View
1.469
Download
3
Category
Preview:
Citation preview
Universitatea Al. Ioan Cuza, Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Master Bologna – Management turistic şi hotelier
- Proiect Turism şi dezvoltare regională -
Profesor coordonator:
Mihai TĂLMACIU
Masterandă:
Luiza ŞERBAN
Grupa 12
Cuprins
1. Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului: definirea ariei de extindere și a localizării microregiunii, a motivației alegerii microregiunii respective și a obiectivelor urmărite prin studiul efectuat.............................................................................................4
2. Analiza situației actuale a microregiunii.......................................................................9
3. Identificarea resurselor care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni...............18
4. Identificarea problemelor cu care se confruntă și a cauzelor care le generează.......19
5. Formularea obiectivelor privind dezvoltarea și stabilirea priorităților de îndeplinire a acestora...........................................................................................................................20
6. Stabilirea unui plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor respective (programe care pot fi inițiate și identificarea surselor de finanțare a acestora)..............................22
Bibliografie........................................................................................................................24
2
Conceptul de dezvoltarea durabilă desemnează totalitatea formelor şi
metodelor de dezvoltare socio – economică, al căror fundament în reprezintă în primul
rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio – economice şi elementele
capitalului natural.
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, în raportul „Viitorul nostru comun”,
cunoscut şi sub numele de „Raportul Bruntland”: dezvoltarea durabilă este dezvoltarea
care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.
Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil
pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu,
fie că e vorba de mediul înconjurător, economic sau social.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică
determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a
mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent
conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi
social.
Acest studiu va prezenta posibilităţile de dezvoltare durabilă a comunei Poieni,
din judeţul Cluj, mai întâi printr-o analiză SWOT şi mai apoi prin precizarea unor
obiective şi acţiuni, a căror urmări, sper eu, vor dezvolta această zonă defavorizată din
Regiunea Nord – Vest.
3
1. Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului: definirea ariei de extindere și a
localizării microregiunii, a motivației alegerii microregiunii respective și a obiectivelor
urmărite prin studiul efectuat.
Scurtă prezentare a comunei Poieni
Comuna Poieni este situată la limita vestică a judeţului Cluj, la 65 km distanţă de
municipiul Cluj – Napoca şi la 20 km distanţă de Huedin. Comuna este formată din
următoarele localităţi: Poieni – centru administrativ, Bologa, Morlaca, Hodişu, Valea
Drăganului, Tranişu, Lunca Vişagului şi cătunul Corbeşti.
Comuna Poieni este aşezată pe E 60, de-o parte şi de alta a râului Crişul Repede.
Defileul Crişului Repede desparte două unităţi montane: Masivul Vlădeasa şi partea
sudică a Munţilor Meseşului, cu dealurile Hodişului şi Poienilor (Dealul Cornii – 921m,
Râmbuşoi – 788m), aceştia fiind consideraţi ca o prelungire a Masivului Vlădeasa. Zona
depresionară, încadrată în Podişul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce
cuprinde satele Morlaca şi Hodişu, oferă suprafeţe întinse propice culturilor agricole. În
această depresiune apele Crişului Repede, a Călăţii şi Fârţei au săpat defilee largi ce se
constituie astăzi în lunci productive dar care sunt expuse inundaţiilor.
Constituţia şi structura geologică, solurile, ce compun munţii, dealurile şi
depresiunile comunei sunt foarte variate. Caracteristice sunt rocile cuarţo-feldspatice,
şisturile cuarţice, magmetitele superioare (microgranite, granodiorite, dacite şi andezite),
calcare, formaţiuni sedimentare, conglomerate, gresii, şisturi argiloase sau silicoase.
Existenţa în comună a unor roci cu calităţi deosebite a făcut posibilă dezvoltarea unor
cariere de piatră în Poieni, Bologa, Bologa – Henţ, Morlaca, Valea Drăganului care au
schimbat aspectul pitoresc al locului dar au contribuit substanţial la ridicarea nivelului
economic al comunei.
Cariera Poieni, aflată pe malul stâng al Crişului Repede, are un important
zăcământ de dacit de tip Vişag şi Poieni ce face parte din zona de sud-vest a masivului
eruptiv Vlădeasa. Tot zăcământ de dacit se găseşte şi la carierele Bologa şi Morlaca. La
Bologa acesta este mai bine individualizat, pe o suprafaţă de 6 km2, iar la Morlaca are o
structură profirică şi textură mai variată având şi elemente de biotit, cuarţ şi piroxen. În
4
toate aceste cariere se obţin piatră spartă, cribluri pentru betoane de mărci superioare,
piatră brută, split, borduri de încadrare, toate având rezerve foarte mari de zăcământ. La
aceste cariere se adaugă cea de la Valea Lungii (din Valea Drăganului) din care se
extrage dacit de tip Vlădeasa de culoare cenuşie în care apar cristale de feldspaţi şi cuarţ,
foarte bun pentru fasonat şi cioplit şi cariera de la Henţ (Bologa) unde se exploatează
dacit amfibolitic cu structură profirică de o calitate excepţională.
Barajul Drăgan este o construcţie din beton în arc cu dublă curbură, reţinând în
faţa lui un volum total de 112 milioane metri cubi de apă având o dublă utilitate:
acumularea apei pentru uzina electrică de la Remeţi şi pentru cele aflate în aval pe valea
Iadei şi pe Crişul Repede dar şi aceea de retenţie a viiturilor celor două râuri. Are o
înălţime de 120 metri şi o lungime de 424 metri. Este prevăzut cu un descărcător de
suprafaţă cu 5 deschideri şi două goliri de fund. Prin acest baraj se regularizează un debit
mediu de 8,7 metri cubi de apă pe secundă. Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse
zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Aici s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele
cedate prin dictatul de la Viena în 1940.
Comuna Poieni – Date statistici
INDICATORI POIENI Total
Micro-regiunea Huedin
Densitatea
pop.
(nr.loc./k2)
%
Micro
regiune
%
judeţul
Cluj
Nr./l000 loc
ECHIPAREA TERITORIULUI
Suprafaţa totală (ha) 19003 155739 12,20 2,86
Locuinţe existente (nr.) 2327 16902 13,77
Suprafaţa locuibilă (mp)
85108 599179 14,20
Lung. Distrib. Apă pot. (km)
11,2 261,8 4,28
Lungime canalizare (km)
0,5 23,1 2,16
Telefonie fixă 282 3660 7,70 47,19
POPULAŢIE (01.07.2000)
Populaţie totală stabilă 5976 38922 31,45 15,35 0,83
5
Populaţie femei 3053 19740 15,47
Salariaţi 505 4717 10,71
ÎNVĂŢĂMÂNT
Unităţi de învăţământ 11 78 14,10
Elevi 504 9224 5,46
Personal didactic 56 500 11,20
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Biblioteci 3 42 7,14
SĂNĂTATE
Medici 4 59 6,78 0,67
Personal mediu sanitar 4 158 2,53 0,67
AGRICULTURĂ
Suprafaţă agricolă (ha) 9191 84487 10,88
Arabil (ha) 1346 12376 10,88
Păşuni (ha) 3828 47955 7,98
Fâneţe (ha) 4017 23925 16,79
Bovine 2806 17012 16,49
Porcine 1606 12444 12,91
Ovine 6200 48348 12,82
Păsări 9386 143932 6,52
Producţie lapte bovine(hl)
48002 299973 16,00
Producţie lână (kg) 15000 76620 19,58
Producţie ouă (mii buc.) 550 6803 8,08
TURISM
Unităţi de cazare 7 59 11,86
Locuri 111 1000 11,10
Atracţii turistice
Comuna Poieni poate fi considerată o destinaţie turistică ce pe lângă o privelişte
ce taie răsuflarea, se pot face drumeţii spre râul Valea Seacă şi Peştera Vârfuraşul.
Comuna se află în apropierea munţilor Meseş şi Vlădeasa, iar localitatea Bologa se află la
confluenţa râurilor Calata cu Sebeş. În acest sat se poate vizita cetatea feudală din piatră
„Bologa”, construită în 1322, ce are un turn circular înalt de 25 metri. Tot aici se găsesc
6
vestigii de castru roman cu inventar şi o rezervaţie cu galerii aurifere în munte. O altă
atracţie este Valea Drăganului, cu Lacul Drăgan.
Valea Drăganului cu Lacul Drăgan Cetatea Bologa
Motivaţie
Comuna Poieni face parte din Regiunea 6 Nord – Vest, din cele opt regiuni de
dezvoltare create prin Legea 151/1998. Aceasta face parte din zonele în declin industrial,
zone în care procesul de tranziţie a condus la reducerea considerabilă a numărului
locurilor de muncă, în special în industria prelucrătoare şi minieră. Totuşi, această
comuna a judeţului Cluj, are o situaţie satisfăcătoare a infrastructurii şi un mediu de
afaceri relativ favorabil pentru buna funcţionare a mecanismelor pieţei. Este însă necesară
acordarea unei atenţii speciale tratării problemelor sociale generate de restructurarea
industrială.
Am ales această comună întrucât face parte şi din lista zonelor montane
defavorizate1, din cauza aşezării în apropierea munţilor şi mai ales din cauza faptului că
are o infrastructură slab dezvoltată.
Obiective urmărite prin realizarea acestui studiu
1 http://www.euroticket.ro/legislatie/ordin_criterii_zona_montana_defavorizata.php
7
- Salvarea/revigorarea tradiţiilor locale, dansuri, port, meşteşuguri, cu efecte
asupra ocupării profesionale;
- Stoparea degradării mediului ambiant datorită activităţilor economice şi
deşeurilor solide, în special rumeguş şi deşeuri din lemn, precum şi flacoane din
polietilenă;
- Iniţierea programului de dezvoltare turistică în zona Barajului Drăgan, în
vederea realizării unei staţiuni turistice montane cu facilităţi pentru practicarea sporturilor
de iarnă şi de vară;
- Creşterea valorii adăugate a produselor şi resurselor locale; exploatarea acestora
în vederea dezvoltării unei economii locale ce creează ocupare profesională;
- Canalizare localitatea Poieni şi localitatea Valea Drăganului.
2. Analiza situației actuale a microregiunii
8
În cele ce urmează se va prezenta analiza situaţiei locale, din perspectiva
potenţialului investitor în economia locală a comunei Poieni. Aceasta deoarece economia
locală, principala forţă motrice a dezvoltării locale, este în mare parte absentă pe teritoriul
comunei. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională,
venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariţia
resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a
infrastructurii fizice şi sociale, de protecţie a mediului, de dezvoltare turistică, pentru
promovarea zonei, etc. Analiza îşi propune aşadar o prezentare a punctelor tari, slabe,
oportunităţilor şi ameninţărilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei
Poieni.
a. Așezarea geografică și cadrul natural
Puncte tari
- Relief variat, incluzând pe teritoriul său toate formele, de la luncă, la munte, în cea mai
mare parte sălbatice, propice pentru încurajarea turismului;
- Potenţial important de dezvoltare a turismului, prin prezenţa pe teritoriul comunei a
lacului artificial de la Floroiu;
- Aşezare în imediata apropiere a Munţilor Apuseni, cuprinderea în teritoriu a vârfului
Buteasa, cu posibilităţi de dezvoltare a sporturilor de iarnă şi de vară;
- Drumul european E60, reţea de transport feroviar, inclusiv staţie de cale ferată pe
magistrala Cluj – Oradea – Budapesta;
- Climă continentală moderată;
- Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare;
- Vegetaţie forestieră abundentă, implicând de asemenea resurse substanţiale accesorii
pădurii (cinegetice şi ale florei)
- Resurse naturale: reţea hidrografică bogată, minereuri neferoase (piatră de construcţie);
- Prezenţa în apropiere a unor poli de atracţie urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, cu
impact pozitiv asupra schimburilor comunităţii locale cu exteriorul (mărfuri, educaţie,
locuri de muncă, etc.)
9
Puncte slabe
- Relief în majoritate deluros, impropriu exploataţiilor agricole vegetale;
- Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei;
- Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitoreşti
ale comunei
Oportunităţi
- Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;
- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;
- Deschiderea instituţiilor publice din zonă la relaţii de parteneriat;
- Retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere către foştii proprietari, proces care a
relansat piaţa funciară în zonă
Ameninţări
- Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen
lung;
- Poluarea care a scăpat de sub control, în special datorată flacoanelor PET şi
rumeguşului, depozitate în condiţii improprii, în depozite înfiinţate înafara limitei
cadrului legal;
- Exploatarea necontrolată a resurselor pădurii, periclitând echilibrul natural şi potenţialul
economic în perspectivă al comunei;
- Exploatarea intensivă a carierelor de piatră de la Poieni şi Bologa, cu impact negativ
asupra cadrului natural al comunei;
b. Populația și nevoile sale
Puncte tari
10
- Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii, ce ţin de tradiţiile
locale (exploatarea pietrei, exploatarea şi prelucrarea lemnului, etc.);
- Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate;
- Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;
- Apropierea de polii urbani, Huedin, Cluj – Napoca şi Oradea, cu rol important în
satisfacerea nevoilor de asistenţă medicală şi socială, educaţie, culturale;
- Număr relativ redus al inadaptaţilor social;
- Rata infracţionalităţii extrem de redusă;
- Încadrarea comunei în prevederile legale privind facilităţi acordate locuitorilor Munţilor
Apuseni;
Puncte slabe
- Îmbătrânirea populaţiei (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane);
- Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările
lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în
special;
- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu
pregătire profesională înaltă;
- Închiderea/restrângerea activităţii şcolilor generale din satele aparţinătoare, cu impact
asupra scăderii gradului instrucţiei şcolare în comună;
- Nivelul relativ redus al pregătirii şcolare şi respectiv profesionale a majorităţii
locuitorilor comunei;
- Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;
Oportunităţi
- Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă;
- Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru
reconversie profesională, şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;
- Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă
locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere);
11
- Existenţa unor spaţii şi clădiri în conservare, posibil a fi utilizate de către
întreprinzători pentru demararea unor afaceri locale;
- Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei.;
- Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii, deschiderea la realizarea de
parteneriate.
Ameninţări
- Scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere;
- Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;
- Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului;
- Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;
- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei
locale şi asistenţei sociale în perspectivă
c. Situația infrastructurii
Puncte tari
- Existenţa magistralei de cale ferată – care face legătura şi cu ţările din centrul
şi vestul Europei; Staţii de cale ferată în comună.
- Existenţa drumului european E60, modernizat, atât pe relaţia Oradea – Budapesta, cât şi
pe relaţia Huedin - Cluj-Napoca;
- Sisteme de distribuţie a energiei electrice acoperind practic toate aşezările comunei;
- Arhitectură tradiţională;
- Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei fixe şi
mobile;
- Amenajare hidrografică corespunzătoare; efecte reduse ale viiturilor şi inundaţiilor;
Puncte slabe
12
- Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere (drumuri judeţene şi comunale, în
interiorul comunei);
- Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată;
- Reţeaua de canalizare deficitară;
- Zonă fără acces la gaze naturale
Oportunităţi
- Posibilitatea accesării unor programe de finanţare comunitare ale Uniunii Europene
pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural, SAPARD şi IPSA;
- Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale, în special în
domeniul dezvoltării zootehniei şi a infrastructurii aferente;
- Programe judeţene de modernizare a infrastructurii rutiere (Lunca Vişagului –
Floroiu);
- Valorificarea resurselor de materiale de construcţii din comună pentru reducerea
costurilor de infrastructură;
- Crearea unei infrastructuri de acces în zonele forestiere (deschiderea de noi drumuri
forestiere, destinate noilor exploatări);
Ameninţări
- Neutilizarea de către comună a resurselor financiare disponibile prin programe ale
Uniunii Europene si alţi donatori;
- Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comună, datorită
infrastructurii fizice şi sociale neadecvate, raportat la potenţialul comunei;
d. Economia
Puncte tari
- Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (industrie extractivă – piatră,
exploatarea şi prelucrarea lemnului);
- Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special a bovinelor;
13
- Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea Asociaţiilor Crescătorilor,
organisme de inspiraţie europeană;
- Resurse naturale locale diverse şi bine reprezentate, permiţând crearea de
întreprinderi locale bazate pe creşterea valorii adăugate a acestora;
- Existenţa unei comunităţi de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată prin
câteva societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă;
- Populaţia comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susţine activităţi
economice locale (practic aceasta poate conta ca şi piaţă locală, în comparaţie cu
situaţia din alte comune, şi chiar oraşul Huedin);
Puncte slabe
- Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea/promovarea unor
investiţii;
- Infrastructura necorespunzătoare, absenţa alimentării cu apă, si a canalizării în multe
sate şi cătune, stare improprie a unora din drumurile comunale, şi a drumului
judeţean ce permite accesul la barajul Floroiu (Lunca Vişagului);
- Echipamente şi tehnologii învechite;
- Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activităţi
antreprenoriale în zonă;
- Parcelarea terenului – productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna
lucrate mecanizat)
Oportunităţi
- Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou
de fabricaţie;
- Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate
condiţiilor locale;
- Existenta unor spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;
- Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent,
reprezentate prin suprafeţe importante de pădure, precum şi produse accesorii pădurii;
14
- Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea
programelor de finanţare ale Uniunii Europene;
- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;
- Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori
locali sau străini;
- Prezenţa în zonă, activitatea si deschiderea la încheierea de parteneriate a unor
organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;
- Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarea
resurselor comunelor vecine, şi încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii
Huedin
Ameninţări
- Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care
determină decalaje economice mari, greu de recuperat;
- Izolarea satelor şi cătunelor de pe Valea Vişagului din punct de vedere al accesului la
infrastructură care conduce la depopularea zonei şi la declin economic;
- Reducerea ponderii populaţiei active;
- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii,
economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.
e. Turismul în zonă
Puncte tari
- Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port
popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă);
- Prezenţa pe teritoriul comunei a lacului de acumulare de la Floroiu, în imediata
vecinătate a vârfului Buteasa, zonă cu un potenţial turistic ridicat;
- Potenţial turistic peisagistic datorită apropierii de zona Munţilor Apuseni;
- Existenţa unui nucleu puternic de practicare a agro-turismului;
- Organizarea anuală a Festivalului Cetăţii Bologa;
- Existenţa unui centru de promovare a turismului rural;
15
- Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice.
Puncte slabe
- Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine aproape inexistente;
- Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;
- Lipsa de preocupare a cetăţenilor şi autorităţilor locale privind conservarea mediului;
- Inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numărului de turişti
pe teritoriul acesteia;
Oportunităţi
- Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului;
- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;
- Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi istoric al comunei;
- Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori
locali sau străini;
- Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea
programelor de finanţare ale Uniunii Europene;
- Prezenţa în zonă, activitatea şi deschiderea la încheierea de parteneriate a unor
organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;
- Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarea
resurselor comunelor vecine, şi încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii
Huedin.
Ameninţări
- Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările zilelor noastre, conducând
la scăderea competitivităţii teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii, considerate
mai interesante de către turişti şi investitorii în turism;
- Lipsa unui program judeţean şi regional de dezvoltare a turismului rural, şi, implicit,
16
nealocarea de fonduri pentru infrastructura locală de acces.
f. Mediul înconjurător (aspecte privind calitatea factorilor de mediu)
Puncte tari
- Existenţa pe teritoriul comunei a suprafeţelor silvice în proporţie de peste 35% din
suprafaţa totală;
- Existenţa reliefului variat, atât munte cât şi podiş.
Puncte slabe
- Suprafeţe defrişate pentru accesul la resurse (ale solului şi subsolului);
- Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de
teren;
- Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării
sau valorificării lor;
- Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi comuna;
- Educaţia ecologică este superficială;
Oportunităţi
- Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din mediul rural;
- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;
- Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în
programe comune de educaţie ecologică;
Ameninţări
- Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la
timp;
- Exploatarea fără nici un control a pădurilor va avea urmări asupra dezvoltării
durabile;
- Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului;
17
3. Identificarea resurselor care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni
Resursele care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni sunt în principal
naturale şi apoi umane.
Resursele naturale sunt reprezentate de relief, peisaj, apele şi flora acestei
comune. Valoarea lor relativă este dată de interesul pe care-l trezeşte în turist, de
caracterul său unic sau chiar mai puţin unic şi de accesibilitatea acestora. Regiunea
muntoasă în care se află comuna Poieni – în apropierea Munţilor Meseş şi Vlădeasa este
accesibilă, întrucât este cunoscut că Munţii Apuseni au cea mai mică altitudine dintre toţi
munţii care alcătuiesc lanţul Carpaţi, de pe teritoriul României. Lacul Drăgan este o zonă
ce atrage turiştii prin priveliştea foarte frumoasă. Vestigiile romane sunt atracţii ce ţin de
patrimoniul istoric al comunei şi care stârnesc curiozitatea turiştilor.
Resursele umane pot contribui şi ele la dezvoltarea regiunii. Potenţialul uman
este un factor de producţie ce poate fi definit cantitativ – mărimea populaţiei şi structura
acesteia în funcţie de vârstă, dar şi calitativ prin nivelul calificării profesionale, tradiţia în
activitatea turistică sau gradul de ospitalitate.
Poate că structura populaţiei pe vârste nu ajută la dezvoltarea comunei în mod
direct, însă intr-o manieră indirectă cu siguranţă ajută. Această structurare pe vârste a
arătat faptul că populaţia majoritară a comunei Poieni este îmbătrânită, iar acest lucru
determină realizarea unor acţiuni de atragere a tineretului în această regiune şi de
determinare a celui existent să rămână, să nu migreze în zonele urbane. Nivelul relativ
ridicat a gradului de calificare în anumite domenii ce ţin de tradiţiile locale, cum ar fi
exploatarea pietrei, exploatarea şi prelucrarea lemnului, este un punct forte ce ajută la
dezvoltarea comunei. Poieni are şi specialişti în domenii variate de activitate, ceea ce
ajută la dezvoltarea regiunii. Ospitalitatea locuitorilor este recunoscută, acesta fiind un
punct prin care comuna Poieni are de câştigat, întrucât turiştii care se simt bine între
locuitorii unei destinaţii turistice, revin în acea locaţie cu mare plăcere.
18
4. Identificarea problemelor cu care se confruntă și a cauzelor care le generează
Probleme sunt destule, însă în rândurile următoare vor fi prezentate unele dintre
cele mai importante şi care au efecte mai vizibile asupra economiei comunei Poieni, a
judeţului Cluj. O primă problemă ar fi cea a îmbătrânirii populaţiei , ce a fost cauzată de
migraţia tinerilor cu studii medii sau superioare, şi nu numai, spre centrele urbane sau
străinătate. O altă problemă este aceea că sistemul de alimentare cu apă curentă şi
canalizarea sunt reduse ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei
comunei. Acest lucru a fost cauzat de lipsa fondurilor şi determinat, în cea mai mare parte
de distanţa destul de mare faţă de cel mai apropiat oraş – Huedin. De asemenea, există
puţine gospodării care au bazine vidanjabile sau fose septice, deversarea apelor reziduale
menajere făcându-se în locuri neamenajate(cursuri de apă afectate, infiltraţii în sol).
Această problemă are drept cauză lipsa informării şi educării populaţiei în acest sens, sau
chiar reticenţa acesteia, faţă de o soluţie ce ar putea ajuta mediul înconjurător.
Nefinalizarea lucrărilor la drumul european E60(reparaţii finalizate pe tronsonul Oradea
– Bologa, în lucru pe tronsonul Bologa – Cluj-Napoca) este cauzată de insuficienţa
fondurilor şi poate chiar indiferenţa autorităţilor care se ocupă cu întreţinerea drumurilor.
Dacă este privită din punct de vedere turistic comuna are multe de oferit celor
interesaţi, însă şi acest domeniu are problemele sale. În primul rând, Cabana Valea
Drăganului a fost scoasă din circuitul turistic. O cauză precisă probabil că nu există, dar
cel mai probabil s-a întâmplat întrucât această cabană era într-o stare precară. În al doilea
rând există un număr foarte mic de ferme agro-turistice autorizate. O altă problemă ar fi
cea a promovării slabe a produselor turistice. O cauză a acestei probleme ar putea fi
faptul că nu există nici personal calificat pentru a promova sau chiar a crea un pachet
turistic coerent, care să atragă atenţia turiştilor.
În ceea ce priveşte mediul înconjurător, problema cea mai mare este poluarea
apei datorate lipsei un sistem de epurare a apelor uzate. Acest lucru este cauzat de un
sistem de gestionare a deşeurilor ineficient şi de o educaţie ecologică redusă.
19
5. Formularea obiectivelor privind dezvoltarea și stabilirea priorităților de îndeplinire
a acestora
Rolul obiectivelor este de propune o soluţie de rezolvare a problemelor
enumerate mai sus, soluţie ce este urmărită a fi îndeplinită într-o perioadă de timp bine
specificată. Obiectivele privind dezvoltarea comunei Poieni sunt următoarele:
▪ Oferirea de locuri de muncă diverse tinerilor comunei în funcţie de calificarea
acestora;
▪ Lărgirea sistemului de furnizare a apei curente, capabil sa deservească 60%
din gospodăriile comunei, într-o perioadă de 18 luni;
▪ Realizarea de bazine vidanjabile sau fose septice la 60% din gospodăriile
comunei, intr-o perioadă de 12 luni;
▪ Finalizarea lucrărilor la drumul european E60, pe porţiunea Bologa – Cluj-
Napoca, în 6 luni;
▪ Reamenajarea cabanei Valea Drăganului în 6 luni;
▪ Reintroducerea cabanei în circuitul turistic în 12 luni;
▪ Reabilitarea pensiunilor turistice existente în cadrul comunei;
▪ Realizarea unor programe de pregătire – instruire pentru practicanţii de
agroturism într-o perioadă de 12 luni;
▪ Realizarea şi promovarea unor produse turistice diversificate.
20
Priorităţile stabilite pentru a se îndeplini aceste obiective sunt următoarele:
▪ reabilitarea carosabilului degradat conform normelor tehnice în vigoare;
▪ modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii zonale;
▪ protecţia naturii şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii;
▪ efectuarea unei cercetări de marketing prin care să se studieze atitudinile
locuitorilor comunei Poieni cu privire la dezvoltarea agroturismului în zonă;
▪ angajarea de personal calificat pentru o mult mai bună promovare a comunei
ca destinaţie turistică;
▪ elaborarea de materiale de promovare, unitare şi de calitate(tematice sau
diversificate) în limbile română, maghiară şi engleză: postere, broşuri, materiale
informative, cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor;
▪ sprijinirea tineretului de a căuta un loc de muncă în comuna Poieni după
terminarea studiilor;
▪ informarea locuitorilor despre necesitatea de a avea un bazin vidanjabil.
21
6. Stabilirea unui plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor respective (programe
care pot fi inițiate și identificarea surselor de finanțare a acestora).
Acest studiu prin care s-a încercat prezentarea posibilităţilor de dezvoltare
durabilă a comunei Poieni, judeţul Cluj, poate fi observat ca un instrument de prioritizare
a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Finanţarea aferentă obiectivelor prezentate mai
sus, precum şi a programelor iniţiate, de asemenea prezentate puţin mai înainte, este
asigurată cu sprijinul Programelor Operaţionale Sectoriale, Programul Operaţional
Regional, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Un prim plan ar fi următorul: „Gestionarea calităţii apei potabile” ce urmăreşte
în acelaşi timp 2 probleme specifice comunei Poieni: numărul mic de fose septice şi
poluarea apelor de suprafaţă. Prin acest proiect se urmăreşte protecţia mediului. Dacă apa
este protejată, nefiind poluată de apele menajere, şi mediul este protejat. Acest plan are
drept organism intermediar Agenţia Regională de protecţie a Mediului, iar fondurile de
unde se poate face rost de suma necesară sunt: Fondul de Coeziune(FC) şi Fondul
European de Dezvoltare Regională(FEDR).
Un alt proiect aş sugera să fie „O comună mereu tânără” prin care să se
sprijine angajarea tinerilor calificaţi sau acordarea de cursuri de instruire pentru diverse
locuri de muncă în cadrul comunei Poieni. Acest proiect se referă la dezvoltarea
resurselor umane şi fondurile necesare acestuia sunt Fondurile Social Europene(FSE).
Această susţinere a tinerilor este necesară întrucât populaţia comunei Poieni, a judeţului
Cluj, este, în proporţie foarte mare, îmbătrânită.
„Reabilitarea infrastructurii” este un alt titlu de proiect ce sugerez a se
implementa. O consecinţă majoră a reabilitării infrastructurii este aceea că cei care
călătoresc cu maşina proprie, vor alege ruta ce trece prin Poieni pentru a ajunge la Huedin
sau Cluj-Napoca. Fondurile ce vor sprijini această iniţiativă sunt: FEDR şi FC. În aprilie
2008, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a precizat că sumele rezultate din excedentul
bugetar al legislativului clujean se vor îndrepta spre comunele judeţului, pentru
dezvoltarea rurală2. Primăria comunei Poieni a primit şi ea o sumă de bani, iar problema
care este pe primul loc spre a fi soluţionată este cea a infrastructurii.
2 http://www.cluj4all.com/stiri/stirile-zilei/bani-de-la-judet-pentru-dezvoltarea-rurala.html
22
Proiectul cu titlul „Comuna Poieni – Destinaţie Turistică” urmăreşte
dezvoltarea comunei ca destinaţie turistică, datorită aerului curat, a aşezării în apropierea
Muntelui Vlădeasa şi a existenţei Valea Drăganului şi a lacului cu acelaşi nume, care ar
putea atrage turiştii, dacă această zonă ar fi promovată. Prin acest proiect se urmăreşte
atragerea unui personal calificat spre a fi angajat în structurile turistice de cazare sau
special pentru a promova comuna, prin crearea de broşuri, pliante ş.a., create în cele 3
limbi: română, maghiară şi engleză. Însă se vor face şi cursuri de instruire a personalului
deja existent şi cursuri de formare profesională a tinerilor comunei, pentru a evita
migraţia spre zonele urbane. De vreme ce prin acest proiect se urmăreşte dezvoltarea
turismului şi prin acest lucru se creează şi locuri de muncă Fondul European de
Dezvoltare Regională va susţine financiar proiectul.
Bibliografie
1. Suport curs
2. http://www.euroticket.ro/legislatie/ordin_criterii_zona_montana_defavorizata.php
23
3. http://www.addjb.ro/?id=3&L=0
4. http://www.fonduri-finantari.eu/articol/fondul-european-de-dezvoltare-regionala-
fedr
5. http://www.cluj4all.com/stiri/stirile-zilei/bani-de-la-judet-pentru-dezvoltarea-
rurala.html
6. http://www.dadrcj.ro/noutati.htm
7. http://www.apmcluj.ro/
8. http://www.arpmnv6.ro/
9. http://www.nord-vest.ro/
10. http://primariaonline.ro/primarii/Cluj/index.php?primarie=1355
11. http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-cluj
12. http://www.greenagenda.org/huedin/poieni/
24
Recommended