REVISTA - rcoa.eu 10 Ro.pdf · Sursa: Curtea de Conturi a Olandeire la Datele Deschise , 2015,7 1.3...

REVISTACUR

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 102015

CUPRINS

Pagina

CUVÂNT ÎNAINTE

DESCHIDEREA GUVERNĂRII ŞI DESCHIDEREA DATELOR.O NOUĂ PERSPECTIVĂ PENTRU AUDITURILE CURŢII DE CONTURI

CEA DE-A VIII-A CONFERIN Ă EUROSAI OLACEFS,

REGENERAREA PĂDURILOR I CRE TEREA SUPRAFE ELOR ÎMPĂDURI EFACTOR AL CRE TERII CALITĂ II MEDIULUI DE VIA Ă

2015 PROVOCĂRI, EVOLU II I PERSPECTIVE LA 25 DE ANI DE LAÎNFIIN ARE

REALIZAREA UNEI EVALUĂRI DE TIP PEER REVIEW A CUR II DE CONTURI AROMÂNIEI PE BAZA STANDARDULUI ISSAI 5600

E IDENTITATE VIZUALĂ A CUR II DE CONTUR

SINTEZA INTOSAI, ESINTEZA INTOSAI, E

� – FORUM DE COOPERAREÎNTRE GRUPURILE REGIONALE ALE INTOSAI

Ș Ș � T –Ș � �

EUROSAI – � Ș�

REALIZAREA MANUALULUI D � I

REVISTEI DI�IA APRILIE 2015REVISTEI DI�IA IULIE 2015

Elena Doina DASCĂLU, Vicepreşedinte Curtea de Conturi

Teodora LAZĂR, Departamentul V, Auditor public extern

Claudia Ionescu, Cabinet Vicepreședinte, Consilier

Dragoș BUDULAC, Serviciul Relaii Externe și Protocol, Șef serviciu

(Articol publicat în International of Government Auditing, iulie 2015, Vol. 42, No. 3)

Ioan HURJUI, Departamentul V, Consilier de conturiPetronela ROTARIU, Departamentul V, Director

Andreea MIHALACHE, Departamentul I, Auditor public externRoxana ȘEITAN, Departamentul VI, Auditor public extern

CUVÂNT ÎNAINTE

Revista Cur�ii de Conturi ‒ �

ș și de stimulare aenergiilor creatoare ‒ și-a propus

teme consacrate profesiei de auditor public extern, dar șisubiecte noi, �

ș � în sectorulpublic.

Pentru aceasta, � �subiect relativ nou „Deschiderea guve ș

��

� ‒, obiectiv al „Strategiei 2020”. A

valoare prin reutilizarea unor date specifice,furnizate de administra�iile publice, date

cu con�inut digital. Fenomenul esteabsolut interesant, de aceea lassistemului public, crearea unei � digitale.

de dezbatere aduce în prim plan evaluarea de tip peer reviev, documentareaacordurilor de evaluare existente � ș �

voluntare sunt considerate benefice pentru institu�iile supremede audit.

ș � ș‒ � ‒ teme de interes expusepublica�iei.

Revista nr. 10/2015 , de asemenea, o � paginiiinterna�ionale, rezumând principalele evenimente care au avut loc în diverse zonegeografice ale lumii, ș �

Și, nu în ultimul rând � un subiect interesant șide mare actualitate, referitor la „R

‒ . De altfel, ideile circumscriseacestei teme de dezbatere sunt �Conturi, preluat în extras de publica�ia International Journal of Government Auditingedi�ia Summer 2015, nr. 3, vol. 42.

Cș � ș � ș ș ș

pentru oricine ș � ș� � publica�iei ș ș �

formă institu ionalizatăde valorificare a cunoa terii

să abordeze

precum cel care vizează valoarea poten ială,economică i socială, furnizată de informa ie

publica ia alocă un spa iu ampluunui rnării ideschiderea datelor”, temă ce subliniază importan a pecare Uniunea Europeană o acordă informa iilor, odată cuini iativa emblematică „O agendă digitală pentruEuropa” genda digitalăgenerează

reunite într-oinfrastructură

cititorilor plăcerea de a identifica beneficiile pe care le oferăadevărate pie e

O altă temăîn cadrul comunită ii INTOSAI i importan a promovării

unui mediu în care evaluările

Conceptul de identitate vizuală, dar i provocările, evolu ia i perspectivele EUROSAIla un sfert de secol de la înfiin are sunt în acest număr al

acordă importan ă deosebită

în contextul globalizării manifestate în literatura tiin ifică., această publica ie prezintă în premieră,

egenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelorîmpădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă”

parte a unui audit de performan ă realizat de Curtea de

onvins că numărul 10 al Revistei poate constitui un vehicul de diseminare acuno tin elor teoretice i practice, adresăm mul umiri cititorilor no tri i rămânem deschi i

dore te să contribuie cu experien a profesională i expertiza de care dispun laîmbogă irea con inutului , cu teme i idei noi, viziuni i abordări conexe activită iiprofesionale sau din alte domenii de interferen ă.

NICOLAE VĂCĂROIU

d aPreședintele

Cur�ii e Conturi României

Introducere

Fenomenul de a guvernelor esterelativ nou, dar

actul de guvernare sepune din ce în ce mai mult accentul pe

u, un proces

dirijat de schimbare în sectorul public, care punen mediului de

e audit.

celei de-a VIII-a Conferin�e EUROSAI-OLACEFS , care a avut loc la Quito, Ecuador, înperioada 24-

Unadintre se

Curtea de Conturi asublini

În acest cadru, a

eficacitate și responsabilitate,având un rol important în mișcarea

spre deschiderea guvernului.

Nu pentru

descrie un guvern deschis ca fiindcaracterizat de „transparen�a ac�iunilor gu-vernamentale, accesibilitatea serviciilor șiinforma�iei guvernamentale, precum și decapaci

deschidere

pe accesibilitateadatelor care stau la baza rapoartelor, analizelorși informa�iilor

Guvernul în transformare

supreme de audit (SAI)în utilizarea datelor deschise

participare șiresponsabilitate

ceea ce faceguvernul

câștigă teren în întreagalume prin faptul că în

Deschiderea la nivelul actului de guvernare şideschiderea la nivelul datelor a pornit de la aşa-zisa mişcare

evoile cetăţenilor şi ale afaceri încentrul actului de guvernare şi care asigură unimpact semnificativ şi cu caracter transformatorasupra eficienţei şi eficacităţii guvernelor.

Problematica datelor deschise a fost lansată cuocazia celui de-al IX-lea Congres EUROSAI(Haga, 2014), care a avut ca temă centralăinovarea. În acest cadru au fost evidenţiateimportanţa datelor deschise şi provocările pentruinstituţiile supreme de audit (SAI) în ceea cepriveşte utilizarea acestora în misiunile dAceastă temă a fost reluată şi în cadrul lucrărilor

26 iunie 2015, la care a participat şi odelega�ie a Curţii de Conturi a României.

siunile tematice a fost dedicată buneiguvernări, în condiţiile deschiderii guvernelor şirolului instituţiilor supreme de audit în susţinereaacestui demers. În cadrul celor patru secţiuniorganizate pe această temă au fost dezbătuteurmătoarele subiecte

României a participat laprima secţiune şi a at atât noutatea şiimportanţa subiectului supus discuţiilor, cât şiprovocările pentru perioada viitoare în ceea cepriveşte tratarea auditurilor din perspectivanoilor cerinţe generate de deschiderea guvernuluişi a datelor.

vând în vedere importanţafenomenului la care asistăm în prezent, pentru astimula guvernul să furnizeze date transparentedespre cheltuielile efectuate, instituţiile supreme deaudit trebuie să iniţieze ac�iuni pentru încurajareafurnizării şi utilizării datelor deschise în condiţii de

contribuind la bunaguvernare şi

există încă o defini�ie unică acceptatăguvern/guvernare deschisă, deși există multeelemente comune în defini�iile cu care seoperează în mod curent. De exemplu, Organiza�iapentru Cooperare Economică și Dezvoltare(OECD), în

tatea de răspuns a guvernului fa�ă de noiidei, cerin�e și nevoi“

Deschiderea guvernului şi a datelor secaracterizează prin

presupune faptul că publiculîn�elege lucrările guvernului (

), considerând că guvernul deschis, însensul său cel mai de bază, este

Cu toate acestea,

valoareapotenţială economică și socială furnizată deinformaţie în sectorul public

(a) rolul instituţiilor

(b) transparenţă, audit şi etică;(c) rolul SAI-urilor în promovarea bunelor

practici în administra�ia publică(d) SAI-urile şi parteneriatul pentru

guverne deschise

transparen�ă,

Transparenţa

ideea că oameniiau dreptul de a accesa documentele șiprocedurile de guvernare

1. Deschiderea guvernului şi a datelor

Modernising Government: The WayForward

DESCHIDEREAGUVERNĂRII ȘI DESCHIDEREADATELOR.O NOUĂ PERSPECTIVĂ PENTRUAUDITURILE CURŢII DE CONTURI

Consilier Cabinet VicepreşedinteClaudia IONESCU

1Grupurile regionale ale INTOSAI din Europa, America

Latina şi Caraibe

-mediaParlamentul, administraţia publică, mediul de afaceri,

cetăţenii, mass

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

numai transparen�a în sine nu este de ajuns:cetă�enii trebuie să fie în măsură să aibă un cuvântde spus cu privire la problemele care conteazăpentru ei, să poată influen�a procesul de luare adeciziilor și să dispună de capacitatea de a obliga pecei care iau decizii să răspundă pentru acestea (a-i�ine răspunzători pe ce

să ă

arefurnizează servicii publice.

să poată să atragăpentru politicile sale și pentru

performan�a furnizării de servicii publice.

Evoluţia procesului de reformă a actului deguvernare n-ar fi fost posibilă fără dezvoltarea fărăprecedent a domeniului tehnologiei informaţiei şicomunicaţiilor care a permis, pe lângăpopularizarea noilor abordări, şi asigurareainfrastructurii pe care să se implementeze şi săfuncţioneze soluţiile succesive,

(o nouă filosofie decomunicare a informaţiei);

areDeschisă) şi

relativă la evoluţia abordărilorprivind modernizarea guvernelor este aceea că seînregistrează o deplasare de paradigmă de la

generată de cerinţele societăţii bazate pe cunoaştere,puternic condiţionată de evoluţia tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiilor.

asistăm la o deplasare deparadigmă de la

(TIC), orientată predilect peaspectele tehnice,

(TCI), orientată pe scop,comunicarea informaţiei către părţile interesate. De

un real interes sunt şi notele caracteristice ale acesteievoluţii:

- pecare tehnologia informaţiei îl are asupraserviciilor publice;- cătreun nou concept, acela de care sepoate defini, într-o primă aproximaţie ca:

n legătură cu noul acesta secaracterizează prin trei trăsături esenţiale:

în sensul unei modificărifundamentale (cu mult mai mult decât

mplică reproiectări de substanţă alesistemului , pentru a fi capabil să satisfacă noilecerinţe;

: pentru cetăţean, sectorul public,mediul de afaceri, alte părţi

complexitatea fenomenelor debază sau adiacente care contribuie la deschidereaguvernelor şi a datelor, provocările-cheie pentrupunerea în aplicare a politicilor de deschidere adatelor aparţin

,care detalia responsabilită�ile agen�iilor dinsubordine și formula patru obiective majore:publicarea on line a informa�iilor de interes public,în formate deschise; îmbunătă�irea calită�iiinforma�iilor publice; nstitu�ionaliza-rea unei culturi a guvernării deschise; creareaunui cadru de politici publice pentru guvernaredeschisă. Acesta a fost punctul de plecare de la careadministra�ia americană a lansat o serie de programeîn cadrul a ceea ce a devenit

i responsabili pentru luareadeciziilor).

Trebuie ca publicul poat influen�a prinmodul de

func�ionare a guvernului, prin angajarea saproprie în procesele de elaborare a politicilorguvernamentale și colaborarea cu organiza�iile c

Trebuie, de asemenea,ca publiculguvernului

aferente celor treietape de modernizare a guvernelor:

(furnizarea de servicii electronice);

(OGP ‒ Parteneriatul pentru Guvern

(ODP ‒ Parteneriatul pentru Date Deschise).

Principala constatare

În acest context

laanume

focalizarea pe

extinderea conceptului de,

Î concept de ,

:furnizarea

on-line a serviciilor, se ajunge la deschidereadatelor guvernelor);

interesate.

Având în vedere

unor domenii diverse: (a) politic; (b)tehnic; (c) economic și financiar, (d) organiza�ional,(f) cultural; (g) juridic.

Înainte de finalul anului 2009, administra�ia Obama aadoptat o

(b)(c) crearea și i

participare (angajament public),

(1) e-guvernare

(2) guvernul în transformare

(3) deschiderea la nivelul actului de guvernare

deschiderea la nivelul datelor

e-guvernare deschiderea actului de guvernare,

impactul de transformare

e-guvernaret-guvernare

„utilizarea

t-guvernare

transformare

beneficii

Ini�

ăspundere

tehnologia informaţiei şicomunicaţiilor

tehnologia comunicăriiinformaţiei

tehnologiei comunicării informaţiei(TCI) pentru a asigura (a permite) transformareamodului de lucru al guvernului, într-o manierăcentrată pe beneficiarul informaţiei

tranziţie dirijată de cerinţe şi specificulserviciilor către deschiderea guvernelor şi adatelor

directivă privind guvernarea deschisă

iativa pentru

G vernare Deschisă

1.1 Evoluţia abordărilor privind modernizareaguvernelo

Guvernare Deschisă şi

1.2. Parteneriatul pentruParteneriatul pentru Date Deschise

4Open Government PartnershipOpen Data Partnership

http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/omb/assets/memoranda_2010/m10-06.pdfhttp://www.whitehouse.gov/open

Deschiderea guvernării și deschiderea datelor. O nouă perspectivă pentru auditurile Curţii de onturiC

Parteneriatul (OGP)

Parteneriatul pentru DateleDeschise (ODP)

Institutul pentru

Datele Deschise Open Data Institute ‒ ODI

Parteneriatul

pentru Guvernare Deschisă

pentru GuvernareDeschisă

este o de președinteleSUA, Barack Obama, și premierul britanic, DavidCameron în anul 2011. Scopul ini�iativei a fost acelade a încuraja g fie

pe cât este posibil, în acee

, ini�iativa.

Pentru a amplificautilizarea de date deschise în Marea Britanie,

( ) care

uri deas organizarea de cursuride instruire, prin certificare și conferin�e. ODI esteactiv pe plan interna�în: Statele Unite, Marea Britanie și Canada. Înmișcarea spre deschiderea guvernelor, o contrib

uvernul olandez.

ini�iativă multilaterală lansată

,uvernele să

în ceea ce priveşteac�iunile lor În anul 2013 a fost lansată aşiformulă

furnizarea şi pentru a facilita

guvernul a înfiinţat în anul 2012

ac�ionează ca un catalizator pentru evolu�ia datelordeschise, de exemplu, prin furnizarea de fond

isten�ă pentru lansare, prin

ional, având trei reprezentanţe

uţieimportantă o are şi g

deschisetransparente

În prezent, la65participă de ţări, reprezentate pe harta

de mai jos.

Ţările Membre ale OGP

Raport cu privire la tendinţele referitoa

‒ colorate cu albastru

re la Datele Deschise , 2015,Sursa: Curtea de Conturi a Olandei7

1.3 olul Uniunii Europene. Situarea şi r

Uniunea Europeană a deschis drumul valorificăriiinforma�iilor

odată cu deschidereape care ni�iativa emblematicăinclusă în

, menită să accelereze dezvoltarea de re�elede internet de mare viteză și să permită publicului săbeneficieze pe deplin de avantajele pie�ii unicedigitaleAgenda digitală este documentul care includesubiectul datelor deschise, cu o puternică focalizarepe generarea de valoare prin reutilizarea unor datespecifice produse de administra�iile publice, daterezultate din proiecte de cercetare finan�ate din

buget, căr�i în format digital existente în biblioteciși care se află dincolo de perioada de protec�ie adrepturilor de autor şi alte asemeneaÎn ceea ce priveşte implicarea Uniunii Europene(UE) în asigurarea unui cadru legislativ caresă favorizeze evoluţia către accesibilitateainformaţiilor publice utilizării) şi înacest fel, în perspectivă, către deschiderea datelor,se remarcă

maţiei din sectorul public)autorită�ile

trebuie să facă

să includă date careînseamnă

produse de institu�iile sale celepublice ale statelor membre

Strategia 2020,

Directivei 2003/98/EC privindreutilizarea

documentele

orice con�inut, indiferent de suport

a oferit-o prin i

(în sensul re

emiterea

(Directiva PSI ‒ a infor ,care prevede modul în care publice

documentele disponibile pentrureutilizare. Directiva definește întermeni foarte largi, astfel încât

O agendă digitală pentru

Europa

informaţiilor din sectorul public

8Trend Report Open Data, 2014,Curtea de Conturi a Olandeihttp://ec.europa.eu/digital-agenda/public-sector-

information-raw-data-new-services-and-products

9Public Sector Information

(scris pe hârtie sau , sauca o sau

big data

Decizia Comisiei Europene privind reutilizarea

documentelor Comisiei 2011/833/EUportal de

date ca un unic punct de acces la documenteledisponibile pentru reutilizare

date structurate, portal

Directiva 2003/98/EC

Directiva 2013/37/EU

Directiva 95/46/EC

accesreutilizare

stocat sub formă electronicăînregistrare sonoră, vizuală audio-

vizuală

prelucrare automatălicen�ă

deschisă

”. Forma sau modul în care datele suntdepozitate este, prin urmare, irelevant pentru dreptulde a le reutiliza. Mai mult, datele pot fi reutilizatesub forma de subseturi mari de date ( ).Directiva nu datelereutilizabile. , stabilește o serie decriteriiPrin

”. Cel mai importantaspect al Deciziei este stabilirea u

(machinereadable), și

În anul 2013, a fost

prin , care trebuia

2015 care ile cu privirela a de a permitereutilizarea documentelor, d

Printre cele mai interesante prevederi, d

idice cuprivire la reutilizare.

De asemenea, se pDirectivei, în conformitate cu principiile relative la

).Principala modificare în noua dutilizarea termenului , ca fiind echivalent cu

. are drept de acces ladate în conformitate cu legisla�ia , el are, deasemenea dreptul de a le reutiliza.

Figurainforma�iile din sectorul public sunt reutilizate înstatele membre al Uniunii Europene. Primele treistate membre cu scorul cel mai ridicat sunt MareaBritanie, Spania . România

la penultimul nivel al scorului.

specifică faptul că trebuie să fieMai degrabă

care se aplică instituţiilor din sectorul public.

se face unpas suplimentar către construc�ia unui „

nei terminologiinecesare creării premi elor pentru un adevăratportal de date european. Astfel, rând pe rând, suntintroduși termenii de

modificată şi aprobată de Parlamentul European şiConsiliu săfie transpusă în legisla�ia na�ională până în varaanului şi stipulează obligaţi

accesul la documente sau obligaţiecizia de autorizare

a reutilizării aparţinând statelor membre sauorganismelor din sectorul public în cauză.

ocumentulrecomandă distribuirea informaţiilor prin mijloaceelectronice, propune un număr minim de regulipentru a pune la dispozi�ie informa�ia produsă deinstitu�iile publice și agen�iile guvernamentale şispecifică drepturile persoanelor fizice și jur

Prin revizuirea Directivei seurmărește, de asemenea, stimularea utilizăriiinforma�iilor din sectorul public în mediul de afaceriși o abordare unitară la nivelul pie�ei comunitare.

revăd implementarea şi aplicarea

protecţia datelor personale (irectivă se referă la

Dacă un utilizatorna�ională

următoare prezintă măsura în care

şi �ările de Jos esteîncadrată

Scoruri pentru reutilizarea , în state membre UE, martie 2014, 2014,

informaţiei în sectorul publicRaport cu privire la tendinţele referitoare la Datele DeschiseSursa: Curtea de Conturi a Olandei

10http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=

OJ:L:2011:330:0039:0042:EN:PDF

Politicile reflectate în Directivele menţionateanterior recunosc poten�ialul economic alreutilizării informa�iilor din sectorul public. Statelemembre și institu�iile europene sunt chemate să facăaccesul la date liber, în formate deschise carepot fi citite de mașină, în beneficiul spirituluiantreprenorial, al cercetării, al unei eficien�e șitransparen�e mai mari. În plus, c�iunea 3 dinAgenda digitală pentru Comunicare Europeanăreiterează angajamentul Comisiei atransforma datele publice în oportunită�i de afaceri.

, de asemenea, angajamentultotal pentru a dezvolta o strategie europeană depublicare și reutilizare a datelor din sectorul publicrezultate din activitatea institu�iilor europen

Primul pas în sus�inerea acestui angajament a fost săse pornească de la seturi de date care sunt produse șide�inute de însăși Comisia Europeană. Aceastăac�iune a fost menită să ofere ca rezultat final oimplementare a unui

platformăcare va reuni

Contextul de dezvoltare a acestui portal estecaracterizat de faptul că în ultimii ani numer

i din UniuneaEuropeană în

Portalul va încuraja adoptarea de către de�inătorii dedate din sectorul public de standarde și cele maibune practici, care asigură că seturile de date pot fiutilizate transversal pe plan intern în cadrul UE și peplan interna�ional.

asigură următoarele facilităţi:

şi, comunită�ii

păr�i

de cătreUE a furnizarea şiutilizarea datelor deschise îl constituie

impune statelor membreale UE să facă disponibile informa�ii geografice pe34 teme, iar armonizarea acestora să permităreutilizarea datelor prin intermedi

or, referitoare la furnizarea şi

utilizarea în comun a informaţiilor spaţiale prezintăun potenţial ridicat de generalizare, fiind similar cucazul altor tipuri de sist

crearea unei adevăratepie�e unice pentru con�

fără frontiere și pie�ede con�inut digital) care să beneficiez

protec�ie și remunera�ie adecvate pentrude�inătorii de drepturi și de un sprijin activ în vedereadigitalizării bogatului patrimoniu cultural europeanși a modelării guvernării globale a internetului. Deasemenea, ă

joacă un rol vital în ceea ce privește răspundereaguvernelor pentru gestionarea fondurilor publice,precum și asigurarea transparen�ei opera�iunilor

îlreprezintă creștere inteligentă şi dezvoltarea uneieconomii bazate pe cunoaștere și inovare.

Guvernarea deschisă reprezintă o caracteristicăesen�ială a unui stat democratic și un factorimportant în modernizarea activită�ii publice.

Europene de

Comisia a anun�at

e și astatelor membre.

, precum și un set de servicii de tip suportpentru opera�iunile acestui portal, pe o

oaseguverne din întreaga lume ș

, special, au lansat ini�iative pentru aface disponibile datele publice produse deorganismele publice subordonate de la nivelna�ional, regional sau local, iar multe altele auanun�at inten�ia de a face același lucru.

Portalul web de date deschise al Comisiei Europene

produse și de�inute de serviciileComisiei Europene și, prin extensie, la seturi de

date produse și de�inute de alte institu�ii/organisme europene și alte organisme publice;

, precum însus�inerea ac�iunilor antrenarea

lor interesate, preocupate de reutilizareaseturilor de date publicate.

Un exemplu elocvent privind asigurareacadrului legislativ referitor la

deul standardelor

deschise.Modul de tratare a problemel reglementate de

eme.Sub aspect tehnologic, realizarea unei astfel deinfrastructuri ar conduce la

inut digital și servicii on-line(servicii web ale UE sigure și

, e de niveluriridicate de securitate și încredere, de un cadruechilibrat de reglementare cu regimuri clare dedrepturi, de consolidare a licen�elor multiteritoriale,de

se promoveaz dezvoltarea și utilizareaunor servicii online moderne și accesibile.

În plan strategic, documentul‒

guvernamentale; obiectivul strategic principalo

ă , pregătirea

2. Guvernarea deschisă în România

portal de date deschise alComisiei

func�ioneaz ca punct unic de acces laseturi de date

asist Comisia pentru definireași punerea în aplicare a unui proces depublicare a seturilor de date

Directiva2007/2/CE a Parlamentului EConsiliului, de

Directiva Inspire

Strategia Europa2020

uropean şi ainstituire a unei infrastructuri

pentru informaţii spaţiale în ComunitateaEuropeană (Inspire)

O strategie europeană pentru o creștereinteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii

39 de �ăriEuropeană

inten�ionează să pună în valoar

europene. Prin intermediulportalului de date deschise, Comisia

e poten�ialuleconomic al datelor publice, care este estimat lapeste 40 de miliarde de euro pe an, câștiguriprovenind din reutilizarea datelor publice.

11…http:/ /europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?

reference=SPEECH/10/752

Aderarea României încă din anul 2011 laParteneriatul pentru Guvernare Deschisă a exprimat implicit şi

iunie 2014) și s-au concretizat prin măsuriprivind deschiderea datelor publ

i publiceși societatea civilă. În prezent se implementează aldoilea iunie 2016)rezultat al consultării și comunicării administra�iei

centrale cu societatea civilă, prin care se reafirmăangajamentele României cu privire la respectareaprincipiilor de bază ale OGP

Începând din anul 2013, Cancelaria Prim-Ministru asigură

rdonarea și monitorizarea Planuluinaţional de acţiune.

În tabelul următor cerinţeleşi activităţile asociate domeniilor şi obiectivelorguvernării deschise

dorin�a de a angaja politici necesarepentru a deveni un guvern mai deschis, mairesponsabil și mai eficient.

Aceste obiective s-au reflectat în primeleangajamente, asumate prin Memorandumul deaprobare a primului (iulie2012-

ice și încurajareadialogului între reprezentan�ii administra�ie

(iulie 2014- ,

lui , prin, coo

sunt prezentate sintetic

, preluate din .

Plan na�ional de ac�iune

Plan de ac�iune

Parteneriatul)

Direc�ia servicii on-line șidesign

pentruGuvernare Deschisă

2.1. Domenii și obiective pentru guvernaredeschisă

www.ogp.gov.ro

Domenii/Obiective Cerinţe/Activităţi

Instruire (training) șiinformare

publicarea centralizată a informa�iilor de interes public pe site-ul

asigurarea accesului on line gratuit la legislaţia naţională;publicarea în format deschis a datelor colectate la nivelul sistemului publicde sănătate;

actualizarea constantă a acestora;încurajarea utilizării inov

Pregătirea resurselor umane în domeniul datelor deschise se realizează prinsesiuni de training privind managementul datelor deschise în institu�iile

eferitoare la principiile OGP și promovareaconceptului de date deschise într-un mod cât mai accesibil și util sedesfăşoară prin următoarele forme de prezentare:

actualizarea permanentă a site-ului na ional ogp.gov.ro.

transparenta.gov.ro

acces deschis

;publicarea inventarului de seturi de date produse de institu�iile publice;

deschiderea procesului de achizi�ii publice (publicarea studiilor și a rezultatelor de cercetare finan�ate din fonduripublice ( ).inventarierea seturilor de date;prioritizarea acestora;publicarea seturilor de date pe un singur site;

ative a datelor.

publice centrale și locale.Diseminarea informa�iei r

sesiuni de informare în cadrul institu�iilor, la nivel central și local;workshop-uri cu grupuri de lucru mixte;întâlniri lunare în cadrul Clubului OGP;activită�i de publicitate: broșuri, tutoriale video, interviuri, socialmedia, discu�ii on-line s.a.;

contractare deschisă

Transparen�ă

Date deschise

2.2. Planul Na�ional de Ac�iune 2014-2016

Schi�a preliminară aa fost elaborată pe baza propunerilor

administra�iei centrale și ale societă�ii civile,urmărindu-se calendarul comunicat public de

Cancelaria Prim Ministrucât și în cadrul primei consultări

publice (februarie 2014) referitoare la

ru o Guvernare Deschisă.

Planului na�ional de ac�iune2014-2016

propuneri

- lui, colectate atât pe site-ul ,

șiprivind noul Plan Na�ional de Ac�iune

(iulie 2014-iunie 2016) pentru implementareaangajamentelor asumate prin participarea laParteneriatul pent

priorită�iogp.gov.ro

Elementele prezentate în continuare sunt( ).

(a) Plan, care au coinciscu decizia Cancelariei de a pune bazele

) și Accesdeschis (

(c) În cursul lunii mai 2014

(d) În data de 29 mai 2014, Cancelaria aparticipat la lansarea

din 5 organiza�ii non-guvernamentale (

(e) De asemenea, în perioada ianuarie-martie2014, reprezentan�i ai Cancelariei aucolaborat cu

-rii din ultimii doi ani cu o serie de

reprezentan�i ai organiza�iilor

, misiunea platformeifiind aceea de a ac�iona în scopul îndepliniriiprincipiilor fundamentale din

te:creșterea transparen�ei și a eficien�eiadministra�iei;

diseminarea informa�iei referitoare laprincipiile OGP și promovarea conceptuluide date deschise într-un mod cât maiaccesibil și util.

, cu un

extrasedin documentul menţionat

Pentru lansarea Planului s-a desfăşurat o serie deactivităţi pregătitoare:

Consultări pentru noul

, pentru organizarea unordezbateri publice despre deschidereaadministra�iei și a actului de guvernare,printr-un dialog informal și la care săparticipe reprezentan�i ai administra�iei,societă�ii civile, sectorului public șiprivat, mediului academic și ai altor păr�iinteresate.Cancelaria a planificat dezbateri publice încadrul Clubului OGP pentru principaleledouă mari angajamente noi: Contractaredeschisă (

), la care au participatatât reprezentan�ii institu�iilor responsabilepentru implementarea angajamentelor, câtși reprezentan�ii societă�ii civile care auformulat propunerile referitoare la acestea.

s-a derulatprocesul de consultare publică asupradraftului final al noului Plan na�ional deac�iune, iar observa�iile primite au fost luateîn considerare în varianta finală a Planului.

, alcătuite

) , ca repromovează publicarea datelor în formatdeschis. Cu această ocazie a fost lansată șiîncheierea unui acord de colaborare întredirec�ia de specialitate din Cancelarie șigrupul nou creat, pentru implementareaangajamentelor în perioada iulie 2014-iunie 2016.

pentru desfășurarea unordezbateri publice referitoare la principiileOGP, priorită�ile societă�ii civile în materiede date deschise pentru următorii doi ani șila nevoia de strategii comune pentrupromovarea obiectivelor societă�ii civile înviitorul plan de ac�iune.

Implementarea primului plan na�ional de ac�iune aoferit o serie de lec�ii de învă�at tuturor actorilorimplica�i, iar una dintre principalele concluzii traseeste aceea că, pentru a crea un mecanism eficient alguvernării deschise, este nevoie de un angajamentmai solid cu privire la parteneriatul între administra�ieși societatea civilă. Astfel, pornind de la experien�a colaboră

nonguvernamentale, înurma consultărilor cu aceștia, s-a agreat ca acestparteneriat să evolueze într-o

promovarea transparenţeiguvernamentale, încurajarea participării civice laviaţa publică, folosirea noilor tehnologii înadministra�ie şi combaterea corupţiei. Mai concret,membriiformulează propuneri și recomandări pentruimplementarea angajamentelor din planurilena�ionale de ac�iune pentru OGP, asigurând corelareaacestora cu politicile publice sectoriale. Platformaeste convocată cel puţin o dată la două luni, iar lareuniuni sunt invitaţi și specialişti din domeniul supusdiscu�iei.

Angajamentele prevăzute în Planul Na�ional deAc�iune sunt structurate în patru mari componen

creșterea calită�ii și a numărului de datedeschise publicate de institu�iile publice;pregătirea resurselor umane în domeniuldatelor deschise;

Având în vedere specificitatea activită�ii institu�iilor, în scopul implementării mai eficiente aangajamentelor se recomandă institu�iilor publiceimplicate în Planul Na�ional (ministere, inclusivautorită�i, agen�ii și alte entită�i centrale aflate însubordinea sau în coordonarea ministerelor) sădezvolte

a ac�iunilor, având la bazăangajamentele prevăzute în Planul Na�ional deAc�iune pentru perioada iulie 2014-iunie 2016.De asemenea, structurile men�ionate sunt încurajatesă planifice și să implementeze măsuri inovative deguvernare deschisă în acord cu specificul deactivitate.

Clubului OGP

Open ContractingOpen Ac ess

Coali�iei pentru DateDeschise

Asocia�ia pentruTehnologie și Internet Funda�ia CeataFunda�ia Median Research CenterAsoc ia � ia Geo-spat ia l .org

Centrul pentru JurnalismIndependent

platfo-societate civi

Platformei colaborative OGP România

Planul propriu de ac�iuni Calendarpropriu de implementare

Funda�ia pentru osocietate deschisă

rmă colaborativăadministra�ie lă

Declara�ia pentru oguvernare deschisă:

www.ogp.gov.ro

13Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă

14Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă

În ceea ce privește:

(a) desemnarea de persoane responsabile pentrupublicarea seturilor de date

, (b) inventarie-rea seturilor de date, (c)

în format deschis, pentru reutilizare(d)(e)

Problematica datel

În România, dreptul la informa�ii este reglementatprin

proactiv, r și institu�iilor

publice, prin prevederea obliga�iei de a publicaanumite informa�ii de interes public.

În plan tehnologic, implementarea(aprobat

„ const

În aceast iune vom examina pe scurt ce an(

) sau, cu alte cuvinte,.

aspectele deschiderii și,

le sunt derivate.

binarea șilegarea de seturi de date diferite, produse de diferi�iactori atât din mediul privat, cât și din sectorulpublic.

(colec�ie de seturi de date atât de mare șide complex , încât este dificil de utilizat cuinstrumente clasice de gestiune de baze de date sauaplica�ii tradi�ionale).

Datele deschise

deschiderea datelor de�inute deinstitu�iile publice au fost prevăzute măsuri precum

produse sau de�inute deautorită�ile sau institu�iile publice

publicarea centralizată aacestora peplatforma unică la nivel na�ionalcreșterea calită�ii datelor publicate, precum șistimularea utilizării inovatoare a acestora.

or deschise se regăsește și îndocumentele strategice aferente perioadei deprogramare bugetară 2014-2020 , ceea ce permiteatragerea fondurilor europene pentru proiecte caresă ajute la îmbunătă�irea condi�iilor de publicare adatelor deschise, precum și a calită�ii acestora.

Această lege conferăoricărei persoane dreptul de a ob�ine informa�iidespre activită�ile oricărei autorită�i sau institu�iipublice, incluzând aici și alte entită�i care folosescresurse publice, precum regiile autonome sausocietă�ile comerciale cu capital par�ial sau total destat. Legea specifică de fapt condi�iile în care se faceaccesul la informa�ii i oferă garan�ii celor vătăma�iîn dreptul lor de a ob�ine informa�iile solicitate.De asemenea, impune un comportamenttransparen�ă autorită�ilo

Cadrul legal favorabil guvernării deschise înRomânia a fost întărit prin adoptarea

, ca rezultat al aderării României laUniunea Europeană. Legea recunoștea poten�ialulde dezvoltare al datelor culese și de�inute deautorită�ile publice și încuraja utilizarea acestorinforma�ii, inclusiv în scopuri comerciale.

trebuie transpusă în legisla�iana�ională până în luna iunie 2015, iar demersurilepentru pregătirea noului act legislativ au fost dejaîncepute la nivelul Guvernului României.

ă prin) creează premisele constituirii

inter-conectarea instituţiilor statului

inclusetoate instituţiile statului. ituie ostrategie asumată de Guvernul României, care şi-apropus interconectarea şi informatizarea completă atuturor instituţiilor publice, astfel încât, accesul laserviciile publice să fie direct şi nelimitat.

ă sec� umereprezintă

În general, defini�iile adoptate ale datelor deschisenu oferă perspective complete asupra a ceea ce suntaceste date, ci mai degrabă se concentrează pe

reutilizării. Din punct devedere conceptual datele pot fi văzute la cel maiscăzut nivel de abstractizare de la care informa�iileși apoi cunoștin�eFenomenul de amplificare a volumului de date şiconstituirea acestora în proveninddin seturi de date disponibile produse de diferitesurse a făcut ca utilizatorii să devină mai conștien�ide valoarea care se poate ob�ine prin com

Dacă iniţial, activită�ile economice și sociale augravitat mai mult în jurul valorii de utilizare adatelor, semnificative ca volum, dinamică șivarietate a informaţiilor,

a acestor date semnalează oschimbare de paradigmă a modelului economic,denumit în mod uzual

reprezintă informa�ii sau înregistrăristocate în mod electronic (documente, baze de datecu contracte, transcrieri de audieri și înregistrăriaudio/vizuale de evenimente şi sunt adesea asociatecerin�elor de transparen�ă a activită�ii autorită�ilorpublice. Datele deschise reprezintă cel mai moderncadru și standard interna�ional de definire atransparen�ei specifice bunei guvernări.

sistemuluiinformatic global al României, prin

. Datele guvernamentale deschise

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces lainforma�ii de interes public

Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informa�iilor dininstitu�ii publice

Directiva2013/37/UE pentru modificarea Directivei2003/98/EC privind reutilizarea informa�iilor dinsectorul public

„e-România

e-România

datele deschise ale guvernelor OpenGovernment Data dateleguvernamentale deschise

masive de date

modelul masivelor dedate

Strategieinaţionale “

orientarea pe valoareasocială și economică

HG nr.

195/2010

printr-o reţea defibră optică de mare viteză, în care sunt

data.gov.ro

15Acordul de Parteneriat România-UE 2014-2020, Strategia

Na�ională Agenda Digitală și Programele Opera�ionaleCapacitate Administrativă, Competitivitate și Capital Uman.Cele mai noi versiuni ale documentelor privind cadrul financiarmultianual 2014-2020 sunt disponibile pe pagina MinisteruluiFondurilor Europene: http://www.fonduri-ue.ro/

Datele deschise sunt date care sunt ușor de citit șireutilizabile . În cazuldatelor publice,

pot fi generate de actori:guvern, sectorul public, mediul de afaceri șipublicul.

pe calculator, fără restric�iiacestea sunt furnizate cu titlu

gratuit şi de o gamă largă

4. ile Supreme de AInstituţi udit şi

Referinţe bibliografice

datele

deschise

În ceea ce priveşte r şiimplicarea în problematica datelor deschise şi

menţionăm ca prim element deinteres faptul că

în curs de desfășurare la nivelinterna�ional ă e dacăinstituţiile supreme de audit

participă instituţiisupreme de audit

, la care seadaugă i Uniunea Europeană (

prevăzut pentru o durată,

, rolul SAI în îmbunătă�ireaelaborării politicilor și a guvernării (lansarea

este prevăzută în Brazilia, în lunanoiembrie 2015).

În contextul deschiderii guvernelor şi a datelorguvername nstituţiile supreme de auditsunt chemate sădouă planuri:

în diferite domenii(finanţe, sănătate, învăţământ, cultură, mediu,administraţia locală etc.) şi în diferite categorii deaudit (nivelul entităţilor auditate şi tipurile de auditurmând a fi adaptate în consecinţă).

Auditarea modului în care au fost implementateprogramele şi proiectele guvernamentaledeschiderea guvernării şi a datelor guvernamentale

(sau, în tot cazul, ar trebui să devină)ţ ă susţinerea

şi impulsionarea

ale instituţiilor publice incluse înportalul de date deschise al guvernului reprezintă o

informaţii de o marediversitate despre entitate auditată. De asemenea,prin adecvată, seturile de dateaparţinând unor domenii diferite se pot combina înfuncţie de scopul urmărit, concluzii acăror complexitate n-ar putea fi atinsă prin auditareaclasică.

O problemă stringentă în furnizarea seturilor

,dacă sunt corespunzătoare din punctul de vedere alcompletitudinii, corectitudinii, disponibilităţii,accesibilităţii şi actualizării la zi

olul SAI în buna guvernarea

guvernelor deschise,OECD conduce un studiu

comparativ,, având ca obiectiv s determin

sunt active în acestedomenii. La acest proiect 12

na�ionale (Brazilia, Chile,Canada, Mexic, SUA, India, Olanda, Polonia,Portugalia, Fran�a,Africa de Sud, Coreea)

ș prin ECA –European Court of Auditors). Acest proiect,

de 3 ani, a început în anul2013 iar rezultatele vor fi publicate într-un volumdedicat referitor la

volumului

ntale, ijoace un rol vital, cel pu�in pe

referitoare la deschidere (2)

privind

constituieo contribu ie foarte important la

guvernelor în satisfacereaimperativelor actului de guvernare.

pentru audit, carepoate furniza, în principiu,

otr-o reutilizare

conducând la

În acest mod se pot efectua.

dedate o constituiecredibilitatea datelor pentru fiecare dintre seturi

[1]. Open Government Partnership. FOUR YEARSTRATEGY 2015-2018,http://www.opengovguide.com/topics/open-government-data/[2]. Planul Na� onal 2014-2016, OGP Romania,http://ogp.gov.ro/[3]. http://data.gov.ro/[4]. http://ogp.gov.ro/[5] http://www.opengovpartnership.org/tags/european-union[6]. European Commission (2013). Directive ofthe European Parliament and of the Council of 26June 2013 amending Directive 2003/98/EC on there-use of public sector information. Available at:http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:175:0001:0008:EN:PDF.[7]. European Commission (2011).

. Smart 2011/0050.Available at: http://www.eu-service-bb.de/download/000227/tender_specifications_final.pdf

auditarea modului în care aufost implementate programele şi proiecteleguvernamentale

schise ca date deintrare în activităţile de audit

sursă de date complementară

audituriîncrucişate

creează premiselede efectuare a auditului on-line şi a auditului

de ladistanţă la seturile de date ale instituţiilor auditate.

utilizarea seturilor de date de

Seturile de date

bazate pe utilizarea datelor deschise

calitatea seturilor de date:

Prin aderarea la utilizarea datelor deschise, pentruCurtea de Conturi a României se

continuu, facilitate de asigurarea accesului

Tender

specifications. Implementation of a European

Commission open data portal

Conferin�ele comune EUROSAI -OLACEFS sunt cele mai mari forumuride cooperare între grupurile regionale de

lucru ale INTOSAI din Europa și cel dinCaraibe. Aceste conferin�e se

organizdoi ani, începând cu anul 2000.

onferin�eEUROSAI -OLACEFS , ce a avut loc la Quito,Ecuador au participat mai mult de 100 dereprezentan�i din partea delega�iilor din Europa,America Latin , Caraibe și partenerii externi aiacestora.

cep�ia celei de-a VI-a Conferin�e care a avut loc în anul 2005 în Peru.

ile celeide-a VIII-a Conferin�e EUROSAI-OLACEFS,ce a avut loc la Quito, Ecuador, în perioada 24-

- icepreședinte- ef serviciu și fi�er de

Principalele subiecte ale conferin�ei din acest anau fost

institu�ii supreme de audit) și

nuluiAroldo Cedraz de Oliveira, președintele SAIBrazilia și Secretar General al OLACEFSrespectiv din partea domnului Arno Visser,președinte interimar al EUROSAI.

În timpul

institu�iilesupreme de audit care s-au reunit la Quito și aaccentuat importan�a luptei împotriv

Domnul Carlos Polit Faggioni

r și de o prezentare a domnului JoaoMattar

i peutilizarea mijloacelor social media în educa�ie(facebook, twitter, whats app etc.).

În continuare, domnul Einar Gorrissen, DirectorGeneral al deDezvoltare a INTOSAI a prezentatun scurt material referitor la auditurilecoordonate din perspect

America Latină şiează pe cele două continente prin rota�ie,

o dată laLa lucrările celei de-a VIII-a C

Curtea de Conturi a României a fost reprezentatăla toate aceste conferin�e comune, în calitate demembru al EUROSAI, cu ex

La invitaţia comună a Secretariatelor Generalea EUROSAI și OLACEFS, respectiv a SAISpania și SAI Brazilia, o delega�ie a Curţii deConturi a României a participat la lucrăr

26iunie 2015. Din delegaţie au făcut parte doamnaElena Doina Dascălu v şi domnulDragoș Budulac ş oegătură

(audituri efectuate de două sau mai multe

Conferinţa a fost deschisă cu un cuvânt de bunvenit adresat participan�ilor din partea dom

ceremoniei de deschidere, domnulJorge Glas Espinel, vicepreședinte al RepubliciiEcuador, a subliniat obiectivele comune șiprovocările cu care se confruntă

a corup�iei șia auditurilor de mediu, care implică în modnecesar, profesionalism din partea personaluluiacestora.

, președinte al SAIEcuador, în calitate de gazdă, a rostit un discursde bun venit adresat participan�ilor, a declaratdeschise lucrările Conferin�ei și a făcut o scurtăintroducere referitoare la modul de desfășurare aacestui eveniment. Acest discurs introductiv afost urmat de o scurtă alocu�iune a unui înaltreprezentant al Adunării Parlamentare dinEcuado

, profesor universitar la UniversitateaAnhembi Morumbi din Brazilia, referitoare lainovarea în educa�ie, cu accent pe pregătireaelectronică a studen�ilor universită�ii ș

organizaţiei IDI (Ini�iativaInstituţională)

iva strategică dedezvoltare a capacită�ii institu�ionale.

beneficiile auditurilor coordonate

contribu�iaInstitu�iilor Supreme de Audit (SAI) la bunaguvernan�ă

1. Desfăşurarea lucrărilor Conferinţeicomune EUROSAI - OLACEFS

CEA DE-A VIII-A CONFERIN�Ă EUROSAI-OLACEFS, FORUM DECOOPERARE ÎNTRE GRUPURILE REGIONALEALE INTOSAI

Dragoș BUDULACServiciul Rela�ii Externe și Protocol,Șef serviciu

1 Organiza�ia Interna�ională a Institu�iilor Supreme deAudită a Institu�iilor Supreme deAudit

din America Latină

3Organiza�ia EuropeanOrganiza�ia Institu�iilor Supreme de Audit și

Caraibe

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curtea de Conturi

Cea de-a VIII-a conferin�ă EUROSAI-OLACEFS, orum de cooperare între grupurile regionale ale INTOSAIf

Această prezentare a fost urmată de un panel dereprezentan�i ai Comitetului de Consolidare aCapacită�ii Institu�ionale a

Cele două teme centrale au fost dezbătute în a

care au dat manifestării un format mai dinamic şiinovativ.

,raport referitor la noută�ile de la

nivelul organiza�iei interna�ionale. A urmat oprezentare a director g

ţă realizările recenteale acestei publica�ii

carticipan�ilor la cea de-a VIII-a

Conferinţă comună OLACEFS-EUROSAI

desfăşurat cu ocaziaConferinţei comune a fost ării

de ani de la înfiinţarea,

, o expozi�ie fotografică și

susţinute

repere şiobţinute pe parcursul celor 25 de ani de existenţă a

s-au desfăşurat în cadrul unorgrupuri orientate pe subiecte specifice aparţinândcelor două teme

(Ryan Androsoff OECD), ceea ce a permisparticipan�ilor să fie mai bine pregăti�i pentrudiscuţiile ulterioare ale acestor subiecte. La sfârșitulzilei, după finalizarea sesiunilor de lucru,rezultatele și lec�iile învă�ate au fost prezentate decoordonatorii fiecărui grup, în sesiune plenară.

i INTOSAI, EUROSAI,OLACEFS șiAFROSAI-E.

douaparte a zilei, în cadrul unor sesiuni de lucru paralele,

Cea de a doua zi a Conferin�ei comune a inclusinterven�iile Secretariatului General INTOSAIcare a prezentat un

ului eneral al JurnaluluiINTOSAI care a scos în eviden

În cadrul sesiunii de închidere, doamna PriscilaJara, reprezentant al Secretariatului Executiv alOLACEFS (SAI Chile), domnul Felipe GarcíaOrtiz, reprezentant al Secretariatului EUROSAI(SAI Spania) și domnul Carlos Polit Faggioni,ontrolorul general al statului al Republicii Ecuador

s-au adresat p.

Un eveniment specialcelebrarea anivers a

25 EUROSAI. Evenimentul aconstat în principal, în prezentarea unui videoclipaniversar alocu�iunile

de domnul Felipe García Ortiz,reprezentant al Secretariatului EUROSAI (SAISpania), domnul Rekai Akyel (președintele SAITurcia), doamna Helena Abreu Lopes (SAI dinPortugalia), doamna Monika González-Koss(Secretariatul INTOSAI) și domnul Arno Visser,care au amintit principalele rezultate

EUROSAI.

Sesiunile de lucru

.Acestea au fost precedate în fiecarezi de interven�iile unor specialiști în domeniiprecum: (João Mattar -Universitatea Anhembi Morumbi),

(Einar Gorrissen) sau

Temele referitoare la , încadrul unor grupuri separate, au fost:

2. Sesiuni de lucru

2.1 Sesiuni de lucru pentru tematica audituricoordonate

audituri coordonate

educa�ie și e-learning

guvern și auditul public extern

consolidareacapacită�ii instituţionale

area transparentă

Depășirea obstacolelor în derularea auditurilorcoordonate ;

Dezvoltarea profesională

Consolidarea institu�ională și auditurilecoordonate

ională prin intermediulauditurilor coordonate

, moderator SAI Paraguay

, moderator SAI Polonia

, moderator SAI Suedia

, moderator SAI Peru

Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a Românieiau participat la cea de-a treia sesiune de lucru șianume

Deasemenea, delega�ia Cur�ii de Conturi a României acontribuit și cu un material scris prezentândexperien�ele recente dobândite în domeniulaudituril coordonate.

(Albania, Bosnia-Her�egovina, Serbia,Muntenegru, Macedonia și Turcia).

, iarper -mai2015. Au fost organizate 5 ateliere de lucru �inândseama de principalele faze ale unui ciclu de audit(Tirana, Sarajevo, Belgrad, Skopje și Luxemburg),cu sprijinul SAI Suedia și al Cur�ii de ConturiEuropene.

Având avantajul experien�ei câștigate în acestproiect, reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a Românieiau prezentat cele mai importante repere legate detema atelierului de lucru, și anume avantajele șidezavantajele unor audituri coordonate pentrudezvoltarea

Principalele elemente care au fost re�inute ca șiexperien�e semnificate și care au fost prezentate

, de preferat încolaborare cu colegii din alte SAI-uri.

numește

, care s-a dovedit un real succes.ce, în

principiu, oamenii sunt reticen�i în a fi critici cumunca colegilor lor. Pentru a schimba

în proiect exper�i dinSuedia,

are�elelor de și a accesului facil lainternet, coroborat cu accesibilitatea din ce în cemai mare a , în specialtablete, telefoane

, în timpreal, cu rezultatele acestora. Facebook,Whatsapp, Viber sau Skype au contribuitindirect la propagarea instantanee a informa�iilor

depersoane interesate.

identificatau fost reduse la minimum, devenind

nesemnificative. Pentru a fi un proiect fezabil,s-au identificat loca�ii în zone care erauaccesibile cât mai multor

se dea i cu mașina în locde avion, s-au

, iar atunci când a fost necesar s-afolosit și Skype pentru a implica și al�icolegi care au participat audit dar care nu auputut fi prezen�i la întâlnirile periodice.

Atingerea obiectivelor strategice cu ajutorulauditurilor coordonate

prin intermediulauditurilor coordonate

Dezvoltarea profes

şi au avut o contribu�ieactivă în cadrul discu�iilor din cadrul grupului.

Curtea de Conturi a României de�ine președin�iaGrupului de lucru privind activită�i de audit comunedin cadrul Comitetului de Contact și în aceastăcalitate a coordonat recent un proiect de auditparalel la care au participat toate SAI-urile din�ările candidate și poten�ial candidate la aderareala UE

Eficien�a energetică a fost selectată ca fiind temacomună a acestui audit al performan�ei

ioada de desfășurare a fost iunie 2014

profesională.

și laQuito au fost următoarele

-a ajuns la concluzia că doar pregătireteoretică, fie ea și temeinică, nu este suficientădacă nu este dublată și de o parte practică, adică

de o activitate de audit concretă

mplicarea participan�ilor în audit este multmai mare dacă se organizează întâlniri în fazele-cheie ale auditului în care să se prezinte ceea ces-a realizat în fiecare SAI participant, iar colegiiau fost încuraja�i să schimbe păreri, să facăcomentarii asupra materialelor celorlal�i și săfacă propuneri de îmbunătă�ire. Aceastăprocedură se și este otehnică nouă în domeniul pregătirii și dezvoltăriiprofesionaleÎnsă nu este o tehnică simplă deoare

aceastăprejudecată au fost invita�i

care au explicat participan�ilor căaceasta este o practică curentă în statele nordice

condi�ia ca părerile să fie constructive,argumentate și sincere.

Crearea unei re�ele de colegi care să se poatăconsulta a fost apreciată ca fiind foarte benefică,în special datorită dezvoltării exponen�iale

etc. Acestea nu numaică facilitează rela�iile interpersonale dintreparticipan�i, dar și oferă posibilitatea colegiloracestora care nu au participat efectiv laîntâlnirile organizate să fie la curent

profesionale la un număr mult mai mare

Singurul element care poate descurajaîntâlnirile fizice este acela legat de costurilepe care astfel de evenimente le pot generapentru participan�i. Însă Curtea de Conturi aRomâniei a modalită�i în care acestecosturi

participan�i astfel încâtsă posibilitatea călătorie

ales hoteluri cu rata cea maiconvenabilă

-i pela ,

peer comments

social media

device-urilor inteligente

4 Comitetul de contactș � �

ș ș �ș � .

este un grup în cadrul căruia se reunescpre edin ii institu iilor supreme de audit din statele membre ale UEi pre edintele Cur ii de Conturi Europene. Este autonom,

independent i fără apartenen ă politică

2.2. Sesiuni de lucru pentru tematica privindB

buna guverna

Conturi a României înpromovarea auditurilor coordonate

una guvernan�ă

n�ă

3. Rolul Curţii de

Urmând același format deau vizat:

,moderator SAI Olanda;

, moderator SAIPortugalia;

, moderator SAI Ecuador;

, moderator SAI Mexic.

Reprezentan�ii Cur�ii de Conturi a României

coordonat de SAIOlanda, unde au contribuit, în cadrul discu�iilor, cuprezentarea experien�ei din Rom nia referitoare ladomeniul datelor deschise.

A fost precizat faptul ca acest concept de datedeschise este relativ nou, ce a început s

în ultimii 10 ani. Datele deschise suntacele informa�ii care sunt disponibile gratuit on-lineși care pot fi utilizate în diferite aplica�ii și chiar înaudituri publice.

în domeniul taximetriei, alîn perioada

recent și în auditurile publice, OECDfiind destul de avansat în acest domeniu.

S-a men�ionat ș SAI-urile trebuie sîn stimularea organismelor

guvernamentale s furnizeze on-line date deschise,r i î

utilizeze aceste date î

editare de br

Curtea de Conturi a României

discu�ie, temeledezbătute referitor la

au fostdesemna�i să participe la atelierul cu tema

ă fie utilizatcu precădere

Primele aplica�ii sunt utilizate de firme private careactivează construc�iilor,al parcărilor, al restaurantelor etc., dar

ă se utilizează

i faptul că ă aibăun rol proactiv

ăeferitoare la activită�ile lor ș n același timp trebuie

să înceapă să n audituriledesfășurate.

În acelaşi context, SAI Brazilia s-a remarcat prinfaptul că este foarte avansată n utilizarea datelordeschise în activitatea proprie şi a ini�iat o serie deac�iuni (seminarii, conferin�e, oșuri)pentru a stimula guvernul să furnizeze datetransparente despre cheltuielile efectuate. Acesteaspecte au fost discutate şi în plan bilateral, exper�iidin SAI Brazilia fiind deschiși unei viitoarecolaborări în acest domeniu.

are un dublu rol înpromovarea utilizării auditurilor paralele (ca o

SAI-urile şi utilizarea datelor deschise

Transparenţa, audit şi etică

Rolul SAI-urilor în promovarea bunelor practiciîn administra�ia publică

SAI-urile şi parteneriatul pentru guvernedeschise (transparente)

SAI-urileşi utilizarea datelor deschise,

formă de audit

Deși beneficiile auditurilor coordonate sunt binecunoscute, merită să men�ionăm că acestea pot fivăzute ca un instrument important în consolidareacapacită�i instituţionale a SAI-urilor, deoarececunoștin�ele teoretice de audit ar trebui să fiediseminate şi în urma obţinerii unei

e de referinţă

pot fi văzut ie de învă�arenon-conven�ională, deoarece aceste activită�i, deasemenea, o diseminare eficientă astandardelor interna�ionale de audit în

găzduită deInstitu�ia Supremă de Audit din Ecuador a datprilejul sintetizării dezbaterilor avute pe cele douăteme principale, după cum urmează

reprezintă oresponsabilitate legală a instituţiilor supreme deaudit. În schimbările rapide dintehnologie și din economie pot genera provocărinoi şi continue. În acest mediu dinamic este

esen�ial să se cunoască şi să seexperien�ele interna�ionale legate de acest subiect,având în vedere că gestionarea problemelorcomplexe economice, sociale și de mediucontemporane necesită o impl

Acestea pot fi realizate cu succes, cu sprijinul actival SAI-urilor, care reprezintă pilonii sistemuluide control pentru utilizarea responsabilă afondurilor publice şi care oferă nu numai o bazăsolidă pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ,dar, de asemenea, trebuie să ofere asigurarea cătoate păr�ile interesate (entită�ile auditate,Parlamentul, comunitatea profesională, precum șipublicul larg) sunt informate corespunzător cuprivire la utilizarea banilor publici.

Prima condi�ie pentru atingerea obiectivelorSAI-urilor este selectarea corectă a deaudit şi aceea de a se asigura că momentulauditului este optim, fiind important ca impactulpentru părţile interesate să fie maxim, pentru asprijini buna guvernan�ă

priveşte ,acestea oferă o oportunitate unică de a învă�areciproc, printr-un schimb de idei experienţe şibune practici într-un context practic, concret. Pede altă parte, performan�a unei �ări ar putea fifolosită ca model de referin�ă de către alte �ări. Deaceea este foarte important să se defineascărezultatele cu precizie, pe cât posibil măsurabile.

efectuat în cooperare) atât la nivelulgrupului de lucru regional EUROSAI, cât și lanivelul grupurilor de lucru ale Comitetului decontact al SAI-urilor Uniunii Europene.

puse în aplicareexpertiz în domeniul specific deactivitate.

Auditurile coordonate facilitea nu numaischimbul de cunoștin�e, dar și constituirea unorre�ele de exper�i și cooperarea pe termen lung întreauditorii SAI-urilor. Auditurile realizate încooperare e ca o strateg

conduc laSAI-urile

participante.

Conferin�a EUROSAI-OLACEFS,

prezent,

disemineze

ementare tot maimare a bunei guvernan�e în administra�ia de stat,prin oferirea de propuneri, de solu�ii și metodede abordare.

obiectivelor

În ceea ce

CONCLUZII

A. Sprijinirea bunei guvernan�e

B. auditurile coordonate

, pădurilesunt bun al umanităţii, cu funcţiieconomice, ecologice şi sociale, statele fiindinvitate să- asume obligaţia adoptării principiilorgestionării lor durabile, ciul generaţiilorprezente şi viitoare. Primul dintre cele şase criterii

1998, se referă la

Prin fotosinteză,pădurile absorb dioxidul de carbon, sechestrândcarbonul în masa lemnoasă şi în sol, eliminândoxigen pur, ducând la dispariţia din atmosferă aunui gaz cu efect de seră. , pădurile au rolesenţial în prevăzut în

, o atenţie deosebită a fost acordată

, urmărindu-se, în special, urmă-toarele aspecte:

Conferinţa Naţiunilor Unite de laRio de

Conferinţa ministerialăpentru protecţia pădurilor din Europa,

Janeiro din 1992

- Ministerul Mediului şi Schimbărilor

Climatice, Departamentul pentru Ape,

Păduri şi Piscicultură;

- Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA,

- Institutul de Cercetări şi Amenajări

Silvice;

- Administraţia Fondului pentru Mediu;

- Garda Naţională de Mediu;

- Comisariatele de regim silvic şi cinegetic

, care a impus

considerate

șiîn benefi

de gestionare, stabilite lade la

Lisabona -

Astfelatingerea obiectivului

, privind „

Acţiunea intitulată „

” s-a desfăşuratîn semestrul I 2014 la:

inclusiv la direcţiile sale judeţene;

(nouă instituţii).La acţiune au participat patru auditori publiciexterni de la sediul central al Curţii de Conturi şi80 de auditori de la 40 de camere judeţene deconturi.

În cadrul

conceptul dezvoltării durabile

regenerării pădurilor şi creşterii suprafeţelorîmpădurite

menţinerea şi creş-terea resurselor forestiere şi a contribuţiei lor laciclurile globale ale carbonului.

reducereaemisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin20% faţă de nivelurile din 1990 analizei modului de administrare,

amenajare şi gestionare în regim silvic apădurilor

Strategia Europa 2020

Date despre acţiunea de audit, entităţileauditate şi scopul urmărit

Auditul performanţeimodului de administrare a fondului forestier

naţional în perioada 2010-2013

REGENERAREA PĂDURILOR ŞI CREŞTEREA SUPRAFEŢELORÎMPĂDURITE FACTOR AL CREŞTERII CALITĂŢII MEDIULUI DE VIAŢĂ–

(Articol publicat în , Summer 2015, Vol. 42, No. 3)International Journal o Government Auditingf

Neîngrijirea şi neregenerarea arboretelor tinereconduce la restrângerea suprafeţelor împădurite, ladestructurarea şi degenerarea pădurilorfuncţiil de protecţie, economice, ecologice şisociale ale pădurii.

obligaţii cu privire la regenerarea acestora.

impune proprietarilor/administratorilor depăduri obligaţia de a regenera pădurile în cel multdouă sezoane de vegetaţie de la executarea tăieriiunice sau definitive şi de a constitui

săse finanţeze lucrările de regenerare şi de îngrijire aarboretelor.

1. Regenerarea pădurilor

, afectându-see

Pentru prevenirea acestui fenomen au fost legiferate

din care

În perioada 2010-2013 s-au efectuat lucrări deregenerare conform următorului tabel:Codul

silvic

fondul de

conservare şi regenerare a pădurilor,

S-a constatat că:deşi fondul forestier de stat reprezintă cca 50%din totalul fondului forestier naţional, iartăierile unice sau definitive au afectat mai multfondul forestier al altor deţinători, regenerărileefectuate în terenurile altor deţinători reprezintămai puţin de o treime din total;la finele anului 2013,

în termenul legal, iar aproape70% din regen o r

în general, harta neregenerărilor de pădure sesuprapune peste cea a tăierilor ilegale;aplicarea prevederilor din

pentru constituirea

prevederile vechiului Cod silvic. D

suma de 186.366 mii lei.

România are în jur de 2,2 milioane ha terenuriagricole degradate, inutilizabile în scopuri agricole,care pot În perioada2002-2006 s-au transferat de la

aproape 60% dinsuprafeţele afectate de tăieri ilegale şi deacţiunea factorilor biotici şi abiotici au rămasneregenerate

suprafaţa erată eprezintăregenerările naturale;

adoptatîn anul 2008, cu privire la calculul contribuţiei

aplicate masei lemnoase

determină o diminuare a surselor, comparativ cuacă în

perioada 2010-2013 s-ar fi aplicat prevederilevechiului Cod silvic pentru fondul forestierproprietate publică a statului, s-ar fi obţinutsuplimentar la

fi ameliorate prin împădurire.Codul silvic

Fondului de conservare şi regenerare,

Fondul de conservare şiregenerare

Administraţia

2. Împădurirea pe terenuri agricoledegradate

23.277

13.6189.659

15.209

8.8496.3608.068

4.6763.62465,3

65,065,834,7

35,034,2

24.257

13.50110.75615.957

8.8257.1328.300

5.0033.90865,8

65,466,334,2

34,633,7

24.877

14.68310.19415.966

9.6806.2838.911

2.1422.75864,2

65,961,735,8

34,138,3

21.739

12.6319.108

16.839

10.4896.3504.900

4.6763.62477,5

8369,822,5

1730,2

Anul 2010 2011 2012 2013ha

A. Total regenerări în Fond forestier, dincare:

- Regenerări naturale

- Regenerări artificiale

B. Regenerări în Fond forestier de stat, dincare:

- Regenerări

C. Regenerări în Fond forestier, alţideţinători din care:

D. Procent regenerări în Fond forestier destat din total regenerări (%)

E. Procent regenerări în Fondul forestier alaltor deţinători din total regenerări

- Regenerări

Regenerări artificiale

artificiale

naturale

Regenerarea pădurilor şi creşterea suprafeţelor împădurite factor al creşterii calităţii mediului de viaţă–

Domeniilor Statului Regia Naţională aPădurilor

ghidurile de

finanţare Administraţia Fondului

pentru Mediu

poluatorul plăteşte”

la19.349

s-a mai efectuat unsingur transfer, de 73,7 ha, în anul 2011.

Conform programelor

ar finecesari 1 070 de ani.

Referitor la rea din s-aconstatat:- procedurile instituite prin

elaborate de

caracterul specific al

duririlor în terenuridegradate;

- din 7.048 ha contractate a fi împădurite, numaipe 41 ha s-a atins starea de masiv şi numaipentru 2.836 ha există controale anuale deregenerări avizate de comisariatele de regimsilvic şi cinegetic, prin care se confirmă reuşitaplantaţiei.

Contrar principiului(descurajarea

poluatorilor prin taxare

de mediu Astfel,

aprobat în

În anul 2013, programul

ha de teren degradat, în vedereaîmpăduririi. După anul 2006

naţionale de împădurire,

Păstrând acelaşi ritm, pentru împădurireaactualelor terenuri degradate (2,2 milioane ha)

Începând cu anul 2008, programul de împădurire aterenurilor degradate a fost finanţat şi

finanţa

nu au ţinut cont de riscurileinerente acţiunii factorilor biotici şi abiotici şinici de împăduririlor, caretrebuie finanţate continuu, până ce plantaţiaatinge starea de masiv, când se poate susţinesingură; u fost încălcate prevederile legalecare stabileau că autoritatea centrală pentru

silvicultură este singura competentă încoordonarea tehnică a împă

şiscopului

şi finanţarea proiectelor cuimpact pozitiv asupra mediului) s-a instituit o taxă

în sarcina deţinătorilor de păduri.

Conform programului naţional de împădurireanul 2004, necesarul de perdele forestiere

de protecţie în România era de 270.000 ha.s-a actualizat, noile

obiective fiind evidenţiate în tabelul următor:

pentru perioada 2005-2013 s-a prevterenuri degradate,

este un contribuitor net lave

3. Perdelele forestiere de protecţie

ăzutîmpădurirea a 156 mii ha de

care s-au împădurit efectiv 18,5 mii ha(12%).

pădureaniturile realizate din această sursă

fiind de trei ori mai mari decât plăţile efectuatepentru susţinerea programului de împădurire

Fondul

pentru Mediu

Fondul pentru mediu

Fondului pentru Mediu

Fondul deMediu,

din care:Totalperio ăad

Împăduriri - Perdele forestierede protecţie

37.100 4.000 8.000 8.000 8.000 7.000

2013-2016

2017-2020

2021-2024

2025-2028

2029-2032

2033-2035

În perioada 2005-2013 s-au înfiinţat numai 388 hade perdele forestiere, astfel încât

(în 1962, perdeleleforestiere de protecţie au fost defrişate aproape întotalitate pentru a fi transformate în terenuriagricole).

rin legislaţie s

de taxe prevăzute în

în situaţia de a nu-şi mai putea constitui resurselefinanciare pentru regenerarea şi conservareapădurilor şi pentru împăduriri.

, caurmare a exceptărilor de la plată a

Totodată, s-a constatat că există un număr foartemare de prelungiri ale termenelor de ocuparetemporară pentru sonde abandonate.autorizaţiilor de ocupare este o procedură prin carese escamotează obligaţia beneficiarului de ocupaţiede a reda terenul în stare aptă de a fi împădurit.

O tendinţă alarmantă de diminuaro constituie transformarea, după defrişare,

a terenurilor forestiere în terenuri agricole saupăşuni. Au fost identificate 912 ha care au fostdefrişate ş şi172 ha care, după exploatarea abuzivă a mas

următoarele recomandăriătăţirea cadrului legislativ privitor

analizarea şi clarificarea situaţiei în careprevederea legală conform căreia se face venitla

”, a fost stabilită curespectarea principiului „ ”,urmând a se dispune eventuale măsuri înconsecinţă;analiza posibilităţii stabilirii unei prevederilegale prin care cota menţionată, de 2%, sădevină sursă a

inventarierea stării plantaţiilor, în specialpentru proiectele la care beneficiarii nu auprezentat controale anuale ale regenerărilor,urmând a se lua măsurilelaborarea şi aplicarea unui program realist deconstituire a perdelelor forestiere necesare;aplicarea măsurilor legale pentru redareaterenurilor ocupate temporar în stare aptă de afi împădurite.

Recomandările au fost transmise autorităţilor careau competenţa să măsur

la începutulanului 2014 în Româ

.800 ha, cu 5.

63.944 mii lei343.240 mii lei

. Schimbarea

or din, nia suprafaţa perdelelorforestiere era de cca 3 500 ha maimică decât în anul 1957

4. Scoaterile definitive şi ocupaţiile temporaredin/în fondul forestier

5 ilegală a destinaţiei terenurilorforestiere

Schimbarea destinaţiei terenurilor cu vegetaţieforestieră în terenuri agricole sau păşuni estestimulată şi de acordarea subvenţiil

care nu are în vedere şivegetaţia forestieră

Recomandări ale Curţii de Conturi

P -a promovat frecvent dezvoltareaunor sectoare ale economiei pe seama sectoruluisilvic, prin scutiri ,acordate beneficiarilor de scoateri de terenuri dinfondul forestier. Sectorul forestier a fost pus, astfel,

În perioada 2009-2013, la s-aînregistrat o neconstituire de resurse financiare de

, iar lade

taxelor, introduseprin legi speciale.

Prelungirea

e a fonduluiforestier

i transformate ilegal în terenuri agricoleei

lemnoase, au fost abandonate.

Cu privire la aspectele prezentate s-au formulat:

îmbun laconstituirea

e legale care se impun;

ia ile conforme necesare.

Codul Silvic

Fondul de ameliorare

Fondul

Fondul pentru mediu

Fondului de ameliorare

Fondul de conservare şiregenerare a pădurilor

ui de conservare şiregenerare;

o contribuţie de 2%din veniturile realizate din vânzarea maseilemnoase şi/sau a materialelor lemnoaseobţinute de către administratorul, respectivproprietarul pădurii

poluatorul plăteşte

aterenurilor cu destinaţie silvică

Fondul Agricol European,

EUROSAI

eneficieze în mod eficient,

radi�ii.

de a avansa în studiul auditului însectorul public și de a depune eforturi pentruarmonizarea terminologiei legate de domeniulauditului public.

În cadrul acestui a

lor 25 de ani care autrecut de la acel moment.

Congresul de constituire a EUROSAI (EuropeanOrganization of Supreme Audit Institutions) aavut loc la 12 noiembrie 1990, la Madrid,

la momentul respectiv30 de membri: 29 de

Supreme Audit Institutions) și Curtea

aniversează în acest an, în lunanoiembrie, 25 de ani de la înfiin�are. Laprima vedere, o perioadă de 25 de ani

poate fi considerată o perioadă relativ mică înraport cu criteriile clasice cu care se opereazăîn clasificarea și calificarea organiza�iilor. Darrealitatea arată o cu totul altă imagine:prin deschiderea și dinamica activită�ii, prinflexibilitate și capacitatea de adaptare la evolu�iiletehnologice, sociale, legislative, caracteristicesocietă�ii informa�ionale, evolu�ii de care a știut săb dar și pe care le-ainfluen�at deopotrivă, EUROSAI se prezintăastăzi ca o organiza�ie profesională consolidată,cu o voce distinctă, apreciată în rândul celorlalteorganiza�ii regionale similare și care îșicristalizează deja t

Obiectivele generice ale EUROSAI sunt aceleade a sprijini construirea capacităţii instituţionalea instituţiilor supreme de audit (SAI), de adezvolta cooperarea profesională dintre acestea,de a promova schimbul de informa�ii șidocumenta�ii,

Pe plan general, apreciem că puterea organizaţiei oconstituie valoarea adăugată pe care fiecaremembru EUROSAI o transferă întregii comunităţiprofesionale, acest spirit fiind cel care va sus�inerealizarea obiectivelor stabilite de comun acord.De asemenea, se remarcă valoarea și utilitateaschimbului de cunoștin�e și de experien�ă, apreciatca fiind cel mai bun mod de a învă�a și de aîmbunătă�i activitatea fiecărui SAI, carecontribuie în mod decisiv la un audit public maieficient și un management mai solid în sectorulpublic.

Să cităm, cu titlu de exemplu, numai promovareacooperării între instituţiile supreme de audit prinformula organizatorică a grupurilor de lucruspecializate, una dintre axele majore ale activită�iiEUROSAI, care încurajează și faciliteazăschimbul permanent de informaţii şi documentaţiiavansate destinate perfecţionării domeniuluiauditării fondurilor publice, precum și, deosebit

de important, armonizarea terminologiei îndomeniu şi stimularea excelenţei.

O premisă esen�ială de progres a constituit-o şi oconstituie traducerea viziunii EUROSAI înac�iuni concrete, pentru a asigura stabilitate șicontinuitate în activitatea sa. La fel de importantăeste considerată și stabilirea liniilor directoareprincipale ale organiza�iei, pe de o parte, casuport pentru procesul de luare a deciziilor,precum și, pe de altă parte, pentru a se asigura cămăsurile necesare în vederea punerii în aplicare a obiectivelor sunt implementate în modcorespunzător.

În sfârșit, în suita factorilor favorizan�i trebuiemen�ionată, pentru valoarea sa cu totul deosebită,incontestabilă, și men�inerea unor legăturiputernice cu celelalte organizaţii regionale aleINTOSAI, în scopul extinderii gamei depreocupări, dar şi pentru a perfecţiona şi aremodela unele abordări, metodologii şi stiluri demuncă.

rticol vom trece în revistăetapele parcurse de EUROSAI de la momentul încare ideea unei organiza�ii europene a institu�iilorsupreme de audit a fost concretizată, la Madrid, înanul 1990, şi vom sintetiza activităţile relevantedesfăşurate în perioada ce

Tot în cuprinsul acestuiarticol vom încerca să punem în eviden�ă și oserie de elemente de interes pentru activitateaCur�ii de Conturi a României, care decurg dinapartenenţa sa la organizaţia EUROSAI (acesteelemente sunt abordate pe larg în sec�iunileurmătoare).

aceastăorganizaţie numărând

instituţii supreme de audit(SAIEuropeană a Auditorilor (

1. Constituirea EUROSAI

–European Court of

Auditor - ECAs

EUROSAI 2015 PROVOCĂRI, EVOLUŢII ŞI PERSPECTIVE– LA 25 DE ANI DELAÎNFIIN�ARE

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte al Curţii de Conturi

Deși EUROSAI este organizaţia regională cea maitânără dintre cele șapte grupuri regionale aleorganizaţiei INTOSAI, ideea unei organiza�iieuropene a instituţiilor supreme de audit dateazăîncă de la fondarea INTOSAI, în anul 1953. Primiipași activi pentru constituirea EUROSAI s-au făcutîn anul 1974 în cadrul Congresului VIII INTOSAIcare a avut loc la Madrid. Între 1975 și 1989 SAIItalia și SAI Spania, făcând parte din Comitetul de

Contact al șefilor SAI din �ările Comunită�iiEconomice Europene, au deschis calea pentruînfiinţarea EUROSAI prin pregătirea proiectelorini�iale de statut ale organizaţiei. În iunie 1989,Congresul XIII INTOSAI, desfăşurat la Berlin, aadoptat

ganiza�iei Europene aInstituţiilor Supreme deAudit - EUROSAI.

, care con�ineaacordul de creare a Or

Declara�ia de la Berlin

EUROSAI 2015 provocări, evoluţii şi perspective– la 25 de ani de la înfiin�are

În noiembrie 1990, și

EUROSAI are, în prezent, 50 de membri: 49 deinstit

Conferin�a de ConstituireCongresul I EUROSAI au avut loc la Madrid(Spania). La această primă întrunire a EUROSAIs-au ales președintele și consiliul de conducere, afost dezbătut și aprobat statutul, iar sediul șiSecretariatul General permanent a stabilit înbirourile Cur�ii de Conturi a Spaniei. Curtea de

Conturi a României se află printre membriifondatori.

uţii supreme de audit şi Curtea Europeană aAuditorilor (ECA

1.1 Statutul, principiile şi structura EUROSAI.

La și

în contextul, obiectiveleprincipale, cadrul de lucru: (a) î

dintre statele Europei în domeniulauditului public, trecând peste limitele diferitelorsisteme politice, economice și sociale, (b)necesitatea de a lucra împ , având în vederecreșterea dintre toate stateleeuropene, (c) reducerea decalajului între diferitesisteme, proceduri și metode de audit public

schimbului de întreinstitu�iile supreme de audit și beneficiul reciproc almuncii acestora, (d) contribu�ia mai mare laobiectivele INTOSAI prin schimb de ,referindu-se la scopurile și principiile Organiza�ieiNa�iunilor Unite.

ditul finan�elorpublice.

Promovarea studiului teoretic și practic alproblemelor și aspectelor referitoare la audit și ladisciplinele conexe.

u�ii membre ale INTOSAI.

Conferin�a de Constituire Congresul IEUROSAI

Statutul EUROSAIPreambul

(Madrid, noiembrie 1990) a fostdezbătut și aprobat , caremenţionează

mbunătă�irearela�iilor

reunăcontinuă a cooperării

prinîmbunătă�irea experien�ă

experien�ă

Scopul organizaţiei EUROSAI, ca grup regional alINTOSAI, este formulat în conţinutul statutului,după cum urmează:

Promovarea în�elegerii profesionale șitehnice și cooperarea între institu�iile supremede audit, membre ale EUROSAI, și cu altegrupuri regionale ale INTOSAI, prin schimbulde idei și de experien�ă privind au

Men�inerea rela�iilor cu institu�iile na�ionaleși interna�ionale specializate în probleme careafectează auditul veniturilor și cheltuielilorpublice.

Menţinerea tuturor institu�iilor membre aleEUROSAI informate despre modificărilelegisla�iei fiecărui stat pe probleme de audital finan�elor publice, precum și cu privire laorganizarea și func�ionarea institu�iilor respective.

Colaborarea în schimbul de tehnici șicunoștin�e considerate a fi de interes, precum șipromovarea organizării de seminarii și cursuride formare pentru personalul de specialitate dininstitu�iile membre ale EUROSAI, precum și dinalte instit

Promovarea și facilitarea schimbului deinforma�ii în rândul membrilor EUROSAI,precum și difuzarea publica�iilor având ca obiectaspecte care intră în competen�a acestora.

Stimularea creării de centre de specialitate,institute şi universităţi, orientate pe auditulveniturilor și cheltuielilor publice.

Încurajarea punerii în aplicare aconcluziilor și recomandărilor adoptate decongresele EUROSAI.

Susţinerea efortur

EUROSAI funcţionează după următoareleprincipii:

Egalitatea tuturor instituţiilor supreme de auditcare sunt membre EUROSAI;

Respectarea cadrului legal care guverneazăfiecare instituţie supremă de audit.

Structura EUROSAI este următoarea:

activită�ii

Caracteristicile de esenţă ale EUROSAI includ:Diversitatea membrilor săi, cu o multitudine delimbi na�ionale, diferite regiuni geografice șidiferite sisteme de audit al sectorului public(Birou de audit/Auditor General/Instituţie deAudit/Curte de Conturi/Colegiu).Membrii EUROSAI au mandate diverse și seaflă în diferite etape de dezvoltare institu�ională.Organizaţii şi instituţii naţionale sauinternaţionale diferite atât ca natură aactivităţilor cât și ca domeniu de cuprindere,cum ar fi Uniunea Europeană (UE), �ărilecentral și est-europene (CEE), ComunitateaStatelor Independente (CSI) și altele contribuiela multitudinea de nevoi și priorită�i alemembrilor EUROSAI în domeniul audituluipublic extern.

: EUROSAI este organiza�iainstitu iilor supreme de audit din Europa. Membriisăi lucrează împreună pentru a consolida auditul însectorul public din regiune, contribuind astfel laactivitatea din cadrul INTOSAI.

: EUROSAI promovează bunaguvernare, inclusiv responsabilitatea, transparen ai integritatea. Aceasta oferă un cadru dinamic

pentru cooperare i îi ajută pe membrii săi înîndeplinirea mandatului lor în cel mai bun modposibil.

şi a fost adoptat la Congresul VIIIEUROSAI (Lisabona, Portugalia, 2011).

deschidere i transparen ă,

ează care derivă dinnevoile i priorită ile

Fiecare obiectiv are asociată o), formată din reprezentanţi ai

membrilor EUROSAI. responsabilitateafiecărei echipe să desfăşoare activitatea necesarăpentru atingerea obiectivului propriu şi să

autorizareaCongresului, a aprobat Procedurile Generalepentru echipele de obiectiv, care asigură o ghidarede bază pentru componenţa şi cerinţele de raportareale fiecărei echipe, cât şi în ceea ce priveştecoordonarea şi legăturile dintre aceste echipe.

Unificarea terminologiei în domeniulauditului finan�elor publice.

ilor necesare pentru arealiza o mai mare în�elegere a problemelor șiaspectelor legate de auditul finan�elor publice.

Dreptul de a adera sau de a se separa în modliber;

1. Congresul2. Consiliul de conducere3. Secretariatul4. Alte organisme EUROSAI: echipe pe obiective,grupuri de lucru, echipe de lucru, grupuri de proiectși de studiu (contribuie la promovareaEUROSAI între congrese).

Congresul VII EUROSAI (Cracovia, Polonia,2008) a mandatat Consiliul de conducere pentru aelabora proiectul unui plan strategic pentruEUROSAI. Primul plan strategic a fost propus înanul 2011

Acest prim plan strategic a fost elaborat într-unspirit de ș � prin consultarecu to�i membrii EUROSAI.Planul Strategic (actualizat în iunie 2014) sebaz pe patru obiective strategice

ș � membrilor Organiza�iei:

raportezeConsiliului de conducere al EUROSAI.La întâlnirea de la Lisabona (iunie 2011), Consiliulde conducere al EUROSAI, cu

O parte fundamentală a procesului de planificarestrategică o constituie evaluarea capacităţiiEUROSAI de a atinge obiectivele strategice. Acestlucru include asigurarea economicităţii, eficien�ei și

�1.2. Caracteristicile-cheie ale EUROSAI

A. Misiune

B. Viziune

C. Valori

Construcţia capacităţii instituţionaleStandarde profesionaleSchimb de cunoştinţeGuvernare şi Comunicare

2. Misiune, viziune şi valori

independen ă, integritate, profesionalism, credibilitate, incluziune, cooperare,dezvoltare durabilă, respectul pentru mediu

echipă de obi

ectivGoal Team - GT

. Planul strategic pentru perioada 2011-2017

eficacită�ii opera�iunilor care func�ionează în cadrulbugetului.

EUROSAI poate juca un rol impor�

�ș � ș

ș ��

,inarea bunelor practici.

3 .–

.1 Obiectivul strategic 1. Construireacapacităţii instituţionale Facilitarea dezvoltăriişi întăririi capacităţii instituţionale a membrilorEUROSAI

tant înconsolidarea capacită ii instituţiilor supreme de

audit. Aceasta presupune dezvoltarea abilită ilor,cuno tin elor, structurilor i modurilor de lucrupe baza punctelor forte existente i abordândpunctele slabe. Echipa de obiectiv GT1 colectează,analizează şi furnizează informa ii relevanteprovenite de la membri i poate, de asemenea, jucaun rol direct în facilitarea i furnizarea de activită icare vor consolida capacită ile institu ionale aleSAI membre EUROSAI, oferind un forum pentrudisem

În mod concret, pentru obiectivul

de materiale șiinforma�ii relevante prin crearea și promovarea unor baze de date

sistem de avertizare pentru a identificanoi documente.

INTOSAI ca donator decooperare în Europa

cu IDI () pentru sus�inerea de

seminarii organizate de IDI pentru SAImembre.

iseminarea acestora tomembri EUROSAI (subliniind func�ionareași utilitatea bazei de date cu cele mai bunepractici gestionate de SAI Ungaria)).

ionale dincadrul

Construireacapacităţii instituţionale,

3 . Stabilirea condiţiilor care să asigure

angajate îndomeniul construcţiei capacităţii instituţionale

3 pentrufacilitarea dezvoltării capacită�ii instituţionale

echipa de obiectiv GT1,în care este reprezentată şi Curtea de Conturi aRomâniei, desfăşoară următoarele categorii deactivităţi:

utilizării-

dedicate şi dezvoltareaunui

acţiunilorşi menţinerea unei

legături permanente

de exemple de bune practiciregionale în construirea capacităţi iinstituţionale în cadrul EUROSAI (experienţede succes privind construirea capacităţiiinstituţionale şi d către ţi

exemplelor de bună practicădecurgând din activitatea Comitetului pentruconstruirea capacităţii instituţ

INTOSAI şi a altor organisme aleINTOSAI şi a feedback-ului de la membriiEUROSAI.

Identificarea nevoilor de consolidare acapacită�ilor membrilor EUROSAI pe bazastudiilor existente și a informa�iilor furnizatede IDI şi de organismele responsabile deorganizarea de programe de instruire.

Promovarea

Facilitarea

Identificarea

Capturarea

.1.2. Stabilirea

utilizarea maximă a datelor disponibile, aproduselor şi experienţei altor SAI

�INTOSAIDevelopment Initiative

cadrului opera�ional

1Iniţiativa de dezvoltare INTOSAI 2 )Capacity Building Committee (CBC

Identificarea grupurilor SAI-urilor

Colectarea de informa�ii de la SAI-uri desprecursuri de în care acestea ar puteaparticipa și oferirea acest informa�ii pesite-ul EUROSAI.

EUROSAI prinactualizarea și diseminarea cu regularitate abroșurii

l. I, 2013 -

Consolidarea, coordonarea și promovarea

nevoile de formare șipentru a asigura articularea cu echipaGT3 ( ) și cu alte structuriale EUROSAI.

Încurajarea SAI-urilor care doresc

Ghidului Peer Review furnizat de INTOSAI

tuturor membrilor

l ISSAI5600 – .

finalizate prin prezentarea șianaliza r într-un Raport privindprogresul și relevan�a SAI PMF (

Promovarea șicomune de sensibilizare pe tema valorii șibeneficiilor SAI.

SAI-urilor, precum șiprincipiile fundamentale ale auditului în sectorulpublic) și a standardului

, careîmpărtășesc un interes pentru aspectespecifice de consolidare a capacită�iiinstituţionale şi asocierea acestor SAI-uri,inclusiv în cooperare cu IDI.

Promovarea inovării în

. În cele trei volume publicatepână în prezent, Curtea de Conturi a Românieise înscrie cu două apariţii: (Vo

şi Vol. III, 2015 -

cooperării pentru dezvoltare prin colectareade informa�ii privind

corectă

să sesupună evaluării peer review; diseminarea

EUROSAI. Curtea deConturi a României a constituit un grup delucru care efectuează în prezent o auto-evaluare a conformităţii cu Standardu

Încurajarea efectuării unor evaluăriperiodice, pe baza unui

constatărilo

organizarea de activită�i

EUROSAI îşi propune să promoveze punerea înaplicare a standardelor (care declarăpremisele de bază pentru buna func�ionare șiconduita profesională a

(Ghidulprivind buna guvernare), ca o parte relevantă aprocesului de consolidare a capacită�ilor în cadrulunei institu�ii supreme de audit. �inând seama deindependen�a fiecărui membru al EUROSAI, va

e-learning,

EUROSAI INNOVATION - Sharinggood practices among Supreme Audit

Institutions

Newtools in promoting ethical conduct,

independence and integrity

Using Information Technology better ).

Ghid pentru Peer Review

Chestionar privindindependen�a,

3 .construirea capacită�ii

instituţionale

3 . ăsuri active pentru

3 .Promovarea şi facilitarea

implementării standardelor ISSAI şi contribuţiala dezvoltările ulterioare ale acestor standarde.1.3 Facilitarea și sprijinirea

pentrula nivel SAI

.1.4 MSAI

.2 Obiectivul strategic 2. Standardeprofesionale –

INTOSAI GOV

dezvoltării

consolida și asusţine

de strategii

aindependen�a

Schimb de cunoştinţe

Cadrul delucru pentru măsurarea performanţei

3INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici între SAI-uri

Noi instrumente în promovarea conduitei etice, independenţei şiintegrităţii

Utilizarea mai bună a tehnologiei informaţiei

7Peer-Review Guidelines

Supreme Audit Institution Performance Measurement Framework

determina propria abordare în concordan�ă culegisla�ia na�ională. EUROSAI va încurajafurnizarea acestor standarde în toate limbile oficialeEUROSAI. Se va promova, d

, echipa de obiectiv GT2, în care estereprezentată şi Curtea de Conturi a României,desfăşoară următoarele categorii de activităţi:

Se încurajează traducerea standardelorISSAI şi INTOSAI GOV în limbile oficialeale membrilor EUROSAI.Publicarea de articole şi prezentări desprecadrul de standarde ISSAI, INTOSAI GOVşi despre standarde generale şi specifice înrevista şi pe site-ul webal EUROSAI.

e asemenea, utilizareaacestora și discu�ii asupra metodologiilor noi derafinare.Pentru Obiectivul strategic 2 – Standardeprofesionale

3.2.1. în ISSAI şi INTOSAIGOV

Creşterea încrederii

EUROSAI Magazine

3.2.2.ISSAI şi INTOSAI GOV

3.2.3. aleISSAI şi INTOSAI GOV

3 3 Obiectivul strategic 3. Schimbul decunoştinţe Încurajarea cooperării şi aschimbului de experienţă între membriiEUROSAI, în cadrul INTOSAI şi

Susţinerea membrilor EUROSAI înimplementarea

Contribuţia la dezvoltările ulterioare

cu parteneriexterni

Identificarea nevoilor SAI-urilor

I GOV.

Cooperare cu parteneri externi a c

–cu privire la

implementarea standardelor ISSAI şiINTOSAOrganizarea de seminarii şi ateliere delucru în funcţie de nevoile identificate:schimburi de experienţă privind activităţilede implementare şi lecţiile învăţate,identificarea unor bune practici deimplementare în cadrul EUROSAI.

Promovarea rolului activ în cadrulsubcomitetului de specialitate INTOSAI.Comunicare permanentă reciprocă şi rapoartede stadiu/evoluţie/progres (feedback)periodice.

ăroractivitate are impact asupra ISSAI şi INTOSAIGOV. Identificarea şi implementarea unorproiecte comune.

Pornind de la misiunea EUROSAI de a lucra încomun pentru consolidarea auditului în sectorulpublic pe plan regional, prin promovarearesponsabilită�ii, inclusiv a bunei guvernări, atransparen�ei și integrităţii, gradul de deschidere ainstituţiilor membre EUROSAI, dorin�a lor de aîmpărtăși cunoștin�ele și experien�ele cu al�ii și,mai presus de toate, voin�a lor de a lucra împreunăconstituie cheia succesului în acest domeniu. RolulEUROSAI va fi acela de a oferi un cadru dinamicpentru cooperarea și schimbul de idei și cunoștin�eîn cadrul organiza�iei, în domeniul de activitate alINTOSAI și în comunitatea auditului la nivelinternaţional.

EUROSAI recunoaște rolul ini�iativelor de audit încomun, ca mijloc de învă�are și schimb de cunoștin�eși experien�ă. Planul strategic promovează în acestsens acţiuni de cooperare menite a identificadomeniile pentru auditurile comune desfăşurate încooperare regională sau subregională, pentru arăspunde la noile probleme deschise (provocări) șipentru a-i încuraja pe membrii EUROSAI să

participe la astfel de activită�i.EUROSAI îşi propune să îmbunătă�ească accesul larezultatele activită�ilor realizate de diferite instituţiisupreme de audit. În afară de seminarii tradi�ionaleși evenimente de formare, acest lucru poate firealizat şi prin metode avansate orientate pecreşterea accesibilităţii prin furnizarea şi utilizareaunor baze de date dedicate auditului public.

Pentru Obiectivul strategic 3, echipa de obiectiv

ar fi:

SAI Ungaria.

Revizui

Sprijinirea SAI membre EUROSAI înutilizarea instru

– Schimbul decunoştinţe

3.3.1. Intensificarea utilizării/implementăriirezultatelor activităţii SAI-urilor, a rezultatelorcomitetelor şi grupurilor de lucru EUROSAI şiINTOSAI ca instrument de cooperare

GT3 desfăşoarăurmătoarele categorii de activităţi:

Utilizarea sau implementarea rezultatelor obţinutede SAI-uri sau de către diferite comitete şi grupuride lucru EUROSAI sau INTOSAI constituie uninstrument implicit de cooperare, de certă valoarepractică şi cu potenţial de extindere şi amplificare acooperării în general. În acest sens, se au în vederefactori de stimulare cum

Crearea și men�inerea unei baze de date deaudituri efectuate de către membriiEUROSAI în diferite domenii. Baza de dateeste gestionată în prezent deStabilirea și men�inerea unei baze de date curezultate (produse) ale comitetelor şigrupurilor de lucru INTOSAI și EUROSAI,

inclusiv materiale şi re�ele de instruire.Organizarea de seminarii focalizate peschimbul de cunoștin�e, pentru a împărtășiexperien�a și cunoștin�ele în func�ie denevoile identificate în cadrul EUROSAI.

rea instrumentelor disponibile (deexemplu, site-ul web al EUROSAI, site-urile web ale grupurilor de lucru dincadrul EUROSAI, publicaţiile

pentru aîmbunătă�i și a maximiza utilizarea acestoraîn scopul difuzării informa�iilor privindexperienţele/rezultatele obţinute în conformi-tate cu politicile de comunicare aleEUROSAI și ale INTOSAI.

mentelor dezvoltate în cadrulgrupurilor de lucru, pentru a-şi sporicapacită�ile proprii institu�ionale sau deaudit.

EUROSAI

Newsletter EUROSAI Magazine8 9

8Buletin informativ al EUROSAI

Revista EUROSAI9

3.3.2. Intensificarea cooperării în audit încadrul EUROSAI

3.3.3. Intensificarea cooperării în cadrulINTOSAI

3.3.4. Intensificarea cooperării cu alţi parteneriexterni

3 4. Obiectivul strategic 4. Guvernare şicomunicare Conducerea EUROSAI înconcordanţă cu principiile bunei guvernări şi aleunei comunicări eficace

Identificarea zonelor pentru

SAI-urilor membre EUROSAI, cum ar

fi: .Actualizarea listei cu SAI-urile solicitantepentru a participa laOrganizarea de stagii

și de personaldin rândul SAI-urilor membre EUROSAI.Acumularea de cunoștin�e, identificarea debune practici și dezvoltareamateriale de îndrumare pentru a sprijiniactivitatea SAI-urilor membre EUROSAI.

Cooperarea cu organismele INTOSAI, cugrupuri de lucru, grupuri de ac�iune și/saucomitete.Cooperarea cu grupurile regionale de lucruale INTOSAI:

ASOSAI

OLACEFS

ARABOSAI,

AFROSAI (

CAROSAIși altele, atunci

când este cazul.

veprobleme utile în activitatea EUROSAI.

eficaceposibil, SAI

audituri încooperare pe plan regional sau subregional

audituri comune, paralele, coordonate

(Asian Organization of SupremeAudit Institutions ),

(Organización Latinoamericanay del Caribe de Entidades FiscalizadorasSuperiores ),

(Arab Organization ofSupreme Audit Institutions )

African Organization ofSupreme Audit Institutions )

(Pacific Association of SupremeAudit Institutions ),

(Caribbean Organization ofSupreme Audit Institutions ),

care să răspundă noilor cerinţe şi provocări şiîncurajareasă ia parte la activită�ile de cooperare

activită�ile de cooperare.de asisten�ă tehnică şi

consultanţă, precum detașări

şi publicarea de

Cooperarea cu parteneri institu�ionali și non-institu�ionali externi, în cazul în care aceştiasunt consideraţi a avea o experien�ădeosebită sau sunt capabili să rezol

O parte fundamentală a procesului de planificarestrategică este evaluarea capacităţii EUROSAI dea atinge obiectivele strategice. Principiile debună guvernare trebuie să orienteze dezvoltareaadministrativă și organiza�ională a EUROSAI.Acest lucru include asigurarea economicităţii,eficien�ei și eficacită�ii opera�iunilor și carefunc�ionează în cadrul bugetului. Acest angajamentse reflectă în Obiectivul strategic 4 pentruEUROSAI.Pentru a se asigura că utilizarea fondurilor și aresurselor publice este în conformitate cu legea și căaceasta este cât mai economică, eficientă și

trebuie să fie independentă, fărăinterferen�e externe și capabilă de a raporta și de aurmări rezultatele muncii sale într-un mod

10Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din AsiaOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din ţările Latino-

Americane şi din CaraibeOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Ţările ArabeOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit

13din Africa

15Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit dinOrganizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din

zona Pacificuluidin zona Caraibelor

obiectiv și neîngrădit. În acest scop, trebuie sădispună de resurse în mod corespunzător cucompete

pentru a-şi îndeplini pe deplin și în mod eficientresponsabilită�ile.

n�ele tehnice și profesionale necesare

Pentru Obiectivul strategic 4

Acordul asupra cerin�elor de planificare șiraportare,

� ș

stede instruire pe parcursul

celor 25 de ani de activitate a EUROSAI:

– Guvernare şicomunicare

3 4 că EUROSAI are o structurăorganizaţională care susţine cel mai bineatingerea obiectivelor strategice

, echipa de obiectiv GT4 desfăşoarăurmătoarele categorii de activităţi:

pentru a oferi o bază solidă pentrudesfăşurarea activită ilor.Legătura cu echipele de obiectiv pentru a fide acord cu planurile opera ionale iactualizările acestora.

Analiza rapoartelor de activitate prezentatede GT1, GT2, GT3 şi GT4.Identificarea valorii i beneficiilor cooperăriiîn cadrul INTOSAI, inclusiv cu grupurile delucru regionale şi furnizarea de suport i/saurecomandări.Sprijinirea Consiliului de conducere înpromovarea i dezvoltarea cooperării cupartenerii externi.Sprijinirea formării profesionale.

În diagrama următoare e reflectată dinamicaseminariilor şi a altor forme

. .1. Asigurarea

� ș

ș� � ș

Dezvoltarea și punereș

șEvaluarea și actualizarea site-

urilor web aferente EUROSAI, acestea fiindo su

, acces la alte informa�iirelevante de la INTOSAI și de la grupurilesale de lucru regionale).

instrumente on-line/conferin�e pe nternetetc.

Consiliului deconducere

În conformitate cu articolul 9.5 din Statutul

fiindu-

OSAI pot participa laaceste organisme în mod voluntar. Fiecare grup delucru sau comitet tehnic își alege propriulpreședinte.

EUROSAI are în prezent trei grupuri de lucru, ungrup de lucru operativ ( ș

(ITWG), înfiin�at în anul 2002, coordonat deSAI Polonia.

(WGEA), înfiin�at în anul 1999, coordonat deSAI Estonia.

, constituitca un grup operativ în anul 2008 și transformatîn grup de lucru în anul 2014, coordonat deSAI Ucraina.

înfiin�at în anul 2011, coordonatde SAI Portugalia.

Grupul de lucru EUROSAI ITWG are un dubluscop: sprijinirea schimbului

și încurajareapunerii în aplicare a comune îndomeniul tehnologiei informa�iei.

Identificarea i abordarea problemelor denatură sistemică (orizontale) prin stabilireaunui mecanism care să capteze modele/probleme sistemice sau recurente, cu impactîn îndeplinirea eficientă a planului strategical EUROSAI. Dezvoltarea unui răspunsintegrat la problemele identificate, careoferă garan ii privind realizarea viziunii i aobiectivelor EUROSAI şi punerea înaplicare în timp util i adecvată a planuluistrategic.

Evaluarea realizării obiectivelor strategice,în conformitate cu nevoile, resursele iactivită ile relevante ale organiza iei iformularea de propuneri de îmbunătă ire.

a în aplicare a unuicadru de comunicare internă i externăpentru EUROSAI, luând în considerareinstrumente inovatoare de comunicare,precum i Strategia de ComunicareINTOSAI.

rsă de informare foarte importantăpentru a încuraja comunicarea internă iexternă la diferite niveluri (accesul larapoarte ale SAI-urilor membre, asigurareaaccesului la bazele de date prin intermediulportalului, accesul la rezultatele grupurilorde lucru, accesul la informaţiile publicate în

Promovareautilizării acestora.

Încurajarea organizării de evenimenteEUROSAI, inclusiv promovarea de

Echipa GT4 raportează anualîn ceea ce priveşte progresul im-

plementării Planului Strategic.

OSAI şi cu articolul 13 din ProcedurileStandard, Congresul EUROSAI are competenţa dea crea comisii tehnice şi grupuri de lucru. Acesteorganisme sunt înfiinţate la nivel tehnic, pentruactivităţi şi iniţiative concrete, le încredinţatun mandat specific şi pot avea caracter permanentsau o durată de existenţă prestabilită pentrudezvoltarea unor sarcini ad-hoc. De asemenea,Consiliul de conducere EUROSAI poate înfiin agrupuri de proiect, grupuri operative i comitete desprijin. SAI membre EUR

i un comitetcare abordează domenii şi probleme cu prioritatespecială:

conţinând bune practici privind calitateaauditului, înfiin at în anul 2011, coordonat deSAI Ungaria.

de experien�ă întreSAI-urile din regiunea europeană

activită�ilor

3 4 2 Întărirea capacităţii EUROSAI de a-şiatinge obiectivele strategice

EUROSAI Magazine

task force)

1. Grupul de lucru pentru Tehnologia Informa�iei

2. Grupul de lucru privind auditul mediului

3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor

alocate pentru dezastre și catastrofe

5. Comitetul de Monitorizare pentru dezvoltarea

și operarea bazei de date electronice

4. Grupurile de lucru din cadrulEUROSAI

Grupul de lucru operativ (task force) pentru

audit i etică

4.1. Grupul de lucru pentru TehnologiaInforma�iei (ITWG)

16IT – Working Group

Grupul de lucru SAI-urileeuropene în comunconsecin�ele strategice ale evolu�iilor legate de

atât în ceea ce priveștedomeniilor de audit, cât și utilizarea IT în

activitatea proprie a SAI. , deasemenea, o pentru cooperare între SAI-urile europene

Obiectivele grupului de lucru sunt:

Facilitarea schimbului de experien

Promovarea auditurilor cu domeniu comun(similar), în cooperare sau coordonate.

Grupul de lucru ITWG �domenii strategice legate de IT:

I. Sistemele e-guvernare, și furnizareade servicii publice electronice, precum șiauditarea acestora;

II. �obiectivele strategice privind:

(a) Utilizarea IT pentru a sprijini activitateaproprie;(b) Utilizarea IT pentru a spori eficien�a șieficacitatea auditurilor;

Dobândirea competen�elor necesarepentru auditul în medii informatizate.

Curtea de Conturi a României este membru alpului de lucru ITWG.

îşi propune să stimulezepentru a explora şi valorifica

tehnologia informaţiei,selecţia

Acest grup oferăplatformă

, pe domeniul tehnologiei informaţieişi comunicaţiilor.

Stimularea dezvoltării viziunii;ţă şi

expertiză;Promovarea cooperării în proiectareaauditurilor legate de funcţia şi guvernarea IT;

implementează activită i îndouă

e-licitaţie

Dezvoltarea capacită ii SAI pentru a îndeplini

4. Grupul de lucru privind auditul mediului (WGEA)2.

Viziunea EUROSAI WGEA

PentrSAI-urile

Încurajarea SAI-urilor europene de a ini�ia șiimplementa audituri de mediu comune, paralelesau coordonate.

Încurajarea SAI-urilor

Încurajarea de a contribui la dezvoltarea șiconsolidarea unor metodologii relevante deaudit de mediu.

u interes în auditul public al mediului.

Curtea de Conturi a României este membru alGrupului de lucru EUROSAI WGEA.

este de a contribui laîmbunătă�irea gestionării resurselor naturale și amediului în fiecare �ară reprezentată în cadrulgrupului de lucru și de a face din Europa un lider înregiune în domeniul resurselor naturale și înmanagement de mediu în sectorul public. Prinactivită�ile sale, EUROSAI WGEA urmărește săpromoveze un spirit de cooperare bazat peintegritate, comunicare deschisă și excelen�ăprofesională.

u a realiza viziunea sa, EUROSAI WGEAîncurajează europene să urmăreascăurmătoarele patru obiective strategice:

de a efectua audituri înzonele în care există riscul ca politicile să poatăafecta negativ realizarea obiectivelor de mediu,care la rândul lor ar putea afecta serviciile desănătate și de mediu ecosistemice oferitecetă�enilor.

Asigurarea că se desfăşoară procese eficienteîntre EUROSAI WGEA și INTOSAI WGEA,precum și că există o bună cooperare cu al�imembri EUROSAI, organiza�ii externe șiinstitu�ii c

Grupul de lucru operativ pentru Auditul

EUROSAI

rilor radioactive ,

Strategipentru perioada 2015-20 PlanulStrategic EUROSAI pentru perioada 2011-2017

Grupului de lucru

fondurilor

alocate pentru situaţii de Dezastru şi Catastrofe

WGEA pentruSituaţiile de dezastre naturale, înlăturareaconsecinţelor dezastrelor cauzate de om şi

eliminarea deşeu

Planul de acţiuni

operativ pentruAuditul fondurilor alocate pentru situaţii deDezastru şi Catastrofe

a fost înfiinţat în anul 2008 ca succesor alsubgrupului special al

care funcţionadin anul 2006. Cu ocazia Congresului IXEUROSAI (Haga, Olanda, 2014) a fost adoptatătransformarea sa din grup operativ, în grup de lucru,coordonat de SAI Ucraina.

a Grupului de lucru şi

construirea capacităţii instituţionale;

schimbul de cunoştinţe;

constă înîn

accentuarea conştientizării

17 sunt bazate pe.

Obiectivele strategice ale grupului de lucru sunt:

unirea eforturilor;

extinderea contactelor.

Misiunea

coordonareași unirea eforturilor SAI-urilor europene

cu privire la catastrofe șiîn amplificarea asisten�ei guvernelor în dezvoltareade instrumente active și eficiente de prevenire și

17Working Group Environmental Audit

Task Force on the Audit of Funds Allocated to Disasters andCatastrophes

Special Subgroup on the Audit of Natural, Man-causedDisasters Consequences and Radioactive Wastes Elimination

4.3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor alocate pentru situaţii de dezastre şi catastrofe

eliminare a �De la înfiin�area sa,

aorganizat reuniuni, �seminarii cu privire la problemele de prevenire șieliminare a consecin�elor catastrofelor, precum șipentru punerea în aplicare a proiectelor planificateși materialele finale.

(a) baza de date aauditurilor relative la dezastrele naturale șicatastrofele provocate de om în

(c) glosarul de termeni deaudit tematic și (d) proiecte depractici pentru auditul fondurilor alocate pentrudezastre și catastrofe.

consecin elor unor astfel de situaţii.grupul operativ pentru auditul

fondurilor alocate dezastrelor şi catastrofelorschimburi de experien ă,

pentru a pregăti Pe lângăauditurile desfăşurate, rezultatele activităţii s-au

concretizat în următoarele:

Europa, (b) bazade cunoştinţe pentru prevenirea şi eliminareaconsecinţelor dezastrelor,

recomandări şi bune

4.4. Grupul de lucru operativ Audit & Etică

În urma concluziilor finale și a recomandărilorCongresului VIII EUROSAI (Lisabona, 2011), cuprivire la provocările tematice, cerin�ele șiresponsabilită�ile managerilor publici și rolulinstitu�iilor supreme de audit, Consiliul deconducere EUROSAI a fost de acord cu înfiin�areagrupului operativ

Scopul principal al acestui grup operativ este de aconsolida cadrul și de a oferi robuste�e gestionăriiconduitei etice prin utilizarea unor instrumentepractice și fezabile care au ca scop ajutareainstitu�iile supreme de audit în activitatea lor de z

Contribuţia la sporirea încrederii cetă�enilor înSAI prin sprijinirea punerii în aplicare aCodului de etică (ISSAI 30) – Etica în SAI;Promovarea unui comportament etic înorganiza�iile publice, prin auditurile pe aceastătemă desfăşurate de SAI-uri.

de etică

activitatea acestuia fiind gazda celei de-a V-a întâlniri a grupului (Poiana Braşov, 2014).

Grupul de lucru operativ Audit &

Etică

Audit & Etică

Grupului de lucru operativ Audit &Etică

20 , cu scopul de a promova un comportamentetic și de integritate atât în cadrul SAI, cât și îninstitu�iile publice.

icu zi.

Obiectivele principale ale grupuluisunt:

Înfiin�area grupului operativ privind auditul și eticaare ca finalitate furnizarea unui instrument desprijin pentru institu�iile supreme de audit europeneîn promovarea relevan�ei conduitei etice, în specialprin schimbul de experien�e și bune practici înmaterie și integritate.Ca membru al

, Curtea de Conturi a României a participatactiv la

20Task Force on Audit & Ethic

4.5. EUROSAI Comitetul de monitorizarepentru înfiinţarea şi operarea bazei de dateelectronice cu bune practici privind calitatea

auditulu

cu alte entită�i

Participarea Curţii de Conturi a Românieila activitatea desfăşurată în cadrul EUROSA

Participarea reprezentanţilor Curţii deConturi a României în echipele de obiectiv GT1Construirea capacităţii instituţionale şi GT2Standarde profesionale a inspirat o serie deacţiuni de anvergură lansate pe aceste douădirecţii:

autoevaluări

http://www.asz.hu/en/good-practices

5. Cooperarea

standardeleISSAI INTOSAI GOV

peer review înanul 2017

La Congresul VIII (Lisabona, 2011) s-a deciscrearea

pentruscrierea unui Ghid de bune practici referitoare lacalitate auditului. În acest context a fost elaboratdocumentul

care a fost aprobat de Consiliul de conducere alEUROSAI (2010).

membrii EUROpractici prin completarea

șablonului (acesta se poate accesa la adresa deinternet ).

EUROSAIși institu�ii interna�ionale: (a) Grupuri de

lucru regionale ale INTOSAI; (b) Organiza�iade Audit Regionale

(EURORAI); (c) Confedera�iaInstitutelor de Audit Intern (ECIIA); (d) Comitetulde contact al șefilor Institu�iilor Supreme de Auditale Uniunii Europene; (e) Ini�iativa de DezvoltareINTOSAI (IDI);

CCurtea de

Conturi a Românieicadrul grupurilor de lucru EUROSAI

sunt:(b)

stora în cadrul .

A.––

Elaborarea standard

pentru)

. În ace

prin contribu�ii la con�inutul broșurii

Comitetului de monitorizare pentrudezvoltarea şi operarea bazei de date electronice cubune practici privind calitatea auditului

Obţinerea calităţii auditului: Bune

practici în managementul calităţii în cadrul SAI

pentrudezvoltarea şi menţinerea la zi a activităţiidesfăşurate de un grup de lucru EUROSAI

Scopul acestei iniţiative este de a oferi acces onlinela bunele practici experţilor din SAI-uri membreEUROSAI, implicaţi în managementul calităţii.Bunele practici sunt colectate cu ajutorul unorformulare (şabloane), într-o manieră uniformă şiconcisă şi facilitează orientarea utilizatorilor în bazade date şi căutarea bunelor practici. Pentru atransforma baza de date într-un instrument viabil,toţi SAI sunt încurajaţi să facăschimb de bune

dezvoltă cooperarea continuă cu alteorganiza�ii

Europeană a Institu�iilorEuropeană a

(f) Organizaţia pentru Controlul şiAuditul Sistemelor Informatice (ISACA); (h)Universită�i.

Promovarea cooperării între instituţiile supreme deaudit prin intermediul grupurilor de lucruspecializate, ca obiectiv principal al EUROSAI,încurajează schimbul permanent de informaţii şidocumentaţii avansate destinate perfecţionăriidomeniului auditării fondurilor publice, ar-monizării terminologiei în domeniu şi stimulareaexcelenţei.

ele mai relevante elemente care se materializeazăîn beneficii de ordin profesional pentru

, care decurg din activitateadesfăşurată în

(a) experienţa dobândită în cadrul întâlnirilorşi diseminarea noilor abordări la nivelul Curţii şicumulările rezultate din exploatarea capitalului

de cunoştinţe puse la dispoziţia SAI-urilor şipromovarea ace Curţii de ConturiPentru exemplificare menţionăm o serie deacţiuni întreprinse şi rezultate obţinute ca urmarea valorificării experienţelor şi cunoştinţelordobândite, care se reflectă în îmbunătăţireaactivităţii instituţiei noastre.

elor Curţii de Conturi(versiunile personalizate pentru specificul Curţiide Conturi a României

şiIniţiativa Curţii de Conturi a României de a sesupune unei noi

st sens, la nivelul instituţiei afost constituit un grup de lucru care efectueazăîn prezent o autoevaluare a conformităţii cuStandardul ISSAI 5600

Participarea la promovarea inovării în cadrulEUROSAI

.Curtea de Conturi a României se înscrie cudouă apariţii: (Vol. I, 2013

EUROSAI INNOVATION

Peer Review

Guidelines

Sharing good

practices among Supreme Audit Institutions

New tools in

22INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici între SAI-uri

21Achieving Audit Quality: Good Practices in Managing

Quality within SAIs

promoting ethical conduct, independence and

integrity Using Information

Technology Better ).

Noi instrumente înpromovarea conduitei etice,

Codului de

ComitetDeclara�ie de

Using Information Technology

Better ,

helpdesk on-line

(b) Accesul la baza de date care con�inerapoartele anuale ale

privind finan�ele publice locale.

(c) Maximizarea impactului revistei INTOSAIJournal.

Revist

Strategiei de comunicarea

INTOSAI Journalf

chestionar

şi Vol. III, 2015

se prezintă maniera de abordare aconsolidării conduitei etice șiintegrităţii

deinterese în cadrul Curţii de Conturi a României;aceasta

publici externi să semneze o

independen�ă reprezintă o condi�ienecesară şi un instrument

și reglementeazăpersonalul din entitatea

auditată, precum și cu alte păr�i

Curţii de Conturi aRomâniei

(aplica�ie detip ghișeu de ajutor), implementată dedepartamentul IT, care este un

venitedin partea auditorilor, în scopul îm-bunătă�irii eficien�ei activităţii Curţii deConturi Aceasta oferă consultan�ă șisuport pentru cu care seconfruntă auditorii utilizează

Curţii de Conturicătre

public și societatea civilă

suntstocate într-o bază de date dedicată șipublicată pe instituţiei

reprezintă o sinteză

e au acces la aceastăbază de date sunt: managementul entită�ilorauditate, Guvernul, Parlamentul şi altepăr�i interesate (mass-media și cetă�enii).De la lansarea acestei baze de date,

a primit reacţii care confirmăfaptul că aceste rapoarte sunt considerateutile de către public și societatea civilă.

Ca parte a politicii sale detransparen�ă institu�ională,

editează o publicaţie proprie despecialitate, bilingvă,

Revista constituie oparte esen�ială a

și estedistribuită tuturor păr�ilor interesate deactivitatea acesteia, inclusiv cetăţenilor,Parlamentului și Guvernului. Revista estedisponibilă în limbile engleză și română șieste difuzată în format tipărit sau pe site-ulweb. Pe lângă articolele de specialitate, înfiecare număr al

special care prezintă o sinteză acelor mai recente probleme incluse în

(d) Considerând că

rtant pentru a contribui laîmbunătă�irea corectitudinii și impar-�ialităţii activită�ii, a fost proiectat un

care se transmite entităţilorauditate la scurt timp după finalizareaauditurilor. Procesul de valorificare achestionarelor este gestionat de Comitetulde Etică al Cur�ii de Conturi, careproduce un raport semestrial rezumândcomentariile-cheie și concluziile. Bazat peacest lucru, poateidentifica zonele în care managementultrebuie să ac�ioneze.

,Comitetului de

1. În primul articol,

, independen�eiauditorilor publici externi, din

perspectiva reducerii riscurilor de conflict

s-a materializat prin furnizarea, prin înfiin�area unui

și prin impunerea cerin�ei caauditorii

, înainte de a începe un audit.Declara�ia de

pentru a preveni și pentrua evita conflictul de intereserela�ia cu conducerea și

care ar puteainfluen�a, compromite sau amenin�a capacitateaauditorilor de a-și îndeplini sarcinile în modobiectiv și independent; aceasta reduce și riscurilede corup�ie.

2. În articolulVol. III, 2015, sunt prezentate mai multe

exemple de bune practici ale, pentru a fi diseminate în rândul SAI-

urilor membre EUROSAI:

instrumentonline pentru rezolvarea cererilor

.problemele

care aplica�iiinformatice sau echipamente IT.

Necesitatea de a consolida transparen�a șiresponsabilitatea acondus la o mai mare deschidere

. În fiecare an,rapoartele asupra finan�elor publice din

administra�iile locale, care sunt elaboratede toate cele 42 de camere de conturi,

site-ul web al .Aceste rapoarte atuturor misiunilor de audit și controalelortematice efectuate la nivelul administra�ieipublice locale. Cei car

Curteade Conturi

Curtea deConturi

revistei este atribuit unspa�iu

estefoarte impo

Curtea de Conturi

În luna octombrie 2014 Plenul Cur�ii deConturi a analizat Raportul

independen�ei șiintegrităţii

conduită etică și profesionalăde etică

independen�ă

(a) O aplicaţie

Curţii de Conturi aRomâniei

a Curţii deConturi a României.

Curţii de Conturi a României

eedback-ul eficientși constructiv primit de la entităţileauditate, cu privire la independen�a șiimpar�ialitatea echipelor de audit

25Utilizarea mai bună a tehnologiei informa iei�

Utilizarea mai bună a tehnologiei informa iei�

Noi instrumente în promovarea conduitei etice, independen�ei șiintegrităţii

Etică . S-a obţinut orată de răspuns de

cărela�iile lor cu institu�ia noastră bune saufoarte bune şi că s- ţiat cazuri

Serviciul deRela�ii Interna�ionale al Cur�ii de Conturipublică o revistă lunară cu privire laactivitatea interna�ională a institu�iei.Scopul acesteia este de a diseminarezultatele și impactul activită�ilor inter-na�ionale desfășurate. De asemenea, suntprezentate progresele înregistrate încolaborarea dintre Curtea de Conturi aRomâniei și institu�ii financiare inter-na�ionale, cum ar fi Fondul MonetarInterna�ional și Banca Mondială. Primulnumăr al acestei reviste a fost lansat în anul2009, iar în prezent aceasta a ajuns lanumărul 63. Revista este distribuită, pesuport de hârtie, conducerii Cur�ii și înformat electronic, prin e-mail, personaluluide specialitate. Este, de asemenea, postatăpe portalul intern al institu�iei în vedereaconsultării.

Curtea de Conturi a României a participat la o seriede acţiuni organizate de grupul de lucru ITWG şi ladesfăşurarea unor activită�i practice în cele două

În acest cadru, Curtea deConturi a României a desfăşurat

şi şi a serviciilorelectronice asociate incluse în Sistemul ElectronicNaţional:

Aceste audituri au fost printre primele audituridesfăşurate de SAI-urile europene pe domeniilemenţionate, situândîntr-o poziţie de vârf în domeniu, şi au urmatprocedurile de audit incluse în manualele elaborateşi furnizate de EUROSAI-ITWG

Cele douăautoevaluări ale activităţii IT a Curţii de ConturiITSA ( ), desfăşurate în anii 2005şi 2015 în cadrul EUROSAI- ITWG au contribuit la

,propunerile formulate având ca scop perfecţionareaşi

În ceea ce priveşteinformatizate,

Curtea de Conturi a desemnat auditori şi personalIT care au p

şi utilizarea acestuia ca s

pe primul semestru41%, mai mult de 90%

din responden�i indicând au considerat

nu au evidende conflicte de interese.

domenii strategice ale EUROSAI, legate de IT:

.în perioada 2005-

2008 patru misiuni de auditare a componentelor

Curtea de Conturi a României

dobândirea competen�elornecesare pentru auditul în medii

articipat la seminariile

uportpentru guvernarea IT (Vilnius (2005), Tallin(2008), Paris (2013)), organizate în cadrul grupuluide lucru EUROSAI-ITWG.

(e) Revista cu privire la activitatea

interna�ională Jurnal editat de ServiciulRelaţii Externe şi Protocol.

e-administraţie

Auditul performanţei Sistemului Electronic

Naţional privind implementarea tehnologiilor

informatice în scopul asigurării accesului la

informaţii publice şi al furnizării de servicii

publice informatizate către persoane fizice sau

juridice

Auditul performanţei serviciilor de furnizare şi

prelucrare a formularelor administrative online

disponibile în sistemul electronic naţional

(SEN). Infrastructuri şi servicii IT (2006)

licitaţie (2007)

Auditul serviciilor electronice disponibile

în sistemul e-guvernare. Declaraţii fiscale

online (2008).

(2004), E-licitaţie şi

efectele sale asupra unei abordări viitoare în audit

(2004), Managementul înregistrărilor electronice

îmbunătăţirea activităţii proprii a instituţiei

Înţelegerea

cadrului de lucru CobiT ca suport pentru auditul

guvernării IT

Participareaîn grupurile de lucru (ITWG, WGEA, TFAUDIT&ETHICS)

1. Sistemele , și, precum

și auditarea acestora

obiectivele strategice.

Curţii de Conturi a României

2. Dezvoltarea capacită�ii SAI pentru aîndeplini

� Grupul EUROSAI - ITWG

e-guvernarefurnizarea de servicii publice electronice

e-licitaţie

e-guvernare

(2005)

Auditul serviciilor electronice disponibile în

sistemul e-guvernare. Sistemul e-

E-guvernare din

perspectiva unui audit

Un ghid de audit (2005).

IT Self Assesment

utilizarea IT pentru a spori eficien�a și

eficacitatea auditurilor

26E-government in an audit perspective

e-Procurement and its effect on future audit approach

Electronic Record Management – An audit guide

Control Objectives for Information and related Technology

Understanding COBIT in support of an audit of IT Governance

� Grupul EUROSAI WGEA Grupul TF AUDIT&ETHICS

Pornind de la obiectivele

2012, Olanda, Turcia,Azerbai jan, Chile, India, Indonesia, Pakistan,Filipine, România, Ucraina.

Ca membru al, Curtea de Conturi a României a

organizat în aprilie 2014, aV-a întâlnire a grupului operativ

EUROSAI-WGEA

de dezastru ,

Grupului de lucru,extinderea implicării SAI-urilor europene înaudituri internaţionale din domeniul mediului aconstituit o prioritate şi s-a creat o platformăeuropeană pentru evaluarea sistemelor economicedurabile, mai ales prin promovarea schimburilor deexperienţă în domeniu în cadrul unor audituricomune, paralele sau coordonate. În acest cadru, înafara misiunilor de audit de mediu individuale,Curtea de Conturi a României a participat la douăaudituri coordonate şi paralele:

2008, Bulgaria, Ucraina, Georgia,Federaţia Rusă, România, Turcia;

la Poiana Braşov, cea de-

care s-a remarcat printr-oparticipare semnificativă a statelor membreEUROSAI, un număr de 15 SAI-uri, inclusivCurtea de Conturi Europeană, ceea ce a reflectatinteresul mare pentru etică și problemele deintegritate.

Consiliul de conducere EUROSAI a decis săînfiin�eze acest grup pentru a sprijini institu�iilesupreme de audit europene în promovarearelevan�ei conduitei etice, în special prin schimbulde experien�ă i bune practici în materie de etică șiintegritate.

Auditul paralel coordonat privind protecţiaMării Negre împotriva poluării (Convenţiaprivind protecţia Mării Negre împotriva

poluării)

Auditul paralel privind pregătirea pentru

cazurile

operativ pentruAudit și Etică

EUROSAI TFAUDIT&ETHICS

31Coordinated Parallel Audit on Protection of the Black Sea

against Pollution (Convention on the Protection of the Black Seaagainst Pollution)

Parallel audit on disaster preparedness32

Rapoartele și documentele emise de grupul operativ

au reprezentat pentru Curtea de Conturi ode orientare

Codul de propriu.

EUROSAI TF AUDIT&ETHICS privind etica şiauditulsursă valoroasă pentru îmbunătă�irea

ui Etică

În cadrul întâlnirii a fost dezbătută o temă deinteres, referitoare la

. De asemenea, s-a organizat oîntâlnire cu personal de conducere şi auditoripublici externi din 12 camere de conturi (Argeş,Braşov, Bucureşti, Buzău, Covasna, Dâmboviţa,Harghita, Ilfov, Mureş, Sibiu şi Vâlcea), ocazie cu

modul de gestionare a limitei

între etică şi lege

care au fost prezentate realizările şi proiectelegrupului de lucru. De asemenea, a fost prezentat uninstrument de management repermite SAI-ului să proiecteze o politicăpersonalizată de integritate care conduce lacreșterea gradului de conștientizare cu privire laintegritate, fiind în acelaşi timp un instrument deautoevaluare, pe care SAI îl poate utiliza pentru aanaliza riscurile de integritate și evaluareamaturităţii sistemelor proprii de gestiune aintegrită�ii.

Considerăm că este interesant şi oportun săprofităm de aniversarea EUROSAI şi de bilanţul şiplanurile de viitor prezentate în articol, pentru a

cu privire la poziţionarea Curţiide Conturi a României în ansamblul SAI-urilormembre şi la gradul de maturitate în raport cuobiectivele şi performanţele atinse de EUROSAI încei 25 de ani de la înfiinţare.

şi având în vedere punctulde plecare al acestuia, constatăm existenţa unordecalaje care impun o serie de ajustări absolutnecesare în vederea adoptării unei viziuni moderneşi a unei opţiuni ferme în ceea ce priveşte implicareaCurţii de Conturi în proiectele EUROSAI.Armonizarea obiectivelor strategice ale Curţii deConturi a României cu obiectivele incluse în PlanulStrategic pentru perioada 2011 2017 al EUROSAIşi întreprinderea de acţiuni pentru atingerea acesoraar putea transforma Curtea într-o instituţiemodernă, de prestigiu, cu un nivel tehnologicadaptat la stadiul actual al economiei bazate pecunoaştere.

Adoptarea unei atitudini pasive faţă de acesteevoluţii cu o dinamică din ce în ce mai mare poateconduce, mai devreme sau mai târziu, la efectenedorite, costurile fiind mult prea mari pentruinstituţie. Pentru a evita acest lucru se impune oevaluare detaliată a situaţiei de fapt, având careferinţial cadrul oferit de EUROSAI şi nivelulcelorlalte SAI-uri avansate şi, pe baza concluziilorşi a unei monitorizări permanente a evoluţiilor dincadrul EUROSAI, să se întreprindă măsuri care săconducă la creşterea vizibilităţii Curţii de Conturi,în sens pozitiv, în cadrul Organizaţiei.

oră de înscriere a activită�ii Cur�ii deConturi a României în viziunea definită explicit deinstitu�iile membre EUROSAI, de aliniere aactivită�ii la cerinţele standardelor profesionaleadoptate de Organizaţia Internaţională a InstituţiilorSupreme de Audit (INTOSAI), trebuie să setranspună și să se regăsească în abordarea audituluiîn cadrul instituţiei noastre, cel pu�in sub formaurmătorului set minimal de obiective și criterii:

Curţii deConturi a României prin armonizareaobiectivelor strategice ale acesteia cuobiectivele cuprinse în Planul strategic alEUROSAI pentru perioada 2011-2017 şiîntreprinderea de acţiuni pentru atingereaobiectivelor proprii.

În concordanţăcu tendinţele internaţionale de vârf, seimpune elaborarea şi utilizarea unui

, pe bazacerinţelor standardelor internaţionale deaudit acceptate. Un astfel de model includei descrie standardizarea activităţilor,

procedurilor şi documentelor de lucru peîntregul flux al auditului şi trebuie săaibă în vedere tehnici avansate de audit,precum şi automatizarea procedurilor,utilizarea documentelor electronice care înprezent se extind considerabil ca arie decuprindere i înregistrează durate reduse deimplementare.

, în vederea obţinerii şifurnizării de informaţii reale i obiectiveprivind legalitatea, eficienţa şi transparenţautilizării fondurilor publice şi a fonduri-lor reprezentând finanţări externe, prinurmărirea respectării disciplinei financiare(în acord cu principiile bunei gestiunifinanciare) şi prin eliminarea erorilor şineregularităţilor, contribuind (sus inând)astfel perfec ionarea gestionării banuluipublic.

privind utilizarea şi administrarea fon-durilor publice, inclusiv a fondurilor

– – ca

formula concluzii

Raportându-ne la

Op�iunea maj

��

IntoSAINT

Planul Strategic pentru perioada

2011-2017 al EUROSAI

Standardizarea auditului.

CONCLUZII

Amplificarea eforturilor privind creşterea

capacităţii instituţionale

standardizat propriu al Curţii de Conturi

pentru misiunile de audit

Creşterea calităţii misiunilor de control şi

audit public extern

Identificarea unor noi modalită i de

valorificare a rolului pe care Curtea de

Conturi îl poate avea în creşterea

responsabilităţii entită ilor verificate

alocate României de către UniuneaEuropeană şi de alte instituţii financiareinternaţionale.Extinderea utilizării tehnologiilor moderneca suport pentru activitatea de audit

şi ob inerea unorimportante efecte colaterale favorabile înceea ce priveşte(de timp, spaţiu, cheltuieli materiale culogistica) şi în

precum şi prin

-, ât

(7)a Cur�ii de Conturi, extinderea

activităţii şi amplificarea contribuţiilorîn cadrul echipelor de obiectiv şi algrupurilor de lucru ale EUROSAI, dinperspectiva noilor sale orientări strategice,asigurând afirmarea independenţei,integrităţii, profesionalismului şi a uneiconduceri puternice şi competente.

Continuarea diseminării bunelor practiciidentificate în cadrul Curţii de Conturi aRomâniei prin intermediul publicaţiilorEUROSAI: EUROSAI INNOVATION

Extinderea participării la

Pentru înscriereaauditului public extern din România pelinia bunei practici europene şi internaţionale c şi pentru consolidareacapacităţii profesionale considerăm că, pelângă participarea la sem narii şi accesul laresursele documentare furnizate deEUROSAI, ar fi oportun un schimb deexperienţă sistematic, constant, cu alteinstituţii supreme de audit care abordeazăprobleme similare.Creșterea gradului de participare șiimplicare

în care Curtea de Conturi a României este membru(WGIT , WGEA , Task Force on Audit &Ethics , GT1 și GT2 ).

[1][2] EUROSAI INNOVATION

[3][4]

scopul accentuării rolului Curţii de

Conturi a României în detectarea fraudelor

şi prevenirea corupţiei

aferente verificărilor utilizarea unui

personal cu competenţe de specialitate de

nivel înalt, standardizarea

şi automatizarea procedurilor bazate pe

utilizarea documentelor de lucru elec-

tronice

audituri în cooperare,

paralele şi coordonate din domeniul de

specialitate al grupurilor de lucru interna ionale

economisirea resurselor

prevenirea risipei de resu

(6) Extinderea cooperării în cadrul EUROSAI

şi exploatarea beneficiilor care decurg

din această cooperare.

Sharing good practices among Supreme

Audit Institutions EUROSAI

JOURNAL.

Strategic Plan 2011 – 2017,

- Sharing good

practices among Supreme Audit Institutions

(vol. I, vol. III),

EUROSAI Statute,

36 37 38

Referin e bibliograficeţ

www.eurosai.org

IT Working Group – Grupul de lucru IT

Working Group Environmental Auditing – Grupul de lucrupentru auditarea mediului

Goal Team 1 – Echipa de obiectiv 1

Goal Team 2 – Echipa de obiectiv 2

Grupul de lucru operativ (task force) pentru audit și etică33

INOVARE ÎN EUROSAI – Schimbul de bune practici întreSAI-uri

Responsabilitatea pentru utilizarea fondurilorpublice constituie o piatră de temelie abunei gestiuni financiare publice.

Instituţiile Supreme de Audit (SAI-uri) suntorganismele naţionale responsabile pentruverificarea veniturilor şi cheltuielilor publice şipentru oferirea unei opinii independente asupramodului în care ramura executivă a utilizatfonduri publice. Aceste obiective fundamentaleorientează activitatea tuturor SAI-urilor, deşistructura individuală şi de management aacestora variază într-o mare măsură. Acesteadepind de Constituţie, tradiţie, istorie şi o serie dealte motive. În ultimii ani, numărul de evaluăriinterinstitu�ionale a crescut în rândul comunită�iiINTOSAI. Ca rezultat, a fost percepută nevoia deorientare în efectuarea de evaluări inter-institu�ionale.

iza�iaInterna�ională a Institu�iilor Supreme de Audit)a adoptat un P

o nouăstructură organiza�ională

, Obiectivul Strategic 2 se refereala consolidarea capacită�ii institu�ionale aInstitu�iilor Supreme de Audit , princursuri de formare, servicii de asisten�ă tehnică,consultan�ă și avizare, evaluări de tip peerreview, consolidarea parteneriatelor cu organiza�iile interna�ionale și alte activită�i dedezvoltare. Ca urmare a celor

Acest comitet își desfășoară activitatea

În anul 2004 la Congresul INCOSAI ce aavut loc la Budapesta, INTOSAI (Organ

lan Strategic în care și-a stabilitviziunea, obiectivele sale strategice și

.În cadrul celor patru obiective stabilite deCongres

prezentate, încadrul INTOSAI a fost înfiin�at

Istoricul de tip peer reviewevaluărilor(interinstituţionale)

Comitetulpentru Consoli -darea Capacită�ii Institu�ionale

REALIZAREA UNEI DE TIP PEER REVIEW A CUR�II DECONTURI A ROMÂNIEI PE BAZA STANDARDULUI ISSAI 5600

EVALUĂRI

Elena Doina DASCĂLUVicepreşedinte Curţii de Conturial

Ioan HURJUIDepartamentul VConsilier de Conturi

Auditor public externDepartamentul VTeodora LAZĂR

Petronela ROTARIUDepartamentul VDirector

în cadrul a două subcomitete, cuprinzând totodatăși Ini�iativa de Dezvoltare a INTOSAI (IDI) șiPlatforma d

Dintre acestea, Subcomitetul 2, prin activitateadesfășurată, are scopul de a promova cele mai bunepractici de asigurare a calită�ii prin intermediul unorevaluări de tip peer review voluntare, care serealizează prin:

Analizarea și documentarea acordurilor deevaluare de tip peer review existente în cadrulcomunită�ii INTOSAI

ediu în cadrul căruiaaceste evaluări voluntare să fie considerate ca fiindbenefice atât pentru institu�iile supreme de auditcare efectuează acest tip de evaluări, cât și pentrucele care sunt supuse evaluării.

urnizarea de exemple de bună practicămodul de efectuare a evaluărilor de tip peer-reviewvoluntare și stabilirea unor mecanisme globale șiregionale pentru ini�ierea acestora

Diseminarea rezultatelor evaluărilor de tippeer-review, venit de cătreinstitu�iile supreme de audit participante laevaluare.

, care include ca anexă

Acest ghid se adresează managementului Institu�iilorSupreme de Audit și este conceput pentru a subliniaprincipiile și diferitele op�iuni ale Institu�iei Supremede Audit care se angajează într-un asemenea tipde activitate. De asemenea, reflectă cele mai recente evolu�ii și progrese realizate de INTOSAI îndomeniul evaluărilor de tip peer review și oferă atâtinforma�ii de bază necesare realizării evaluării, cât șiun chestionar anexat care acoperă toate aspectelecare guvernează activitatea unei institu�ii supremede audit și care sunt solicitate de standardeleINTOSAI (denumite generic ISSAI). Chestionarulcuprinde 253 de întrebări ce acoperă diferite arii:în�elegerea cadrului general al evaluării, standarde șireglementări interne/proceduri de control al calită�iiexistente în cadrul SAI-urilor, aspecte structurale,abordarea auditului, etc. și oferă informa�ii referitoare la organizarea unei astfel de evaluări.Având în vedere impactul foarte puternic pe careaceste evaluări l-au avut în cadrul comunită�iiINTOSAI, ghidul a fost transformat în Standardspecific de audit și aprobat în cadrul CongresuluiINCO„

o anexă ce cuprinde 253 de întrebări referitoare laactivitatea SAI-ului evaluat.

e Cooperare dintre INTOSAI și ONU.

.Promovarea unui m

Elaborarea unor linii directoare privindf vizând

așa cum s-a con

În timp, activitatea acestui subcomitet s-aconcretizat într-o serie de documente elaborate,planuri de ac�iune și întâlniri organizate cu diverseSAI-uri. Din categoria documentelor face parte și

SAI din 2010 (Africa de Sud) sub numele

Acest ghid dispune de

Ghidul de realizare a evaluărilor de tip peerreview Lista de verificarepentru evaluarea interinstitu�ională.

Linii directoare pentru realizareaevaluării de tip peer review“ISSAI 5600 –

Structura anexei Standardului ISSAI 5600Întrebările cuprinse în anexa Standardului ISSAI 5600 sunt grupate pe 4 zone principale, după cumurmează:

39 de întrebăriZona 2: Standarde și reglementări interne/proceduri de control al calită�ii – 52 de întrebări

57 de întrebări105 întrebări

Zona 1: În�elegerea cadrului general

Zona 3:Aspecte structuraleZona 4:Abordarea auditului

––

Realizarea unei evaluări de tip p er review a Cur�ii de Conturi a României pe baza Standardului ISSAI 5600e

Structura anexei Standardului ISSAI 5600 (repartizarea întrebărilor pe zone)

Pentru a avea o imagine mai detaliată a cele 4zone şi principalele probleme pe care le abordează fiecare:

anexei Standardului ISSAI 5600, în continuare sunt prezentate

ZONA 1 – Înţelegerea cadrului general

Structura zonei 1 – Înţelegerea cadrului general (repartizarea celor 39 de întrebări)

În cadrul acestei zone sunt abordate aspecte de ordin general ce privesc activitatea SAI-uluiacest SAI.

evaluat, care îl ajutăpe evaluatorul extern să înţeleagă cum funcţionează

ZONA 2 – Standarde și reglementări interne/proceduri de control al calită�ii

Structura zonei 2 (repartizarea celor 52 de întrebări)

Din analiza zonei 2 observăm că cele mai multe întrebări se regăsesc pe partea de standarde de audit (15întrebări). Alte aspecte care sunt abordate în cadrul zonei 2 se referă la tipuri de audit utilizate de instituţiasupremă de audit evaluată, controlul calităţii, evaluări interne şi externe, securitatea informaţiilor şi relaţia cualte entităţi publice.

ZONA 3 – Aspecte structurale

Structura zonei 3 (repartizarea celor 57 de întrebări)

Referitor la zona 3 putem observa că se acordă o importanţă deosebită în timpul evaluării aspectelor referitoarela strategia de recrutare, cerinţe tehnice şi administrative, structura şi responsabilităţile SAI-ului şi formareacontinuă.

ZONA 4 – Abordarea auditului

Structura zonei 4 (repartizarea ce 10lor 5

întrebări)

Ultima zonă a standardului ISSAI 5600 seconcentrează aspecteleconsiderate a fi cele mai importante din perspectivaevaluatorului fiind cele legate de metodologie (fiindalocate 17 întrebări

poate fi descrisă careprezentând o revizuire, o evaluare externă aactivită�ii unei Institu�ii Supreme deAudit, realizatăde către una sa

erii asigurăriică institu�ia evaluată își desfășoară activitatea înconformitate cu standardele profesionale aplicabile

și legile și reglementările na�ionale care guverneazăactivitatea de audit.

este considerată a fivoluntară, Institu�i

să se supună unei astfel de evaluări.cât și pe cel al Comitetului de

Consolidare a Capacită�ii Institu�ionale INTOSAIeste disponibilă documenta�ia care stă la bazaelaborării materialelor evaluării interinstitu�ionale.Aceste materiale au fost furnizate de către SAI-urilecare au participat la evaluări interinstitu�ionale șicuprind atât rapoarte de evaluare interinstitu�ională

-velor evaluări interinstitu�ionale.

Astfel, s-au constatat următoarele:

pe abordarea auditului,

în acest sens).O evaluare de tip

u mai multe SAI-uri partenere(institu�ii similare), în vederea ob�in

Evaluarea de tipile Supreme de Audit nefiind

obligatePe site-ul INTOSAI,

,cât și contractele cadru care au stat la bazarespecti

peer review

Stadiul la nivel interna�ional privind evaluările de tip peer review

Subcomitetul pentru evaluăride tip peer review este condusde

În anul 2015, cu ocaziaîntâlnirii subcomitetului pentruevaluări de tip peer review

Curtea de Conturi dinSlovacia și cuprinde în prezentmembri din 5 regiuni ale lumii(13 Cur�i de Conturi).

, ce aavut loc la Budapesta în lunafebruarie, au fost prezentate principalele concluzii caurmare a unui chestionar trimistuturor institu�iilor supreme deaudit membre ale INTOSAI.

- La data de 1 aprilie 2014, situa�ia evaluărilor detip peer review organizate sau planificate arăta că înperioada 1999-2014 au fost realizate 66 de astfel deevaluări la- Cea mai evaluată curte de conturi a fost cea dinStatele Unite ale Americii, care a fost supusă uneiastfel de evaluări la fiecare 3 ani, în conformitate culegile SUA, până în prezent fiind realizate 4 astfel

de acc c

t- c c

singură datăacestui tip de evaluare.

nivelul institu�iilor supreme de audit.

�iuni în acest caz.- Alte ur�i de onturi care au mai fost supuseunor ac�iuni de evaluare peer review sunt cele dinCanada, Lituania și Polonia. Acestea au fostevalua e de câte 3 ori fiecare dintre ele.

14 ur�i de onturi au fost evaluate de câte 2 orifiecare (este și cazul Cur�ii de Conturi a României)și 25 de SAI-uri au fost supuse o

În ceea ce privește institu�iile supreme de audit care au realizat evaluări de tip peer review la arelevat că cei mai mul�i exper�i desemna�i să realizeze acest tip de evaluări la institu�iile

omoloage au fost cei , aceasta tă

lte institu�iisimilare, chestionarul a

din cadrul Cur�ii de Conturi a Suediei fiind urma de Curtea de Conturi aNorvegiei, pe locul trei situându-se la egalitate Curtea de Conturi din Marea Britanie și Olanda.

Graficul prezentat anterior undezechilibru puternic la nivelul regiunilorINTOSAI, EUROSAI (Organiza�ia E

(Organiza�ia

cu 10 ac�iuni de evaluare de tip peerreview, urmat de AFROSAI-E (

7 ac�iuni de acest tip

șiARABOSAI

Unele SAI-uri (ca de exemplu SUA și India)folosesc propriile criterii de evaluare (India-Standarde deAudit și Linii Directoare privindAuditul Performan�ei iar SUA Standardelede Audit Guvernamentale).

ministra�iile publice. Acest organism o

e, metodologii, sisteme și institu�ii.De asemenea, SIGMA

slaacest organism

realizate în anii 2000 și 2006 au fost propuse, în

Organizarea și conducerea Cur�ii de Conturia României;Cadrul legal al Cur�ii de Conturi a României;Metodologiile, normele și manualele decontrol;

;Perspectivele de dezvoltare a audituluifinanciar;Rapoartele Cur�ii de Conturi a României;

;Resursele umane;Logistica;

de a formula

relevă sugestiv

uropeană aInstitu�iilor Supreme de Audit) ocupând primul locîn ceea ce privește acest tip de evaluare, cu 34 deSAI-uri evaluate (aproximativ 52%) din numărultotal de evaluări efectuate în această perioadă. Pelocul doi se situează OLACEFSInstitu�iilor Supreme de Audit din America Latină şiCaraibe)

ă OrganizaţiaInstituţiilor Supreme de Audit din Africa careutilizează limba engleză) cu .Există și grupuri regionale ale INTOSAI ale cărorSAI-uri membre nu au fost supuse niciodată uneiasemenea evaluări (CAROSAI OrganizaţiaInstituţiilor Supreme de Audit din Caraibe

Organizaţia Instituţiilor Supreme deAudit din �ărileArabe

efectuate de Curtea de Conturia Slovaciei ca urmare a transmiterii chestionaruluiau fost următoarele:

- Numărul și tipul de recomandări variază înfunc�ie de obiectivul peer review și constatări.Acestea variază de la câteva recomandăripână la câteva zeci de recomandări, de lageneral la specific.

- Utilizarea recomandărilor emise în urmaevaluărilor de tip peer review și ducerea lor laîndeplinire au fost dificil de observat, avândîn vedere că majoritatea acestor evaluări nuau fost urmate de proceduri follow-up.

După cum am prezentatanterior,

SIGMAreprezintă un organism care func�ionează în

�ările în tranzi�ie, cu scopul de a promova și aconsolida sistemele publice de guvernare, precum șicapacitatea profesională a oamenilor care lucreazăîn ad ferăexpertiză într-o gamă largă de administra�ii publicena�ionale, inclusiv din statele membre UE și OCDE.Aceasta evaluează: strategii de reformă și planuride ac�iune, progrese în domeniul reformei;cadre juridic

dezvoltă metodologii,instrumente și consultan�ă pentru a sprijini reformeși prevede consiliere cu privire la proiectarea șipunerea în aplicare a reformelor; recomandăriprivind îmbunătă�irea legi �iei și măsurileadministrative. Totodată, oferăconsultan�ă privind optimizarea utilizării asisten�eiUE și alte oportunită�i de a împărtăși bune practicidintr-o gamă largă de �ări.SIGMA oferă asisten�ă în cinci domenii-cheie:cadrul juridic și de gestionare a serviciului public,managementul finan�elor publice; achizi�iilepublice; elaborarea politicilor de coordonare,strategie și reformă.În urma acestor evaluări de tip ,

principal, recomandări cu privire la:

Planificarea și desfășurarea controlului

Rezultatele controalelor, valorificarea,asigurarea și controlul calită�ii

Rela�iile cu Parlamentul, Guvernul, putereajudecătorească și publicul

Această primă evaluare a luat în considerareaspecte de ordin general referitoare la organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi a României.La fel ca şi în cazul altor exerciţii de acest fel, scopulevaluării a fost acela recomandăripentru schimbări şi îmbunătăţiri, care să ducă ladezvoltarea SAI în conformitate cu standardeleinternaţionale şi cu bunele practici în cadrulinstituţiilor similare ale altor ţări democratice, luândconcomitent în considerare circumstanţele specificeale ţării.

Concluziile analizei

: prima înanul 2000, iar a doua înanul 2006 efectuate deSIGMA.

la Curtea deConturi a României aufost efectuate până înprezent două evaluări detip peer review

peer review

Situa�ia evaluărilor de tip peer review la Curtea deConturi a României

Plenul Cur�ii de Conturi a dispus constituireaunui

, învestit cucompeten�a de a elabora un

în urma unorefectua

, care ș

concluziilor formulate în urma acestuidemers.

prezent, structura Cur�ii de Conturi corespundeformei de organizare administrativ-teritorial

și legitimitateactualei arhitecturi institu�ionale a Cur�ii deConturi).

eviewdin anii 2000 și 2006 au fost aproape în totalitateimplementate la nivelul institu�iei noastre.

rezultatele ob�inute.

Curtea de Conturi, în calitate de membru alINTOSAI și EUROSAI, are în vedere realizareaunei ac�iuni de evaluare de tip peer review,

a avea loc în anul 2017.

u�iei (care cuprinde persoane din cadrultuturor celor 12 departamente și Serviciul Rela�iiExterne și Protocol) și

În baza acestui demersS

Grup de lucru

SIGMA a recomandat

coordonat de

coordonat de doamnavicepreședinte Elena Doina Dascălu

s-a considerat utilă realizarea în

primă etapă a unei autoevaluări pe baza

aceluiași tandard ISSAI 5600

doamna

Vicepreședinte Elena Doina Dascălu

Plan de implementare a

recomandărilor formulate de SIGMA,

evaluări de tip peer review te în anul 2000 șiîn 2006 asupra principalelor domenii de referin�ăale activită�ii specifice Cur�ii de Conturi i-adesfășurat activitatea după un calendar săptămânalbine definit, în care ac�iunile circumscrise acestuiobiectiv au fost delimitate pe domenii de referin�ă șianalizate succesiv.Sumarul principalelor direc�ii de ac�iune aleGrupului de lucru desemnat de Plenul Cur�ii deConturi se prezintă astfel:

Au fost organizate mai multe runde dedezbatere profesională și, printr-o abordareproactivă, au fost sistematizate problemele specificepe domenii de aplicare (exemplu: colaborare inter-institu�ională, comunicare externă, recrutarepersonal etc.).

Temele abordate au fost repartizatemembrilor Grupului de lucru după criterii care auavut în vedere, pe de o parte, expertiza sauspecializarea fiecărui membru, iar pe de altă parteinforma�iile disponibile prin natura și specificulactivită�ii desfășurate, astfel încât prin contribu�iafiecărui membru al grupului să se poată asiguracalitatea

astfel de abordare a operat în beneficiulcomunicării de grup și al schimbului de experien�ăprofesională, deschizând perspectiva unei analizemai ample, bazate în unele cazuri pe informa�iileob�inute din practica SAI-urilor din diferite �ări.Pentru relevan�a acestui aspect exemplificămrealizarea, cu sprijinul Serviciului de Rela�iiExterne și Protocol, a unui studiu referitor laprocedurile și/sau politicile adoptate de către SAI-urile din �ările membre ale UE în domeniulmobilită�ii personalului.

În urma dezbaterilor succesive, textulmaterialelor elaborate în etapa preliminară afost îmbunătă�it, completat și actualizat, iarrecomandările formulate de SIGMA au fostreclasificate în func�ie de gradul lor de imple-

mentare. Acest demers a avut ca fundament logicaargumentelor expuse, bazată fie pe progreseleînregistrate succesiv de institu�ia noastră, fie peinvocarea cadrului constitu�ional, care conferălegitimitate anumitor mecanisme de func�ionareinstitu�ională, diferite fa�ă de practica institu�iilorsimilare din alte �ări (ex:reevaluarea numărului structurilor teritoriale, însăîn

ă a�ării, aspect ce conferă originalitate

În urma tuturor demersurilor Cur�ii de Conturienumerate anterior, recomandările formulate deSIGMA ca urmare a evaluărilor de tip peer r

Evaluările de tip au devenit uninstrument din ce în ce mai utilizat de comunitateaINTOSAI datorită faptului că ajută institu�iilesupreme de audit să-și îmbunătă�ească structura,procedurile de lucru și

programată

Având în vedere faptul că ac�iunea de evaluare detip peer review se va efectua pe baza standarduluiISSAI 5600,

, în vedereaidentificării aspectelor recomandate de bunăpractică interna�ională și rămase neimplementate încadrul Cur�ii de Conturi.

Astfel, la nivelul Curţii de Conturi s-a aprobat prinhotărâre a plenului constituirea unui grup de lucruformat din personal cu experien�ă din cadrulinstit

, care săefectueze o autoevaluare a activită�ii Cur�ii deConturi în baza ISSAI 5600.

, colectivul de lucrudesemnat a abordat tandardul ISSAI 5600 peparcursul mai multor întâlniri care s-au desfășuratsăptămânal în sala de cursuri a Cur�ii de Conturi. În

peer review

cadrul acestor întâlniri au fost abordate3 de întrebări ale anexei Standardului ISSAI

Totodată, au fost prezentate și aspecte privindevolu�ia pe plan interna�ional a acestui tip deevaluare.

După completarea răspunsurilor la cele 253 deîntrebări prezentate în anexa

Acest document cuprinzând aspectele rămaseneimplementate a fost analizat, pe parcursulîntâlnirilor care au urmat, de către 6 subgrupuriformate din rândul membrilor Grupului de lucrupentru autoevaluarea internă a Curţii de Conturi.

Fiecare subgrup a identificat soluţii punctuale pentruaspectele considerate a fi neimplementate la nivelulCurţii de Conturi, urmând a fi realizat un plan deimplementare al acestora, termene de realizare şipersoane responsabile. Planul de implementare vacuprinde referinţe legate de o serie de ac�iuniconcrete care urmează a fi întreprinse

turi a unei sec�iuni care să con�inăexemple de bună practică (după modelul INTOSAI),modificarea și completarea

Toate aceste acţiuni de implementare vor fi realizatepe parcursul anului 2015, dar şi pe parcursul anului

următor, urmând ca până la finele anului 2016 gradulde implementare al acestora să fie de 100%.

SAI-urile sunt implicate în evaluări interinstitu�ionaledi să-și îmbunătă�eascăprocedurile să ofere doveziample cu privire la nivelul rile guvernează activitatea, altele pot în mod voluntar săsolicite o evaluare externă ca răspuns la criticileaduse

Evaluările interinstitu�ionale pot acoperi activitateade audit și/sau func�iile organiza�ionale ale SAI-uluiîn general. Ele pot fi, de asemenea, limitate doar la osingură activitate a SAI-ului. În ceea ce priveștedomeniul de audit, evaluările pot fi restric�ionate la unanume tip de audit cum ar fi auditul financiar, auditulde regularitate/conformitate, auditul performan�eietc. Cu privire la partea organiza�ională a SAI-ului,evaluările pot fi restrânse la func�iile individuale cumar fi: managementul financiar, planificarea strategică,controlul intern, sistemul informatic, gestionarearesurselor umane, formarea profesională etc. Deasemenea este posibilă combinarea acestor variante.

valuările de tip peerul că prin intermediul lor pot fi identificate

slăbiciuni la nivelul și pot fi făcuterecomandări cu privire la eliminarea acestora sauîmbunătă�irea altor paliere ale institu�iei.

constitui un prilej deasisten�ă suplimentară acordată factorilor dedecizie, focalizându-se pe oportunită�ile

recomandări săcontribuie la asigurarea unui nivel exemplar deprofesionalism pe toate palierele activită�ii uneiinstitu�ii supreme de audit, ca o condi�ie și, totodată,o premisă a dezvoltării sale moderne, eficiente

secven�ialcele 255600.

Standardului ISSAI5600

lanivelul Cur�ii de Conturi, acestea fiind cuprinseîntr-un document separat.

, dintre careamintim: actualizarea standardelor proprii de auditale Cur�ii de Conturi, înfiin�area pe portalul intern alCur�ii de Con

,modificarea și

completarea

crearea unei baze de datedocumentare, extinderea INFOPAC cu func�iisuplimentare și modificarea și completarea

n diverse motive. Unele dorescși rezultatele, altele doresc

dicat al standardelor care

E review au rol important, însens

unui SAI

De asemenea, acestea pot

care arputea fi valorificate, astfel încât implementarea

lor formulate de echipa de evaluatori

șiperformante.

s-a procedat la selectarea și abordarea

aspectelor considerate a fi neimplementate

Strategiei de dezvoltare

Strategiei de resurse umane,

capacită�ii institu�ionale a Cur�ii de Conturi

Metodologiei de elaborare, modificare

și urmărire a realizării Programului de activitate

al Cur�ii de Conturi,

Manualului de control al calită�ii

Conceptul d

având în același timp rolul unuiinstrument de comunicare.

ntele și publica�iile sale deinteres public. Dar aceste cerin�e de comunicareinter

au devenit tot mai complexe de-alungul anilor, în principal din cauza extinderiimisiunii Cur�ii, care a amplificat și varietateadocumentelor și publica�iilor sale.

standardele proprii de audit,acestea fiind elaborate în conformitate cuStandardele Interna�ionale de Audit aleInstitu�iilor Supreme deAudit (ISSAI).

, în urma analizeiaceasta a evaluat

‒prin prisma cerin�elor generale și specificesubsecvente acestuia.

managementuldocumentelor sau procesul de admini

e identitate vizuală poate fidefinit ca suma elementelor vizuale princare o institu�ie este recunoscută de către

mediul extern,

Curtea de Conturi trebuie să asigure întotdeaunaaccesul la docume

- sau intrainstitu�ională, cât și de comunicarepublică

Un concept de identitate vizuală unitar, sus�inutde valoarea simbolică a elementelor graficecomponente, întărește imaginea Cur�ii de Conturi

a României, sprijinind în același timp șiactivită�ile pe care le desfășoară. Curtea deConturi a României, în calitate de institu�iesupremă de audit, membră a INTOSAI, îșidesfășoară activitatea pe baza procedurilor deaudit cuprinse în

vândca sarcină implementarea standardelor prevăzuted

GAP efectuate de către

În esen�ă, în cadrul elaborării acestui standardcare vizează aspecte ce ţin de

strare alacestora, a apărut nevoia unei etape preliminarecare a vizat stabilirea unor elemente de identitatevizuală și a unor reguli de utilizare a acestora,anterior formalizării componentei de redactare acoresponden�ei interne a Cur�ii de Conturi șicreării unui nomenclator al documentelor decoresponden�ă, astfel încât acestea să aibă uncaracter unitar pentru toate structurile și unflux/circuit bine definit pe toată durata lor deviaţă (de la creare şi până la arhivare).

Comisia pentru elaborarea Codului generalal controlului intern/managerial privindactivitatea specifică a Cur�ii de Conturi

Standardul 14 Corespondenţa şi arhivarea

O.M.F.P. 946/2005 -,

pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial cuprinzândstandardele de control intern/managerial laentităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelorde control intern/managerial

REALIZAREAMANUALULUI DE IDENTITATE VIZUALĂACUR�II DE CONTURI

Teodora LDepartamentul V

Auditor public extern

a fost abrogat de art.1 dinO.M.F.P. 808/2015 la data de 16 iulie 2015, în prezent fiind învigoare

O.M.F.P. 946/2005 pentru aprobarea Codului c

Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.

ontroluluiintern/managerial, cuprinzând standardele de controlintern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltareasistemelor de control intern/managerial

400din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului controluluiintern/managerial al entităţilor publice.

uditor public extern

Roxana ȘEITANDepartamentul VIA

uditor public extern

Andreea MIHALACHEDepartamentul IA

Având în vedere prevederile acestui Standard,precum și

În acest sens, conducerea Cur�ii de Conturi a deciscrearea unui colectiv de lucru la nivelul

care a avut în vedere și realizarea uneianalize preliminare asupra logouril

, grupul de lucru a propus diferite

Ulterior, grupul a elaboratpe care l-a prezentat Comisiei de

Control Intern Managerial constitui. Având în vedere și experien�a

membrilor acestei Comisii, proiectul de manual afost îm

celor42 de camere de conturi teritoriale, care au formulatpunctele lor de vedere, cele mai reprezentativedintre acestea fiind incluse în manual.

a, precum și publicarea pepagina de internet a Cur�ii de Conturi, înconformitate cu

de Conturi și de elaborarea unui document dedicat în acest domeniu.De asemenea, manualul

con�ine specifica�i

aplicarea acestora, dar și restric�ii privind utilizareaacestor elemente.

necesitatea stabilirii unor reguli de bazăcu privire la formalizarea componentei de redactarea coresponden�ei, astfel încât acestea să fieimplementate în mod unitar de toate structurile și săse evite utilizarea de forme și modele multiple dedocumente, plenul Cur�ii de Conturi a hotărâtrealizarea unui Manual de Identitate Vizuală, care săcreeze o imagine clară și recognoscibilă a Cur�ii deConturi, ca institu�ie publică în România.

responsabilcu elaborarea Manualului de Identitate Vizualăformat din persoane cu experien�ă din cadrul Cur�iide Conturi,

or institu�iilorsupreme de audit din statele membre ale UniuniiEuropene, precum și a altor institu�ii reprezentative(Curtea de Conturi Europeană, Republica Moldova,Georgia, Brazilia, Canada și Federa�ia Rusă), încare au fost constatate diferite practici utilizate,referitoare la elementele de identitate vizuală.Într-o primă etapăvariante de însemne vizuale, plenul Cur�ii deConturi aprobând în final două elemente de iden-titate vizuală, respectiv sigla și insigna.

un proiect de Manual deIdentitate Vizuală

tă la nivelulCur�ii de Conturi

bunătă�it de grupul de lucru special constituitîn acest scop. În final, proiectul Manualului a fosttransmis, pentru analiză și propuneri, inclusiv

După analiza finală a proiectului de manual, acesta afost prezentat plenului Cur�ii de Conturi, care aaprobat structura acestui

practica celorlalte institu�ii dinRomânia și din străinătate.

Manualul de identitate vizuală al Cur�ii de Conturieste structurat ca viziune, reguli și domenii deaplicare în concordan�ă cu manualele similare aleunor institu�ii interna�ionale sau na�ionale ale cărorprincipii și reguli au fost adaptate în modcorespunzător .Acesta conţine o sec�iune introductivă, care prezintăsintetic scopul și obiectivele specifice în contextulac�iunii de revizuire a elementelor aferenteidentită�ii vizuale a Cur�ii

include și un număr deanexe care con�in precizări și indica�ii suplimentare,machete și șabloane de documente, precum și alteelemente la care se face referire în cadruldocumentului.Impunerea unei imagini reprezentative şi puternicecreează sentimentul de apartenenţă la o organizaţieimportantă, crescând gradul de coeziune apersonalului institu�iei.Promovarea unui concept de identitate vizualăunitar, sus�inut de valoarea simbolică a logoului șide alte elemente grafice întărește, în percep�iapublicului, imaginea Cur�ii de Conturi a României,ca institu�ie supremă de audit.Deși manualul este construit pe o serie de regulistricte, scopul acestuia nu implică niciun fel delimitare a creativită�ii ci, din contră, este acela de aaduce un plus materialelor realizate prin punerea învaloare a caracterului unitar şi de autenticitate.

Manualul conţine principii, norme și mostre ceilustrează utilizările corecte și ale elementelor debrand ale Cur�ii de Conturi a României. Deasemenea, i tehnice privindformele și fonturile aplicabile, îndrumări privind

Logoul alcătuit din siglă, zona de text şi zona deprotecţie (liberă) este elementul de identitatevizuală cel mai reprezentativ și trebuie să fie prezentpe toate suporturile de comunicare, având ca rolprincipal recunoașterea institu�iei. Elementeleutilizate pentru elaborarea logoului compun oexpresie grafică a identită�ii, determinând modul încare Curtea de Conturi este percepută de factoriiinteresa�i.

Realizarea manualului de identitate vizuală a dCur�ii e Conturi

Noua s

Insigna

logoaniversar

iglă, aprobată prinHotărârea Plenului nr.

trei cercuri concentrice,simbolizând principiulautoregenerării, precumşi caracteristicile de inte-gritate și unitate.

izat în cazul coroanei circulare existenteîntre al doilea şi al treilea cerc este culoarecare are coresponden�ă cu ideea de siguran�ă,inducând un sentiment de soliditate şi de încredereși

Curtea de Conturi a iniţiat demersurile necesareîn vederea înregistrării la OSIM a siglei aprobatede plenul Curţii de Conturi

complexă. După finalizarea proceduriide înregistrare, sigla Curţii de Conturi şicaracteristicile acesteia se vor bucura de protecţiaconferită de Legea nr.

republicată, cu mo ificărileși completările ulterioare.

, a fostrealizată şi distribuitătuturor angaja�ilorCur�ii de Conturi cu

ocazia aniversării celor 150 de ani de la înfiinţare,atât la nivel central, cât și la nivel teritorial,constituind un însemn distinctiv pentru aceștia

Tot cu această ocazie

astăaniversare.

Materialele promo�ionale realizate cu ocaziaaniversării a 150 de ani de la înfiin�area Cur�ii deConturi au cuprins serviete, ceasuri de birou,fanioane, pungi de carton, ecusoane, broșuri, pliantfilatelic, casete

Rolul acestui manual de identitate vizuală este acelade a preîntâmpina utilizările eronate ale elementelorde identitate vizuală ale institu�iei pe diferitemateriale tipărite sau digitale, atât în ceea ceprivește dimensiunea, propor�iile și componentelegrafice, cât și cromaticaacestora. Totodată, manualulare func�ia de a asigura ocomunicare vizuală coerentă,consistentă și armonioasă,care ajută la construirea șimen�inerea reputa�iei institu-�iei prin alinierea modului deprezentare și comunicare aproduselor Cur�ii (hotărâri, ordine, adrese, note,delega�ii, rapoarte, sinteze, decizii, procese-verbale de constatare, regulamente, precizări etc.).Această primă edi�ie a Manualului de identitatevizuală se dorește a fi un instrument care să vină însprijinul

care poartăînsemnele Cur�ii de Conturi a României.

de identitate vizuală a fost aprobat deplenul Curţii de Conturi şi se află publicat pe site-ulinstituţiei la secţiunea

(subsecţiunea

, cuprinde

Fondul util

simbolizând capacitatea Cur�ii de Conturi aRomâniei de adaptare la factorii exteriori institu�iei.În cazul celui de-al treilea cerc, fondul utilizat estede culoare

, procedura fiinduna mai

129/1992d

este un altelement vizual alCur�ii de Conturi.Insigna,

afost creat un

și a fostrealizat o serie demateriale promo�ionale,pentru a marca înmod distinct ace

, monede, carne�ele cu pix, medaliidin tombac, medalii din argint și aur etc.

atât al personalului Cur�ii de Conturi, cât șial partenerilor externi atunci când se întocmescdocumente interne sau externe,

Manualul

albastru,

bleu gradient.

Regulamente

privind protecţiadesenelor şi modelelor

Reglementări interne,

strategii, programe

96/02.04.2015

aprobatăde p lenu l Cur � i ide Conturi

Realizarea manualului de identitate vizuală a dCur�ii e Conturi

Edi�ia din aprilie 2015 a JurnaluluiINTOSAI debutează cu un articolpublicat în sec�iunea de către d-l

John F.S. Muwanga – Auditor General al SAIUganda și președinte al Grupului de LucruINTOSAI privindAuditul în Industria Extractivă.În opinia sa, în cadrul comunită�ii INTOSAIrolurile SAI-urilor privind sectorul extractiv suntfoarte variate, acestea întâmpinând multeprovocări, în special cele care decurg dincomplexitatea tehnică a acdin e a capacită�ilor și depregătire

urilor este limitată delipsa cadrului legal adecvat.

a competen�elor șiexpertizei necesare pentru a oferi îndrumărilenecesare în auditul industriilor extractive. Prinactivitatea acestui Grup de Lucru (WGEI), SAI-

îmbunătă�i managementul

Industria extractivă prezintă mari oportunită�ipentru impactul muncii SAI-urilor asupra vie�iicetă�enilor ca urmare a poten�ialului acestuisector important și, atunci când este gestionat înmod corespunzător, aduce o contribu�ieconsiderabilă în venituri.

planificare strategică, ofi�er de legătură pentru.

publică un scurt articol intitulat „alitatea sa

de cel mai nou președinte al IJGA, acestaasigură comunitatea INTOSAI de continuareafunc�ionării acestei publica�ii având o politicăeditorială independentă deschisă colaborării cuto�i membrii INTOSAI. De asemenea, se vacontinua îmbunătă�irea calită�

lbazat pe respectarea

principiilor transparen�ei și responsabilită�ii, caresă vină în sprijinul schimbului de experien�ă și deinforma�ii între membrii INTOSAI.

Știri despre SAI-uriledin întreaga lume, sunt prezentate ultimeleevenimente interna�ionale desfășurate îndomeniul auditului în ultimul an:

Editorial

estui sector, precum șinevoia de consolidar

a personalului de specialitate. Deasemenea, activitatea SAI-

Comunitatea INTOSAI a stabilit un grup de lucruprivind auditul în industriile extractive (WGEI)în octombrie 2013, în cadrul onferin�ei XXIINCOSAI care a avut loc la Beijing. Acestmoment a fost un punct de reper în evolu�ia SAI-urilor pentru dobândire

urile vor puteaindustriei extractive.

Unele SAI-uri, în special în �ările în curs de

dezvoltare, nu își pot exercita mandatul de auditasupra unora dintre entită�i, în special în cazul încare sunt implicate companii private. Acestlucru necesită extinderea urgentă a mandatuluiSAI-urilor pentru a putea să auditeze acordurilede parteneriat public-privat (PPP) din industriaextractivă, prin împuternicirea lor de cătreguvernele cu care trebuie să fie în strânsăcolaborare.

De asemenea, tot în sec�iunea , d lJames-Christian Blockwood, irector

SAI S.U.A (GAO) și Președinte al JurnaluluiInterna�ional de Audit Guvernamental (IJGA),

Un mesaj dinpartea președintelui Jurnalului”. În c

ii website-uluipublica�iei pentru a se asigura un f ux deinforma�ii mai bun,

La ‒

Grupul de Lucru cu privire la Auditul

Industriei Extractive

Împuternicirea SAI urilor

rubrica

Știri pe scurt

SINTEZA INTOSAI, EDI�IA APRILIE 2015REVISTEI

� SAI România

SAIAlbania

În perioada 17-20 ianuarie 2015,

italiene sunt transpuse în Parteneriatul StrategicConsolidat, semnat la 9 ianuarie 2008.

Curtea de Conturi a României a publicat Raportulpublic anual pentru anul 2013. Acesta are șasecapitole,

Pentru informa�ii suplimentare poate fi consultatwebsite-ul Cur�ii de Conturi a României:

În perioada 29-30 octombrie 2014a treia c

. Laeveniment au participat 120 de reprezentan�i ai SAIurilor din întreaga lume.

președinte al SAI Albania, d l Robert Gielisse dinpartea Directoratului General pentru Buget și d lJacek Jezierski fostul președinte al SAI Polonia șide curând, consilier al actualului președinte al SAIPolonia.

Dintre cele 28 de documente prezentate la lucrau eviden�iat cele prezentate de d l

Robert Gielliser, cele prezentate de președin�ii SAICroa�ia și SAI Muntenegru, SAI Turcia,

dintre �

anagementului finan�elor publice, pentrua putea fi utilizat ca instrument de optimizareîn punerea în aplicare a obiectivelor na�ionaleî

roceselor și institu�iilor bugetare, calitateafinan�elor publice crește. De asemenea, eficien�a,eficacitatea și transparen�a sunt cele trei obiectivefundamentale ale unui buget modern.În concluzie, SAI-

asigurarea unui managementcorect al fondurilor publice, contribuind la

în guvernare și control na�ional.Astfel, SAI-urile pot avea un rol important în luptaîmpotriva corup�iei și prevenirea fraudelor

domnul NicolaeVăcăroiu, președintele Cur�ii de Conturi a Românieia primit vizita oficială a domnului RaffaeleSquitieri, președintele SAI Italia. În cadrul vizitei afost subliniat cadrul de cooperare în care ambeleinstitu�ii sunt angajate și faptul că rela�iile româno-

care cuprind principalele constatări alemisiunilor de audit financiar și de conformitatedesfășurate în anul 2014, precum și concluziile șirecomandările auditurilor de performan�ă. Raportulmai cuprinde un capitol care tratează aspecte cuprivire la evaluarea sistemului de control internși un capitol dedicat activită�ilor desfășurate deAutoritatea deAudit.

,(ALSAI) a găzduit cea de- onferin�ă

știin�ifică, care a avut ca temă principală� ș

Conferin�a a fost coprezidată de d-l dr. Bujar Leskaj,

ărileconferin�ei s- -

precum șiconcluziile și recomandările prezentate de distinșiprofesori specialiști în domeniul auditului, analizeide risc și finan�elor din Albania. După parcurgereacelor 28 de documente, concluzia moderatorilora fost aceea că principala provocare cu care seconfruntă multe ări vizează aflareamodalită�ii prin care se poate ob�ine sporireacalită�ii m

n dezvoltarea strategică. Prin îmbunătă�ireap

urile pot îmbunătă�i nivelul detrai al cetă�enilor prin

eficacitatea guvernării prin supravegherea șievaluarea activită�ilor acesteia și prin detectareadeficien�elor

„Auditul

Na ional serve te Guvernarea Na�ională”

www.rcc.ro

Sinteza INTOSAI, edi�ia aprilie 2015Revistei

financiare prin identificarea riscurilor.Cea de-

Printre principalele obiective ale Planului Strategicde Dezvoltare pentru 2012-

lor SAI Azerbaidjan.Acesta a fost pus în aplicare prin programul

în cadrulProiectului ,finan�at printr-un grant acordat de

AI Azerbaidjan în sistemul administra�ieifinan�elor publice. Acesta a fost obiectivul principalal Planului Strategic de Dezvoltare pentru 2015-2017, stabilit de SAI Azerbaidjan în luna februarie2015.

privind conturile finale ale cheltuielilor șiveniturilor anuale ale tatului și institu�iilorcoordonate de guvern.

În cadrul Acord

în perioada26 27 ianuarie 2015.

În perioada 10-13 februarie 2015, SAI Kuweit

a participat la cea de-a XIII-a Reuniune ASOSAI șila al 6-lea Simpozion ASOSAI ‒

SAI Kuweit a participat la a V-a Reuniune

Grupului de Lucru ARABOSAI privind PlanulStrategic, în perioada 23-25 februarie 2015.

depune eforturi pentru realizareaunor noi reforme.

a patra Conferin�ă știin�ifică a ALSAI vaavea loc în acest an și va avea ca temă principală„

multe informa�ii se găsesc pe website-ulALSAI: .

2014 se află şi acela de asprijini consolidarea capacită�i

Confedera�iaElve�iană, gestionat de Banca Mondială.SAI Azerbaidjan recunoaște succesul acestuiproiect pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabileși pentru punerea în aplicare a func�iilor definite depozi�ia S

a publicat aportul de auditpentru anul fiscal 2013. Raportul con�ine rezultateleauditurilor desfășurate în perioada 2013-

a desfășurat o serie de activită�iîn ultimele luni:

ului de Cooperare încheiat cu

SAI Olanda, SAI Kuweit a găzduit programul depregătire „

SAI Letonia a stabilit ca, înurmătorii trei ani, fiecare dintre cele 119municipalită�i din Letonia să fie subiectul uneiac�iuni de audit, cel pu�in o dată. Aceasta esteconvinsă de necesitatea acestui pas ca urmare aaten�iei sporite și a numărului tot mai mare deplângeri primite de la cetă�eni cu privire lagestionarea improprie a proprietă�ii publice înmunicipalităţile locale.

Auditul riscurilor în sectoarele economiei

publice i institu�iile publice auditate de către

ALSAI“.

onsultan�ă pentru a asist

în implementarea Planului său de

Dezvoltare Strategică pentru 2012-2014”,

Beneficiind de

tehnologie pentru sporirea eficacită�ii i

îmbunătă�irea calită�ii auditului“

SAI Azerbaidjan

SAI Japonia

SAI Kuweit

SAI Letonia

„Servicii de c a SAI

Azerbaidjan

Responsabilitatea în sectorul public

Open Data/Open Spending

www.klsh.org.al

(www.ach.gov.az)

SAI Lituania

SAI Malta ‒

Ce este Cartea Verde?

I Mediul de control –

II. Evaluarea Riscului –

În noiembrie 2014, SAI Lituania a încheiatun peer

terna�ionaleInstitu�iilor Supreme de Audit. Acesta a fostefectuat de exper�i ai SAI-urilor din Norvegia șiFinlanda, coordonate

SAI Lit

sa de institu�iefiscal independent

ul institu�iei:

uditorul eneral djunct al SAIMalta, d l Charles Deguara

verificarea

La pagina 16 este publicat un articol d n KristieConserve, Specialist pentru Programul

.A. ( GAO). Articolul este intitulat

Controlul intern este un proces de organizare folositpentru a ajuta o entit

”), carecuprinde standardele

anul 1999, GAO a

Controalele interne constau în planificările,metodele, politicile și organizarea procedurilor,inclusiv guvernarea, utilizate pentru a asiguraîndeplinirea obiectivelor stabilite. Aceste obiectivepot fi clasificate în trei categorii: opera�iuni, deraportare și de conformitate. Controlul intern ajutăo organiza�ie să opereze mult mai eficient și maieficace raportând informa�ii credibile cu privirela opera�iunile sale și să respecte legile șireglementările aplicabile.

n aplicare și supravegherea unui sistem decontrol intern eficient.

Cele cinci componente și cele 17 principii sunt:

atribuind responsabilitateși delegând autoritate în scopul îndepliniriiobiectivelor.

Mmen�inerea competen�elor

individuale

review privind performan�a, obiectivulprincipal fiind acela de a evalua în ce măsurăpracticile de audit ale SAI Lituania sunt înconformitate cu Standardele In ale

de Curtea de ConturiEuropeană. Evaluările efectuate au condus laconcluzia că practicile de audit ale SAI Lituaniasunt în conformitate cu ISSAIs. Printre bunelepractici identificate, notabile sunt buna comunicarea SAI- ului cu păr�ile interesate, controlul eficient alcalită�ii și al procesului de raportare, precum și unsistem eficient de documentare pe audit.

uania va monitoriza politica fiscală. Înurma adoptării monedei euro și după modificareaConstitu�iei cu privire la implementarea TratatuluiFiscal la 1 ianuarie 2015, SAI Lituania a fostmandatată să pună în aplicare func�ia

ă ă. În acest sens a fost mo-dificată Legea de Func�ionare a institu�iei, în cadrulacesteia fiind înfiin�at Departamentul pentruMonitorizarea Politicii Bugetare.Mai multe informa�ii se găsesc pe site-

a g a- , publică un scurt

articol prin care subliniază misiunea, dar șiresponsabilitatea fiecărui SAI. Anul 2014 a fostpentru SAI Malta un an plin de evenimente. Pelângă publicarea obișnuită a unui numărconsiderabil de rapoarte de audit,numeroaselor activită�i ale administra�iei publice,SAI Malta a organizat diverse evenimente cu ocaziaaniversării a 200 de ani de la înfiin�are.

al - eide Rela�ii

Interna�ionale și d-l Kristin Kociolek, directoradjunct al Direc�iei Financiare și de Asigurări, dincadrul SAI S.U

ate să își atingă obiectivele,fiind o problemă de mare interes pentru SAI-uriledin întreaga lume, acestea având un rol-cheie înstabilirea standardelor de control intern. În S. U. A.,

Institu�ia supremă de Audit (GAO) publicăStandardele de control intern în guvernul federal(cunoscută și cu titlul de „

de control intern stabilitepentru entită�ile federale. După publicarea Căr�iiVerzi, în decis ca aceasta să fieactualizată și adaptată la noile schimbări cu care seconfruntă guvernarea.

Cea mai nouă edi�ie a Căr�ii Verzi, cea din anul2014, păstrează cele cinci componente alecontrolului intern aflate în edi�iile trecute,și prezintă 17 noi principii care enumerăresponsabilită�ile managementului în punereaî în

reprezintă condi�iafundamentală pentru sistemul de control interndeoarece numai un cadru disciplinat și binestructurat poate ajuta o entitate să își atingăobiectivele.

Organismul de supraveghere și mana-gementul ar trebui să demonstreze angajamentulpentru integritate și valori etice.

Organismul de supraveghere ar trebui săsupravegheze sistemul de control intern al entită�ii.

Managementul ar trebui să stabilească ostructură organiza�ională,

anagementul ar trebui să se implice înrecrutarea, dezvoltarea și

.Managementul ar trebui să evalueze

performan�a și să aibă răspunderea pentruresponsabilită�ile controlului intern propriu.

evaluarea riscurilor cu

Aspectele GAO – revizuirea standardelor decontrol intern (Cartea Verde)

Cartea Verde

www.vkontrole.lt

www.nao.gov.mt)(

care se confruntă entitatea este unul

Managementul ar trebui să defineascăobiectivele clar,

.anagementul ar trebui să identifice, să

i să răspundă la riscurile legate derealizarea obiectivelor definite.

Managementul ar trebui să ia în considerarepoten�ialul de fraudă atunci când identifică,analizează și răspunde la riscuri.

anagementul ar trebui să identifice,să analizeze și să răspundă la schimbărilesemnificative care ar putea avea un impact pentrusistemul de control intern.

reprezintă ac�iunilemanagementului, stabilite prin politici și proceduripentru atingerea obiectivelor și pentru a răspunde lariscuri și care includ de informa�ii alentită�ii;

Managementul ar trebui să planificeactivită�ile de control pentru atingerea obiectivelorși pentru a preveni riscurile.

nagementul ar trebui să planificesistemul de informare și activită�ile de control alentită�ilor.

se referă lacalitatea managementului

sprijină

include activită�i de managementcare stabilesc și operează pentru evaluarea calită�iiperforman�ei în timp și rezolvă cu promptitudinerezultatele auditurilor.

Managementul ar trebui să stabilească i săopereze prin activită�i de monitorizare sistemul decontrol intern și să evalueze rezultatele.

În nota editorului este specificat faptul că acestsă fie relevant, în special pentru

uri, care auditează administra�ia locală șimunicipalită�ile.Introducerea auditului preventiv în municipalită�i în2005 a arătat că există deficien�e semnificativeîn gestiunea financiară. în cazulmunicipalită�ilor există cele mai mari rate deabatere de la legis în compara�ie cu altecategorii, mai mult de jumătate din concluziifăcând referire la managementul financiar. Dacăacest fapt se datorează, în primă etapă, perioadei deimplementare a reformei sau altor motive maiprofunde este o chestiune care își va găsi răspunsulîn viitorul apropiat.

pentru Auditulde Cooperare și subliniază necesitatea auditului decooperare regională pentru adaptarea la schimbăril

trateazănecesitatea publicării unor ghiduri directoare pentruauditul managementului public.

Aceste ghiduri oferă accesul tuturor managerilorpublici la concluziile auditurilor efectuate cu privirela managementul public

totodată,

cât și auditorilor care trebuie să sefamiliarizeze cu problematica acestui domeniu.

laabordarea inovativă a bunei guvernan�e.

dintreobiective, deoarece constituie temeiul pentruelaborarea unor solu�ii adecvate pentru rezolvareaacestora.

pentru a putea identifica riscurile șipentru a defini toleran�a la acestea

Manalizeze ș

și sistemul

Managementul ar trebui să pună înaplicare activită�ile de control prin politici.

informa�ional și decomunicare care, în mod uzual, sistemul decontrol intern.

Managementul ar trebui să utilizezeinforma�ii de calitate pentru atingerea obiectivelorentită�ii.

Institu�iile Supreme de Audit, prin utilizarea tuturoracestor instrumente, pot continua evaluarea propriea sistemului de control intern pentru a creșteperforman a.

La pagina 18 este publicat articolul cu titlul

cazul Greciei, scris de d l KontogeorgaGeorgia de la Curtea de Conturi a Greciei.

articol ar trebuiacele SAI-

Mai precis,

la�ie,

Articolul este articolulpublicat de Claire Kelly – Consilier

eclimaterice și a strategiilor de adaptare și dereducere a riscurilor în caz de dezastre, în mai multestate insulare din Pacific.

La pagina 26, articolul ‒un instrument consultativ inovativ pentru manageripublici, publicat de SAI Germania,

SAI Germania a publicat aceste ghiduri din anul2013, cu scopul de a consilia managerii publici cuprivire la efectuarea opera�iunilor și tranzac�iilorguvernamentale.

, nu numai manageriloraudita�i și, ele sunt instrumente de ajutoratât managerilor federali, conducerii administra�ieipublice,

SAI Germania a prezentat aceste ghiduri laCongresul EUROSAI care a avut loc la Haga în2014, în cadrul unui grup de lucru cu privire

IV. Informarea și Comunicarea

V. Monitorizarea

Concluzie

Activită�ile de Control

******

Introducerea auditului preventiv î‒

Parteneriatul peste Pacific

Ghiduri de Bune Practici

n administra�ialocală

În r publicateurmătoarele articole:

pacită�ii -Subcomitetul pentru Peer Review: ComunitateaINTOSAI ar trebui să efectueze ac�iuni de peereview, alături de alte instrumente, pentru a asigura

echilibrul și continuitatea dezvoltării. Subcomitetulpentru Consolidarea Capacită�ii prin Peer Reviewcontinuă să stabilească, să evalueze și să promovezecele mai bune practici și asigurări ale calită�ii

Mai multe informa�ii cu privire la această temă segăsesc la adresa web:Planul de Lucru stabilit la Lima în anul 2014 segăsește în format

-Planificarea

Strategică, la Viena, Austria. Priorită�ile stabilite ca

acită�ii Institu�ionale;

Grupul Operativ INTOSAI privind PlanificareaStrategică continuă să primească întrebări,comentarii și sugestii la adresa

Comitetul pentru ConsolidareaCapacită�ii introduce dezvoltarea unui nou program

prezintă 4 module: programarea academică,înregistrare, coordonare și certificare.

cetă�enillor

epliniriiobiectivelor pentru dezvoltarea sustenabilă înperioada Post 2015.

liniază importan�a rolului SAI-urilor înpromovarea eficien�ei, eficacită�ii, responsabilită�iiși transparen�ei în administra�ia publică și urmăreșteca to�i membrii INTOSAI să își unească eforturilepentru încurajarea guvernelor în sprijinireaindependen�ei SAI- , pentru îmbunătă�ireasistemelor de contabilitate publică ca elemente carevor face parte dinAgenda de Dezvoltare P

are rolul de a informa cititoriirevistei asupra progreselor ob�inute de Ini�iativa deDezvoltare INTOSAI în programele sale. Toateaceste informa�ii se găsesc pe pagina web a IDI:

Rubrica Cooperarea Donatorilor INTOSAI Cadrulde Măsurare a Performan�elor SAI-

carepublică raportul de evaluare cu privire la Cadrul deMăsurare a Perfor (SAI PMF), înurma desfășurării unui audit pilot privind cadrul demăsurare a performanţei SAI-

ubrica sunt

ASOSAI: În perioada 10-13 februarie 2015 aavut loc a XIII-a Reuniune ASOSAI, la KualaLumpur, Malaezia.

Comitetul Pentru Consolidarea Ca

prin organizarea de eer eview-uri voluntare, înconformitate cu Planul Comun de Lucru stabilitanual la Întâlnirea de la Lima, Peru, 9-11 septembrie 2014.

PDF. la adresa web:

La data de 5 martie 2015 a avut loc a III a Reuniunea Grupului Operativ INTOSAI privind

pentru perioada 2017-2022au fost:

Obiectiv 1: Standardele Profesionale și deResponsabilitate;

Obiectiv 2: Dezvoltarea CapObiectiv 3: Împărtășirea Cunoștin�elor și

Schimbul de Experien�ă;Obiectiv 4: Organiza�ia Mondială Model.

de e-mail:.

(soft) administrativ numitcare va avea rolul de a

optimiza managementul academic. Programul

– Rolul SAI-urilor asupra mijloacelor de punere în aplicarepentru o dezvoltare durabi În perioada 2-5 martie2015 a avut loc a XXIII-a Reuniune aONU/INTOSAI, la Viena, Austria. Participan�iis-au concentrat pe rolul institu�iilor – or,parlamentarilor, guvernan�i . Na�iunile Unite vorjuca un rol important în asigurarea înd

: Noua rezolu�iesub

urilor

ost 2015.

–urilor: La data de

15 februarie, SAI Nepal devine prima institu�ie

man�ei SAI-ului

ului. Acesta esteaccesibil la adresa .

Jurnalul INTOSAI se încheie cu RubricaEvenimente INTOSAI în anul 2015. Calendarulevenimentelor INTOSAI poate fi consultat și peadresa web:

În interiorul INTOSAI

Comitetul pentru Administra�ie și Finan�e-

OLACEFS:

Simpozionul UN/INTOSAI

Rezolu�ia A69/228 a ONU

Rubrica IDI Update:

Grupul Operativ pentru Planificare Strategică:

Obiective Strategice

Sistemul de

Management al Educa�iei ,“

www.intosaicbc.org

www.intosaicbc.org/wp-content/uploads/2014/05/CBC-work-plan-2014-2016.pdf

http://www.idi.no

www.oagnep.gov.np

http://www.intosai.org/regional-working-groups.html

INTOSAIStrategicPlan@gao.gov

Edi�ia a JurnaluluiINTOSAI

Summer 2015este structurată pe opt rubrici

care con�in articole

Deoarece Sierra Leone apar�ine unei regiuni dinvestul Africii care se confruntă din anul 1976 cuvirusul Ebola, iar, până la sfârșitul lunii aprilie 2015,Centrul Na�ional

împreună cu Guvernul,

, nal. În urma acestuiapel, atât cetă�enii care locuiesc în �ară, cât și cei dindiaspora au donat foarte multe fonduri. Dona�iile, înspecial c ,Administra�ia Preziden�ială sau prin MinisterulSănătă�ii.

ol face referire la faptul că ASSL -

către

În r Institu�iile Supreme deAudit din întreaga lume publică articole cu privire lanoută�ile apărute în activitatea de audit proprie și dincadrul organiza�iilor interna�ionale.

a ReuniuneGenerală a ASOSAI și la al VI-

,SAI Kazahstan, împreună cu guvernul, aîntocmit un proiect de lege privind auditulpublic și controlul financiar. Unul dintre celemai importante obiective ale acestui proiect delege este dezvoltarea profesională a angaja�ilorcare, în urma programului de pregătireprofesională început în luna august 2014, vorprimi certificate de calificare profesională.

găzduit

ului. În aceeași perioadă a avut

12 iunie 2015, în Maroc,SAI Kuweit a participat la programele,desfășurate în cooperare cu Ini�iativa deDezvoltare INTOSAI (IDI), pentru apl

, - da g

Societatea Germană pentruCooperare Interna�ională (GIZ) a organizat înanul 2014 prima vizită de studiu la KualaLumpur, Malaezia. În timpul vizitei,participan�ii au dobândit cunoștin�e cu privirela rela�iile și ită�ile dereglementare, bănci

a doua vizită de studiu a avut loc în

cu privire la activitateade audit public. Acestea includ studii de caz, idei cuprivire la noile metodologii de audit sau detalii peprograme de formare pentru activitatea de audit.

Rubrica cuprinde articolul scris de d naLara Taylor-Pearce, uditor eneral al Sierra Leone,cu titlul:

de Monitorizare a Ebola a raportatînregistrarea a 8.595 de cazuri dintre care 3.535mortale, Șeful Statului E.S. - Dr. Ernest Koroma,

au lansat un apel pentru a fisprijini�i în lupta împotriva acestui virus atât la nivelregional cât și la nivel interna�io

ele cash au fost gestionate de Guvern prin

Acest artic Curteade Conturi din Sierra Leone, în baza prevederilorconstitu�ionale din 1991, are competen�a de a auditatoate fondurile publice. Dona�iile gestionate deadministra�ia statului și, din octombrie 2014, deCentrul Na�ional de Monitorizare a Ebola, suntconsiderate fonduri publice și vor fi auditate de SAISierra Leone, acest fapt fiind parte din luptaîmpotriva virusului Ebola

ubrica

‒ La data de 26 martie 2015 a fost alesun nou președinte la Curtea de Conturi a

Bulgariei, d l Tzevetan Tzvetkov.‒ În perioada 9-13 februarie 2015, SAI

Egipt a participat la a XIII-lea Simpozion

privind Auditul IT, care au avut loc la KualaLumpur, Malaezia. SAI Egipt website:

‒ determina�i de Strategia deDezvoltare pe termen lung

În perioada 27-30 aprilie 2015, SAIKuweit a cea de-a VIII-a Reuniune aGrupului de Lucru ARABOSAI privindAuditul Mediloc și Simpozionul cu privire la

În perioada 29-30 aprilie SAI Kuweita participat la Întâlnirea SubcomitetuluiPrivind Auditul Financiar, care a avut loc laLuxembourg.

În perioada 26 mai-

icareastandardelor INTOSAI în auditurile financiar,al performan�ei și de conformitate.

– la 15 aprilie 2015 d l r. ArunasDulkys a fost numit uditor eneral la Curtea deConturi a Lituaniei.

interac�iunile dintre autor, auditori și asocia�iile de

contabilitate.Cea de-

Editorial

Știri pe scurt

Bulgaria

Kazahstan

Kuweit -

Lituania

Myanmar

Auditarea fondurilor donate pentru lupta

împotriva Ebola: un element esen�ial în lupta

împotriva virusului.

Kazahstan 2050

„Evaluarea

ficien�ei opera�iunilor de liminare a

eșeurilor edicale”.

www.asa.gov.eg

SINTEZA INTOSAI, EDI�IA IE 2015REVISTEI IUL

perioada 10-

- a JocurilorOlimpice de Iarnă și a celei de a

Iarnă, care s-audesfășurat la Sochi în

- ăurmătoarele articole:

- Domokos,președintele SAI Ungaria și Gyula Pulay, manageral Proiectului de Integritate, director, și sublini-ază faptul că prin consolidarea integrită�iiorganiza�ionale se poate ob�ine unul dintre cele maiputernice și de succes instrumente de luptăîmpot

urile săpoată stabili metodologia și aplica�iile necesarestudiuluintegrită�ii în activitatea de audit.

Detalii cu privire la Proiectul de Integritate se potgăsi la adresa web:

at un audit de performan�ă, în perioada 2013-2014, cu privire la administrarea fondului forestierna�ional. La misiunea de audit au participat patruauditori ai Cur�ii de Conturi și 80 de auditori dinpartea camerelor de conturi din �ară.

ită s-a acordat regenerării fonduluiforestier, -

pădurilor. În urma efectuării

auditului, Curtea de Conturi a României arecomandări cu privire la următoarele aspecte:

prevederea legală conform căreia „

e decătre administratorul, respectiv de proprietarulpădurii „

ș : posibilitatea luării unor măsuricorespunzătoare;

prin care cota de 2% ar putea deveni o sursăpentru fondul pentru îmbunătă�irea terenurilordestinate pădurilor;

rea măsurilor legale adecvate;

Aceste recomandări au fost transmise autorită�ilorcompetente acestea să măsurilenecesare.

con�ine următoarele articole:

2016, stabilite la CongresulINCOSAI XXI la Beijing în 2013, anual au loc studiipeer review între membrii INTOSAI, în cadrulSubcomitetului pentru Consolidarea Capacită�ii,prezidate de d-l Jan Jasovsky, SAI Slovacia.Rezultatele acestor ac�iuni sunt transmise tuturorpăr�ilor interesate, secretariatelor INTOSAI,grupurilor regionale, membrilor INTOSAI, IDI,prin inter

15 martie 2015.– La 28 mai 2015, doamna Saskia J.

Stuiveling s-a retras din func�ia de președinte alCur�ii de Conturi a Olandei.

– În anul 2014 SAI Rusia a efectuatauditul cheltuielilor suportate de guvern pentruorganizarea celei de a 22-a Edi�ie

11-a Edi�ie aJocurilor Paralimpice de

2014. Detalii despre auditsunt publicate pe site-ul:

– La data de 21 mai 2015, domnulKarol Mitrik a fost ales președinte al SAISlovacia de Parlament.

‒ din data de 3 august 2015, doamnaMargareta Aberg este noul președinte al SAISuedia.

Sec�iunea (pagina 22 29) public

este un articol scris de d l Laszlo

riva corup�iei. În acest sens, SAI Ungaria aorganizat seminarii interna�ionale în 2014 și 2015,cu scopul de a crea cadrul prin care SAI-

pentru determinarea rolului transparen�ei șii

‒este un articol care descrie

modalitatea în care Curtea de Conturi a României aefectu

O aten�ie deosebîn cadrul analizei de organizare, admi

nistrare și gestionare a

formulat

îmbunătă�irea cadrului legal privind înfiin�areafondului de conservare și regenerare;

analizarea și clarificarea cu privire lao contribu�ie

de 2% din venitul generat de vânzarea masei delemn și/sau a materialelor lemnoase ob�inut

posibilitatea stabilirii unor prevederi legale

examinarea stadiului planta�iilor, în specialcel al beneficiarilor care nu au prezentat unrezultat al controlului anual de regenerare, șilua

stabilirea și implementarea unui program realde realizare a perdelelor forestiere necesare;

aplicarea măsurilor legale de reîmpădurire aterenurilor.

astfel încât adopte

Sec�iunea de la pagina 30,

În conformitate cu Planul Strategic INTOSAI pentruperioada 2011-2016 și cu Planul de Ac�iune alSubcomitetului 2013-

mediul canalelor uzuale: adresa web aJurnalului Interna�ional pentru Auditul Guvernamental sau direct p e-mail. În acest sens,a fost publicat Ghidul pentru ComunicareaInforma�iilor, care poate fi accesat la adresa web:

Olanda

Slovacia

Suedia

Articole de Fond

în lupta împotrivacorup�iei:

Subcomitetul pentru Peer Review.

Consolidarea integrită�ii

Regenerarea pădurilor și consolidarea zonelorîmpădurite un audit de performan�ă efectuat deSAI România,

Comitetul de Consolidare a Capacită�ii

Proiectului de Integritate al SAI Ungaria

devine venit la fondurile de mediu

stabilite cu respectarea principiului „

În interiorul INTOSAI,

poluatorul

plăte te”

www.ach.gov.ru

https://hungarospa.hu/en/objectives-methodology-and-results-of-the-integrity-survey-2011-201

www.intosaicbc.org

Sinteza INTOSAI, edi�ia 2015Revistei iulie

EUROSAI –

Comitetul pentru Standarde Profesionale.

Ini�iativa pentru Dezvoltare a INTOSAI ()

Reuniunea Consiliului de Administra�ie al IDI

Noi membri în Consiliul de Administra�ie al IDI:d na Margareta Aberg

Departamentul pentru Afaceri Externe, Comer�și Dezvoltare din Guvernul Canadei

Ini�iativa de implementare ISSAI ( Programul 3i)

În sec�iunea Cooperarea Donatorilor INTOSAI

Calendarul Evenimentelor INTOSAIpentru anul 2015

Cea de-a doua Conferin�ă pentrude ată de

SAI Israel în perioada 9-și își propune

să trateze teme precum influen�a revolu�ieitehnologice în evolu�ia activită�ii de audit publicextern, atât din punct de vedere profesional, cât șidin punct de vedere al influen�ei pe care acesta o arepentru îmbunătă�irea nivelului de trai al popula�iei.

Lareuniunea anuală a Comitetului pentru StandardeProfesio au fost aprobate și date sprepublicare către organiza�iile interesate, următoareledocumente:

În cadrulacestei reuniuni au fost aprobate următoareleacte: Raportul cu privire la Performan�ă șiRespons Declara�ia Financiară pe2014 și RaportulAnual al IDI pe 2014.

, acordă acestuia sprijin

000 de dolari canadienipentru o perioadă de cinci ani, începând din 2015.

-a avut loc în două runde, în

perioada 16-

2014 au fost efectuateîn parteneriat de către programul IDI, administrarea

CooperăriiDonatorilor

stabilirea priorită�ilor viitoarelor prograidentificarea

liniilor de bază peÎncepând cu anul 2010, comunită�ile INTOSAI ș

r Inter-na�ionale (ISSAIs) de către Institu�iile

în urma aprobării liniilordirectoare de audit,

arată că eviden�ele înregistratecu privire la progresele înregistrate de SAI-uri,referitoare la transparen�ă și responsabilitate (ISSAI20), codul etic (ISSAIs 30) și sistemul de asigurare acalită�ii controlului (ISSAI 40) sunt următoarele:

calită�ii și de asigurare acalită�ii

auditori sub 35 ani (Yes 2.0) va fi organiz12 octombrie 2015. Titlul

Conferin�ei este

ISSAI 3000 Standardul pentru Auditul dePerforman�ă;

ISSAI 3100 Concepte Centrale pentru Auditulde Performan�ă

ISSAI 3200 Liniile Directoare pentru ProcesulAuditului de Performan�ă

ISSAI 4000 Standardul pentru Auditul deConformitate

Comisia de revizuire este condusă de SAI Polonia.

aavut loc în perioada 12-13 martie 2015.

abilitate al IDI,

, uditor eneral al SAISuedia.

a semnat unAcord cu IDI prin care

financiar în valoare de 8.000.

Grupul de lucru OLACEFS 3i pentru implementarea ISSAI

20 martie și în perioada 23-27 martie2015 la Mexico City.

este publicat un material care face referire la

Studiul Global IDI realizat și Raportul Globalpentru Bilan�ul SAI-urilor

și departamentele SecretariatuluiINTOSAI, cu sprijinul organismelor

regionale INTOSAI, cu fonduri suplimentarealocate de Cooperarea Donatorilor INTOSAI.Acesta a servit unor scopuri multiple, inclusivpentru meglobale și regionale ale IDI și pentru

ntru Planul strategic IDI.i

cea a donatorilor INTOSAI au o prioritatepentru dezvoltarea SAI-urilor pe baza planurilorstrategice și a planurilor de ac�iune pentrudezvoltare. Implementarea Standardelo

Supreme deAudit a devenit punctul central major pentrucomunitatea INTOSAI,

în 2010 și a principiilorfundamentale, în 2013. Analizele efectuate în bazaStudiului Global

77% dintre SAI- ri au un manual al Coduluitic, în conformitate cu cerin�ele ISSAI 3047% dintre SAI-uri au un manual și un sistem

pentru controlul, conform cerin�elor ISSAIs 40.

Finalul Jurnalului INTOSAI cuprinde, ca fiecareedi�ie,

. Acesta poate fi consultat i laadresa web:

„Salvarea datelor”

Standardele auditului de performan�ă revizuiteprin schimbările la ISSAI 300 adoptate laINCOSAI în 2013. Desfășurat de Subcomitetulpentru auditul de performan�ă, condus de SAIBrazilia:

400 adoptate laINCOSAI în 2013.

de conformitate, condus de SAINorvegia:

IDIUpdate

Bilan�ul performan�ei SAI-urilor.

Standardele auditului de performan�ă revizuite,prin schimbările la ISSAI

Desfășurat de Subcomitetulpentru auditul

http://www.intosai.org/regional-working-groups.html

Sinteza INTOSAI, edi�ia 2015Revistei iulie

REVISTA - rcoa.eu 10 Ro.pdf · Sursa: Curtea de Conturi a Olandeire la Datele Deschise , 2015,7 1.3...

Documents

JUDETELE CARAȘ SEVERIN SI MEHEDINTI GRUPUL DE ACTIUNE .... G_ S_ M1_6B.pdf · Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ... dezvoltarea turismului, sprijinirea valorificării produselor,

Bucureşti, 31 August 2015 - FDSC · 2015-09-02 · Analiză naţională a stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane. SlSoluţii

353-prevod - Copy) - Centrale pe Peleti · Descriere și avantale cazanului de încălzit apă pe peleti din seria „CB 35“ Cazanele din această serie, destinate valorificării

ÎN FOLOSUL COMUNITATII - heritagetraining · PDF fileContinutul acestui material nu reprezintã în mod ... vării şi valorificării patrimoniului cultural ... turiştilor, turismul

I - rcoa.eu RAPORT PERFORMANTA AACR.pdf · transport aerian (companii aeriene, aviație generală, aeroporturi, managementul traficului aerian, întreținerea aeronavelor şi a sistemelor,

Enabling low amounts of YAG:Ce3+ to convert blue into ... · 460 nm InGaN LED, some of the blue ... 10350 | Nanoscale,2015,7, ... In a typical experiment, as sketched in Fig. 1a,

Proiect - justice.gov.md de armonizare a legislatiei/Baza de... · (2) Prezenta lege reglementează raporturile ce apar în rezultatul creării şi valorificării operelor literare,

Mandatory Electronic Prescribing of Controlled Substances ... · Americans had a prescription opioid addiction as of 2015,7 and 97.5 million Americans used, or misused, 3 The Underestimated

Hotărârea nr. 108/26.07 - senat.ase.rosenat.ase.ro/Media/Default/Hotarari Senat/2017/20170726/HS 108_Nr... · Abordări pragmatice ale valorificării prin activităţi de turism

Synthesis, Characterization of Calcium Ferrite .... 2-2015/2015,7(2)197-209.pdf · Synthesis, Characterization of Calcium Ferrite ... catecholamine in the form of a large organic

REVISTA - rcoa.eu · ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE Ionel ŞTEFAN, Camera de Conturi Timiş, D Rafaela PÂRVUŢ, Camera

GUVERNUL ROMÂNIEI 1705/2006 pentru aprobarea inventarului ... · 2 pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz, casării, în condiţiile art.2 din

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII … Geoecologia.pdf · Caracterizarea geomecanica a bazaltelor de Brănișca și Dobra în vederea clasificarii si valorificării acestora

PLATFORMA PROFESORILOR DE RELIGIE E-RELIGIE ......Identificarea caracteristicilor comportamentale ale unui creştin, pe baza valorificării unor situaţii din viaţa de zi cu zi şi

探討電子書線上實作評量系統對電腦自我效能與使用意願關係之研究€Š教育... · 教育科技與學習 3：2（2015,7）：101-124 研究論文探討電子書線上實作評量系統對電腦

1. Definiţia şi rolul indicilor în cercetarea ...inf.ucv.ro/documents/danciulescu/curs11-curs12-curs13.pdf · Cu ajutorul acestor indici ... O premisă a valorificării integrale

1. Date despre program T I/Tehnologia producerii... · 1.6.Specializarea/ Programul de studii Tehnologia producerii şi valorificării vinurilor speciale şi a produselor derivate

Probing stem cell behavior using nanoparticle-based approaches · 2015 Wiley Periodicals, Inc. Howtocitethisarticle: WIREs Nanomed Nanobiotechnol 2015,7:759–778.doi:10.1002/wnan.1346

Ocupaţia: ŞEF FERMĂ AGROZOOTEHNICĂ - conta-conta.ro · animale, în scopul valorificării acestora şi a produselor acestora (în principal lapte şi carne). Ocupaţia presupune

위시빈 서비스 소개서 (2015,7)