REVISTA - rcoa.eu · ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE Ionel ŞTEFAN, Camera de Conturi Timiş, D Rafaela PÂRVUŢ, Camera

REVISTACUR

’

ŢII DE CONTURI A ROMÂNIEI

ROMANIAN COURT OF ACCOUNTS

JOURNAL

Revistă bilingvă

Nr. 72014

CUPRINSPagina

3

14

37

28

CUVÂNT ÎNAINTE

5

20

34

39

PARADIGMA AUDITULUI SISTEMELOR INFORMATICE, PARTE COMPONENTĂ A AUDITULUIPUBLIC EXTERNSabina FUNAR Departamentul XII Consilier de onturiVasile RUSU Departamentul XII Șef serviciuClaudia IONESCU

, , C, ,

IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT ȘI CONTROL INTERN LA NIVELULENTITĂ�ILOR PUBLICE LOCALERica IVAN, Camera de Conturi Bihor, Director

REFLEC�II PRIVIND CADRUL CONSTITU�IONAL DE REGLEMENTAREAL CUR�II DE CONTURIAROMÂNIEIVerginia VEDINAȘ, Departamentul VII, Consilier de ConturiMihaela DU�Ă, Departamentul VII, Consilier juridicCătălin-Vasile GENTIMIR, Departamentul VII, Consilier juridic

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALEIonel ŞTEFAN, Camera de Conturi Timiş, DRafaela PÂRVUŢ, Camera de Conturi Timiş,

irectorAuditor public extern

PERSPECTIVA SECTORULUI PUBLIC (PSP) DIN STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE AUDIT(ISA), IMPORTAN�A ȘI STADIUL STANDARDELOR INTERNA�IONALE DE CONTABILITATEPENTRU SECTORULPUBLIC (IPSAS)CÂTEVACONSIDERA�II REFERITOARE LAPSP DIN STANDARDELE INTERNAŢIONALE DEAUDITMarilena GRAURE Camera de Conturi Galai Auditor public externGheorghe GRAURE Camera de Conturi Galai Auditor public externConstantina PRICOP Camera de Conturi Galai Auditor public externMelania GU�U Camera de Conturi Galai Auditor public extern

, ,, ,, ,

, ,

MĂSURI FERME PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALEIoanAlexandru SZABO Camera de ConturiArad Director, ,

SINTEZA REVISTEI INTOSAI, EDI�IA OCTOMBRIE 2013Dragoș BUDULAC Serviciul Relaii Externe și Protocol Șef serviciuLiliana � Serviciul Relaii Externe și Protocol Consilier

, ,MUSTA Ă, ,

CUVÂNT ÎNAINTE

în măsură să reflecte maturitateprofesională prin prezentarea unor teme de actualitate,valorificând cunoștin�ele și experien�a specialiștilor dincadrul subliniem cădemersul ini�iat a vizat promovarea unor subiecte destudiu care s-au născut conversia no�iunilor teoreticecu valoare cognitivă, în aplica�ii practice menite săasigure performan�ă fesională

aceste repere, numărul șapte alrevistei apărut la debutul acestui an - abordează unevantai de teme

Astfel, articolul „Reflec�ii privind cadrul constitu�ional de reglementare al Cur�ii deConturi a României” prezintă rezumativ parcursul institu�iei noastre de la înfiin�are (anul1864) și până în prezent, cu accent pe reglementările constitu�ionale care au jalonatactivitatea specifică a institu�iei.

„Paradigma auditului sistemelor informatice, parte componentă a auditului publicextern” este un subiect de analiză și reflec�ie ce ocupă un spa�iu mai amplu

ramură distinctă

În același număr, R abordează problematica implementăriisistemelor de management și control intern la nivelul entită�ilor publice locale, pentru aeviden�ia măsura în care sistemele de control și audit pot contribui la o bună guvernan�ă șitransparen ă. Pe prezintă recomandările Comisiei Europeneprivind întărirea responsabilită�ii manageriale și creșterea capacită�ii administrative aentită�ilor publice prin dezvoltarea propriilor sisteme de management financiar și cont

O altă temă abordată vizează promovarea conceptului de asigurare a calită�ii, prinorganizarea și exercitarea auditului public intern în unită�ile administrativ-teritoriale,condi�ie și suport pentru

în derivă, bazat pe iner�ie i, cusiguran�ă,

că și acest număr al revisteiaceastă oportunitate

în măsură să sprijine

Revista Cur�ii de Conturi s-a dorit a fi o publica�ie cuvalen�e aplicative

institu�iei noastre. În acest context,

din

în activitatea pro .

Având ca suport-

de mare actualitate, cu conexiuni îndomenii de cercetare înrudite precum cel economic șijuridic.

, plasând în primplan necesitatea auditului IT (tehnologii și sisteme informatice) ca aauditului, care include tehnici și metode de evaluare a infrastructurii hardware, software șide comunica�ii, a aplica�iilor și sistemelor informatice tradi�ionale și moderne.

evista Cur�ii de Conturi

� același palier, în articol se

rol.

asigurarea unui management aplicat, predictibil, aflat de cele maimulte ori în contradic�ie cu un sistem de conducere intuitiv, ș

contraperformant.

Îmi exprim convingerea se va bucura de interesul cititorilorși folosesc pentru a transmite mul�umiri anticipate acelora care vorsugera noi teme de studiu, edi�iile viitoare în deschiderea unui orizontmai amplu de cercetare.

NICOLAE VĂCĂROIUPREȘEDINTELE

CUR�II DE CONTURI A ROMÂNIEI

03

05

Sabina FUNAR

Vasile RUSU

Claudia IONESCU

Departamentul XII

Departamentul XII

Consilier de onturi

Șef serviciu

C

Evidenţiereaeste

impusă responsabilităţilordezvoltării fără

precedent a informaţiei şiare la bază

sensul dat de

de paradigmă se impune, seînlocuieşte o paradigmă cu o alta care este valabilăpână când un nou fenomen apare şi va determinanlocuirea cu o altă paradigmă. Paradigma definită ca

totalitatea formelor flexionare a unui cuvânt, esteutilizată în titlul prezentului material cu înţelesul de

lături de

conferăte specifice şi de bună practică

care au făcut obiectul unor analize la nivelulOrganizaţiei ternaţionale a Instituţiilor Supreme deAudit ( , Organizaţiei Europe

uţiilor Supreme de Audit ( ) şiinstitu�iilor supreme de audit ate, inclusivCurţii de Conturi a României şi care, în contextul unui

pronunţat caracter de generalitate prezintă un realinteres.

, inclusiv asistemelor informatice (IS), ca parte a activită�iispecifice desfășurate la nivelul institu�iilor supreme deaudit (SAI) se numără de mult c

elaboratăcu ocazia celui de

să fie considerat ca oefect al

paradigmei programului ştiinţelor şi tehnicilorreferito art. 13.3Declaraţia de la Lima).

ment), coordonată la nivelul

structurii activită�iloraferente unei misiuni de audit IT și a categoriilor deauditori direct implica�i.

într-o misiune generică de audit IT, dintotalul activită�ilo

ate exclusiv realizată de specialiști IT,restul de 60 % din activită�

.

unui

deîn contextul ritmului

tehnologiei comunica�iilor(TIC). Apelarea la termenul de

profesorul Thomas Samuel Kuhn (1922-1996) ca

. Schimbarea

î

. A

, TICelemen

In) ne a

Institasoci al

,

Printre primele referiri legate de(IT) și, în acest context, a

unoscuta(Peru) din octombrie 1977, referitoare la

liniile directoare privind preceptele de audit,al IX-lea Congres (INCOSAI) al

INTOSAI.

, în viziunea ISACA(Information Systems Audit and Control Association)este

.

, el trebuie,

are la managementul financiar ( . din

Astfel, literatura acestui domeniu face referire la

(ITASA – IT Audit SelfAssess

(EUROSAI -ITWG), implicând analiza

Astfel,r necesare auditului IT doar 40%

este activitile misiunii de audit IT fiind

realizate de auditori ne-informaticieni din cadrulechipei

„parcurs” al problematiciilegate de auditarea sistemelor informatice

set de regulcând apar

fenomene noi, ul

inente problematiciianalizate

ansamblu de norme, principii, standardeuniversal recunoscute care, pentru o perioad

-de schimbare sau

modificare necesitateaa lor

INTOSAIEUROSAI

utilizareatehnologiilor informatice

acestui domeniu

Declara�iede la Lima

1.

Defini�ia auditului IT

procesul de colectare și evaluare a dovezilorun sistem informatic

,men�ine integritatea datelor efectivatingerea obiectivelor organiza�ionaleresursele în mod eficient

parte aunei

audit IT a institu�iilorsupreme de audit

Grupului delucru IT din cadrul EUROSAI

evoluţia

paradigmă

i, norme şi metode ce ajută ladezvoltare, dar care se supun schimbării

pentru că vechiul set de reg i,norme şi metode nu mai are capacitatea de a oferirăspunsuri şi explicaţii pert

ă,oferă soluţii model unei comunităţi de practicieni,dar care prezintă un potenţial

asimilării noilorabordări şi concepte europene în domeniulauditului public extern

necesită�ii auditării

Cadrul de lucru COBIT şi tranziţia către onouă paradigmă a auditului

pentru a determina dacăgarantează corecta evidenţă a patrimoniului

, asigurăși consumă

Auditul IT nu se adresează exclusivauditorilor IT

abordări integrate a auditului

autoevaluarea activită�ii de

Audituluipublic extern

Audituluipublic extern

PARADIGMA AUDITULUI SISTEMELOR INFORMATICE, PARTECOMPONENTĂ A AUDITULUI PUBLIC EXTERN

În a

:

elor aferente situa�iilor financiare, cifrelede buget, achizi�ia sistemelor și aplica�iilor etc.);a

uditoriipublici e

l

;

;sunt

dii comparative – benchmarks etc.);a

de parole, de antivirus, asigurareacondi�iilor de mediu etc.).

În auditul IT, sunt legate înprincipal de , de

de idei, orice organiza�iela diferite niveluri,inclusiv legate de mediul fizic.

, pentru a au fostimplementate și gestionate pentru a conferi un

.

analizate și verificate atâtcontroalele generale, cât și controalele de aplica�ie (deobicei, prin intermediul cadrului COBIT).

(acronim de la

) esteun

.

P

(IT/IS). El poate fi folosit ca un cadru decontrol intern IT, prevederile sale fiind general acceptatela nivel ca un

și diferitele domenii ale tehnologieiinforma�iei.

este o

Acestedomenii de interes includ de controlși grupate în

: planificare și organizare, achizi�ie șiimplementare, furnizare și suport, monitorizare șievaluare.

Astfel, prin prisma, și anume, șia fondurilor publice, dezvoltarea unei gestiuni

financiare solide, aadministrative și comunicarea

publice și publicul larg prin publicareade rapoarte obiective, auditul, ca și concept și realizare,este inerent în administra�ia finan�elor publice, încontextul în care gestionarea fondurilor publice

. , cia unui

este de

în

-

care

ceastăse consideră că

sunt activită�i specifice auditului financiar(evaluarea sistemului de control intern, conformitateacu legisla�ia, regulile și regulamentele în vigoare,analiza dat

ceasta pentru că suportul acestei activităţi esteconstituit din diverse programe şi aplicaţiiinformatice. De aceea este vital ca toţi a

xterni să aibă şi o temeinică pregătire practicăşi teoretică în domeniu IT, pentru a realiza un audit fiefinanciar, fie de conformitate sau de performanţă deînaltă calitate

sunt activită�i de evaluare a guvernan�ei IT(managementul proiectelor, managementulschimbării, managementul riscului, managementulresurselor, managementul continuită�ii activită�ii șirefacerii în caz de dezastru etc.)

activită�i specifice audituluiperforman�ei (furnizarea de beneficii, măsurareaperforman�ei, stu

sunt activită�i legate de evaluare moduluicum este asigurată securitatea IT (separarea func�iilorși responsabilită�ilor, analiza bazelor de date, analizajurnalelor de opera�iuni, analiza implementăriipoliticilor

care vin să sprijine procesele și activită�ilecurente.

În altă ordine trebuie săimplementeze, controalecorespunzătoare,Auditorii trebuie să �ină cont de aceste controale, să leevalueze verifica dacă acestea

Din punct de vedere al domeniului IT, indiferent căeste vorba de audit financiar, de conformitate sau alperforman�ei, trebuie să fie

, însensul că

COBIT face parte, alături de alte componente(standarde, ghiduri de aplicare, proceduri), din

(Information SystemsAudit and Control Association – Asocia�ia rofesionalăprivind Auditul și Controlul Sistemelor Informatice),arhitectură

care acoperă toatăsfera de ac�iune

Sfera de ac�iune a COBIT-ului vizează

utilizarea corespunzătoareeficientă

executarea corespunzătoareactivită�ilor de informa�iicătre autorită�ile

asigurăîncrederea necesară oparte indispensabilă alcărui

Aceste cerinţe sunt prevăzute

fac referire explicită la

abordare

40%

30%

20%

10%

obiectivele de auditarhitectura IT sistemele și aplica�iile

informatice

nivelacceptabil de risc

Cadrul COBITobiective de

control pentru informa�ii și tehnologii asociatecu privire la guvernan�a IT

o aduce utilizarea TIC

arhitectura de auditare ISACA

interna�ional standard

COBIT ie a celor mai bune practicicare,

implementate , dauguvernan�a IT sus�ine

a resurselor IT pentru gestionareași raportarea unor date și informa�ii de încredere.

2. Obiective specifice ale auditului IT/IS

asupra furniz maximului debeneficiu, managementul resurselor lriscului

obiective specificebune practici patru domenii inter-

conectate

obiectivelor specifice aleauditului

Auditul nu este un scop în sinesistem de reglementare

obiectiv

dardelor de audit INTOSAI EuropeanImplementing Guidelines for the INTOSAI AuditingStandards – auditarea

a structurii activită�iloraferente unei misiuni de audit IT dintotalul activită�ilor aferente unei misiuni de audit IT

cadru de referin�ăoferă managerilor, auditorilor şi

utilizatorilor IT un set general acceptat de indicatori,procese şi bune practici pentru a-i asista înmaximizarea beneficiilor oferite de utilizarea IT,realizarea adecvată a guvernanţei IT şi a controluluiîn cadrul organizaţiei, inclusiv prin creşterea valoriipe care şi reducerea riscurilorasociate

adoptată și recomandată de INTOSAIpentru auditul tehnologiei informa�iei și a sistemelorinformatice

colecţşi a obiectivelor de control asociate

de către o organiza�ie asigurareanecesară și certifică faptul căobiectivele activită�ii curente a acelei entită�i, prinutilizarea eficientă

aliniereastrategică a domeniului IT cu procesele și func�iilecurente ale entită�ii, ării

realizează şi a, precum și măsurarea performan�ei.

Liniiledirectoare pentru implementarea europeană astan

�

�

�

�

C OI T

,,a descoperi, suficient dedevreme, abaterile managementului financiar de lastandardele acceptate delegalitate, , eficacitate și economicitate, pentrua face corective, în cazuriindividuale, pentru a-i face pe cei

responsabili tatea, pentru asau pentru a lua

sau cel pu�in îngreun astfel de.

ontrol bjectivesfor nformation and related echnology – și încălcări ale principiilor

eficien�ăposibilă luarea de măsuri

răspunzători săaccepte ob�inedespăgubirea măsuri în scopulprevenirii al ării unorîncălcări”

06

Paradigma auditului sistemelor informatice, parte componentă a auditului public extern

sistemelor informatice

acurate�ea

exactitatea și relevan�a datelor

Auditul IT

ilor informatice orientate web.

credibilitate

calificarestrategii

laadresa s

sistemeleinformatice infrastructura de comunica�ii

sistemele șiaplica�iile informatice

exactitatea, integritateaconfiden�ialitatea

controalegenerale

controale interne specificeteste de control

controale legate de gradul de acoperire acerin�elor func�ionale

organiza�iile au devenitdin ce în ce mai dependente de utilizarea sistemelorinformatice și a infrastructurii de comunica�iiaferente

informa�ii esen�iale

calitate

optimizarea gestiunii resurselor informaticedisponibile

(standarde, bune practici, cadru legislativ etc.) evaluare

obiectul auditului sistemelor și serviciilorinformatice

Evaluarea sistemului informatic sau a unoraplica�ii individuale

(sec�iunea 22) „Auditul

”.controalele interne

pentru a asiguraintegritatea, exactitatea și completitudinea datelor(paragraful 144 din tandardele de audit INTOSAI atâtîn cazul sis

seasigure cu privire la(paragraful 153 din tandarde).

(al tehnologiilor informatice/sistemelor informatice – IT/IS)

, pentru sistemeleinformatice se impune un nivel de ridicat,sus�inut de auditul IT

,definirea unor

impune

asociate

IT.

asupra obiectivelor de audit, abordarea

la care sunt expuseși

șiacestora.

Din punct de vedere al ariei de acoperire amisiunilor de udit IT pot fi eviden�iate

(la auditareaaplica�iilor informatice),

.

Pe parcursul evolu�iei accelerate a TIC,, inclusiv cele guvernamentale,

.

te sume semnificativepentru a asigura, cu resursele necesare, dezvoltarea,achizi�ionarea și între�inerea sistemelor informatice și aaplica�iilor necesare pentru aacestor organiza�ii. În acest context, sistemeleinformatice care,

e activecare trebuie gestionate și controlate în mod eficient.

r informatice, presupune

. Activitatea de a acestor elementeface

. Pornind de la aceste premise,

.

mijloacelor de prelucrare electronică a datelor” sestipulează, în mod expres, faptul că „

Pentru aceasta, auditorii trebuiesă stabilească măsura în carefunc�ionează în mod corespunzător

S )temelor de gestiune a datelor financiar-

contabile, cât și a sistemelor informatice, în general.Totodată, în cazul sistemelor de prelucrare automată adatelor, acestora este esen�ială pentruatingerea obiectivelor de audit, auditorii trebuind să

S

Prin creşterea complexităţii proceselor din

, motivat și de faptul că sistemeleinformatice sunt construcţii complexe, care implicătermene lungi de realizare și care necesită fonduri foartemari, echipe complexe şi stabile cu

de dezvoltare, exploatare şimentenanţă în sus�inerea activită�ii curente etc.

, în legătură cu activităţile lor curente,.

Toate aceste ameninţări şi vulnerabilităţi ale sistemelorinformatice generează care afectează

şi care fac obiectul controalelor şiauditului

Totodată, deși tehnologia informa�iei, aparent, nuare efect directauditului este influen�ată de controale specifice,aferente utilizării IT. Toate acestea se datorează fie

(întreruperi, deteriorări), fie caracteristicilor datelor șiprogramelor con�inute și gestionate de

. Astfel, în absen�a unor măsuri

de prevenire legate de implementarea unor mecanismecare să permită verificarea jurnalelor de opera�iuni (log-uri), datele pot fi accesate și chiar modificate fără a lăsaurme, fiind astfel afectată

a(în cazul auditării sistemelor informatice, ca un

întreg),(în cazul

utilizării tehnicilor de audit asistat de calculator -CAATs) sau

definite anterior (în cazulauditării dezvoltării sistemelor informatice, pe parcursulciclului de via�ă a acestora)

Toate acestea vizează procesarea, între�inereași raportarea acelor pentrudesfășurarea cu succes a activită�ii curente și furnizareaunor servicii de pentru cetă�eni și mediul deafaceri. De multe ori sunt cheltui

, la rândul lor, gestionează informa�ii demulte ori critice pentru entitate, pot fi considerat

, în contextulutilizării sistemelor și aplica�iilo

(date, aplica�ii, tehnologii, facilită�i, resurseumane etc.), prin asigurarea unor

prin utilizarea sa, fie că este vorba de efectedatorate utilizării sistemului ca suport pentru activitateaentită�ii sau de efectele produse asupra auditului, atuncicând sistemul informatic furnizează informa�ii legate deobiectul auditului

, atunci când acestea sunt utilizateca suport pentru decizie, prin furnizarea unor raportări șisitua�ii operative, sintetice la toate nivelele din cadrulentită�ii auditate.

Fondurileconsiderabile cheltuite pentru mijloacele de

impun, de asemenea, o auditare. Acestea

privind planificarea cerin�elor,utilizar echipamentelor de prelucrare adatelor, utilizarea de personal

, preferabil din cadruladministra�iei organiza�iei auditate;

și utilizare în întregime ainforma�iilor produse

prelucrareelectronică a dateloradecvată trebuie să fie caresă acopere aspecte

ea chibzuită acu experien�ă

profesională adecvatăprevenirea

utilizării abuzive a

audituri de sistem

riscurisecuritatea datelor

reprezintă o ramurădistinctă a auditului, incluzând tehnici şi metode deauditare a infrastructurii hardware, software și decomunica�ii, a aplicaţiilor informatice, a sistemelorinformatice tradiţionale sau moderne, integrate saunu și, mai nou, a aplicaţiilor mobile şi a tuturoraplicaţi

societatea informaţională

ridicată

Existenţa şiistemelor informatice utilizate de diversele

entită�inecesitatea realizării auditului sistemelor informatice

vulnerabilită�ilor

func�ionarea eficientă

Atingerea obiectivelor unei entită�i

criterii de eficien�ă,confiden�ialitate, integritate, disponibilitate,siguran�ă în func�ionare și conformitate cu un cadrude referin�ă -

auditorultrebuie să aibă în vedere efectele produse de sistemulinformatic

3. Abordări ale auditului

ameninţărilor vulnerabilităţilor

�

07


�

�

Evaluareafunc�ionarea sistemelor

informatice în cadrul misiunientitatea

Evaluarea performan

relevan�acredibilitatea probelor de audit

4. Riscuri asociate cu auditul IT/IS

noi riscuri

Exemple de riscuri IT și sursele lor asociate:

nereguli fraudenoi proceduri de audit

riscul sistemulinformatic

în scopul furnizării unei asigurări

oceselor, de proiectare asistată alculator, deinstruire asistată

Rezultatul prelucrării în medii informatizate adatelor și informa�iilor supuse evaluării în cadrulmisiunilor de audit trebuie analizat în contextulcomplexită�ii sistemului informatic. Fie că aceste datesunt utilizate direct sau constituie informa�ii de intrarepentru prelucrări ulterioare, în cadrul unor programede audit asistat de calculator, trebuie avute învedere le : volumul tranzac�iilor,procedurile de validare a datelor sau a transferurilor dedate între aplica�ii, posibilitatea generării automate atranzac�iilor, schimbul de date cu alte aplica�ii sausisteme informatice, complexitatea algorit

Pe fondul acestor caracteristici și a informatizăriiunei păr�i semnificative a activită�ii entită�ii, se impune

,

ini�ierea,înregistrarea, prelucrarea și raportarea tranzac�iilor șiînregistrarea corespunzătoare a activelor și pasivelorsunt implementate, de obicei, în cadrul sistemel

că datele financiare suntacum predominant

şi auditul auun conţinut de natură electronică.

și eventualeslăbiciuni ale controlului, datorită, în mare parte, ușurin�eicu care pot fi modificate datele prelucrate de sistemele IT.

Erorile individuale devin erori sistematice datorităfaptului că opera�iile manuale sunt înlocuite de

Imposibilitatea identificării autorului unei tranzac�ii

Accesul la date și efectuare de modificăridatele în format

electronic nu sunt asigurate în mod corespunzător dinpunct de vedere al securită�ii lor

asigurate corespunzător

. De asemenea, creează

pentru a facefa�ă acestor provocări. Aceste modificări ale modeluluiauditului sunt induse de schimbarea de paradigmă.

e aceasta pot săapară în activitatea curentă,atunci când entită�ile se confruntă cu întârzieri legate dedezvoltarea sistemelor/aplica�iilor IT sau atunci cândaceste sisteme nu func�ionează sau func�ioneazănecorespunzător. Într-o anumită măsură se pot manifestaşi unele riscuri care afectează dezvoltarea cu succes sauachizi�ia unor sisteme informatice (IS). Liniile directoareprivind auditul dezvoltării sistemelor, elaborate în cadrulgrupului de lucru privind auditul IT – INTOpun în eviden�ă faptul că există

să nu fie livrat niciodată;să fie livrat cu întârziere;să depășească bugetul alocat;să nu asigure func�ionalită�ile cerute;să con�ină erori;să fie neprietenos din punct de ved

să „cadă” frecvent în timpul func�ionării;să nu fie conform cu standardele cerute;să fie costisitor și greu de operat, între�inut șiextins;să nu poată fi interconectat cu alte sisteme etc

rezonabile, cu privire la,

.

(sisteme de monitorizare apr de c

de calculator etc.).

caracteristici privind

milor decalcul.

(inerent și de control),având în vedere aspectele legate de și

.

În prezent majoritatea tranzac�iilor și situa�iilorfinanciare sunt procesate sau produse cu ajutorulsistemelor informatice. Procedurile pentru

orinformatice. Având în vedere

în format electronic, controaleleadministrative de asemenea, din ce în ce maimult

Stocarea și prelucrarea informa�iei în cadrulsistemelor informatice introduce

celeautomate;

,deoarece tranzac�iile procesate electronice nu sunteviden�iate în jurnalul de opera�iuni (log-uri nesetate);

neautorizate ale acestora, întrucât

;Pierderi (distrugeri) ale datelor atunci când datele în

format electronic nu sunt protejate prin proceduri desalvare-restaurare (back-up) și arhivare;

Divulgarea de informa�ii confiden�iale atunci cânddatele electronice nu sunt prinprocedurile de securitate;

Deficien�e de control nedetectate, riscurile șicontroalele IT nu sunt luate în considerare în cadrulmisiunii de audit sau nu sunt tratate în mod adecvat.

legate de și , și deaceea sunt necesare

Pe fondul unei încrederi accentuate în tehnologiainforma�iei și a unei dependen�e sporite d

SAI WGITA,ca

:

ere alutilizatorului;

.

lor de audit la care estesupusă

ţei unui sistem informatic,a unor aplica�ii, programe/proiecte, activită�i conexetehnologiei informa�iei

evaluarea influen�ei utilizării sistemului informaticasupra riscurilor auditului

Utilizarea sistemelor informatice în proceselecurente schimbă natura probelor de audit, pista deaudit și mediul de control internnoi vulnerabilită�i

disfunc�ionalită�i majore

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

08


5. Cauzele eşecurilor asociate proiectelor

eșecul gestionăriieficiente a schimbărilor datorate sistemelor IT

Cu toate că sistemele IT au devenit o necesitate șio condi�ie a asigurării eficien�ei activită�ii tuturororganiza�iilor din administra�ia publică

două tipuride probleme privind

Problemele poten�iale care se pot ivi pe parcursuldiverselor faze ale dezvoltării unor proiecte IT,

în vederea evaluăriiperforman�ei

Identificarea ini�ială a cerin�elor func�ionale și aresurselor necesare

IT

eșecuri, legate deproiectele IT cauzeprobleme comune

deosebit de grav

6. Aspecte asociate cu dezvoltarea proiectelor IT

proiecte ITinfluen�ate factori

critici

termenul stabilitbugetul planificat.

sistemele informatice, privite caproiecte IT

riscurilor asociate

riscuri

estimare acosturilor timp resurselor umane

, o serie de și, rezumate astfel:

poate fiimplicând:

�ii,confli

individuale legate de realizarea sistemelor IT,dedicate;

în

revizuiri constante și continue a

planului de aducere la îndeplinire;

propus;

, în lipsa uneianalize și gestiuni performante a riscurilor.

,

Dezvoltate sub forma unor , sistemeleinformatice sunt

a proiectelor.

șiÎn general, cu ocazia unor misiuni de audit (de

exemplu în cazul unui raport al SAI Austria, cu privire lasuccesul proiectelor IT), pot fi identificate

:

in�elorfunc�ionale planificate;

proiecte IT pentru care au fost alocat

evaluate și identificate cu ocazia misiunilor de audit asiste

acestuia, pot fi identificate

presupune și o, a intervalului de și a

neces

La o analiză atentă a acestorse evidenţiază

, datorată, în special, unei abordărinerealiste a proiectului, unor probleme tehnice,lipsei de ini�iativă și/sau implicării insuficiente aconducerii la vârf;

al proiectului, datorităunor manageri de proiect IT lipsi�i de experien�ă,unei metodologii de management de proiectneadecvată sau care nu se aplică, lipsei unorstandarde de calitate, a unor caiete de sarcinicon�inând specifica�ii vagi sau incomplete, care potdetermina prelungiri ale termenelor și creșteri alecosturilor;

, datorităimposibilită�ii monitorizării și controlului costurilorprivind consultan�a și a lipsei unei siguran�e legatede calitatea muncii consultantului;

, datorită unor termene de livrare nerealiste,a unorteste de acceptan�ă necorespunzătoare, recurgerii lasolu�ii de scurtare a termenelor pe seama scurtăriiperioadelor prevăzute pentru instruiri sau testări șirevizuiri calitative;

Dintr-o altă perspectivă,

,, rezultate

ca urmare a unui control și coordonărinecorespunzătoare a activită imposibilită�iirezolvării unor cte și stabilirii de priorită�i,eșecului legat de lipsa unei alinieri a proiectelor întreele și punerea lor în concordan�ă cu activitateacurentă, metodele de operare și evolu�ia viitoare aactivită�ii organiza�iei.

dincauza incapacită�ii de a atribui responsabilită�i

realizarea obiectivului, înlipsa unei viziuni clare a ceea ce trebuie realizat și aunei monitorizări și

de un număr mare de, lipsa unei monitorizări adecvate a acestora putând

să ducă frecvent la întârzieri majore, depășiri alebugetelor alocate sau chiar la abandonareLiteratura de specialitate con�ine numeroase exemple înacest sens, studiile arătând că, la nivel mondial, doar otreime din proiectele IT s-a încadrat în

proiecte IT care au depășit semnificativ termenelesau bugetele planificate sau nu corespund cer

e resursebugetare ridicate, dar care nu au fost conduse șigestionate corespunzător.

melor informatice, corespund, în bună măsură,cu care se confruntă domeniul

tehnologiei informa�iei.

Cu ocazia definirii obiectivelor pe care trebuie să leîndeplinească sistemul informatic,

legatede faptul că nu sunt stabilite obiective concrete, lipseșteun cadru de referin�ă care să permită verificarea graduluide aducere la îndeplinire a scopului propus; de multe ori,se iau decizii cu privire la solu�iile tehnice care trebuieadoptate fără o cunoaștere și în�elegere completă acerin�elor proiectului.

are. În acest context se pot manifesta riscuridatorate faptului că nu sunt formulate cerin�e func�ionaledecât pentru o parte a proiectului IT, iar restul cerin�elorse extrapolează; unele sec�iuni din specifica�iiletehnice se detaliază mai mult în detrimentul altora;efortul necesar ducerii la îndeplinire a obiectivelor estesubestimat pe fondul lipsei de experien�ă.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Imposibilitatea de a evalua și gestionariscurile aferente

Management ineficient

Consultan�i și furnizori nepotrivi�i

Eșecuri legate de implementarea sistemelorIT

P

d

pierderi ale unor beneficii și i

devieri de parcurs

imposibilitatea de a identifica și de a

lanuri de refacere în caz de urgen�ă

epășiri ale costurilor de exploatare

oportunită�i

îndeplinirea la un nivel scăzut a scopului

re�inespre rezolvare situa�iile neprevăzute

așa cum s-aarătat anterior, în multe cazuri, acestea nu suntimplementate şi utilizate corespunzător, ceea cedetermină implicaţii nedorite asupra proceselorexistente şi evoluţii necontrolate.

inexistente sau nefunc�ionale etc.

#

#

09


10

Referitor la func�iile

știe cui îi sunt atribuite

a sistemului șiaplica�iilor etc.

leși

cu privire la (deexemplu, de contr

i echipei de proiect; membrii echipei deproiect nu sunt dedica�i exclusiv acestuia, participând larealizarea proiectului în paralel cu realizarea sarcinilorcurente de serviciu;

.

și

asupra a ceeace trebuie

.

atât identificareacerin� cât

activitate estede i

În ,și a

acestora, în func�ie de și necesarepot fi identificate :

; stabilirea cerin�elor s-a efectuatturor compartimentele implicate;

plementate prin noul proiect IT;

; la sfârșitu

, respectiv proiectarea din punct devedere al software-ului, inclusiv alegerea mediului dedezvoltare a programului, definirea interfe�elor, utilizareaunor solu�ii și rutine preexistente, modul de respectare astandardelor de calitate și securitate a datelor, termene derealizare

pot avea o serie de precum:

decizia de a utiliza instrumente

, decadrul de și

legate de:inexisten�aactivitate de programare care nu se aliniaz

ui

pentru motive legate de timp și bugetalocat.

aferente realizării proiectului,pentru uneste absolut necesar să se

și ce trebuie să facă autoritateacontractantă, comitetul de coordonare, furnizorul, șefulechipei de analiză și analiștii, șeful echipei de programareși programatorii, inginerii de sistem, managerul deproiect, colectivul însărcinat cu testare

În această etapă, riscurile și probleme poten�ialepot fi legate de faptul că nu sunt stabilite

ol, de management, șeful echipei deanaliză, șeful echipei de programare); nu sunt definite

care trebuie să existe între autoritateacontractantă, comitetul de coordonare și furnizor și nicicăror ale acestora trebuie să se conformeze ceiimplica�i în realizarea proiectului; managerului deproiect nu-i este acordată autoritatea necesară în rela�iacu membri

, în general, și amanagementului de proiect, în particular; constituireaechipelor fără a se lua în considerare

Toate aspectele prezentate anterior trebuie să facăobiectul unor , existând și în această situa�ieaspecte care implicălegate de faptul că nu sunt aprobate toate

; nu existăsă se facă atunci când sunt depășite pragurile

privind resursele aprobate; nu sunt definite care săpermită

și implicăelor generale ale entită�ii, și a celor ale fiecărui

compartiment func�ional a căruiinfluen�ată mplementarea noului proiect IT ca rezultatal schimbării de paradigmă.

se ini�iază etapa deanaliză pentru stabilirea cerin�elor în absen�a unui graficde lucrări fărăconsultarea tu cerin�elenu sunt structurate corespunzător func�ionalită�ilor careurmează a fi im toatecerin�ele func�ionale individuale sunt preluate fărădiscernământ l etapei de analiză a cerin�elor nusunt reevaluate costurile și resursele necesare realizăriiproiectului.

și modalită�i de verificare etc.

absen�a unui grafic cu defalcarea lucrărilor;lipsa de experien�ă pentru deciziile tehnice luate în

perioada premergătoare proiectului;software atipice și

pentru care nu există experien�ă proprie, necesitândperioade mai mari pentru familiarizare și costurisuplimentare pentru instruire și perfec�ionare;

solu�ii software neomogene determinate de lipsaunei coordonări între activitatea de analiză și cea deasigurare a calită�ii etc.

este influen�ată de

unor grafice de lucrări;a ă unor

linii directoare uzuale;programe nestructurate corespunzător și insuficient

documentate, pe fondul unei migra�ii accentuate apersonalul furnizorului și a utilizării unor programesursă cu instruc�iuni generate automat, fără testareaindividuală a fiecărui modul și a fiecărei func�ii;

exemple de test care nu au legătură cu realitateacurentă și proceduri de recepţie incomplete, diminuatesemnificativ de ul

management eficient al riscurilor aferente,

func�iileatribu�iile

rela�iile

decizii

lipsa experien�ei

rela�iileinterumane

deciziiriscuri probleme poten�iale

elementelecheie ale proiectului proceduri

repereea ce era

planificatAnaliza cerin�

procesul de centralizare a cerin�elor deerse criterii de prioritizare

costurileriscuri specifice

Proiectarea aplica�iilor sistemului informaticpresupune transpunerea cerin�elor func�ionale înspecifica�ii tehnice

Riscurile cauze

implementareriscuri

7. Paradigma auditului IT -

Sus�inând din ce în ce mai mult domeniul, sistemele informatice (

sunt opentru auditori, având un impact direct

sau indirect asupra obiectivelor de audit, fapt car

în misiuni complex

.

responsabilită�ile

desfășurarea proiectului IT

-

compararea realizărilor cu ce

elor reprezintă o etapă esen�ialăîn realizarea proiectelor IT

ordonare după divimportan�ă

Activitatea de programare, urmată de testarerecepţie

o abordare integrată

IS),prin datele pe care le gestionează, sursă deinforma�ii

evine să întărească ipoteza cu privire la o abordareintegrată a auditului IT e carereunesc aspecte legate de auditul financiar, deconformitate şi de performanţă

�

�

�

�

�

�

�

�

Auditului public extern

Indiferent de tipul auditului, la planificarea ac�iuniitrebuie să se aibă în vedere evaluarea gradului deîncredere în datele furnizate de sistemele IT și sistemul decontrol intern IT, aferent acestora.

cazulcu privire la tranzac�iile care,

de obicei, sunt autorizate, validate, înregistrate șiraportate în aplica�ii informatice.

Situa�iile financiare asupra cărora auditorulemite opinia sa, în auditului financiar, sebazează pe informa�ii


În , regulile șiprocedurile sunt implementate, de obicei, în

, acestea trebuind luate în considerarepentru a se verifica fost implementate eficient

aplicate și respectate.În , economicitatea,

eficien�a și eficacitateacu a

.

, inclusiv legate de evaluarea șimonitorizarea programelor amintite, sau de a contribuila

Abordarea auditului performan�ei într-un

.

:evaluarea modului în care sistemele

-

rezultatelesistemului îndeplinesc parametrii stabili�i pentrucalitate, servicii furnizate și costuri;

identificarea deficien�elor în sistemeleinformatice și în controalele IT și stabilireaefectului -

compar dezvoltare și apracticilor

cu standardeleexistente în domeniu;

compararea planific rii strategice a IT, amanagementului riscului și a managementului

(suport pentru servicii publice,

guvernamentale, standarde etc.)

În plus, legate de dezvoltarea sistemelor IT

(politici și strategii de sus�inere, management de proiect,cerin�e legate de termene de punere în func�iune, costuri,func�ii sistem, valoare pentru bani) sau de

tate,

.Ini�ial, pen

se utilizau proceduri informatizate încompletarea celor manuale, tradi�ionale. Ul

de mentalitate prin acceptarea deși utilizarea în activitatea de audit a unor

metode noi, bazate pe utilizarea tehnologiei informa�iei,sporirea interesului pentru asigurarea infrastructuriihardware, software și de comunic

a personalului, precum și prin interesul pentrudezvoltarea unor aplica�ii suport pentru activitatea deaudit (tehnici de audit asistat de calculator).

Astfel,spre

auditul de conformitateaplica�ii

informatice

auditul performan�ei

aplica�iile IT

poten�ialul acestora de afurniza servicii noi

mediuinformatizat

impactul importantasupra

8. Sch generate de prezen a mediuluiinformatizat asupra auditului extern

t, la nivelul utilizatontelor

informatice pentru audit:

creșterea eficien�ei șextinderea

auditului bazat pe calculator

să fiedacă au și

dacă sunt

activită�ii curente a entită�iiauditate trebuie să fie monitorizată jutorul analizeiobiectivelor și indicatorilor de performan�ă con�inu�i înrapoartele func�ionale furnizate, de cele mai multe ori,de către

În prezent, se consideră că sistemele informaticepot contribui la îmbunătă�irea economicită�ii, eficien�eiși eficacită�ii programelor de guvernare (princomponentele e-guvernare), dar și la furnizarea unorservicii publice superioare calitativ.

Se eviden�iază astfel

.

prin prisma și sub forma auditului ITrezultă și din pe care activitatea deprelucrare electronică a datelor îl poate avea

ISSAI 3000prevăd ca, în

să se deruleze următoareleIT

îmbunătă�esc economicitatea, eficien�a șieficacitatea obiectivelor programului și managementul acestuia;

determinarea măsurii în care

acestora asupra eficien�ei, economicită�ii și eficacită�ii performan�ei;

area soluţiilor dede mentenan�ă ale sistemului IT cu

principiile de bună practică și

ăde

proiect la nivelul entită�ii auditate cu bunelepractici și principalele standarde, inclusiv cu celede guvernan�ă corporatistă.

vizează, dinpunct de vedere al performan�ei,

(investi�ii, sprijinirea

,

func�ionareași operarea acestora (management strategic șiopera�ional, management de proiect, managementulriscurilor, managementul schimbării și al continuită�ii,securitatea fizică și logică, conformitatea cu legisla�ia învigoare).

, aşa cum este redat înpublicaţiile de speciali se reflectă în

Modalitatea de abordare a activită�ilor șiprocedurilor specifice auditului, în toate etapeledesfășurării acestuia, de la planificare și execu�ie până laraportare și valorificarea rezultatelor, cunoaște un

tru o serie de activită�i specificeprecum: colectarea și prelucrarea propriu-zisă a datelor,documentarea probelor de audit, interpretarearezultatelor, comunicarea între auditori și entitateaauditată,

terior, seconstată o schimbareparadigmă

a�ie, pentru instruireacontinuă

-

este determinată de evolu�ia firească, prin care o mare parte a

procedurilor de rutină tradi�ionale, mari consumatoarede timp, cu un grad de dificultate ridicat și care

reducerea costurilor celor existente în condi�iilecreșterii eficien�ei, securită�ii și controluluicomparativ cu solu�ia prelucrării manuale ainforma�iilor

performan�ei activită�ii unei entită�i

auditul poate să urmărească

imbări ţ

Impactul prezenţei mediului informatizatasupra Auditului public extern

schimbări lanivelul activităţilor de audi rilor,la nivel organizaţional şi la nivelul instrume

Schimbări la nivelul activită�ilor de audit

proces dinamic de schimbări impuse de utilizareanoilor tehnologii ale informa�iei și comunica�iilor înactivitatea de audit

i calită�ii auditului

Standardele și liniile directoare pentru auditulperforman�ei bazate pe

și pe –standardele de audit ale

INTOSAIcazul auditului performan�ei în medii

informatizate

Auditarea sistemelor informaticeproblematica IT la

nivel guvernamental

strategii de informatizare, proiecte de investi�ii IT,proiecte de dezvoltare a infrastructurii de comunica�ii,interconectare și interoperabilitate, sisteme cueficacitate pe termen lung, implicarea ter�ilor înasigurarea suportului func�ional necesar agen�iilor

sau aspecte legate deperforman�a mediului IT

are).elemente

IT mai specializate

experien�a practică

, activităţi

strategiilor activită�ii curente, resurse financiare șicalificarea personalului de specialitate, contribu�iilegate de măsurarea eficien�ei opera�ionale, a creșteriitransparen�ei, diminuarea birocra�iei și bunaguvern

�

�

�

�

�

�

11


12

manipulează un vol ,

Având în vedere fezabilitatea tehnologică sporităde care beneficiază

le de la distan�ă,

i ă un salt calitativ îndesfășurarea auditului prin tranzi�ia de la un

Trebuie să subliniem că această realitateîn urmă cu câţiva ani era un deziderat analizat deliteratura de specialitate

Datorită înlocuirii treptate a procedurilorlabori

cunoaște, la rândulei, schimbări importante datorate noilor tehnologii,

.

, prinprisma creșterii vitezei de răspuns și a operativită�ii cucar

Implementarea auditului bazat pe utilizareatehnologiei informa�iei semnifică

(institu�ii și autorită�i centrale și locale, organiza�ii șiîntreprinderi), în condi�iile și în concordanţă cureglementările asociate acestui sistem, în

,problematica abordată prin proceduri informatizateconstituind o alternativă dematerializată a proceselortradi�ionale existente.

furnizat trebuie să asigurera�ionalizarea și optimizarea proceselor

În acest context este vizată

e aplica�ii șiinstrumente software specializate, proprii dome-niului auditului, dezvoltarea și implementareafunc�ionalită�ilor legate de

care să permită validarea,implementarea și utilizarea procedurilor bazate petehnologia informa�iei.

Auditul IT constituie o componentă amodelului integrat, corelându-se şi condiţionându-se cu

şi

a arhitecturilor de auditare şi acadrului metodologic şi procedural clasic în scopuladecvării la noul context, conducând la

. Auditul clasic îşi va schimbaabordarea şi conţinutul şi se va baza, preponderent, petehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, prinadoptarea unor concepte şi metode avansate:

rformanţei, auditul IT,auditul organizaţional şi auditul de conformitate, acesteaurmând a se desfăşura în cadrul unei aceleiaşi misiuni, îndiverse combinaţii, în funcţie de obiectivele şicomplexitatea misiunii.

um mare de date sunt substituite deprograme specializate.

TIC, posibilitatea constituirii șiîntre�inerii unor volume mari de date și informa�iidisponibile și accesibi

, implementarea tehnicilorde reprez nt

, la un, într-un

.

.

oase și dificil de realizat manual, cu proceduriautomate,

Urmare noului stil de lucru, apar, astfel,

e sunt furnizate și raportate rezultatele misiunii deaudit.

, care presupune

.Este necesar ca

Suportulexistente prin

formalizarea proceselor informatizate.

, prin asigurareasuportului informatizat, format dintr-un set d

și, în cadrul unei ,

controlate, a sistemelor și aplica�iilor informatice

dezvoltate, exploatate și între�inute în cadruladministra�iei publice centrale și locale,

și alinierea la

, crearea și perfec�ionarea cadruluilegislativ și de

,.

impun reingineri

, ,

De asemenea,ale diferitelor tipuri de audit:

auditul financiar, auditul pe

software

auditindividual, la fa�a locului

mediu bazat pe re�ele decalculatoare

auditorilor

activitatea auditorului

organiza�ional

implementarea unuinou mod de lucru

și concordan a cu procedurile actuale

software

reproiectareafluxurilor de audit tradi�ionale

interconectareainteroperabilitatea arhitecturi unitare

utilizareabunelor practici în domeniustandarde interna�ionale privind auditul sistemelorinformatice

reglementare

CONCLUZII

.

auditul financiar auditul de conformitate

orientarea pe

prin intermediul

sine qua non

crearea unui noumodel al auditului

auditonline audit continuu e-audit.

re�elelor securizate adecvataudit on-line

Auditului public extern

tru lucrulîn colaborare

auditareadocumentelor electronice, utilizarea unui suportinstrumental bazat pe/sau asistat de calculator.

audit desfășurat ladistan�ă

Schimbări la nivelul

accentul punându-se mai mult pe partea de analizăcalitativă și de interpretare a rezultatelor

schimbăricalitative în modul de desfășurare a activită�ii

Schimbări la nivel

colaborareapermanentă a auditorilor cu entită�ile auditate

scopulrealizării convergen�ei ac�iunilor și al atingeriiobiectivelor misiunii de audit

noul mod de lucru să asigurecoeren�a ţ

Schimbări la nivelul instrumentelor informaticepentru audit

Schimbarea de paradigmă a auditului IT sereflectă în modelul integrat al

auditulperformanţei

în cadrul unor echipe de audit virtuale,precum şi pentru adoptarea unui nou stil de muncă:

�

�

�

Modificările de conţinut ale ciclului de viaţă alauditului

noul model al auditului va evoluacătre soluţii integrate

Auditorul va trebui să fie pregătit pen

auditare la distanţă,


13

Trecerea la economia digitală va antrenaschimbări radicale în ceea ce priveşte securitateainformaţiei şi a sistemelor, protecţia datelor cucaracter personal, având în vedere accesul la baze dedate cu conţinut informaţional sensibil, expuse

atacurilor externe prin reţeaua Internet. Deasemenea, asigurarea continuităţii sistemelor şimanagementul schimbării şi al dezvoltării trebuie săse bazeze pe un cadru metodologic şi proceduraladecvat.

Bibliografie:

7.

,

Sursa fotografiilor:

1.

–ISACA, 2010

2.– European Court ofAuditors, 2009

3. Contact Committee of Presidents of the SAIs of the

European Union Ad-hoc Group on Auditing

Standards -

– European Court

ofAuditors, 1998

4. – EuropeanCourt ofAuditors, 2011

5.INTOSAI

Working Group on ITAudit, 2013

6. ITAF™:– ISACA, 2008

Curtea deConturi a României, 2012

8. – Curtea deConturi a României, 2013

9. ITASA (ITAudit Self-Assessment)

– EUROSAI IT Working

Group – Swiss FederalAudit Office

10. Audit în medii informatizate,

Editura

ISBN 973-618-051-4

IT Standards, Guidelines, Tools and Techniques for

Audit and Assurance and Control Professionals

Guidelines on how to integrate IT AUDIT within theaudit process

European Implementing Guidelines for

the INTOSAI Auditing Standards

Guideline For Audit of IT Environment

Guideline on Key Performance IndicatorsMethodology for Auditing IT Programs –

A Professional Practices Framework for ITAssurance

Auditul sistemelor informatice, Manual,

Manualul auditului performan�ei

Consolidation of

Phase of Pilots 2009-2011

Ștefan Popa, Claudia

Ionescu, Expert, Bucureşti, 2005, 308,

11 Kuhn Thomas,

Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.

. Structura revoluţiilor ştiinţifice

http://www.fotosearch.com


I. Considera�ii generale. Istoric.(1864 1991)

1.

-

II. Evolu�ia reglementărilor constitu�ionaleprivind Curtea de Conturi

Reglementări constitu�ionale în perioada1991-2003

Curtea de Conturi a fostînfiin�ată în anul 1864

cercetarea șihotărârea socotelilor atingătoare de venituriletezaurului, casieriile generale de jude�e, ale regiilor șiale administra�iilor contribu�iilor indirecte, precum șiîncheierea socotelilor făcute de

respectarea hotărârilor de partid și de stat îndomeniul financiar, apărarea proprietă�ii socialiste

, ea fiindconsiderată, alături de ÎnaltaCurte de Casa�ie și Justi�ie, oautoritate publică inerentă pentrufunc�ionarea statului român.

Dacă atunci când a fostconstituită, Adunarea Deputa�ilora Principatelor Unite Române aconceput-o ca pe o institu�iemodernă însărcinată, potrivit art.15, cu „

Prin Decretul Prezidiului Marii AdunăriNa�ionale a Republicii

, Înalta Curte de Conturi a fostdesfiin�ată, atribu�iile acesteia fiind preluate de cătreDirec�ia Controlului Financiar al MinisteruluiFinan�elor.

nfiin�ataceastă institu�ie, denumită Curtea Superioară deControl Financiar , aflată în directa subordonare aConsiliului de Stat al Republicii Socialiste România.În îndeplinirea atribu�iilor sale, această institu�ie eraaservită, în totalitate, intereselor de partid, urmărind,potrivit art. 2 din Legea de organizare și func�ionare,„

are func�ionării unui astfel de organ

suprem de control nu putea rămâne fărăîn planul activită�ii desfășurate. De asemenea,atribu�iile sporite de control au făcut din aceastăinstitu�ie specifică unei democra�ii constitu�ionale unorgan prin care se asigura un control asupra societă�ii,în ansamblul ei.

a condus, pe lângăînlăturarea regimului totalitar, și la o schimbare deparadigmă în statutul juridic, organizarea șifunc�ionarea Cur�ii de Conturi. Noua constitu�iedemocratică din 1991 și Legea nr. 94/1992 privindorganizarea și func�ionarea Cur�ii de Conturi auconsacrat Curtea de Conturi ca pe o institu�ie distinctă,cu atribu�ii de control financiar și de jurisdic�ie îndomeniul financiar, func�ionând pe lângă ParlamentulRomâniei

a reașezatCurtea de Conturi în liniile tradi�ionale aledemocra�iei românești.Astfel, Curtea de Conturi a fostreglementată prin

” , evolu�iile legislative ulterioare au modelatorganizarea și modul de func�ionare al acesteia, înfunc�ie de evenimentele istorice și politice ale anilorce au urmat.

Populare Române nr. 352 din30 noiembrie 1948

, regimul totalitar a reî

”.Afectarea, într-un mod atât de grav, a independen�ei șiautonomiei neces

repercusiuni

.

al Titlului IV, intitulat.

to�i agen�iicontabili

În anul 1973

Revolu�ia din decembrie 1989

Constitu�ia României din anul 1991

art. 139Economia și finan�ele publice

1

2

3

4

5

REFLEC�II PRIVIND CADRUL CONSTITU�IONAL DE REGLEMENTAREAL CUR�II DE CONTURIAROMÂNIEI

14

Verginia VEDINAȘ

Mihaela �

GENTIMIR

Departamentul VII

Departamentul VII

Departamentul VII

Consilier de Conturi

Consilier juridic

Consilier juridic

DU Ă

Cătălin-Vasile

1

, p.33.

Legea pentru înfiin�area Cur�ii de Conturi, publicată în „MonitorulOficial al Principatelor Unite Române”, nr.18 din 24 ianuarie din 5februarie 1864; Bogdan Murgescu în B. Murgescu, M-L Murgescu,I. Bucur, A.F. Sora, „Curtea de Conturi a României 1864-2004.Culegere de documente”2 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea IA, nr. 280 din1 decembrie 1948, apud ibidem, p. 225-226.

3

4

5

Legea nr. 2/1973 privind Curtea Superioară de Control Financiar,publicată în

Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 224 din 9septembrie 1992; republicată în „Monitorul Oficial al României”,partea I, nr. 116 din 16 martie 2000; republicată în „MonitorulOficial al României”, partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009, cumodificările și completările ulterioare.

Constitu�ia României din anul 1991 a fost adoptată în ședin�aAdunării Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie1991 și a intrat în vigoare, în urma aprobării prin referendumna�ional, în data de 8 decembrie 1991.

„Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”,Partea I, nr. 44 din 30 martie 1973, apud ibidem, p.227.

15

Considerăm că această pozi�ionare în cadrul Legiifundamentale este una corectă, dacă avem în vedere rolulși misiunea Cur�ii de Conturi.

Din interpretarea art. 139 al Constitu�iei Românieidin anul 1991 rezultă următoarele dimensiuni alestatutul

, Curtea de Conturi desfășurându-șiactivitatea în mod independent și autonom, fără a se aflaîntr-un raport de subordonare cu niciuna dintre cele treiputeri ale statului;

, pe care le-a de�inut până înanul 2003, în baza cărora instan�ele Cur�ii de Conturisolu�ionau cauzele rezultate din activitatea institu�iei

, ,

alebugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat,cuprinzând şi neregulile constatate. acererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea deConturi controlează modul de gestionare a resurselorpublice şi raportează despre cele constatate.

Apreciem că noţiunea de „ “ folosităde prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 94/1992,urmărea să asigure independen�a Curţii de Conturi înexercitarea atribuţiilor sale, deşi funcţiona pe lângăParlament. De aceea, sensul „era acela al unicită�ii Curţii de Conturi prin dubla eicalitate de organ de control financiar şi de jurisdicţiefinanciară, astfel încât competen�a acesteia nu eradeasupra celei apar�inând Curţii Supreme de Justiţie, nuleza dreptul la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituţieși nici nu rincipiului liberului acces lajustiţie, consacrat de art. 21 al Legii fundamentale.

Prevederile art. 139 alin. (3) din Constitu�iaRomâniei din 1991 coroborate cu dispozi�iile art. 2 alin.(3) din Legea nr. 94/1992, republicată în anul 2000,recunosc competen a Parlamentului prin cele douăCamere ca singura autoritate publică care poate solicitaCur�ii de Conturi efectuarea unui control. Dorim săeviden�iem faptul că

stfel cum mai este interpretat uneori înplanul vie�ii publice, când membrii Parlamentului seconsideră îndritui�i să solicite Cur�ii de Conturiefectuarea unor controale asupra unor entită�ideterminate.

Subliniem, de asemenea, că, din coroborareaprevederilor constitu�ionale și legale amintite, rezultă

. Solicitareaadresată Cur�ii de Conturi se adoptă prin carese publică în Monitorul Oficial al României. Demen�ionat este și faptul că

, Curtea deConturi decizând în mod autonom asupra programuluisău de activitate.

. Potrivit art. 104 alin.(1) din Legea nr. 94/1992, republicată în anul 2000,membrii Curţii de Conturi erau numiţi de Parlament, lapropunerea comisiilor pentru buget, finanţe, bănci alecelor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatulputea fi reînno

Lmembrii Curţii de Conturi sunt

independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor.Funcţia de consilier de conturi este incompatibilă cuorice altă funcţie publică sau privată, cu excepţiafuncţiilor didactice din învăţământul superior.Membrilor Curţii de Conturi le este interzisă exercitarea,direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor decomerţ, participarea la administrarea sau conducereaunor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţisau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.

din 2003 au vizat următoarele

și transferulacestor atribu�ii către

.Art.140 alin. (1) tezaa II-a din Constitu�ie dispuneastfel că, în condi�iile legiiorganice, „

.Constatăm că textul face referirela instan�ele judecătorești specializate, ceea ce impunecoroborarea cu art. 155 din Legea fundamentală, carecuprinde dispozi�ii tranzitorii, între acestea regăsindu-secele de la alin. (6), potrivit cărora, „

ui constitu�ional al acestei institu�ii fundamentalede control:

;

. Astfel,Curtea de Conturi are dreptul șiobliga�ia de a prezenta anualParlamentului un raport asupraconturilor de gestiune

De asemenea, l

no�iunii de

impieta asupra p

�

a

it.De asemenea, conform art. 107 din egea de

organizare și func�ionare,

:A)

a) statutul autonom

b) atribu�iile jurisdic�ionale

c) raporturile dintre Curtea deConturi și Parlament

organ suprem

organ suprem

recunoașterea dreptului Camerei Deputa�ilor și/sau aSenatului de a solicita astfel de controale

d) componen�a Cur�ii de Conturi

iaspecte

eliminarea atribu�iilorjurisdic�ionale

instan�elespecializate

litigiile re

rdinare .

6

7

8

,

această competen�ă revineParlamentului, ca autoritate publică, și nu fiecăruiparlamentar,

Hotărâre,

nicio altă autoritate publică nuo mai poate obliga să efectueze un control

Modificările aduse prin Legea de revizuire aConstitu�iei Românie

zultate dinactivitatea Cur�ii de Conturi sesolu�ionează de instan�elejudecătorești specializate

până la constituireainstan�elor judecătorești specializate, litigiile rezultatedin activitatea Cur�ii de Conturi vor fi solu�ionate decătre instan�ele judecătorești o

”

”

”

2. Reglementări constitu�ionale începând din 2003și până în prezent

6 Prin OUG. nr. 117/2003, publicată în „Monitorul Oficial alRomâniei”, partea I, nr. 752 din 27 octombrie 2003, atribu�iilejurisdic�ionale ale Cur�ii de Conturi au fost preluate de către instan�elejudecătorești de drept comun, până la constituirea instan�elorspecializate.

i deConturi nr. 94/1992 și a art. 52 din Legea nr. 15/1990 privindreorganizarea unită�ilor economice de stat ca regii autonome șisocietă�i comerciale, în Decizia Cur�ii Constitu�ionale nr. 64/1994,publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr.

7 Punctul de vedere al Colegiului jurisdic�ional cu privire la excep�iade neconstitu�ionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), Capitolul II, art.45 și art. 46 din Legea privind organizarea și func�ionarea Cur�i

177 din 12iulie 1994.

8 Constitu�ia României din 1991 a fost modificată și completată prinLegea de revizuire a Constitu�iei României nr. 429/2003, publicată în„Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 758 din 29 octombrie2003.

Reflec�ii rivind adrul onstitu�ional e eglementare l Cur�ii e Conturi Românieip c c d r a d a

16

În realitate, această normă tranzitorie s-apermanentizat, deoarece nici până la data redactăriiacestui material nu s-au înfiin�at aceste instan�especializate avute în vedere de legiuitorul constituantatunci când s-au desfiin�at atribu�iile

Prin art. 1 din OUG nr. 117/2003 s-a prevăzut că,până la constituirea instan�elor judecătoreștispecializate, litigiile rezultate din activitatea Cur�ii deConturi se solu�ionează de instan�ele judecătoreștiordi

Ca urmare, litigiile rezultate din activitatea Cur�iide Conturi sunt de competen�a instan�elor judecătoreștide contencios administrativ, fiind solu�ionate înconformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 acontenciosului administrativ

cest lucru creează serioase probleme înactivitatea concretă a Cur�ii de Conturi, dată fiindspecificitatea atribu�iilor pe care această autoritate leexercită, care, în opinia noastră, ar impune existen�a unorinstan�e judecătorești care să aibă specializarea necesarăîn materie.

B) De asemenea, Constitu�ia consacră pentru celedouă Cur�i, Curtea de Conturi și Curtea Constitu�ională,regula , ceea ce a determinatca numirea primilor membri, de după adoptareaConstitu�iei din anul 2003, să se facă pe perioade diferite,pentru a permite aplicarea regulii reînnoirii periodice.

Spre deosebire de Curtea Constitu�ională, undeaceastă regulă a fost dintru început respectată, intrându-seîn normalitatea exercitării mandatului, Curtea de Conturia fost supusă mai multor modificări legislative, care audeterminat situa�ia ca, inclusiv în anul 2008, la 15 ani de laînfiin�area acestei autorită�i, membrii acesteia să aibămandate diferen�iate ca perioadă: trei ani, șase ani orinouă ani

Putem afirma că abia din octombrie 2008 , când aavut loc ultima numire la Curtea de Conturi, se poateînregistra o situa�ie normală, care permite ca reînnoireaperiodică cu o treime din membrii Cur�ii să se poatărealiza pentru un mandat de 9 ani.

nsacrarea în textul constitu�ional a proceduriide revocare a membrilor Cur�ii de Conturi, cu trimitere lalegea de organizare și func�ionare, a constituit o garan�ie afaptului că independen�a acestora nu este supusăarbitrariului și subiectivismului for�elor politice mereuschimbătoare într-o democra�ie constitu�ională.

D) Un alt fapt deosebit de important a fostprelungirea mandatului membrilor Cur�ii de Conturi dela 6 la 9 ani, consolidând independen�a acestora prinnumirea lor pentru o perioadă suficient de îndelungată șifixă pentru a le permite să-și exercite mandatul fără niciotulburare exterioară.

Așa cum am men�ionatanterior, până în anul2003, Curtea de Conturi aRomâniei a dispus destructuri prin intermediulcărora își exercita atribu�iilejurisdic-�ionale, respectiv

şişi

Colegiile jurisdic�ionale erau instan�e de fond, iarsec�ia jurisdic�ională era instan�ă de fond și de recurs.

hotărârilor pronunţate în ultima instan�ă deSecţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se putea facerecurs la secţia de contencios administrativ a ÎnalteiCur�i de Casa�ie și Justi�ie.

Totodată, pe lângă Curtea de Conturi funcţionauşi

Procurorii financiari îşi exercitau atribuţiile pelângă secţiile Curţii, Colegiul jurisdicţional al Curţii şicamerele de conturi judeţene, întocmind, după caz, actulde sesizare a colegiului jurisdicţional competent, actulde sesizare a organelor de urmărire penală ori actul declasare. Atunci când exista pericolul înstrăinăriibunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, procurorulfinanciar avea dreptul să solicite colegiului jurisdicţionalîncuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, înlimita valorii prejudiciului constatat.

la şedinţele dejudecată ale colegiilor jurisdicţionale și ale Sec�ieijurisdicţionale

Apreciem că prezen�a procuror

, deoarece, pe de o parte, serecunoșteau specificitatea și complexitatea impuse desolu�ionarea unor asemenea cauze, iar, pe de altă parte, seîntărea apăra

Așa se explică de ce, chiar și după preluarea, în anul2003, a activită�ii jurisdic�ionale de către instan�ele dejudecată, s-a men�inut obligativitatea participăriiprocurorului financiar la judecarea cauze

jurisdic�ionale aleCur�ii de Conturi.

nare.

.A

.

C) Co

și

Prima categorie cuprindea

Împotriva

ilor financiari înlitigiile rezultate din activitatea Cur�ii de Conturi

rea intereselor financiare ale statului.

lor rezultate dinactivitatea Cur�ii de Conturi .

9

10

11

reînnoirii din trei în trei ani

colegiile jurisdic�ionale

c

procurorul general financiar procurorii financiari.

Participarea procurorului financiar

era obligatorie.

3. Participarea procurorului financiar în litigiilerezultate din activitatea Cur�ii de Conturi

Sec�ia jurisdic�ională.olegiul jurisdicţional al

Curţii de Conturi colegiile jurisdic�ionale alecamerelor de conturi judeţene a municipiuluiBucureşti.

eradeosebit de importantă

9

10

Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 1.154 din7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.A se vedea Hotărârea Parlamentului nr. 25/2008, publicată în

„Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 702 din 15 octombrie 2008.

11 . 8 din O.U.G. nr. 117/2003 avea următorul con�inut: „Procuroriifinanciari vor fi prelua�i de Ministerul Public potrivit proceduriiprevăzute la art. 5. Procurorii financiari vor continua să func�ioneze încadrul Cur�ii de Conturi i să-și exercite atribu�iile prevăzute de Legeanr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încondi�iile art. 3 și 4 din prezenta ordonan�ă de urgen�ă.”

Art

ș


17

4. Participarea reprezentantului MinisteruluiPublic la judecarea litigiilor de contenciosadministrativ

Conform art. 131 alin. (1)din Constitu�ie, în activitateajudiciară, Ministerul Publicreprezintă interesele generaleale societăţii şi apără ordinea dedrept, precum şi drepturile şilibertăţile cetăţenilor. În acestsens sunt și dispozi�iile art. 4 alin. (1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară .

facultativă. Această regulă a fost consacrată deprevederile art. 45 alin. (3) din Codul de procedură civilădin 1865, conform cărora

. Prinurmare, participarea la judecata ac�iunii civile îi conferăprocurorului upra oricăruiaspect litigios, precum și Procurorulnu are însă dreptul de a exercita acte procedurale dedispozi�ie, întrucât nu este titularul vreunui dreptsubiectiv care face obiectul judecă�ii sau al cereriiintroductive, cu excep�

era prevăzută de art. 45 alin.(4) din Codul de procedură civilă din 1865, potrivitcăruia, „

.Astfel, legisla�ia noastră a cunoscut cazuri în care

participarea procurorului în procesul civil esteobligatorie.

conform căruia

.

privind realizarea unor măsuri necesare în procesul deintegrare europeană, acest text de lege a fost modificat,în sensul că

.La fundamentarea adoptării acestei măsuri

legislative a stat unul dintre dezideratele înscrise înStrategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada

2005-2007

Ori, Legea nr. 554/2004 nu reglementează cadrulprocesual al litigiilor civile, ci

.chiar, ne punem întrebarea, retoric,

firește, dacă o asemenea măsură servește la consolidareastatului de drept și a suprema�iei legii? Apreciem că

.Problema constitu�ionalită�ii prevederii art. IV din

OUG nr. 190/2005 a fost supusă controlului Cur�iiConstitu�ionale, care, prin , astatuat asupra neconstitu�ionalită�ii acesteia.

Astfel, unica autoritate de jurisdic�ie constitu�ionalădin România a re�inut că

. Este de remarcat și faptul că pozi�iaMinisterului Public, a Înaltei Cur�i de Casa�ie și Justi�ieși a Avocatului Poporului a fost de admitere a excep�ieide neconstitu�ionalitate a prevederilor amintite,considerându-se că,

De asemenea, considerăm că prezen�a procuroruluieste obligatorie în astfel de litigii, constituind o

.tatat că ca, în cadrul

litigiilor civile, să se recunoască posibilitatea participăriiprocurorului în anumite condi�ii, iar în cele decontencios administrativ, unde Ministerul Public arputea ac�iona în mod eficient pentru îndeplinireaatribu�iilor prevăzute de art. 31 alin. (1) din Constitu�ie,

12

13

14

15

16

Participarea procurorului

procurorul poate puneconcluzii în orice

dreptul de a pune concluziide a propune probe

participarea reprezentantului Ministerului Public înlitigiile de contencios administrativ este obligatorie

contenciosuladministrativ

Decizia nr. 65/2007

este inadmisibil

la activitatea desolu�ionare a unui proces civil este, în principiu,

as.

ia, evident, a cazului în care esteini�iatorul acesteia.

Unul dintre ele era cel reglementat de art. 1 alin. (9)teza I din Legea nr. 554/2004,

Prin prevederile art. IV din OUG nr. 190/2005

, care a vizat restrângerea roluluiprocurorului în litigiile civile, dintre care, cu titlu deexemplu, au fost nominalizate în mod expres cele dinmateria contenciosului administrativ.

, definit de art. 2 alin. 1 lit. f) din acest actnormativ ca fiind,

Mai mult

Curtea a cons

proces civil, în orice fază a acestuia,dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordiniide drept, a drepturilor și libertă�ilor cetă�enești

Excep�ia de la regulă

în cazurile anume prevăzute de lege,participarea și punerea concluziilor de către procurorsunt obligatorii

cererile în contencios administrativ sesolu�ionează fără participarea reprezentantuluiMinisterului Public

„”

„activitatea de soluţionare de cătreinstanţele de contencios administrativ competentepotrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin unadintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-anăscut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unuiact administrativ, în sensul prezentei legi, fie dinnesoluţionarea în termenul legal ori din refuzulnejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un dreptsau la un interes legitim

prinaceastă solu�ie legislativă s-a restrâns rolulconstitu�ional al procurorului în reprezentareaintereselor generale ale societă�ii, apărarea ordinii dedrept și a drepturilor și libertă�ilor cetă�enilor

„ansamblul reglementărilorlegale trebuie să garanteze și să asigure dreptulMinisterului Public să-și exercite rolul constitu�ionalîn activitatea judiciară, mai ales în domeniulcontenciosului administrativ, având în vedere căîntotdeauna o parte a procesului este o autoritatepublică”

„pentru a-și putea îndeplini rolulconstitu�ional, procurorul trebuie să participe însolu�ionarea cauzelor de contencios administrativ, și nusă-i fie împiedicată desfășurarea activită�ii”

garan�ie arespectării legii

”

”

.

12Republicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 827 din13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Avem în vedere textul în forma ini�ială, înainte de a fi supusmodificărilor intervenite.

Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 1.179 din28 decembrie 2005.

Aprobată prin HG nr. 232/2005, publicată în „Monitorul Oficial alRomâniei”, partea I, nr. 273 din 1 aprilie 2005.

13

14

15

16 Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 107 din 13februarie 2007.


18

rolul acestuia să fie limitat numai la ipotezele strictprevăzute de art. 1 alin. (4) și (5) din Legeacontenciosului administrativ.

,

., ca regulă, este

stipulat căPrin urmare, în situa�ia în

care procurorul dorește să participe la judecarea uneicereri, va învedera acest aspect instan�ei de judecată,care nu va putea suprima reprezentantului MinisteruluiPublic acest drept și va lua act de participarea sa,

urmând afi făcută în partea introductivă a încheierii de ședin�ă saua hotărâri judecătorești .

Conform art. 92 alin. (3) din Noul Cod deprocedură civilă,

, sub sanc�iunea nulită�ii absolute ahotărârii.

În fundamentarea acestorpropuneri, avem în vedere necesi-tatea ca institu�ia supremă decontrol și audit să se alinieze, dinpunct de vedere al reglementărilorconstitu�ionale, la exigen�ele

Încă de la înfiin�area sa în anul 1992, Curtea deConturi este membru al

(EUROSAI), iar această calitate impune obliga�ia de areflecta în sistemul de drept intern, începând cu Legeafundamentală, regulile care guvernează activitateatuturor autorită�ilor publice.

Vom analiza în cele ce urmează modificările care,în opinia noastră, ar trebui să se regăsească în viitoareaLege de revizuire a Constitu�iei referitoare la art. 140 dinLegea fundamentală, care reglementează Curtea deConturi a României.

Necesitatea revizuirii Constitu�iei din perspectivastatutului său constitu�ional este impusă atât de punereaîn acord cu reglementările interna�ionale mai susmen�ionate, care reprezintă o obliga�ie pentru institu�ianoastră, în calitate de stat membru al organismelorinterna�ionale care le-au elaborat, cât și de necesitateaconsolidării acestui statut determinat de acumulărilerealizate în experien�a Cur�ii de Conturi a României, dela înfiin�area sa și până în prezent.

Finalitatea care trebuie urmărită atât în planna�ional, cât și interna�ional este aceea de a transformaCurtea de Conturi a României într-un organism supremde control și audit asupra banului public, care să sebucure de autoritate și independen�ă func�ională absolutăpentru a-și realiza misiunea care îi este conferită într-unstat de drept democratic și social.

interna�ionale invocate și a nece-sită�ii valorificării experien�eiacumulate până în prezent deCurtea de Conturi a României,apreciem că se impun a fi avute învedere următoarele modificări alereglementărilor constitu�ionale ale acestei autorită�ipublic

impunerea prin Constitu�ie a unui termen înintervalul căruia să se constituie instan�ele dejudecată specializate care să solu�ioneze litigiilerezultate din activitatea Cur�ii de Conturi a României,așa cum prevede art. 140 din Constitu�ie.

st lucru presupune, în opinia noastră, fiecompletarea acestui text constitu�ional, fie a celui de laart. 155 care cuprinde normele tranzitorii, cu consacrareaunui termen în limitele căruia aceste instan�e să fieconstituite, termen care să fie rezonabil și să elimineprovizoratul care s-a permanentizat, pe care l-a generatactualul text. Considerăm că termenul de înfiin�are ainstan�elor de judecată ar trebui să fie de maximum 18luni de la intrarea în vigoare a legii de revizuire;

Legiuitorul a pus în acord aceste prevedericonstatate ca fiind neconstitu�ionale cu cele dinConstitu�ie, prin pct. 1 al Legii nr. 262/2007 pentrumodificarea și completarea legii contenciosuluiadministrativ, noul con�inut al alin. (9) al art. 1

înlocul interzicerii totale a acesteia. Aceasta este o solu�iede compromis a legislativului, care

Și în

.

men�ionarea acestuia în constituirea instan�ei

practicatei

impuse de documentele adoptate deorganismele interna�ionale, la care aceasta este parte:

și

(INTOSAI) și al

Din perspectiva normelor

e:

Ace

17

18

19

20

21

22

consacrând participarea facultativă a procurorului

nu răspundefinalită�ii urmărite de Curtea Constitu�ională, aceea anecesită�ii participării procurorului la litigiile decontencios administrativ

l Cod de procedură civilă

în cazurile anume prevăzute de lege,participarea și punerea concluziilor de către procurorsunt obligatorii

Nouparticiparea procurorului la judecata ac�iunii

civile are caracter facultativ

Declara�ia de la Lima cu privire la liniile directoare ale

auditului din 1977 Declara�ia din Mexic privindindependen�a institu�iilor supreme de audit din 2007 .

Organiza�iei Interna�ionale aInstitu�iilor Supreme de AuditOrganiza�iei Europene a Institu�iilor Supreme de Audit

II

1.

I. Propuneri de modificare a cadruluiconstitu�ional

17

18

19

20

Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 510 din 30iulie

Noul Cod de procedură civilă a fost adoptat prin Legea nr. 134/2010,publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 485 din 15iulie 2010; a fost pus în aplicare prin Legea nr. 76/2012, publicată în„Monitorul Oficial al României”,

Cu titlu de exemplu, men�ionăm următoarele cereri în privin�asolu�ionării cărora participarea procurorului este obligatorie: cerereade punere sub interdic�ie judecătorească și cererea de ridicare ainterdic�iei judecătorești; cererile în materie de adop�ie; cererea dedecădere din exerci�iul drepturilor părintești.

2007.

partea I, nr. 365 din 30 mai 2012; afost republicat în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 545 din3 august 2012.

G. Boroi ș.a., „”, vol. I, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 267.

Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pearticole

21

22

Declara�ia de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului,adoptată la cel de-al IX-lea Congres INTOSAI, Lima, 17-26octombrie 1977.

institu�iilor supreme deaudit, adoptată la cel de-al IX-lea Congres INTOSAI, Mexico, 5-10noiembrie 2007.

Declara�ia din Mexic privind independen�a



19

2.

3.

4

Vîn contextul

a litigiilor rezultate din activitatea Cur�iide Conturi a României;

a generat o mai mare stabilitate încomponen�a acesteia și a protejat-o împotriva interven�ieinelegitime a politicului în organizarea și func�ionarea sa.

consacrarea caracterului independent al statutuluimembrilor Cur�ii de Conturi a României, precum și

Ș

În acest sens, la art. 50 alin. (2) din Legea nr.94/1992 se prevede: “

.

Din punct de vedere tehnico-legislativ propunem

,

i-a demonstrat statutul deautoritate cu rol esen�ial în buna func�ionare a unui stat.Inclusiv regimul de tip totalitari

Reînfiin�area Cur�

ntele pe care aceasta șile-a asumat prin semnare

stipulării ferme a reglementării privindtermenul de înfiin�are a instan�elor specializate,apreciem că, pentru a elimina echivocul, se impune afi consacrată în interiorul textului constitu�ionalși obligativitatea participării procurorului lasolu�ionare

reglementarea prin Constitu�ie a numărului demembri ai Cur�ii de Conturi a României, pentru a seelimina riscul ca, date fiind fluctua�iile politice, să sepetreacă modificări arbitrare, discre�ionare în modulde alcătuire a acestei autorită�i publice.

Solu�ia este deja consacrată de către Constitu�ie înceea ce privește Curtea Constitu�ională, art. 142 alin. (2)prevăzând că aceasta se compune din nouă membri. Oasemenea reglementare

precizarea modalită�ilor în care aceștia pot fi revoca�idin func�ie. Evident că avem în vedere o consacraresintetică, dar suficientă pentru a limita arbitrariulpoliticului.

i în prezent, în Constitu�ie este prevăzut că pot firevoca�i consilierii de conturi de către Parlament, încazurile și în condi�iile prevăzute de lege, însăprevederea nu este suficientă în raport cu exigen�aimpusă de documentele interna�ionale amintite anterior.Aceasta deoarece Constitu�ia trimite la legea care săreglementeze condi�iile și cazurile în care membrii Cur�iide Conturi a României pot fi revoca�i, fără alte precizări.

consacrat reglementării, în ansamblu,a Cur�ii de Conturi a României,care să vizeze, pe de o parte , iar, pe dealtă parte, .

Perspectiva de revizuire aConstitu�iei este o oportunitatepentru îmbunătă�irea actualelorprevederi constitu�ionale referitoarela Curtea de Conturi. Ea reprezintă oinstitu�ie de tradi�ie în arhitecturainstitu�ională a României, înfiin�atăîn urmă cu un veac și jumătate, acărei evolu�ie în timp

st, după o sincopăvremelnică, a în�eles necesitatea existen�ei acestui tip deautoritate publică și a creat-o într-o formă specificăacelui regim, însă cu atribu�ii similare oricărui organismsuprem de control al banului public.

ii de Conturi și parcursul urmatîn această perioadă au demonstrat semnifica�ia pe careaceastă autoritate publică o are în asigurarea func�ionăriistatului de drept în România, prin garantarea legalită�iicheltuirii banului public, componentă de bază aprincipiului suprema�iei Constitu�iei și a legii, prevăzutîn art. 1 alin. (5) din Constitu�ie.

La nivel interna�ional, prin documenteleinterna�ionale specificate, este consacrat caracterul deautoritate supremă de control și audit, care seorganizează și func�ionează în baza principiilorautonomiei și independen�ei fa�ă de orice altă putere înstat sau autoritate publică. Ele instituie, totodată, pentrutoate statele semnatare, inclusiv pentru România,obliga�ia de a integra în sistemul lor legislativ intern,elemente care să-i asigure deplina autonomie șiindependen�ă.

Prin propunerile formulate am urmărit săsatisfacem și nevoia de a transpune în practicăexigen�ele impuse de organismele interna�ionale la careRomânia este parte și de docume

.

.

I . Concluzii

Încălcarea gravă a vreuneia dinobligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea dinfuncţie a celor care au săvârşit-o

în două articole distincte,

23

”

divizarea art. 140

rolul și structuraatribu�iile acesteia

23 Potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 94/1992: „Membrii Cur�ii deConturi sunt obliga�i: a) să-și îndeplinească func�ia încredin�ată, cuimpar�ialitate și cu respectarea Constitu�iei; să păstreze secretuldeliberărilor și al voturilor și să nu ia pozi�ie publică sau să deaconsulta�ii în probleme de competen�a Cur�ii de Conturi; să-șiexprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Cur�ii deConturi, ab�inerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ,acesta trebuie motivat în scris; să comunice în scris președinteluiCur�ii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cumandatul pe care îl exercită; să nu permită folosirea func�iilor pe carele îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de oricefel; să se ab�ină de la orice activitate sau manifestare contrareindependen�ei și demnită�ii func�iei lor.”

Trăim un timp al presiunilor substanţiale asuprafinanţelor publice la toate nivelurile în Europa.

ât niciodată, autorităţile publice sunt aşteptatesă asigure cheltuirea eficientă a resurselor comune şisă ţintească ceea ce este esenţial. Într-o perioadă încare

să discute şi săîmpărtăşească experienţele în privinţa modului în care

.ă ăţii

şa cum se reflectă

evidenţierea clară -

-funcţii care aceste structuri trebuie să

îndeplinească şi a caracteristicilor de bază.

laţiei româneştireglementă

esenţial regăseşte

legislaţieiopţiunea fundamentală pentru reformă şi

crearea unei economii de piaţă şi, acelaşobligaţie juridică

.

reprezintămăsură necesară exigenţe

aptă ă răspundăene şi, implicit, să

accentuată inspecţie

şi concretă implementăriiă,

, impulsionarea şacţ ţ

reprezintă stringentă, reclamatăromânească şi

ş ţautorităţi

- administraţia publică tă răspundă damentelor

interne, naţ ă

ăcondiţie

ăputem spune că î

, ăă ăţii ţ

ţ româneştisponsabilităţi ă

ă ţia publică

integrăriiobligaţii şiîncă

pregă ânăşi semnă

.

, cerinţedemocraţiei ş

ş ţautorităţi

Maimult dec

, este important ca StateleMembre ale Uniunii Europene

Evaluarea efectiv a capacit administrative aunui stat candidat, a prin prismaRapoartelor periodice ale Comisiei Europene asupraprogreselor înregistrate de fiecare stat, presupune

a principalelor structuri administrative ce sunt necesare pentru implementareadiverselor capitole ale acquis ului comunitar, aprincipalelor pele , precumale acestor structuri

Procesul de armonizare a legiscu rile comunitare a reprezentat un obiectiv

, care se în strategia de aderare atuturor statelor candidate la calitatea de membru alUniunii Europene. Inclusiv pentru România,armonizarea a fost o necesitate care a decursdin sa

în i timp, aconstituit o derivând din AcordulEuropean deAsociere

oextrem de satisfacerii lor

europene, s nivelului de așteptare aComisiei Europ contribuie larespectarea angajamentelor asumate de România.

Nevoia de supraveghere, de

de verificare a acquis-uluicomunitar subliniaz din ce în ce mai pregnant,

.Conferirea de

i atribuirea unui rolsporit acesteia în ansamblul iunilor administra ieipublice o necesitateatât de societatea , cât de responsabiliieuropeni.

, precum i acordarea unei aten iisporite acesteia din partea lor statului, seimpune cu atât mai mult în considerarea perioadeipost aderare, atunci când rebuies direct nu numai coman

ionale, dar mai cu seam misiunilorconferite de organismele Uniunii Europene.

Dac aconstituit o sine qua non a procesuluide aderare la Uniunea European , controluluiadministrativ i revine un rolimportant atât din perspectiva îndeplinirii criteriilorpolitice de aderare, dar mai cu seam , din cea aînt ririi capacit de asumare a obliga iilor de statmembru.

Dintre to i actorii scenei care au avutre precise în procesul premerg tormomentului ader rii la UE, administra , subconducerea puterii politice, a reprezentat segmentulcel mai implicat în procesul europene, cu

multiple extrem de variate, omniprezentde la deschiderea negocierilor de aderare, pe tot

parcursul tirii acesteia, inclusiv, p înmomentul încheierii negocierilor riiTratatului deAderare

,moment în raport de care s-a decis începereanegocierilor, a presupus printre alte subsumateamplei problematici a i statului de drept,pe cele ce privesc organizarea i func ionarea

lor publice ale statului, inclusiv a puteriiexecutive.

managementul şi controlul finanţelor publicese află în centrul atenţiei şi scrutinului la nivelnaţional şi internaţional

sistemele de control şi audit pot contribui la o bunăguvernanţă şi transparenţă

Întărirea activităţii de monitorizare şa structurilor administrative că

responsabilităţiimplementării -

implementării

administraţia românească privinţa creşăţii

valenţ activităţii

acţiuni

ţ

i decontrol asupr rorale revin precise în procesul

acquis ului comunitar

rolulcheie jucat de procesul de control în contextul

rezultatelor negocierilor, cu impactnemijlocit asupra progreselor înregistrate de

în teriicapacit sale administrative

e noi de controladministrativ

Intensificarea lor de controladministrativ

reforma administra iei publice

Îndeplinirea criteriului politic de aderare

IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT I CONTROL INTERNLANIVELUL ENTITĂ ILOR PUBLICE LOCALE

Ș�

Rica IVANCamera de Conturi BihorDirector

20

Prin urmare, îndeplinirea acestui prim criteriu deaderare din perspectiva exclusiv apublice s-ar putea rezuma

ezare pe baze noi i moderne acesteia, în spiritulrespectului principiului legalit ii, a drepturilorliber ilor fundamentale ale cet enilor.

În ce îndeplinirea celui de al, anume criteriul ,

publice i-a revenit un rol indirect, asimilatunui mecanism menit de a pune în aplicare politicileguvernamentale în domeniul realiz rii unei economii depia le. Într-o asemenea postur , administra ia,de i neimplicat direct

surile cu caracter legislativ i regulamentarlor competente precum i de a veghea l

, în special îndomeniul concuren ei, contribuind la asigurarea unuiclimat econ

ei existente încadrul Uniunii Europene.

Întreaga din România, de lanivel spre cel , de la structurileadministrative cu compe la cele cu

e de specialitate, sunt în contact nemijlocit cuatât în

planul conceptual al deciziei comunitare, cât i în planulexecutiv, al punerii efective a acesteia în practic .Variet ii formelor de manifestare alepublice, în raport de structura sa complex , dar

iuni, îi corespund diferite tipuri decontrol, al in binedeterminat. Conceperea controlului numai din punctul devedere al legalit impresia unui control pasiv,d a sa, mai mult un reglatoral , decât un motor.

Practica demonstreaz în acest sens, cu claritateideea obligativit ii controlului de alaturi foarte importante, considerate clasice: legalitatea ioportunitatea. De aceea,

.Controlul public intern a existat

, controlul public intern s-a dezvoltat caun concept recunoscut

a controluluifinanciar public, inclusiv auditorii interni, au devenit sausunt pe cale de a deveni o categorie

truire pe termen lungfara sectorului public.

rii administrative aRomâniei,

. Cu toate acestea, aranjamentele privind

În unele i (precum

,

iresurselor

,aut

obiectivelor strategice specifice sepot realiza cu resursele disponibile. În , de

rezultatele prinintermediul rapoartelor anuale pe care le întocmesc;managerii pot fi motiva

a introdus, deasemenea, managementul orientat pe obiective. În

, fiecare

directîndeplini

aceste obiective.

urilor publice. În

, cu cât managerii publici dintr

mult p

ă administraţieila nevoia de transformare, de

aş ş aăţ şi

tăţ ăţpriveşte -

administraţiei

ăţă funcţiona ă ţ

ş ă , a avut misiunea de a elabora şipropune mă şautorităţi ş arespectarea regulilor de piaţă liberă

ţomic normal, capabil a face faţă presiunii

concurenţiale şi respectiv forţelor pieţ

tenţă generalăcompetenţ

şă

ăţ administraţieiă şi a

multiplelor sale funcţcăror obiect este mai mult sau mai puţ

ăţii creeazăeoarece dreptul este, prin esenţactivităţii

ă ,ăţ însuma cele două

ş

dintotdeauna, întoate ţările, într-o formă sau alta. Cu toate acestea, el afost modernizat într-o perioadă de timp comparativscurtă (în ultimii 10 până la 15 ani) în întreaga Europă. Înaceastă perioadă

şi utilizat pe o scară largă.

. Specialiştiipracticieni din zona managementului şi

profesională caredispune de calificări formale şi programe speciale deins deseori furnizate de instituţii dina

Totuşi, ar trebui subliniat încă o dată că există multediferenţe între ţări chiar vecine cu privire la „de ce,

când şi cum” sunt implementate reformele în sectorulpublic şi controlul public intern.

În contextul evaluă capacităţii

, ca de altfel şi spectrulresponsabilităţilor stabilite la nivelul executiv alautorităţilor administrative, cum ar fi miniştrii, directoriide agenţii şi şefii de departamente şi servicii (manageripublici). ţăr şi

) s-au păstrat într-o mare măsură sistemelejuridice şi ierarhice tradiţionale în care managerii auresponsabilitatea legală în ceea ce priveşte oportunitateaşi corectitudinea, dar şi economia şi eficienţa utilizări

entităţii respective.Dincolo de cerinţele legale mult mai multe ţări par

totuşi să aştepte de la nivelul executiv al orităţiloradministrative să asigure că planificarea, implementareaşi raportarea anuală a

exemplu, instituţiile de stat au obligaţia de a stabiliobiective de activitate şi de a monitoriza

ţi prin contracte în care suntprevăzute salarii acordate pe baza performanţelor sauprin alt tip de măsuri, iar managementul instituţiei trebuiesă asigure utilizarea optimă a resurselor în concordanţăcu obiectivele instituţiei.

, programul strategic este stabilit de către guvern,iar în ministru semnează un Acord deservicii publice în scopul de a creiona într-o manieră

ă rezultatele scontate din partea fiecărui minister şide a identifica oficialii care au sarcina de a

În aceste ţări, bugetul şi aranjamenteleorganizaţionale, precum şi legile administrative, acordă,de obicei şi în mare măsură, managerilor mână liberă înutilizarea fond , deexemplu, departamentele dispun de o libertateconsiderabilă de a decide modul în care organizează,conduc şi administrează resursele pe care le au ladispoziţie. În schimb, managerii dau socoteală nu doarpentru modul în care aplică regulile şi regulamentele înprocesul de decizie, ci şi pentru rezultatele pe care leobţin.

Se pare că -o ţară aumai multă putere de decizie, cu atât ţara respectivă seconcentrează mai e funcţionarea corespunzătoarea sistemelor de control intern şi raportarea progreselorobţinute şi a constrângerilor întâlnite în îndeplinireaobiectivelor.

doileacriteriu de aderare economic

administracentral teritorial

rii dreptului comunitar

ntrol, mai cuseam în contextul cont

a problemelor, având cafinalitate ceea

procesului transform or înrealitate obiectiv

Controlul public intern

controlul administrativ, prin unilesale complexe, în esen princi

ruia se pot arezultatele administrative în raport deobiectivele prestabilite, se pot constata i corectadis lit �ile sistemului, stimul

în sensul dorit, în regim de eficien iceleritate

cat

Germania, GreciaLuxemburg

Danemarca

OlandaMalta

Regatul Unit

ţie publică

problematica aplică

funcţia de coă rolului administrativ trebuie

să se orienteze spre esenţeste fundamental în procesul

managerial în ansamblul său, anume perfecţionareacontinuă a ării deciziil

ă

a devenit o parte integrantăvitală a sistemului modern de guvernanţă

funcţireprezintă ţă palul

mijloc prin intermediul că măsuractivităţii

şfuncţiona ă ând acţiunea

administrativă ţă ş

managementul şi răspunderea în cadrul entităţiloradministraţiei publice sunt semnifi iv diferitede la o ţară la alta

Franţa

– –

21

Implementarea sistemelor de management i control intern la nivelul entită ilor publice localeș �

1. ontrolul intern şi responsabilitatea ă

ţ

cătredeţine funcţionării

globale a entităţ ş desfăşurărfiecărei activităţi

ă

ă ăinternaţional

ă ţiune mult mai largăţie managerială ţiune

de verificare. Prin funcţia d l, managementulconstată

ansamblul formelor decontrol exercitate la nivelul entităţii publice, inclusivauditu , stabilite de conducere în concordanţăcu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, învederea asigurării administrării fondurilor publiceîn mod economic, eficient şi eficace; acesta include

structurile organizatorice, metodele şiprocedurile.

ţ

ţă

controlul intern reprezintă ansamblulformelor de control exercitate la nivelul entită�

n concordanţă cu obiectivele acesteia şi cureglementările legale, î asigurării

ministrării fondurilor publice în mod economic,eficient şi eficace; acesta include, de asemenea,structurile organizatorice, metodele şi procedurile.

definiţia „entită�ritate publică, institu�ie publică,

companie/societate naţională, regie autonomă,societate comercială la care statul este ac�

ritar, cu personalitate juridică careutilizează/administrează fonduri publice şi/saupatrimoniu public.

conducătorul fiecărei entităţ

măsurile necesare

şi actualizat lanivelul fiecărei entităţ

ă în responsabilitatea managementuluifiecărei entităţi publice şi trebuie să aibă la bazăstandardele elaborate de Ministerul FinanţelorPublice.

minimă de indicaţii şi regulide management pe care toate entităţ

etc.) trebuie să le

aceste standarde au ca scopcrearea unui şablon de control intern managerial

ş

Formularea cât mai generală a standardelor afost necesară pentru a da posibilitatea managerilor să

C managerial

defini ii ale controlului intern

ansamblu de elemente concrete implementate deresponsabilii de la toate nivelele ierarhice, în

scopul rii controlului asupraii publice, precum i a ii

a acesteia, pentru ca obiectivelefixate s fie atinse.

Acquis-ul comunitar în domeniul controluluiintern/managerialprincipii generale de bun practic

controlului ise asociaz o accep , acesta fiindprivit ca o func

e contro

controlul intern

l intern

, deasemenea,

control managerial intern organiza iiledin sectorul public (institu�ii publice),

impact major

Controlul managerial intern este realizatpentru a garanta, în mod rezonabil, atingereaobiectivelor institu iei

obiective certe planificarea corecta bugetuluicontrol intern eficace.

iipublice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducereî

n vedereaad

ii publice”auto

ionarmajo

i publice dispune

programul de dezvoltare a sistemului decontrol intern/managerial, elaborat

i publice. Stabilirea sistemelorde control intr

Standardele de control intern managerialcategorie

ile publice(

implementeze

constant i coerent

şi î

esenţial căzut că

ă ă ă

ă

ă ă ţă ţinând contde condiţiile constituţionale, administrative, legislative,cult ă

ă

ţ , cumodificările și completările ulterioa

nsuşfă

ăta eaprocesului bugetar; răspunderea managerilor dinsectorul public pentru i

,

vernului, a activită�desfășoară.

, stabilirea de cătremanageri a unor ş

reprezintă condiţii obligatorii

n 1999republicată,

n toate entităţile publice. Conform OMFPeste

următoarea:

ţinândcont de particularităţ ş

ţ şi de standardele prevăzute înOMFP

şi/sau dezvoltarea sistemului de controlintern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate peactivităţ .

ţiunile, responsabilităţş ăsurilor respective se

cuprind în

caracterizează o

946/2005) fie prin resurse proprii, fie cu ajutorul uneifirme de consultanţă:

946/2005reprezintă sarcina conducerii entităţş să aibă la bază aceste standarde de control,elaborate de Ministerul Finanţ

De n ultimii 30 de ani au fost formulatenumeroase , în ceea ceprivește ul s-a de acord este vorba despreun

este alc tuit, în mare m sur , din, acceptate pe plan

ri,

urale etc. În contextul principiilor generale de bunpractic care compun acquis-ul comunitar,

În legisla ia din România (Ordinul nr. 946/2005re)

este definit ca reprezentând

Un îneste necesar a fi

perceput prin prisma î irilor precizate ale acestora, cade ex.: în ptuirea scopurilor sociale sau politice; felul încare acestea folosesc fondurile publice; însemn t

mplementarea sistemului de

control intern managerial. De asemenea un controlintern managerial are un pentrucredibilitatea gu ilor pe care acesta le

. De aceeai

pentru un

Conform prevederilor OG nr. 119 di

Sistemul de Control Intern Managerial trebuieimplementat înr.1649/2011,

Potrivit OMFP nr.946/2005 republicat,,

ile cadrului legal de organizare ifunc ionare, precum

nr.946/2005, pentruelaborarea

iObiectivele, ac ile, termenele,

precum i alte componente ale m

(aplicare Ordinnr.

. Stabilirea sistemului de controlintern în conformitate cu Ordinul OMFP nr.

ii publice respectivei este necesar

elor Publice.

şi în Uniunea European . Modalitatea încare aceste principii se transpun în sistemele de controlintern/managerial este specific fiec rei

.

, şi nu ca o opera

abaterile rezultatelor de la obiective,analizeazã cauzele care le-au determinat şi dispunemãsurile corective sau preventive ce se impun

instituţii pu autorităţi publice, primăblice, rii, consiliilocale


22

le aplice, în pofida deosebirilor semnifi ive întrediferitele entităţi publice. Sistemele de controlmanagerial trebuie dezvoltate ţinând cont despecificul legal, organizaţional, de personal, definanţare etc., al fiecărei entităţi publice în parte.

2. ecesitatea dezvoltării sistemului de controlmanagerial în instituţiile publice

publică există

scopul realiză.

uropeană recomandă

3.

3.

ă entităţi

recrută şi ţ

ţ

ţ ăă

ăentităţi şi

ntităţi şi

cat

N

îno r i c a r e e n t i t a t e

unanumit sistem decontrol managerial

instituirea unui sistem propriude control intern managerial

riiobiectivelor fixate

Comisia E

Instrumentele sistemului de control managerial

1. Obiectivele

Obiectivele generale ale oric rei publice

obiectivele derivate, specifice,

3.2. Mijloacele

Aplicarea instrumentelor de control internscop

rii selec iei personalului

competen ele profesionale

perfec ion riipreg tirii profesionale

codul eticcorel ri între obiectivele

i publice mijloacele sale financiareinstrumente de control

intern

acte normative din domeniul finan�elor publiceadecvare, între obiectivele

e i mijloacele materiale

ără ă

funcţionaă

şi-adevă

conducătă şi ă măsurişi

informaţiactivităţi

ă

şişi

unităţilor- ă publică

eia săperfecţionat pâ ă la nivelul care să permită

şi

entităţi deţineentităţi şi desfăşurărfiecărei activităţi

ă

„ării,

- ntărirea responsabilităţi

- ş capacităţii entităţi

şi ţă cuprincipiile de bună practică

şi internaţionalţia implementării Sistemului

de Control Managerial în entităţaprobarea

Codului controlului intern, cuprinzând standardele demanagement/control intern la entităţ ş

şş .

şi ţa funcţionăriiinformaţi şi

şi

deplinăconducăt ş

ăşi ă ţă şi

ţ

ţţ ;

- măsura , adică ori cantitativisau, după

funcţi

- prevă

şi fiecare persoană care ocupă funcţi uţ şi

cea de execuţi ăşi

să conducăcăror aplicare să

fie realizată ţ ră şi

condiţi să

şi desfăşurareă ă

cunoştinţe cerinţeşi ă

ş şi ăentităţi

entităţi şi execuţie

ţ

F îndoial ,

,altminteri reaacesteia ar fi marcat defrecvente gravedistorsiuni. Într r,fiecare ortrebuie s se organizeze s adopte anumitepentru a- conduce activitatea: definirea sarcinilorindividuale ale personalului, stabilirea metodelor delucru, crearea unui sistem onal adecvat,supervizarea lor personalului etc., ceea ce nuînseamn altceva decât

.Caracterul public al fondurilor al patrimoniului

(dar în cazul elementelor patrimoniale aflate îndomeniul privat al statului sau al administrativteritoriale) pe care le gestioneaz o entitate ,

impune ca sistemul de control intern al acest fiedezvoltat, nmanagerului general/ordonatorului de credite, darresponsabililor de la celelalte nivele ierarhice din cadrul

i, rea unui cât mai bun control asuprai publice, în ansamblul ei, precum a ii

a acesteia, în

Dup evaluarea stadiului progreselor înregistratede România în raport cu angajamentele asumate lacapitolul de negociere nr. 28 intitulat Control financiar”,în vederea ader :

î i manageriale în sectorulpublic;

cre terea administrative a lorpublice prin dezvoltarea propriilor sisteme demanagement financiar control, în concordan

agreate la nivelul UniuniiEuropene pe plan .

Managerii au obligaile publice, în

conformitate cu OMFP nr.946/2005 pentru

ile publice i pentrudezvoltarea sistemelor de control managerial, potrivitOMFP nr. 1389/2006 i OMFP nr. 1649/2011 pentrumodificarea i completarea OMFPnr. 946/2005

pot fi grupate în trei categorii:- Eficacitatea eficien- Fiabilitatea ilor interne externe- Conformitatea cu legile, regulamentele politicileinterne

În conformitate cu aceste obiectiveglobale, fiecare or de compartiment stabile te,cu acordul managerului general/ordonatorului decredite, ce revincompartimentului respectiv. Aceste obiective derivatedin cele globale trebuie s fie:- realiste în deplin concordan cu misiuneaatribu iile compartimentului;- repartizate în interiorul compartimentului pesubobiective individuale incredin ate personalului deexecu ie

bile exprimate în indicatcaz, calitativi;

- monitorizabile prin sistemul de informare existent/necesar a fi creat în e de natura indicatorilor propriiobiectivelor / subobiectivelor fixate;

zute cu termen de realizare.

Managerul general/ordonatorul de credite, precumo e de conducere, a

obliga ia de a examina atât în faza de planificare, cât îne, dac mijloacele (umane, financiare

materiale) efectiv disponibile permit realizareaobiectivelor fixate.

Aceste analize trebuie la identificareainstrumentelor de control intern, prin a

corela ia necesa între obiective mijloace.,

proprii mijloacelor umane, are drept :- realizarea înastfel de i, încât fie finalizat prin angajareapersoanelor care dispun decerute;- organizarea a

s duc în mod real ladezvoltarea lor, potrivit lor specifice aleposturilor promov rii interne;- cunoa terea asumarea normelor de conduitcuprinse în al i publice.

Realizarea permanenteiimpune

recurgerea la o multitudine de, specifice etapelor de elaborare, aprobare (în cazul

unor ) a bugetului, instrumente binecunoscute, întrucât majoritatea lor sunt reglementate prin

.Gradul necesar de

(în elese ca întreaga

23


diversitate de produse, servicii lucr ri), poate fi atinsutilizând ca

- analiza riguroas a gradului de acoperire a nevoilorreale la nivelul i publice la nivelul fiec ruicompartiment, cu mijloacele materiale existente;

a naturii, volumului, structuriicaracteristicilor mijloacelor materiale necesar a fiprocurate în limita fondurilor disponibile;- elaborarea aprobarea unui program anual de achizi iipublice detaliat;- aplicarea riguroas a listei de verificare (check

rii procedurilor de atribuire acontractelor de .

De

Ca

:1. – organizarea intern trebuie s fie

adaptat elementelor specifice alerimea, natura lor, obiectivele, cadrul legal

aplicabil, modul de finan are, mediu etc.2. – const în re

rii interne3.

i publice constituie tot atâtea tipuri deinstrumente de control intern:- componente : sarcina, atribu ia,activitatea, unea;- componente : postul, ,compartimentul, rela iile organizatorice (ierarhice,

le, de cooperare, de control, de reprezentare),nivelele ierarhice.

sunt:organigramele, regulamentul de organizare

re ele posturilor.

În practic , procedurile sunt de osunt reglementate prin purtând

diferite denumiri, cum ar fi: lege, ordonan , cod, cart ,hot r metodologic , instruc iune, precizare,circular , regulament etc.

Dintre pot fimen ionate: procedura de organizare are aconcursurilor pentru ocuparea posturilor publicevacante; procedura de evaluare a perfor orprofesionale individuale ale rilor publici deconducere de ; procedura de calcul adrepturilor salariale; procedura de inventariere;procedura de în ; procedura deîntocmire raportare a situa iilor financiare; procedurade atribuire a contractelor de ; procedurade organizare exercitare a controlului financiarpreventiv propriu; procedura de constatare sanc ionarea contraven iilor etc

şi ă:

ăentităţi şi ă

- identificarea precisă şi

şi ţ

ă -list)pentru controlul respectă

achiziţie publică

ţinerea unui, în ansamblul ei, precum

ţi a acesteia, este de neconceput fţional :

date, informaţii, circuite informaţionale, fluxuriinformaţionale, metode prin care se asigur

ţând evidenţierea tuturor categoriilor de fi

ţelorutilizatorului, mijloacele fizice (hardware)

ţiilor.- În mod logic, sistemul informaţional ar trebui s

ţie piramidalţiilor

ţi la fiecare nivel de conducere, în scopulgestion ţilor proprii, iar, la vârf, prezentareaindicatorilor sintetici, globali, necesari manageruluigeneral/ordonatorului de credite.- Un

ţional s ţin

ă ăă entităţii, cum ar fi:

mă activităţiţ l

ă spectarea regulilorcare asigură caracterul obiectiv al organiză .

entităţi

ţfuncţi

funcţiaţ

funcţiona

şifuncţiona şi fiş

ăşi ,

ţă ăă âre, normă ă ţ

ă

ţ şi desfăşur

manţelfuncţiona

şi execuţie

registrare contabilăşi ţ

achiziţie publicăşi

şi ţţ .

principale instrumente de control intern

3.3. S

-

3.4. Organizarea

, organizarea constituieun ansamblu de , metode, tehnici, mijloaceopera iuni prin care conducerea stabile te – înconformitate cu anumite principii, criterii, reguli

norme – componentele procesualerii i, în vederea realiz rii obiectivelor

fixate.Principiile de baz rii

Adaptarea

Obiectivitatea

Separarea atribu iilorComponentele procesuale structurale ale

organiz rii

procesuale

structurale

Pri rii

3.5. Procedurile

Procedura este constituit din totalitateapa lor ce trebuie urma i, a metodelor de lucruregulilor de aplicat în vederea execut rii

ei sau sarcinii.mare diversitate

acte normative

cele mai cunoscute proceduri

istemul informaţional

bun control asupra funcţionţii publice

ţional

management financiar eficientcontabil

funcţie managerialămăsuri şi

ţ şşi

şi structurale aleorganiză entităţi ă

ă ale organiză

ţşi

ă

ncipalele documente ale organiză

ăşi ţ şi

ă activităţii,atribuţi

ăriientită

sistem informa

un rol central

şi a fiec

şiere dedate permanente şi temporare, structura ieşirilor rezultatedin prelucrarea bazelor de date conform cerin

şi logice(software) de tratare a informa

şicentralizarea succesiv şi indicatorilorfolosi

presupune ca sistemul informa

ăreiactivită ără utilizareara ă a componentelor unui

ă încărcareabazei de date, structura conceptuală a bazei de datepermi

ăconstituie un sistem integrat în entitatea publică, subforma unei succesiuni de tabele de bord, a cărorconstruc ă are la bază ordonarea, corelarea

ă a informa

ării activită

ă de ă, în cadrul sistemului informatic, pentru

conducere.

şi eficace

�

�

24


�

�

ă

entităţi ţinformaţi ţ şi responsabilităţi

leconducăt entităţi

căror competenţă e aprobarerevine altor instituţ autorităţi

viabile de control intern, dacătăţi

entităţi

şi

ş ţă

şi

funcţiişi

ţiă ă ă

ă

şi ă ăşi

ă ă

Un control vizează

După aderarea la UE, România trebuie să asigureun

. Un control managerial internreprezintă o modalitate de a

generează un mecanism care asigură unesocietă�i

În cadrul măsurilor şiacţiunilor ce trebuieîntreprinse în sensulreformei administraţieipublice se înscrie ş

, dest inatpersoanelor care ocupăfuncţii de conducere

cadrul UAT şi are menirea de a facilita, orienta şiordona eforturile ce urmează a fi depuse, în vedereadeplinei înţelegeri a unui control intern managerial,precum şi a dezvoltării acestuia în cadrul UAT, ceea ceechivalează cu adoptarea unui nou tip de management.

ea sistemului de control managerial încadrul UAT, dezvoltarea sistemului de management şicontrol intern reprezintă componenta principală aobiectivului strategic, întărirea capacităţii administrativea UAT, prevăzut în Planul strategic instituţional pet

Acest proces urmăreşte implementarea unui sistemde control managerial intern SCMI adaptat ladimensiunile, complexitatea şi mediul specifice UAT,care să vizeze toate nivelurile de conducere şi toateactivităţile şi să asigure

Sistemul de control intern trebuie să fie integrat însistemul de management al fiecărei componentestructurale a UAT, întrucât prin implementarea acestuiase urmăreşte să se asigure şi eficienţafuncţionării acestor structuri; fiabilitatea informaţieiinterne şi externe; respectarea legilor, regulamentelor şipoliticilor interne.

,,

- coordonarea și armonizarea centralizată a componentelormen�ionate mai sus.

pentru a determina dacă

Pentru a deveni (elemente/instrumente ale controlului intern) procedurile cuprinseîn acte normative trebuie s fie prin acteadministrative interne, care au în vedere o serie de

, cum ar fi: organizarea propriei, rela iile între compartimente, circuitele

onale, competen ele lepersoanelor etc.

Procedurile cuprinse în acte administrativeemise/necesar a fi emise de orul i publicesau în acte normative a d

ii/ publice, pot deveniinstrumente acestea sunt:- definite pentru fiecare activitate a enti i publice;- deplin integrate în componentele sistemului deorganizare al i;- precizate în documente scrise;- simple, complete, precise adaptate obiectului lor;- actualizate în mod regulat;- aduse la cuno tin a personalului implicat, inclusivsub form de documente informatizate;- bine în�elese , mai ales, bine aplicate.

Procesul managerial concretizat în lemanageriale de previziune, coordonare, organizareantrenare are ca suport

, care

.Exercitarea func ei de evaluare-control nu mai este

privit ca o prerogativ exclusiv a unor persoane/structuri specializate de control ci, dimpotriv , controluleste considerat ca fiind un proces disipat în întreagaentitate în cadrul c ruia fiecare persoan , începând cumanagerul general/ordonatorul de credite terminândcu ultimul angajat, este responsabil s efectueze unanumit tip de control.

aprobare, autorizare,verificare, evaluarea performan�elor opera�ionale,securizarea activelor, separarea func�iilor. Un control

facilita un

Implementar

ermen mediu.

: eficacitatea

Pentru , îneste implementat un control financiar public

intern, care include :- sistemul de control intern /managerial- auditul intern

proceduri interne

particularizate

tr s turi specifice

3.6. Controlul

a eide evaluare-control const în esen , încompararea rezultatelor cu obiectivele, depistareacauzelor care determin abaterile pozitive saunegative constatate luarea lor corective saupreventive necesare

aplicarea normelor șiprocedurilor de control intern, la toate niveleleierarhice și func�ionale:

publice locale

. Standardele de control internmanagerial

.

sistemul de control internmanagerial

Un

atingerea obiectivelor UAT cucosturi rezonabile.

sectorulpublic

Controlul financiar public intern este un subiectprioritar pentru auditul public extern realizat deCurtea de Conturi a României

ă ă

exercitarea continuă funcţiă, ţă

ăşi măsuri

constă în compararea rezultatelor cu obiectivele,depistarea cauzelor care determină abaterilepozitive/negative constatate şi luarea măsurilor cucaracter corectiv sau preventiv necesare.

4. Organizarea, implementarea şi menţinereasistemelor de management şi control intern (inclusivaudit intern) la entităţile

management financiar riguros în toate institu�iilepublice, transparen�a și un control al utilizării

fondurilor UE, precum și protejarea intereselorfinanciare ale acesteia

controlinternaţional general

igaran�ia protejării bunurilor sale

i

control intern managerial constă în formelede control exercitate la nivelul UAT, inclusiv auditulintern, stabilite de conducere în concordanţă cuobiectivele acesteia şi cu reglementările legale, învederea asigurării administrării fondurilor înmod economic, eficient şi eficace, structurileorganizatorice, metodele şi procedurile.

promovarea bunei guvernări

,managerii institu�iilor publice aplică în practicăprevederile legale ale sistemului de control intern

în

25


managerial.

ţ ş şţionează întregul sistem de control intern

managerial.

Evaluările au relevat faptul că,entităţile nu au acordat atenţia cuvenită organizăriiacestor activităţi, ceea ce a condus la aprecierea la unnivel crescut a riscului de control.

priveşte evaluarea controlului interns-a constatat că:

Ordonatorii de credite nu au dispus măsurilenecesare pentru elaborarea unui sistem de controlmanagerial al activităţii şi a procedurilor pe activităţişi nu au asigurat îndeplinirea obligaţiilor înrealizarea controlului intern, în conformitate cuprevederile legale

Cu privire la organizarea şi exercitarea controluluifinanciar preventiv propriu:

cadru general aloperaţiunilor supuse controlului

atribuţii care sunt incompatibile

evidenţă a angajamentelorlegale şi bugetare

viză de certificare

de control financiarpreventiv operaţiuni şi documente

Consecinţele neorganizării corespunzătoare acontrolului financiar preventiv propriu

auditorii publici externi auobliga ia de a cunoa te modul în care este conceput ifunc

In ceea ce ,

defectuos

obiectivele

persoane împuternicite

Nu sunt supuse vizei

ilor decontrol intern i audit i

, cât iauditul public extern ac

ili i gradul de independen

În acest sens,

În cadrul ac

.

, astfel:- nu s-a procedat la evaluarea riscurilor

- n

;- n

ce;- î

ctuate,în multe cazuri, de acee

- n

- n

- n

implicate în efectuarea controlului intern nu

- Exercitarea controlului financiar preventiv s-aefectuat, în mod

un

- Nu au fost detaliate

n care s-aunominalizat , nu s-a

or contabile,

regularitate, prin

-

a

au fostveniturile n

.

Este important ca evaluarea activităţş ntern să se realizeze cu ocazia

verificărilor efectuate de auditorii publici externi şi să seofere o garanţie a faptului că atât controlul intern ş

ţionează în mod sincronizat,respectându-se în acelaşi timp responsabilităţ e stabilitepentru cele două părţ ş ţăcaracteristic fiecăruia.

estui obiectiv s-au evaluat activităţilede organizare, implementare şi menţinere a sistemelor decontrol managerial, control intern şi audit intern alentităţilor verificate.

Aceste activităţi sedesfăşoară, în cea mai mare parte, ineficient, atingândrareori scopul pentru care au fost create, respectiv acelade a furniza managementului informaţii asupraeficienţei, legalităţii şi regularităţii activităţii entităţilorîn cauză

activităţii învederea menţinerii la un nivel considerat acceptabil ariscurilor asociate;

u se cunoaşte şi nu se înţelege importanţa şi rolulcontrolului, nici la nivel managerial şi nici la nivelulfunc�iilor de execu�ie

u există preocupare pentru supraveghereacontinuă a tuturor activităţilor şi îndeplinirea de cătrepersonalul de conducere a obligaţiei de a acţionaresponsabil atunci când se constată încălcări alelegalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiunieconomi

n execuţia bugetului nu se urmăreşte înregistrareatuturor operaţiunilor, acestea fiind aprobate şi efe

aşi persoană;u există o separare a atribuţiilor pentru a asigura

aprobarea şi efectuarea operaţiunilor de către persoanespecial împuternicite în acest sens, în conformitate cuprevederile Codului controlului intern;

u au fost iniţiate şi implementate proceduriscrise de control intern, cu stabilirea atribuţiilor şiresponsabilităţilor pentru persoanele implicate îniniţierea, avizarea şi aprobarea documentelor referitoarela formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasareaveniturilor bugetului local şi în execuţia cheltuielilor;

u sunt prevăzute, în documentele organizării

controlului intern, toate operaţiunile reprezentândevenimentele semnificative ale entităţii, precum şiînregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor.

De asemenea, atribuţiile şi răspunderile persoanelorsunt cuprinse

în fişele postului pentru aceste persoane şi înRegulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii.

, în baza unor deciziiincomplete, fără a se întocmi

, adaptat cu proiectelede operaţiuni prevăzute a fi prezentate la viza de controlfinanciar preventiv;

controluluifinanciar preventiv, prin liste de verificare, pentru fiecareoperaţiune cuprinsă în cadrul specific al instituţiei;

- În dispoziţiile emise pentru organizarea şiexercitarea controlului financiar preventiv, î

stabilitsepararea atribuţiilor de serviciu care fac incompatibilăexercitarea şi acordarea vizei asupra unor documente şiredistribuirea sarcinilor altor persoane din unitate. Înmajoritatea cazurilor persoanei nominalizate să exercitecontrolului financiar preventiv i-au fost menţinuteatribuţii, prin fişa postului, referitoare la întocmirea şicalculul statelor de plată a salariilor, a documentelor deplată a cheltuielilor, a efectuării înregistrăril

cu cele privindexercitarea şi acordarea vizei;

- Nu este condusă o, iar operaţiunile specifice angajării,

lichidării şi ordonanţării cheltuielilor se efectueazăformal, fără existenţa unui proiect de angajament însoţitde propunerea de angajare a plăţii, vizat pentru controlulfinanciar preventiv, în vederea unei bune gestiunifinanciare;

- Nu sunt nominalizate persoanele care executăcontrolul de înprivinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii;

, precum: contractede achiziţii publice, contracte de concesionare sauînchiriere, contracte de comodat, acte interne ale entităţiiprivind desfăşurarea unor acţiuni, inclusiv devizeleestimate ale acestora, acte privind angajarea saupromovarea personalului, acordare unor sporurisalariale, operaţiuni care implică gestiune financiară şicare sunt prevăzute în Cadrul general al operaţiunilorsupuse CFP, acestea fiind semnate, în general, numai decătre ordonatorul de credite.

erealizate, plăţile nelegale şi neasigurareaprotecţiei instituţiei împotriva fraudei

26


Evaluarea auditului public intern

Abaterile constatateMisiunile de audit public intern

audituri de sistem

încadrarea personal

incomplete nu suntexercitate deciziile emise

în vederea realiz

Bibliografie:

-

propuse în rapoartele deaudit încheiate nu au fost implementate inte

;-

restului personalului;

.

, iar în unele cazuri. Ca urmare, prin

reglementateprin lege,

Auditul public intern, lanivelul ordonatorilor principalide credite din administraţiapublică locală,

se referă la:desfăşurate de

compartimentele organizate la nivelul entităţilor au fostîn număr redus, selectarea temelor nu a fostfundamentată pe elemente şi categorii specificeactivităţilor entităţii, măsurile

gral,majoritatea măsurilor nu au avut ca obiect activitateafinanciar-contabilă a entităţii;

- Majoritatea auditorilor interni au efectuat, practic,un audit de regularitate, fără să se evalueze

şi fără să se efectueze,

motivată de către auditori prin limitarea independenţeiacestora faţă de conducătorul entităţii şi lipsa desusţinere de către acesta în faţa

- La unele entităţi, deşi prin statele de funcţii s-aucreat posturi de auditori publici interni, acestea nu suntocupate, nefiind întreprinse demersuri pentru

Având în vedere numărul redus de personal despecialitate reflectat în statele de funcţii de la primăriilecomunale şi orăşeneşti, precum şi neatractivitateasistemului de salarizare din administraţia locală,modalităţile de exercitare a acestor forme de control şiaudit intern sunt

cătreentităţile verificate s-au stabilit pentru creştereapreocupărilor în vederea încadrării cu personal despecialitate, care să contribuie la

.

nu esteorganizat şi nu funcţioneazăîn mod corespunzător.Rapoartele de audit suntformale, fără constatări şirecomandări concludente,astfel încât nu sunt utilizate în procesul managerial.

riscurileactivităţilor

Neurmărirea implementării recomandărilor

de

măsuri

exercitareacompetentă a acestor forme de control

ării unei bune gestiunifinanciare şi asigurarea legalităţii, regularităţii,economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizareafondurilor publice

1. Armenia Androniceanu,

2. Boulescu Mircea, Ghi , Controlul fiscalauditul financiar ti, 2003

3. Cezar C. Manda, „Controlul administrativ comparat în spa iul juridiceuropean” – Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 2005, pag. 255

4. Toma Marin, “Ini iere în auditul situa iilor financiare ale unei”, edi�ia ti, 2007

5. Legea nulterioare

6. OG nr. 79/2003 privind controlul i recuperarea fondurilor UE,precum i fondurile de cofinan are conexe folosite în mod neadecvat,cu

7. Ordinul ministrului finan elor publice nr. 946/2005 pentruaprobarea Codului de o

ile publicei

8. ice nr. 1.649/2011 pentrumo

torul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 140/24.II.2011)

9. ompletarea OG. nr.119/1999 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.831/13.XII.2010)

10. ivindmodifi ublice nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern (MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 771/12.IX.2006)

11. OG

„Management public internaţional”, Ed.Economică, Bucureşti, 2000, pag. 81

ţă Marcel, Mareș Valerică şi-fiscal, Editura CECCAR, Bucureş

ţş

ţ ţentităţi a II-a, Editura CECCAR, Bucureş

r. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şicompletările

şş ţ

modificările şi completările ulterioare

ţc ntrol intern, inclusiv a standardelor de

management/control intern pentru entităţ şi pentrudezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificările şcompletările ulterioare

Ordinul ministrului finanţelor publdificarea şi completarea Ordinul ministrului finanţelor publice nr.

946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzândstandardele de management/control intern la entităţile publice şi pentrudezvoltarea sistemelor de control managerial (Moni

Legea nr. 234/2010 pentru modificarea şi c

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.389/2006 prcarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor p

nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiarpreventiv, republicată (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.799/12.XI.2003)

27


ASPECTE PRELIMINARE

Legea nr. 672/2002 privind auditul public

intern

Legii nr. 234/2010-

Evoada de la

publicarea Legii nr.

.

Astfel, în conformitate cu

or);

În conformitate cu pct. 483 din

,.

oluţia noţiunii de audit public intern acunoscut numeroase modificări în peri

672 în 24 decembrie 2002 până înprezent, cum ar fi:clarificări conceptuale,respectiv decantareaconceptelor de auditintern și control intern,procesul de atestarena�ională și de pregătireprofesională continuăa auditorilor publiciinterni, sistemul de cooperare pentru asigurareafunc�iei de audit public intern.

prevederile art. 42. alin. (1) şi (3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii deConturi, republicată, care se referă la:

- evaluarea activităţii de control financiarpropriu și de audit intern a persoanelor juridice careintră în competen�a sa de verificare. În urma evaluăriisistemului de control intern din entitate, auditoriipublici externi concluzionează dacă acesta a fostproiectat conform cerinţelor legale, acordândcalificative (foarte bine, bine, satisfăcător,nesatisfăcăt

- dezvoltarea colaborării cu structurile de auditintern de la nivelul persoanelor juridice, care intră însfera ei de competenţă, în vederea asigurăriicomplementarităţii şi a creşterii eficienţei activităţii decontrol/audit.

Totodată, potrivit prevederilor art. 42 alin. (2) dinLegea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionareaCurţii de Conturi, republicată,

, aprobat prinHotărârea Plenului nr. 130 din 04 noiembrie 2010, înbaza rapoartelor depuse se întocmeşte un raport specialdestinat Parlamentului cu privire la activitatea de auditpublic intern desfăşurată la unităţile care intră încompetenţa de verificare

În cadrul procesului actual de organizare şieficientizare a auditului public intern, o contribuţiesemnificativă o are Curtea de Conturi a RomânieiAtribuţiile Curţii de Conturi a României în acestdomeniu sunt cuprinse în Legea nr. 94/1992privind organizarea şi funcţionarea Curţii deConturi, republicată.

persoanele juridicesupuse controlului Curţii de Conturi sunt obligatesă transmită acesteia, până la sfârşitul trimestrului Ipentru anul precedent, raportul privind

desfăşurarea şi realizarea programului de auditintern. Regulamentulprivind organizarea şi desfăşurarea activităţilorspecifice Curţii de Conturi, precum şi valorificareaactelor rezultate din aceste activităţi

A. EVOLUŢIA CADRULUI NORMATIVDE REGLEMENTARE ÎN PERIOADA 2003–IUNIE 2012

Până la apariţia pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul

financiar preventiv

Îndin România , auditul public intern este definit

ca:

1

2

„activitatea funcţional independentă şi obiectivă,care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru bunaadministrare a veniturilor şi cheltuielilor publice,perfec�ionând activităţile entităţii publice; ajutăentitatea publică să îşi îndeplinească obiectiveleprintr-o abordare sistematică şi metodică, careevaluează şi îmbunătă�ește eficien�a şi eficacitateasistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, acontrolului şi a proceselor de administrare”.

„ansamblulformelor de control exercitate la nivelul entităţiipublice, , stabilite deconducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cureglementările legale, în vederea asigurăriiadministrării fondurilor în mod economic, eficient şieficace; acesta include, de asemenea, structurileorganizatorice, metodele şi pr

, auditul public intern făcea partedin control intern, acesta constând în

inclusiv auditul intern

ocedurile”.

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎNUNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

28

Ionel ŞTEFAN

Rafaela PÂRVUŢ

Camera de Conturi Timiş

Camera de Conturi Timiş

Director

Auditor public extern

1 Leg.

Legea nr. 234 din 7 decembrie 2010privind controlul

inte M. O. nr. 831 din13 decembrie 2010.

ea nr. 672/2002 privind auditul public intern publicată în M. O.nr. 953 din 24 decembrie 2002

pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999

rn şi controlul financiar preventiv, publicată în

2

Odată cu apariţia

sistemul de control intern/managerial şiauditul intern.

rmare modificării şi completării, no�iunea

iniţială de audit public intern a fost definită astfel:

Se poate observa că modificările legislativeapărute, faţă de noţiunea iniţială, se referă la introducereanoului concept amintit (guvernanţă) referitoare la: cadrulgeneral de competenţe profesionale al auditorului interndin sectorul public, certificat de atestare al auditoruluiintern din sectorul public, cooperare pentru asigurareaactivităţii de audit public intern, structuri asociative aleautorităţilor publice locale.

De reţinut că începând cu 1 ianuarie 2012,activitatea de audit intern nu mai este inclusă în controlul

intern, ci este independentă, ori această independenţăpresupune verificarea şi evaluarea controlului intern careface obiect

şi aprevăzute în Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Coduluicontrolului intern/managerial, cuprinzând standardele decontrol intern/managerial la entităţile publice şi pentrudezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.

Aceste modificări de ordin legislativ impunentităţilor publice reactualizarea deciziilor date pentruorganizarea controlului intern, dar şi a celor referitoare laorganizarea auditului public intern de la 1 ianuarie 2012,care redevine, odată cu republicarea

o activitate independentăprin care se verifică şi evaluează activitatea de controlintern/m

Până la intrarea în vigoare a

exista posibilitateaasigurării activităţii de audit intern de către persoanefizice atestate, pe baza contractelor de prestări servicii, laentităţile publice locale care nu şi-au constituitcompartiment propriu de au

Concluzionând asupra problematicii prezentate înRomânia, organizarea activităţii de audit intern în sectorulpublic a fost şi este realizată în sistem descentralizat, ceeace presupune că entităţile publice potrivit legii suntobligate să-şi organizeze compartimente proprii de auditintern, conform cadrului normativ de reglementareexistent la nivel naţional.

Ţinând seama de atribuţiile Curţii de Conturi aRomâniei cu privire la evaluările periodice alecompartimentelor de audit intern, care funcţionează încadrul unităţilor administrativ-teritoriale respectiv aunităţilor subordonate, aflate în coordonarea sau subautoritatea acestora, s-a constatat că gradul de asigurare anecesarului de resurse umane este inexistent sau redus,majoritatea compartimentelor funcţionale fiindsubdimensionate în raport cu volumul de muncă,complexitatea activităţilor care intră în sfera auditabilă şinumărul unităţilor subordonate, aflate în coordonare sausub autoritate care nu exercită funcţia de audit.

În cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, lanivelul structurilor de audit, există un deficit de personal,activitatea de audit intern este influenţată nefavorabilprin reducerea ariei de cuprindere a misiunilor şi calităţ

Legii nr. 191/2011 pentrumodificarea şi completarea

l financiar public intern format din douăcomponente:

OUG nr. 26/2012privind unele măsuri de reducere a cheltuielilorpublice şi întărirea disciplinei financiare şi de

modificare şi completare a unor acte normative

Legii nr. 672/2002 privind

auditul public internbuna guvernare, un pilon al acesteia fiind

controlu

Legii nr.672/2002 privind auditul public intern

Legea nr. 672/2002privind auditul public intern

3

4

se introduc concepte noireferitoare la

,

Ca u a

,

ul

,

anagerial.

,respectiv .

dit intern sau care nu au intratîn cooperare.

, ,

,

,

iimuncii prestate.

„Auditul public intern reprezintă activitatea funcţionalindependentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere,concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţeascăactivităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşiîndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematicăşi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şieficacitatea managementului riscului, controlului şiproceselor de guvernanţă”.

Verificarea şi evaluareacontrolului

dauditul public intern, republicată,

standardului nr. 24standardului nr. 25 Auditul intern

art 11 c) din Legea nr. 672/2002 privin

Totodată legea men�ionată relevăprincipiile privind conducerea și armonizareacentralizată a celor două componente, astfel: „Controlulfinanciar

areaprincipiilor și standardelor de control și audit”.

public intern reprezintă întregul sistem decontrol intern din sectorul public, format din sistemele decontrol ale entită�ilor publice, ale altor structuri abilitatede Guvern și dintr-o unitate centrală care esteresponsabilă de armonizarea și implement

3

Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern,M. O. nr. 780 din 3 noiembrie 2011.

Legea nr. 191 din 27 octombrie 2011 pentru modificarea şicompletarea publicatăîn

4OUG nr. 26 din 6 iunie 2012 privind unele măsuri de reducere a

cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şicompletare a unor acte normative, publicată în M. O. nr. 392 din 12iunie 2012.

29

Organizarea şi exercitarea auditului public intern în unităţile administrativ-teritoriale

5ANFPi a p i

–Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.Standardul nternaţional de udit ublic ntern nr. 2340 Supervizarea

misiunii: „Misiunile trebuie să fie supervizate corespunzător pentru a seasigura atingerea obiectivelor, asigurarea calităţii şi dezvoltareapersonalului”.

6

7 Standardul nternaţional de udit ublic ntern nr. 1310 Evaluărileprogramului privind calitatea:

i a p i„Activitatea de audit intern trebuie să

adopte un proces de monitorizare şi evaluare a eficacităţii globale aprogramului privind calitatea. Procesul trebuie să includă atâtevaluări interne, cât şi externe”.8Standardul nternaţional de udit ublic ntern nr. 1110 Independenţaorganizaţională:

i a p i -

.

„ t intern trebuiesă raporteze unui nivel ierarhic din organizaţie care să permităactivităţii de audit intern să-şi îndeplinească rolul său.

Conducerea departamentului de audi

1110.A1 – Auditul intern nu trebuie să fie îngrădit de nici o imixtiune îndeterminarea sferei sale de cuprindere, în modul de desfăşurare aactivităţii şi în comunicarea rezultatelor”

–

B. CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA ŞIEXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN LANIVELUL UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE PE PARCURSUL ANULUI 2012 ÎNJUDEŢULTIMIŞ. DIFICULTĂŢI, INADVERTENŢEŞI NEAJUNSURI

pentruneexercitarea activităţii de audit intern

În perioada analizată, atât pe parcursulverificărilor, cât şi urmare rapoartelor depuse,evaluarea realizată relevă că într-un număr relativridicat, din 89 unităţi administrativ teritoriale comunalede la nivelul judeţului Timiş în 85, respectiv 95,5%,activitatea de audit intern n

la nivelulunităţilor administrativ-teritoriale se regăsesc în:

care au condiţionat scoatereaposturilor vacante la concurs şi alo

limitările bugetare nu au permis ocuparea acestora princoncurs sau transfer;

, urmare a obligaţiei impus de lege de a susţineconcursul pentru funcţiile de execuţie, la sediulANFP ,exigenţelor privind nivelului ridicat de competenţepentru această funcţie (experienţă profesională deminimum un an sau probitate profesională confirmatăprin două recomandări din partea unor auditori internisau specialişti în domeniu, cu experienţă de minimum 5ani în activitatea publică), izolării geografice a unorlocalităţi, lipsei motivaţiei financiare;

, urmare a migrăriiauditorilor interni cu experienţă şi care au dobândit unnivel ridicat de competenţe către activităţi mai bineremunerate, în contextul eliminării sporului pentrucomplexitatea muncii de audit ş.a.;

Această situaţie evidenţiază faptul că la unităţile la careexistau compartimente de audit organizate, dar la care nus-a asigurat exercitarea activităţii de audit intern prinocuparea posturilor prevăzute, în urma măsurilor dereorganizare şi restructurare s-a decis desfiinţareaacestor compartimente.

Din punctul de vedere al adecvării competenţelorauditorilor interni, la nivelul administraţiei publicelocale există un deficit de competenţe, care se datoreazăatât faptului că activitatea de audit intern se realizeazăprin structuri cu un singur post, cât şi absenţei sauinadecvării asigurăr

.

) era inexistentă.Aceasta pentru că supervizareatrebuie să revină unui auditor intern cu experienţă, caresă nu fi fost implicat în mod direct în misiune. Nicirealizarea unui program adecvat de asigurare şi deîmbunătăţire a calităţii de audit public intern nu se poateînfăptui. O supervizare eficace este baza programului deasigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului intern. Înconformitate cu paragraful 1 al Modalităţilor Practice1311-1 din Standardele nternaţionale de audit intern,este necesar ca munca auditorilor interni să fiesupervizată astfel încât să asigure conformitatea custandardele de audit intern, politicile de audit intern şiprogramul de audit intern.

presupune ca această activitate complexă să fieîn sarcina directă a conducătorului compartimentului deaudit public intern, necesitând a se baza pe un proces deevaluări interne şi externe desfăşurate în mod sistematic.

necesitatea constituirii Comitetelor de audit intern, cainterfaţă între managementul ins ituţiei şi activitatea deaudit intern.

nu poate acoperi toate acţiunilenecesare pentru asigurarea unei bune funcţionări ainstituţiei/entită�ii publice şi pentru îndeplinirea tuturorobiectivelor sale.

În absenţa creării posturilor de conducere sau,după caz, a repartizării atribuţiilor manageriale nu sepoate asigura funcţia de supervizare şi celelalte funcţiimanageriale (planificare, organizare, coordonare şiantrenare) şi nici o asumare corespunzătoare aresponsabilităţii.

n cazul entităţilor care au organizat structuri deaudit cu un singur post nu se asigură respectarea

ca a

-

u s-a exercitat.

Principalele

-carea de resurse

financiare pentru remunerarea acestora. De asemenea,

-ca e

a

aa

- ca

-;

ii nevoilor de instruire a auditorilorinterni

În cazul compartimentului de audit public internîncadrat cu singur post, activitatea de supervizare amisiunilor (

i

,

–

nu este implementat integral, ignorându-se

t

Un singur auditor

Î,

cauze identificate

1. Organizarea unei structuri de audit public interncu un singur post

constrângerile bugetare,

rviciu

.

Standardul nr. 2340 – Supervizareamisiunii

Standardul nr. 1310

Standardul nr. 1110 –dificultăţile în procesul de recrutare a auditorilorinterni

creşterea fluctuaţiei personalului

trecerea auditorilor în alte funcţii şi/sau suspendareatemporară a raporturilor de se

- neocuparea posturilor de auditori interni prevăzute înorganigramele instituţiilor

Evaluări ale programului decalitate

Independenţa în cadrulorganizaţiei

5

6

7

8

30


31

principiului segregării sarcinilor menţionate de, existând riscul,

asumat sau nu de către conducerea entităţilor, să nu fierespectate toate prevederile cadrului normativ de auditpublic intern.

Subliniem faptul că prin crearea şi menţinereaunor structuri cu un singur post de auditor, nu se asigurăcadrul organizatoric şi funcţional pentru realizareaactivităţii de audit intern în condiţii de legalitate,eficienţă şi eficacitate.

De asemenea, în cadrul compartimentelor de auditintern care funcţionează cu un singur auditor nu seasigură respectarea tuturor procedurilor de audit, iaracolo unde sunt aplicate nu se asigură completareacorectă şi completă a documentelor de audit. În vedereaeliminării acestor disfuncţii, UCAAPI a propusintroducerea în Legea nr. 672/2002 a obligativităţiiorganizării compartimentelor de audit intern cuminim 2 posturi. Astfel lit. g) de la art. 2 prevede:„

Până la data intrării în vigoare a

existaposibilitatea asigurării activităţii de audit intern de cătrepersoane fizice atestate, pe baza contractelor de prestăriservicii, la entităţile publice locale care nu şi-auconstituit compartiment propriu de audit intern sau nu auintrat în cooperare.

În judeţul Timiş, în anul 2012, urmareevaluării realizate a rezultat că din 89 unităţiadministrativ teritoriale comunale în 13

%, s-a apelat la externalizarea activităţii de auditintern.

Totodată, cu ocazia acţiunilor de evaluare aactivităţii de audit public intern p

- gradul ridicat de similitudine în ceea ce priveşteconstatările la unităţile administrativ-teritoriale la careactivitatea de audit public intern se desfăşoară de cătreaceeaşi persoană fizică membru CAFR şi/sauCECCAR prin exercitarea acesteia la mai multe entităţiîn paralel, rezultatul unui volum redus sau foarteredus al activităţii de audit efectiv

au fost identificate foarte puţine nereguli şidisfuncţionalităţi, în condiţiile în care, la aceleaşientităţi, structurile Curţii de Conturi au constatatnereguli semnificative, unele d

n lipsa cadrului legal privindremunerarea activităţii de audit public intern în sistemexternalizat, contravaloarea prestaţiilor stabilite princontracte de prestări servicii sunt stabilite relativaleatoriu, acestea sunt diferite şi nu se cunosc criteriilecare au stat la baza fundamentării acestora (aproximativ

Standardul 18 Separarea

um

art. 11 c) din Legea nr. 672/2002

atribuţiilor

compartiment de audit public intern – noţiune genericăprivind tipul de structură funcţională de bază a audituluipublic intern care, în funcţie de volumul şi complexitateaactivităţilor şi riscurile asociate de la nivelul entităţiipublice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu,birou sau compartiment cu minim 2 auditori interni,angajaţi cu normă întreagă“.

privind auditul public intern, republicată,

um ,

,respectiv ,

ca a

- %, respectiv în14,6

De men�ionat este că în cazul unităţiloradministrativ-teritoriale la care activitatea de audit s-adesfăşurat prin contracte de prestări de servicii, s-auconstatat aspecte cu influenţe negative privind calitatearapoartelor anuale. În general, conţinutul acestora esteacelaşi, cu toate că entităţile unde se desfăşoară misiunilede audit sunt diferite.

Totodată, în cazul unităţilor administrativ-teritoriale la care activitatea de audit intern s-a realizat depersoane fizice, pe bază de contracte de prestări servicii,s-a constatat că nu au fost elaborate norme proprii deaudit intern. Această situaţie se datorează absenţei, încadrul normelor generale, a unor prevederi care săreglementeze modul de organizare şi funcţionare aactivităţii de audit intern de către persoanele fiziceatestate.

rin externalizare s-aconstatat:- nerealizarea unei activităţi de asigurare a calităţii/revizuire, în sensul că rapoartele de audit public internsunt adesea necorespunzătoare, formale, nu fac refeririprecise la documentele examinate, eşantioaneleanalizate, probe de audit etc. şi nu respectă cerinţelestabilite prin normele metodologice privind auditulpublic intern, aprobate prin OMFP nr. 38/2003;

fiindprestate;

- superficialitate în serviciul prestat, în sensul în care

intre acestea fiind cauzaproducerii de prejudicii;- de regulă, recomandările au un caracter general şi, decele mai multe ori, au fost formulate fără a fi susţinute deconstatări a căror remediere să necesite astfel derecomandări;- nu în ultimul rând, î

9

10

11

2. Asigurarea activităţii de audit public intern princontracte de prestări de servicii cu persoane fiziceatestate

26/2012privind unele măsuri de reducere a cheltuielilorpublice şi întărirea disciplinei financiare şi demodificare şi completare a

OUG nr.

unor acte normative12 iunie 2012

–

9 UCAAPI – Unitatea Centrală de Armonizare pentru Audit PublicIntern.

10 CAFR – Camera Auditorilor Financiari din România.i

din România.

11 CECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţ


2.500 lei/lunar), mult mai costisi oare decât în cazulangajatului propriu. Subliniem faptul că exercitareaactivităţii de audit public intern la mai multe entităţi înparalel generează obţinerea de câştiguri mari şi foartemari pentru un auditor persoană fizică, încălcându-seprevederile art. 12 alin. (7) din

, republicată:

Urmare atribuţiei legale de evaluare a activităţiide audit public intern s-a constatat un

în cazul efectuării acesteia pe bază decontracte de prestări servicii deşi persoanele fizice suntmembri ai grupurilor profesionale CAFR şi/sauCECCAR.

În contextul celor prezentate, opinăm că s-aimpus

, republicată, în sensul abrogăriiprevederilor referitoare la posibilitatea desfăşurăriiactivităţii de audit intern cu persoane fizice atestate, pebaza contractelor de prestări servicii cu impact asuprafondurilor publice. Această măsură a fost adoptată odatăcu aplicarea

.

la nivelulfiecărei entităţi publice,prin decizia persoanelorresponsabile prevăzute la

a) entităţilor publice centrale ai căror conducătorisunt ordonatori principali de credite şi gestionează anualun buget de până la 5 mil lei şi care nu au constituitcompartiment de audit intern. La aceste entităţi publiceactivitatea de audit intern este realizată de MinisterulFinanţelor Publice prin UCAAPI;

b) instituţiilor publice mici, aşa cum sunt definitela

care nu sunt subordonate altor entităţi publice. La acesteentităţi publice auditul intern este efectuat de către

compartimentele de audit intern ale MinisteruluiFinanţelor Publice;

c) entităţilor publice subordonate/aflate încoordonare /sub autoritate altei entităţi publice pentrucare conducerea de la nivelul ierarhic imediat superior adecis neînfiinţarea compartimentului de audit publicintern. La aceste entităţi publice activitatea de auditpublic intern este efectuat de către compartimentul deaudit public intern de la nivelul ierarhic superior, înconformitate cu

d) entităţilor publice locale care cooperează pentruasigurarea funcţiei de audit intern.

privind unele măsuri dereducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplineifinanciare şi de modificare şi completare a unor actenormative;

pentru aprobareaNormelor privind sistemul de cooperare pentruasigurarea funcţiei de audit public intern şi

pentru aprobareaNormelor privind coordonarea şi desfăşurareaproceselor de atestare naţională şi de pregătireprofesională continuă a auditorilor interni din sectorulpublic şi a persoanelor fizice.

rmare acestor modificări, activitatea deaudit intern în administraţia publică locală seorganizează şi desfăşoară prin:

, organizatca structură distinctă, cu minim două posturi, încadrul unităţilor administrativ-teritoriale;

area în comun a activităţii deaudit public intern de către mai multe entităţi, unaîndeplinind rol de organizator

Pentru entită�ile de mici dimensiuni din cadruladministra�iei publice locale, func�ia de audit publicintern se va putea organiza și exerci în douămodalităţi

- exercitarea în comun a activităţii de auditpublic intern de către mai multe entităţi, unaîndeplinind rol de organizator,

realizarea acestei activităţi, pentru mai multeentităţi publice locale, de compartimentele deaudit organizate la nivelul structurilor asociativede utilitate publică ale autorităţilor administraţieipublice locale

t

În condiţiile în care activitatea de audit serealizează ineficient şi ineficace şi nu contribuie laîndeplinirea obiectivelor entităţii publice, apreciem căplata unor astfel de servicii reprezintă o cheltuială celpuţin ineficientă în unele cazuri, chiar nejustificată (s-auconstatat situaţii în care documentele de audit întocmitese rezumă la câteva pagini anual).

modificarea

Legiuitorul a avut înv e d e r e

, cu :

ioane

a a

OUG nr. 26 din 6 iunie 2012

HG nr. 1.183 din 4 decembrie 2012

HG nr. 1.259 din 12 decembrie 2012

Ca u a

se-

um

- prin exercit

.

ta, respectiv:

-

.

Legea nr. 672/2002privind auditul public intern

Legii nr. 672/2002 privind auditulpublic intern

OUG 26 din 6 iunie 2012

art. 2,

art. 11, lit. f) din Legea nr. 672/2002

În anul 2012, s-a

compartiment propriu de audit public intern

cooperare,

„Funcţia deauditor intern este incompatibilă cu exercitarea acesteifuncţii ca activitate profesională orientată spre profit saurecompensă”.

privind unelemăsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărireadisciplinei financiare şi de modificare şi completare aunor acte normative

art. 11 din Legea nr. 672/2002privind auditul public intern, republicată, cumodificările ulterioare

lit. s) din Legea nr. 672/2002 privind auditulpublic intern, republicată, cu modificările ulterioare,

privind auditul public intern, republicată, cumodificările ulterioare;

procedat la adoptarea maimultor acte normative cu impact semnificativ asupramodului de organizare şi funcţionare a activităţii deaudit public intern, astfel:

nivel de calitatenecorespunz tor

C.COMPARTIMENTULUI DE

AUDIT PUBLIC INTERN

o r g a n i z a re acompartimentul de auditpublic intern în modobligatoriu

D.

CA A

-

-

ă

EXCEPŢII DE LA OBLIGATIVITATEAORGANIZĂRII

excepţia

PERSPECTIVELE ORGANIZĂRII ŞIEXERCITĂRII ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLICINTERN, URMARE NOILOR REGLEMENTĂRIDINANUL2012

nr.

-

12

32

12 HG nr. 1.183 din 4 decembrie 2012

M. O. nr. 839 din 13 decembrie 2012 , art. 5

pentru aprobarea Normelorprivind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit publicintern, publicată în


33

tuit propriul compartiment deaudit intern

or din România (ACoR), Asocia�iaOrașelor din România (AOR),Asocia�ia Municipiilor dinRomânia (AMR) și

, care au rol deorganizator;

.

Pornind de la aspectele prezentate,

, fiind în curs

De asemenea, se impune luarea tuturor m surilorde c tre UCAAPI, în vederea cre terii calit ii activit iide audit public intern în administra ia public local .Activit ile de monitorizare ar trebui orientate spreplusvaloarea creat de auditul intern în sprijinireaîndeplinirii obiectivelor entit ii publice.

Modalitatea de organizare se face în conformitatecu hotărârile consiliilor locale componente ale uneiasocia�ii, în care se vor stipula condiţiile şi termeniicooperării stabilite într-un acord de cooperare.

Procesul de cooperare în vederea asigurăriifuncţiei de audit intern se poate realiza pe baza liberuluiconsimţământ a două sau mai multe entităţi publicelocale care nu şi-au consti

pentru exercitarea în comun a activităţii deaudit intern sau prin cooperarea în cadrul structurilorasociative ale autorităţilor publice locale, caz în carestructura asociativă îndeplineşte rol de organizator, iarentităţile publice locale au rol de parteneri și sedesfăşoară sub următoarele forme:- asocierea entităţilor publice locale, dintre care unaîndeplineşte rol de organizator;- asocierea entităţilor publice locale în cadrul filialelorAsocia�iei Comunel

Uniunea Naţională a ConsiliilorJudeţene din România (UNCJR)

- asocierea entităţilor publice locale în cadrul Asocia�ieide Dezvoltare Intercomunitară (ADI), care au rol deorganizator.

UCAAPI stabileşte cadrul general al acordului decooperare pentru asigurarea activităţii de audit publicintern în entităţile publice locale, îndrumă entităţilepublice locale şi structurile asociative în implementareasistemului de cooperare pentru asigurarea activităţii deaudit public intern și coordonează sistemul de recrutareîn domeniul auditului public intern, sistemul de atestarenaţională a auditorilor interni din entităţile publice,precum şi sistemul de formare profesională continuă aacestora

se poateconcluziona că în prezent s-a procedat la dezvoltareacadrului metodologic şi procedural privind activitatea deaudit public intern de elaborare şi aprobareNormele generale privind exercitarea activităţii de auditpublic intern. Astfel că 32 de unităţi administrativ-teritoriale comunale de la nivelul judeţului Timiş ausemnat un acord de cooperare privind organizarea şiexercitarea activităţii de audit public intern, precum şipentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopulrealizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţiloradministraţiei publice locale (alte activităţi de interespublic local).

ăă ş ăţ ăţ

ţ ă ăăţ

ăăţ

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

� Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002(**republicată**)(*actualizată*)

publicată înpentru

modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern şi controlul financiarpreventiv, publicată în

UL

entită�ilepublicată în

Standardele Internaţionale de Audit Public Internnr. 1110 Independenţa organizaţională,Evaluările programului privind calitatea,Evaluările externe și

privind unele măsuride reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplineifinanciare şi de modificare şi completare a unor actenormative, publicată în

truaprobarea Normelor privind coordonarea şi desfăşurareaproceselor de atestare naţională şi de pregătireprofesională continuă a auditorilor interni din sectorulpublic şi a persoanelor fizice;

Legea nr. 94 din 8 septembr ie 1992(**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şifuncţionarea Curţii de Conturi**), publicată în

Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 130 din 4noiembrie 2010 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specificeCurţii de Conturi, precum şi valorificarea actelorrezultate din aceste activităţi publicată în

OUG nr. 75 din 1 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizată*)publicată în

OG nr. 65 din 19 august 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea activităţii deexpertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi**)publicată în

privind auditul publicintern, M. O. nr. 856 din 5 decembrie 2011;

Legea nr. 234 din 7 decembrie 2010

M. O. nr. 831 din 13 decembrie2010;

ORDIN nr. 946 din 4 iulie 2005 (*republicat*)pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial,cuprinzând standardele de control intern/managerial la

publice și pentru dezvoltarea sistemelor decontrol intern/managerial, M. O. nr. 469 din5 iulie 2011;

nr. 1310nr. 1312

nr. 2340 Supervizarea misiunii;OUG nr. 26 din 6 iunie 2012

M. O. nr. 392 din 12 iunie 2012;HG nr. nr. 1.259 din 12 decembrie 2012 pen

M. O. nr.282 din 29 aprilie 2009;

, M. O. nr. 832din 13 decembrie 2010;

privind activitatea de audit financiar**),M. O. nr. 598 din 22 august 2003;

M. O. nr. 13 din 8 ianuarie 2008.

�

�

�

�

�

�

�

�

�


ISA 120 Utilizatori prevede la,

• Se iau

Exemple de standardeinterna�ionale care, la final, fac referire la sectorulpublic.

–

- ISA 320 Pragul de se –

c.

„ “că ori de câte ori trebuie

exprimată o opinie de audit asupra unor situaţiifinanciare, se vor aplica aceleaşi de audit,indiferent de natura entităţii, deoarece utilizatorii unorastfel de situaţii financiare trebuie să beneficieze deaceeaşi calitate a auditului. Având în vedere că ISAstabilesc principiile de bază ale auditului, precum şiprocedurile şi practicile conexe fundamentale, acestease aplică în auditul situaţiilor financiare al instituţiilorstatului şi al altor entităţi din sectorul public.

Dacă la sfârşitul unui ISA nu este adăugat nici unPSP, atunci acel ISA este aplicabil, sub toate aspectelesemnificative, în auditul situaţiilor financiare dinsectorul public.

în considerare cerinţele specifice aleoricăror alte reglementări relevante, ordonanţeguvernamentale sau ordine ministeriale şi oricecerinţe speciale de audit, incluzând necesitatea dea avea în vedere aspecte legate de siguranţanaţională;• Mandatele de audit pot fi mult mai specificedecât cele din sectorul privat şi acoperă adesea unspectru mai larg de obiective şi o sferă mai vastă .Mandatele şi cerinţele angajamentelor de auditpot afecta, de asemenea, măsura în care stabilireapragului de semnificaţie, raportarea fraudei şi adenaturărilor, precum şi forma raportului de auditsunt la discreţia auditorului;• pot exista diferenţe în modul de abordare şi înstilul auditului.

Aceste deosebiri nu trebuie să constituie odiferenţă în ceea ce priveşte principiile de bază şiprocedurile esenţiale.

- ISA 240 „Responsabilitatea auditorului de alua în considerare frauda şi eroarea într-unangajament de audit al situaţiilor financiare” -Perspectiva sectorului public: Aşteptărilepublicului cu privire la utilizarea fondurilorpublice va însemna adesea că un auditor dinsectorul public

deşi aceasta poate să nu fie semnificativă pentrusituaţiile financiare sau poate să nu afectezeraportul auditorului asupra situaţiilor financiare.- ISA 250 „Rolul legislaţiei şi reglementărilorîn vigoare în auditul situaţilor financiare“ PSP:Chiar dacă responsabilităţile auditorului nu ledepăşesc pe cele ale auditorului sectorului privat,raportarea responsabilităţilor poate fi diferită,deoarece auditorul sectorului public poate fiobligat să raporteze asupra cazurilor deneconformitate autorităţilor centrale sau să leraporteze în raportul de audit.

„ mnificaţie în audit“PSP: La evaluarea pragului de semnificaţie,auditorul din sectorul public trebuie, odată cuexercitarea raţionamentului profesional, să ia înconsiderare orice lege sau reglementare care arputea influenţa evaluarea. În sectorul public,pragul de semnificaţie este bazat, de asemenea, pe„contextul şi natura“ unui element şi include, deexemplu, atât precizie, cât şi valoare. Preciziaacoperă o varietate de probleme cum ar fi acordulautorităţilor, respectarea legilor sau interesulpubli

Perspectiva

sectorului public (PSP)

principii

Perspectiva sectorului public – deosebiri de sectorul

privat

va trebui să ia în considerare ceacţiuni trebuie să întreprindă cu privire la fraudă,

PERSPECTIVA SECTORULUI PUBLIC (PSP) DIN, IMPORTAN�A ȘI STADIUL

STANDARDELOR INTERNA�IONALE DE CONTABILITATE PENTRUSECTORUL PUBLIC (IPSAS)CÂTEVA CONSIDERA�II REFERITOARE LA PSP DIN

UDIT

STANDARDELEINTERNAŢIONALE DE AUDIT (ISA)

STANDARDELEINTERNAŢIONALE DEA

34

Marilena GRAURE

Gheorghe GRAURE

Constantina PRICOP

Melania GU�U

Camera de Conturi Gala�i








Perspectiva ectorului ublic (PSP) ins p d Standardele Internaţionale de Audit (ISA)

35

Standardele Interna�ionale de Contabilitate pentru

Sectorul Public (IPSAS)

IPSAS sunt bazate pe standardele ISA pentrucompaniile private, iar ele au fost adaptate la cerinţelesectorului public. IPSAS sunt stabilite de Federa�iaInterna�ională a

(IPSAS), care reprezintă un pas important în direc�iaconsolidării în contin a transparen�ei șiresponsabilită�ii

Activitatea administra�iilor publice reprezintă omare parte din produsul intern brut (PIB) întoate economiile din UE, iar activele și pasiveleadministra�iilor publice sunt substan�iale în toate �ărileUE. În acest context, este important ca acestea să fie

gestionate eficient și ca administra�iile publice sărăspundă de această gestionare în fa�a cetă�enilor lor, areprezentan�ilor acestora, a investitorilor și a altor păr�iinteresate.

meniulfinan�elor publice furnizeazăinforma�ii privind conturilediferitelor subsectoare aleadministra�iei publice, astfelîncât factorii de decizie șialte păr�i interesate sunt înmăsură să analizeze situa�iafinanciară și rezultateleadministra�iilor publice,precum și sustenabilitatea petermen lung a finan�elorpublice. Principalele sursepentru aceste statistici sunt registrele și rapoartele

contabile ale diferitelor entită�i publice, completate cuinforma�ii financiare. Conturile financiare public

aisustenabilită�ii fiscale sunt

i în cadrul UE pentru monitorizarea respectăriidispozi�iilor din Pactul de stabilitate și de creștere.

, ,recunoscut la nivel

interna�ional. El se bazează pe standardele interna�ionalede raportare financiară (IFRS), care se aplică la scarălargă de către sectorul privat și, în prezent, constă într unset de 32 de standarde de contabilitate pe bază deangajamente, plus un standard bazat pe contabilitatea decasă.

În acest context, articolul 16 alineatul (3) dinDirectiva 2011/85/UE prevede efectuarea unei evaluări acaracterului adecvat al IPSAS pentru statele membre

contabilitatea pe bază de angajamente în conformitate custandardele na�ionale din întregul sector public sau suntpe punctul de a realiza

i și organisme ale UEsunt pe bază de angajamente și se inspiră din IPSAS.Acest lucru este valabil și pentru mai multe alteorganiza�ii interna�ionale

Contabilitatea pe bază deangajamente este singurul sistemde informare general acceptat careoferă o imagine completă și fiabilăa situa�iei financiare și economice,precum și a performan�ei uneiadministra�ii publice, prezentândintegral activele și pasivele,precum și veniturile și cheltuielileunei entită�i, pentru perioada lacare se referă conturile și în momentul în care suntînchise. Contabilitatea pe bază de angajamente implicăînregistrarea opera�iunilor, nu în momentul efectuării

Contabililor.Începând cu ianuarie 2012, Programul Na�iunilor

Unite pentru Dezvoltare a adoptat StandardeleInterna�ionale de Contabilitate pentru Sectorul Public

uarePNUD.

Statisticile în do

e fiabilesunt esen�iale pentru elaborarea conturilor na�ionale și,bineîn�eles, pentru planificarea, coordonarea șisupravegherea bugetare.

Doi dintre cei mai, care sunt

utiliza�

IPSAS este în prezent singurul set de standarde decontabilitate pentru sectorul public

-

.

Majoritatea statelor membre au implementat deja

acest lucru. Unsprezece statemembre dispun de sisteme mixte, întrucât au pus înaplicare diferite practici contabile la diferite niveluri aleadministra�iei publice.

Cadrul contabil și sistemele contabile ale ComisieiEuropene și ale celorlalte institu�i

.

importan�i indicatori

datoria și deficitul

membre ale UE

Situa�ia actuală în ceea ce privește contabilitatea pe

bază de angajamente în statele

Necesitatea standardelor armonizate de

contabilitate pe bază de angajamente pentru

sectorul public

36

plă�ilor în numerar, ci în momentul în care valoareaeconomică se creează, se transformă sau se stinge sau înmomentul în care crean�ele și obliga�iile apar, setransformă sau se sting. Contabilitatea de casăînregistrează tranzac�iile atunci când suma este încasatăsau plătită. Contabilitatea pe bază de angajamente estemai pertinentă din punct de vedere economic decâtcontabilitatea de casă, motiv pentru care actualul cadrucontabil pentru monitorizarea fiscală în UE, SEC 95,este pe bază de angajamente. În plus, contabilitatea pebază de angajamente în sectorul public este necesarăpentru a se evita anumite forme de manipulare abilan�ului permise de contabilitatea de casă, în cazulcăreia plă�ile pot fi avansate sau amânate pentru a fiînregistrate în momentul ales de administra�ia publică.Cu toate acestea, contabilitatea pe bază de angajamentenu este menită să elimine sau să înlocuiascăcontabilitatea de casă, în special în cazul în careaceasta din urmă este utilizată pentru stabilirea șicontrolul bugetului. De fapt, contabilitatea pe bazăde angajamente ar trebui considerată ca fiindcomplementară „contabilită�ii de casă” pură, maidegrabă decât ca o alternativă la aceasta. Oferind oimagine completă a situa�iei economice și financiare,precum și a performan�elor entită�ilor în cauză, eaplasează contabilitatea de casă în contextul său general

Așa cum este cazul cu orice altă activitateeconomică, gestionarea și controlul eficacită�ii șieficien�ei sectorului public depinde de gestionarea șicontrolul situa�iei sale economice și financiare, precumși de performan�ele sale. Contabilitatea pe bază deangajamente în partidă dublăeste singurul sistem generalacceptat care furnizeazăinforma�iile necesare într-unmod fiabil și în timp util. În plus, utilizarea de cătreadministra�iile publice a unei contabilită�i armonizate pebază de angajamente îmbunătă�ește transparen�a,responsabilitatea și comparabilitatea rapoartelor

financiare în sectorul public și poate servi laîmbunătă�irea eficien�ei și a eficacită�ii auditulu

vederea preluării acquis-uluicomunitar s-a realizat â ,

ăanumite IPSAS-uri integral (situa�ii financiare,

imobilizări, stocuri, fluxuri de numerar, rezultat net

omânească

ctorulpublic nu este finalizată

perioadele următoare preluareareglementările vedere

avantajele adoptării IPSAS: creșterea semnificativă acalită�ii raportării financiare de către institu�iile publice;creșterea credibilită�ii

și o mai maretransparen�ă

în gestiunea axată perezultate; informa�ii mai complete care faciliteazăgestiunea

�inerea de rezultate; evaluarearesponsabilită�ii la nivelul tuturor resurselor pe careinstitu�ia publică le gestionează; luarea deciziilor înlegătură sau dezvoltarea de noiactivită�

publice; o maibuna coeren�ă și o mai bunăfinanciare, datorită faptului că

Comisia Europeană Bruxelles, 6.3.2013COM(2013) 114 Raport final al Comisiei către Consiliuși Parlamentul E

.

ifinan�elor publice.

Trecerea la contabilitatea de angajamente în cadrulsectorului public în

în Rom nia începând cu 2006prin introducerea noilor reglement ri contabile carepreiau și

șimodificarea politicilor contabile etc.) sau par�ial înreglementarea r pe baza OMFP nr.1.917/2005.

Reforma sistemului de contabilitate din se, inten�ia reglementatorilor fiind

de a continua în și a altorIPSAS-uri în românești, având în

și transparen�ei informa�iilorprezentate; un control intern mai bun

a activelor și datoriilor; informa�ii maidetaliate asupra costurilor utile

și administrarea resurselor, furnizarea depresta�ii eficace și ob

cu furnizarea resurselori; evaluarea situa�iei financiare, a performan�ei

și a fluxurilor de trezorerie ale institu�iilorcomparabilitate a situa�iilor

fiecare standard cereprezentarea de informa�ii uniforme, detaliate șispecifice.

ISA,

uropean.

Stadiul aplicării IPSAS în România

Bibliografie

Perspectiva ectorului ublic (PSP) ins p d Standardele Internaţionale de Audit (ISA)

O definire destul de cuprinzătoare a conceptuluide evaziune fiscală se regăsește în actul normativabrogat (Legea nr. 87/1994) pentru combatereaevaziunii fiscale, potrivit căruiareprezintă

.Actualul cadru normativ aflat în vigoare, pentru

combaterea evaziunii fiscale, nu abordează sub nici oformă con�inutul și semnifica�ia termenului deevaziune fiscală.

Potrivit ultimelor evaluări ale

Acestfenomen constituie o amenin�are reală asupraexecu�iei bugetului general consolidat în condi�ii deechilibru, precum și asupra exercitării func�iilorstatului în domeniul economic și social.

evantă și concluziaorganismului mai sus men�ionat, conform căreia,

.

Pornind de la acest fenomen îngrijorător, înopinia noastră,

.

are, în-cepând cu data intrăriiîn vigoare a acestuia,modifică

,prin schimbările adusetextelor legale de la art. 3, art. 4 art.5, art. 6, precum șialineatelor (2) și (3) de la art. 9

Prezentăm mai jos aplicateinfrac�iunilor de evaziune și a celor în legătură cuacestea, în lumina noilor dispozi�ii legale:

cu inten�iesau din culpă, documentele de eviden�ă contabilădistruse, în termenul înscris în documentele decontrol, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5ani;

și bunurile dinpatrimoniu, în scopul împiedicării verificărilorfinanciare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15zile de la soma�ie, se pedepsește cu închisoare de la unan la 6 ani;

- împiedicarea, sub orice formă, a organelorcompetente de a intra, în condi�iile prevăzute de lege,în sedii, incinte ori terenuri, cu scopul efectuăriiverificărilor financiare, fiscale sau vamale, sepedepsește cu închisoare de la 1 an la 6 ani;

- re�inerea și nevărsarea cu inten�ie, în cel mult 30 dezile de la scaden�ă, a sumelor reprezentând impozitesau contribu�ii cu re�inere la sursă se pedepsește cuînchisoare de la 1 an la 6 ani.

evaziunea fiscală„sustragerea prin orice mijloace în

întregime sau în parte, de la plata impozitelorși a altor sume datorate bugetului de stat,bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilorspeciale extrabugetare de către persoanele fizicesau juridice române sau străine denumitecontribuabili”

Consiliului Fiscalorganism guvernamental din România, care are

rolul de a asigura consilierea autorită�ilor învederea realizării unui management performant alfinan�elor publice evaziunea fiscală totală dinRomânia reprezintă cca 15 % din PIB.

dacăs-ar reduce măcar cu 1/3 evaziunea fiscală dinRomânia, veniturile bugetului consolidat ar fi cușapte miliarde de euro mai mari

i

combaterea evaziunii fiscale, va contribui în mod

substan�ial la diminuarea faptelor de evaziune

fiscală

pedepsele

aplicate infrac�iunilor

de evaziune fiscală

au fost mărite

și pedepsele pentru formele agravante ale faptelor

În acest sens este rel

Corpul actuluinormativ cuprinde unarticol unic, c

din Legea nr. 241/2005pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

- fapta contribuabilului care nu reface,

- refuzul nejustificat al unei persoane de a prezentaorganelor competente documentele

De asemenea, prin articolul unic

–

adoptarea Legii nr. 50/2013 privind

modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea ș

noile pedepse

1

–

MĂSURI FERME PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

37

Ioan Alexandru SZABOCamera de Conturi AradDirector

1 Legea nr. 50/14.03.2013, privind modificarea Legii nr. 241/2005pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată înMonitorul Oficial nr. 146/19.03.2013.

38

Măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale

săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea

obliga�iilor fiscale, fapte constând în:

limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita

maximă a acesteia se majorează cu 5 ani,

limita minimă a

pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia

se majorează cu 7 ani

înăsprirea măsurilor coercitive menite

să diminueze amploarea și persisten�a fenomenului

evazionis

focalizarea efortului de către

autorită�ile competente, în vederea limitării cauzelor

care generează fuga din calea impozitelor

elemente cauzale de ordin moral, politic, economic și

tehnic care conduc la sustragerea de la plata

impozitelor și taxelor de către contribuabili

obiective

de natură fiscală

civiliza�ie fiscală, nivel înalt al

conformării voluntare la plata impozitelor și taxelor

cuvenite bugetului general consolidat al statului

- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sautaxabile;

- omisiunea, în tot sau în parte, a eviden�ierii în actelecontabile ori în alte documente legale a opera�iunilorcomerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

ea altor opera�iuni fictive;- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte

contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcatelectronice fiscale sau de alte mijloace de stocare adatelor;

- executarea de eviden�e contabile duble, folosindu-seînscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

ate;

, în echivalentul monedei na�ionale,

, înechivalentul monedei na�ionale,

Desigur,

fiind un.

În acest context, ne referim l

- fiscalit

lorși taxelor, comoditatea perceperii și echitatea înrepartizarea sarcinilor fiscale.

Cunoscând actuala situa�ie din România,

de atins, atât pe , cât și pe

precum și un

.

- eviden�ierea în acte contabile sau în alte documentelegale a cheltuielilor care nu au la bază opera�iuni realeori eviden�ier

- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare,fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivăori declararea inexactă cu privire la sediile principale sausecundare ale persoanelor verific

- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de cătredebitor, ori de către ter�e persoane a bunurilorsechestrate, în conformitate cu prevederile Codului deprocedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

În concordan�ă cu noile prevederi legale, dacă prinfaptele men�ionate s-a produs un

iar dacă s-aprodus un

.

nu constituie o măsură singulară în cadrulacestui demers,

a următoarele

:

- lipsa conștiin�ei fiscale sau, acolo unde există, estesub nivelul celei morale;

atea exacerbată și a interven�ionismuluiexagerat;

- conjuncturile economice nefavorabile și presiuneafiscală împovărătoare și prost distribuită;

- incoeren�a și complexitatea sistemului fiscal careinfluen�ează negativ certitudinea în stabilirea impozite

care se desprinde este aceea că există multiple

, care să ne apropie de ceea ce secheamă

prejudiciu mai mare

de 100.000 euro

prejudiciu mai mare de 500.000 euro

t

imperativ sine qua non

concluzia

termen scurt

termen mediu și lung

“

Editorialul

Știri pe scurt

România –

Chile –

Irak –

acestei edi�ii supune aten�ieiproblema revitaliz rii revistei INTOSAI (INTOSAIJournal) prin împrosp tarea con�inutului acesteiapentru comunitatea de audit.

De aproximativ 40 de ani, de la înfiin�area în anul1974, aceast publica�ie s-a str duit s promoveze celemai utile informa�ii și comunic ri pentru auditulsectorului public.

Politica de comunicare a INTOSAI, adoptat lacel de-al XIX-lea Congres, s-a concentrat peîncurajarea membrilor s i pentru schimbul deinforma�ii și promovarea schimbului de experien șicunoștin�e, în beneficiul tuturor, conducându-se dupmotto-ul Experien�e comune în beneficiul tuturor .

Datorit faptului c edi�iile publicate aleJurnalului au devenit instrumente valoroase pentruconsolidarea cunoștin�elor cititorilor membri aiINTO c a venit momentul încare publica�ia poate transcende paginile sale într-oputernic publica�ie web cu mult mai multe resurseinteractive. De exemplu, vor fi foarte utile discu�iile peforumurile dedicate unor articole specifice, unde sevor pune întreb

de la autori, într-uncuvânt vor putea avea loc dialoguri în timp real, carevor oferi oportunit i de colaborare și/sau clarificarepentru cititori.

La noua formul a Jurnalului pot contribui to�imembrii INTOSAI cu opinii și solicit ri saur spunzând la urm toarele întreb ri:1. Ce informa�ii și nout i dori�i s g si�i pe site-ulJurnalului INTOSAI?2. Ce ar trebui s con�in site-ul pentru a servi cel maibine efortul comun al SA urilor?Contribu�ii la acest demers al editorilor revistei se pot

utilizând adresele:și

La rubrica sunt prezentate, pescurt, o serie de evenimente desf urate în perioadamai-septembrie 2013, de c tre SAI-urile membreINTOSAI.

la pagina 8este prezentat vizitapreședintelui SAI Coreeaecre tar enera l a l

ASOSAI, domnul YangKun, la Curtea de Conturia României, în perioada 27-30 iunie 2013,scop principal a fost schimbul de opinii și experien�eprofesionale în domeniul auditului public. Cu acestprilej a fost semnat un Acord de Cooperare între cele

SAI uri, pentru dezvoltarea rela�iilor bilaterale.OCDE

a g zdui tworkshop-ul cu privire lastabilirea unor noi strategiipentru un control mai bun,

în�elegerea particip ii cet enilor ca factor cheie înîmbun t irea activit ii de control și implementareamecanismelor pentru transformarea SAI-urilor înpromotori ai bunei guvernan�e. Ac�iunea se înscrie încontextul Acordului bilateral semnat de SAI Chile șiOCDE, în septembrie 2012.

Președintele ConsiliuluiFederal Irakian deAudit Suprem(FBSA), dr. Abdul Basit TurkiSaid, a fost ales președinteadjunct al Consiliului Executiv

al ARABOSAI.

- A fost publicat Raportul nual pentru anulfiscal 2012. Acesta are patru capitole și,

- În anul 2012 a fost semnat un Memorandum deÎn�elegere între SAI Olanda și Consiliul FederalIrakian de Audit Suprem (FBSA), pentru realizareaunui peer-review privind evaluarea performan�eiSAI Irak.

În cadrul programului pentru evaluareaperforman�ei condus de SAI Olanda, au fost

„ ă “ă

ă ă ăă

ă

ă�ă

ă„ “

ă ă

SAI, editorii consideră ă

ă

ări, se vor putea prezenta materiale, sevor putea solicita răspunsuri

ă�

ăă

ă ă ăă� ă ă

ă ăui I-

realiza

„ăș

ă

ă,

s g

vizită al cărei

două -Organiza�ia

pentru Cooperare și DezvoltareEconomică ă

ăr ă� -ă ă� ă�

Irakul va fi gazda Adunării Generaledin 2016.

aîmpreună cu

anexele, este disponibil pe website-ul SAI Irak.

-,

●

–

–

[email protected] www.intosaijournal.org

SINTEZAREVISTEI INTOSAI, EDI�IAOCTOMBRIE 2013

39

Dragoș BUDULAC

Liliana �

Serviciul Rela�ii Externe și Protocol

Serviciul Rela�ii Externe și Protocol

Șef serviciu

Consilier

MUSTA Ă

40

Sinteza revistei INTOSAI, edi�ia octombrie 2013

organizate șase workshop-uri cu exper�i olandezi pentrupersonalul FBSA, în perioada mai 2011 iunie 2013

Domnul Ternihiko Kawato,omisarul Consiliului de Audit al

Japoniei, este noul uditor eneral, dindata de 8 august 2013.

Audit al Japoniei pe data de 1 august 2013.Domnul Anthony C. Mifsud a

fost reconfirmat în func�ia de uditoreneral al Maltei pentru al doilea

mandat. Domnul Charles Deguara afost de asemenea reconfirmat pentru al

doilea mandat de uditor eneral djunct al Maltei.Pe 21 i

cerin�a de raportare simultan Președintelui șiParlamentului

În luna iulie 2013

ISSAI X.Domnul Krzysztof

Kwiatkowski este noul președinteal SAI Polonia, din data de 27august 2013.

SAI Slovacia a s rb toritaniversarea a dou zeci de ani de laînfiin�area sa în perioada 3-5 aprilie,la Bratislava. La eveniment auparticipat și 40 de invita�i str ini.

cu privirela auditul independent, cu titlul: Rolul SAI-urilor încondi�iile unui mediu de schimb ri socio-economice .

, 1993-2013”.în perioada 25-27 iunie

2013, SAI Turcia a organizat unprogram de instruire cu privire laauditul administra�iei publice pentrupersonalul SAI Albania, în cadrul

programului de cooperare inclus în Acordul bilateralîncheiat între cele dou SAI-uri în noiembrie 2012. SAITurcia a organizat un program de instruire pe temaValoare pentru bani (VFM) pentru o delega�ie de 10persoane din par

– Pe 22 mai 2013, SAIVenezuela a publicat noile StandardeGenerale privind Auditul Public. Înelaborarea acestor standarde au fostluate în considerare principii stabilitede INTOSAI și s-a �inut cont de ISSAI-uri, în special deISSAI 100, 200, 300 și 400

– Pe 6 mai 2013, AbubakrHussein Al-Saggaf a fost numit înfunc�ia de reședinte al Organiza�ieiCentrale de Control și Audit aRepublicii Yemen prin decret alreședintelui RepubliciiYemen.

– În cadrul celei de-a cinceaîntâlniri a Comitetului Directorprivind Schimbul de Cunoștin�e șiServiciile de Cunoaștere

în fa�aConsiliului de Conducere, o propunere privindînfiin�area unui nou Grup de Lucru privind AuditulIndustriilor Extractive

La pagina 12, reprezentan�i ai SAI Brazilia publicarticolul cu titlul

Auditul Coordonat ofer oportunit i multiple pentrudezvoltarea capacit ii. Auditorii sunt în contactpermanent cu metodologiile de lucru, fac schimb decunoștin�e și informa�ii din practica curent a fiec ruia,st fie preluate înprogramele de preg tire profesional , se familiarizeazcu probleme care pot avea un rol cheie în asigurareainform rii lor și în îmbun t irea aptitudinilor de care aunevoie pentru desf urarea activit ii lor. Contactul cuexper�ii în domeniu determin preg tirea permanent aauditorilor și prin aceasta creșterea nivelului decunoștin�e pe care le aplic în activitatea de audit.

o strategiepe mai multe planuri, pentru construirea capacit iiinstitu�ionale prin auditul coordonat ca și componentcheie în abordarea impactului de înv are.

onceptul de formareîn domeniul auditului performan�ei prin

in organizate de SAIBrazilia, care este pe deplin compatibil cu ISSAI.

iSAI au finalizat cu succesaceste cursuri on line. Cel mai recent curs a fost finalizatîn luna mai 2013 și a gecare deschide calea ndomeniul auditului performan�ei.

Planul Strategic 2013 2015 actualizat prevedeii institu�ionale în cadrul

SAI

- .

ca g

DoamnaMari Kobayashi a fost numită în func�ia de comisar alConsiliului de

ag

, ,a g a

anuarie 2013 aintrat în vigoare Legea AuditoruluiGeneral modificată. Legea modificatăprevede obliga�ia auditorului general

de a raporta, cel pu�in anual, Parlamentului, precum șiă

.În anul 2012,

doamna Lyn Provost, controlorșiauditor general al SAI NouaZeelandă, l-a găzduit pe domnulFuimanao Camillo Afele, auditorşef al SAI Samoa, împreună cu al�i cinci membri, încadrul unui program de detașare având scopulconsolidării capacită�ii institu�ionale a Biroului de Audital Samoa.

a fost aprobată noua strategie a SAINoua Zeelandă pentru perioada 2013-2017, având labază obiectivele-cheie subliniate în proiectul deexpunere al

ă ăă

ă Încadrul aniversării a fost organizat și un seminar

„ă “

Cu această ocazie, SAI Slovacia a emis publica�iaintitulată „Cea de-a 20-a aniversare a Biroului Suprem deAudit al Republicii Slovacia

ă

,tea SAI Mongolia, condusă

deconsilierul auditorului general al SAI Mongolia.

.

,p

p

(KSC) a fostaprobată, pentru prezentare

.

ă

.ă ă�

ă�

ă ăabilesc obiective comune care să

ă ă ă-

ă ă ă�ăș ă�

ă ă ă

ăOLACEFS elaborează și consolidează

ă�ă

ă�În anul 2011, Comitetul Regional pentru

Dezvoltarea Capacită�ii Institu�ionale din cadrulOLACEFS a inclus auditurile coordonate în planulstrategic pe cinci ani și a coordonat cprofesională

termediul cursurilor la distan�ă

Din anul 2011 până în anul 2013, 166 de membri a-urilor din America Latină

-nerat o dezvoltare semnificativă

către noi nivele de cunoaștere î

-continuarea dezvoltării capacită�

-urilor, prin sprijinirea programelor de învă�are.

Japonia

Malta –

Myanmar –

Polonia

Slovacia

Turcia –

Venezuela

Yemen

India

Auditul Coordonat ca Strategie de

–

–

–

Noua Zeelandă –

„Dezvoltare a Capacită�ii Interna�ionale“


41

●

●

.

ă-ș ă

socială și economică,

ăă

ă

.

Ministerul Muncii, Sănătă�ii și Protec�iei Sociale

uin�etemporare de urgen�ă victimelor cutremurului care și-aupierdut locuin�ele. Totalul subven�iilor s-a ridicat la sumade 4,28 miliarde USD, până la 31 martie 2012.

În buletinul ministerului sunt prevăzute standar-dele de ajutor în cazul dezastrelor și prevăd ca dinsubven�iile primite, prefecturile să poată construilocuin�e, să poată închiria locuin�e de la persoane privatesau să aloce sume în numerar, atunci când considerănecesar, pentru victimele rămase fără locuin�e în urmacutremurului.

Până în luna martie 2012, prefecturile au distribuit116.170 de locuin�e de urgen�ă în cele șapte regiuniafectate de dezastru, dintre care 52.858 au fost construite,iar 57.697 au fost închiriate de pe pia�a liberă, toatereprezentând 95,2%

În ceea ce privește cheltuielile, costurile au fost:62.800 USD/unitate pentru locuin�ele construite și18.300 USD/unitate pentru locuin�ele închiriate pentru operioadă de doi ani. Cheltuielile au depășit limitelecosturilor din cauza construirii foselor septice, care aunecesitat costuri mai mari decât fusese estimat. Prinurmare, este mult mai eficient din punct de vedereeconomic ca locuin�ele de urgen�ă să fie procurate prinînchiriere de pe pia�a liberă.

rvat faptul căMinisterul Muncii, Sănătă�ii și Protec�iei Sociale artrebui să utilizeze, în mod activ, case închiriate pentrufurnizarea de locuin�e temporare de urgen�ă în urmadezastrelor majore atât pentru a accelera furnizarea de

, .

Cutremurul a generat 21,62 milioane tone dedeșeuri în 13 regiuni, iar tsunami 9,59 tone de pământ șinisip în depuneri în zonele de coastă.

În luna mai 2011, Ministerul Mediului a elaboratun plan general pentru înlăturarea eficientă a deșeurilorși depozitelor generate de cutremur și tsunami cutermenul limită pentru finalizare până la sfârșitul luniimartie 2014.

ioactive emise dupăaccidentul nuclear de la Fukushima, ministerul a decis săaplice un program prin care dispune ca deșeurilecontaminate de substan�ele radioactive să fie eliminate.Bugetul alocat pentru acest proiect era, în anul 2011, deaproximativ 7, .

Auditul efectuat pe acest program a identificat oîntârziere în executarea bugetului, cauzată de proceduraplă�ilor în avans efectuate de ministerul Mediului. Prinurmare, municipalită�ile au avut nevoie de mult mai multtimp pentru pregătirea și corectarea cererilor de subven�iiîn timpul crizei instalate imediat după dezastru.

SAI Japonia a observat unele incertitudini cuprivire la punerea în aplicare a planurilor pentrueliminarea deșeurilor radioactive de către p

.

SAI Japonia a continuatsă efectueze audituri cuprivire la diversele proiectede reconstruc�ie socială șieconomică

a dă ă

ăă�

a .

,

Aceste principii vor formapunctul de referin�ă pentru aplicarea Standardelor

La pagina 19, domnul NobuoAzuma, SAI Japonia,scrie un articol despre

Din luna octombrie2011, SAI Japonia desfoar audituri concentrate pe

numeroase proiecte dereabilitare și reconstruc�ie

în urmacutremurului din luna martie2011. În raportul anual pe anul 2011, publicat înnoiembrie 2012, SAI Japonia raporteaz cu privire lașapte cazuri de audit efectuate cu privire la urm rilecutremurului.În articolul publicat în Jurnal sunt descrise dou dintreaceste cazuri bazate pe rezultatele auditurilor cu privirela zonele afectate de dezastre

aacordat subven�ii pentru șapte prefecturi ale zonelorafectate de dezastru pentru a putea furniza loc

din cereri.

În urma auditului, SAI Japonia a obse

locuin�e cât și pentru a reduce cheltuielile conexe

În privin�a substan�elor rad

65 miliarde USD

refecturiledin regiunile afectate

în zonele afectatede cutremur. Rezultateleacestor audituri vor fi publicateîn luna noiembrie, în raportul anual de audit pentru anulfiscal 2012.

În luna mai 2013 a avut loc Reuniunea Grupului delucru cu privire la uditul ezastrelor, unde SAI Japonia afost invitat s prezinte informa�ii din experien�a sa cuprivire la acest tip de audit. În auditurile sale, SAI Japonias-a concentrat pe proiectele de promovare a reconstruc�ieiîn urma cutremurului și dac fiecare proiect a contribuit lareconstruc�ia societ ii și a economiei, în zonele afectatede dezastre. Rezultatele acestor audituri sunt publicate înRaportul nual pe 2012

La rubrica sunt prezentateprincipiile fundamentale ale auditului în sectorul public.

În iunie 2013, Consiliul Director al Comitetuluipentru Standarde Profesionale INTOSAI a aprobat noileprincipii fundamentale ale auditului care au fost descriseîn edi�iile anterioare ale Jurnalului (edi�iile din octombrie2012 și ianuarie 2013).

auditul proiectelor

în urma cutremurului din estul Japoniei

"Spotlight on ISSAIs"

dereabilitare şi reconstruc�ie socială și economicădesfășurate

Furnizarea de locuin�e temporare de urgen�ă

Înlăturarea consecin�elor dezastrului

Rezultatele auditului

Rezultatele auditului

Concluzii

42


Interna�ionale de către Inst

este de așteptat să devină emblematice

Acestaprezintă o defini�ie a auditului sectorului public și oferăconceptele , elementele și principiile care seaplică la toate auditurile din sectorul public, indiferent deform

oferă o imagine delui situa�iilor financiare

efectuate de către SAI-uri. Principiile prezentate suntîn concordan�ă cu orientările de audit financiar(ISSAIs1000-1815, Standardul Interna�ional de AuditINTOSAI

definește și exprimă recunoașterea decătre INTOSAI a principiilor auditului cu privire laeconomie, eficien�ă și eficacitate.

furnizează o imagine de ansamblu a naturii,elemente

.

-uri au fost elaborate de către,

-uri

ă tema„ ă

ă ălegate de acestea se orientează

ăă ă

în auditul sectorului extractivdiferă considerabil, acestea raportează frecvent că

bazeazăcunoștin�e aprofundate și în�elegerea acestui domeniu,

toate SAI-urile întâmpinând probleme în în�elegereaacestui sector. Răspunsurile generale indică o valoarepercepută în efect xtractivă

din rului public. Deși poateexista o suprapunere substan�ială cu alte metodologii deaudit – cum ar fi cele cu privire la venituri, IT, mediu –auditul industriei extractive solicită cunoștin�e specif

.Conform răspunsurilor, capacită�ile SAI-urilor

trebuie să acopere următoarele domenii:- de colectare (de calcul și de plată) a veniturilorpublice

Analiza arată o nevoie a unei informări continue

păr�ilorinteresate de industria extractivă.

Un program de dezvoltare a capacită�ii adaptate laauditul industriei extractive a SAI-urilor ar atrage dupăsine consolidarea nu numai

a aceastătemă poate fi consultat site-ul Secretariatului Donor –INTOSAI: .

ă

1

�ă

itu�iile Supreme de Audit șivor defini modul în care acestea pot fi utilizate pentrusectorul public.

încadrul INTOSAI pentru promovarea auditului cu privirela sectorul public și a bunelor practici de audit.

esen�iale

a sau de contextul lor.

Principiile generale ale ISSAI 100 sunt completatede principii specifice în trei domenii:

ansamblu a naturii,elementelor și principiilor auditu

).

lor și principiilor auditului de conformitaterealizat de SAI

Cele patru ISSAIGrupul pentru Proiectul de Armonizare a ISSAI înconformitate cu Procesul Echitabil pentru StandardeProfesionale INTOSAI.

Cele patru ISSAI noi vor înlocui documenteleexistente la nivelul 3 din cadrul ISSAI și pot fi consultatela adresa: http:///www.issai.org.

trateazAuditul în industria extractiv : explorarea unor noi

domenii”.

Auditul în industria extractiv definit de petrol,gaz și toate industriile , atâtla nivel na�ional, unde SAI-urile au atribu�ii de controlasupra fondurilor publice, cât și la nivel interna�ional,unde transparen�a exploat rii resurselor naturale estefoarte dezb tut .

În timp ce domeniul de aplicare a mandatului șiexperien�a SAI-urilor

bunelepractici în cazul auditului industriei extractive sepe

uarea auditurilor în industria e

perspectiva auditului secto

icecu privire la acest sector

generate de sectorul extractiv- orice bani publici investi�i în acest sector- supravegherea ac�iunilor guvernului însectorul extractiv.

privind orientarea, comunicarea și coordonarea tuturormembrilor INTOSAI și a tuturor externespecifice

a cunoștin�elor tehnice șijuridice cu privire la diferitele aspecte, ci ar determina șidezvoltarea unor parteneriate strategice între regiunileINTOSAI și între institu�iile implicate în consolidareaguvernan�ei în domeniul extractiv și ar conduce laelaborarea de ghiduri, materiale de instruire și laprograme de formare în domeniul acestui tip de audit încadrul SAI-urilor.

Pentru informa�ii suplimentare cu privire l

[email protected]

Rubrica cuprindeinforma�ii cu privire la:*

a avut loc in perioada 13 -14iunie 2013, la Bratislava. Au participat reprezentan�i aiSAI-urilor din Bangladesh, Austria, Estonia, Germania,Polonia și Ungaria, Curtea de Conturi European ,OCDE, IDI.Agenda reuniunii a cuprins teme specifice din PlanulStrategic 201 - 2016 al INTOSAI.* (WG15)s-a reunit în perioada 3-6 iunie 2013, la Tallinn, Estonia.

* a avutloc în perioada 23-27 iunie 2013, în Kuweit. Institu�iilemembre au ratificat Strategia pe 3 ani pentru luptaîmpotriva corup�iei și protejarea banilor publici în rilearabe.* a avutloc în perioada 6 -13 mai 2013, în Insulele Mauritius.

ISSAI 100: Principiile Fundamentale ale Auditului dinSectorul Public

ISSAI 200: Principiile Fundamentale ale AudituluiFinanciar

ISSAI 300: Principiile Fundamentale ale AudituluiPerforman�ei,

ISSAI 400: Principiile Fundamentale ale Auditului deConformitate

Reuniunea Subcomitetului 3 al Comisiei pentruConstruc�ia Capacit ii

Grupul de lucru cu privire la auditul mediului

Cea de-a XI-a Reuniune General a ARABOSAI

Cea de-a X-a Întrunire a Conducerii AFROSAI

●

●

INTOSAI Cooperarea Donatorilor

În interiorul INTOSAI„ “

–

ă�

ă


43

●

IDI Programul Trans Regional privind Auditul

Datoriei Publice

Programul Ini�iativa de Implementare a ISSAI

IDI – Programul de Sprijin al Comitetului

Date de contact pentru IDI

Întâlnire pentru planificarea auditului de performan�ă

comun privind datoria publică

Cel de-al patrulea Audit Comun de Performan�ă cu

privire la Adaptarea la Schimbările Climaterice și

Reducerea Riscului de Dezastre

pentru

Dezvoltare Institu�ională

–

IDI a lansat un programtrans regional cu privire laauditul datoriei publice. Înacest program, IDI va cooperacu

Conferin�a Na�iunilor Unitepentru Comer� și Dezvoltare șiInstitutul Na�iunilor Unite pentru Preg tire și Cercetare.Fondurile pentru acest program vor fi sus�inute deguvernul Norvegiei.

Programul are drept scop consolidarea capaciSAI-urilor participante pentru a efectua audituri eficienteale formelor de creditare și de împrumut, care, la rândullor, pot influen�a creșterea transparen�ei fiscale înmanagementul datoriei publice.

Programul se va derula în trei etape:În care se va în perioada 2013 -

2014, vor fi dezvoltate solu�ii pentru diseminareaghidurilor de orientare, prin utilizarea d

suri on line, ateliere de lucru șiaudituri pilot.

, se va derula în perioada 2014 2015 șise va concentra pe revizuirea și ob�inerea feedback –uluirezultatelor ob�inute în urma auditului efectuat cu privirela eficacitatea principiilor Na�iunilor Unite care facreferire la ambele perspective, atât cele ale debitorului câtși cele ale creditorului.

În , care

le cunoștin�eloracumulate.

Acest progrc la Geneva în iunie 2013

În perioada 20 mai 7 iunie 2013, o echip

În perioada 16 22 iulie 2013, la Nadi, Fiji, a avutloc o întâlnire a

și Manualul PASAI cu privire la același tipde audit.

La acest program au participat SAI urile dinInsulele Cook, Fiji, Palau, Tuvalu, Samoa, InsuleleSolomon, Tonga, Micronesia.

în curs de

: e-mail: ;website: .

Edi�ia se încheie cu publicarea calendaruluievenimentelor INTOSAI din anul 2013

,

ă

tă�ii

desfășura

e instrumente deînvă�are, cum ar fi: cur

-

se va desfășura în perioada2015-2016, se va înfiin�a o echipă care va răspunde deschimbul de informa�ii. Programul va monitoriza șiva evalua rezultatele intermediare a

am a fost lansat la Adunarea Generalăcare a avut lo .

--

,

-echipelor de audit pentru elaborarea

planurilor de audit în conformitate cu cerin�eleISSAI 200 și 3000 privind auditul performan�ei.Metodologia folosită se bazează pe proiectul IDIImplementarea Manualului ISSAI privind auditulperforman�ei

PASAI a ini�iat cel de-al patrulea audit comun deperforman�ă cu privire la adaptarea la schimbărileclimaterice și reducerea riscului de dezastre în anul 2012,pentru a asigura sporirea capacită�ii SAI-urilor înefectuarea auditurilor viitoare cu privire la climă șimediu.

-

În anul 2012, IDI împreună cu Comitetul pentruDezvoltare Institu�ională din cadrul INTOSAI au lansatprogramul comun finan�at de Departamentul pentruDezvoltare Interna�ională al Regatului Unit al MariiBritanii pentru diseminarea manualelor Comitetuluipentru Dezvoltare Institu�ională și pentru facilitarea uneimai bune reprezentări a �ărilor dezvoltare lareuniunile Comitetului pentru Dezvoltare Institu�ională.

.

Grupul de Lucru INTOSAIpr iv ind Dator ia Publ ică

etapa I,

Etapa a II-a

etapa a III-a

ă formatădin exper�i și specialiști ai SAI urilor din Canada,Estonia, Emiratele Arabe, Bhutan, Jamaica, Tanzania,Insulele Cook și Filipine s-a întâlnit la Oslo, Norvegia,pentru a elabora Manualul ISSAI de Implementare aAuditului Financiar și pentru a lansa cursul on-lineintitulat , careeste partea a doua a Programului de Certificare ISSAI.

Cursul on-line a fost lansat în data de 20septembrie 2013.

Implementarea Auditului Financiar ISSAI

[email protected]://www.idi.no

●

Documents

REVISTA - rcoa.eu · ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE Ionel ŞTEFAN, Camera de Conturi Timiş, D Rafaela PÂRVUŢ, Camera