Strategie Modificata GAL BVC

8/17/2019 Strategie Modificata GAL BVC

1/218

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi Pagină 1

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALABERCENI-VARASTI-COLIBASI

Plan de Dezvoltare Locala al teritoriului„Berceni-Vărăşti-Colibaşi’’

Beneficiar: teritoriul „Berceni-Varasti-Colibasi’’Comuna BerceniComuna VarastiComuna Colibasi

Elaborator: S.C. SMART PROEXPERT S.R.L.


2/218


CUPRINS I. INTRODUCERE…………………………………………………………….7 II. DOSAR DE CANDIDATURA……………………………………………17 II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriul Berceni,Varasti,Colibasi…. …. 19II.2. Planul de Dezvoltare Locala………………………………………… …. . ....21PARTEA I:PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZADIAGNOSTIC………………………………………………………………...21II.2.1. Prezentarea geografica si fizica………………………………………21II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristicigeografice……………..........21II.2.1.2. Harti- planul localizariiteritoriului………………………………….31II.2.1.3. Populatie- demografie……………………………………………….37II.2.1.4. Patrimoniu de mediu……………………………................................37II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural si cultural……………………………...........41II.2.1.6. Economia locala………………………………………………..........57II.2.1.6.1. Repartizarea populatiei active………………………………..........57

II.2.1.6.2. Agricultura…………………………………………………............67II.2.1.6.3. Industrie- IMM- Micro- inteprinderi.................................................69II.2.1.6.4. Comert si sector de servicii………………………………................73II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico- sociale………………………….....77II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la acesteservicii…………………………………………………………………………77II.2.1.8. Activitati sociale si institutii locale…………………………..............83

II.2.1.9.Bilantul politicilor inteprinse in teritoriu…………………………….83II.2.1.10.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului…………85PARTEA A II- A: ANALIZA SWOT…………………………………..........101PARTEA A III-A : PRIORITATI…………………………………………...135


3/218


PARTEA A IV-A : PREZENTAREA MASURILOR………………….........141

II.3. Planul de finantare……………………………………………………..141

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL. .....147

PARTEA A V- A : PARTENERIATUL..........................................................147

III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatura- parteneriatul care realizeaza Dosarul de Candidatura-Planul de DezvoltareLocala…………………………………………………………………………147

III.2. Prezentarea parteneriatului decizional…………………………………165III.2.1. Descrierea partenerilor………………………………………………..165III.2.2. Crearea si functionarea GAL-ului……………………………………167III.2.3. Lista partenerilor de la nivelul GAL-ului……………………..............181III.3. Organizarea GAL-ului………………………………………………….185PARTEA A VI-A : ORGANIZAREA gal-ului……………………………….185

III.3.1. Resurse umane………………………………………………..............185III.3.2. Descrierea resurselor materiale…………………………………….....187

III.3.3. Buget indicativ anual de functionare a GAL-ului……………………189III.3.4. Dispozitivul de comunicare si informare……………………………..193III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL-ului……………...................211PARTEA A VII-A : Mecanismul de implementare……………….................211

Sectiunea1-Pista de audit-Selectia proiectelor la nivelul teritoriului…223Sectiunea2-Pista de audit-Monitorizarea proiectelor selectate lanivelulteritoriului……………………………………………………………………..227

Sectiunea 3- Pista de audit-Cheltuielile de functionare a GAL si actiuni deanimare ateritoriului………………………………………………………231III.5.Implicarea GAL-ului in actiuni de cooperare si in RNDR…………….239

PARTEA A VIII-A COOPERAREA -CREAREA SI IMPLEMENTAREA


4/218


RETELEI…………………………………………………………………….239

III.5.1. Cooperare……………………………………………………………..239III.5.2. Crearea si implementarearetelei……………………………………251III.5.3. Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare…………….....253Schema nr.1- Diagrama obiectiveloroperationale……………………….....261Anexa 1- Lista localitatilor cuprinse interitoriu………………………….....267Anexa 2- Fiselemasurilor………………………………………………….....267Anexa 3- Plan de finantare…………………………………………………..371

Anexa 4- Fisele de post…………………………………………………….....373Anexa 5 – Analiza SWOT a comunelor……………………………………...389Alte documente ……………………………………………………………….401Formular G2 Acord de Parteneriat……………………………………………403Formular G3 Declaratie Angajament…………………………………………409Angajament Cofinantare……………………………………………………..411Adrese DJS-Ilfov……………………………………………………………...413Adresa DJS-Giurgiu…………………………………………………………..417Adresa APM-Giurgiu…………………………………………………………423Carte identitate-parteneri……………………………………………………..429Documente Primarii-Procese Verbale………………………………………...437Minute-Teritoriul ……………………………………………………………..443Date Statisitce Primarii………………………………………………………..459Imagini surprinse din timpul intalnirilor………………………………....471-490


5/218


BERCENI - VARASTI - COLIBASI

I. INTRODUCEREAxa LEADER constituie o noutate si reprezintă o provocare pentru toți actorii care vor

fi implicați in implementarea acesteia, deoarece spațiul rural romanesc se confrunta incontinuare cu numeroase carente, acestea reprezentând si motivul pentru disparițiile intreurban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurala, potențialul demografic,sănătate, școala si cultura.Pentru reducerea acestor dispariții, una dintre soluții o reprezintă elaborarea si implementareastrategiilor integrate de dezvoltare de cătrecomunitățile locale având ca punct de plecarenevoile identificate la nivel local si potențialul endogen.Dezvoltarea zonelor se va face prin implicarea actorilor locali care vor contribui la realizareaunei dezvoltări sprijinita de o strategie locala elaborata si implementata local, administrata dereprezentanți ai G.A.L, care vor fi interlocutorii din teritoriul respectiv in vedereaimbunatatirii continue a strategiei si a acțiunilor ce vor fi implementate.Realizarea strategiei și implementarea masurilor Leader-Axa 4 se face avand la baza PNDR2007-2013, program elaborat in conformitate cu regulamentele europene si legislatia nationala

in vigoare.Obiectivul general al Axei 4 LEADER il constituie demarea si functionarea initiativelor deinteres local, utilizand abordarea „de jos in sus” prin implicarea actorilor locali in dezvoltarea propriilor teritorii.Aceasta reprezinta o modalitate ce permite actorilor locali sa determine nevoile zonei dincare provin si sa contribuie la dezvoltarea teritoriala din punct de vedere economic,demografic, educational, cultural etc. prin elaborarea si implementarea unei strategii dedezvoltare locala.Proiectul de parteneriat „Berceni-Varasti-Colibasi” a plecat de la necesitatea de dezvoltare ateritoriului existent prin stabilirea unor prioritati care vor avea drept scop imbunatatireacalitatii vietii in mediul rural.In componenta parteneriatului public-privat au fost atrasi actori care prinpropunerile lor pot sarealizeze proiecte care sa conduca la dezvoltarea potentialului din teritoriu.

Parteneriatul public-privat constituit la nivelul comunelor:Beceni, Varastisi Colibasi aabordat o strategie „de jos in sus”, care sa permita actorilor locali sa determine nevoile zoneidin care provin.


6/218


Potentialul de dezvoltare al nouluiteritoriu stabilit va duce la imbunatatireavietii din punct devedere economic, demografic, educational si cultural.Strategia de dezvoltare a parteneriatuluicuprinde urmatoarele obiective:

- sensibilizarea actorilor locali prin animarea teritoriului si informarea acestora privindinitiativa parteneriatului;

- demararea unei campanii de informare a actorilor prin prezentarea obiectivelor dedezvoltare economica si sociala in spatiul administrativ al teritoriului care se vaface prin analizarea si prezentarea punctelor tari si slabe existente in momentul actual inspatiul rural.

- elaborarea dosarului de candidatura precum si identificarea potentialului economic sisocial al teritoriului prin intermediul serviciilor de consultanta.

Obiectivele propuse se pot realiza prin implementarea urmatoarelor activitati:

a) analizarea teritoriului pentru identificarea potentialului zonei; b) organizarea a doua seminarii locale si a unui seminar comun la nivelulteritoriului format, avand ca drept scop sensibilizarea actorilor locali;

c) prezentarea de materiale promotionale ;d) organizarea unei caravane informationale la nivelul teritoriului;e) pregatirea documentatiei necesare informarii parteneriatului;f) elaborarea dosarului de candidatura.

Strategia de dezvoltare locala elaborata va sta la baza functionarii Grupului de ActiuneLocala, agreat de intreaga comunitate pe teritoriul reprezentat de G.A.L. De asemeneaStrategia de Dezvoltare locala a G.A.L.-ului se doreste a fi in aceeasi masura un instrument delucru pus la dispozitia factoriilor interesati in progresul economico-social al teritoriului iar pede alta parte, modelul traseului de urmat pentru perioada urmatoare propusa pana in 2013.Pentru a putea realiza si delimita din punct de vedere administrativ teritoriul propus estenecesara o prezentare a comunelor care alcatuiesc parteneriatul.

Prezentare comuna: Berceni

Comuna Berceni este situata in judetul Ilfov, in imediata apropiere a Municipiului Bucuresti,la distanta de aproximativ 18 km.Prin pozitia sa localitatea Berceni este situata aproximativ incentrul Campiei Calnaului,delimitata de raurile:Arges si Dambovita si care la randul ei face parte integranta din marea Campie a Romaniei. Fata de orasul Giurgiu este amplasata la odistanta de 64 km.

Comuna Berceni se invecineaza:- Nord-Est cu orasul Popesti-Leordeni din judetul Ilfov,-Est cu Drumul National Bucuresti-Oltenita,- Sud cu satul Dobreni, componenta a comunei Varasti judetul Giurgiu,- Vest cu comuna Vidra- Nord cu Municipiul Bucuresti.


7/218


Comuna are in componenta un singur sat –Berceni. Satul Berceni a apartinut judetuluiGiurgiu din perioada 23 ianuarie 1981-19 ianuarie 1986,iar apoi Sectorului Agricol Ilfov din1986 pana in 10 aprilie 1997.

Clima comunei Berceni este supusa influentelor climatice specifice Campiei Dunarii si anumeacelor temperat-continentale.

Temperaturile medii inregistrate in intervalul decembrie-februarie sunt de -10 gradeCelsius,cu o extrema a temperaturii de -30 grade Celsius.In intervalul iulie-august s-auinregistrat temperaturi maxime de pana la 35 grade Celsius.

La inceputul formarii comunei Berceni, in perioada in care pe teritoriul acesteia se aflau doarcateva catune,numarul locuitorilor era extrem de redus,majoritatea fiind romani.

Odata cu improprietarirea taranilor din anul 1864,numarul locuitorilor incepe sa creasca prinasezarea in comuna a unor familii care proveneau din diverse alte zone,crescand populatia siodata cu aceasta s-a constatat o extindere a suprafetei comunei.

In perioada in care comuna Berceni nu exista ca entitate de sine statatoare,ci forma impreunacu comuna Dobreni din judetul Giurgiu o singura unitate administrativa,centrul administrativera la Dobreni, deoarece, comuna Berceni apartinea din punct de vedere administrativ deaceasta.

Dupa anul 1918,comuna Berceni a devenit din punct de vedere administrativ o asezare desine statatoare,avand conducere proprie,primarie,notariat, jandarmerie,paza populara(caraula,perceptie).

Pe linie ierarhica, primaria si jandarmeria din Berceni aparatineau de „plasa Vidra”,localitateaunde se rezolvau si toate problemele judecatoresti.

Din informatiile culese cu privire la construirea primei cladiri a primariei Berceni,reiese faptulca aceasta s-ar fi efectuat probabil intre anii:1906-1910,neexistand totusi un document oficialcare sa certifice autenticitatea acestor date.

Cladirea actualei primarii a fost construita in anul 1935.

Din punct de vedere administrativ,comuna Berceni a apartinut :”plasei Sabar”apoi „plaseiVidra”.Dupa anul 1961 comuna a trecut in subordinea raionului Nicolae Balcescu-Bucuresti.

In perioada:1968-1981,comuna Berceni a apatinut din punct de vedere administrativ de judecatoria Ilfov.

Populatia stabila a comunei Berceni la recensamantul din anul 2002 inregistra: 3.697 locuitori(din datele statistice prezentate de D.J. Ilfov).


8/218


Dupa recensamantul din 2011s-au inregistrat 5.818 locuitori din care: romani 5.724, rromi47,maghiari 6,turci 23 si alte etnii 18.Suprafata totala a comunei este de:27,33 km2.

Ca monumente in comuna Berceni se intalnesc, Biserica din lemn cu Hramul „Sfantul Nicolae” ce dateaza din secolul al XVIII-lea si care a fost refacuta in anul 1882 precum siMonumentul Eroilor,acestea, reprezinta atractii turistice.

Prezentare comuna: Varasti

Comuna Varasti face parte din judetul Giurgiu, Muntenia Romania si este situata in Nord-Estul judetului la o distanta de 66 km fata de orasul Giurgiu si 28 km fata de municipiulBucuresti, avand granita comuna cu judetul Calarasi.Se invecineaza: Nord-Est-comuna Frumusani din judetul Calarasi; Nord-Vest cu comuna Berceni (judet Ilfov);Sud-Est are granita cu comuna Valea-Dragului;Sud are granitaadministrativa cu comuna Colibasi;Sud-Vest cu comuna Vidra (judet Ilfov). Numele comunei ar proveni de la stapanii acestei mosii care erau veri intre ei, de aicidenumirea de Veresti ca mai apoi sa ajunga la denumirea de astazi Varasti.Elementele ce individualizeaza in mod deosebit aceasta comuna fata de alte asezari de tiprural sunt apropierea de capitala- 28 km, pozitionarea in Lunca raurilor Arges-Sabar, precumsi existenta unei puternice baze pentru productia agricola.Ocupatia principala a locuitorilor este agricultura - legumicultura, aceasta fiind in majoritateacazurilor si sursa de venit a varastenilor.Comuna Varasti este compusa din satul resedinta Varasti si satul Dobreni.Obedeni a fost sat separat pana in 2004,an in care a devenit cartier al satului Varasti.Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul Vaii Sabaruluila limita estica a judetului la odistanta de 66 km fata de orasul Giurgiu si la 28 km fata de municipiul Bucuresti,pe DrumulJudetean 401.Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judetului Giurgiu.Matematic comuna este asezata la intersectia dintre Paralela de 44 grade si 23 minutelatitudine nordica cu Meridianul de 26 grade si 25 minute longitudine estica.Reteaua rutiera a localitatii este compusa din Drumul Judetean 401 si drumuricomunale.Drumul judetean 401 face legatura intre Drumul European 70 in dreptul localitatii

Jilava si soseaua de frontiera Giurgiu-Oltenita in dreptul localitatii Greaca.Drumul Judetean 401 parcurge localitatea Varasti pe o distanta de 10,8 km.Drumul Judetean401B,drum ce face legatura intre localitatea Berceni si Varasti pe o distanta de 8 km este undrum pietruit si practicabil,fiind amenajat in anul 2007.


9/218


La recensamantul din martie 2002 populatia stabila inregistra 6.504 de locuitori: 5.883 romanisi 621 rromi( din datele statististice inregistrate de D.J. Giurgiu), cu o densitate de 100locuitori/km2 pe o suprafata de 47,87 km2. Numarul populatiei a scazut in timp astfel in urma recensamantului din 2011 comunainregistra 6.081 de locuitori din care- 5.331 romani si 750 rromi cu o suprafata totala de 47,87km2.Locuitorii comunei Varasti se mandresc cu o serie de monumente istorice.In localitatea Varasti s-a nascut poetul Vasile Militaru.In comuna exista o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni caredateaza din Neolitic(inregistrat la comisia nationala amonumentelor si siturilor istorice),site-ularheologic de la Dobreni care dateaza din epoca bronzului(inregistrat la Comisia Nationala aMonumentelor si Siturilor istorice),ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin

Serban,Biserica din satul Dobreni construita de Constantin Serban in secolul al XVII-lea sicare face parte din patrimoniul national precumsi Biserica din satul Varasti cu Hramul Sf-ului Nicolae reconstruita in secolul al XIX-lea.

Prezentare comuna: Colibași

Comuna Colibașidin punct de vedere administrativ aparține de județul Giurgiu fiind amplasatala o distanta de 53 km fata de acesta si 25 km de municipiul București.Satul a luat ființadatorita ciobanilor care practicau transhumanta si care locuiau in colibe pemalul Argeșului, de aici si numele de Colibași.Comuna Colibași se invecineaza: Nord cu comuna Vidra ( judetul Ilfov); Nord-Est cu comuna Varasti si raul Sabar;Est- localitatea Varasti;Vest- localitatea Comana si raul Arges;Sud- comuna Gostinari.Asezare matematica:44 grade 12’ Nord 26 grade 11’Est.Clima comunei Colibași este specifica CâmpieiDunării si anume temperat-continentala.Caracteristicile climatice sunt reprezentate de temperaturi medii anuale de 10,5 grade Celsius,in care se constata, precipitații cu cote medii de 545 mm si cu o viteza medie anuala avântului de 4,5 m/s.Având in vedere așezarea geografica a comunei, in unghiul de confluenta al râuluiArgeș cu

Neajlov solurile predominante sunt solurile de lunca si soloneturile.La recensamantul din 2002 s-a inregistrat o populatie stabila totala de 3.879 de locuitori:3.686 romani si 193 rromi iar la recensământului din 2011 populația totala a comuneiînregistra 3.431 de locuitori din care:3221 romani si 210 rromi.


10/218


Suprafața totala a comunei este de 28,33 km2. In ce priveste fondul funciar acesta estereprezentat de o suprafata agricola totala de 2.179 hectare si o suprafata neagricola de 654hectare.Suprafața agricola oferă localnicilor posibilitatea cultivăriicerealelor si legumelor devenindactivitatea principala a acestora.Suprafețele cultivate cu legume depășesc 600 hectare in câmp si 400 hectare insolarii.Comuna face parte din lanțullocalitățilorcultivatoare de legume din marele bazinlegumicol al județului Giurgiu.La începutul secolului al XX-lea au fost descoperite in curtea unui taran (Cioalca)mai multemonede datand din secolul al XVIII-lea.De-a lungul timpului satul a fost afectat de apele Argeșului, datorita pozitionariiacestuia.Astfel a fost distrusa biserica si cimitirul care se aflau in imediata apropiere a raului.

Biserica a fost înlocuita cu una noua situata in centrul satului in anul 1889, care astăzi se aflaintr-un stadiu avansat de degradare.In momentul de fata pe teritoriul comunei se afla doua biserici care se regăsesc in listamonumentelor protejate, una in satul Colibași, biserica cu hramul” SfântaParascheva”construita in anul 1880 si cea de-a doua in satul Câmpurelu, cu aceeasi denumire - hramul„Sfânta Parascheva” construita in anul 1831.Pe vatra satului au fost descoperite diferite obiecte de ceramica si nu numai care datau din perioada in care imperiul otoman încerca sa punăstăpânire pe Tara Româneasca, cunoscutfiind faptul ca turcii s-au luptat cu valahii conduși de Mihai Viteazul la Călugăreni si Giurgiuin 13-23 august 1595.In timpul Regimului Comunist, satul a fost pe cale sa fie distrus datorita lucrărilor decanalizare a râuluiArgeș.Locuitorii din comuna au luptat in Războiul de Independenta din 1877-1878, in primul si aldoilea Război Mondial care au dat numeroase victime acestui sat.

II. DOSARUL DE CANDIDATURA –PLAN DE DEZVOLTARE

LOCALA

Dosarul de candidatura are la baza un Plan de Dezvoltare Locala, ce va cuprinde trei

elemente: - teritoriul- parteneriatul- strategia de dezvoltare a teritoriului

Acest document scoate in evidenta identificarea prioritarilor reale de dezvoltare ale zoneirespective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunităților interne si externe, resursele


11/218


materiale, financiare si umane printr-o analiza diagnostic corecta fara a neglija punctele slabesi riscurile existente.Dosarul de candidatura cuprinde trei elemente si anume:

1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu2. planul de dezvoltare locala a teritoriului

3.planul de finantare

II.1.Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Suprafatatotala

Densitate

Comune Orase Sate Di n oras e Tota l teri toriu km2 loc./km2

101145 Berceni - - 0 3.697,00 27,33 135,273

105874 Va ras ti - - 0 6.504,00 47,87 135,868

102071 Col iba s i - - 0 3.879,00 28,33 136,922

Total 0 14.080,00 103,53 135,999

% locuitori orasedin totallocuitori(


12/218


13/218


-feroviare: calea ferata Bucuresti-Giurgiu care strabate teritoriul Colibasi pe o distanta de2,25 km.Suprafata totala a teritoriul 10.353 ha ,detaliat pe comune se prezinta astfel:

- Berceni-2,733ha- Varasti- 4,787 ha- Colibasi- 2,833 ha

Vecinii teritoriului:-Nord-Centura Bucurestiului si orasul Popesti Leordeni;- Est- comuna Frumusani judetul Calarasi;- Sud- Est Valea Dragului- Vest -comuna Vidra;

-Sud -comuna Comana si comuna Gostinari;

Teritoriul din punct de vedere geografic se incadreaza in urmatoarele coordonate:Berceni -latitudine 44,45-longitudine 25,8333

Varasti-latitudine 44,2378-longitudine 26,2486

Colibași -latitudine 44,2022-longitudine 26,1947

Relief

Teritoriul prezentat este situat in partea de Sud a României in cadrul marii unitati geograficeCampia Romana, Campia Burnazului si este strabatut de raurile Arges, Neajlov si Calnistea.Cel mai vechi relief din cuprinsul acestei zone se intalneste la sud de raul Neajlov si Arges sieste reprezentat de Campia Burnazului, o campie tabulara cu terase si cu o altitudine de 85-92metri cu diferente de nivel intre 30-60 metri.Campiile formate de rauri sunt Campia Neajlovului situata intre raul Arges si Calnisteaimpartita in doua de cursul raului Neajlov.O subdiviziune a câmpieiDunării este câmpiaCâlnăului delimitata de râurileArgeș siDâmbovița.Lungimea câmpieiCâlnăului este de aproximate de 20 km începând de la margineaBucureștiului unde se afla hotarul teritoriului GAL si pana la confluenta râurilorArgeș siDambovita, avand o usoara inclinatie care variaza intre 0,8-0,12 metri la km.Formatiuneageologica predominanta a campiei Dunarii o formeaza „loess-ul’’ care se intinde ca o manta pe tot cuprinsul ei acoperind atat campurile cat si terasele.Grosimea straturilor loess estediferita.


14/218


In jurul Bucurestiului ( deci si in Campia Calnaului) grosimea este intre 8-10 metri.Sub loesssi in lungul vailor se intalnesc depozite aluvionare formate din pietrisuri si nisipuri.Grosimea pietrisurilor si nisipurilor este si ea diferita si variaza intre 5-25 metri.In cuprinsul Campiei Calnaului apar ca forme de relief campiile si vaile insotite de lunci siterase.Campiile se prezinta ca niste panouri netede in cuprinsul carora apar „crovurile’’ ,micidepresiuni de tasare in loess.Judetul Giurgiu este amplasat de-a lungul fluviului Dunarea, aceasta face ca formele de reliefintalnite sa se caracterizeze printr-o varietate larga incepand cu zona de lunca, insule, balti,canale(brate), terase, insa forma predominanta este campia.Intre fluviul Dunarea si Campia Burnazului se intalneste o forma de relief cu o latime de peste10 km formata din grinduri, lunca interna si lunca externa.

Lunca Dunarii are altitudini de 20-27 metri fiind indiguita si canalizata pe mari suprafete,transformata in teren agricol.

Clima

Județul Giurgiu se caracterizează printr-o clima continentala cu ierni reci si veri călduroase.Acest regim climatic caracterizat prin ierni reci, cu viscole puternice, marcate la intervaleneregulate de încălziri frecvente si veri foarte călduroase, cu cantitati medii de precipitatii, prezente sub forma de averse.Temperatura medie multianuala prezinta variatii relativ mici cuprinse intre 10,8 grade si11,2grade Celsius.Influenta fluviului Dunarea se simte in anotimpurile reci prin aparitia frecventa a cetei.Vanturile sunt slab influentate de relief, vitezele ramanand relativ mari cu directii aproapeconstante.Un fenomen caracteristic zonei este diferenta termica mare de la zi la noapte, precum si de lavara la iarna.Iernile sunt influențate de prezenta maselor de aer rece si se caracterizează prin scăderiapreciabile de temperatura pana la inghet si precipitatii sub forma de zapada. Stratul dezapada are o grosime medie de 14cm iar numarul mediu anual de zile acoperite cu zapada este48,4.In Câmpia Munteniei se intalneste un sector de tranzitie continental-arid.Frecvent iarna bateCrivatul(sau vantul de Nord-Est) geros viscolind zapada si vara Austrul ce ridica mult

temperaturile.Primavara se instaleaza in diferite perioade de timp cu durate variabile nerespectand zilelecalendaristice specifice anotimpului.Cu precipitatii relativ bogate in special catre sfarsitul ei, datorita norilor cumuliformi deconvectie.


15/218


Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate care poate sa duca chiar la seceta. Vara prezintaun climat cu un puternic caracter arid si continental.Precipitatiile sunt variabile, temperaturamedie anuala fiind de 11,5 grade Celsius iar radiatiile solare depasesc 125 kcal/cm2. Nivelul precipitatiilor este cuprins intre 500-600 mm cu variatii considerabile,iar cele mediianuale au o valoare de: 545 mm. Temperaturile au valori extreme in toate anotimpurile incomparatie cu valorile medii pe tara.Vanturile au viteza medie care variaza intre 2,2-4,0 m/s, predominand vanturile din Nord-Estsi Est urmate de cele din Sud-Vest si Vest.Vitezele medii cele mai mari le inregistreaza vanturile din partea de Nord-Est,avand o vitezamedie anuala de 4,5 m/s.Umiditatea relativ medie anuala este de: 72%,valoare cea mai redusa se inregistreaza in lunaiulie 61% iar,cea mai ridicata in luna decembrie 80%.

In perioada de vegetatie umiditatea relativa este de 64%.

Principalele tipuri de sol predominante

Solurile de la nivelul teritoriului se încadrează in: soluri de lunca,soluri brun-roșcate de pădure cuprinse in CâmpiaBărăganului si soloneturi aflate in unghiul de confluenta arâuluiArgeș cu Neajlovul.Din punct de vedere geologic solurile de la nivelul teritoriului s-au format si au evoluat infuncție de factorii de mediu naturali.Solurile aluviale si freatic umede din zona de lunca sunt

slab structurate si puțin evoluate cu o textura lutoasa pe care se cultiva foarte bine legumele.Cernoziomurile se caracterizează prin conținut de humus ce depaseste 1% structurat si afanatcuprinzand 5 subtipuri: argiloiluvial,levigat,carbonatic,tipic si vertic.In Campia de sud-vest se intalnesc soluri de tip ceoziom si soluri alovionale cu fertilitateridicata sau soluri brun deschis de stepa in care se preteaza foarte bine culturile termofiledestinate pentru productii timpurii si de vara-toamna a legumelor.Teritoriul cuprins in GAL face parte din Marele Bazin Legumicol al Romaniei,solurileexistente craza posibilitatea obținerii unor recolte stabile prin repartizarea si amplasareaacestora avândcondiții ecologice favorabile influențate de potențialul natural al solului.Prin zonare se pun de acord cerințele plantelor cultivate si particularitățile lor biologice fatade mediul înconjurător.In lungul albiei majore a râului Neajlov solurile sunt de tip aluvial cu diferite texturi in funcțiede materialele aluviale depuse si care in raport cu frecventa si durata inundațiilorprezintădiferite stadii de evoluție orientate spre tipul normal de sol.In luncaNeajlovului este răspândittipul de sol aluvial malic acolo unde pânza freatica se găsește la adâncimea de aproximativ2,5 metri, cu o grosime de 24 cm de culoare brun închisa bogat in humus -4,75% cu ostructura glomerularamica si textura argilo-nisipoasa.


16/218


Resursele naturale

In funcție de așezarea geografica a teritoriului principala resursa naturala este: terenul agricol,ce permite cultivarea cerealelor si legumelor in scopul obținerii unor producții ridicate carefac agriculturaprofitabila.Terenurile nu sunt intoxicate cu ingrasaminte si pesticide de tipul nitratilor si nitritilor maiales la nivelul gospodariilor unde se practica agricultura ecologica.O alta categorie de resursenaturale este reprezentata de produsele de balastiera, existente pe teritoriul comunei Colibasi.

Vegetatiasi fauna

Teritoriul cuprinde porțiuni ale câmpieiBurnuzului, câmpieiCâlnăului si LuncaDunării.Pădurile de lunca sunt constituite din specii lemnoase moi cum ar fi plopul, salcia,răchita si aninul negru, întâlnite mai ales pe suprafețele nisipoase .Se întâlnescpăduri de stejar ( pedunculat, brumăriu, pufos) ulm,păr pădureț in amestec cunumeroșiarbuști: cornul,sângerul si lemnul câinesc.Vegetațiaîntâlnita in lunca Dunării se compune din stejar,ulm,par pădureț si arțartătăresc.In culturile de plante păioase cresc buruieni precum pirul, iarba șarpelui sau firuţa.Pe solurilede luncă plantele ierboase sunt formate din graminee: iarba câmpului, coada vulpii.Teritoriul G.A.L. cuprinde o parte dinaria naturala protejata- Parcul natural Comanacarese intinde pe o lungime de 1 km cuprinzand teritoriul comunei Colibasi mai precis zonapadurii - Tinta amplasata langa lunca Sabar cu o suprafata de 11 ha si padurea Blaj cuo suprafata de 53 ha.

Pe teritoriul comunei Dobreni se găsește Balta Dobreni care are o suprafața de 35 ha. In mlaștini sau spatii in care persista apa se dezvolta stufuri, săgeata apei, vâscul de apa,rogozul, izma de balta, papura, cucuta si mătaseabroaștei.Fauna este alcătuita din specii termofile: orbetele, șobolanul de câmp, șoarecele de pădure,șoarecele pitic, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gușterul si șopârla.Dintre pasărilerăpitoare care trăiesc in aceste locuri se găsesc: șoimulrândunelelor, cucuveauacomuna si gaia neagra. Dintre mamiferele întâlnite putemenumera:dihorul,hârciogul,iepurele,popândăul si vulpea.

Regimul hidrografic

Principala sursa de apa a județului Giurgiu este fluviul Dunărea care reprezintă colectorulgeneral pe o lungime de 72 km.


17/218


Râurile care drenează teritoriul județuluisi au obârșia din zonele mai înalte din aceastacategorie fac parte Argeșul cu afluențiisăi principali ( Dâmbovița, Sabarul, Neajlovul).Resursele naturale sunt puține si sunt reprezentate de pietrișurile si nisipurile care se extragdin Dunăre si din albiile râurilorArgeș si Neajlov.La acestea se adăuga rauriel ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Calnistea siPasarea-toate avand numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.Exista lacuri de acumulare create artificial pentru irigații si piscicultura.Apele subterane depind de gradul de permeabilitate cat si de grosimea si extensiunea rocilorcare le înmagazinează.Calitatea apelor de suprafața este determinata de mai mulți factori si se monitorizează permanent pentru evitarea riscului poluării si alterării mediului.S-au înregistratușoaredepășirila indicatorul azot.

Calitatea râurilor este in general satisfăcătoare deoarece este puțin poluata.

II.2.1.2Harti-Planul localizarii teritoriului

Prezentarea aspectelor fizico-geografice se va face prin doua harți, sianume :- O harta a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, rețeaua principalelor cai de

comunicare, râurile principale, localitățile principale, punctele de concentrare

economica si turistica etc.


18/218



19/218


- O harta a localizării teritoriului in cadrul județului si in raport cu marile orașe dinapropiere si cu alți vecini importanți din punct de vedere geografic,economic,sociali.


20/218


II.2.1Populatie-demografie

Pentru a scoate in evidenta unele aspecte privind evoluțiapopulației in teritoriul format dincele trei comune Berceni-Varasti-Colibasi au fost trecute datele absolute si relative (% )la principalii indicatori demografici.

PopulaţieAn de

referinta 2002Soldul

migrăriiSoldulnatural

Sub 20 ani2002

Peste 60ani

2002

Populaţia activă

2011

Şoma j

Berceni 3.697 -37 -44 637 1.113 4.301 30

Varasti 6.504-4

-71 1.477 1.636 4.180 46

Colibasi 3.879 7 -31 832 1.052 2.855 11

Total 14.080 -34 -146 2.946 3.801 11.336 87

Conform datelor prezentate in tabel se constata mici fluctuații demografice la nivelulteritoriului, mai preciso scadere a populației.

Informatii privind comunitatile prezente la nivelul teritoriului Berceni-Varasti-Colibasi Comunitate Romani Rromi Ucrainieni Alte etniiBerceni 3.676 20 1 -

Varasti 5.883 621 - -Colibasi 3.686 193 - -Total 13.245 834 1 -Pondere(%) 94,069 5,923 0,008 -

*Conformrecensământului realizat in anul 2002. Datele folosite pentru indicatorii din tabeleau fost furnizate de către: Institutul National de statistica- DirecțiaJudețeana de Statistica Ilfovsi Giurgiu si primariile partenere.Documentele sunt anexate la dosar.

II.2.1.4 Patrimoniul de mediu Pe teritoriul administrativ al comunei Colibași se găsesc arii naturale protejate de interes National si comunitar.

Ariile naționale sunt reprezentate prin:-Parcul Natural Comana din suprafata caruia face parte si comuna Colibasi;-Rezervatii conform HG 2151/2004;

Ariile comunitare sunt:-ROSPA002 Comana ;-ROSCI0043Comana.


21/218


Parcul Natural Comana a fost înființat prin hotărârea de guvern HG nr 2151/decembrie 2004si este situat in zona de sud a României la o distanta aproximativ egala intre București siGiurgiu.Decizia de constituire a parcului a fost făcuta pe baza documentațieitehnice elaborate deAcademia Romana in 1954 in vederea delimitării si protejării a doua arii de importantafloristica deosebite, respectiv rezervațiaștiințifica de Ghimpe si Bujor.La acestea s-a adăugatin anul 2004 Balta Comana.Parcul Natural Comana are o suprafața totala de24,963 ha, aceasta suprafața este formatadin:

-Fond forestier 9,613 ha, din care:197 fond privat si9,416 ha Fondul forestier de stat.

-Balta Comana cu o suprafata de 1,180 ha;-300 ha zone umede,mlastinoase,saraturoase,inundabile periodic sau luciu de apa;-Restul de 55 % din suprafata ramasa este reprezentata de terenuri agricole,pasuni ,

islazuri, localitati rurale si drumuri. Numele zonei Suprafața

in haCaracteristici principale (clasificarea directivelor

privind Habitatele,Pasări,Habitate si Pasări)

Arie naturala protejata de interes

național

-Parcul NaturalComana

-Rezervatii HG2151/2004

24,963

Sit Natura 2000-ROSPA0022 Comana jud Giurgiu in care intra si teritoriul comunei Colibasicu aproximativ16,60 ha,suprafata reprezinta 1% dinteritoriul sitului Natura 2000.Zone speciale de conservare: Rezervatia de Ghimpe( Ruscus aculeatus);Conform Legislatiei Nationale-HG 1.284/2007 privinddeclaratia ariilor de protectie specialaSit Natura 2000.Sit Natura 2000 cod -ROSCI 0043-Comana cucoordonatele lat.N 44 grade 8’ 27’’

Long.E 26 grade 6’ 26’’Suprafata 26,481Comuna Colibasi intra in componenta sitului Comana totcu 1%Vecini teritoriului protejat : malul Argesului la sud-vest pana la Gostinari iar in partea de vest pana la Gradistea.

* Sursa :Adresa-Agentia pentru Protectia mediului Giurgiu care se afla anexata ladocumentatie;Planul de management al Parcului Natural Comana;http://www.biodiversity.ro/n2000 (hartile siturilor de importanta comunitara precum si celeale limitelor regiunilor biogeografice)


22/218


II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural si cultural

Monumente istorice si de arhitectura: Biserica Sfantul Nicolae din comuna Berceni


23/218


Monumentul Eroilor din comuna Berceni Situl arheologic de la Dobrenicare datează din Neolitic( înregistrat la Comisia

Naționala a Monumentelor si Siturilor Istorice) Situl arheologic de la Dobrenicare datează din Epoca Bronzului (înregistrat la

Comisia Naționala a Monumentelor si Siturilor Istorice) Ruinele conacului domnesc a lui Constantin Șerban Biserica din satul Dobreni construita de Constantin Șerban in secolul al XVII-lea si

care face parte din Patrimoniul National


24/218


Monumentul Eroilor din satul Dobreni comuna Varasti


25/218



26/218


Biserica din satul Varasti cu hramul Sfantului Nicolae,reconstruita in secolul al XIX-lea

Biserica cu hramul Sfanta Parascheva construita in 1880 in satul Colibasi


27/218



28/218


Biserica cu hramul Sfânta Parascheva construita 1831, in satulCâmpurelu

Obiceiuri specifice: DRĂGAICA- obicei care se petrece cu ocazia secerișuluigrâului ce are ca

semnificație asigurarea prosperității recoltelor, protecția lor, apărareaîmpotriva bolilor la animale si oameni.

Obiceiul consta in alegerea unei fete frumoase care este împodobita cu o cununade spice împletita la răsăritul soarelui după care colinda prin sat pe la curtileoamenilor.

LAZĂRUL- se petrece in sâmbăta Floriilor iar sărbătoarea mai este numita si„sâmbăta lui Lazar” (cel înviat din morți de Iisus Hristos) siLĂZĂRICA( celmort de dorul plăcintelor ),sărbătoarea consta in strângerea in cete de cate 3 fetecare merg cu Lazarul-colind ce prevesteste soarta magica a lui Lazăr.Cea mai micadintre fete se imbraca in mireasa iar celelalte poarta un cos confectionat din nuielein care strang oualele daruite de localnicii colindati.

MUCENICII- sunt celebrați in echinopțiul de primăvara in a noua zi a babelor. Inaceasta zi se pomenesc cei 40 Sfinți Mucenici din Sevastia, este ziua in carefemeile dupa ce ies de la biserica dau de pomana pentru sufletul mortilor preparatespecifice acestei zile ( colaci unsi cu miere).

LASATUL SECULUI DE PAȘTI-are loc cu 6 saptamani inaintea sarbatorilorde Paști.In seara respectiva, in toate casele are locIERTACIUNEA – un obiceicare consta in a cere iertare prin sarutarea mainii pentru eventuale greseli comise

fata de parinti, socrii, naşi. PAPARUDA- obiceiul se practica vara in timp de seceta si consta in constituirea

unei cete din fetițe de 8-10 ani costumate in fuste din ierburi așezate pe trupulgol.Pe cap poartă coroniţe din frunze si flori.Fetele merg la casele gospodarilorunde colindă rostind cantecul Paparudei:’’Paparuda-uda vino de m-a uda”, gazdaiese cu galeata cu apa cu care stropeste fetitele in timpul ceremoniei.

BATEREA HALVIŢEI-ceremonia se petrece in perioada „Lasatului de sec” siconsta in atarnarea unei bucati de halviţa legata cu o sfoara de tavan iar copiiiincearca sa o prinda cu gura,fara ajutorul mainilor in timp ce se afla in pendulare.

In timpul Sarbatorilor de iarna,in perioada 24 decembrie-7 ianuarie au loc urmatoareleobiceiuri:

Colinde in cete ,in care se ureaza gospodarilor pentru anul ce vine sanatate si belsug; Colindul de Mos- Ajun-urari de buna stare;

Sorcova- urari de belsug si sanatate; Plugusorul-urari de belsug pentru recolte; Mersul cu capra (sau turca/ brezoaia) - rămășiță a culturilor dionisiace;


29/218


Situri arheologice: Cod RAN Denumirea

situluiCategorie Tipul Localitate Cronologie

105892.01.01 Gumelnița locuirecivila

așezare Sat. Dobreni(la Nord de râulSabar)lat.44grade20’long.26grade14’altitudine 50 m

Urme din Neolitic

105892.01.02 Teitrei locuirecivila

asezare Sat.Dobreni-Varasti

EpocaBronzului1300 i.Hr.

105883.01.01 CulturaGumelnița

locuirecivila

așezare Sat.Varasti la N deraul Sabarlat.44grade15’long.26grade15’altitudine 50m1,5-2ha

Neolitic

1058830201 Hallstatt locuirecivila

asezare Sat.Varasti Prima perioada afierului

1058830202 Hallstatt locuirecivila

asezare Sat.Varastilat.44grade14’long.26grade

15’30’’

PerioadaGeto-DacicasecIII-IiHr.(latene)

10588303301 „Hotarul

Cocoanei”

locuire

civila

asezare

latene

Sat.Varasti fostul

sat Dobreni la N deraul Sabarlat.44grade13’long26grade15’altitudine 50suprafata 1ha.

secIII-I iHr.

(Geto-Dacica)

1058830302 „HotarulCocoanei”

locuirecivila

asezareepocamedievala

Sat.Varasti Epocamedievalatimpurie secIX-X(culturadridu)

103853.04.01. Teipatru locuirecivila asezare

sat.Varasti

lat.44grade15’long.26grade15’

suprafata.1,5hala N de Sabar punct de reperiesirea din sat catreDobreni langa albia

Epoca

Bronzului(BronzulMijlociu)


30/218


veche a Sabarului

103853.04.02 Teipatru locuirecivila

asezare sat.Varasti Epoca Geto-Dacicasec.IV-IIIiHr

II.2.1.6 Economia locala

II.2.1.6.1Repartizarea populatiei active

Populația activa a teritoriului-Berceni,Varasti,Colibasi reprezentata prin diferite activitati este prezentata in tabelul de mai jos:

Comuna Populatiaactiva2002

Sectoragricol

Sectorindustrial si

artizanat

Sector decomert

Sectorprivind

serviciileBerceni 2.584 900 1.342 307 35

Varasti 2.751 1.704 964 65 18

Colibași 2.246 1.467 701 35 43

Total 7.581 4.071 3.007 407 96% 100 53,70 39,68 5,4 1,22


31/218


Pe comune, repartizarea populatiei active pe ultimii cinci ani , se prezinta astfel:

Comuna – BERCENI

Ani

Populaţiaactivă

Sector agricolSector

industrial şi deartizanat

Sector decomerţ

Sector privindserviciile

2007 3500 1200 2077 198 25

2008 3545 1100 2191 227 27

2009 3600 975 2338 259 28

2010 4170 915 2924 301 30

2011 4301 900 3059 307 35

Comuna - VARASTI

Ani Populaţiaactivă

Sector agricolSector

industrial şi deartizanat

Sector decomerţ


2007 4207 3837 320 44 6

2008 4130 3796 273 52 9

2009 4150 3815 268 54 13

2010 4167 3824 264 61 18

2011 4180 3833 264 65 18


32/218


Comuna - COLIBASI

Ani Populaţiaactivă

Sector agricol Sectorindustrial şi de

artizanat

Sector decomerţ


2007 2919 2850 16 16 37

2008 2959 2882 20 20 37

2009 2909 2807 30 30 42

2010 2862 2744 40 35 43

2011 2855 2727 50 35 43

Pentru a detalia structura populației active pe sectoare economice la nivelul teritoriului , aufost analizate datele existente la nivelul fiecărei primarii din cadrul teritoriului, precum sidatele furnizate de Institutul National de Statistica Direcția Giurgiu si Ilfov.Din tabelul prezentat reiese ca in cadrul teritoriului ponderea cea mai mare a populației activerepartizata pe sectoare de activitate se găsește in sectorul agricol,reprezentând 53,70% dintotalul populației active.In cadrul sectorului agricol ponderea cea mai mica o are populația activa din comuna Bercenicare a migrat spre sectorul industrial.Sectorul industrial are o pondere de 39,68 % din totalul populației active, acesta fiindconcentrat pe teritoriul comunei Berceni deoarece amplasarea comunei permite locuitorilor salucreze in marele oraș industrial- Bucuresti.Sectorul de comerț in cadrul teritoriului are o pondere de 5,4% fiind reprezentat in cea maimare parte de locuitorii comunei Berceni datorata tot amplasării geografice, in suburbiaMunicipiului București.Reprezentarea grafica a populației active cuprinsa pe teritoriul G.A.L. este evidențiata ingraficul următor:


33/218


Reprezentarea grafica a populatiei active la nivelul teritoriului G.A.L

Structura populatiei active din comuna BerceniReprezentarea grafica structura populatiei active la nivelul comunei se prezinta astfel:

53,70%

39,68%

5,4%1,22%

Sectorul agricol

Sectorul industrial si de artizanat

Sectorul de comert

Sectorul de servicii


34/218


La nivelul comunei Berceni populația activa in ultimii 5 ani prezintă o creștereînsemnata pesectorul industrie si comerț.Începând din anul 2002 populația comunei a crescut datoritamigrării din mediul urban a unui număr mare de locuitori care s-au așezat in zona respectiva.

Migrarea populației s-a făcut insa si invers dinspre mediul rural spre cel urban in cautarealocurilor de munca care sa le asigure un trai decent.

Repartizarea populatiei active-Varasti

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2007 2008 2009 2010 2011Populatie activa 3500 3545 3600 4170 4301

Sector agricol 1200 1100 975 915 900

Sector industrial si artizanat 2077 2191 2338 2924 3059

Sector comert 198 227 259 301 307

Sector de servicii 25 27 28 30 35

Repartizarea populatiei active- 2007-2011 -Berceni


35/218


In cadrul comunei Varasti, ponderea populatiei active se constata in sectorul agricol, deoarecelocalizarea geografica a comunei obliga locuitorii sa ramana in mediul rural, unde au caocupatie principala agricultura in cadrul careia ca sub-ramura foarte dezvoltata estelegumiculura in camp si in spatii protejate.

Datorita acestei îndeletniciri comuna Varasti face parte din marele bazin legumicol al judetului Giurgiu.Suprafata cultivata cu legume in spatii protejate si in camp depaseste 225 hadin totalul suprafetei agricole. Cultivatorii de legume sunt organizati in patru grupuri de producatori dar, fara aviz de recunoastere pentru anul 2012 acordat de către MADR:S.C. Agro Grup Ecoligica S.R.L. ; S.C. Legume natural S.R.L. ; S.C. Prod Agricola S.R.L. ;Societatea Comerciala „Ecologica 2006” S.R.L.Sectorul industrial si sectorul de comert este reprezentat in mare parte de catre agentiieconomici existenti in zona.Serviciile in general in toate comunele teritoriului sunt slabreprezentate din motive financiare.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2007 2008 2009 2010 2011Populatia activa 4207 4130 4150 4167 4180

Sector agricol 3837 3796 3815 3824 3833


Sector comert 44 52 54 61 65


Repartizarea populatiei active -2007-2011- Varasti


36/218


Repartizarea populatiei active –Colibasi

La nivelul comunei Colibașipopulația activa in ultimii 5 ani este concentrata in sectorulagricol-legumicol care o situează in bazinul legumicol existent pe teritoriul județului Giurgiu.Pe teritoriul comunei existând 5 Grupuri de producători dintre care numai 1esterecunoscut decătre Ministerul Agriculturii in anul 2011.Din totalul suprafeței agricole peste 400 ha sunt

cultivate cu legume atât in câmp cat si in solarii.Sectorul industrial si cel de comerț sunt slab reprezentate in teritoriu, o pondere maiînsemnata o are sectorul serviciilor.

II.2.1.6.2 Agricultura– 2011

Intrucat majoritatea actorilor din mediul rural au legătura in diferite proporții cu sectorulagricol,aceasta activitate a fost evidențiata in tabelul de mai jos prin detalierea fonduluifunciar existent la nivelul teritoriului.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2007 2008 2009 2010 2011Populatia activa 2919 2959 2909 2862 2855

Sector agricol 2850 2882 2807 2744 2727


Sector comert 16 20 30 35 35


Reprezentarea populatiei active-2007-2011- Colibasi


37/218


Categoria suprafeței agricole Suprafațaha

Berceni

Suprafațaha

Varasti

Suprafataha

Colibasi

%

Total fond funciar 2.733 4787,22 2.833 100Suprafața agricola totala 2.384 4224,27 2.197 84,87

d.c. Arabil 2.366 4121,03 2146 83,39Fanete 0 0 0 0

Pasuni 0 98,00 26 1,2Vii şi pepiniere viticole 16 5,24 7 0,27Livezi şi pepiniere pomicole 2 0 0 0,02Păduri şi alte terenuri cu vegetaţieforestieră

0 0 163 1,57

d.c. Păduri 0 0 163 1,57Construcţii 184 339,4 237 7,34Drumuri şi căi ferate 63 132,01 99 2,84Ape şi bălţi 75 81,07 145 2,91Alte suprafeţe 27 10,47 10 0,45

Proprietatea privata, in general pe teritoriul este reprezentata in ponderea cea mai mare atâtasupra terenului cat si a efectivelor de animale.Proprietarii de teren agricol dețin parcele mici de câteva hectare si aparțin in generalgospodăriilor personale.In exploatarea terenului nu se utilizeazănitrați,fertilizatori,pesticide -numai ingrasamant

natural,gunoiul de grajd,din acest motiv se incadreaza in agricultura ecologica.Producțiileobținute din aceste suprafețe sunt destinate consumului propriu.Proprietarii de teren agricol cu suprafețe mici dau spre folosința aceste terenuri agențiloreconomici existenți in zona deoarece sunt costisitoare si greu de întreținut.Producțiileobținute in urma cultivării terenului se colectează si se valorifica in cantitati micideoarece utilarea tehnica este precara.Sistemul de irigațiilipsește iar,din punct de vedere zootehnic se întâlnesc carente mari in procedura de insamantare artificiala a animalelor prin lipsa centrelor de insamantare la nivelde comuna.


38/218


II.2.1.6.3 Industrie IMM-Micro-interprinderi 2011Structura intreprinderilor de pe teritoriul „Berceni-Varasti-Colibasi”este prezentata in

tabelul de mai jos.

Total întreprinde

ri

Micro- întreprinderi

cu 1-9salariaţi

Întreprinderi cu10 – 49 salariaţi

Întreprindericu 50 – 249

salariaţi

Întreprinderi cupeste 250salariaţi

Berceni 38 35 1 2 -

Varasti 70 70 - - -

Colibasi 22 21 1 - -

Total 130 126 2 2 -

% 100 96,92 1,54 1,54 -

După cum se poate observa din datele prezentate la nivelul teritoriului exista un număr de126 de întreprindericare au intre 1 si 9 salariați, ceea ce reprezintăprocentual 96,92%.Micro-inteprinderile sunt reprezentate de societati comerciale care practica activitati agricole

industriale si comert.Nu exista nicio inteprindere la nivelul teritoriului care sa aiba mai multde 250 angajati.Cele doua inteprinderi care au structura cuprinsa intre 10 si 49 angajati au ca domeniu principal de activitate alte activitatea decat agricultura:constructii si activitati extractive.La nivelul teritoriului exista numai doua inteprinderi care au intre 50 si 249 de angajati.

In tabelul de mai jos sunt exemplificate sectoarele industriale care se gasesc in interiorulteritoriului.

Activitati industriale Numarunitati

Balastiera 1Constructii de cladiri 4Lucrari specifice de constructii 2Lucrari constructii zootehnice 1Total 8

Principalele inteprinderi de tip industrial de pe teritoriul GAL au ca domeniu de activitatecontructiile de cladiri si lucrari specifice de constructii.


39/218


II.2.1.6.4.Comert si sector de servicii

Principalele tipuri de comerț(industrial,agricol,piscicol etc.) precum si principalele tipuri deinteprindere care practica prelucrarea tertiara a produselor pe teritoriul”Berceni-Varasti-Colibasi”sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Comuna BerceniTip decomert

Numar total % dinnumar total

Inteprinderidin sectorul

tertiar

Numar total % dinnumarul

totalCu

amanantul sicu ridicata

33 86,8 0 0 0

Agricol 2 5,26 0 0 0

Industrial 3 7,89 3 3 100

Total 38 100% 3 3 100%

Comuna VarastiTip decomert

Numar total % dinnumar total


tertiar

Numar total % dinnumarul

totalComerț cu


21 30% 0 0 0

Agricol 38 54,3% 0 0 0

Agro-alimentar

7 10% 0 0 0

Industrial 4 5,7% 0 0 0

Total 70 100% 0 0 0


40/218


Comuna Colibași

Tip decomert

Numartotal

%din numartotal


tertiar

Numar total %dinnumarul

totalComerț cu


15 68,2% 0 0 0

Agricol 1 4,5% 0 0 0Agro-

alimentar1 4,5% 0 0 0

Industrial 5 22,7% 5 5 100%Total 22 100% 5 5 100%

Total teritoriu

Tip decomert

Numar total %din numartotal


tertiar

Numar total %dinnumarul

totalComerț cu


69 53,1% 0 0 0

Agricol 41 31,5% 0 0 0Agro-

alimentar8 6,2% 0 0 0

Industrial 12 9,2% 8 8 100%

Total 130 99,95% 8 8 100%

După cum reiese din tabele de mai sus peste 53,1% din societățile comerciale înregistrate lanivelul teritoriului activează in domeniul teritoriului.Aproape 32% activează in sectorul agricol iar in sectorul industrial pana in 10%.Din analiza se poate deduce faptul ca serviciile oferite la nivelul teritoriului sunt foartelimitate,ele nu asigura necesarul de trai al locuitorilor existânddiferențe majore intre mediulrural si cel urban mai ales in ceea ce privește asigurarea serviciilor de baza din acest motiv inlocalitatea Berceni se constata o migrare a populațieicătreBucurești deoarece pe teritoriulcomunei lipsesc locurile de munca din toate domeniile de activitate.


41/218


II.2.1.7 Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei laaceste servicii

Pentru analizarea serviciilor si infrastructurii medico-sociale a teritoriului a fost analizatastarea existenta pe fiecare comuna in parte.Datele provin de la Institutul National de Statistica.Ulterior acestea au fost analizate cu ocazia întâlnirilor dintre partenerii G.A.L. de la toate cele

trei comune.Din informațiile furnizate de primarii, consilierii locali si reprezentanții serviciilor respective,aceste date au fost completate si actualizate specificându-se starea actuala a infrastructuriiexistente, precum si modul de asigurare a acestor servicii pentru populația cuprinsa interitoriu.In urma acestor discuții, situația exacta este următoarea:

Servicii existente pe total teritoriu-GAL

Servicii Berceni Varasti ColibasiMedical-spital Nu Nu Nu-medic Da Da Da-dentist Da Da Nu

Invatamant-primar Da Da Da-secundar Nu Nu Nu-universitate Nu Nu Nu

Dotari sportive-teren de sport Da Da Da-sala de sport Nu Da Nu


42/218


Situatia serviciilor existente, pe fiecare comuna: COMUNA BERCENI

Servicii Categoria Observatii

INVATAMANT

Primar -2 scoli cu clasele I-VIII in stare buna-2 grădinițe ultra-moderne cu program prelungit

Secundar Cele mai apropiate licee se găsesc in București la 18km

Universitate Cele mai apropiate universitatea se găsesc la 18 kmde localitate in București

MEDICALE

Cabinete medicale -Existenta unui dispensar medical in stare buna

Spitale Cel mai apropiat spital se situează la 18 km deteritoriu in Municipiul București

Cabinetestomatologice

Cel mai apropiat la 18 km de comuna in MunicipiulBucurești

Altele -Un cabinet vetenerinar care necesita imbunatatiri

SPORTIVE

Teren de sport -Teren sintetic pentru scoala,realizat in anul 2005-Teren pentru fotbal ultra modern, realizat inanul 2008

Sali de sport NuALTELE Spatii de recreere -Realizarea parcului central realizat in 2007

COMUNA VARASTI


INVATAMANT Primar a-comuna dispune de 3 scoli primare, 2 cu

clasele I-VIII si 1 cu clasele I-IV in starebuna,dar care necesita dotare inlaboratoarele de chimie si biologiea-ogrădinițain stare buna

Secundar Cel mai apropiat la 25 km in București

Universitate La 25 de km de teritoriu in București

MEDICALE

Cabinete medicale - 3,din care 2 funcționează si sunt inconcesiune date medicilor.Starea lor esteprecara, necesita reparații interioare siexterioare precum si aparatura

Spitale Cel mai apropiat la 25 kmBucureștiCabinete stomatologice -1 concesionat,necesita reparații si dotare


43/218


SPORTIVE Terenuri de sport 3 terenuri de sport in stare bunaSali de sport 2(Dobreni si Varasti) salide sport in stare

buna

ALTELE Spatiu de recreere Un parc

COMUNA COLIBAȘI


INVATAMANT Primar Doua scoli cu clasele I-VIII in stare buna,renovateSecundar Cele mai apropiate licee sa găsesc la 28 km in

București,si Giurgiu la 60 km sau la 11 km la Vidra( cutransport asigurat(

Universitate La 28 km distanta,in municipiul București

MEDICALE

Cabinete medicale 1 dispensar-medic de familie,dotatSpitale Cel mai apropiat centru la 28 km de teritoriu in

municipiul BucureștiCabinetestomatologice

Cel mai apropiat cabinet se găsește la 30 km inMunicipiul București

SPORTIVE Terenuri de sport Stadion de sport modern

Sali de sport Nu exista

Comentarii privind serviciile si infrastructurile medico-sociale

Din descrierea serviciilor medico-sociale prezentate in tabelele de mai sus reiese ca peteritoriul G.A.L lipsesc serviciile medicale, reprezentate de spitale iar o problema majora estesi distanta mare pana la cele din apropiere. Instituțiile de invatamant de pe teritoriul GAL se afla intr-o stare buna in ceea ce privesteexteriorul si interiorul constructiilor, necesita numai ,dotari materiale si didactice specifice.Serviciile de invatamant secundar se gasesc la distante variabile fata de principalele orase: celmai apropiat oras – București se afla la o distanta de 18 km, fata de comuna Berceni din județul Ilfov.Fata de orasul Giurgiu,cea mai apropiata comuna este Varasti, situata la distanta de 28 km.Cele mai apropiate universitati sunt in Municipiul Bucursti si Giurgiu, la o distanta de 18 kmsi respectiv 28 km.


44/218


II.2.1.8.Activitati sociale si instiutii locale Comuna Berceni – are incomponenta o singura localitate –Berceni, pe teritoriulcăreiafuncționeazăurmătoareleinstituții:

Primăria Biserica Post de Politie Serviciul de posta si telefonie fixa

Comuna Varasti – are in componenta urmatoarele sate: Varasti Dobreni

Institutii existente in comuna: Primarie Biserica Post de Politie Serviciul de posta si telefonie fixa

Comuna Colibași-are in componenta satele: Colibasi Campurelu

Institutii existente in comuna: Primaria

Biserica Post de Politie Serviciul de posta si telefonie fixa

In cadrul teritoriului exista trei ONG- uri: Asociatia pentru Dezvoltare Socio- Culturala„PENTRU OAMENI”; Societatea Ecologica Noua Alianta siAsociatia Democrata a Rromilor .

II.2.1.9.Bilantul politicelor inteprinse in teritoriu

La nivelul teritoriului au fost realizate următoareleinvestiții: Alimentare cu apa potabila-Berceni-Proiect European Program SAPARD; Asfaltare drumuri comunale-Berceni-Buget local; Alimentare Gaze naturale-Berceni-Serviciu concesionat; Asfaltare drum-2,6km Varasti prin HG 557/1997 Executie Stadion comunal tip I prin OG 7/2006 Sistem de alimentare cu apa in comuna Colibasi prin HG 557/1997;


45/218


Modernizarea infrastructurii de acces la exploatațiileagricole-Colibași prin Măsura125-PNDR;

Reconstrucție ecologica forestiera pe terenuri degradate in perimetrul de ameliorare-Colibași - Administrația Fondului pentru mediu in cadrul programului de imbunatatirea calitatii mediului prin impadurirea terenurilor degradate;

Reparatii drumuri satesti in comuna Colibasi prin HG 577/1997;

Proiecte aflate in faza de implementare: Asfaltare drum comunal-Berceni-Buget local; Alimentare cu apa si baza sportiva model tip I in comuna Varasti prin OG 7/2006; Asfaltare drumuri comunale 15 km Program FEADR cu finantare europeana; Centrul de ingrijire de zi pentru copiii aflati in situatii de risc in comuna Colibasi; Pista pentru biciclisti; Modernizare strazi in comuna Colibasi PNDI prin MDRT; Modernizare 17 strazi in comuna Colibasi PNDI prin MDRT; Reabilitare drum comunal DC 67 in comuna Colibasi PNDI prin MDRT;

II.2.1.10.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Spațiul rural constituie aria eligibila pentru implementarea Axei LEADER care va asiguracoerenta teritoriala, masa critica necesara din punct de vedere al resurselor umane,financiare

si economice pentru a susține o strategie de dezvoltare locala viabila.In vederea identificăriipotențialului teritoriului s-a ales ca metoda de lucru – de jos insus,întâlnirea directa cu actori din spațiul rural si sensibilizarea acestora privind abordareaLEADER prin sesiunitematice la nivelul fiecărei comune in care s-a realizatinformarea populației privind Programul National de Dezvoltare Rurala.

In vederea identificăriipotențialului existent pe teritoriul comunelor Berceni ,Varasti siColibasi au fost efectuate urmatoarele actiuni de sensibilizare a actorilor:

- organizarea unei caravane in fiecare comuna; care a avut drept scop distribuireamaterialelor informative-broșuri si furnizarea de informații privind prioritățile dedezvoltare ale zonei;

- prezentarea materialelor promoționale;- cate trei seminarii locale si unul comun la nivelul teritoriului care au avut drept scopsensibilizarea actorilor locali.

In cadrul acestor seminarii a fost prezentata modalitatea de abordare a Programului Nationalde Dezvoltare locala Axa 4(LEADER) din PNDR pentru perioada 2007-2013.Cu aceasta ocazie a avut loc o prezentare axata pe imbunatatirea strategiilor locale prinincurajarea actorilor la nivel local de a inteprinde proiecte de extindere a experientelor de


46/218


stimulare si sprijinire a inovatiei,de dobandire a competentelor si imbunatatirea lor inter-teritorial.Seminariile s-au desfășurat pe zone in care s-au prezentat informații despre acțiunea desprijinire in vederea dezvoltăriilocalităților din punct de vedere material si social având cascop final crearea unor locuri de munca si a unor activitati care sa completeze activitateaactuala existenta la nivel de comuna. La seminarii au participat actori locali,din domeniuladministrativ al primăriilor, serviciilor, economico-social si firma de consultanta.In urma acestor intalniri- MINUTE s-au intocmit procese verbale cu participantii prezenti laintalnire.

- organizarea unei conferințe pentru prezentarea Strategiei de Dezvoltare Locala.In urma acestor întâlniri s-au întocmit procese verbale in care au fost consemnateideile,propunerile, modul de rezolvare si soluționare a întregiiacțiuni .

In completarea informațiilor prezentate actorii au primit broșuri si pliante distribuite gratuit pentru informarea cat mai exacta a tipurilor de investiții eligibile pe care le pot accesa prinMasurile Programului FEADR.Dupăstrângerea datelor si informațiilor de la nivelul fiecărei zone din teritoriu s-a întocmitAnaliza SWOT a fiecarei comune. Analizele au fost prezentate in cadrul intalnirilor si in bazalor s-aelaborat, studiulpentru identificarea potențialului zonei la nivel de teritoriu. Acestea austat la baza documentelor de prezentare in cadrul conferintei desfasurata la nivelul teritoriului.Analizele SWOT intocmite la cele trei comune sunt prezentate la sfârșitul capitolului.

Elemente complementare privind prezentarea teritoriului.

Actorii locali din teritoriu, privat si public:primari,consilieri,reprezentanții serviciilor medico-sociale si firma de consultanta au analizat situația existenta in prezent si au făcut propuneri pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor medico-sociale,administratiei pe plan local si asocietatilor existente la nivel de comuna.In urma acestei analize teritoriale s-au stabilit punctele tari,slabe,oportunitatile si riscurilezonelor analizate.

Analiza SWOT a comunei Berceni


47/218


Puncte tari

- numărul de locuitori din comuna permite realizarea de investiții mici cu impact ridicatla nivel de individ;

- păstrarea datinilor la nivelul comunei si transmiterea acestora la generațiileurmătoare;- utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permite practicarea agriculturii

ecologice;- produsele naturale obținute pot fi valorificate;- existenta structurilor necesare asigurării serviciilor de invatamant prescolar si primar;- rata somajului la nivelul comunei este scazuta;- numărul de locuitori de pe cuprinsul comunei permite realizarea de investiții mici cu

impact ridicat la nivel de individ;- tipurile de sol existente permit cultivarea grâului,porumbului,legumelor si plantelortehnice;

- nivelul scăzut al taxelor si impozitelor locale;

Puncte slabe

- majoritatea proprietarilor de teren agricol care deținsuprafețe de teren mici utilizeazărecoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora;

- diversificarea slaba la nivelul comunei a domeniilor de activitate dinsectoarele:comerț,industrie si servicii si prezenta redusa a societarilor care asiguraservicii pentru populație;

- absenta inteprinderilor mari care pot sprijini substantial dezvoltarea economica acomunei;

- resurse financiare insuficiente,investițiile limitate si lipsa locurilor de munca sunt principalele cauze a dezvoltării economice slabe si prezintă o piedica pentrudezvoltarea viitoare a comunei;

- principala piața de desfacere pentru activitățile comerciale este in marileorașe,societățile comerciale neputând face fata individual presiunilor concurențiale dinafara comunei;

- migrarea populației cu nivel de educație mediu si superior in afara comunei datoritafaptului ca majoritatea locuitorilor nu au un loc de munca stabil la nivelul comunei;

- nivelul de trai al populației asigurat de venituri si utilitati este intr-o masura limitatasatisfacator datorita veniturilor reduse si a lipsei locurilor de munca;

- serviciile medicale sunt asigurate la un nivel inferior iar cele mai apropiate spitale segasesc in orasele din imprejurimi.


48/218


Oportunitati

- existenta programelor de dezvoltare comunitare( PNDR,POS-DRU) si naționale deasigurare a accesului la educație pentru populație;- posibilitatea accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesionala si crearea unor noi locuri de munca pentru șomaj;- existenta cadrului legislativ necesar infiintarii de centre de formare si reconversiei profesionale ;- absenta unui cadru legal pentru protejarea producției agricole interne;

- reducerea numărului de șomeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europe privind ocuparea forței de munca;- potențial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura sizootehnie;

Riscuri

- discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a populației tinere cu nivel de educație medie si peste;- posibilitatea creșterii ratei de migrare a forței de munca calificata in afara comunei prin absolvirea cursurilor de formare profesionala sau reconversie profesionala necorelatecu domeniile de interes de pe plan local;- instabilitatea politica care creaza fluctuatii de personal la nivelul autoritatilor locale siinstitutiilor de stat;- adaptarea mai lenta a populației rurale mature si vârstnice la schimbările si provocărilelumii actuale in general si la fenomenul mobilității si reconversiei profesionale in special;- cadrul legislativ instabil care determina uneori modificări majore in implementarea propunerilor administrative la nivel de comuna;- estompareatradițiilor si meșteșugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfăcător;- lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pieteimuncii determina cresterea numarului de someri in randul populatiei calificate;

Analiza SWOT a comunei Varasti


49/218


Puncte tari

- tipurile de sol existente permit cultivarea grâului, legumelor si plantelor tehnice;- existenta structurilor necesare asigurării serviciilor de invatamant prescolar si primar;- utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permit practicarea agriculturii

ecologice;- relieful,clima si solul zonei favorizează dezvoltarea agriculturii in special

legumicultura;- existenta rețelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta;- existenta unor cursuri de apa ce pot fi valorificate;- numărul de locuitori din comuna permite realizarea de investiții mici cu impact ridicat

la nivel de individ;- rata șomajului la nivelul comunei este scăzuta;- păstrarea obiceiurilor specifice zonei si transmiterea lor la generațiileurmătoare.

Puncte slabe

- lipsa locurilor de munca;- slaba educație antreprenoriala;- decalaj informațional fata de mediul urban;- populație imbatranita;- resurse financiare insuficiente,investițiile limitate si lipsa locurilor de munca sunt

principalele cauze a dezvoltării economiei slabe si reprezintă o piedica pentrudezvoltarea viitoare a comunei;

- principala piața de desfacere pentru activitățile comerciale este in marileorașe,societățile comerciale neputând face fata individual presiunilor concurentei dinafara comunei;

- serviciile pentru populație: medical si salubrizare reduse;- majoritatea proprietarilor de teren agricol care deținsuprafețe de teren mici utilizează

recoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora;

Oportunitati


50/218


- existenta programelor de dezvoltare comunitare(PNDR,POS-DRU)si naționale deasigurare a accesului la educație pentru populație;

- exemple de succes de la cei care au avut inițiativereușite in afara comunei;- posibilitatea accesări unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie

profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru șomeri;- creșterea performantei instituționale a administrației publice prin implementarea

corecta si generalizata de sisteme informatice integrate in contextul realizării uneirețele de internet;

- avantajele oferite de programele de dezvoltare pentru înființarea de forme asociative insectorul agricol.

Riscuri

- numărul de concurenți in creștere pentru producătorii de produse acro-alimentare de pe piața Uniunii Europene;

- cerințele cantitative si standardele ridicate ale marilor distribuitori fata de produselealimentare si non-alimentareale mediului rural romanesc pot fi o piedica incomercializarea eficienta a produselor realizate pe cuprinsul teritoriului;

- discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a populației tinere cu nivel de educație medie si peste ;

- cadrul legislativ instabil care determina uneori modificări majore in implementarea propunerilor administrative la nivel de comuna;

- estomparea tradițiilor si meșteșugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfăcător;- lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei

muncii determina cresterea numarului de someri in randul populatiei calificate ;- adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile

lumii actuale in general si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale inspecial.

Analiza SWOT a comunei Colibasi


51/218


Puncte tari

- relieful,clima si solul zonei favorizează dezvoltarea agriculturii in speciallegumicultura;

- utilizarea redusa a pesticidelor;- existenta structurilor necesare infrastructurii;- existenta structurilor necesare asigurării serviciilor de invatamant prescolar si primar;- existenta unor cursuri de apa ce pot fi valorificate;- obiceiuri specifice zonei păstrate si transmiterea lor la generațiileurmătoare;

- densitate redusa;- existenta rețelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta.

Puncte slabe

- populație imbatranita;- lipsa locurilor de munca;- serviciile pentru populație:medical si salubrizare reduse;- lipsa unui studiu la nivelul teritoriului pentru identificarea potențialului zonei;

-

decalaj intre pregătirea oferita de școala si cerințelepieței muncii;- disparițiieducaționale intre mediul rural si urban;- infrastructura de educație insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie;- decalaj informațional fata de mediul urban;- slaba educație antreprenoriala;

Oportunitati

- dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri demunca;

- alocarea fondurilor pentru protecția mediului si resurse umane;- potențial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura si

zootehnia;- creșterea performantei instituționale a administrației publice prin implementarea

corecta si generalizata de sisteme informatice integrate in contextulrealizării uneirețele de internet;


52/218


- reducerea numărului de șomeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene privind ocuparea forței de munca,creștereamobilității,flexibilității,stabilitățiiforței demunca,garantarea șanselor egale;

- dezvoltarea spiritului inteprinzator al angajatorilor si a persoanelor aflate in cautareaunor locuri de munca.

Riscuri

- pozititionarea geografica a comunei in apropierea oraselor:Bucuresti si Giurgiu;

- natalitate scăzuta;- absorbtia fortei de munca de catre orasele din apropiere;- reducerea populației active;- discrepantele dintre mediul rural si urban determina populația tanara cu nivel de

educatie emdiu si peste sa migreze;- creșterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pieței muncii,economiei

locale si implicit a asistentei sociale;- adaptarea mai lenta a populației rurale mature si vârstnice la schimbările si provocările

lumii actuale in general si la fenomenul mobilității si reconversiei profesionale inspecial;

- criza economica actuala determina restrângereaactivității sectoarelor economice siimplicit creșterea ratei șomajului.

PARTEA A II-A : ANALIZA SWOT


53/218


Pentru a elabora strategia de dezvoltare a teritoriului GAL cuprins de comunele:”Berceni-Varasti-Colibasi”s-a impus o analiza profunda a situatiei existente privindteritoriul,populatia,activitatile economice si organizarea sociala si institutionala de la nivelulacesteia.Analiza SWOT este o metodologie a mediului intern si extern al unui proiect. Numele estedescriptiv:Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe) ,Opportunities(Oportunitati),Threats (Riscuri).Analiza SWOTa rezultat in urma analizăriisituației existente la nivelul comunelor, împreunacu colaborării si actorii locali din sectorul public,privat,economic si societatea civila si dininsasi analiza SWOT inteprinsa in cadrul acestora.Acest lucru a permis formarea unei viziuni

asupraparticularităților economice si sociale a teritoriului prin analizarea problemelor siefectuarea analizei SWOT.Punctele tari si cele slabe sunt legate de teritoriu si de strategiile de dezvoltare ale comunelorintegrate in acestea.Oportunitățile si amenințările vin dinspre mediul de piața si din direcția concurentei dar,pot fiinfluențateatât de factori interni din cadrul teritoriului cat si de factori externi,din afaraacestuia;de regula sunt factori economici,politici sau sociali asupra cărora zona nu are nici uncontrol.Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie si realizarea de propuneriin zonele asupra cărora exista cunoștințe mai puțin detaliate.In urma acestei analize se poate decide daca teritoriul isi poate indeplini planul si in ceconditii.Unele oportunitati si amenintati vor aparea din punctele tari si punctele slabe ale teritoriului.Din analiza SWOT elaborata asupra teritoriului” Berceni-Varasti-Colibasi” se desprindurmatoarele domenii de interes impartite in patru mari categorii:

-teritoriul-populatia-activitati economice-organizarea sociala si institutionala

TERITORIUL „Berceni-Varasti-Colibasi”


54/218


ANALIZA SWOT PARTEA A II-A

TERITORIUL(caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructuri)

(centre de interes-patromoniu-cultura-mediul inconjurator )

PUNCTE TARI

Caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructura1.Relieful,clima si solul zonei in care se afla teritoriul favorizează dezvoltarea agriculturiiin special a legumiculturii;

2.Conditiile de mediu,respectiv aerul curat,varietatea reliefului,lipsa unor factori poluanțimajore,peisaje odihnitoare;

3.Existenta cursurilor de apa care pot fi valorificare ca sursa de alimentare si exploatare ;

4.Utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permite practicare agriculturiiecologice;

5.Produsele naturale -plantele medicinale pot fi valorificate ;

6.Existenta rețelelor de alimentare cu apa,electricitate,telefonie fixa,cablu tv si telefoniemobila;

7.Existenta clădirilor cu destinațiaCămin cultural;

8.Existenta structurilor necesare asigurării serviciilor de invatamant prescolar si primar;

9.Existenta pe cuprinsul teritoriului a dispensarelor si a farmaciilor;

10.Existenta bazelor sportive ; Centre de interes-patrimoniu-cultura-mediul inconjurator


55/218


PUNCTE SLABE

Caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructura

1.Lipsa resurselor naturale pentru dezvoltarea industriei extractive(petrol,gazenaturale,minereu etc.);

2.Teritoriul nu este deservit in totalitate de rețele cu alimentare cu apa,canalizare,electricitatesi gaze;

3.Lipsa structurilor pentru asigurarea serviciilor de invatamant universitar si distanta mare pana la acestea;

4.Inexistenta spitalelor pe cuprinsul teritoriului si distanta relativ mare pana la acestea;

5.Cabinetele medicale sunt in stare precara si sunt dotate insuficient iar aparatura esteînvechita;

6.Majoritatea proprietarilor de teren agricol care deținsuprafețe de teren mici utilizeazărecoltele pentru consumul propriu fara a le valorifica;

7.Teritoriul este accesibilizat integral doar de doua drumuri județene:DJ401,DJ412;

11.Patrimoniul arhitectural reprezentat de monumente;

12.Patrimonul arhitectural este reprezentat de numeroase situri arheologice recunoscute decătreMinisterul Culturii dar si de Sărbătoriletradiționale care inca se mai păstrează;

13.Patrimonul natura reprezentat de către apa râuluiArgeș si Sabar;


56/218


8.Infrastructura deficitara si dotările insuficiente determina un grad redusde asigurare a serviciilor sociale(medicale,invatamant);

9.Atractivitatea teritoriului pentru locuitori si turiști este redusa datorita lipsei spatiilor derecreere precum si lipsei serviciilor pentru asigurarea confortului ;

10.Teritoriul oferă posibilitati reduse pentru dezvoltarea afacerilor datorita starii precare ainfrastructurii precum si a spatiilor pentru desfasurarea activitatilor economice;

11.Spatiile de joaca pentru copii sunt inexistente ;

12.In apropierea si pe cuprinsul teritoriului exista puține materiale de construcții;

Centre de interes-patrimoniu-cultura-mediul inconjurator:13.Patrimoniul cultural(bisericile si siturile arheologice)sunt in stare precara si nu suntvalorificate;

14.Patrimoniul natural nu este valorificat in scop turistic;

15.Interesul populatiei fata de mentinerea traditiilor si mestesugurilor este din ce in ce maimic;

OPORTUNITATI

1.Exista posibilitatea finanțăriiacțiunilor necesare dezvoltării teritoriului prin intermediulProgramului National de Dezvoltare Rurala;

2.Prin intermediul Axei 4 LEADER pot fi finanțateinvestițiile necesare dezvoltării eficientea teritoriului indiferent de limitele impuse de masuri si program;

3.Existenta Programului Operațional Regional prin care se dezvolta orașele limitrofe siinfrastructura naționalaoferă posibilitatea teritoriului sa-si mareasca gradul de atractivitatesi accesibilizare;

4.Centrele de interes reprezentate de orașeleBucurești si Giurgiu sunt la distante:18 km cea mai mica si 65 km cea mai mare;


57/218


5.Sprijinul ridicat oferit de consiliile județe pentru dezvoltarea teritoriului acoperit de GAL;

6.Interesul ridicat de pe piața interna si externa a României pentru produsele ecologice poate stimula menținerea si dezvoltarea acestei activitati;

7.Existenta cadrului legislativ pentru accesarea programelor de dezvoltare a infrastructuriisi patrimoniului culturii;8.Interesul autoritatii statului pentru dezvoltarea turismului,respectiv valorificarea turisticaa civilizati

Documents

Strategie Modificata GAL BVC