View
644
Download
3
Category
Preview:
DESCRIPTION
Oratio Gratitudinis, rostit de acad. Cristian Hera, membrul de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, de ziua Academiei de Științe a Moldovei
Citation preview
AGRICULTURA, DOMENIU STRATEGIC pentru SECURITATEA si SIGURANTA ALIMENTARA
Cuvant de receptie Academia de Stiinte a Moldovei,
Chisinau, 12 iunie, 2013
Acad. Cristian HERA
Omenirea dominata de crize cu influente majore asupra agriculturii
economico-financiare →polarizare excesivă a capitalului financiar
ecologică →exploatarea excesiva → epuizare a resurselor naturale
energetică
AMENINȚARE → declanșarea crizei alimentare → incapacitate de a asigura hrana populatiei (insecuritate alimentara)
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Crizele alimentare repetate si insecuritatea alimentara
• 16 octombrie 1945 – crearea Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura – F A O
• 16 octombrie 1979 – se proclama Ziua Mondiala a Alimentatiei
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
ALIMENTAŢIA – drept fundamental - recunoscut în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - 1948 -
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Numeroase norme internaţionale adoptate de statele membre ale O N U (1976, 1999, 2002, 2004, 2010)
Sinteza: obligaţia respectării, protejării, facilitării accesului la hrană, la utilizarea resurselor şi mijloacelor de asigurare a siguranţei şi securităţii alimentare, eliminând orice mijloc de constrângere a acesteia; responsabilitate primară a statului
Norman Borlaug, 1994, al 15-lea Congres Mondial de Stiinta Solului
• “Toți cei care suntem implicați în producerea hranei, să păstrăm în memorie faptul că pacea lumii nu poate fi menținută în condiție de foamete și mizerie umană. Refuzul accesului micilor fermieri, cu resurse puține, la factorii moderni de producție – varietăți ameliorate de plante, îngrășăminte și pesticide - lumea va fi condamnată – nu de otrăvire cum presupun unii, ci de foamete și haos social.”
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Creştere demografică - creşterea necesarului de hrană
- 7 miliarde de oameni2011 Capacitate satisfăcătoare a producţiei agricolesubnutrire datorată repartiţiei deficitare
acces diferit la hrană
Sursa: *FAO, 2009 ** D. Tilman, 2011
2050 >9 miliarde,Crestere
neuniforma
- Constrângeri:
- schimbări climatice globale: efectul asupra resurselor naturale (criza ecologică)- criza energetică: diminuarea surselor de energie fosilă
- Competiţie între hrana pentru oameni şi “hrana pentru maşini”
fabrici de bioetanol si biodisel 2006 Creştere sporită a cererii mondiale de cereale
Triplarea preţurilui mondial la grâu, porumb, soia
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
capacitate sporită a producţiei agricole cu 70% * → 100%**
Evoluţia numărului de persoane subnutrite din lume (1969-prezent)
2000 – Summitul Mileniumului III – angajament politic al Statelor de a reduce până în 2015 la 870 mil. numărul persoanelor subnutrite (obiectivul nr.1)
În prezent insecuritatea alimentară progresează pe plan mondialSursa: FAO, 2009
2015
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Caracteristici ale politicii şi strategiei ţărilor de succes în securitatea si siguranta alimentară
- stabilitate politică;- conducere guvernamentală coerenta;- promovarea investitiilor - creștere economică durabila;- prioritate agriculturii si domeniilor conexe- stabilitate in securitatea alimentara nationala și pătrundere pe pieţe internaţionale- sustinerea cercetarii stiintifice; promovarea cunoasterii si inovarii
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Securitatea alimentară - prioritate nationala - → insecuritatea alimentară continuă să persiste
Evoluţia ritmurilor de creştere a producţiilor agricole (kg/ha)
1960 ritm linear de creștere a producţiilor de cereale, creștere anuală constantă ~ 3,2%
1961 – 2000 încetinirea ritmului de creștere a producţiilor anuale de cereale ~ 1,5%
2001 - 2010 continuarea încetinirii ritmului de creștere anual, plafonare (Marion Guillou, INRA, 2011)
– 342 kg/persoană – producţie maximă de cereale1984
2006 – 302 kg/persoană
- scădere cu 12%/persoană= accentuarea foametei pe glob, Lester Brown , 2012
Cristian HERA – Cuvant de receptie
Chisinau, 12 iunie, 2013
Raport comun FAO-OECD, 7 iunie 2013
(OECD-Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltate Economica)
Agricultural Outlook 2013 – 2020
Ritmul de crestere a productiei agricole mondiale va incetini in urmatorii 10 ani, ceea ce poate conduce la cresterea preturilor globale la alimente.
Consecinţe negative ale presiunii creşterii productivităţii agricole
exploatarea excesivă a resurselor naturale
1970 - D. Meadows - “Limitele creșterii”
conflict între dezvoltarea civilizaţiei industriale aflată în creștere accelerată și deteriorarea fără precedent a resurselor naturale (neregenerabile)
1972 - Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului Uman - Stockholm
“a fost atins un moment în istorie când trebuie să regândim acţiunile noastre pe întreaga planetă, cu o prudenţă mai mare faţă de consecinţele asupra mediului...Resursele naturale ale pământului, incluzând aerul, apa, solul, flora şi fauna, precum şi tipurile reprezentative ale ecositemelor naturale, trebuie să fie protejate în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare prin planificare înţeleaptă şi management corect.”
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
1987 - Raportul Brundtland elaborarea principiilor directoare pentru dezvoltarea durabilă – care să îndeplinească cerinţele prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare să-şi realizeze necesităţile
1992 - Conferinţa ONU despre Mediu și Dezvoltare Rio de Janeiro
acord internaţional de cooperare echitabilă pentru protecţia integrităţii globale a sistemului ambiental și al dezvoltării durabile
2003 - Earth Policy Institute Lester Brown
Planul B “Pentru salvarea unei planete sub presiune şi a unei civilizaţii în impas” (B 2.0, B 3.0)
Planul B 4.0 - “Mobilizare generală pentru salvarea planetei”
“Mobilizarea pentru salvarea civilizaţiei înseamnă restructurarea fundamentală a economiei globale pentru stabilizare climatică, eradicarea sărăciei, stabilizarea demografică, refacerea sistemelor naturale de susţinere a economiei şi, dincolo de toate, renaşterea speranţelor”
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Uniunea EuropeanăNoua Politică Agricolă Comună (PAC) –
iniţierea demersurilor şi negocierilor – iunie 2013 dezbateri la nivelul Consiliului şi Parlamentului European – 2011-2013 adoptarea regulamentelor şi a actelor complementare – dec. 2013
2014-2020
Provocări actuale pentru noua PAC –
economice • asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare• atenuarea volatilităţii, preţurilor produselor
agroalimentare• diminuarea efectelor crizei economice prelungite
de mediu
teritoriale
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră• prevenirea eroziunii solurilor• asigurarea calităţii apei/aerului şi conservarea
cantităţilor de apă potabilă
• asigurarea unei economii şi a unei dezvoltări rurale dinamice
Abordarea de către UE a PAC 2014-2020
Sursa: N. Istudor, 2013
Instrumentele principale ale PAC 2014-2020 pentru realizarea obiectivelor
consolidarea competitivităţii sectorului agroalimentar prin:
• îmbunătăţirea poziţiei fermierilor pe lanţul agroalimentar• crearea unui fond de rezervă pentru atenuarea efectelor crizei economice• monitorizarea trasabilităţii produselor agroalimentare
creşterea sustenabilităţii dezvoltării sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural prin:
creşterea eficienţei utilizării fondurilor europene – Cadru strategic comun – prin:
• respectarea ecocondiţionalităţilor pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice
• utilizarea resurselor naturale în mod responsabil şi durabil• utilizarea unor metode de producţie favorabile pentru menţinerea
echilibrului ecologic în mediul rural
• redistribuirea plăţilor directe între şi în cadrul statelor membre• redistribuirea anvelopelor de dezvoltare rurală• simplificarea procedurilor de gestionare a fondurilor europene
• promovarea şi susţinerea cercetării, dezvoltării, inovării şi transferul de cunoştinţe, inclusiv îmbunătăţirea sistemului de consultanţă
România – Stat membru al UE – 1 ianuarie 2007
Obligaţii
• eliminarea decalajelor existente în toate sectoarele vieţii economice şi sociale
• racordarea în dinamică la obiectivele UE• asimilarea aquis-ului comunitar• accesul sectorului agroalimentar la piaţa UE• proiectarea şi implementarea PAC 2014-2020
respectând interesul naţional
accesul la piaţa UE: • 480 milioane consumatori• PIB total – cca 9,400 miliarde €• 19% participare la comerţul mondial
creşterea productivităţii agricole:
accesul la fondurile comunitare, cu consecinţe:
• stimularea dezvoltării exploataţiilor agricole mijlocii şi mari• îmbunătăţirea accesului pe piaţa UE – dispariţia barierelor
comerciale• încetinirea migrării forţei de muncă din agricultură
Principalele avantaje economice ale aderării României la UE
• dezvoltarea echilibrată a regiunilor• creşterea competitivităţii economice• dezvoltare rurală susţinută
– modernizarea infrastructurii, – ocuparea mărită a forţei de muncă, – noi politici sociale pentru creşterea calităţii vieţii
Progresul agriculturii româneşti după integrare depinde de
valorificarea potenţialului agricol semnificativ şi avantaj competitiv dat de resursele naturale
• calitate ridicată• preţ echilibrat
Obstacole • grad ridicat de fărâmiţare a terenurilor agricole• dificultăţi financiare pentru
achiziţionarea input-urilor necesare,
practicarea tehnologiilor moderne de producţie
• vulnerabilitatea productivităţii în special datorată condiţiilor climatice şi lipsei sistemului funcţional de irigaţii
• ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură – populaţie rurală numeroasă, îmbătrânită, necalificată profesional
• lipsa unor politici agrare consecvente şi coerente, fundamentate ştiinţific
competitivitatea produselor agricole pe piaţa comunitară
29% - suprafaţaterestră
6,4% suprafaţaagricolă
98% productie agro alimentară
71% - suprafaţa
acoperită cu ape
2% Producţie
Alimentară
La nivel globalFertilitate bună şi foarte bună -11% (RO 28%)
Fertilitate
moderată 27%
(RO 20%)
Fertilitate redusă şi foarte redusă 62% (RO 52%)
Pilonii de sustinere ai agriculturiiResursele naturale:
1. Solul: Baza existenţei vieţii terestre - Patrimoniu funciar agricol
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Pamantul a reprezentat si reprezinta forma de plasament a capitalului, dar valoarea lui depinde intotdeauna de starea sa de fertilitate
Produce hrană, furaje, materii prime pentru industrii conexe si participa la:
- sechestrarea carbonului- purificarea, filtrarea și conservarea apei- menţinerea și dezvoltarea biodiversităţii
- bunăstarea economică şi socială
Arhivă a istoriei planetare “Indiferent cui aparţine, pământul are o funcţie socială...dacă pământul dispare, dispare veșnicia” Gheorghe Ionescu-Sisesti,1937
“Solul este noul aur, hrana este noul petrol.” Lester Brown, 2012
Rolul soluluiAsigura securitatea alimentarea si securitatea mediului
Cristian HERA – Cuvant de receptie, Chisinau, 12 iunie, 2013
• Prioritaţile agriculturii viitorului pun presiune asupra productivităţii solului
• Constrângerile determinate de schimbările climatice; criza apei, reducerea biodiversitatii, intensificarea eroziunii solului – pierdere anuală a 5-7 milioane ha teren agricol
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Cantităţi medii de elemente nutritive (kg./ha) extrase Cantităţi medii de elemente nutritive (kg./ha) extrase din sol la o recoltă de grâu de 5-6 t/hadin sol la o recoltă de grâu de 5-6 t/ha
Elemente nutritive primare N → 100-140
P2O5 → 50-60
K2O → 130-160
Elemente nutritive secundare Ca → 19-24
Mg → 12-14
S → 10-21
Microelemente Zn → 0,2-0,4
Mn → 0,5-0,6
Fe → 0,6-3,5
Cu → 0,08-0,2
B → 0,06-0,2
Mo → 0,004-0,01
Menţinerea fertilităţii solului impune compensarea prin aplicarea îngrăşămintelor Menţinerea fertilităţii solului impune compensarea prin aplicarea îngrăşămintelor de orice naturăde orice natură a a exportului de elemente nutritive exportului de elemente nutritive de catre plantede catre plante..
(Hera, Borlan-1984)(Hera, Borlan-1984)
Repere în istoricul producţiei industriale de îngrășăminte minerale
1961 2001 2010
140,5 mil tone32 mil tone170 mil tone
27 mil t P2O5
104 mil t N 39 mil t P2O5
L. Maine, 2010
Cantitati de ingrasaminte folosite in tari din UE (kg NPK/ha)1980/1981 1990/1991 1998/1999
• Olanda 826 615 494• Belgia-Luxenburg 577 492 365• Irlanda 541 554 520• Elvetia 441 408 255• Germania 413 264 243• Marea Britanie 294 356 330
INGRASAMINTE MINERALE FOLOSITE IN AGRICULTURA ROMANIEI
Anul Ingrasaminte folosite (to s.a.) NPK (kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
1986 706.934 387.375 200.990 1.295.299 129,9 86,4
1990 656.094 313.108 133.875 1.103.075 117,0 74,8
1995 305.800 149.600 14.700 470.100 49.7 31.8
2000 239.300 88.300 14.600 342.200 36,5 23,0
2005 299.000 138.000 24.000 461.000 48,9 31,2
2006 252.000 94.000 17.000 363.000 38,5 24,6
2007 265.000 103.000 19.000 387.000 41,1 26,3
2008 280.000 102.000 16.000 398.000 42,2 27,0
2009 296.000 100.000 30.000 426.000 45,2 28,9
Sursa: M. Dumitru, ICPA, 2013
Creşterea productivităţii solului → menţinerea/sporirea fertilităţii
Validitate stabilită prin experienţe de câmp de lungă durată cu îngrăşăminte
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
“carte deschisă” pentru evoluţia productivităţii şi fertilităţii solului- sursă bogată de informaţie ştiinţifică pentru agricultură, ştiinţa solului, prognoze; tezaur national
Experienţe de lungă durată cunoscute în lume
- Rothamsted Experimental Station, 1843 (170 de ani)- Grignon Center of INRA, Franţa, 1875- Göttingen și Hale/Saab, Germania, 1873 și 1878- Morrow Plots și Sanborn – SUA, 1876 și 1888- Dolgoprutnaia Opituaia Station, Rusia, 1883- Sappemeer, Olanda, 1881- Askov, Danemarca, 1894
ExperienţeExperienţelele de lungă durată cu îngrăşăminte de lungă durată cu îngrăşăminte didin n RomâniaRomânia,, concepute si amplasate la concepute si amplasate la ICCPT Fundulea (INCDA)ICCPT Fundulea (INCDA)
în reţeîn reţeaa geografic geografica, a, începând începând cu anulcu anul 196 19666
Schema experienSchema experienţţelor de lungelor de lungăă durat duratăă cu cu îîngrngrăşăăşăminteminte
InteracInteracţţiunea N x P iunea N x P
Factor A - azot: N0; N40; N80; N120; N160
Factor B - fosfor: P0; P40; P80; P120; P160
InteracInteracţţiunea iunea îîngrngrăşăăşăminte organice – minte organice – îîngrngrăşăăşăminte minte minerale minerale
Factor A – ingrăşăminte minerale: N0 P0; N50P0; N50P50; N100P100
Factor B – ingrăşăminte organice: 20 t /ha; 40 t /ha; 60 t /ha
Evoluţia producţiilor de grâu cultivat după porumb,media pe rotaţie de 5 ani (1976 – 2010)
Evoluţia producţiilor de grâu cultivat după leguminoase,media pe rotaţie de 5 ani (1976 – 2010)
Evoluţia producţiilor de porumb,media pe rotaţie de 5 ani (1976 – 2010)
Evoluţia conţinutului de humus din sol, in funcţie de dozele de îngrăşăminte chimice cu azot/organice aplicate anual (Fundulea 1967-
2007)
Doze de azot (N kg/ha) aplicate anual Doze de îngrășământ (t/ha) aplicate la patru ani
Sursa: Hera, 2012
Cresterea coeficientilor de utilizare a substantei active din ingrasaminte prin
utilizarea tehnicilor nucleare.Programe de cercetare: in Romania-1960-1997, la AIEA Viena, 1991-prezent • Ingrasaminte marcate cu izotopi stabili (15 N) si
radioactivi (32,33 P)• Metode, epoci, doze, sortimente de ingrasaminte)• N de la 38-42% la 78-80 %; P de la 16-18% la 42-46%
• Reducerea poluarii solului si apelor freatice• Inbunatatirea calitatii recoltelor• Cresterea productiei si eficientei economice
- Caracteristicile solului în timp
- degradare naturală;- deteriorare antropică;- presiunea schimbărilor climatice
Impactul degradării solului
Pierderea sustenabilităţii resurselor sol și apă
caracteristici fizice caracteristici chimice caracteristici biologice
Compactare, formarea crustei
Reducerea infiltrării şi capacităţii de retinere a apei
Creşterea eroziunii
Capacitate redusa de înrădăcinare a plantelor
Diminuare şi epuizare a nutrienţilor
Toxicitate – dezechilibre ale elementelor nutritive
Schimbarea reacţiei solului: salinizare - acidifiere
Reducerea cap. de schimb a cationilor
Diminuarea materiei organice
Reducerea captării carbonului
Declinul -populaţiilor de microorganisme -reţinerii apei in sol
Perturbarea ciclurilor biogeochimice
Declinul producţiei agricole
Sursă: Rattan Lal, 2012Cristian HERA – Cuvant de receptie
Chisinau, 12 iunie, 2013
Sursa: SCDCES Perieni
38Sursa: SCDCES Perieni
Suprafata terenurilor agricole afectate de factori limitativi ai capacitatii productive Sursa: M. Dumitru, ICPA, 2013
Denumirea factorului Suprafaţa agricolă afectată mii ha Suprafaţa arabilă
Eroziunea solului prin apă, din care: 6300 2100
- alunecări de teren 702
Eroziune eoliană 378 273
Secetă frecventă 7100
Sărăturare a solului 614
Exces periodic de apă în sol 3781
Compactare primară a solului 2060
Schelet excesiv la suprafaţa solului 300 52
Rezervă mică - extrem de mică de humus 7485 4525
Aciditate puternică și moderată 3424 1867
Alcalinitate ridicată 223 135
Asigurare slabă cu azot 5110 3061
Asigurare slabă cu fosfor mobil 6330 3401
Asigurare slabă cu potasiu mobil 787 312
Carenţe de microelemente (zinc) 1500
Compactare secundară (antropică) 6500
Crustificarea 2300
Distrugere a solului prin diverse excavări 15
Acoperire a terenurilor cu deșeuri și reziduuri solide 18
Poluare chimică a solului, din care: 900
-excesiv poluate 200
-poluarea cu petrol si apa sarata 50
-poluare cu substanţe purtate de vânt 47
= “Cheia de boltă” a agriculturii scenariu moderat →suplimentare cu 30%
alte scenarii → 35-60%*
- în prezent – utilizare de 70% din totalul resurselor;
- provocarea viitorului → diminuarea resurselor de apă
- din straturi acvifere
2. Resursele de apă
- în perspectiva 2030
- adâncirea apelor freatice sub posibilităţile de utilizare ale culturilor agricole;- adâncire simultană în mai multe ţări;
scăderea producţiilor agricole
creșterea exponenţială a cererii de apă
“mutilare hidrologică” **
- din apele de suprafaţă alimentate de ploi și topirea gheţarilor
în restrângere continuă
Schimbarea climatică globală
Surse: * J. Beddington, 2009 ** L. Brown, 2011
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Volumul resurselor hidrologice40,4 miliarde mc/an din râurile interioare87,7 miliarde mc/an din Dunăre
Resursele de apă ale României- 128,1 miliarde mc/an
- distribuţie teritorială neuniformă;
- mari variaţii sezoniere și anuale;
Volumul apelor subterane - 9,62 miliarde mc/an (medii multianuale)
Cantitatea resurselor de apă utilizabilă per persoană / an
– în România 2660 mc
– media Europeană4000 mc
România - încadrată în categoria ţărilor cu resurse utilizabile de apă relativ sărace
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
până în 1989
Utilizarea raţională a resurselor de apă pentru agricultura românească
Amenajarea sistemelor de irigaţii
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
3,2 mil ha amenajate pentru irigaţii
în 2009 (date MADR) 760.000 ha irigabile
217.000 ha irigate
Lectii ale trecutului: marile civilizatii asiro-babiloniana, egipteana, au prosperat cand au valorificat avantajele cursurilor de apa Tigru, Eufrat, Nil si s-au prabusit cand nu au asigurat functionalitatea sistemelor construite.
Valorificarea surselor de apă localeConservarea apei în solSisteme de cultură și tehnologii specifice pentru fermele din areale irigatePolitici de susţinere a utilizării apeiStrategii de conservare și folosirea durabilă a apei
DUNAREA PATRIMONIU NATURAL AL EUROPEI
• Leagan al civilizatiei europene; suport al evolutiilor sociale; adapost pentru diversitate; sursa de apa si elemente nutritive pentru agricultura; granita sigura;
cale importanta pentru navigatie, transport si comunicare
. Delta Dunarii, ECO regiune de importanta planetara
. Din lungimea totala de 2.860 km , pe teritoriul Romaniei 1.075km (38%)
. 432.000 ha indiguite, din care 390.000 ha amenajate pentru irigatii si drenaj
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
STRTEGIA EUROPEANA A DUNARIIPROIECTE PROPUSE DE ACADEMIA ROMANA
1. Pe termen scurtA. Atlas-schimbari globale, strategia EU a DunariiB. Conservarea sturionilor - abordare economica,
sociala si de mediu pentru Bazinul DunariiC. Centrul International- biodiversitate acvatica.2. Pe termen lung: Centrul international de Cercetari Avansate
sistem: fluviu-delta-mare. Studiu-caz: Dunare-Delta Dunarii-Marea Neagra
Cristian Hera Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Schimbările climatice globale
3. Clima ( 1 ) -cea mai gravă provocare a Mileniului III
influente dramatice asupra mediului/resurselornaturale, depasind capacitatea de refacere
Imposibilitatea realizării securităţii alimentare
crize economice şi sociale
1901-2001
ultimii 12 ani cei mai călduroşi din 1850
- Cresterea temperaturii cu 1*C - scaderea productiei agricole cu 10%- Stagnarea fotosintezei - 400 C
creşterea temperaturii medii terestre
Surse: * N. Stern, 2008 ** L. Brown, 2009
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
0,60C ± 0,20C*
Clima (2 )
Scenariu probabil spre sfârşitul secolului 21 - creşterea temperaturii cu 40 - 6,40 C
Factorul primordial implicat →acumulare de gaze cu “efect de seră” CO2 răspunde pentru 63% din încălzirea globală**
1760 →280 ppm CO2 atm2008 → 386 ppm CO2 atm
criză ecologică gravă
Surse: * N. Stern, 2008 ** L. Brown, 2009
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
– specifici pentru climat temperat–continental cu variaţii regionale semnificative:
- temperaturi extreme frecvente (-300C iarna, +400C vara):+1* C peste medie, scade producţia agricolă cu ~ 10%- media multianuală a precipitaţiilor 640 mm
• 500 mm/an în zonele de câmpie sudică• 1200-1400 mm/an în zone montane
Clima României
Parametrii climatici
– variaţii temporale – alternanţe de climat secetos/ climat excesiv umed
Sursa: A N M
Cristian HERA – Cuvant de receptie,Chisinau, 12 iunie, 2013
– cu impact negativ asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură– diminuează / distruge complet recoltele– afectează viaţa animalelor şi oamenilor şi, în final, economia naţională
Seceta în România
Fenomen endemic
“În decurs de 100 de ani, în Muntenia şi Moldova, 3 ani au fost foarte secetoşi, 58 au fost secetoşi, 15 foarte ploioşi şi 24 ploioşi”*
• deceniile 1941-1950 şi 1981-1990 au cuprins câte 3 ani de secetă
excesivă• primul deceniu al secolului 21 → 5 ani extrem de secetoşi• 2012 → secetos
Sursă: * Gh. Ionescu-Şişeşti, 1958, Date ANM
creşterea frecvenţei şi gravităţii secete → deşertificare
accentuată de schimbările climatice globale
Cristian HERA – Cuvant de receptie
Chisinau, 12 iunie, 2013
Schimbările climatice afectează agricultura, restrângând zonele favorabile pentru culturi, impunând schimbări radicale ale sistemelor de exploataţie, ale sortimentelor de genotipuri vegetale și animale, ale tehnologiilor de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor, a sistemelor de asigurare a ecosanogenezei în ansamblu, diminuând recoltele până la dispariţie
Cristian HERA –Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
4. Biodiversitatea
- biodiversitatea ecologică
Provocare majoră a Mileniului III – restrângerea biodiversităţii
– diversitatea de specii de plante, animale, microorganisme într-un habitat
- biodiversitatea genetică - Determinantă pentru structura, calitatea si productivitatea sistemelor ecologice
efecte negative asupra agriculturii
• pierderea unor specii cu caractere valoroase• dispariţia unor insecte polenizatoare• disparitie de specii de păsări și animale utile• Disparitia unor microorganisme implicate în cicluri biologice
esenţiale
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau,12 iunie, 2013
Sisteme de agricultură→ agricultura convenţională→ agricultura conservativă→ agricultura ecologică
asigură parțial securitatea alimentară în contextul marilor provocări globale adresate resurselor și presiunii demografice
→ agricultura biotehnologică partener valoros pentru optimizarea producției agricole
extensia în lume: 1996 0,8 mil ha
2010148 mil ha
2012170,3 mil ha
B͠ 28 țări → SUA (69,5); Brazilia (36,6); Argentina(23,9); Canada (11,6); India (10,8); China(4,0) mil.ha
B͠ 17,3 milioane de fermieri4 culturi majore: porumb, soia, rapiță și bumbac
Caractere genetice noi
- rezistență la insecte- toleranță la erbicide
Avantaje
- 1996 – 2010
- 78,4 miliarde $ : sporul de producţie evaluat - 443 mii tone mai puţine pesticide - 19,4 milioane tone mai puţin CO2 în atmosferă
Sursa: Clive JAMES, 2012; Graham BROOKES, 2012
Cercetarea ştiinţifică – al doilea pilon, “forţa motrice” pentru progresul agriculturii
In Romania, 86 ani de cercetare agricolă instituţionalizată
• aliniere rapidă la priorităţile ştiinţei mondiale• adaptare la schimbările ecologice şi economice →
dezvoltare durabilă si performanta• reconstructia cercetarii stiintifice din agricultura; masă
critică - resurse umane si materiale• dezvoltare echilibrată a tuturor ramurilor ştiinţei agricole
– cercetări pluridisciplinare; impact in productie a rezultatelor obtinute; parteneriat public - privat
• asigurarea premizelor pentru dezvoltarea fluxului de produse alimentare
• investitii - capitalizare
Cerinţe specifice progresului cercetarii stiintifice din agricultura:
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Rezultate ale cercetarii ştiinţifice agricole promovate în producţie
protecţia resurselor naturale, utilizarea lor raţională; extinderea spectrului de specii de interes agricol; creare de noi soiuri/hibrizi de
plante şi rase de animale cu caracteristici productive şi calitative îmbunătăţite, adaptate noilor conditii climatice;
elaborare de tehnologii pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor naturale şi cultivare a plantelor; tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor pentru obţinerea de valoare adăugată;
sisteme integrate de control al dăunătorilor culturilor agricole; producţie de medicamente, seruri şi vaccinuri de uz veterinar;
producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare; diversificarea echipamentelor şi utilajelor agricole; noi tehnologii de procesare a producţiei primare;
→ creșterea varietăţii produselor alimentare; soluţii economice pentru agricultură şi dezvoltare rurală; regenerarea pădurilor, împăduriri, intensificarea instituirii perdelor forestiere.
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Obiective actuale şi de perspectivă - priorităţi:
– creştere inteligentă → dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare
– creştere durabilă → promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi competitive
– creştere favorabilă incluziunii → coeziune socială şi teritorială
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
PRODUCŢIA AGRICOLĂ ŞI SECURITATEA ALIMENTARĂ (1)
• Capitalizarea agriculturii • Investiţii in agricultură, cercetare, tehnologie• Valorificarea fondurilor UE• Soluţii pentru rezolvarea penuriei de apă – noi sisteme si
tehnologi de irigaţii • Protejarea resurselor naturale si a fondului funciar - măsuri
pentu restrângere a eroziunii şi cresterii fertilităţii solului • Refacerea/revitalizarea pasunilor si fanetelor naturale• Reconsiderarea producerii si folosirii ingrasamintelor
minerale si organice • Structurarea agriculturii – adaptarea la noile conditii • Revigorarea/intensificarea actiunilor de revitalizarea
activitatilor in zona montana• Asocierea gospodăriilor mici şi mijlocii
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
PRODUCTIA AGRICOLA SI SECURITATEA ALIMENTARA (2)
Cristian HERA – Cuvant de receptie Chisinau, 12 iunie, 2013
. Masuri pentru obtinerea de valoare adaugata: zootehnizarea agriculturii, depozitarea, procesarea si valorificarea productiei vegetale si animale . Extinderea cooperaţiei . Protejarea fondului forestier – împăduriri – perdele agrosilvice. Prevenirea/diminuarea impactului fenomenelor extreme: secetă, arşiţă, inundaţii. Măsuri pentru soluționarea crizei energetice
. Creşterea eficienţei maşinilor şi utilajelor agricole
. Creşterea coeficienţilor de utilizare a apei şi elementelor nutritive
. Respect pentru fermierii/gospodarii producători de bunuri agroalimentare. Stabilizarea populatiei rurale; sustinerea dezvoltarii rurale, durabila si performanta; . Creșterea rolului cercetării ştiinţifice în asigurarea progresului tehnic. Valorificarea rezultatelor de catre producatorii agricoli
Crizele– Evenimente şocante semnificând destabilizare, distrugere, criza ALIMENTARĂ - devastatoare
– evenimente care → apelează la patrimoniul cunoaşterii→ suscită inteligenţa, competenţa, îndrăzneala şi solidaritatea umană*Crizele trebuiesc considerate drept oportunităţi pentru dezvoltare şi inovare
Sursă: * B. Delvaux, 2011
Misiunea cercetării ştiinţifice si dezvoltarii tehnologice:
finalizare prin inovare si implimentare in practica agricola
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!
Cristian HERA – Cuvant de receptieChisinau, 12 iunie, 2013
Recommended