PREVENIREA INCENDIILOR N INDUSTRIA ALIMENTAR Probleme de tratat: 1. Uscatorii de cereale 2. Depozite de cereale si furaje 3. Mori sistematice 4. Fabrici de spirt 5. Fabrici de zahar 6. Fabrici de ulei 7. Instalatii frigorifice Bibliografie "Prevenirea incendiilor", P. Balulescu, V. Macris, Ed. Tehnica, 1979, p. 320 344. INDRUMTOR privind protectia mpotriva incendiilor n agricultira, M. Agriculturii., Bucuresti 1989, p. 97 149. NORME pentru prevenirea si stigerea incendiilor specifice industriei alimentare, M. Agriculturii si Alimentatiei, Bucuresti, 1993 p. 13 138. 1. USCTORII DE CEREALE Uscarea cerealelor se face natural, prin folosirea caldurii razelor solare, sau artificial. Uscarea artificiala a cerealelor se poate realiza prin ventilarea activa a masei de cereale prin vnturarea cerealelor, prin folosirea gazelor de ardere sau a razelor infrarosii, prin utilizarea curentilor de nalta frecventa, cu ajutorul substantelor higroscopice sau folosindu-se vid. Dintre metodele aratate mai sus, cea mai larga raspndire n agricultura, silozuri si industria moraritului o au metodele de ventilare prin vnturarea cerealelor si folosirea unor agenti termici.

Uscatoriile de cereale care functioneaza pe baza de amestec de gaze si aer sunt de mai multe tipuri: cu vatra, cu stelaje, transportabile si tip vagon. n conditiile normale de depozitare, cerealele nu prezinta prea mare pericol de incendiu, deoarece se aprind greu si ard ncet. n cazul unui incendiu, cerealele depozitate se degradeaza, devenind inutilizabile n scopuri alimentare si chiar furajere. Arderea si propagarea incendiului n masa de cereale cresc daca acestea contin impuritati (paie, pleava etc). Este cunoscut ca 85% din substantele care alcatuiesc bobul sunt organice. Din punct de vedere al comportarii lor la actiunea caldurii, cerealele se aseamana cu lemnul. Astfel: la 100-110C se usuca, pierd umiditatea si ncep sa elimine substante volatile, la 150-230C se descompun, degajnd o mica parte de substante gazoase si se carbonizeaza, la 270-300C se produce un proces intens de carbonizare, iar la 350-400C are loc aprinderea. Viteza si temperatura de ardere a cerealelor n conditii normale sunt n general mici. Arderea cerealelor se intensifica pe masura ce creste fluxul de aer n locul unde a nceput arderea mocnita. Cerealele ard foarte intens n stare de suspensie n timpul transportului pneumatic al cerealelor, la uscarea lor n stare de suspensie si n anumite cazuri de ventilatie activa. Viteza de ardere n aceste cazuri este de 9-11,5 m/s la gru, 8,510 m/s la secara, 8-9 m/s la ovaz si 8,5-10,5 m/s la orz. Pe timpul depozitarii cerealelor n conditii necorespunzatoare se pot produce acumulari de caldura, din cauza activitatii vitale a microorganismelor si a proceselor biologice interne, care duc la autoncalzire (ncingere). Cresterea temperaturii contribuie la intensificarea proceselor de respiratie a cerealelor si la dezvoltarea microorganismelor, avnd drept urmare degajari apreciabile de caldura, modificarea compozitiei chimice a cerealelor si a culorii (apare o culoare cafenie nchisa). Se degajeaza de asemenea un miros specific, care permite descoperirea procesului de autoncalzire si luarea de masuri pentru a preveni degradarea definitiva. n practica, nu au fost cazuri de autoncalziri care sa se transforme n incendiu.

Praful de cereale este format din componenti organici (particule fine de pleava, paie, buruieni, germeni de boabe, boabe sfarmate etc.) si minerali (nisip, pamnt etc.). Praful de cereale arde si poate forma cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind destul de mare, 227 g/m3, iar cea superioara de aproximativ 2 000 g/m3. Cel mai mare pericol de aprindere l prezinta impuritatile existente n cereale, ca: paie sfarmate, pleava, buruieni etc. Acestea se aprind la 140-160C; ele pot fi aprinse si de aerul fierbinte, la o temperatura de 185-195CC. Cea mai frecventa cauza de incendiu la uscatoriile de cereale o constituie senteile scapate din focare, care, mpreuna cu gazele arse, pot patrunde n camera de uscare sau, iesind pe cos n exterior, sa ajunga n contact cu cerealele. Pericolul de scapare a scnteilor si gazelor arse este si mai mare n cazul formarii fisurilor, n special n sectoarele orizontale ale zidariei, unde de obicei se acumuleaza depuneri combustibile, precum si n locurile de intersectie a canalelor de fum cu elementele combustibile, ca: stelaje, plansee, nvelitori etc. Scnteile care ies pe cos pot aprinde nvelitoarea combustibila a uscatoriei sau a constructiilor nvecinate. Incendiul mai poate fi cauzat si de suprancalzirile produse prin nerespectarea regimului termic de uscare: se introduce aer prea fierbinte, si aceasta fie din cauza reducerii aspiratiei aerului rece, fie din cauza alimentarii excesive cu gaze arse. La iesirea din focar, temperatura gazelor ajunge la 600-800C. n cazul arderii fortate a combustibilului, la orice fel de uscatorie de cereale se poate produce suprancalzirea cosurilor de fum si a focarelor, pna la o temperatura care sa aprinda praful si deseurile de paioase depuse pe el. Bucatile incandescente de lemn sau de carbune cazute din focar pot aprinde cu usurinta materialele si deseurile combustibile din jur. La uscatoriile n care se folosesc motoare cu ardere interna, scnteile care ies din teava de esapament, n special din cauza lipsei sau a constructiei gresite a parascnteilor, constituie o cauza de incendiu; nsasi caldura puternica radiata de teava de esapament ncalzita poate aprinde materiale combustibile din imediata apropiere.

Incendiile pot izbucni si din cauza scurtcircuitarii conductoarelor electrice din instalatia de aprindere a motorului sau datorita frecarilor produse la elevatoare, transportoare (patinarea pe saiba, suprancarcarea etc), la lagare, care duc la suprancalziri locale, putndu-se aprinde cu usurinta praful depus, n special cel mbibat cu ulei si unsori. Pentru a preveni incendiile la uscatoriile de cereale este necesar sa se ia o serie de masuri, n primul rnd, ndreptate asupra unei bune construiri a focarelor si camerelor de uscare # 21421o1413v 1;i n al doilea rnd referitoare la o buna exploatare, respectndu-se cu strictete regimul de lucru si regulile generale de prevenire a incendiilor specifice. Focarele si cosurile uscatoriilor de cereale se construiesc n conditii optime, pentru a nu se produce crapaturi prin care sa iasa n exterior scntei si gaze arse. nainte ca uscatoriile sa se puna n functiune, focarele si cosul de fum se verifica prin facerea focului. Fisurile si eventual degradarile mai mari se pot constata dupa drele de funingine si fum ce se fixeaza pe partea exterioara a cosului si focarului. Orict de mici ar fi asemenea defectiuni, trebuie sa se nlature imediat dupa constatare. Pentru a se evita patrunderea scnteilor n camera de uscare a uscatoarelor transportabile, focarele uscatoriilor se prevad cu dispozitive de stingere a scnteilor, ca de exemplu n camerele de ardere suplimentara, n cicloane etc. Uscatoriile mai simple din punct de vedere constructiv se prevad cu site metalice sau cu un strat de material inert, care dupa un oarecare timp de folosire se curata de funingine si cenusa, deoarece prin nfundare se reduce substantial tirajul. Captarea scnteilor trebuie sa se faca integral si pentru aceasta este necesar ca dispozitivele destinate acestui scop sa functioneze perfect, lucru ce se poate asigura prin supravegherea, verificarea si curatirea lor la timp. Pentru a se nlatura uzura prematura a captuselii focarului, este necesar ca fiecare focar sa deserveasca numai o singura camera de uscare, sa nu se instaleze ventilatoare suplimentare si nici sa se nlocuiasca cu altele mai puternice, deoarece viteza gazelor arse creste foarte mult si din aceasta cauza scnteile nu mai pot fi captate. Usita focarului se va deschide la alimentarea cu combustibil, la controlul acestuia si la evacuarea cenusii si zgurii. Platforma din fata focarului se amenajeaza din materiale rezistente la foc, iar n fata usitei de

alimentare si de evacuare a cenusii se amenajeaza o adncitura, pentru a nu da posibilitate carbunilor incandescenti si cenusii sa se mprastie. La traversarea cosurilor prin elementele combustibile ale acoperisului, se executa izolarea acestora cu caramida, iar a cosurilor metalice prin folosirea nisiparului (inel cu nisip). n apropierea focarului nu se va depozita dect cantitatea de combustibil necesara unei singure ncarcari (alimentari). Pentru a ntrzia o eventuala aprindere, toate elementele de lemn ale camerelor de uscare se trateaza cu substante ignifuge. Amplasarea ventilatoarelor se va face astfel nct sa nu favorizeze declansarea sau propagarea incendiului; cea mai avantajoasa amplasare din punct de vedere al protectiei mpotriva incendiilor este dupa camera de uscare. Una dintre cele mai eficace masuri de prevenire a incendiilor este controlul sistematic al temperaturii. Temperatura n camera de uscare depinde de constructia uscatoriei, de felul si umiditatea cerealelor, nsa nu va depasi 60-80C. In afara de temperatura se mai controleaza cu aparate si cantitatea de gaze arse introduse n camera de uscare, pentru a nu da mastere la suprancalziri. nlaturarea frecarilor produse de griparea, patinarea si atingerea benzilor transportoare cu diferite elemente se asigura printr-o ntindere normala, o supraveghere permanenta si o exploatare rationala, a ntregului sistem de transport. La functionarea elevatoarelor, transportoarelor, axelor de transmisie si a altor mecanisme n miscare, se va acorda o deosebita atentie ungerii, ntretinerii si curatirii de praf a lagarelor. Curelele de transmisie se vor ntinde normal, fara a patina pe saibe, interzicndu-se tratarea cu colofoniu, deoarece prin marirea aderentei favorizeaza cresterea ncarcarii cu electricitate statica. Motoarele electrice folosite n medii cu praf vor fi de tipul celor protejate mpotriva prafului. n cazul folosirii motoarelor cu ardere interna, acestea se instaleaza ntro ncapere separata, iar teava de esapament se prevede cu parascntei.

Golurile executate pentru trecerea axelor si conductelor n peretii care separa ncaperile motoarelor cu ardere interna, focarele si camerele de uscare se fac de dimensiuni minime si se izoleaza cu presgarnituri. Terenul din jurul uscatoriei de cereale se curata de iarba si de materiale combustibile. Praful depus pe utilaje si pe elementele constructive ale cladirii uscatcriei de cereale se> curata de cel putin doua ori pe luna, iar suprafata exterioara a cuptorului la fiecare trei zile de functionare. 2.1.DEPOZITE DE CEREALE Cerealele se depoziteaza n magazii, silozuri si baze de receptie, nainte de depozitarea n magazii cerealele se curata de impuritati, dupa posibilitati. Depozitarea se face pe loturi si n grosimi diferite, n raport cu natura cerealelor si de gradul de umiditate. Recoltarea cerealelor pe timp ploios (umed) impune luarea unor masuri n ceea ce priveste mai nti asigurarea unui grad de umiditate admis si apoi. a unui control permanent pentru prentmpinarea unei eventuale autoncalziri. Dintre cereale, cel mad mare pericol de autoaprindere l prezinta ovazul. Controlul temperaturii se executa cu sonde special construite, care se introduc n diferite adncimi, pentru luarea probelor. La depasirea temperaturii de 35C, se trece imediat la aerisirea cerealelor prin vnturare si, n situatii mai grave, la uscarea lor n aer liber sau n uscatorii speciale. Pentru a se asigura evacuarea cerealelor n caz de incendiu, n dreptul fiecarei usi a magaziei se lasa un spatiu liber, iar longitudinal si transversal se asigura treceri n latime de 1-2 m (n functie de marimea magaziei). La depozitarea n vrac a cerealelor, pe timpul manipularii (vnturarii etc). se degajeaza foarte mult praf, oare se depune pe grinzi, pereti, pardoseli etc. Din aceasta cauza este necesar ca magaziile sa fie ventilate, iar impuritatile depuse, curatite si evacuate. O atentie deosebita pentru a nlatura pericolul de incendiu trebuie sa se acorde dezinfectarii magaziilor cu substante chimice inflamabile (pe baza de sulfura de carbon etc). Ct timp dureaza aceste operatii, folosirea n interior a focului deschis, iluminatul cu flacara si fumatul sunt strict interzise. Aceste restrictii se impun tuturor magaziilor de cereale sau de alte produse agricole vegetale combustibile, att n interiorul lor ct si pe

o raza de 30 m. n locuri vizibile se monteaza indicatoare "Fumatul oprit", iar la locul amenajat pentru fumat "Loc pentru fumat". n jurul magaziilor de cereale trebuie pastrata n permanenta curatenia, terenul nefiind ocupat de alte materiale. A.SILOZURI sI BAZE DE RECEPIE. n aceste constructii exista pericol de explozie determinat n buna parte de existenta prafului combustibil si a numeroaselor puncte generatoare de scntei si flama care exista n ansamblul instalatiilor tehnologice. Scnteile electrice si flamele pot sa apara cel mai frecvent la contactele aparatelor folosite n instalatiile electrice. La preeuratatorie si pe timpul curatirii fine a cerealelor, odata cu produsele pot patrunde n instalatii diverse corpuri metalice, datorita nefunctionarii sau aglomerarii magnetilor produ-cndu-se scntei mecanice, care pot aprinde praful. Incendii mai pot izbucni si datorita caldurii degajate n urma frecarii lagarelor. La silozuri si baze de receptie n ceea ce priveste depozitarea se va respecta aceleasi reguli si masuri de prevenire a incendiilor, ca la magazii, iar pentru instalatiile de preeuratatorie aceleasi reguli ca la morile sistematice. Regulile generale de prevenire si stingere a incendiilor trebuie respectate ntocmai. Dupa terminarea lucrului n silozuri si magaziile bazelor de receptie se va face un control amanuntit, dupa plecarea muncitorilor pentru a nu ramne n interior surse de aprindere, ca felinare, lampi etc. O deosebita atentie se va acorda instalatiilor electrice, de la tabloul de distributie pna la aparatele consumatoare de curent, pentru a se nlatura toate defectiunile si praful depus pe acestea. Fumatul este cu desavrsire interzis. B. INSTALAII FIXE DE USCARE A CEREALELOR. Acestea functioneaza pe principiul uscarii directe si indirecte. Cele cu uscare directa prezinta un pericol accentuat de incendiu, n care caz gazele de combustie n amestec cu aerul din atmosfera, iau contact direct cu produsele supuse operatiunii de uscare. n unele situatii, de exemplu da reaprinderea combustibilului n vatra ncinsa, dupa o ntrerupere a alimentarii injectorului, dupa caderea tensiunii pe circuit, se poate produce si o rabufnire. Pentru prevenirea incendiilor este necesar sa se echipeze instalatia cu termometre de diferite tipuri, prin care sa se masoare temperatura

agentului de uscare (la iesirea din focar si la intrarea n focarul de uscare), cit-si temperatura produsului (n zona de uscare si n sectorul de racire). Temperatura agentului termic si a produsului, precum si debitul de lucru trebuie sa fie corelate astfel incit sa nu se depaseasca temperaturile de regim normal prevazute de instructiunile de functionare, n cazul n care nu este posibila aceasta corelare se va urmari numai respectarea temperaturii produsului, a carei valoare se va nregistra n fiecare ora ntr-un registru special. nainte de uscare, produsele cerealire se vor supune trrii pentru nlaturarea impuritatilor. Uscatoarele de cereale trebuie supravegheate n permanenta pe timpul functionarii, urmarindu-se respectarea ntocmai a parametrilor tehnologici. De asemenea, se impune o buna organizare a prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca, stabilindu-se reguli de prevenire a incendiilor specifice fiecarui sector de activitate, care trebuie Cunoscute si respectate de catre ntregul personal. Silozurile si magaziile de cereale trebuie sa aiba asigurate alimentarea cu apa pentru incendiu, precum si un sistem de alarmare eficient. 2.2.DEPOZITE DE FURAJE Avnd n vedere usurinta cu care se aprind furajele si mai ales repeziciunea cu care se propaga flacarile, la organizarea depozitelor de furaje trebuie luate masuri si pentru apararea lor mpotriva incendiilor. Cnd conditiile permit este indicat sa se: organizeze depozite permanente, pe ct posibil n apropierea unor surse de apa, pe terenuri ct mai mult ferite de vnturi, orientate transversal fata de directia vntului dominant. Se va urmari sa se dispuna de cai de acces pentru patrunderea n incinta depozitului a fortelor chemate la stingerea incendiilor. Este recomandabil ca terenurile destinate depozitarii permanente a furajelor sa fie pe ct posibil mprejmuite, iar n jurul lor sa se planteze arbori de esenta tare (foioase), care sa constituie perdele protectoare. Existenta unor depozite permanente rezolva, acolo unde sunt retele electrice, problema iluminatului pe timpul noptii, cunoscnd ca este cu desavrsire oprita folosirea, mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa sau chiar ou felinare. n cazul depozitelor permanente si a celor organizate pe cmp trebuie ca terenul pe care se vor face sirile sa fie curatite de miriste, maracini, arbusti, uscaturi.

nainte de a se trece la cladirea sirelor este indicat sa se marcheze locurile pe care vor fi amplasate, pleava urmnd sa fie depozitata la o extremitate a depozitului, separat de paie si de alte furaje. Pentru micsorarea volumului depozitului este recomandabil ca paiele sa fie balotate. n cazuri extreme, fnul si paiele care sunt nca umede pot fi cladite n sire, dar de dimensiuni mad mici, la distante mai mari unele de altele, dect cele obisnuite si cu conditia ca n centrul lor, la baza, sa se amenajeze tuneluri si cosuri de aerisire. Trifoiul, lucerna, fnul si diferite leguminoase n stare umeda, pot fi cladite n sire numai amestecate cu paie uscate de gru sau de secara, cele de ovaz fiind contraindicate. Dintre furaje, numai fnul, lucerna si trifoiul prezinta pericol de autoncalzire accentuata, n cazul cnd depasesc gradul de umiditate. Introducerea n clai a finului sau a paielor fara a fi fost uscate, repartizarea lor neomogena sub raportul umiditatii, patrunderea n sire a apei din exterior (ploaie, ninsoare), aglomerarea depozitului cu fin si paie vrac, care se umezesc mai repede, lasarea lor timp ndelungat pe intervalele de siguranta faciliteaza procesul de autoaprindere, punnd n pericol ntregul depozit. Ca o prima masura pentru evitarea autoncalzirilor si autoaprinderilor, se impune uscarea furajelor nainte de depozitare ; la paie si alte plante, umiditatea naturala nu trebuie sa depaseasca 20%, iar la n 16%. Uscarea furajelor se poate face si artificial cu aer cald, care reduce mult pierderile de substante nutritive din furaje, ulterior putnd fi transformate si n faina. La utilajele folosite n acest scop (uscatoare), deteriorarea aparatelor indicatoare de temperatura, din cauza neprotejarii lor sau a neglijentei, precum si neres-pectarea regimului de temperatura specificat n indicatia tehnica de functionare, pot duce la izbucnirea unor incendii. n depozit, furajele n vrac sau balotate trebuie repartizate uniform n raport cu gradul de umiditate ; balotii sa fie bine presati si legati spre a nu se desface n timpul depozitarii sau manipularii, iar spatiile libere dintre balotii periferici sa fie acoperite cu paie vrac spre a se favoriza scurgerea apei provenita din precipitatii. Daca n timpul cladirii sirelor ploua, operatia trebuie oprita urmnd ca imediat dupa ploaie sa se ndeparteze furajele umede, care se vor introduce n sire numai dupa uscare. Indiferent de starea n care s-au depozitat furajele, pentru a se prentmpina neingeraa si deci autoaprinderea lor, este necesar ca permanent sa fie supravegheate si sa se controleze cu regularitate temperatura din interiorul sirelor cu ajutorul unei sonde cu termometre sau al unei vergele de metal, ori prin introducerea minii ct mai adnc n sira, n cazul n care temperatura se ridica la 45-55 C si se observa o

fumegare, cu deosebire dimineata, sirile n cauza trebuie desfacute, furajele lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se vor recladi. La uscarea artificiala a furajelor o atentie deosebita trebuie acordata aprinderii motorinei n camera de combustie, operatie care se face numai cu o vergea metalica pe care se aplica un pamatuf de bumbac mbibat n motorina. O importanta deosebita n evitarea incendiilor o are realizarea unei combustii normale. Flacara care indica o combustie normala este o flacara scurta, fara stropi de motorina. Pe la capatul ciclonului de linistire se va urmari sa nu iasa fum negru. Daca fumul va fi negru se va mari debitul de aer pentru injector, iar daca este alb se va proceda invers. Este absolut necesar sa se asigure ca temperatura din ciclon sa ramna ct mai constanta pe toata durata de uscare a materialului. De asemenea, trebuie sa se asigure o corelatie corecta ntre presiunea de alimentare cu combustibil si temperatura agentului de uscare. Materialul care urmeaza sa fie tocat, trebuie sa nu depaseasca o anumita dimensiune (de regula 30 cm) ; avnd lungimi mai mari, se nfasoara n toba sub forma de funie si nu mai poate fi dirijat s absorbit de ventilator n ciclonul de linistire. In aceasta situatie, materialul este supus unei frecari ndelungate care duce la ridicarea temperaturii si la aprinderea lui. Una dintre cele mai frecvente cauze ale incendiilor de furaje este jocul copiilor cu focul. De aceea accesul acestora n depozitele de furaje sau n apropierea lor trebuie interzis cu toata strictetea. Pe teritoriul depozitului, tractoarele folosite pentru diferite transporturi trebuie sa aiba teava de esapament prevazuta cm dispozitiv de parascntei ; nu se admite apropierea tractoarelor la mai putin de 5 m de sirele de furaje. Ele trebuie sa ramna ru depozit numai pe perioada de ncarcare si descarcare a furajelor,, lundu-se masuri pentru prevenirea incendiilor. Transportul de fu raje de la depozit la grajduri se face, de regula, numai ziua. Pe timpul noptii accesul este permis numai pentru personalul de paza si organele de control, activitatea n depozit putnduse desfasura, de regula, numai la lumina zilei. Indiferent daca distributiile se fac ziua sau noaptea, cntarirea furajelor este oprita n interiorul depozitului, fiind deci necesar ca basculele sa fie instalate n afara, la intrare. Distributiile de furaje din depozit trebuie sa se faca, n principiu, ncepnd cu sirele de la intrare. Pentru fumatorii care lucreaza la depozitele de furaje se vor amenaja la 100 m departare, locuri speciale pentru fumat, prevazute cu vase cu apa

pentru stingerea chibriturilor si a resturilor de tigari si indicator "Loc pentru fumat". Concomitent cu masurile de prevenire amintite, se impune si luarea unor masuri n vederea realizarii interventiei pentru stingerea incendiilor. n acest scop trebuie sa se asigure dotarea de pozitului cu mijloacele prevazute de norme. 3. MORI SISTEMATICE Cerealele depozitate n siloz contin multe impuritati (corpuri straine, nisip, pamnt etc.) si din aceasta cauza este necesara curatirea lor, operatie, care se face de obicei n aceeasi cladire cu silozul, nlaturarea corpurilor straine grosiere ca : paie, coceni, fasole, mazariche, rapita sau nisip se face cu ajutourl tararelor asezate n serie. In prima faza se nlatura aproape toate corpurile straine din cereale, obtinindu-se ca deseu principal praful negru : n a doua faza cerealele se supun unor tratamente fizice si chimice, spre a se obtine boabe ct mai bune pentru macinat, rezultnd ca deseu praful alb. Pe timpul tuturor acestor operatii se degajeaza mult praf care prezinta un mare pericol de incendii si explozie. Praful, depus pe diferite suprafete ncalzite este destul de fin si uscat, astfel ca se poate aprinde si la 200 C. Temperatura de aprindere a amestecului de praf-aer este cuprinsa ntre 410 si 500 C. Praful de cereale, de tarte este mai periculos la explozie si incendiu dect praful de faina. Particulele cu pericol de explozie au ntotdeauna dimensiuni mai mici de 100 ti. Pericolul de explozie a prafului de moara creste n lunile calduroase si secetoase, cnd particulele fine se usuca complet si scade pe vreme umeda. Limita de explozie a prafului de cereale si de faina, practic este cuprins ntre 20 si 2 000 g/m3. La o concentratie de 100 g/m3 s-a constatat o presiune de explozie de 1,50 kgf/cm2, iar la 500 g/m3 de 2,8 kgf/cm2. n instalatiile pneumatice folosite n mori se pot produce amestecuri de prafuri-aer ntr-o concentratie de 1 000 la 4 000 g/m3 aer, deci n anumite conditii este posibila o explozie, concentratia apropiindu-se de limita superioara de explozie. Pericolul este mult

micsorat datorita gradului de umiditate a fainii (n jur de 15% umiditate relativa) si aparitiei rare a unor surse de aprindere cu capacitate termica necesara initierii unei explozii sau rabufniri. Concentratiile de praf cele mai mari se constata, n general, la nsacuirea produselor finite si a deseurilor, repararea sacilor, ncarcarea n vagoane a fainii, tartii, precum si n silozuri. ntr-un depozit de faina, pericolul de explozie se poate constata practic, dupa vizibilitatea existenta. Astfel n momentul n care nu se mai vede la o distanta de peste 1,00 m, n conditii de iluminare normala, nseamna ca s-a depasit limita inferioara de explozie. Prezenta de picaturi de ulei mareste pericolul de incendiu usurnd aparitia unor autoaprinderi la temperaturi scazute de 200-300 C. In industria moraritului apare mai pregnant dect n oricare alta exploatare de produse pulverulente pericolul exploziilor n lant din cauza turbionarii usoare a fainii, care n caz de aprindere, mocneste si nu arde ou flacara. Sursele cele mai frecvente care pot genera explozii n industria moraritului le constituie caldura degajata prin frecarea lagarelor masinilor la mersul n gol al valturilor si scnteile formate n urma patrunderii corpurilor metalice n valturi. Majoritatea exploziilor snt urmate de incendii. Electricitatea statica generata de frecari la curelele de transmisie reprezinta, de asemenea, sursa a numeroase incendii si explozii. S-au nregistrat tensiuni de 13 000 V la curelele valturilor cu latimea de 130 mm. Situatii similare se produc la instalatiile de transport pneumatic, daca conductele metalice nu snt legate la pamnt. Explozia amestecului de praf-aer mai poate fi cauzata si de scnteile produse de lovirea de saiba a unei cupe metalice desfacute, izbirea unor piese metalice ntre ele sau de alte corpuri tari etc. Scurtcircuitele, flamele si scnteile electrice produse din cauza defectiunilor instalatiilor electrice de iluminat si forta, n anumite conditii, ca de exemplu, existenta unui amestec de praf-aer sau chiar praf depus, pot provoca, de asemenea, incendii. Defectiunile la instalatia de ventilatie usureaza formarea amestecurilor explozive de praf-aer, a depunerilor de praf pe diferite aparate, obiecte,

masini, motoare electrice etc. n asemenea situatii, orice sursa de foc deschis sau de natura electrica poate produce un incendiu datorita caldurii degajate. La mori exista numeroase locuri unde formarea concentratiei periculoase de praf nu poate fi evitata. Ca atare, n aceste locuri trebuie luate masuri riguroase pentru nlaturarea pericolului de explozie si incendiu. Deoarece cele mai multe incendii se declanseaza la elevatoare, se recomanda ca actionarea lor sa se faca individual cu motoare electrice protejate mpotriva prafului, sa se previna alunecarea lor de pe roti, sa fie just calculata viteza de miscare si numarul de cupe, iar mpotriva mersului napoi sa se prevada dispozitive de siguranta. Celulele de siloz, dupa golire si cel putin o data pe ar. se curata, cu peria, de praf si de resturi. O atentie deosebita trebuie acordata tuturor transmisiilor deoarece destul de des curelele de transmisie patineaza din cauza suprasarcinilor sau aluneca de pe saibe, producndu-se frecari cu degajari mari de caldura. Elevatoarele se prevad cu ferestruici eu geam pentru observarea functionarii. La trecerea curelelor de transmisie pe lnga grinzi, prin plansee, locurile se captusesc cu tabla sau se monteaza pe role de ghidare, pentru a feri lemnul de ncalzire prin frecare. n locurile de ncarcare sau de descarcare a cerealelor pe benzile de transport sau n (alte locuri de producere a prafului se instaleaza guri de absorbtie. La gurile de absorbtie instalate la partea de jos a elevatoarelor (piciorul elevatorului) se recomanda montarea unor capete sprinkler. Masinile si cntarele automate se etanseaza si se prevad cu instalatii de aspirat praful. Instalatiile de ventilatie si de transport mecanic se supravegheaza si se controleaza n permanenta, pentru a nu se defecta., deoarece se creeaza multe perturbatii procesului tehnologic. Agregatele pentru ventilatie trebuie sa corespunda din punct de vedere constructiv si functional specificului morii. Instalatiile de transport, ct este posibil, trebuie sa fie nchise, etanse la praf. O instalatie de aspiratie bine dimensionata si exploatata este att de importanta ca si o instalatie de filtrare.

Construirea unor instalatii nchise, nlatura posibilitatea producerii scnteilor produse la ventilatoare sau a altor surse de aprindere. nlaturarea posibilitatilor functionarii lagarelor si a agregatelor defecte, cu degajari mari de caldura, se asigura printr-un control sistematic, defectiunile nlaturndu-se imediat. Lagarele si angrenajele se ung la timp (o data pe schimb), se curata de praf si se controleaza o data pe saptamna. Celulele silozurilor si sorburile se prevad cu armaturi etanse la praf. Pentru evitarea concentratiilor si temperaturilor periculoase, este nevoie sa se ia urmatoarele masuri: - prevenirea scaparilor de praf din utilaje, fapt ce se poate realiza, prin construirea de masini si instalatii etanse ; - functionarea utilajelor etanse la o usoara subpresiune, n scopul evitarii eliminarii de praf in exterior ; - amenajarea locurilor de nsacuire sub forma de boxe iar daca aceasta nu este posibil, utilizarea de hote, deschiderile fiind reduse la minimum; - evitarea stocarii de saci cu faina n ncaperile de productie, n special n cele cu valturi si site ; - pastrarea unei curatenii perfecte si eliminarea prafului din ncaperi, pe masura acumularii acestuia. Masura cea mai eficace pentru nlaturarea exploziilor consta n evitarea depunerilor de praf n ncaperi, pe masini, obiecte etc. Praful depus este foarte periculos si din aceasta cauza este necesar sa fie ndepartat la timp si din toate locurile orict de inaccesibile ar fi (colturile elevatoarelor, spatiile ascunse etc). Pentru nlaturarea efectelor exploziilor, suprafata ferestrelor este recomandabil sa fie 1/5 din suprafata podelei. Atenuarea pericolului de explozie mai poate fi asigurata si prin folosirea ventilatiei de siguranta, care se declanseaza la o anumita presiune. Declansarea instalatiei se produce la o presiune de aer mai ridicata, premergatoare exploziei amestecului de praf-aer ntr-o camera de explozie preventiva, avnd drept consecinta nchiderea clapetelor si deci

ntreruperea circulatiei prafului si aerului. Dupa aceasta se pune imediat n functiune instalatia de semnalizare acustica si optica si de stingere. Urmarile exploziilor si propagarea incendiilor se pot reduce si prin : - separarea prin ziduri antifoc a silozurilor de cladirea precuratatoriei si de sectia de macinat, a curatatoriei de precuratitorie, precum si a sectiei de macinat de magazia de faina; - construirea de plansee rezistente la foc si explozie; - separarea prin constructii rezistente la foc a sectiilor de productie de casele de scari; - asigurarea mijloacelor suficiente pentru evacuarea personalului de exploatare si pentru o buna interventie a pompierilor; - construirea de instalatii speciale de stingere (sprinklere si drencere); - folosirea instalatiilor pneumatice de transport si a tubulaturii metalice. Pentru eliminarea corpurilor metalice, care eventual s-ar gasi n cereale, la tarare se monteaza coloane de magneti si guri aspiratoare de praf, naintea intrarii cerealelor n decojitoare. ndepartarea corpurilor metalice de pe magneti, se face de 4 ori pe schimb. Masinile descojitoare trebuie sa functioneze fara trepidatii. O buna functionare se asigura printr-un control periodic al distantei dintre paletele rotorului si manta, care trebuie sa fie de 20 mm. Pentru a nu se produce scapari de piese n interior, se controleaza suruburile si piulitele. Masinile descojitoare vor functiona cu usitele si capacele de vizitare nchise. Deseurile rezultate n sectii din curatirea cerealelor se evacueaza zilnic. Locurile unde s-ar putea produce frecari (piese, curele de transmisie etc.) se descopera prin observare sau prin zgomotul produs. Functionarea valturilor nu este permis sa se faca n gol si nici cu sistemul de cuplare-decuplare defect, deoarece se pot produce scntei datorita frecarilor ntre piesele metalice ; n momentul realimentarii cu produs valtul se cupleaza.

Blocarea cu saci de faina a cailor de acces la hidrantii de incendiu nu este permisa. Se recomanda folosirea la site a pnzelor de matase ignefugate. Sectia de valturi si de site plane se prevede cu instalatie de sprin-klere, care trebuie curatita de praf si verificata periodic. n magaziile de faina, atentia trebuie ndreptata asupra respectarii regulilor de stivuire a sacilor, a cantitatii admise de depozitare, a folosirii corespunzatoare a utilajului de transport si de manipulare (macarale, electrocare etc). La morile care au planseele si podurile combustibile, acestea se trateaza cu substante ignifuge. Utilajul si ntregul aparatai electric (motoare electrice, ntrerupatoare, prize etc.) trebuie protejate mpotriva prafului. Se folosesc motoare protejate mpotriva prafului, prize etanse, ntrerupatoare n ulei si tablouri de distributie capsulate.

4. FABRICI DE SPIRT Pentru fabricarea spirtului se folosesc porumbul, cartoful, melasa si ovazul. Depozitarea materiei prime se va face separat. Cerealele se vor aerisi pentru a, se nlatura vaporii de apa si caldura care se degaja prin respiratia cerealelor. Orzul adus umed se aseaza n magazii, ntins pe suprafete ct mai mari, temperatura controlndu-se n adncime si ori de cte ori se constaa o crestere a acesteia se trece imediat la lopatare. Folosirea acidului sulfuric la acidularea plamezii de drojdie (la prelucrarea cerealelor) si a melasei, pune problema respectarii unor masuri de protectia muncii la transportul si manipularea lui. Transportarea acidului sulfuric din rezervoare pna la locui de folosire se face n vase plumbuite sau n damigene. Procesul de distilare fiind continuu, impune o buna etan-sare a ntregii aparaturi, totusi se mai pot produce si scapari de vapori, care pot forma cu aerul amestecuri explozive. Conductele si aparatele nu trebuie solicitate peste debitul normal, deoarece se poate defecta regulatorul de borhot, se poate ntrerupe scurgerea plamezii spre fundul coloanei din

cauza presiunii prea mari din coloana, patrunderea ei n deflegmator si apoi n racitor. Spirtul obtinut de la distilare ou o concentratie de 80-92% se depoziteaza n ncaperi racoroase, n care temperatura pe cit posibil sa nu depaseasca 10 C. n rezervoarele care nu snt complet umplute cu spirt se degajeaza vapori ce formeaza cu aerul amestecuri explozive. Regulile si masurile de prevenire a incendiilor la asemenea rezervoare snt similare depozitelor de benzina si se refera n principal la: O asigurarea unei bune etanseitati la conducte si vane; asigurarea unei perfecte curatenii; . nlaturarea tuturor cauzelor care ar putea da nastere la un incendiu (foc deschis fumat etc.); . construirea nuor rezervoare de rezerva pentru evacuarea spirtului n caz de incendiu sau de deteriorare a unui rezervor; 9 ngradirea depozitului; . construirea de instalatii de stingere cu apa etc. (alcoolul diluat cu apa multa nu arde). Rezervoarele cu vasele de colectare a spirtului cu un continut mai mare de 70% din volum trebuie sa fie nchise etans si prevazute cu dispozitive de aerisire, care sa mpiedice producerea supra-presiunilor sau depresiunilor periculoase. Dispozitivele de aerisire trebuie sa aiba aerisire n aer liber si sa fie protejate prin supape regulamentare, contra propagarii flacarilor sau a exploziilor. n cazul prevederii rezervoarelor cu plutitor, deschiderile prin care se trec cablurile sau tijele vor fi bine etansate. n aparatele de distilare si rectificare nu este admis sa se depaseasca presiunea do 0,5 at, deoarece poate duce la deteriorarea conductelor (la cuplari), permitnd iesirea n aer a vaporilor de alcool. Supravegherea atenta a functionarii ntregii operatii constituie cheia nlaturarii tuturor defectiunilor. Atentia trebuie ndreptata spre sticlele de nivel, spre coloanele de fractionare spre ventile si conducte. In sectiile de distilare (rectificare si deshidratare, ventilatia trebuie sa functioneze n bune conditiuni; vaporii de spirt fiind mai grei dect aerul, gurile de absorbtie se monteaza la partea de jos. Conductele de ventilatie nu trebuie sa prezinte coturi brusce, deoarece n asemenea cazuri aerul nu circula normal sau aproape de loc, n coturi adunndu-se amestecuri de vapori de spirt si aer.

Toate deschiderile de ventilatie se construiesc astfel incit, sa nu poata patrunde prin ele obiecte metalice. Trecerile prin pereti, pentru conducte si cabluri, trebuie bine etansate mpotriva patrunderii vaporilor de spirt. Pardoselile se construiesc din materiale incombustibile sau greu combustibile si astfel nct sa se poata nlatura lichidele care se scurg, eliminarea lor facndu-se n exterior sau n ncaperi alaturate fara pericol de incendiu. Instalatia de iluminat si forta trebuie sa corespunda normativelor n vigoare, verificata si controlata pentru ca orice defectiune sa fie nlaturata la timp. n sectiile de distilare si rectificare nu este admisa instalarea de motoare electrice necorespunzatoare, ntrerupatoare, prize, iar corpurile de iluminat trebuie sa fie de tipul protejat contra exploziilor. Conductele de transportat abur vor fi bine izolate termic ; ele trebuie sa nu vina n contact cu elementele combustibile. n fabricile de spirt nu este admis focul deschis, fumatul, ncaltaminte cu cuie, sau sudarea fara respectarea regulilor specifice. ncarcarea, descarcarea spirtului n ambalaje si curatirea ambalajelor se va face cu multa atentie, folosindu-se aparate si unelte din materiale nefroase. Spalatul se va face numai cu abur, la lumina zilei sau se folosesc lampi de siguranta. 5. FABRICI DE ZAHR n industria zaharului, datorita materiei prime si desfasurarii procesului tehnologic, n marea lui majoritate n mediul umed, se pare ca nu ar exista pericol de incendiu. Totusi pe timpul uscarii si depozitarii borhotului, precum si pe timpul ambalarii zaharului exista, n primul caz, pericol de incendiu, iar n cel de al doilea, pericol de explozie. Statistica arata ca n cadrul fabricilor de zahar cele mai multe incendii s-au produs la uscatoriile si la magaziile de depozitare a borhotului. n tamburii de uscare, aprinderea borhotului se poate produce din cauza depasirii temperaturii la care se executa uscarea borhotului umed. n interiorul tamburului temperatura creste n urmatoarele cazuri : la oprirea functionarii tamburului, la introducerea n cantitati insuficiente a taiteilor umezi sau la ntreruperea introducerii acestora. Resturile de taitei uscati,

ramasi n tambur se pot aprinde la reluarea procesului de uscare cu o cantitate insuficienta de taitei umezi. n situatia folosirii instalatiilor de ardere n focarele din apropierea tamburelor de uscare, pericolul de incendiu creste. n acest caz flacarile ar putea patrunde n tambur si la anumit grad de uscare a borhotului sa1 aprinda. n interiorul tamburului pe conducta de introducere este posibil sa ramna taitei, care se usuca n timp si apoi se carbonizeaza transformndu-se n carbune pirofor un carbune activ foarte avid de oxigen ; pericolul de incendiu creat de acest carbune creste n special la depunerea iui pe lagarele ncalzite. Acesti taitei carbonizati trebuie nlaturati la timp, odata cu curatirea interioara a tamburului si conductei; de fapt curatirea se face automat odata cu rotirea tamburului. n anumite situatii taiteii se suprancalzesc n tambur ; de aceea ei trebuie sa fie transportati n magazie (depozit) dupa cel putin 30 min. Experientele executate pentru sabilirea gradului de aprindere a borhotului uscat au stabilit ca la 80C acesta ncepe sa distile, la 135C se aprinde, iar la 250C arderea se produce cu incandescenta. Borhotul uscat iese din tambur cu o temperatura de circa 90-100C. Depozitarea la o asemenea temperatura favorizeaza procesul de autoaprindere. n depozit borhotul trebuie sa ajunga la o temperatura de 25-30 C si acest lucru este posibil numai daca exista un tambur de racire sau transportul de la tamburul de uscare pna la depozit, se face printr-un transportor, pe o distanta destul de lunga pentru a asigura o racire corespunzatoare. Procesul de uscare si de transportare a borhotului trebuie n permanenta supravegheat si controlat, pentru ca temperatura si presiunea aerului sa nu fie depasite. In acest scop, uscatoriile noi din tara noastra snt prevazute cu aparate de masura si control de la distanta pentru temperatura si presiunea aerului, precum si cu instalatii de abur si apa pentru stingerea incendiilor ce eventual s-ar declansa n tambur. Borhotul uscat depozitat nu este n afara pericolului de incendiu deoarece este supus autoaprinderii de natura biologica. Autoaprinderea borhotului este influentata de o serie de factori, dintre care se en/umera : posibilitatea de acumulare ntr-un loc a caldurii datorita procesului biologic, efectul catalizator, gradul de umiditate,

temperatura mediului nconjurator, prezenta n masa borhotului a prafului, tendinta substantei combustibile spre autoaprindere etc. La formarea cuiburilor de cald,ura din masa borhotului depozitat, o mare contributie o aduc taiteii suprancaziti sau n stare de incandescenta, scapati sub aceasta forma din tamburul de uscare. Factorii enuntati mai sus, ca si altii, ajuta nceperea procesului de fermentatie datorita actiunii microorganismelor si oa urmare se produce un proces de autoncalzire, care trece n autoaprindere daca nu se iau masuri de ntrerupere. Procesul de fermentatie, deci si cel de autoncalzire nu poate avea loc daca : borhotul contine cel mult 10% apa ; are temperatura sub 30C ; nu se depoziteaza n grosimi mai mari de 10-12 m ; se nlatura toate posibilitatile de patrundere a apei n magazie prin acoperis si ferestre. Temperatura critica care devine primejdioasa pentru autoaprindere este de 80C. De fapt, la temperaturi mai mari de 60C fenomenul de autoncalzire nu mai este rezultatul activitatii biologice a microorganismelor, ci al unei reactii chimice specifice borhotului, ca urmare a prezentei simultane a aminoacizilor si a zaharurilor reductoare. Acest fenomen, care poarta numele de reactia "Maillard", este nsotit ntotdeauna de ridicarea brusca a temperaturii. Prin descompunerea borhotului depozitat, nsotita de rtuperi moleculare, se ajunge n cele din urma la formarea unor produsi carbonizati asemanatori cu cocsul. innd seama ca borhotul n vrac, depozitat n cantitati mari, se poate autoaprinde cu multa usurinta n anumite conditii de umiditate, se impune ca la temperaturi de 40 - 50C gramezile de borhot sa fie supravegheate n permanenta, iar atunci cnd temperatura este n crestere sa se determine ct mai exact pozitia cuiburilor de fermentare si borhotul din aceste locuri sa se evacueze. Magaziile de borhot trebuie prevazute cu instalatii de masurare a temperaturii, la diferite adncimi. Pentru nlaturarea pericolului de incendiu la uscatoriile si magaziile de borhot este recomandabil ca acestea sa fie corespunzatoare din .punct de vedere constructiv, iar reglarea gazelor cara intra n tambur sa se faca automat, n functie de temperatura gazelor care ies din tambur si de cantitatea de borhot umed care intra n acesta.

Autoaprinderea borhotului n magazii se poate evita prin : respectarea spatiilor admisibile la depozitare si a naltimii vracului (10 - 12 m) ; respectarea gradului de umiditate (10 -. 12%) si a temperaturii (25 30C) ; controlul automat al temperaturii si depistarea la timp a cuiburilor de fermentare (focare de autoaprindere) ; nlaturarea posibilitatilor de patrundere a apei prin acoperis si ferestre si respectarea regulilor generale de prevenire si stingere a incendiilor. Pe timpul transportului si asezarii borhotului n magazie trc-' buie sa se evite pe ct posibil formarea si mprastierea prafului, n spatiul ramas liber. Este recomandabil sa se organizeze expedierea catre consumator a borhotului rezultat din prelucrarea " sfeclei, pentru a se evita suprancarcarea magaziilor. Daca ntr-o magazie se constata focare de autoncalzire, desfacerea si evacuarea acestora se vor face numai dupa ce n prealabil s-au asigurat mijloace de stingere. Cele mai indicate substante stingatoare snt pulberile stingatoare si bioxidul de carbon. Folosirea apei nu este recomandabila deoarece taiteii de sfecla n contact cu apa si maresc volumul (se umfla) prezentnd astfel pericol pentru magazie. n afara pericolului de autoaprindere, n fabricile de zahar exista si pericolul exploziei prafului de zahar. n industria zaharului exista pericolul de explozie la sectiile de uscare a borhotului si la cele de zahar farin, att n decursul procesului tehnologic de uscare, maruntire si ambalare, cit si pe parcursul depozitarii si pastrarii lui, n special n silozuri. Granulele de dimensiuni de peste 0,25 mm nu snt explozive. Granulele cu dimensiuni sub 0,2 mm, care reprezinta 1 - 30% dintr-pn amestec de praf de zahar, se pot aprinde numai n cazul prezentei unei surse violente de aprindere. Energia unei scntei cu o lungime de 4 mm nu este suficienta pentru a provoca o astfel de aprindere. Granulele de zahar de peste 0,2 mm depuse pe instalatiile de transport sau pe peretii ncaperilor nu favorizeaza propagarea exploziei ci, dimpotriva, micsoreaza ntr-o oarecare masura violenta acesteia. Depunerile de praf se comporta la o aprindere primara violenta cu un nor omogen.

Posibilitatea aparitiei exploziei n lant apare numai la granule sub 0,25 mm si la concentratii minime de 30 g/m3. n ncaperile nguste, exploziile se propaga cu viteze de peste 200 m/s, presiunea de explozie pe pereti fiind relativ redusa. In consecinta, deschiderile de decomprimare pe pereti snt fara efect. Pulberea cu dimensiuni sub 0,06 mm se considera ca prezentnd pericol de explozie, indiferent de proportia granulelor respective n amestecul de pulbere. Linia inferioara de explozie a prafului de zahar este de 20 g/lm3, dupa unele surse bibliografice 17,5 g/m3. La limita superioara de explozie, practic, n fabricile de zahar nu se poate ajunge. Dupa unii cercetatori germani, ea are valoarea de 135 g/m3, iar dupa cei americani 262 g/m3. Presiunea care se formeaza n urma exploziei amestecului de praf de zahar - aer este de 4 kgf/cm2, ea crescnd odata cu finetea si cu marimea suprafetei specifice a particulelor de praf, iar temperatura de explozie de 540 - 645C. Explozia nu este posibila fara contactul amestecului exploziv ctu o sursa de aprindere de o anumita capacitate termica. Se considera ca sursa posibila de aprindere orice corp a carui temperatura depaseste 360C. Din totalul incendiilor si exploziilor din industria zaharului, 36% snt provocate de scntei mecanice, scntei de la sudura si scurtcircuite. Fenomenul de aprindere este influentat si de faptul ca prin ncalzire la 135C, zaharul se descompune treptat, iar daca ncalzirea este de durata, apare o pojghita de zahar topit, care se aprinde instantaneu, n cazul (unei oxidari intense. In consecinta, conductele de abur pot constitui surse de explozii chiar daca nu au temperaturi corespunzatoare punctului de aprindere a zaharului. Se mentioneaza posibilitatea initierii unei explozii datorita caldurii degajate n urma frecarii unor piese ntre ele, fapt confirmat de practica. Sarcinile electrice care se formeaza n urma frecarilor pot initia o explozie daca nu snt conduse la pamnt pentru descarcare. Aceste sarcini, odata formate, se pot mentine pe suprafetele de frecare respective pna la o ora si jumatate.

La contactul prafului de zahar cu piese suprancalzite se formeaza un fel de carbune piroforic, capabil, n anumite conditii, sa aprinda amestecul de praf de zahar-aer. Energia necesara pentru aprinderea pulberii de zahar variaza, n functie de granulatie si de alti parametri, ntre 10 si 16 mj, ea fiind sub cea a scnteilor provocate de squrtcircuite. Pentru aprinderea prafului de zahar depus n straturi de catre descarcarile electrostatice, este necesar un gradient de 60 kV/em, iar a celui sub forma de nor - un gradient de minimum 10 kV/om. Praful de zahar depus n' straturi prezinta pericol din doua considerente : pe de o parte, el poate izola sarcinile electrostatice, formate n conducte, n masini etc, mpiedicnd conducerea electricitatii la pamnt, iar pe de alta, cresterea stratului de praf depus dtuce la dezvoltarea incendiului sau exploziei, deoarece n acest caz exista posibilitatea alimentarii incendiului cu o cantitate mai mare de praf. Praful de zahar, ridicat n atmosfera, face cu putinta producerea unei noi explozii sau poate da nastere la o serie de explozii n lant. n general, explozia amestecului de praf de zahar-aer deprinde de forma spatiului n care se afla amestecul, de existenta sursei de formare a prafului, de distanta fata de sursa de aprindere si n mare masura, de energia sursei de aprindere. Cnd s-a ajuns la concentratia care reprezinta limita inferioara de explozie (20 g/m3), vizibilitatea este de 1 m, iar la 50 g/m3 lumina data de o lampa de 25 W nu mai poate fi vazuta clar de la distanta de 3 m. Temperatura de autoaprindere a prafului de zahar este de 410C. Exploziile si incendiile de praf de zahar pot fi prevenite dac^ se iau masuri corespunzatoare. Astfel, n ncaperile de productii nu trebuie sa existe concentratii sau depuneri de praf care sa depaA seasca limita inferioara de aprindere. Pentru a se evita depunerile de praf pe transportoare, se recomanda evitarea utilizarii instalatiilor care functioneaza pe principiul mpingerii, cum snt transportoarele elicoidale, instalatiile cu lanturi necate si jgheaburile vibratoare. Pentru uscare se indica numai instalatii care sa evite formarea de praf, cum snt, de exemplu, uscatoarele cu talere. Se prefera (uscatoarele cu valturi netede n locul celor riflate. Capetele de predare ntre transportoare trebuie prevazute cu instalatii de aspiartie.

Aceasta recomandare se refera si la instalatiile de cernere, la racitoare, uscatoare si masini de nsacuit. Este necesar ca instalatiile de desprafuire sa fie conduse centralizat, iar separatoarele de praf sa fie amenajate n ncaperi speciale, separate de camerele de productie. Capacitatea exhaustoarelor trebuie astfel calculata nct sa nu se depaseasca limita inferioara de aprindere. Pentru ncalzirea depozitelor se recomanda folosirea radiatoarelor netede. Presiunea de explozie poate fi redusa daca snt montate deschideri de decomprimare acoperite cu panouri usoare. Amplasarea optima a deschiderilor de decomprimare se va face n apropierea surselor de aprindere. Situatia cea mai nefavorabila apare n cazul surselor de aprindere amplasate n mijlocul ncaperilor. Amplasarea utilajelor pe lnga peretii, n imediata apropiere a suprafetelor de decomprimare, corespunde cerintelor de prevenire a exploziilor. Pentru realizarea suprafetelor de decomprimare se poate utiliza sticla cu grosimea de maximum 3,2 mm. Se prefera, de regula, geamurile rabatabile, care se deschid la depasirea unei anumite presiuni. Conform unor norme elaborate n strainatate, suprafetele de decomprimare se calculeaza tinndjU-se seama de raportul 1 in-,24 ni3. n cazul ncaperilor de beton armat usor, suprafata de dcHvirrprimare se calculeaza pe baza prevederilor normelor n vigoare. Pentru reducerea concentratiei de praf de zahar, din ncaperi se folosesc instalatii de ventilatie pervazute cu desprafuitoare umede. Viteza aerului din conductele de aspiratie trebuie sa fie de ;:,r/ie 10 m/s, pentru a nu genera depuneri de praf de zahar. Se prefera instalatii locale independente, cu amplasarea colectoarelor de praf n ncaperi separate, la nivelul cel mai de sus al cladirilor sl prevazute cu pereti antifoc si acoperis usor. Astfel apare pericolul ca explozia produsa sa se propage, prin instalatia de ventilatie, de la o feectie la alta, fenomenul deelansndu-se n lant. Sectiile de zahar pudra se vor amplasa n ncaperi izolate de restul fabricii, la ultimul etaj, si vor fi protejate cu instalatii de ventilatie si de colectare a prafului. In acoperis se prevad clapete dte explozie sau deschideri de decomprimare. La aceste sectii instalatia de ventilatie

trebuie pornita cu 15 min nainte de nceperea lucrului, urmnd sa functioneze tot atta timp si dupa terminarea lui. Daca nu este posibila evitarea elevatoarelor cu cupe, se recomanda masura de a se folosi cupe din materiale plastice. Chiar daca ncaperile n care se degaja praf de zahar snt prevazute cu instalatii de desprafuire, se indica curatirea zilnica a dusumelelor, agregatelor si conductelor. Pentru reducerea cantitati de praf de zahar este necesar sa se ia masuri de nlaturare a formarii acestuia prin frecare, proces influentat de calitatea cristalelor, umiditatea zaharului si de instalatiile de transport. Praful prezent ntre cristale este usor de antrenat de curentii de aer dupa uscare, genernd aparitia unor nori de praf. Cu ct zaharul este mai uscat, cu att tinde mai mult sa se transforme n praf, n anumite conditii. n consecinta umiditatea nu trebuie scazuta sub 0,02%. Se prefera folosirea de uscatoare tip talere, care genereaza cu 75% mai putin praf dect cele de tip turn. Silozurile trebuie astfel construite nct sa previna formarea de bolti sau cratere la umplere ori la golire. n caz de necesitate, se umezeste zaharul din siloz pna la umiditati de 0,30-0,50%. In interiorul celulelor de siloz nu trebuie sa se gaseasca dispozitive sau aparate care, n contact cu zaharul n cadere, sa provoace aparitia de sentei sau de sarcini electrostatice. 6. FABRICI DE ULEI n tara noastra, marea majoritate a materiei prime pentru fabricarea uleiului comestibil o constituie semintele de floarea soarelui. Acestea se depoziteaza n silozuri compuse din celulele pro-priu-zise, turnul elevatoarelor cu aspiratoare cascade si podul silozului, n care se gasesc transportoarele orizontale pentru repartizarea semintelor n celule. Cu toate masurile oare se iau pentru prentmpinarea incendiilor, totusi se mai produc incendii, care n general au drept cauza autoaprinderea. n masa semintelor de floarea soarelui se produc procese exo-terme n strnsa legatura cu transferul de apa si cu reactiile chimice oxidative. In anumite puncte se degaja o mare cantitate de caldura. Aceasta nu se poate transmite n mediul nconjurator at* din cauza bioxidului de carbon rezultat din reactia de oxidare a semintelor, ct si mai ales datorita slabei oonductibilitati termice ia semintelor, al caror coeficient de conductivitate

termica variaza ntre 0,12-0,20 kcal/mohC. Caldura produsa neputnd fi evacuata, dujce implicit la crearea unor centre de autoncalzire. La aparitia si dezvoltarea centrelor de autoncalzire un rol nsemnat l are si respiratia microorganismelor, cum snt bacteriile si mucegaiturile,, la care se mai adauga prezenta impuritatilor si a daunatorilor, cum ar fi de exemplu insecte, soareci, sobolani etc. Distrugerea nvelisului semintelor de catre daunatori, mai ales n centrele de autoncalzire, fac posibila scurgerea uleiului, accentuarea oxidarii si degajarea deci a unei mari cantitati de caldura. Apa existenta n masa semintelor constituie unul din factorii esentiali ai aparitiei fenomenelor de autoncalzire si autoaprindere. La aparitia autoncalzirii influenteaza si caldura solara n conditiile de depozitare a semintelor de floarea soarelui, n magazii. De cele mai multe ori cuiburile de autoncalzire apar, n stratul superior, n cel de jos sau lateral catre peretele batut de soare. Cazurile de autoncalzire apar cel mai frecvent toamna si primavara, din cauza ca se depoziteaza seminte umede, rncede, nematurizate cu impuritati si fara a se exercita un control riguros si sistematic al temperaturii. Pentru evitarea autoncalzirii se impune o serie de masuri n special pentru reducerea umiditatii semintelor. Semintele de floarea soarelui trebuie sa fie bine uscate (coapte) nca de la recoltare. nainte de introducerea n magazii este necesar sa fie curatite de impuritati (buruieni, frunze, paie, nisip, pietricele, cioburi de sticla), precum si de corpuri metalice (saibe, cuie, suruburi etc). Impuritatile de natura vegetala favorizeaza procesul ide autoncalzire, iar corpurile metalice, prin provocarea de scntei mecanice pe timpul operatiilor de curatire a semintelor pot initia explozii de amestecuri de praf-aer. Uscarea semintelor de floarea soarelui se poate realiza prin folosirea diferitelor tipuri de uscatoare, nsa temperatura nu trebuie sa fie prea ridicata ; n general nu trebuie sa depaseasca 180C. Uscatoarele tip tambur trebuie bane supravegheate pe timpul functionarii pentru a se evita carbonizarea sau aprinderea semintelor da-

torita particulelor incandescente de combustibil sau a temperaturii ridicate a agentului termic. In lipsa uscatoarelor este necesar sa se faca ventilarea semintelor sau n cel mai rau caz, prefirarea lor. Umiditatea care nu influenteaza buna depozitare a semintelor esije cea de 8-9%. si n acest caz trebuie sa se execute controlul permanent al temperaturii, pentru a nu depasi 25 C. Pentru unele seminte, cum ar fi cele de ricin sau de bumbac, nu se recomanda de ia se pastra n silozuri celulare, deoarece sub actiunea greutatii proprii s-ar strivi. Pe timpul functionarii instalatiilor de transport se degaja foarte mult praf ; snecurile si elevatoarele se pot bloca din cauza suprancalzirii sau a unor defectiuni avnd drept urmare puternice frecari pe saibe (patinari), cu mari degajari de caldura. La prelucrarea semintelor impuritatile pot provoca ruperea pieselor de la masini si o uzura accentuata a acestora. Pe timpul decojirii semintelor de floarea soarelui se degajeaza foarte mult praf, care formeaza cu aerul amestecuri explozive. Pericolul de incendiu exista si la prajitoare, deoarece se lucreaza la temperaturi ridicate. In sectia de prese, pnzele si filtrele mbibate n ulei si lasate n contact cu aerul se autoaprind. Incendiile mari pot fi provocate si de: caldura degajata pe timpul frecarilor puternice n lagare; scurtcircuite, scntei sau flame electrice, cauzate de suprasarcini sau datorita exploatarii si ntretinerii nerationale a instalatiilor electrice; scntei mecanice produse la izbiri, loviri, ale corpurilor feroase ntre ele sau de alte corpuri tari (unelte, ncaltaminte cu cuie etc.); focul deschis (flacara, tigara, chibrituri etc). Pentru evitarea incendiilor trebuie luate o serie de masuri de prevenire. Astfel la instalatia de curatire a semintelor de floarea soarelui, separatorul preliminar si cel definitiv se prevad cu magneti si eleotromagneti, asezati pe fundul jgheaburilor pe care curg semintele. Magnetii si electromagnetii se prevad si la masinile de decojit si valturi,

pentru culegerea eventualelor corpuri feroase scapate de la instalatiile de curatire. Masinile separatoare de impuritati, elevatoarele pentru transportul semintelor, crntarele automate se prevad cu aspiratoare de praf (guri de absorbtie). Sacii filtrelor se curata periodic si automat ; curatirea de praf a suprafetei filtrelor se face prin scuturarea sacilor si prin suflarea n acelasi timp cu aer a tesaturii, n directia opusa functionarii normale. Ciclonul si colectorul de praf se curata la timp si cu multa grija. Conductele de transportat seminte de floarea soarelui, nainte si dupa filtre se prevad cu obturatoare cu nchidere automata, pentru limitarea propagarii incendiului. Supravegherea si exploatarea rationala a mijloacelor de transport si curatire a florii soarelui constituie o masura eficienta, care nlatura multe cauze de incendiu. Supapele pentru ndepartarea amestecului si a cojii se supravegheaza permanent spre a nu se nfunda. La orice zgomot anormal si la o debalansare a masinilor, acestea se opresc imediat, pentru a se nlatura cauzele. Cojile semintelor de floarea soarelui trebuie depozitate departe de constructii, re-ecwnandndu-se folosirea lor n diferite scopuri, pe masura evacuarii din sectia de productie. La prajitoare este necesara montarea unor instalatii de racire sau de inundare cu abur (n caz de incendiu). Pastrarea curateniei n jurul benzii rulante care transporta amestecul de prajitoare si supravegherea functionarii ei nlatura multe nceputuri de incendiu. Pnzele de filtru, imediat dupa ncetarea lucrului, se sufla cu aer si se spala ; spalarea si uscarea trebuie sa se faca n camere destinate special acestui scop. ntr-o fabrica de ulei sectia extractie prezinta un accentuat pericol de incendiu si aceasta datorita folosirii benzinii de extractie. Vaporii de benzina pot forma n orice moment amestecuri explozive, destul de periculoase, daca nu se iau masuri corespunzatoare de prevenire.

n procesul rafinarii se folosesc acidul sulfuric, acidul clorhi-dric si o serie de reactivi speciali, iar acolo unde albirea se face pe oale chimica, se folosesc peroxizi. srotul ca de altfel si turtele din piesele mecanice, prezinta tendinte spre autoaprindere. Fenomenul de autoaprindere apare datorita autoncalzirii ce are loc n masa materialului ca urmare a continutului de ulei si a actiunii diferitelor bacterii si ciuperci. Autoaprinderea turtelor si srotului este influentata de mai multi factori printre care se enumera: posibilitatea de acumulare a caldurii n anumite centre din masa materialului, caldura rezultata n urma transformarii materiei si a actiunii microorganismelor; gradul de umiditate; temperatura mediului nconjurator; timpul de depozitare etc. La turtele oleagenoase procesul de autoaprindere ncepe la 90C. 70-

n sectia de extractie nu se admite, la descarcarea extractoa-reior, folosirea lopetilor din metale feroase ; se ntrebuinteaza lopeti dirt lemn, alama, aluminiu sau alte materiale neferoase. Pentru a se evita producerea unor rabufniri sau a exploziilor, nainte de a se descarca extractorul, evacuarea gazelor se face prin orificiul de descarcare. Garnitura de la usa de descarcare a extractoarelor se unge cu grafit, pentru a se asigura o buna etansare. Scurgerile de benzina pe la mbinari, robinete trebuie nlaturate imediat ce se produc. Sectia de extractie se prevede cu o instalatie de stingere cu abur. srotul se tine n extractor pna ce aburul din el elimina toata benzina; pentru aceasta se cere o atentie si o constiincioasa supraveghere a procesului de fabricatie. snecul de transportat srotul se verifica permanent, pentru a se nlatura frecarile, caldura si eventualele scntei.

srotul trebuie bine racit, nainte de depozitare pe un timp mai ndelungat. Racirea cu apa pna la cel putin 40C se poate face, fie prin stropire ou apa pe tot timpul transportarii din sectie n depozit fara a depasi o umiditate de 4-6"/o, fie prin depozitare n straturi foarte subtiri. Pentru evacuarea prafului si a vaporilor de benzina se construiesc instalatii de ventilatie adecvate si independente, agregatele de ventilatie montndu-se n exterior ca de altfel si prizele de curent electric. Iluminatul electric sa se faca din exterior, iar motoarele electrice vor fi de tipul sigur contra exploziilor. Lampile portative se folosesc numai n cazuri speciale, alimentate din exterior la 12 V. n sectia de extractie se recomanda folosirea pompelor actionate cu abur. n sectia de rafinare este necesar un control permanent al tuturor aparatelor care lucreaza sub presiune. Aparatele de rafinare se prevad eu conducte si ventile pentru evacuarea uleiului n caz de incendiu. Pe linga unele fabrici de ulei functioneaza si sectia de solidi-ficare (hidrogenare). De obicei, hidrogenul folosit la solidificara se obtine pe cale electrolitica. Folosirea hidrogenului n poreesu! de fabricatie prezinta un accentuat pericol de explozie, deoarece formeaza cu aerul amestecuri explozive, urmate de incendii. Acest lucru este posibil ori de cte ori se produc scapari de gaze pe conducte, la robinete sau la aparatul de solidificare. Hidrogenul se aprinde usor n contact cu o flacara si se auto-aprinde la o temperatura de 57OC el formeaza cu aerul amestecuri explozive ntre 4 si 74,2%. Pentru nlaturarea pericolului de incendiu n sectiile de hidro-genare este necesar sa se asigure etansarea perfecta a tuturor conductelor prin care circula hidrogenul. n spatiile unde snt posibile scapari de hidrogen trebuie sa functioneze instalatii de ventilatie, absorbtia facndu-se la partea cea mai ridicata a ncaperii. n cazul folosirii ventilatiei mecanice, ventilatoarele vor avea carcasa sau rotorul din materiale neferoase. Aparatura electrica trebuie sa fie de tip antiexploziv. Utilajele si conductele prin oare circula hidrogenul, aburul si uleiul vor fi legate la

pamnt, pentru scurgerea electricitatii statice. Actionarea utilajelor se va face cu motoare antiexplozive si numai prin intermediul curelelor de transmisie de tip antistatic. Conductele de gaze vor fi asezate n mod obligatoriu la distante de 0,80 m, fata de sursele de caldura. Ele vor fi prevazute cu manometre si supape de siguranta, legate la returul de hidrogen la sursa sau pentru eliberarea n atmosfera. Procesul tehnologic trebuie condus cu o deosebita atentie n limitele parametrilor optimi stabiliti, urmarindu-se n permanenta starea autoclavei de hidrogenare pentru a se evita o explozie. La oprirea fabricatiei pentru reparatii tehnice trebuie ndepartat hidrogenul 'din aparatura sectiei de autoclave, prin suflarea cu aer sau gaze inerte. Repunerea n functie se va face periodic numai dupa ce conductele n care urmeaza sa se introduca hidrogenul vor fi tinute sub vacuum timp de 0,5 h. n sectia de hidrogenare scaparile de hidrogen din conducte sau diferite utilaje se vor depista cu solutie de sapun si se vor face periodic determinari de concentratie a gazelor periculoase. Reguli generale de prevenirea incendiilor ca : interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, sau a executarii unor lucrari care produc scntei, trebuie respectate cu cea mai mare strictete. Personalul sectiei va purta ncaltaminte cu talpa de cauciuc. 7. INSTALAII FRIGORIFICE Procesul tehnologic se refera, n general, la producerea frigului artificial, uneori pna la -30iC si chiar -40C si n continuare la conservarea prin frig a diferitelor produse alimentare. Pare paradoxal ca la asemenea temperaturi scazute instalatiile frigorifice sa prezinte pericol de incendiu. Este aproape de necrezut ca de la congelare sa se ajunga la topire si aceasta dintr-o cauza oarecare, care de cele mai multe ori apare n urma unor neglijente omenesti. Pericolul de incendiu si de explozie este generat de existenta materialelor izolante de matura 'Combustibila si de inflamabilitatea unora dintre agentii frigorifici. La aceste materiale si substante se mai adauga si produsele alimentare combustibile depozitate n cantitati mari cum snt grasimile, carnea etc.

Ca materiale izolante se folosesc pluta, pluta bituminizata Asko (pentru pardoseli), rumegusul de lemn si n ultimul timp placile de polistiren expandat. O caracteristica a acestor materiale este arderea mocnita, cu mare degajare de fum, care creeaza mari dificultati n stabilirea focarului si n interventie. Astfel de incendii, uneori, se descopera cu ntrziere. Pluta ca si celelalte materiale folosite ca izolatie se pot aprinde de la orice sursa de aprindere. Pluta bituminoasa ncepe sa se nmoaie la 120C, la 20OC degaja produsi volatili, la 250iC se descompune termic, iar la 350C arde cu flacara. Polistirenul expandat se aprinde usor, chiar si de la un chibrit, arde rapid, cu fum negru gras, iar prin topire formeaza picaturi oare continua sa arda, contribuind astfel la propagarea incendiului. Polistirenul expandat larde ou o viteza mult mai mare dect a celui obisnuit. Arznd, de exmplu, 160 g polistiren sub forma de placi, ntr-o ncapere cu un volum de 70 m3 se produce atta fum incit se pierde complet vizibilitatea. Comparativ, la aceeasi cantitate de lemn de brad se dezvolta un fum deabda perceptibil. Formarea unei cantitati asa de mari de fum prezinta un mare pericol pe timpul incendiului. Indiferent de natura ei izolatia combustibila creeaza un accentuat pericol de incendiu. Pe timpul manipularilor n antrepozite cad pe pardoseala diferite firimituri de carne n special seu, uneori si grasimi care se mbiba n asfalt, n asa masura incit este practic imposibil sa fie ndepartate. Pe asemenea pardoseli, incendiul se propaga mai repede, iar fumul, abundent si necacios, devine insuportabil. O instalatie frigorifica incumba si agenti frigorifici. n prezent ea agenti frigorifici sunt utilizati peste 30 compusi chimici, dar numai circa 10 >au o larga utilizare. Cei mai ntrebuintati snt amoniacul, cloruna de metil, bioxidul de carbon, bioxidul de sulf si n ultimul timp freonii (freon 12, freon 22, ca cei mai ntrebuintati). Cu toate ca printre conditiile impuse agentilor frigorifici figureaza si acelea de a nu fi nocivi si inflamabili, pna n prezent nu 5-a ajuns nca la aceste deziderate.

Amoniacul prezinta pericol de incendiu si explozie. Ca agent frigorific, amoniacul continua sa fie preponderent n instalatiile frigorifice, date fiind calitatile sale. ntr-o instalatie refrigerenta de-capacitate mijlocie se gaseste o cantitate de 3 OiOO-3 500 kg amoniac, iar pentru pierderile normale prin scapari de vapori este necesara completarea a 40-50 kg amoniac n fiecare luna. Amoniacul ataca cuprul si aliajele sale ; de asemenea bronzul si alama. n aer se autoaprinde la 651 C, dar n continuare amoniacul arde destul de greu. In amestec cu aerul si n concentratie de 16-25% amoniacul formeaza amestecuri explozive. Explozia produsa nu se poate compara din punctul de vedere al presiunii de explozie, al efectelor dinamice, de exemplu cu cea a unui amestec de aeetilena-aer. Totusi este nentemeiata parerea unora oare considera amoniacul ca pe o substanta fara pericol de incendiu si explozie. n instalatiile frigorifice amoniacul este mentinut la o supra-presiune relativ ridicata (la 30C aproximativ 11 at). n caz de avarie a instalatiei, amoniacul se poate scurge relativ usor si aduna n aerul nconjurator n concentratii ridicate. Fiind mai usor ca aerul se (acumuleaza n partea de sus a ncaperii. Datorita nsa mirosului sau ntepator, scurgerile prin neetan-seitati se pot depista la timp. Scurgerile prin conducte se pot produce datorita unei poro-zitati, din cauza sudurii sau lipiturilor executate necorespunzator. Scurgeri de amoniac mai pot avea loc si la compresoare, din lipsa de etansare corespunzatoare a axului si a diferitelor piese ale compresorului. Clorura de metil, datorita faptului ca se lucreaza la presiuni relativ reduse, este unul din cei mai utilizati agenti frigorifici, n instalatiile frigorifice mici automatizate. Scaparile de clorura de metil n cantitati mici, deobicei, nu pot fi detectate dupa miros.

Clorura de metil n amestec cu aerul n proportie de 0-2?,7% devine exploziva. n instalatiile frigorifice exista multe masini si aparate electrice la care se pot produce defectiuni urmate de scntei si n anumite conditii chiar si de incendii. De asemenea, se gasesc cabluri de forta si automatizare, pozate pe anumite trasee (pasarele, tune-lui etc.) orizontale si verticale, care din diferite motive se pot scurtcircuita. Defectiuni se pot produce si la aparatele de protectie n special la eontactorul cu releu termic. De asemenea si la automatele de protectie defectiunile n anumite conditii pot genera incendii (arderea bobinei electromagnetice, arderea releelor etc). La electromotoarele cu colector si perii se pot produce scurtcircuite ntre lamele colectorului, ca si la bobina. Pentru asigurarea securitatii antrepozitelor frigorifice mpotriva incendiilor snt necesare o serie de masuri constructive si de exploatare. Urmarile incendiilor declansate la unele instalatii frigorifice precum si greutatile aparute la stingerea lor, au facut pe specialisti sa dea cteva noi solutii constructive n ideea asigurarii unei interventii mai operative. Asa, de exemplu, ar fi nevoie ca boxele antrepozitelor construite pna acum cu insuficiente cai de acces, sa fie prevazute ou usi oare sa dea n exterior. Daca acest lucru nu este posibil s-ar putea prevedea goluri n pereti, obturate cu panouri sau zidite ou anumite .materiale care la nevoie sa fie usor dislocate. Parte de zid construita din umplutura ar putea fi prevazuta de exemplu cu o foaie de tabla la partea interioara si cu crlig la cea exterioara pentru a putea fi smulsa eu ajutorul unui cablu tras de o masina. n unele tari se remarca tendinta nlocuirii izolatiei combustibile cu sticla spumoasa. Acest material deosebit de durabil si rezistent se poate folosi pentru pereti si pardoseala. Pardoseala mai trebuie sa ndeplineasca si alte conditii si anume, sa fie rezistenta la siarcinile dinamice, sa nu fie alunecoasa si sa permita o curatenie usoara. Pentru nlaturarea pericolului de incendiu generat de agentii frigorifici este necesara o rationala exploatare a instalatiei.

Agentul frigorific, de exemplu, nu trebuie sa atace metalele folosite n instalatie, pentru ca altfel se produc scapari de vapori sau lichid. Pericolul de explozie al agentului frigorific sa fie pe ct posibil redus, iar efectul toxic sau daunator asupra organismului uman sa fie ct mai nensemnat. De asemenea, este necesara stabilirea ct mai usoara >a defectelor de etansare din instalatia aflata n exploatare. Remedierea neetanseitatilor consta n detectarea si repararea defectului, refacerea vacuumului n instalatie si renearcarea eu agentul frigorific respectiv, operatii care trebuie facute numai n ateliere si statii speciale de ncarcare. Buteliile ou agenti frigorifici, necesare completarii ncarcaturii instalatiei, se vor tine la un loc ferit de ncalzire (sursa de caldura) si n mod special de foc deschis. Este complet interzis ea n timpul ncarcarii agregatului sa se ncalzeasca butelia cu flacara, indiferent de sursa ei, deoarece apare pericolul de explozie. Pentru ncarcare n bune conditii butelia se va introduce ntr-un vas cu apa calda si anume n perioada n care compresorul aspira. Uleiul folosit n mod curent n instalatiile frigorifice trebuie sa aiba punctul de autoaprindere n jurul a 100-180oC, aceasta pentru a nu transforma compresorul masinii frigorifice n motor cu explozie. Pentru evitarea scaparilor de agenti frigorifici din compresor este absoluta nevoie de o perfecta etansare a axului compresorului, care trebuie realizata cu ajutorul unei presetupe cu inel de grafit. Automatizarea masurarii anumitor parametri tehnologici si a semnalizarii asigura si evitarea unor surpirze generatoare de incendii. O astfel de instalatie ndeplineste operatii ca: reglare automata si indicarea nivelului de amoniac, semnalizarea optica si acustica a depasirii limitelor admise la temperaturi, presiuni -si nivele n diferite puncte ale instalatiei, reglarea automata a temperaturilor, semnalizarea lipsei de ungere la eampresoare, semnalizarea optica si acustica a ramnerii din neglijenta a unui om n camera frigorifica.

ncaperile anstalatiilor frigorifice care folosesc agenti frigorifici inflamabili trebuie bine aerisite, n care scop se prevad sisteme de ventilatie corespunzatoare.