View
233
Download
11
Category
Preview:
DESCRIPTION
strategie-gal-covurlui
Citation preview
Planul de Dezvoltare Locală a
Grupului de Acţiune Locală COVURLUI
2012 – 2013
se aplică comunităţilor:
Bălăbăneşti – judeţul Galaţi
Bereşti Meria – judeţul Galaţi
Cavadineşti – judeţul Galaţi
Corni – judeţul Galaţi
Fruntişeni – judeţul Vaslui
Griviţa – judeţul Vaslui
Jorăşti – judeţul Galaţi
Oancea – judeţul Galaţi
Rădeşti – judeţul Galaţi
Smulţi – judeţul Galaţi
Suceveni – judeţul Galaţi
Vârlezi – judeţul Galaţi
Vinderei – judeţul Vaslui
LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ S-A AVUT ÎN VEDERE:
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului
(CE) nr. 1698/2005
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea consolidată – Iulie 2011
- 1 -
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 2 -
Acronime:
AF – Asociaţie Familială
AM - Autoritatea de Management
AMIGO - Anchetă asupra Forţei de Muncă în Gospodării
ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale
ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare
ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură
ASN - Anuarul Statistic Naţional
BEI - Banca Europeană de Investiţii
BIM - Biroul Internaţional al Muncii
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
CE - Comunitatea Europeană
CEE Comunitatea Economică Europeană
DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală
DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii
FC - Fondul de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE - Fondul Social European
GAL - Grup de Acţiune Locală
HNV - Valoare Naturală Ridicată
IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii
ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare
LDSC - Linii Directoare Strategice Comune
LFA - Zone defavorizate
MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MEF - Ministerul Economiei şi Finanţelor
MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMDD - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
ONG - Organizaţie Non Guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
OS - Obiective Strategice
OSC - Obiective Strategice Comune
PAC - Politica Agricolă Comună
PND - Planul Naţional de Dezvoltare
PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
PNR - Programul Naţional de Reforme
PIB - Produsul Intern Brut
PNS - Plan Naţional Strategic
PO - Program Operaţional
POR - Program Operaţional Regional
POS - Program Operaţional Sectorial
POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane
PUG - Planul de Urbanism General
PUZ - Planul de Urbanism Zonal
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 3 -
Rezumat ..............................................................................................................................4 Introducere ........................................................................................................................12 PARTEA I - Prezentarea teritoriului ...............................................................................19 1. Prezentarea geografică şi fizică........................................................................ 19 2. Economia locală .............................................................................................. 51 3. Servicii pentru populaţie şi infrastrucuri medico-sociale................................. 63 4. Activităţi sociale şi instituţii locale ...................................................................71 5. Bilanţul politicilor intreprinse în teritoriu .........................................................73 6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului................................ 84 PARTEA a II a - ANALIZA SWOT............................................................................... 84 PARTEA a III a - PRIORITĂŢI .....................................................................................99 PARTEA a IV a - PREZENTAREA MĂSURILOR ....................................................107 PARTEA a V a - PARTENERIATUL.......................................................................... 166
1. Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatură ..................166 2. Prezentarea parteneriatului decizional ..........................................................175
PARTEA a IV a - ORGANIZAREA G.A.L.-ului......................................................... 191
1. Resurse umane.............................................................................................. 191 2. Descrierea resurselor materiale .....................................................................213 3. Bugetul indicativ anual de funcţionare a GAL-ului...................................... 215 4. Dispozitivul de comunicare şi informare...................................................... 215
PARTEA a VII a - MECANISME DE IMPLEMENTARE ………………….………221 PARTEA a VIII a - ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ .............................................235
1. Cooperare ......................................................................................................235 2. Participarea GAL în cadrul RNDR ...............................................................236
ANEXA C – Planul de finanţare......................................................................................239 ANEXA D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei.......................................................241 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................243
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 4 -
REZUMAT
AL PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Acest rezumat încearcă să pună în evidenţă modul în care au fost respectate criteriile
care se aplică la selecţia potenţialelor Grupuri de Acţiune Locală şi de aceea vom puncta
modul în care au fost atinse cerinţele prevăzute în „Ghidul Solicitantului” pentru măsura
431, faza 2.
Teritoriul
În vederea atingerii masei critice optime pentru buna realizare a dezideratelor
dezvoltării rurale durabile, s-a considerat ca potrivită asocierea a 13 UAT dintr-un spaţiu
situat în partea de centru şi nord-est a judeţului Galaţi şi în partea de sud a judeţului Vaslui,
care formează împreună un teritoriu continuu, unitar şi omogen, din punct de vedere al
reliefului, climei, culturii, aspectelor sociale şi economice.Conform Recensământului
Populaţiei 2002 şi Recensământului Agricol 2002, GAL Covurlui are 35949 locuitori şi un
teritoriu de 866,09 kmp, adică o densitate de 42 locuitori/kmp.
În acest teritoriu sunt cuprinse arii de o mare diversitate:
- zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică, indicativ ROSPA 0119, Horga- Zorleni în
perimetrul comunelor Fruntişeni (61%), Griviţa (8%), Vinderei (20%);
- zona Natura 2000: Situl de protecţie avifaunistică ROSPA 0130 Maţa- Cârja -Rădeanu,
comuna Oancea (6%), comuna Suceveni (4%), comuna Cavadineşti (12%);
- zona Natura 2000 ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa pe teritoriul comunei
Oancea (7%)
- zona Natura 2000 Sit de importanţă comunitară ROSCI 0105 Lunca Joasă a Prutului pe
teritoriul comunelor Oancea (15%), Suceveni (6 %), Cavadineşti (11 %);
Menţionăm că siturile Natura 2000 din Judeţul Galaţi se suprapun parţial cu aria
naturală protejată ”Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, declarat ca atare prin HG
2151 din 2004.
Pe teritoriul GAL Covurlui există două localitaţi cuprinse în lista comunelor situate în
Zone Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice: Oancea – cod 76932 şi Suceveni – cod
77288, menţionate la pag.106 din Ghidul Solicitantului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 5 -
Cele trei comune din judeţul Vaslui (Griviţa, Vinderei, Fruntişeni) şi comuna
Bălăbăneşti din judeţul Galaţi au fost puternic afectate de restructurarea industrială din
municipiul Bârlad. Astfel, aici s-a închis Fabrica de Produse Abrazive, şi-au diminuat foarte
mult producţia Fabrica de Rulmenţi, Fabrica de Confecţii, Fabrica de Elemente Pneumatice şi
Automatizări şi alte unităţi mai mici, acest fapt fiind evidentiat la analiza diagnostic.
Teritoriul GAL Covurlui este compus din 10 comune din judeţul Galaţi:
Bălăbăneşti, Bereşti-Meria, Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi,
Suceveni, Vârlezi şi 3 comune: Griviţa, Vinderei, Fruntişeni din judetul Vaslui.
Includerea lor între celelalte UAT-uri s-a făcut ţinând seama de vecinătate, economie
asemănătoare, tradiţii culturale comune.
Parteneriatul
Parteneriatul cuprinde, aşa cum se poate vedea din documentele anexate, actori locali
din cele mai diverse medii:
- reprezentanţi ai minorităţilor etnice, respectiv Asociaţia Mediatorilor Romi din
România cu sediul în Tecuci. Această organizaţie acţionează la nivelul întregului judeţ Galaţi,
implicându-se în activităţi axate în special pe incluziunea socială a romilor, creşterea gradului
de şcolarizare a acestora precum şi o mai bună colaborare cu autorităţile locale.
- reprezentanţi legali tineri (cu vârsta până în 40 ani) ai 18 organizaţii diverse,
procentul acestora în totalul reprezentanţilor partenerilor ajungând la 45% ;
- reprezentantele feminine ale organizaţiilor care compun parteneriatul numară 17
persoane, adică un procent de 42.5 % din totalul reprezentanţilor legali de organizaţii
partenere in GAL;
- reprezentanţi ai organizaţiilor agricole: Lovin Mihăiţă preşedinte al Asociaţiei
Crescătorilor de Ovine şi Caprine” Dunărea”-sat Găneşti, comuna Cavadineşti; Jiglău Emilia-
administrator Societatea „Proferma 2011”, com. Smulţi;
- grupuri de producători - Mândru Oreste- administrator Brateş Leg Grup SRL
Galaţi, recunoscut de MADR ca grup de producători;
- reprezentant al „sectorului forestier” (aşa cum menţionează în mod expres SCS
2.4.l. şi nu al unei „organizaţii din sectorul forestier”)–dl. Capotă Cezar – proprietar de pădure
în comuna Smulţi având pregătire profesională, în domeniul pepinierelor silvice şi culturilor
forestiere conform certificatelor anexate,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 6 -
- reprezentanţi din sectorul economic – SC Maditom Impex SRL, comuna Griviţa;
SC Deeadent SRL, comuna Griviţa; II Şuşnia Viorel, comuna Rădeşti şi multe alte societăţi
comerciale;
- reprezentant al unei organizaţii cu activitate de protecţia mediului – Staicu Oana
Loredana – reprezentant Asociaţia „Răzeşul de Oancea„ – comuna Oancea, având activităţi în
domeniul mediului conform statutului anexat,
- 27 de parteneri sunt din mediul privat sau al societăţii civile reprezentând peste
67,5 % din totalul de 40 membri ai parteneriatului.
Strategie
Calitatea strategiei
Analiza situaţiei din teritoriu a fost efectuată într-o primă fază în formă descriptivă
detaliindu-se fiecare aspect, conform cerinţelor capitolelor specificate în ghid. Discuţiile din
grupurile de lucru au sintetizat informaţiile obţinute din diverse surse sub forma diagramelor
SWOT, între cele două feluri de analize existând coerenţa logică firească.
A fost posibil astfel să se desprindă în modul cel mai firesc cele şase priorităţi ale
dezvoltării locale şi să se stabilească obiectivele operaţionale prin care aceste priorităţi pot fi
satisfăcute. Priorităţile sunt complementare între ele, toate împreună contribuind la atingerea
obiectivului dezvoltării durabile a teritoriului rural şi sunt sinergice întrucât se potenţează una
pe alta în atingerea scopului menţionat. Raporturile de complementaritate şi sinergie sunt
evidente şi între obiectivele operaţionale, ele acţionând împreună pentru satisfacerea
priorităţilor teritoriului. Acest gen de raporturi este relevat în capitolele: Priorităţi şi
Prezentarea măsurilor.
Tot aici sunt menţionate şi acţiunile care pot duce la atingerea obiectivelor stabilite
prin ierarhia priorităţilor. Este evident că măsurile/ acţiunile propuse vor duce prin punerea lor
în practică la realizarea obiectivelor stabilite, dar trebuie menţionat că potenţialul financiar al
GAL-urilor, cel puţin în perioada actuală este destul de limitat şi ca atare nu vor putea fi
acoperite decât o mică parte din nevoile teritoriului. Chiar şi aşa, rezultatul final e mai mare
decât suma in bani a realizărilor, plus-valoarea adăugată rezultând şi din puterea exemplului şi
creşterea încrederii în potenţialul endogen al teritoriului.
În cuprinsul strategiei la capitolul Prezentarea teritoriului, s-a menţionat că în
teritoriu au fost accesate programe complementare de dezvoltare, din resurse financiare
variate, inclusiv din FEADR conform rapoartelor de selecţie din PNDR. De asemenea s-a
explicat (cap.”Priorităţi”) că actuala strategie şi măsurile care se vor implementa nu vor fi
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 7 -
singurele mijloace ale dezvoltării teritoriului în continuare. Este de dorit ca şi specialiştii şi
partenerii GAL-ului să se implice în găsirea şi a altor programe şi surse de finanţare. În
diagrama obiectivelor şi măsurilor sunt menţionate şi alte entităţi şi programe care prin
diverse axe pot sprijini consistent dezvoltarea rurală.
În cadrul fiecărei măsuri propuse există criterii generale de selecţie, conforme cu cele
din fişa măsurii corespunzătoare din PNDR. Suplimentar, la fiecare măsură, am formulat
minim două criterii de selecţie locală care se încadrează în obiectivele strategice şi
operaţionale ale planului de dezvoltare, favorizând accesul la sprijin acelor categorii de
locuitori din mediul rural care vor fi cei mai în măsură să concure la realizarea cu succes a
obiectivelor propuse. Singura excepţie este măsura 421, ale cărei proiecte fiind realizate chiar
de GAL, este firesc să nu aibă criterii speciale locale.
Dispoziţiile administrative, regulile şi pista de audit sunt detaliate conform cerinţelor
Ghidului Solicitantului în cap. Mecanismul de implementare prin aceasta urmărindu-se
eficientizarea activităţii administrative în GAL.
Modalităţile de evaluare şi monitorizare a îndeplinirii acţiunilor prevăzute în PDL sunt
evidenţiate concret în acelaşi capitol şi au ca scop verificarea îndeplinirii sarcinilor asumate
de aplicant prin proiect, dar şi informarea autorităţilor competente despre stadiul realizării
proiectelor finanţate .
Metodologia de elaborare a strategiei locale a impus în primul rând consultarea
aprofundată a partenerilor locali. Etapele acestei consultări sunt detaliate în cap. Parteneriat
şi certificate prin minutele numeroaselor întâlniri care au avut loc în plen sau pe grupuri de
lucru. S-a reuşit într-o măsura acceptabilă implicarea tuturor entităţilor locale interesate în
dezvoltarea locală, iar rezultatele au fost făcute cunoscute în acţiunile organizate pe întreg
teritoriul GAL-ului şi prin mass media.
Instrumentele folosite în consultările partenerilor locali, precum şi modul cum au fost
folosite sunt descrise în tabelul privind etapele procesului de elaborare a PDL – ului. S-a
reuşit astfel să se stabilească etapele realizării PDL şi conţinutul acestora, necesarul de resurse
umane şi materiale. Pentru elaborarea strategiei s-au folosit datele culese prin toate aceste
surse de documentare pe cele mai importante domenii pentru evaluarea potenţialului existent
în GAL Tecuci. Aceste date au stat la baza realizării următoarelor etape ale PDL, evident fiind
coroborate şi cu alte surse de informaţii .
Referitor la sursele de informaţii suntem obligaţi să facem şi o remarcă negativă. La
ora actuală nu există în România un sistem standardizat eficient de culegere a informaţiilor
statistice. Practic, diferite surse, chiar oficiale, dau date mai mult sau mai puţin diferite despre
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 8 -
acelaşi subiect. În plus funcţionari de la diverse niveluri ale administraţiilor publice au
înţelegeri de multe ori foarte diferite asupra conţinutului termenului folosit ca indicator. Este
o problema cu care ne-am confruntat deseori mai ales ca nici chiar specialiştii nu interpretează
identic acelaşi indicator.
Totuşi am reuşit să culegem datele necesare având sprijinul factorilor instituţionali şi
organizaţionali de la nivelul comunităţilor locale, dar şi Consiliile Judeţene Galaţi şi Vaslui,
Prefecturile, Direcţiile Agricole şi de Dezvoltare Rurala şi alte instituţii din cele două judeţe
ne-au acordat sprijinul de care am avut nevoie.
Aşa cum am menţionat deja, elaborarea strategiei s-a făcut fără finanţare din PNDR,
de către specialişti foarte apropiaţi GAL-ului, sprijiniţi în teritoriu de oameni-resursă, folosind
mijloace materiale ale unor ONG-uri şi finantati modic de către UAT-uri în vederea susţinerii
cheltuielilor necesare în principal documentării.
Vrem să subliniem că, pentru a evita unele disfuncţii financiare care pot apărea în
viitoarea funcţionare a GAL-ului, am prevăzut ca un criteriu fundamental în cadrul măsurilor
care necesită cofinanţare privată, existenţa dovezii de asigurare a acesteia. Există aceste
menţiuni stipulate la măsurile 411-21, 411-23, 412-21, 413-12, 413-13, 413-22, 421. De
asemenea sunt prevăzute în Strategie, la finalul întoducerii părţii a IV a -Prezentarea
măsurilor şi sursele financiare pentru asigurarea derulării proiectelor beneficiarilor. Aşa cum
am menţionat, GAL-ul va acţiona şi pentru a-şi pregăti un angajat cu competenţe în domeniul
financiar-bancar.
Referitor la asigurarea fondurilor necesare funcţionarii proprii a GAL-ului, acestea
sunt asigurate, atât pentru cheltuielile eligibile, cât şi pentru eventualele cheltuieli neeligibile,
prin proceduri specifice.
Cofinanţarea cheltuielilor eligibile se asigură prin solicitarea avansului, în
conformitate cu Regulamentul CE 1698/2005 şi garantarea sa aşa cum se prevede la capitolul
“Resurse materiale – buget funcţionare GAL” din PDL, minuta întâlnirii finale şi cele două
acorduri de parteneriat financiar prezentate în anexe.
Cofinanţarea eventualelor cheltuieli neeligibile este descrisă în aceeaşi secţiune.
Strategia prezentată a urmat paşii propuşi de Ghidul Solicitantului reuşind să detalieze
într-o măsură mulţumitoare, credem noi, nevoile teritoriului, priorităţile, obiectivele, măsurile
şi acţiunile precum şi sistemele de monitorizare, evaluare şi control necesare implementării
lor. Informaţiile despre aceste aspecte sunt evidenţiate în cap. Mecanismul de implementare
şi o parte au mai fost deja menţionate.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 9 -
În permanenţă s-a urmărit diseminarea informaţiilor şi rezultatelor obţinute în
diferitele faze de elaborare a strategiei.
Pentru consultarea membrilor parteneriatului au fost utilizate mai multe metode dintre
care menţionăm pe cele prezentate în cap.Parteneriat, subcapitolul Prezentarea procesului
de elaborare a dosarului de candidatură, urmărindu-se clarificarea tuturor aspectelor
implicate de întocmirea PDL .
Toate acţiunile şi activităţile care au condus la elaborarea strategiei au fost aduse în
mod public la cunoştinţa potenţialilor beneficiari ai strategiei GAL prin mijloacele de
informare menţionate în acelaşi subcapitol.
Componenete ale strategiei
Acţiunile inovative sunt sprijinite ferm prin SDL.
În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul inovativ, necesar unei
dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează:
- pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care
nu au existat anterior, în teritoriu, fiind deci acţiuni inovative;
- măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde
3 acţiuni inovative;
- măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni
inovative;
- măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul
serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar
fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a.;
- măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de
reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a
potenţialului turistic al zonei;
- măsura 413- 31 – este o măsură atipică, inovativă, ce cuprinde 5 acţiuni.
În general este vorba despre proiecte cuprinzând acţiuni privind utilizarea unor energii
alternative, crearea de produse noi, stimularea produselor de marca a GAL-ului, servicii
sociale noi, unităţi service pentru utilaje agricole etc. Apoi trebuie menţionat că şi prin
criteriile generale de selecţie, dar mai ales prin cele locale, sunt stimulate acţiunile inovative.
Acţiunile de cooperare propuse sunt în număr de 2, sunt menţionate la cap.Acţiuni de
Cooperare şi constau în proiectele :” Meseria – Brăţară de aur ” în parteneriat cu alte două
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 10 -
GAL-uri din judeţul Vaslui, „Tradiţiile satului european” în parteneriat cu un GAL din
Olanda.
Din diagrama priorităţilor, obiectivelor şi măsurilor, reiese că strategia combină
obiectivele mai multor axe din PNDR. Practic sunt avute în vedere în SDL a GAL-ului nostru
obiective ale PNDR cuprinse în axele 1, 2, 3 şi 4 ale PNDR. Prioritatea nr. 1 poate fi inclusă
în axele 1 şi 3 din PNDR, prioritatea nr. 2 în axa 3, prioritatea nr.3 în axa 2, prioritatea nr. 4 în
axele 1 şi 3, prioritatea nr. 5 în axa nr. 3, iar prioritatea nr. 6 în axele 3 şi 4 din PNDR. Acelaşi
obiectiv al unei axe poate fi atins prin măsuri specifice şi numai axei respective dar şi prin
măsuri specifice altor axe.
Strategia se adresează şi direct şi indirect fermierilor de semi-subzistenţă. Avem
alocate fonduri pentru 12 proiecte pe măsura 411-41, privind dezvoltarea fermelor de semi-
subzistenta, dar şi criteriile de selecţie locală avantajează fermierii de acest gen să acceseze
proiecte de dezvoltare.
Strategia se adresează în mod deosebit tinerilor din mediul rural. În primul rând aceştia
sunt beneficiari absoluţi ai măsurii 411-12, dar şi ai măsurilor 411-11, 411-43, 413-31 ş.a iar
conform indicatorilor aferenţi măsurilor, apreciem ca din totalul celor 142 proiecte propuse,
44 acţiuni, adică 31% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani, după cum
urmează:
• M. 411-12 / 13 tineri;
• M. 411-21 / 1 tânăr;
• M. 411-41/ 10 tineri;
• M. 413-12 / 8 tineri;
• M. 413-13 / 12 tineri;
De fapt beneficiarii acestor măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii.
Conform cerinţelor Ghidului Solicitantului, nu există vreo specificare aparte pentru
“beneficiari aplicanti” şi “beneficiarii finali”, aşa încât însumând toţi beneficiarii măsurilor
411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri,
adică mult peste procentul de 30% prevăzut în SCS 3.2.5.
Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un
procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează:
• M 411-21 / 1 proiect
• M 411- 23 / 1 proiect
• M 412- 21 / 20 proiecte
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 11 -
• M 413-12 / 5 proiecte
• M 413-13 / 15 proiecte
Considerăm că problemele de mediu sunt deosebit de bine integrate in strategie. Din
totalul de 142 proiecte, un număr de 20 (adică 14 % ) sunt direct pe axa II ( masura 412-21),
dar există şi măsurile menţionate anterior prin care acţiunile de mediu sunt stimulate, iar prin
criteriile de selecţie generale, dar şi prin cele specifice locale se asigură prioritate proiectelor
care conţin obiective de mediu, cum ar fi: achiziţia de instalaţii de producere a energiei din
surse neconvenţionale, refacerea infrastructurii de mediu, folosirea tehnologiilor care
diminuează poluarea cu nitriţi ş.a. În concluzie, considerăm că cel puţin 30 % din proiecte vor
cuprinde acţiuni pentru protecţia mediului .
Mai multe măsuri stimulează şi se adresează diverselor forme de parteneriate, pentru a
concura la realizarea împreună a obiectivelor de dezvoltare. Putem aminti măsurile de
cooperare, de sprijinire a creării grupurilor de producători, precum şi criteriile de selecţie care
avantajează formele asociative.
Din totalul de 142 de proiecte preconizate, cel puţin 73 acţiuni (51,4%) vor fi
promovate de către asociaţii sau parteneriate, după cum urmează:
• măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni;
• măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;
• măsura 411-23 – include 1 acţiune;
• măsura 411-42 – cuprinde 2 acţiuni;
• măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;
• măsura 412-21 – cuprinde 20 acţiuni;
• măsura 413-13 – cuprinde 10 acţiuni;
• măsura 413-22 – cuprinde 26 acţiuni;
• măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;
• măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni.
Considerăm că punerea în practică a Strategiei de Dezvoltare Locală prezentată în
continuare va contribui esenţial la dezvoltarea rurală durabilă a teritoriului cuprins în Grupul
de Acţiune Locală Covurlui.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 12 -
INTRODUCERE
Acest document
strategic constituie Planul Local
de Dezvoltare al Grupului de
Acţiune Locală COVURLUI,
judeţul Galaţi.
Teritoriul Grupului de
Acţiune Locală COVURLUI, a
cărui strategie este prezentată în
acest document, se întinde de la
partea de sud a judeţului Vaslui
şi se continuă până în partea de
Nord Est şi centrală a judeţului
Galaţi.
Teritoriul are o suprafaţă
totală de 866,09 ha, o populaţie
de 35.949 locuitori şi cuprinde
10 comune din judeţul Galaţi:
Bălăbăneşti, Bereşti Meria,
Cavadineşti, Corni, Jorăşti, Oancea, Rădeşti, Smulţi, Suceveni, Vârlezi şi trei comune din
judeţul Vaslui: Fruntişeni, Griviţa, Vinderei.
Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL Covurlui îşi propune să contribuie
la dezvoltarea economică şi socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând
nevoile, valorile şi specificul local.
Zona de acţiune a GAL Covurlui este în părţile ei esenţiale asemănătoare altor zone
rurale din România, dar evident, are şi unele caracteristici proprii, care o fac să fie specifică.
Este de notorietate faptul că mediul rural românesc are un nivel de dezvoltare scăzut, care se
traduce foarte sintetic prin formularea “standard scăzut de viaţă”. Dacă ne raportăm la nivelul
de viaţă din mediul urban din România sau chiar la mediul rural, dar din UE, diferenţa este
evidentă. Este o moştenire istorică şi din păcate nici în perioada de după abandonarea
regimului comunist nu s-a reuşit măcar diminuarea, dacă nu dispariţia acestui decalaj.
Problemele cu multiplele lor forme de manifestare, cauzele şi măsurile de îndreptare a stării
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 13 -
de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut şi fac obiectul multor programe la
diverse nivele de competenţă. Odată cu aderarea la UE, România are şansa ca prin politica
europeană de coeziune şi convergenţă şi alocările financiare corespunzătoare acestor politici,
să reducă decalajele dintre regiunile sale şi cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene
destinate acestui deziderat sunt cele structurale: FSE, FEDR, FC, dar si cele complementare
respectiv FEADR şi FEP.
Orice încercare în acest sens va avea şanse de reuşită mai bune dacă se vor dezvolta nu
numai infrastructurile naţionale, ci şi cât mai multe comunităţi, mai mici sau mai mari, din
punct de vedere economic în primul rând, dar nu numai. Pe plan european s-a impus deja
punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obţine numai dacă la
acest proces sunt implicaţi cât mai mult şi cât mai mulţi actori locali, membri ai comunităţii.
Aceştia sunt cei care simt şi conştientizează cel mai bine problemele locale şi tot ei sunt cei
care pot da de cele mai multe ori soluţiile eficiente de rezolvare.
Abordarea LEADER conferă, prin sprijinul şi competenţele acordate GAL-urilor,
posibilitatea coagulării eforturilor comunităţilor spre o dezvoltare rurală durabilă, cu
consecinţe benefice asupra tuturor membrilor lor.
Scopul programului
Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din
spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii.
Intenţia este de a sprijini realizarea unor strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură
dezvoltarea sustenabilă a regiunii prin:
• protejarea patrimoniului cultural şi natural local;
• consolidarea economiei rurale, care înseamnă în primul rând crearea de locuri de
muncă;
• îmbunătăţirea capacităţii administrative a comunităţilor locale;
Condiţiile dezvoltării locale sunt viziunea despre viitor, planificarea şi parteneriatul care
îşi asumă responsabilitatea de a elabora şi realiza această planificare, cât şi microregiunea,
spaţiul în care trăiesc oamenii.
Planurile de dezvoltare locală implementate în cadrul programului LEADER trebuie să
valideze una sau mai multe priorităţi:
• Aplicarea tehnologiilor şi procedurilor inovative cu scopul de a obţine produse şi
servicii rurale competitive;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 14 -
• Creşterea valorii produselor şi serviciilor locale prin parteneriat;
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii din mediul rural;
• Valorificarea eficientă a resurselor naturale şi culturale ale spaţiului.
Toate proiectele finanţate trebuie să corespundă priorităţilor strategice ale grupului
stabilite în planul de dezvoltare. Proiectele trebuie să fie de dimensiune mică, inovative şi
cu efecte pozitive asupra microregiunii în ideea sustenabilităţii economice, sociale şi de
mediu.
LEADER pune accent pe parteneriat şi pe munca în reţea având ca scop schimbul de
experienţă şi partajarea cunoştinţele practice la o scară cât mai largă.
Scopul parteneriatului este să influenţeze pozitiv viaţa locuitorilor microregiunii în
vederea realizării viziunii de dezvoltare pe termen lung prin transformarea funcţionării
instituţiilor din regiune. Implicarea acelor actori din comunitate care reprezintă societatea din
regiune este indispensabilă pentru definirea unei imagini de viitor echilibrat şi real.
GAL-urile elaborează o strategie de dezvoltare rurală locală integrată şi sunt responsabile
de implementarea acesteia. Această strategie trebuie să facă obiectul unui consens larg la
nivelul tuturor actorilor. Ea are la bază o analiză-diagnostic a teritoriului care are ca obiectiv
prezentarea unei situaţii complete a teritoriului şi reperarea punctelor forte şi slabe pentru a
putea identifica priorităţile de dezvoltare. Aceasta este realizată în parteneriat cu totalitatea
actorilor potenţiali din teritoriu, care trebuie asociaţi din stadiul cel mai incipient cu putinţă în
demersul de dezvoltare.
Este important ca în cadrul GAL-ului partea privată şi sectorul non-profit să reprezinte
majoritatea şi nu sectorul public. Responsabilitatea comună creează premise pentru rezolvarea
problemelor şi realizarea echilibrului între posibilităţi şi necesităţi.
Studiile realizate în România au identificat ca fiind cele mai potrivite următoarele zone
de interes pentru abordarea LEADER:
1. Turism rural şi agro-turism, turism cultural;
2. Promovarea meşteşugurilor, a băuturilor şi a mâncărurilor tradiţionale locale;
3. Îmbunătăţirea mediului natural/artificial/social/cultural:
• conservarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local;
• restaurarea peisajului şi a patrimoniului;
4. Produse ecologice şi agricultura ecologică;
5. Training prin:
• furnizarea de cursuri de instruire şi educare;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 15 -
• instruire specializată şi îmbunătăţirea aptitudinilor;
6. Diversificarea activităţilor alternative cum ar fi:
• Creşterea albinelor (miere de albine şi produse derivate;)
• Acvacultură, crescătorii de peşti (păstrăvi, crapi, etc.);
• Plante medicinale şi aromate, fructe de pădure;
• Ciuperci ;
7. Protecţia mediului – tehnici de reciclare şi compostare a resturilor legumelor ecologice;
8. Servicii – educaţie antreprenorială şi instruire, incubatoare rurale pentru afaceri, fonduri
de garantare şi împrumut, sprijin pentru start-upuri, colectarea laptelui şi a produselor
agricole, procesare, mecanizare;
9. Silvicultură şi procesarea lemnului – mobilă, împăduriri;
Corespunzător celor menţionate, GAL Covurlui şi-a propus elaborarea unui Plan de
Acţiune care, bazându-se pe informaţii cât mai reale asupra teritoriului, să găsească soluţii şi
apoi să facă eforturile necesare pentru implementarea lor. Problemele teritoriului sunt în
general cele comune spaţiului rural românesc şi ca atare şi soluţiile vor fi în general cele
sugerate de PNDR. Dar evident că există şi un caracter local şi de aceea şi unele soluţii vor
putea fi formulate diferit de cele din PNDR. Nu se poate trece cu vederea faptul că
dezvoltarea rurală nu este independentă de dezvoltarea generală a României şi ca atare ne
dorim să găsim soluţii ca surse de finanţare complementare să sprijine dezvoltarea teritoriului
nostru. Suntem siguri că această convingere este şi a actorilor locali, că numai împreună, cu
multă muncă, folosind resursele endogene şi profitând de oportunităţile momentului, în
primul rând de cele oferite de FEADR, vom putea face ca spaţiul rural să fie un mediu
prielnic unei dezvoltări durabile, în care oamenii să-şi dorească să locuiască şi nu să plece din
el.
Echipa care a coordonat această lucrare a fost alcătuită din:
- Căpraru Valeriu-Paul - licenţiat în Psihologie şi Ştiinte ale Comunicării;
- Munteanu Marcela-Mirabela – licenţiată în Inginerie Mecanică, Master în “Modernizarea
Transportului Feroviar”, Management şi cu pregătire profesională în Dezvoltarea
Competenţelor Antreprenoriale.
- Dumitriu Anca-Roxana - licenţiată în Ştiinţe Economice şi Administrative, specializarea
Marketing, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Formator de Formatori şi
Dezvoltarea Competenţelor Antreprenoriale;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 16 -
- Pintilie Ancuţa-Gabriela - licenţiată în Ştiinţe Politice şi master în Drept European,
calificată ca asistent analist programator;
- Capotă Cezar - licenţiat în Sociologie –Psihologie, master în Monitorizarea şi
Managementul Mediului, cu pregătire profesională şi ca Manager de Proiect, Expert în
Accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune Europene, Manager de Resurse Umane,
Silvicultor şi Agricultor.
Ultimii trei membri au participat şi la cursurile de formare specializată LEADER.
Celor menţionaţi li s-au adăugat, în diferite faze ale proiectului mulţi actori locali, membri sau
nu ai parteneriatului, cărora ţinem să le mulţumim şi pe această cale şi îi aşteptăm să ne
sprijine în implementarea strategiei propuse.
Menţionăm că în perioada elaborării PDL GAL Covurlui a făcut demersurile legale
pentru constituirea ca entitate recunoscută juridic.
Prin sentinţa pronunţată 23 aprilie 2012, Judecătoria Târgu Bujor a admis cererea de acordare
a personalităţii juridice a GAL Covurlui. Urmează ca în scurt timp să se definitiveze
recunoaşterea legală a parteneriatului lărgit, în conformitate cu prevederile Ghidului
Solicitantului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
17
TABEL LISTA LOCALITĂŢILOR1
Codul comunelor
INSSE
Numele localităţii Nr. Locuitori Suprafaţa
totală Densitate
Populatie* 2011
Comune Oraşe Sate Judetul Din oraşe Total
teritoriu km2 loc./km2
7552 Bălăbăneşti Bălăbăneşti, Bursucani,
Lungeşti, Zimbru Galati
3,964 92.08 43
2163
75356 Bereşti Meria
Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti,
Şipote Galati
4,386 96.03 46
3983
75864 Cavadineşti Ganeşti, Comăneşti, Vădeni,
Căvădineşti Galati 3,557 110.16 32
3044
76004 Corni Corni, Măcişeni, Urleşti Galati 2,495 54.08 46 2217
76638 Jorăşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Galati 1,945 68.25 28 1869
76932 Oancea Oancea, Slobozia Oancea Galati 1,583 52.27 30 1437
77561 Rădeşti* Rădeşti, Cruceanu Galati 0.00 0 1534
77260 Smulţi Smulţi Galati 1,639 55.63 29 1399
77288 Suceveni Suceveni, Rogojeni Galati 2,192 70.40 31 2225
77509 Vârlezi Vârlezi, Crăieşti Galati 2,214 91.73 24 2104
167231 Fruntişeni* Fruntişeni, Grăjdeni Vaslui 1,848 1947
164133 Griviţa Griviţa, Trestiana, Odaia
Bursucani Vaslui 5,403 100.12 54
3732
166770 Vinderei
Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă,
Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani Vaslui
4,723 75.34 63
4431
TOTAL 35,949 866.09 42 32085
1 INSSE Galati, INSSE Vaslui, Confrom Recensamantului populatiei 2002
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
18
Suprafaţa comunelor cuprinse în GAL Covurlui de pe teritoriul judeţului:
Galaţi – este de 690.63 km2 – 79,74% din suprafaţa totală a GAL
Vaslui – este de 175.46 km2 – 20,26% din suprafaţa totală a GAL
Comuna Rădeşti a fost înfiinţatâ în anul 2004, deci la data de 31.12.2002 era sat component al
comunei Bălăbăneşti.
Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni (ale
comunei Griviţa), care aveau împreună suprafaţa de 1848 ha.
Comuna Griviţa cuprinde şi datele referitoare la populaţie, pentru satele Grăjdeni şi Fruntişeni
(actuala comuna Fruntişeni)
Având în vedere desprinderea comunei Rădeşti din comuna Bălăbăneşti, din anul 2004 şi
evoluţiile destul de semnificative ale populaţiei din comunele GAL Covurlui, am adâugat o
rubrică suplimentară cu date la 1 ianuarie 2011.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
19
PARTEA I: Prezentarea teritoriului
1. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ ŞI FIZICĂ
Judeţul Galaţi este aşezat în sud-estul ţării între 45°25' şi 46°10' latitudine nordică,
27°20' şi 28°10' longitudine estică. Se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul
Vrancea, în sud cu judeţul Brăila şi judeţul Tulcea, la est cu Republica Moldova, iar la vest cu
judeţul Vrancea.
Distanţa între municipiul Galaţi şi localităţile din judeţul Galaţi, componente ale GAL
Covurlui, în km pe şosea
Localitatea Distanţa până la
Galaţi (km)2
Bălăbăneşti 77
Bereşti Meria 88
Cavadineşti 78
Corni 75
Jorăşti 70
Oancea 59
Rădeşti 102
Smulţi 65
Suceveni 80
Vârlezi 48
Distanţa între municipiul Vaslui şi localităţile din judeţul Vaslui, componente ale GAL
Covurlui, în km pe şosea:
2 Harta Rutieră a României
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
20
Localitatea Distanţa până la
Vaslui (km)
Distanţa până la
Galaţi (km)3
Fruntişeni 65 108
Griviţa 63 94
Vinderei 83 104
Sursa: Harta rutieră a României
1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Amplasarea teritoriului
Comuna Fruntişeni, judeţul Vaslui este cea mai nordică localitate a teritoriului, situată
la o distanţă de 45 de kilometri faţă de reşedinţa judeţului Vaslui, municipiul Vaslui şi la 108
kilometri de municipiul Galaţi.
Comuna Corni este cea mai sudică localitate a ţinutului, este situată în centrul judeţului
Galaţi, aflându-se la o distanţă de 75 kilometri de municipiul Galaţi.
Distanţa dintre graniţa de nord a teritoriului (Fruntişeni) şi cea de sud (Corni) este de
57 de kilometri, iar dintre partea de vest (comuna Griviţa) şi cea de est (Oancea) este de 68 de
kilometri.
Căi de comunicaţii
Galaţiul este un major nod de transport care implică căi rutiere, transport pe apă şi
feroviar. Localizarea geografică face din judeţul Galaţi un important nod regional de legătură
între ţările din regiunea de vest a Mării Negre: Turcia, Grecia, Bulgaria, Moldova şi Ucraina.
Teritoriul GAL Covurlui este străbătut de o reţea deasă de drumuri naţionale, judeţene
şi comunale. Cea mai importantă arteră rutieră este DN 26.
DN26 este un drum naţional din România, care leagă oraşul Galaţi de Murgeni. În
Murgeni, drumul se leagă de DN24A, care face legătura cu Bârlad şi Huşi.
În localitatea Oancea, se ramifică drumul secundar DN26A, care trece frontiera în
Republica Moldova, în imediata apropiere a oraşului Cahul.
3 Harta Rutieră a României
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
21
Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul
Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi,
în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor
tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica
Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul mărfurilor
peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul.
În prezent judeţul deţine 1.695 km de drumuri publice, din care 31,6% sunt
modernizate.
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu în judeţul Galaţi este de 38% fiind
superioară mediei înregistrate la nivel naţional, de 33,9%.
Reţeaua de drumuri a judeţului Vaslui cuprinde:
• 8 trasee de drumuri naţionale, din care :
- 1 traseu de drum european, E 581- coridorul paneuropean nr. IX ;
- 5 trasee de drumuri naţionale principale DN 2F, DN 11A, DN 24, DN 26 şi DN 28
- 2 trasee de drumuri naţionale secundare DN 15D şi DN 24A
• 21 trasee de drumuri judeţene;
• 213 trasee de drumuri comunale
Reţeaua de drumuri naţionale este formată din:
DN 26 – Murgeni – Galaţi, care străbate teritoriul prin comele Cavadineşti, Suceveni, Oancea.
Drumurile judeţene care străbat teritoriul sunt:4
• DJ 242 – Bălăbăneşti – Vârlezi – Tg. Bujor
• DJ 242A – Bereşti – Rădeşti - Bălăbăneşti
• DJ 242B – Bereşti – Tg. Bujor
• DJ 242D – Suceveni - Băneasa
• DJ251G – Vârlezi - Corni – Valea Mărului
• DJ 251 – Smulţi – Valea Mărului - Galaţi
În partea de nord teritoriul este străbătut de linia secundară 703 (Bârlad-Galaţi)- cu
staţii la Griviţa, Bălăbăneşti, Docăneasa (Vinderei), Tălăşmani (Vinderei).
4 S.C. Drumuri şi poduri S.A. Galaţi, Prefectura Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
22
Relieful teritoriului
Luând în considerare poziţionarea de-a lungul exteriorului arcului carpatic, judeţul
Galaţi acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor estice5, sudice şi centrale, fapt ce
se reflectă în condiţiile climaterice, solului, vegetaţiei şi structurii geologice.
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI prezintă un relief tabular cu o
fragmentare mai accentuată în partea de nord unde se ajunge până la altitudinea de 310 metri
(Pădurea Tălăşmani - Rădeşti), şi mai slabă în partea estică coborând până la 30 metri
altitudine.
Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care sunt adecvate unei game largi de
culturi agricole.
Pe teritoriul GAL COVURLUI relieful preponderat este de deal (8 comune) conform
clasificării PNDR, doar 5 comune având un relief de câmpie.
În cadrul Podişului Covurlui se disting trei subunităţi geomorfologice cu caractere
proprii. La nord de Oancea relieful se înalţă până la 310 metri, în dealul Poleitul.
Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stângă a pârâului Chineja se întinde şi dealul Brătilei,
până la Măstăcani. Între pârâul Gerului şi Suhurlui se află dealul Corni, care ajunge până în
dreptul comunei Pechea; în nord - estul judeţului se află dealul Tutcanilor şi Slivnei.
Câmpia Covurlui situată la Sud de culmile deluroase ale Podişului Covurlui, având în Vest
Valea Gerului, la Est Valea Prutului, la Sud Câmpia Siretului. Este o zonă cu poduri largi,
care face legătura între podiş şi Valea Siretului. Pe latura sudică a sa, la contactul cu Câmpia
Siretului, apar mici trepte de abraziune.
Limitele sale sunt cât se poate de clare, reprezentate, în cea mai mare parte, prin
cueste. La nord, Cuesta Lohanului, continuată cu cea a văii Draslavat-Huşi; la sud, cuestele
altor văi subsecvenţe opuse, Jeravăţ şi Horincea, iar la vest, versantul stâng al văii Bârladului.
Doar la est, trecerea spre Câmpia colinară a Fălciului se face prin forme mai prelungi
care alternează şi cu sectoare mai denivelate.
Plaiurile netede, cu mici depresiuni de culme, asimetria reliefului, existenţa cuestelor
şi abrupturilor cuestiforme, procesele de versant mai frecvente şi mai active spre valea
Bârladului şi Lohanului, constituie câteva dintre caracteristicile geomorfologice ale acestei
subunităţi geografice.
5 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
23
Morfologia Dealurilor Fălciului reflectă întru totul conditiile sale genetice evolutive.
Sectorul înalt, din nord, conservă aspecte structurale asemănătoare Podişului Central
Moldovenesc.
Principalele sectoare ale Dealurilor Fălciului sunt: a) Dealurile Dobrina-Olteneşti; b)
Dealurile Vinderei - Măluşteni; c) Platourile Albeştilor; d) Dealurile Banca - Griviţa.
Clima
Pe teritoriul GAL Covurlui clima este temperat continentală6, cu unele variaţii interne
datorate reliefului şi orientării văilor. Partea centrală a judeţului, respectiv sudică a ţinutului,
prezintă mai multe caracteristici climatice de câmpie, în timp ce partea de nord a teritoriului
este într-o regiune deluroasă.
Ambele regiuni de câmpie şi deal se caracterizează prin veri calde şi uscate şi ierni cu
viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald şi umed de la sud şi sud-vest,
care generează topirea zăpezii.
Temperatura medie anuală este de 10,5°C, dar în unele părţi din regiunea de nord
temperatura medie anuală coboară până la 9-8°C. Timp de aproximativ 210 de zile pe an se
înregistrează temperaturi de peste 10°C.
Extremele climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice,
decât prin veri calde şi uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord şi Nord-Est
şi provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C.
În ianuarie, temperatura lunară este cuprinsă între -3 şi 4°C. Media lunară a
temperaturii înregistrate în luna iulie este de 21,7°C. Circulaţia generală a atmosferei are ca
principale caracteristici o frecvenţă înaltă de deplasări lente ale maselor de aer temperat-
oceanice de la vest şi nord-vest (în special pe perioada caldă a jumătăţii anului), precum şi o
frecvenţă mare a deplasărilor de aer temperat-continental de la nord-est şi nord (în special în
perioada rece a jumătăţii anului).
În plus, sunt mai puţin frecvente deplasările de aer arctic şi de aer tropical-maritim.
Condiţiile climaterice favorizează cultivarea în principal, a grâului, a porumbului, a orzului, a
viţei de vie, a culturilor de floarea soarelui şi de soia.
6 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
24
Precipitaţiile
Precipitaţiile atmosferice7 prezintă variaţii importante de la un loc la altul, atât datorită
altitudinii cât şi a circulaţiei diferite a maselor de aer. Astfel, în zonele de câmpie, treapta de
relief cea mai joasă a teritoriului, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm/an,
iar în regiunea podişurilor nu depăşesc decât local 800 mm/an. Căderile de precipitaţii în
cantităţi mari de 300 mm în 24 de ore sunt frecvente pe întreg teritoriul. Precipitaţiile
torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în luna iulie. Prima zi cu brumă apare în
general între 1.10 şi 11.10 iar prima zi cu îngheţ între 11.10 şi 21.10. Valoarea precipitaţiilor
este mică în comparaţie cu valorile naţionale. Acesta este un rezultat al situării est-
continentale ce influenţează şi punerea în circulaţie a maselor de aer de la vest la nord-vest. În
medie, perioada precipitaţiilor pe an este de 66 zile, dar cu fluctuaţii semnificative în anumiţi
ani. Precipitaţiile sunt inegal distribuite pe parcursul anului, cantităţi mari de precipitaţii fiind
înregistrate în vară, ca furtună cu ploi.
Solurile
Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai puţine fiind formate pe
argile şi pe marne. Textura variază de la o grupă la alta.
Solurile dominante sunt de tip cernoziom cu mai multe variante: cernoziomuri
cambice şi cernoziomuri argiloiluviale. Pe suprafeţe restrânse apar solurile cenuşii şi solurile
brune de pădure podzolite. Fertilitatea bună a solului şi relieful cu pante domoale au
determinat folosirea în agricultură pe scară mare a fondului funciar.
Din punct de vedere geologic, fundamentul zonei este de vârstă pliocen (ponţian –
dacian), alcătuit din argile, argile nisipoase, nisipuri, acoperite de depozite de vârstă levantină
– reprezentate prin argile, marne, nisipuri roşii şi plăci de gresii.
Terenurile arabile au clase de calitate diferite. Gruparea acestora pe clase de calitate se
realizează luându-se în considerare natura şi intensitatea factorilor limitativi: textura, panta
terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatică, excesul de
umiditate de suprafaţă, neuniformitatea terenului etc.
În urma aplicării principiilor şi criteriilor de grupare pe teritoriul Grupului de Acţiune
Locală COVURLUI, s-au identificat 5 clase de calitate:
clasa I - terenuri cu pretabilitate bună pentru cultura de câmp;
clasa II – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări reduse pentru cultura de câmp;
7 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
25
clasa III – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate pentru cultura de câmp;
clasa IV – terenuri cu pretabilitate slabă, cu limitări severe pentru cultura de câmp;
clasa V – terenuri cu limitări foarte severe nepretabile pentru cultura de câmp, vii, livezi.
Se observă că cele mai multe terenuri au clasa I, II şi III de pretabilitate ridicată pentru
agricultură.
Resurse naturale
Resursele judeţelor Galaţi şi Vaslui sunt reprezentate de hidrocarburi (ţiţei şi gaze
naturale) exploatate la Schela, Berheci şi Brateş8.
Resursele naturale ale teritoriului constau în:
- izvoare/ape subterane - apa potabilă care se obţine din foraje cu adâncimi cuprinse între 100-
160 m cu debite exploatabile de 3,5-5,5 l/s. Apa pentru irigaţii este asigurată de râul Prut .
- potenţial energetic eolian – altitudinile scad de la nord la sud, iar văile şi dealurile cu aceeaşi
direcţie determină canalizarea pe văi a maselor de aer.
Potentialul eolian al judeţului Galaţi, de 1.400 megawati, este echivalent cu producţia
a două grupuri de la Cernavodă sau 20% din capacitatea instalată activă din România.
În comuna Bereşti Meria, o companie ungară a investit peste 60.000 de euro în
instalaţia de măsurare şi măsurarea timp de un an a forţei vântului în zonă. În privinţa
producerii energiei eoliene, inconvenientul este inconstanţa, pentru că din cele 8.600 de ore
dintr-un an, vântul bate cu o forţă suficientă numai două-trei mii de ore. În judeţul Galaţi,
specificul care face atractive investiţiile în parcuri eoliene este tocmai faptul că vântul este
constant.
Solicitările de înfiinţări ale unor parcuri eoliene în comunele Vârlezi, Smulţi, Corni, au
deja avizul de racordare la reţeaua naţională. Cele mai multe din aceste solicitări sunt studii de
soluţii avizate în faza a doua, pentru parcuri cu o putere instalată de 1.230 megawati, în
localitatea Beresti Meria.
În comuna Corni, judeţul Galaţi există un potenţial eolian foarte ridicat, fiind în
construcţie un mare parc eolian, iar la Smulţi funcţionează deja trei turbine eoliene.
- resurse lemnoase – păduri de foioase şi conifere, utilizate pentru încălzirea locuinţelor - în
partea nordică şi vestică a teritoriului cu zone forestiere exploatabile.
8 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi Strategia de dezvoltare a judeţului Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
26
- resurse piscicole – râurile, pâraiele şi lacurile de pe teritoriu sunt populate cu porcuşor,
mreană, clean, oblet şi păstrăv;
- păşunile – asigură hrana animalelor;
- pădurile - vânat, ciuperci, hrana albinelor, arbuşti precum cătina, măceşul, dracilla;
Râul Prut, cu o lungime de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de
unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre
lângă Reni, la est de oraşul Galaţi.
Prutul formează graniţa între România şi Republica Moldova. Principalul afluent pe
partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Băseu.
Pe teritoriul judeţului
Galaţi, Prutul curge pe o
distanţă de 122 de km,
constituind poartă de intrare
în Rezervaţia Biosferei Delta
Dunării, respectiv traseul a
trei coridoare majore de
migraţie a păsărilor care
clocesc pe teritoriul Eurasiei
(traseul East Elbic, traseul
Carpatic şi traseul Pontic).
Prin demersurile
Agenţiei Regionale de
Protecţie a Mediului Galaţi
realizate pentru protecţia şi
conservarea biodiversităţii
din lunca inundabilă a râului
Prut s-a constituit Parcul
Natural Lunca Joasă a
Prutului Inferior (cu o
suprafaţă de 8247 ha) prin
apariţia H.G. 2151/2004
privind instituirea regimului
de arie naturală protejată pentru noi zone.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
27
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior - aflat în partea de est şi sud a judeţului
Galaţi, fiind delimitat la nord de borna topo 1252, pe râul Prut, din Cotu Rusului, iar la sud de
punctul de vărsare a Prutului în Dunare, în dreptul bornei topo 1335. Se întinde pe teritoriul
administrativ a 9 localităţi: Galaţi, Tuluceşti, Frumuşiţa, Folteşti, Măstăcani, Vlădeşti, şi pe
teritoriul GAL Covurlui, în comunele Oancea, Suceveni, Cavadineşti. Este o zonă naturală cu
un rol important în conservarea diversităţii biologice, cu statut de protecţie la nivel naţional şi
comunitar şi reprezintă poarta de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Are o lungime
de 145 km şi ocupă o suprafaţă de 8.247 ha, dintre care 4.925 ha sunt acoperite de bălţi, lacuri,
mlaştini, iar 2.627 ha de pădure şi pajişti umede. Cuprinde rezervaţiile naturale: Ostrovul Prut,
Lunca Joasă a Prutului, Lacul Pochina şi Lacul Vlăscuţa;
Calitate şi importanţă:
Vegetaţia luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti
şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică.
Pajiştile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetaţia lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi.
Vulnerabilitate:
Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat în principal
de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.
• ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare
adâncime
Sursele de apă de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau
în considerare debitele medii multianuale. Deoarece folosirea surselor subterane este mai
puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea
cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale,
care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.
Principalele râuri în judeţul Vaslui:
Curs de apă Lungime totală pe teritoriul României (km) Lungime la nivelul
judeţului Vaslui
Bârlad 137 102
Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
28
Pe teritoriul GAL-ului există suficiente resurse de apă pentru a asigura cererea de apă
potabilă. Calitatea apei de suprafaţă în general este potrivită pentru extragerea şi folosirea sa
ca apă potabilă (ape de categoria a-II-a), exceptând râul Bârlad.
În condiţiile unui climat semi-arid cu precipitaţii sub 500 mm sau mai puţin de 250
mm în anii secetoşi, dezvoltarea sistemului de irigaţii ar fi imperativă. Pe suprafaţa Grupului
de Acţiune Locală COVURLUI există o reţea hidrografică bogată care ar permite dezvoltarea
acestuia.
Vegetaţia
Vegetaţia este în mare parte
specifică pajiştilor stepice cu
graminee şi diverse ierburi
xerofile9, determinate de condiţiile
de climă şi de substratul litologic
alcătuit din loess, care ocupă cea
mai mare suprafaţă.
În prezent vegetaţia naturală e
înlocuită în cea mai mare parte de
culturi.
Local se mai întâlnesc petice mici
de pajişti degradate, alcătuite din firuţa (Poa bulbosa), peliniţa (Artemisia austiaca), păiuş
(Festuca valeisiaca) şi asociaţii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum.
În podişul Covurlui şi chiar câmpia Covurlui se întâlneşte şi vegetaţie lemnoasă de silvostepă
reprezentată de Quercus pendunculiflora şi Quercus pubescens.
Flora cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparţinând la 502 genuri şi 108 familii
de plante superioare: dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme
cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt
subspontane.
Valea Prutului a constituit obiectul a numeroase cercetări botanice, cele mai multe
abordând mai ales terasele, lacurile, mai puţin albia râului.
Strict pe teritoriul parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior au fost identificate
49 de asociaţii vegetale si 2 subasociaţii, 8 asociaţii şi o subasociaţie fiind nou semnalate din
9 Dicţionar Enciclopedic Român, ed. Politică, Bucureşti, 1962-1966
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
29
teritoriul studiat. În literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociaţii vegetale din
teritoriul studiat şi teritoriile adiacente. Vegetaţia acvatică este dominată de specii pioniere, iar
în condiţiile unei structurări mai avansate apar şi specii competitive. Stresul, datorat
inundaţiilor sau influenţei antropice se reflectă prin prezenţa speciilor tolerante la stres din
categoria celor cu o ecologie largă şi a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.
Din punct de vedere ecologic structura nu este diversificată, predominând speciile hidrofile,
micro-mezoterme, euriionice spre slab acid neutrofile.
Arii naturale protejate10 de tip
rezervaţie naturală de pe teritoriul
GAL Covurlui declarate prin Legea
5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a III-a - zone protejate:
Rezervaţia naturală forestieră
PĂDUREA POGĂNEŞTI - 33,50 ha
Localizare: Dealurile Fălciului, Colinele Covurluiului, Com.Suceveni, Judeţul Galaţi
DN 26 Galaţi-Cavadineşti; DJ 242B Băneasa- Suceveni-Rogojeni;
Habitat de pădure xerofilă naturală mixtă din zona de deal.
Rezervaţia naturală LUNCA JOASĂ A PRUTULUI - 81 ha (inclusă în Parcul Natural
Lunca Joasă a Prutului)
Localizare: În cuprinsul complexului agro-piscicol Maţa Rădeanu, de pe teritoriul comunei
Cavadineşti, sat Vădeni, reprezentând de fapt o suprafaţă inclusă în Balta Maţa, din
extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi; Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită
aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.
Rezervaţia naturală LACUL POCHINA (inclusă în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului) - 74,8 ha Localizare: Comuna Suceveni, sat Rogojeni, (o baltă a râului Prut din nord-estul judeţului Galaţi); Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită aflată în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.
10 www.mmediu.ro www.arpmgl.ro
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
30
Fauna
Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care au
fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populaţie de animale care se
înmulţeşte de sine stătător.
Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna teritoriului, 21 au nevoie de
măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivelul judeţelor Galaţi şi Vaslui prin
Legea nr. 462/2001;
- 41,46% sunt incluse în Cartea Roşie, 66,67% sunt listate în anexele Convenţiei de la Berna.
Din cele 230 specii de păsări, întâlnite, 46 fac obiectul Cărţii Roşii, înscriindu-se în
prevederile legilor sau convenţiilor interne şi internaţionale. Dintre acestea 65,65% sunt
protejate la nivel judeţean prin Legea nr. 462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Roşie;
- 95,65% sunt incluse în anexele Convenţiei de la Berna.
De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de
amfibieni şi 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din faună sunt incluse în
Cartea Roşie a României.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
31
1.2 Hărţi –planul localizării teritoriului
Harta 1 – harta teritoriului Grupului de acţiune locală COVURLUI
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
32
Harta 2- Harta localizării teritoriului în cadrul judeţelor Galaţi şi Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
33
Harta cuprinde întreg teritoriul cu delimitarea celor 13 localităţi în cadrul
teritoriului, reţeaua principalelor căi de comunicare, principalele centre urbane din
vecinătate, râurile principale. Teritoriul este brăzdat de o bogată reţea de drumuri judeţene şi
comunale.
Ţinutul Grupului de Acţiune COVURLUI este aşezat în partea sudică a judeţului
Vaslui şi continuă cu părţile de nord, est şi centrală ale judeţului Galaţi. Este dispus în trepte,
şi coboară în altitudine de la nord către sud. Este străbătut de un drum naţional, drumuri
judeţene şi de drumuri comunale care fac legătura între localităţile teritoriului.
Partea de nord a teritoriului este străbătută de calea ferată care face legătura între
Bârlad şi Galaţi.
Punctul de Trecere a Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, funcţionează în cadrul
Sectorului Poliţiei de Frontieră Oancea - Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi,
în regim de trafic internaţional cu specific rutier, asigurând respectarea prevederilor
tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate cu Republica
Moldova şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul marfurilor
peste frontiera cu Moldova. Corespondent pe teritoriul moldovean este Punctul Cahul.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
34
1.3 Populaţie – demografie11
Comuna Populaţie
2002 Soldul
migrării Soldul natural
Sub 20 ani 2011
20 - 40 ani 2011
Peste 60 ani 2011
Populatie activă
Total 2011
Bălăbăneşti 3964 12 -30 552 586 554 1875 2163
Bereşti Meria 4386 -4 -31 991 1068 1032 2186 3983
Cavadineşti 3557 -1 -19 688 773 929 1805 3044
Corni 2495 -26 -32 504 601 624 1060 2217
Jorăşti 1945 -26 -16 529 515 452 927 1869
Oancea 1583 9 -22 257 368 486 722 1437
Rădeşti 354 431 407 1534
Smulţi 1639 9 -15 281 358 441 628 1399
Suceveni 2192 -34 -2 356 477 671 1191 1963
Vârlezi 2214 -12 2 476 605 581 783 2104
Fruntişeni* 1848 5 -3 530 619 398 1020 1947
Griviţa 3732 -2 -13 1006 1102 779 2108 3732
Vinderei 4723 -22 -57 1105 1150 1185 3420 4374
TOTAL 35949 7629 8653 8539 17725 31766
• Comuna Rădeşti a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Bălăbăneşti
• Comuna Fruntişeni a fost înfiinţată în anul 2004 conform Legii 84 şi s-a desprins din comuna Griviţa, din satele Grăjdeni şi Fruntişeni
11 Institutul Naţional de Statistic
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
35
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Galaţi şi de
Institutul Naţional de Statistică Vaslui populaţia totală a teritoriului Grupului de Acţiune
Locală COVURLUI era la 1 iulie 2011 de 31766 locuitori, împărţită între cele 13 localităţi
componente.
Conform Legii 84 din 5 aprilie 2004 - Se aprobă înfiinţarea unor comune în judeţele Alba, Arad,
Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Iaşi,
Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui,
Vâlcea şi Vrancea.
Astfel, pentru comuna nou înfiinţată Rădeşti – judeţul Galaţi nu există date statistice
referitoare la populaţie şi/sau suprafaţă decât din anul 2004.
Cea mai populată localitate aflată pe teritoriul GAL Covurlui este comuna Griviţa,
având 437412 locuitori şi cea mai slab populată este Smulţi cu 1399 de locuitori.
Densitatea populaţiei la nivelul teritoriului, calculată pe baza datelor furnizate de
INSSE Galaţi şi INSSE Vaslui este de 38 locuitori pe kilometru pătrat. Comparativ cu
densitatea populaţiei la nivelul judeţelor Galaţi (136,5 locuitori/kmp) şi Vaslui (86,5
locuitori/kmp) şi la nivel naţional 90,1 locuitori / kmp, este semnificativ mai mică.
Dinamica populaţiei
Dinamica populaţiei teritoriului arată o tendinţă de scădere, conform tendinţei de
scădere a populaţiei la nivel naţional, iar soldul natural, la nivelul anului 2009, este negativ.
Cel mai mare număr de naşteri a fost înregistrat în anul 1992, iar cel mai mic în 2008. În ceea
ce priveşte decesele în anul 2007 s-au înregistrat cele mai multe decese pe teritoriul GAL
Covurlui, iar în anul 1992 cele mai puţine.
Comunele din teritoriu, cu cel mai mare spor natural, potrivit datelor disponibile
pentru anii 1992, 2002, 2007, 2008 şi 2009 sunt Vârlezi, Suceveni, Fruntişeni
La 1 ianuarie 2011 comuna cu cea mai numeroasă populaţie sub 20 de ani era comuna
Vinderei, dar tot aceasta înregistrează şi cel mai mare număr de oameni peste 60 de ani.
12 Institutul Naţional de Statistică Vaslui
Populatie
An de referinţă
2002 Soldul
migrării Soldul natural
Sub 20 ani 2011
Peste 60 ani 2011
Populaţie activă Şomaj
Total 35949 -92 -238 7629 8539 17725 1407 % 100 --- --- 21,22 23,75 49,30 3,91
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
36
Din punct de vedere al soldului migratoriu la nivelul anului 2011 acesta este negativ
pentru spaţiul GAL Covurlui, tendinţa populaţiei este de a părăsi localitatea.
Comuna Şomaj Total %
Bălăbăneşti 64 2163 2.95
Bereşti Meria 170 3983 4.27
Cavadineşti 195 3044 6.41
Corni 69 2217 3.11
Jorăşti 170 1869 9.10
Oancea 215 1437 14.96
Rădeşti 58 1534 3.78
Smulţi 69 1399 4.93
Suceveni 60 1963 3.06
Vârlezi 167 2104 7.94
Fruntişeni 34 1947 1.75
Griviţa 64 3732 1.71
Vinderei 72 4374 1.65
TOTAL 1407 31766 4.43
Ca urmare a datelor puse la dispoziţie de către Agenţiile Judeţene pentru ocuparea
forţei de muncă din cele două judeţe – Galaţi şi Vaslui – pe suprafaţa cărora se întinde
teritoriul GAL Covurlui – cel mai mare număr de şomeri sunt înregistraţi în localităţile
Oancea, Cavadineşti, Bereşti Meria, Jorăşti, iar comuna cu cei mai puţini şomeri înregistraţi
este Fruntişeni. În comuna Vinderei se înregistrează cei mai puţini şomeri, raportaţi la
numărul de locuitori.
1.4. Patrimoniul de mediu
Patrimoniul de mediu este reprezentat în teritoriul nostru de relieful bogat, reprezentat
de dealuri împletite cu văi şi zone de câmpie piemontană şi joasă. Relieful variat al teritoriului
este brăzdat de o bogată reţea de ape curgătoare, un teritoriu complex caracterizat prin
biodiversitate, cu arii naturale şi zone în care habitează specii protejate. Toate aceste
caracteristici definesc un teritoriu cu potenţial de dezvoltare a resurselor naturale şi de
valorificare a acestora în vederea dezvoltării locale.
Bazinul hidrografic bogat, pe lângă frumuseţea peisajului, oferă teritoriului o bogată
faună acvatică, adevărate resurse piscicole.
Râul Prut este lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei, de unde
curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
37
Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În
perioada interbelică râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia
pe râu a fost treptat abandonată, şenalul nemaifiind întreţinut decât pe partea Republicii
Moldova până la Leova, are însă un debit mic (de peste 2 ori şi jumătate mai mic decât
Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Başeu. Pe Prut
există amenajări hidroenergetice (la Stânca-Costeşti) realizate împreună cu URSS.
În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un
sector mic, unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de
metri căpătând formă de chei.
Mai spre sud valea râului se lărgeşte până la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu
sunt înalte, capătă formă simetrică, pe versanţi sunt bine exprimate terasele. În cursul său
inferior valea râului Prut se lărgeşte considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se
ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de ravene, lăţimea albiei
variază între 50 şi 180 m, adâncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează până la 0,7
m/s.
Dacă terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul
inundaţiilor şi viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat şi au devenit salinizate.
Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor,
bălţilor, mlaştinilor care au rămas, dar a căror suprafaţă continuă să se micşoreze.
În prezent apa Prutului este poluată de diferite substanţe chimice şi organice. Însă după
epurare apa Prutului se foloseşte ca apă potabilă în localităţile riverane. Ea se întrebuinţează
de asemenea pentru irigare în industrie şi în alte domenii ale economiei naţionale.
Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa afluenţilor mai mici este foarte
poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deşeurile provenind de la canalizarea
localităţilor urbane şi rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de
scurgere.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
38
Date asupra morfometriei bazinului hidrografic şi a scurgerii lichide ale râului Prut13
Reţeaua hidrografică
Teritoriul judeţului Vaslui este drenat de
râul Prut şi Bârlad, cărora li se adaugă o reţea
hidrografică autohtonă, reprezentată de afluenţii
lor.
Prutul, pe teritoriul judeţului Vaslui îşi desfăşoară
cursul pe o distanţă de cca. 160 km de la est de
satul Ghermăneşti în nord şi până în amonte de
confluenţa cu Elanul în sud. Principalii afluenţi
sunt pârâul Şopârleni, Sărata, Floreni, Hulubăţ.
Prutul la Bumbăta (comuna Vetrişoaia) are un
debit de 82,1 mc/s., iar debitele maxime corespund
lunii martie.
Râul Jăravăţ este curs de apă afluent al râului
Bârlad, bazinul având o suprafaţă totală de 152 km
pătraţi, iar cursul de apă o lungime de 29 km.
Râul traversează nordul comunei Bălăbăneşti,
respectiv satul Lungeşti: emisar râul Bârlad, punct
de vărsare Griviţa.
Singurul afluent al râului Jeravăţ este râul Bălăbăneşti.
Râul Jăravăţ traversează comuna Griviţa judeţul Vaslui, intrând pe teritoriul judeţului
Galaţi nu departe de Halta CFR Bălăbăneşti. Undeva în apropierea delimitării teritoriale dintre
cele două judeţe, în dreptul unui pod parte a drumului naţional ce leagă Bârladul de Galaţi, un
indicator informativ pătat de rugină anunţă prezenţa Jăravăţului.
13 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
39
Teritoriul cuprinde o bogată reţea hidrografică14 formată din ape curgătoare, lacuri de
acumulare şi bălţi (Hobana, Elan, Liscov, Oarba, Silvana, Suhu, Bujorul, Horincea, Chineja,
Cacia, Telejean, Broscaru, Leahului, Pochina, Şovârca, Măicaşu).
Natura 2000. Situaţia ariilor protejate în teritoriul GAL Covurlui
Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale constituită la nivel european şi ca
atare principalul instrument al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Scopul Reţelei
Natura 2000 este conservarea valorilor naturale de importanţă comunitară printr-o dezvoltare
durabilă, fără a aduce prejudicii comunităţii locale. Reţeaua ecologică Natura 2000 are în
vedere respectarea celor două Directive Europene: Directiva Păsări (SPA- Arii de Protecţie
Specială Avifaunistică) şi Directiva Habitate (SCI- Situri de Importanţă Comunitară).
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi
completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială
avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 şi în România, a fost
desemnat situl de protecţie avifaunistică: ROSPA 0119 Horga-Zorleni, pe teritoriul
administrativ al comunelor: Banca (20%), Epureni (69%), Fruntişeni (61%), Griviţa (8%),
Murgeni (1%), Măluşteni (23%), Vinderei (20%), Zorleni (52%) judeţul Vaslui.
În conformitate cu Ordinul M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea Ordinului
mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea refimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România sunt prevăzute următoarele situri de importanţă comunitară:
Pădurea Tălăşmani, situată pe
dealurile Fălciului şi Colinele
Covurluiului, la limita cu Podişul
Bârladului, pe raza localităţilor Bereşti
şi Tălăşmani, este o rezervaţie
forestieră de interes naţional. Ocupă o
suprafaţă de 20 ha. Protejează habitatul
de pădure naturală cu specii de stejar,
fag oriental, frasin, jugastru şi tei
pucios din zona de deal, 23 de exemplare din specia Fagus Orientalis sunt marcate ca fiind
arbori seculari.
14 Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală Prut – Bârlad
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
40
Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului, în judeţul Vaslui, pe teritoriul
administrativ al municipiului Bârlad şi pe teritoiul GAL Covurlui în comunele Griviţa şi
Vinderei.
În judeţul Galaţi, sunt trei arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Brateş –
15.558 ha, Lunca Prutului -14.389 ha , Mata – Cârja – Rădeanu -5.735 ha). Cele din urmă se
suprapun pe teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi în acelaşi timp extind
aria de protecţie avifaunistică Lunca Prutului.
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior
Lunca Prutului Inferior se află situata în estul judeţului Galaţi, în Regiunea de
Dezvoltare de Sud-Est, Euroregiunea Dunarea Inferioară, la graniţa cu Republica Moldova.
Rezervaţia naturală este situată în cuprinsul complexului agro-piscicol Mata -
Rădeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINEŞTI, sat VĂDENI, reprezentând de fapt o
suprafaţă inclusă în Balta Mata, din extremitatea nord-estică a Judeţului Galaţi.
Încadrare în Euroregiunea României: Podişul Central Moldovenesc
Subunitatea: Lunca inundabilă a Prutului Inferior
Prin demersurile Agenţiei
Regionale de Protecţie a Mediului
Galaţi realizate pentru protecţia şi
conservarea biodiversităţii din lunca
inundabilă a râului Prut s-a
constituit Parcul Natural Lunca
Joasă a Prutului Inferior (cu o
suprafaţă de 8247 ha) prin apariţia
H.G. 2151/2004 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Importanţa ecologică a acestui parc este recunoscută la nivel internaţional. Astfel, ca
urmare a studiului regional finanţat de Biroul RAMSAR, în perioada 1999-2001, Prutul
Inferior a fost propus pentru a fi inclus în programul Coridorul Verde al Dunării Inferioare
desfăşurat cu susţinerea WWF.
Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior
includ: lacul Brateş, inclusiv pepiniera piscicolă şi zona de stufăriş şi vegetaţie palustra.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
41
LACUL POCHINA 15
Aria naturală protejată se află pe raza administrativă a comunei Suceveni, sat
Rogojeni, din estul intravilanului acestui sat, fiind o baltă a râului Prut, respectiv – din nord-
estul judeţului. Suprafaţa (conform Legii 5/2000): 74,8 ha.
Zonă de o importanţă avifaunistică deosebită se află în bazinul hidrografic al Prutului Inferior.
În cadrul migratiei aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice. Dintre
acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide, anatide, ralide, charidriiforme, laride,
sternide, hirundinide, sylviide s.a.
PĂDUREA POGĂNEŞTI
Aria naturală se situează pe teritoriul
administrativ al comunei Suceveni, la sud-
vest de aceasta, respectiv din nord – estul
judeţului.
Suprafaţa (conform Legii 5/2000) : 33,5 ha.
Habitat de pădure xerofila naturală mixtă
(şleau) din zona de deal cu Quercus
pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea si
Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea,
situaţi la limita inferioară arealistică şi climatică pentru această specie;
Vegetaţia predominantă - de stejar şi hibrizi ai acestui gen în asociatie cu vegetatie de
silvostepă caracteristică;
Aici se întâlnesc şi exemplare rare de frasin pufos - Fraxinus cariariaefolia;
Flora de silvostepa cu influente stepice reprezentata prin specii rare: Paeonia peregrina
romanica, Asparagus pseudoscaber, Silene compacta;
Alte specii de floră specifice: Scorzonera hispanica, Rindera umbelata.
Teritoriul GAL Covurlui este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la care se
adaugă o serie de monumente ale naturii. Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie
privilegiată, a cărui importanţă turistică este amplificată de resursele sale recreative.
15 Direcţia Silvică Galaţi
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
42
PĂDUREA TĂLĂŞMANI
Aria naturală protejată se află situată pe raza administrativă a oraşului BEREŞTI,
judeţul Galaţi şi Tălăşmani (comuna Vinderei) judeţul Vaslui. Suprafaţa (conform Legii
5/2000): 20 ha, pe teritoriile judeţelor Vaslui şi Galaţi. Este o importantă rezervaţia de arbori
seculari
Până la intrarea în zona rezervată poate fi întâlnit plopul secular canadian, cu vârsta de
cca. 135 ani, pe o înălţime mai mare de 45 de metri.
Numele
zonei
Suprafaţa
în ha
Caracteristici principale
Pădurea
Tălăşmani
(ROSCI
0175)
62 Habitat de pădure naturală cu 23 de exemplare marcate de
arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rară în
aceasta zonă. Arborii seculari, aflaţi în stare bună de
vegetaţie, existenţi în masivul de pădure Tălăşmani (pădure
de quercinee) sunt marcaţi, pentru fiecare fiind întocmită
câte o fișă. În jurul acestor exemplare este protejată şi zona
tampon (pădure de foioase).
Situl are următoarea succesiune de straturi geologice:
nisipuri, pietrișuri, argile şi loessuri a căror vârstă a fost
situată în romanian (pliocen). Relieful este cel de tip colinar,
cu dealuri prelungi, desfășurate între văi paralele.Clase de
habitate: culturi (teren arabil), păduri de foioase.
Pădurea
Pogăneşti
33,5 Habitat de pădure xerofila naturală mixtă (şleau) din zona
de deal cu Quercus pedunculiflora, Q. pubescens, Q. petraea
si Tilia cordata; Arbori din specia Q. petraea, situaţi la
limita inferioară arealistică şi climatică pentru această
specie;
Lunca
Joasă
a Prutului
Inferior
(ROSCI
0105)
5.656 Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul
judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate
geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea Platforma
Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este
subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia
Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei
unitităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
43
Sursa: Ministerul Mediului şi Pădurilor – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Comunele Oancea şi Suceveni reprezintă zone defavorizate de condiţii natural
specifice conform PNDR, deoarece cuprind acele areale continue unde nota de bonitare nu
depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi prezintă caracteristici naturale particulare.
1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
În cadrul Strategiei Naţionale a Patrimoniului Cultural (2008 – 2013), patrimoniul
cultural este definit: „ca un ansamblu a resurselor moştenite, identificate ca atare, indiferent de
regimul de proprietate asupra acestora şi care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor,
credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie şi care cuprinde toate
elementele rezultate din interacţiunea dintre factorii umani şi naturali, de-a lungul timpului,,.
(pg.10)
În cadrul aceleiaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil
(monumentele, ansamblurile şi siturile istorice), patrimoniu mobil (muzee, arhive şi colecţii)
şi patrimoniu imaterial (practici locale: obiceiuri, meşteşuguri, tradiţii şi credinţe locale) .
Clase de habitate:râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti
naturale, stepe, culturi (teren arabil), păşuni, păduri de
foioase.
(OANCEA – ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti –
Frumuşiţa, ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
SUCEVENI – ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
CAVADINEŞTI - ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu,
ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului)
Lacul
Pochina
74,8 Zona de o importantă avifaunistică deosebită aflată în
bazinul hidrografic al Prutului Inferior. În cadrul migratiei
aici se înregistreză importante efective de păsări acvatice.
Dintre acestea amintim de: ardeide, ciconii, threskiornithide,
anatide, ralide, charidriiforme, laride, sternide, hirundinide,
sylviide s.a.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
44
Conform legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările
şi completările ulterioare, monumentele, ansamblurile şi siturile istorice sunt clasificate în
două grupe: grupa A care cuprinde monumente istorice de valoare naţională şi universală şi
grupa B în care sunt incluse monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
O altă clasificare a monumentelor istorice, conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea a III-a– Zone Protejate – completează din
punct de vedere pragmatic/operaţional clasificarea anterioară. Astfel, monumentele istorice
cuprind monumentele arhitecturale şi monumentele arheologice.
În teritoriul Grupului de Acţiune Locală Covurlui se află 10 monumente istorice din
totalul de 266 (lista INMI 2004)16 în judeţul Galaţi şi 6 monumente istorice din totalul de 449
(lista INMI 2004)1 în judeţul Vaslui (Anexa). Dintre acestea 1 monument face parte din
categoria A în judeţul Galaţi si 2 monumente în judeţul Vaslui (monumente istorice de valoare
naţională şi universală) şi 9 monumente din categoria B în judeţul Galati şi 4 monumente în
judeţul Vaslui (monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local).
Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004
al Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an
172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
Nr Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare
1 GL-l-m-A-
02975.09
Valul Lui Atanaric Sat Măcişeni,
comuna Corni
Sec. II-IV p. Chr.
Epoca Migraţiilor
2 GL-l-s-B-02981 Situl arheologic de la
Cavadineşti, punct „Râpa
Glodului”
Sat Cavadineşti,
comuna
Cavadineşti
„Râpa
Glodului”La 4
km SV de sat
3 GL-l-m-B-
02981.01
Aşezare daco-romană Sat Cavadineşti
comuna
Cavadineşti
„Râpa
Glodului”La 4
km SV de sat
Sec IV – III a. Chr.
Latene
4 GL-l-m-B-
02981.02
Aşezare Sat Cavadineşti
comuna
Cavadineşti
„Râpa
Glodului”La 4
km SV de sat
Sec. XIII – XII a.
Chr. Epoca
bronzului târziu,
cultura Nouă
5 GL-l-s-B-02987 Necropolă Sat Lunca,
comuna Jorăşti
„Râpa cu oale”
(Râpa
Grozeşti) la
300 m N de sat
Sec. IV p. Chr.
Epoca migraţiilor,
cultura Sântana de
Mureş - Cerneahov
6 GL-l-s-B-02990 Situl arheologic de la Sat Puricani, „Poarta
16 http://www.inmi.ro/lista.html
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
45
Puricani, punct „Poarta
Bâzanului”
Comuna Bereşti-
Meria
Bâzanului” la
2 km V de sat
7 GL-l-s-B-
02990.01
Aşezare Sat Puricani,
Comuna Bereşti-
Meria
Sec. XI – X a. Chr.,
Hallstatt
8 GL-l-s-B-
02990.02
Aşezare Sat Puricani,
Comuna Bereşti-
Meria
10.000 a. Chr.,
Paleolitic
9 GL-l-s-B-02993 Aşezare Sat Suceveni,
Comuna
Suceveni
La 2 km E de
sat
Mil. IV a. Chr.,
Eneolitic târziu,
cultura Gumelniţa,
aspect Stoicani-
Aldeni
10 GL-ll-m-B-
03085
Şcoala tip „Spiru Haret” Sat Lunca,
comuna Jorăşti
1901
11 VS-l-s-A-06691 Situl arheologic de la
Trestiana
Sat Trestiana,
comuna Griviţa
Pct.
„Trestiana”, la
500 m NV de
sat (teren
arabil), tarla
55, parcela
931
Neolitic timpuriu,
cultura Starcevo-
Criş
12 VS–II–m–A–
06861
Biserica de lemn ”Sf.
Nicolae”
Sat Obârşeni,
comuna Vinderei
154, în centrul
satului, în
cimitir
1764
13 VS–II–m–B–
06803
Biserica de lemn ”Sf.
Gheorghe”
Sat Grăjdeni,
comuna
Fruntişeni
95, în centrul
satului, în
cimitir
Înc. sec. XIX
14 VS–II–m–B–
06802
Biserica ”Sf. Nicolae şi
Sf. Treime” a Mănăstirii
Grăjdeni
Sat Grăjdeni,
comuna
Fruntişeni
259, la 1,5 km
S de sat
1853-1860
15 VS–IV–m–B–
06913
Bustul Domnitorului Al.
I. Cuza
Sat Griviţa,
comuna Griviţa
632, în faţa
şcolii şi
bisericii în
centrul satului
1904
16 VS–IV–m–B–
06914
Monumentul funerar al
profesorului filantrop
Stroe Belloescu
Sat Griviţa,
comuna Griviţa
633, în centrul
satului, în
incinta
ansamblului
filantropic
1912
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
46
(şcoală,
biserică şi
statuia
domnitorului
Al. I. Cuza
Valul lui Atanaric
Localizare: De la Stoicani la Toflea
Adresa: Capătul de est în Lunca Prutului de pe teritoriul com. Stoicani până în dreptul
localităţilor Brăhăşeşti-Toflea, pe malul stâng al Siretului, în partea NV a judeţului Galaţi -
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): GL-I-s-A-02975
Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea goţii se
stabilesc în spaţiul de la nord de Marea Neagră ocupând un teritoriu imens cuprins în linii
mari între Don şi limesul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare
ale goţilor, încearcă din răsputeri să se opună hunilor, care vin ca un tăvălug, determinând
mişcarea mai multor triburi pe care le împing în faţa lor.
Prima tentativă de apărare a lui Atanaric a avut loc, se pare, pe linia Nistrului şi s-a
dovedit a fi zadarnică după cum reiese din cronica lui Ammianus Marcellinus, căci hunii trec
Nistrul prin vad şi pe plute improvizate, pe burdufuri, învăluind oastea vizigotă ce se vede
nevoită să bată în retragere. Atanaric reuşeşte să-şi regrupeze forţele şi să organizeze o a doua
defensivă, după spusele aceluiaşi Ammianus, într-o zonă cu înălţimi pieptise unde sunt
ridicate “ziduri înalte” ce pot fi identificate în valurile de pământ vizibile şi astăzi, pe teritoriul
judeţului Galaţi, între localităţile Ploscuţeni şi Stoicani.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
47
Aceste “ziduri înalte” brăzdează judeţul Galaţi în diagonală, pe direcţia SE-NV,
prezentând numeroase meandre sau zigzaguri, realizate fie datorită structurii şi morfologiei
terenului, fie din cauza anumitor obstacole greu de străbătut atunci (păduri seculare). Valul lui
Atanaric este atestat în documentele moldoveneşti ca element topografic încă din secolul al
XV-lea.
Urmărind traseul valului, acesta trece pe teritoriul administrativ al comunei Corni,
respectiv prin satul Măcişeni. Valul lui Atanaric, datând din perioada sec.II-IV d. Chr, este
monument istoric, de categorie A, de importanţă naţională şi internaţională, fiind înscris în
Lista monumentelor istorice, aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, cu codul
general GL-I-s-A-02975, începând de la GL-I-s-A-02975.1 până la GL-I-s-A-02975.16.
Obiceiuri şi tradiţii locale
Meşteşugurile tradiţionale reprezintă în zilele noastre o atracţie şi un interes în acelaşi
timp. Produsele meşterilor populari au început să fie din ce în ce mai căutate nu numai de
turiştii străini. Ele sunt achiziţionate de instituţii publice şi firme pentru a fi folosite sub forma
de cadouri la întâlnirile cu reprezentanţii unor organizaţii din străinătate şi sunt din ce în ce
mai căutate de publicul larg atras de frumuseţea, unicitatea cât şi utilitatea acestui tip de
produse. Un exemplu ar fi faptul că, din ce în ce mai multe persoane preferă pentru utilizarea
cotidiană, în bucătărie, vase ceramice care sunt ecologice şi menţin o savoare deosebită
preparatelor culinare.
Reprezentative pentru teritoriul GAL Covurlui, încă din cele mai vechi timpuri, sunt
meşteşugurile ce vizează:
Olăritul
În urma valorificării inepuizabilului tezaur informativ furnizat prin intermediul
cercetărilor de teren, producţia ceramică a fost concentrată într-o zonă mai puţin prielnică
practicării agriculturii, dar care întrunea condiţia existenţei materiei prime din abundenţă,
astfel satul Brădeşti din comuna Vinderei, avea o producţie ce polariza întreaga activitate
ceramică din jurul Vasluiului şi Galaţiului la început de secol XX. O altă statistică de
specialitate realizată în anul 1928, privind numărul centrelor de olărit de pe teritoriul tării,
situează Brădeştiul cu 190 de familii de olari şi peste 150 de cuptoare de ars, pe locul patru
între cele mai importante 77 de centre de pe cuprinsul ţării. Din păcate, o dată cu trecerea
timpului, numărul familiilor s-a redus drastic, ajungându-se în ultimii ani la doar câteva
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
48
familii. Contactul cu lumea comercială şi viaţa oraşelor, unde populaţia rurală îşi desfăcea
produsele, a oferit locuitorilor, prilejul de a-şi procura diferite mărfuri industriale. Astfel se
explică, declinul olăriei ţărăneşti contemporane, ceramica populară fiind înlocuită cu articole
şi produse de alt gen, majoritatea olarilor dispărând. În ciuda acestor împrejurări nefavorabile,
au mai ramas câteva familii de meşteri olari, care s-au încăpăţânat să ducă mai departe
meşteşugul moştenit de la părinţi şi bunici.
- prelucrarea lemnului (remarcăm varietatea deosebită a simbolurilor folosite pe aceste
meleaguri), de la simbolurile solare, care implică atât reprezentarea realistă a astrului, cât şi
forme abstractizate ca rozeta, vârtejul, roata solară, rombul, cercul tăiat în cruce, până la
reprezentările antropomorfe, având variate forme de expresie;
- ţesături de interior, domeniu mult mai productiv şi cu o mare pregnanţă. Aici istoria contează
mai puţin, meşteşugul este încă în floare, meşterii populari fiind recunoscuţi pentru
autenticitatea obiectelor de artizanat pe care le produc: scoarţe, prosoape, costume populare.
Ansamblul contemporan al artei tradiţionale şi al meşterilor populari se prezintă
pregnant contradictoriu. Pe de o parte, aşa cum am văzut, există tradiţii foarte bogate, pe de
altă se manifestă un proces de stagnare şi chiar de dispariţie în unele sectoare. Deosebit de
grav este faptul că nu se derulează în prezent nici un program de instruire a tinerilor în
practicarea meşteşugurilor tradiţionale.
Datorită acestui fapt pe de o parte şi a lipsei de informaţie pe de altă parte, tinerii din
sat prefera să migreze către centrele urbane sau în alte ţări atraşi şi de mirajul unor câştiguri
mari. Nu lipsit de importanţă este faptul că nu există continuitate în comercializarea
produselor, vânzările importante fiind făcute cu ocazia târgurilor meşterilor populari care sunt
manifestări organizate o dată sau de două ori pe an.
Obiceiurile şi tradiţiile locale se pot împărţi în 3 categorii: obiceiuri pre-creştine,
obiceiuri creştine şi obiceiuri moderne. O mare parte dintre obiceiurile pe care le regăsim în
teritoriu sunt legate ca şi în alte regiuni din ţară de marile răscruci din viaţa omului pe
parcursul evoluţiei acestuia, de la naştere şi până la moarte.
Unicitatea în ceea ce priveşte obiceiurile şi tradiţiile întâlnite în preajma sărbătorilor
importante de peste an (Crăciunul şi Anul Nou) în teritoriul”GAL Covurlui”constă în sosirea
Caprei. În ajunul Crăciunului se umblă cu colinda. Se fac echipe de 2-5 copii sau tineri care
colindă pe la casele vecinilor şi rudelor şi care au repertoriu de colinde religioase: Azi e seara
de Ajun, Ziorel de ziuă, O, ce veste minunată, Trei păstori, Sus, boieri, nu mai dormiţi, Ia,
sculaţi, boieri, boieri, Florile dalbe.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
49
Semănatul. În dimineaţa zilei de Anul Nou, copiii umblă cu semănatul sau Sorcova, pe
la casele gospodarilor. " Îşi iau în nişte săculeţe de pânză grâu, orz, secară, orez etc. şi merg
pe la case şi zic aceste cuvinte: Să trăiţi,/ Să-nfloriţi / Ca merii, / Ca perii / În mijlocul verii, /
Să fiţi tari ca piatra şi iuţi ca săgeata,/ Să fiţi tari ca fierul / şi iuţi ca oţelul! / La anul şi la
mulţi ani!, aceasta se cheamă că seamănă ceea ce au arat spre seara de Anul Nou. În zilele
noastre, cu semănatul merg numai copiii mici. Dacă primii care vin cu semănatul sunt băieţi,
acesta este un semn bun pentru gospodăria respectivă.
Din ziua Naşterii Domnului şi până la Sfântul Ioan, copiii colindă cu Steaua.
Cântecul de stea reaminteşte povestea Naşterii lui Iisus şi poartă simbolul steluţei care i-a
călăuzit pe cei trei magi. Pentru cel mai important moment trecerea în noul an, pregătirile se
reiau .
În săptămâna dintre CRĂCIUN şi ANUL NOU, în toate satele cetele de flăcăi se
pregătesc pentru ’’urat” , sistem complex de datini şi obiceiuri. Pe înserat în ajunul ANULUI
NOU sunt aşteptaţi să apară‚ ”Ursul”, ”Capra”, ’’Bunghierii”, ’’Căiuţii”, ”Jienii”, ”Mascaţii”,
etc. Concretizarea spectaculoasă a unor mituri antice legate de simbolistica animalelor, aceste
manifestări reprezintă o modalitate originală de exprimare a arhaicelor asociaţii rituale dintre
animale şi cultul cvasiuniversal al soarelui. Există şi un cuvânt generic pentru aceste obiceiuri:
”mascaţii”. Recuzita, măştile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre imaginaţia şi umorul
săteanului român. Anume meşteri s-au specializat în confecţionarea lor, ele devenind cu
timpul adevărate podoabe de artă populară. Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna
dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie, care în gândirea populară
reprezintă data morţii dar şi a renaşterii ordinei cosmice. Structura ceremonială a obiceiului
este în acelaşi timp plină de forţă şi vitalitate. Muzica şi dansul remarcabile prin virtuozitate şi
dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.
Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, (comunele
Fruntişeni, Griviţa şi Vinderei) îl constituie manifestarea de teatru popular. Ceea ce
impresionează de la bun început este costumaţia interpreţilor în care predomină elementele de
port popular şi de uniformă militară.
Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importanta din an,
pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie.
Pe teritoriul ”GAL Covurlui” oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paşte
prin ”postul Paştelui” numit şi ”Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial,
postul începe după ”Duminica iertării”, în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea
sărbătorii de Paşte. Ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte ”Săptămâna Patimilor”
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
50
şi începe în duminica Floriilor, duminica în care se comemorează intrarea lui Iisus în
Ierusalim. ”Săptămâna Patimilor” comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea
Lui. În această ultimă săptămână, multe biserici ţin slujbe în fiecare seară, numite ”Denie”. De
luni până joi se comemorează ultima masă, prinderea şi închiderea lui Iisus. Ziua de joi se
numeşte ”Joia Mare”.
Vineri, numită ”Vinerea Mare” se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe
cruce. În acesta zi, se ţine ”post negru”, adică nu se mănâncă nimic.În dimineaţa următoare
după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină
monezi; copii trebuie să-şi clătească faţa cu apă şi să-şi atingă obrajii cu ouălele pentru a avea
un an plin de bogăţii.
În ceea ce priveşte obiceiurile contemporane, foarte întâlnită este organizarea zilei
comunelor sau organizarea de târguri, festivaluri.
Sărbători locale:
Comuna Smulţi: zilele comunei de Sf. Dumitru
Comuna Suceveni:
- Hramul localităţii Suceveni – 21 mai – „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”
- Hramul localităţii Rogojeni – 8 noiembrie – „Sf. Mihail şi Gavril”
Comuna Fruntişeni: ziua satului Grăjdeni – 23 aprilie
Comuna Griviţa: - ziua comunei – 26 octombrie
- Hramul Bisericii din localitatea Griviţa – 21 mai
Comuna Vinderei:
- Târgul meşterilor populari şi Festivalul Folcloric „Hora din străbuni”
- Hramul satelor din comună
Meşteşugul vinului se practică în
crame de prelucrare şi stocare pe
care le întâlnim în teritoriu (Oancea,
Smulţi) şi care sunt recunoscute şi
ca locuri specifice de degustare a
soiurilor de vinuri.
Pe teritoriul GAL Covurlui,
populaţia de etnie rromă are
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
51
îndeletniciri specifice tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi, astfel se întâlnesc: lăutari cărămidari,
fierari, turnători, geambaşi. Teritoriul este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje la
care vin să se adauge o serie de monumente ale naturii.
Aşezarea sa geografică îi conferă o poziţie privilegiată, a cărui importanţă turistică este
amplificată de impresionantele sale resursele recreative.
Turismul cultural se situează în vârful piramidei posibilităţilor de afirmare datorită unui
potenţial atractiv constituit din numeroase şi variate obiective istorice, religioase, etnografice,
culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente în perimetrul GAL
Covurlui.
2. Economia locală
2.1. Repartizarea populaţiei active
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică filialele Galaţi
şi Vaslui populaţia activă, din teritoriul GAL înregistrată la ultimul recensământ era
următoarea:
Comuna Total
populaţie Populatie
activă Sector
Agricol
Sector industrial şi de
artizanat
Sector de
comerţ
Sector privind
serviciile
Bălăbăneşti 3,964 1875 12 6 9 43 Bereşti Meria 4,386 2186 9 1 9 58
Cavadineşti 3,557 1805 7 2 7 32
Corni 2,495 1060 5 0 4 42
Jorăşti 1,945 927 3 0 4 31
Oancea 1,583 722 17 7 12 68
Rădeşti 5 0 13 51
Smulţi 1,639 628 9 1 10 41
Suceveni 2,192 1191 4 0 8 32
Vârlezi 2,214 783 5 0 7 45
Fruntişeni 1,848 1020 10 0 5 63
Griviţa 5,403 2108 11 2 10 67
Vinderei 4,723 3420 7 2 4 64
TOTAL 35,949 17725 104 21 102 637
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
52
Populaţia activă pe teritoriul „GAL Covurlui”
Balabanesti
Beresti Meria
Cavadinesti
Corni
Jorasti
Oancea
Smulti
Suceveni
Varlezi
Fruntiseni
Grivita
Vinderei
Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent
de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă.
Populaţia economic inactivă include următoarele categorii de populaţie:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
- persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii,
dobânzi, rente etc.);
- persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru (această categorie
de populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă).
În ultimii 5 ani, conform statisticilor Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de
Muncă Galaţi şi Vaslui s-a constatat o scădere drastică a numărului de salariaţi, acest lucru
datorându-se, în principal, crizei economice mondiale care a afectat şi România. Din punct de
vedere economic teritoriul „GAL Covurlui” este slab dezvoltat, principala ocupaţie a
locuitorilor este agricultura şi creşterea animalelor.
În ultimele decenii s-a afirmat tot mai des că viabilitatea zonelor rurale nu poate să
depindă numai de agricultură, care trebuie să-şi consolideze rolul în protejarea mediului rural,
în producerea de hrană sigură şi de calitate, ci şi de posibilitatea de iniţiere şi dezvoltare în
acest spaţiu a unor activităţi nonagricole, de dezvoltare a unui sector al serviciilor pentru
agricultură şi pentru populaţia rurală.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
53
În ceea ce priveşte situaţia din „GAL Covurlui” sunt de subliniat şi câteva aspecte importante
legate de veniturile din agricultură, şi anume:
- Veniturile rurale sunt relativ scăzute, iar discrepanţa faţă de zonele urbane se măreşte
din ce în ce mai mult;
- Veniturile rurale se diversifică, îndepărtându-se de predominanţa agriculturii de
subzistenţă;
- Veniturile lunare din gospodăriile agricultorilor sunt de regulă mai mici decât cele
din gospodăriile rurale obişnuite;
- Incidenţa sărăciei este considerabil mai mare în zonele rurale şi in rândul angajaţilor
din agricultură;
Este necesară
valorificarea resurselor
locale, creşterea
productivităţii în
agricultură, învăţarea
tehnologiilor şi
materializarea lor,
pregătirea generaţiei
tinere pentru muncă,
realizarea unui
învăţământ de formare
şi informare, la toate nivelurile, găsirea unor soluţii pentru valorificarea întregului potenţial
uman de care dispune satul românesc.
Dezvoltarea industriei rurale şi a serviciilor trebuie să reprezinte un obiectiv fundamental al
autorităţilor datorită implicaţiilor economice şi sociale ale acestora asupra locuitorilor satelor.
În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de bază pentru mediul rural perspectivele de
dezvoltare a spaţiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltată şi ineficientă,
care nu poate asigura oportunităţi suficiente de atragere a populaţiei agricole disponibilizate în
activităţi neagricole. Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale şi sociale rurale,
care s-o apropie cel puţin de nivelul celei din mediul urban, va facilita înfiinţarea de activităţi
neagricole în spaţiul rural, care să genereze crearea de noi locuri de muncă permanente sau
temporare.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
54
2.2 Agricultura
Balanţa terenurilor17 din GAL-ul COVURLUI arată astfel:
-suprafaţă totală 84682 ha. 100 % după datele oficiale statistice; însă după datele, tot oficiale,
ale instituţiilor publice (Prefectura Galaţi) suprafaţa totală este de 86827 ha. Întrucât celelalte
date privind categoriile de folosinţe ale terenului sunt obţinute tot de la instituţiile
descentralizate (Prefectură, DADR s.a) vom folosi ca referinţă cifra de 86826 ha.
Categoria suprafeţei agricole Ha %
Total fond funciar 86827 100
Suprafaţa agricolă totală 70219 80.87
d.c. Arabil 52866 60.89
Fâneţe 67 0.08
Păşuni 14158 16.31
Vii si pepiniere viticole 2888 3.33
Livezi şi pepiniere pomicole 240 0.28
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 10211 11.76
d.c. Păduri 10211 11.76
Construcţii 1950 2.25
Drumuri şi căi ferate 1973 2.81
Ape şi bălţi 1823 2.10
Alte suprafeţe 711 0.82
La nivelul GAL-ului nostru, suprafaţa agricolă ocupă o pondere de 80,87 % din total,
ceea ce conferă agriculturii rolul predominant în economia zonei, în raport cu celelalte ramuri
economice.
Suprafata totala
Teren arabil
Fanete
Pasuni
Vii si pepiniere
Livezi
Paduri
Ape si balti
Constructii
Cai de comunicatii
Alte terenuri
Suprafaţa agricolă este utilizată în proporţie de 75,28 % ca teren arabil, 26,90 % ca
păşuni şi fâneţe naturale, 4,11 % pentru cultura viţei de vie si 0,34 % pentru livezi.
17 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Galaţi 17 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
55
SITUAŢIA privind suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă
U.M.- hectare
Nr. Crt.
Unitatea administrativ
teritorială
Total suprafaţă
teren
Total suprafaţă agricolă
Din care : Păduri şi altă
vegetaţie forestieră
Ocupată cu ape şi
bălţi
Ocupată cu
construcţii
Căi de comunicaţ
ii şi căi ferate
Terenuri Degradate şi neproductiv
e
Arabilă Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole
Livezi şi pepiniere pomicole
TOTAL GALATI din care :
446.632 358.394 293.043 43.663 656 19.316 1.716 43.824 13.412 17.089 10.461 3.452
1. Bălăbăneşti 5.496 3.968 2.569 1.279 0 120 0 1.253 17 117 141 34 2. Bereşti Meria 9.603 8.330 6.513 1.282 15 390 130 794 53 155 162 109 3. Cavadineşti 11.016 8.805 6.158 2.132 0 515 0 689 854 367 280 21 4. Corni 5.408 4.958 3.693 1.043 0 222 0 119 39 113 132 47 5. Jorăşti 6.825 4.671 3.798 748 0 125 0 1.793 66 124 103 68 6. Oancea 5.227 4.332 3.214 832 1 285 0 79 489 140 174 13 7. Rădeşti 3.930 2.822 2.041 741 0 40 0 857 0 81 109 61 8. Smulţi 5.563 4.847 4.002 597 0 248 0 401 35 111 141 28 9. Suceveni 7.040 5.166 4.053 728 9 375 1 1.262 163 254 183 12 10. Vârlezi 9.173 7.827 6.160 1.261 0 297 109 871 27 179 197 72 11. Fruntişeni 3652 2537 1774 665 0 98 0 838 6 79 101 91 12. Vinderei 7534 6388 5024 1239 7 118 0 743 13 132 146 112 13. Griviţa 6360 5568 3867 1611 35 55 0 512 61 98 104 43
TOTAL 86827 70219 52866 14158 67 2888 240 10211 1823 1950 1973 711
Sursa: DADR Galaţi / DADR Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 56 -
0%
62%
0%
1%
0%
30%
4% 1%
2%
Suprafaţă Păşuni Fâneţe Viţă de vie Livezi Suprafaţă agricolă Păduri Ape si balti Altele
Din punct de vedere al suprafeţelor culturile cerealiere ocupă locul întâi ca suprafaţă
arabilă ( 10200 ha. grâu, 3250 ha. orz şi orzoaică, 21500 ha. porumb) urmând plantele tehnice
(8100 ha. floarea soarelui, 4252 ha. rapiţă), 2270 ha.- culturi de legume, pepeni şi cartofi, 770
ha mazăre şi fasole, 2480 ha. plante furajere şi 45 ha. alte culturi.
Producţiile cerealiere deşi pe total par impresionante, pe unitatea de suprafaţă sunt mai
mult sau mai puţin sub media europeană în cazul marilor fermieri, iar în cazul micilor fermieri
sunt de-a dreptul insignifiante. Cauzele sunt multiple: lipsa pregătirii de specialitate,
fărâmiţarea parcelară excesivă a proprietăţilor agricole, monocultura, utilajele neperformante,
lipsa reglementărilor adecvate de piaţa, lipsa cronică a resurselor financiare pentru micii
producători, sistemul practic nefuncţional de creditare a agriculturii, sistemul neadecvat de
asigurare a culturilor, subvenţionarea redusă a producţiei agricole s.a.
Pe teritoriul GAL există în prezent doar 2 forme asociative pentru agricultură,
existând nevoia stimulării financiare pentru creşterea numărului de astfel de organizaţii.
Totodată producţiile agricole sunt şi instabile, depinzând foarte mult de factorii
atmosferici.
Din păcate chiar zonele lipsite de irigaţii sunt şi cele mai expuse fenomenelor de secetă
sau geruri extreme, consecinţe şi ale lipsei cvasitotale a pădurilor cu rol de ameliorare
climatică.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 57 -
Pe teritoriul GAL Covurlui nu există facilităţi de depozitare corespunzătoare a
cerealelor şi legumelor în vederea păstrării lor în bune condiţii timp îndelungat, ceea ce face
să existe un excedent de produse în sezonul de vară, incomplet valorificabil, iar în extrasezon
piaţa, chiar cea locală este invadată de produse insipide, dar foarte aspectuoase din import.
Până în prezent agricultura ecologică nu a progresat în zonă, foarte puţini fiind
fermierii înscrişi în programele de profil, deşi lipsa de fonduri îi determină de multe ori pe
fermieri să facă agricultura ecologică, cel puţin parţial, fără voia lor. Cauzele sunt multiple: pe
de o parte cererea este destul de mică, populaţia autohtonă nefiind convinsă încă de
necesitatea hrănirii cu alimente ecologice; preţul de producţie al acestor produse este încă
mare datorită tehnologiilor necorespunzătoare, dar şi persistenţei în sol / pe sol, a unor rezerve
apreciabile de seminţe de buruieni şi larve şi ouă de dăunători; consecinţa a celor spuse
anterioar profitul este mic şi nestimulativ pentru investitorii în agricultura ecologică.
Plantaţiile de viţă-de-vie pentru vin sau de masă au cunoscut o evoluţie contradictorie,
comună şi altor zone ale ţării. Suprafaţa plantaţiilor de viţă nobilă a scăzut, concomitent cu
creşterea suprafeţelor de vii hibride. Se menţin încă suprafeţe considerabile aproximativ 1950
ha. în podgoria Dealu Bujorului cu denumire de origine certificată. De curând a fost
recunoscută ca având denumire de origine şi podgoria Oancea, cu o suprafaţă deocamdată
destul de mică, circa 370 ha. Din păcate, concomitent cu diminuarea suprafeţelor cultivate cu
vie nobilă, au crescut suprafeţele cu vie hibridă, aproximativ 938 ha.
În prezent există oportunitatea reconversiei viilor prin programul naţional aflat în
derulare. Pentru viile care au depăşit perioada normală de exploatare se pot accesa proiecte pe
măsură 121.
Livezile sunt prezente doar în două comune, Bereşti Meria, cu o suprafaţă de 130 ha şi
Vârlezi, cu o suprafaţă de 109 ha. Acest sector nu a avut de fapt tradiţie în zonă, fiecare ţăran
având în curtea sa mai mulţi pomi fructiferi, întreţinuţi în sistem extensiv, care îi asigurau un
necesar rezonabil de fructe proaspete. Considerăm ca zona colinară a GAL-ului are potenţial
pentru acest domeniu, dar costurile mari de înfiinţare şi cofinanţarea prin PNDR de numai 50
%, coroborate cu riscul desfacerii, concurenţă externă, lipsa unor facilităţi de depozitare pe
termen lung s.a., ne fac să fim sceptici cu evoluţia acestui sector în viitorul apropiat. O soluţie
ar fi mărirea substanţială a cofinanţării publice pentru investiţiile din acest sector.
Păşunile naturale (despre fâneţe nu are rost de fapt să comentăm, nefiind într-o zonă
montană sau de dealuri înalte-dovadă şi suprafaţa nesemnificativă), ocupă suprafeţe
importante în comuna Cavadineşti: 19,35%, Griviţa: 25,33%, Bereşti Meria: 19,34%. Acestea
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 58 -
în general nu au mai fost de mult ameliorate, şansă existând totuşi prin subvenţionarea lor prin
APIA, sau transformarea în suprafeţe împădurite.
Creşterea animalelor
Nr. Crt Localitatea
Efective animale/nr. de familii 201118
Bovine Porcine Ovine Caprine Pasari Cabaline Albine
1 Bălăbăneşti 690 514 2895 380 5500 253 122
2 Bereşti Meria 1019 747 4785 3241 14099 527 250
3 Cavadineşti 868 1274 4610 1654 21590 410 110
4 Corni 522 796 2827 622 6315 246 90
5 Jorăşti 458 684 1720 1082 7460 180 180
6 Oancea 146 335 3201 850 4870 166 80
7 Rădeşti 280 385 2600 1100 6000 240 90
8 Smulţi 307 274 8880 1847 8514 156 110
9 Suceveni 374 490 2441 1242 9280 215 230
10 Vârlezi 430 600 3800 2900 12000 210 90
11 Fruntişeni 391 643 1023 280 9720 311 552
12 Griviţa 736 588 2619 588 4754 265 285
13 Vinderei 953 1064 2935 968 13500 518 236
TOTAL 7174 8394 44336 16754 123602 3697 2425
Creşterea animalelor ocupă un rol important în economia zonei. Rapoartele obţinute
evidenţiază diferenţe semnificative între comune, nu totdeauna corelate cu suprafaţa
păşunilor. Raportată la aceasta, faţă de 1,03 UVM / ha păşune media judeţului, GAL-ul nostru
are o medie foarte apropiată de 1,05 UVM/ha păşune. Un număr mai mare de animale
raportat la suprafaţa totală, se întâlneşte în comunele Bereşti Meria 1019 bovine şi Vinderei
953 bovine; Cavadineşti 1274 porcine şi Vinderei 1064 porcine; Smulţi 8880 ovine şi Bereşti
Meria 4785 ovine; Bereşti Meria 3241 caprine şi Vârlezi 2900 caprine; Fruntişeni 552 familii
de albine şi Griviţa 285 familii de albine..
De evidenţiat că rasele de animale din teritoriu, cel puţin la fermierii mici, sunt foarte
eterogene, foarte rar fiind profilate clar pe lapte sau carne de un anumit fel.
Trebuie spus că în teritoriul nostru se înregistrează o evoluţie pozitivă a efectivelor de
animale în ultimii ani. Pe plan naţional, timp de foarte mulţi ani tendinţa a fost de reducere
accentuată a efectivelor, dar în ultimii câţiva ani s-a remarcat stagnarea acestui declin, fără
însă a urma şi o revigorare vizibilă.
Potenţialul teritoriului este încă insuficient valorificat în această privinţă. Chiar dacă
păşunile ocupă ponderi importante, aşa cum se vede din analiza datelor există posibilitatea
18Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – Galaţi Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 59 -
dezvoltării acestor activităţi şi în zone cu producţii cerealiere importante. De preferat este să
se încerce integrarea cât mai mare a producţiei agricole, respectiv un lanţ de producţie cereale
şi plante de nutreţ-creştere animale-prelucrare produse agricole şi animaliere-vânzare în cât
mai multe unităţi proprii. Semnificativ este ca la aceste dimensiuni ale sectorului zootehnic nu
avem în teritoriu nici o unitate de abatorizare sau de prelucrare a produselor lactate.
Considerăm că accesarea măsurilor din axa 1 a PNDR reprezintă o cale eficientă de
îmbunătăţire a performanţei agriculturii din zonă şi poate contribui eficient la dezvoltarea
generală a zonei GAL-ului. Până în prezent, în general, doar marii fermieri şi într-o oarecare
măsură şi câţiva de mărime medie au accesat proiecte prin SAPARD sau PNDR. În ultimul an
sunt semne ca s-au accesat mult mai multe proiecte, în special pe măsurile 112, 141, 121 şi
mai puţin pe 123. Contribuţia GAL-ului poate fi foarte importantă pentru dezvoltarea rurală
prin îmbunătăţirea performanţei calitative a agriculturii. Pentru mare parte din micii fermieri,
dat fiind suprafeţele mici ale exploataţiilor agricole, ar fi utilă însă şi completerea veniturilor
prin activităţi din sectorul non-agricol.
2.3 Industrie – IMM - Micro – Întreprinderi
În perioada 1990 - 2008, capacităţile de producţie industrială din judeţul Galaţi, în
condiţiile unei restructurări determinate de noile condiţii economice, au suferit transformări cu
efecte importante, precum restrângerea unor domenii de producţie şi chiar închiderea unor
unităţi de prelucrare în unele sectoare manufacturiere.
Este de remarcat faptul că cele mai multe întreprinderi îşi desfăşoară activitatea în
domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (57,0%). Domenii economice importante
cum sunt industria prelucrătoare sau construcţiile deţin ponderi semnificativ mai mici: doar
9,4% din întreprinderi activează în industria prelucrătoare şi numai 5,4 % în construcţii.
Reducerea numărului de salariaţi dintr-un domeniu echivalează în termeni economici
cu scăderea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii respectivei activităţi. Este cazul activităţilor de
agricultură, silvicultură şi pescuit, unde se înregistrează reduceri de mai mult de 50% a
numărului de salariaţi. Scăderi importante sunt semnalate şi în industria extractivă.
IMM-urile reprezintă o forţă în economie, având un rol vital în relansarea economică prin
crearea de noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte piaţa muncii se constată o atitudine
flexibilă din partea IMM-urilor, fiind acel sector în care se concentrează lucrul temporar şi în
timp parţial. Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este deosebit de
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 60 -
importantă deoarece reprezintă principala sursă de locuri de muncă şi creează o cultură a
competiţiei bazată pe flexibilitate şi productivitate.
Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând,
suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural
şi se ocupă cu agricultura.
Total
întreprinderi
Micro
Întreprinderi
Cu 1-9
salariaţi
Întreprinderi
mici cu 10-49
salariaţi
Întreprinderi
mijlocii cu
50-250
salariaţi
Întreprinderi
cu peste 250
salariaţi
Nr. 118 117 1 Nici una Nici una
% 100% 99,16% 0,84% 0 % 0 %
Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui
1-9 angajati
10-49 angajati
50-250
250
Analizând informaţiile furnizate de INSSE Galaţi şi Vaslui, autorităţile publice locale,
prin completarea caietelor documentare ale comunelor şi de agenţii economici şi persoane
fizice prin completarea chestionarelor, reiese că sectorul industrial este foarte slab dezvoltat în
teritoriul GAL Covurlui.
Din totalul firmelor existente, doar una are un număr mai mare de 10 salariaţi, restul
reprezentând PFA, II, IF, micro-întreprinderi, cu mai puţin de 10 salariaţi, cel mai adesea
salariaţii fiind de fapt întreprinzătorii.
Ţinând cont şi de cadrul legislativ de multe ori incoerent, de reglementările deseori
modificate, cetăţenii care au lucrat în străinătate şi au realizat venituri mari, nu sunt atraşi de
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 61 -
investiţiile în domeniul industrial, unde profiturile nu apar pe termen scurt, iar riscurile sunt
mari, ci investesc în activităţi comerciale şi de prestări servicii, în cazul în care nu investesc în
construcţia propriilor locuinţe.
2.4 Comerţ şi sector de servicii
Numărul firmelor care activează în domeniul serviciilor în judeţul Galaţi a crescut în
2008, faţă de anul 2006, cu 9,08%. Creşterea s-a realizat în rândul unităţilor cu până la 10
salariaţi.
Domeniul serviciilor cunoaşte o creştere a numărului de comercianţi angrenaţi în
această activitate, simultan cu scăderea valorii serviciilor comerciale prestate populaţiei.
Judeţul Galaţi reprezintă un pol comercial al României în contextul proximităţii
geografice a porţii estice de intrare în ţară a mărfurilor comerciale. Numărul şi densitatea
societăţilor comerciale de profil, suprafaţa afectată comerţului şi diversitatea produselor
desfăcute asigură desfăşurarea unui comerţ civilizat şi competitiv atât pentru locuitorii
judeţului cât şi pentru persoanele aflate în tranzit.
După domeniul de activitate, IMM-urile au următoarea structură:
Total firme
Activităţi Activităţi Activităţi Comerciale
Servicii sociale
Alte servicii Productive Prelucrare
produse agricole
Nr. 118 8 12 52 19 27
% 100% 6.78 10.17 44.07 16.10 22.88 Sursa: Prefectura judeţului Galaţi / Prefectura judeţului Vaslui
Activitati productive
Activitati prelucrareproduse agricole
Activitati comerciale
Activitati comerciale
Servicii sociale
Alte servicii
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 62 -
După cum se observă şi din tabelul de mai sus, activitatea productivă este slab
reprezentată ca număr de firme, iar din firmele productive, ponderea valorică este dominată de
sectorul producţiei agricole, în special cerealiere şi legumicole. Cu toate acestea nu există
decât foarte puţine unităţi de depozitare şi prelucrare a acestor produse.
Ţinând cont de cele menţionate mai sus, se impune şi a reieşit cu claritate şi din
analizele din teritoriu, ca fiind necesară dezvoltarea cantitativă şi calitativă a unităţilor de
procesare a producţiei agricole cu un caracter cât mai integrat pentru ca profiturile să crească
în teritoriu.
Aşa cum reiese din următărul tabel din cele 52 firme analizate activează în domeniul
comerţului tipurile de comerţ efectuate de către aceşti agenţi economici sunt prezentate în
tabelul următor:
Tip de comerţ Număr
de unităţi
Procent din
numărul total
Comerţ în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse nealimentare
7 13,4
Comerţ nespecializat de produse alimentare 15 28,8
Comerţ cu băuturi în unităţi specializate 5 9,6
Comerţ al materialului lemnos şi al materialelor de
construcţie şi echipamentelor sanitare
3 5,8
Comerţ al produselor farmaceutice 13 25
Comerţ al carburanţilor pentru autovehicule 2 3,8
Comerţ de piese şi accesorii pentru autovehicule 1 1,9
Comerţ al produselor pentru agricultură 2 3,8
Comerţ pentru bunuri de uz gospodăresc 4 7,7
TOTAL 52 100
Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui
Servicii
Serviciile pentru agricultură sunt practicate mai mult de firmele care cultivă propriile terenuri.
Nivelul de tehnologizare al producţiei agricole este foarte diferit. Firmele mari şi medii s-au
dotat cu utilaje moderne, în mare măsură, dar micii producători lucrează tot cu utilaje
învechite.
Încadrarea unităţilor pe tipuri de servicii prestate de către agenţii economici din
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 63 -
teritoriu este prezentată în tabelul următor:
Tip de servicii Număr de unităţi
Procent din numărul total
Servicii de transport 4 8.70
Servicii în domeniul construcţiilor 6 13.04
Servicii medicale (CMI, CS, CV) 15 32.61
Servicii financiare 8 17.39
Servicii pentru turism, cazare, alimentaţie publică
2 4.35
Servicii reparaţii şi întreţinere auto 2 4.35
Servicii pentru înfrumuseţare 1 2.17
Prestări de servicii pentru agricultură 5 10.87
Servicii internet, cablu TV, poştă 2 4.35
Servicii de reparaţii casnice 1 2.17
TOTAL 46 100 Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Galaţi / Oficiul Registrului Comerţului Vaslui
Sectorul de servicii este slab dezvoltat la nivelul teritoriului, locuitorii au acces limitat
la servicii precum: servicii medicale, transport marfă şi călători, reparaţii auto, reparaţii
obiecte de uz casnic, servicii financiare.
3. Serviciile pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale
3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii
În prezent, autorităţile administraţiei publice locale participă la finanţarea unor
cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, reparaţii capitale,
consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale standard a micilor
unităţi sanitare publice de interes local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această
destinaţie în bugetele locale.
Dezvoltarea şi modernizarea micii infrastructuri a furnizorilor de servicii de pe
teritoriul G.A.L. Covurlui constă în construirea sau adaptarea unor rampe în folosul
persoanelor cu dizabilităţi, în special la unităţile de interes public.
Majoritatea unităţilor medicale, de învăţământ şi instituţiile publice de pe teritoriul GAL
Covurlui sunt dotate cu rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi sunt adaptate cerinţelor
acestora.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 64 -
Educaţie
La nivelul teritoriului GAL Covurlui se constată un proces de reducere progresivă a
populaţiei şcolare pe ansamblu. În anul 2011 aceasta era cu 9,4% mai mică decât în anul 2005,
tendinţa de scădere manifestându-se constant pe toată perioada de referinţă. Scăderea
populaţiei şcolare conduce la reducere unităţilor de învăţământ (cu 8,6% mai puţine în 2011
faţă de 2005) şi a personalului didactic (cu 5,4% mai puţine persoane în 2011 faţă de 2005).
Fenomenul negativ amintit nu afectează populaţia preşcolară, în acest domeniu situaţia
fiind diametral opusă: în 2011 funcţionau cu 12,3% mai multe grădiniţe de copii decât în
2005.
Unităţile de învăţământ existente pe teritoriul GAL Covurlui:19
Bălăbăneşti: 2 scoli şi 3 grădiniţe;
Rădeşti: 1 şcoală şi 2 grădiniţe;
Bereşti-Meria: 4 şcoli şi 6 grădiniţe;
Cavadineşti: 3 şcoli şi 3 grădiniţe;
Corni: 2 şcoli şi 3 grădiniţe;
Jorăşti: 1 şcoală şi 3 grădiniţe;
Oancea: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;
Smulţi: 1 şcoală şi 1 grădiniţă;
Suceveni: 1 şcoală şi 2 grădiniţe;
Vârlezi: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;
Fruntişeni: 2 şcoli şi 2 grădiniţe;
Griviţa: 3 şcoli şi 3 grădiniţe;
Vinderei: 8 şcoli şi 6 grădiniţe;
Totalizând 31 de şcoli primare şi gimnaziale şi 37 de grădiniţe. Dintre acestea 1 este
şcoală de arte şi meserii. Numărul total de preşcolari, de pe teritoriul GAL Covurlui este de
1098, cel al elevilor înscrişi în şcolile primare şi gimnaziale este de 2712, iar numărul celor
care frecventează cursurile şcolilor de arte şi meserii este 68.
19 www.isj.gl.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi http://isj.vs.edu.ro – Pagina oficială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 65 -
28%
70%
2%
Preşcolari Elevi I-VIII Elevi SAM
Comuna Bălăbăneşti Şcoala gimnazială „Gheorghe şi Maria Tasca” – Bălăbăneşti 105 Şcoala gimnazială „Dumitru I. Ghimuş” Lungeşti 122 Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti 19 Grădiniţa cu program normal Bursucani 22 Grădiniţa cu program normal Lungeşti 19 TOTAL 287 Comuna Rădeşti Şcoala gimnazială Rădeşti 176 Grădiniţa cu program normal Rădeşti 44 Grădiniţa cu program normal Cruceanu 24 TOTAL 244 Comuna Bereşti-Meria Şcoala primară „Andronachi Goga” Aldeşti 39 Şcoala gimnazială Slivna 107 Şcoala gimnazială Bălinteşti 94 Şcoala gimnazială Pleşa 85 Grădiniţa cu program normal Slivna 31 Grădiniţa cu program normal Meria 21 Grădiniţa cu program normal Bălinteşti 44 Grădiniţa cu program normal Pleşa 34 Grădiniţa cu program normal Puricani 19 Grădiniţa cu program normal Aldeşti 22 TOTAL 496 Comuna Cavadineşti Şcoala primară Vădeni 40 Şcoala gimnazială Cavadineşti 204
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 66 -
Şcoala gimnazială Găneşti 118 Grădiniţa cu program normal Cavadineşti 29 Grădiniţa cu program normal Vădeni 18 Grădiniţa cu program normal Găneşti 36 TOTAL 445 Comuna Corni Şcoala gimnazială „Teodor şi Sevastita Patrichi” Corni 39 Şcoala gimnazială Măcişeni 100 Grădiniţa cu program normal Corni 25 Grădiniţa cu program normal Măcişeni 25 Grădiniţa cu program normal Urleşti 20 TOTAL 209 Comuna Jorăşti Şcoala gimnazială Jorăşti 218 Grădiniţa cu program normal Jorăşti 36 Grădiniţa cu program normal Lunca 15 Grădiniţa cu program normal Zărneşti 14 TOTAL 283 Comuna Oancea Şcoala gimnazială Oancea 113 Grădiniţa cu program normal Oancea 52 TOTAL 165 Comuna Smulţi Şcoala gimnazială Smulţi 112 Grădiniţa cu program normal Smulţi 45 TOTAL 157 Comuna Suceveni Şcoala gimnazială Suceveni 159 Grădiniţa cu program normal Suceveni 52 Grădiniţa cu program normal Rogojeni 25 TOTAL 236 Comuna Vârlezi Şcoala primară Crăieşti 48 Şcoala gimnazială Vârlezi 162 Grădiniţa cu program normal Vârlezi 37 Grădiniţa cu program normal Crăieşti 43 TOTAL 290 Comuna Fruntişeni Şcoala gimnazială Fruntişeni 142 Şcoala gimnazială Grăjdeni 102 Grădiniţa cu program normal Fruntişeni 40
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 67 -
Grădiniţa cu program normal Grăjdeni 36 TOTAL 320 Comuna Griviţa Şcoala primară Odaia Bursucani 24 Şcoala gimnazială Griviţa 98 Şcoala gimnazială Trestiana 75 Grădiniţa cu program normal Griviţa 42 Grădiniţa cu program normal Odaia Bursucani 36 Grădiniţa cu program normal Trestiana 38 TOTAL 313 Comuna Vinderei Şcoala primară Obârşeni 23 Şcoala primară Brădeşti 20 Şcoala primară Valea Lungă 22 Şcoala primară Docăneasa 21 Şcoala gimnazială Vinderei 65 Şcoala gimnazială Obârşeni 46 Şcoala gimnazială Docani 33 Grădiniţa cu program normal Vinderei 25 Grădiniţa cu program normal Obârşeni 23 Grădiniţa cu program normal Brădeşti 23 Grădiniţa cu program normal Docani 21 Grădiniţa cu program normal Valea Lungă 22 Grădiniţa cu program normal Docăneasa 21 Şcoala de arte şi meserii Vinderei 68 TOTAL 433
Aşa cum menţionăm mai sus, numărul şcolilor profesionale şi al liceelor este foarte
mic (există o singură Şcoală de Arte şi Meserii în comuna Vinderei), această situaţie fiind
explicată prin faptul că toate localităţile sunt în mediu rural unde acest tip de învăţământ nu
este foarte dezvoltat.
Numărul mediu de cadre didactice care lucrează în cele 13 localităţi de pe teritoriul
GAL Covurlui este ; 206 cadre pe teritoriul judeţului Galaţi (din totalul de 9975 în tot judeţul)
şi 107 în cele trei comune vasluiene (din totalul de 7000 în tot judeţul).
Altfel spus 2,07% din totalul cadrelor gălăţene şi 1,53% din totalul cadrelor didactice
vasluiene îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ de pe teritoriul Grupului de
Acţiune Locală Covurlui. Aceste procente sunt destul de mici şi se explică prin faptul că în
zilele noastre această profesie este mai puţin atrăgătoare datorită nivelului de salarizare scăzut,
iar tentaţia de a lucra în mediul urban este mare.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 68 -
Sănătate
În perioada 2005 – 2011, domeniul sanitar majoritar de stat a cunoscut schimbări
minore la nivelul judeţelor Vaslui şi Galaţi. Astfel se remarcă o scădere uşoară a numărului de
policlinici, dispensare medicale şi creşe şi o creştere a numărului de cabinete medicale
(individuale) de familie, cabinete stomatologice (individuale) şi centre medicale (de
specialitate).
Subfinanţarea domeniului sanitar majoritar de stat conduce la existenţa unei
infrastructuri sanitare deficitare şi la o calitate semnificativ redusă a serviciilor de sănătate
oferite populaţiei. În ceea ce priveşte cadrele medico-sanitare, sectorul public cunoaşte o
reducere de personal la toate categoriile cu excepţia personalului sanitar auxiliar. Dimpotrivă,
sectorul privat se remarcă prin creşteri importante de personal în toate specializările existente.
Numărul mediu de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială de pe teritoriul GAL
Covurlui este de 120 repartizaţi pe fiecare comuna după cum urmează:
Bălăbăneşti – 10; Bereşti-Meria – 15; Cavadineşti – 22; Corni – 3; Jorăşti – 14;
Oancea – 7; Rădeşti – 6; Smulţi – 3; Suceveni – 12; Vârlezi – 3; Fruntişeni – 6;
Griviţa - 8; Vinderei - 14;
Pe teritoriul GAL-ului situaţia infrastructurilor de sănătate este următoarea20:
Comuna Cabinet Medical
Cabinet Stomatologic
Dispensar- centre permanenţă
Cabinet medical veterinar
Farmacii
Bălăbăneşti 2 1 1 1 2 Bereşti-Meria 2 1 1 2 3 Cavadineşti 2 1 5 1 2 Corni 1 - - 1 1 Jorăşti 1 - 1 - 1 Oancea 1 - 1 1 1 Rădeşti 1 - 1 1 1 Smulţi 1 - - - - Suceveni 1 1 2 1 1 Vârlezi 1 - 1 - - Fruntişeni 1 - 1 1 1 Griviţa 2 - 1 1 1 Vinderei 3 - 1 1 2 TOTAL 19 4 16 11 16
20 Conform Fişelor descriptive ale comunelor menţionate
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 69 -
În toate localităţile componente ale Grupului de Acţiune Locală Covurlui există câte
un cabinet medical, unele sunt dotate cu echipamente medicale de exemplu cabinetele
medicale din Bereşti-Meria, Griviţa, dar majoritatea sunt dotate cu aparatură
neperformantă. În comuna Cavadineşti sat Găneşti există şi un spital de psihiatrie.
Există un deficit de cadre medicale, acest lucru fiind cauzat pe de o parte de migraţia cadrelor
medicale în alte ţări ale Uniunii Europene, şi, pe de altă parte de faptul că profesarea în mediul
rural este mai puţin tentantă pentru personalul din unităţile de asistenţă şi îngrijire medicală.
Infrastructura cultural – sportivă
Situaţia unităţilor recreative la nivelul celor 13 localităţi de pe teritoriul GAL
Covurlui este prezentată în cele ce urmează:
Aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, cele mai multe unităţi recreative din teritoriu fac parte
din următoarele categorii: terenuri de sport (37,5%), căminele culturale (21,4%) şi săli de
sport (10,7%).
Dintre cele 6 săli de sport 2 sunt ultra moderne, finanţate de Compania Naţională de
Investiţii prin programul
Construcţii săli de sport.
Programul, început în 2002,
viza construirea de săli de
sport, atât în mediul urban cât
şi rural, în scopul garantării
accesului la facilităţile
moderne de practicare a
sporturilor, în conformitate cu
normele şi standardele
europene.
Sursa: Fişele descriptive ale
comunelor menţionate
Prin acest program, au fost construite săli de sport cu o capacitate de 150 locuri în
comuna Jorăşti şi în comuna Bereşti-Meria.
Nr.
Crt.
Tipul unităţii/
categorii de unităţi recreative
Total unităţi/
categorie
1 Terenuri de sport 21
2 Săli de sport 6
3 Parcuri 6
4 Spaţii de joacă în aer liber sau în
interior
9
5 Cămine culturale 12
6 Cluburi ale copiilor -
7 Cluburi sportive -
8 Biblioteci 2
TOTAL 56
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 70 -
Concluzii şi recomandări:
Medical Învăţământ Dotări sportive
Spi
tal
Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren
de
fotbal
Sală
de
sport
Existenţă DA/NU 16 19 4 30 23 - 21 6
Distanţa în km de
la centrul
teritoriului până la
cel mai apropiat
obiectiv menţionat
40 km
Bârlad, 50
km Galaţi,
- În domeniul educaţiei considerăm că numărul de cadre didactice din învăţământul primar
este insuficient;
- În ceea ce priveşte infrastructura recreativă putem menţiona că în toate localităţile de pe
cuprinsul teritoriului există unităţi recreative, însă acestea din urmă sunt insuficiente şi vechi.
La nivelul teritoriului nu există o distribuţie echilibrată a unităţilor recreative în teritoriu, cele
mai multe localităţi având o infrastructură recreativă deficitară;
- În ceea ce priveşte infrastructura medicală s-a observat că la nivelul teritoriului lipsesc
policlinicile iar dispensarele medicale sunt insuficiente. Totodată, există localităţi în care
infrastructura medicală este deficitară (există doar un cabinet medical).
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 71 -
4. Activităţi sociale şi instituţii locale
Administraţie locală
Pentru a avea o imagine mai detaliată asupra numărului de persoane deservite de către
angajaţii primăriei prezentăm în cele ce urmează o serie de informaţii pentru fiecare localitate
în parte.
Comuna Număr de locuitori
Număr de sate
Angajaţi administratie
publică Bălăbăneşti 2163 4 10
Bereşti Meria 3983 10 13
Cavadineşti 3044 4 11
Corni 2217 3 11
Jorăşti 1869 3 8
Oancea 1437 2 6
Rădeşti 1534 2 5
Smulţi 1399 1 5
Suceveni 2225 2 11
Vârlezi 2104 2 9
Fruntişeni 1946 2 7
Griviţa 3733 3 12
Vinderei 4431 8 13
TOTAL 32085 46 121 Sursa: Institutul Naţional de Statistică
După cum reiese din tabelul de mai sus, primăria Smulţi are cei mai puţini angajaţi, în
condiţiile în care comuna are cei mai puţini locuitori de pe teritoriul GAL Covurlui.
Investiţia în resursa umană a primăriilor permite implementarea adecvată a proiectelor
de dezvoltare durabilă necesare în teritoriu, fapt pentru care încurajăm accesarea programelor
de formare a funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager
de proiect, managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.
Serviciile întâlnite în cadrul acestor instituţii sunt: serviciul public de alimentare cu
apă, serviciul de salubrizare, serviciul public de asistenţă socială, serviciul de gospodărire
comunală, serviciul de pază comunală sau poliţie comunitară şi serviciul voluntar pentru
situaţii de urgenţă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 72 -
În ceea ce priveşte partea de comunicare ale acestor instituţii, menţionăm că 8 din cele
13 primării deţin pagina web.
Primăriile care au pagină de internet sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Primăria Cavadineşti – Galaţi www.cavadinesti.ro
Primăria Bereşti Meria – Galaţi www.comunaberesti-meria.ro
Primăria Corni – Galaţi www.primariacorni.ro
Primăria Jorăşti – Galaţi www.primariajorasti.ro
Primăria Oancea – Galaţi www.primariaoancea.ro
Primăria Rădeşti – Galaţi www.radesti.infoprimarie.ro
Primăria Fruntişeni – Vaslui www.primariafruntiseni.ro
Primăria Vinderei – Vaslui www.primariavinderei.ro
Comunicarea cu mediul extern – în ambele sensuri - este importantă pentru orice tip
organizaţie/instituţie, indiferent că este vorba de mediul public sau privat. În acest context
încurajăm dezvoltarea instrumentelor de comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot
conduce la îmbunătăţirea activităţii instituţiei.
Începând cu 1 septembrie 2005, comuna Oancea21 a fost nominalizată printre primele
20 localităţi din ţară cu titlul de Sat European, iar în anul 2006 a început reconstrucţia Vămii
Oancea în valoare de 20 milioane lei.
Pe teritoriul comunei a fost înfiinţat "Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior".
Au fost depuse depuse documentele privind înregistrarea mărcii podgoriei "Oancea",
unde soiul de vin "MERLOT" a fost premiat cu cinci medalii de aur.
În orasul Cahul din Republica Moldova s-a infiinţat Centrul Zonal pentru Dezvoltarea
Euroregiunii de Sud-Est, sub patronajul Spaniei.
Concluzii şi recomandări:
- La nivelul Administraţilor Publice Locale sunt necesare investiţii în resursa umană astfel
încât aceasta din urmă să fie capabilă să dezvolte şi să implementeze proiecte de dezvoltare
durabilă necesare în teritoriu. În acest context încurajăm accesarea programelor de formare a
funcţionarilor publici în domenii precum: scrierea cererilor de finanţare, manager de proiect,
managementul financiar şi elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune.
21 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Oancea si www.primariaoancea.ro
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 73 -
- La nivelul Administraţilor Publice Locale încurajăm dezvoltarea instrumentelor de
comunicare (web, e-mail, publicaţii etc.) care pot conduce la îmbunătăţirea activităţii
instituţiei.
5. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
• Nivel Regional
Având la bază Cadrul Strategic Naţional pentru perioada 2007-2013, la nivelul regiunii
Sud – Est, s-a căutat, prin intermediul Planului de Dezvoltare Regională, identificarea
problemelor specifice zonei cât şi modalităţile de punere în valoare a posibilităţilor pe care le
are regiunea, Plan ce a stat la baza elaborării Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud –Est.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est este de a creşte
semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară
mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru
investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a
forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Obiectivele specifice Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud - Est22
1. Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea
extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar,
prin crearea unui sistem modern de transporturi. Se va avea în vedere crearea unui sistem de
accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale,
valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii;
2. Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate
destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor
administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a
productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;
3. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să
devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii
22 http://www.adrse.ro
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 74 -
antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici
accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;
4. Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii
vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu. Se va
avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv
înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea
generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor
împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);
5. Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea
infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului
persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;
6. Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin
creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru
adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi
mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării - inovării;
7. Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât
agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic,
biodiversitatea, etc.), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate),
prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;
8. Creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru investiţii, prin îmbunătăţirea
standardelor de viaţă (infrastructura rurală, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea
patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea
socială prin dezvoltarea de servicii în mediul sătesc.
Dintre obiectivele propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, putem
identifica punctele de convergenţă şi complementaritate cu obiectivele Planului de Dezvoltare
Locală al GAL COVURLUI cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând
asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor locale
şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea
condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei
strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a regiunii şi
eliminarea disparităţilor intra-regionale.
Sectorul agricol se caracterizează prin lipsa echipamentelor şi tehnicilor moderne, care
au un impact negativ asupra productivităţii din acest sector şi a calităţii/competitivităţii
produselor.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 75 -
Dominanţa sectorului agricol în economia zonelor rurale împiedică stimularea economică a
regiunii reprezentând un risc economic care derivă din vulnerabilitatea pieţii climaterice şi a
cererii consumatorilor finali. Mai mult, lipsa întreprinderilor prelucrătoare duce la lipsa valorii
adăugate a produselor ambalate şi conservate.
Dezvoltarea zonelor rurale din regiune se face prin diversificarea economiei rurale,
stimulând sectoare economice alternative agriculturii. Este necesară în acest sens dezvoltarea
de noi activităţi bazate pe particularităţile şi resursele locale, cum ar fi: resursele naturale,
ambientale şi patrimonial cultural, dezvoltarea turismului şi a altor sectoare productive locale
(artizanat, vinurile de marcă, produse ecologice, produse rezultate din prelucrarea lemnului, a
peştelui etc.)
Prin promovarea unităţilor de acvacultură şi de procesare a peştelui, precum şi prin
marketingul produselor piscicole, se valorifică şi de dezvoltare patrimoniului piscicol existent,
contribuind astfel la crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative.
Liniile de intervenţie prioritare identificate în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est în
ceea ce priveşte zona rurală şi în special sectorul agricol, au constituit puncte de reper în
elaborarea strategiei de dezvoltare a GAL-ului, acestea putând fi sintetizate astfel:
1. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, a fermelor zootehnice şi
agro- alimentare într-un sistem de filieră de producţie, prin introducerea inovării şi a
sistemelor de cerificare şi de siguranţă a alimentelor;
2. Sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu, naturale şi a
patrimoniului cultural;
3. Modernizarea sectorului piscicol într-o manieră durabilă, prin susţinerea producţiei
piscicole (acvacultură şi cultură marină).
Activităţile şi operaţiunile propuse a se realiza în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională
Sud - Est, care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene, au constituit şi ele, un reper
important în elaborarea propriei noastre strategii de dezvoltare locală.
Proiecte care vizează îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole:
- Măsuri pentru crearea şi dezvoltarea fermelor agricole;
- Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură;
- Investiţii pentru modernizarea fermelor agricole şi zootehnice;
- Folosirea mai eficientă a oportunităţilor oferite de agricultură într-o abordare inovativă
pentru producerea de materie primă şi energie regenerabilă;
- Investiţii în modernizarea întreprinderilor prelucrătoare;
- Investiţii pentru firmele non-agricole din zona rurală;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 76 -
- Sprijin pentru firmele din sectorul viticol (inclusiv pentru retehnologizare);
- Investiţii pentru obţinerea certificatelor de calitate;
- Investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare;
- Crearea parteneriatelor între întreprinderi agroalimentare.
Proiecte care vizează sprijinirea zonelor rurale prin valorificarea resurselor de mediu,
naturale şi a patrimoniului cultural:
- Investiţii în firmele turistice şi infrastructura de turism;
- Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor;
- Menţinerea atractivităţii şi a specificităţii peisajului natural şi a valorilor etno-culturale;
- Reabilitarea, modernizare şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente;
- Dezvoltarea serviciilor agroturistice prin crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii
de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente de exemplu: piscine, terenuri de minigolf, tenis
etc.;
- Investiţii pentru firmele care produc/comercializează produse tipice locale, brand-uri de
ţară;
- Sprijin acordat firmelor care promovează patrimoniul natural/cultural;
- Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, arhitectonic, religios din zonele rurale;
- Crearea de noi structuri pentru valorificarea patrimoniului cultural. Nivel Judeţean
În scopul evidenţierii politicilor de dezvoltare întreprinse la nivel judeţean este
importantă sublinierea elaborării Strategiei de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi a Strategiei de
Dezvoltare a judeţului Vaslui, ce cuprind obiective coerente cu direcţiile de dezvoltare
identificate pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI.
Modernizarea economiei rurale reprezintă unul din obiectivele specifice al Planului de
Dezvoltare locală al GAL COVURLUI, fiind cuprins ca şi obiectiv specific în cadrul
Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Galaţi, ce îşi propune a se realizează prin activităţi de
tipul23:
1. construcţia/dezvoltarea/reabilitarea infrastructurii rutiere intra-comunale;
2. construcţia/reabilitarea/modernizarea reţelei de acces la utilităţi;
3. construcţia/reabilitarea/modernizarea spaţiilor de agrement;
4. crearea şi dezvoltarea pieţei interne de desfacere;
23 Strategia de dezvoltare a judeţului Galaţi
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 77 -
De asemenea, este importantă şi constituie o oportunitate pentru dezvoltarea teritoriului
cuprins în GAL-ul COVURLUI, includerea ca şi priorităţi, măsuri şi direcţii de acţiune în
Strategia de dezvoltare a Judeţului Galaţi şi Strategia de Dezvoltare a Judeţului Vaslui, a
următoarelor activităţi/ proiecte care ar putea fi sprijinite prin diferite fonduri europene:
• Modernizare drumuri comunale;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de canalizare şi staţii de epurare;
• Crearea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea reţelei de alimentare cu gaze;
• Extinderea reţelei de energie electrică din mediul rural;
• Amenajare spaţii de joacă pentru copii în mediul rural;
• Amenajarea de parcuri şi spatii verzi în mediul rural;
• Amenajare/ modernizare pieţe agroalimentare în mediul rural;
• Semnalizarea monumentelor de cultură, artă, istorie.
Nivel local
Conform datelor culese din teritoriu, comunele: Vinderei, Oancea, Suceveni, Bereşti -
Meria au elaborat o Strategie de dezvoltare locală, comunele: Rădeşti, Fruntişeni, Griviţa,
Jorăşti, Smulţi, sunt în faza de a demara elaborarea unei strategii. Există însă şi câteva comune
care nu au iniţiat elaborarea unei strategii de dezvoltare locală, ceea ce din păcate înseamnă că
nu au experienţă în accesarea de proiecte de infrastructură cu finanţare europeană.
În urma analizei efectuate asupra documentelor strategice identificate la nivelul
teritoriului s-a observat că aceste documente sunt destul de diferite atât în ceea ce priveşte
felul în care au fost structurate cât şi din punct de vedere al volumului.
Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare elaborate în teritoriu la nivelul
comunelor este utilizarea eficientă a tuturor resurselor naturale, financiare şi umane, atragerea
de fonduri nerambursabile pentru o dezvoltare economică şi sociabilă durabilă, care să ducă
pe termen mediu şi lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi creşterea
atractivităţii zonei.
Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate la nivelul comunelor o serie
de obiective specifice care vizează dezvoltarea de proiecte privind:
- creşterea gradului de ocupare a populaţiei;
- activităţi economice diverse şi investiţii noi atrase;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 78 -
- infrastructură reabilitată şi modernizată;
- promovarea şi prezentarea zonei rurale ca o destinaţie turistică atractivă şi accesibilă,
- stabilirea şi promovarea parteneriatelor;
- asistenţă acordată fermierilor în vederea întocmirii de proiecte viabile pentru obţinerea de
finanţare nerambursabilă pentru modernizarea exploataţiilor;
- încurajarea şi sprijinirea parteneriatului public privat în vederea înfiinţării unor ferme
agrozootehnice,
- implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante;
- susţinerea întreprinzătorilor străini care doresc să investească în zona;
- valorificarea potenţialului agricol local;
- revigorarea spaţiului rural prin orientarea către agricultură ecologică;
- dezvoltarea şi diversificarea serviciilor oferite cetăţenilor;
- crearea unui sistem eficient de protecţie a mediului;
- crearea unui sistem adecvat de protecţie socială;
- garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură,
- valorificarea poziţiei strategice, iniţierea unei asociaţii zonale după modelul
intercomunalităţii din sistemul francez, în vederea finanţării unor proiecte de interes zonal,
micro-regional;
- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile;
În urma analizei făcute asupra acestor documente strategice, s-a observat ca priorităţile
prevăzute în strategiile de dezvoltare ale comunelor cuprinse în teritoriu sunt compatibile cu
domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, fiind
în acelaşi timp complementare cu acestea prin propunerea unor acţiuni finanţate din mai multe
fonduri, în afara de FEADR, cum ar fi: Fondul European pentru Pescuit, Fondul European de
Dezvoltare Regională prin Programele Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii
Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor
Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
În cadrul Strategiilor de dezvoltare locală ale comunelor din teritoriu, au fost
identificate proiecte prioritare, cum ar fi:
1.Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi
transportul deşeurilor;
2.Dotare cu utilaje şi echipamente pentru serviciul de gospodărire comunală şi salubritate;
3. Sistem de tratare a apei potabile;
4. Managementul deşeurilor solide. Înfiinţarea unui centru de colectare deşeuri solide;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 79 -
5.Împăduriri ale zonelor afectate de ravenare;
6. Înfiinţare parcuri zone verzi;
8. Modernizare stadion;
9 Construire spaţiu depozitare deşeuri;
10. Modernizare sistem rutier;
11. Alimentare cu gaze;
12. Construire cămin cultural;
13. Reabilitare grădiniţe;
14. Dotarea cu mobilier a unităţilor de învăţământ;
15. Amenajare Săli de sport;
16. Lucrări de regularizare a râurilor,
17. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;
18. Lucrări de cadastru intravilan şi extravilan;
19. Dotări pentru intervenţii pentru situaţii în caz de urgenţă;
20. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice locale;
21. Construirea unui complex social cu centru de zi;
22. Amenajarea spaţii verzi şi construire parc de joacă pentru copii;
23. Construire complex turistic şi de agrement;
24. Reabilitarea bisericilor;
25. Construire abator de animale;
26. Construire cantină de ajutor social;
27. Construirea unor pieţe;
28. Lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor;
29. Reabilitarea termică a clădirilor prin dotarea cu panouri solare şi surse de încălzire
geotermale;
30. Împădurire terenuri degradate;
31. Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public;
32. Proiecte ce promovează strategii de reducere a deşeurilor;
33. Modernizare drumuri;
Experienţa existentă la nivelul teritoriului în implementarea de proiecte de dezvoltare
locală
În urma analizei efectuate cu privire la proiectele dezvoltate în teritoriu în perioada
2004–2011 a rezultat că proiectele de investiţii în infrastructură au vizat alimentarea cu apă
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 80 -
potabilă, asfaltarea şi modernizarea drumurilor locale şi comunale, reabilitarea unor instituţii
precum primării, şcoli, cămine culturale, reabilitarea de poduri şi podeţe, construire săli de
sport, parcuri, dotarea şi modernizarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă,
modernizarea producerii şi distribuţiei agentului termic etc.
Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi realizează lunar o radiografie a accesării fondurilor
comunitare de către unităţile administrativ-teritoriale din judeţ. Acest demers se bazează pe
datele furnizate de către autorităţile locale, la începutul fiecărei luni pentru luna precedentă,
formularele de raportare fiind stabilite de către Direcţia Generală pentru Relaţiile cu
Instituţiile Prefectului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
La sfârşitul lunii februarie a anului în curs, situaţia se prezintă astfel:
137- de proiecte depuse în valoare totală de 225.715.785 euro, din care:
39 - pe Programul Operaţional Regional (POR);
35- pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR);
8- pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU);
4- pe Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA);
5- pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE);
7- pe Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu);
2- pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport);
2 - pe Programul Operaţional pentru Pescuit (POP);
14 - pe Programe de Cooperare Transfrontalieră (PCT);
21- pe alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale;
74 - de proiecte aprobate, în valoare totală de 121.605.729 euro, din care 29 pe POR, 15 pe
PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe POS Mediu, 2 pe POP, 6 pe PCT şi 10 pe alte
surse de finanţare;
69 - de proiecte pentru care au fost încheiate contracte şi decizii de finanţare, în valoare totală
de 115.639.976 euro, din care 28 pe POR, 13 pe PNDR, 5 pe POS DRU, 4 pe PO DCA, 3 pe
POS Mediu, 1 pe POP, 6 pe PCT şi 9 pe alte surse de finanţare;
Proiectele pentru care au fost efectuate plăţi din fonduri europene sunt în număr de 56,
valoarea totalã a plãţilor efectuate până în prezent la nivelul judeţului Galaţi de către
autorităţile publice locale fiind de 37.276.734 euro.
O defalcare pe categorii de autorităţi publice arată astfel:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
- 81 -
- 137 de proiecte promovate, din care 21 de către Consiliul Judeţului, 44 de către consiliile
locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 72 de către consiliile locale
comunale;
- 69 de contracte de finanţare încheiate, din care 17 de către Consiliul Judeţului, 31 de către
consiliile locale municipale, nici unul de către consiliile locale orăşeneşti, 21 de către
consiliile locale comunale;
- 115.639.976 euro reprezintă suma totală a contractelor de finanţare încheiate din fonduri
comunitare post-aderare, din care 38.095.590 euro Consiliul Judeţului, 44.781.830 euro
consiliile locale municipale, 32.762.556 euro consiliile locale comunale.
Raportându-ne la sursele de finanţare accesate, pe primele două locuri se situează
Programul Operaţional Regional (POR), cu 28 de contracte încheiate în valoare totala de peste
80 de milioane de euro şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu 13 contracte
încheiate în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro, primul instrument financiar
fiind vizat în principal de către polii urbani, iar cel de-al doilea fiind mijlocul preferat de
finanţare pentru comunităţile rurale.
Această realitate este reflectată şi la nivel naţional, cele două programe antemenţionate
fiind pe primele locuri ca grad de absorbţie din sumă totală alocată.
În privinţa celorlalte surse de finanţare comunitară, situaţia este următoarea:
POS Dezvoltarea Resurselor Umane – 8 proiecte depuse, din care 5 au contracte de finanţare
încheiate, cu o sumă totală de 1.462.090 euro;
PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative - 4 proiecte depuse, din care 4 au contracte de
finanţare încheiate, cu o sumă totală de 362.625 euro;
POS Mediu - 7 proiecte depuse, din care 3 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă
totală de 484.140 euro;
PO Pescuit - 2 proiecte depuse, din care unul are contract de finanţare încheiat, pentru suma
de 32.340 euro;
Programe de cooperare transfrontalieră - 14 proiecte depuse, din care 6 au contracte de
finanţare încheiate, cu o sumă totală de 602.370 euro;
Alte surse de finanţare comunitară, care nu sunt cuprinse în programele operaţionale -
21 proiecte depuse, din care 9 au contracte de finanţare încheiate, cu o sumă totală de
2.190.150 euro.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
82
Proiecte PRE şi POST ADERARE derulate de comunele componente
ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI
Nr. crt.
Localitatea Titlul proiectului Sursa de finanţare Valoare proiect
1. Bălăbăneşti Alimentare cu apa Program SAPARD 2.408.956 Ron 2. Bereşti-Meria Centru transfrontalier de instruire
profesionala PHARE CBC 2004 329.876 euro
3. Bereşti-Meria Parteneriat pentru eficientizarea gestiunii bugetelor publice ( în parteneriat cu Consiliul local Bereşti)
Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local
22.220 euro
4. Bereşti-Meria Modernizare drumuri sat Onciu Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală
33.000 dolari
5. Bereşti-Meria Alimentare cu apă sat Pleşa Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală
82.500 dolari
6. Bereşti-Meria Modernizare drumuri sat Prodăneşti
Fondul Român de Dezvoltare Socială – componenta mică infrastructură rurală
75.000 dolari
7. Bereşti-Meria Reabilitare grădiniţa Balinteşti CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale
23.616 Ron
8. Bereşti-Meria Reabilitare dispensar Aldeşti CHF faza a doua a programului pentru înlăturarea inundaţiilor din 2005, furnizare de materiale
22.392 Ron
9. Cavadineşti Reparare şi consolidare şcoală Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice
267.404 euro
10. Cavadineşti Cãmin de bãtrâni (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor)
Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene
515.256 Ron
11. Corni Modernizarea unei ferme de culturi de câmp în comuna Corni, jud. Galaţi
SAPARD 120.054,22 euro
12. Jorăşti Centru integrat pentru servicii sociale (în parteneriat cu Fundaţia de sprijin a vârstnicilor)
Subprogramul „Investiţii în servicii sociale” finanţat de Ministerul Integrãrii Europene
432.032 Ron
13. Oancea Realizare mini sistem de irigaţii Grant Guvernul Japoniei 75.000 euro 14. Oancea Parteneriat pentru modernizarea
administratiei locale (in parteneriat cu CL Vladesti)
Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local
22.000 euro
15. Oancea SOS Varstnicii PHARE 16.000 euro 16. Oancea Modernizarea infrastructurii de
bazã prin îmbunãtãţirea reţelei de drumuri de interes local, construire centru de îngrijire pentru bãtrâni, renovare şi modernizare Cãmin cultural şi achiziţia de autospecialã de stinş incendii
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã
2.976.470 euro
17. Oancea Construire drumuri (infrastructurã) de acces la exploataţiile agricole şi agenţii economici în comuna Oancea şi construire pod beton armat peste pârâul Valea Oancea
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Ruralã
1.194.165 euro
18. Rădeşti - - -
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
83
19. Suceveni Modernizare drumuri sat Rogojeni, com. Suceveni
Program „PHARE-RICOP” – componenta lucrări publice
212.147 euro
20. Suceveni Modernizare drumuri com. Suceveni
SAPARD 1.479.362 Ron
21. Smulţi - - - 22. Vârlezi Reabilitare drum comunal si retea
stradala SAPARD 2.588.510 RON
23. Vârlezi Modernizare administraţie publică – parteneriat cu CL Băneasa
Programul PHARE 2002 Fondul de Modernizare pentru Dezvoltarea Administraţiei la Nivel Local
22.000 euro
Proiecte derulate la nivelul teritoriului GAL COVURLUI,
prin accesarea măsurilor din PNDR:
Comuna Nr.proiecte
Măsura 112 Măsura 121 Măsura 141 Măsura 312 Total pe măsuri
Bereşti- Meria 4 - 14 - 18 Corni 2 - 3 - 5 Smulţi - 1 4 - 5 Vârlezi 1 8 - 9 Rădeşti - - 2 - 2 Suceveni 4 - 10 - 14 Oancea - 2 - 1 3 Bălăbăneşti - - 14 1 15 Cavadineşti 2 1 13 - 16 Jorăşti 1 1 2 - 4 Fruntişeni - - 20 - 20 Griviţa 2 - 18 1 21 Vinderei - 1 6 - 7 TOTAL 16 6 114 3 139
Concluzii:
Deşi accesarea fondurilor comunitare are o evoluţie ascendentă, potenţialii beneficiari
întâmpină în continuare o serie de probleme, cele mai dificile fiind:
Asigurarea cofinanţării, bugetele locale neavând deseori posibilitatea de a susţine
participarea la proiecte cu finanţare europeană;
Durata foarte mare a procesului de evaluare a cererilor de finanţare, care poate afecta
foarte grav implementarea unui proiect aprobat cu mare întârziere;
Procedura greoaie de rambursare a cheltuielilor efectuate, precum şi rambursarea cu
întârziere, care afectează cash-flow-ul proiectelor şi pun în dificultate beneficiarii;
Relaţia cu autorităţile de management, atât în perioada evaluării cererii de finanţare,
cât şi în perioada implementării proiectului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
84
Autorităţile publice locale s-au orientat spre sursele de finanţare care vin în
întâmpinarea celor mai dificile problemele cu care se confruntă, acest lucru ducând la un grad
crescut de interes faţă de POR şi PNDR.
Este de apreciat efortul comunităţilor rurale care nu s-au limitat doar la PNDR şi au
depus cereri de finanţare şi pe programe operaţionale. Din comunele cu cel mai ridicat grad al
absorbţiei de fonduri fac parte: Bereşti Meria, Oancea, Suceveni, Fruntişeni, Griviţa,
Cavadineşti, Bălăbăneşti, Vârlezi. Comunele cu un nivel foarte scazut al capacităţii de
implementare a politicilor de dezvoltare prin accesarea de proiecte cu fonduri europene sunt:
Rădeşti, Smulţi, Bălăbăneşti, Corni.
Consiliul Judeţului şi municipiul Galaţi sunt principalii beneficiari ai finanţãrilor
comunitare, atrãgând cumulat aproximativ 80 de milioane de euro prin contractele de
finanţare deja încheiate.
6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
În teritoriul GAL - COVURLUI considerăm importante de menţionat poziţionarea în
centrul teritoriului a oraşului Bereşti, precum şi situarea geografică în apropiere de Republica
Moldova.
Oraşul Bereşti nu face parte din GAL-ul nostru, dar ocupă un rol foarte important în
viaţa economică şi social-culturală a locuitorilor din zonă.
Prima atestare documentară a comunei Bereşti datează din anul 1484, documentele
atestând că teritoriile din punctele Voineşti şi Roşia au fost donate de domnitorul Ştefan cel
Mare unor comandanţi de oşti şi anume: Berehoi, Focşa şi Bantaş. Pe aceste teritorii s-au
stabilit locuitorii care au înfiinţat treptat comuna Bereşti. Numele comunei se trage de la
Berehoi, care de-a lungul anilor, şi-a schimbat numele în Berescu iar satul în Bereşti, nume
care se păstrează şi astăzi. În anul 1840 a luat fiinţă Tîrgul Bereşti, ca rezultat al stabilirii unor
familii de negustori. În anul 1968, comuna Bereşti şi-a schimbat statutul în oraş.
Este situat chiar în centrul teritoriului GAL-ului, situat în podişul Covurlui, la 140 m
alt., la 80 km N de Galati. Declarat oraş în anul 1968 prin unirea localităţilor Bereşti-Târg cu
Bereşti-Sat este centru viticol şi de produse alimentare. Cuprinde populaţia urbană reunită prin
comunitate de interese şi tradiţii.
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 3601 locuitori.
Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 oraşul
Bereşti avea o populaţie stabilă de 3280 locuitori, în scădere cu 65 locuitori faţă de anul 2009.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
85
Prin instituţiile publice, unităţile economice şi comerciale are o influenţă hotărâtoare
asupra vieţii locuitorilor din zona înconjurătoare.
Dintre instituţiile private care deservesc şi locuitorii din zona GAL-ului menţionam
mai multe birouri notariale, birouri de avocatură, filiale ale distribuitorilor de energie electrică
şi gaze, ziare.În oraş activează câteva bănci comerciale care deservesc şi locuitorii zonelor
rurale din jur.
Trebuie menţionat şi rolul de pol comercial reprezentat de acest oraş, pe de o parte prin
multitudinea de magazine care oferă şi articole ce nu se comercializează în mediul rural, cum
ar fi bunurile de folosinţă îndelungată, pe de altă parte prin pieţele orăşeneşti în care cei din
mediul rural cumpără, dar de multe ori şi desfac surplusul de produse alimentare proprii.
Situarea în apropierea graniţei cu Republica Moldova, a comunelor Oancea,
Suceveni şi Cavadineşti, despărţite de râul Prut, reprezintă de asemenea un aspect important
pentru dezvoltarea unor proiecte de parteneriat, care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei
economice în mediul rural, de ambele părţi. În perioada comunistă acesta a fost o adevărată
barieră, între cele două vecinătăţi, abia după anul 1989, au fost redeschise vama şi podul de la
Oancea.
Republica Moldova este un stat candidat la Integrarea în UE, însă nu a început încă
procesul de aderare. România s-a oferit şi a fost acceptată ca un fel de „ mentor”. Un rol
important va reveni zonelor de graniţă pentru a oferi exemple de bună practică în diverse
domenii: administraţie, mediu, educaţie, dezvoltare rurală şi altele.
În acest sens GAL COVURLUI va putea propune o serie de proiecte de colaborare
transfrontalieră, în ideea atragerii de parteneri din Republica Moldova, în acţiunile de
cooperare cu impact asupra dezvoltării rurale de ambele părţi.
Situl Natura 2000- Lunca Joasă a Prutului poate fi implicat în proiecte de mediu cu
efecte benefice pentru ambele ţări.
Vama Oancea a devenit deja un punct de graniţă intens tranzitat, iar pe măsura
dezvoltării schimburilor economice dintre România şi UE pe de o parte şi între Republica
Moldova şi Ucraina pe de altă parte, în condiţiile în care şi infrastructura rutieră şi vamală de
pe ambele maluri ale Prutului se vor moderniza, se vor amplifica şi beneficiile comunităţilor
învecinate, rezultate din intensificarea activităţilor economice şi a micului trafic de frontieră în
zonă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
86
Partea a II-a: ANALIZA SWOT
1.PREZENTAREA FIZICĂ
GEOGRAFICĂ. LOCALIZARE TERITORIALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Relieful cuprinde în proporţie de cca 2/3 dealuri
(altitudine maximă 310 m) joase şi de câmpie
(altitudine minimă 30 m),
� Suprafaţa teritoriului este de 846,82 ha
� Teritoriul este străbătut de trei ape importante, Râul
Bârlad, Râul Prut şi Râul Chineja reprezentând un
potenţial important pentru irigaţii şi alte 4 ape mai mici,
� Teritoriul este situat la intersecţia unor importante
drumuri comerciale între Moldova şi Dobrogea,
Muntenia şi Nord Estul Moldovei, aflat în calea
traseelor de tranzit spre R. Moldova, Ucraina şi Rusia;
� Distanţele rutiere sunt relativ mici faţă de importante
pieţe economice şi turistice: Portul Galaţi, municipiul
Tecuci, municipiul Bârlad, municipiul Focşani.
� În centrul zonei se găseşte oraşul Bereşti, circa 3280
locuitori care asigura o serie intreaga de servicii sociale
si economice pentru populatţa din GAL
� Legături feroviare directe cu toate zonele ţării, inclusiv
cu spaţiul Est – European.
� Distanţe mici sau medii faţă de zone de interes turistic:
Munţii Vrancei, Slănic Moldova - Tg. Ocna, Braşov,
Delta Dunării, Litoral.
� Relief fără mare diversitate,
lipseşte total zona montană;
� Clima excesivă cu veri foarte calde
şi secetoase şi ierni geroase şi cu
frecvente viscole;
� Cantitatea redusă de resurse
naturale clasice.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Situarea la graniţa cu Republica Moldova;
� Teritoriul GAL – ului se află în apropierea
arterelor de transport european: Coridoarele
Helsinki şi Pan –European;
Bazinele hidrografice ale râurilor
Bârlad şi Prut ca şi a majorităţii
pâraielor din zona, nu sunt
amenajate corespunzător, pentru
apărarea împotriva inundaţiilor,
� Media precipitaţiilor anuale
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
87
este de 66 de zile, însă
precipitaţiile sunt inegal
distribuite, înregistrându-se fie
secetă, fie ploi abundente.
2. PATRIMONIU MEDIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� Existenţa unor sit-uri Natura 2000:
� Pădurea Tălăşmani, comuna Vinderei, judeţul Vaslui,
� Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţ, în judeţul
Vaslui, pe teritoriul comunelor Fruntişeni, Griviţa,
Vinderei,
� situl Horga Zorleni, pe teritoriul comunelor Fruntişeni,
Griviţa, Vinderei, judeţul Vaslui,
� Situl Lunca Prutului Vlădeşti- Frumuşiţa, pe teritoriul
comunelor Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul
Galaţi,
� Situl Lunca Joasă a Prutului, pe teritoriul localităţilor
Oancea, Suceveni, Cavadineşti, Judeţul Galaţi,
� Situl Maţa- Cârja- Rădeanu, pe teritoriul comunelor
Oancea, Suceveni, Cavadineşti, judeţul Galaţi,
� Menţionăm că sit-urile Natura 2000 enumerate mai sus
se suprapun parţial cu aria naturală protejată Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;
� Includerea comunelor Oancea şi Suceveni în Lista
UAT-urilor ce cuprind Zone Semnificativ Defavorizată;
� Folosirea unor cantităţi reduse de substanţe chimice în
culturile cerealiere;
� Majoritatea solurilor se încadrează în clasa de fertilitate
I - III;
� Existenţa serviciilor publice de salubrizare în zona;
� Apele subterane de mare adâncime sunt potabile,
favorizând înfiinţarea de sisteme locale de
alimentare cu apă;
Existenţa unor suprafeţe împădurite;
� Lipsa în majoritatea comunelor
din teritoriu a sistemelor de
canalizare, ceea ce duce la
poluarea pânzei de apă freatică;
� Depozitarea necontrolată a
deşeurilor mai ales în satele
aparţinătoare;
� Utilizarea unor tehnici agricole
învechite, (aratul deal-vale), care
duc la eroziunea solului;
� Insuficienta preocupare a
agenţilor economici în
recuperarea şi refolosirea
ambalajelor;
� Inexistenţa spaţiilor verzi
amenajate, în interiorul
localităţilor;
� Lipsa lucrărilor pentru
combaterea eroziunilor şi
alunecărilor de teren;
� Folosirea masivă a
combustibilului solid pentru
încălzire,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
88
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Existenţa fondurilor structurale şi complementare
accesibile în ţara noastră;
� Integrarea în Strategiile de Dezvoltare ale regiunii şi
judeţelor Vaslui şi Galaţi, în ceea ce priveşte
problematica de mediu,
� Cererea crescândă de produse bio, va determina
folosirea mai accentuată a dejecţiilor animaliere în
îngrăşarea terenurilor agricole;
� Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor/materiei
prime rezultate din procesarea deşeurilor,
� Posibilitatea practicării agriculturii ecologice,
� Includerea în Proiectul de Regulament PAC 2014-
2020, a unor măsuri privind respectarea de către
agricultori a următoarelor practici: diversificarea
culturilor, păstrarea păşunilor permanenete,
existenţa unor suprafeţe de interes ecologic sau
rezervate agriculturii bio.
� Întârzieri în aplicarea
legislaţiei de mediu de către
agenţii economici,
� Riscul continuării crizei
financiare care va duce la
diminuarea fondurilor
guvernamentale alocate
măsurilor de protecţia
mediului.
3. PATRIMONIU ARHITECTURAL ŞI CULTURAL PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Existenţa a 16 monumente istorice incluse în lista
INMI, cele mai reprezentative fiind: Valul lui Atanarie în comuna Corni, Situl Arheologic de la Trestiana, comuna Griviţa, Biserica din lemn Sf. Gheorghe, de la Grăjdeni, Fruntişeni.
� Existenţa meşteşugarilor în olărit în satul Brădeşti, comuna Vinderei, judeţul Vaslui.
� Existenţa unor monumente de cult valoroase; � Existenţa unor lăutari, potenţiali artişti locali; � Existenţa căminelor culturale în majoritatea
comunelor din teritoriu; � Desfăşurarea festivităţilor de celebrare a zilei
comunei - cele mai multe au o zi dedicată sărbătoririi localităţii;
Existenţa, deşi în număr destul de mic a unor sărbători locale specifice,
� Lipsa semnalizării corespunzătoare a monumentelor istorice;
� Neclasificarea ca monumente istorice a unora dintre instituţiile de cult valoroase;
� Nu există amenajări pentru punerea în valoare peisagistică a monumentelor de arhitectură;
� Inexistenţa în cadrul GAL-ului a vreunui centru de sprijinire a menţinerii tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor locale;
� Inexistenţa unor monografii, care să ateste tradiţiile şi obiceiuri ale romilor,
� Numărul redus al căminelor culturale în care se desfăşoară acţiuni culturale specifice;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
89
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Interesul crescut pentru turismul cultural
religios;
� Interesul crescut în special al turiştilor
străini pentru tradiţiile locale şi pentru
achiziţionarea produselor tradiţionale
locale;
� Posibilitatea înregistrării oficiale ca produse
tradiţionale specifice locale, la nivel naţional
sau al UE a unor produse specifice zonei;
� Nelămurirea situaţiei juridice a
unor monumente istorice;
� Criza financiară;
� Riscul pierderii tradiţiilor din
cauza sărăcirii populaţiei, a
emigrărilor;
4. AGRICULTURA PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� Potenţial agricol ridicat;
� Soluri în majoritate din clase
superioare şi medii de fertilitate
care favorizează dezvoltarea unei
agriculturi diversificate,
� Resurse naturale importante, în
special reţeaua hidrografică,
� Potenţial ridicat pentru agricultură
ecologică pentru o mare parte a
teritoriului, prin folosirea redusă
până în prezent a pesticidelor şi
îngrăşămintelor chimice;
� Suprafeţe acceptabile ca mărime de
păşuni care asigură un potenţial
bun pentru creşterea animalelor;
� Zona propice pentru producţii mari
în legumicultură;
� Ponderea ridicatată a proprietăţii
private asupra terenului arabil şi
efectivul de animale;
� Existenţa condiţiilor şi tradiţiei
� Persistenţa problemelor de cadastru ale fondului funciar,
� Suprafata irigată foarte mică, cca 430 ha în com. Oancea;
� Lipsa echipamentelor de irigaţii;
� Utilizarea de soiuri şi rase slab productive;
� Acces limitat la specialişti, informaţii şi consultanţă în
domeniu;
� Existenţa unui cadru instituţional şi legislativ destul de
stufos;
� Gestionarea necorespunzătoare a păşunilor;
� Lipsa unei reţele de spaţii de depozitare, a produselor
cerealiere şi leguminoase;
� Lipsa unei pieţe de gros pentru legume şi cereale;
� Existenţa unui singur târg de animale, în toată zona;
� Existenţa unui genotip slab productiv la rasele de animale
din gospodării;
� Slaba instruire a proprietarilor privaţi de terenuri forestiere;
� Lipsa unui sistem de creditare agricole accesibil tinerilor
fermieri;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
90
pentru dezvoltarea activităţii
zootehnice;
� Crearea asociaţiilor producătoare
agricole pentru valorificarea
produselor agricole;
� Existenţa materiilor prime pentru
industria alimentară (porumb, grâu,
floarea soarelui, rapiţă, orz, secară)
� Potenţial existent pentru obţinerea
de produse ecologice;
� Depunerea documentelor privind
înregistrarea mărcii podgoriei
“Oancea”, unde soiul de vin
“Merlot” a fost premiat cu 5
medalii de aur.
� Existenţa podgoriei Dealu
Bujorului, cu centre viticole în
comunele Smulţi şi Oancea.
� Slaba tehnologizare a sectorului agricol şi zootehnie;
� Slaba cunoaştere şi valorificare a oportunităţilor
oferite de finanţările europene;
� Existenţa unor zone foarte întinse de suprafeţe afectate
periodic de secetă;
� Lipsa spiritului de asociere şi necunoaşterea
avantajelor oferite de formele asociative;
� Pădurile private sunt gestionate necorespunzător;
� Dotarea tehnică slabă a tuturor sectoarelor din
agricultură;
� Promovarea insuficientă a zonei rurale şi a produselor
specifice;
� Existenţa unui număr mare de deţinători de teren
agricol cu proprietăţi mici (0,5 – 3 ha) şi dispersate,
care nu permit aplicarea unor sisteme de agricultură
adecvate condiţiilor naturale specifice;
� Existenţa unui număr redus de unităţi de prelucrare a
produselor agricole locale;
� Insuficiente pieţe de desfacere pentru legume, fructe şi
produse viticole;
� Slabă productivitate şi calitate a producţiei agricole,
determinată de lipsa resurselor financiare, utilizarea
insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa
personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi
moderne, lipsa sau insuficienta cunoştinţelor
manageriale şi de marketing;
� Decalajul important între importurile de produse
agricole şi exportul acestora (în principal se
înregistrează exporturi de produse cu valoare adăugată
scăzută);
� Inexistenţa unei reţele de piaţă organizate, producătorii
agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă singuri produsele sau
să le vândă unor «intermediari» la
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
91
preţuri foarte mici, ducând astfel la un decalaj foarte
mare între preţurile produselor agricole brute
vândute de fermieri procesatorilor şi preţul
produselor finite;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Înfiinţarea grupurilor de
producători în vederea
îmbunătăţirii producţiei şi
desfacerii produselor agricole,
forestiere şi zootehnice;
� Posibilitatea folosirii deşeurilor
lemnoase şi agricole, pentru
producerea de brichete sau peleţi
utilizaţi ca şi combustibil;
� Utilizarea terenurilor inundabile,
slab productive, pentru cultura
sălciei energetice;
� Implementarea în curs a sistemului
de garantare a creditului rural;
� Folosirea fondurilor europene
pentru accesarea diferitelor măsuri
de sprijinire a activităţilor agricole;
� Crearea asociaţiilor producătoare
agricole pentru valorificarea
produselor agricole;
� Complementaritatea cu Strategia
de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est
şi a judeţului Galaţi şi a judeţului
Vaslui,
� Existenţa Planului Naţional
Strategic de Dezvoltare Rurală;
� Posibilitatea practicării agriculturii
ecologice,
� Preţul mic al terenurilor agricole,
în comparaţie cu alte zone,
favorizează întemeierea unor
� Concurenţa importului de produse agroalimentare de
pe piaţa Uniunii Europene
� Prelungirea recesiunii economice poate reduce
dramatic consumul, cu efecte negative directe, asupra
menţinerii sau creării de noi locuri de muncă;
� Creşterea fiscalităţii induce presiune inflaţionistă;
� Concurenţa puternică pe piaţa locală a produselor
mai competitive venite din statele UE;
� Riscul reducerii unor subvenţii agricole;
� Slabă informare a agricultorilor cu privire la normele
europene;
� Cadrul legislativ instabil;
� Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea şi
administrarea proiectelor finanţate de Fondurile
Structurale şi FEADR;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
92
exploataţii agricole mari;
� Posibilitatea sprijinirii soiurilor
şi raselor autohtone
5. POPULAŢIA. DEMOGRAFIE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Populaţia totală a GAL–ului COVURLUI de
35.942 locuitori asigură masa critică potrivită
pentru implementarea strategiilor tip LEADER;
� Densitatea populaţiei este de 42 locuitori pe kmp
şi creează o presiune antropică slabă asupra
mediului;
� Densitatea mică a populaţiei din teritoriu
favorizează oarecum, trecerea mai uşoară a unei
părţi din populaţia rurală spre activităţi
neagricole;
� Ponderea ridicată a populaţiei active;
� Convieţuirea armonioasă existentă între etnia
majoritară română şi etnia romă;
� Preocuparea permanentă a autorităţilor publice
locale, ONG-urilor pentru integrarea comunitară
şi rezolvarea problemelor sociale cu care se
confruntă populaţia de etnie rromă.
� Dinamica populatei teritoriului arată o
tendinţă de scădere faţă de anul 2002;
� În teritoriu se constată un spirit civic şi
comunitar scăzut la nivelul populaţiei;
� Creşterea numerică a populaţiei cu
probleme sociale, şomaj, abandon
şcolar;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI � Sprijinul statului pentru creşterea
natalităţii;
� Programe naţionale şi europene de
stimulare a mobilităţii forţei de
muncă;
� Obligativitatea includerii în toate
proiectele şi programele europene şi
naţionale a principiului egalităţii de
şanse.
� Tendinţa generală de
îmbătrânire a populaţiei;
� Migrarea definitivă a tinerilor în
special în condiţiile menţinerii
crizei economice în România;
� Situaţia juridică, neclară, a
proprietăţii funciare, îi face pe
mulţi tineri să îşi caute locuri de
muncă în alte ţări;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
93
6. ECONOMIA ( INDUSTRIE, IMM, COMERŢ, SERVICII) PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� Poziţia geografică favorabilă,
� Existenţa unui patrimoniu cultural
turistic în zona;
� Disponibilitatea de a încheia
relaţii de parteneriat, a
autorităţilor locale, cu investitori
locali sau străini,
� Existenţa unor resurse de gaze de
sist, în zona com. Griviţa şi
Fruntişeni, de lângă Bârlad,
� Potenţialul energetic eolian ridicat
mai ales în zona de Nord şi Est a
GAL-ului,
� Existenţa unui potenţial ridicat de
forţă de muncă calificată, ieftină
în domeniile – confecţii, reparaţii
auto-utilaje agricole, industria
alimentară;
� Existenţa materiei prime pentru
industria alimentară,
� Spaţii şi terenuri disponibile
pentru dezvoltări antreprenoriale,
� Existenţa reţelelor de comunicaţii
în continuă dezvoltare(telefonie,
internet, cablu).
� Lipsa unor investiţii economice de tip
Parteneriat Public – Privat,
� Lipsa parţială a utilităţilor publice,
� Inexistenţa unor contacte mai strânse între
administraţie şi agenţii privaţi,
� Utilizarea pe o scară relativ mică a
tehnologiilor avansate,
� Lipsa unei culturi a asocierilor între comune
pentru soluţionarea mai eficientă a unor
probleme de interes comun,
� Creşterea impozitelor aferente agenţilor
economici, care poate avea ca efect diminuarea
activităţii economice,
� PUG- uri neactualizate,
� Drumuri neamenajate,
� Veniturile scăzute ale majorităţii populaţiei (din
cauza şomajului ridicat şi eficienţei scăzute a
agriculturii) duc la scăderea cererii generale de
produse;
� Dificultăţi de creditare bancară pentru activităţi
neagricole din mediul rural;
� Starea precară a infrastructurii ţine la distanţă
potenţialii investitori;
� Produsele lemnoase nu sunt valorificate superior
pe teritoriul GAL-ului, plusvaloarea adăugată
mergând în alte zone;
� Slabă cunoaştere a posibilităţilor oferite de
diverse programe de finanţare pentru dezvoltarea
afacerilor non-agricole în mediul rural;
� Rata şomajului foarte ridicată;
� Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementarea
noţiunilor de marketing;
� Oferte de creditare greu accesibile;
� Cvasiinexistenta produselor tradiţionale locale,
certificate;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
94
� Slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie
cum ar fi – croitorie, frizerie, cizmărie,
internet, reparaţii maşini, utilaje, unelte şi
obiecte casnice;
� Lipsa unităţilor de procesare industrială a
produselor lemnoase;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Posibilităţi crescute de finanţare
pentru dezvoltarea sectorului
microîntreprinderilor şi IMM –
urilor, prin Fondurile Europene
destinate mediului rural;
� Existenţa unor reglementări ce
acordă facilităţi angajatorilor
care creează noi locuri de muncă
pentru şomeri, tineri, persoane cu
dizabilităţi;
� Existenţa unor spaţii şi clădiri în
conservare, posibil a fi utilizate de
către întreprinzători pentru
demararea unor afaceri locale;
� Existenţa programelor
guvernamentale şi europene
pentru sprijinirea iniţiativelor
locale, în domeniul dezvoltării
zootehniei şi a infrastructurii
aferente;
� Existenţa unor suprafeţe relativ
întinse de păduri,
� Potenţial mare de dezvoltare a
sectorului serviciilor,
� Creşterea continuă a cererii de
produse ecologice.
� Prelungirea recesiunii economice poate
reduce dramatic consumul, cu efecte negative
directe, asupra menţinerii sau creării de noi
locuri de muncă;
� Menţinerea unei legislaţii foarte greoaie
pentru tăierea legală în regim silvic a
pădurilor, favorizând furtul cu consecinţe
directe grave asupra mediului, evaziunii
fiscale şi sărăcirii comunităţii;
� Prelungirea crizei economice descurajează
spiritul întreprinzător;
� Concurenţa puternică pe piaţa locală a
produselor mai competitive venite din statele
U.E.;
� Politica bancară excesiv de prudenţială în
acordarea de credite întreprinzătorilor rurali
non-agricoli;
� Menţinerea sărăciei poate duce la emigrarea
definitivă, a tineretului în special, diminuând
veniturile şi îmbătrânind populaţia teritoriului;
� Reducerea ponderii populaţiei active;
� Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte
negative asupra pieţei muncii, economiei locale
şi asistenţei sociale în perspectivă;
� Numărul foarte mic al unităţilor economice
industriale în zonă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
95
7. SERVICII PENTRU POPULAŢIE ŞI INFRASTRUCTURI MEDICO- SOCIALE ŞI
DE EDUCAŢIE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� Existenţa a 19 cabinete medicale, 16
dispensare umane, 4 cabinete
stomatologice şi 16 farmacii care asigură
serviciile medicale primare, pentru
populaţie;
� Interesul autorităţilor publice locale de a
dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de
sănătate, educaţie şi asistenţa socială;
� Nu există un număr mare de copii şi
adulţi aflaţi în sisteme de protecţie
socială;
� Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare
Comunitară;
� Existenţa Asociaţiilor sportive, culturale
şi organizaţiilor neguvernamentale cu rol
social;
� În comunitate există un grup de oameni
capabili să-şi asume un rol activ in
îmbunătăţirea vieţii din propria
comunitate;
� Existenţa Serviciilor de Salubritate şi a
contractelor de externalizare;
� Interesul autorităţilor locale pentru
dezvoltarea de programe, proiecte,
activităţi pentru copii, tineret şi sport;
� Copiii şi tinerii talentaţi, cu performanţe
in domeniul sportului, dansului etc.
� Inexistenţa unor servicii medicale adecvate, atât
cantitativ cât şi cantitativ,
� Investiţii private limitate în domeniul asistenţei
medicale,
� Existenţa unui singur spital pe raza teritoriului;
� Numărul mic de cadre medicale,
� Infrastructura de sănătate, deficitară;
� Serviciile pentru situaţii de urgenţă sunt slab dotate;
� Numărul foarte mare de copii ai căror părinţi sunt
plecaţi în străinătate;
� Numărul mare de familii dependente de ajutorul
social;
� Resurse bugetare limitate pentru domeniul asistenţei
sociale,
� Numărul mare de persoane vârstnice aflate în situaţii
de vulnerabilitate;
� Intervenţia limitată a ONG-urilor în rezolvarea
problemelor sociale;
� Creşterea ratei divorţurilor, cu consecinţe negative
asupra educaţiei copiilor;
� Lipsa centrelor vocaţionale în zonă;
� Costuri foarte mari pentru susţinerea serviciilor
sociale;
� Lipsa programelor, activităţilor pentru activităţi
extracuriculare;
� Situaţii de abandon şcolar pe fondul sărăciei,
înregistrate în anumite comunităţi ale GAL-ului, în
special în comunităţile rrome;
� Numărul mic de tineri din mediul rural care acced la
cursuri universitare;
� Acces inegal la TIC în teritoriu;
� Insuficienta dotare a unităţilor de învăţământ cu
materiale didactice necesare desfăşurării actului
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
96
educaţional;
� Nivelul scăzut de implicare al cadrelor didactice
navetiste;
� Insuficienta dezvoltare a societăţii civile, a
organizaţiilor neguvernamentale;
� Lipsa de iniţiativă civică a membrilor comunităţii;
� Lipsa de vizibilitate a liderilor informali;
� Lipsesc spaţiile pentru întâlniri ale comunităţii;
� Nu există suficiente oportunităţi de timp liber,
activităţi extracurriculare şi extraprofesionale
pentru copii şi tineret;
� Ataşament scăzut al tinerilor faţă de comunitatea
în care s-au născut şi au crescut;
� Lipsa unei educaţii corespunzătoare privind un
stil de viata sănătos;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI � Includerea problemelor sociale
printre programele judeţene
(Strategia Judeţelor Galaţi şi
Vaslui) şi naţionale;
� Posibilitatea de accesare a
fondurilor nerambursabile pentru
serviciile sociale;
� Programele de finanţare prin care
se pot dezvolta activităţi
extracurriculare
� Posibilitatea de a încheia
parteneriate cu ONG-uri de profil
pentru a desfăşura campanii de
informare a populaţiei pe diferite
componente etc.
� Proiectele de infrastructură depuse
în vederea finanţării;
Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat în
vederea dezvoltării infrastructurii de
educaţie sau de programe de formare,
calificare, recalificare.
� Resurse bugetare reduse faţă de nevoia de
investiţii în infrastructură,
� Se constată o tendinţă de reducere progresivă a
populaţiei şcolare pe ansamblu.
� Riscul de abandon şcolar,
� Accentuarea fenomenelor sociale negative pe
fondul crizei economice;
� Reducerea surselor de finanţare şi a personalului
de specialitate pentru serviciile sociale datorită
constrângerilor bugetare;
� Neacordarea finanţărilor pentru proiectele
depuse;
� Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre
alte ţări;
� Slaba finanţare a activităţilor sportive la nivel
guvernamental.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
97
8. ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI INSTITUŢII LOCALE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � Existenţa unui număr corespunzător de
salariaţi în fiecare primărie, care
asigură un serviciu public de calitate;
� Toate localităţile din teritoriu fac parte
din Asociaţia Comunelor din România;
� Transparenţa activităţii Consiliilor
locale şi acţiunilor primărilor;
� Sediile Primăriilor şi Consiliilor Locale
sunt noi sau modernizate, apte pentru
activitatea de lucru cu publicul.
� Activitatea unor Consilii Locale este blocată
uneori de dispute politice;
� ONG-urile existente se implică prea puţin în
activităţile cu caracter social;
� Biserica Ortodoxă Română este încă
nesatisfăcător implicată în activităţile
sociale, deşi în ultimul timp se observă o
îmbunătăţire a acestui aspect;
� Mediul asociativ este slab dezvoltat în unele
localităţi;
� Lipsa spiritului de voluntariat în activităţile
sociale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Posibilitatea de accesare a fondurilor
europene,
� Posibilitatea dezvoltării unor
parteneriate,
� Restrângerea aparatului propriu al primarului
datorită constrângerilor bugetare;
� Ingerinţele politice în activitatea administraţiei
publice locale,
� Lipsa de implicare a cetăţenilor în luarea
deciziilor la nivel local;
9. POLITICILE DE DEZVOLTARE LOCALA INTREPRINSE IN TERITORIU PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
� În teritoriu s-a înregistrat un interes
ridicat de absorbţie a fondurilor de pre-
aderare, SAPARD, PHARE, dar care au
vizat în principal dezvoltarea proiectelor
pentru infrastructură;
� Existenţa într-un număr limitat la nivelul
comunelor de pe teritoriul GAL a Strategiilor
de Dezvoltare locală, pe baza cărora se
fundamentează şi se justifică cererile de
finanţare pentru atragerea de resurse
financiare nerambursabile, cu excepţia
comunelor;
� Absorbţie scăzută a fondurilor de preaderare
pentru investiţii în agricultură, datorită
numărului mic de proiecte depuse;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
98
� Lipsa proiectelor depuse pentru accesarea
fondurilor europene în domeniul
turismului;
� Număr insuficient de proiecte depuse şi
derulate faţă de potenţialul agricol, uman
şi de mediu existent în teritoriu, ce se
datorează slabei informării a populaţiei cu
privire la existenţa acestor oportunităţi;
� Capacitate slabă de cofinanţare a
proiectelor din cauza resurselor financiare
limitate ale potenţialilor beneficiari;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
� Existenţa Strategiei de Dezvoltare
Judeţeană Galaţi şi judeţului Vaslui;
� Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a
Regiunii Sud - Est şi a Planului de
Dezvoltare Regională;
� Integrarea României în UE, care ne oferă
posibilitatea de a beneficia de politicile
europene de dezvoltare a mediului rural şi
contribuie la îmbunătăţirea politicilor
naţionale de dezvoltare, regionale şi locale,
în acord cu normele europene;
� Posibilitatea de atragere de fonduri prin
programe de finanţare europene şi
naţionale;
� Cadrul legislativ neclar, privind
parteneriatele public - private;
� Capacitate scăzută la nivel naţional de
cofinanţare a proiectelor derulate prin
fonduri europene, care se datorează crizei
economice la nivel naţional;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
99
PARTEA a III-a
PRIORITĂŢI
Consideraţii generale
Conform Regulamentului UE 1698/2005, art. 2, “strategia de dezvoltare locală este un
ansamblu coerent de operaţiuni care urmăresc să răspundă obiectivelor, nevoilor locale şi
punerii în aplicare la nivelul adecvat în cadrul unui parteneriat”.
În urma întâlnirilor şi consultărilor dintre membrii parteneriatului, dintre echipa de
coordonare şi actorii din teritoriu, a studierii documentelor la care am avut acces, a aplicării de
chestionare, interviuri etc., s-au decantat informaţii care au permis recunoaşterea problemelor
principale ale zonei, identificarea cauzelor acestora, stabilirea unor priorităţi de dezvoltare,
definirea strategiilor care să conducă la atingerea obiectivelor vizate şi găsirea mijloacelor
care să susţină aceste strategii.
În definirea priorităţilor de dezvoltare, prima etapă a constituit-o identificarea
problemelor, disfuncţiilor din mediul rural. Ulterior am decelat scopurile sau obiectivele
prioritare adică cele care trebuie neapărat atinse şi cât mai repede posibil, pentru a rezolva
disfuncţiile majore. Credem că acestea sunt de fapt cele definite în PNDR şi modelul de Plan
de Dezvoltare Locală ca “priorităţi”.
Problemele principale ale zonei:
Toate problemele zonei ar putea fi rezumate într-una singură: calitatea vieţii
locuitorilor din întreg arealul nostru lăsa foarte mult de dorit raportat la ceea ce se înţelege
astăzi prin standard corespunzător de viaţă. În general se consideră că aceasta reflectă un nivel
scăzut de dezvoltare. Comparând efortul depus de locuitorii GAL-ului cu cel al locuitorilor
din zone cu un potenţial economic asemănător sau chiar mai slab, din alte zone ale UE,
constatăm că la o muncă comparabilă, ţăranii/fermierii noştri o duc mult mai greu. Formele de
manifestare ale decalajului dintre nivelurile diferite ale calităţii vieţii, într-o enumerare foarte
succintă ar fi:
- nivel redus de educaţie generală şi de specialitate;
- nivel redus de confort oferit de viaţa rurală în aproape toate domeniile;
- alimentaţie slabă calitativ;
- efort fizic mare pentru muncă în agricultură;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
100
- nivelul redus şi nesiguranţa veniturilor;
- dependenţa foarte mare de factori conjuncturali;
- dezinteres pentru calitatea mediului ambiant;
- stare mediocră a igienei generale;
- rata mare a îmbolnăvirilor;
- medie de viaţă scăzută;
- acces redus la servicii şi calitatea în general scăzută a celor existente;
- participare foarte redusă la activităţi de divertisment;
- acces redus la IT;
De subliniat că aceste aspecte se întâlnesc de obicei alăturate şi se potenţează unele pe
altele. În trecut, datorită nivelului relativ slab al educaţiei ţăranilor, aceste aspecte erau
considerate ca fiind implicite şi de neînlăturat în viaţa rurală. În prezent, nivelul mai ridicat al
cunoaşterii, informaţiile difuzate prin mass-media, lărgirea posibilităţilor de mişcare în tot
spaţiul european, au schimbat optica asupra condiţiilor de viaţă din mediul rural. Tot mai
mulţi ţărani, iar cei tineri în cvasitotalitate, îşi doresc o calitate mai bună a vieţii la ei acasă.
Neîndeplinirea acestui deziderat conduce la convulsii în mediul rural, iar uneori la drame.
Cele mai frecvente forme de manifestare sunt:
- abandonarea cultivării terenurilor agricole;
- migrarea în zonele urbane;
- emigrarea temporară prelungită sau definitivă;
- destrămarea familiilor;
- refugiul în alcoolism;
- creşterea infracţionalităţii;
- dispariţia tradiţiilor culturale;
- pierderea identităţii locale.
Cauzele care au condus la aceste lucruri sunt numeroase, complexe şi de multe ori cu
rădăcini foarte adânci. Enumerăm pe cele mai importante:
- marea masă a noilor proprietari de terenuri (fermieri) nu a fost cuprinsă în nici o formă de
pregătire specific agricolă, considerându-se că ţăranii sunt născuţi specialişti în agricultură
modernă;
- specialiştii agricoli din centrele de consultanţă, primării sau alte instituţii nu au reuşit, din
cauze foarte diverse, să îi ajute cu adevărat pe micii fermieri să-şi dezvolte afacerile.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
101
- nu există încă o formă eficace de sprijinire a formelor asociative în mediul rural;
- restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut neprofesionist, fără cadastru, cu o fărâmiţare
accentuată a aceleiaşi proprietăţi (în numele “echităţii”), cu mare întârziere şi cu multe
nereguli şi ilegalităţi;
- restituirea proprietăţilor agricole s-a făcut fără a fi însoţită şi de restituirea utilajelor agricole.
- preţul produselor agricole a fost menţinut artificial la un nivel scăzut în raport cu produsele
industriale necesare agriculturii;
- industria producătoare de utilaje agricole din România a continuat să fie în majoritate
neperformantă şi după încercările mai mult sau mai puţin reuşite de privatizare;
- lipsa facilităţilor de depozitare şi păstrare la tarife sau cheltuieli rezonabile a produselor
agricole, ceea ce obligă pe fermieri să-şi vândă producţia chiar la recoltare, când preţul este
cel mai scăzut,
- reglementările de piaţă au lipsit, ceea ce a permis intermediarilor să spolieze pe micii
producători;
- procesatorii au constituit imediat grupuri mai mult sau mai puţin oficiale de interese,
practicând de multe ori o politică de monopol, fără ca statul să intervină în favoarea micilor
producători sau măcar a consumatorilor finali;
- băncile comerciale au ignorat total finanţarea fermierilor mici sau mijlocii;
- sistemul pensiilor de stat nu a cuprins decât în ultimii ani şi oricum la un nivel total
neîndestulător, marea masă a ţăranilor, fapt ce îi determină pe aceştia ca şi la o vârstă foarte
înaintată să nu renunţe la cultivarea terenurilor agricole, practicând o agricultură de
subzistenţă pentru a putea supravieţui;
- cea mai mare parte a navetiştilor (ţărani, sau după 1989, mici fermieri, care lucrau în oraşele
din apropiere suplimentând substanţial veniturile din agricultură) au devenit în scurt timp
şomeri, mai mult sau mai puţin oficiali.
De fapt, se poate spune că statul a aplicat o politică de totală neintervenţie faţă de micii
fermieri, cu toate că s-a văzut de la început că aceştia au un foarte mare handicap la plecare
atât faţă de alte ramuri ale economiei, cât şi, mai ales, faţă de agricultorii din alte ţări
europene, cu care suntem nevoiţi să concurăm pe piaţă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
102
În PNDR se definesc (pag 80) patru obiective generale ale strategiei şi nu unul singur,
identificate ulterior ca fiind cele patru axe. În opinia noastră, PNS, PNDR şi PDL al GAL-ului
COVURLUI au de fapt un singur obiectiv general, menţionat deja anterior, corespunzător
nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel:
calitatea vieţii locuitorilor din întreg arealul nostru lasă foarte mult de dorit raportat la
ce se înţelege astăzi prin standard corespunzător de viaţă. Ca atare şi obiectivul general
poate fi definit ca unic: ridicarea nivelului calităţi vieţii la standarde apropiate celor
europene, în condiţiile unei dezvoltări durabile.
Considerăm că toate cele patru axe din PNDR, concură de fapt la îndeplinirea
obiectivului pe care noi îl vedem ca fiind general şi unic, contrazicând un pic definirea doar a
Axei 3 ca având drept obiectiv îmbunătăţirea a calităţii vieţii în mediul rural. Credem că chiar
toate axele concură la realizarea obiectivului de îmbunătăţire a calităţii vieţii, iar în Axa 3
prima parte a denumirii ar fi definită prin “îmbunătăţirea confortului vieţii rurale”.
Obiectivul general (îl putem cataloga de grad “0”) menţionat de noi explicit, iar de
PNDR implicit, în mod clar nu va putea fi atins până în 2013 şi nici prea curând după. Însă
obiectivul general nu trebuie schimbat credem noi. Dar, până atunci, ne putem propune să
acţionăm pentru realizarea unor obiective mai concrete, pe anumite domenii ale vieţii, care
vor conduce în timp la îndeplinirea obiectivului general. Aceste obiective mai concrete,
putând fi definite ca obiective majore (de grad “1”), ar fi asemănătoare axelor din PNDR,
chiar dacă nu total identice şi le vom considera “priorităţi”. Pentru a rezolva aceste priorităţi
ne propunem o serie de obiective operaţionale (de grad “2”) a căror îndeplinire însumată ar
garanta atingerea obiectivelor de grad “1”. Scopurile/obiectivele operaţionale pot fi atinse prin
anumite măsuri, adică ansambluri de operaţiuni care slujesc aceluiaşi ţel. În general, un
obiectiv operaţional poate fi atins prin concurenţa mai multor măsuri, iar o anumită măsură
poate contribui la atingerea mai multor obiective operaţionale. Măsurile la rândul lor se pun în
aplicare prin proiecte sau acţiuni concrete, măsurabile prin anumiţi indicatori.
Considerăm că nu există nici în Regulamentul 1698/2005, nici în PNDR, nici în alte
documente strategice şi, explicabil deci, nici în PDL-ul nostru, o definire unitară a termenilor:
obiectiv/axa/linie strategică s.a. Cu atât mai slabă e concordanţă cu DEX al limbii române. Ca
exemplu: ”îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii şi silviculturii” este definită în Reg.1698
la art.4 ca “obiectiv,” pentru ca în preambulul art. 20 să fie considerată “axa”, adică, ne
lămureşte “dicţionarul” de la art.2: ”un grup coerent de măsuri”.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
103
În concluzie vom aprecia că nu greşim nici noi prea mult când interpretăm termenii
pomeniţi mai sus în funcţie de context. Considerând ca o mare parte din problemele
teritoriului îşi pot găsi rezolvarea prin soluţii venite tot din teritoriul nostru, parteneriatul
dintre membrii GAL- ului şi-a stabilit o viziune de dezvoltare a zonei în concordanţă cu
dorinţele locuitorilor zonei, cu strategiile locale, zonale, naţionale şi europene şi evident şi cu
posibilităţile financiare oferită de axa LEADER.
Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezumă astfel:
“VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENDOGEN SI A OPORTUNITĂŢILOR
EXTERNE, CALEA SIGURĂ SPRE DEZVOLTAREA DURABILĂ SI
ECHILIBRATA A SATELOR NOASTRE “
Se estimează ca acţiunile care se vor întreprinde să contribuie la înlăturarea stagnării şi
declinului din zonă printr-o planificare îmbunătăţită, alocarea de resurse, parteneriatul public-
privat şi gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor existenţi şi a-i
convinge că viaţa şi munca în mediul rural sunt alternative cel puţin la fel de bune ca cele din
mediul urban.
PRIORITĂŢI
În urma analizei descriptive şi a analizei SWOT a teritoriului au fost identificate o serie
de priorităţi de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieţii rurale:
1.Creşterea veniturilor populaţiei rurale;
2.Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei rurale sub toate cele trei aspecte:fizică,
psihică şi socială;
3.Ameliorarea calităţii mediului înconjurător;
4. Consolidarea potenţialului uman din teritoriu;
5. Diminuarea disfuncţiilor din domeniul social;
6. Stoparea fenomenului de îmbătrânire şi depopulare a satelor. / Creşterea gradului de
atractivitate a mediului rural;
7. Îmbunătăţirea guvernanţei locale;
Priorităţile menţionate mai sus sunt foarte complexe şi pentru atingerea lor SDL propune
o serie de obiective operaţionale, destul de numeroase şi ample. O parte din aceste obiective
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
104
operaţionale îşi găsesc acoperirea în măsuri din PNDR pe care le putem prelua şi finanţa şi
noi. O altă parte însă, contribuie la realizarea obiectivelor PNDR, dar vor fi măsuri necuprinse
în PNDR, care pot fi finanţate prin GAL. Sunt aşa-numitele măsuri atipice din axa IV,
numerotate cu 41.
Considerăm că se pot găsi resurse financiare şi din alte fonduri decât FEADR, (fiind
rândul acestora să fie „complementare”), care să susţină, măcar parţial, dezvoltarea rurală.
Credem că ar fi oportun că specialiştii parteneriatului nostru să se implice şi în găsirea altor
surse de finanţare decât FEADR pentru dezvoltarea teritoriului propriu.
De fapt, abordarea strategica a Comisiei Europene (CE) menţionează printre direcţiile de
dezvoltare ale Politicii Agricole Comune ( PAC ) pentru perioada 2014-2020 si elaborarea
unui Regulament pentru coordonarea inter-fonduri prin aşa-numitul Cadru Strategic Comun.
În situţia în care GAL COVURLUI va fi selectat pentru finanţare, comunele
Cavadineşti, Suceveni şi Oancea vor avea un avantaj în plus, întrucât teritoriul lor este cuprins
şi în Grupul Local de Acţiune pentru Pescuit Prutul Inferior –Dunăre, Galaţi, putând ca atare
să existe oportunităţi suplimentare de finanţare a unor proiecte locale.
Între obiectivul general, obiectivele majore, obiectivele specifice şi măsuri există
interdependenţe, unele menţionate deja anterior, şi pe care încercăm să le sintetizăm în cele ce
urmează.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
105
LE
GE
NDĂ
411-
11 -
For
mar
e pr
ofes
iona
lã, i
nfor
mar
e şi
dif
uzar
e de
cun
oşti
nţe
411-
12 -
Ins
tala
rea
tine
rilo
r fe
rmie
ri
411-
23 -
Creşt
erea
val
orii
adã
ugat
e a
prod
usel
or a
gric
ole şi
for
esti
ere
411-
25
- Îm
bunã
tãţir
ea ş
i dez
volt
area
infr
astr
uctu
rii l
egat
e de
dez
volt
area
şi a
dapt
area
agr
icul
turi
i
411-
41 -
Spr
ijini
rea
ferm
elor
agr
icol
e de
sem
i-su
bzis
tenţ
ã
411-
42 -
Înf
iinţ
area
gru
puri
lor
de p
rodu
cãto
ri
411-
43 -
Fur
niza
rea
de s
ervi
cii d
e co
nsil
iere
şi c
onsu
ltanţã
pen
tru
agri
culto
ri
412-
23 -
Pri
ma
împã
duri
re a
tere
nuri
lor
non-
agri
cole
413-
12 -
Spr
ijin
pent
ru c
rear
ea ş
i dez
volt
area
de
mic
roin
trep
rind
eri
413-
13 -
Înc
uraj
area
act
ivitãţi
lor
turi
stic
e
413-
22
- R
enov
area
, dez
volt
area
sat
elor
, îm
bunã
tãţi
rea
serv
icii
lor
de b
azã
pent
ru
eco
nom
ia ş
i pop
ulaţ
ia r
ural
ã şi
pun
erea
în v
aloa
re a
moş
teni
rii
rura
le
421
- Im
plem
enta
rea
proi
ecte
lor
de c
oope
rare
431-
2 -
Fun
cţio
nare
a G
AL
- d
obân
dire
a de
com
pete
nţe şi
ani
mar
ea t
erit
oriu
lui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
106
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
107
PARTEA A IV A – PREZENTAREA MĂSURILOR
Conform definiţiilor din Regulamentul 1698/2005, măsura este „un ansamblu de
operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe”, respectiv „obiectiv major” în
interpretarea noastră.
Aşa cum am subliniat deja, nu suntem nevoiţi a ne limita numai la măsuri din PNDR.
Măsurile similare celor din PNDR vor fi evident adaptate la specificul local, în special în
ceea ce priveşte criteriile de selecţie locală şi contribuţia publică maximă. Deşi axa LEADER
acceptă finanţări publice până la 200.000 Euro / proiect, ne-am propus să nu depăşim sumă de
120.000 Euro / proiect, finanţare publică.
Pentru uşurinţa interpretării, măsurile au fost codificate în conformitate cu axa
LEADER, dar alături este menţionat şi codul măsurii din PNDR. Exemplu : 411-11, 413-12
ş.a. arată că e o măsura de pe axa LEADER – 41, următoarea cifră arată axa din PNDR (axele
1-2-3 ) iar ultimele două cifre indică numărul măsurii similare din PNDR. Pentru măsurile
atipice codificarea numarului măsurii cuprinde aceleasi elemente, iar ultimile 2 cifre sunt date
de noi. Ex: măsura privind pregătirea profesională şi informarea în domeniul non-agricol este
codificată 413-31.
În tabelul sintetic al corelaţiilor dintre priorităţi-obiective –măsuri se regăsesc şi
obiective operaţionale care nu au acoperire în măsuri din PNDR. Noi le-am considerat ca fiind
necesare de menţionat şi introdus în strategia de dezvoltare locală pentru că reflectă probleme
reale, chiar dacă în acest moment GAL-ul nu le poate rezolva. Aceste acţiuni sunt
complementare PNDR-ului şi pot fi finanţate din alte fonduri, de aceea ele rămân în tabelul
sintetic fără acoperire de cod de măsură.
Cum deja am amintit, la momentul actual şi sperăm că şi în viitor, există mai multe
posibilităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare din ţara noastră, iar o parte importantă se
pot accesa şi pentru mediul rural. Le menţionăm cu titlu informativ pentru că ar fi dificil să le
enunţăm la fiecare obiectiv în parte:
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Capacităţii Administrative POS-CCA
-Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici
publice
-Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul
pus pe procesul de descentralizare
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
108
-Axa prioritară 3: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional Regional POR
-Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
-Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
-Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
-Axa Prioritară 4: Consolidarea mediului de afaceri regional şi local
-Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
-Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică
Programul Operational Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice POS-CCE
-Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie
-Axa Prioritară 2: Creşterea competitivităţii economice prin cercetare – dezvoltare şi inovare
-Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public
-Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului
energetic
-Axa Prioritară 5: România ca destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri
-Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS-DR
-Axa Prioritară 1:Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
-Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii
-Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
-Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
-Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
-Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
- Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică
Programul Operaţional Sectorial de Mediu POS-MEDIU
-Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
-Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor istorice contaminate
-Axa Prioritară 3: Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în
localităţile cele mai afectate
-Axa Prioritară 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia
Naturii
-Axa Prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire riscurilor naturale în
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
109
zonele cele mai expuse la risc
-Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional Sectorial Transport POS-T
- Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene
- Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestre pentru a
asigura accesul la TEN-T
- Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional
- Prioritatea 4: Îmbunătăţirea serviciilor de transport ale pasagerilor pe calea ferată naţională şi
trans-europeană
-Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi
- Prioritatea 6: Asistenţă Tehnică
Programul Operaţional pentru Pescuit POP
-Axa Prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare
-Axa Prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul
produselor obţinute din pescuit şi acvacultură
-Axa Prioritară 3: Măsuri de interes comun
-Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti
- Axa Prioritară 5: Asistenţă tehnică
Acestor programe cu finanţare europeană li se adaugă şi diverse programe naţionale, a
căror accesare, din păcate, are de multe ori şi ingerinţe politice.
Există şi cazuri, mult prea puţine, când autorităţile locale îşi pun în aplicare proiecte
din strategiile locale cu forţe financiare proprii.
Este important să menţionăm că uneori chiar acţiuni sprijinite prin FEADR pot fi
sprijinite şi prin alte fonduri. Evident că nu este permisă dubla finanţare, ci menţionam doar
existenţa complementarităţii fondurilor pentru dezvoltarea rurală. Scopul ar fi atragerea de cât
mai multe fonduri în mediul rural pentru a putea finanţa cât mai multe obiective de dezvoltare.
PROPUNERI DE PROIECTE
Din consultările cu partenerii implicaţi în procesul de elaborare a PDL, au reieşit foarte
multe idei de proiecte referitoare la:
- cursuri de formare şi informare în diverse domenii ale economiei rurale;
- furnizarea de asistenţă /consultanţă la întocmirea proiectelor de dezvoltare;
- sprijinirea activităţilor de cadastru;
- dotarea cu utilaje şi tehnologii noi a fermelor agricole şi zootehnice;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
110
- înfiinţarea de depozite pentru păstrarea proaspătă a unor produse agricole specifice zonei
(legume);
- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a legumelor;
- înfiinţarea de mici unităţi de procesare pe plan local a laptelui de vacă sau de oaie;
- amenajarea de noi lacuri pentru acvacultură;
- înfiinţarea unor ferme pentru cultura ciupercilor;
- sprijin pentru unităţi de prelucrare a lemnului;
- sprijin pentru amenajarea de livezi;
- sprijin pentru înfiinţarea unor plantaţii de salcie energetică;
- înfiinţarea unor centre de prelucrare şi valorificare a produselor apicole;
- promovarea produselor alimentare cu specific local;
- sprijinirea dotării unităţilor economice şi sociale cu instalaţii de producere a energiei din
surse bio-regenerabile sau alternative (solare şi eoliene);
- sprijin pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi resturilor menajere;
- sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole;
- sprijinirea refacerii / modernizării sistemelor de irigaţii şi dotarea cu instalaţii de irigat
performante;
- sprijin pentru agricultura ecologică;
- dezvoltarea turistică / agroturistică a unor zone din GAL;
- sprijinirea înfiinţării / dezvoltării unor mici firme non-agricole;
- finanţarea înfiinţării unor firme prestatoare de servicii în diverse domenii: igienă corporală,
întreţinere auto şi utilaje agricole, servicii casnice, IT, servicii medicale private s.a.;
- sprijin pentru înfiinţarea/reînfiinţarea unor mici ateliere mesteşugăresti tradiţionale;
- înfiinţarea unor servicii mobile de asistenţă socială pentru bătrâni mai mult sau mai puţin
abandonaţi;
- amenajarea unor centre vocaţionale;
- sprijinirea revigorării tradiţiilor populare româneşti;
- sprijinirea revigorării tradiţiilor culturale rrome;
- sprijinirea tinerilor pentru a nu părăsi satele;
- sprijinirea constituirii de asociaţii profesionale;
- înfiinţarea de centre locale de afaceri;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
111
Fişele măsurii folosite au fost extrase (conf. cerinţelor ghidului pentru selecţia GAL) din PNDR, versiunea a VII-a, iulie 2011. Pe site-ul APDRP se găsesc şi noi variante ale fişelor unor măsuri, cu menţiunea că sunt valabile sub rezerva aprobării variantei a VIII-a a PNDR. Acest fapt s-a întâmplat deja în aceasta lună. Ca atare socotim că este corect să folosim aceste fişe, chiar dacă ultima variantă consolidată a PNDR nu a fost încă publicată.
În conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005, pentru măsurile care se regăsesc în PNDR, se vor respecta toate condiţiile prevăzute în fişa tehnică a măsurii respective.
Proiectele derulate în cadrul măsurilor menţionate în cele ce urmează sunt proiecte de valori relativ mici, având, în funcţie de măsura, valori medii pentru cofinanţarea publică nerambursabilă între 2000-50000 euro. Proiectele derulate pe anumite măsuri, vor cuprinde obligatoriu şi o alocare financiară pentru componenta de mediu, menţionată ca atare în memoriul justificativ/studiu de fezabilitate.
Strategia de dezvoltare locală a GAL COVURLUI a avut în vedere mai multe componente.
În mai multe dintre măsurile noastre se regăseşte caracterul innovativ, necesar unei dezvoltări durabile a teritoriului, după cum urmează: - pe măsura 411-23 – au fost alocate fonduri pentru 2 proiecte privind investiţii care nu au existat anterior, în teritoriu; - Măsura 411-43 – nu a fost accesată anterior în teritoriu; această măsură va cuprinde 3 acţiuni innovative; - Măsura 412-21 – nu a fost accesată în teritoriu, aceasta va cuprinde 20 acţiuni innovative - Măsura 413-12 – a fost accesată în foarte mică măsură (3 proiecte în domeniul serviciilor de igienă); se propun 13 proiecte care vor conţine acţiuni în alte domenii cum ar fi:IT, meşteşuguri tradiţionale, prestări servicii reparaţii mecanice ş.a. - Măsura 413-13 – nu a fost accesată deloc în teritoriu, fiind propuse 15 acţiuni de reamenajare a unor locuinţe ca pensiuni agroturistice şi 10 acţiuni de promovare a potenţialului turistic al zonei. - Măsura 413- 31 – este o măsură atipică, innovativă, ce cuprinde 5 acţiuni
În cadrul strategiei este prevăzută implementarea a două proiecte de cooperare, unul cu încă două GAL-uri din judeţul Vaslui şi altul cu un GAL din Olanda.
Strategia de dezvoltare locală, combină după cum se vede din măsurile enumerate mai jos, obiective din toate axele PNDR, având incluse şi proiecte care ele însele combină obiectivele mai multor axe.
Fermierilor de semi-subzistenţă li se adresează un număr de 12 proiecte Din totalul celor 142 proiecte propuse, 44 acţiuni, adică 30,3% au ca beneficiari direcţi (aplicanţi) tineri până la 40 ani după cum urmează:
• M. 411-12 / 13 tineri;
• M. 411-21 / 1 tânăr;
• M. 411-41/ 10 tineri;
• M. 413-12 / 8 tineri;
• M. 413-13 / 12 tineri;
Problemele de mediu sunt integrate într-un număr de minim 42 proiecte, reprezentând un procent de 29,5 % din totalul acţiunilor propuse, după cum urmează:
• M 411-21 / 1 proiect;
• M 411- 23 / 1 proiect;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
112
• M 412- 21 / 20 proiecte;
• M 413-12 / 5 proiecte;
• M 413-13 / 15 proiecte;
Din totalul de 142 de proiecte preconizate, 73 acţiuni vor fi promovate de către asociaţii/parteneriate, după cum urmează: • Măsura 411-11 – cuprinde 4 acţiuni;
• Măsura 411-21- cuprinde 1 acţiune;
• Măsura 411-23 – include 1 acţiune;
• Măsura 411-42 – cuprinde 2 acţiuni;
• Măsura 411-43- cuprinde 3 acţiuni;
• Măsura 412-21 – cuprinde 20 acţiuni;
• Măsura 413-13 – cuprinde 10 acţiuni;
• Măsura 413-22 – cuprinde 26 acţiuni;
• Măsura 413-31 - cuprinde 5 acţiuni;
• Măsura 421 cuprinde – 2 acţiuni.
De fapt beneficiarii acestei măsuri sunt într-o proporţie mult mai mare tinerii. Conform cerinţelor Ghidului solicitantului, beneficiari sunt şi beneficiarii finali, aşa încât însumând beneficiarii măsurilor 411-11 şi 413-31, adică 90 plus 100 tineri, ajungem la cifra totală de 234 beneficiari tineri.
Indicatorii menţionaţi la fiecare dintre măsuri sunt cei din fişele măsurilor din PNDR şi au fost calculaţi în funcţie de caracteristicile teritoriului nostru dar ţinând cont şi de modul de calcul al acestora din PNDR. Dacă în PNDR unii din indicatori nu au fost cuantificaţi, am urmat aceeaşi metodologie.
Măsurile cuprinse în strategie care necesită co-finanţare privată sunt: 411-21, 411-23, 412-21, 413-12, 413-13. Pentru asigurarea co-finanţării necesare, se vor folosi următoarele resurse financiare: - linii de credit; - avansuri luate în condiţiile PNDR, respectiv cu o garantare în proporţie de 80% prin FGCR sau FNGCIMM; - resurse financiare proprii, în special pentru proiectele de valori mici şi cu co- finanţare privată mică;
GAL COVURLUI îşi propune să asigure încă de la începutul funcţionării sale, formarea profesională a unuia dintre angajaţi în calitate de consultant bancar/financiar, tocmai pentru a facilita accesarea resurselor financiare necesare implementării proiectelor din teritoriu.
De asemenea în cadrul criteriilor de selecţie pentru măsurile menţionate, este trecută şi condiţia dovedirii resurselor financiare proprii necesare pentru derularea proiectului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
113
Măsura 411-11
Formare profesională, informare şi consultanţă
Argumentarea necesităţii sprijinului
Studiile prealabile de teren, coroborate şi cu informaţiile din PNDR, arata că dezvoltarea în mediul agricol a fost întârziată în zona noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management la nivelul fermelor şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectoarele agricole şi non-agricole. Importanţa activităţilor de formare la nivelul teritoriului apare datorită mai multor factori: - necesitatea creşterii competitivităţii şi diversificării produselor din agricultură; - necesitatea restructurării şi modernizării sectorului agricol, sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agricole; - nevoii de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic poate fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacităţii reduse a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management;
În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care sunt implicate în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi silvicultura si chiat cu agroturismul. Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această strategie: reconversia culturilor agricole, dezvoltarea agriculturii ecologice, diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole, dezvoltarea agro-turismului. Poate fi considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului. Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiectiv general:
Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic, alimentar şi de servicii, utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în sectoarele menţionate. Obiective specifice:
Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere, dar şi a transformărilor sociale, contribuind astfel la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
114
Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru agricultură, silvicultură şi industria alimentară; b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor; c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare); d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor agricole şi silvice precum şi a condiţiilor de mediu; e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în vederea asigurării utilizării durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere; f) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT) ; g) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura combină obiective din axele 1, 2 şi 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 20, lit. a, pct. 1 din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. Agro-silvic - Cultura cerealelor şi legumelor - Culturile cu valoarea economică mare (pomi fructiferi, arbuşti fructiferi, arbuşti ornamentali, flori, etc.) - Managementul exploataţiilor agricole în regim familial (micro-ferme) - Agricultură ecologică - Silvicultură b. Protecţia mediului - Practici de agro-mediu; - Managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere; c. Conducerea afacerilor - Marketing-ul şi desfacerea produselor agricole, inclusiv a celor procesate; - Conducerea şi derularea activităţilor din domeniul turismului; - Antreprenoriat – demararea şi conducerea afacerilor; d. Domeniul prestaţiilor sociale şi de servicii pentru populaţie -Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; -Cadastru agricol; -Diverse meşteşuguri tradiţionale; 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, producţie, comercializare a produselor agricole şi agro-alimentare de pe piaţa europeană 3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora. 4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3).
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
115
Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi
Entităţi publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele cu furnizori de formare profesională şi consultanţă antreprenorială. b) Beneficiari
Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni (acţiuni) de formare care vor cuprinde 75 persoane, din care: - 60 tineri (până în 40 de ani) - 15 adulţi B. Se vor organiza: o acţiune de informare specifică privind cerinţele pentru produsele agroalimentare, o acţiune de informare generală privind posibilitatea accesării fondurilor europene de dezvoltare rurala şi o acţiune de schimb de experienţă pe teme de dezvoltare rurală, care vor cuprinde în total 40 participanţi din care: -30 tineri (până în 40 de ani) -10 adulţi - Criterii de selecţie generale PNDR, pentru această măsura nu a stabilit criterii de selecţie. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: - fermierilor de semi-subzistenţă; - membrilor grupurilor de producători din sectoarele agro-zootehnic, forestier şi agro-industrial; - tinerilor (sub 40 de ani) - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; - Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
116
Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură. Nr. De proiecte/actiuni prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Cotribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Cotribuţia privată
3 1
12000 4000
36000 4000
28800 3200
7200 800
0 0
Total - 4 40000 32000 8000 0 Indicatori Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare Număr participanţi 115
• număr de participanţi la activităţi de formare profesională
75
• număr de participanţi la acţiuni de informare si difuzare de cunoştinţe
40
din care: • femei
25
• tineri sub 40 de ani 100
Tipul participanţilor: activi în agricultură
100
activi în industria alimentară 0
activi în silvicultură 15
Număr total de zile realizate de toţi participanţii (o zi echivalează cu 8 ore)
455
de pregătire profesională 375
de informare şi difuzare de cunoştinţe 80
Rezultat Număr de participanţi:
care au terminat cu succes formarea profesională
70
care au beneficiat de acţiuni de informare şi difuzare de cunostinţe
30
din care: femei
40
tineri sub 40 de ani 70
Tipul participanţilor:
activi în agricultură 90
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
117
activi în industria alimentară 0
activi în silvicultură 10
Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8% Indicatori adiţionali Tip de indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr de fermieri care au aplicat
pentru schema de agromediu şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare.
25
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind protecţia mediului.
75
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili pentru măsura 112”Instalarea tinerilor fermieri” formare, eligibili pentru măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta”
100
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc.
75
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.
115
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 4
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
118
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Măsura 411-12
Instalarea tinerilor fermieri
Argumentarea necesităţii sprijinului
Aşa cum a reieşit din analiza diagnostic şi analiza SWOT, una din problemele grave cu
care se confruntă teritoriul nostru este şi aceea a îmbătrânirii populaţiei rurale, implicit şi a
fermierilor. Din cauza fărâmiţării excesive a terenurilor şi a costurilor mari pentru efectuarea
cadastrului şi intabularea terenurilor agricole, fiii fermierilor în vârstă nu deţin oficial terenuri,
chiar dacă de multe ori părinţii le cedează exploatarea anumitor suprafeţe. Situaţia nu este
acceptabilă pentru tineri care nu se simt în siguranţă atâta vreme cât nu sunt proprietari de
drept, nu pot accesa anumite proiecte de dezvoltare care de regulă impun dovedirea dreptului
de deţinere a terenului. Ca atare mulţi aleg să plece în străinătate la muncă, obţinând un venit
mai mare şi mai sigur.
Reînnoirea generaţiei şefilor de exploataţii agricole devine o necesitate a sectorului
agricol, având ca efect atât îmbunătăţirea competitivităţii acestuia, cât şi îmbunătăţirea vieţii
sociale a comunităţilor rurale. Generaţia tânără de fermieri poate să îndeplinească mai uşor
cerinţele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor şi totodată şi pe cele cerute prin
reglementările Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igiena şi bunăstarea
animalelor, diversificare, obţinere de produse locale de calitate superioară, conştientizare a
rolului pe care îl joacă agricultura în combaterea schimbărilor de clima (utilizarea energiei
regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de
muncă şi creştere economică în mediul rural, conştientizare a efectelor negative determinate
de abandonul terenurilor agricole.
Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă largă de activităţi (turism rural,
conservarea tradiţiilor şi moştenirii culturale), participă la asocierile locale.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiective generale
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
119
- Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă; - Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Obiective specifice Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. Obiective operaţionale Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca
şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Domeniul de acţiune Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop: a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare. Beneficiari Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care îndeplinesc la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii: a) Au vârsta sub 40 de ani şi se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca şi conducători (şefi) ai exploataţiei; b) Deţin sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare; c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei; d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Nivelul minim de calificare solicitat este: - absolvent de liceu sau de şcoală profesională/şcoală de arte şi meserii în domeniul agricol, veterinar şi economic cu profil agricol; - absolvent de liceu, scoala de 10 clase sau scoala profesionala, care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol; Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 112 Criterii de selecţie locală: se vor selecta câte un beneficiar pe comună. Se acordă prioritate celor care:
- investesc un procent mai mare decât ceilalţi în domeniul agrícol specific; - îşi investesc o anumită sumă în instalaţii energetice neconveţionale.
Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de primă, în două tranşe. Beneficiarul trebuie să demonstreze la data ultimei verificări că dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptării deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tânărului fermier.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
120
Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune sprijinul pentru instalare poate creşte cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depăşi 45.000 Euro/exploataţie. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
13 30 000 390 000 312 000 78 000 0
Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
0
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Tipul de indicator
Indicator Ţinta 2007 -2013
Realizare Numărul total de tineri fermieri sprijiniţi 13 din care femei 5 după tipul sectorului agricol/tipul de producţie în conformitate cu Decizia (CE) 369/2003*
cultura cerealelor 9
cresterea animalelor 4
Volumul total al investiţiilor (Euro) 520.000
Rezultat Creşterea valorii adăugate brute în fermele care beneficiază de sprijin (Euro)
128.000
Impact** Creşterea economică ( Euro) 2.362.000 din care contribuţia Măsurii 112 103.250 Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală
cu 8%
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
121
Măsura 411-21
Modernizarea exploataţiilor agricole
Argumentarea necesităţii sprijinului În teritoriul GAL-ului nostru, analiza diagnostic şi analiza SWOT au reliefat
potenţialul mare de dezvoltare al agriculturii bazat pe suprafaţa agricolă intinsă, proprietatea privată aproape totală a terenurilor agricole, pe tradiţia de cultivatori de cereale demult împământenită, retehnologizarea (începută prin programul SAPARD şi continuată prin FEADR) fermelor mari sau de mărime medie. În acelaşi timp sunt evidenţiate şi slăbiciunile activităţii agricole din teritoriu: - fragmentarea excesivă a proprietăţii însoţită de gradul redus de asociere; - producţiile inconstante şi mult sub potenţial; - tehnologii şi utilaje agricole învechite utilizate de micii fermieri; - scăderea accentuată a suprafeţelor de vii nobile şi livezi; - scăderea drastică a efectivelor de animale crescute în ferme specializate; - neîntreţinerea în condiţii bune a păşunilor naturale;
Reiese ca imperios necesară o măsură care să sprijine fermierii în tranziţia de la o agricultură de subzistenţă la una cel puţin de semisubzistenţă, dar mai ales pe cei cu perspective de dezvoltare spre agricultura de tip comercial.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Obiectivele măsurii Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi respectarea normelor comunitare privind cerinţele de eco-condiţionalitate. Obiective specifice • Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei inclusiv a celei ecologice, precum şi obţinerea şi utilizarea de energie regenerabilă; • Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare; • Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele pieţei; • Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; • Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere; Obiective operaţionale
Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul animal şi vegetal, de exemplu construirea şi/sau modernizarea construcţiilor agricole din cadrul acestora, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi şi înfiinţarea de plantaţii de pomi şi viţă de vie.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a
animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1 şi 2 din PNDR.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
122
Măsura sprijină: 1. Proiecte care urmăresc introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; 2. Proiecte de adaptare a exploataţiilor la standardele comunitare; 3. Proiecte ce urmăresc creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; 4. Proiecte de sprijinire a membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative, în vederea încurajării fenomenului de asociere; 5. Proiecte pentru promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Beneficiari Tipuri de beneficiari Pot aplica: PFA, II-uri, IF-uri, Societăţi Comerciale - SNC, SCS, SA,SCA, SRL, cu capital privat, Societăţi agricole, Asociaţii familiale, Grupuri de producători, Cooperative agricole. Nr. beneficiari: 2 Criterii generale de selecţie:conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 121 Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate; - proiecte care prevăd păstrarea şi dezvoltarea soiurilor şi raselor autohtone; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliană, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic - proiecte care prevăd certificarea calităţii; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ; Acţiuni materiale şi imateriale: - Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de
fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru
protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor ;
- Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul
agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ ;
- Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de carne sau lapte care
se încadrează în sistemul european al cotei de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru
producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a
produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
123
- Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalaţiilor de irigat
ale acestora, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu;
- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini,
utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate
ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
- Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate,
necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ ;
- Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de
producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare / reconversie al
plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor
pentru struguri de masă;
- Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni;
- Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbuşti, alţi arbori;
- Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul
fermei;
- Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi
regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă;
- Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul Naţional Apicol;
- Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente
pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire etc.
- Taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea
certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele
menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe (maxim 8% din valoarea
totală eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care
proiectul nu prevede realizarea construcţiilor)
- Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică;
Intensitatea sprijinului Prin Măsura 121 se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 40 % (pentru perioada 2010
– 2013) din valoarea eligibilă a proiectului, fondurile reprezentând cofinanţarea publică, la
care trebuie să se adauge contribuţia privată. Ajutorul poate creşte cu 10% pentru agricultorii
sub 40 ani, cu 10 % pentru investiţiile din ariile Natura 2000 şi cu 25 % pentru investiţiile
având ca scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
Minim 5000 euro/proiect
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
124
Maxim 400000 Euro/proiect valoare totală
Finanţare Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
2 100.000 200.000 64.000 16.000 120.000
Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare
Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru investiţii 2
Împărţit în funcţie de: gen: femei/bărbaţi
0/2
categoria de vârstă a beneficiarului: Tineri 1
Volumul total al investiţiilor (Euro) Împărţit în funcţie de: tip de investiţie (investiţii în îmbunătăţirea terenurilor, investiţii în clădiri, în utilaje, alte investiţii) tip de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003∗)
200.000
Rezultat Număr de exploataţii care realizează/introduc noi produse şi/sau noi tehnologii
1
Creşterea VAB în exploataţiile sprijinite ( Euro) 100.000
Impact∗∗
Creşterea economică ( Euro) din care contribuţia Măsurii 121
104.000 64.000
Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 1
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
1
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
125
Măsura 411-23
Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Argumentarea necesităţii sprijinului
Dezvoltarea infrastructurii pentru procesarea, depozitarea şi comercializarea
produselor agricole: cereale, legume, struguri şi fructe, este o preocupare majoră a teritoriului
împreună cu dezvoltarea şi prelucrarea produselor agricole ce provin din legumicultură,
cultură mare, plantele medicinale, fructele de pădure. Modernizarea procesului de prelucrare a
producţiei agricole prin implementarea de noi tehnologii este o şansă reală care ar putea duce
la o dezvoltare economică a teritoriului.
Îmbunătăţirea marketingului reprezintă o premisă a creşterii competitivităţii şi a
valorificării produselor locale prin crearea de oportunităţi de colectare, procesare, depozitare,
intermediere şi comercializare a produselor agro-alimentare şi devine o necesitate imediată în
vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ
solicitărilor pieţei. Având în vedere situaţia existentă pe plan local aşa cum a reieşit ea din
analizele preliminare, sprijinul acordat prin această măsură va încuraja realizarea de investiţii
pentru procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere
(lemnoase şi nelemnoase), având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea
condiţiilor de calitate şi de siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă. De
asemenea, în vederea optimizării sectorului agroalimentar şi forestier, procesarea produselor
agricole şi forestiere ar trebui să fie realizată şi sprijinita, pe cât posibil , în zonele locale unde
acestea sunt produse, pentru evitarea cheltuielilor suplimentare de transport şi a creşterii
emisiilor de gaze.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectivele măsurii Obiective generale Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere şi îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Obiective specifice a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive b) Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât şi în cea de distribuţie a produselor obţinute c) Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
126
d) Creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi a celei ocupaţionale precum şi protejarea mediului. e) Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere şi a veniturilor proprietarilor privaţi de păduri, dezvoltarea şi modernizarea de echipamente specifice. Obiective operaţionale Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere care trebuie să respecte standardele comunitare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul pentru această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi/sau marketingul produselor agricole şi forestiere, inclusiv a produselor alimentare tradiţionale, cu potenţial de a deveni marcă locală. Măsura combină, prin aplicarea criteriilor de selecţie locală, obiectivele axelor 1, 2 şi 3 din PNDR. Măsura sprijină proiecte care urmăresc: a) Introducerea de noi produse, procese şi tehnologii. b) Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile. c) Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă; d) Promovarea investiţiilor pentru producerea biocombustibililor; e) Promovarea de investiţii pentru respectarea standardelor comunitare; f) Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar; g) Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de eficienţă energetică; h) Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă.
Pentru investiţiile de procesare şi marketing a produselor agricole care vizează obţinerea de produse neincluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, vor fi sprijinite numai sectoarele precizate în schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de ajutor de stat şi numai de la data intrării în vigoare a acesteia. De asemenea, sprijinul este acordat pentru investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul produselor forestiere, prin: a) Creşterea eficienţei sectorului de procesare şi marketing a produselor forestiere prin inovaţii şi introducerea de noi tehnologii, maşini şi echipamente, cu respectarea standardelor de siguranţă în muncă şi de protecţie a mediului; b) Adaptarea la cerinţele pieţei, a prelucrării şi comercializării produselor forestiere, în funcţie de resursele locale, şi explorarea de noi oportunităţi de piaţă de desfacere; c) Îmbunătăţirea competitivităţii unităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor forestiere prin creşterea randamentului instalaţiilor şi proceselor de prelucrare şi a calităţii produselor; d) Obţinerea de surse de energie regenerabilă din biomasa forestieră; e) Îmbunătăţirea dotărilor microîntreprinderilor prin achiziţionarea de echipamente, utilaje şi maşini complexe de recoltare, transport şi prelucrare, în cadrul aceluiaşi proces tehnologic, a produselor forestiere, cum sunt maşinile forestiere multifuncţionale de recoltat cu impact redus asupra mediului, precum şi de maşini şi utilaje speciale pentru transportul produselor forestiere, din pădure la unităţile de procesare primară; f) Creşterea numărului de locuri de munca în sectorul procesării şi valorificării produselor forestiere; g) Creşterea productivităţii muncii în sectorul forestier;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
127
h) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operaţiile care au loc înainte de prelucrarea industrială în conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006. Beneficiari: După tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare: Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta măsura sunt: Pentru produsele agricole: - Micro-întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - definite în conformitate cu Recomandarea (CE) nr. 361/2003; Pentru produsele forestiere: - Micro-întreprinderi-definite conf. Recomandării CE nr. 361/2003 Evaluarea numărului de beneficiari - 2 proiecte Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 123 din PNDR. Criterii de selecţie locală Se va acorda prioritate pentru: -proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte promovate de către asociaţii de agricultori şi cooperative; - proiecte localizate în zone izolate- sate altele decat centrul de comună; - proiecte care promovează o filieră integrată de producţie (care au o valoare adăugată mare); - proiecte care prevăd reutilizarea deşeurilor (ex. rumeguş, biomasă); - proiecte care prevăd utilizarea energiilor alternative (eoliana, solară, geotermală, hidraulică); - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care prevăd certificarea calităţii. Precizări privind acţiunile eligibile (lista indicativă) Acţiuni materiale Pentru produsele agricole
a) Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructura internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor;
b) Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;
c) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare;
d) Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare si marketing;
e) Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; f) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport
specializate, necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Pentru produsele forestiere
a) Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilităţi şi branşamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului;
b) Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul şi procesarea
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
128
primară a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase), precum şi investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente, aşa cum sunt prevăzute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu şi securitate a muncii. Investiţi necorporale pentru produsele agricole şi forestiere
i. Organizarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară, dacă sunt în legătură cu investiţiile corporale ale proiectului;
ii. Cumpărarea de tehnologii (know-how), achiziţionarea de patente şi licenţe pentru pregătirea implementării proiectului;
iii. Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, pentru pregătirea implementării proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibilă a proiectului, dacă proiectul prevede şi construcţii şi maxim 3% în cazul în care proiectul nu prevede realizarea construcţiilor);
iv. Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Investiţii care nu se finanţează prin această măsură:
i. Procesarea sfeclei de zahăr care nu se încadrează în cota alocată, precum şi procesarea trestiei de zahăr;
ii. Procesarea tutunului; iii. Investiţii pentru unităţi de ecarisaj; iv. Investiţii în activitatea de cercetare pentru obţinerea de noi produse şi tehnologii în
domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere; v. Investiţii care sprijină direct vânzarea cu amănuntul
Finantare În cadrul acestei măsuri, ajutorul public este de 50% din costul total al proiectului, conform regulii măsurii 123 din PNDR, cu un plafon maxim al sprijinului de 200.000 Euro/proiect. Finanţare Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
2 80 000 160 000 64 000 16 000 80 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Numărul total al întreprinderilor 2
Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora −micro-întreprinderi
2
−IMM 0
tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*
industrie alimentară 2
tipul de activitate -procesare 2
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
129
Volumul total al investiţiilor (euro) 160.000
Împărţite în funcţie de: dimensiunea acestora
o micro-întreprinderi 160.000
tipul de sector industrie alimentară
160.000
tipul de activitate procesare 160.000
Rezultat Cresterea VAB ( Euro) 390.000
Împărţită în funcţie de tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară)
2 Numărul de întreprinderi care introduc
produse noi si/sau tehnici noi
Împărţite în funcţie de:
reorganizarea producţiei din care:
pentru produsele agricole - produse noi
1
- tehnologii noi
tipul de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003* industrie alimentară)
2
Impact Creşterea economică (Euro) 1.400.000
din care contribuţia Măsurii 123 310.000
Creşterea productivităţii muncii Anual 8% Indicatori adiţionali Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Capacităţi implicate aferente proiectelor
aprobate pe tip de sector (în conformitate cu Decizia (CE) nr. 369/2003*, industrie alimentară)
2
noi 2
modernizate 0
Număr de întreprinderi sprijinite, din care: cu programe de restructurare până în 2009 care aparţin formelor asociative
0
Rezultat Număr de întreprinderi care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului
2
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
130
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
1
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
1
Măsura 411-41
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Argumentarea necesităţii sprijinului
Ca în întreaga Românie şi în teritoriul nostru retrocedarea terenurilor agricole a creat
un mare număr de ferme individuale cu putere economică foarte scăzută şi orientare a
producţiei spre autoconsum. În contextul actual, marcat de o productivitate mare sau foarte
mare a agriculturii în celelalte state europene şi de obligativitatea deschiderii pieţei româneşti
către produsele din UE, fermierii români care deţin ferme de subzistenţă (produc numai pentru
autoconsum) nu au nici un viitor şi, mai de vreme sau mai târziu, mai ales în funcţie de vârstă,
vor disparea din peisajul agricol. Fermele de semi-subzistenţă însă, foarte numeroase acum,
vor trebui şi ele să se orienteze spre sporirea producţiei destinate pieţei, pentru a putea asigura
îmbunătăţirea veniturilor necesare familiei fermierului. Calea de urmat este sporirea
productivităţii muncii în paralel cu creşterea suprafeţelor lucrate şi/sau a numărului de
animale, pentru a se asigura un disponibil mai mare pentru piaţă. Prin noua PAC, ce va fi
implementată începând din 2014, fermele de semi-subzistenţă vor fi în continuare sprijinite şi
se va proceda la o simplificare a mecanismului de acordare a sprijinului.
Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă ar trebui să conducă
la obţinerea de venituri mai mari, iar o parte dintre acestea fiind folosite şi pentru investiţii în
terenuri, animale, utilaje, construcţii productive vor putea în final să ajute la intrarea fermelor
respective în rândul fermelor de tip comercial, asigurând hrana celorlalţi membri ai societăţii.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare Date fiind mijloacele financiare reduse ale GAL-ului, este imposibilă sprijinirea unui
mare număr de ferme de subzistenţă. Considerăm că este necesară totuşi această măsura în
strategia noastră pentru a antrena, prin puterea exemplului, cât mai mulţi fermieri la accesarea
acestui gen de sprijin prin PNDR.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
131
Obiectiv general Creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru
facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol
şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice.
Obiective specifice - Creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca fermele de semi-
subzistenţă să devină viabile economic.
- Diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.
Obiective operaţionale Asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi-
subzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:
- stimularea spiritului antreprenorial;
- diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire a măsurii Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada
de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către
piaţă, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului, prin
diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate
condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor
acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie.
Beneficiari Persoane fizice şi persoane fizice autorizate în vârstă de până la 62 de ani, care prezintă un plan de afaceri pentru restructurarea exploataţiei agricole.
Persoanele fizice neautorizate încă, vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanţare. Număr beneficiari : 12 Precizări privind acţiunile eligibile:
Prin această măsură se sprijină financiar, cu o sumă anuală fixă, orice acţiune care are ca scop creşterea viabilităţii economice a fermei. Aceste acţiuni vor fi menţionate în planul de afaceri care trebuie întocmit pentru obţinerea sprijinului. Verificarea conformităţii se va face după 3 ani de la obţinerea finanţării. Dacă se constată respectarea planului, sprijinul va continua încă 2 ani.
Pentru întocmirea planului de afaceri se poate accesa măsura 143 din PNDR, iar pentru creşterea posibilităţilor de dezvoltare se poate accesa şi măsura 121.
Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
132
Criteriile generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 141 din PNDR. Criterii de selecţie locală:
- se acordă prioritate celor care accesează măsurilor de agro-mediu 214 sau 215 din PNDR;
- cultivă/cresc soiuri/rase tradiţionale româneşti. Intensitatea sprijinului: 1500 Euro / an /fermă, timp de 5 ani consecutivi. Sprijinul este acordat 100 % din fonduri publice. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
12 7 500 90 000 84 000 21 000 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr total de ferme de semi-subzistenţă
sprijinite 12
Rezultat Număr ferme intrate pe piată 8 Impact Creşterea economică (euro) 390.000
Creşterea productivităţii muncii Crestere anuala cu 8%
Indicatori adiţionali Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007 - 2013
Realizare Număr de ferme de semi-subzistenţă sprijinite Împărţite în funcţie de statutul juridic:
12
persoane fizice 10
persoane juridice 2
conduse de femei 2
conduse de tineri sub 40 de ani 10
din zone defavorizate 4
care aplică pentru agromediu 2
Rezultat Număr de ferme care introduc noi produse
4
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 0
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
133
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
4
Măsura 411-42
Înfiinţarea grupurilor de producători
Argumentarea necesităţii sprijinului
Aşa cum s-a desprins din analiza diagnostic şi analiza SWOT, potenţialul agricol al
teritoriului GAL-ului nostru este ridicat şi divers. Cu toate acestea, profitul fermierilor mici şi
mijlocii este neîndestulător. Una dintre cauze este şi lipsa asocierii producătorilor agricoli. S-a
evidenţiat la cauzele situaţiei grele din agricultură că marii procesatori agricoli s-au asociat în
grupuri de interese şi, mai mult sau mai puţin oficial, practica politică de monopol, atât în
sectorul de achiziţie cat şi în cel de desfacere. Fermierii, mult mai numeroşi şi de aceea şi mai
dispersaţi, nu au ştiut să răspundă la aceste provocări. În prezent situaţia începe să se schimbe,
dar foarte încet încă. Reglementarea mecanismelor de piaţă într-o economie funcţională se
face prin dialogul/confruntarea dintre producători, procesatori şi consumatori, cu arbitrajul
competent şi ferm, dar nu brutal al statului. Pentru a-i aduce pe poziţii egale cu procesatorii se
impune un sprijin material pentru producătorii asociaţi care îşi vor putea astfel negocia mult
mai bine oferta de produse. Credem că sunt necesare eforturi financiare publice pentru a
schimba mentalitatea ce respinge din principiu orice formă de asociere. Originea acestei
respingeri este într-o eroare a statului de acum mulţi ani în urmă şi ca atare se impun eforturi
financiare publice consistente pentru refacerea prestigiului formelor de asociere.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea
echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum
şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.
Obiective specifice
Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea
obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor
tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor membri.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
134
Obiective operaţionale Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare
administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management
a membrilor acestora.
Descrierea intervenţiei - domeniul de acoperire a măsurii Prin acţiunile pe care le propune, aceasta măsura atinge şi obiectivele axei 3, în ceea ce
priveşte creşterea calităţii vieţii.
Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării
administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile
legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:
a) Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei; b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru
vânzarea, centralizarea vânzărilor şi distribuţia produselor cu ridicata; c) Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare
economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în
special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare. Intensitatea sprijinului
În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei anuale, comercializate de către grupul de producători recunoscut după următorul algoritm: - Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoaşterii grupului de producători; - Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de producători; astfel:
a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an;
b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăşeşte 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea şi respectiv al cincilea an.
Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este
recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoaştere a
grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată şi calculată
după un an de la recunoaşterea grupului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
135
Beneficiari Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31
decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, care au
primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de
producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE
2200/1996, precum şi organizaţiile producătoare de hamei.
Număr de beneficiari Aplicanţi-grupuri de producători - 2 Beneficiari-membri ai grupurilor - 18 Criterii de selecţie generale: nu există pentru această măsură Criterii de selecţie locale Se acordă prioritate:
- grupurilor cu un număr mai mare de membri; - grupurilor care au funcţionat un timp mai îndelungat înainte de autorizare, dar
nu anterior anului 2007.
FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
2 15 000 30 000 24 000 6 000 0 Cuantificarea obiectivelor prin indicatori comuni UE Tip de indicator
Indicator
Realizare Număr total de grupuri de producători sprijinite din care pentru produse ecologice
2
Împărţit în funcţie de: Tipul de sector agricol, în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*)
Sectorul vegetal - culturi de câmp
1
Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte
1
Mixt 0
Cifra de afaceri a grupurilor sprijinite (euro)
100.000
Rezultat Număr de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători, intrate pe piaţă
12
Impact Creşterea economică (euro) 50.000
Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
136
Indicatori adiţionali Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare Număr total de membri în grupurile de producători sprijinite Împărţit în funcţie de:
30
Tipul de sector agricol, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.369/2003*)
Sectorul vegetal - culturi de câmp
15
Sectorul de crestere a animalelor - cresterea animalelor pentru lapte
15
Mixt Număr de grupuri de producători cu mai mult de 10 membri
0
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Număr de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
2
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Măsura 411-43
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
Argumentarea necesitaţii sprijinului
Aşa cum rezultă din analiza diagnostic, gradul de fragmentare a teritoriului aferent
GAL-ului nostru este destul de ridicat, exploataţiile agricole au în mod obişnuit dimensiuni
între 1 – 3 ha., dar fărâmiţarea este de fapt şi mai accentuată, fiecare fermier deţinând de
obicei mai multe parcele. Micii producători nu au capacitatea de a se alinia la standardele
comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea
mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi respectarea normelor
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
137
sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională, fie din lipsă de informaţie
fie din lipsă de pregătire sau din cauza situaţiei precare a veniturilor din mediul rural.
În acest context este acută nevoia unui sprijin în sensul accesării serviciilor de
consiliere şi consultanţă care pot conduce la o restructurare a fermelor şi la îmbunătăţirea
managementului acestora.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectiv general
Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către
fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora .
Obiective specifice Îmbunătăţirea managementului general al exploataţiilor agricole pentru atingerea
performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor acestor exploataţii,
diversificarea activităţilor fermelor, identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor
comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă şi protecţia mediului.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura combină obiectivele axelor 1 (măsurile 112,141) şi 2 (măsurile (221, 223, 214,
215) din PNDR.
Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi
consultantă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii
fermelor deţinute de aceştia. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a
aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a
mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea,
consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri, studiilor de fezabilitate şi a
celorlalte documentaţii necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor
fermieri în mediul rural, pentru fermele de semi-subzistentă şi pentru protejarea mediului. Mai
precis sunt sprijiniţi cei care accesează măsurile 141, 112, 221 , 214, dacă se va reglementa de
AM a PNDR prelungirea perioadei iniţiale; în caz contrar sprijinul se acordă numai la
dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă.
Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor,
reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie
compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea
standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale
necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
138
vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe
legislaţia comunitară.
Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: furnizorii de consiliere şi consultantă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. b) Beneficiari: fermierii privaţi Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi: 3 furnizori de consiliere şi consultanţa b) Beneficiari: 50 de fermieri Criterii de selecţie: Pentru această măsură conf. PNDR nu se aplică criterii de selecţie beneficiarilor finali. Criterii de selecţie locală:
• Se acordă prioritate tinerilor (până la 40 ani) ca beneficiari finali • Se acordă prioritate firmelor furnizoare (aplicanţi) care au sediul/punct de lucru în
teritoriul GAL. Criterii de evaluare
Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţa se va realiza în
conformitate cu Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet
armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice.
Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultantă se va realiza individual pentru
fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârsta, sex, rasă,
origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.
Intensitatea sprijinului este cea reglementată de specificaţiile din fişa măsurii 143 din PNDR FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
3 10000 30000 24000 6000 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare Număr de fermieri consiliaţi: 50
din care femei: 15
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
139
Rezultat Cresterea VAB în exploataţiile sprijinite (Euro)
500.000
Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%
Indicatori adiţionali Tip de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”.
10
Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”.
15
Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 214 „Plăţi de agro –mediu”.
5
Număr de fermieri (persoane fizice) consiliaţi pentru Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole
20
Număr de fermieri beneficiari ai acţiunilor de consultanţă prevăzute la punctele B) şi C).
0
Rezultat Numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă.
22
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
3
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Măsura 412-21
Prima împădurire a terenurilor agricole
Argumentarea necesităţii sprijinului
Parcurgând analiza diagnostic şi analiza SWOT, se observă că în teritoriul GAL „
Covurlui” există şi zone relativ bogate în păduri dar şi zone mai putin împădurite cum ar fi
comunele Oancea si Corni. Raportată la suprafaţa totală a teritoriului nostru, de 866,09 kmp,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
140
suprafaţa de pădure de 102,11 kmp reprezintă aproximativ 12 %, adică prea puţin chiar şi într-
o zonă combinată de câmpii şi dealuri joase.
De altfel şi la nivelul întregii ţări se constată o medie de împădurire cu aproape 10%
mai mică decât media europeană.
Împădurirea terenurilor agricole, în special a celor de la câmpie, va urmări ameliorarea
efectelor factorilor naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea efectelor
fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei,
îmbunătăţirea calităţii aerului, toate acestea prin menţinerea (iar în cazuri particulare prin
creşterea) diversităţii ecologice.
Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu
privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi la creşterea
gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă.
Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte
bunuri şi servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de
recreere, înfrumuseţarea peisajului, etc., care completează raţionamentul intervenţiei prin
această măsură.
Măsura poate rezolva, parţial măcar şi unele situaţii de abandonare a terenurilor
agricole, de obicei slab productive, ai căror proprietari, din diverse motive nu le-au mai
cultivat în ultimii ani.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectiv general Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivelul teritoriului GAL COVURLUI prin
folosirea şi gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire.
Obiective specifice Extinderea suprafeţei ocupate de păduri, prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere a plantaţiilor. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Scopul acestei măsuri este de a creşte suprafaţa pădurilor de la nivelul teritoriului prin
împădurirea cu diverse specii forestiere. Această măsură vizează protecţia mediului.
Sprijinul prin această măsură se referă la:
o primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
o primă anuală pentru lucrările de completare şi întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani;
o primă anuala fixa pentru compensarea pierderilor de venit prin renuntarea la cultivarea
terenurilor agricole, pentru o perioada de 15 ani.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
141
Beneficiari Tipuri de beneficiari a)Aplicanţi: Fermieri, asociaţi în grupuri de producători, cooperative agricole, alte forme de parteneriat privat, autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol în parteneriat public-privat. b) Beneficiari: Populaţia comunităţilor în care se realizează împădurirea, turiştii care vizitează teritoriul analizat Evaluarea numărului de beneficiari-aplicanţi b) Beneficiari: 20 Criterii de selecţie Criterii generale de selecţie: • Poziţia terenului în funcţie de zona geografică (altitudine): se va acorda prioritate proiectelor de împădurire din zonele de câmpie, apoi celor de deal. • Mărimea plantaţiei: se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru împădurire cu suprafaţă mai mare; • Distanţa faţă de pădurile deja existente: pentru a consolida trupurile de pădure deja existente şi a crea condiţii mai bune pentru faună se va acorda prioritate terenurilor situate în vecinătatea acestora; • Gradul de degradare a terenului: se va acorda prioritate împădurii terenurilor afectate de procese de degradare, cum ar fi eroziunea sau deşertificarea; • Ciclul de producţie / vârsta de exploatare a pădurii: se va acorda prioritate pădurilor care au prevăzută o vârstă de exploatare mai mare de 40 ani; • Numărul de specii utilizate în lucrările de împădurire: se va acorda prioritate lucrărilor de împădurire care propun cel puţin 2 specii în compoziţie. Criterii de selecţie locală: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; - proiecte pentru beneficiari grupaţi în diferite forme de parteneriat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni materiale: - lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de arbori; - lucrările de întreţinere a plantaţiilor; - întocmirea proiectului tehnic de împădurire; Intensitatea sprijinului - Pentru persoanele fizice sau juridice de drept privat, sprijinul public (comunitar şi naţional)
acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 70% din costurile standard pentru înfiinţarea
plantaţiei. Primele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani vor fi
acoperite în proporţie de 100% din fonduri publice.
Prima de compensare pentru pierderea de venit agricol va fi de 215 euro/ha., pentru fermieri,
aşa cum sunt definiţi în ghidul solicitantului şi 110 euro/ha. pentru nefermieri. Cifrele pot
suferi mici modificări dacă se modifică alocările pentru sprijinul direct pe suprafată agricolă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
142
- Pentru beneficiarii de drept public : 100 % din valoarea eligibilă a proiectului, numai pentru
operaţia de înfiinţare a plantaţiei şi pentru lucrări de întreţinere pentru primii 5 ani.
Finanţare Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
20 13 200 264 000 192 000 48 000 24 000 Indicatori Tipul de indicator
Indicator Ţinta 2007-2013
Realizare Numărul total de beneficiari care primesc sprijin pentru împădurire
20
Împărţit în funcţie de: tip de proprietar (privat/public) perioada angajamentului (existent/nou) obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/desertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă, prevenirea inundaţiilor, atenuarea schimbărilor climatice, altele)
40 Suprafaţa totală de teren împădurită
Împărţită în funcţie de:
tip de proprietar - privat 40
obiectiv de mediu (prevenirea eroziunii solului/deşertificare, conservarea/creşterea biodiversităţii, protecţia resurselor de apă prevenirea inundaţilor, atenuareaschimbărilor climatice, altele)
40
structura majoritară pe specii (foioase/conifere) perioada angajamentului (existent/nou)
Rezultat Suprafaţa de teren sprijinită care contribuie la: 40
biodiversitate şi înaltă valoare naturală a terenului forestier
40
îmbunătăţirea calităţii apei 40
atenuarea schimbărilor climatice 40
îmbunătăţirea calităţii solului 40
evitarea marginalizării şi a abandonului terenului
40
Impact Stoparea declinului biodiversităţii 40
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
143
Menţinerea terenurilor agricole si forestiere cu înaltă valoare naturală (Schimbări în zonele cu înaltă valoare naturală)
Îmbunătăţirea calităţii apei (Schimbări în balanţa brută a nutrienţilor)
Contribuţia la atenuarea schimbările climatice (Creşterea producţiei de energie regenerabilă)
400
Adiţional Creşterea biomasei vegetale
41
Adiţional Fixarea carbonului
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
20
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
20
Măsura 413-12
Sprijin pentru crearea de micro-întreprinderi din sectoare non-agricole
Argumentarea necesitaţii sprijinului
Aşa cum reiese din analizele diagnostic şi SWOT, agricultura este sectorul economic
cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă din teritoriul nostru şi în acelaşi timp produce şi
cea mai mare parte a veniturilor. Raportat la numărul de persoane ocupate, câştigul este totuşi
prea mic, datorită în principal productivităţii foarte scăzute. Creşterea veniturilor familiilor
care se ocupă de agricultură nu poate avea loc fără o dezvoltare a fermelor de semisubzistenţă
sau a celor comerciale şi dispariţia în timp a fermelor de subzistenţă. Aceasta implică însă
concentrarea proprietăţii agricole în mai puţine ferme şi implicit eliberarea din muncă agricolă
a unei părţi a populaţiei rurale.
În lipsa unor oferte de muncă în localităţile de origine, alternativele sunt puţine, dar
efectele numeroase: îngroşarea rândurilor celor fără un loc de muncă, sărăcirea unei mari părţi
a populaţiei rurale, creşterea numărului de persoane asistate social, creşterea infracţionalităţii,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
144
depopularea satelor şi migrarea spre alte zone, inclusiv cu crearea de probleme în zonele de
destinaţie s.a.
Ca atare este de maximă importanţă găsirea unor soluţii de creare a unor noi locuri de
muncă în mediul rural în sectoarele neagricole. Pe de o parte se asigură evitarea unor
probleme sociale ca cele menţionate mai sus, dar în acelaşi timp se îmbunătăţesc şi diversifică
serviciile oferite populaţiei rurale, ceea ce reduce riscul de părăsire a zonei în căutarea unui
grad mai mare de confort general.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei
Exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă
în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor este un element cheie pentru GAL.
Analiza efectuată asupra agenţilor economici din teritoriu arată că aceştia au o capacitate
redusă de a furniza locuri de muncă – majoritatea firmelor 99,16%) încadrându-se în categoria
micro-întrprinderilor (maxim 9 angajaţi/firmă).
Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gama limitată de activităţi
productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către
comerţ (57,00% /din totalul micro-întreprinderilor analizate), datorită recuperării rapide a
investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi şi
către servicii precum construcţii, transport, intermedieri etc.
Având în vedere numărul mic al micro-întreprinderilor în spaţiul rural şi nivelul redus
al veniturilor obţinute din activităţi non-agricole, se impune necesitatea creării de noi
microîntreprinderi care vor revitaliza economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru
populaţia rurală în sectorul non-agricol şi creşterea veniturilor acesteia.
Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi
locuitorilor care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori.
Obiectiv general
Diversificarea activităţilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi
încurajarea micilor întreprinzători în spaţiul rural.
Obiective specifice - Creşterea numărului microîntreprinderilor care activează în domeniul terţiar-servicii; - Diversificarea serviciilor către populaţie; - Valorificarea superioară a meşteşugurilor locale; Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Prin această măsură vor fi sprijinite înfiinţarea de întreprinderi şi dezvoltarea celor existente care îşi asumă realizarea de activităţi productive, meşteşugăreşti şi servicii către populaţie.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
145
1. Investiţii în activităţi non agricole productive cum ar fi: - Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.) - În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă) - Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. 2. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (olărit, dogărit, împletituri de nuiele etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). 3. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
• Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
• Servicii de conectare şi difuzare internet;
Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport ), protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, etc;
• Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice;
• Servicii de cadastru şi publicitate imobiliară;
• Servicii de consultanţă;
• Servicii financiare (cu excepţia celor bancare ).
• 4. Investiţii în producerea de energie regenerabilă
Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibili - Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat. Beneficiari Tipuri de beneficiari: a) Micro-întreprinderi; b ) Persoane fizice care se angajează să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată până la semnarea contractului de finanţare. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 13 Criterii de selecţie generale conform Ghidului solicitantului măsurii 312 din PNDR. Criterii de selecţie locală: - Proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată. - Va fi acordată prioritate proiectelor persoanelor fizice până în 40 de ani care se angajează să se autorizeze până la data semnării contractului cu statutul de cel puţin PFA; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ Acţiuni imateriale: Software, patente, licenţe; Onorarii pentru consultanţă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
146
Acţiuni materiale: - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv, dotarea cu echipamente, utilaje); - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi . Finanţare Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică pentru această măsură la 70% din valoarea totală a proiectului, conform regulilor din măsura 312 PNDR din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi: - 50.000 Euro/ proiect - PFA - 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile cu activitate sectorul transportului rutier - 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi Valoarea maximă/proiect - 50.000 Euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual,
persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că
se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială;
- 200.000 Euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative meşteşugăreşti
de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat
care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru persoanele fizice care declară că se vor
autoriza ca întreprindere individuală.
Valoare minimă/proiect – 5000 euro Finanţare Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
13 50 000 650 000 364 000 91 000 195 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul de indicator Indicator Ţinta 2007-2013 Realizare Numărul total de micro-întreprinderi
sprijinite 13
Împărţite în funcţie de:
statutul juridic (persoane fizice, persoane juridice)
categoria de vârstă sub 40 ani 8
gen tipul micro-întreprinderii (nou înfiinţată sau existentă - dezvoltarea micro întreprinderilor)
Volumul total al investiţiei 650 000 Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create 25 Creşterea valorii adăugate brute non- 160 000
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
147
agricole în investiţiile sprijinite (Euro) Impact Creşterea economică (Euro) din care 350 000
contribuţia Măsurii 312 105 000
Crearea de locuri de muncă din care 40 contribuţia Măsurii 312 25
Indicatori adiţionali Tipul de indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Numărul de micro-întreprinderi sprijinite
Împărţit în funcţie de tipul investiţiei: 13
• investiţii în activităţi non-agricole productive
2
• investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meştesugăreşti şi de artizanat
5
• servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi
6
• investiţii în producerea de energie regenerabilă
Impact* Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural din care contribuţia Măsurii 312
4,42% 1,90 %
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 0
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
5
Măsura 413-13
Încurajarea activităţilor turistice
Argumentarea necesităţii sprijinului
La capitolele de analiză diagnostic şi analiză SWOT s-a pus în evidenţă potenţialul
turistic al teritoriului care, deşi nu este foarte generos, poate totuşi reprezenta, pentru o
anumită parte a sa, cel puţin, o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă din zonă, o
modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural, o sursă de creştere a
veniturilor populaţiei şi un factor de stabilizare a populaţiei din teritoriu.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
148
Potenţialul turistic al zonei este în principal împărţit în două zone:
-lunca râului Prut, suprapusă Parcului Naţional, care se pretează foarte bine pentru
turismul de pescuit sportiv. Şi în prezent există un flux de împătimiţi care vin, uneori de la
mari distanţe, pentru partide de pescuit într-un mediu 100% natural, dar care nu au nicio
facilitate de infrastructură turistică la dispoziţie.
-zona deluroasă impadurita din apropierea municipiului Bârlad şi nu numai, cu
potenţial natural şi antropic deosebit- păduri, biserici şi mănăstiri, meştesuguri tradiţionale s.a.
Deşi în areal există atracţiile turistice menţionate, situaţia este deficitară din punct de
vedere al infrastructurii turistice. În acest context, la nivelul teritoriului sunt necesare ample
investiţii în turism astfel încât patrimoniul natural şi cultural-etnografic să fie folosit la
potenţial maxim în sensul dezvoltării durabile a teritoriului. Aceste investiţii pot fi
acompaniate de campanii de marketing.
GAL Covurlui îşi propune să sprijine în general proiecte de reamenajare ca pensiuni
turistice a locuinţelor unor fermieri, axate în special pe ridicarea confortului şi adaptarea
locuinţelor la standardele prevăzute de Ordinul MDRT 1051/03.03.2011. Vor fi sprijinite
numai investiţiile care vor avea şi o componentă de mediu, respectiv folosirea energiilor
alternative şi instalaţii (fose septice) pentru evacuarea dejecţiilor din gospodăriile fermierilor,
fără afectarea mediului înconjurator.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale prin valorificarea patrimoniului cultural, arhitectural şi natural.
• Obiective specifice: Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi femei; Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice; Creşterea numărului de turişti şi durata vizitelor.
• Obiective operaţionale: Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică; Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Măsura asigură combinarea unor obiective din axe diferite. Mai precis realizarea
obiectivelor acestei măsuri influenţează sau este influenţată de realizarea obiectivelor altor
axe. Astfel criteriile de selecţie vor da prioritate proiectelor care cuprind şi acţiuni de
producere a energiei din biomasă (măsura 123), din surse alternative (măsura 312), care refac
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
149
eventualele terenuri neagricole din jur prin măsuri de agro-mediu (măsura 223), care pun în
valoare produse alimentare locale patentate (măsura 123) sau care folosesc forţa de muncă
pregătită în GAL (măsura 413-31).
Sprijinul prin această măsură vizează: a) investiţii în infrastructura de primire turistică; b) investiţii în activităţi recreaţionale; c) investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Tipuri de operaţiuni: Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a):
i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere:
Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate cu legislaţia naţională);
Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică trebuie să atingă nivelul de confort şi calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaretă (definite în conformitate cu legislaţia naţională).
ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare precum sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, etc. Pentru componenta b):
i. investiţii legate de activităţi recreaţionale precum ex: alei pentru plimbări, spaţii de campare, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, adăposturi pentru vreme nefavorabilă etc.;
ii. investiţii legate de activităţi sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai (cu excepţia celor de cursă) în scop turistic şi asigurarea adăposturile acestora (ca parte din valoare eligibilă a proiectului), rafting, alpinism, etc. Pentru componenta c):
i. construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică, etc.
ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;
iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc. iv. investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu
ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul olăritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.). Pentru componenta d):
i. elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare, etc. De asemenea, pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
150
generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%. Tipuri de beneficiari _ Micro-întreprinderile: (vezi definiţie in dicţionar PNDR) _ Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere, _ Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare. _ ONG-uri, definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Atenţie! Scopul şi obiectivele asociaţiei şi fundaţiei/ ADI prevăzute în statut, trebuie să fie în conformitate cu activităţile care vizează proiectul, activităţi de interes public şi negeneratoare de profit.
ATENŢIE! Având în vedere faptul ca activitatea de agroturism este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiţii vor fi doar cei organizaţi conform OUG 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Evaluarea numărului de beneficiari Beneficiari: 25 Criterii speciale de eligibilitate- investiţia va conţine componente de mediu: folosirea energiilor neconvenţionale şi protejarea mediului prin izolarea / tratarea dejecţiilor din gospodărie . Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului Solicitantului pentru măsura 313 Criterii de selecţie locală: Se va acorda prioritate pentru: - proiecte în care se dovedeşte la depunerea dosarului, deţinerea resurselor financiare pentru co- fianţarea privată; proiecte care se înscriu în circuite turistice; itinerarii naturalistice stabilite la nivel regional şi judeţean. - proiecte situate în zone transfrontaliere; - proiecte situate în zone protejate (parcuri naturale şi rezervaţii), sau, pentru proiecte de investiţii, situate până la max. 5 km de acestea; - proiecte care prevăd realizarea unui produs turistic complex; - proiecte care utilizează noi tehnologii şi contribuie la reducerea consumului energetic; - proiecte care au o componentă de reciclare a deşeurilor sau de protejare a solului si aerului; - proiecte care promovează parteneriatul public-privat. Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ C. Acţiuni imateriale - Software, patente, licenţe - Onorarii pentru consultanţă D. Acţiuni materiale - Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor pentru a răspunde standardelor de cazare şi masă, dotarea cu echipamente, utilaje); - Cheltuieli pentru mică infrastructură în turism;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
151
- Activităţi recreaţionale care valorifică patrimoniul natural şi cultural local; - Echipamente şi dotări pentru gestionarea deşeurilor rezultate; - Mică infrastructură de conectare la sistemele de apă-canalizare sau rezolvare pe cont propriu a acestor utilităţi; - De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor. Intensitatea sprijinului
Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională variază pentru această măsură, de la 100% pentru entităţi publice (APL şi ONG) la 70% sau 50 % pentru entităţi private.
- Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/ proiect;
- Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la: 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investiţii în turismul rural.
Pentru fiecare cerere de finantare este necesara mentionarea in cadrul proiectului a alocarii distincte pentru componentele de mediu, in general cuprinse intre 3000-4000 euro/proiect, acesta constituind un criteriu de eligibilitate. Finanţare Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
15 20 000 300 000 204 000 51 000 45 000 10 5 000 50 000 40 000 10 000 0 Total – 25 25 000 350 000 244 000 61 000 45 000 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Tipul indicatorului Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Numărul de noi activităţi turistice
sprijinite 25
Împărţite după tipul de acţiune: infrastructura recreaţională şi de primire turistică
15
infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice
0
dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural
10
Volumul total al investiţiilor Împărţite după tipul de acţiune
350 000
infrastructura recreaţională şi de primire turistică
300 000
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
152
infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice
0
dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural
50 000
Rezultat Numărul suplimentar de vizite turistice Împărţite pe număr de înnoptări, număr de turişti pe zi
7500
Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite (Euro)
60 000
Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă
15
Impact Creşterea economică (Euro) 210 000
din care contribuţia Măsurii 313 70 000
Crearea de locuri de muncă 23
din care contribuţia Măsurii 313 13
Indicatori adiţionali Tipul indicatorului Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr de acţiuni turistice în infrastructura
recreaţională şi de primire turistică 15
Împărţite după tipul de acţiune:
acţiuni de agro-turism 15
acţiuni de turism rural activităţi recreaţionale
0 0
Rezultat Număr de structuri de primire turistică care îşi diversifică gama de servicii turistice
2
Impact Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural
2,9%
din care contribuţia Măsurii 313 1 %
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Număr de acţiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 10
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
15
Număr de acţiuni promovate de tineri 12
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
153
Măsura 413-22
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Argumentarea necesităţii sprijinului
Dezvoltarea economică şi socială a spaţiului rural este indispensabil legată de existenţa
unei infrastructuri rurale, a serviciilor de bază şi valorificarea bogatei moşteniri rurale.
Renovarea şi dezvoltarea satelor reprezintă o cerinţă esenţială pentru creşterea calităţii
vieţii şi sporirea atractivităţii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de bază (cu
precădere infrastructura de drumuri şi infrastructura de apă/apă uzată) poate avea un impact
major asigurând dezvoltarea spaţiului rural, în special, prin încurajarea şi facilitarea
dezvoltării activităţilor economice.
În prezent, în teritoriul nostru, ca şi în alte teritorii rurale, datorită fenomenelor
migraţiei şi emigraţiei, dar şi nivelului scăzut al veniturilor şi educaţiei se întâlnesc din ce în
ce mai frecvent cazuri de abandonare a copiilor sau lăsării lor sub o supraveghere formală,
precum şi de abandonare a părinţilor în vârstă.
Totodată, slaba dezvoltare a infrastructurii de bază, poate avea un impact negativ
asupra sănătăţii familiilor în comunităţile rurale. De asemenea spaţiile de interes public cum
ar fi pieţele comerciale, locurile de parcare, parcurile neamenajate sau neîntreţinute limitează
accesul populaţie la diverse servicii şi activităţi recreaţionale. Aceste exemple schiţează
necesităţile şi îmbunătăţirile majore în infrastructura fizică de bază de care spaţiul rural are
nevoie.
Una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc o constituie şi
slaba dezvoltare a serviciilor de bază (facilităţi recreaţionale, sportive şi culturale, de îngrijire
a copiilor, bătrânilor, servicii de transport public etc.). În acest sens, în majoritatea comunelor
şi satelor, diversele servicii, ce ar caracteriza un spaţiu rural echilibrat îndreptat către o calitate
bună a vieţii, sunt aproape inexistente. Această situaţie se datorează în mare parte inexistenţei
elementului cheie şi anume cel al infrastructurii, reprezentând astfel o barieră în calea
dezvoltării de activităţi economice şi de creare de oportunităţi ocupaţionale alternative
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei Obiectivul general al măsurii vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,
asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din
spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
154
Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural; Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală; Creşterea numărului de sate renovate; Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. Descrierea intervenţiei-domeniul de acoperire al măsurii
Măsura combină obiectivele mai multor axe. La amenajarea parcurilor pentru recreere
se realizează şi obiectivul privind creşterea suprafeţelor forestiere, iar salubrizarea mai bună a
comunelor duce la realizarea obiectivului privind o calitate mai bună a apei, aerului şi
terenului, ambele obiective fiind specifice axei 2.
Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local. Tipuri de acţiuni eligibile : Pentru componenta a): • Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă
pentru copii, terenuri de sport etc.);
• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări/reamenajari de parcări, pieţe,
spaţii pentru organizarea de târguri etc.);
• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii,
bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi
amenajarea de staţii de autobuz;
• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere
spaţii verzi etc.);
• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci,
cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv
achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea în
vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute cheltuielile
cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
Pentru componenta b): • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul rural - grupa B23 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc.); • Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii; • Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
155
Pentru ambele componente vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de
întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de
fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a
proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.
Beneficiari - Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în vigoare; - ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „b ‘’ Număr beneficiari : - 39 Criterii generale de selecţie: conf. Ghidului solicitantului pentru măsura 322 din PNDR Criterii de selecţie locală: proiecte care promovează parteneriatul public-privat; proiecte promovate de ONG-uri; proiecte ai căror beneficiari finali sunt grupurile vulnerabile; Intensitatea sprijinului a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi 400 000 Euro / proiect; b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul (CE) nr.1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. FINANŢARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
13 40 000 520 000 416 000 104 000 0 13 10 000 130 000 104 000 26 000 0 13 7 500 97 500 78 000 19 500 0 Total - 39 747 500 598 000 149 500 0 Cuantificarea obiectivelor pentru indicatorii comuni UE Indicatori comuni aferenţi măsurii dominante Tipul indicatorului Indicatorul Ţinta
2007-2013 Realizare Număr de comune sprijinite 13
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
156
Împărţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică)
Volumul total al investiţiilor 747 500
Împarţit în funcţie de tipul acţiunii de revitalizare (fizică, socială, economică)
Rezultat Populaţia din mediul rural ce beneficiază de servicii îmbunătăţite (nr. persoane)
12500
Impact Creşterea economică (Euro) 165 000
din care contribuţia Măsurii 322 16 000
Crearea de locuri de muncă 27
din care contribuţia Măsurii 322 5
B) Indicatori adiţionali B1) comuni Tipul indicatorului Indicatorul Ţinta
2007-2013 Realizare Numărul de acţiuni de servicii de bază
sprijinite 8
Împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate,infrastructură culturală şi socială, infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele)
Volumul total al investiţiilor în servicii de bază împărţit în funcţie de tipul acţiunii (mobilitate, infrastructură culturală si socială;
75 000
infrastructură de mediu, training, facilităţi de îngrijire a copiilor, altele)
10
Numărul de acţiuni de patrimoniu rural sprijinite Împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural)
75 000
Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural)
B2) specifici naţionali Tipul investiţiei Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr de comune identificate în Master
Planuri pentru infrastructura de apă/apă uzată, finanţate prin GAL
0
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
157
Număr de comune care nu au mai beneficiat de finanţare UE
3
Număr de km realizaţi prin componenta infrastructură fizică de bază:
0
km de drum 0 km de conducte de alimentare cu apă 0
km de conducte de canalizare 0 Impact Procent de populaţie rurală care datorită
sprijinului beneficiază de condiţii de viaţă îmbunătăţite
30%
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Număr de acţiuni promovate
de parteneriate / forme asociative
26
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Măsura 413-31
Formare profesională, informare şi consultanţă
Aceasta măsura nu face parte dintre măsurile cuprinse în PNDR.
Argumentarea necesităţii sprijinului
Din analiza datelor obţinute din teritoriul GAL Covurlui, date care coroborează şi cu
informaţiile din PNDR, reiese clar că dezvoltarea în mediul rural a fost întârziată în zona
noastră, ca şi în întreaga ţară, printre altele, de lipsa unor cunoştinţe minime de management
la nivelul exploataţiilor agricole şi de slaba pregătire a angajaţilor din sectorul agricol şi non-
agricol.
Importanţa activităţilor de formare în domeniul non-agricol la nivelul teritoriului
nostru apare datorită mai multor factori:
-existenţa multor exploataţii agricole de dimensiuni foarte mici, neviabile economic;
- pe măsura dezvoltării unor ferme de dimensiuni mari şi a creşterii productivităţii agricole, va
exista o forţă de muncă disponibilă pentru activităţi non- agricole;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
158
- necesitatea restructurării şi modernizării sectoarelor de procesare şi comercializare a
produselor agricole;
- nevoia de dezvoltare a activităţilor economice în domeniul turismului prin care potenţialul natural şi cultural-etnografic sa poata fi folosit la maxim pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului; - capacitatea redusă a micilor producători de a intra pe o piaţă din ce în ce mai globală şi mai concurenţială; - necesitatea încurajării afacerilor orientate spre piaţă şi îmbogăţirii cunoştinţelor economice şi de management;
În acest context considerăm necesară dezvoltarea activităţilor de formare profesională,
informare şi difuzare a cunoştinţelor, activităţi orientate către tineri şi persoane adulte care
sunt implicate în domenii care au mai puţină legătură cu agricultura, respectiv industria
alimentară şi forestiera, turismul, prestările de servicii, meşteşugurile tradiţionale.
Sprijinul acordat prin această măsură va facilita accesul la alte măsuri din această
strategie: diversificarea formelor de comercializare şi marketing a produselor agricole si non-
agricole, a produselor mesteşugăreşti, dezvoltarea turismului, prestările de servicii s.a. Poate fi
considerată o măsură de susţinere a dezvoltării economice de ansamblu a teritoriului.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare-miza intervenţiei
Obiectivele măsurii
Obiectiv general:
Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor non-agricol, al prelucrării lemnului,
mestesugurilor, serviciilor sociale, prestărilor de servicii cu caracter comercial, prin acţiuni de
formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative a persoanelor adulte care activează în
sectoarele menţionate.
Obiective specifice: Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită utilizarea durabilă a
resurselor neagricole, creşterea calităţii managementului la nivel de agent economic,
restructurarea şi modernizarea în sectoarele de prestări servicii pentru populaţie, meşteşuguri
tradiţionale.
Dobandirea competenţelor necesare implementării proiectelor de dezvoltare rurală derulate de
agenţii economici privaţi, ONG-uri sau administraţii locale contribuind astfel la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în zonele rurale.
Obiectivele operaţionale includ acţiuni care vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice pentru afacerile
non-agricole, turism, prestari de servicii, mestesuguri; b) pregătire generală pentru managementul proiectelor de dezvoltare;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
159
c) promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor non-agricole precum şi a condiţiilor de mediu;
d) revigorarea unor mestesuguri traditionale; e) informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare
(IT) ; f) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi; g) încurajarea integrării în activităţi productive a grupurilor defavorizate.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii Măsura combină obiective ale măsurilor din axele 2 si 3 ale PNDR şi este în acord cu prevederile art. 52, lit.c. din regulamentul 1698/2005 al CE. Măsura sprijină:
1. Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare, specializare), în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor în următoarele domenii: a. competente antreprenoriale pentru deschiderea unor afaceri în mediul rural în diverse domenii: - prelucrarea secundară a produselor agricole şi silvice; - ateliere meşteşugăreşti tradiţionale; -ateliere reparaţii bunuri casnice; -saloane de igienă corporală; -ateliere de reparaţii şi întreţinere auto şi utilaje agricole. b. Protecţia mediului - Utilizarea energiilor neconvenţionale în investiţiile din mediul rural; - Managementul durabil al mediului în care se derulează afacerile non-agricole; c. Domeniul prestaţiilor serviciilor sociale pentru populaţie -Servicii educaţionale private; - Asistenţă socială pentru grupuri defavorizate; - Cadastru agricol;
2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare şi nealimentare de pe piaţa europeană
3. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, schimburi de experienţă, evenimente care pot contribui la informarea acestora în domenii ca: fiscalitate, posibilităţi de finanţare, legislaţia muncii s.a.
4. Informare generală privind posibilităţile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor din sectorul rural ( Axa 1, Axa 2, Axa 3). Beneficiari Tipuri de beneficiari
a) Beneficiari direcţi-aplicanţi : Entităţi asociative publice sau private care activează în domeniul informării, educării, formării, consultanţei. Sunt încurajate parteneriatele.
b) Beneficiari finali : Persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii, industria agro-alimentară, agro-turismului, serviciilor pentru populaţie. Evaluarea numărului de beneficiari: A. Se vor organiza 3 sesiuni ( acţiuni) de formare care vor cuprinde 70 persoane, din care : - minim 60 tineri (până în 40 de ani) - maxim 10 adulţi
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
160
B. Se vor organiza: - o acţiune de informare şi difuzare de cunoştinţe privind cerinţele de igienă, calitate, comercializare a produselor alimentare si nealimentare de pe piaţa europeană; - o întrunire tematică pentru informarea potenţialilor beneficiari in domenii ca: fiscalitate, posibilitati de finantare, legislatia muncii s.a. Acestea vor cuprinde: -40 tineri (până în 40 de ani) -20 adulţi - Criterii de selecţie generale. Fiind o măsură atipică, nu există criterii de selecţie impuse de PNDR. Criteriile de selecţie locală vor acorda prioritate: Ca beneficiari aplicanţi: forme asociative cu competenţele necesare activităţilor proiectelor. Ca beneficiari finali: - agricultorilor de subzistenţă; - fermierilor de semi-subzistenţă; - tinerilor (sub 40 de ani), - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; - femeilor - cu excepţia proiectelor prin care entităţi cu personalitate juridică solicită formarea profesională a propriilor angajaţi sau membri; Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ A. Acţiuni imateriale - Onorarii şi diurnă pentru experţii formatori şi consultanţi; - Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); - Cheltuieli de transport; - Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; - Închirierea de spaţii adecvate pentru desfăşurarea acţiunilor de formare profesională; -Taxe pentru participarea la cursuri, care nu pot fi organizate de GAL-ul nostru, dar sprijină dezvoltarea resurselor umane din teritoriu. B. Acţiuni materiale - Materiale didactice şi consumabile Finanţare Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activităţile sprijinite prin această măsură.
Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
3 2
10 000 2 000
30 000 4 000
24 000 3 200
6 000 800
0 0
Total - 5 34 000 27 200 6 800 0
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
161
Indicatori Tip de indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr participanţi 130
• număr de participanţi la activităţi de formare profesională
70
• număr de participanţi la acţiuni de informare si difuzare de cunoştinţe
60
• femei 60
• tineri sub 40 de ani 100
Tipul participanţilor:
activi în agricultură 90
activi în industria alimentară 10
activi în silvicultură 20
Număr total de zile realizate de toţi participanţii (o zi echivalează cu 8 ore)
530
- de pregătire profesională 350
- de informare şi difuzare de cunoştinţe 180
Rezultat Număr de participanţi: 115
care au terminat cu succes formarea profesională
65
care au beneficiat de acţiuni de informare şi difuzare de cunostinţe
50
femei 55
tineri sub 40 de ani 90
Tipul participanţilor:
activi în agricultură 85 8
activi în industria alimentară
activi în silvicultură 17
Impact Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8%
Indicatori adiţionali Tip de indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Număr de participanţi care au aplicat
pentru măsuri din AXA 3 şi au parcurs un modul de formare profesională sau au participat la acţiuni de informare.
70
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind afaceri non- agricole în mediul rural.
20
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
162
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare privind afaceri în turism.
20
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii etc.
10
Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind activităţi din domniul social, cultural, recreativ,desfăşurate de instituţii publice sau entităţi private.
10
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate
de parteneriate/forme asociative
5
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Măsura 421
Implementarea proiectelor de cooperare
Argumentarea necesităţii sprijinului
În România, la ora actuală, percepţia generală este că guvernul şi autorităţile publice
locale sunt cei care trebuie să se implice şi să fie răspunzători de dezvoltarea oricărui domeniu
al vieţii sociale. ONG-urile sunt o prezenţă timidă încă şi puţin numeroasă. Voluntariatul este
o noţiune ce trezeşte resentimente datorită amintirilor trecutului nu prea îndepărtat şi
voluntarii, veniţi mai ales din alte ţări, sunt priviţi ca o curiozitate. Neimplicarea este normă
de bază a comportamentului social. Pe plan european acest mod de a vedea participarea la
actul de guvernanţă locală este demult depăşit, cetăţenii implicându-se din ce în ce mai
puternic la rezolvarea problemelor locale din cele mai diverse domenii. Axa LEADER a
facilitat în multe ţări implicarea cetăţenilor din mediul rural în stabilirea şi implementarea
strategiilor locale de dezvoltare, prin aplicarea principiului „de jos în sus” în ceea ce priveşte
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
163
guvernanţă locală. Este de dorit ca şi România să meargă în aceasta direcţie şi activitatea
GAL-urilor este o oportunitate în acest sens. Una dintre posibilităţile oferite este cooperarea
cu reprezentanţii altor teritorii.
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele
locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi,
de a face schimb de experienţă şi de a vedea concret cum au rezolvat alţii problemele
dezvoltării locale.
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei Priorităţile avute în vedere de către GAL vor fi implementate cu mult mai eficient în
teritoriu prin facilitarea accesului membrilor GAL la idei şi informaţii noi la schimburi de
experienţă învăţând astfel din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini
inovaţia, pentru dobândire de competente şi îmbunătăţirea lor.
Această măsură vine să susţină obiective din strategia de dezvoltare a teritoriului GAL,
precum cele legate de turism sau valorificarea superioară a producţiei agricole, infrastructura
rurală. Schimbul de bune practici, iniţiative comune, formare comună sunt câteva acţiuni care
pot ajuta GAL.
Obiectiv general
Îmbunătăţirea strategiilor locale de dezvoltare prin cooperare inter-teritorială şi transnaţională. Obiective specifice
Dobândirea de competenţe şi îmbunătăţirea cunoştinţelor deţinute de membrii Grupului de Acţiune Locală din GAL prin intermediul proiectelor de cooperare. Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire a măsurii
Prin intermediul acestei masuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională şi inter-teritorială între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER. Beneficiari Tipuri de beneficiari a) Aplicanţi: GAL finanţat prin axa LEADER, Grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul şi metoda LEADER b) Beneficiari: membrii GAL Evaluarea numărului de beneficiari a) Aplicanţi:2 b) Beneficiari: 40
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
164
Criterii de eligibilitate - parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu abordarea
LEADER
- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun - coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER - activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din FEADR - valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară maximă stabilită
(200.000 euro co-finantare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro).
Criterii de selecţie generale: Prioritate vor avea proiectele de cooperare care: - dovedesc la depunerea dosarului deţinerea resurselor financiare pentru cofinanţarea privată; - implică mai mult de două GAL-uri din România; - implică un GAL din alt stat membru cu experienţa LEADER +; - includ activităţi inovative; - combină obiectivele din diferite axe ale PNDR; - se adresează tinerilor din zona rurală; - respectă normele de mediu; - urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea ca beneficiari
grupuri de producători, asociaţii, parteneriate etc.
Criterii de selecţie locală
Nu există criterii de selecţie locală – aplicantul fiind însuşi GAL-ul.
Precizări privind acţiunile eligibile, cu titlu exemplificativ
- pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii,
activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente;
- investiţii pentru implementarea proiectelor comune; - proiecte comune de instruire; Intensitatea sprijinului Limita financiară maximă stabilită este de 200.000 euro. Valoarea totală a investiţiei nu va
depăşi 400.000 euro. Ajutorul public FEADR + contribuţie publică naţională se ridică la 85%
din valoarea totală a proiectului, conform regulilor de finanţare din măsura 421 PNDR.
FINANTARE Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţie publică naţională
Contribuţie privată
1 10 705 10 705 7 280 1 820 1 605 1 22 235 22 235 15 120 4 780 3 335 Total - 2 32 935 22 400 5600 4 935
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
165
Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE Tip indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Numărul de proiecte de cooperare
sprijinite 2
transnaţională 1
inter-teritorială 1
Numărul de GAL-uri care întreprind proiecte de cooperare
4
Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create
1
Impact Crearea de locuri de muncă suplimentare (echivalenţă de normă întreagă)
12
din care contribuţia Măsurii 421 1
Indicatori adiţionali Tip indicator Indicator Ţinta
2007-2013 Realizare Numărul de proiecte de cooperare care
implică mai mult de două GAL-uri din România
1
Numărul de proiecte de cooperare care implică un GAL din UE cu experienţă în LEADER+
1
Indicatori specifici locali Tip indicator Indicator Ţintă
2007-2013 Rezultat Numar de actiuni promovate de
parteneriate/forme asociative 1
Număr de acţiuni ce includ componente de protejare a mediului
Nu este cazul
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
166
REALIZAREA PARTENERIATULUI
ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A –V-A: PARTENERIATUL
1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură
(parteneriatul care realizează Dosarul de Candidatură
- Planul de Dezvoltare Locală)
Trebuie menţionat că intenţia constituirii unui grup de acţiune în actualul teritoriu a
existat încă din anul 2009, când a fost depus un proiect pentru accesare de fonduri în vederea
constituirii ca GAL şi elaborării PDL-ului acestuia – submăsura 431.1 faza 3. Proiectul a fost
selecţionat spre finanţare la poziţia 89 din Raportul de selecţie, dar nu a fost efectiv derulat în
nicio componentă, din diverse motive.
Ideea a fost reluată şi în anul 2010 când a fost organizată prima sesiune de selecţie a
GAL-urilor, pe submăsura 431.2, dar tot nu a fost finalizată.
În toamna anului 2012, când au apărut informaţiile privitoare la o noua sesiune de
selecţie pentru finanţarea GAL-urilor, procesul a fost reluat, dar de data aceasta cu o
determinare mai mare, rezultatul fiind strategia de faţă.
Procesul de elaborare al dosarului de candidatură a fost structurat în mai multe etape,
plecând de la iniţierea constituirii Grupului de Acţiune Locală, a fost apoi stabilită echipa
coordonatoare şi grupuri de lucru ce au organizat întâlniri cu potenţiali parteneri, consultări pe
plan local cu lideri de opinie, ONG-uri, potenţiali beneficiari, administraţii publice locale. Au
fost pregătite materiale de prezentare a programului LEADER.
Echipa de proiect a iniţiat evaluarea mediului economico-social şi a potenţialelor locale pentru
a crea şi implementa politici şi programe, bazate pe oportunităţi locale şi adresate necesităţilor
locale. S-a pornit de la înţelegerea faptului că forţele determinante ale dezvoltării locale sunt
baza economică şi capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere şi tendinţele externe şi
evenimentele care pot avea impact asupra acestora.
Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare
strategică definitivată, a fost necesară atât conturarea unei echipe tehnice, cât şi definirea
procedurilor şi etapelor de urmat. În acest scop, echipa de proiect a elaborat, în conlucrare cu
specialiştii parteneriatului local, principiile de funcţionare şi modul de organizare.
Sarcina stabilirii domeniilor de analiză a fost dificilă deoarece nu există o definire a ceea ce
constituie domeniile cele mai potrivite. Întrepătrunderea ariilor localităţilor, interacţiunile
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
167
dintre acestea au fost avute în vedere, recurgându-se la concentrarea analizei spre: analiza
comunităţilor în parte, analiza zonei în ansamblu şi analiza sectorială, implicând părţi ale
economicului, mediului, socialului şi infrastructurii. Domeniile de analiză au fost concentrate
pe grupuri de lucru astfel:
1. Prezentarea fizico-geografică şi istorico-culturală;
2. Patrimoniu de mediu şi agricultură;
3. Economie non – agricole, servicii şi turism;
4. Populaţie, demografie, activităţi sociale, infrastructura rurală.
Domeniile menţionate au fost împărţite în sub-domenii, pentru a cuprinde o paletă cât
mai largă şi reprezentativă a vieţii economico-sociale a zonei.
Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a fost un
proces dificil, având în vedere disponibilitatea şi accesul la date statistice, relevante acestui
scop. Dificultatea s-a manifestat mai accentuat în cazul comunelor, unde specificitatea datelor
este mai pregnantă. Obstacolele înfruntate în procesul colectării datelor nu au fost specifice
doar muncii depuse pentru planificarea strategică a zonei. Cu aceeaşi situaţie se confruntă, în
general, toate ţările Europei Centrale şi de Vest, datorită lipsei de standardizare a sistemelor
de colectare şi de prelucrare a datelor. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente
datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituţii şi organizaţii de profil, agenţi
economici, agenţii de dezvoltare - parteneri ai proiectului, s-au colectat, tot cu sprijinul
partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri sau sondaje,
din cunoştinţele de specialitate documentate ale unor experţi din diferite domenii. S-a avut în
vedere şi faptul că nu este neapărat necesară colectarea unui număr exagerat de mare şi
detaliat de date, atenţia fiind concentrată şi asupra simplităţii procesării şi interpretării
acestora. S-a procedat la prelucrarea şi prezentarea datelor şi informaţiilor, astfel încât acestea
să fie relevante şi relativ uşor de înţeles pentru factorii de decizie. Condiţiile de mai sus s-au
avut în vedere la conturarea finală a evaluării - analiza locală/diagnostic.
După colectarea şi prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelor de
potenţial al zonei, în vederea utilizării acestora în cadrul analizei SWOT.
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi şi
Ameninţări. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea "Unde suntem?",
aceasta implicând analiza mediului intern al zonei şi a mediului extern general şi specific.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
168
Punctele Tari ale unei zone sunt acele valori sau acei factori care îi dau acesteia un
avantaj competitiv şi îi conferă atractivitate. Punctele Tari reprezintă forţele interne, adică
forţe distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea
dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
reglementative, operaţionale sau altele. Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi
corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt
dificil de corectat.
Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete care
să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni.
Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni.
Oportunităţile sunt acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv
(Punct Tare).
Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de zonă, care conduc la
declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o
Ameninţare sau o Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale zonei.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se
cunoaşte că modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor
asupra acesteia reprezintă preocupări legitime. Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare
(Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a fost făcută sub coordonarea echipei de
proiect, de un cerc larg de specialişti ai parteneriatului local, utilizându-se formulare specifice,
prin care s-a dat ocazia să se identifice, totodată, şi măsurile pe care specialiştii le-au
considerat ca oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe. În continuare, s-au elaborat, în
consensul parteneriatului local, criterii specifice de selecţie/ierarhizare, prin aplicarea cărora
s-a realizat prioritizarea Punctelor Tari şi a Punctelor Slabe.
Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis şi democratic,
permiţând participarea largă a specialiştilor locali, reprezentanţi ai societăţii civile din GAL
COVURLUI. Rezultatele obţinute pe parcursul acestuia au fost prezentate în mass-media
locală, diseminate şi supuse validării publice la finalul fiecărei etape de lucru. Prezentul
concept reprezintă rezultatul muncii voluntare, în parteneriat, a persoanelor resursă,
reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai altor instituţii, agenţilor economici,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
169
asociaţiilor profesionale, cultelor şi organizaţiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei
de proiect, beneficiind de asistenţă metodologică din partea Direcţiei de Dezvoltare Regională
a Consiliului Judeţean Galaţi precum si de sprijinul Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare
Rurală, Galaţi. Munca colectivă s-a desfăşurat în grupe de lucru, pe domenii de activitate, în
cadrul cărora s-au identificat priorităţile strategice de dezvoltare a zonei, s-au definit
obiectivele specifice şi sarcinile, respectiv măsurile prin care se vor realiza obiectivele
stabilite.
Etapele procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala „GAL Covurlui”
Bazată pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a zonei vizate, echipa de
proiect a organizat, prin întâlniri publice, dezbateri având ca scop formularea misiunii
viitoarei strategii de dezvoltare şi construirea sistemului ierarhic de obiective, prin a căror
realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de dezvoltare a zonei. Prin construirea sistemului
de obiective ale strategiei s-a reuşit conturarea viziunii generale pe 2 ani şi a rezultatului dorit
al procesului planificării strategice. Totodată, direcţiile strategice definite permit gruparea
corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la
realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. La definirea direcţiilor strategice s-a avut
în calcul şi pregătirea GAL-ului pentru implementare noii Politici Agricole Comune, care va
începe din anul 2014. Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor
implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi sub-obiectivele componente sunt
cuantificabile prin indicatori.Practic, pentru realizarea rezultatului mai sus menţionat, echipa
de lucru a conlucrat cu specialiştii, în parteneriat local, pentru a definitiva sistemul de
obiective, după care au reanalizat măsurile de dezvoltare, identificate cu ocazia aplicării
analizei SWOT, renunţând la unele din acestea sau identificând altele noi. În acest mod, au
rezultat priorităţile de dezvoltare care constituie, baza strategiei de dezvoltare a zonei.
Dorim să menţionam că pentru o mai bună informare a liderilor locali formali, respectiv
consilierii locali, echipa de coordonare a participat la toate şedinţele Consiliilor Locale în care
s-a discutat despre afilierea UAT-urilor la GAL şi a expus în detaliu principiile axei
LEADER, organizarea, atribuţiile şi modul de funcţionare al GAL-urilor.
În acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale
Planului de Dezvoltare Locala al GAL COVURLUI este şi acela de a reprezenta un
instrument de promovare economică a zonei.
În tabelul următor sunt prezentate în mod sintetic etapele realizării PDL al GAL
COVURLUI.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
170
Etape Activităţi Metode,
Instrumente
Participanţi Data
întâlnirilor
Rezultate
I. Iniţierea
procesului de
constituire a
GAL
1.Prezentarea iniţiativei LEADER şi
descrierea conceptului de GAL
2.Identificarea factorilor cheie
(instituţionali, organizaţionali, ai societăţii
civile) care se vor implica în implementarea
strategiei locale de dezvoltare
3.Prezentarea reglementărilor locale,
naţionale şi europene, care vor influenţa
procesul de elaborare al Strategiei de
dezvoltare
4. Identificarea resurselor necesare şi
disponibile pentru implementarea Strategiei
(resurse umane, financiare, instituţionale
etc.)
5. Implicarea entităţilor interesate în
pregătirea Planului de Dezvoltare Locală
6. Diseminarea sugestiilor, a rezultatelor
Întâlniri,
dezbateri,
consultări
Membrii grupului
de iniţiativă,
reprezentanţi ai
instituţiilor
publice, mediului
de afaceri, ONG-
urilor, persoane
private
17.11.2011 Conştientizarea
participanţilor, actori
locali, privind
necesitatea, utilitatea
şi oportunitatea
înfiinţării unui GAL.
Identificarea leader-
ului Grupului de
Acţiune Locală.
Stabilirea unui
potenţial teritoriu.
Stabilirea
potenţialilor
parteneri.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
171
II. Stabilirea
metodologiei de
lucru si a etapelor
de elaborare a
Planului de
Dezvoltare
1.Stabilirea echipei coordonatoare,
responsabilă de întocmirea Planului
de Dezvoltare locală
2.Localizarea teritorială a GAL –ului,
3.Identificatea potenţialilor parteneri
4. Formarea grupurilor de lucru
5. Identificarea persoanelor resursă
din teritoriu
6. Conceperea instrumentelor şi a
calendarului de lucru necesare,
identificarea domeniilor de analiză.
Întâlniri,
brainstorming,
Consultarea
liderilor de
opinie locali,
interviuri;
Echipa
coordonatoare,
primari, oameni
de afaceri,
reprezentanţi
ONG, şi ai
societăţii civile
21.01.2012
Identificarea persoanelor resursă,
stabilirea echipei coordonatoare;
Definirea domeniilor de analiză;
Repartizarea pe domenii a
grupurilor de lucru;
Definitivarea teritoriului GAL.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
172
III. Elaborarea
diagnosticului
socio-economic si
teritorial al
regiunii.
Identificarea
factorilor interni
si externi care pot
contribui-
îngreuna
implementarea
Strategiei de
dezvoltare locală
1.Colectarea datelor
socio-economice ale
teritoriului
2.Analiza datelor
3. Structurarea
informaţiilor obţinute
4. Analize tematice de
potenţial a zonei
5. Identificarea punctelor
tari, a punctelor slabe,
oportunităţilor şi
ameninţărilor,, plecând de
la potenţialul local
6. Diseminarea
rezultatelor analizelor
Consultarea studiilor de
specialitate, a
documentelor strategice
relevante din teritoriu;
Documentare pe teren;
Chestionare, fişe de
lucru, caiete
documentare,
participarea la întâlniri
ale comitetelor locale ;
Consultarea altor surse
de informare: site-urile
Primăriilor şi altor
instituţii publice
judeţene şi naţionale,
broşuri, publicaţii locale
etc.
Echipa coordonatoare,
grupuri de lucru tematice,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale, persoane private;
Reprezentanţi ai DADR
Grup de lucru 3
şi 4.
03.03.2012
Grup de lucru 1
şi 2
10.03.2012
Întocmirea analizei-
diagnostic a teritoriului,
Analiza SWOT, pe
domenii
IV.Identificarea
viziunii de
dezvoltare si
elaborarea
variantelor
strategiei de
1. Identificarea
priorităţilor reieşite din
etapele anterioare,
elaborarea unui plan de
acţiune pentru
implementarea strategiei
Consultarea studiilor de
specialitate, a
documentelor strategice
relevante din teritoriu;
Documentare pe teren;
Chestionare, fişe de
Echipa coordonatoare,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale, grupuri de lucru,
persoane resursă,
14.03.2012
Doua viziuni de dezvoltare
a teritoriului
Definitivarea viziunii de
dezvoltare a GAL.
Plan de acţiune pentru
implementarea strategiei
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
173
dezvoltare locală
2. Întocmirea versiunilor
pentru viziunea de
dezvoltare şi a
obiectivelor strategice
majore
3. Alegerea variantei
considerate optimă pentru
viziunea de dezvoltare
4.Evidenţierea măsurilor,
acţiunilor şi proiectelor
care conduc la
implementarea strategiei
propuse
5. Creionarea strategiei
de dezvoltare locală
propuse
6. Stabilirea structurilor
de conducere şi decizie
ale GAL Covurlui,
precum şi a comitetului
de selecţie provizoriu
7. Diseminarea
lucru, caiete
documentare,
participarea la întâlniri
ale comitetelor locale;
Publicare articole în
mass-media
reprezentanţi ai autorităţilor
publice judeţene, Consiliul
Judeţean, DADR, Camera
Agricolă
Selectarea variantei optime
a Strategiei de Dezvoltare
Locală
Definitivarea componenţei
organelor de conducere şi
a Comitetului de Selectare
a proiectelor: membri şi
membri supleanţi.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
174
rezultatelor
V. Validarea
dosarului de
candidatura
1. Validarea strategiei şi a
acţiunilor propuse
2. Elaborarea candidaturii
3. Validarea dosarului de
candidatură final de către
parteneri
Întâlniri, dezbateri Echipa coordonatoare,
membrii ai parteneriatului,
primari, oameni de afaceri,
reprezentanţi ONG şi ai
societăţii civile, comitete
locale
17.04.2012 Validarea variantei
definitive a Strategiei de
Dezvoltare Locală
VI. Depunerea
dosarului de
candidatura
Deplasare la Unitatea de
Management CDRJ
Galaţi
Echipa de coordonare 19.04.2012 Înregistrarea dosarului de
candidatură.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
175
2. Prezentarea parteneriatului decizional
2.1. Descrierea partenerilor
Partenerii din GAL Covurlui au înţeles avantajele asocierii într-o organizaţie de
tip GAL şi au consimţit să ni se alăture. Componenţa parteneriatului este descrisă în
tabelul următor:
DESCRIEREA PARTENERILOR
„GAL Covurlui”
Nume/Prenume Instituţia/Organizaţia Funcţia Tip/Obs.
PARTENERI PUBLICI
1. Munteanu Alina UAT Comuna Griviţa Primar Ales public
2. Neagu Viorel UAT Comuna Vinderei Primar Ales public
3. Lupu Neculai UAT Comuna Fruntişeni Primar Ales public
4. Florea Aurel UAT Comuna Cavadineşti Primar Ales public
5. Codreanu Dorin UAT Comuna Bălăbăneşti Primar Ales public
6. Porumb O. Ioan UAT Comuna Rădeşti Primar Ales public
7. Dorobăţ Victor UAT Comuna Bereşti-Meria Primar Ales public
8. Hanţă Neculai UAT Comuna Suceveni Primar Ales public
9. Chiriloaie Victor UAT Comuna Oancea Primar Ales public
10 Patriche Ştefan UAT Comuna Vîrlezi Primar Ales public
11 Tofan Georgică UAT Comuna Jorăşti Primar Ales public
12 Prodan Vasile UAT Comuna Corni Primar Ales public
13 Gafton Costică UAT Comuna Smulţi Primar Ales public
PARTENERI PRIVATI
14 Munteanu Marcel Cicerone Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
15 Popa Geta-Gabriela Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
16 Scutaru Ionica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
17 Calestru Elena Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
18 Scafaru Angelica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
19 Strat Leonard Bogdan Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
20 Susnia Z Viorel Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
21 Lupu Gh. Tudoriţa Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
22 Vrînceanu Lucica Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
176
23 Irava Dumitru Intreprindere Individuală Administrator Admin firma
24 Mândru Oreste „Brateş Leg Grup” SRL Administrator Admin grup
25 Obreja Rodica „Agroexport” SRL Administrator Admin firma
26 Jiglău Emilia „Proferma 2011” SRL Administrator Admin firma
27 Ţoş Gina Elena „Mag Plant” SRL Administrator Admin firma
28 Negîci Andreea-Diana „Deeadent” SRL Administrator Admin firma
29 Rotaru Andrei „Fort Miror” SRL Administrator Admin firma
30 Munteanu Iulian-Doru „Maditom Impex” SRL Administrator Admin
31 Capotă Cezar Sector forestier Reprezentant Privat-Silvic
32 Codreanu Teodor-Ovidiu Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma
33 Manea Iulia Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma
34 Lupu N. Dănuţ Persoană Fizică Autorizată Administrator Admin firma
35 Crângan Doina - Stela Asociaţie Familială Administrator Admin firma
36 Dumbravă Liliana-Mariana Intreprindere Familială Administrator Admin firma
ONG
37 Iancu Ana-Maria As. „Ştefan şi Maria” Preşedinte ONG
38 Nica Maricica As. “Mediatorilor Rromi” Preşedinte ONG
39 Lovin Mihăiţă As. Cresc.Caprine „Dunărea” Preşedinte ONG
40 Staicu Oana Loredana As. „Răzeşul de Oancea” Preşedinte ONG
2.2 Crearea şi funcţionarea GAL-ului
1) Adunarea generală
Adunarea generală este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea
membrilor asociaţiei. Dintre aceştia, doar membrii fondatori şi membrii asociaţi au drept de
vot, membrii de onoare şi membrii susţinători având dreptul de a participa şi de a lua cuvântul
în şedinţele adunării Generale, dar fără drept de vot.
Adunarea Generală are următoarele competenţe:
a) Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL Covurlui;
b) Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) Alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;
d) Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de Selecţie;
e) Alegerea şi revocarea Cenzorului sau, după caz, a membrilor Comisiei de Cenzori;
f) Înfiinţarea de filiale;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
177
g) Modificarea Actului Constitutiv şi a Statutului GAL Covurlui;
h) Dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase
după lichidare;
i) Decide asupra primirii sau excluderii unor membri;
j) Decide asupra acordării calităţii de membru de onoare unei/unor persoane, în condiţiile
Statutului GAL Covurlui;
k) Stabilirea programului de activitate;
l) Stabilirea cotizaţiei anuale;
m) dezbaterea raportului de activitate al Consiliului Director;
n) Orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Statutul GAL Covurlui;
Adunarea Generală se întruneşte în sesiune ordinară şi extraordinară, după cum urmează:
a) în sesiune ordinară, anual;
b) în sesiune extraordinară, ori de câte ori trebuie rezolvate probleme importante de
competenţa Adunării Generale şi care nu suferă amânare.
Adunarea Generală are drept de control permanent asupra celorlalte organe ale Asociaţiei.
Convocarea Adunării Generale în sesiune ordinară se face de către Consiliul
Director, în scris, prin mijloace clasice (scrisoare, fax) sau electronice (e-mail), cu cel puţin 15
zile înainte de data desfăşurării adunării.
În convocare se vor preciza ziua, ora şi locul unde se desfăşoară şedinţa Adunării Generale,
precum şi ordinea de zi.
Convocarea se va transmite tuturor membrilor Asociaţiei.
Convocarea Adunării Generale în sesiune extraordinară se face la iniţiativa Consiliului
Director, a preşedintelui sau la propunerea unei treimi din membrii Asociaţiei, ori de câte ori
este necesar.
Oricare membru poate solicita Consiliului Director convocarea Adunării Generale, iar
în cazul în care Consiliul Director nu convoacă Adunarea Generală, acesta are dreptul să
solicite instanţelor judecătoreşti această convocare.
Adunarea Generală a Asociaţiei poate delibera legal şi fără convocare, în prezenţa
unanimităţii membrilor cu drept de vot.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
178
Adunarea Generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi şi ia
decizii cu majoritatea celor prezenţi, cu excepţia modificării Statutului, caz în care se cere o
majoritate de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor cu drept de vot.
Fiecare membru are dreptul la un singur vot. În caz de egalitate, Preşedintele decide.
Dezbaterile şi hotărârile adoptate se consemnează într-un registru special de către un
secretar desemnat de Consiliul Director.
Preşedinţia Adunării Generale aparţine preşedintelui Asociaţiei sau, în lipsa
acestuia, vicepreşedintelui.
La şedinţele Adunării Generale pot participa şi persoane care nu sunt membri ai Asociaţiei,
dar fără drept de vot.
Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii Adunării Generale, este
interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală
sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la
vot. Asociatul care încalcă această dispoziţie este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei
dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
Hotărârile luate de Adunarea Generală, în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau
ale Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Adunarea
Generală sau au votat împotrivă.
Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiile
cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au luat parte
la Adunarea Generală sau care au votat împotriva şi au cerut să se insereze aceasta în
procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre
hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.
2) Consiliul Director
Consiliul Director este organul care asigură punerea în executare a hotărârilor
Adunării Generale.
Consiliul Director exercită conducerea Asociaţiei în perioada dintre sesiunile Adunării
Generale şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa.
Consiliul Director este răspunzător pentru întreaga activitate în faţa Adunării Generale.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
179
Fiecare membru al Consiliului Director este individual responsabil pentru actele şi faptele sale
în cazul încălcării legislaţiei sau dispoziţiilor primite.
Consiliul Director a fost alcătuit, încă de la început, ţinând cont de viitoare extindere a
parteneriatului, din cinci persoane (- pentru mai mult de 50 membri numărul de membri ai
Consiliului Director va creşte până la 15% din numărul de membri ai GAL Covurlui),
membri ai asociaţiei, alese pentru un mandat de 2 ani; Consiliul Director poate fi alcătuit şi
din persoane din afara Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.
Primul Consiliu Director va fi format din Preşedinte, Vicepreşedinte şi trei membri –
dintre care unul va avea funcţia de secretar, numiţi prin Actul Constitutiv, ale căror mandate
vor putea fi reînnoite, sau care vor putea fi înlocuiţi prin hotărârea Adunării Generale.
În caz de vacantare, Consiliul Director procedează imediat la înlocuirea cu membri interimari.
Înlocuirea definitivă este decisă în proxima Adunare Generală ordinară.
Numirea în Consiliul Director va fi acordată cu prioritate membrilor fondatori, iar
numirea altor membri ai Asociaţiei va fi posibilă numai în situaţia în care membrii fondatori
renunţă la calitatea de membrii ai Consiliului Director sau nu mai sunt în viaţă.
Alegerea Consiliului Director se va face de către Adunarea Generală a Asociaţiei, iar,
în situaţia în care din Adunarea Generală mai fac parte membrii fondatori, aceştia vor avea
drept de veto cu privire la alegerea Consiliului Director.
Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar dacă era, pierde această calitate orice
persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă Asociaţia are
ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
În exercitarea competenţei sale, Consiliul Director:
a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi proiectele asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aproba organigrama şi politica de personal ale asociaţiei;
d) hotărăşte asupra angajării şi desfacerii contractului de muncă al personalului salarizat,
negociază şi stabileşte salariile. De asemenea, decide în privinţa personalului angajat pe
bază de convenţie civilă;
e) propune Adunării Generale acordarea de funcţii onorifice şi persoanele cărora să li se
acorde;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
180
f) decide schimbarea sediului Asociaţiei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.
Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea preşedintelui, precum şi de
fiecare dată când interesul o necesită, la cererea scrisă adresată preşedintelui de către cel puţin
1/3 din membrii Consiliului Director.
Şedinţele Consiliului Director sunt legal constituite în prezenta a 2/3 din numărul membrilor
săi.
Hotărârile Consiliului se iau cu o majoritate calificată din totalul membrilor săi.
Toate hotărârile Consiliului Director sunt consemnate într-un registru şi sunt semnate
de preşedinte şi de secretarul de şedinţă.
La şedinţele Consiliului Director pot participa în orice situaţie membrii fondatori,
membrii asociaţi şi cenzorul/ cenzorii, dar fără drept de vot. Membrii de onoare şi persoanele
care nu sunt membri ai Asociaţiei pot participa la şedinţele Consiliului Director dacă au fost
invitate, dar fără drept de vot.
Preşedintele Consiliului Director este şi Preşedintele Asociaţiei şi are următoarele atribuţii:
- convoacă membrii Consiliului Director la întruniri, precizând ordinea de zi;
- prezidează Consiliul Director;
- prezidează şedinţele Adunării Generale;
- reprezintă Asociaţia în justiţie;
- reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii;
- încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei;
- se ocupă de activităţile curente ale Asociaţiei între şedinţele Consiliului Director.
Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane, inclusiv persoane care
nu au calitatea de asociat ori sunt străine de Asociaţie, pentru a reprezenta Asociaţia în
relaţiile cu terţii şi/sau pentru a încheia acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei.
În cazul în care Consiliul Director decide în acest sens, se poate alege un Director
Executiv al Asociaţiei MANAGER, care va acţiona în limitele competenţei stabilite de către
Consiliul Director, în actul său de numire. Directorul executiv al Asociaţiei poate fi
remunerat.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
181
3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori
Cenzorul asigură controlul financiar al Asociaţiei şi poate participa la şedinţele
Consiliului Director, fără drept de vot.
Până la numirea unui cenzor, oricare dintre asociaţii care nu este membru al
Consiliului Director poate exercita dreptul de control.
Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, Adunarea Generală va hotărî numirea unui
cenzor. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.
Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 100 de membri, controlul financiar intern se va
exercita de către o comisie de cenzori, compusă din trei membri, şi numită prin hotărârea
Adunării Generale a Asociaţilor. Din comisia de cenzori trebuie să facă parte cel puţin un
membru al Asociaţiei şi un contabil autorizat sau un expert contabil.
Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de
adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Comitetul de selectare a proiectelor este organismul cu responsabilităţi privind
selectarea pentru finanţare a proiectelor depuse în cadrul GAL-ului, în conformitate cu
procedura de selecţie stabilită de către GAL COVURLUI.
Comisia de Contestaţii reprezintă organismul tehnic cu responsabilităţi privind
soluţionarea contestaţiilor adresate privind rezultatele procesului de selecţie a proiectelor
pentru finanţare, alcătuit din trei reprezentanţi ai partenerilor din GAL Covurlui, desemnaţi
prin hotărâre a Adunării Generale.
Prezentarea proiectelor ce urmează a fi evaluate pentru selectare se va face de către un
membru al echipei tehnice.
Definiţii
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
182
(1) Termenul de „măsură” cuprinde atât măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, cât şi acţiunile din afara măsurilor specificate în
Regulamentului (CE) nr.1698/2005 care pot primi sprijin financiar în cadrul GAL Covurlui.
(2) Termenul „sesiune de depunere” reprezintă perioada calendaristică în cadrul căreia GAL
Covurlui poate primi proiecte din partea beneficiarilor.
(3) Termenul „sesiune de selecţie” reprezintă lucrările Comitetului de Selecţie, concretizate în
decizia finală de finanţare.
(4) Termenul „contribuţie GAL” reprezintă valoarea finanţării nerambursabile acordate
aplicanţilor ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare.
Componenţa Comitetului de Selectare a proiectelor
(1) Comitetul de selectare a proiectelor va fi alcătuit din 7 persoane - reprezentanţi ai
autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat. În Comitetul de selectare a
proiectelor vor fi reprezentate toate sectoarele care fac parte din asociaţia GAL Covurlui.
Astfel:
• 2 membri vor fi reprezentanţi ai entităţilor locale:
• 5 membri vor fi reprezentanţi ai sectorului privat, dintre care:
o 2 membri reprezentanţi ai societăţii civile din teritoriu;
o 3 membri reprezentanţi ai agenţilor economici din teritoriu;
Pentru fiecare membru, va fi un supleant.
(2) Componenta nominală a comitetului de selectare se stabileşte de către Adunarea
Generală, astfel încât la fiecare doua comune din teritoriul GAL Covurlui să existe un
reprezentant în Comitet. Reprezentarea procentuala a autoritatilor publice nu depaseste
procentul din parteneriat.
(3) În termen de 30 zile de la autorizarea GAL-ului, Comitetul se va întruni pentru
alegerea Preşedintelui şi pentru familiarizarea celor nominalizaţi cu prevederile prezentului
Regulament.
(4) Secretarul Comitetului este angajatul pentru activităţi de secretariat din cadrul
compartimentului administrativ, care va lua parte - fără drept de vot la lucrările Comitetului,
pentru efectuarea lucrărilor de secretariat.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
183
(5) În situaţia în care o persoană selectată în Comitet nu poate participa, din motive
obiective, la lucrările unei sesiuni de selecţie, ea are obligaţia de a notifica acest aspect
Consiliului Director, care va decide înlocuirea cu unul dintre supleanţii din aceeaşi
categorie.
(6) Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată
pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte – fără
drept de vot - şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la
nivelul judeţului Galaţi.
Obligaţiile membrilor Comitetului de Selectare a proiectelor
(1)Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de Selectare a proiectelor, în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin ca urmare a prezentului Regulament au următoarele
obligaţii:
• de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul prezentului Regulament;
• de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului;
(2)Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii
comitetului (inclusiv preşedintelui), în această situaţie persoana (organizaţia) în cauza nu are
drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv, având obligaţia de a
notifica acest lucru Comitetului Director. Pentru a evita paritatea de voturi, se va alege prin
tragere la sorţi unul dintre supleanţi pentru a participa la întâlnirile comitetului şi pentru a
vota asupra proiectului respectiv.
Etapele procedurii de selecţie
(1) Etapele şi termenele obligatorii ale procedurii de selecţie sunt următoarele:
- Publicarea în presa locală, pe pagina de internet a GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei
primării din teritoriul acoperit de GAL Covurlui a anunţului de lansare a procedurii de
selecţie a propunerilor de proiecte, cu trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă
e-mail de contact, cu cel puţin 45 zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru deschiderea
sesiunii de depunere a proiectelor;
- Transmiterea de către aplicanţi a propunerilor de proiecte şi a documentaţiei prevăzute în
anunţ, până la termenul limită anunţat pentru închiderea sesiunii de depunere a proiectelor;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
184
- Înregistrarea aplicanţilor, a titlului propunerii şi a datei şi orei la care aplicanţii au depus
propunerile de proiecte şi documentaţia însoţitoare;
- Toate propunerile de proiecte înregistrate în respectiva sesiune de depunere a proiectelor vor
fi transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte
bine documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.
- În cel mai scurt timp de la primirea informării, Comitetul de selectare a proiectelor se va
reuni în sesiune de lucru pentru evaluarea proiectelor în vederea selectării.
- Verificarea îndeplinirii criteriilor de selecţie a aplicanţilor.
- Evaluarea proiectelor.
- Anunţarea rezultatelor preliminare prin intermediul aceluiaşi site în care a fost lansat anunţul
de selecţie şi prin afişare la avizierul fiecărei primării din teritoriul acoperit de GAL
Covurlui.
- Comunicarea, prin e-mail şi /sau fax, a rezultatelor preliminare către aplicanţii ale căror
propuneri au fost respinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la luarea deciziei de respingere.
- Anunţarea rezultatelor finale pe site, precum şi notificarea în scris a câştigătorilor, imediat
după rezolvarea contestaţiilor, dar nu mai târziu de 15 zile calendaristice de la încheierea
termenului de depunere a contestaţiilor;
- Notificarea în scris către aplicanţii declaraţi câştigători cu privire la acceptarea sau, după
caz, la neacceptarea finanţării, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea notificării
prevăzute la punctul anterior;
- Încheierea contractului /contractelor de finanţare nerambursabilă între CRPDRP şi
aplicantul/aplicanţii ale căror proiecte au fost selectate pentru finanţare în termenul prevazut
de procedurile APDRP, de la primirea notificării de acceptare a finanţării.
- Publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă
şi afişarea acestuia pe site-ul GAL Covurlui şi la avizierul fiecărei primarii din teritoriul
acoperit de GAL Covurlui, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data
semnării contractului/contractelor.
Atribuţiile Comitetului de Selectare a proiectelor
(1) Comitetul de Selectare se reuneşte în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea de
la Consiliul Director a listelor cu proiectele depuse şi a informărilor realizate de către echipa
tehnică cu privire la aceste proiecte .
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
185
(2) Înaintea demarării lucrărilor, preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de
Selecţie vor semna declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate.
(3) Comitetul de selectare analizează listele proiectelor depuse, pentru fiecare măsură
în parte, transmise de către Consiliul Director.
(4) În baza acestora, Comitetul de Selectare analizează dacă valoarea contribuţiei
solicitate GAL-ului, exprimată în lei, a proiectelor eligibile / a proiectelor eligibile ce
întrunesc pragul minim pentru măsurile ce prevăd acest lucru, supuse selecţiei, este situată sub
sau peste valoarea totală alocată unei măsuri în cadrul sesiunii de depunere.
(5) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de
punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul
minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează sub valoarea totală alocată unei
măsuri în cadrul unei sesiuni de depunere, Comitetul de Selectare propune aprobarea pentru
finanţare a tuturor proiectelor eligibile / proiectelor eligibile care au întrunit punctajul minim
aferent acestor măsuri.
(6) Când valoarea publică totală a proiectelor eligibile ce nu prevăd un prag minim de
punctaj sau când valoarea publică totală a proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul
minim, pentru măsurile care prevăd acest lucru, se situează peste valoarea totală alocată unei
măsuri în cadrul unei sesiuni, Comitetul de Selecţie analizează listele proiectelor eligibile /
proiectelor eligibile care au îndeplinit punctajul minim, pentru măsurile care prevăd acest
lucru şi procedează astfel:
1. Selecţia se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul sumei
alocate;
2. În cazul proiectelor cu acelaşi punctaj, departajarea acestora, se face în funcţie de
punctajul obţinut la criteriile cu cea mai mare pondere;
3. În cazul în care există proiecte cu punctaj egal având acelaşi punctaj pe criterii, selecţia se
va face în ordinea descrescătoare a valorii totale eligibile a proiectelor, exprimată în Lei;
4. În situaţia în care valoarea publică a ultimului proiect selectat conduce la depăşirea sumei
alocate pe sesiune, proiectul va fi finanţat în totalitate prin suplimentarea alocării aferente
sesiunii în cauză, atunci când este cazul;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
186
(7) După parcurgerea procedurii de selecţie şi după caz, a celei de departajare, secretarul
Comitetului de Selecţie întocmeşte minuta întâlnirii şi Raportul de selecţie care sunt semnate
de preşedinte, membri şi secretar;
Rapoartele de Selecţie
(1) Rapoartele de Selecţie întocmite de secretarul comitetului sunt semnate de
preşedinte şi membri şi înaintate conducerii GAL Covurlui, care le va înainta către CDRJ /
OJPDRP Galaţi, împreună cu documentaţia depusa la GAL, în vederea efectuării controlului
administrative al dosarelor.
(2) CDRJ / APDRP verifica documentele, aprobă raportul şi transmite GAL Covurlui
o copie a acestuia în vederea notificării beneficiarilor.
(3) După primirea raportului de selecţie aprobat, GAL Covurlui va notifica
beneficiarii privind rezultatele procesului de selecţie în termen de 3 zile lucrătoare de la
primirea acestuia.
Soluţionarea contestaţiilor
(1) Contestaţiile privind decizia de finanţare a proiectelor rezultată ca urmare a
aplicării procesului de selecţie la nivelul GAL, vor fi depuse, în termen de 5 zile lucrătoare de
la primirea notificării, la registratura GAL Covurlui.
(2) Contestaţiile depuse în termen vor fi înaintate de îndată echipei tehnice, care are
obligaţia de a le analiza şi de a întocmi un raport cu privire la contestaţii, pe care îl va
transmite Comisiei de contestaţii, însoţit de o copie a contestaţiei şi a documentelor
justificative aferente acestuia, precum şi de o situaţie centralizatoare a contestaţiilor depuse, în
maxim 5 zile lucrătoare de la termenul-limită pentru depunerea contestaţiilor.
(3) Comisia de Contestaţii se reuneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea
situaţiei privind contestaţiile depuse.
(4) Pentru soluţionarea contestaţiilor, Comisia de Contestaţii va desfăşura următoarele
activităţi:
- analizarea rapoartelor înaintate de compartimentul administrativ, precum şi verificarea
concordanţei lor cu documentele justificative transmise;
- verificarea rapoartelor Comitetului de Selecţie.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
187
(5) În situaţia în care există aspecte de ordin tehnic sau juridic care necesită o opinie de
specialitate, Comisia de Contestaţii poate solicita în scris opinia unui expert, ce va avea un rol
consultativ.
(6) Comisia de Contestaţii va întocmi un raport de contestaţie, pentru fiecare măsură în
parte, care va cuprinde analiza şi rezultatul contestaţiilor, după cum urmează:
I. dacă proiectul nu respectă criteriile de eligibilitate sau este neconform, Comisia de
Contestaţii decide, în raportul său, respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către
beneficiar;
II. Dacă proiectul respectă criteriile de eligibilitate
a) pentru măsurile ce prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se constată
că:
i. proiectul nu întruneşte punctajul minim prevăzut, Comisia de Contestaţii decide respingerea
contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar;
ii. proiectul întruneşte punctajul minim prevăzut dar nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de
departajare care i-ar fi asigurat finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în
raportul său:
- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată
după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în
care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;
- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată
după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în
care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;
- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta
se află la a doua sesiune de selecţie;
iii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea
în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide admiterea contestaţiei şi finanţarea
proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul;
b) pentru măsurile ce nu prevăd punctaj minim, în situaţia în care în urma contestaţiei se
constată că:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
188
i. proiectul nu întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat
finanţarea în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său:
- admiterea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată
după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie în situaţia în
care proiectul a obţinut un punctaj mai mare în urma reevaluării;
- respingerea contestaţiei şi reportarea proiectului în prima sesiune de selecţie organizată
după soluţionarea contestaţiei pentru a urma procedura normală de selecţie, în situaţia în
care proiectul a obţinut un punctaj mai mic sau egal decât cel acordat iniţial;
- respingerea contestaţiei şi returnarea proiectului către beneficiar, în situaţia în care acesta
se află la a doua sesiune de selecţie;
ii. proiectul întruneşte punctajul şi/sau criteriile de departajare care i-ar fi asigurat finanţarea
în cadrul sesiunii, Comisia de Contestaţii decide, în raportul său, admiterea contestaţiei şi
finanţarea proiectului prin suplimentarea alocării aferente sesiunii în cauză, dacă este cazul.
(8) Lucrările Comisiei de Contestaţii se consemnează într-o minută întocmită de
secretarul comisei şi semnată de preşedinte, membri şi secretar.
(9) Raportul întocmit de Comisia de Contestaţii, cuprinzând analiza şi rezultatul
contestaţiilor, semnat de membri , preşedinte şi secretar va fi comunicat compartimentului
administrativ, în vederea notificării beneficiarilor.
(10) Compartimentul administrativ răspunde de aducerea la îndeplinire a prevederilor
raportului de contestaţie şi de notificarea beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare de la
primirea acestuia.
(11) Termenul maxim pentru a răspunde contestaţiilor adresate este de 15 de zile
lucrătoare de la ultima zi de primire a contestaţiilor.
Deciziile Comitetului de Selectare a proiectelor şi ale Comisiei de Contestaţii
(1) Deciziile Comitetului de selectare a proiectelor se iau cu o majoritate calificata de
2/3 din totalul voturilor.
Pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel
puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
(2) Comisia de contestaţii lucrează valid în prezenta a 2/3 din membrii săi.
Deciziile comisiei de contestaţii de iau cu o majoritate calificata de 2/3 din totalul voturilor.
În urma discuţiilor între partenerii GAL Covurlui s-a propus următoarea componentă a
Comitetului de Selectare a Proiectelor:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
189
COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
„GAL Covurlui”
Nume şi Prenume Partener Funcţia în C.S. Tip/Obs.
PARTENERI PUBLICI 28,57% 1. Prodan Vasile UAT Comuna Corni Membru Ales public 2. Patriche Ştefan UAT Comuna Vîrlezi Vicepreşedinte Ales public PARTENERI PRIVATI 42,85% 3. Lupu Tudoriţa Intreprindere Individuală Membru Admin firma
4. Ţoş Elena „Magplant” SRL Membru Admin firma
5. Strat Bogdan Intreprindere Individuală Membru Admin firma
ONG 28,57% 6. Lovin Mihăiţă As. Ovine-Caprine „Dunărea” Membru ONG 7. Staicu Oana As. “Răzeşul de Oancea” Preşedinte ONG
COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
„GAL Covurlui” – Membri supleanţi
Nume/Prenume Supleant Partener Funcţia în C.S. Tip/Obs.
PARTENERI PUBLICI 28,57% 1. Florea Aurel UAT Comuna Cavadineşti Membru Ales public 2. Hanţă Neculai UAT Comuna Suceveni Membru Ales public PARTENERI PRIVATI 42,85% 3. Codreanu Teodor-Ovidiu Persoană Fizică Autorizată Membru Admin firma 4. Jiglău Emilia „Proferma 2011” SRL Membru Admin firma 5. Popa Geta-Gabriela Intreprindere Individuală Membru Admin firma ONG 28,57% 6. Iancu Ana-Maria As. „Ştefan şi Maria” Membru ONG 7. Nica Maricica As. “Mediatorilor Rromi” Membru ONG
5) Compartimentul administrativ
Pentru buna funcţionare a Asociaţiei GAL Covurlui se va putea angaja personal
salarizat şi personal angajat conform prevederilor codului muncii, inclusiv din rândul
membrilor asociaţiei, în condiţiile legii şi ale statutului Asociaţiei. Acest personal va face
parte din compartimentul administrativ.
Structura compartimentului administrativ este următoarea:
Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub
aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct
de vedere instituţional.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
190
Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;
Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a
GAL-ului;
Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;
Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor
implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă
potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare.
În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi
externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
191
PARTEA A-VI-A
ORGANIZAREA GAL - ULUI
1. Resurse umane
Principalele activităţi care se vor desfăşura la nivelul GAL- ului sunt:
a) informare – comunicare;
b) lansarea apelurilor pentru proiecte;
c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor.
Aceste activităţi sunt efectuate de angajaţii sectorului administrativ, cu excepţia luării
deciziilor asupra proiectelor selectate, atribuţie neremunerata ce revine Comitetului de
Selectare a proiectelor.
Aşa cum a fost menţionat anterior, structura compartimentului administrativ al GAL-ului
cuprinde următorul personal:
Manager general – are sarcina de a coordona activitatea GAL Covurlui (atât sub
aspect organizatoric cat şi al respectării procedurilor de lucru) , şi de a-l reprezenta din punct
de vedere instituţional.
Animator – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL-ului;
Contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiar – contabile a
GAL-ului;
Secretar – angajat pentru activităţi de secretariat;
Responsabil tehnic –având ca sarcină evaluarea şi controlul proiectelor ce se vor
implementa. Va menţine un contact direct cu iniţiatorii proiectelor şi va acorda consultanţă
potenţialilor beneficiari, fara a se implica direct in elaborarea cererilor de finantare.
În funcţie de necesităţile GAL Covurlui se vor putea angaja specialişti sau consultanţi
externi (ex. arhitecţi, topografi, experţi evaluatori, experţi în dezvoltare, formatori, etc.).
Unele activităţi pot fi acoperite cu posturi cu normă de timp de lucru redusă.
Pentru fiecare angajat al GAL-ului s-a întocmit o fişă a postului, în care sunt cuprinse
toate activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
192
GAL Covurlui îşi propune ca imediat după obţinerea autorizării, să-şi trimită toţi
angajaţii, la un curs de formare profesională pentru consultanţi afaceri în agricultură şi dacă e
posibil şi la cele de agent de dezvoltare pentru 2-3 salariaţi. Considerăm că pregătirea fiecărui
angajat trebuie să fie multidisciplinară, pentru a fi în măsură să răspundă în permanenţă la
orice solicitare de informaţii din teren, dar şi pentru a-şi putea suplini în caz de nevoie colegii.
Organigrama care evidenţiază relaţiile de subordine şi cooperare în cadrul GAL
COVURLUI are următoarea componenţă:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
193
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
194
În activitatea de elaborare a planului de dezvoltare au fost antrenate şi persoane resursă
din teritoriu, persoane angajate sau aflate la conducerea anumitor instituţii publice sau
organizaţii private, menţionate în tabelul anexat. Aceste persoane au făcut parte de grupurile
de lucru şi vor juca un rol important în implementarea strategiei şi proiectelor de dezvoltare
rurală ale GAL-ului. O parte dintre ei au devenit deja parteneri în GAL.
Nr.crt Nume şi prenume Ocupaţie Localitatea
1. LOVIN MIHĂIŢĂ MEDIC VETERINAR CAVADINEŞTI
2. CAŢAVELA ŞTEFAN VICEPRIMAR CAVADINEŞTI
3. BOURCEANU MARIA INGINER AGRONOM CAVADINEŞTI
4. DINU SILVIAN FERMIER JORĂŞTI
5. STRAT LEONARD VICEPRIMAR JORĂŞTI
6. BAŞA CAMELIA REFERENT SUCEVENI
7. CIMPOIEŞU DANIELA SECRETAR SUCEVENI
8. VIERU CONSTANTIN INGINER AGRONOM OANCEA
9. POSTELNICU FĂNEL ADMINISTRATOR II OANCEA
10. STAICU OANA LOREDANA
JURIST OANCEA
11. COSTEL COMAN ASOCIAT SC RECON SRL OANCEA
12. TODERASC RUCSANDA
SECRETAR VINDEREI
13. DUMBRAVĂ CONSTANTIN
ADMNINISTRATOR I.F BEREŞTI-MERIA
14. COMĂNESCU CONSTANTIN
SECRETAR BEREŞTI-MERIA
15. SCAFARU IONEL MARCEL
ADMINISTRATOR I.I BEREŞTI-MERIA
16. STRĂTICĂ MARIA PROFESOR BEREŞTI-MERIA
17. PETREA VASILICA REFERENT AGRICOL BEREŞTI-MERIA
18. STÂNGĂ LAURENŢIU SECRETAR FRUNTIŞENI
19. TĂMĂŞANU MARICICA
SECRETAR BĂLĂBĂNEŞTI
20. ANGHELUŢĂ REFERENT AGRICOL BĂLĂBĂNEŞTI
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
195
2. Descrierea resurselor materiale
Până la procurarea tuturor celor necesare din propriile fonduri, GAL Covurlui a
folosit în perioada elaborării Planului de dezvoltare locală, resurse puse gratuit la
dispoziţie de unii dintre parteneri.
Resursele materiale identificate în teritoriu care au fost puse la dispoziţia GAL
COVURLUI de către Primăriile partenere în vederea implementării acţiunilor din cadrul
proiectului:
Spaţiu pentru sediul GAL compus din două încăperi a câte 12 m.p. în comuna Bereşti - Meria;
� 1 fax;
� 3 calculatoare cu imprimantă şi conexiune la internet;
� Laptop Sony Vaio, conectat la internet;
SIMONA 21. BUTUNOI ANCA PROFESOR BĂLĂBĂNEŞTI
22. BODIA FĂNEL CONSILIER LOCAL BĂLĂBĂNEŞTI
23. DĂNĂILĂ GHEORGHE
VICEPRIMAR SMULŢI
24. COSTIN SĂNDEL SECRETAR SMULŢI
25. PASAT MARIA REFERENT AGRICOL SMULŢI
26. MUNTENIŢA CARMEN
PROFESOR SMULŢI
27. VĂTAFU BOGDAN CONSTANTIN
SECRETAR GRIVIŢA
28. APOSTU DAN REFERENT AGRICOL GRIVIŢA
29. URSĂRESCU ROXANA ALEXANDRINA
PROFESOR GRIVIŢA
30. ROGOJINĂ CRISTINA ELENA
RESPONSABIL ACHIZIŢII PUBLICE
GRIVIŢA
31. SCRIPCARIU CHITA SECRETAR VÂRLEZI
32. OPRIŞAN LAURENŢIU
AGENT AGRICOL VÂRLEZI
33. LĂPUŞNEANU RĂZVAN
PROFESOR VÂRLEZI
34. MARDARE OCTAVIAN
VICEPRIMAR VÂRLEZI
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
196
� Un scanner;
� Multifuncţionala Lexmark;
� 2 imprimante laser Samsung
� 5 telefoane GSM
Resurse financiare pentru funcţionarea GAL
Se cunoaşte că în prezent sunt în curs de modificare HG 224/2008 privind stabilirea
cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR, prin PNDR, Legea
218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor europene destinate agriculturii, OUG
79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate
prin PNDR, în sensul asigurării garantării integrale prin FGCR, a avansului necesar
funcţionării GAL.
Totuşi şi în prezent există posibilitatea de garantare, dar în proporţie de numai 80% a
avansului, prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi
Mijlocii.
Drept urmare, s-a propus şi s-a aprobat în întâlnirea prilejuită de adoptarea Strategiei
de Dezvoltare Locală ca partenerii cu potential financiar să susţină constituirea unui fond
necesar pentru acoperirea garanţiei necesare obţinerii avansului pentru funcţionarea GAL.
Având în vedere că avansul maxim poate fi de 20 % din cei 300.000 euro destinaţi
funcţionării GAL, s-a stabilit că este necesară acoperirea procentului de 30% negarantabil încă
prin FNGCIMM, adică aproximativ 20.000 euro, aceştia putând fi asiguraţi destul de usor,
prin contributia unor membri ai parteneriatului sau din alte surse cert identificate.
În plus, pentru acoperirea unor cheltuieli neeligibile justificate în funcţionarea GAL, care se
speră de fapt să nu existe sau să fie cât mai mici, primăriile partenere s-au angajat să
contribuie financiar la susţinerea acestora proporţional în funcţie de populaţie.
Din fondurile venite de la Consiliul Judeţean pentru participarea la proiecte de
dezvoltare rurală, cum de fapt însăşi funcţionarea GAL este (pe măsura 431.2), se vor aloca
sumele necesare.
În bugetul indicativ nu apar aceste sume, întrucât nu se ştie deocamdată dacă va fi
nevoie de ele.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
197
3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Nr. crt.
Denumire capitol Valoare -EURO-
Total
VENITURI 299.900
Măsura 431.2 300000330300300000 CHELTUIELI Componenta A 80% 2012 2013 2014 2015
1. Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL 11200 56600 50000 40000 157800
2.
Cheltuieli legate de plată experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală
1800 5400 5400 5400 18000
3. Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 800 2400 2400 2400 8000
4.
Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL
8000 7000 6000 5300 26300
5. Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor 800 2000 1000 1000 4800
6. Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale) transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc)
2000 2000 1800 1200 7000
7. Cheltuieli pentru participarea la activităţle reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii
1000 2200 1400 1400 6000
Total componenta A 25600 77600 68000 56700 227900 1. Studii ale zonei 20000 8000 4000 0 32000
2. Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală
7000 7000 2000 1000 17000
3. Instruirea personalului implicat în imple-mentarea strategiei de dezvoltare locală
5000 1000 500 500 7000
4. Evenimente de promovare 5000 5000 1000 1000 12000 5. Instruirea liderilor locali 3000 500 500 0 4000
Total componenta B 40000 19500 8000 2500 72000
TOTAL A+B 65600 97100 76000 59200 299 900
4. Dispozitivul de comunicare şi informare
Pentru a asigura implementarea strategiei de dezvoltare rurală a zonei prin atragerea
unui număr suficient de aplicaţii bine elaborate pentru proiecte viabile de dezvoltare rurală,
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
198
este foarte important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi despre
sprijinul financiar pe care îl pot obţine prin GAL COVURLUI.
Pentru implementarea măsurilor de informare şi publicitate cu privire la acţiunile
întreprinse în cadrul GAL COVURLUI, se vor avea în vedere categoriile de grupuri de
potenţiali beneficiari ce vor fi identificate, şi faptul că informaţia trebuie să fie adaptată în
funcţie de cei cărora li se adresează, prin aceasta înţelegându-se o adaptare atât a
vocabularului, cât şi a conţinutului, astfel încât să corespundă nevoilor informaţionale şi
caracteristicilor segmentului respectiv. Informaţia trebuie să fie clară, concisă şi concretă.
Strategia de comunicare va fi axată în jurul celor trei principii enunţate de PNDR:
� flexibilitatea (capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul intern şi
extern);
� transparenţă (capacitatea de a furniza informaţie obiectivă şi corectă referitoare la
activităţile Grupului de Acţiune Locală COVURLUI);
� eficienţă (utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului maxim).
Strategia de comunicare aplicată va presupune alegerea celor mai bune instrumente de
comunicare - (care vor fi selectate în funcţie de eficacitatea lor faţă de publicul ţintă şi de tipul
de informaţie ce trebuie transmisă) - pentru a realiza diseminarea informaţiei. Diseminarea
informaţiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi:
� accesibilitate;
� acurateţe;
� obiectivitate;
� consistenţă;
� rapiditate în transmiterea mesajului.
Strategia de comunicare va folosi un mix de instrumente de informare, de la clasicele metode
de informare mediatică până la folosirea noilor tehnologii.
În funcţie de mesajele ce urmează a fi transmise, de grupurile ţintă şi de bugetul disponibil vor
fi folosite una sau mai multe mijloace de comunicare combinate. Dacă mesajul se adresează
tuturor grupurilor ţintă (de exemplu: anunţul de selectarea a GAL COVURLUI pentru
finanţare), instrumentele folosite vor fi unele globale (de exemplu: un comunicat de presă). În
schimb, dacă acesta este adresat unui anumit grup ţintă, mesajul va necesita folosirea unui
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
199
instrument special (de exemplu: un seminar organizat special pentru tineri care să furnizeze
informaţii despre procedurile de aplicare a programelor concepute pentru tineret).
În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, GAL COVRLUI va putea externaliza
o serie de activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare (realizarea studiilor
sociologice, tipărirea materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor
publicitare TV şi audio, etc.).
Implementarea dispoziţiilor privind informarea potenţialilor beneficiari va fi asigurată
de către compartimentul administrativ din cadrul GAL COVURLUI. Managerul general este
cel care va coordona activitatea animatorilor care vor desfăşura activităţi de animare pentru
promovarea acţiunilor GAL.
INSTRUMENTE DE COMUNICARE
1.Instrument: LOGO-ul Grupului de Acţiune Locală COVURLUI
Descrierea activităţilor: Crearea unui logo pentru GAL COVURLUI ce urmează a fi utilizat
pe toate formatele instrumentelor şi mijloacele de comunicare, împreună cu logo-ul Uniunii
Europene şi logo-ul LEADER (prin alegerea a una sau două culori definitorii şi a unei grafici
uşor de recunoscut).
2.Instrument: Pagina WEB a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI.
Descrierea activităţilor: Design-ul, postarea de informaţii, lansarea oficială şi actualizarea
paginii web a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI, cu următoarele caracteristici:
� Interfaţă accesibilă utilizatorului;
� Limbaj simplu;
� Navigare uşoară;
� Secţiuni diferenţiate în funcţie de tipologia grupurilor ţintă, construite conform
pachetului de informaţii şi detalierii acestora.
� Pagina web trebuie să conţină:
� Prezentare generală a Grupului de Acţiune Locală COVURLUI;
� Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi alte documente de programare
relevante cum ar fi - Documentul Cadru de Implementare;
� Regulamente europene şi legislaţie naţională din domeniul fondurilor structurale,
ajutorului de stat şi achiziţiilor publice;
� Informaţii despre oportunităţile de aplicare pentru finanţare, proceduri şi formulare de
aplicare, criterii de evaluare, proceduri de achiziţie;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
200
� Lista beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi suma alocată operaţiunilor;
� Toate pliantele, broşurile, manualele, publicaţiile redactate de către Grupul de Acţiune
Locală COVURLUI, calendarul evenimentelor şi materialele prezentate în cadrul
conferinţelor, prezentărilor, concluziile reieşite;
� Comunicate de presă;
� Exemple de proiecte de succes;
� Link-uri utile;
� rubrică cu întrebări frecvente;
� Date de contact ale Grupului de Acţiune Locală COVURLUI.
3.Instrument: Conferinţe şi seminarii
Descrierea activităţilor:
După selectarea pentru finanţare a GAL COVURLUI, se va organiza o conferinţă de
deschidere (precedată de o conferinţă de presă)
Un eveniment major de informare anual în vederea prezentării realizărilor din cadrul GAL
COVURLUI, incluzând proiectele majore atunci când este cazul;
Organizarea de conferinţe publice şi seminarii tematice în teritoriul acoperit de GAL;
Participarea în cadrul unor evenimente relevante (conferinţe seminarii) organizate de alte
instituţii/ organizaţii.
4.Instrument: Participarea la târguri şi evenimente de profil
Descrierea activităţilor: Organizarea participării GAL COVURLUI la târguri şi
evenimente de profil relevante.
Pentru aceasta sunt necesare:
Închirierea spaţiului;
Închirierea cabinei şi echipamentului necesar;
Disponibilizarea unui număr suficient de persoane din cadrul GAL COVURLUI, pe
întreaga durată a evenimentului;
Distribuirea publicaţiilor şi a altor materiale cu caracter informativ.
5.Instrument: Instrumente de comunicare directă
Descrierea activităţilor:
Crearea serviciului de asistenţă (help-desk) în vederea furnizării de informaţii legate GAL
COVURLUI. Datele de contact ale acestui serviciu de asistenţă vor fi disponibile pe pagina
web a GAL-ului.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
201
Crearea şi actualizarea permanentă a listelor de contacte de corespondenţă a grupurilor
ţintă (adrese electronice şi poştale) ce vor fi folosite pentru transmiterea publicaţiilor şi
invitaţiilor la conferinţe şi evenimente.
Transmiterea scrisorilor de informare direct către potenţialii beneficiari, către leaderii
de opinie, către actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului (direct mailing)
Crearea şi popularizarea adresei de e-mail a GAL COVURLUI unde cei interesaţi se
vor putea adresa în vederea obţinerii de informaţii.
Pentru aceasta sunt necesare:
Instruirea personalului în vederea garantării calităţii şi acurateţii informaţiilor furnizate;
Producerea şi actualizarea permanentă a mapelor/fişelor standard de informare pentru
personalul abilitat să ofere informaţii.
6.Instrument: Buletine informative (newsletter)
Descrierea activităţilor:
Editarea, postarea pe web şi transmiterea prin e-mail a buletinelor informative lunare.
În funcţie de disponibilitatea financiară, va fi luată în considerare şi posibilitatea transmiterii
unei versiuni tipărite.
instrument: Materiale de informare
7. Instrument: Materiale de informare
Descrierea activităţilor:
Editarea, tipărirea şi distribuirea de:
Pliante conţinând rezumate ale documentelor relevante ale GAL COVURLUI;
Pliante conţinând informaţii sintetice despre acţiunile ce urmează a se desfăşura de către GAL
COVURLUI;
Pliante pentru promovarea evenimentelor ce vor fi organizate de către GAL;
Ghiduri pentru potenţialii beneficiari;
Broşuri informative despre strategia de dezvoltare a GAL COVURLUI şi despre măsurile şi
acţiunile conţinute în acesta;
Broşuri care prezintă condiţiile de eligibilitate, criteriile de selecţie, procedurile de achiziţie,
procesul de aplicare pentru finanţare;
Postere.
Producţia şi distribuţia de CD-uri care pot să conţină oricare dintre materialele create şi editate
de către GAL COVURLUI.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
202
8. Instrument: Relaţii cu media
Descrierea activităţilor:
Conferinţe de presă;
Comunicate de presă periodice cu privire la evoluţia implementării strategiei de dezvoltare
durabilă a teritoriului GAL COVURLUI;
Participarea reprezentanţilor GAL-ului la emisiuni televizate, programe radio;
Invitarea reprezentanţilor mass-media la evenimentele şi întrunirile organizate de către GAL
COVURLUI.
Grupuri de lucru informative pentru jurnalişti;
Interviuri de presă acordate de reprezentanţii GAL-ului;
Apariţii şi articole în presa scrisă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
203
PARTEA A – VII – A
Mecanismul de implementare
Dispozitivul de Monitorizare şi Evaluare
Managementul Strategiei de dezvoltare locală a teritoriului acoperit de Grupul de
Acţiune Locală COVURLUI se realizează într-o succesiune de etape, o parte componentă a
lor fiind monitorizarea implementării şi evaluarea rezultatelor.
Etapele de monitorizare şi evaluare, desfăşurate în mod corect şi eficient, vor
determina în mare parte succesul Strategiei, vor asigura implementarea efectivă şi la timp a
proiectelor.
Monitorizarea este un bilanţ continuu şi sistematic al contribuţiilor bugetare, al
activităţilor finanţate conform măsurilor şi al datelor privind primele rezultate la nivelul
proiectelor. Monitorizarea generează datele cantitative. Ea exprimă o apreciere cu privire la
punerea în aplicare corectă a măsurilor, facilitând corectarea deviaţiilor de la obiectivele
operaţionale. Monitorizarea contribuie la justificarea cheltuielilor publice şi oferă informaţii
preţioase pentru evaluarea măsurilor.
Evaluarea analizează rezultatele şi impactul programelor, estimând eficacitatea,
eficienţa şi relevanta măsurilor. Astfel, evaluarea depinde foarte mult de datele şi informaţiile
colectate în urma monitorizării, ceea ce sugerează o interacţiune între cele două activităţi încă
de la început.
Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat prin respectarea următoarelor
principii:
- principiul responsabilităţii, care implică atât responsabilitatea membrilor Grupului de
monitorizare în activitatea desfăşurată, cat şi a subiecţilor Strategiei în prezentarea
informaţiilor calitative, conform criteriilor solicitate de raportare;
- principiul transparenţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul
Administrativ să asigure transparenţa activităţilor prin actualizarea permanentă a site-ului
GAL-ului, desfăşurarea şedinţelor deschise publicului şi organizarea conferinţelor de presă;
- principiul cooperării, care obligă membrii Grupului de monitorizare şi Compartimentul
Administrativ să coopereze prin antrenarea reprezentanţilor societăţii civile şi mass-media în
activităţile de monitorizare şi evaluare;
- principiul eficienţei, care obligă Grupul de monitorizare şi Compartimentul Administrativ să
utilizeze multiple surse de informare şi metode de estimare, în scopul evidenţierii corecte a
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
204
rezultatelor, atât cele pozitive cat şi cele negative, în vederea asigurării unei evaluări
imparţiale;
Metodologia de monitorizare şi evaluare constă într-o serie de instrumente şi metode a
căror aplicare furnizează date cu privire la modul în care Strategia a fost implementată.
Monitorizarea şi evaluarea reprezintă activităţi care se desfăşoară în timpul şi după
implementarea Strategiei de dezvoltare locală, urmărindu-se stabilirea gradului de realizare a
obiectivelor sale.
Dispozitivul de monitorizare
Monitorizarea trebuie să evidenţieze următoarele aspecte:
� respectarea termenelor şi conţinutului activităţilor din cadrul planului de dezvoltare
locală a GAL COVURLUI;
� întârzierile în realizarea activităţilor şi motivul producerii lor.
� modificările asupra situaţiei grupurilor ţintă vizate prin fiecare măsură şi acţiune din
cadrul Strategiei, atât pe parcursul implementării cât şi la finalizarea acesteia;
� costurile implementării;
În vederea monitorizării atingerii obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare, pentru
fiecare obiectiv se vor colecta date statistice, care necesită să includă indicatori măsurabili şi
măsuri stabilite pentru fiecare obiectiv. Aceste informaţii constituie baza rapoartelor de
monitorizare şi a raportărilor strategice anuale şi vor fi folosite de către grupul de
monitorizare în evaluarea rezultatelor proiectului.
Indicatorii de monitorizare sunt caracteristici cantitative sau calitative, care oferă
mijloace simple de măsurare a succesului activităţilor desfăşurate:
- indicatorii cantitativi sunt exprimaţi în termeni numerici sau procentuali;
- indicatorii calitativi pot măsura percepţia, pot descrie anumite comportamente.
Monitorizarea oferă informaţii privind evoluţia punerii în aplicare a programului în
raport cu indicatorii de inputuri financiare, de realizări şi de rezultate.
Indicatorii de input financiar se referă la resursele financiare alocate la fiecare nivel al
activităţilor desfăşurate în cadrul GAL COVURLUI. Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a
monitoriza evoluţia în ceea ce priveşte angajamentele şi plăţile din fondurile disponibile
pentru fiecare operaţiune, măsură, acţiune sau proiect în raport cu costurile eligibile aferente.
Exemplu: cheltuielile per măsură declarate Agenţiei de Plăţi.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
205
Indicatorii de realizare măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei de
dezvoltare a GAL COVURLUI. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea
obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Exemple: numărul sesiunilor de formare organizate, numărul total de tineri fermieri sprijiniţi,
numărul exploataţiilor agricole care beneficiază de sprijin pentru investiţie, volumul total al
investiţiei.
Indicatorii de rezultat măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei. Aceşti
indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu, comportamentul,
capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Exemple: număr de participanţi care au finalizat cu succes o activitate de formare, numărul
brut al locurilor de muncă create, numărul exploataţiilor sprijinite care produc pentru piaţă;
Monitorizarea implementării Strategiei urmăreşte:
- colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate în
GAL;
- realizarea adecvată şi la timp a activităţilor incluse în Planul de dezvoltare locală a GAL
COVURLUI - suportul acordat subiecţilor Strategiei în implementarea practicilor pozitive şi
eliminarea factorilor de risc;
- informarea partenerilor, a Autorităţii de Management, a Agenţiei de plăţi şi informarea
publicului larg despre conţinutul proiectului, despre realizările obţinute, progresul faţă de
obiectivele planificate, deficienţele determinate şi sectoarele care necesită atenţie (depistarea
problemelor în timp util pentru a lua decizii operative);
- executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor.
Mecanismul de monitorizare include monitorizarea de birou şi monitorizarea pe teren,
precum şi întocmirea rapoartelor de monitorizare:
• Monitorizarea de birou – constă în acumularea şi examinarea diferitor informaţii în
cadrul şedinţelor Grupului de monitorizare, audieri ale subiecţilor implicaţi în
implementarea Strategiei, a diferitor experţi în domeniu.
• Monitorizarea pe teren – constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul
controalelor efectuate la organele responsabile de implementarea Strategiei (în
structura internă a GAL-ului) dar şi la beneficiarii de finanţare prin GAL COVURLUI.
• Rapoartele de monitorizare – prezintă produsul activităţii Grupului de monitorizare şi
vor fi de 2 tipuri: rapoarte de monitorizare trimestriale şi raportul de progres anual,
întocmite în baza informaţiilor acumulate din diferite surse.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
206
În special, aceste rapoarte vor include:
� un tabel cuprinzând execuţia financiară a programului prezentând, pentru fiecare
măsură, lista cu sumele plătite beneficiarilor pe perioada anului calendaristic
� tabelele de monitorizare care vor cuprinde informaţii cantitative bazate pe indicatorii
comuni de realizare şi de rezultat
� analiza rezultatelor monitorizării
Grupul de monitorizare
Activităţile de monitorizare şi evaluare urmează a fi realizate de către un Grup de
monitorizare, format din 3 persoane desemnate dintre membrii Consiliului Director, astfel
încât structura să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor cu relevanţă în implementarea
Strategiei de dezvoltare locală a GAL COVURLUI: un reprezentant al sectorului public, un
reprezentant al sectorului privat şi un reprezentant al societăţii civile.
Grupul de monitorizare are obligaţia de a elabora rapoarte periodice de monitorizare,
dar o parte din activităţile de monitorizare şi evaluare pot fi externalizate şi altor experţi sau
organizaţii din mediul privat, nonguvernamental, din mediul academic şi de învăţământ
superior cu activităţi specifice în domeniu.
Dispozitivul de evaluare
Evaluarea este un proces de apreciere sistematică şi obiectivă a intervenţiilor pe baza
rezultatelor, a impacturilor şi a necesităţilor pe care acestea încearcă să le satisfacă, utilizând
informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de
implementare a Strategiei de dezvoltare locala a GAL COVURLUI, analizând eficacitatea
(măsura în care au fost atinse obiectivele strategiei de dezvoltare), eficienţa (relaţia optimă
între resursele folosite şi rezultatele obţinute analizând măsura în care resursele/inputurile
utilizate sunt transformate în rezultate) şi impactul unei intervenţii (efectele dorite dar şi
nedorite ale acţiunilor întreprinse). Analizarea impactului va ţine cont de problemele de
dezvoltare rurală specifice teritoriului acoperit de GAL COVURLUI privind cerinţele de
dezvoltare durabilă, impactul asupra mediului, impactul socio-economic şi impactul asupra
priorităţilor comunitare.
Evaluarea privind Strategia de dezvoltare locală trebuie să ofere informaţii referitoare
la punerea în aplicare şi la impactul programelor (co)finanţate prin Strategie. Scopul este, pe
de o parte, sporirea responsabilităţii şi a transparenţei în ceea ce priveşte implementarea
Strategiei, şi, pe de altă parte, ameliorarea procesului de punere în aplicare a programelor
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
207
printr-o mai bună informare în privinţa planificării şi a deciziilor privind nevoile, alocarea şi
administrarea adecvată a resurselor, managementul eficient al fondurilor publice.
Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în
ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor.
Un instrument cheie al evaluării este aşa-numita „logică de intervenţie”, care stabileşte
lanţul de cauzalitate începând cu inputurile, adică resursele financiare şi/sau administrative,
care vor genera realizările activităţilor de program, în scopul atingerii obiectivelor
operaţionale sau de măsuri. Rezultatele ulterioare reprezintă efectele imediate ale
intervenţiilor, care ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor specifice. Impacturile ar
trebui să contribuie la atingerea obiectivelor globale ale Strategiei care trebuie să corespundă
necesităţilor identificate anterior prin analizele efectuate (analiza diagnostic, analiza SWOT).
Indicatorii sunt utilizaţi ca instrumente pentru a evalua la fiecare nivel (de realizare, de
rezultat, de impact) gradul în care obiectivele preconizate au fost îndeplinite prin măsuri,
activităţi sau proiecte. Indicatorii trebuie să fie specifici, măsurabili, acceptabili/abordabili din
punct de vedere al eficienţei costurilor, relevanţi pentru program şi disponibili în timp util.
Indicatorii nu pot cuprinde întotdeauna date statistice cantitative; în unele cazuri, indicatorii
pot include de asemenea evaluări calitative sau supoziţii logice.
În scopul evaluării programelor de dezvoltare rurală, deosebim următoarele trei tipuri
de indicatori:
Indicatorii de realizare, care măsoară activităţile realizate direct în cadrul Strategiei
de dezvoltare a „GAL COVURLUI”. Aceste activităţi reprezintă prima etapă în realizarea
obiectivelor operaţionale ale intervenţiei şi se măsoară în unităţi fizice sau monetare.
Indicatorii de rezultat, care măsoară efectele directe şi imediate ale intervenţiei.
Aceşti indicatori oferă informaţii referitoare la schimbările privind, de exemplu,
comportamentul, capacitatea sau performanţa beneficiarilor direcţi şi se măsoară în unităţi
fizice sau monetare.
Indicatorii de impact, care se referă la beneficiile programului atât la nivelul
intervenţiei, cât şi, în mod mai general, la nivelul zonei vizate de Strategia de dezvoltare
locală. Ei sunt legaţi de obiectivele mai ample ale Strategiei.
Activităţile de evaluare se desfăşoară în patru faze:
Faza de structurare- care are scopul de a stabili înţelegerea clară a sarcinilor de
evaluare şi de a pregăti setul de informaţii şi date, precum şi instrumentele analitice necesare
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
208
pentru a răspunde la întrebările de evaluare. În această fază se întreprind următoarele
activităţi:
– Se stabileşte logica de intervenţie detaliată pentru diferitele măsuri care urmează să fie
evaluate;
– Se definesc termenii cheie ai întrebărilor de evaluare, se elaborează criteriile de apreciere;
– Se stabileşte o metodologie privind modalitatea de a răspunde la întrebările de evaluare
(întrebările de evaluare comune, întrebările orizontale şi întrebările specifice).
– Se identifică indicatorii (indicatorii comuni şi indicatorii specifici programului), precum şi
cerinţele conexe privind informaţiile şi datele, care permit stabilirea eficacităţii, a eficientei şi
a pertinenţei măsurii şi/sau a programului.
Faza de observare - trebuie să identifice informaţiile disponibile şi relevante, şi să
specifice valabilitatea şi utilitatea datelor cantitative şi calitative folosite. În aceasta fază se
întreprind următoarele activităţi:
– Se creează instrumentele necesare pentru analiza cantitativă şi calitativă: instrucţiunile
pentru interviuri, chestionarele, cererile de informaţii de extras din bazele de date, cererile de
hărţi, orientările pentru studiile de caz şi orice alt instrument de colectare a datelor considerat
adecvat;
– Se colectează datele şi informaţiile calitative necesare pentru a răspunde la toate întrebările
de evaluare: bazele de date, studiile, persoanele care urmează să fie intervievate, zonele
adecvate pentru studiile de caz etc.
– Se descrie procesul de punere în aplicare a Strategiei, structura programelor, priorităţile şi
nivelurile ţintă, precum şi bugetul.
Fază de analiză - este dedicată analizării tuturor informaţiilor disponibile în vederea
evaluării efectelor şi a impacturilor măsurilor şi programelor în raport cu nivelurile ţintă şi
obiectivele Strategiei. Impacturile vor fi identificate drept contribuţii nete ale fiecărei măsuri
unice pentru îndeplinirea obiectivelor unui program. În această fază se întreprind următoarele
activităţi:
– Se stabilesc tipologiile corespunzătoare ale măsurilor şi/sau ale beneficiarilor în vederea
reducerii complexităţii, cu scopul de a aborda analiza empirică.
– Se prelucrează şi se sintetizează datele şi informaţiile, se realizează o măsurare în raport cu
situaţia ipotetică şi cu nivelurile ţintă.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
209
Faza de apreciere - se trag concluzii din analiza privind criteriile de apreciere definite
în faza de structurare şi se formulează recomandări. Concluziile şi recomandările se referă la
efectele măsurilor unice şi ale Strategiei în ansamblu. Concluziile şi recomandările trebuie să
se bazeze strict pe dovezile evaluării cantitative şi calitative. Imperfecţiunile privind
valabilitatea constatărilor şi a aprecierii care rezultă din acestea vor fi reflectate în mod critic.
Răspunsul la fiecare întrebare de evaluare trebuie să reflecte indicatorii comuni şi pe
cei specifici programului. După caz, trebuie luate în considerare alte informaţii pertinente
privind impactul acţiunilor în cauză. În toate cazurile, răspunsurile la întrebările de evaluare
trebuie să fie însoţite de o discuţie critică privind dovezile constatărilor. Mai mult, evaluarea
trebuie să ţină cont de contextul în care sunt aplicate măsurile. În cazul în care o anumită
măsură sau o componentă a Strategiei nu a produs rezultatele şi impacturile preconizate, este
necesară o analiză a motivelor care au produs acest efect neaşteptat. În această fază se vor
întreprinde următoarele activităţi:
- Se va răspunde la toate întrebările de evaluare (întrebările comune şi cele specifice
programului)
– Se vor evalua eficacitatea şi eficienta Strategiei.
– Se vor evalua măsurile în raport cu ponderea acestora în cadrul Strategiei.
– Se va aprecia gradul în care programul contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare
durabilă a zonei GAL COVURLUI.
– Se vor identifica factorii care au contribuit la succesul sau eşecul Strategiei.
– Se vor întocmi concluzii şi recomandări pe baza constatărilor.
– Se vor identifica eventuale ajustări necesare pentru ameliorarea Strategiei.
Evaluarea activităţilor:
Implementarea Strategiei
Evaluarea
finală
Evaluarea intermediară
Monitorizare
Evaluarea intermediară este activitatea desfăşurată periodic pe parcursul perioadei de
implementare a Strategiei.
Obiectivele evaluării intermediare:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
210
- oferirea suportului în luarea deciziilor cu privire la activităţile realizate de implementare a
Strategiei;
- obţinerea informaţiilor din toate sursele existente despre ce merge bine, ce nu merge şi de ce;
- îmbunătăţirea calităţii activităţilor realizate;
- identificarea practicilor de succes, care ar putea fi extinse;
- elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea Strategiei.
Produsul evaluării intermediare este Raportul de evaluare intermediară, care se
elaborează trimestrial (în scopul efectuării plăţilor), şi se centralizează anual (raportul anual de
evaluare intermediară), în baza datelor culese în activitatea de monitorizare, şi a rapoartelor de
monitorizare lunare întocmite de către Grupul de monitorizare. În vederea evitării factorilor de
risc al evaluării (raport superficial şi necalitativ, efort speculativ dar departe de realitate etc.),
Rapoartele de evaluare se consultă cu diferiţi experţi în domeniu şi actori implicaţi în
implementarea Strategiei de dezvoltare locala şi cu publicul larg.
Raportul anual de evaluare intermediară obligatoriu se va focusa asupra progreselor
realizate, şi nu doar enumerarea activităţilor întreprinse; compararea progreselor cu planul,
explicarea succintă a devierilor de la plan şi menţionarea acţiunilor de remediere care au fost
întreprinse sau cele necesare de a fi întreprinse.
Conţinutul raportului urmează să includă:
- obiective;
- activităţi desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor;
- evaluarea proceselor prin viziunea obiectivelor care au fost realizate;
- evaluarea situaţiei prin prisma opiniilor diferitor experţi naţionali şi internaţionali, sondaje şi
cercetări;
- deficienţe înregistrate şi priorităţi spre implementare.
Evaluarea finală va fi realizată la terminarea implementării Strategiei de dezvoltarea
locală a GAL COVURLUI şi va oferi o imagine clară privind măsura în care obiectivele
propuse au fost realizate. Prin concluziile expuse în Raportul de evaluare final vor fi
identificate şi prioritizate problemele existente în teritoriu la capitolul „dezvoltare durabilă”.
Concluziile vor determina obiectivele şi direcţiile de activităţi necesare implementării acestora
prin proiecte viitoare.
Raportul de evaluare final va fi elaborat cu antrenarea unor experţi independenţi.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
211
Dispozitivul de control, pista de audit
Grupul de Acţiune Locală COVURLUI are obligaţia de a crea şi asigura funcţionarea corectă
a sistemelor de gestiune şi control. GAL-ul va asigura:
Separarea sarcinilor (funcţiilor) de gestiune şi control, de cele de plată;
Punerea în acţiune a unor sisteme eficiente pentru a garanta faptul că funcţiile vor fi
îndeplinite corespunzător;
Informarea Autorităţii de Management cu privire la îndeplinirea sarcinilor şi
angajamentelor şi la mijloacele folosite.
Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să se bazeze pe o pistă de control adecvată,
care să garanteze:
- respectarea planificării legate de implementarea Strategiei (controale pe operaţiuni
individuale realizate pe teren pentru verificarea realizării produselor şi serviciilor co-finanţate
– controale fizice)
- respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare, în special cele referitoare la Politica Agricolă
Comună, la regulile de concurenţă, la achiziţiile publice, la protejarea şi îmbunătăţirea
mediului, precum şi eliminarea disparităţilor, promovarea egalităţii de şanse.
- utilizarea adecvată a fondurilor comunitare astfel încât să se poată asigură corectitudinea,
conformitatea şi eligibilitatea cererilor de contribuţii comunitare (controale pe operaţiuni
individuale realizate pentru verificarea realităţii cheltuielilor declarate – controale
administrative);
- corectitudinea declaraţiilor privind cheltuielile depuse de GAL la Autoritatea de Gestiune şi
asigurarea faptului că aceste declaraţii provin din sistemele de contabilitate şi sunt bazate pe
documente justificative verificabile;
- prevenirea, identificarea şi corectarea iregularităţilor şi comunicarea acestora în timp util de
către GAL la Autoritatea de Gestiune;
- recuperarea la timp a fondurilor pierdute ca urmare a iregularităţilor identificate, aplicând,
dacă este cazul, dobânzi moratorii.
GAL COVURLUI va verifica realizarea investiţiilor şi a cheltuielilor declarate, atât
sub aspect material (control fizic), cat şi sub aspect documentar (control administrativ).
Se vor realiza controale de verificare în următoarele situaţii:
� dacă se primesc sesizări cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor
investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
212
� dacă există suspiciuni cu privire la nerealizarea/realizarea necorespunzătoare a unor
investiţii cofinanţate prin GAL COVURLUI;
� la primirea de la beneficiari a cererilor de plată, ca etapă premergătoare certificării de
către GAL a cheltuielilor. În acest caz nu mai este necesară transmiterea invitaţiei în
vederea efectuării controlului, iar procedura de control va fi detaliată în capitolul
referitor la procesul de certificare a plăţilor.
� aleatoriu, pentru culegerea de date necesare procesului de monitorizare şi evaluare
� ori de câte ori se consideră necesar;
Controlul fizic:
Controlul fizic se efectuează la locul de realizare a investiţiei finanţate prin GAL şi are
în vedere aspecte de ordin tehnic legate de realizarea investiţiei finanţate prin proiect.
Controlul va fi efectuat de către tehnicianul responsabil de proiect şi se va reflecta într-un
raport de control pe teren în care se vor înregistra: stadiul investiţiei (munca realizată),
respectarea/nerespectarea graficului de realizare a investiţiei, explicaţii privind eventualele
întârzieri survenite, măsurile luate în legătură cu eventualele discrepanţe constatate. Raportul
va fi însoţit de fotografii care să reflecte stadiul de realizare a investiţiei propuse.
Controlul administrativ:
Controlul administrativ se efectuează la biroul GAL COVURLUI, în urma unei
invitaţii adresate beneficiarului de a se prezenta la birou cu toate documentele menţionate în
invitaţie.
Invitaţia de prezentare în vederea controlului se va transmite prin poştă cu confirmare de
primire, dar pot fi acceptate şi alte mijloace de notificare (fax/electronic/înmânare directă)
dacă beneficiarul semnează pentru luare la cunoştinţă. Invitaţia va fi transmisă beneficiarului
cu cel puţin 5 zile înainte de data la care trebuie să prezinte documentele şi va specifica ce
documente se solicită a fi prezentate, în funcţie de situaţia specifică şi de stadiul de realizare a
proiectului.
Acest tip de control are în vedere cheltuielile programate, cele efectiv efectuate şi
concordanţa lor cu plăţile realizate.
Realizarea efectivă a cheltuielilor va fi demonstrată prin facturi sau documente
contabile cu valoare probatorie echivalentă, împreună cu documentele bancare care garantează
efectivitatea plăţii.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
213
Modalitatea de justificare a cheltuielilor este următoarea:
- Declaraţie privind activităţile care au fost finanţate prin GAL, costul acestor activităţi şi
subvenţia acordată pentru ele;
- Detalierea fiecărei cheltuieli care poate fi probată prin documente;
- Dovada de plată pentru fiecare cheltuială;
Rezultatele controlului vor fi reflectate într-un raport de control în care se vor înregistra:
munca realizată, concordantă/neconcordantă cheltuielilor programate cu cele efectiv realizate,
existenţa/inexistenţa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate, măsurile luate în
legătură cu eventualele discrepanţe constatate şi orice alte menţiuni considerate necesare în
funcţie de situaţia concretă a proiectului respectiv. Raportul va fi însoţit de documente
relevante.
Pista de audit
Sistemele de gestiune şi control ale GAL trebuie să includă o pistă de audit suficientă,
care să permită verificarea alocării şi transferurilor de fonduri disponibile, precum şi
realizarea corespondenţei între sumele notificate Agenţiei de Plăţi şi cheltuielile individuale
înregistrate şi documentele justificative păstrate la nivelul GAL-ului şi la beneficiarii
proiectelor finanţate prin GAL COVURLUI.
Personalul GAL COVURLUI are obligaţia de a pune în vedere beneficiarilor
următoarele:
Faptul că documentele contabile trebuie păstrate de către beneficiari în mod adecvat;
Faptul ca documentele contabile trebuie să ofere informaţii detaliate despre cheltuielile
efectiv realizate, în cadrul fiecărei operaţiuni co-finanţate, să arate data la care au fost create,
valoarea fiecărei cheltuieli, natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată.
Documentele justificative necesare (de exemplu facturile) se ataşează la documentele
contabile;
Faptul că, pentru cheltuielile care nu sunt eligibile decât în anumite limite sau într-o
anumită proporţie faţă de alte cheltuieli, în evidenţa contabilă trebuie să fie demonstrată
exactitatea repartiţiei sumelor;
Faptul că, pentru cheltuielile care nu relevă decât parţial operaţiunea cofinanţată,
trebuie demonstrează exactitatea repartiţiei sumei între operaţiunea cofinanţată şi celelalte
operaţiuni;
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
214
Faptul că, pentru declararea către GAL a cheltuielilor efectiv realizate în cadrul
operaţiunilor cofinanţate au obligaţia de a întocmi o declaraţie detaliată a cheltuielilor, care să
indice, pentru fiecare operaţiune, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei totale
certificate;
Faptul că au obligaţia de a păstra toate documentele privind achiziţiile realizate în
cursul realizării investiţiei cofinanţate de către GAL Covurlui (caiete de sarcini, oferte şi
planuri financiare, documente referitoare la procedurile de licitaţie organizate, contractele
încheiate, rapoartele de progres etc.)
La nivelul GAL - ului vor fi păstrate documentele contabile pentru fiecare operaţiune
şi pentru sumele totale ale cheltuielilor certificate către beneficiari. Declaraţiile de cheltuieli
detaliate prezentate de către beneficiarii de asistenţă reprezintă documente justificative ale
documentelor contabile ale GAL-ului.
GAL COVURLUI va păstra la un nivel de gestiune adecvat documentele privind
acordarea cofinanţărilor, planurile financiare ale operaţiunilor, rapoartele de progres,
rapoartele de inspecţie a produselor şi serviciilor cofinanţate,
GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta Autorităţii de Plată o listă a operaţiunilor aprobate
pentru fiecare asistenţă, identificând fiecare operaţiune în detaliu şi indicând beneficiarul, data
de aprobare a cofinanţării, sumele angajate şi plătite şi perioada în care s-au realizat
cheltuielile corespunzătoare şi cheltuielile totale pe proiect, măsura şi prioritate.
De asemenea, GAL - ul va păstra toate documentele contabile care reflectă cheltuielile
de funcţionare, (din care să reiasă data la care au fost create, valoarea fiecărei cheltuieli,
natura documentelor justificative, data şi modalităţile de plată) însoţite de documente
justificative.
GAL COVURLUI va întocmi şi va înainta către Autoritatea de Plată o declaraţie
detaliată a cheltuielilor, care să indice, toate cheltuielile realizate, în vederea calculării sumei
totale din cheltuielile de funcţionare ce urmează a fi certificate.
Modul de distribuire a responsabilităţilor între GAL, Autoritatea de Management şi Agenţia
de Plăţi, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar este următorul:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
215
Sarcină GAL AM la nivel judeţean
Agenţia de Plaţi
1. Informare X 2. Sprijinirea elaborării proiectelor X 3. Lansarea apelului pentru proiecte X 4. Înregistrarea proiectelor depuse de
către potenţialii beneficiari X
5. Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor
X
6. Selectarea proiectelor X 7. Controlul administrativ al dosarelor X X 8. Decizie X 9. Notificarea către beneficiar X X 10. Încheierea contractului cu beneficiarul X 11. Monitorizare X X 12. Plată X 13. Control X X X 14 Arhivare X
Informarea potenţialilor beneficiari se realizează de către GAL prin publicarea în presa
locală, pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI , la avizierul
fiecărei primarii din teritoriul acoperit de GAL , prin anunturi in mass-media si diverse pliante
promotionale a informatiilor generale privind activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in GAL.
Sprijinirea elaborării proiectelor – se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către
specialiştii din echipa tehnică a GAL – ului.
Lansarea apelului pentru proiecte se realizează de către GAL prin publicarea în presa locală,
pe pagina de internet a GAL COVURLUI, la sediul GAL COVURLUI şi la avizierul fiecărei
primării din teritoriul acoperit de GAL a anunţului privind deschiderea sesiunii de depunere a
proiectelor, cu cel puţin 45 zile înainte de termenul fixat pentru deschiderea sesiunii de
depunere a proiectelor. Se va face trimitere la descărcarea detaliilor de pe un site şi adresă e-
mail de contact.
Înregistrarea proiectelor depuse de către potenţialii beneficiari se realizează de către
GAL COVURLUI. Angajatul pentru activitatea de secretariat va prelua solicitarea, şi o va
înregistra în registrul general de intrări-ieşiri. Cererea va primi un număr format din 8 cifre,
primele cinci corespunzătoare măsurii pentru care se aplică, celelalte trei fiind
corespunzătoare numărului de ordine din registrul general. Solicitantului i se va înmâna o
copie a cererii, pe care va figura data şi numărul de înregistrare.
Verificarea conformităţii şi eligibilităţii proiectelor se realizează în cadrul GAL:
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
216
Toate proiectele înregistrate în respectivă sesiune de depunere a proiectelor vor fi
transmise echipei tehnice, care le va analiza şi va realiza o informare competentă şi foarte bine
documentată pe care o va transmite Comitetului de selectare a proiectelor.
Selectarea proiectelor se efectuează în cadrul GAL COVURLUI de către Comitetul de
selectare a proiectelor, în conformitate cu procedura descrisă la cap. III.2.2 (Crearea şi
funcţionarea GAL – ului).
Controlul administrativ al dosarelor consta în verificarea eligibilităţii proiectelor, iar în
cazul proiectelor de investiţii şi prin verificarea pe teren a potenţialilor beneficiari de către
structurile teritoriale ale APDRP sau ale AM PNDR, în funcţie de tipul şi valoarea proiectelor,
în conformitate cu procedurile stabilite de către MADR.
Întrucât teritoriul GAL COVURLUI este situat preponderent în judeţul Galaţi (din
totalul de 13 UAT-uri, 10 sunt în judeţul Galaţi şi doar trei în judeţul Vaslui), competenţa
teritorială aparţine organismelor situate la nivelul judeţului Galaţi – Regiunea Sud-Est.
Decizia finală privind proiectele ce urmează a fi finanţate în cadrul respectivei sesiuni
de depunere de proiecte aparţine GAL-ului, care emite decizia în urma notificării primite de la
structura judeţeană a Agenţiei de Plăţi sau a Autorităţii de Management cu privire la
aprobarea sau neaprobarea proiectelor.
Notificarea către beneficiar se realizează de către structurile judeţene ale APDRP sau
ale AM PNDR, în urma verificărilor efectuate.
Încheierea contractului cu beneficiarul: Contractul de finanţare se încheie între
CRPDRP Constanta şi beneficiar.
Monitorizarea se realizează atât la nivelul GAL, cât şi la nivelul structurii teritoriale
competente a Agenţiei de Plăţi.
Plata se va efectua de către Agenţia de Plăţi.
Control: Atribuţiile de control aparţin atât GAL-ului – aşa cum s-a arătat mai sus – cât şi
Autorităţii de Management şi Agenţiei de Plăţi, în virtutea rolului lor în implementarea
PNDR.
Arhivarea dosarelor se efectuează de către GAL COVURLUI
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
217
PARTEA VIII -A
ACŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNCŢIONARE ÎN CADRUL
REŢELEI NAŢIONALE DE DEZVOLTARE RURALĂ
1. COOPERARE
GAL COVURLUI a integrat în Strategia de dezvoltare locală acţiuni de cooperare
întrucât cooperarea este văzută ca o modalitate de a extinde experienţele locale, de a învăţa
din experienţa altor regiuni sau ţări, de a face schimb de experienţă şi bune practici privind
dezvoltarea locală, de a avea acces la informaţii şi idei noi pentru a stimula şi sprijini inovaţia
şi pentru a dobândi noi competenţe .
Încă de când s-a conturat ideea înfiinţării unui Grup de Acţiune Locală în zona vizată,
s-au avut în vedere acţiuni de cooperare internaţională, în prima fază pentru a învăţa din
experienţa unor organisme similare care au trecut prin experienţa LEADER. Deşi s-au început
demersurile pentru cooperarea cu un GAL din Olanda, şi chiar s-au întreprins vizite, nu s-a
concretizat încă o cooperare funcţională, în fapt ea nefiind posibilă până la dobândirea
personalităţii juridice de către „GAL COVURLUI”.
De asemenea, pe parcursul elaborării Strategiei de dezvoltare Locală în cadrul
consultărilor între parteneri, s-au mai conturat câteva proiecte de cooperare (atât naţională cât
şi transnaţională) ce se doresc a fi întreprinse de către GAL COVURLUI, conform tabelului
următor
Intenţii de cooperare:
Titlul proiectului
Partenerul/ partenerii
Tematica cooperării
Obiective Valoarea proiectului proiectelor de cooperare (euro)
Rezultate
“Meserie- braţară de aur”
Asociatia “VALEA TUTOVEI SI ZELETINULUI” - GAL coordonator, 2. Asociatia “VALEA RACOVEI”
Promovarea produselor meştesugăreşti pe piaţa locală şi naţională
9.100/partener
-2 locuri de muncă -publicarea unei cărţi specifice -implicarea a 100 de membri ai comunităţii rurale
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
218
„Tradiţiile satului european”
România, Olanda GAL Oost-Groningen
Promovarea mediului rural european
Cooperare pentru inovare, diversificare dezvoltare în spaţiul rural european
18.900 îmbunătăţirea imaginii satului românesc expoziţie de produse meşteşugăreşti şi alimentare tradiţionale
2. Participarea GAL în RNDR
GAL-ul COVURLUI, după momentul selectării va solicita înscrierea ca membru în
RNDR şi ulterior şi în Reţeaua Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală. Cu toate că la
momentul actual nu suntem membri în RNDR, preşedintele desemnat al grupului, d-l Lovin
Mihăiţa a participat la Conferinţa tematica „Noua Politica Agricola Comuna” organizată de
RNDR în perioada 22-23 martie la Bucureşti. Sperăm în creşterea “vizibilităţii” în spaţiul
dezvoltării rurale din România, credem în avantajele aduse de existenţa acestei reţele şi
înţelegem să contribuim activ la dezvoltarea sa.
Considerăm că intrarea în această reţea şi ulterior şi în cea similară europeană ne vor
facilita participarea la o serie de acţiuni absolut necesare bunei funcţionări a GAL-ului nostru
şi implementării cu succes a proiectelor din Strategia de Dezvoltare Locală.
Astfel vom participa la o serie de acţiuni precum:
- participarea la stagii de formare pentru capacitatea de construcţie instituţională în vederea
sprijinirii dezvoltării guvernanţei locale a GAL-urilor;
- facilitarea schimburilor între actorii dezvoltării rurale la nivel naţional, precum şi cu cei din
statele membre UE.
- sprijin posibililor actori/parteneriate în vederea implementării proiectelor de cooperare
intra-naţională şi transnaţională teritorială;
- identificarea bunelor practici şi a inovaţiilor, catalogarea şi diseminarea acestora;
- importarea bunelor practici şi inovaţii europene prin contacte între membrii RNDR, Reţelei
Rurale Europene şi alte Reţele Rurale Naţionale;
- informarea şi comunicarea privind programul şi măsurile de dezvoltare rurală.
- participarea la întâlniri şi seminarii la nivel comunitar pentru cei activ implicaţi în
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
219
dezvoltarea rurală;
- ridicarea calificării profesionale a angajaţilor GAL;
- acţiuni de promovare a produselor specifice locale (tradiţionale) certificate (expoziţii,
reclame, publicitate etc.);
- acţiuni de informare şi promovare a activităţilor şi serviciilor turistice (ghiduri turistice,
pliante cu obiective turistice etc.);
- asigurarea costurilor de participare la evenimentele Reţelei Rurale Europene, contacte cu
alţi parteneri şi membri ai RNDR pentru organizarea activităţilor de cooperare;
- sprijin financiar pentru acţiuni de cooperare intranaţională şi transnaţională, între GAL-uri
ca atare sau între membrii din GAL-uri diferite, parteneri privaţi sau instituţii publice, prin
alocări financiare pe măsura 421.
Pentru sprijinirea participării la activităţile RNDR, în bugetul de funcţionare al GAL, la
componenta “a” a fost prevăzută suma de 6000 euro, evident distinctă de alocările pe măsura
421.
Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD)
Asociaţia Europeană LEADER pentru Dezvoltare Rurală (ELARD) (www.elard.eu)
este o asociaţie internaţională non-profit care a fost înfiinţată în 1999 de către Reţelele
Naţionale LEADER din diferite state membre ale UE. Membrii fondatori iniţiali sunt
enumeraţi mai jos:
• Reţeaua franceză pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua greacă pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua irlandeză pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua italiană pentru Dezvoltare Rurală;
• Reţeaua spaniolă de Dezvoltare Rurală.
ELARD, numărând în prezent 21 membri printre care şi România, urmăreşte să
sprijine dezvoltarea rurală şi regională în conformitate cu filosofia LEADER, pentru a
promova schimbul de experienţă prin intermediul membrilor săi şi parteneri şi pentru a
promova crearea de reţele şi cooperarea prin intermediul proiectelor transnaţionale. Mai mult,
după 2004 şi 2007, etape de extindere ale UE, ELARD a făcut eforturi pentru a furniza
reţelelor nou înfiinţate în noile state membre, informaţii valoroase şi sprijin.
Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurala (REDR) este o structură comunitară de
legătură între toate reţelele naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre ale Uniunii
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
220
Europene. REDR are propriul Punct de Contact (Unitate de Sprijin), un Comitet de
Coordonare şi un sub-comitet LEADER, în cadrul cărora sunt reprezentate reţelele naţionale.
REDR permite celor implicaţi să beneficieze de schimbul de informaţii, mai ales în
ceea ce priveşte bunele practici în domeniul dezvoltării rurale în Europa.
GAL COVURLUI îşi propune să participe la activităţile celor două organizaţii europene,
identificând oportunităţi de colaborare şi militând pentru îmbunătăţirea permanentă a
legislaţiei în domeniul dezvoltării rurale europene şi implicit naţionale.
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
221
Anexa C – Planul de finanţare
Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)
Denumire parteneriat Asociaţia "GAL Covurlui"
Județul Galaţi
A B C D E F G H
Denumirea Măsurii
Valoare publică
Contribiție privată
Cost Total Ponderea (%) măsurii din valoarea publică PDL
Contribuție FEADR
Contribuție
% contributie publică conform fișei tehnice a masurii din PNDR
B+C Natională
B-F
Măsura 411-11 40,000 0 40,000 1.40 32,000 8,000 100
Măsura 411-12 390,000 0 390,000 13.69 312,000 78,000 100
Măsura 411-21 80,000 120,000 200,000 2.81 64,000 16,000 40
Măsura 411-23 80,000 80,000 160,000 2.81 64,000 16,000 50
Măsura 411-41 90,000 0 90,000 3.16 84,000 6,000 100
Măsura 411-42 30,000 0 30,000 1.05 24,000 6,000 100
Măsura 411-43 30,000 0 30,000 1.05 24,000 6,000 100
Măsura 412-21 240,000 24,000 264,000 8.42 192,000 48,000 90.91
Măsura 413-12 455,000 195,000 650,000 15.97 364,000 91,000 70
Măsura 413-13 305,000 45,000 350,000 10.70 244,000 61,000 87.14
Măsura 413-22 747,500 0 747,500 26.23 598,000 149,500 100
Măsura 413-31 34,000 0 34,000 1.19 27,200 6,800 100
Măsura 421 28,000 4,935 32,935 0.98 22,400 5,600 85.02
Cheltuieli de funcționare GAL, componenta a + componenta b
299,900 0 299,900 10.53 239,920 59,980 100
TOTAL 2,849,400 468,935 3,318,335 100.00 2,291,520 557,880 85.87
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
222
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
223
Anexa D – Prezentarea teritoriului şi a populaţiei
Codul comunelor
INSSE
Numele localităţii Nr. Locuitori Suprafaţa
totală Densitate
Populatie* 2011
Comune Oraşe Sate Judetul Din oraşe Total
teritoriu km2 loc./km2
7552 Bălăbăneşti Bălăbăneşti, Bursucani,
Lungeşti, Zimbru Galati
3,964 92.08 43
2163
75356 Bereşti Meria
Meria, Pleşa, Balinteşti, Slivna, Onciu, Prodaneşti, Puricani, Săseni, Aldeşti,
Şipote Galati
4,386 96.03 46
3983
75864 Cavadineşti Ganeşti, Comăneşti, Vădeni,
Căvădineşti Galati 3,557 110.16 32
3044
76004 Corni Corni, Măcişeni, Urleşti Galati 2,495 54.08 46 2217
76638 Jorăşti Jorăşti, Lunca, Zărneşti Galati 1,945 68.25 28 1869
76932 Oancea Oancea, Slobozia Oancea Galati 1,583 52.27 30 1437
77561 Rădeşti* Rădeşti, Cruceanu Galati 0.00 0 1534
77260 Smulţi Smulţi Galati 1,639 55.63 29 1399
77288 Suceveni Suceveni, Rogojeni Galati 2,192 70.40 31 2225
77509 Vârlezi Vârlezi, Crăieşti Galati 2,214 91.73 24 2104
167231 Fruntişeni Fruntişeni, Grăjdeni Vaslui 1,848 1947
164133 Griviţa Griviţa, Trestiana, Odaia
Bursucani Vaslui 5,403 100.12 54
3732
166770 Vinderei
Vinderei, Obârşeni, Docani, Brădeşti, Valea Lungă,
Docaneasa, Gara Docaneasa, Talasmani Vaslui
4,723 75.34 63
4431
TOTAL 35,949 866.09 42 32085
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
224
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
225
BIBLIOGRAFIE
1. Manual Informare şi formare LEADER 2. Manual Sesiuni de formare şi specializare LEADER 3. Strategia de Dezvoltare a judeţului Galaţi 4. Strategia de Dezvoltare a judeţului Vaslui 5. Strategia Patrimoniului Cultural Naţional 6. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Suceveni, judeţul Galaţi 7. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Rădeşti, judeţul Galaţi 8. Strategia de dezvoltare locală a localităţii Bereşti-Meria, judeţul Galaţi 9. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, in litteris, august, 2007 10. Anuarul Statistic al judeţului Galaţi, 2011 11. Anuarul Statistic al judeţului Vaslui, 2011 12. Ion T.Dragomir – Fortificaţiile antice de pe teritoriul Moldovei de Jos, Danubius
vol.XVI, Galaţi, 1996 13. dr. Zeno - Karl Pinter, dr. Ioan Marian Tiplic- Evul Mediu timpuriu în Europa şi
Orientul Apropiat, Prelegeri de istorie medie universală, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
14. Strategia Naţională a Patrimoniului cultural 15. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
Site-uri care au fost consultate pentru realizarea Planului de Dezvoltare Locală a teritoriului Grupului de Acţiune Locală COVURLUI http://www.cjgalati.ro https://statistici.insse.ro www.anofm.ro www.mmediu.ro www.inmi.ro www.madr.ro www.isj.gl.edu.ro http://isj.vs.edu.ro www.primariacorni.ro www.comunaberesti-meria.ro www.cavadinesti.ro www.primariaoancea.ro www.primariajorasti.ro www.radesti.infoprimarie.ro www.primariafruntiseni.ro www.primariavinderei.ro http://ec.europa.eu www.adrse.ro
Planul de Dezvoltare Locală a „GAL Covurlui”
226
Recommended