fost f r a p a t e l a Monetăr ia s t a t u

lui t imp de 25 a n i s-au epu i z a t ş i monetăr ia e încetat a m a i l u c r a f i i n d

ie voit a t r i m i t e c l i ş e u r i l e l a V i e n a , unde se c e r e 10 l e i p e n t r u b a t e

rea c e l o r de b r o n z ş i 25 l e i p e n t r u c e l e de a r g i n t 4 ' ! P r i n t r - o a l tă adresă

din 1 ma i 1 890 , T h . Aman a r a t ă că s-e înţe les c u f i r m a R a d i von ş i au d e

da a se ba te 17 de arg in t Ş i 35 »»—t»m de b ronz , a c ă r o r sumă

u va t r e c e de 620 l e i ^ . L a 29 noiembrie 1890 , r ev i ne c a i a c ă o adresă

Rin c e r e con f i rmă c ă m e d a l i i l e pe c e r e le e p r im i t , d i s txdbu indu- l s c e -

185

www.mnir.ro

l o r în d r e p t , s-au t e r m i n a t , d e o a r e c e nu se acordaseră pe t i m p de doi

a n i ş i r uga m i n i s t e r u l să b inevoiască a o rdona de a se f a c * t o t p r i n firma

Rad ivOn, c a r e posedă c l i şeu l de o ţe l , un număr de c e l puţin 20 medalii

de a r g i n t ş i 40 de b r o n z , c a r e v o r s e r v i d r e p t d is t inc ţ i i pen t ruv ikoare le

c o n c u r s u r i ^ .

L a Cab i n e t u l numismat ic a l Muzeu l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a se

găsesc t r e i m e d a l i i d i n p e r i o a d a c e l e i de a doua jumătă ţ i a s e c . a l XIX-

lea şi c a r e au fost d ece rna t e l u i T i t u s A l e x a n d r e e c u , O s c a r Obedeanu şi

N i c o l a e A n g h e l e s c u , ce fac p a r t e d i n p l e i a d a de a r t i ş t i p l a s t i c i formaţi

l a Şcoa la de a r t e f r umoase d i n Bucu r e ş t i .

E l e A a u f o s t bătute l a Monetăr ia s t a t u l u i ş i l a f i r m a Rad ivon din

Cap i t a l ă . I n c o n t i n u a r e dăm d e s c r i e r e a m e d a l i i l o r ş i c î teva date b iogra

f i c e a le a r t i ş t i l o r c ă r o r a l e-au f o s t a c o r d a t e .

1 . P i c t o r u l T i t u s A l e x a n d r e e c u s-a născut îh 1865 l a Bucureşti,

unde a u rmat ş i c u r s u r i l e Ş c o l i i de a r t e f r umoase f n a n i i 1881-1885, pe

r ioadă îh c a r e p e n t r u deoseb i t e l e s a l e r e a l i z ă r i a f o s t r ăsp l ă t i t cu o me

d a l i e de a r g i n t ş i p a t r u de b r o n z . A p o i şi-a c on t i n u a t s t u d i i l e l a Paris

l a École Na t i o na l e des B e a u x - A r t s , expunînd în 1886 l a S a l o n u l o f i c i a l al

a r t i ş t i l o r f r a n c e z i , t a b l o u r i ce am in teau într-un f e l de p i c t u r a l u i Puvis

de Chavannes^ .

Meda l i a de b r o n z , ce se găseşte l a Muzeu l de I s t o r i e a l R . S . Ro

mân i a , i-a f o s t confer i tă în a n u l 1883 ş i datează d i n epoca f n c a r e îşi

făcea s t u d i i l e l a Bucu re ş t i . Dăm în c o n t i n u a r e d e s c r i e r e a :

Pe ave r s se af lă re l ie fa tă legenda c i r cu l a r ă în c a r a c t e r e l a t i n e , majus

cu le de t i p a r : S C O L A D E B E L L E A R T E * ROMANIA * . Pe m i j l oc este

r e p r e z e n t a t un g r u p de pensu le ,o pa le tă , două echere şi uu r a p o r t o r ; împre

j u r , două r a m u r i de p a l m i e r încruc işa te ,^ i a r d e a s up r a o cunună de laur.

Pe r e v e r s este un c e r c p e r l a t e x t e r i o r . I n p a r t e a supe r i oa r ă , semic ir

c u l a r , se af lă gravată legenda : HONORIS C A U S A , în ace leaş i carac

t e r e cu cea de pe a v e r s ş i cont inuată c u o legendă l i n i a ră pe c i n c i rîn-

d u r i : M E D A L I A / D - l u i T i t u A l exand reecu / P E N T R U / a n t i c f igora/

1883 , unde numele p i c t o r u l u i , a l l u c r ă r i i ş i a n u l sînt s c r i s e de mină.

Meda l i a a f os t bătută l a Monetăr ia s t a t u l u i .

A E , d i am .52 mm, n r . i n v . 2 9 3 7 2 .

2 . C e l de-a l d o i l e a p i c t o r r omân , de l a c a r e muzeu l n o s t r u posedă

o meda l i e , es te O s c a r Obedeanu , c a r e a t r ă i t în t re a n i i 1866-191 4 . P r i

mele îndrumăr i în a r t a p i c t u r i i le—a p r i m i t încep înd c u a nu l 1878 în ate

l i e r u l l u i P r e d e l e a n Ş ine a i d i n Bo toşan i . încă d i n c l a s a a t r e i a de liceu,

pe c a r e a făcut-o l a B i r I a d , a obţinut o meda l i e de b r o n z l a Expoziţia

c o o p e r a t o r i l o r de l a I a ş i . A u rma t apo i c u r s u r i l e Şco l i i de a r t e frumoase

d i n Bucureşt i în tre a n i i 1886-1889, t imp în c a r e i-au f o s t c o n f e r i t e pen

t r u l uc ră r i l e sa le două meda l i i de b r o n z ş i o meda l i e de a r g i n t .

în arîul 1889 , l a t e r m i n a r e a ş co l i i , a desch i s o expoziţie l a Ateneul

român d in Bucu reş t i , unde a expus c i r c a 20 t a b l o u r i , în ma j o r i t a t e a lor

r u sub iec te m i l i t a r e , d i n t r e c a r e două au f o s t a lese de j u r i u p en t r u Ex

poziţia u n i v e r s a l a de l a P a r i s . I n acelaş i an a p r i m i t bursă de s tud i i la

Academia r ega l i i d i n MUnchen, pe c a r e a ab so l v i t -o în anul-1893, cu me

da l i a de a r g i n t .

186

www.mnir.ro

1b

www.mnir.ro

L a Muzeu l de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a ae af lă meda l ia de b r o n z pe

c a r e a p r i m i t - o de l a Şcoa l a de a r t e f r amoese Γη a nu l 1887 s i c a r e p re

zintă a v e r s u l i d e n t i c c u c e l d e s c r i s m e i sos ( l a T i t u A l e x a n d r e s c u ) . Pe

r e v e r s meda l i a a r e aceeaş i inscripţ ie ' : HONOR IS C A U S A ş i aceeaş i r e

p r e z e n t a r e compoziţ ionala' . Pe m i j l o c es te g rava tă i nscr ip ţ i e l i n i a ră pe

şase r înd u r i : MED A L I A / D - l u i O s c a r Obedeanu / P E N T R U / N a t u r a

desemn/1886-1887 /c l asa 1 , numele p i c t o r u l u i , a l l u c r ă r i i , a n u l ş i clasa

f i i n d s c r i s e de m in ă .

Bătută l a Monetăr ia s t a t u l u i d i n Bucu re ş t i , meda l i a i-a f o s t decer

nată l a 11 i un i e 1887 , dată c înd " C o m i t e t u l Academ ic de B e l l e A r t e îm

preună cu p r o f e s o r i i s-au în trun i t s ub preşed in ţ ia l u i T h . A m a n , d i r e c t o

r u l Şco l i i de B e l l e A r t e , ca să j u dece c o n c u r s u r i l e de l e f i n e l e anului

şco lar 1886-1887, c o n f o r m r e g u l a m e n t u l u i a c e s t e i ş c o l i . Cu aces t p r i

l e j i s-a c o n f e r i t l u i O s c a r Obedeanu : menţiune p e n t r u c o n c u r s u l de antic

b u s t , meda l i a de b r o n z c l a s a I-a p e n t r u c o n c u r s u l după na tură desemn şi

menţiune p e n t r u c o n c u r s u l după <<Cap de e x p r e s i e c o l o x V ^ .

A E , d i am .52 mm, n r . i n v . 2 9 3 2 1 .

3. U l t ima meda l i e , c a r e f a ce o b i e c t u l a r t i c o l u l u i de f a ţ ă , este cea

decernată p i c t o r u l u i N i co l as Anghsleacucere a t r ă i t în tre a n i i 1869-1916.

A f r e c ven t a t c u r s u r i l e Şco l i i de a r t e f r umoase în t re 1885-1889, cînd a

p r i m i t p en t r u l u c r ă r i l e sa le o meda l i e de b r o n z ş i una de a r g i n t . După

t e r m i n a r e a şco l i i a v i z i t a t c e l e m a i impo r t a n t e g a l e r i i de ar t ă d i n Eu

r o p a , întors în ţ a ră în 1903 a o r g a n i z a t l a Bucureş t i p r i m a s a expoziţie

c a r e a fos t b ine pr imi tă de presă ş i de p u b l i c .

Meda l i a af lată în colecţ ia muzeu l u i n o s t r u es te de a r g i n t ş i a p r i

mi t-o de l a Şcoa l a de a r t e f r umoase în anu l 1888 , p e n t r u o l u c r a r e de

compoziţie 9.

Se prez intă a s t f e l : a v e r s u l l a f e l cu ce l e două m e d a l i i d e s c r i s e mai

s u s , i a r r e v e r s u l a r e schimbată d o a r legenda l i n i a r ă pe p a t r u r înduri :

M E D A L I A / D L U I N I C . A N G H E L E S C U / P E N T R U / C A M P O S I T I E C O L O R E ,

u l t i m u l r înd f i i n d s c r i s în s e m i c e r c .

A R , d i a m . 5 2 , 5 mm , n r . i n v . C . 121 9 .

Considerăm că da te le pe c a r e le-am i n s e r a t î h a r t i c o l c u p r i v i r e la

c e l e t r e i meda l i i p r e zen t a t e m a i sus- c o n s t i t u i e o mică contr ibuţ ie la

comp le t a rea c a t a l o g u l u i de m e d a l i i româneş t i . J i n î hd seama ş i de faptul

că p iese le îh d iscuţ ie sînt i n ed i t e se î nscr iu c a mă r t u r i i n o i a s up r a v i e

ţ i i c u l t u r a l e ş i a r t i s t i c e d i n p a t r i a noastră l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i t r e c u t .

N O T E

1 A r h i v e l e S t a t u l u i Bucu reş t i , f o n d . M i n i s t e r u l Ins t rucţ iun i i P u b l i c e ,

d o s . 5 2 7 / 1 8 6 4 , f . 4 7 .

2 I b i d em , d o s . 3 8 8 / 1 8 6 7 , f . 3 9 .

3 I b i d em , f . 3 0 9 .

4 I b i d e m , d o s . 2 0 / 1 8 9 0 , f . 4 0 .

188

www.mnir.ro

; Ib idem, f . 4 9 .

6 Ibidem, f . 1 6 3 .

7 N . P E T R A Ş C U , F.rposiţia a r t i ş t i l o r român i fn v i a ţ ă , fn "Ateneul r o m â n " , 15 V I 1894 , p . 459 .

8 A r h . S t . B u c . , fond . M in i s te ru l I ns t ruc ţ i un i i P ub l i c e , dos .3870/1887 , f . 3 1 .

9 A r h i v a Inst i tutului de A r t e P l a s t i c e B u c u r e ş t i , Cata logu l anului 188?-

1888.

Q U E L Q U E S M E D A I L L E S E M I S E S P E N D A N T L A D E U X I E M E

MO IT IÉ D U X I X e S I E C L E , D E C E R N E E S λ C E R T A I N S

A R T I S T E S ROUMAINS

Résumé

L ' auteur présen te t r o i s méda i l l es i néd i tes qui s e trouvent dans l a

collection du Musée d ' H i s t o i r e de l a R . S . R o u m a n i e et qui ont été d éd i é

es aux pe in t res roumains : T i t u A l exand re scu (1883) , O s c a r Obedeanu

(1887) et N i c . A a g b e l e s c u (1888) , L e s d i tes méda i l l es datent de l a p é r i o

de quand l e s t r o i s pe in t res f réquenta ien t l e s c o u r s de 1 ' E c o l e des Beaux

Arts de B u c a r e s t .

L ' a u t e u r fa i t a u s s i quelques cons idé ra t i ons aur l a v i e cultureLLe-

-rtistique de l e v i l l e de B u c a r e s t eu s ièc le p a s s é .

E X P L I C A T I O N D E L A P L A N C H E

Ί.Ι.-La méda i l l e de T i t u A l e x a n d r e s c u , 1 e - dro i t , 1 b - r e v e r s ; l a

méda i l le d ' O s c a r Obedeanu , 2 a - d r o i t , 2 b - r e v e r s ; l a méda i l

le de N i c o l a s A n g h e l m c u , 3 a - dro i t , 3 b - r e v e r s .

189

www.mnir.ro

PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EXPO ZI ΤΠ INTERNA ŢIO-ALE OGLINDITĂ IN MEDALII INEDITE DIN PATRIMONIUL

MUZEULUI DE ISTORIE A L R. S. ROMÂNIA

de L U C I A B I E L T Z

P r e s t i g i o a s e î n t î l n i r i i n t r e s t a t e - expoziţ i i le internaţ ionale - au

c o n f e r i t de mu l te o r i p o s i b i l i t a t e a a dm i r ă r i i ş i a p r e c i e r i i r o d u l u i c r e a t i

vităţ i i umane f n c e l e m a i d i v e r s e d o m e n i i . T a r a noas t ră a p a r t i c i p a t de l a

început ( m i j l o c u l s e c . a l X IX- l e a ) l a a s t f e l de man i fes tăr i internaţ ionale şi

în r e p e t a t e r î n du r i p r o d u s e l e româneş t i - de l a economie pînă l a c rea ţ i a

şt i inţ i f ică sau a r t i s t i c ă - s-au b u c u r a t de r ăsună toare s u c c e s e . De a l t f e l

întotdeauna p a r t i c i p a r e a l a aces te expoz i ţ i i s— a f i n a l i z a t c u p r e m i e r e a u¬

nui m a r e număr de p r o d u s e ş i c o n f e r i r e a , în consec in ţă , a uno r m e d a l i i .

Mai puţ in p e r i s a b i l e dec î t a l t e c a t e g o r i i de o b i e c t e , meda l i i l e ne o f e r ă ,

de mu l te o r i ma i l e s n i c i o s , p o s i b i l i t a t e a de a evoca p a r t i c i p a r e a r o m â

nească l a expozi ţ i i le i n te rna ţ iona le .

M u z e u l Naţ iona l de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a p ăs t rează un l o t i m p o r

tant de m e d a l i i ce re f lec tă p a r t i c i p a r e a ţ ă r i i n o a s t r e l a expoziţ i i le de l a

P a r i s , L o n d r a , V i e n a e t c . , sau l a c o n c u r s u r i in ternaţ ionale pe d i v e r s e

teme. I n aces t a r t i c o l am g r upa t d o a r o p a r t e d i n m a t e r i a l u l a m i n t i t , p r e

zent în p a t r i m o n i u l muzeu l u i , ş i anume m e d a l i i l e obţinute de România îh

c a d r u l p a r t i c i p ă r i l o r l a expoziţ i i le in ternaţ iona le o r g an i z a t e în C ap i t a l a

Franţe i în a n i i 1 867 , 1899 , 1900

P a r t i c i p a r e a Român ie i l a expoz i ţ ia organ iza tă în 1867 l a P a r i s a

cons t i t u i t o frumoasă a f i r m a r e pe p l a n i n terna ţ iona l , f i i n d totodată ş i p r i

ma p a r t i c i p a r e o f i c i a l a sub p a v i l i o n naţ iona l . Expunînd în opt d i n ce l e

1C g r u p u r i c a r e compuneau expoz i ţ i a , Român ia aduce în faţa v i z i t a t o r i l o r

şi spec ia l i ş t i l o r p r o d u s e a g r i c o l e ş i i n d u s t r i a l e , ca ş i ob iec te de i s t o r i e

şi a r t ă , m a n u s c r i s e , i c o a n e , o machetă min ia tur iza tă a c a t e d r a l e i de l a

Cu r tea de A r g e ş , p re ţ iosu l t e z a u r de l a P i e t r o a s a ş i a l t e l e . R e v i s t a

franceză "L ' e x p o s i t i o n u n i v e r s s e l l e " , d i n 16 sep t embr i e 1867 , publ ică un

i n t e r e s an t a r t i c o l d ed i c a t p a v i l i o n u l u i ş i p r o d u s e l o r româneş t i , însoţ i t de

o f o t o g r a f i e rea l i za t ă după desenu l l u i L a n c e l o t reprezent înd c a r t i e r u l

românesc în Expoz i ţ ia Un i ve r sa l ă ^ . Ca dovadă a a p r e c i e r i i de c a r e s-au

bucura t expona te le româneş t i s t a u , des igur ,măr tu r ie meda l i i l e ş i m e n

ţiunile p r i m i t a : 3 m e d a l i i de a u r , 9 m e d a l i i de a r g i n t , 35 meda l i i de

b r o n z , 38 menţiuni o n o r a b i l e ^ . I n t r - o l u c r a r e ^ de vas te p ropor ţ i i , A L

Odobescu , e r u d i t u l i s t o r i c ş i om de cu l t u r ă , c o m i s a r u l g ene r a l a l Româ

n i e i p e n t r i f expoziţ ia d i n P a r i s , menţionează f i e c a r e medal ia t ( instituţie

sau p a r t i c u l a r ) , s u b l i n i i n d totodată ş i m o t i v u l m e d a l i e r i i . I n t r e ce le 35

meda l i i de b r on z întfbi im şi pe aceea dedicată l u i " Jean B r a t i a n o . P i t e ş t i

A g r i c u l t u r e et d i s t i l l e r i e ( c l . 7 4 ) " ? . Ne-am o p r i t a sup ra aces te i m e d a l i i

deoarece este p iesa c a r e se păs trează în p a t r i m o n i u l muzeu lu i n o s t r u .

Meda l i a se prez intă a s t f e l :

191

www.mnir.ro

A v . Legendă c i r cu l a r ă : "Napoléon Ι Π B r u e e m i l " ; ÎB cîmp e f i g i a l u i Na

poleon a l I I I - l e a port fori o cunnaă de l a u r i ; sob «a lg ie mese le gra

v o r u l u i : " H . P o n s c a r m e F " .

R v . Legendă c i r c u l a r ă : " E x p o s i t i o n e a i i i e s e l h d e MD C C C L X V T I à

P a r i s r e c o m p e n s e s " ; f n c î m p , inerr i ţa»» s e dană rxaunr i : *' JEAN

/ B R A T I A N O / , f n e x t e r i o r un c e r c b o i e r s i s e u l per l a t .

A E ; 50 mm; g r a v o r H . P o n s c a r m e ; n r . i n v . 3 0 5 T 9 .

I n 1878 Românie es te din non inv i tes* s ă pseAsetpe 8 l a expoz i ţ ia u¬

n i v e r s a l a ce se o r g an i s a £n r a r r i t a i a F i e n ş g i t t e r nesaartăoiperee roma

nească , de această da t ă , s e d s t n r n s s i deeagax e tor t u l u i pe c a r e «era a

t r e b u i t să-1 facă într-o c u t o t u l a l t ă d i r e c ţ i e , s a sus ţ i nerea f r o n t u l u i

d i n t impu l r ă zbo i u l u i de c u c e r i r e a independentei . Museu Neţ iesa l da

I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a deţ ine o medal ie secetă i e P a r i s cu oc a s i a expo

z i ţ ie i internaţ ionale d i n 1878 , p i e s e reprezentând p a l a t u l expowţinnsl

T r o c a d e r o . M e d a l i a se prez in tă a s t f e l :

A v . Legendă semic i rcu l a ră : " E x p o s i t i o n un i ve r se l l e de 1 8 7 8 " ; în cîmp

c l ăd i rea p a l a t u l u i T r o c a d e r o ; pe exergă i n sc r i p ţ i a : " P e l a i s du T r o

c a d e r o " ; în exergă două r amu r i de l a u r i î n c r u c i ş a t e , o p lăcuţă cu

inscr ip ţ i a : " K r a n t z Senat 1" oomm .Gen / D u v e i . D L H * des T r a v a u x /

Dav ioud et B o u r d a i s / A r h x t e c t e s 1 ' , pe patru rxndnxi p a r a l e l e ; în ex

e rgă , în p a r t e a i n t e r i oa r ă , o a l t ă i n s c r i p ţ i e , s em i c i r cu l a r ă : "MAS-

S O N N E T - E d i t e u r B e r a r d de L i n i " ; în e x t e r i o r c e r c l i n i a r .

R v . Mo t i ve g e o m e t r i c e s i f l o r a l e .

M . c . ; 52 mm; g r a v o r B e r a r d de L i n i ; n r . i n v . 3 0 8 6 4 .

A t r e i a ma re expoziţ ie un iversa l ă se desch i de î h c a p i t a l a Franţei

după a l ţ i 11 a n i , ma i p r e c i s în 1889 . Organ iza tă pe un «peţin mul t mai

mare faţă de expozi ţ ia d i n 1867 (958 .572 m 2 fa ţă de 687 . 000 n r 2 ) , expo

z i ţ ia universală d i n 1889 a depăş i t / l i n toate p unc t e l e de v e de r e , expo

z i ţ i i le p receden te o r g an i z a t e l a P a r i s . Mer i tă i nsă a a m i n t i f a p t u l că l i

ne le prob leme de natură p o l i t i c ă ^ au determine! s t e l e l e mona rh i ce să

p a r t i c i p e p r i n in i ţ ia t ive p a r t i c u l a r e . T a r a noas t ră , f ăc înd p e r t e d i n a¬

ceastă c a t e g o r i e , par t ic ipă l a expoziţ ie sub p a t r o n a j p a r t i c u l a r . S-a

c o n s t i t u i t a s t f e l l a Bucureş t i un com i t e t na ţ iona l , f o r m a t d i n 165 p e r

soane (membr i a i p a r l a m e n t u l u i , p r o p r i e t a r i , i n dus t r i a ş i , i n g i n e r i a¬

vocaţ i , n e g u s t o r i , pub l i c i ş t i , a r t i ş t i e t c . ) , c a r e ş i-a luat s a r c i n a o r

gan i z ă r i i expoziţ iei româneş t i . Func ţ i a de preşed in te a l c om i t e t u l u i a

deţinut-o pr inţu l G . B i b e s c u , c a r e a f o s t totodată ş i c o m i s a r u l genera l

a l expoziţ iei r omâneş t i , l a P a r i s . G u v e r n u l român a a co rda t o subvenţie

de 200 .000 l e i ş i d r e p t u l de o r g a n i z a r e a u ne i l o t e r i i de 300 . 000 să pen

t r u a m o r t i z a r e a c b e l t u i e l o r . J u r i u l expoziţ ie i internaţ ionale recompen

sează f r umoasa p a r t i c i p a r e românească c u două m a r i p r e m i i , 24 meda l i i

de a u r , 2 m e d a l i i de v e r m e i l , 65 m e d a l i i de a r g i n t , 121 m e d a l i i de bronz,

24 menţiuni o n o r a b i l e 1 1 . I n t r e c e l e 24 «κ»Η«ΐΗ de a u r se a f l a ş i c e a de

cernată l u c r ă r i l o r d o c t o r u l u i Constant in I s t r e t l 1 2 , c a r e sa păs

t rează în p a t r i m o n i u l muzeu l u i n o s t r u . Intr—o r a s a ţ i de c a r t o n , c u i n -

scr ipţ ie în i n t e r i o r : " E x p o s i t i o n un i ve rse l l e de 1889 , T r av aux de M r

I s t r a t i " , se af lă o meda l i e ş i o d i s t i n c ţ i e ^ ( " O r d r e dea Pa lm r π a, ι ur l i

m i q u e s " ) . Meda l i a s e p rez in tă a s t f e l :

m www.mnir.ro

A T . Legendă c i r c u l a r ă : "Répub l ique F rança i se " ; în e x t e r i o r un c e r c

p e r l a t ş i două c e r c u r i l i n i a r e ; în cîmp e f i g i e femin ină , p r o f i l s p r e

s t î nga ; p ă r u l p r i n s în c o c , pe f r u n t e a r e o bentiţă c u i nsc r ip ţ i a :

" C O N C O R D E " ; pe cap poar tă cunună d i n s p i ce de g r î u , f l o r i şi f r u n

ze de măs l in ş i s t e j a r . I n c împ , d e a sup r a e f i g i e i , steluţă c u şase

r a z e . Sub e f i g i e apare nume le g r a v o r u l u i : " Oud i né " ş i s i g l a 3 .

R v . T u r n u l E i f f e l , (cîmp d e r t r a ) de l a t u r n un c a r e u de construcţ i i r e -

prezent înd p a v i l i o a n e l e expoz i ţ i e i ; în p a r t e a super ioară i nsc r i p ţ i a :

" E x p o s i t i o n / u n i v e r s e l l e / " , pe două r î n du r i p a r a l e l e ; în exergă ,

st înga s u s , numele g r a v o r u l u i : ' D a n i e l D u p u i s " ş i anu l " 1 8 8 9 " în

c împ l a m i j l o c ; în e x t e r i o r c e r c l i n i a r .

A E ( a u r i t ) ; 50 m m ; g r a v o r i : O u d i n é , D a n i e l D u p u i s ; n r . i n v . 3 0 5 4 0 A .

D is t inc ţ i a ( " O r d r e des Pa lmes Académiques" ) se prez intă a s t f e l :

două r a m u r i ( l a u r i ş i măs l in ) î ncruc i şa te l a b a z ă ; p r i n s e în p a r t e a

super ioară c u un anou c u tor t i ţ ă ( de c a r e se p r i n d e a p ang l i c a o r

d i n u l u i ) ; n e r v u r a cen t ra l ă a f r u n z e l o r emai lată în mov .

M . C . ; 50 / 30 m m .

Consecventă în ho t ă r î r ea de a o r g a n i z a c i c l i c î n t î n i r i i n ternaţ iona

l e , F r a n ţ a , s p r e s f î r ş i t u l s e c o l u l u i t r e c u t , începe p regă t i rea expozi ţ ie i

in ternaţ iona le d i n 1 9 0 0 . I n 1897 4 Român ia e r a inv i ta tă de că t re s t a t u l

f r a n c e z să p a r t i c i p e l a u rmătoarea ş i neîndoielnic cea ma i ma re e x p o z i

ţ ie i n te rna ţ i ona l ă ce avea să f i e , f n ul t imă instanţă un f r u m o s omag iu a¬

dus crea ţ ie i umane l a f i n e l e v e a c u l u i a l X I X - l e a . De da t a aceas ta ţ a ra

noas t r ă a r e una d i n t r e c e l e ma i p r e s t i g i o a s e p a r t i c i p ă r i ş i a f i rmăr i i n

t e rna ţ i ona l e . Demn de s u b l i n i a t e s t e f a p t u l că au tor i t ă ţ i l e c e n t r a l e ( m i

n i s t e r e l e de r e s o r t ) au făcut un c a l d a pe l l a cetăţeni p r i v i n d p a r t i c i p a

r e a l a expoz i ţ i e . " P u t e r e a u nu i s t a t - se a ra tă în t r-una d i n c i r c u l a r e —

nu stă numa i î n v i r t u t e a m i l i t a ră a cetă ţen i lor s ă i , c i ş i f n p u t e r e a l o r de

r-iuncă, îh forţele l o r e c o n o m i c e . E s t e v o r b a să doved im că şi pe acest

t ă r îm am făcut p r o g r e s e î n s e m n a t e . . . I z b fnda expoz i ţ iun i i n o a s t r e v a f i

c i n s t e a ţ ă r i i " 1 ' . Expun f nd pe un spaţ iu de aproape 3000 m 2 în 17 d i n 18

g r u p u r i ş f în 89 de c l a s e d i n 121 cî te conţ inea expoz i ţ i a , p r oduse l e r o

mâneş t i , i n d i f e r e n t de domen i u , s-au bucu r a t de o l a rgă a p r e c i e r e . E s t e

demn de s u b l i n i a t f a p t u l că n u numa i p r o d u s e l e , d a r ş i construcţ i i le p a

v i l i o a n e l o r româneş t i au a t r a s atenţ ia îh mod d e o s e b i t . P r o i e c t a t e d e . e¬

m i n e n t u l a r h i t e c t f r a n c e z C a m i l l e F o r m i g é , aces te construcţ i i î ş i au

s u r s a de insp i ra ţ ie în ce l e ma i f r umoase cons t rucţ i i med ieva le r o m â

n e ş t i . I n acest sens C . F o r m i g é a v i z i t a t Român ia , a s tud i a t monumente

le r e p r e z e n t a t i v e ş i a r e a l i z a t p e n t r u p a v i l i o n u l c e n t r a l o construcţ ie

c a r e înmănunchea s t i l u r i l e a t r e i m a r i ope re a r h i t e c t o n i c e româneş t i :

cp . tedra i a C u r t e a de A r g e ş , b i s e r i c a T r e i I e r a r h i d i n I a ş i ş i mănăs t i rea

H o r e z u . P e n t r u r e s t a u r a n t u l românesc a l expoziţ ie i a f o s t pro iectată o

casă în s t i l r omânesc , avînd îh cea m a i mare p a r t e ornamentaţ i i le ş i m o

t i v e l e după mode lu l b i s e r i c i i S t a v r o p o l e o s d i n Bucu re ş t i 1 ^ .

C o m i s a r u l g e n e r a l a l expozi ţ ie i româneşt i l a P a r i s , D u m i t r u C .

Ûl lanescu (Ascan i o ) r e f e r i n d u - s e l a f e s t i v i t a t e a de p r e m i e r e , arată : ,rFu un "rnbment de adine mişcătoare s o l emn i t a t e , cînd în prezenţa a

193

www.mnir.ro

30000 de asistenţ i D . E m i l e L a u b e t , a l ă tur i de preşed in ţ i i f e n a t u l u i şi a i

Camere i j de m e m b r i i g u v e r n u l u i ş i u rma t de a m b a s a d o r i , m i n i ş t r i i , c o m i

s a r i g e n e r a l i s t r ă i n i , c e i ma i îna l ţ i d e m n i t a r i a i s t a t u l u i , cobor î încet ,

în sune tu l M a r s e i l l e s e i ce le 100 de trepte a le s c ă r i i ce ducea d i n sa l oa

ne le de onoare în sa la cea mare a s e r o à r i l o r . . . D r a p e l u l n o s t r u , p u r

ta t de f l ă că i în cos tum naţ iona l , f u s a l u t a t de imnu l romanesc la t r e c e

r e a sa în c o r t e g i u l na ţ i un i l o r . Românie i i se acordă 1086 recompense

d i n t r e c a re 45 m a r i p r e m i i , 224 m e d a l i i de a u r , 354 de a r g i n t , 314 me

d a l i i de b r o n z , 149 menţiuni o n o r a b i l e " 1 " . Au f o s t recompensaţ i 79$ din

c e i 1391 expozanţ i .

D i n meda l i i l e obţinute de România în c a d r u l expoziţ iei de la P a r i s ,

Muzeu l Naţional de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a deţine 5 meda l i i ( 4 i n d i v i d u

a le ş i una co lec t ivă ) , ca şi două p l a c he t e , una dedicată P a v i l i o n u l u i cen

t r a l românesc-,a căru i construcţ ie am amin t i t-o ma i s u s , şi o plachetă de

dicată c o m i s a r u l u i g e n e r a l a l expoziţ ie i româneşt i l a P a r i s .

P l ache ta P a v i l i o n u l u i c e n t r a l a l României se prez in tă a s t f e l :

Uni faţă . In c e n t r u c l ăd i rea (faţada ş i l a t u r a s t i ngă ) . Construcţia

c l ă d i r i i este compusă d i n t r e i c o r p u r i ; c o r p u l c e n t r a l a r e o masivă cu

polă în v îr fu l căre ia apare a c v i l a c o n t u r n a t a , cu s b o r u l d e s c h i s ; deasu

p r a c o r p u r i l o r l a t e r a l e c i t e o cupolă sveltă cu p a t r u m i c i cupo le în j u r

(uşor s p i r a l a t e ) ; în v î r fu l f i ecăre i cupo le apare o pasă re s t i l i z a t ă . In p a r t e a in fer ioară (cîmpul stîng) - stema ţ ă r i i . I D c e n t r u apare o plăcuţă

cu i nscr ip ţ i a : " P a l a i s de l a Rouman ie / a l ' E x p o s i t i o n u n i v e r s e l l e / P a r i s

1 9 0 0 / " , pe t r e i r î ndu r i p a r a l e l e ; sub p l ă c u ţ i , g r a v o r u l ; T . S z i r m a i .

C împul d r e p t r amură de l a u r i ş i un g r u p a l e g o r i c , două f eme i ş i un co

p i l : una d i n f e m e i , şez îhd , ţine în mîna dreaptă o pană , i a r pe ' genunchi

o c a r t e pe c a r e a s c r i s cu vînt u l : " î n a i n t e " ; a r e pe cap cunună de l a u r i .

Ce lă la l t p e r sona j f e m i n i n , p r o f i l s p r e s t înga , a r e p i c i o r u l st îng s p r i j i

n i t pe t r e i c ă r ţ i ; susţine cu mîna dreaptă o cunună de l a u r i , i a r cu mîna

Stîhgă arată s p r e cu vînt u l " î n a i n t e " . C o p i l u l , în p i c i o a r e , aşezat în p r o

f i l s p r e d r e a p t a , susţ ine c a r t e a .

A E , 83/107 mm; g r a v o r T . S z i r m a i ; n r . i n v . 3 7 7 5 7 ; p l . 1 / 1 .

P l ache t a dedicată c o m i s a r u l u i g e n e r a l a l Românie i l a expoziţ ia de

la P a r i s se prez intă a s t f e l :

A v . Bus t D .O l l ă n e s cu ; sub bust inscr ip ţ ie pe t r e i r î ndu r i p a r a l e l e : "De-

m e t r e . O l l a n e s c o / C o m m i H l L g é n ^ i d e Rouman ie /ExpSEUniv l îyPar i s 1900.

R v . Două r a m u r i ( l a u r i ş i măs l i n ; p r i n s e l a bază cu o pang l ică .

A E p a t i n a t ; 4 0 / 60 mm, n r . i n v . 3 7 6 9 6 . p l . 1 / 2 .

I n pr iv inţa m e d a l i i l o r , a na l i z a t e după r ep r e zen t ă r i , g r a v o r i , d i

m e n s i u n i , avem două t i p u r i : p r i m u l t i p , r e a l i z a t de g r a v o r u l J . C . Cha

p l a i n , a r e d i a m e t r u l de 63 mm, i a r a l d o i l e a , r e a l i z a t de Geo rges Lemai-

r e , a r e d i a m e t r u l de 52 mm.

D in p r i m u l t i p ^ a c p a r t e m e d a l i i l e c o n f e r i t e l u i I . M i n c u , A . C Co t t-

e s c u 1 ^ , M . C a r n i o l , D i recţ ie i gene r a l e a poştelor *~şl t e l e g r a f u l u i .

D i n celă la l t t i p f ace p a r t e meda l i a dăru i t ă A d e l e i lonaşcu B o i a n , ş i o me

d a l i e f ă r ă spec i f ica ţ ie , fapt care^ d e s i g u r , nu ne îndreptăţeşte să o i n

c ludem între m e d a l i i l e p r i m i t e de r o m â n i .

194

www.mnir.ro

M e d a l i i l e se p rez in t ă a s t f e l : Meda l i a dedicată l u i I . M i n c u :

A v . Legendă c i r c u l a r ă : "Répub l ique F r a n ç a i s e " ; i n c împ , e f i g i e f e m i n i

nă c u bone t a t r i g i a n ă (s imbol iz înd F r an ţ a ) , p r o f i l s p r e d r e a p t a ; sub

e f i g i e apa r f l o r i ş i f r u n z e de s t e j a r ; f h cîmp (stînga) ş i c împul s u

p e r i o r un s t e j a r boga t , o creangă porneşte de l a s t e j a r ş i î n cunu

nează e f i g i a . I n c împul d r e p t se prof i lează un pod peste Sena şi con

s t ruc ţ i i d i n P a r i s .

R v . Legenda c i r c u l a r ă : " E x p o s i t i o n u n i v e r s e l l e i n t e r n a t i o n a l e " ; în c împ

zeiţa V i c t o r i e i poartă în mîha dreaptă o crenguţă de măs l i n , i a r cu

mîna st îhgă susţ ine un p e r s o n a j a l e g o r i c c a r e , l a r îndu-i ,susţ ine cu

mîna st îhgă o t o r ţ ă . I n c împul stîng un sp ic înconjurat de o e ş a r f ă ;

îh stînga p e r s o n a j e l o r a pa re anu l 1900 , i a r în p a r t e a i n fer ioară un

aspec t d i n P a r i s ( A r c u l de T r i u m f , Champs-Elysées e t c ^ ; j o s , în cîm

pu l d r e p t , nume le g r a v o r u l u i : " J . C . C h a p l a i n " . I n exergă,pe r a m u r i

de l a u r i ş i p ang l i c ă , o p lăcuţă s t i l i za tă purt înd inscr ip ţ ia " I . ΜΓΝ-

C O " .

A E ; 63 mm; g r a v o r J . C . C h a p l a i n ; n r . i n v . 1427_ ̂ ρ ΐ , Π / 3 .

Meda l i a decernată l u i A l e x a n d r u Co t t e scu a r e ace leaş i r e p r e z e n

t ă r i . Pe p lăcuţa de pe r e v e r s es te i n s c r i s însă " A . C . C o t t e s c o " .

A E ; 63 mm; g r a v o r J . C . Chap l a i n ; n r . i n v . 52775 .

Meda l i a decerna tă l u i M . C a r n i o l es te ident ică cu meda l i i l e m e n

ţ ionate ma i s u s . Pe p lăcuţa de pe r e v e r s poartă i n sc r i p ţ i a : " M . C a r n i o l " .

A E ; 63 mm; g r a v o r J . C . C h a p l a i n ; n r . i n v . 3 0 8 9 2 .

Meda l i a decernată D i rec ţ ie i g e ne r a l e a Po ş t e l o r , avînd ace leaş i

r e p r e zen t ă r i ca ş i m e d a l i i l e d e s c r i s e a n t e r i o r , a r e p lăcuţa de pe r e v e r s

cu i n sc r i p ţ i a : " D i r e c t i o n g e n e r a l e / dés pos tes et d e / té légraphes B u c a

r e s t / " pe t r e i r î n du r i p a r a l e l e .

A E : 63 mm; g r a v o r J . C . C h a p l a i n ; n r . i n v . 3 0 5 4 2 ;

M e d a l i i l e d i n a l d o i l e a t i p se prez in tă a s t f e l : Meda l i a dedicată A d e -

22 l e i Ionaşcu Bo i a n ·

A v . Legenda c i r c u l a r ă " E x p o s i t i o n de P a r i s " ; în c împ pe r sona j f e m i

n i n şez înd ; pe cap poartă coroană rega lă desch i s ă , ţine în mîha

dreaptă o r amură de l a u r i , i a r în mîna stîhgă o bogată e ş a r f ă ; în

c împul stîng l a p i c i o a r e l e p e r s o n a j u l u i apa re o ramură de s t e j a r , i n -

strument-3 m u z i c a l e , o paletă cu două pensu l e , un f ragment de c a p i t e l

cu vo lu tă ; l a m i j l o c u l c împului d r e p t apa re anu l " 1 9 0 0 " de l a c a r e

po rnesc r a z e l e s o a r e l u i . In c împul s t îng , numele g r a v o r u l u i : G e o r g e s

L e ma i r e .

Rv . I n c e n t r u , c împul i n f e r i o r , a p a r ob iec te i n d u s t r i a l e , t e h n i c e ( c i o c a n ,

n i c o v a L " , roată z imţată , un g l ob pamîntesc , un g e n e r a t o r de c u r e n t

cu două b o r n e , a pa r a t f o t o g r a f i c , lunetă , o ambarcaţ iune cu două

c a t a r g e e t c . ) . I n p a r t e a super ioa ră a c împului st îng un mănunchi de

s p i c e p r i n s e cu o e şa r f ă , i a r în c e n t r u o p lăcuţă s t i l i za tă poar tă i n

scr ip ţ i a : " A d e l e B . I o n a s c o / Née B o i a n / " , p e două r î ndur i p a r a l e l e .

A E ; 52 mm; g r a v o r : Geo rges L e m a i r e ; n r . i n v . 3 0 8 9 9 ; p l . U / 4 .

Meda l i a c a r e nu a r e s p e c i f i c a t un nume de persoană sau ins t i tu ţ ie ,

bătuta to t cu ocaz i a expoziţ ie i d i n 1900 la P a r i s , a r e ace leaş i r e p r e z e n -

195

www.mnir.ro

t ă r i ş i acelaşi g r a v o r ca meda l i a decernată A d e l e i Ionaşcu B o i a n , des

c r i s a ma i s u s . Excepţ ia o formează d e s i g u r p lăcuţa s t i l i za tă de pe r e

v e r s , c a r e nu poartă n i c i o i n s c r i p ţ i e . '

A E ; 52 mm; g r a v o r : Georges L e m a i r e ; n r . i n v . 3 0 4 5 2 .

N O T E

1 D o r i m în perspect ivă să grupăm întregul l o t de m e d a l i i p rezen te în

p a t r i m o n i u l M u z e u l u i Naţ ional de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a obţinute le

pa r t i c i p ă r i in ternaţ ionale de că t re România ş i să l e publicăm în nu

me re l e următoare a le r e v i s t e i .

2 D . C . O L L Ă N E S C U , România l a expoziţ ia un iversa l ă d i n P a r i s , 1900,

Bucu reş t i , 1 9 0 1 , p . 5 .

3 Ţă r i l e române au p a r t i c i p a t , se p a r e , ş i în 1851 l a expoziţ ia de la

L o n d r a , însă sub p a v i l i o n otoman ( c f . D . C . O l l ă n e s c u , R a p o r t u l ge -

n e r a l a sup ra pa r t i c i p ă r i i Român ie i l a Expoziţ ia un iversa lă d i n Par i s ,

1900 , Bucureş t i , 1 9 0 1 , f . 1 4 ) , i a r în 1863 se r e t r a g de l a expoziţia

d i n L o n d r a pe m o t i v u l ne a d m i t e r i i p a v i l i o n u l u i românesc ·

4 L ' e x p o s i t i o n u n i v e r s e l l e , P a r i s , 1867 , s ep t embr i e 1 6 , p . 1 3 2 .

5 - D . C . O L L Ă N E S C U , o p . c i t . , p . 1 6 .

6 A L . O D O B E S C U , N o t i c e sur l a Roumanie p r i n c i p a l e m e n t au point de

vue de son économie r u r a l e i n d u s t r i e l l e et c o m m e r c i a l e su i v i e du ca

t a l o g u e . . ^ P a r i s , 1868 .

7 I b i d e m , p . 3 5 0 . Menţionăm că notaţ ia - c l . 7 4 - reprez in t ă c l a s a 74 ,

i a r c l a se l e e r a u s u b d i v i z i u n i l e f i ecă re i a d i n c e l e 10 grupe a le expo

z i ţ i e i .

8 D . C . O L L Ă N E S C U , R a p o r t u l g e n e r a l . . . , p . 1 9 .

9 D . C . O L L Ă N E S C U , România l a expoziţ iunea u n i v e r s a l ă . . . , p . 5 - 7 .

10 I b i d e m , p . 7 .

11 D . C . O L L Ă N E S C U , R a p o r t u l g e n e r a l . . . , p . 2 1 .

12 Om de şt i inţă ş i om p o l i t i c (1850-1918) , d o c t o r în medicină ş i c h i

m i e , p r o f e s o r l a U n i v e r s i t a t e a d i n Bucu reş t i , a o rgan i z a t laborato

r u l de ch im ie o rgan i c ă , decan a l Facu l t ă ţ i i de Ş t i i n ţ e , membru al A¬

c a d e m i e i , m i n i s t r u în ma i mu l te r î n d u r i . A p u b l i c a t a r t i c o l e şi stu

d i i de s p e c i a l i t a t e , l u c r ă r i c a ; "O pagină d i n i s t o r i a medicală a Ro

m â n i e i " , " T r a t a t de c h i m i e " e t c .

13 Confer i tă de Academ ia f ranceză p e n t r u m e r i t e excepţionale pe plan

şt i inţ i f ic şi c u l t u r a l .

14 D . C . O L L Ă N E S C U , România l a expoziţ iunea un ive rsa l ă , p . 1 4 .

15 I b i d e m , p . 14-1 5 .

16 I b i d em , p . 1 6 .

17 D U M I T R U C . O L L A N E S C U ( A s c a n i o ) , 1849-1908, poe t , pub l ic is t ,

d i p l oma t , ^s tud i i în ţară ş i s t r ă i nă t a te , d o c t o r în d r e p t ş i în ştiinţe

a d - t i v e ; p r i m s e c r e t a r l a legaţ ia română d i n Con s t a n t i n o po l , secre

t a r gene r a l a l M i n i s t e r u l u i de E x t e r n e , m i n i s t r u plenipotenţiar la

196

www.mnir.ro

, g χ IMP UNIVy.pÀf

P l . I. — Nr . 1, placheta Pavilionului central al României ; nr. 2, placheta

dedicată în anul 1900 Comisarului general al României la Expoziţia

de la Paris (av.). www.mnir.ro

www.mnir.ro

A t e n a e t c . A f o s t membru a l A c a d e m i e i Române ş i a l Soc ie t ă ţ i i J u

n imea I a ş i .

18 D . C . O L L Ă N E S C U , o p . c i t . , p . 2 1 .

19 A L E X A N D R U C O T T E S C U , 1855-1936 , s t u d i i în ţară ş i s t r ă i nă t a te ,

obţinînd t i t l u l de i n g i n e r . A ocupat funcţia de d i r e c t o r g e n e r a l a l

c ă i l o r f e r a t e , m i n i s t r u de i n d u s t r i e ş i comer ţ , preşedinte a l s o c i e

t ă ţ i i p o l i t e h n i c e ş i a l c o n s i l i u l u i de ad-ţ ie C . F . R . e t c .

20 M . C A R N I O L f i u l , cunoscu t g r a v o r îh meda l i s t i că românească .

21 Menţ ionată , f ă r ă d e s c r i e r e , în C a t a l o gu l l u c r ă r i i Gh .Bu zdugan ş i

G .N i cu l i ţ ă , M e d a l i i ş i p l a che te româneş t i , Bucu re ş t i , 1 9 7 1 .

22 I b i d e m .

L A P A R T I C I P A T I O N D E L A R O U M A N I E A C E R T A I N E S E X P O S I

T I O N S I N T E R N A T I O N A L E S R E F L E T E E D A N S L E S M E D A I L L E S '

I N É D I T E S Q U I S E T R O U V E N T D A N S L E P A T R I M O I N E D U M U S É E

D ' H I S T O I R E D E L A R . S . D E R O U M A N I E .

Résumé

Dans l ' a r t i c l e " L a p a r t i c i p a t i o n de l a Roumanie à c e r t a i n e s e x p o s i

t i o n s i n t e r n a t i o n a l e s re f l é tée dans l e s médai l les inédi tes q u i se t r o u v e n t

dans l e p a t r i m o i n e d u Musée d ' h i s t o i r e de l a R . S . d e Roumanie" l ' a u t e u r

présente que lques a spec t s c on ce r n an t l a p a r t i c i p a t i o n de n o t r e pays à

t r o i s des p l u s g r andes e x p o s i t i o n s d u s ièc le p a s s é , organ isées dans l a

c ap i t a l e de l a F r a n c e ( 1867 , 1889 , 1 9 0 0 ) . >

A p r è s une c o u r t e présentat ion h i s t o r i q u e du c a d r e généra l des

événements on f a i t des cons idéra t ions s u r l e s t y pes d ' ob j e t s exposés y

p r6sen t s , s u r l a p a r f a i t e exécution des pav iUons q u i l e s a b r i t a i e n t e t

auss i s u r l a haute cons idéra t ion don t l e s p r o d u i t s de l a créat iv i té r o u

maine ont j o u i . Un espace p l u s ample e s t affecté à l a d e s c r i p t i o n des

médai l les et des p l a q u e t t e s , groupées à l ' o c c a s i o n d ' a p r è s l es éléments

hé ra l d i ques , l e s g r a v e u r s et l e s d i m e n s i o n s .

L E G E N D E D E S P L A N C H E S

P l . I . - N o 1 , l a p l aque t t e du P a v i l l o n c e n t r a l de l a Rouman i e ; no 2 , l a

p l a que t t e déd iée en 1900 au c o m m i s s a i r e général de l a Roumaine à

l ' E x p o s i t i o n de P a r i s ( a v . ) .

P l . I I , - N o 3 , l a méda i l le décernée à Jean M incu en 1900 ; no 4 , l a m é

d a i l l e o f f e r t e à Adè le I onascu B o i a n au c a d r e de l ' E x p o s i t i o n de

P a r i s .

197 www.mnir.ro

TREI ΕΧΡΟΖΓΓΠ INTERNAŢIONALE DE MEDALISTICĂ LA BUCUREŞTI

de CONSTANTA S T I R B U

ş i R O D I C A ' P A M F I L .

Asemenea c e l o r l a l t e g e n u r i a le a r t e l o r p l a s t i c e , a r t a medal is t ică

traversează o epocă ca rac te r i za t ă de tendinţa de spectaculoasă i n o v a r e

fn d o m e n i u l l i m b a j u l u i . C î ş t i gur i l e dobîndite £n experienţa p last ică a s e c .

al X X - l e a se apl ică cu succes şi în domen i u l m i n i a t u r a l i n s c r i s într-un

cîmp c i r c u l a r , pe c a r e , c o n f o rm t r ad i ţ i e i , î l numim m e d a l i e .

Comanda soc ia lă to t ma i d iversă ş i ma i bogată , ca ş i neces i t a t ea

de a r ăspunde cu p r o m p t i t u d i n e , n o i l e t e h n o l o g i i de t u r n a r e , p r e c u m ş i

pos i b i l i t a t e a e m i t e r i i u no r t i r a j e m a r i conferă m e d a l i e i con temporane un

nou d e s t i n . Ea nu ma i es te un ob i ec t p r i v i l e g i a t c i r cu Und e x c l u s i v în

c e r c u r i l e res t r î hse a le une i s u p r a s t r u c t u r i p o t en t a t e , c i intră în i n v e n

taru l de ob i e c t e a r t i s t i c e c a r e înt împină aproape c o t i d i a n viaţa f i ecăru ia .

De l a meda l i a cu c a r a c t e r de d is t in ţ ie spor t i vă , de largă c i r c u l a

ţie în c e l e mai d i v e r s e m e d i i , p îhă l a cea pol i t ică cu c a r a c t e r a n i v e r

sat i v , de l a cea comemorîud m a r i momente sau f i g u r i a l e i s t o r i e i ş i c u l

t u r i i u n e i ţ a r i , p îhă l a cea dest inată uno r acţ iuni men i te să c on ce r t e z e

către cauze nob i l e conşt i in ţa t u t u r o r p o p o a r e l o r , meda l i a cunoaşte un i n

finit c împ de des f ă şu ra re soc i a l ă .

Ce l e t r e i exp loz i ţ i i c a r e ne-au adus l a Bucureş t i mă r t u r i i d e s p r e

dezvo l ta rea a ce s t u i gen în a r i a p las t ică contemporană-po loneză , rusă ş i

cehoslovacă - au fos t ş i e le un a rgumen t îh acest s e n s .

S e r i a a c e s t o r a a f o s t inaugurată în luna o c t o m b r i e 1979 de e x p o

ziţia meda l i s t i că po loneză , expoziţ ie ce a r e f l e c t a t o epocă de renaş tere

a a c e s t e i a r t e în P o l o n i a , ca rac te r i z a t ă p r i n v a r i a t e f o rme de e x p r e s i e

individuală , speci f ică f i ecăru i a r t i s t îh p a r t e . Conţ inutu l temat ic uma

nist a a c o r d a t garanţ ia s u c c e s u l u i de c a r e s-a b u c u r a t ş i a p r e c i e r e a cu

care a f o s t înt împinată de p u b l i c u l r omâne s c .

Cea de a doua expoz i ţ ie , desch isă în luna d e c e m b r i e 1979,-ne—a

prezentat şcoala sov ie t ică de medal is t ică c u î n suş i r i l e e i , cu d i rec ţ i i l e

ei t e m a t i c e , c u d i v e r s i t a t e a şco l i l o r s t i l i s t i c e , og l ind i tă în ce le pes te

130 p i e s e .

L u c r ă r i l e expuse au demons t r a t r o l u l meda l i e i c a ac t de cu l tură ,

ofer indu-ne o imag ine sugest ivă a s u p r a c r e a t o r i l o r s o v i e t i c i c a r e s-au

remarcat p r i n t r - o i n t e r p r e t a r e or ig ina l ă deoseb i t ă .

T e m e l e -̂ î n t ruch ipa te , ded i ca t e v ie ţ i i ş i ac t iv i t ă ţ i i m a r e l u i L e n i n ,

unor momente d i n i s t o r i a p o p o r u l u i s o v i e t i c , e r o i s m u l u i său îh m a r e l e

război p e n t r u ap ă r a rea p a t r i e i (1941-1945) , o p e r e i de c o n s t r u i r e a s o

c i a l i smu l u i , omu l u i s o v i e t i c z i d i t o r a l une i l u m i n o i , o r i v ieţ i i c u l t u r a l e

Iu c o m p l e x i t a t e a man i fes t ă r i l o r e i , s t răbă tu te de i d e a l u r i l e generoase

199

www.mnir.ro

ale uman ismulu i şi p r o g r e s u l u i i s t o r i c , au c r e a t o imag ine de sinteză a¬

sup r a a r t e i meda l i s t i c e s o v i e t i c e .

Expozi ţ ia cehos lovacă , desch isă fn luna m a r t i e 1980 , a reprezentat

p e n t r u p ub l i c u l român o frit f i n i r e f e r i c i t ă c u a r t a medal is t ică a ult imului

' d e cen i u d i n această ţ a r ă , t raspun îhd p r i n aces t even iment meda l i s t i c o

i s t o r i e c a r e cunoaşte v e c h i t r ad i ţ i i pfhă i h p e r i o a d a e p o c i i med ieva le .

C e i 55 de a r t i ş t i c e h i ş i s l o v a c i , ce au expus un număr important

de meda l i i c u teme d i n ce l e ma i d i v e r s e domen i i a l e ac t iv i tă ţ i i umane, cu

o bogată gamă de p reocupă r i , au demons t r a t aderenţa l o r l a d iverse le

s t i l u r i a le m e d a l i s t i c i i europene f i l t r a t e p r i n p r i z m a u no r a r t i ş t i con

t e m p o r a n i de Înaltă ţ i nu tă , l a c a r e se remarcă î n ce r c ă r i de a dezvolta

t rad i ţ ia g e n u l u i , propunîhd m o d u r i n o i de r e a c t u a l i z a r e a elementelor

s t i l i s t i c e c l a s i c e ş i acordînd x> m a i nuanţată e x p r e s i v i t a t e a m e d a l i e i .

D e s i g u r , m a t e r i a l u l expus de c e l e t r e i ţ ă r i p r i e t e n e n u poate f i

c o n s i d e r a t g l o b a l , avînd în v e d e r e diferenţele s p e c i f i c e de t rad i ţ ie ale

a c e s t o r ţ ă r i , d i ferenţe c ă r o r a l e c o r e s pund i h con t empo rane i t a t e expre

s i i a r t i s t i c e c u c a r a c t e r de asemenea s p e c i f i c . De aceea , f ă r ă a încerca

să operăm o ana l i z ă exhaust ivă , ne vom mărg in i s ă d e sp r i n dem cîteva

t r ă s ă t u r i comune genu l u i i h momen tu l a c t u a l , t r ă s ă t u r i puse f n evidentă

ş i în expoziţ i i le în d i scu ţ i e .

A s t f e l , ca o pr imă c o n s t a t a r e îh ceea ce pr iveş te î ncercarea de a

ieş i d i n c anon , vom r e m a r c a f o l o s i r e a c a s upo r t nu numa i a d i s c u l u i , ci

adesea a p l a n u l u i r e c t a n g u l a r , p e n t a g o n a l e t c . , c a ş i a decupăr i i basso-

r e l i e f u l u i o f e r i t c a a t a r e îh c o n t u t u r i l e i m a g i n i i s a l e , f ă r ă a t e s t a r ea lui

pe o placă s u p o r t .

S i p e n t r u că aminteam p r o c e d e u l şt i inţ i f ic de mode l a re a' r e l i e f u l u i ,

es te de r e m a r c a t f o l o s i r e a - f i reşte , l a o scară min ia tura l ă - a tuturor

model i tă ţ i lor : de l a r e l i e f u l înal t l a c e l p l a n , de l a r e l i e f u l " e n c r e u x " la

c e l cu c a r a c t e r d e c o r a t i v , c o n t r o l a t de un p l e n p a r a l e l cu p lanuld= bază.

I n cîmpul i m a g i n i i , inovaţ i i le s e s i z a t e pe m e d a l i i s fn t o exp res i e a

c e l o r d i n domen iu l r e l i e f u l u i m a r e , ce le ma i d i v e r s e p r ocedee : de com

p u n e r e , m o d e l a r e , s t i l i z a r e , t r a t a r e di ferenţ iată a c f m p u r i l o r cu di fe

r i t ă m a t e r i a l i z a r e , făc îhdu-şi loc ş i a i c i .

I n s f î r ş i t , pe lfngă mesa j u l e i c oncen t r a t îh i m a g i n e , meda l i a con-

t i ne în mod n e ce s a r ş i îh formaţ ia purtată de t e x t mutaţ i i i n o v a t o a r e , o¬

g l i n d i t e într-o ingenioasă s imbioză t e x t - i m a g i n e , a l imen ta te f ă r ă Îndoia

la de c îş t igur i le g r a f i c i i p u b l i c i t a r e .

Am in t i n d că l a p r e s t i g i o a s e l e confruntăr i in ternaţ ionale a r t a con

temporană românească s-a i l u s t r a t ş i în aces t d o m e n i u , t r e b u i e să p r i

v im ce le t r e i expozi ţ i i de m e d a l i i nu numai ca pe o interesantă acţiune

d in cîmpul ma i l a r g a l s c h i m b u r i l o r c u l t u r a l - a r t i s t i c e , d a r , în primul

r î n d , ca pe o măr tur ie a dor inţe i de d i a l o g , de c o l a b o r a r e , de pr ie te

n i e , a dor inţei de pace ş i p r o m o v a r e p r i n l i m b a j u l îna l t a l a r t e i a valo

r i l o r umane pe c a r e ţara noastră l e promovează c u o p i l d u i t o a r e şi ad

mirabi lă consecvenţa.

200

www.mnir.ro

T R O I S E X P O S I T I O N S I N T E R N A T I O N A L E S D E

M E D A I L L E S À B U C A R E S T

Résumé

L ' a u t e u r s igna le l ' o uve r t u r e à B u c a r e s t de t r o i s e xpos i t i o n s in—

t e r n a t i o n a l e s de i m W s i l ' f (polonaise en o c t o b r e 1979 , r u s s e e n

décembre 1979 e t t eaécos l o r sque e s m a r s 1980) e t p a s s e brièvement e n

r e v u e le con tenuu de c e l l e s — c i .

On s ou l i g ne en même temps l e ta i t que c e s e x p o s i t i o n s sont l e t é

moignage d u d é s i r d ' e n t r e t en i r un d ia logue , de l a c o l l a b o r a t i o n , de

1' amit ié e t de l a promotion p a r le langage de l ' a r t d e s v a l e u r s h u m a i

nes que n o t r e pays promeut constamment.

201

www.mnir.ro

S I G I L O G R A F I E

203

www.mnir.ro

INELE SIGILARE INEDITE DIN SEC. XIV-XVUI A F L A T E ÎN COLECŢIA MUZEULUI DE ISTORIE

ÂLR .S . ROMÂNIA

de C R I STTNA A N T O N M A N E A

I n e l u l s i g i l a r , p iesă funcţ iona lă , m i j l o c de a u t e n t i f i c a r e a a c t e l o r ,

se î n sc r i e a t f t în s f e r a de s t u d i u a h e r a l d i c i i ş i s i g i l o g r a f i e i , cît ş i în

c e a a i s t o r i e i b i j u t e r i e i . îmbinare a m a t r i c e i peceţ i i c u v e r i g a s u p o r t ,

i n e l u l s i g i l a r este o b i j u t e r i e c u c a r a c t e r u l une i p i e se de uz s t r i c t p e r

sona l ce-1 reprez in t ă pe de ţ ină tor , pur t înd a s t f e l ş i î n c ă r c ă t u r a unei-va

l o r i s e n t i m e n t a l e .

I n e v u l m e d i u , aceas tă importanţă rezu l t ă d i n î n sc r i e rea sa îh f o r

m u l a r u l d i p l oma t i c de î n che i e re , atît a a c t e l o r o f i c i a l e de c a n c e l a r i e ,

c a r e sînt p e ce t l u i t e " c u pece tea cea m a r e sau cea mică sau cu i n e l u l de

l a mîha domn i e i m e l e " ( sub l . noas t ră ) , cît ş i a c e l o r p e r s o n a l e , c a r e

sînt " t e s t i m o n i o h a r um me a rum l i t t e r a r u m s i g i l l o neo m u n i t a r u m " 2 .

L u c r a t e d i n me ta l e preţ ioase sau semipreţ ioase , i n e l e l e s i g i l a r e

au f o s t t e z a u r i z a t e a l ă t u r i de a l t e podoabe sau au f o s t d e s c o p e r i t e cu o¬

c a z i a s ăpă tu r i l o r a r h e o l o g i c e în d i f e r i t e n e c r o p o l e . Ce l e ma i mu l te i n e

l e s i g i l a r e d i n co lecţ ia M u z e u l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a p r o v i n t o c

ma i d i n asemenea d e s c o p e r i r i .

I n mod f i r e s c i n d i v i d u a l i z a t e d i n punc t de v ede r e h e r a l d i c , c a p i ese

de podoabă e le se pot g r u p a după formă ş i mot ive d e c o r a t i v e î h : i n e l e

s i p i l a r e cu geme an t i c e sau med i e v a l e ; i n e l e s i g i l a r e c u pecetea r o t u n

dă .sau ovală săpată îh m e t a l ; i ne l e s i g i l a r e c u pece tea hexagonală , octo-

gonală sau ovală săpată îh me t a l sau p i a t r ă d u r ă .

U t i l i z a r e a g eme l o r monta te în i n e l e s i g i l a r e e s t e cunoscută pe t e

r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e încă d i n s e c a i ΧΓΠ -lea . C e l ma i v e c h i e xemp l a r

a f o s t d e s c o p e r i t l a C u r t e a de A rgeş îh n e c r o p o l a d i n b i s e r i c a S f . N i c o -

l a e , da t a t în s e c . a l X l V - l e a , c a r e a aparţ inut f i e l u i U d o b ă 4 , b o i e r a l

l u i M i r c e a c e l Bă t r î n a t e s t a t îh documente le d i n 1388 ş i 1 392 ^ , f i e unu i

membru a l f a m i l i e i Dăbăceş t i l o r , ambele ipo teze p o s i b i l e avînd în v e

d e r e s i m i l i t u d i n i l e cu p i ese o cc i den t a l e d i n s e c a i ΧΠ Ι -lea ş i p r i m a j u

mătate a s e c a i X l V - l e a .

I n e l e l e s i g i l a r e cu geme se î nsc r i u în moda Renaş te r i i de mon t a re

a p i e t r e l o r g r a v a t e în b i j u t e r i i ş i s-au p u r t a t ş i u t i l i z a t l a n o i p îhă l a

s f î r ş i t u l s e c a i X V I - l e a . E l e sînt r e p r e z e n t a t e de c e l a l l u i V l a i c u ^ n a r e

logofăt în a doua jumătate a s e c a i X V - l e a , d e s c o p e r i t l a Re tevo i e ş t i ,

j u d . A r g e ş ^ , de c e l a l u i C r ăcea v i s t i e r n i c , data t l a m i j l o c u l s e c a i X V I -

l e a ^ ş i de c e l a l l u i Radu p a h a r n i c , s p r e s f î r ş i tu l s e c a i X V I - l e a , a f l a t

l a B u d a , j u d . B u z ă u 1 ^ . I n această grupă se pot î nscr ie ş i i n e l e l e l a c a r e

p i a t r a nu es te însoţ i tă de legenda de apar tenenţă , cu numele p o s e s o r u

l u i , cum sînt c e l de l a P u t n a 1 1 , Sus l ăneş t i -Hoba i a , j ud . Argeş , Re te-

205

www.mnir.ro

vo i e ş t i , j u d . A r g e ş 1 3 , s i g i l i i a n e p i g r a f i c e c u ίπφτββ ϊηη*« u n o ^ i n t e g l i i

f i i n d d e s t u l de des întUni tă l a documen te l e d i n s e c a i X V I - l e a .

Cea de-a doua grupă de i n e l e s i g i l a r e se f a c e r i * dan punc t d a vede

r e c r o n o l o g i c f n t r e s e c a l X l V - l e a , de c î nd da t eaz ă c e l ma i v e c h i e x

e m p l a r c unoscu t pînă a c u m , d e s c o p e r i t l a G i u l e ş t i ^ u d . M e r e i B u r e * 1 5 , ş i

s f î r ş i t u l s e c a i X V I - l e a c înd a avu t l o c o m o d i f i c a r e a f o r m e l o r , a s e cv/n

vom a r ă t a .

I n această c a t e g o r i e se r ema r c ă ma i m u l t e v a r i a n t e , d i n t r e c a re

une le s imp l e p i e s e f unc ţ i ona le , l a o a r e pece tea e s t e f o a r t e m a r e faţă de

v e r i g a s ub ţ i r e , l i ps i t ă de o r i c e m o t i v d e c o r a t i v . S i m b o l u l h e r a l d i c este

săpat în m i j l o c u l u nu i c e r c punc t a t sau c o n t i n u u , avînd seu nu l egenda fa

exe rgă , ca în c a z u l i n e l e l o r d e s c o p e r i t e l e G i u l e ş t i ţ j u d . M a r a m u r e ş 1 ,

S u c e a v a 1 7 , în t e z a u r u l de l a C o t u l M o r i i , j u d . l a ş i 1 6 , d e l a Ţ J r * a l d e

F l o c i 1 ^ , a l j up î nese i C b i a j n a de l a I e z e r u l Ce r n i c a-Bueuxe ş t i * , p r e c um

ş i c e l a l d oamne i N e a g a , soţ ia l u i M i hnea a l Π - lea T u r c i t u l (1577-1583 ,

1 5 8 5 - 1 5 9 1 ) 2 1 .

O a l tă va r i an t ă a i n e l u l u i a r e v e r i g a ş i s i g i l i u l d e c o r a t e p r i n g r a

v a r e cu v o l u t e , m e a n d r e , z i g - z a g u r i , mo t i v e d e c o r a t i v e , pe c e r e l e în-

t f i n i m în p r i m a jumăta te a s e c a i X V I - l e a pe c a t a r a m e , a p l i c e sau nas

t u r i de a r g i n t l u c r a ţ i îh M o l d o v a sau T a r a Româneasc ă . L a a ces t e i n e

le s i m b o l u l h e r a l d i c e s t e ad ine săpa t ş i b i n e î n c ad r a t , î n t reaga piesă

f i i n d f r u m o s propor ţ iona tă ş i î ng r i j i t l u c r a t ă . Se poate da ca exemp lu i¬

n e l u l l u i V î lcu de l a Re tevo ie ş t i , j u d . A r g e ş ^ 2 , a l l u i Cazan sp ă t a r de là

Sus l ă ne ş t i , j u d . A r g e ş 2 ^ , c e l e d e s c o p e r i t e l a S n a g o v ^ , c e l a l v o r n i

c u l u i L u c a d i n t e z a u r u l de l a Buh ă i e n i , j u d . l a ş i , a l l u i P r e d a s t o l n i c u l , 25 26

de l a Buda , j u d . B u z ă u ş i a l logofă tu lu i G l i g o r c e a de l a Voroneţ .

I n e l u l l u i L u c a v o r n i c a f o s t d e s c o p e r i t împreună cu c e l ma i mare

t e z a u r mone t a r m e d i e v a l d i n M o l d o v a , compus d i n 6150 de p i e s e emise

în t re s e c a i X l V - l e a ş i a l X V I - l e a . E l se aseamănă c u c e l a l l u i Cazan

s p ă t a r , p r o v e n i n d d i n t r - u n morsi înt de b ă r b a t , d a t a t l a s f t r ă i t u l s e c a i

X V - l e a s i începutu l s e c a i X V I - l e a , îh c a r e s-a găsit ş i un cerce l , s tar—

mînt ap roape c on t empo r an ş i s i m i l a r cu c e l a l l u i S t o i a n de l a Tisău ,

j u d . Buzău . L u c a este un nume d e s t u l de des înt f i n i t în documente le

mo l dovene , d a r n i c i unu l însoţ i t de funcţ ia de v o r n i c . D i m e n s i u n i l e t e

z a u r u l u i , p r e c u m ş i d a t a r e a p i e s e l o r s i m i l a r e ne-au t en t a t să a t r i b u i m

i n e l u l c u n o s c u t u l u i p o r t a r a l S u c e v e i , L u c a A r b i t r e , c a r e însă nu a a¬

vut n ic iodată funcţ ia de v o r n i c De a l t f e l , în n i c i un document nu eete

pomen i t numa i cu numele de L u c a , c i f i e L u c a A r b u r e , f i e numai A r b u -

r e . O r i c u m , d a t a r e a momen tu l u i t e z a u r i z ă r i i p r e supune p ă s t r a rea i n e

l u l u i aproape t r e i d e c e n i i . D i f i c u l t a t e a s t a b i l i r i i p e r s o n a j u l u i e s t e de

terminată ş i de f a p t u l că d e n u m i r e a d e v o r n i c a desemnat nu numa i ftme-*

ţia supremă de j udecă t o r , c i t ş i pe c e i 12 v o r n i c i d e poa r t ă , p r e c u m şi

pe v o r n i c i i l o c a l i .

Un loc a p a r t e p r i n formă ş i s i m b o l î l ocupă i n e l u l doamne i Ma r i a

A m i r a s , soţie l u i P e t r u S c o p u l ( 1574-1577 , 1578^1579 , 1582-1591) ,

înmorrr.întată l a Ga la ta- Iaş i , l a c a r e d i s c u l s i g i l a r a f o s t l u c r a t s e

p a r a t de v e r i g ă , s p r e d e o s e b i r e de t oa te ce l e menţionate- p & & acum,

206 www.mnir.ro

1 , I n e l d e a r g i n t a l I u l L u c a v o r n i c ; 2 , ţ/feel

d e a u r c u m a t o s t a t ; 3 , I n e l de a u r " a l fcaro'nui-jl !·ν ,'/<

S a m u e l vor j B r t f k e B t h a l ; 4 , I c e l de a u r . Π f i ' - '

www.mnir.ro

208

www.mnir.ro

la c a r e î n t reaga p iesă es te turnată oda t ă . E l se aseamănă cu i n e l e l e de

t ip s i g i l a r d e s c o p e r i t e l a G i u l e ş t i , j ud .Maramureş , D r o b e t a - T u r a u

S e v e r i n ^ , S u c e a v a ^ 1 , l a c a r e s-au f o l o s i t p r o b a b i l monede anep i g r a-

t i ce sau e lemente h e r a l d i c e f o l o s i t e pe monede , i n e l e , pe c a r e u n i i c e r

cetător i l e-au c o n s i d e r a t de inf lu ienţă b i z an t i n ă ^ 2 sau o monedă a Re¬

naşterii-'-'.

U l t i m a g r u p ă , l a c a r e ce l e ma i v e c h i e x e m p l a r e datează de l a î n ce

putu l s e c . a l X V l I - l e a , r e s p e c t i v ce l e d e s c o p e r i t e l a S n a g o v 3 4 ş i Buda ,

jud.Buzău-'-', c u p r i n d e ce le ma i f r umoase i ne l e s i g i l a r e , atît ca b i j u t e

r i i , c î t ş i d i n punc t de v ede r e h e r a l d i c . F i e că s i g i l i u l es te t u r n a t o d a

tă cu v e r i g a , f i e că în şaton a f o s t montată o p lăcuţă de p ia tră du r ă , s im

bo lu l h e r a l d i c î n sc r i s în scu t e s t e proporţ ionat c u legenda şi se a r m o n i

zează cu m o t i v e l e d e c o r a t i v e c a r e împodobesc p i e s a . Ace s t d e c o r este

emai lat în n e g r u sau p o l i c r o m : a l b , a l b a s t r u , v e r d e ş i n e g r u , c u l o r i u-

l i l i z a t e f r e c v e n t de meşter i i t r ans i l v ănen i , ş i e s t e f o rma t d i n mo t i ve

geome t r i c e , după cum se poate o b s e r v a l a i n e l u l b a r o n u l u i Samue l von

B r u k e n t h a l .

U n e o r i s-au g r a v a t cu steme p i e t r e p re ţ ioase : un i n e l cu s a f i r a

pur ta t S e r ban C a n t a c u z i n o ^ , i a r Cons t an t i n Br îhcoveanu i-a comandat

meşterului I e r e m i a d i n Braşov să- i g r a ve ze s tema t o t într-un s a f i r , aşa

cum a ma i f ă c u t - o ^ 7 . Se poate v o r b i acum de o adevăra tă s p e c i a l i z a r e

in s e n su l că i n e l u l es te l u c r a t de b i j u t i e r , i a r stema es te gravată de un

meşter p e c e t a r .

D i n a doua jumătate a s e c a i XVTJ-lea p înă îh a doua jumătate a

seco l u l u i u rmător s-a crée at un p r o t o t i p l a c a r e împre juru l s c u t u l u i t i m

brat de c o i f u l încoronat sînt g r a v a t e in i ţ ia le le n u m e l u i , moştenire a s i s

temelor v e c h i . C u a j u t o r u l in i ţ i a le lor nu se poate recompune în to tdeau

na n ume l e , d i n cauză că nu există o regulă a o r d i n i i d i s p u n e r i i l i t e r e l o r

şi a a l e g e r i i i n i ţ i a l e l o r-^ . A c e a s t a este ş i s i tuaţ ia unu i i n e l c o n s i d e r a t

ca p r o v e n i n d de l a I a ş i , da ta t l a 1733 .

D e ş i , a şa cum am p r e c i z a t l a început , i n e l e l e s i g i l a r e au f o s t p i e

se de m a r e importanţă func ţ iona l ă , au avut ş i v a l o a r e a de podoabă . De

iceea au f i g u r a t în l i s t e de z e s t r e sau i n v e n t a r e de b i j u t e r i i ş i au f os t

t e z au r i z a t e .

M u z e u l de I s t o r i e a l R . S . R o m â n i a deţine un impo r t a n t număr de i ¬

nele s i g i l a r e d i n a u r ş i a r g i n t da t a t e d i n s e c a i X l V - l e a pînă îh s e c . a l

X IX- lea ; în c o n t i n u a r e vom p r e z e n t a numai c î teva d i n t r e ce le ma i r e p r e

senta t ive , i n e d i t e , d i n s e c . a l X V I - l e a ş i d i n s e c a i XVT I I - l e a .

1 . I N E L U L L U I L U C A V O R N I C . D i n t e z a u r u l d e s c o p e r i t l a Buhă-

ieni , j u d . I a ş i , compus d i n 6150 monede ş i două i n e l e , da ta t l a începutul

Jec a l X V I - l e a . *

I n e l u l a r e v e r i g a evazată t r e p t a t s p r e s i g i l i u , c a r e este r o t u n d . I n

n i j l o c , într-un b e r c punc ta t es te î n sc r i s un scu t pe c a r e este gravată o

doare de c r i n d u b l ă . împre ju ru l c e r c u l u i es te i nscr ip ţ i a nega t ivă ,cu l i

tere, c h i r i l i c e : +neYdTb Λ SKfJ. Α Β Ρ Ο

Arg in t , t u r n a t , c i z e l a t , g r a v a t .

D=22 mm . N r . i n v . B 1 4 3 . P I . 1 , 1 .

209 www.mnir.ro

2 . I N E L . A făcut p a r t e d i n secţ ia Muaeu l u i Naţ iona l de Antichităţi.

S e c . a l X V m - l e a .

I n e l u l a r e T e r i g a turnată odată c u sezonul t r o n c o n i c ; întreaga su

prafaţă a T e r i g i i ş i şatonulu i sfnt d e c o r a t e cu mot i r e g eome t r i c e emaila

te f n a l b ş i n e g r u . I n sat on este o p ia t ră pe c a r e es te gravată stema: în

m i j l o c , într-un scut o v a l se află un a r ca ş ce străpunge o in imă ; scutul

es te surmontât de c o i f u l încoronat c u p e n a j . I n ce le p a t r u colţuri , împre

j u r u l s c u t u l u i sînt i n i ţ i a le le : l /CJ /H/Π , dedesubt da t a : 1733 . Pe spatele

şatonului es te gravată da ta 1738 . P I . 1 , 2 .

A u r , c iocăn i t , c i se l â t , e m a i l a t . M o t o s t a t .

D=22 , 4 mm; d . şa ton- 14/13 mm; G 7 ,73 g r . N r . i n v . 8 9 8 5 .

3 . I N E L . A făcut p a r t e d i n colecţ ia Muzeu l u i de Ar t ă a R . S . Româ

n i a . S e c a i X V m - l e a .

I n e l u l a r e v e r i g a uşor evazată forniîhd un s i g i l i u o c t ogona l . Pe ve

r i g ă , de o p a r t e ş i de a l t a a s i g i l i u l u i , sînt i n c i z a t e l i n i i f i n e para le le .

S i g i l i u l es te f o rma t d i n t r - u n scut f ranţuzesc îh c a r e es te o jumătate de

roa t ă , d i n c a r e se înalţă un c e r b . S c u t u l es te t i m b r a t de un co i f încoro

n a t , d i n c a r e se înalţă de asemenea un c e r b . De o p a r t e ş i de alta a

c o i f u l u i f lutură p e n a j u l . P I . 1 , 4 .

A u r , t u r n a t , c i z e l a t , g r a v a t .

D=22 mm; G=15 ,9 g r . N r . i n v . 101842 .

i ' 4 . I N E L . S e c a i X V m - l e a .

I n e l cu v e r i g a l a t ă , c u p r o f i l u l u şor bombat ş i evaza t s p r e montu

r ă , unde prez intă o decupa re ova l ă , I h c a r e es te montată o plăcuţă de

c a r n e o l . Pe c a r o e o l e s t e gravată s tema : scu t o v a l pe două r a m u r i , în

c a r e se af lă o tulpină cu două f r u c t e de zmeură ( ? ) , de o par te ' ş i de alta

cîte o pasăre m ică . S c u t u l es te t i m b r a t de un co i f încoronat d i n careisee

iese o mîbă cu un mănunchi de săgeţ i ş i o ţeavă de t u n . De o pa r te şi de

a l t a a c o i f u l u i f lu tură p e n a j u l . Sub scu t in i ţ ia le le I Η . , Ρ 1 . Π , 5 ! .

A u r t u r n a t , p o l i z a t . C a r n e o l .

D=22 mm; d .şaton=18/13 mm; G=10 ,720 . N r . i n v . B 5 0

5 . I N E L U L B A R O N U L U I S A M U E L V O N B R U K E N T H A L . A făcut

p a r t e d i n colecţ ia M u z e u l u i B r u k e n t h a l d i n S i b i u . S e c . a l X V I I I - l e a.

I n e l u l a r e v e r i g a l a t ă , cu p r o f i l u l uşor bombat ş i evazat spre mon

t u r ă , unde prezintă o decupa re dreptunghiu lară îh c a r e es te fixată o

casetă . V e r i g a i n e l u l u i ş i case ta sînt a c o p e r i t e c u mo t i v e vegeta le sti-

l i l i z a t e , g r ava t e ş i ema i l a t e în n e g r u , a l b a s t r u şi r l b . I n casetă este

f ixa tă , p r i n t r - u n i n e l de m e t a l , o p lăcuţă dreptunghiu lară de mat o stat.

Pe plăcuţă este gravată stema f a m i l i e i B r u k e n t h a l : scu t franţuzesc cu

scut mic în c e n t r u , în c a r e este un pod pe t r e i a r c u r i , c u t r e i ste le dea

s u p r a ; s c u t u l este tă iat ş i r e t e z a t , a r e în c a r t i e r u l d i n d r e ap t a sus un

arcaş cu arba le tă , j o s un l e u h e r a l d i c , în st ingă sus o coloană cu iede

r ă , j o s un r omb - tab lă de şah . S c u t u l es te t i m b r a t de co i f încoronat şi

p anaş . P I . 1 , 3 .

A u r , c iocăn i t , c i z e l a t , ema i l a t .Mato s t a t .

D=29 mm; d.şaton=15/14 mm; G=6 ,465 g r . N r . i n v . 4 7 604 .

210

www.mnir.ro

http://Nr.inv.B50

6 . I N E L . S e c . a l X V m - l e a .

I n e l u l axe v e r i g a la tă c u p r o f i l u l u şor bombat ş i evaza t s p r e m o n

tură, unde prez in tă o d e cupa r e ovală , i n c a r e este montată o plăcuţă de

ca rneo l f ixată p r i n t r - u n i n e l l a t de a u r . I n c a r n e o l es te gravată s tema:

un scu t f ranţuzesc f n c a r e es te gravată o fort i f icaţ ie cu t r e i t u r n u r i ;

scu tu l es te t i m b r a t de două c o i f u r i î ncorona te : c e l d i n d r e a p t a cu un l e u

rampant , Înarmat c u o spadă , c e l d i n st înga numai p e n a j u l . P l . I I , 6 .

A u r , c i o c ăn i t , p o l i s a t . C a r n e o l .

D=22 mm; d . şaton=18/1 3 mm ; G = 8 , 3 0 * ' N r . i n v . B 5 1 .

7 . I N E L . A aparţ inut f a m i l i e i B e n k n e r , c a r e 1-a donat Muzeu l u i

B r u k e n t h a l d i n S i b i u . S e c . a l X V m - l e a .

I n e l u l a r e v e r i g a formată d i n două b e n z i l i p i t e ce se des fac ih a p r o

p ie rea m o n t u r i i şi c u p r i n d cî te o f l o a r e cu c i n c i p e t a l e . M o n t u r a ovală

este decora tă pe r e v e r s cu un mănunchi de f l o r i . I n şaton este o p l ă c u

tă c u c a r n e o l pe c a r e e s t e gravată s tema : un scut f ranţuzesc cu o m o

nogramă: I Β ; s c u t u l es te t i m b r a t de un co i f î ncorona t , d i n c a r e i ese o

pasăre cu gî tu l săgetat ; de o p a r t e ş i de a l t a a s c u t u l u i p e n a j u l . P I . Π , 7 .

A u r , c i z e l a t . C a r n e o l .

D=23 mm ; d .şaton=24/21 mm; G=8 , 670 g r . N r . i n v . 4 7 6 0 3 .

N O T E

1 E M I L V T R T O S U , D i n s i g i l o g r a f i a M o l d o v e i ş i T ă r i i Româneş t i , îh

Documente p r i v i n d i s t o r i a Român ie i , I n t r o d u c e r e , v o i . Π J3ucureş t i ,

1956 , p . 3 5 6 .

2 A . V E R E S S , Documente p r i v i t o a r e l a i s t o r i a A r d e a l u l u i , M o l d o v e i

ş i T ă r i i Româneş t i , v o l . I , Bucu re ş t i , 1 939 , p . 147-148 .

3 SKÎ ISMUND J A K O , S i g i l o g r a f i a c u r e f e r i r e l a T r a n s i l v a n i a (pînă l a

s f î r ş i t u l s e c . a l X V - l e a ) , în Documente p r i v i n d I s t o r i a Român ie i ,

I n t r o d u c e r e , v o l . I I , Bucu reş t i , 1956 , p . 5 8 8 ,

4 V I R G I L D R A G H I C E A N U , C u r t e a Domnească de A r g e ş , în B C M I ,

B u cu r e ş t i , 1923 , p . 6 3 , 6 5 , f i g . 6 2 , ρ Ι . Χ Γ Π .

5 Documen ta Românie H i s t o r i c a , B , Ţara Româneasc ă , vo l . I ( 1247¬

1500 ) , Bucu re ş t i , 1966 , p . 9 ş i 1 7 .

6 S T O I C A N I C O L A I E S C U , Domnia l u i A l e x a n d r u vodă A l d e a , f i u l l u i

M i r c e a c e l Bă t r î n (1431-1435) , e x t r a s d i n " R e v i s t a p e n t r u i s t o r i e ,

f i l o l o g i e " , v o l . X V I , Bucu re ş t i , 1 9 2 2 , p .

. 7 C H . O M A N , Ca ta logue of R i n g s , L o n d r a , 1930 , p . 9 , c a t . 5 7 6 , 579 ,

5 8 0 , 5 8 4 , 5 8 1 .

8 D I N U V . R O S E T T I , S ăpă t u r i l e a r h e o l o g i c e de l a Retevoieşt i ( r .

C u r t e a de A r g e ş , r e g . P i t e ş t i ) , în M C A , V I , p . 7 1 1 - 7 1 2 , f i g . 14/4abc.

9 M . M . P O P E S C U , Podoabe med ieva le d i n ţ ă r i l e r omâne , E d . M e r i

d i a n e , 1970 , c a t . 1 0 6 . I n T a r a Românească am găsi t un s i n g u r C r ă

c ea p a h a r n i c , l a m i j l o c u l s e c . a l X V I - l e a - N . S T O I C E S C U , D i c ţ i o

n a r a l m a r i l o r d regă to r i d i n T a r a Românească ş i M o l d o v a , s e c . X T V -

X V I I , Bucu reş t i , 1 9 7 1 , p . 4 7 . '

211

www.mnir.ro

10 V . D R Ă G H I C E A N U , Săpă tu r i l e d i n Buda , Lapoş ş i T isău - Buzău,

fn B C M I , X - X U , 1 9 3 1 , p . 1 7 3 , f i g . 2 9 .

11 E M . V Î R T O S U , o p . c i t . , p . 5 4 2 , f i g . 1 4 - 1 5 .

12 D INU V . R O S E T T I , V e s t i g i i l e feuda le de l a Suslăneşt i-Hobaia( jud.

Argeş) , Γη B M I , 2 , 1972 , p . 3 0 , f i g . 7 / 1 .

13 Idem,^în M C A , V I , p . 7 11-712 , f i g . 1 4 / l a b .

14 E M . V Î R T O S U , o p . c i t . , p . 5 0 8 - 5 0 9 ; I . B O G D A N , Documente şi r e

geşte p r i v i t o a r e l a re la ţ i i le Tă r i i Româneşt i cu Braşovu l şi Unga

r i a i n s e c . X V ş i X V I , Bucu reş t i , 1902 , p . L X X V I U , 3 01 , 508 , 510 .

15 R A D U P O P A , C n e z a t u l M a r e i . S t u d i i documentare ş i a rheo lo

g i c e , în Maramureşu l i s t o r i c , Ba i a M a r e , f . a . , f i g . 1 5 / a .

1 6 I b i dem , f i g . 1 5 / g .

17 Şant ieru l de l a Suceava , în S C I V , 1-2, 1953 , p .360-361 , f i g . 26 /2 ,3 .

18 EUGEN IA NEAMŢU, Ob iec te de podoabă d i n t e z a u r u l de l a Cotul

M o r i i , în A r h e o l o g i a M o l d o v e i , I , p . 2 8 9 , f i g . 1 / 7 şi 3 / 6 .

19 ANCA P A U N E S C U , Ce rce t ă r i a r heo l og i c e de l a P iua P e t r i i (ora

şul de F l o c i ) , j ud . I a l om i ţ a , în Cerce t ă r i arheo log ice , I I I ,Bucureşt i ,

1979, p . 2 2 9 , f i g . 8 .

20 G H . C A N T A C U Z I N O , Unele p rob leme p r i v i n d aşezăr i l e medievale

munte ne în l um ina ce rce t ă r i l o r a r heo l og i c e de l a Ce rn i c a , î n SCIV ,

2, 1963, p . 3 6 3 , f i g . 5 / 2 .

21 V . D R Ă G H I C E A N U , o p . c i t . , p . 1 7 1 , f i g . 3 3 .

22 D . V . R O S E T T I , o p . c i t . , î n M C A , V I , p . 7 1 2 , f i g . 1 4 , 2 ab .

23 I dem , o p . c i t . , î n B M I , 2 , 1972 , p . 3 1 , f i g . 6 / 8 .

24 I dem , Săpă tu r i l e a r h eo l o g i c e de l a Snagov , I , Bucu reş t i , 1935, p.

4 3 , f i g . 7 7 .

25 V . D R Ă G H I C E A N U , o p . c i t , , p . 1 7 1 , f i g . 2 3 .

26 M . M . P O P E S C U , o p . c i t . , p . 6 3 .

27 V . D R Ă G H I C E A N U , o p . c i t . , p . 1 7 2 .

28 N . G R 1 G O R A Ş , Un impo r t an t monument de artă a l l a şu lu i - Galata ,

în "Ce rce t ă r i i s t o r i c e " , S . N . , 1 1 , 1 9 7 1 , p . 361-362 .

29 R A D U P O P A , o p . c i t . , f i g . 15b , c , d , e , f .

30 A L . B A R C A C I L A , Monede , podoabe de me t a l ş i f r agmen te ceramice

de l a t e rme l e D r o b e t e i ş i c i m i t i r u l med i eva l s u p r a p u s , în M C A , V ,

p .769 şi u r m . , f i g . 2 / 1 - 7 .

31 Şant ieru l de la Suceava , în S C I V , 1-2, 1953 , p . 3 6 3 , f i g . 2 6 / 1 , 2 , 4 .

32 BOJANA R A D O J K O V I C , N a k i t kod S r b a o d X I I do k r a j a X V I U veka,

B e l g r a d , 1969 , p . 3 5 6 .

33 F L A M I N I U MÎRŢU, Un ecou a l Renaş ter i i în a doua jumătate a sec.

X V , l a Cîmpulung-Muscel , în " R e v i s t a M u z e e l o r " , 5 , V , 1968, p.

449-450 .

34 D . V . R O S E T T I , " Săpă tur i l e a r heo l og i c e de l a Snagov , p . 2 1 , f i g . 3.

35 V .DRĂGH ICEANU , o p . c i t . , p . 172 , f i g . 2 6 .

36 E M I L V Î R T O S U , o p . c i t . , p . 3 8 3 .

37 I b i d em .

38 V e r e s s , o p . c i t . . v o l . X I , p . 1 0 2 , 168 , 342 , 3 9 5 .

212

www.mnir.ro

B A G U E S S I G I L l ^ A T R E S I N E D I T E S D A N S L E S

C O L L E C T I O N S D U M U S E E D ' H I S T O I R E D E L A R . S . D E

R O U M A N I E

Résumé

Ce t t e brève étude commence p a r une e squ i s se de c l a s s i f i -

c a t i o n des bagues s i g i l l a i r e s moyens impo r t a n t s p o u r 1 ' au then t i f i e a-

t i o n des documents au Moyen A g e , a u s s i b i en que v a l e u r s thésaur i sés :

a) avec des gemmes an t i ques et méd iéva les , b) avec des ma t r i c e s c i r

c u l a i r e s ou o v a l e s , c ) avec des m a t r i c e s p o l y g o n a l e s , gravées en m e

t a l ou en p i e r r e d u r e . E n s u i t e l ' a u t e u r p u b l i a i l e ca ta logue des bagues

s i g i l l a i r e s inédites de l a c o l l e c t i o n du musée , a s a v o i r : 1 . l a bague en

a r gen t du d v o r n i c L u c a ( d ' u n t résor découvert à Buhăieni-IaşiJ ,date au

commencement du X V I e s i è c l e , de f o rme ronde , le sceau à l a f l e u r de

l y s · 2-4 des bagues en o r c ise lées ou p o l i e s , du X V I I I e s ièc le aux

a rmes des d i v e r s f a m i l l e s nob les des pr inc ipautés danub iennes ; 5 la b a

gue en o r du ba ron Samue l de B r u k e n t h a l , g o u v e r n e u r de l a T r a n s y l v a n i e

(1774-1787) , à ses a rmes gravées s u r une pe t i t e p laque de héliotrope;

7 bague en o r ( X V I I I e s ièc le) appartènant à l ' a n c i e n n e f am i l l e de Benk-

n e r , p a t r i c i e n s saxons de B r a ş o v .

213

www.mnir.ro

SI GILD. SĂTEŞTI DIN FOSTUL COMITAT ARAD ι

de M A R I A DOGARU

î n t re i z v o a r e l e s f r a g i s t i c e de o deosebită v a l o a r e se remarcă s i g i

l i i l e s ă teş t i . Deşi b i b l i o g r a f i a de s pe c i a l i t a t e însumează cîteva s t u d i i

p re ţ ioase abord îhd această c a t e g o r i e de i m p r e s i u n i , s i g i l i i l e să teş t i au

r ămas încă i n s u f i c i e n t c e r c e t a t e .

în p a g i n i l e ce urmează ne vom r e f e r i l a s i g i l i i l e u t i l i z a t e de c omu

ne le apartenenţe f o s t u l u i c om i t a t A r a d , veche un i t a te admin is trat ivă oare

a c u n o s c u t , de-a l u n g u l v r e m i i , o d e z v o l t a r e economico-socia lă ş i c u l

t u r a l ă deoseb i t ă .

A l e g e r e a a c e s t e i r e g i u n i p e n t r u a c e r c e t a v e s t i g i i l e s i g i l a r e s ă

teş t i a f o s t p r i l e j u i t ă de a n i v e r s a r e a a 950 de a n i de l a a t e s t a r e a d o c u

mentară a oraşu lu i A r a d ş i s-a d a t o r a t pe de o p a r t e afecţ iun i i pe c a r e

o avem faţă de m e l e a g u r i l e n a t a l e , i a r pe de a l t a v a l o r i i deoseb i te pe

c a r e aces te i z v o a r e s i g i l a r e o au Γη ansamb lu l s i g i l i i l o r s ă teş t i , e le

f i i n d , c r e d e m , p r i n t r e ce l e ma i v a r i a t e ş i i n t e r e s a n t e d i n punct de v e d e

r e a l r ep rezen t ă r i i d i n emblemă.

După p ă r e r e a noas t ră i m a g i n i l e g r a v a t e îh cîmpul s i g i l i i l o r să teş t i

l a c a r e ne r e f e r i m r e c o n s t i t u i e , îh l imba j p l a s t i c , t a b l o u l v ieţ i i l o c u i t o

r i l o r de a i c i ş i p e i s a j u l n a t u r a l în c a r e e i au t r ă i t .

î n t r-adevăr , p r i v i t e cu atenţie reprezen t ă r i l e d i n s i g i l i i l e să teş t i

d i n d i s t r i c t u l A r a d ref lectă aspec te a l e p r o c e s e l o r s oc i a l e ce-au des f ă

şura t-o de—a l u n g u l a n i l o r , t r a n s m i t in formaţ i i a s u p r a s p e c i f i c u l u i f i e

c ă r e i l o c a l i t ă ţ i 2 .

Dat înd d i n s e c . X V I I I - X I X , per ioadă în c a r e această c a t e g o r i e de

s i g i l i i a p a re ş i se genera l i zează ş i în Mo ldova ş i Ţara Românească ,ves

t i g i i l e s f r a g i s t i c e c e r c e t a t e ne-au p e r m i s să constatăm că p r o c e s u l a p a

r i ţ i e i ş i u t i l i z ă r i i l o r es te u n i f o r m p e n t r u t o t spaţ iu l l o c u i t de urmaş i i

d a c o - r o m a n i l o r . E lemente le c a r e a tes tă această u n i f o r m i t a t e privesc a t î t

r e p r e z e n t a r e a d i n emblemă, în c a r e s-au înfăţ işat e lemente s p e c i f i c e f a

u ne i ş i f l o r e i l o c a l e , conţ inutul ş i modu l de d i s p une r e a legendei ,c î t ş i

t e h n i c a de confecţ ionare .

P e n t r u a cunoaşte informaţ i i le t r a n s m i s e de i z v o a r e l e s i g i l a r e

e s t e n e c e s a r ca s t u d i e r e a l o r să cupr indă următoare le aspec te : 1 . f o r

ma ş i d imens i un i l e i m p r e s i u n i l o r s i g i l a r e s ă teş t i ; 2 . t ehn i ca ş i m a t e r i a

l e l e d i n c a r e au f o s t confecţ ionate ; 3 . rep rezen t ă r i l e d i n cîmpul s i g i l a r ;

4 . l e g e n d a .

1 . Deş i se cunosc unele s i g i l i i de formă octogonală ( s i g i l i i l e comu

n e i C u r t i c i ) , m a j o r i t a t e a i m p r e s i u n i l o r s i g i l a r e aparţ in înd loca l i t ă ţ i lor

2 1 5

www.mnir.ro

r u r a l e d i n judeţul A r a d a u f o r m a rotundă, ş i ova l ă . D i menai rmi ie aces to

r a va r i a z ă de l a 16 l a 35 m m . Ce le ma i mu l te a u o măr ime adecvată pen

t r u c u p r i n d e r e a f h propor ţ i i corespunză toare a une i compozi ţ i i menite

s ă r e f l e c t e o a c t i v i t a t e speci f ică comunei r e s p e c t i v e .

2 . i n pr iv in ţa t e h n i c i i de confecţionare se constată că s i g i l i i l e să

teşt i au f o s t r e a l i z a t e de o b i c e i p r i n i m p r i m a r e a m a t r i c e i s i g i l a r e fh tuş

(putfnd f i de d i v e r s e c u l o r i : m a r o , n e g r u , a l b a s t r u , v e r d e e t c . ) a au fum.

E v i d e n t , de c a l i t a t e a m a t e r i a l u l u i f o l o s i t la s i g i l a r e dep inde c l a r i t a t e a

i m a g i n i i . I m p r e s i u n i l e s f r a g i s t i c e săteşt i a rădene f f i t f i n i t e pe documen

te s fn t î h cea ma i mare p a r t e c l a r e , p e r m i t i d e n t i f i c a r e a i m a g i n i i ş i fac

l i z i b i l t e x t u l g r a va t a l ă t u r i de a c e s t a . Întflnim însă ş i unele exemplare

n e c l a r e (parţ ial sau t o t a l ) , i a r u n e o r i , dator i tă f a p t u l u i că tuşul a fost

mu l t d i l u a t , s i g i l i u l es te ş t e r s , c a a t a r e r i d i că greută ţ i în ceea ce p r i

veşte c e r c e t a r e a . Fumu l - f o l o s i t , d e s i g u r , p e n t r u că e r a i e f t i n ş i la

îndemfna o r i c u i - cîteodată s-a înt ins făc îhd impos ib i l ă d e s c i f r a r e a em

b l eme i s i g i l a r e ş i d fnd un aspect neplăcut s u p o r t u l u i a c t u l u i . C l a r i t a tea

i m a g i n i i , îh g e n e r a l , ş i c a l i t a t e a rep rezen t ă r i l o r d i n cîmpul s i g i l i i l o r

săteşt i d i n d i s t r i c t u l A r a d sînt d o v e z i a l e f a p t u l u i că m a t r i c e l e s i g i l a

r e ^ , cu a j u t o r u l c ă ro ra au f o s t i m p r i m a t e , au f o s t g r a v a t e de meşteri

cunoscător i a i cer in ţe lor une i a s t f e l de m e s e r i i . Cunoaştem ş i unele s i

g i l i i săteşt i arădene a p l i c a t e în ceară roş ie ( s i g i l i i aparţ infnd comune

l o r : Murăşe l , Ch i s i n d i a . G h i o r o c 4 e t c . ) , f ap t ce denotă că t i p a r u l s i g i

l a r se confecţiona ş i p e n t r u autor i tăţ i le comunale f n dub lu e x e m p l a r ,

unu l l u c r a t f n e x c i z i e p e n t r u s i g i l a r e f n tuş sau f u m , a l t u l g r a v a t f n i n

c i z i e p en t r u s i g i l a r e a îh c ea r ă . M a t r i c e l e s i g i l a r e u t i l i z a t e de autor i tă

ţ i le săteşt i d i n d i s t r i c t u l A r a d atestă p r e o c u p a r e a c r e a t o r i l o r l o r pen

t r u a sapa în m e t a l , l a propor ţ i i corespunză toare , compoziţ i i le v a r i a

te re f lec t îhd , în ansamb lu , u n i v e r s u l v ie ţ i i r u r a l e . Credem că aceşti

meş ter i . deşi nu au f o s t a r t i ş t i c u r e n u m e , stăpîneau b ine m e s e r i a de

g r a v o r şi aveau t a l e n t , a s t f e l încî t d e s e o r i îh emblema s i g i l i i l o r e i î n

făţ işau cu s e n s i b i l i t a t e un adevărat t a b l o u r u s t i c .

3 . I n ceea ce pr iveşte reprezen t ă r i l e d i n cîmpul s i g i l a r cons ta

tăm că s i g i l i i l e să teşt i s t ud i a te se încadrează în următoarele ca tego

r i i ^ : a ) s i g i l i i avînd în emblemă e lemente atestînd f o r m e l e de r o l i e f şi

a ş t r i i c e reş t i ; b) reprezen tă r i ref lect îhd f l o r a ş i f auna l o c a l ă ; c ) em

b leme am i n t i n d ocupaţi i le l o c u i t o r i l o r , evoluţia u n e l t e l o r de muncă ; d)

imag i n i ce se c u p r i n d în t i p u l a r h i t e c t u r a l ; e) s i g i ' i i av înd î n cîmp e l e

mente sugerîhd t rad i ţ i i l e e t n og r a f i c e ; f ) compoziţ i i a v f h d un c a r a c t e r

r e l i g i o s ; g) reprezen tă r i ce pot f i i n t e r p r e t a t e d r e p t " a rme vo r b i t o a r e " ;

h ) embleme ce atestă a t r i b u t u l autor i tă ţ i i comunale de ap ă r a re a l inişt i i

p u b l i c e ; i ) s i g i l i i avînd g r ava t e i m a g i n i d i v e r s e .

a) i n p r ima c a t e go r i e se c u p r i n d s i g i l i i l e ma i m u l t o r comune din a¬

ceastă un i ta te admin is t ra t ivă , a v f hd în emblemă d e a l u r i sau v î r f u r i de

munţ i , d e s i g u r a l u z i e l a s p e c i f i c u l s o l u l u i r e g i u n i i ( s i g i l i i l e comune lor

P l opşo r , Căpruţa ( f i g . 1 ) ş i Obfrş ia ( f i g . 2 ) , e t c ) . I n a l t e v e s t i g i i s i g i

l a r e s fn t r e p r e z e n t a t e a pe l e , a t î t de impo r t an t e p e n t r u viaţa e conom i

c ă . F i i n d r eda t e u n e o r i p r i n b r f u r i o ndu l a t e , cum l e <Wfintm f n s i g i l i i -

216

www.mnir.ro

2 3

P l . I i 1 f s i g i l i u l s a t u l u i C ă p r u ţ a , 1 8 3 7 ( r o t u n d , d i a m e t r u l 26 mm); 2 , s i g i

l i u l s a t u l u i O b î r ş i a , 1831 ( o v a l , d i m e n s i u n i 24 / 21 mm) ; 3 , s i g i l i u l

p o s e s i u n i i D u l c e l e , 1808 ( o v a l , 2 0 / 23 mm) ; 4 , s i g i l i u l s a t u l u i Ho-

do ş-Bod rog , 1805 ( o v a l , 2 2 / 24 m m ) ; 5 , s i g i l i u l s a t u l u i Monoroşt ia ,

1837 ( r o t u n d d i a m e t r u l 22 ram); 6 , s i g i l i u l l oca l i t ă ţ i i M in i şu l de Sus

1801 ( o v a l , 2 1 / 2 4 mm) ; 7 a ş i b , s i g i l i u l c omune i Tâ rnova ( a , 1824 ,

o v a l 2 3 / 2 6 mm ; b , r o t u n d 32 m m ) .

217 www.mnir.ro

l e comune i S ă v î r ş i n , o r i p r i n l r - u n r î u c u pes te ( s i g i l i i l e comune i Văr-

ş and ) , ape le s i n i a l t e o r i e l emen t composen t a l une i s u g e s t i v e compozi

ţ i i r e d f n d p l m ă r i t u l (comuna Poe n a r i ) s au p l u t i r e a l i n i ş t i t ă a b e r c i i pe

v a l u r i (comuna P e t r i ş ) .

Aştr i i c e r e ş t i , e l emen te ce se f w i În tre s i m b o l u r i l e români

l o r î n c ă d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i , s e m n t f i r f o r i l um ină ş i f e r t i l i t a t e (soa

r e l e ) , veşn ic ie ş i n e m u r i r e ( l u n a ş i s t e l e l e ) , c o n s t i t u i e u n e o r i s i ngu r i

emb lema uno r s i g i l i i (comune le P e s c a r i ş i Hod i ş ) , a l t e o r i e l e d o a r com

p le tează compozi ţ ia ( s i g i l i u l c omune i C ăp r u ţ a ) .

b) Numeroase s i g i l i i s ă teş t i a u f n emblemă e l emen te a t e s t f h d f lora

ş i f auna l o c a l ă ^ . F l o r a e s t e r ep rezen t a t ă p r i n d i v e r ş i a r b o r i , p l a n t e ce

r e a l e ş i f l o r i . A r b o r i i r eda ţ i s i n g u r i , mu l t ip l i ca ţ i s a u î nso ţ i ţ i de alte

s i m b o l u r i c o n s t i t u i e « " Μ » ™ s i g i l i i l o r c o m u n e l o r D u l c e l e ( f i g - 3 ) ; Muu-

şu l de S u s , S ă v f r ş i n , Me r e me ş t i , S u s a n e t c . V i t a de v i e , e x p r e s i e a

impor tanţe i e conom ice a v i t i c u l t u r i i , e s t e p r e s e n t s f h s i g i l i i l e comune

l o r M in i ş , Mădera t , M o c r e a , I n e u , P ă n l i ş e t c . I n c împu l s i g i l i i l o r de

se mnxnd comuna Hodoş—Bodrog ( f i g . 4 ) f n t î l n im , a l ă t u r i de b r ă z d a r ă ! de

p l u g , s p i ce de g r f u , a l u z i e l a c u l t u r a c e r e a l e l o r , s t r ăveche îndeletnici

r e a l o c u i t o r i l o r de pe a c e s t e m e l e a g u r i .

I n pr iv in ţa f a u n e i c ons t a t am de asemenea r e p r e z e n t ă r i v a r i a t e . Un

l o c a p a r t e î l ocupă b o v i n e l e ( s i g i l i i l e c o m u n e l o r D i e c i ş i S e l e u s , 1837

e t c . ) ; a n i m a l e l e de t rac ţ iune ( c a i i ) s f n t î n f ă ţ i şa te f h «ig»i«iu» comunelor

Monoroşt ia ( f i g . 5 ) , Bonté ş t i ( d i n 1 7 8 1 ) , S e l e j e a i , M in i ş u l de sus ( f i g . 6).

C reş te rea p o r c i l o r , p r e o c u p a r e constantă a g o s p o d a r i l o r de a i c i , s e r e

f lec tă f n s i g i l i i l e c omune i l e r c o s e n i , î h emblema c ă r o r a f n t f i n i m un as t

f e l de p a t r u p e d . C reş te rea a n i m a l e l o r m i c i , c a p r e l e ş i o i l e , e s t e de a-

semenee sugera tă de emb leme le s i g i l i i l o r u n o r comune să teş t i ( Pleşcuţa).

Remarcăm c a f i i n d d e o s e b i t de i n t e resan t ă r e p r e z e n t a r e a d i n s i g i

l i i l e comune i G r o ş i dat înd de l e s f î r ş i t u l s e c . a l X V H I - l e a (1781 ) , în care

f n t η η i m un p a t r u p e d c u un s t e a g , m i ^ i » ) p a s c a l .

I n i m p r e s i u n i l e s i g i l a r e p r o v e n i n d de l a comune l e Donoen i ş i Ig-

neş t i s-au g r a v a t peş t i am i n t i n d bogăţ ia p i s c i c o l ă . F a una c i n e g e t i c i a

p ă d u r i l o r d i n d i s t r i c t u l A r a d e s t e re f l ec ta t ă de asemenea î h emblemele

u n o r s i g i l i i s ă t e ş t i . In t . f in im f n s p e c i a l c e r b i i ( l opă ta r i ) , r ep rezen ta ţ i f i e

s i n g u r i (comune le L a z ş i M i n e a d ) , f i e a l ă t u r i de un copac (comuna Za-

r a n d ş i T i s a ) , pe o t e r a s ă c u i e r b u r i ( l o c a l i t a t e a P l e ş c u ţ a ) . Cfinele,încà

d i n v r e m u r i m e m o r a b i l e î nso ţ i to r a l o m u l u i , e s t e p r e z e n t î n c î teva s i g i

l i i să teş t i d i n aceas t ă r e g i u n e ( i o s a ş ) .

P ă s ă r i l e de c u r t e sau c e l e zbu r ă toa re î ş i g ase β c de asemenea lo

c u l î n compoz i ţ i i le s i g i l a r e l a c a r e ne r e f e r i m . I n i z v o a r e l e s f rag i s t i ce

desemnând l o c a l i t a t e a T f x n o v a ( f i g . 7 , a , b ) e s t e g r ava t ă o g fscă sugerînd

a c t i v i t a t e a s u s ţ i n u t ă a l o c u i t o r i l o r de pe a ces t e m e l e a g u r i de a creşte

a s t f e l de p ă s ă r i , î h s p e c i a l p e n t r u p r o c u r a r e a p u f u l u i f o l o s i t l a f ab r i ca

r e a p e r n e l o r ş i d u n e l o r . Z bu r ă t o a r e l e comple tează u n e o r i compoziţii

fnsumîhd e l emen te v a r i a t e , i n t r o d u c e r e a l o r a v f h d d e s i g u r s c o p u l de a

s u g e r a a t m o s f e r a s a t u l u i , de a r e c o n s t i t u i n a t u r a spec i f i c ă . A s t f e l păsă

r i l e z boa r ă dea sup r a b ă r c i i ce a l unecă pe apă (comuna Pe t r i ş , f i g . 8 ) . E h

218 www.mnir.ro

β Β bis

η "

. 1 1 : 8 , s i g i l i u l c o m u n e i P e t r i ş , 1837 ( r o t u n d 29 mm) ; 8 b i s , s i g i l i u l c o -

munèi H o i c k , 1861 ( o v a l 3 0 / 34 mm) ; 9 , s i g i l i u l p o s e s i u n i i M o c r e a ,

1827 ( r o t u n d , 28 m m ) ; 1 0 , s i g i l i u l s a t u l u i M i n i ş , 1848 ( r o t u n d , d i

a m e t r u l 30 m m ) ; 1 1 , s i g i l i u l l o ca l i t ă ţ i i C u r t i c i , 1759 ( r o t u n d 33

m m ) ; 1 2 , s i g i l i u l c omune i A g r i ş , 1849 ( r o t u n d 29 m m ) .

219

www.mnir.ro

Însoţesc c a p r a c a r e s a r e pes te un v î r f de munte (comuna Căpru i a ) , sau

se o p r e s c d i n c ă l ă to r i a l o r pe acoper i şu l u n o r cons t ruc ţ i i ( s i g i l i u l co

mune i B a r d a ) .

c) E l emen te l e r e f l e c t i n d ocupaţ i i le l o c u i t o r i l o r ş i u ne l t e l e de mun

că f o l o s i t e în d i v e r s e ac t i v i t ă ţ i e conom ice c o n s t i t u i e emblema c e l o rma i

numeroase v e s t i g i i s f r a g i s t i c e s ă teş t i a r ă d e n e .

D e s i g u r , în aceas tă c a t e g o r i e în t î ln im r e p r e z e n t ă r i ce amintesc

c u l t u r a p l a n t e l o r ş i a v i ţe i de v i e - înde le tn ic i r i l e p r i n c i p a l e a l e l o c u i

t o r i l o r de a i c i . In c împul s i g i l i u l u i c omune i Ho l ^ £ ( f i g . 8 b i s ) ş i Oc iu este

în fă ţ işa t un om a r înd o g o r u l cu p l u g u l t r a s de d o i b o i . P r a c t i c a r e a u¬

n e i v i t i c u l t u r i a v a n s a t e , f a p t ce a d e t e r m i n a t c l a s a r e a p o d g o r i i l o r a ră

dene p r i n t r e c e l e ma i r e n u m i t e d i n ţ a r ă , se r e f l e c t ă ş i î h s i g i l i i l e să

t e ş t i . C u l t u r a v i ţe i de v i e es te sugera tă p r i n u rmă toa re le i m a g i n i : 1) un

om cu sapa în t re d o i b u t u c i de v i e (comuna M o c r e a , f i g . 9 ) ; 2) un butuc

de v i e l îhgă două vase ( s i g i l i u l comune i M in i ş ) ; 3 ) p r i n t r - u n personaj

f e m i n i n ce ţine î n mină un v a s (comuna C h i e r , 1 8 2 7 ) . A g r i c u l t u r a este r e

f lectată ş i p r i n g r a v a r e a u nu i snop (comuna Dumbrăv i ţ a ) , a s nopu l u i a¬

l ă t u r i de u n e l t e l e s p e c i f i c e : g r e b l ă , coasă (comuna C u r t i c i , f i g . 1 1 ) sau

numa i p r i n r e p r e z e n t a r e a u n o r a s t f e l de une l t e ( f n s i g i l i i l e comunei

G logovăţ înt î ln im o s e c e r ă ) . P o m i c u l t u r a , c a r e de asemenea a ocupat

un l o c de seamă î n e conom i a j ude ţu l u i , se r egăseş t e îh reprezentăr i le

s i g i l a r e . E s t e expres ivă imag i n e a d i n s i g i l i u l c omune i B ăneş t i f n care

s-a g r a v a t un om c u l e g f h d f r u c t e d i n t r - u n pom p l i n c u r o a d e . Remarcăm

f n c împul s i g i l i i l o r să teş t i a r ădene ş i însemne s p e c i f i c e d i f e r i t e l o r me

s e r i i . E l e m e n t u l c e l ma i des în t f in i t e s t e cuţ i tu l de meş teşuga r . Faptul

c ă î l în t î ln im f n une le s i g i l i i r ep rezen t î nd l o c a l i t a t e a P î n co t a , unde,cum

se ş t i e , a l u a t un deoseb i t a v f h t m e s e r i a de c o j o c a r , c r e d e m că acest

însemn expr imă ş i aceas tă a c t i v i t a t e economică ' . C o j o c a r i i s f n t amin

t i ţ i ş i de s i g i l i i l e comune i C r i s t e ş t i , r eprezen t î nd un om ce ţine în mîni

p i e l e a u nu i a n i m a l .

I n s i g i l i i l e comune i Moneasa es te i n c l u s s i m b o l u l m i n e r i t u l u i , două

c i o c ane î nc ruc i şa te d e a s up r a unu i m u n t e . Menţ inerea a c e s t e i r e p r e z e n

t ă r i s p e c i f i c e e p o c i i f e ud a l e e s t e o dovadă a exp loa t ă r i i îndelungate a

z ăcăm in te l o r de a i c i , c u n o s c u t e , c u m se ş t i e , î n c ă d i n epoca romană .

Remarcăm de asemenea s i g i l i i l e a c ă r o r emblemă a tes t ă ocupaţiile

l o c u i t o r i l o r d e t e r m i n a t e de v a l o r i f i c a r e a l e m n u l u i : t ă i e r e a copac i lor

(sugerată p r i n r e p r e z e n t a r e a u nu i c o p a c ) , i a r a l ă t u r i de a c e s t a a unui

t o p o r sau f i e r ă s t r ă u (comuna I a c o b e n i ) , f a b r i c a r e a r o ţ i l o r ,mese r i e r e

da tă p r i n t r - o roa t ă suprapusă de o s e c u r e (comuna Madrăgeş t i ) . Imagi

nea d i n s i g i l i i l e comune i A g r i ş , reprezen t înd un c u p t o r , i a r a l ă t u r i o n i

cova lă ş i un t o p o r , c r edem că i nd i că existenţa în aceas tă l o c a l i t a t e a u¬

n u i a t e l i e r de f i e r ă r i e ( f i g . 1 2 ) . Morăr i t u l baza t pe forţa h i d r au l i c ă este

r e p r e z e n t a t de asemenea î n emb leme le uno r s i g i l i i s ă teş t i (comuna

Cinc i-; ) .

V înătoarea şi p e s c u i t u l , dovadă a l o c u l u i ocupa t de a ces t e a în ca

d r u l act iv i tăţ i lor de p r o c u r a r e a h r a n e i , sînt am i n t i t e de emblemele gra-

λ-ate Γη s i g i l i i l e c î torva comune . Remarcăm imag inea din ve s t i g i i l e sfra-

220 www.mnir.ro

17 P l . I I I : 1 3 , s i g i l i u l c omune i O c i ş o r , 1861 ( r o t u n d 26 mm) ; 14 s i g i l i u l l o

c a l i t ă ţ i i S i r i a ( r o t u n d 31 mm) ; 1 5 , s i g i l i u l c omune i M f s c a , 1851

( r o t u n d , d i a m e t r u l 32 mm) ; 1 6 , s i g i l i u l c omune i N ădab , 1862 (o¬

v a l 2 4 / 2 6 mm) ; 1 7 , s i g i l i u l comune i Ac i n ţ a , 1 861 ( r o t u n d 27 mm) .

221

www.mnir.ro

g i s t i c e a l e comune i L e a s a , f n c a r e e s t e în fă ţ i şa t un om scoţfnd p l a s a cu

peşte d i n l a c . I n s i g i l i i l e c o m u n e l o r L a z u r i , C h i s i n d i a ş i F i n i ş se r e

c o n s t i t u i e o adevă ra t ă scenă de v fnă toare : un p e r s o n a j cu a r m a t r ăg înd

în tr-un a n i m a l . E s t e impres ionan tă imag inea d i n s i g i l i u l c omune i Văr-

şand (191 &)- î n c a r e s-a r e d a t un t a b l o u i n e d i t : un v î nă to r a s cuns f n t r e

t r e s t i i t r a g e cu a r m a în t r-o p a s ă r e ce zboară d e a s u p r a l a c u l u i . I n a l t e

s i g i l i i sînt r e d a t e meşteşugur i le c a s n i c e - un e x e m p l u f i i n d s i g i l i u l d i n

1862 a l comune i O c i s o r ( f i g . 13) f n c a r e s_a g r a v a t un p e r s o n a j f em i n i n

t o r c l n r i .

d ) O a l t ă c a t e g o r i e de s i g i l i i s ă teş t i a u f n emblemă r ep rezen t ă r i

ce se i n c l u d în t i p u l a r h i t e c t u r a l ; semnalăm d i n t r e a ce s t e a î h p r i m u l

r i n a u n p r e s i u n i l e s f r a g i s t i c e î n c a r e fat f i n im o cons t ruc ţ ie m a s i v ă , a-

i u z i e la cetăţ i le înă l ţate p e n t r u a p ă r a r e de-a l u n g u l v e a c u r i l o r pe t e r i

t o r i u l a c e s t u i d i s t r i c t ( s i g i l i u l c o m u n e l o r D e r n a . M î şca , V ă r ă d i a ) . Cum

se ştie unele d i n a ces t e cetăţ i da tează d i n epoca romană ş i c u p r i n d pe

z i d u r i l e l o r i nscr ip ţ i i cu l i t e r e l a t i n e ( S i r i a , f i g . 1 4 ) . U n e o r i , d e a s u p r a

z i d u r i l o r ce t ă ţ i i . în emblema s i g i l i i l o r 's-a p l a s a t un bu tuc de v i ţ ă ( s i

g i l i u l comunei Mîsca , f i g . 15 ) . Construcţ ia g rava t ă f n s i g i l i i l e l o c a l i

t ă ţ i i Soirnuş r ep re z i n t ă ce ta tea r i d i c a t ă od in ioară de l o an de Hunedoa

r a în faţa r u i n e l o r cetăţ i i L i p o v a .

In această c a t e g o r i e se i n c l u d de asemenea s i g i l i i l e ce a u g r a v a t e

e d i c i i i i r e Ligi oase ( b i s e r i c i ) , r e p r e z e n t a t e p r i n cons t ruc ţ i i t e r m i n a t e

cu -.urle şi c r u c i ( î inpresiuni le s i g i l a r e a l e c o m u n e l o r Covăsfht ,Socodor

eic . ι. În fă ţ işarea unor a s t f e l de l ă c a ş u r i nu e s t e de te rm ina t ă , c r e d e m ,

numa i de men t a l i t a t ea v r e m i i , c i şi de f a p t u l că b i s e r i c a e r a , f n epoca

r espec t i v ă , c e l ma i impunător e d i f i c i u d i n s a t , d e s e o r i l e g a t de i s t o r i a

comun i t ă ţ i i . P r e o c u p a r e a p e n t r u a r e c o n s t i t u i imag i nea ve r i d i c ă a c o l

t u l u i de sat es te văd i t ă de f a p t u l că u n e o r i cons t ruc ţ i a r e l i g i o a s ă r e s

pect ivă es te î ncadra tă de p l o p i , a şa cum o vedem în r e a l i t a t e ( s i g i l i i l e

comune i Radna) .

e ) Sînt d eo seb i t de i n t e r e s a n t e s i g i l i i l e avînd f n emblemă e lemente

suger înd t rad i ţ i i l e e t n o g r a f i c e . I n l egă tură cu t r ad i ţ i i l e e t n o g r a f i c e r e

marcăm în p r i m u l r î nd s i g i l i i l e c omune i Nădab , în c a r e fat f i n im un a de

vă ra t p e i s a j r u s t i c c a r a c t e r i z a t p r i n p rezen ţa f în t fne i ş i a t r o i ţ e i .N i se

p a r r e p r e z e n t a t i v e t r o i ţ e l e , e l emen te e t n o g r a f i c e s p e c i f i c e p o p o r u l u i

român ,cons t înd . cum se ş t i e , f n a c e l e c r u c i s c u l p t a t e d i n l e m n , d e s e o r i

a c o p e r i t e , pe c a r e se s c r i a un t e x t sau se g r a v a o imag i ne a m i n t i n d 1 1 1 1

anume even imen t , une le d i n t r e e l e înch inate e r o i l o r c a r e s-au j e r t f i t f n

l u p t a p e n t r u a p ă r a r ea g l i e i s t r ămoşeş t i . I n s i g i l i u l c omune i menţionate,

t ro i ţa p lasată a l ă t u r i de t r e i c o p a c i sugerează co l ţu l de sat s i n g u r a t i c

ş i totuş i însuf leţ i t de sen t imen t u l so l i da r i t ă ţ i i d i n t r e generaţ i i ( f i g . 16 ) .

P rezen ţa unor a s t f e l de r e p r e z e n t ă r i , p r e c u m ş i f o l o s i r e a l i m b i i l a t i ne

sau române Îs s c r i e r e a l e g e n d e i s f n t d o v e z i g r ă i t o a re a l e f a p t u l u i că a¬

r ă d e n i i , deş i au f o s t l a r ă s c r u ce a d r u m u r i l o r , c u t o a t e î n c e r c ă r i l e de

desna ţ i ona l i z a re , ş i-au păs t ra t o r i g i n e a ş i o b i c e i u r i l e s t r ă b une .

f ) Unele s i g i l i i să teş t i a u f n cîmp embleme ce se i n c l u d f h t i p u l r e l i g i o s .

222 www.mnir.ro

I n a f a r ă de s i g i l i i l e c a r e c u p r i n d Γη c împ o b i s e r i c ă , d e s p r e c a r e

a m «wnin-tit m a i s u s , ş i c a r e se i n c l u d ş i Γη aceas t ă c a t e g o r i e , r e m a r c a m

s i g i l i i l e c o m u n e l o r P l op şo r av înd g rava t ă o c r u c e p l a sa t ă pe un d e a l sau

pe u nu l d i n c e l e t r e i v f r f u r i de mun te r e p r e z e n t a t e în s i g i l i i l e c omune i

O b î r ş i a . Une le emb leme s p e c i f i c e a c e s t e i g r u pe c u p r i n d p e r s o n a j e a u

r e o l a t e , une le p u r t i h d o c a r t e ( d e s i g u r b i b l i a , s i g i l i i l e c o m u n e l o r Re-

ve ţ i ş ş i A l m a ş ) , i a r în a l t e l e p e r s o n a j u l , p u r t î nd co s t um de a r h i e r e u ,

e s t e i n v e s t i t c u c î r j a ep i scopa l ă (comuna P e c i c a ) . I n s i g i l i i l e c omune i

Com l ăuş i den t i f i c ăm pe Ma i ca d o m n u l u i c u p r u n c u l .

g ) E s t e s e m n i f i c a t i v c ă u n e o r i e l e m e n t e l e g r a v a t e f n c împul s i g i

l a r a u r o l de " a r m e v o r b i t o a r e " , r e s p e c t i v s uge reaz ă d e n u m i r e a l o c a

l i t ă ţ i i . Se î n c a d r e a z ă î h eceas t ă c a t e g o r i e s i g i l i i l e c omune i C ă p r u i a , f n

imag i n e a c ă r o r a f n » f i n i m o c a p r ă s ă r i n d pes t e un m u n t e . Poa te f i , de a-

aemenea , « • i m i t a * f n a ceas t ă c a t e g o r i e ş i s i g i l i u l c omune i P ă d u r e n i , f n

c a r e f n t f l n i m un c o p a c , a l u z i e l a p ă d u r e .

h ) A t r i b u t u l a u t o r i t ă ţ i i c o m u n a l e , de a p ă r a r e a l i n i ş t i i p u b l i c e , e s t e

s u g e r a t de b r a ţ u l î narmat ( g r a v a t d e a s up r a u n u i copac )d in s i g i l i i l e c o

m u n e i G a l ş a ş i de i m a g i n e a d i n c împu l s i g i l i u l u i c omune i Ac i u ţ a . d i n 1861

f h c a r e d i s t i n g e m un p e r s o n a j ţ in fhd f h mîha d reap t ă o s ab i e ( f i g . 17 ) . B a

l an ţa c u t a l g e r e l e I h e c h i l i b r u r ep re zen t a t ă f n emb lema s i g i l i i l o r c o m u

n e i P e r e g u l M a r e a t e s t ă , f a l i m b a j p l a s t i c , r o l u l adn i in i s t ra ţ ie i c o m u

n a l e de a fmpă r ţ i d r e p t a t e l a t r e l o c u i t o r i .

i ) G r u p a c u r e p r e z e n t ă r i d i v e r s e e s t e de asemenea f o a r t e v a r i a t ă .

R e ţ i n a tenţ ia v e s t i g i i l e s f r a g i s t i c e a l e l o ca l i t ă ţ i i P f n c o t a d i n sec . a l X I X -

l e a , f n c a r e s—a g r a v a t u n l e u î ncorona t c u o co roană de sch i s ă , r ampan t ,

t r e c f h d s p r e d r e a p t a ş i ţ infhd t r e i s p i c e ; f n d r e a p t a ş i f n s t înga a c e s

t u i a d o i b u t u c i de v i ţ ă . P r i n t r e compoz i ţ i i l e d e o s e b i t e r ema r c ăm e m b l e

ma s i g i l i i l o r l oca l i t ă ţ i i Ş i l i n d i a r ep re zen t î n d s cena l u ă r i i mă ru l u i de

c ă t r e E v a .

I n c a t e g o r i a a c e a s t a semna lăm ş i une le s i g i l i i f h c împu l c ă r o r a s f n t

g r a v a t e e l emen te s t i l i z a t e ( s i g i l i i l e c o m u n e l o r L u n g u z ă u . d i n 1787 , ş i V f -

n ă t o r i ) .

Se impune a p r e c i z a c ă emb lema s i g i l i i l o r s ă teş t i c e r c e t a t e c u

noaş te 0 permanentă evo l u ţ i e . A s t f e l , de l a o e tapă l a a l t a , mob i l a s p e

c i f i c ă e s t e m a i b i n e con t u r a t ă , se adaugă une le e l emen te men i t e s ă- i

sporească i m p o r t a n ţ a . L a î ncepu tu l s e c . X X (1910) mu l te l o ca l i t ă ţ i ş i-au

confecţ ionat n o i m a t r i c e s i g i l a r e f n c a r e r e p r e z e n t a r e a a f o s t a l c ă tu i t ă

după c e l e m a i s t r i c t e n o r m e h e r a l d i c e , r e s p e c t i v mob i l a a f o s t cup r i n s ă

î n t r-un s c u t , s-au ev idenţ ia t c o r e c t a t r i b u t e l e f i e c ă r e i f i g u r i , s-a i n

d i c a t c r o m a t i c a f i e c ă r u i e l emen t ( v e z i s i g i l i i l e l oca l i t ă ţ i l o r Ineu ş i J o i a

Mare)®.

După î n f ăp tu i rea a c t u l u i de l a 1 d e c e m b r i e 1918 m a j o r i t a t e a l o c a

l i t ă ţ i l o r ş i-au i n c l u s î n emb lema s i g i l i u l u i l o r s tema Român ie i , a l c ă t u i

t ă c o n f o r m l e g e n d e i d i n 1872 , c u mod i f i c ă r i l e d i n 1 8 8 1 ^ . Cum se şt ie fn

componenţa a c e s t e i a se a f l a u ş i une le e l emen t e e x p r i m f n d a sp i r a ţ i a s p r e

u n i t a t e , c e i d o i l e i , supor ţ i a i s c u t u l u i , a l u z i e l a v e c h i u l s i m b o l a l D a

c i e i p r e z e n t f h s i g i l i i l e l u i M i n a i V i t e a z u l c a domn a l T ă r i i Româneş t i ,

T r a n s i l v a n i a ş i M o l d o v e i . '

223 www.mnir.ro

O altă c o n c l u z i e c a r e se d e s p r i n d e d i n s t u d i e r e a emb l eme i s i g i l i i

l o r săteşt i es te că mu l t e d i n a c e s t e a , pe l fngă v a l o a r e a de i z v o r i s t o

r i c . sînl i m p o r t a n t e ş i d i n punc t de v e d e r e a r t i s t i c . S u r p r i n d e m d i n i ¬

mag i n i l e g r a v a t e f n c împul s i g i l a r dor in ţa de f r u m o s , s e n s i b i l i t a t e a

c r e a t o r i l o r m a t r i c e l o r s i g i l a r e ş i aclmiraţia l o r p ro fundă f a ţ ă de n a t u r a

Jocu l LU cu c a r e ş i-au împletit v i a ţ a . Pe l fngă f a p t u l că f n ce l e m a i mu l t e

c a z u r i e l emen te le in t r înd î n compoz i ţ ia d i n emblemă s f n t c o r e c t r e p r e

zen t a t e şi vădeşte tendinţa de a le da o e x p r e s i v i t a t e t o t m a i pu te rn i că .

I n c împul unor s i g i l i i sînt r e c o n s t i t u i t e p e i s a j e , f n a l t e l e t a b l o u r i p l i ne

de m i ş c a r e .

A. Legenda s i g i l i i l o r să teş t i c u p r i n d e , î n g e n e r a l , a semenea s i g i

l i i l o r de i n s t i t u ţ i i , a p e l a t i v u l s i g i l a r ( S I G I L I U L , S I G I L L U M . P E C S E T -

J E ) . t e r m e n u l g e n e r i c am i n t i n d f e l u l l o ca l i t ă ţ i i ( s a t . comună , ne lység ,

p o s s e s s i o n s i . d enum i r ea a c e s t e i a şi data con fec ţ ionăr i i m a t r i c e i s i g i l a

r e e x p r i m a ia I c m i i e s i m .

T e x t u l cupr inz înd aceş t i t e r m e n i es te p l a sa t de o b i c e i l a m a r g i

nea spaţ iu lu i s i g i l a r , u n e o r i s e p a r a t de cîmp p r i n t r - u n c e r c l i n i a r . La

cî teva i m p r e s i u n i s f r a g i s t i c e l egenda es te p lasa tă în t r-o e şa r f ă aşezată

i n p a r t e a super ioa ră a s i g i l i u l u i . I n unele c a z u r i c u v i n t e l e cons t i t u i nd

legenda sînt s c r i s e I n î n t reg ime , a l t e o r i p r e s c u r t a t e p r i n t r u n c h i e r e . In

g e n e r a i s-au p r e s c u r t a t t e r m e n i i g e n e r i c i c omuna . po se s i u nea ( C O M . ,

P O S . j ş i a p e l a t i v u l s i g i l a r ( S I G ) .

G r a f i a l e g ende i se î n cad reaz ă u n e o r i îh s c r i e r e a c u r s i v ă , a l te

o r i aceas ta es te s c r i s ă cu l i t e r e de t i p a r .

Data inc lusă în c împul s i g i l a r a r e o importanţă deosebi tă p e n t r u că

ne p e r m i t e să cunoaştem epoca f n c a r e , d i n neces i t ă ţ i e c o n o m i c e , comu

n i t a t e a respect ivă ş i-a confecţionat m a t r i c e a s i g i l a r ă c u a j u t o r u l căreia

u rma a se v a l i d a a c t e l e de i n t e r e s g e n e r a l . Cele ma i v e c h i s i g i l i i săteşti

a r ă d e n e l l J datează d i n 1706 (comuna S o c o d o r ) , 1732 (comuna P ă u l i ş ) ,

1752 (comuna Sem l a c ) , 1756 (comunele Comlăuş ş i Radna ) , 1762 (comuna

B u t e n i ) . 1764 (comunele T f r n o v a şi B u d a ) , 1767 (comuna I e rcoşen i ) ,

1771 ( l o c a l i t a t e a A g r i ş ) , 1772 (comuna V î n ă t o r i ) , 1776 (comuna Căpruţa),

1781 (comunele T o c , G r o ş i , D i e c i , S e l e j e n i , P r ă j e ş t i e t c . ) .

In pr iv inţa l i m b i i în c a re sînt s c r i s e se constată că numeroase s i

g i l i i apăru te în s e c . a l ΧνΐΠ -lea a u legenda în l i m b a l a t i n ă ş i ea se va

menţine în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r p îhă f n s e c o l u l u rmă t o r . D e s i g u r , î n t î l

n im unele s i g i l i i av înd legenda î n l imba magh i a r ă , i a r a l t e l e î n l imba r o

mana .

Considerăm f o l o s i r e a s c r i e r i i l a t i n e f n aceas tă pe r i oadă de dez

v o l t a r e a conşt i inţei naţ ionale un m i j l o c de luptă p e n t r u emanc iparea ro

mân i lor .

Merită o atenţie deosebită s i g i l i i l e să teş t i d i n t r e 1861-1864 avînd

legenda în l imba r o m â n ă . A p r e c i e m f o l o s i r e a u n o r a s t f e l de s i g i l i i ca

f i i n d una d i n f o r m e l e de luptă a r omân i l o r p e n t r u d e z v o l t a r e a sent imen

t e l o r de l i b e r t a t e ş i independenţă . Considerăm că a c e s t f enomen se î n

s c r i e în s e r i a ac ţ iun i lo r p o l i t i c e des făşura te în aceas t ă epocă de români

în v ede r e a r e a l i z S - ' i u n e i o r g a n i z ă r i p o l i t i c e ş i a d m i n i s t r a t i v e p r o p r i i 1 1 .

224 www.mnir.ro

I n t r o d u c e r * * f n aceas tă pe r i o adă , f n numeroase sate f ăcfnd p a r t e

d i n com i t a t e d i f e r i t e , a s i g i l i i l o r av înd legenda f n l imba română se î n

s c r i e f n t r e f o r m e l e de e x p r i m a r e a dor in ţe i român i l o r de u n i r e .

P r i n t r e loca l i t ă ţ i l e c a r e au f o l o s i t a s t f e l de s i g i l i i menţionăm c o

mune l e : C r i s te ş t i , Macea , S îmbă ten i , Nădab , Ş imandul de J o s , S i n t e a ,

S o c o d o r , Băneş t i , O c i ş o r , L e a s ă , G r o ş i , L a z u r i e t c .

P r i v i t e d i n a c e s t punc t de v e d e r e s i g i l i i l e săteşt i d i n f o s t u l c o m i

t a t A r a d ev idenţ iază , o dată î n p l u s , f a p t u l c ă l o c a l n i c i i , s t ră ju ind i m

p o r t a n t u l d r um a l Mureşu lu i , n-au încetat n i c i c f n d a-şi man i f es t a a s p i r a

ţ i i le s p r e p r o g r e s ş i dor in ţa de l i b e r t a t e naţ ională ş i s o c i a l ă 1 2 .

N O T E

1 Remarcăm f n a ces t sens pre ţ iosu l s t u d i u a l l u i N .GRĂMADĂ: V e c h i

peceţ i să teş t i b u cov i nene , f n ' ' C o d r i i C o s m i n u l u i " , 1936-1939, X I I ,

p . 19-268 , r e f e r i r i l e l u i E M I L VTRTOSU d i n a r t i c o l u l : G lose s i g i l o

g r a f i c e , f n " S t u d i i ş i a r t i c o l e de numismat i că " , Π , 1 958 , p .419-437 ,

contr ibuţ i i l e l u i M . A N D R I T O I U - M . C E R E G H E D E A N : S i g i l i i l e să teş t i

f n Comi ta te le Hunedoa ra ş i Z a r a n d , f n " R e v i s t a A r h i v e l o r " , X X X I I I ,

1 9 7 1 , n r . 1 , p . 3 - 2 6 ; c a p i t o l u l g j g i i i i i o să teş t i d i n a l bumu l MĂRIE I

D O G A R U : S i g i l i i l e mă r t u r i i a l e t r e c u t u l u i i s t o r i c , Bucu re ş t i . E d i t .

Ş t i i n ţ i f i c ă , 1976 , p . 165-171 ş i r e c e n t u l s t u d i u semnat de M A R I A

M A G D A L E N A J U D E ş i N I C O L A E C A R D A S : S i g i l i i să teşt i t r a n s i l v ă

nene d i n s e c o l u l a l X I X - l e a , în"Acta Muse i N a p o c e n s i s " , X V , 1978 ,

p . 467-479 + 4 p l a n şe . I n s t u d i u l S i g i l i i d i n colecţ ia F i l i a l e i A r h i v e

l o r S t a t u l u i a judeţulu i A l b a , semnat de I O N P L E S A ( s t ud i u înserat

f n " A p u ium - a r h e o l o g i e - i s t o r i e - e t n o g r a f i e " - , X I I , 1974 , p . 4 05-

4 3 0 ) , f n t f l n i m de asemenea r e f e r i r i l a s i g i l i i l e să teş t i d i n aces t d i s

t r i c t .

2 S t u d i u l de faţă a f o s t întocmit îh s p e c i a l pe baza i m p r e s i u n i l o r s i g i

l a r e cu l e se de au tor i t ă ţ i l a c e r e r e a C o m i s i e i c o n s u l t a t i v e h e r a l d i c e

f n v e d e r e a a l c ă t u i r i i , pe baza L e g i i d i n i u n i e 1 9 2 1 , a n o i l o r s teme de

m u n i c i p i i ş i j u de ţe . A c e s t e i m p r e s i u n i se conservă l a D i recţ ia Gene

r a l ă a A r h i v e l o r S t a t u l u i , f ond C o m i s i a hera ld ică consu l ta t ivă , dosar

n r . 7 . Am u t i l i z a t de asemenea numeroase i z v o a r e de acest f e l p ă s

t r a t e l a F i l i a l a A r h i v e l o r S t a t u l u i A r a d .

3 Numeroase t i p a r e s i g i l a r e de aces t f e l se conservă îh depoz i t e l e F i '

l i a l e i A r h i v e l o r S t a t u l u i A r a d , co lecţ ia S i g i l i i .

4 A r h . S i . B u c . , f o n d Com i s i a consul tat ivă he ra l d i c ă , d o s a r 7 , f . 16-32 .

5 Menţionăm că există ş i unele s i g i l i i să teşt i a l c ă r o r cîmp s i g i l a r es te

ocupa t numai de t e x t u l l egende i ( s i g i l i i l e c omune l o r : I e rcoşen i , S î h-

l ean e t c . ) .

6 I n legătură c u economia judeţu lu i A r a d v e z i d a t e l e i n s e r a t e îh E n c i

c l o p e d i a Român ie i , v o l . I I , B u cu r e ş t i , 1936 , p . 2 5 - 3 2 .

7 U n a s t f e l de cuţit f n t f l n i m ş i îh s i g i l i u l a c t u a l u l u i o raş Chiş ineu Cr i ş ,

225

www.mnir.ro

unde de asemenea a t e l i e r e l e de co jocăr ie au a vu i un r o l i m p o r t a n t .

8 A r h . S t . B u c . , f o n d Comis i a consul tat ivă he r a l d i c ă , d o s . 7 , f . 7 2 .

9 V e z i s i g i l i i l e loca l i t ă ţ i lor M î ş ca , S î n t ana , Ch i ş i neu-Cr i ş e t c . , i b i d em

f . 4 2 .

10 Menţionăm f a p t u l că în tre e x e m p l a r e l e t r i m i s e îh 1922 C o m i s i e i con

s u l t a t i v e h e r a l d i c e de autor i tă ţ i le judeţulu i A r a d , s-a i n s e r a t un c u

pon de h îr t ie decupa t d i n t r - o publ icaţ ie cupr inz înd r e p r o d u c e r e a s i

g i l i u l u i comunei Se leuş d i n 1 6 7 1 . L o c . c i t . , f . 3 0 .

11 Se ştie că în t re 1861-1864 român i i au în t repr ins numeroase acţiuni

de luptă , şi-au exp r ima t p u t e r n i c dor inţa de a avea o administraţie

p r o p r i e şi a c îş t iga d r e p t u r i p o l i t i c e . V e r i s t u d i u l l u i S im i on Rete-

gan - E f o r t u r i ş i r e a l i z ă r i p o l i t i c e a le român i lor d i n T r a n s i l v a n i a , în

vo l umu l "Român i i d i n T r a n s i l v a n i a împotriva d u a l i s m u l u i austro-un-

ga r (1865-1 900 ) " , s ub redacţ ia a c a d . S t e f a n P a s c u , E d i t . D a c i a , C l u j -

Napoca , 1978 , p . 3 8 - 8 3 . '

Cunoaştem de a l t f e l unele s i g i l i i confecţionate în această perioadă a

c ă r o r emblemă c on s t i t u i e d i r e c t o a l u z i e l a l u p t a român i lo r pen t r u u¬

n i t a t e . S i g i l i u l comune i Mocodu , c o m i t a t u l B i s t r i ţ a , d i n 1864 poartă

i i i cîmp un ostaş r oman ţinînd un scut pe c a r e s-au g r a v a t l i t e r e l e

VRR ( V I R T U S ROMANA R E D I U T V A ) . A r h . S t . B i s t r i ţ a -Năs ă ud - fond

V i c a r i a t u l Rodna , L X I I / 1 2 2 3 .

12 In legătură cu t rad i ţ i i l e de luptă a l e arăden i lo r v e z i v o l u m u l : Aradu l

în l up ta p en t r u e l i b e r a r e socia lă ş i na ţ iona lă , Documente,Π , A r ad ,

1978 .

S C E A U X V I L L A G E O I S D E L ' EX-COMIT A T D ' A R A D .

Résume

P a r l a var i é té des représenta t ions de l 'emblème, l e s sceaux appar

tenant aux loca l i tés r u r a l e s de 1 1 ex-comi t a t d 1 A r a d peuvent ê t re coasi-

^ * r és p a r m i l e s p l u s intéressants v e s t i g e s s p h r a g i s t i q u e s .

En les considérant dans l ' e n s emb l e des témoignages de ce type

créés dans l es établ issements s i tués s u r l es deux v e r s a n t s des Car-

pa t hes , nous cons ta tons l ' un i fo rmi té d u p r o c e s s u s d ' a p p a r i t i o n et u t i

l i s a t i o n des sceaux v i l l a g e o i s s u r toute l ' é tendue habitée p a r les Rou

m a i n s .

L e s ve s t i g e s s ph r ag i s t i q ue s v i l l a g e o i s d ' A r a d sont i nves t igues con

formément aux su i van t s po i n t s de v u e : 1) f o r m e s et d imens i on s ; 2) ma

tér iaux et t echn ique de réa l i s a t i on ; 3) représentat ions dans le champ

s i g i l l a i r e ; 4 ) l égende .

D u po in t de vue de l a représentat ion gravée en champ , les sceaux

analysés sont groupés dans l e s su i van t es c a t e g o r i e s : a) sceau ayant dans

226

www.mnir.ro

l ' emb lème des é léments q u i a t t e s t en t l e s f o r m e s d u r e l i e f e t l e s a s t r e s

c é l e s t e s ; b) représenta t ions q u i ref lè tent l a f l o r e et l a faune l o c a l e ; c )

emblèmes q u i r a p p e l l e n t l e s o c cupa t i o n s des hab i t a n t s et l ' évo lu t ion de

l eu r s o u t i l s de t r a v a i l ; d) images q u i sont c o m p r i s e s dans le t ype a r c h i

t e c t u r a l ; e) sceaux ayan t en champ des éléments q u i suggèrent l e s t r a

d i t i o n s e t h n o g r a p h i q u e s ; f ) c ompos i t i o n s au ca rac tè re ré l ig ieux g)

représen ta t ions q u ' o n peut i n t e rp ré te r comme " a rmes é loquentes" ; h)

emblèmes qui a t t e s t en t 1 a t t r i b u t de l ' a u to r i t é communale de défense de l a

p a i x p u b l i q u e .

L ' i n v e s t i g a t i o n de l a c ompos i t i o n et de l a l angue dans l a q ue l l e sont

éc r i t e s l e s légendes, c o n f i r m e une f o i s de p l u s l e f a i t que l e s sceaux

compten t p a r m i l e s moyens de l u t t e p o u r l a réa l i sa t ion des idéa ls n a t i o

n a u x .

227

www.mnir.ro

Ε. R E C E N Z I I

229 www.mnir.ro

G . Κ . J E N K I N S , Monna ies g recques P a r i s , 1972 , 324 p . ,695 monede r e

p r o d u s e .

C o n c e n t r a t pe t r e i m a r i p e r i o a d e : a r h a i c ă , c l as i că ş i e l e n i s t i c ă ,

s t u d i u l urmăreş te d e z v o l t a r e a monede i greceş t i sub două aspec te : c r o n o

l o g i c ş i g e o g r a f i c . P o r n i n d de l a aces te puncte de p l e c a r e , a u t o r u l u r

m ă r e ş t e , pe p a r c u r s u l a şapte c a p i t o l e , d i f e r i t e p rob leme legate de a p a

r i ţ i a , evoluţ ia ş i r ă sp fnd i r ea monede i avînd ca f ond i s t o r i a l u m i i g r e

c e ş t i .

A spec t e a le tehn ic i i-gravăr i i ş i b a t e r i i monede lo r sînt ana l i z a te în

i n t r o d u c e r e , s u b l i n i i n d u - s e p r e c i z i a remarcab i l ă a meş ter i lo r g r e c i în

r e d a r e a d e t a l i i l o r .

P r i m u l c a p i t o l t r a tează despre monedele e p o c i i a r h a i c e ih Asia Mid i ,

G r e c i a ş i i n s u l e , N o r d u l G r e c i e i ş i V e s t u l e i . I n legătură cu em i t e r e a

p r i m e l o r monede a le ant ich i tă ţ i i a u t o r u l î i cons ideră pe l y d i e n i c a a d e

v ă ra ţ i i i n v e n t a t o r i a i monede i . E l se sp r i j i n ă atît pe anumi te pasa je d i n

H e r o d o t , d a r ma i a l e s pe r e z u l t a t e l e s ăpă tu r i l o r a r h eo l o g i c e e f ec t ua te

l a t e m p l u l A r t e m i s e i d i n E i e s , c a r e au adus l a lumină m a t e r i a l e c ap i t a l e

p e n t r u d a t a r e a p r i m e l o r e m i s i u n i mone t a r e (este v o r b a de două c a t e g o r i i

de p i e se mone ta re depuse ca o f randă ; d i f u z i u ne a a c e s t o r a confirmă a¬

t r i b u i r e a l o r ) . A u t o r u l se ocupă r înd pe rînd de e m i s i u n i l e l y d i e n e , de

r o l u l p r edom inan t pe c a r e l-au j u c a t monedele A t e n e i p r i n t r e c e l e l a l t e

monede a l e l u m i i g r e ce ş t i , de abundenţa p i e s e l o r macedonene ş i t r a c e ş i

de p r i n c i p a l e l e c e n t r e de b a t e r e . Un loc apa r t e f i deţine V e s t u l ( I t a l i a

mer id iona lă ş i S i c i l i a ) , unde se constată o î n f lo r i re rap idă a oraşe lor în

c a r e se v o r d e z v o l t a şco l i l o c a l e independente de monetăr ie arha ică (de

s u b l i n i a t monedele i n c u s e ) . Reprezen t ă r i l e de pe boga ta s e r i e de mone

de t recută îh rev is t ă sînt ana l i z a t e îh s t r î nsă legătură cu even imen te le

p o l i t i c e sau l e g e n d a r e .

P e r i o a d a c l as i că cupr insă î n t re războa ie le med ice ş i moa r t ea l u i

A l e x a n d r u c e l M a r e , se ca rac te r i zează p r i n t r - o evoluţie a s t i l u r i l o r l o

ca le că t re o mare omogen i ta te a c e n t r e l o r d i n lumea g reacă .Au to ru l t r a

tează d e s p r e monedele em ise îh s e c . a l V - l e a î . e . n . î n G r e c i a , în i n s u l e

l e d i n M a r e a Egee ş i în s p e c i a l d e s p r e monedele A t e n e i ş i a imp l i ca ţ i i

l o r dominaţ ie i a t e n i e ne . I n A s i a M i c ă , ce l e ma i impo r t a n t e monede rămîn

ce le a le C y z i c u l u i , c a r e se b u c u r a de o p r o s p e r i t a t e economică d e o s e b i

t ă . O r a şe l e de pe coas t a de sud a A s i e i M i c i , deş i fac p a r t e d i n a l ianţa

a ten iană , emi t monede c a r e nu re f lec tă intervenţia d i rec tă a A t e n e i . E¬

m i s i u n i l e i n s u l e i C y p r u (cu ames tecu l său de cu l tură greacă şi feniciană)

c o n s t i t u i e un bogat i z v o r de informaţ i i i s t o r i c e .

S e c . a l r V - l e a î . e . n . , p e n t r u lumea g reacă , es te o perioadă de î n

f l o r i r e in teresantă ş i n ov a t o a r e îh d omen i u l e m i t e r i i monede lor (ca şi în

d omen i u l a l t o r a r t e ) . S t i l u l reţ inut ş i d i s t a n t a l e p o c i i p receden te es te

în locui t c u un s t i l ma i e x p r e s i v , ma i uman . Monedele G r e c i e i ş i n o r d u

l u i e i s f n t comenta te de a u t o r îh legă tură c u reprezen tă r i l e z e i l o r , e r o i

l o r , s i m b o l u r i l o r vege t a l e ş i a n ima l e ; f n Macedon ia ş i T r a c i a a u t o r u l

constată o c on t i n u i t a t e absolută în t re monedele emise că t re s f î rş i tu l sec .

231

www.mnir.ro

a l V- lea f . e . n . ş i ce le din s e c . a l I V - l e a î . e . n . , ev idenţ i ind evoluţia,

progres ivă a s t i l u l u i . C f t pr iveşte o raşe le independente a l e Macedoniei

şi T r a c i e i , după căderea l o r sub dominaţ ia l u i F i l i p a l Π -lea î ş i v o r î n

ceta em i s i u n i l e mone t a r e . F i l i p a l Π -lea va i n a ugu r a e m i s i u n i p r o p r i i

a c ă ro r abundenţă v a c o n s t i t u i un fenomen nou fn l umea greacă (abunden

ţă comparabi lă cu cea a A t e n e i ) . " E l e v o r c i r c u l a p r e t u t i n d e n i f n B a l

c a n i , unde v o r deven i p r o t o t i p u l î n t reg i i des f ă şu r ă r i m o n e t a r e . . ."(p»135)t

S înt r e l e v a t e , f o a r t e pe s c u r t , em i s i u n i l e H i s t r i e i , a l c ă ro r t i p

r ăm îne , după a u t o r , " u n fenomen u n i c " ( n r . 2 8 0 , 2 8 1 da ta te 400 - 360

î . e . n . ) . I n t e r p r e t a r e a c e l o r două capete i n v e r s a t e es te expl icată p r i n

m i t u l g e o g r a f i c , c u r e rit în a n t i c h i t a t e , a l c e l o r două rami f i ca ţ i i a l e D u

nă r i i (una vărs îndu-se în Ma rea Neag r ă , i a r cela l tă cons iderată că urcă

sp re M a r e a Ad r i a t i c ă ) . Renaş terea p u t e r i i a ten iene es te ref lectată c a un

eveniment impo r t an t în numismatică s e c . a l I V - l e a î . e . n . ; de r e m a r c a t ,

c r e a r e a une i al ianţe m a r i t i m e a c ă r e i existenţă este cunoscută numa i d a

tor i tă monede lo r o raşe lor i n t e r e s a t e .

Un a l t fenomen impo r t a n t d i n s e c . a l I V - l e a L e . n . Q c o n s t i t u i e c r e

şterea e m i s i u n i l o r în a u r în lumea g r eac ă , ma i a les f n N o r d u l G r e c i e i şi

îh A s i a M i c ă .

Monedele S i c i l i e i emise în s e c . V - I V î . e . n . se d i s t i n g p r i n creaţ i i

a dm i r a b i l e ca f rumuseţe , s t i l ş i e x p r e s i v i t a t e , r e m a r c a b i l e p r i n v a r i e

ta tea l o r .

E m i s i u n i l e cetăţ i lor greceşt i d i n I t a l i a mer id iona lă formează i n g rup

omogen, d i s t i n c t de em i s i u n i l e egeene^-iva l iz fnd adesea cu S i c i l i a în ceea

ce pr iveşte c a l i t a t e a l o r art ist ică-şi minuţ iozi tatea s t i l u l u i .

Un c a p i t o l impo r t a n t es te r e z e r v a t monede lo r l u i A l e x a n d r u c e l Mare

şi ale s u c c e s o r i l o r a c e s t u i a . Es t e v o r b a de s e r i i e x t r e m de numeroase ρε ca re s c u l p t u r a p o r t r e t u l u i cunoaşte d e z v o l t a r e a cea ma i s t r ă l uc i t ă . A u

t o r u l examinează e m i s i u n i l e monetare a le c e l u i ma i i l u s t r u d i n t r e succe

s o r i i l u i A l e x a n d r u , S e l e u co s , a l e puternicului r e g a t a l P e r g a m u l u i , a l e r e

ga t e l o r d i n A s i a - P o n t , B i t h y n i a Cappedoc ia - ş i a le m u l t o r a l t o r cetăţi

g receş t i , c a r e bat monedă îh numele ş i cu s imbo l u l o r a şe l o r r e s p e c t i v e .

Sînt ana l i z a te apo i monedele fas tuoase a le E g i p t u l u i p t o l e m a i c , o se r i e

de v e r i t a b i l e p o r t r e t e , c a r e i au s f î rş i t după domnia l u i P to l emeu V Ep i-

f a n u l ; o decadenţă netă îh monetăr ia ptolemaică î ş i v a face l o c , c a r a c t e

r u l s t e r e o t i p a l e m i s i u n i l o r deven ind d i n ce în ce ma i e v i d e n t .

A u t o r u l se ocupă în c on t i n u a r e de monedele C a r t a g i n e i , a le B a c t r i -

a n e i , c a r e t imp de două seco le rămîne avan tpos t u l îh E s t a l l u m i i g r e

ceş t i , a po i de em i s i un i l e u l t i m i l o r s e l e u c i z i . Un loc impo r t a n t D. ocupă

monetăria cetăţ i lor greceşt i p reocupa te de r e v e n d i c a r e a independenţei

l o r , în s tr însă legătură cu d e c l i n u l p u t e r i i d i f e r i t e l o r r e g a t e ; în bogate

şi v a r i a t a "producţie'" monetară a a ce s t o r ce tă ţ i , em i s i u n i l e l u i M i l h r i -

date c on s t i t u i e p i ese le ce le ma i r e m a r c a b i l e d i n epoca e len is t ică t î r z i e .

De-a l ungu l c e l o r 324 pag i n i a le a c e s t u i s t u d i u , c i t i t o r u l a r e p o s i

b i l i t a t ea să cunoască ş i să înţeleagă ma i b ine moneda ş i a r t a G r e c i e i . 0

i lustraţ ie f o a r t e bogată atît în t ex t c f t ş i în a fară de t e x t (695 monede r e

p r o d u s e , d i n t r e c a r e 60 fn c u l o r i ) c o n s t i t u i e s u p o r t u l i c o n o g r a f i c bine-

232

www.mnir.ro

v e n i t a l a c e s t e i l u c r ă r i . O h a r t ă , un g l o s a r de t e r m e n i , un i ndex a l f a

be t i c ş i o b i b l i o g r a f i e genera lă ş i specia lă fac d i n c a r t e a l u i G . K . J e n

k i n s un i n s t r u m e n t u t i l de l u c r u .

I n c o n c l u z i e , se poate spune., că , în a fa ră de i n t e r e s u l p u r e s t e t i c ,

monedele greceş t i c o n s t i t u i e che i a une i l u m i în min iatură ,ogl ind ind o i s

t o r i e po l i t ică ş i l egendară , capodopere c l a s i c e d ispărute ( a dm i r a b i l e

opere a r h i t e c t u r a l e ) - o lume cupr insă în d imens i u n i l e a c e s t o r p iese ,

c a r e măsoară de ce l e ma i mu l t e o r i c î ţ iva m i l i m e t r i , în d i a m e t r u .

F ă r ă îndo ia lă g r e c i i aveau un t a l e n t s p e c i a l de a t r a n s f o r m a mone

de le l o r îh c a p o d o p e r e , c ăc i numeroase le imi ta ţ i i a le reprezen t ă r i l o r

mone ta re ne—o dovedesc pe d e p l i n .

C A R M E N M A R I A P E T O L E S C U

H E N R Y S E Y R I G , T réso r s d u L e v a n t a nc i en s et n o u v e a u x . I n s t i t u t f r a n -

ça is d ' archéo log ie de B e y r o u t h . B ib l io thèque archéologique et h i s t o r i

q u e , t . X C r V , L i b r a i r i e o r i e t a l i s t e P a u l G e u t h n e r , P a r i s , 1973 ,126 p . +

37 p l . în a f a r ă de t e x t .

H . S e y r i g , r e p u t a t o r i e n t a l i s t , f o s t d i r e c t o r a l Şcolii f r a n ce z e

de l a B e y r o u t h , e s t e cunoscu t ce rce t ă to r i l o r român i , p r i n t r e a l t e l e ,

p r i n numeroase s t u d i i c a r e p r i v e s c r e g i u n e a noastră ş i ma i a les P e n

i n s u l a Ba l c an i c ă . E s t e îndeajuns să r e a m i n t i m c i t i t o r i l o r român i c e r c e

t ă r i l e î n t rep r i nse de H . S e y r i g a s u p r a e m i s i u n i l o r mone t a re a le oraşu lu i

P a r i o n în s e c . a l ΕΠ -lea î . e . n . , pe cele a s u p r a B y z a n t i o n u l u i , d a r m a i

a l e s c e l a s u p r a t e z a u r u l u i mone t a r de l a A n a d o l , care pr iveş te d i r e c t ş i

n e m i j l o c i t i s t o r i a veche a ţ ă r i i n o a s t r e ( R N , 6 e s é r i e , v o l . 1 1 , 1969 , p .

4 0-45 ) .

I n l u c r a r e a desp re c a r e r e f e r i m sînt p r e zen t a t e nu ma i puţin de 48

t e z a u r e m o n e t a r e , în cea m a i mare p a r t e t e t r a d r a h m e e l e n i s t i c e , emise,

de ce le ma i mu l te o r i , în a t e l i e r e l e o r i e n t a l e . E l e au fost s a l va te de l a

o pie i r e s igură p r i n dese le ş i neobos i t e l e c ă l ă t o r i i , î n t repr inse de a u

t o r îh d i f e r i t e oraşe ale o r i e n t u l u i a p r o p i a t , pe l a p r i n c i p a l i i n e g u s t o r i

de an t i ch i t ă ţ i . Cu p r i l e j u l a c e s t o r v i z i t e e l a n o t a t , cum a pu tu t ş i cît a

p u t u t , da te l e esenţ ia le îh legă tură c u f i e c a r e d e s c o p e r i r e în p a r t e , A

sa l va t în aces t m o d , c u preţu l a m a r i ş i r e p e t a t e e f o r t u r i , de l a o i r e

parab i l ă p i e r d e r e , numeroase t e zau re m o n e t a r e , i z v o a r e i s t o r i c e şi n u

m isma t i ce de p r i m o r d i n în c e r c e t a r e a v ie ţ i i e conom i ce , d a r nu ma i p u

ţin num i sma t i ce ş i i s t o r i c e a l u m i i e l e n i s t i c e . D e s c r i e r i l e s în t ,ş i e le nu

pu teau f i a l t f e l , decît s u m a r e . D a r v a s t a experienţă pe c a r e a dobîn-

d i t-o H . S e y r i g în această s p e c i a l i t a t e , i-a p e r m i s să noteze esenţ ia lu l :

n o m i n a l u l , t i p u l de pe a v . ş i de pe r v . , monog r ame l e , s i m b o l u r i l e . L a

aces tea a adăugat întotdeauna a t e l i e r u l de e m i s i e , p r e cum ş i t r i m i t e r e a

l a p r i n c i p a l e l e l u c r ă r i de b a z ă . Cînd a avut p o s i b i l i t a t e a a adăugat ş i

g r e u t a t e a . O i lus t ra ţ ie de un aspect l u x u r i a n t completează documentarea,

d a r în ace l aş i t imp ne face să admirăm, c h i a r şi f ă ră să v r e m , a r t a şi

f rumuseţea condensată în aces te m in i s cu l e o b i e c t e . D i fe r i ţ i i n d i c i , c e l

a l t e z a u r e l o r , s u v e r a n i l o r şi c o m e n t a r i i l o r , ajută pe cercetă toru l gră-

233 www.mnir.ro

b i t ş i completează în ace laş i t i m p t e x t u l .

A u t o r u l s-a s t i n s din v iaţa l e începutul anulu i 1973 , f a timp c e l u

c r a r e a pe c a r e o prezentăm s e a f l a i h c o r e c t u r i . Apa r i ţ i a e i a fos t a s i

gurată p r i n ef o r tu r i pline de o p ioasă recunoşt in ţă s i p r e ţ u i r e , d i a p a r

t ea co laboratoru lu i său apropiat , G e o r g e s L e R i d e r .

P r i n l u c r a r e a de faţă H . S e y r i g educe o contr ibuţ ie eoeeţ ie lă l e

str îngerea u no r documente c a r e re f lec tă din pl in v i a ţ a economică e lumii

e l e n i s t i c e c u dese le ş i c ap r i c i o a se l e e i s ch imbă r i . Ce rce t ă t o ru l român

va a f l a a i c i , nu oda tă , un mater ie i de comparaţ ie s i t r im i tere pentru do

cumente s im i l a re af late pe pămfhtul Român i e i .

B U C U R ΜΓΤΒΕΑ

E U G E N CH IR ILĂ ş i V A S T U S L U C À C E L , T e z a u r u l de l a Pe t r i n du .

(Contr ibuţ i i l a cronolog ia tetradrahme l o r thasiene de t ip D ionysos-Hera

k l e s ) , în A c t a M u s e i P o r o l i z s e n s i s , 3 , 1979 , p .89-101 , cu o f i g . fh text

şi V I p l . f n afară de tex t .

T e z a u r u l de l a Pe t r indu e fost descoper i t I h anul 1972. D in ce l e 25

t e t r ad r ahme r e c u p e r a t e , una es te o imitaţie după o te t radrahmă a Ma

cedon ie i P r i m a , pe c înd r e s t u l de 24 sînt tetradrahme thasiene ş i im i ta

ţ i i a le a c e s t o r a . D e s c o p e r i r e a de l a Petr indu f i oferă l u i E . C h i r i l ă o¬

caz i a de a supune une i penetrante ş i competente ana l i ze ce le două cate—

g o r i i de monede, concentrîhdu— s e îh s pec i a l asupra c e l o r din u r m ă . S i l i

nele şi a l te le se găsesc atît P 8 t e r i t o r i u l D a c i e i , c i l ş i pe c e l al T h r a c i e i .

T e t r a d r a h m e l e t h a s i e n e , o r i g i n a l e ş i im i ta ţ i i , r i d i c ă fhcă numeroase

prob leme ce-şi aşteaptă so lu ţ ionarea . F o l o s i n d r e z u l t a t e l e p r o p r i i d i n

s t u d i u l t e z a u r u l u i de l a C ă p r i o r u , d a r u t i l i z f n d şi pe ce l e a le G i n e i Ka-

ţarova , M a r g a r e t Thompson ş i Geo rges L e R i d e r , E . C h i r i l ă î nceracă

să propună o c r o n o l o g i e re la t ivă ( p . 96 ) ş i ma i a po i una absolută ( p . 9 6 -

9 7 ) . Un t a be l ( f i g . 1 ) , c u 13 monograme c a r e apa r pe t e t r a d r a hme l e ce ne

reţin atenţ ia , es te men i t să servească d r e p t punct de s p r i j i n . După cum

remarcă ş i autoru l , în Dac i a se găsesc t e t r ad rahme c u monogramele 7 ş i

ma i a les 9, r e s p e c t i v c u s i g l e l e M ş i M b a r a t . Această c a t e g o r i e de t e

t r a d r a h m e este datată în tre 90-80 î . e . n . De r e m a r c a t condiţ i i le t ehn i ce

r e m a r c a b i l e în c a r e ne es te p r e zen t a t m a t e r i a l u l i l u s t r a t i v , ceea ce î n

găduie u rmăr i rea cu uşur inţă a amănunte lor .

P rob l eme l e mu l t i p l e pe c a r e l e r i d i c ă această complexă c a t e g o r i e

de documente pe în t insu l spaţ iu lu i t r a co—dac i c , pe de o p a r t e de natură

tehnico-numismatică, i a r pe de a l t a , soc ia l-economic şi p o l i t i c , v a t r e

bu i să f i e re luată l a s c a r a menţ ionată . P înă a t unc i E . C h i r i l ă ne-a p r e

zentat s t a d i u l a c t u a l a l ce rce t ă r i i , îh c a r e contr ibuţ i i le l u i n-au l i p s i t .

BUCUR M I T R E A

GREEK N U M I S M A T I C S A N D A R C H A E O L O G Y . E s s a y s - i n Hono r of

234

www.mnir.ro

M a r g a r e t T h o m p s o n . E d i t e d by O t t o M ^ r k h o l m and N a n c y M . Waggone r ,

W e t t e r e n , B e l g i a , .1979 , 326 p . , c u f i g . i n t e x t ş i 41 p l . î n a fa ră de t e x t .

I n n u m i s m a t i c a mond ia l ă numele r e m a r c a b i l e i ce rce t ă toa re a m e r i

cane es t e l e g a t de c e l puţ in t r e i î n f ă p t u i r i m a j o r e . P r i m a d i n e le c o n

stă în s t u d i u l îndelungat ş i p l i n de r ă b d a r e c u c a r e s-a ap l eca t a s u p r a

m o n e d e l o r d e s c o p e r i t e pe A g o r a d i n A t e n a , monede r e z u l t a t e d i n s ă p ă

t u r i l e S c o a l e i a m e r i c a n e d i n c a p i t a l a G r e c i e i . L a capă tu l a c e s t u i s t u

d i u , p r i n t r e a l t e l e , a r e z u l t a t o nouă c l a s i f i c a r e a m o n e d e l o r anon ime

b i z a n t i n e de l a s f î r ş i t u l s e c . a l X- l e a ş i d i n s e c . a l X I - l e a .Aceas t ă c l a

s i f i c a r e , c a r e - i poar t ă n u m e l e , e s t e fo los i t ă a s t ă z i în mod c u r e n t .

Cea de a doua m a r e l u c r a r e a f o s t consacra tă s t u d i u l u i monede l o r

a t en i ene de nou l s t i l . L u c r a r e de o vastă e r ud i ţ i e , ce a c e r u t un e f o r t

î nde l unga t , d a r , l a capă tu l l u i , n u m i s m a t i c a greacă ş i cea a A t e n e i , în

s p e c i a l , s-a a l e s cu o s in teză în c a r e e m i s i u n i l e s t u d i a t e sînt a r a n j a t e

în t r-o s u c c e s i u n e c r o n o l o g i c ă .

D a r r e a l i z ă r i l e e i de anvergură nu se v o r o p r i a i c i . A t u n c i c înd

C o m i s i a i n terna ţ iona l ă de numismat ică ş i-a p r o p u s r e a l i z a r e a a c e l e i l u

c r ă r i de b a z ă , in t i tu la tă modes t A n I n v e n t o r y of G r e e k C o i n Hoards,Mar-

g a r e t T h o m p s o n a f o s t a l e a s ă să conducă a c e l c o l e c t i v , împreună cu Otto

Mtţrkhoim ş i C o l i n M . K r a a y . Ş i a l e g e r e a s-a doved i t a f i cum nu se p o a

te ma i n i m e r i t ă . E a a şt iut să c o n l u c r e z e c u d i f e r i ţ i i c o l a b o r a t o r i d i n

ţ ă r i l e E u r o p e i d e ' e s t ş i s u d - e s t , cu a m a b i l i t a t e ş i d i s c r e ţ i e , c omp l e-

t înd sau corect înd i n fo rmaţ i i l e t r i m i s e . D e p l a s ă r i l e , c o n v o r b i r i l e , c o

responden ţa avută c u c o l a b o r a t o r i i d i n d i f e r i t e ţ ă r i . i -au adus s t ima s i

a p r e c i e r e a unanimă a c e l o r c a r e au avu t o c a z i a să c o n l u c r e z e cu e a .

D a r pe l îhgă s p i r i t u l de c o l a b o r a r e pe c a r e 1-a man i f e s t a t cu s i m

p l i t a t e ş i a m a b i l i t a t e , se c u v i n e să menţionăm ş i a l tă l a t u r ă a c omp l exe i

e i p e r sona l i t ă ţ i ; g e n e r o z i t a t e a . A c e a s t a a f o s t constatată nu numai p r i r ;

p a r t i c i p a r e a l a C o n g r e s u l i n ternaţ iona l de numismat ică de l a New Y o r k

în 1 9 7 3 , c î t ş i pe al tă c a l e . Gene ra ţ i i l e a c t u a l e de c e r c e t ă t o r i , cît s i

c e i c a r e v o r l u c r a în v i i t o r , e i î i da to rează co lecţ i i î n t reg i de pub l ica ţ i i

de s p e c i a l i t a t e , n u m e r o a s e in formaţ i i n u m i s m a t i c e , i n c l u s i v m a t e r i a l nu

m i s m a t i c f o t o g r a f i c d o c u m e n t a r , a f l a t l a A m e r i c a n N u m i s m a t i c S o c i e t y .

P e n t r u aces te m e r i t e S o c i e t a t e a Numismat ică Română , încă în urmă

cu mul ţ i a n i , a p r o c l a m a t - o c a memb ru de o n o a r e .

A c u m cînd p ă r ă se ş t e p o s t u l de c u r a t o r şef de l a A m e r i c a n N u m i s

ma t i c S o c i e t y , p r i e t e n i i ş i c o l e g i i e i s-au g i n d i t să-i o f e r e un vo lum o¬

m a g i a l . L a m a r c a r e a a c e s t u i moment au ţinut să i a p a r t e numismaţi de pe

t oa te m e r i d i a n e l e , i n c l u s i v d i n R o m â n i a .

S t u d i i l e înch inate d i s t i n s e i s ă r b ă t o r i t e . c on s t i t u i e , t o a t e , c o n t r i

buţ i i c a r e împing m a i d e p a r t e cunoşt in ţe le n o a s t r e îh aces t domen iu . E a e

un b i n e m e r i t a t omag iu adus une i pe rsona l i t ă ţ i d i s t i n s e , d i s c r e t e , a f a b i

le ş i p r o f u n d e .

D i n r î n d u l c e l o r 30 de s t u d i i o f e r i t e în omag i u , ne vom l i m i t a sk

menţ ionăm, d o a r o mică p a r t e , c h i a r d i n rîr.dul c e l o r de c a r a c t e r

o i s m a t i c . A s t f e l K . B l o e s c h c las i f i că ş i p rec i zezaé c r o r . c l c g i c L\ s v - .

235 www.mnir.ro

I I - I f . e . n . unele t e t r ad r ahme emise de A e g e a e , C i l i c i a ( p . 1 - 7 ) . T o n y Ha-

ckens supune une i minuţioase ana l i ze co roana Înf lorată a zeiţei H e r a ( p .

63-69) . L a r îndu l l u i F . S . K l e i n e r studiază c i s t o p b o r i i t f r z i i emiş i de

Apameia în s e c . I î . e . n . ( p . 119-1 3 0 ) .Geo r ge s L e R i d e r d iscută o t e t r a

drahmă heleuist ică d i n Cn idos ( p . 155-157) . E s t e datată în p r i m a j u m ă

ta te a s e c . a l I I - l e a î . e . n .

Ne ma i reţ in atenţia une le s t u d i i c a r e pot i n t e r e s a pe cerce tă tor i i

român i . Avem în vede re pe c e l a l l u i Nancy M .Waggone r , c a r e s tud iază ,

pe cît se p a r e e x h a u s t i v , t e t r a d r a h m e l e de t i p A l e x a n d r u c e l M a r e , e m i

se de a t e l i e r u l d i n Bab i l o n ( p . 269-280) . De a l tă p a r t e , M a r t i n Jessop

P r i c e reexaminează unele e m i s i u n i mone tare de t i p a l e x r n d r i n , a t r i b u i t e

a t e l i e r e l o r f en i c i ene ( p . 2 41-250 ) . S e m n a t a r u l a c e s t o r r î ndu r i a p r e z e n

tat o tetradrahmă ateniană de n o u l s t i l , descoper i tă i h D a c i a . Condiţ i i le

t e h n i c e , h î r t i e , t i p a r ş i p lanşe sînt i r e p r o ş ab i l e .

B U C U R MTTREA

V . M I H A I L E S C U - B Î R L I B A f l . M I T R E A , T e z a u r u l de l a Măgura (Bacău) ,

1977 , în s e r i a B i b l i o t h e c a C a r p i c a e , I , p u b l i c a t de Muzeu l judeţean de

i s t o r i e ş i de ar tă Bacău , 79 p . ş i X X V I p l . , c u rezuma t f h l imba f r a n c e

ză ş i eng leză .

L u c r a r e a cerce tă tor i l o r mo l doven i - d iv i za tă îh următoare le c a p i

t o l e : Cuvînt î na in te ; a b r e v i e r i ; I . I s t o r i c u l c e r ce t ă r i l o r a r h e o l o g i c e de

l a Măgura ; Π . Condiţ i i le d e s c o p e r i r i i t e z a u r u l u i ; ΓΠ . Aşeza rea c a r p i -

c ă ; I V . Cons idera ţ i i n um i sma t i c e ; V . C o n c l u z i i ; V L C a t a l o g u l mone

d e l o r ; V n . Rezumate ; VTH . P l a n ş e ; LX . L i s t a p lanşe lor - se impune

p r i n t r - o documenta re vas tă , o minuţioasă ana l i rit a m a t e r i a l u l u i ş i c o n

c l u z i i compe ten te . Ca m e r i t deoseb i t t r e b u i e re levată p r e l u c r a r e a într-

un t imp r e l a t i v s c u r t a unu i depoz i t f o r m a t d i n 2830 p i e s e : d e n a r i de l a

Augu s t u s , N e r o , Ga l b a , O t h o , V i t e l l i u s , Véspas i anus , T i t u s , D o m i t i a

n u s , N e r v a , T r a i a n u s , H a d r i a n u s , An ton inus P i u s , M a r c u s A u r e l i u s ,

Commodus, C l od i u s A l b i n u s ş i Sep t im ius S e v e r u s (data f ina lă ρ l a s i n d u

se între 193-196 e . n . ) ; l a aces tea se adaugă c î teva drahme d i n Caesa-

r e a (Cappadocia) ş i Am i sus Pon ţ i ; l a f i e c a r e monedă se ind ică g reu ta tea

ş i d i a m e t r u l , i a r determinăr i le sînt făcute după R I C . T a b e l e l e ş i g r a f i

ce le as igură c i t i t o r u l u i o o r i e n t a r e ma i r ap idă în m a t e r i a l u l p r e zen t a t şi

o v i z i une de ansamblu a s t r u c t u r i i t e z a u r u l u i , a r epa r t i z ă r i i c r o n o l o g i

c e , a s t ă r i i de c o n s e r v a r e ş i a osc i la ţ i i lor îh g reu t a t ea monede l o r . E s t e

r e g r e t a b i l că execuţia tehnică a p lanşe lor nu e s t e l a înă l ţ imea s t u d i u l u i .

Relevînd concordanţa d i n t r e da ta f ina lă a t e z a u r u l u i de l a Măgura

cu a l te t e z a u r e s i m i l a r e d e s c o p e r i t e în M o l d o v a , ca ş i sch imbăr i le pe

t r e c u t e în s i s t e m u l mone ta r r o m a n , a u t o r i i a jung l a c o n c l u z i a că ele au

putut f i îngropate u l t e r i o r "monede i t e r m i n u s p o s t q uem" . S t u d i u l aduce

date n o i p e n t r u cunoaşterea legă tur i l o r d a c i l o r l i b e r i cu l umea romană.

P r i n ce le 49 de v a r i a n t e ( p . 28 ) a l e t i p u r i l o r semnalate f n R I C , te-

236

www.mnir.ro

z a u r u l de I A M a g u r a prez in tă i n t e r e s p e n t r u i s t o r i a e m i s i u n i l o r i m p e r i a

l e . A r f i f o s t u t i l să se urmărească dacă aces te v a r i a n t e reprez in tă u n i

ca te sau dacă unele au f o s t găs i te ş i £n a l t e d e p o z i t e . P i e s e l e eşalonîn-

du-se pe o per ioadă lungă ( de l a Galba, pînă l a S ep t im i u s Seve r u s ) , în

c a r e compoziţ ia a r g i n t u l u i mone t i z a t a s u f e r i t mod i f i c ă r i , ce rce tă r i l e a r

pu tea f i con t i nua te p r i n supune rea a c e s t o r v a r i a n t e l a ana l i ze s p e c t r a l e

ş i m e t a l o g r a f i c e , p e n t r u a se s t a b i l i dacă e le sînt con temporane cu p r o

t o t i p u r i l e l o r sau e m i s i u n i a le une i p e r i o a de u l t e r i o a r e , cînd e r a u c ă u

t a t e p e n t r u t e z a u r i z a r e monede ma i v e c h i .

P e n t r u e f o r t u r i l e de a pune îh c i r c u i t u l ş t i inţ i f ic c e l ma i mare t e

z a u r mone t a r d e s c o p e r i t îh M o l d o v a , cît ş i p e n t r u f e l u l de p r e z e n t a r e au

t o r i i mer i tă recunoş t in ţa t u t u r o r c a r e se s t rădu iesc să e luc ideze i s t o r i a

D a c i e i . P r e z e n t a r e a j ud ic ioasă ş i sobră a a c e s t u i t e z a u r aduce o c o n t r i

buţ ie r e a l ă l a cunoaş terea f o n d u l u i mone t a r a l s e c D - U I e . n . d i n Mo ldova

ş i c o n s t i t u i e un i z v o r impo r t a n t p e n t r u numismaţ i , c a ş i p en t r u i s t o r i c i

în s t u d i e r e a r e l a ţ i i l o r D a c i e i l i b e r e c u I m p e r i u l r o m a n .

IUDÏTA WTNKLER

* * * T R É S O R S M O N E T A I R E S , tome I , Bib l iothèque N a t i o n a l e , P a r i s ,

1 979 , 110 p . + 26 p l . î n a fa ră de t e x t .

F ă r ă îndo ia lă că c e r c e t a r e a numismat ică după c e l de a l do i l e a r ă z

b o i mond i a l a făcut p r o g r e s e î nsemna te . O b i e c t i v e l e urmăr i te ţinteau î n

d r ă zne ţ ş i d e p a r t e . O r i z o n t u l d e v i n e ma i l a r g , i a r c e r c e t a r e a se a-

pro fundează . M a t e r i a l u l numismat i c e s t e s o l i c i t a t c a să măr tur i sească

i s t o r i e i , dacă nu t o t c eea ce p o a t e , c e l puţ in , c f t ma i mu l t d i n ceea ce

ş t i e . D a r p e n t r u a se a junge a i c i t r e b u i a să se facă un amplu sa l t c a l i

t a t i v în aces t d o m e n i u . De l a c e r c e t a r e a p u r numismat ică t r e b u i a sa

t r eac ă l a i n t e g r a r e a t e z a u r u l u i m o n e t a r sau a d e s c o p e r i r i l o r mone t a re

de t o t f e l u l , în m e d i u l a r h e o l o g i c , e conom i c , i s t o r i c , e t n o g r a f i c , m i l i

t a r e l e . a l v r e m i i ş i a l r e g i u n i i r e s p e c t i v e .

C înd ce rce t ă to r i i au încercat asemenea s i n t e ze c h i a r par ţ i a le ş i

r e g i o n a l e , dacă s-au încumetat , au c o n s t a t a t , măca r o p a r t e d i n e i , că

d a t e l e i n f o r m a t i v e de c a r e d i spunem sînt depa r t e de a f i sat is făcătoare .

De aceea au t r e c u t l a în tocmirea uno r adevărate C o r p o r a cu asemenea

d e s c o p e r i r i , pe ţ ă r i , după un anumi t c r i t e r i u , e l a b o r a i de u n i i învăţaţ i

v e s t ge rm a n i . I n Un i u nea Sov ie t i că au f o s t s t r înse ş i c l a s i f i c a t e r e g i o

n a l ş i pe e p o c i t o a t e d e s c o p e r i r i l e de t e z a u r e m o n e t a r e . I n u l t i m i i a n i ,

ce rce t ă to r i i eng lez i acordă o atenţie deosebită monede l o r romane i m p e

r i a l e d i n a ş e z ă r i da t a t e îh s e c . I - V , pe c a r e le ana l i zează c a n t i t a t i v ,

pe e tape c r o n o l o g i c e , r e g i u n i ş i a t e l i e r e de e m i s i u n e .

E f o r t u l u i g e n e r a l a c e s t u i gen de c e r c e t a r e se adaugă acum ş i F ran

ţ a . E a ş i-a c r e a t un p e r i o d i c a p a r t e , s p e c i a l d e s t i n a t ce rce t ă r i i ş i p u

b l i c ă r i i t e z a u r e l o r m o n e t a r e .

I n i ţ i a toru l ş i r e a l i z a t o r u l a c e s t e i r e v i s t e es te cunoscu t u l numismat

J e an-Bap t i s t e G i a r d , de l a C a b i n e t u l numismat i c de pe l îhgă B i b l i o t e c a

2

www.mnir.ro

Naţ iona lă d i n P a r i s . F r u m o a s a r e a l i z a r e , c ăc i es te f n t o a t e pr iv inţe le

o remarcab i l ă r e a l i z a r e , a p a r e c u l a r g u l s p r i j i n a l l u i G e o r g e s L e R i

d e r , e l î n su ş i f i i n d un l u n g ş i r de a n i d i r e c t o r u l a c e s t u i C a b i n e t , i a r a¬

cum a d m i n i s t r a t o r g e n e r a l a l B i b l i o t e c i i Naţ iona le d i n P a r i s .

După o scur tă l i s t ă a a b r e v i e r i l o r u rmează o prefaţă a d i r e c t o r u l u i

r e v i s t e i , J . - B . G i a r d , în c a r e f n ma i puţin de t r e i p a g i n i condensează şi

j us t i f i că n e ce s i t a t e a unu i asemenea p e r i o d i c .

Se începe c u observa ţ i a de c r d i n g e n e r a l " că d e s c o p e r i r i l e moneta

r e ( t e z a u r e ş i monede d i n a şe z ă r i ) au f o s t ţ inute mu l t t i m p c a documente

m i n o r e , s e c u n d a r e " ( p . 7 ) . D a r , după cum observă a ce l a ş i cercetător,

"de c î ţ iva a n i s t u d i u l d e s c o p e r i r i l o r m o n e t a r e a d e v e n i t ma i e x i g e n t , ce-

r îndu-se p r e c i z a r e a im i t a ţ i i l o r " ( ş i în aces t domen iu a u t o r u l a adus con

t r ibuţ i i i m p o r t a n t e p e n t r u G a l l i a romană) ş i a jungînd pînă l a d e s c r i e r e a

r e c i p i e n t u l u i în c a r e monede le e r a u d e p u s e . P e n t r u a u t o r , " t ezaure le

i zo lează moneda , condamnă c u r s u l ş i p r i vează într-un anumi t f e l c i r c u

laţ ia mone ta ră " ( p . 8 ) .

G i a r d d i s t i n g e două c a t e g o r i i de t e z a u r e : de t e z a u r i z a r e ş i de c i r

c u l a ţ i e . I n p r i m a c a t e g o r i e monedele au f o s t t r i a t e după c a l i t a t e a l o r , i a r

în cea de a doua e le a p a r f ă r ă n i c i o t r i e r e . Ce l e d i n urmă aparţ in c i r

cu l a ţ i e i , s c h i m b u l u i e c o n o m i c , reprezen t înd a vu t u l u nu i c o m e r c i a n t , în

g r opa t în mod p r e c i p i t a t sub p r e s i u n e a u n o r e v e n i m e n t e .

D a r , a şa cu;:; se expr imă ş i G i a r d , s t u d i u l a p r o f unda t a l descoper i

r i l o r mone t a r e ne v a p e r m i t e să "exp lorăm d o m e n i i ma i p u i i n cunoscute

a le i s t o r i e i " . . . ( p . 8 ) .

S î n t p r e z e n t a t e , îh c o n t i n u a r e , în c a d r u l r e v i s t e i une le ..ezaure

m o n e t a r e . P r i m u l d i n t r e e l e a f o s t d e s c o p e r i t în sa t u l B e s s e , com . Sau

ves s anges , dep .Puy-de-Dôme , în 1 9 2 1 , i a r a u t o r u l s t u d i u l u i es te Jean-

Luc D e s n i e r ( p . 11-16 , c u p l . I ) . Se p rec i zează că t e z a u r u l a r f i conţinut

in i ţ i a l c i r c a 5-600 d e n a r i r^rr-ara r e p u b l i c a n i , c a r e în G a l l i a apa r nesu l

de r a r i , ş i c a r e s-au î m p m . f n a i . P ă r ţ i d i n d e s c o p e r i r e au a j ^ns a*it la

unele muzee , cît ş i i n co lecţ i i p a r t i c u l a r e . M e r i t u l a u t o r u l u i este acela

de a f i c e r c e t a t , n e o b o s i t , a t î t documen te l e de a r h i v ă , cît ş i colecţiile

* muzee l o r ş i ce l e ale p a r t i c u l a r i l o r . I n u r m a une i asemenea investigaţii

reuşeşte să i d e n t i f i c e nu ma i puţin de 76 d e n a r i r o m a n i r e p u b i : . a n i . Cel

ma i r e c e n t f i i n d d i n a n u l 36 î . e . n . Cont inu înd e f o r t u l în ace la . ; : sens,

Gé ra rd A u b o i n şi P a t r i c k G a l l i o u . ş i-au c o n c e n t r a t atenţ ia asupra

" L ' e n f o u i s s e m e n t de d e n i e r s de K e r v i a n e n - C a m a r i t " ( p . 17-43,cu p i . I I -

V ) . S i de astă dată ce rce t ă to ru l f r a n c e z , p o r n i n d de la informaţi i le con

temporane d e s c o p e r i r i i , r e i a f i r u l u r m ă r i r i i împ r ă ş t i e r i i monede lo r , a-

t f t în co lecţ i i le p ub l i c e sau p a r t i c u l a r e , cî t ş i în r e v i s t e , c a t a l o a g e de

v înzare e t c . , reuş ind să r e f a c ă , în p a r t e , t e z a u r u l m o n e t a r ce i-a reţi

nut a ten ţ ia .

I n c o n t i n u a r e , ş i p o t r i v i t ace lu i a ş i s i s t e m de c e r c e t a r e , Georges

G a u t i e r s tud iază d e s c o p e r i r e a monetară de l a C o l du C h a t , c a r e conţine

monede da ta te în tre a n i i 294-313 ( i b i d e m , p . 7 7 - 9 2 , cu p l . X V I I - X X V I ) .

U l t ima d e s c o p e r i r e e s t e aceea prezen ta tă de G e o r g e s Depeyrot şi

M i c h e l P a s se l o c ! 'Le t r é so r e i l e s monna ies de l ' E s t r a d e -( IV e siècle a¬

::".-ès J .-C " . ) , p . 9 3 - 1 0 7 .

238 www.mnir.ro

U a i a d e * u t i l ş i p l a n ş e , execu t a te f h condiţ i i de i n v i d i a t , încheie

v o l u m u l .

E a t e o nouă dovadă că c e r c e t a r e a a c t u a l i , dacă v r e a să r e v i t a l i

sée» c e r c e t a r e a i s t o r i c ă , p r i n i n f u z i a înno i toare pe c a r e o oferă sau o

poe te o f e r i c e r c e t a r e a numismat ică c u d e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e , f i e t e z a u

r e s e u sicaTuratece a f l ă r i , t r e b u i e s ă înceapă p r i n aces te ce rce t ă r i de

bază : r e f a c e r e a ş i r e p u b l i c a r e a , l a n i v e l u l a c t u a l a l c e r ce t ă r i i numisma

t i c e a d e s c o p e r i r i l o r m a i v e c h i ş i m a i n o i , p e n t r u c a a po i e l e să poată f i

puse l a contr ibuţ ie să l um i n e s s anumi te e tape ş i aspec te d i n viaţa s o c i

a l ă , economică , po l i t i c ă , m i l i t a ră e t c . a p a t r i e i n o a s t r e . I n această p r i

v inţă c e r c e t a r e a romanească a r e d e j a o t r a d i ţ i e , c u contr ibuţ i i le e i . D a r

ea m e i poa te f i focă îmbogă ţ i t ă , per fec ţ iona tă .

BUCUR MTTREA

P E T E R WTRTH (MUochen) , Des Ende d e r r o m i s c h - b y s a n t i n i s c h e n Goldwa-

h r u n g , f b O a b r b u c h f u r Numismaţii- und G^bteesch ich te" , 2 5 , 1 9 7 5 , p . 113 -

122 .

Fa r cu rg î hd docun ien te le i m p e r i a l e b i z a n t i n e emise de l a u r c a r e a pe

t r o n a l u i l o a n a l V - l e a P a l e o l o g u l (1341 -1391) ş i pîhă în p r e a j m a c u c e

r i r i i C o n s t a n t i n o p o l u l u i de c ă t re Mohamed a l Π - l ea , a u t o r u l a ex t r a s o

seamă de da te p r i v i t o a r e l a t r anzac ţ i i m o n e t a r e , i n t e r v e n i n d f i e în a f a

c e r i c u c a r a c t e r i n t e r n , f i e în re l a ţ i i e x t e r n e . Pe baza a c e s t o r date a

r e c o n s t i t u i t d e c l i n u l p e r p e r u l u i b i z a n t i n , monedă de a u r crea tă de r e f o r

ma l u i A l e x i u s I Comnenu l d i n 1092/1093 ş i reprezent înd de fap t c o n t i n u

a r e a v e c h i u l u i s o l i d u s r o m a n , emis p e n t r u p r i m a oară îh 309-313 de c ă

t r e C o n s t a n t i n c e l M a r e . Da te l e de ma i sus f i i n d c u l e s e numa i d i n d o c u

mente o f i c i a l e , a c ă r o r a u t e n t i c i t a t e es te în a fară de o r i c e î n d o i a l ă 1 , o r i

c ine f ş i poate da seama de v a l o a r e a deosebi tă a a c e s t o r i z v o a r e , p e n t r u

i s t o r i a economică a î n t regu lu i sud-est e u r o p e a n .

D i n a n a l i z a l o r rezu l t ă că îh p e r i o a d a 1341-1375 , c înd p e r p e r u l b i

zan t in e i a încă o monedă de a u r efectivă , t ranzacţ i i le economice ş i f i

n anc i a r e i n t e r n e ş i e x t e r n e s fn t domina te c u a u t o r i t a t e de vechea valută

imper i a l ă . A s t f e l , p e r p e r i i de a u r sînt menţionaţi îh această perioadă de

nu ma i puţ in de 59 documen te , d i n t r - u n t o t a l ce se r i d i c ă l a 7 5 ; într-un

s i n gu r document i n t e r n , ş i anume într-o d e c i z i e de a r b i t r a j dat înd d i n

1 3 5 1 , c ă l u g ă r i i de l a mănăs t i rea X e r o p o t a m e r a u obl igaţ i să plătească o

sumă de p e r p e r i reprezent înd c o n t r a v a l o a r e a a 37 duca ţ i . A l t e documen

te menţ ionează f l o r i n i i ( 4 acte d i n a n i i 1342-1367) ş i ducaţ i i (11 acte d i n

an i i 1343-1372 ) , r e s p e c t i v monedele de a u r a le F lorenţe i ş i a le Veneţ ie i ,

cu o p r e d o m i n a r e v i z i b i l ă în f a v o a r e a c e l o r d i n u rmă ; observăm însă că

toate aces te documente se re fe ră l a r e l a ţ i i e x t e r n e .

După 1376 ş i p înă la 1451 si tuaţ ia se schimbă în mod f undamen t a l .

P e r p e r i i b i z a n t i n i v o r ma i f i amint i ţ i numa i îh 12 a c t e , cu o s ingură e x

cepţie, avînd c a ob iec t a f a c e r i i n t e r n e . Monede le s t r ă ine i n t e r v i n numai

fr. re l a ţ i i e x t e r n e : ducaţ i i v e n e t i e n i în 8 a c t e , emise în t re 1376-1423 , f l o-

23Q

www.mnir.ro

r i n i i f l o r e n t i n i în 3 a c t e , dat înd d i n a n i i 1424 ş i 1451 , i a r a s p r i i o t o

man i - o monedă ce î ş i începe în această r r e m e c a r i e r a în s ud-es t u l e u

ropean - de asen / .nea în 3 a c t e , dat înd d i n 1416 , 1424 ş i 1 4 5 1 . T r e b u i e

însă să precizăm că s t a t i s t i c a de ma i sus nu ţine seama de f a p t u l că a¬

ceeaş i t ranzacţ ie poate f i menţionată în c u p r i n s u l ma i m u l t o r documente

s u c c e s i v e .

I n i n t r o d u c e r e ( p . 1 1 3 ) , după ce a u t o r u l a f i rmă că u l t ime l e monede

de a u r b i zan t i ne au f o s t emiae de că tre Manue l a l Π -lea Pa l e o l o gu l ( l 3 91-

1425) , se susţine în c on t i n u a r e c ă , p o t r i v i t u ne i "commun is o p i n i o " t r e

c e r e a de l a v a l u t a de a u r l a cea de a r g i n t a r e loc l a Bizanţ sub l o a n a l

V I I I - l e a P a l e o l o g u l (1425-1448) . I a r în î nche ie re , pe baza d a t e l o r e x

t r a s e d i n documente s t r î nze i*»r>leita £n s t u d i u l s ă u , a u t o r u l prec izează

că în locu i rea e t a l o n u l u i a u r cu c e l de a r g i n t se p e t r e c e l a B izanţ în r e

a l i t a t e în 1414 , c e l ma i t f r z i u în 1415 , d e c i încă sub domnia l u i Manuel

a l Π -lea P a l e o l o g u l ( p . 122-123) . M a i d e p a r t e , se af irmă că părer i le

exp r ima t e de T . Bertelè" ' ( c u p r i v i r e l a t r e c e r e a de l a p e r p e r u l de au r

l a c e l de a r g i n t , în s e c . a l X l V - l e a - n . n . ) nu modi f ică f a p t u l i n c o n t e s

t a b i l că există monede de a u r bătute de Manue l a l Π -lea^.· Această a f i r

maţie n i se pa re prea categorică ; ea nu ţine susuide l i t e r a t u r a numismatică

ma i recentă , în p r i m u l r înd de l u c r ă r i l e l u i B e r t e l è , c a r e a a ră ta t cît se

poate de convingător că r e f o r m a monetară ce a dus l a în locu i rea perpe-

r u l u i de a u r , ca monedă e fec t ivă , c u o monedă teoret ică de a r g i n t pur-

tînd acelaş i nume , a avut loc în p r ea jma anu l u i 1376 , de l a A n d r o n i c a l

I V - l e a ( l 376-1379) f i i n d cunoscu te p r ime l e e m i s i u n i de a r g i n t bazate pe

această reformă . I n a l Π -lea r î n d , monedele de a u r purtînd numele l u i

Manue l a l Π -lea P a l e o l o g u l , a c ă r o r a u t en t i c i t a t e a f o s t pusă în d i s c u

ţie , reprez in tă în o r i c e caz e m i s i u n i cu c a r a c t e r excepţ iona l^ , fără

n i c i un e fec t a s up r a si tuaţ iei economice ş i mone t a re a I m p e r i u l u i b i z a n

t i n . De f a p t , p e r p e r u l b i z a n t i n a încetat de a ma i j u c a un r o l economic

încă d i n t i m p u l l u i And r on i c a l H I- l e a (1328-1341) , em i s i u n i l e u l t e r i o a

r e avînd un c a r a c t e r s p o r a d i c .

S ă ma i notăm că f n legătură c u împrumutul de 30 000 ducaţ i de aur,

a co r da t de Veneţia l u i l o an a l V- l ea în 1343 ş i comp le ta t în 1352 cu alţi

5 000 ducaţ i de a u r , poate f i c on su l t a t cu un deoseb i t i n t e r e s studiu l pu

b l i c a t I h 1962 de ace laş i B e r t e l è 8 .

O C T A V I A N I L I E S C U

N O T E

1 A u t o r u l p rec i zează (p .114 ) că a lăsat l a o p a r t e documente le false sau dub i o a se .

2 V . c o m e n t a r i u l n o s t r u de ma i j o s .

3 P . 1 2 2 , n . 8 , c i t a t ; T . B E R T E L E , I I l i b r o d e i Conţ i d i Giacomo Ba-

d o e r ed i l p rob lema d e l l ' i p e r p e r o b i zan t i no n e l l a p r ima metà del

Qua t t rocen to , în A t t i d e l Convegno d i S c i en ze M o r a l i , S t o r i c b e e

F i l o l o g i c h e , Roma , 1957 , 242-265 , 267 .

4 Ib idem: " D i e Aus fUhrungen von Τ . B e r t e l è . . . a nde r n n i oh t s an der

240

www.mnir.ro

Τ a t s a c h e , dass es v o n K a i s e r Manue l 11 geprag te GoldmUnzen g i b t " .

5 TOMMASO B E R T E L È , L ' i p e r p e r o b i z an t i no d a l 1261 a l 1 4 5 3 , R I N ,

s e r i e qu in t a , 5 / 5 9 , 1957 , p . 78-81 ; i d e m , L inéament ! p r i n c i p a l i d e l -

l a numismat i ca b i z a n t i n a , l o c . c i t . , 1 2 / 6 6 , 1964 , p . 6 1 , 9 3 , 1 1 5 ; i d e m ,

Mone ta venez i ana e m one t a b i z a n t i n a ( S e c o l i Χ Π - X V ) , în: Vene z i a e

i l L e v a n t e f i n o a l s eco l o X V , a c u r a d i Agos t i n o P e r t u s i , I , S t o r i a -

D i r i t t o - E c o n o m i a , p a r t e p r i m a , F l o ren ţ a , L e o S . O l s c h k i e d i t . ,

1 973 , p . 2 5 .

6 I n aces t sens T . G E R A S I M O V , L e s f ausses ( s i c ) hyperpères de Jean

V et Manue l Π Pa l éo l ogue , în " B y z a n t i n o b u l g a r i c a " , 4 , 1 9 7 3 , p . 2 1 6 ¬

2 2 0 . împăr tăş im în t o t u l p ă re rea a u t o r u l u i c i t a t . D e a l t f e l î nsuş i

Ber te l è a admis îh u l t i m u l său s t u d i u că aces te monede nu au ieş i t

d i n t r - o monetăr ie b i zan t i nă , putînd r e p r e z e n t a imi taţ i i a le uno r per-

p e r i ce au e x i s t a t e f e c t i v ; v . d e ace l aş i a u t o r , Moneta venez i ana e

moneta b i z a n t i n a . . . , l o c . c i t . , p . 2 3 , n o t a ; c f . i d e m , Una f a l s a mone

t a d i I s acco Π e A l e s s i o I V (1203-1204) , RE S E E , 7 , 1969 , p . 35-37

(monedă de a r g i n t inventată în epoca modernă , după mode lu l u nu i

g r o s emis de un doge veneţian începînd de l a R a n i e r i Zeno , 1253¬

1268 , d e c i mu l t ma i t î r z i u după domnia c e l o r d o i împăra ţ i b i z a n t i n i ,

a l c ă r o r nume î l poar tă p i e s a îh d i scu ţ i e ) . Ace l a ş i c a r a c t e r s-ar

putea să-1 a ibă ş i p e r p e r i i c u numele l u i Manue l a l Π -leaPaleologuL.

7 T O M M A S O B E R T E L E , L 1 i p e r p e r o b i z a n t i n o . . . , l o c . c i t . , p . 8 2 ; i -

d e m , B Z , 5 6 , 1963 , p . 1 3 3 - 1 3 4 ; c f . O C T A V I A N I L I E S C U , L e m o n

tan t d u t r i b u t payé p a r Byzance ă l ' E m p i r e o t toman en 1379 et 1424,

R E S E E , 9 , 1 9 7 1 , p . 4 3 0 ş i no ta 1 9 .

8 TOMMASO B E R T E L E , I g i o i e l l i d é l i a c o r o n a b i z a n t i n a d a t i in peg-

no d a l l a Repubb l i c a Vene t a n e l s e c . X T V e Mas t i no Π riella S c a l a , în

S t u d i i n ono re d i A m i n t o r e F a n f a n i , I I , M i l a no , A . G iu f f ré e d i t .

1 9 6 2 , p .89-177 ( v . ş i no ta noas t ră b ib l iograf ică re la t ivă l a această

l u c r a r e în S C N , 4 , 1968 , p . 4 9 7 ) .

S . B E N D A L L ş i P . J . D O N A L D , The B i l l o n T r a c h e a of M i c h a e l νΤΠ Pa-

l e o l o g c s 1258-1282 , A . H . B A L D W I N et SONS L T D * , L o n d r a , 1974 , 4 4 p .

cu f i g . î n t e x t .

S în t s t ud i a te monede le emise de aces t împărat îh a t e l i e r e l e de l a

M a g n e s i a , T e s a l o n i c ş i ma i apo i l a C o n s t a n t i n o p o l . S în t p r e c i z a t e t i p u

r i l e ş i v a r i a n t e l e p e n t r u f i e c a r e a t e l i e r . D e s c r i e r e a s ob r ă , d a r c o m p l e

t ă , a l ă t u r i de c a r e se af lă i l u s t r a t f i e c a r e t i p , f ace c a l u c r a r e a să f i e u¬

t i lă ş i c h i a r necesară cerce t ă to r i l o r d i n aces t d o m e n i u .

BUCUR M I T R E

241 www.mnir.ro

E L V I R A Ε . ş i V L A D I M I R C L A 1 N - Ş T E F A N E L L I , Monna ies européennes

et monnaies c o l o n i a l e s amér ica ines e n t r e 1450 et 1789 , B ib l io thèque des

A r t s , P a r i s , I m p r i m e r i a H e r t i n g + C o . A G , B i e n n e , E lve ţ i a , 1 9 7 8 , 3 2 7 p .

+ i lus t ra ţ i i în t e x t .

Ce i do i a u t o r i , de l a I n s t i t u t u l Sm i t hson i an d i n Wash ing ton , prezintă

o sinteză a i s t o r i e i monetare a ţ ă r i l o r E u r o p e i ş i a c o l o n i i l o r l o r , de la

m i j l o c u l s e c . a l XV- l e a pînă l a Revoluţ ia burgheză d i n Fran ţa (1789 ) . Se

d e s c r i u d i f e r i t e s i s teme mone ta re d i n s t a te le europene în s t r însă legătu

ră cu evoluţia po l i t i c ă , economică şi mi l i tară a v r e m i i , epocă bogată în

even imen te , pe c a r e a u t o r i i o împart în t r e i m a r i e tape : I Renaşterea ,

I I S e co l u l R e f o r m e i , I I I B a r o c u l ş i s f î r ş i tu l s e c . a l XVTU- lea . I n cad ru l

a c e s t o r a , moneda este pr iv i tă nu numai ca o măsură a v a l o r i i , c i ş i ca o

mărtur ie a even imen t e l o r i s t o r i c e , c a ob iec t de a r t ă , ca fenomen ce i ¬

lustrează o anumită evoluţie a t e h n i c i i ş i dezvo l t ă r i i s o c i a l e .

A u t o r i i sub l in iază de asemenea legătur i le ex i s t en t e în t re d i f e r i t e

s ta te ca şi fenomenele spec i f i ce ce carac ter i zează evoluţia f i ecă re i ţări

în p a r t e .

L u c r a r e a oglindeşte a s t f e l evoluţ ia de l a m i c i l e monede de arg in t

ale evu l u i med i u f l a p i ese le ma i m a r i de a r g i n t , t rec înd de l a testonul

m i j l o c i u d i n epoca Renaş ter i i l a t a l e r i i ce ca rac te r i zează t i p u r i l e mo

d e r n e .

Se subl in iază că a u r u l , bătut numai îh c a z u r i excepţionale îh p e r i

oada evu l u i m e d i u , se impune u l t e r i o r d i n ce îh ce ma i mul t în s is temul

mone ta r e u r o p e a n . Am i n t i t e în tr-o ma i mică mă s u r ă , a u t o r i i nu neg l i j e a

ză însă în l u c r a r e n i c i p r e z e n t a r e a m i c i l o r monede de a r g i n t , b i l o n sau

b r o n z , c a r e a s i g u r a u sch imbu l mone ta r c o t i d i a n ş i c a r e completează o¬

g l i nda vieţ i i f i n a n c i a r e a une i ţ ă r i . Sînt avute în vede re ş i fenomenele

soc i a l e genera te de l up t a populaţ ie i c o n t r a deva l o r i z ă r i i t r e p t a t e a mo

n e d e i , d e v a l o r i z a r e asociată cu o permanentă c reş tere a p re ţu r i l o r ,

fap t ce carac ter i zează evoluţia societăţ i i m o d e r n e .

L a d e z v o l t a r e a monedei moderne a c o n t r i b u i t ş i perfecţ ionarea me

can i smu l u i de b a t e r e a a c e s t e i a , f ap t ce-a p e r m i s t r e c e r e a de l a p roce

s u l b a t e r i i manua le , cu c i o c a n u l , l a i n t r o d u c e r e a uno r p rocedee tehn i

ce n o i ( l a s f î r ş i tu l s e c . a l X V I - l e a apare p r e s a c i l i n d r i c ă , c a r e este a-

pc i depăşită în s e c . a l X V I I - l e a de p r e s a cu p i v o t ) .

Doved ind un deoseb i t s p i r i t de se lecţ ie , a u t o r i i au semnalat e le

mentele esenţiale în evoluţia s i s t e m e l o r mone ta re d i n ţ ă r i le europene în

p e r i o ada t r a t a t ă . E m i s i u n i l e mone ta re ale ţ ă r i l o r române sînt p r e z e n t a

te cu d iscernămînt , dovadă a une i p ro funde cunoaşter i a rea l i t ă ţ i lor r o

mâneşt i .

Facem, to tuş i , unele m i c i observa ţ i i . L a p . 311 se af irmă că în sec.

a l XV- l e a Ţara Românească încetează ba te rea monede lo r p r o p r i i . C re

dem că ma i c o r e c t a r f i f o s t să se spună b a t e r e a regu l a t ă , continuă de

monede p r o p r i i , c ăc i se cunosc ş i em i s i u n i a le T ă r i i Româneşt i , este

d r e p t - s p o r a d i c e , ş i în s e c . a l X V I I - l e a . De asemenea , monedele-meda-

l i i emise de Cons t an t i n Br încoveanu au f o s t bătute l a monetăr ia d in Alba

242

www.mnir.ro

I u l i e ş i nu l a c e a d i n S i g h i ş o a r a .

I n p r iv in ţa e m i s i u n i l o r mone ta re a le M o l d o v e i - p r e z en t a t e l a p .

204 - se sub l in iază î n ce rca rea l u i Despot Vodă de a-şi i n t e g r a moneda

sa în c i r c u i t u l mone ta r e u r o p e a n . A u t o r i i a ra t ă că aces te e m i s i u n i mo l- '

do vene ş t i , deş i puţine l a n umă r , e r a u menţionate în că r ţ i l e de cont g e r

mane , dovadă că e r a u d e s t u l de a p r e c i a t e ş i u t i l i z a t e .

C r edem că v o r b i n d de evoluţ ia monede i moldoveneşti t r e b u i a u a¬

m i n t i t e e m i s i u n i l e o r i g i n a l e , ş i ma i a les f a l s u r i l e f a b r i c a t e în v remea

l u i D a b i j a Vod ă , c a r e au avut r e p e r c u r s i u n i ş i a s up r a c i rcu la ţ ie i mone

t a r e ş i v ie ţ i i economice d i n ţ ă r i l e v e c i n e , p r e cum ş i moneda de b r on z -

acceaua l u i l o a n Vodă - , p r i m a cu legenda în l imba română .

E m i s i u n i l o r p r i n c i p a t u l u i T r a n s i l v a n i e i l i se reze rvă un spaţiu ma i

l a r g . S u b l i n i i n d c o n t e x t u l i s t o r i c în c a r e au f o s t em i s e , a u t o r i i scot în

evidenţă atît importanţa l o r economică , cît ş i v a l o a r e a l o r a r t i s t i c ă .

L u c r a r e a , deş i c u p r i n d e un bogat m a t e r i a l d ocumen t a r , este scr isă

într-un s t i l p lăcut ş i uşor a c c e s i b i l , c o n s t i t u i n d un exce l en t îndreptar

în cunoaş terea i s t o r i e i mone t a re a e p o c i i în d i scu ţ i e .

D e s c r i e r e a t i p u r i l o r m o n e t a r e , cu i n d i c a r e a greută ţ i i ş i a t i t l u l u i

d i f e r i t e l o r monede ce au c i r c u l a t într-o etapă sau a l t a , c reează c i t i t o

r u l u i o imag ine ma i c l a r ă a s u p r a dezvo l t ă r i i mone ta re a une i ţ ă r i sau a¬

s u p r a evoluţ ie i unu i s i s t em m o n e t a r .

A . D E L M O N T E , L e Bene l ux d ' A r g e n t , J acques Schulman Ν . V . , A m s t e r

dam , 1 9 6 7 , 3 2 0 p . c u i l u s t r . î n t ex t ş i 2 h . + 5 2 p l . ; A . D E L M O N T E , S u p

p lement au Bene l ux d ' A r g e n t , Jacques Schu lman Β . V . , Amsterdam,* ! 9 7 5 Ϊ ]

6 0 p . + 3 p l .

" L e Bene l ux d ' A r g e n t " es te t i t l u l , p l a s t i c ş i s uges t i v to todată ,sub

ca re A . D e l m o n t e î ş i p ropune să p r e z i n t e , aşa după cum însuş i p r e c i

zează în s u b t i t l u l l u c r ă r i i , " s c u z i , j umătă ţ i de s c u z i , s f e r t u r i de s c u z i

ş i monede obs i d i ona l e bătute în t e r i t o r i i l e compunînd v e ch i l e Ţ ă r i de

Jos s e p t e n t r i o n a l e şi m e r i d i o n a l e " .

L u c r a r e a este concepută ca un c a t a l o g ş t i i n ţ i f i c , cons t i t u i ndu-se

într-o t r e c e r e în rev i s t ă , exhaustivă ş i s is temat ică , a monede lo r g r e l e

de a r g i n t bătute în Ţă r i l e de Jos d i n d e c e n i u l a l c i n c i l e a a l s e c . a l X V I -

lea ş i pînă s p r e s f î r ş i t u l s e c . a l X V l I I - l e a s a u , a l t f e l s p u s , în tre u l t i m i i

c i n c i s p r e z e c e an i a i domn ie i l u i C a r o l Q u i n t u l ( 1 5 0 6 - 1 5 5 5 ) , pe de o p a r

t e , ş i revoluţ ia f ranceză ( 1 7 8 9 ) pe de al tă p a r t e .

I n ob işnu i tu l "cuvînt î na in te " , a u t o r u l scoate în evidenţă f a p t u l că

apar i ţ ia şi p r o l i f e r a r e a monede i g r e l e de a r g i n t c on s t i t u i e un c a p i t o l

d i s t i n c t ş i de pr imă însemnătate în i s t o r i a monetară a E u r o p e i o c c i d e n

t a l e . Începutu l , în acest s e n s , a f o s t ma r c a t în u l t ima p a r t e a sec.al X V -

l e a , p r i n b a t e r e a t o l e r u l u i d i n T i r o l , sub domnia a r h i d u c e l u i S i g i s

mund , exemp lu p r e l u a t apo i de s t a te le germane ş i pus în a p l i c a r e şi în

Ţă r i l e de Jos începînd d i n d e cen i u l a l c i n c i l e a a l s e c . a l X V I - l e a .

C O N S T A N T A STIJÎBU » I I

243

www.mnir.ro

Es t e v o r b a de r e f l e c t a r e a pe p l a n mone ta r a u no r rea l i t ă ţ i ş i impe -

r a t i v e economice p r o p r i i a c e s t e i p e r i o a de p r o s p e r e , c a r a c t e r i z a b i l ă , fn

mare măsură , p r i n t r - o expans iune comerc ia lă genera tă , în bună p a r t e ,

de no i l e d e s c o p e r i r i g e o g r a f i c e . Asemenea împre j u r ă r i au f o s t de natură

să r e c l ame o d e z v o l t a r e a s i s t e m u l u i bănesc p r i n i n t r o d u c e r e a monede

l o r g r e l e de a r g i n t , cu v a l o a r e m e d i e , s i t ua te în t re v a l o a r e a monedelor

mărunte de a r g i n t ş i b i l o n , a f l a t e d e j a în c i r cu l a ţ i e , ş i v a l o a r e a r id icată

a monede lo r de a u r .

P u t e r e a de cumpărare a n o i l o r monede de a r g i n t a f o s t d e s t u l de

m a r e , f ap t c a r e conduce pe au to r l a c on c l u z i a c ă , într-o pr imă e t apă , f o

losinţa l o r t r e b u i e să f i r e v e n i t cu predi lecţ ie c l a s e l o r dominante a le so

c ie t ă ţ i i .

R e c o n s t i t u i r e a l u n g i i s e r i i de e m i s i u n i a le monede lor g r e l e de a r

g in t din Ţă r i l e de J o s , r e c o n s t i t u i r e c a r e f a c e , în e x c l u s i v i t a t e , ob i ec t u l

l u c r ă r i i ' pe c a r e o prezentăm, c o n s t i t u i e o comp l e t a re fer ic i tă şi nu mai

puţin importantă a p r e c e d e n t u l u i vo l um semnat de ace laş i a u t o r ş i i n t i t u

l a t , am z i c e , s i m e t r i c : " L e Bene lux d ' O r " , trat înd " I n ex tenso " e m i s i u

n i l e monetare de a u r .

Abordînd îh c o n t i n u a r e p rob l ema s t r u c t u r i i l u c r ă r i i " L e Benelux

d ' A r g e n t " , t r e b u i e să spunem că avem dovada une i r i guroz i t ă ţ i ştiinţifice

exemp l a re d i n p a r t e a a u t o r u l u i .

După "cuvîntu l î n a i n t e " , în l i m b i l e f r anceză , olandeză ş i engleză ,

d i n c u p r i n s u l c ă ru i a am avut ocaz i a să prezentăm ma i sus cîteva i d e i ,

urmează un f o a r t e u t i l c a p i t o l de b i b l i o g r a f i e , p r ecum şi două h ă r ţ i , e x

t r e m de i n s t r u c t i v e , pe c a re f igurează p r o v i n c i i l e ş i c e n t r e l e d i n Ţăr i le

de Jos s ep t en t r i o n a l e şi r e s p e c t i v , m e r i d i o n a l e , de c a r e se leagă em i t e

r e a monede lor g r e l e de a r g i n t .

P a r t e a centra lă a l u c r ă r i i o c o n s t i t u i e c a t a l o gu l monede l o r , în c a

d r u l c ă ru i a p iese le sînt g rupa te după c r i t e r i u l c r o n o l o g i c şi a l autorităţii

em i t en t e . De a i c i d e cu r ge următoarea s t r u c t u r a r e pe c a p i t o l e : I - Ţăr i le

de Jos span io le şi a u s t r i e c e ; I I - S e n i o r i i ( duca te , ep i scopa te ) s i tuate

în sau făcînd p a r t e d i n Ţăr i l e de Jos m e r i d i o n a l e ; I I I - S e n i o r i i şi oraşe

i m p e r i a l e s i tua te în Ţă r i l e de Jos s e p t e n t r i o n a l e ; IV - Repub l i c a c e l o r

şapte P r o v i n c i i Un i t e a le T a r i l o r de Jos (1575-1795) .

C ap i t o l u l I , de o dens i t a te ş i c omp l ex i t a t e i n e r e n t ma i m a r i , este

desch i s de em i s i u n i l e l u i C a r o l Q u i n t u l (1506-1555) , con t inua te de cele

a le l u i F i l i p a l I I - l e a (1555-1598) , l a c a r e se adaugă ş i f r umoase l e piese

de p r e z e n t a r e a le a ces t u i a d i n u rmă . S înt apo i scoase în evidanţă mone

de le obs id iona le (de n e c e s i t a t e ) , c a r e c on s t i t u i e o c a t e g o r i e de mare i n

t e r e s , f i i n d bătute de d i f e r i t e oraşe ased ia te îh c u r s u l r ăzbo iu lu i de e l i

b e r a r e c o n t r a S p a n i e i .

A u t o r u l prez intă apo i em i s i un i l e d u c e l u i " d ' A n j o u et d 'A lençon" , ca

s uve r a n a l Ţă r i l o r de Jos (1581-1584) , a pa r t e e m i s i u n i l e independente

a le B r a b a n t u l u i d i n 1584-1585 şi u l t ime l e em i s i u n i a le r e g i l o r Span ie i

(1598-1665) .

P a r t e a f ina lă a "p r imu lu i c a p i t o l es te dedicată e m i s i u n i l o r C a s e i de

A u s t r i a ( C a r o l Π r F r a n c i s e I I , 1665-1797) ş i monede lo r emise de Sta te-

244

www.mnir.ro

l e B e l g i e n e U n i t e (1790-1792) ş i de L u x e m b u r g ( 1795 ) .

C a p i t o l u l I I , m a i m i c c a d i m e n s i u n i , c u p r i n d e e m i s i u n i a le s e n i o r i

i l o r d e : B o u i l l o n , C a m b r a i , Cugnon , F l a n d r a , L i è g e , Reckhe im ş i S t a

ve l o t .

D i n c a p i t o l u l ΓΠ ne a t r a g atenţia Γη mod deoseb i t monedele emise

de o raşe le G u e l d r e , U t r e o h t , D e v e n t e r , Kampen , Z w o l e , M a a s t r i c h t ,

T h o r n , c a r e s fn t m a i f r e c v e n t f n t f l n i t e f n d e s c o p e r i r i l e monetare de pe

t e r i t o r i u l ţ â r i i n o a s t r e .

U l t i m u l c a p i t o l es te c o n s a c r a t evoluţ ie i t i p u r i l o r mone tare emise

f n R e p u b l i c a P r o v i n c i i l o r Un i t e a l e Ţ ă r i l o r de J o s , f n p e r i o ada a n i l o r

1575-1795 . A s t f e l s f n t grupaţ i c r o n o l o g i c , t i p o l o g i c ş i t e r i t o r i a l : s c u z i ,

t a l e r i , duca ţ i , r e a l i , f l o r i n i , c u m u l t i p l i i ş i s u b m u l t i p l i i l o r .

L a s f î r ş i t u l c a t a l o g u l u i se adaugă un t a be l conţinînd c i f r e a p r o x i

ma t i ve de monede e m i s e , pe p r o v i n c i i , pe t i p u r i ş i , r e spec t i v , pe an i (pe

e m i s i u n i ) .

C a t a l o gu l benef ic iază de t r e i l i s t e de i n d i c i , f o a r t e e f i c i e n t e în g ă

s i r e a in formaţ ie i d o r i t e : a) i n d i c e de ţ ă r i ş i l o c u r i ; b) i n d i c e de p e r s o

n a j e ; c ) i n d i c e de d e n u m i r i (nume de monede) .

I n f i n a l , după t a b l a de m a t e r i i , se adaugă p lanşele cu r e p r o d u c e r i ,

a c ă r o r c a l i t a t e g ra f i că se r i d i c ă l a c e l ma i înalt n i v e l , c a , d e a l t f e l , c a

l i t a t e a gra f ică a în t regu lu i v o l u m .

I n anu l 1 9 7 5 , c a u r m a r e a une i p reocupă r i cons t an te de per fecţ iona

r e a p r o p r i e i o p e r e , A . D e l m o n t e a p u b l i c a t un "Supp lemen t au Bene l ux

d ' A r g e n t " , apărut l a Ams t e r d am în r.celeaşi condi ţ i i c a vo l umu l de bază

( t r i l i n g v ş i avînd cond i ţ i i g r a f i c e i d e n t i c e ) . In acest sup l iment au f o s t

i n s e r a t e ace le t i p u r i n o i de monede c a r e au f o s t d e s c o p e r i t e după da ta

apar i ţ i e i v o l umu l u i d i n 1967 , d e s c o p e r i r i datorate , în cea mai mare m ă

s u r ă , r e c upe r ă r i i t e z a u r e l o r d i n t r - o s e r i e de epave a le unor nave s c u

fundate acum două-tre i s e c o l e .

I n sup l imen t es te i n s e r a t ş i un mic t a b e l p r i n c a r e se corectează c î

teva e r o r i s t r e c u r a t e în i n d e x - u r i l e v o l u m u l u i d i n 1967 . Es t e şi aceas ta

o dovadă a minuţ iei c u c a r e A . D e l m o n t e a înţeles să-şi desăv î rşească

opera p e n t r u a o f ace t o t ma i ut i lă unu i l a r g c e r c de spec i a l i ş t i .

Nu putem încheia aces te r î ndu r i f ă r ă a o b se r v a că l u c r a r e a " l e B e

nelux d ' A r g e n t " d i n 1967 , împreună cu s up l imen t u l e i d i n 1975 , cons t i t u i e

pen t r u cerce tă toru l român de s p e c i a l i t a t e un preţ ios ş i a c t u a l m a t e r i a l

de r e f e r i n ţ ă , avînd în v e d e r e că m a j o r i t a t e a t i p u r i l o r mone tare p r e z e n

tate de A . D e l m o n t e au cunoscu t o c i r cu l a ţ i e de frecvenţă aprec iab i lă şi

pe t e r i t o r i u l ţ ă r i i n o a s t r e , t a l e r u l - l e u , împămîhtenit l a n o i , generînd

c h i a r d enum i r e a monede i româneş t i .

F L O R I N S E R B Ă N E S C U ι

*** " H A M B U R G E R B E I T R Â G E ZUR N U M I S M A T I K " , Hef t 2 4 / 2 6 ,

1970 /72 , he r ausgegeben von Wa l te r H a v e r n i c k und G e r t H a t z , Museum f l f r

hamburg i sche G e s c h i c h t e , A b t . M U n z k a b i n e t t , V e r l a g LU t cke und Wu l f f ,

Hambu rg , 1977 , 492 p . + 10 i l u s t r a ţ i i .

Reţ inem c u i n t e r e s apar i ţ i a v o l u m u l u i 2 4 / 2 6 , 1970-72 "Contr ibuţ i i

245 www.mnir.ro

numismat ice ham b u r g h e z e " ed i t a t de Cab i ne t u l num isma t i c a l Muzeu l u i de

i s t o r i e d i n H a m b u r g .

R e v i s t a , publ icată sub î ng r i j i r ea l u i Wa l t e r H a v e r n i c k ş i Ger t

H a t z , se bucură de c o l a b o r a r e a m u l t o r cerce tă tor i v e s t -ge rman i ş i s t ră

i n i , c a r e tratează o largă a r i e de p r o b l e m e . V o l u m u l c u p r i n d e s t u d i i de

spec i a l i t a t e însoţite de o tablă de i l u s t r a ţ i i , r a p o a r t e de d e s c o p e r i r i ,

d iscuţ i i ş i note b i b l i o g r a f i c e pe ma rg i n e a unor l u c r ă r i r e cen t e ş i în a¬

nexă un r e g i s t r u de a u t o r i , p recum ş i l i s t a c o l a b o r a t o r i l o r . I n con t i nua

r e , vom prezen ta s u c c i n t conţinutul s t u d i i l o r de s p e c i a l i t a t e .

S t u d i u l " A l i a j u l m i l i a r e s i o n u l u i b i z a n t i n şi p rob lema r e b a t e r i i a r

g i n t u l u i i s l a m i c " (p .9-36), de A . A . G o r d u s şi D . M . M e t c a l f , anal izează

p r i n m i j l o ace de i n v e s t i g a r e m o d e m e 174 de m i l i a r e s i a a lese eşalonat

de-a l u ngu l evoluţiei a c e s t e i monede . Rezu l t a t e l e a n a l i z e i , r e da t e s in te

t i c într-un t a b e l , pun în evidenţă o f luctuaţ ie r e l a t i v ma re a t i t l u l u i a l i

a j u l u i f o l o s i t , de l a 88-90% a r g i n t în s e c . V I I l - I X , l a peste 96% a r g i n t Ih-

cepînd cu domnia l u i V a s i l e I (după anu l 8 67 ) , p e n t r u ca a p o i , urmîhd UD

c u r s p a r a l e l cu ace la a l monede lo r de a u r , proporţ ia de a r g i n t să se d i

minueze l e n t , d a r c o n t i n u u . Reba t e rea m i l i a r e s i o n i l o r s-a e fec tua t în

s pe c i a l po rn indu-se de l a monedele a r abe d i n p e r i o a d a A b b a s i z i l o r , iar

d i n ana l i ze s-a reţinut prezenţa unor m i c i cant i tăţ i de a u r ( 0 , 6 - 0 , B ^ ) .

Următoarele două a r t i c o l e cercetează sepa ra t o temă comună: as

pecte ale t i p o l o g i e i ş i provenienţei d e n a r i l o r g e r m a n i d i n s e c . a l X I- l ea .

S t u d i u l l u i V . M . P o t i n , i n t i t u l a t "C î ţ i va d e n a r i g e rman i r a r i d i n s e c . al

X l - l e a , af laţ i în colecţ ia muzeu l u i E r m i t a j d i n L e n i n g r a d " ( p . 37-44 ) , se

ocupă de cîţiva d e n a r i r a r i , cum sînt c e i de l a H i l d e s h e i m , Worms şi

P a s s a u , bătuţi în t i m p u l domn ie i l u i H e n r i k ΠΙ (1046-1056) . A Î doi lea

s t u d i u , "Observaţ i i p r i v i n d unele monede germane d i n s e c . a l X I- l e a " ( p .

45-70 ) , r edac t a t de G . H a t z , prezintă ma i mu l te t i p u r i de d e n a r i , bătuţi

în L o r e n a ş i F r a n c o n i a în tre 973 ş i 1 0 7 1 , a c ă r o r em i t e re o a t r i b u i e a¬

t e l i e r e l o r ep iscopa le de a c o l o .

Informaţi i p r i v i n d şi t r e c u t u l monede lo r cu c i rcu la ţ ie în T r a n s i l v a

n ia c up r i n de c e r c e t a r e a l u i L . H u s s z à r , int itulată "Gu l denu l de au r ma

g h i a r în c i rcu laţ ia monetară d i n e v u l med i u " ( p . 7 1 - 8 8 ) . După ce în seco

l e l e a n t e r i o a r e d i n U n g a r i a se e x p o r t a aur sub formă de l i n g o u r i , înce-

pînd cu s e c . a l X lV- l e a sînt bătuţi după mode lu l F loren ţe i f l o r i n i i . Gra

d u l de c e r e r e pe piaţă ş i c u r s u l monede lo r de au r au înregistrat v a r i a

ţ i i a p r e c i a b i l e , cunoscînd pe r i o ade l e de apogeu S u b domnia r e g i l o r

C a r o l Rober t ş i Ma te i C o r v i n u l . G a l b e n i i ungureşt i s-au răspîndi t în

mul te ţ ă r i eu ropene ; sub numele de " u g h i " (galben unguresc ) e i au fost

cunoscuţi ş i fo losiţ i c u r e n t şi în Mo ldova ş i T a r a Românească J n tabelul

în c a r e sînt i nd i ca t e t e z au r e l e mone ta re d e s cope r i t e în e x t e r i o r u l hota

r e l o r U n g a r i e i f e u d a l e , a u t o r u l c i t ează , după un lung ş i r de descope r i r i

d i n cen t ruPş i v e s t u l E u r o p e i , n u m a i două(? ! ) t e z a u r e : Brăneşt i şi Călda-

ruşarLArticolul " F i r l i n g i i hamburghez i d i n s e c . a l X I V - l e a " ( p . 8 9 - 9 9 ) t r a

tează aspecte i n t e r e s an t e a le apar i ţ ie i ş i evoluţ iei f i r l i n g u l u i (germ.

V i e r l i n g ) , monedă d iv i z ionară de p a t r u c r e i ţ a r i . Bătut îh 1336 , f i r l i n g u l

conţinea un a l i a j de c u p r u - a r g i n t , în c a r e a r g i n t u l e r a atît de puţin,

246

www.mnir.ro

[hc f t se pu tea spune că moneda e r a de f ap t d i n a r amă . P r i m i t c u ne î n

c r e d e r e de popu la ţ i e , f i r l i n g u l a f o s t i n t r o d u s în c i rcu la ţ ie pe d i f e r i t e

: an a l e , a jungîhdu-se că t re s f î r ş i t u l s e c . a l X l V - l e a , cînd e x p e r i m e n t u l

se î n t r e r upe , l a m a r i cant i tă ţ i a f l a t e pe p i a ţ ă , c a r e , l a f i n e l e a n i l o r f i

n a n c i a r i , se regăseau în c a s i e r i a o r a ş u l u i , a şa cum se arată în t abe lu l

anexat s t u d i u l u i .

I n t r - u n s t u d i u bazat pe o minuţ ioasă c e r c e t a r e a i z v o a r e l o r de e po

că , i n t i t u l a t " N o i ce r ce t ă r i p r i v i n d d u b l i i ş i l i ng i contramarcaţ i de la î n

cepu tu l s e c . a l X V I I - l e a " ( p . 101 -150 ) , N . K l i i s s e n d o r f se re fe ră l a î m

p re j u r ă r i l e ce au d e t e rm i n a t pe p r i n c i p i i g e r m a n i să p rocedeze l a con-

t r a m a r c a r e a d u b l i l o r ş i l i n g i . A u t o r u l prez in tă însemnele f o l o s i t e de d i

f e r i t e oraşe l a c o n t r a m a r c a r e exemplif icîhd în s p e c i a l cu loca l i tă ţ i d i n

zonele M e c k l e m b u r g şi S a x o n i a . P o r n i n d de l a frecvenţa spor i tă a d e s

c o p e r i r i l o r unor a s t f e l de ş i l i ng i în anumi te r e g i u n i se af i rmă că măsura

con t ramarcă r i i a f o s t ma i efect ivă în n o r d - v e s t u l G e r m a n i e i ş i ma i puţin

efectivă l a es t de E l b a .

I n s t u d i u l r e f e r i t o r l a "Monede europene îh c i rcu la ţ ia monetară d i n

G r u z i a în s e c . X V - X V I U " ( p . 151-162 ) , R . V . K e b u l a d z e va lor i f i că date

i n t e r e s an t e cu p r i v i r e l a r e l a ţ i i l e c o m e r c i a l e ş i d i p l o m a t i c e , o g l i n d i t e în

d e s c o p e r i r i mone t a re d i n t r e G r u z i a ş i r e s p e c t i v Veneţia (în a doua j u

mătate a s e c . a l XV-lea )ş i ,ma i a l e s , P o l o n i a în s e c . X V I - X V T I ; în legătură

cu u l t ime le , pune ş i c i rcu la ţ i a t a l e r i l o r , p r e c u m ş i a monede lo r m i c i

de a r g i n t , o r ţ i ş i p o l t u r a k i . S t u d i u l , c a r e e s t e un c a p i t o l d i n l u c r a r e a

ace lu iaş i a u t o r , apărută îh 1971 l a T b l i s s i , î n fă ţ i şează pe s c u r t f r e c

venţa ş i conţ inutu l d e s c o p e r i r i l o r m o n e t a r e .

A r t i c o l u l de ma i ma re în t indere ( p . 163-209) a l l u i H . D . K a h l , i n

t i t u l a t " I s t o r i a monetară germană după 1600 , ogl indi tă îh ca t a l oage le de

colecţi i ş i i l us t ra ţ i i l e d i n a n i i 1 967-1972 / 73 " , se ocupă de m a t e r i a l e l e ,

apărute în i n t e r v a l u l de t imp i n d i c a t , c a r e t r a tează prob leme a le t r e c u

t u l u i mone t a r g e r m a n . A s t f e l , sînt d i s c u t a t e , în s u b c a p i t o l e , c a t a l o a g e

le de monede emise după 1871 ( " R e i c h s m i l n z e " ) , în p r i m a p a r t e a s e c .

al XLX-lea ( s e n i l e " J â g e r " , " H o b r i a " ) , l u c r a r e a l u i W i l l i am D . C r a i g ;

"Co ins of the W o r l d 1750-1850 " , " M a r e l e c a t a l o g numismat ic g e rman " ,

apărut în edi ţ ie rev izu i t ă ş i completată l a MUnchen în 1973 , p r e cum ş i

ca ta loage le " H e r i n e k " r e f e r i t o a r e l a i s t o r i a monetară austr iacă între

1740-1969. I n încheiere a u t o r u l d iscută ş i t r e i l u c r ă r i p r i v i t o a r e la t a

l e r i , d i n t r e c a r e menţionăm, p e n t r u informaţ i i le n o i d i n t r e c u t u l n o s t r u

monetar ce a r pu tea f i u t i l i z a t e , pe cea a l u i Rudo l f V o g e l h u b e r , i n t i t u

lată " T a l e r i i c a s e i a r h i d u c a l e H a b s b u r g în t re 1484-1896" .

D i n r î ndu l s t u d i i l o r de ma i mică a m p l o a r e , menţionate ca a t a r e în

vo lum, ev idenţ iez pe c e l a l l u i H . J . G r a f , i n t i t u l a t "Pe ce c ă i au .sosit

?n n o r d monedele v e s t - i s l am i c e în t i m p u l v i k i n g i l o r ? " (p . 21 5-220) , în

care a u t o r u l în t repr inde o succ intă c r i t i c ă a i z v o a r e l o r de epocă c a r e

prezentau provenienţa monede l o r d i n me ta l preţ ios a junse în S c and i n a

v i a . A u t o r u l t r a g e c o n c l u z i a , dovedită p r i n d e s c o p e r i r i , că în a f a r a

d r umu l u i v a r e g i l o r , monedele d i n s t a t e l e a r abe d i n n o r d u l A f r i c i i ş i d i n

Spania au pă t runs p r i n n o r d u l S p a n i e i ş i F r a n ţ a în S c a n d i n a v i a .

247

www.mnir.ro

Contr ibuţ ia n e m i j l o c i t a a monede l o r l a f i x a r e a m a i bună a d a t e i unor

even imen te , a l t m i n t e r i i ncer tă (în speţă bă t ă l i a de l a H i m e r a în anu l 485

î . e . n . ) , r e i e s e d i n a r t i c o l u l l u i C M . K r a a y , " C r o n o l o g i e numismatică

s ic i l i ană : un r ăspuns p r o f e s o r u l u i C h a n t r a i n s " ( p . 2 11-214 ) .

D iscuţ i i le ş i no te le b i b l i o g r a f i c e a s u p r a c e l o r ma i impo r t an t e l u

c r ă r i numismat i ce de dată recentă sînt g r upa t e după p e r i o a d e l e i s t o r i c e

la c a r e se referă l u c r ă r i l e r e c e n z a t e : g e n e r a l e , a n t i c e , B i z a n ţ , e v u l me

d i u , epoca modernă , m e d a l i i . E l e au m e r i t u l deoseb i t de a p r e z e n t a ,

într-o formă s in tet ică ,pr inc ipa le le i d e i c u p r i n s e în s t u d i i l e ş i l ucrăr i le

a n a l i z a t e , i n f o rm f nd pe această ca l e pe toţ i c e i ce se in teresează de nu

mismatică a sup r a u l t i m e l o r c î ş t igur i ş t i inţ i f ice a le a c e s t e i d i s c i p l i n e . Nu

putem încheia p r e z e n t a r e a rev i s t e i fără a r e m a r c a c a l i t a t e a graf ică deose

bită a p lanşe lor anexa te .

R O B E R T PÂIUSAN ι

* * * "NUM1ZMAT IKA1 K O Z L O N Y " , L X X V I - L X X V T I , 1977-1978 , ed i ta t de

" A Magya r Num i zma t i k a i T â r s u l a t " , Budapes t , 1978 , 152 p . ş i X I I I p l .

Număru l ma i s u s- i nd i c a t a l c u no s cu t e i r e v i s t e de numismatică con

ţine 16 l u c r ă r i în l imba maghiară ( c u r e zuma te fh l imba germană şi en

g leză ) , un s t ud i u a l n um i sma t u l u i ceh K a r e l C a s t e l i n , d e s c o p e r i r i mone

t a r e ( p . 1 2 7 ) , r e c e n z i i ( p .129-138) a s u p r a uno r l u c r ă r i apărute în ult i¬

m i i a n i ( î n t r e acestea,două d i n R . S . R o m â n i a , p . 1 3 0 , 135-136) , o listă

de l u c r ă r i ce t ra tează p rob l eme de numismatică p r i v i t o a r e l a R . P . U n g a

r i a ( p . 139-149) , in formaţ i i numismat i ce d i n z i a r e l e ş i r e v i s t e maghiare

( p . 143-144) ş i o cron ică d e s p r e a c t i v i t a t e a societăţ i i numismat i ce din

R . P . U n g a r i a între a n i i 1975-1976, per ioadă îh c a r e even imen tu l ce l mai

impo r t an t a f o s t o r g a n i z a r e a , între 13-19 sep tembr i e 1976,în co laborare

cu " S o c i e t a t e a de a r heo l og i e ş i numismatică d i n P o l o n i a " a "Simpozionu

l u i Internaţ ional de Numismat ică " , cu tema: " F a l s i f i c a r e a ş i cop ie rea mo

nede i în an t i c h i t a t e şi e v u l m e d i u " , l a c a re s-au p r e z en t a t un număr mare

de comunicăr i de că t re spec ia l i ş t i de p r e s t i g i u ( p . 1 5 0 - 1 5 1 . A u avut dea-

semenea succes expoziţ i i le o r gan i z a t e c u ocaz i a C o n g r e s u l u i F IDEM în

1977, p r e cum ş i i n t e r e s a n t a meda l ie emisă de cea de a 75-a an iversare

a "Soc ie t ă ţ i i Numismat i ce M a g h i a r e " ( p . 1 5 2 , p l .Χ Ι Π /3-4) .Temat ica a r

t i c o l e l o r ne oferă o imag ine de sp r e preocupăr i le m u l t i l a t e r a l e şi despre

e f o r t u r i l e numismaţi lor m a g h i a r i de a l ămur i prob leme c o n t r o v e r s a t e sau

de a aduce date n o i p r i v i n d i s t o r i a monetară a U n g a r i e i . D i n t r e acestea

ne vom o p r i asupra următoare lor :

1 . " Z u r F r a g e d e r Ko l on i a l e n MUnzprăgung von V im i nac i u r n " (p . 19¬

2 5 ) , u n d e M . B a k o s , exam in i hd g r e u t a t e a , d i a m e t r u l ş i a l i a j u l monedelor,

a junge l a c on c l u z i a ca nomina le le de b r o n z emise l a V im inac iu rn diferă

d i n punct de vede re m e t r o l o g i c de e m i s i u n i l e monetăr ie i de l a Roma şi ca

a t a r e e le nu pot f i c o n s i d e r a t e ca e ch i v a l en t e ale ses te r ţ i u l u i , dupon-

d i u s-u l u i ş i a s u l u i . ( L a aceeaş i c onc l u z i e am a juns şi n o i c u ocazia stu

d i e r i i monede lo r cu legenda P R O V I N C I A D A C I A A N . . . ; v e z i S C N , V ,

248

www.mnir.ro

1 9 7 1 , p . 1 5 1 , 1 5 9 ) . A u t o r u l p r opune d e n u m i r i convenţ ionale: A E Ι , Α Ε Π

ş i À E ΓΠ . P e basa t a b e l e l o r 3-6 ( p . 2 2 - 2 3 ) , cupr inz îhd r e z u l t a t u l ana l i

z e l o r «« r a z e R o n l g e n , c a r e au f o s t supuse 205 monede , M . B . c o n

stats că e m i s i u n i l e d i n V i m i n a c i u m nu c u p r i n d a n t i m o n , p r e z en t i h p i ese le

bătute în a l t e m o n e t a r i i d i n B a l c a n i , ceea ce a r a t ă că me t a l u l f o l o s i t l a

V i m i n a c i u m p r o v e n e a d i n t r - o a l t ă m i n ă . P r o c e d e u l s—ar putea d o v e d i u¬

t i l ş i p e n t r u a n a l i z e a le s t r u c t u r i i me t a l i c e a monede l o r cu l egenda PRO

V I N C I A D A C I A A N , în s copu l p r e c i z ă r i i l o c u l u i unde s-au emis b r o n z u

r i l e p r o v i n c i e i D a c i a în t i m p u l l u i F i l i p A r a b u l . D r e p t contr ibuţ ie r emar

cab i l ă a s t u d i u l u i t r e b u i e r e l e v a t ş i f a p t u l c ă a u t o r u l a reuş i t să demon

s t r e z e e m i t e r e a ş i f h a n u l X V a monede l o r c u legenda PMS C O L V I M .

2 . " D i e Verwàndung s t a t i s t i s c h e r E lemen te b e i pannon i schen und

a n d e r e n rb 'mise hen S i l b e r MUnzen Funden z u r v e r g l e i h e n d e n A n a l y s e " (p .

2 7 - 4 8 ) . F . Ô v a r i , examinîhd p i e s e l e d i n 13 t e z a u r e mone ta re d i n Panno-

n i a ş i d i n 11 t e z a u r e d i n a l t e p r o v i n c i i , a î n s c r i s în t abe le 4 5 . 0 0 0 de

p i e s e d i n t r e a n i i 238—253, apar ţ in îhd l a pes te 200 de t i p u r i , c e se succed

f h o r d i n e a descresc îhdă a număru l u i de p i e se p r i n c a r e es te r e p r e z e n t a t

t i p u l r e s p e c t i v . P r i n a ces te t a b e l e , c a ş i p r i n g r a f i c e l e s u g e s t i v e , a u t o

r u l a reuş i t să s tab i lească număru l de t i p u r i ş i de p i e se ce r e v i n f i e c ă

r u i împă r a t . C o n s t a t a r e a a u t o r u l u i că d epo z i t e l e d i n Ρ armonia au o s t r u c

t u r ă un i tară s p r e d e o s e b i r e de t e z a u r e l e d i n a l t e p r o v i n c i i , t r e c e peste

c o n s i d e r e n t u l că t e z a u r e l e l u a t e d r e p t t e r m e n i de comparaţ ie au f o s t d e s

c o p e r i t e în p r o v i n c i i f o a r t e îndepăr ta te i B r i t a n n i a , M o e s i a ş . a . , unde îm

p r e j u r ă r i l e i s t o r i c e e r a u îhtrucfxva deoseb i t e de ce l e d i n P a n n o n i a . D e o

s e b i r i l e îh s t r u c t u r a t e z a u r e l o r se expl ică - după p ă re rea noas t ră şi p r i n

n a t u r a ş i d i m e n s i u n i l e l o r d i f e r i t e : de exemp lu " c a s a de b a n i " de l a Reka

D e v n i a c u 81 . 0 4 4 de monede ( d i n c a r e numa i 284 se datează în t re 238¬

25% ca ş i c e a de l a D o r c h e s t e r c u 22 . 121 monede (cu 19 . 652 em i s i u n i

d i n t r e 238-253 ) , p r e c u m ş i d e c a l a j e l e îh p r iv in ţa d a t e i f i n a l e a t e z a u r e

l o r : d i n t r e t e z a u r e l e d i n P annon i a sece se încheie c u monede de l a Aern i-

l i a n u s , i a r d i n t r e d epo z i t e l e l u a t e c a r e p e r e d i n a l t e p r o v i n c i i se t e r m i

nă c u e m i s i u n i d i n această per ioadă numa i c i n c i ( p . 28-29 ) .

Pe baza e m i s i u n i l o r l u i G a l l us ş i V o l u s i a n u s p r e zen t e îh t e z a u r e l e

d i n P annon i a , F . O v a r i a c a l c u l a t că med ia l una r ă a p i e s e l o r bătute îh mo

ne t ă r i a d i n Roma se c i f rează I a 8 3 , 6 ( p . 46—47) . R apo r t a t e l a aces t nu

m ă r , c e i 56 de a n t o n i n i a n i emiş i de A e m i l i a n u s a r r e p r e z e n t a o p r o d u c

ţie de numa i 37 de z i l e a a c e s t e i m o n e t a r i i . I n s c o p u l con f i rmăr i i t e z e i

sa le a u t o r u l a a p l i c a t ace leaş i c a l c u l e ş i l a 11 t e z a u r e p r o v e n i t e d i n a l t e

p r o v i n c i i ş i a obţinut o c i f r ă f o a r t e aprop ia tă : 3 8 , 6 z i l e . S i m i l i t u d i n e a

p a r e să f i e numa i î h t împ l ă toa re , c ă c i dacă u rmăr im med i i l e l u n a r e d i n t r e

monedele l u i G a l l u s + V o l u s i a n u s pe de o p a r t e , ş i Aem i l i a n u s pe de altă

p a r t e , în t e z a u r e l e de l a :

K o r o n g G o r s i u m Smederova

t o t a l , . t o t a l , t o t a l . . me-l u n i med i a , l u n i med ia , l u n i , .

monede monede monede d i a

GallufH- V o l u s i a n u s TTf 24 6 , 54 293 24 11 , 2 202 24 8 ,75

Aem i l i a n u s 16 3 5 ,33 33 3 1 1 , 0 22 3 7 ,33

249 www.mnir.ro

observăm că d i ferenţe i» stat toarte m i c i . O r , po t r i v i i c s j a s t e l n r l e i F »

O v a r i medie emia iea i lo r l u i Aemi l i anus e r t rebu i s ă f i e eproximai iv j u

mătate din cea e monedelor lu i G a l l u s + Vo l u s i a nu s .

T rebu i e avut în v ede re , de asemenea , ş i faptul că fn monetar i * din

Roma s-au emis pentru Ga l l u s ş i Vo lus ianus - fh a u r , argint ş i b r o c s -

187 de t ipur i monetare , i a r pentru Aemi l ianus 64 ( S I C , I V / ΐ Π ) . Admiţ îhd

pentru f i e c a r e tip o s ingură stanţă a r r é s u l t e că d in v e r a anului 251 p£hă

august 253 ( R E , VTH A 2 , 1992) s-sn gravat numai 8 , 12 t ipur i de stanţe

l una r , i a r pînă fn octombrie ( R E , I , 545-546) 2 1 , 3 s tan ţe , c e e a c e duce

la. o conc luz ie opusă c e l e i formulate de F . O v a r i .

Studiul a r e meri tu l de a f i ap l icat pentru pr ime dată metoda s t a t i s

t i c ă l a un număr mare de t e s a u r e , desrbisfhr i perspec t ive noi fn c e r c e

t a r e a c i rcu la ţ ie i monetare .

3 . Kata l in B f r é S e y , " E i n e n eee r l i c he , von Awaren nacngeahmte

Si lberml lnze im MUnzkebinett des Unger iscben Net ionalmueeums n (p . 49¬

5 2 ) . I n baza cons ta t ă r i i că moneda, Mi>i*«ţi» a v a r ă , ach iz i ţ ionată fn 1970

de cabinetul numismatic din Budapesta - c a ş i ce l e l a l t e p iese s im i l a re

( p l . I ) cunoscute d i n l i t e ra tură - prov in din morminte, autoarea emite i-

poteaa p lauz ib i l ă că e r s et • p i e se e u i e s t emise mei dsg iehă pentru a

s e r v i ca "obol a l lu i He r on " , dec î t c a monede de schimb (cum p resupu

nea J . E l m e r ) . Cons ta t a rea aduce un punct de vedere nou l a e l uc i da rea

g r a d u l u i de dezvo l tare a economiei monetare l a a v a r i

4 . L u c r a r e a l u i K a r e l C a s t e l i n , " Z u den gefutterten (plai t ierten)

GoldmUnzen de r bb'mischen Ke t ten " (p .7-14) , es te pr imul studiu exhaus

t i v asupra monedelor auhearate a l e ce l ţ i l o r din Bohemia . Au toru l supu

ne unei ana l ize competente semnif icaţ ia l o r economică ş i poz i ţ ia j u r i d i

ca .

5 . Contr ibuţ i i va lo roase l a i s t o r i a medievală ş i modernă a Unga

r i e i aduc a r t i co le l e : I . C e d a i , "D i e ge s e hic ht l i chen Uastăhde des ers ten

ungar i s c be n G e l d e s " ; F . Κ a b l e r , "Mi t te la l ter l iche Fa lschge ldpragung in

U n g a r n " ; A . P o h l , " D e r Beg inn de r ungar ischen Goldpragung" ; L . Husa-

â r , "D i e Urkundl ichen Que 11 en d e r ungar ischen mi t te la l ter l icben Milna-

gesch i c h t e " ; T . I v ânvos i-Szabé , " D i e Gestal tung des V e r k e h r s und der

Wer tve rHnderungen von Kupfergeld wăhrend des R a k o c z i ' s c h e n F r e i -

h e i t s k r i e g e s " . In teresante sînt ş i a r t i co le le ce t ra tează probleme de nu

mismatică contemporană.

I U D I T A W INKLER

A , A . N U D E L M A N , T o p o g r a f i i * kladov i nahodok edin ic in îh monet(Arheo-

logh i ceska i a k a r t a Mo ldavsko i S S R , vîpusk 8 ) , E d i t . " Ş t i i n ţ a " , Chiş inău,

1976, 196 ρ . , cu 10 harţ i în t ex t ( f o t o p r i n t ) .

In numărul 8 a l colecţiei c i t a t e ma i s u s , cercetă toru l s o v i e t i c A .

A .Nude lman de l a Ch iş inău a pub l i c a t un r e p e r t o r i u a l d e s c o p e r i r i l o r

monetare - t e zau re şi p iese i z o l a t e - semnalate pîhă în 1974 pe t e r i t o

r i u l R .S .S .Moldoveneşt i . P r eceda t de o succintă i n t r o d u c e r e tratînd

desp re i s t o r i a monedei în Mo l dova , d i n an t i ch i t a t e şi pînă în sec .a l XVII-

250

www.mnir.ro

l e a i n c l u s i v , r e p e r t o r i u l r e c e n z a t c u p r i n d e d e s c o p e r i r i mone ta re ce d a

tează începînd d i n s e c . a l I V - l e a f . e . n . ş i pînă l a s f î r ş i t u l c e l u i de-a l

X V I I - l e a . A c e s t e d e s c o p e r i r i s f n t g r u p a t e , după p e r i o d i z a r e a a d o p t a

tă de a u t o r , f n modu l u rmă tor :

- d e s c o p e r i r i d a t f nd d i n s ec . IV-Π î . e . n . ( h a r t a I ) ;

» " " " I î . e . n . - I V e . n . ( h a r t a Π ) ;

« " « " Π e . n . ( h a r t a U I ) ;

" " » « n i e . n . ( h a r t a I V ) ;

" »' " " I V e . n . ( h a r t a V ) ;

" I I « M v - X I V ( h a r t a V I ) ;

" n n n x m - X I V ( h a r t a V I I ) ;

" « n η x v ( h a r t a V m ) ;

" " " " X V I ( h a r t a I X ) ;

- " n n n χ ν π ( h a r t a X ) .

Prec i z ăm că h a r t a I în fă ţ işează d e s c o p e r i r i l e de monede greceşt i ş i

imitaţ i i " b a r b a r e " ; h a r t a I I c u p r i n d e d e s c o p e r i r i l e de monede romane ş i

imi taţ i i " b a r b a r e " , îh v r e m e ce hăr ţ i l e I I I - V prez intă d i n nou d e s c o p e r i r i

de monede r o m a n e , r e p a r t i z a t e de da t a aceas t a pe s e co l e l e r e s p e c t i v e .

Sub formă de t a b l o u r i , es te p r e z en t a t conţinutul u no r t e z au re c a r e

au pu tu t f i c e r c e t a t e ma i de a p r o ape ; de asemenea , t o t sub formă de t a

b l o u r i sînt g r upa t e t e z a u r e l e ş i d e s c o p e r i r i l e i z o l a t e c a r e aparţ in a c e

l e i aş i p e r i o a d e i s t o r i c e . L a s f î r ş i t , a u t o r u l redă b i b l i o g r a f i a l u c r ă r i l o r

d i n c a r e au f o s t e x t r a s e da te le p r i v i t o a r e l a d e s c o p e r i r i l e mone ta re i n -

c luse îh r e p e r t o r i u . Toa t e păr ţ i l e componente laola l tă - i n t r o d u c e r e , r e

p e r t o r i u , t a b l o u r i , b i b l i o g r a f i e ş i h ă r ţ i - fac c a l u c r a r e a recenzată să

ne o f e r e o imag ine ve r i d i c ă a c i rcu la ţ ie i mone ta re pe t e r i t o r i u l R . S . S .

Moldoveneşt i , d i n a n t i c h i t a t e ş i pîhă l a s f î r ş i t u l s e c . a l X V I I - l e a .

C î teva însemnăr i m a r g i n a l e , v iz îhd ma i a les c h e s t i u n i de amănun t ,

n i se p a r u t i l e . I n i n t r o d u c e r e , c a r e t r a t e a z ă , aşa cum am arătat mai sus,

desp re i s t o r i a monede i în M o l d o v a , nu es te ci tată n i c i o l u c r a r e p u b l i

cată de cerce t ă to r i r omân i , deş i asemenea l u c r ă r i au adus numeroase

contr ibuţ i i o r i g i n a l e , unele d i n e le f o l o s i t e de a l t f e l de a u t o r ( sp re e x e m

p l u : d a t a r e a p r i m e l o r e m i s i u n i a le l u i P e t r u Muşat , l a 1377 , p . 2 3 ; c o m

p l e t a r e a s i s t e m u l u i mone t a r a l M o l d o v e i în t i m p u l domn i e i l u i A l e x a n d r u

ce l B u n , p . 2 7 ; r e f o r m a monetară d i n a t r e i a domnie a l u i P e t r u A r o n , p .

28 ; e m i s i u n i l e de t r e i g ro ş i de t i p po l onez a le l u i I e r e m i a Movilă l a 1597,

e m i s i u n i neap roba te de d i e t a po loneză , p . 35 e t c . ) .

Semnalăm de asemenea următoare le d a t e : Doroţkoe , r . D u b o s a r i ,

t e z au r de monede emise de H i s t r i a ş i de T y r a s (p .45—46): după s c a r a

g reu t ă ţ i l o r , d r ahme le h i s t r i e n e p a r a se încadra îh două s isteme ponde

r a l e , e g i n e t i c ( 6 , 0 6 g) ş i p e r s i c ( 5 , 6 4 g ) ; monede ge to-dac i ce : atît t e z a

u r e l e , cî t ş i m a j o r i t a t e a d e s c o p e r i r i l o r i z o l a t e c u p r i n d e m i s i u n i de t i p u l

Huş i-Vovr ieş t i , ma r e înd d e c i r ă sp î nd i rea a ce s t u i t i p mone t a r ge t o-dac i c

şi îh spaţ iu l c u p r i n s în t re P r u t ş i N i s t r u ; monede r omane : două r e p u b l i

cane , n e d a t a t e , c e l e l a l t e numa i i m p e r i a l e , datîhd d i n s e c . I - V ; de c o r e c

tat pes te t o t : Cons t a n t i u s Π , 324—361 ş i nu Cons t an t i u s Π C h l o r u s ,

337-361)^ ; u l t ime l e monede r o m a n e , p r e zen t e în descoper i r i , s î n t emise

251

www.mnir.ro

de Ma r c i a nu s ( un t e z a u r ( ? ) , g i n i t l a O c h i u l R o ş u , r . Novoeneusk i - p .

8 4 , n r . 3 6 ) ; monede b i z a n t i n e ; e m i s i u n i de l a A n a s t a s i n s 1 l a He r a c l i n a ,

apo i de l a Leon a l V l - l e a , N i c e f o r a l Π -lea F ocas - M i h a i l a l VTJ-lea

Ducas (se impune v e r i f i c a r e a d a t ă r i i monede lor a non ime ) , l o a n a l U- lea

Comnenul - A n d r o n i c I ; N i c e e a , l o a n V a t a t s e s , un p e r p e r de a u r , găs i t

l a Vadu l u i Vodă , l fngă Ch iş inău ( p . 8 4 , n r . 2 2 ) ; T r e b i z o n d a , A l e x i u s a l

I I I - l e a , b r o n z , găsi t l a Cos teş t i , r . K o t o v s k i ( p . 8 5 , n r . 2 7 ) ; a l t e mone

de med ieva le ( s e c . V l - X V T J , după p e r i o d i z a r e a a u t o r u l u i ) ; d i r h e m i a r a b i

d i n s e c . a l X - l e a ; monede a le H o a r d e i de A u r d i n s e c . X T V - X V ; monede

moldoveneşti începînd cu em i s i u n i a l e l u i A l e x a n d r u c e l B u n ; monede e¬

mise de Rus i a R o ş i e , Boera ia , b a n a l u l C r i m e e i , I m p e r i u l o toman , I m p e

r i u l r omano-ge rman , d i v e r s e o r a ş e . N u f igurează f n r e p e r t o r i u două

t e z a u r e d e s c o p e r i t e ma i de mu l t : u n u l l a Sc ă i an i i de J o s , c u ş i l ing i b ă

tuţ i l a Suceava sub Dab r j a Vodă , ce l ă l a l t l a C i o p l e a i , conţin fnri f n t r e

a l t e em i s i u n i ş i ş i l i ng i c u nomele l u i D a b i j a Vodă ş i c e l a l l u i M i h a i l

Radu - Mihnea a l ΓΗ -lea, domn a l T ă r i i Româneşt i ( em i s i u n i d i n anu l

1 6 5 8 ) 3 . '


N O T E

1 P e n t r u p e r i o a d a s e c . I V f . e . n . - X X V e . n . , a u t o r u l se re feră numai

l a t e r i t o r i u l d i n t r e P r u t ş i N i s t r u ; fncepfhri c u s e c . a l XTV- l ea , e x

pune rea sa c u p r i n d e ş i o i s t o r i e a e m i s i u n i l o r m o n e t a r * a le M o l d o

v e i .

2 T e z a u r u l găsit în 1912 l a P x r j o t a , r . R ă s c a n i , f h r e g . l a p . 5 0 , n r . 5 ,

s ubcap i t o l u l 2 (monede r o m a n e ) , c e r e a r c u p r i n d e , după ind ica ţ i i

le a u t o r u l u i , 227 monede de a u r ş i de a r g i n t r omane ş i t u r ceş t i , e

alcătuit în r e a l i t a t e d i n monede de R i g a ş i t u rceş t i ( r i g s k i h ş i nu

r i m s k i h ) ; ca a t a r e , datează d i n s e c . a l XVTJ-lea (informaţie V . V .

K r o p o t k i n , 5 i a n . 1977 ) .

3 Desp re aceste t e z a u r e , v . " S t u d i i ş i ce rce t ă r i de niTnrtemetică,ni ,

1960 , p . 3 2 0 .

E D U A R D D R E H E R , WERNER K A N E 1 N , D e r ge se t z l i c he Schu t z d e r MUn

zen und M e d a i l l e n , Munzgese t z m i t den einschlăgigen Bes t immungen ,Ed i t .

Egon Beckenbaue r , MUnchen, 1975 , 80 p .

Faţă de creş terea masivă a număru lu i co lec ţ ionar i lo r de monede şi

de m e d a l i i , în Repub l i c a Federa lă Ge rman i a s-a res imţ i t nevo ia de a se

i n s t i t u i norme l ega le p e n t r u s t ăv i l i rea c o n t r a f a c e r i i de o r i c e f e l a p i e

s e l o r des t i na te co lecţ i i lor ş i împotriva p u n e r i i l o r îh c i r cu l a ţ i e . A u t o r i i

au ed i t a t ac te le l e g i s l a t i v e îh c a u z ă , adopta te pînă îh a nu l 1974 i n c l u s i v ,

însoţindu-le de un c omen t a r i u e x p l i c i t ş i compe ten t . I n t e r e s an t e sînt ,

p en t r u o r i c e numismat , def ini ţ i i le ce se dau d i f e r i t e l o r procedee de con-

252

www.mnir.ro

fec ţ ionare a u no r p i e se n e au t e n t i c e : r e p r o d u c e r e abso l u t f i de l ă , i m i t a r e

sau f a l s i f i c a r e , p r i n a l t e r a r e a u n e i p iese a u t e n t i c e , s p r e a i se da o a l tă

î n f ă ţ i ş a r e , c u o v a l o a r e nominală s au de colecţie spo r i t ă . De n o t a t , de

asemenea , d e f i n i r e a u no r c a t e g o r i i de monede ca p i e se i n v e n t a t e , c a r e

n u au e x i s t a t n ic iodată îh r e a l i t a t e ş i e m i s i u n i s p e c i a l e , s p r e exemp lu

monedele bătute de d i v e r s e s ta te f n z i l e l e n o a s t r e , p e n t r u f inanţarea

O l i m p i a d e l o r , e m i s i u n i des t i n a t e e x c l u s i v co lec ţ i onar i l o r , f ă r ă p u t e r e

c i r c u l a t o r i e . S ă adăugăm că pe p l an in ternaţ iona l es te în c u r s o acţiune

ho t ă r î t ă p e n t r u p r o t e j a r e a co lec ţ ionar i lo r de monede ş i de m e d a l i i împo

t r i v a o r i c ă r o r î n c e r c ă r i de a l i se î nşe l a buna c red i n ţ ă .


253

www.mnir.ro

C U P R I N S

P a g .

F L O B I A N G E O R G E S C U - C u vînt î n a i n t e . V

A . NUMISMAT ICA / ' Z O L T A N S Z E K E L Y - T e a a u r u i monetar de l a H i l i b , j u d . C o v a s n a . . 3

C A B M E N MAR IA P E T O L E S C U - T e a a u r u i de monede de tip F i l i p

a l LTJ-lee A r r h i d a e u s , d e s c o p e r i t l a Op t ă ş an i , j u d . O l t . . . . 11

JUDÏTA W I N K L E S - Cons t r i bu ţ i i n um i sma t i c e l a i s t o r i a D a c i e i f h

s e c . I e . n . . . . . . . . . . . . . . 33

E R N E S T O B E K L A N D E R - T Â R N O V E A N U - Unele aspecte a le c i r c u

l a ţ i e i monetare d i n sons gu r i l o r D u n ă r i i ih s e c . a l Χ Π - lea . 51

P E T R E D I A C O N U - Con t r i bu ţ i i l a cunoaş te rea monedelor lu i

loen T e r ţ e i , despotu l T ă r i i D r i s t r e i 73

CONSTANŢA S T I R B U - V a l o r i r omâneş t i păs t ra te fh museele d i n

s t r ă i nă ta te - un te s au r de l a P e t r u Muşat 77

O C T A V I A N I L I E S C U - Moneda d iv i t ùonaru emisă de P e t r u M u ş a t . . 87

ANA MARIA V E L T E R - C f t eve probleme de numismat ică r o m â

nească - monedele atr ibui te l u i N i co l ee Bedw i i a * 93

P A R A S C H I V A S T A N C U , G E O R G E T R O H A N I - Un t e z a u r mone tar

de l a S f t r s i t u l s e e . a l XVZKWee dssaeee j . i t fit eeotene

Do b r a , j u d . Dîmboviţa-. 117

M A R I A C O J O C A R E S C U - O monedă a us t r i a c ă d i n 1825 c o n t r a -

marcată c u stema Moldovei ş i a T ă r i i R o m â n e ş t i . . . . . . . . 121

C O R N E L I U B E D A - D e s c o p e r i r i mone t a re an t i ce ş i b i z a n t i n e în

j u d . T e l e o r m a n . 127

C O N S T A N T A S T I R B U - Documente i n ed i t e d i n s e c . a l XLX- lea

p r i v i n d unele d e s c o p e r i r i mone ta re 149

O C T A V I A N DL.IESCU - P r eocup ă r i de numismat ică îh a c t i v i t a t e a

l u i V . A . U r e c h i a 173

O C T A V I A N I L I E S C U - Cu D r i v i r e l a un s t a t e r a l e x a n d r i n f a l s . . . . 181

B . MEDAL IST ICĂ

DOINA C I O B A N U - Cîteva meda l i i emise îh a doua jumătate a s e c .

a l X I X - l e a , d e c e r n a t e uno r a r t i ş t i român i 1 ° 5

L U C I A B I E L T Z - P a r t i c i p a r e a Românie i l a expoziţ i i i n terna ţ io

na le ogl indită în m e d a l i i i ned i t e d i n p a t r i m o n i u l Mu zeu

l u i de I s t o r i e a l R . S . R o m a n i a ,

2 5 5

www.mnir.ro

http://dssaeeej.it

C O N S T A N T A S T I R B U , ROD ICA F A M F T L - T r e i expozi ţ i i i n t e r

naţ ionale de medal is t ică l a B u c u r e ş t i . . . . . . . . 199

C . S I G I L O G R A F I E

CR IS T I N A A N T O N MANEA - I ne l e s i g i l a r e i n ed i t e d i n s e c . X T V -

X V T n a f l a t e f h co lecţ ia Muzeu l u i de I s t o r i e a l R . S . R o

mân i a . . . . . . . . . . . . . · · · . · · · . . . · . . . . . . · . « . · » » . . . . . . . . . . 205

M A R I A DOGARU - S i g i l i i să teş t i d i n f o s t u l com i t a t A r a d 215

D . R E C E N Z I I

G . K . J E N K I N S , Monna ies g r e c q u e s , P a r i a , 1 9 7 2 , 324 p . (Ca rmen

M a r i a P e t o l e s c u ) . - H E N R Y SEYRJG , T r é s o r s d u L e r a n t anc i ens

et nouveaux . I n s t i t u t f rança i s d ' a rchéo log ie de B e y r o u t h . B i b l i o

thèque archéologique e t h i s t o r i q u e , t . X C I V , L i b r a i r i e o r i e n t a l i s t e

P a u l G e u t h n e r , P a r i s , 1973 (Bucu r M i t r e a ) . - E U G E N CH IR TLA s i

V A S I L E L U C A C E L , T e z a u r u l de l e P e t r i n d u . (Contr ibuţ i i l a c r o

no l og i a t e t r a d r a h m e l o r t has i ene de t i p D i o n y s o s - H e r a c l e s ) , f h A c t e

Muse i P o r o l i s s e n s i s , 3 , 1979 (Bucu r M i t r e a ) . - * * * G R E E K N u m i s

ma t i cs and A r c h a e l o g y . E s s a y s i n H o n o r of M a r g a r e t T h o m p s o n .

Ed i t e d by O t to M e r k h o l m end Nancy M .Waggone r , W e t t e r e n , B e l g i a ,

1979 (Bucu r M i t r e a ) . - V . M T H A I L E S C U - B I R L I B A , I . M I T R E A , T e

z a u r u l de l e Măgura (Bacău ) , 1977.. f h s e r i a B i b l i o t b e c e C e r p i c a e ,

I , Muzeu l judeţean de i s t o r i e ş i a r t ă Bacău ( I u d i t e W i n k l e r ) . - * * *

T R E S O R S M O N E T A I R E S , t . I , Bibl iothèque Na t i o n a l e , P a r i s , Ί 979 ,

(Bucu r M i t r e a ) . - P E T E R W I S T H (MQnchen) , De s Ende d e r r o m i s c h -

by zant m i s e hen G o M w H h r u n g , f h " J a h r b u c h f u r Num i sma t i k und

G e l d g e s c h i c h t e " , 2 5 , 1975 (Oc t av i an D i e se u ) . - S . B E N D A L L ş i P . J .

D O N A L D , The B i l l o n T r a c h e a of M i c h a e l VTH Pa l eo l ogos 1258-1282,

A . H . B a l d w i n et Sons L t d . , L o n d r a , 1974 ( B u c u r M i t r e a ) . - E L Y T R A

E . şi V L A D I M I R C L A I N - S T E F A N E L L I , Monna ies européennes et

monnaies c o l o n i a l e s amér ica ines e n t r e 1450 et 1789 , B ib l io thèques

des A r t s , P a r i s , I m p r i m e r i a H e r t i n g & C o . A G , B i e n n e , E l ve ţ i a ,

1978 (Constanţa S t i r b u ) . - A . D E L M O N T E , L e Bene l ux d ' A r g e n t ,

Jacques Schu lman N . V . , A m s t e r d a m , 1976 ; A . D E L M O N T E S u p

plément au Bene l ux d ' A r g e n t , Jacques Schu lman B . V . , A m s t e r d a m ,

1975 ( F l o r i n Se rbênescu ) . - * * * HAMBURGER B E F T R A G E ZUR

N U M I S M A T I K " , , H e f t 2 4 / 2 6 , 1970/72 (Robe r t P ă i u ş an ) . - * * * 'NU-

MIZMATDCAI K Q Z L O N Y " , L X X V I - L X X V n , 1977-1978 ( l u d i t a

W i n k l e r ) . - A . A . N U D E L M A N , Topo g r a f i i a k l a d o v i nahodok e d i n i c i n f h

monet (A r heo l o gh i c e s k a i a k a r t a Mo l d ev sko i S S R , v f pusk 8 ) , E d i t .

" Ş t i i n ţ a " , C h i ş i n ă u , J 9 7 6 (Oc tav i an I l i e s c u ) . - E D U A R D D R E H E R ,

WERNER ΚΑΝΕΓΝ , D e r g e se t z l i c h e Schu t z d e r MUnzen und M é

d a i l l e η , MUnzgesetz m i t den e insehlăgigen Bes t immungen , E ^ t .

Egon Beckenbaue r , MUnchen, 1975 (Oc tav i an I l i e s c u ) 231

256

www.mnir.ro

SOMMAIRE

Page

F LOF. LAN G E O R G E S C U - Avan t p r o p o s V

A . N U M I S M A T I Q U E

Z O L T A N S Z E K E L Y - L e dépôt de H i l i b , d ép . de CoTasna 3

C A R M E N MAR IA P E T O L E S C U - L e t r é s o r monna ies d u t ype

P h i l i p p e ΓΠ A r rh i dée découvert à O p t ă ş a n i , d é p . d ' O h . . 11

JUD I T A WTNKLER - C o n t r i b u t i o n s numismat iques ă l ' h i s t o i r e de

l a Dac ie au I e r s ièc le n . è . . . . . . . . . . . . . . 33

E R N E S T O B E R L A N D E R - T A R N O V E A N U - C e r t a i n s aspec ts de la

c i r c u l a t i o n monétaire dans l a sone des Bouches du Danube

au X I I e s i èc le · 51

P E T R E D I A C O N U - C o n t r i b u t i o n s à l a conna i ssance des monna ies

de Jean T e r t e r , despote de D r i s t r a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

C O N S T A N T A S T I R B U - V a l e u r s r o u m a i n e s conservées dans l e s

musées de 1 ' é t ranger - un t r é so r de P i e r r e Muşa t . . . . . . . 77

O C T A V I A N I L I E S C U - Monnaie d i v i s i o n n a i r e émise p a r P i e r r e

Muşat ; . . . · 87

A N A MAR IA V E L T E R - Quelques problèmes de numismat ique

r o u m a i n e . L e s monnaies at tr ibu iées k K l a u s v o n R e d w i t z . 93

P A R A S C H T V A S T A N C U , G E O R G E T R O H A N I - Un t r é s o r moné

t a i r e de l a f i n du X V I U erne s ièc le découvert à Do b r a ,

dép .de Dîmbovi ţa 117

M A R I A C O J O C A R E S C U - Une monnaie a u t r i c h i e n ne de 1825

contremarquée avec l e s a r m o i r i e s de l a Mo l d av i e et

de l a V a l a c h i e . . . . . . . · . . . · . . . · · ·

C O R N E L I U B E D A - Découvertes monéta ires an t i ques et byzan t i nes

dans le département de T e l e o r m a n . 127

C O N S T A N T A S T I R B U - Documents indédi ts du X I X e s ièc le

conce rnan t que lques découvertes m o n é t a i r e s . . . . . . . . . . . . 149

O C T A V I A N I L I E S C U - Préoccupat ions de numismat ique dans

l ' ac t i v i t é de V , A . U rechea 173

O C T A V I A N LLTESCU - A p r opos d ' u n statère a l e x a n d r i n f a u x . . . . 181

B . S C I E N C E D E S M E D A I L L E S

DOINA C l O B A N U - Que lques méda i l les émises pendant la seuxième

moitié du X I X e s i è c l e , décernées a c e r t a i n s a r t i s t e s

258

www.mnir.ro

r o u m a i n s 185

L U C I A B I E L T Z - L a p a r t i c i p a t i o n de l a Roumanie k c e r t a i n e s

e x p o s i t i o n s i n t e r n a t i o n a l e s ref lé tée dans l e s méda i l

l e s inéd i tes q u i se t r o u v e n t dans le p a t r i m o i n e du

Musée d ' h i s t o i r e de l a R . S . de Roumanie 1 9 1

C O N S T A N T A S T I R B U , ROD ICA P A M F I L - T r o i s expos i t i o n s

i n t e r n a t i o n a l e s de méda i l les k B u c a r e s t . . . . . . . 199

C . S I G I L L O G R A P H I E

C R I S T I N A A N T O N M A N E A - Des bagues s i g i l l a i r e s inédites dans

l e s c o l l e c t i o n s d u Musée d ' h i s t o i r e de l a R . S . d e R o u

manie . * 205

M A R I A D O G A R U - Sceaux v i l l a g e o i s de l ' e x - c o m i t a t d ' A r a d 215

D . C O M P T E S R E N D U S

G . K . J E N K I N S , Monna ies g r e c q u e s , P a r i s , 1972 (Carmen M a r i a

P e t o l e s c u ) . - H E N R Y S E Y R I G , T r é so r s du L e v a n t anc iens e t

n ouveaux . I n s t i t u t f rança i s d ' a rchéo log ie de B e y r o u t h . B i b l i o

thèque archéolog ique et h i s t o r i q u e , t , XCTV , L i b r a i r i e o r i e n

t a l i s t e P a u l G e u t h n e r , P a r i s , 1973 ( B u c u r M i t r e a ) . - E U G E N

C H I R I L A et V A S I L E L U C A C E L , T e z a u r u l de l a P e t r i n d u ( C o n

t r i bu ţ i i l a c r o n o l o g i a t e t r a d r a h m e l o r t has i ene de t i p D i o ny so s-

H e r a c l e s ) , en A c t a Muse i P o r o l i s s e n s i s , 3 , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . -

* * * G R E E K Num i sma t i c s and A r c h a e o l o g y . E s s a y s i n Hono r of

M a r g a r e t T h o m p s o n . Ed i t e d by O t to M ^ r k h o l m and Nancy M . Wag

g o n e r , W e t t e r e n , B e l g i q u e , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . - V . M I H A I L E S C U -

B I R L I B A , I . M I T R E A , T e z a u r u l de l a Măgura (Bacău ) , 1977 , dans

l a sér ie B i b l i o t h e c a C a r p i c a , I , L e Musée départemental d ' h i s t o i r e

et d ' a r t de Bacău ( l u d i t a W i n k l e r ) . - * * * T R E S O R S M O N E T A I R E S ,

t , I , B ib l io thèque N a t i o n a l e , P a r i s , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . - P E T E R

W I R T H (MUnchen) , Das Ende d e r rUm i s ch-byzan t i n i s c hen G o l d -

w a h r u n g , en " J a h r b u c h f l i r Num i sma t i k und G e l d g e s c h i c h t e " , 2 5 ,

1975 (Oc t av i an I l i e s c u ) . - S . B E N D A L L et P . J . D O N A L D , The B i l l o n

T r a c h e a of M i c h a e l V I I I P a l e o l ogos 1258-1282 , A . H . B a l d w i n et

Sons L t d . , L o n d r e s , 1974 ( B u c u r M i t r e a ) . - E L V I R A Ε . ş i V L A D I

MIR C L A I N S T E F A N E L L I , Monna ies européennes et monnaies c o

l o n i a l e s amér ica ines e n t r e 1450 et 1789 , B ib l iothèques des A r t s ,

P a r i s , I m p r i m e r i e H e r t i n g & C o . A G , B i e n n e , S u i s s e , 1978

(Constanţa S t i r b u ) . - A . D E L M O N T E , Le Bene l ux d ' A r g e n t , Jacques

Schu lman N I V . , A m s t e r d a m , 1967 ; A . D E L M O N T E , Supplément au

Bene l ux d ' A r g e n t , Jacques S c h u l m a n , B . V . , A m s t e r d a m , 1975

( F l o r i n Se rbănescu ) . - * * » "HAMBURGER B E I T R A G E ZUR N U M I S -

M A T I K " , He f t 2 4 / 2 6 , 1970/72 (Robe r t P ă i u ş a n ) . - * * * " N U M I Z M A -

T I X A I K O Z L O N Y » , L X X V I - L X X V D , 1977-1978 ( l u d i t a W i n k l e r . -

259

www.mnir.ro

A . A . N U D E L M A N , T o p o g r a f i i * k l a dov i nabodok e d i n i r i n f h mo net

(A rheo l ogh i ce ska i a k a r t a M o l d a v s k o i S S B , v i p u s k 8 ) , E d i t i o n s

' •La s i e n c e " , K i c h i n e v , 1976 (Oc t av i an I l i e s c u ) . - E D U A R D D R E H N E R ,

WERNER K A N E I N , D e r ge se t z l i c be Schu t z d e r MUnsen und M e d a i U e n ,

Munzgesetz mit den e i n sch lBg igen Bes t immungen , E d i t . Egon B e c k e n -

baue r , MUnchen, 1975 (Oc t av i an D i e s cu ) 231

260

www.mnir.ro

CONTENTS

Page

F L O R 1 A N G E O R G E S C U - F o r e w o r d V

A . N U M I S M A T I C S

Z O L T A N S Z E K E L Y - T h e H o a r d f r o m H i l i b , Covasna C o u n t y , . . . 3

C A R M E N M A R I A P E T O L E S C U -The Hoa r d of Co i ns of the t ype

P h i l i p ΧΓΠ A r r h i d a e u s , f ound at Op t ă şan i ,O l t C o u n t y . . . 11

J U D I T A W I N K L E R - Num isma t i c C o n t r i b u t i o n s t o the H i s t o r y of

D a c i a i n t he F i r s t C e n t u r y A . D . . . . . * 33

E R N E S T O B E R L A N D E R - T A R N O V E A N U - A s p e c t s pf Mone t a ry

C i r c u l a t i o n at Danube Mouths i n the T w e l f t h C e n t u r y . . . 51

P E T R E D I A C O N U - C o n t r i b u t i o n s to the Know ledge of the Co ins

of l o a n T e r t e r , t he T y r a n t of Ţa ra D r i s t r e i 73

C O N S T A N T A S T I R B U - Roman ian Va l u ab l e s E x i s t i n g i n Museums

A b r o a d - A H o a r d F r o m P e t r u Muşat 77

O C T A V I A N L L I E S C U - T h e Change I s sued by P e t r u Muşat 87

: A N A M A R I A V E L T E R - P r o b l e m s of Romanian Num i sma t i c s - T h e

Co i n s A s s i g n e d to N i c o l a e Redw i t z 93

P A R A S C H T V A S T A N C U , G E O R G E T R O H A N I - A Hoa r d Da t i n g

F r o m L a t e E i g h t e en C e n t u r y Found i n Do b r a V i l l a g e ,

Dîmboviţa Coun ty 117

M A R I A C O J O C A R E S C U - A n A u s t r i a n Co i n F r o m 1825 Hav i n g on

i t s R e v e r s the A r m s of Mo l d a v i a and T a r a Românească . 121

C O R N E L I U B E D A - A n c i e n t and By z an t i n e M o n e t a r y F i n d s i n

T e l e o r m a n Coun ty 127

: C O N S T A N T A S T L R B U - Unpub l i s hed documents F r o m the

N i n e t e e n t h C e n t u r y R e f e r r i n g to Some M o n e t a r y

F i n d s 149

O C T A V I A N LLLESCU - V . A . U r e c h i a and H i s Numisma t i c C o n c e r n s 173

O C T A V I A N I L I E S C U - I n Connec t i o n t o a F a l s e A l e x a n d r i n e S t a t e r 181

B . S C I E N C E O F M E D A L S

D O I N A C I O B A N U - S e v e r a l Meda l s I ssued i n the Second P a r t of

t h e 19 C e n t u r y A w a r d e d t o Roman ian A r t i s t s 185

L U C I A B J E L T Z - Roman i a ' s P a r t i c i p a t i o n s to I n t e r n a t i o n a l

E x h i b i t i o n s Re f l e c t ed i n Unpub l i s hed Meda l s E x i s t i n g i n

261

www.mnir.ro

the P a t r imony of the Museum of H i s t o r y of the

S o c i a l i s t Repub l i c of Roman ia

C O N S T A N T A S T I R B U , R O D I C A P A M F I L - T h r e e I n t e r n a t i o n a l

E x h i b i t i o n s of Meda ls i n B u c h a r e s t .

C . S I G I L L O G R A P H Y

C R I S T I N A A N T O N M A N E A - Unpub l i shed S e a l R i ngs F r o m the

Fou r t e en t h-E i g h t e en t h C e n t u r y , E x i s t i n g i n t he

C o l l e c t i o n of the Museum of H i s t o r y of the S o c i a l i s t

Repub l i c of R o m a n i a . . . . . . . . . . . . . . . · . . . . · · · · · · · · · · ·

MAR IA DOGARU - V i l l a g e S e a l i n the F o r m e r County of A r a d . . . .

D . R E V IEWS

G . K . J E N K I N S , Monnaies g r e c q u e s , P a r i s , 1972 (Carmen M a r i a

P e t o l e s c u ) . - H E N R Y S E Y R I G , T réso rs du L e v a n t anc iens et n o u

veaux . I n s t i t u t f rança is d ' a rchéo log ie de B e y r o u t h , Bibl iothèque

a rheo log ique et h i s t o r i q u e , t . X C T V , L i b r a i r i e o r i e n t a l i s t e P a u l

Geu t hne r , P a r i s , 1973 ( B u c u r M i t r e a ) . - E U G E N C H I R I L A ş i V A -

S I L E L U C A C E L , The H o a r d f r o m P e t r i n d u ( C o n t r i b u t i o n s to the

Chrono logy of Thas iene T e t r a d r a h m s of the D i o n y s o s - H e r a c l e s

T y p e ) , i n A c t a Muse i P o r o l i s s e n s i s , 3 , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . -

**"* GREEK Numisma t i cs and A r c h a e o l o g y , E s s a y s i n H o n o r of

M a r g a r e t T h o m p s o n . Ed i t e d by Ot to M ^ r k h o l m and Nancy M . W a g

gone r , W e t t e r n , B e l g i a , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . - V . M I H A I L E S C U -

B I R L I B A , I . M I T R E A , The H o a r d f r o m Măgura (Bacău) , 1977 , i n

the s e r i e s B i b l i o t h e c a C a r p i c a e , I , the County Museum of H i s t o r y

and A r t , Bacău ( l ud i t a W i n k l e r ) . - * * * T R E S O R S M O N E T A I R E S ,

t , I , Bibl iothèque N a t i o n a l e , P a r i s , 1979 ( B u c u r M i t r e a ) . - P E T E R

WIRTH (MUnchen), Das Ende d e r rOmisch-byzan t i n i s chen Go l dwah-

r u n g , i n " J a h r b u ch f u r Num i sma t i k und G e l d g e s c h i c h t e " , 2 5 , 1 9 7 5 ,

( O c t a v i a n I l i e s c u ) . - S . B E N D A L L and P . J . D O N A L D , The B i l l o n

T r a c h e a of M i c h ae l V U I Pa l eo l ogos 1258-1282, A . H . B a l d w i n et

Sons L t d . , L o n d o n , 1974 (Bucu r M i t r e a ) . - E L V I R A E . and V L A

DIMIR C L A I N - S T E F A N E L L I , Monna ies européennes et monna ies

co lon i a l es amér ica ines en t r e 1450 et 1789 , Bibl iothèques des

A r t s , P a r i s , I m p r i m e r i e H e r t i n g & C o . A G . B i e n n e , E lve ţ i a , 1978

(Constanţa Ş t i r b u ) . - A . D E L M O N T E , L e Bene l ux d ' A r g e n t , J a c q u e s

Schulman N . V . , A m s t e r d a m , 1967; A . D E L M O N T E , Supplement au

Bene lux d ' A r g e n t Jacques Schu lman , B . V . , A m s t e r d a m , 1975

( F l o r i n S e r b ă n e s c u ) . - * * * "HAMBURGER B E I T R A G E ZUR N U M I S -

M A T I K " ţ He f t 2 4 / 2 6 , 1970/72 (Rober t P ă i u ş a n ) . -*** N U M I I M A -

T I K A I K Ô Z L O N Y " , L X X V I - L X X V U , 1977-1978 , ed i ted by " A . M a

g y a r Num i zma t i k a i T â r s u l a t " , Budapes t , 1978 ( l u d i t a W i n k l e r ) . -

A . A . N U D E L M A N , T o p o g r a f i i a k l adov i nahodok e d i n i c i n f h monet

262

www.mnir.ro

(Ax faeo logh iceska i a k a r t a M o l d a r s k o i S S R , v f pusk 8 ) , E d i t . " Ş t i i n ţ a "

Ch i ş i n ă u , 1976 (Oc tav i an n i e s c u ) . - E D U A R D D R E H E R , WERNER

K A N E EN, D e r g e s e t z l i c h e S c h u t z d e r MUnzen und Med a i l l e η , MUnz-

gese t z m i t den e i n e ch l a g i g en Bes t immungen , E d i t . Ego η B e c k e n -

b a u e r , MUnchen , 1975 (Oc t av i a n D i e s c u ) . .

263

www.mnir.ro

16 Lzi www.mnir.ro

www.mnir.ro