Strategia globalăde eliminare a hepatitelor

Strategia globală de eliminare a hepatitelor virale B,C și D

Dr. Carmen PredaCoordonator național programe de formare

- Declarația Parlamentului European – HCV

- Recomandările grupului de experți comunitari -HVB

• HVB– Cea mai frecventă cauză de cancer

după tutun– Risc de CCH de 200 ori– 600.000 decese/an– Boală prevenibilă

• vaccinare

• HVC– 350.000 decese/an

• CCH– A 3 a cauză de deces prin cancer– 694.000 decese/2008

Parlamentul European - 2014

• Franța– 1999

• Egipt, Germania, Israel, Italia, Scotia, Slovenia, Spania, Turcia, Marea Britanie, etc

– Strategii naționale• Belgia

– Strategie națională- 2014-2019– Buget nespecificat

• Austria, Bulgaria, Bosnia, Cehia, Croatia, Cipru, Danemarca, Estonia, Egipt, Finlanda, Grecia, Ungaria, Macedonia, Polonia, Portugalia, etc– NU

Europa – strategii naționale

În prezent• doar 12 ţări la nivel global sunt pe cale să elimine

hepatita virală C, – printre ţările studiate:

• Egipt, Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie.

• ELPA – multe ţări

– eliminarea hepatitei virale• Descurajantă,

• Complexă,

• Provocări concurente la nivelul sistemelor lor de sănătate

Euro Hepatitis Care Index

Povara bolilor hepatice cronice

EASL. HEPAHEALTH Report - 2018

Povara bolilor hepatice cronice

EASL. HEPAHEALTH Report - 2018

Mortalitatea în ciroza hepatică

EASL. HEPAHEALTH Report - 2018

Mortalitatea în ciroza hepatică

EASL. HEPAHEALTH Report - 2018

Romania • Lipsă sistem informațional integrat

– cunoaștere fragmentară a cazurilor noi de boală,

– raportarea hepatitelor acute tip B și C, în conformitate cuH.G. nr. 589/2007, OMS nr. 1466/2008.

• lipsa unui registru național al bolilor cronice hepatice– limitează posibilitățile de urmărire a evoluției bolii

• puține studii naționale cu reprezentativitatepopulațională– estimează prevalențe crescute ale infecției cu virusurile hepatice

B și C

Campanii de screenig

• Asociatia Echitate in Sanatate

– Campania „Hepatita C se poate vindeca!“

– precădere populației din orașele mici, din comune și sate• 1.5% - HCV pozitiv

Romania - 27 sep 2017• OMS - strategie de eliminare a hepatitelor virale

până în anul 2030

– Politicieni, medici și membri ai asociațiilor de pacienți au semnat documentul care implică România în efortul de eradicare a hepatitei C până în anul 2030

• viziunea noastră pentru o Europă fără Hepatita C

Noi, semnatarii acestei declarații, adunați la Bruxelles cu ocaziaPrimei Reuniuni a Uniunii Europene privind politica HCV, suntem deciși să eliminăm Hepatita C în Europa.

5. Strategia și Planul de actiuni WHO (OMS) pentru eradicarea hepatitelor virale in Europa

OMS - 2014

• 194 state OMS - rezoluţie

• apel la toate ţările să dezvolte şi să implementeze strategii

naţionale de combatere a hepatitelor virale.

OMS - 2016• 110 milioane persoane Ac anti HCV pozitiv

– 71 milioane viremici

• Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) -2016 - Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale– propune eliminarea infecției VHC ca amenințare majoră la adresa

sănătății publice până în anul 2030.

– scăderea mortalității cauzate de hepatita VHC la mai puțin de 0,5 milioane/an

World Health Organization. Global health sector strategy on viral hepatitis 2016 – 2021. Towards ending viral hepatitis. Geneva.2016. https://www.who.int/hepatitis/strategy2016-2021/ghss-hep/en/World Health Organization. Regional Office for Europe. Action Plan for the health sector response to viral hepatitis in the European Region. Copenhaga. 2017. http://www.euro.who.int/en/health-topics/communicable-diseases/hepatitis/publications/2017

Analiza setului de masuri necesare pentru alinierea la recomandarile OMS

• Euro Hepatitis Care Index - principalele probleme in Romania

– lipsa măsurilor sistematice de screening,

– lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul specialist;

– lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC);

– lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale;

– lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.

6. Planul National de eradicare a hepatitelorvirale B,C,D in Romania

• Obiectivele strategice ale planului

• Planul de actiuni al strategiei de eradicare

• Implementarea- tinte si dificultăti

• Implicarea profesionistilor din sănătate cu accent pe rolul medicilor de familie in implementareaPlanului National

• Monitorizarea si evaluarea implementarii

• Strategia naţională de sănătate 2014 - 2020 şi

Planul de acţiuni pe perioada 2014 – 2020,

– Art.1. – Se aprobă Planul-cadru național privind

controlul hepatitelor virale B, C și D în România pentru perioada 2018-2030,

Strategia națională de sănătate (SNS) 2014-2020

• obiectiv strategic

– „reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale”.

• Presupune– implementarea de intervenții de prevenție primară

– creșterea capacității furnizorilor de servicii de sănătate de prima linie pentru prevenire, diagnostic precoce și tratament;

– asigurarea accesului la monitorizare clinico-biologică și tratament;

– scăderea riscului ocupațional pentru personalul din sectoarele medical și social;

– creșterea gradului de cunoaștere a profilului epidemiologic național, prin îmbunătățirea sistemului informațional și efectuarea de studii de prevalență.

Planul cadru national • set coerent de intervenții bazate pe dovezi, adaptate

contextului național– Esalonat pentru 2018 -2020

• Scop– reducerea incidentei hepatitelor virale ca problemă de

sănătate publică, • reducerea transmiterii virusurilor hepatitice,• reducerea morbidității și mortalității prin hepatite

virale/complicații• asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire,

testare, îngrijire și tratament pentru toți.

Planul cadru national• Viziune .....

– Pana in 2030 transmiterea VHC se va reduce la jumatate

– Testarea va fi accesibila

– Toate persoanele diagnosticate vor avea acces la ingrijire si tratament eficace, cu costuri suportabile ptr. sistemul sanitar

Planul cadru național - ținte asumate 2020

• 90% acoperire pentru testarea la gravide – HVB/HVC

• toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecția cu VHB/VHC;

• cel puțin 75% din persoanele depistate cu infecția VHB/ VHC și eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral;

• vindecarea a cel puțin 95% dintre pacienții cu VHC cronică înrolați în tratament.

Planul cadru național – direcții strategice asumate

1. Dezvoltarea sistemelor informaționale/comunicare

2. Definirea unor intervenții esențiale, de impact, care să fie incluse în pachetele de servicii de sănătate

3. Furnizarea echitabilă de servicii de calitate,

4. Finanțare adecvată pentru asigurarea sustenabilității;

5. Promovarea inovației pentru asigurarea unui progress rapid.

Planul cadru national – tinta 2020

• Direcția strategică 1 – Informații și comunicare

– Sistem național de supraveghere a infecțiilor cu virus hepatitic

• Revizuirea cadrului legislativ național privind supravegherea și raportarea hepatitelor virale,

• Crearea unui registru național pentru hepatite

– Strategie de comunicare și conștientizare a populatiei

– finanțată și inclusă în Programele naționale de prevenție

» În prezent – asociații pacienți, profesionale, alte nonGuv.

– Elaborarea unui plan multianual de comunicare și conștientizare în domeniul hepatitelor

• proiectul „Sprijin pentru derularea programelor de depistare (screening), stadializare și acces la tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatitice B/D și C”, – co-finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin

Programul Operațional Capital Uman, – campanie națională de informare, educare și

conștientizare – campanii regionale și locale în regiunile de

dezvoltare țintă, – destinate grupurilor vulnerabile care alcătuiesc

grupul țintă al proiectului.

Planul cadru national – tinta 2020 Direcția strategică 2 – Intervenții cu impact

1. prevenirea transmiterii virusului,

• vaccinarea împotriva hepatitei B;

• prevenirea infecțiilor asociate actului medical,

• prevenirea transmiterii asociate utilizării de droguri injectabile

2. asigurarea accesului la diagnostic,

3. asigurarea accesului la tratament pentru cei diagnosticați

Planul cadru național - 2020

Direcția strategică 2 – Intervenții cu impact

2. asigurarea accesului la diagnostic,

• elaborare metodologie națională de testare sistematică;

• asigurarea accesului la testare pentru toate persoanele asigurate/neasigurate;

• instruirea a cel puțin 1.000 de cadre medicale în implementarea metodologiei;

• testarea personalului medical din unitățile sanitare cu paturi;

Planul cadru național - 2020 Direcția strategică 2 – Intervenții cu impact

2. asigurarea accesului la diagnostic – Obiective- Includerea testării Ag HBs și Ac anti-VHC în lista investigațiilor

prescrise de medicii de familie

- Testarea pentru VHB/D și VHC a tuturor pacienților cu ocazia spitalizării.

- programe țintite de testare a persoanelor din grupurile vulnerabile, cu precădere în comunități rurale

- Identificarea unor surse de finanțare pentru testarea și diagnosticul persoanelor neasigurate,

Intervenții cu impact• Proiect MS prin Programul Operațional

Capital Uman

– Screening hepatite virale - 2018-2023

• testarea a cel puțin 300.000 de persoane domiciliate în patru regiuni de dezvoltare – SV/NE/N/S

• cel puțin jumătate din grupul țintă - criterii de încadrare în categoria „persoane vulnerabile”

Persoane vulnerabile– Persoane sărace

• Angajaţi - media venitului pe cap de familie mai mică decât salariul minim pe economie

• șomeri (înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare)

• inactivi - nu au un loc de muncă și nu sunt înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare

• neasiguraţi

• persoane beneficiare ale venitului minim garantat (VMG), ASF (alocației de susținere a familiei)

– Persoane care lucrează pe cont propriu în agricultură

– Persoane din mediul rural

– Persoane din/au fost anterior în centre de plasament

– Persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului

– Persoane fără adăpost

– Persoane de etnie romă

– Persoane cu dizabilități,

– Persoane care au copii cu dizabilități

– Persoane din familii monoparentale

– Persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice

– Persoane victime ale violenței domestice

– Persoane victime ale traficului de ființe umane, etc

Planul cadru național – ținta 2020 • Direcția strategică 2 – Intervenții cu impact

3. asigurarea accesului la tratament pentru cei diagnosticați

• înrolarea în tratament a cel puțin 90% dintre pacienții nou-depistați cu infecție cu VHB sau VHC și eligibili,

• România - acces la tratament IFN free pentru toti pacientii cuhepatita C (F0–F4, ciroză decompensată)

– Restricție: lipsă asigurare

• identificarea unor surse de finanțare sustenabile– acoperirea tratamentului persoanelor neasigurate, infectate, cu risc

crescut de transmitere (droguri, fara domiciliu, etc).– includerea în lista medicamentelor compensate a medicamentelor

DAA pan-genotipice

Planul cadru naționalDirecția strategică 3 – Echitate în furnizarea serviciilor

1. Intervenții pentru grupurile populaționale expuse la risc

2. Consolidarea serviciilor de asistență medicală comunitară

3. Servicii pentru pacienții neasigurați

– gratuitatea screening-ului, tratamentului şi urmăririi sub tratament

• esențială pentru îndeplinirea obiectivelor

– necesare • soluții și mecanisme viabile de finanțare

Planul cadru național• îndeplinirea obiectivelor acestui Plan-cadru național

– Periodic- planuri multianuale de acțiune, aprobate de MS

– Mecanism de monitorizare și evaluare