View
355
Download
5
Category
Preview:
Citation preview
Introducere
Am facut practica la întreprinderea S.A. „Artima”, fabrica de articole de marochinărie din
Chişinău care a fost fondată in octombrie anul 1945. Este o fabrică care a lucrat şi în condiţiile
de economie planificată şi a continuat să lucreze în condiţiile economiei de piaţă. Primele
articole produse au fost portmoneuri, apoi genţi pentru dame şi gheozdane pentru elevi.
Mulţi ani la rînd S.A.”Artima” a fost unicul producător de articole de marochinărie din
Moldova. S.A. „Artima” era printre cele mai bune fabrici din Uniunea Sovietică.
Odată cu schimbările intervenite în viaţa politică, s-a schimbat şi viaţa economică din
Republica Moldova. S-au întrerupt brusc relaţiile creative cu celelalte întreprinderi, s-au
destrămat pieţele tradiţionale, în Modova au început să apară mici întreprinderi cu orientare în
producerea articolelor de marochinărie, şi a crescut simţitor importul articolelor de această
natură. S.A. „Artima” nu a fost în stare să se adapteze noilor condiţii ale pieţii din cauza
greutăţilor financiare şi a părăsit piaţa internă, orientîndu-se spre clientela străină folosind
materia prima a acesteia.
În anul 1990 fabrica a fost reorganizată în întreprindere de arendă. Iar în iunie 1995
întreprinderea a fost privatizată ca sociatate pe acţiuni.
Spre sfîrşitul anului 1996 în comun cu agenţia „ARIA” a fost elaborat planul de restructurare
a întreprinderii.
În aprilie 1997 S.A. „Artima” a încheiat Acordul - Memorandum cu Consiliul Creditorilor.
În perioada acţiunii Acordului – Memorandum, conform planului de restructurare a întreprinderii
S.A. „Artima” a reuşit relansarea producţie şi au obţinut rezultate pozitive.
În anul 1999 la întreprindere a început implementarea sistemului 20 chei.
S.A. „Artima” exportă 100% din volumul total al producţiei. Venitul din vînzări în 2009 a
atins 24 268 554 lei.
Astfel, în baza acestei practici am întocmit Raportul privind stagiul practicii de producţie.
Secţiunile lui corespund programului de practică propus. În fiecare din ele am încercat să
abordez aspectele legate de particularităţile ţinerii evidenţei pentru fiecare sector al contabilităţii
din cele propuse pentru studierea practică. Unele segmente sunt reflectate mai larg, altele – mai
îngust, în dependenţă de volumul operaţiunilor care au avut loc pe parcursul anului de gestiune
2009.
Ca anexe pentru lucrarea prezentată vor servi documentele contabile pentru întreg anul
2009, deoarece uneori considerentele securităţii informaţiei nu permit prezentarea informaţiilor
mai ample şi pe o perioadă mai îndelungată. Totuşi, datele propuse permit să tragem anumite
concluzii despre activitatea întreprinderii şi să creăm o imagine destul de clară despre starea
contabilităţii la unitatea aceasta.
3
Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii
Conform policii de contabilitate a întreprinderii , contabilitatea în S.A. „Artima” se ţine
de serviciul contabil, cu utilizarea tehnicii computerizate şi programul „Universal-Accounting” ,
ceea ce simplifică cu mult lucrul contabililor şi reduce numărul de documente
primare utilizate în contabilitate. Se aplică planul de conturi de lucru,
elaborat în baza Planului de conturi aprobat prin ordinal Ministerului
Finanţelor al RM, ce conţine anumite modificări specifice activiţii
desfăşurate.
Deoarece societatea „Artima” este o întreprindere mare, ea dispune de un compartiment
complex al contabilităţii. Astfel în cadrul Serviciului „Contabilitate şi probleme economic-
financiar” sunt incluse două departamente:
Normarea şi salarizarea muncii
Programe
În cadrul primului departament activează 4 contabili, fiecare fiind responsabil de un anumit
sector al contabilităţii.
Contabilul - şef asigură controlul şi reflectarea în conturile evidenţei contabile a tuturor
operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor
financiare în termenele stabilite, este responsabil pentru respectarea principiilor
metodologice de organizare a contabilităţii.
Contabilul- şef în acord cu conducătorul Societăţii sau adjuncţii acestora şi în conformitate
cu fişa specimentelor de semnături adoptate, semnează documentele, ce servesc drept bază
pentru primirea şi eliberarea valorilor materiale, mijloacelor băneşti, precum şi documentele
decontărilor, obligaţiilor creditare şi financiare.
Contabilul şef-adjunct generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, perfectarea
declaraţiilor aferente acestor impozite (impozitul funciar, pe imobil, pe drumuri, locale,
teritoriale).La fel contribuie la:
evidenţa creditelor, împrumuturilor;
perfectarea balanţei de verificare, cărţii mari, raportului finaciar;
verificarea corectitudinii utilizării mijloacelor băneşti după destinaţie
Un compartiment aparte este destinat evidenţei decontărilor cu personalul. În componenţa
acestuia se numără un singur contabil care se ocupă cu:
salariului, suplimentelor, primelor;
concediilor, concediilor medicale;
reţinerilor din salariu( fondul de pensii, asigurări sociale şi medicale);
impozitului pe venit , de la sursa de plată;
4
comandarea cardurilor bancare de salariu, transferarea salariului pe card.
Iar de restul operaţiunilor este responsabil cel de al patrulea contabil din acest
departament.
În cadrul sectorului „Programe” activează o echipă de programişti care conlucrează
împreună cu celălalt departament din cadrul Serviciului Contabilitate pentru a armoniza şi
eficientiza întreg sistem contabil al întreprinderii.
Contabilitatea Activelor Nemateriale
Conform S.N.C. 13 „Active nemateriale”, activele nemateriale sunt active nepecuniare
care nu îmbracă formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau
destinate predării în folosinţa (chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare, care
cuprinde :
a) valoarea de procurare a activelor nemateriale;
b) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru utilizarea
probabila rămasă a acestuia.
Componenţa activelor nemateriale la S.A. „Artima” nu este deloc voluminoasă , astfel include
programe informatice :„Sistemul Universal -Accounting SL”, precum si programul dispoziţiilor
de plata
Activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară la valoarea de intrare, care
cuprinde :
d) valoarea de procurare a activelor nemateriale;
e) impozitele şi taxele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
f) cheltuieli de transportare şi darea în exploatare a activului nematerial pentru utilizarea
probabila rămasă a acestuia.
Amortizarea activelor nemateriale cu termenii stabiliţi de activare se calculează după metoda
liniară pe toată această perioadă.
Constatarea activului nematerial este bazată pe respectarea următoarelor criterii de
evaluare:
certitudine fermă că în urma utilizării elementului respectiv va obţine avantaje
economice;
valoarea activului poate fi determinată.
Nu se consideră active nemateriale:
5
a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate de
întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vânzare în decursul a mai multe perioade
şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 „Stocurile de
mărfuri şi materiale”;
b) Brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în componenţa
proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”.
Intrarea activelor nemateriale poate avea loc prin una din următoarele căi: procurarea de la
persoane juridice sau fizice, crearea cu forţe proprii, primirea cu titlu gratuit, depunerea ca cotă
în capital statutar, primirea contra schimb, primirea în arenda finanţată. În practica cel mai des se
întîlneşte procurarea de la persoane juridice. Ca document justificativ în acest caz serveşte
factura de expediţie sau factura fiscală. Astfel intrarea acestor active o putem înregistra astfel:
Debit contul 111”Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”
Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul
5211”Facturi de achitat în ţară”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii
privind taxa pe valoare adăugată”
Amortizarea activelor nematetriale se calculează lunar după metoda liniară. Pentru
generalizarea informaţiei privind amortizarea activelor nemateriale înregistrate în bilanţul
întreprinderii este destinat contul de pasiv (rectificativ) 113 „Amortizarea activelor
nemateriale” În creditul acestui cont se reflectă sumele de amortizare a activelor nemateriale
calculate în cursul duratei de funcţionare utilă a acestora, precum şi suma majorării amortizării
activelor nemateriale ieşite, iar în debitul acestui cont vom reflecta sumele decontate a le
amortizării acumulate a activelor nemateriale ieşite şi sumele micşorării amortizării activelor
nemateriale ieşite. Astfel, la S.A. „Artima „ se înregistrează lunar următoarea formulă contabilă .
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7130 „Cheltuieli de
uzare a activelor fixe administrative” – 8 454,39 lei
Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea
programelor informatice” – 8 454,39 lei.
Contul 713 este destinat cheltuielilor generale şi administrative. Deoarece toate active
nemateriale utilizate de întreprinderea au această destinaţie, pentru calculul amortizării se
foloseşte numai acest cont.
În ceea ce priveşte ieşirea activelor nemateriale, aceste cazuri la întreprinderea prezentată
nu au avut loc din cauza unei vîrste tinere. La ieşirea se vor întocmi formule:
1) Ieşirea din cauza expirării duratei de exploatare utilă
6
Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea
programelor informatice”
Credit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”
2) Ieşirea activului înainte de termen
a.Decontarea amortzării acumulate
Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1136 „Amortizarea
programelor informatice”
Credit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”
b. Decontarea valorii de bilanţ al activului ieşit
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”
Credit contul 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”
Contabilitatea Activelor Materiale pe Termen Lung
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală,
pot fi utlizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii
în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în chirie pentru a obţine un
avantaj economic, precum şi elemente ce se află în procesul de creare o perioadă mai mare decît
cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării.
După componenţa şi omogenitate, activele materiale pe termen lung sun divizate în: active
materiale în curs de execuţie, terenuri, mijloace fixe şi resurse naturale. La S.A. „Artima”,
activele materiale pe termen lung sunt reprezentate doar de mijloace fixe. Întreprinderea nu
crează active materiale pe termen lung, nu are terenuri în proprietate şi nu posedă resurse
naturale.
Constatarea activelor materiale se face în baza următoarelor criterii:
activul este delimitat de alte elemente;
are o formă materială şi poate funcţiona mai mult de un an;
se află în posesia întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sau se află la etapa
de creare;
nu este destinat vînzării;
reprezintă o resursă economică ca efect al evenimentelor trecute
Mijloace fixe la întreprindere se constată la valoarea iniţială care include valoarea de
cumpărare, inclusiv taxe vamale, taxele de import, impozitele prevăzute de legislaţie pentru
obiectele cumpărate, precum şi cheltuielile de aducere a acestora în stare de lucru. Evaluarea
7
ulterioară se face conform SNC 16, prin diminuarea valorii de intrare cu suma uzurii calculate.
Uzura se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont de valoarea probabilă rămasă.
Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte următoarele
subgrupe .
123.1 „Clădiri”.
123.2 „Construcţii speciale”.
123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.
123.4 „Mijloace de transport”
123.7 „Alte mijoace fixe”.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare mijloc fix are un
cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin intermediul fişei de
inventariere.
Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:
a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. cheltuieli de transport-aprovizionare.
c. cheltuieli indirecte de producţie.
Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:
1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul întreprinderii, în
momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii comisiei şi apoi
se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a mijloacelor fixe.
2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de evidenţă a mijloacelor fixe sau fişa de
inventar a mijloacelor fixe, dar deoarece întreprinderea are un sistem automatizat de
contabilizarea a informaţiei, această fişă este întocmită în formă electronică şi are denumirea de
cartela activului fix ,care se deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai
în cazurile cînd mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.
În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare, precum şi termenul
de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.
3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc între doi agenţi
economici. Factura de expediţie atestă trecerea dreptului de proprietate de la furnizor la
cumpărător, iar factura TVA serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărător a TVA şi
înscrierea acestor procurări în registrul de evidenţă a procurărilor.
Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:
8
A) Procurarea de la întreprinderi cu achitarea prealabilă sau posterioară, documentele
ce precizează această procurare este factura fiscală sau cea de expediţie, care este eliberată de
furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate
mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe.
B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar al
întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea întraprinderii.
C)Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi instalare se iau la
evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
Astfel în anul 2009 au avut loc intrări doar prin procurare , achiziţionînd un computer Pent.-MB
SAM2 ASUS întocmindu-se urmatoarea formulă contabilă
Debit contul 123 “Active materiale pe termen lung”, subcontul 1234 “Maşini, utilaje şi
instalaţii de transmisie”- 7 505,00 lei
Credit contul 534” Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342”Datorii
privind TVA” – 1 501,00 lei
Credit 521” Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211
“facturi de achitat în ţară” - 9006,00 lei
Ca bază pentru întocmirea acestei formule serveşte factura fiscală (Anexa4f)de la
„SZ0522221” S.A. La primirea mijlocului fix se întocmeşte proces verbal de primire-predare
(mişcare) a mijloacelor fixe , care confirmă primirea în exploatare a mijlocului fix. Se
completează fişa de evidenţă a mijloacelor fixe (MF-6), în care se indică, în particular, norma
uzurii mijlocului fix. În cazul nostru mijlocul corespunde grupei V cu norma de 30% anual.
În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea probabilă
rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe fiecare pe fiecare
întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte bunuri care urmează
să fie obţinute după exploatarea termenului de utilizare a mijlocului fix .
Pentru generalizarea informaţiei privind uzura obiectelor de mijloace fixe înregistrate în
bilanţul întreprinderii este destinat contul de pasiv (rectificativ) 124 „Uzura mijloacelor fixe”
(Anexa4i).În creditul acestui cont se reflectă sumele calculate ale uzurii acumulate a obiectelor
mijloacelor fixe, sumele majorării uzurii obiectelor de mijloace fixe reevaluate, precum şi sumele
majorării uzurii obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenţi, iar în debitul acestui cont se
reflectă sumele decontate ale uzurii acumulate a mijloacelor fixe, sumele diminuării uzurii
obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenţi şi sumele micşorării uzurii obiectelor de
9
mijloace fixe reevaluate.Soldul contului 124 este creditor, reprezintă suma uzurii calculate a
obiectelor de mijloace fixe şi se reflectă cu cifre negative. La întreprinderea dată uzura se
calculează în computator introducînd datele necesare calculului uzurii.Astfel conform politicii de
contabilitate , uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda casării liniare, întocmidu-se
următoarea formulă contabilă :
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 7130 „Cheltuieli de
uzură a activelor fixe administrative” – 178,89 lei
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1243 „Uzura maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor de transmisie” – 178,89 lei
O situaţie generalizatoare a uzurii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de mijloace fixe este
reprezentată în:
Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:
1. Lichidarea în urma uzurii depline.
2. Vînzării altor persoane juridice.
3. Transferării gratuite.
Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de inventar
(Anexa 4d) la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 123,
sunt următoarele:
a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de casare a
mijloacelor fixe, în care se arată casării valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii
acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obţinute din lichidare.
b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date ca şi în
celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.
Astfel la ieşirea activelor materiale pe termen lung se întocmesc următorele formule contabile:
1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:
Debit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”
Credit contul 123 “Mijloace fixe”
2.Casarea uzurii şi valorii de bilanţ
Debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Credit contul 123 “Mijloace fixe”
3.Înregistrarea materialelor la intrări
Debit contul 211 “Materiale“
10
Credit contul 123 “Mijloace fixe”
Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii”
La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un act verbal.
Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să corespundă,
cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.
Contabilitatea Investiţiilor
Investiţiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale altor
întreprinderi în titluiri de valoare, în obiecte imobile şi de preţ care nu se folosesc pentru
destinaţie, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice sau juridice.
S.A.”Artima” deţine investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) în sumă de 32 102,06
lei .Întreprinderea deţine acţiuni în cadrul Băncii Sociale, entităţii Metancor , precum şi în cadrul
Societăţii pe Acţiuni „Virens”, după numărul de acţiuni pe care îl deţine observam ca acestea nu
sunt foarte multe adică investitorul nu are influenţă rotabilă. Acţiunea reprezintă drept de
proprietate a investitorului în compania investită.
Investiţiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la cea
mai mică valoare dintre valoarea de intrare şi cea de piaţă.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 131 “Investiţii financiare pe termen lung în
părţi nelegate”.
La intrarea investiţiilor în părţi nelegate se întocmesc înregistrările contabile:
Debit contul 131 „Investiţii pe termen lung”
Credit contul 241, 242, 243 „Conturi de mijloace băneşti” – la investiţiile procurate din contul mijloacelor băneşti
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la achitarea ulterioară a investiţiilor procurate
Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la procurarea investiţiilor prin schimbul cu alte active
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” – la procurarea gratuită a investiţiilor de la alte persoane fizice sau juridice.
Credit 534 „Datoriile privind decontările cu buget” – la suma TVA şi impozitele legate de procurarea investiţiilor.
Ieşirea investiţiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite
Dt 241, 242, 243 „Conturi de mijloace băneşti” – la încasarea sumelor acordate anterior
sub formă de împrumuturi altor întreprinderi
11
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la valoarea investiţiei care nu poate fi
restituită sau achitată
Credit contul 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” – la valoarea totală a investiţiilor
ieşite achitate.
Contabilitatea Arendei
Arenda reprezintă un acord, potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului contra unei
plăţi dreptul la utilizare a activului în decursul unei perioade de timp convenite.
Arenda se admite în toate ramurile economiei naţionale şi poate fi aplicată faţă de
bunurile din toate tipurile şi formele de proprietate.
Deoarece la momentul actual întreprinderea trece printr-o perioadă critică, conducerea
acesteia a hotarît sa acorde în aredă mai multe încăperi si astfel contabilizarea acestora se face
prin utilizarea contului 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul
2281 „Creanţe pe termen scurt privind arenda” .În Registrul soldurilor şi rotaţiilor aferent acestui
cont putem vedea toţi arendaşii întreprinderii printre care şi Centru pentru Productivitate şi
Competitivitate din Republica Moldova( în continuare ARIA). Astfel la 1.01.2009 a fost întocmit
şi semnat un contract de locaţiune nr.07 „Artima” şi SA „ARIA”, conform caruia prima parte se
obligă să transmită cu titlu oneros, în posesiunea şi folosinţa temporară anumite încăperi din
cadrul întreprinderii cu o suprafaţă de 378,0m2.În acest contract este stipulată chiria lunară care
constituie 4400,00 lei şi care nu include plata pentru serviciile comunale, energie electrică, şi
termică, precum şi serviciile de telecomunicaţii care se achită de locatar separat. Plata pentru
aceste servicii se achită lunar în conformitate cu notele de plată şi calculele organizaţiilor
respective în baza facturii prezentate locatarului de către locator. Confirmarea acestor plăţi este
confirmată de către ordinul de plată
Aceste operaţiuni vor fi reflectate prin intermediul următoarelor formule contabile:
Reflectarea predării în arendă operaţională
la suma valorii de intrare a oficiului transmis în arendă .
Debit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul „Mijloace fixe transmise în arendă operaţională”
Credit contul 123.1 „Clădiri”
Calcularea uzurii oficiului transmis în arendă
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”-la suma uzurii calculate;
Credit contul124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 124.1 „Uzura cladirilor”-la suma uzurii
calculate.
12
Calcularea plăţii de arendă lunar conform Registrului Soldurilor şi Rotaţiilor al contului
228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281
„Creanţe pe termen scurt privind arenda” – 1 890,00 lei
Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”, subcontul 612.2 „Venituri din arenda curentă”
– 1 890,00 lei
Reflectarea sumei TVA aferentă plăţii de arendă:
Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281
„Creanţe pe termen scurt privind arenda” – 1060,79 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind
Taxa pe Valoare Adăugată” – 1 060,79 lei
Încasarea plăţii de arendă cu scăderea impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa de
plată:
Debit contul 242 „Cont de decontare”
Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281
„Creanţe pe termen scurt privind arenda”
Reflectarea impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa de plată în cursul anului de
gestiune.
Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 2281
„Creanţe pe termen scurt privind arenda”
Trecerea în cont la finele anului de gestiune a impozitului pe venit de 5 % reţinut la sursa
de plată.
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Contabilitatea Stocurilor
Materialele şi materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri şi materiale
deoarece ele fac parte din activ şi pot fi puse în circulaţie foarte rapid.
Conform SNC nr. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale” materialele se împart în 2 subgrupe:
1. Materii prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc
în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie în starea lor transformaţională.
2.Materiale consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente
(materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţii care
13
participă direct la procesul de producţie ce se poate regăsi, de regulă, în conţinutul material al
noilor produse.
Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mica valoare şi scurtă durată,
sunt reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă
netă. În contabilitatea curentă, conform politicii de contabilitate, evaluarea acestora se efectuează
după metoda costului mediu ponderat.
Materiile prime cuprind următorul nomenclator cu evidenţa lor în următoarele subconturi ale
contului 211 „Materiale”, unde în debit se înscriu intrările de materiale fabricate sau procurate la
valoarea lor de intrare, iar în credit – ieşirea lor.
Din grupa materialelor consumabile fac parte următoarele subgrupe
2110- „Cheltuieli de transport si aprovizionare”
2112- „Semifabricate procurate şi articole de completare”
2113- „ Combustibil”
2115- „Piese de schimb”
2116- „Alte materiale”
2119- „Materiale cu destinaţie agricolă”
Atunci cînd colaboratorii sînt delegaţi după materiale şi se eliberează un document numit
„delegaţie” ,care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din buletinul de
identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul responsabil de delegaţii,
conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.
După 3 zile de la eliberarea delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare
delegaţie eliberată lui şi drept documente justificative pentru aceste dări de seamă sunt facturile
TVA şi de expediţie eliberate de către furnizor.
La intrare în patrimoniu stocurile de materiale şi de obiecte de mică valoare şi scurtă
durată cumpărate se evaluează la valoarea de intrare, ce este formată din:
valoarea de cumpărare a stocurilor;
cheltuieli de transport-aprovizionare;
taxele vamale şi alte plăţi legate de procurare.
Costul cuprinde cheltuieli de achiziţionare, pentru prelucrare şi alte cheltuieli necesare pentru
aducerea stocurilor în stare de utilitate.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vînzare a stocurilor în procesul
activităţii economice ordinare diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor.
Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la intrări în fişa
de magazie sunt următoarele :
14
1. Factura TVA şi factura de expediţie – sunt documente de strictă evidenţă care le
eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoţesc orice livrare dintre doi agenţi
economici. Prin factura de expediţie se atestă dreptul de proprietate de la furnizor la cumpărător.
Factura TVA serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA şi înscrierea
acestei procurări în Registrul de evidenţă a procurărilor, care au număr şi serie.
2. Declaraţia vamală şi invoice – acest document este întocmit de declarantul mărfii, adică
de cel ce efectuiază procedura de devamare. El serveşte drept bază pentru intrare în posesia lui
cît şi temei pentru plata TVA, taxelor vamale şi procedurilor vamale. El este întocmit de către
importator în 4 exemplare pentru secţia statistică, economică şi de control al vamei, este valabil
numai cînd stă ştampilă vamei şi ştampila personală a lucrătorului vamei. Deoarece această
întreprindere exporta o vasta gamă de produse se întocmeşte declaraţia vamală în detaliu.
Declaraţia vamală în detaliu, semnată de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia,
are valoarea unei declaraţii pe propria raspundere a acestuia în ceea ce priveste:
a)exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;
c) plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat;
Declaraţiile Vamale în detaliu cuprinde declaraţia primară şi declaraţia complementară.
Acceptarea Declaraţiei Vamale se produce prin aplicarea ştampilei de înregistrare a acesteea şi
cuprinde numărul de înregistrare şi data înregistrării declaraţiei vamale.
Declaraţia vamală primară reprezintă exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru
declararea în detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;
Declaraţia vamală complementară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate împreună
cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică la coduri
tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în
special în ceea ce priveşte originea şi care determină regimuri tarifare preferenţiale diferite.
Invoice (Factură Fiscală) – Document făcut de către firma exportatoare, ce indică trecerea
proprietăţii asupra produsului de la firma exportatoare la cea importatoare, conţine preţul lista
produselor, precum şi preţul lor total.
Taxa pentru proceduri vamale (TPV) se calculează în lei moldoveneşti, la cursul oficial al MDL
faţă de euro stabilit de BNM la ziua înregistrării declaraţiei vamale.Aceste taxe se percep de
către birourile vamale în baza formularului nr. PV-1 „Calculul procedurilor vamale” Formularul
PV-1 „Calculul procedurilor vamale” se perfectează în 2 exemplare pe foi autocopiante executate
în mod tipografic. Rubricile şi rîndurile formularului PV-1 se completează totalmente în mod
15
obligatoriu şi se anexează la declaraţia vamală. În caz de neprestare a tuturor tipurilor de
proceduri vamale, în formularul PV-1 se înscrie semnul „Z”.
2. Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoţită de „Dispoziţie de înregistrare la
intrări” care este un document ce atestă intrarea în depozit a materialelor procurate sau mărfurilor
produse la întreprindere. El totodată este şi document de bază ce dă dreptul la înscrierea de
intrări în fişa de magazie unde semnează delegatul şi magazinierul care a primit materialul.
Pentru a prezenta reflectarea operatiunilor contabile aferente intrărilor vom apela la un
exemplu concret care a avut loc la 14 mai 2009 în cadrul entităţii. Astfel în această zi s-a
procurat de la întreprinderea SRL „Atai” sodă caustică în valare de 237,50 lei , inclusiv TVA.
La procurarea acestui produs a fost primita o factură fiscala în care este reflectată cantitatea
procurată – 0,025 tone, preţul pe achiziţionare , precum si suma totală cu şi fără TVA.În
contabilitate au fost înregistrate urmatoarele formule contabile:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale”- 197,92 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211
„Facturi de achitat în ţară”- 237,50 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii
privind taxa pe valoare adăugată”- 39,58 lei.
Odată procurată, soda caustică este înmagazinată la depozit întocmindu-se bonul de intrare la
depozit nr. 139738 şi ulterior se transmite la ospătărie elaborîndu-se un alt bon de intrare
nr.139739.
Şi în final se va achita datoria faţa de furnizor prin contul de decontare întocmindu-se formula:
Debit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 5211
„Facturi de achitat în ţară”- 237,50 lei
Credit 242 „Cont de decontare”, subcontul 2421 „Mijloace băneşti nelegate”-237,50 lei
Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
magazie la rubrica ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 211 sunt următoarele:
Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea
materiei prime şi materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe
baza lor sunt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de
către maistrul sau tehnologul şef şi în ea trebuie să fie semnăturile şefului
depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depăşită,
de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secţia
16
de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute
la sold în luna viitoare.
Act de casare a bunurilor materiale este un document prin care se confirma
casarea anumitor materiale ce şi-au pierdut din valoare (deteriorate, consumate) şi
nu mai pot fi utilizate. La realizarea acestui document se formează o comisie din 3
persoane care atestă această anulare.În acest document se înregistrează contul
obiectelor ce urmeaza a fi casate, codul, denumirea de material, unitatea de
măsură, cantitatea, preţul şi suma, precum şi argumentele ce au dus la luarea
acestor decizii.
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD) sunt bunurile cu o valoare nu mai mare
decît limita stabilită pentru a fi considerate mijloace fixe (3000 lei), indiferent de durata lor de
serviciu sau o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora.
Întreprinderea „Artima” foloseşte diferite OMVSD. Majoritatea lor sunt folosite în scopuri
generale şi administrative. Conform prevederilor SNC 2, OMVSD se împart în două categorii –
cu valoare mai mică de 1/2 din limita stabilită (adică 1500 lei) şi cu valoare mai mare de 1500
lei. Diferenţa dintre aceste grupe constă în modul de calculare şi contabilizare a uzurii.
Pentru evidenţă sunt destinate următoarele conturi sintetice şi următoarele subconturi:
213.1 “OMVSD în stoc”
213.2 “OMVSD în exploatare”.
Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit – ieşirile de
OMVSD .
La 1 octombrie 2009 conform facturii fiscale este reflectată procurareaa 60 de căpăcele,
capacele CKO 82/50, ulterior această intrare este inclusă în registrul soldurilor şi rotaţiilor. După
ce aceste căpăcele au fost utilizate s-a întocmit un act de casare a acestora.
Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima utilizare. Creditul
acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor
în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate aferente acestui obiect. Ieşirile de OMVSD se
execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul utilizării lor.
Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita
stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.
La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu
contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din
17
contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care
întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.
Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui ordin este
numită comisia de inventariere.
Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc nici o
mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a contabilităţii şi una a
magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte actul de inventariere
În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate. Acest lucru se face în baza
Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată . Se emite un ordin unde se
stabileşte o comisie care examinează aceste obiecte şi confirmă uzura lor.
Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la întreprindere are mai
multe subconturi.
În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit realizarea sau
utilizarea lor în cadrul întreprinderii.Balanţa producţiei gata este prezentată în anexa.
Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în luna mai
Debit contul 216 „Produse finite”, subcont 2161 „Produse finite Moldova” – 3 863,74 lei
Credit contul 711 „Costul produselor finite”, subcont 7111 „Costul produselor finite vîndute
în Republica Moldova” – 3863,74 lei
Contabilitatea creanţelorCreanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte
persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau altor acte
normative.
Creanţele se clasifică în creanţe comerciale, creanţe privind decontările cu bugetul de stat,
creanţe ale personalului, creanţe privind veniturile calculate şi alte creanţe.
În cadru întreprinderii SA „ Artima” se utilizează următoarele conturi aferente creanţelor:
221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 224 „Avansuri pe termen scurt
acordate”, 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, 227 „creanţe pe tremen
scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe tremen scurt privind veniturile calculate” şi 229 „Alte
creanţe pe termen scurt”.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o
durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele
(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen
scurt privind facturile comerciale”.În debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt
18
aferente facturilor comerciale, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă
sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi
deschise următoarele subconturi:
2211 „Facturi de primit din ţară”
2212 „Facturi de primit din străinătate”
2213 „Vînzări din cantină”
2214 „Facturi de primit (materiale)”
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe
fiecare debitor aparte.
Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe ale
debitorilor din străinătate.
În cazul livrărilor producţiei în strainătate furnizarea se efectuează în baza facturii de
expediţie , atunci cînd sunt o gamă mai largă de produse şi mai variate se întocmeşte şi o anexă
la factura de expediţie care să reflecte mai detaliat anumite informaţii referitor la
marfă,concomitent se mai întocmeşte şi invoice- ul . După care are loc stingerea acestor creanţe
de către cumpărator prin transfer de bani în contul curent.Această operaţiune o putem vedea prin
intermediului extrasului de cont din data de 19.11.2009.Astfel în contabilitate se întocmeşte
urmatoarea formule contabile:
1. La livrarea mărfurilor pentru export, fără TVA (în baza facturii de expediţie şi a invoice-
ului) :
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2212
„Facturi de primit din străinătate” – 205 827.83 lei
Credit 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6112 „Venituri din vînzare produselor în
străinătate”- 205 827.83 lei
2. La achitarea creanţelor (în baza dispoziţiei de plată )
Debit 243 „Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431 „ Conturi valutare în ţară”-
205 827.83 lei
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2212
„Facturi de primit din străinătate”- 205 827.83 lei
3. La diferenţa de curs valutar aferentă creanţelor achitate:
Debit 243„Conturi curente în valută străină”, subcontul 2431„Conturi valutare în ţară”-
9 838,16 lei
Credit 622 „Venituri din activitatea financiară”, subcontul 6223”Venituri din diferenţe de
curs valutar”- 9 838,16 lei
19
Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în mărime de
20% din valoarea mărfii . Pentru exemplificare vom apela la unul din clienţii entităţii şi anume la
SA „Romaniţa”.
La data de 2 aprilie SA „Romaniţa” a înaintat 2 cereri cu rugamintea de a elibera anumite
materiale necesare. La cererea acestora întreprinderea emite o factura fiscală în baza delegaţiei
primite şi oferă materialele respective delegatului. Ulterior conform ordinului de plata prin are
loc achitarea cu furnizorul, adica în contul SA „Artima”. Acest transfer de bani poate fi
verificat cu ajutorul extrasului de cont primit de la bancă în care este înregistrată această
operaţiune.
Aferent acestui exemplu vom întocmi următoarele formule contabile :
1.La livrarea produselor:
Debit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2211
„Facturi de primit din ţară” -20 015,74 lei
Credit 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6112 „Venituri din vînzare produselor în
străinătate”- 16 679,78 lei
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind
TVA” -3 335,96 lei
2. La achitarea de către cumpărător a produselor livrate:
Debit 242 „Cont curent în valută naţională”, subcont 2421 „Mijloace băneşti
nelegate” – 20 015,74 lei
Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 2211
„Facturi de primit din ţară” - 20 015,74 lei
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora pînă la
livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt acordate
furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active sau serviciilor
prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura
finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri
pe termen scurt acordate” . În debit se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în
credit – sumele avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau
restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:
2241 „Avansuri pe scurt acord în ţară”
2242 „Avansuri pe scurt acordat în străinătate”
Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor.
Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării serviciilor se
execută prin Ordin de plată şi Dispoziţie de plată .
20
Pentru a facilita lucrul contabil, întreprinderea SA „Artima” acorda Combinatului de
Panificaţie „Franzeluţa” SA un anumit avans, care se stinge treptat prin livrarea zilnică de
produse de panificaţie la secţia Ospătărie.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale titularilor de avans.
Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se referă la:
- retribuirea muncii;
- acordarea avansurilor spre decontare;
- mărfurile vîndute în credit;
- recuperarea daunei materiale;
- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227 „Creanţe pe
termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe
termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit - achitarea creanţelor pe termen
scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere
la finele perioadei de gestiune.
Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se
eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special, acoperirii
cheltuielilor de deplasare care includ procurări a a numitor materiale, mărfuri, semifabricate şi
altele. Spre exemplu la 20.11.2009 s-a împuternicit doamnei Braghina Eufrosinia să procure grîu
încolţit, prin intermediul unui decont de avans .După care s-a eliberat din casierie suma necesară
s-a întocmit şi o dispoziţie de plată .Deoarece grîul a fost procurat de la o persoană fizică a fost
întocmit un act de achiziţie a mărfurilor, care să certifice această procurare.
În cazul în care este delegată o persoană sa procure anumite produse de la o persoană fizică,
această operaţiune se va reflecta în baza facturii fiscale şi ulterior se vor întocmi următoarele
formule contabile:
1. La eliberarea avansului spre decontare:
Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanţe pe
termen scurt ale titularilor de avans” – 107,88 lei
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „ Casa în valută naţională” – 107,88 lei
2. Reflectarea procurării pietrişului prin intermediul titularului de avans:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 2116 „Alte materiale” – 107,88 lei
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 „Creanţe
pe termen scurt ale titularilor de avans” – 107,88 lei
21
La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile. Reflectarea sumei
reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, se efectuează numai dacă
pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de reclamant sau au fost adjudecate de organele
judiciare
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de inventariere a
creanţelor şi datoriilor cu creanţe pe tipuri în care debitorii confirmă creanţele.
Contabilitatea Capitalului Propriu
Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor, în
componenţa lui sunt incluse:
1. Capitalu statutar.
2. Capitalul suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
5. Capitalul secundar.
La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
- dividendele plătite în avans.
Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul (pierderea)
nerepartizat al pierderilor de gestiune şi al celor precedente şi capitalul secundar. Modificările
pot fi efectuate numai în baza Hotărîrilor Adunării Generale a Acţionarilor a societăţii cu
înregistrarea în organele respective.
Capitalul statutar constituit la înfiinţarea societăţii este o condiţie a existenţei şi funcţionării
acesteea şi determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale
crditorilor şi acţionarilor.
Deci, capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societăţii pe acţiuni la
patromoniul acetsora depuse în contul achitării acţiunilor.
Pe parcursul activităţii întreprinderii în componenţa capitalului statutar nu a survenit
nici o modificare. Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind
situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311. În credit se reflectă
mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în debit – micşorarea lui. Soldul este
creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la finele perioadei de gestiune
22
Pentru respectarea cerinţelor legislaţiei e necesar de deschis la contul 311 următoarele
subconturi:
1. „Fond statutar”
2. „Acţiuni simple”
3. „Acţiuni privilegiate ”
4. „Aporturi”
5. „Cote de participaţie”
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori.
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32 „Rezerve”. Sunt
conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit – utilizarea lor.
Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:
321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „Alte rezerve ”.
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”.
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau
repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza
adunării generale a acţionarilor întreprinderii.
Cu ajutorul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” la
sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” prin
următoarea înregistrare contabilă:
Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung
este destinat contul de pasiv 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. În creditul
acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – suma
reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor – în cazul în care suma ecartului de reevaluare
depăşeşte reducerile de reevaluare a activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus
sau debitor – cînd suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.
Avem următoarea înregistrare contabilă care reprezintă o corectare a datoriei amînate privind
impozitul pe venit care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în scopuri fiscale:
Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
23
Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se
efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile adunării generale şi
Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor auditorilor.
Contabilitatea Datoriilor
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat
privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de persoanele fizice şi juridice Datoriile se clasifică în
datoriile financiare (includ datoriile legate de utilizarea capitalului atras – credite bancare,
împrumuturi primite de la persoane fizice şi juridice pentru o anumită plată şi pe un termen
stabilit), datoriile comerciale (rezultate din necoinciderea momentului primirii de către
întreprinderea a drepturilor de proprietate asupra activelor procurate, avansurilor primite şi
serviciilor de care ea a beneficiat cu momentul achitării acestora) şi datoriile calculate (constau
din datorii faţă de personalul întreprinderii, bugetul de stat, organele asigurării sociale s.a.).
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de furnizori,
antreprenori, alţi creditori privind:
- facturile comerciale
- facturi de expediţie
- pentru avansurile primite.
La SA “Artima” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul de pasiv 521
„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. În credit se înregistrează creşterea,
apariţia datoriilor comerciale, în debit - achitarea, stingerea datoriilor. Soldul este creditor şi
reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o dată anumită.
Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori, respectiv
facturile. Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori.
De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate pe baza
dispoziţii de plată se fac următoarile formule contabile.
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Creditcontul 242 „Cont de decontare ”
Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele de plată ale
întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget, fondatori, ş. a. participanţi, faţă
de alţi creditori.
La angajarea salariatului în cadrul întreprinderii salariatul depune cerere către şeful secţiei
cadre şi directorul întreprinderii împreună cu ancheta-tip.În cazul în care salariatul este
24
concediat sau preferă să-şi dea demisia din propria iniţiativă deasemenea depune o cerere prin
care îşi anunţă decizia. După angajarea lui este deschis un fişier personal sub numărul din tabel,
sub care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi timpului de
muncă.
La întreprindere există 2 forme de salarizare:
- în regie (pe unitate de timp)
- în acord
Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile), fără ca să
se precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către angajat pe unitate de timp
dată. Acest salariu se calculă prin formula: Sb = Nh * Tarif, unde:
Nh – numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.
Tarif – compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată
Ca document primar pentru evidenţa timpului lucrat serveşte „Tabelul de evidenţă a
timpului de lucru” , (MR-13), în care sînt incluse datele în fiecare zi, atît absenţele cît şi cauzele
lor, se completează zilnic la sfîrşitul zilei de către şful secţiei, la sfîrşitul lunii este prezentat la
secţia „Resurse Umane” şi în contabilitate. La secţia „Resurse Umane” pe baza lui se calculează
datele pentru Raportul Statistic 1-M. În contabilitate pe baza acestui document se calculă
numărul de ore lucrate efectiv, deasemenea pe baza lui se calculă salariul.
Forma de salarizare în acord presupune retribuirea personalului în raport cu cantitatea de
produse fabricate, astfel se întocmeşte Lista Personala de Operaţii ce cuprinde informaţii
referitor la modelul fabricat,bigada de producere, cantitatea pretul fiecărei operaţiuni care
însumate vor forma salariul în acord.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în debit – plata lor sau reţinerile
din salariu.
La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :
1.Calculul salariului muncitorilor încadraţi direct în procesul de producţie:
Debit conul 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct” – 124 096,35 lei
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii
privind retribuirea muncii” –124 985,35 lei
2.Pentru angajaţii din administraţie:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” , subcontul 7133 „Cheltuieli de
întreţinere a personalului administrativ” – 143 467,20 lei
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii
privind retribuirea muncii” – 143 467,20 lei
25
3. Pentru angajaţii ce răspund de reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe
Debit conul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Reparaţia şi
întreţinerea mijloacelor fixe” – 60 096,55 lei
Credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii
privind retribuirea muncii” –60 096,55 lei.
Conform Codului Muncii, tuturor angajaţilor li se acordă concedii anunale, menţinîndu-se
locul de muncă şi salariul mediu.Concediul anual plătit se acordă pe o durată de cel puţin 24 de
zile lucrătoare.Concediul de odihnă pe primul an de lucru se acordă muncitorilor după expirarea
a 11 luni de muncă neîntreruptă la întreprindere , ulterior el poate să-l folosească cît doreşte,
numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii. Înainte de expirarea a 11 luni
de muncă concediul poate fi acordat la cererea angajatului în cazurile prevăzute de legislaţie.
Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează în contul 538
„Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”, subcontul 5380 „Rezerve de concediu”
În calculul salariului mediu nu se includ:
1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.
2. Plăţile în natură.
3. Dividendele primite.
Deci, salariul se calculă ca:
Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.
Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3 luni).
Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de acordare a
concediilor pe baza ei se întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”, subcontul 5380 „Rezerve de concediu”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii privind
retribuirea muncii”
La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi
indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă. Evidenţa indemnizaţiilor
pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe baza documentului foaie de
boală sau buletin de boală, care este eliberat de medicul de sector. În urma
salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu se includ
următoarele tipuri de remunerări:
1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore suplimentare în timpul
sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).
2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;
26
3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.
4. Toate tipurile de premii.
Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:
Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * % vechimii în muncă
Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în consideraţie) / zile
lucrate efectiv (ultimele 2 luni)
Datoriile privind asigurările
În scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării
unei continuităţi a activităţii economice, întreprinderile asigură bunurile, personalul şi
răspunderea civilă contra unor riscuri şi situaţii de incertitudine excepţionale.
Toţi agenţii economici, indiferent de formele de proprietate şi gospodărire, inclusiv persoanele
fizice, persoanele cu contract individual , depun contribuţii la asigurările sociale şi medicale de
stat. Mijloacele băneşti acumuşlate în bugetul asigurărilor sociale şi medicale de stat se folosesc,
conform legislaţiei: plata pensiilor pentru limita de vîrstă, de invaliditate, în cazul pierderii
întreţinutului, pentru vechime în muncă, plata ajutoarelor şi compensaţiilor acordate familiilor cu
copii socialmente vulnerabile, precum şi achitarea anumitor servicii medicale curente care
includ: Asistenţă medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală specializată de
ambulatoriu, asistenţă medicală spitalicească, servicii medicale de înaltă performanţă, asistenţă
medicală primară, îngrijiri medicale la domiciliu şi alte servicii medicale.
Contribuţiile la asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul 2009, sunt în mărime de 23%
pentru angajator şi 6% pentru angajat, iar primele de asigurări medicale în mărime de 7% (3,5%
pentru angajator şi 3,5% pentru salariat).
Astfel contribuabilul trebuie să prezinte Raportul privind calcularea, utilizarea şi
achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat „ forma 4 – BASS” precum şi Raportul
privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală „formular MED 08”.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În
credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările, în debit - achitarea, utilizarea
mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind
primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.
În cadrul entităţii noastre acest cont include următoarele subconturi
5331 – Datorii faţă de Fondul Social
5332 – Datorii faţă de organele sindicale privind CAS
5333 – Datorii privind asigurarea medicală spre plată
5335 – Asigurarea medicală
Astfel în contabilitate se întocmesc urmatoarele formule contabile:
27
1.Reflectarea sumei primelor de asigurări medicale, precum şi contribuţii la asigurările
sociale
Debit conul 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct” sau,
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” , subcontul 7133 „Cheltuieli de
întreţinere a personalului administrativ” sau,
Debit conul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Reparaţia şi
întreţinerea mijloacelor fixe”
Creditt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5331 „ Datorii faţă de Fondul Social”
Credit 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5335 „ Asigurare medicală”
Si ulterior se întocmeşte formula
Debit 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5335 „ Asigurare medicală”
Creditt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5333 „Datorii privind asigurarea
medicală spre plată”
şi transferul propriu-
Debitt 533 „Datorii privind asigurările “, subcontul 5333 „Datorii privind asigurarea medicală
spre plată”
Credit 242 „Cont curent în valută naţională”, subcont 2421 „Mijloace băneşti nelegate”
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii privind
impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista impozitelor şi taxelor se
stabilesc de către actele legislative în vigoare.
Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele republicane. Pentru
generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine pe contul de pasiv Contul sintetic
534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” în dezvoltarea caruia se deschide contul 5342
„Datorii privind taxa pe valoarea adaugata” se foloseste pentru generalizarea informatiilor
aferente decontarilor cu bugetul.
Dupa virarea soldului în debitul contului 225 „Creante pe termen scurt privind decontarile
cu bugetul” (Anexa 14d), contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” se soldeaza.
La începutul lunii pentru suma nominalizată se întocmeste formula contabilă reversibilă
debitul contului 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul” şi creditul contului 225 „Creante
pe teren scurt privind decontarile cu bugetul”.
Evidenţa analitică a taxei pe valoarea adaugată se ţine cu ajutoru1 registrelor de evidenţă a
livrărilor şi procurărilor.
La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi taxelor. Faţă
de buget combinatul SA“Artima” are următoarele obligaţii:
28
1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă în Declaraţia Forma
BIJ-1
2. Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
moldova , forma TFD-07
3. Impozitul funciar, calculul acestuia este prezentat în forma FUNJ-2
4. Taxa pentru amenajarea teritoriului, forma TAT-07
5. Taxa pentru unităţile comerciale, forma TAUCS 06,
6. Darea de seama privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta,
formele IRV 08 si IRV 09
7. Impozitul pe venit al salariaţilor
Pentru reflectarea în contabilitate a acestor operaţiuni se întocmesc următoarea formulă contabila
Debit 713 “Cheltuili generale şi administrative”, subcontul 7134 “Impozite, taxe şi plăţi, cu
excepţia impozitului pe venit”
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5344 „Datorii privind
impozitul funciar”,sau
Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5345 „Datorii privind
impozitul pe bunurile imobiliare”
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit – achitarea acestora. Soldul
acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei
de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe creditori şi pe feluri de datorii .
Transferare ca plata petru servicile prestate :
Debit 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
Credit 2421 “Cont de decontare lei”
29
Contabilitatea Consumurilor şi Cheltuielilor
Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii
economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de
consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul de
profit şi pierdere şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de
gestiune. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializării exerciţiului ,
anume acelei perioade în care a apărut, indiferent de timpul achitării efective a acestora, şi
cuprind cheltuielile activităţii operaţionale, de investiţii, financiare şi pierderile excepţionale.
Cheltuielile de la activitatea operaţională includ: costul vînzărilor (cheltuieli materiale
directe, cheltuieli directe la salariu, cheltuieli indirecte de producere) şi cheltuielile perioadei
(cheltuieli comerciale, cheltuieli generale şi administrative, alte cheltuieli operaţionale), de la
vînzarea produselor ş prestarea serviciilor.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activităţii de
bază a SA „Artima”. Aceste cuprind:
a) costul vînzărilor
b) cheltuieli comerciale
c) cheltuieli generale şi administrative
d) alte cheltuieli operaţionale
Evidenţa cheltuielilor precum şi a consumurilor se ţine în Raport statistic nr. 5-c
„Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”.
Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7 „Cheltuieli”.
Aceste sunt conturi de activ. În debit pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cheltuielile
(cu total cumulativ de la începutul anului) constatate conform S.N.C. 3. În credit se arată trecerea
cheltuielilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La sfârşitul
fiecărui trimestru rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul de profit şi
pierdere şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv
(valoarea de bilanţ) a produselor, mărfurilor realizate şi serviciilor prestate.
În cadrul întreprinderii contul 711 „Costul vînzărilor” include următoarele subconturi:
Contul 7111 – „Costul produselor finite vîndute în Republica Moldova”
Contul 7112 – „Costul produselor vîndute peste hotare”
Contul 7113 – „Costul produselor Ospătărie”
Contul 7114 – „Costul mărfurilor vîndute din depozitul PG”
Reflectarea valorii de bilanţ a produselor vîndute pe parcursul semestrului
30
a) Debit contul 711 “Costul vînzărilor”, subcontul 7111 – „Costul produselor finite
vîndute în Republica Moldova” – 90 535,37 lei
Credit contul 216 “Produse” , suncontul 2161 „Produse finite” (Moldova) - 90535,37 lei
Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute de la cantină pe parcursul semestrului(Anexa
16b) :
b) Debit contul 711 “Costul vînzărilor” , subcontul 7113 – „Costul produselor Ospătărie”
– 538 866,22 lei
Credit contul 217“Mărfuri” , subcontul 2171 „Mărfuri pentru cantină” – 538 866,22 lei
Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor aferente
vânzării produselor, mărfii şi prestării serviciilor, reclamă, precum şi a altor cheltuieli
operaţionale. În decursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total
cumulativ de la începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. Contabilizarea
cheltuielilor legate de anumite proceduri vamale are loc astfel :
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7128 „Alte cheltuieli comerciale” –
410,42 lei
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5391 „Datorii pe termen scurt
privind arenda curentă” – 410,42 lei
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
Credit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor
legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu. Cheltuilile se
acumulează pe conturi analitice pe obiecte de cheltuieală. Spre exemplu calcularea salariului
personalului :
Debit contul 713 „ Cheltuieli generale şi administrative”, sucontul 7133 „Cheltuieli de
întreţinere a personalului administrativ” – 143 467,20 lei
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311
„Datorii privind retribuirea muncii”- 143 467,20 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5331 „Datorii faţă de Fondul
Social”-32 997,45 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5335 „Asigurare medicală” –
5021,37 lei
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
31
Credit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” este destinat pentru evidenţa cheltuielilor privind
arenda curentă, privind realizarea altor active curente, amenzi, penalităţi, despăgubiri etc.
În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului
714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele formule contabile:
Reflectarea cheltuielilor privind arenda curentă
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – 21 166,32 lei
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1241 „Uzura clădirilor” – 21 166,32
lei
Trecerea rulajului debitor de la sfârşitul trimestrului la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
Credit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Din compartimentul cheltuieli neoperaţionale fac parte :
- Cheltuieli ale activităţii investiţionale
- Cheltuieli ale activităţii financiare
Cheltuieli ale activităţii investiţionale sunt cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen
lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întrprinderi şi cheltuili privind operaţile cu titlul
de valoare pe termin lung pentru evidenţa lor este distinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii
investiţională” pe baza următorilor formule contabile :
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”, subcontul 7212 „cheltuieli
privind ieşirea activelor materiale pe termen lung” – 233,02 lei
Credit contul 123 „Mijloace fixe”, subcontul 1234 „Mijloace de transport” – 233,02 lei
Trecerea cheltuieli ale activităţii investiţională la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”
Credit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii investiţionale”
Cheltuieli ale activităţii financiare sunt cheltuielile aferente plăţii redevenţilor,arende
finanţate, diferenţilor negative ale cursului valutar.În cursul perioade de gestiune se acumulează
pe în debitului contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. Reflectarea diferenţelor de curs
valutar negative aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar :
Debit contul 7223 „Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar” –- 3 966 578,77 lei
Credit contul 243 „Cont valutar”, subcontul 2431 „Conturi valutare în ţară” –-
3 966 578,77 lei
Trecerea cheltuieli ale activităţii financiare la rezultatul financiar total:
Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”
Credit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii financiare”
32
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind plăţile impozitului pe venit efectuate în
decursul anului sub formă de avansuri şi la sfârşitul anului de gestiune. Pentru evidenţa acestor
cheltuieli este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. Astfel la
sfîrşitul anului se face următoare formula contabilă cu care acesta este închis cu următoare
formula contabilă :
Debit contul 351 „Rezultatul financiar”
Credit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 se reflectă în Raportul
privind rezultatele financiare în rândul 140 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” şi
se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului net (pierderii) al întreprinderii.
Consumurile reprezintă resurse materiale şi financiare consumate,
precum şi munca prestată pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor,
determinate de procesul tehnologic şi de management, deservirea şi
organizarea acestui proces în cadrul subdiviziunilor respective, în scopul
obţinerii unui venit.
Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, articole de
calculaţie, servicii, etc. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din
clasa 8 „Consumuri de producţie”. Contul 811 „Consumurile producţiei de bază” este
un cont de calculaţie.În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se reflectă
consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de
producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate pentru remediere în secţiile
producţiei de bază, în acest caz se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 811 „Consumurile producţiei de bază” , subcontul 8111 „Producerea pentru
piaţa internă”
Credit contul 211 „Materiale”, subcontul 2112 „Semifabricate cumpărate şi articole de
completare”
Credit 215 „Produse în curs de execuţie”, subcontul 2152 „Produse în curs de execuţie
CROI”
Credit 813 „Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8133 „Întreţinerea
personalului administrativ şi de desfacere al subdiviziunilor”
Credit 815 „Consumuri de producţie”, subcontul 8151 „Salariu direct”.
În creditul contului 811 „Consumurile producţiei de bază” se reflectă costul efectiv al produselor
fabricate :
Debit contul 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite (Moldova)”
33
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 7111 „Costul produselor finite vîndute
in Moldova”
Credit contul 811 „Consumurile producţiei de bază”, subcontul 8111 „Producerea
pentru piaţa internă”
La finele perioadei de gestiune contul 811 „Consumurile producţiei de bază” se
închide.În acest caz soldul producţiei în curs de execuţie se trece în contul 215 „Producţia în curs
de execuţie” prin formula contabilă:
Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit contul 811 „Consumurile producţiei de bază”
Pentru generalizarea informaţiei privind consumurile indirecte de producţie este destinat
contul de colectare--repartizare 813 “Consumuri indirecte de producţie”.
În debitul contului 813 “Consumuri indirecte de producţie” se reflectă pe parcursul
perioadei de gestiune (lunii, trimestrului) consumurile pentru articolele stabilite de întreprindere,
iar în credit - decontarea (repartizarea) consumurilor indirecte acumulate pentru includerea în
costul produselor (lucrărilor, serviciilor) activităţii de bază şi/sau activităţilor auxiliare, pentru
atribuirea la cheltuielile perioadei sau la majorarea valorii activelor.
La finele fiecărei perioade de gestiune (lunii, trimestrului) contul 813 “Consumuri
indirecte de producţie” se închide cu alte conturi ale contabilităţii de gestiune şi financiare şi nu
are sold.
Evidenţa analitică a consumurilor indirecte de producţie se ţine pe secţii, şi alte subdiviziuni ale
întreprinderii.
În cursul lunii septembrie, calcularea retribuirii muncii, contribuţiilor la
asigurările sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
pentru întreg personalul administrativ de conducere şi de deservire al
subdiviziunilor de producţie, se vor reflecta prin formula :
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,
subcontul 8133 “Întreţinerea personalului administrative şi de
deservire al subdiviziunilor de producţie” – 62 382.10 lei;
34
Credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” subcontul 5311 “Datorii privind retribuirea muncii” –
49313.91 lei;
Credit contul 535 “Datorii preliminate” subcontul 5351 “Datorii
preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală” – 1725.98 lei;
Credit contul 533 “Datorii privind asigurările” subcontul 5331
“Datorii faţă de Fondul Social” – 11342.20 lei ;
Deoarece lucrările efectuate în cadrul secţiilor de producere sunt considerate ca “muncă
prestată în condiţii nefavorabile”, conform art.139 al Codului muncii, angajaţii primesc ca
compensare pentru nocivitate lapte :
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 ”Alte consumuri
indirecte de producţie”- 1 635,60 lei;
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 2119 “Alte materiale” – 1 635,60 lei.
Dupa cum observăm întreprinderea utilizează subcontul 8138, Pentru acumularea tuturor
consumurilor de producţie, însă ar fi binevenit si utilizarea contului 8134 “Protecţia muncii şi
tehnica securităţii”, care este inclus în Planul de conturi a întreprinderii, aceasta ar perminte o
sistematizare mai corectă a consumurilor indirecte.
Conform politicii de contabilitate, uzura fondurilor fixe utilizate în producţie este calculată
prin metoda liniară şi se trece la consumuri indirecte de prin intermediul formulei :
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8130 “Uzura activelor fixe” –
29 546,40 lei;
Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1241 “Uzura clădirilor”-1 575,98 lei;
Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”, subcontul 1243 “Uzura maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor de transmisie” –27 915,72 lei;
35
Credit contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”,subcontul 1246 “Uzura altor mijloace fixe”–54,70
lei.
Întreprinderea “Artima” include consumurile efective de reparaţie în
consumurile perioadei în care au fost efectuate lucrările de reparaţie.
Serviciile de canalizare şi energia electrică utilizată pentru fucţionarea utilajelor, pentru
iluminarea secţiei, sunt contabilizate în baza facturilor fiscale şi reflectate prin formula:
Serviciile de apa rece şi canalizare utilizată pentru fucţionarea utilajelor, sînt contabilizate
în baza facturilor fiscale şi reflectate prin formula :
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 “Alte consumuri
indirecte de producţie”- 1 309,10 lei;
Credit contul 814 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 8141 “Consumuri curente
în baza facturilor”, cont analitic 5488 “Apa rece”- 724,10 lei
Credit contul 814 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 8141 “Consumuri curente
în baza facturilor”, cont analitic 5489 “Canalizarea”- 585,00 lei,
Serviciile de energie electrică şi energie termică ,la fel utilizate pentru fucţionarea
utilajelor, pentru iluminarea secţiei precum şi încălzirea acestora,sunt contabilizate ca şi
precedentele, astfel:
Debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”, subcontul 8138 “Alte consumuri
indirecte de producţie”- 40 659,17 lei
Credit contul 814 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 8141 “Consumuri curente
în baza facturilor”, cont analitic 5469 “Energie electrică”- 29 583,18 lei
Credit contul 814 “Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 8141 “Consumuri curente
în baza facturilor”, cont analitic 7803 “Energie termică” – 11 075,99 lei.
36
Contabilitatea Veniturilor
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice, care
duc la creşterea capitalului propriu a întreprinderii.
Veniturile se constată în baza principiului specializării exerciţiilor în perioada de gestiune
în care a fost cîştigat, indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti sau alte forme de
compensare.
Veniturile obţinute în perioada de gestiune dar cu referinţă la perioadele viitoare se
atribuie ca avansuri şi se contabilizează în perioada respectivă, pe măsura livrării bunurilor
materiale sau îndeplinirea lucrărilor (serviciilor) conform actelor de îndeplinire.
La SA „Artima” constatarea şi evidenţa veniturilor are loc conform prevederilor S.N.C. 18
„Venitul”. În componenţa venitului la SA „Artima”se include:
I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii:
- venituri din vânzări
- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi, penalităţi,
recuperările daunelor materiale, etc.).
II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include
- venituri din activitatea financiară
- venituri din activitatea de investiţii
Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 „Venituri”. Veniturile se reflectă
în contabilitate şi rapoartele financiare pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.
Contul 611 „Venituri din vânzări” este destinat pentru generalizarea informaţiei despre
veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor ,apoi se
înregistrează în Cartea mare etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule
contabile:
Venituri din vânzări :
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
2211 „Facturi de primit din ţară” – 278 248,72 lei
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
2216 „Datoria DT pe termen scurt” – 9008,18 lei
37
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6111 „Venituri din vînzarea
produselor în Moldova” – 287 256,90 lei
Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :
Debit contul 242 “Casa”
Credit 611 “Venit din vînzări”
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar
total:
Debit contul 611 „Venituri din vânzări”
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”
Prin intermediul contului 612 „Alte venituri operaţionale” este destinat pentru evidenţa din
vînzarea altor active curente cu excepţia produselor şi mărfurilor,din arenda curentă, alte
venituri operaţionale. La veniturile obţinute din arenda curentă se face următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt”, subcontul 2281 „Creanţe pe termen scurt
privind arenda” – 537 291,31 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”, subcontul 6122 „Venituri din arenda
curentă” – 537 291,31 lei
Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la
rezultatul financiar total:
Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”
Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor materiale pe
termin lung,venituri din dividente este destinat contul 621 „Venituri din activitate investiţională”.
Înregistrarea materialelor de la ieşire mijlocului fix:
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
2215 „Facturi de primit (active fixe)” – 20 150,00 lei
Credit contul 621 „Venituri din activitate investiţională” , subcontul 6212 „venituri din
ieşirea activelor materiale pe termen lung” – 20 150,00 lei
Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii
Debit contul 621 „Venituri din activitatea investiţii”
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”
Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” este destinat pentru generalizarea informaţiei
privind diferenţele favorabile de curs valutar.
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare :
38
Debit 243 „Cont valutar”, subcontul 2431 „Conturi valutare în ţară” – 3 356 996,77 lei
Credit 622 „Venituri din activitatea financiară” , subcontul 6223 „Venituri din diferenţe de
curs valutar” – 3 356 996,77 lei
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară acumulate la
rezultatul financiar:
Debit contul 622 „Venit din activitatea financiară”
Credit contul 351 „Rezultat financiar total”
La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în
Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.
La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin trecerea
veniturilor acumulate în creditul contului 351 „Rezultat financiar total”, iar cheltuielilor - în
debitul contului 351.
În contul 351 „Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea) net al anului de
gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri
acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor,
întreprinderea obţine profit, care se reflectă prin înregistrarea:
Debit contul 351 “Rezultat financiar total”
Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la SA „Artima”rezultatul
din activitatea operaţională este pozitiv.După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei
de gestiune, contul 351 „Rezultat financiar total”se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele
financiare. Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150
în aceiaşi denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în Bilanţul
contabil în rândul 590 „Profitul net (pierderea) al anului de gestiune”.
39
Rapoartele Financiare
Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului contabil.
Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care caracterizează
activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de gestiune. Rapoartele
financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de Ministerul Finanţelor, se prezintă
în termenele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:
• Bilanţul contabil
• Raportul privind rezultatele financiare
• Raportul privind fluxul capitalului propriu
• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti
• Nota explicativă şi anexele respective.
Rapoartele financiare, cu excepţia „Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti”, se
întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se determină
activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată în acea perioadă de
gestiune, în care s-au înregistrat.
Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere economic, la
întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă în reflectarea oportună,
integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. In aceste scopuri se determină
succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde următoarele etape:
I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.
II. Completarea Cărţii Mari şi întocmirea balanţei de verificare.
III. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
V. Întocmirea rapoartelor financiare.
În etapa 1 se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor operaţiunilor
economice şi corespondenţa conturilor conform datelor din documentele primare. În continuare
sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare ale contabilităţii
analitice şi sintetice. Totodată, se verifică identitatea datelor din contabilitatea analitică cu
rulajele şi soldurile conturilor sintetice.
40
Balanţa de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelaţia existentă între elementele
conturilor sintetice şi analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, în al doilea rând,
realizează legătura dintre acestea şi rapoartele financiare.
Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia
economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.
Bilanţul se întocmeşte la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârşitul perioadei de
gestiune.
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor
al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune
precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit
compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să
corespundă datelor înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.
Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile
standardelor naţionale de contabilitate.
Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai mare parte,
operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi din balanţa conturilor. Prin
structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind exerciţiul curent constau din selectarea,
gruparea şi însumarea soldurilor din balanţa conturilor.
Raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre cele mai importante şi
esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea
întreprinderii, cît şi pentru alţi utilizatori de informaţii.
Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un
interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. In conformitate cu S.N.C. 5 „Prezentarea
rapoartelor financiare”, Raportul de profit şi pierdere cuprinde 15 indicatori care reflectă
veniturile, cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi perioadei
corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai raportului nominalizat
caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a întreprinderii, determinată de statutul
acesteia, care reprezintă în fond o activitate curentă, ce se reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii întreprinderii, care nu
constituie pentru ea o activitate de bază. În special, se reflectă rezultatul din operaţiunile
efectuate în domeniile suplimentare ale activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea
de investiţii şi cea financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca
urmare a evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele principale ale
rapoartelor financiare, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale
41
întreprinderii, din punctul de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei
de gestiune respective. Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea
întreprinderii, de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a rapoartelor
financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un
formular separat este legat de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special,
pentru proprietarii întreprinderii.
În conformitate cu prevederile S.N.C.5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, raportul privind
fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date privind modificările părţilor
componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului
contabil:
a) capital statutar şi suplimentar;
b) rezerve;
c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
d) capital secundar.
Deasemenea la întreprinderea SA „Artima” se întocmesc Rapoarte statistice şi anume:
Raportul Statistic 5- C.
Raport Statisctic nr. 1 – Servicii
Raportul Statistic nr. 2 – INV
Raportul Statistic 1 -M
Raport Statistic 1-P
Încheiere
Întreprinderea S.A. „Artima” este o întreprindere mare cu capacitaţi mari. Întreprinderea
a fost în situaţie de criză şi s-a confruntat cu multe deficultăţi, cu datorii lăsate de către
conducătorii anteriori de peste 2 mln. lei. Aceasta a însemnat conturi blocate, lipsă de comenzi,
de materie primă. De aceea prima preocupare a întreprinderii a fost găsirea unei pieţe de
desfacere, a nişei pe piaţă. S-au reprofilat complet, au început cu accesorii metalice pentru a ţine
forţa de muncă pe loc pînă a identifica piaţele de desfacere pentru produsele lor tradiţionale. A
fost greu fiindcă profilul de marochinărie al întreprinderii nu ţine de necesităţile vitale ca
îmbrăcăminte sau produse alimentare. Dar totuşi, sunt incă multe probleme de caracter intern şi
extern.
Ce ţine de domeniul contabilităţii putem constata că modalitatea de ţinere a evidenţei contabile
este în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Evidenţa sintetică şi analitică se ţine cu
42
respectarea normelor legale ce favorizează reflectarea informaţiei obiective şi veridice în
rapoartele financiare şi fiscale.
În urma examinării actelor normative privind regelmentarea contabilităţii putem afirma că
entitatea în cauză respectă prevederile stipulate şi îşi desfăşoară activitatea în limita strictă a
legislaţiei. Personalul responsabil se asigură în permanenţă cu modificările noi apărute şi actele
intrate în vigoare. Cu referire la perfectarea documentară, contabilitatea sintetică şi analitică în
cadrul entităţii SA „Artima” se poate afirma că toate tranzacţiile sunt confirmate prin documente
justificative, întocmite corect şi deplin, cu amprenta ştampilelor şi semnăturile persoanelor
responsabile, cu respectarea datei şi formei de prezentare recomandate de legislaţia în vigoare.
Modul de dezvăluire a informaţiilor în rapoartele financiare este corectă şi reflectă autenticitatea
datelor contabile a activităţii întreprinderii în ansamblu.
43
Recommended