Universitatea Al. Ioan Cuza, Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Master Bologna – Management turistic şi hotelier

- Proiect Turism şi dezvoltare regională -

Profesor coordonator:

Mihai TĂLMACIU

Masterandă:

Luiza ŞERBAN

Grupa 12

Cuprins

1. Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului: definirea ariei de extindere și a localizării microregiunii, a motivației alegerii microregiunii respective și a obiectivelor urmărite prin studiul efectuat.............................................................................................4

2. Analiza situației actuale a microregiunii.......................................................................9

3. Identificarea resurselor care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni...............18

4. Identificarea problemelor cu care se confruntă și a cauzelor care le generează.......19

5. Formularea obiectivelor privind dezvoltarea și stabilirea priorităților de îndeplinire a acestora...........................................................................................................................20

6. Stabilirea unui plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor respective (programe care pot fi inițiate și identificarea surselor de finanțare a acestora)..............................22

Bibliografie........................................................................................................................24

2

Conceptul de dezvoltarea durabilă desemnează totalitatea formelor şi

metodelor de dezvoltare socio – economică, al căror fundament în reprezintă în primul

rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio – economice şi elementele

capitalului natural.

Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de

Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, în raportul „Viitorul nostru comun”,

cunoscut şi sub numele de „Raportul Bruntland”: dezvoltarea durabilă este dezvoltarea

care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile

generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil

pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu,

fie că e vorba de mediul înconjurător, economic sau social.

Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică

determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a

mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent

conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi

social.

Acest studiu va prezenta posibilităţile de dezvoltare durabilă a comunei Poieni,

din judeţul Cluj, mai întâi printr-o analiză SWOT şi mai apoi prin precizarea unor

obiective şi acţiuni, a căror urmări, sper eu, vor dezvolta această zonă defavorizată din

Regiunea Nord – Vest.

3

1. Stabilirea domeniului de cuprindere a studiului: definirea ariei de extindere și a

localizării microregiunii, a motivației alegerii microregiunii respective și a obiectivelor

urmărite prin studiul efectuat.

Scurtă prezentare a comunei Poieni

Comuna Poieni este situată la limita vestică a judeţului Cluj, la 65 km distanţă de

municipiul Cluj – Napoca şi la 20 km distanţă de Huedin. Comuna este formată din

următoarele localităţi: Poieni – centru administrativ, Bologa, Morlaca, Hodişu, Valea

Drăganului, Tranişu, Lunca Vişagului şi cătunul Corbeşti.

Comuna Poieni este aşezată pe E 60, de-o parte şi de alta a râului Crişul Repede.

Defileul Crişului Repede desparte două unităţi montane: Masivul Vlădeasa şi partea

sudică a Munţilor Meseşului, cu dealurile Hodişului şi Poienilor (Dealul Cornii – 921m,

Râmbuşoi – 788m), aceştia fiind consideraţi ca o prelungire a Masivului Vlădeasa. Zona

depresionară, încadrată în Podişul Huedinului, situată în partea nord-estică a comunei, ce

cuprinde satele Morlaca şi Hodişu, oferă suprafeţe întinse propice culturilor agricole. În

această depresiune apele Crişului Repede, a Călăţii şi Fârţei au săpat defilee largi ce se

constituie astăzi în lunci productive dar care sunt expuse inundaţiilor.

Constituţia şi structura geologică, solurile, ce compun munţii, dealurile şi

depresiunile comunei sunt foarte variate. Caracteristice sunt rocile cuarţo-feldspatice,

şisturile cuarţice, magmetitele superioare (microgranite, granodiorite, dacite şi andezite),

calcare, formaţiuni sedimentare, conglomerate, gresii, şisturi argiloase sau silicoase.

Existenţa în comună a unor roci cu calităţi deosebite a făcut posibilă dezvoltarea unor

cariere de piatră în Poieni, Bologa, Bologa – Henţ, Morlaca, Valea Drăganului care au

schimbat aspectul pitoresc al locului dar au contribuit substanţial la ridicarea nivelului

economic al comunei.

Cariera Poieni, aflată pe malul stâng al Crişului Repede, are un important

zăcământ de dacit de tip Vişag şi Poieni ce face parte din zona de sud-vest a masivului

eruptiv Vlădeasa. Tot zăcământ de dacit se găseşte şi la carierele Bologa şi Morlaca. La

Bologa acesta este mai bine individualizat, pe o suprafaţă de 6 km2, iar la Morlaca are o

structură profirică şi textură mai variată având şi elemente de biotit, cuarţ şi piroxen. În

4

toate aceste cariere se obţin piatră spartă, cribluri pentru betoane de mărci superioare,

piatră brută, split, borduri de încadrare, toate având rezerve foarte mari de zăcământ. La

aceste cariere se adaugă cea de la Valea Lungii (din Valea Drăganului) din care se

extrage dacit de tip Vlădeasa de culoare cenuşie în care apar cristale de feldspaţi şi cuarţ,

foarte bun pentru fasonat şi cioplit şi cariera de la Henţ (Bologa) unde se exploatează

dacit amfibolitic cu structură profirică de o calitate excepţională.

Barajul Drăgan este o construcţie din beton în arc cu dublă curbură, reţinând în

faţa lui un volum total de 112 milioane metri cubi de apă având o dublă utilitate:

acumularea apei pentru uzina electrică de la Remeţi şi pentru cele aflate în aval pe valea

Iadei şi pe Crişul Repede dar şi aceea de retenţie a viiturilor celor două râuri. Are o

înălţime de 120 metri şi o lungime de 424 metri. Este prevăzut cu un descărcător de

suprafaţă cu 5 deschideri şi două goliri de fund. Prin acest baraj se regularizează un debit

mediu de 8,7 metri cubi de apă pe secundă.  Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse

zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Aici s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele

cedate prin dictatul de la Viena în 1940.

Comuna Poieni – Date statistici

INDICATORI POIENI Total

Micro-regiunea Huedin

Densitatea

pop.

(nr.loc./k2)

%

Micro

regiune

%

judeţul

Cluj

Nr./l000 loc

ECHIPAREA TERITORIULUI

Suprafaţa totală (ha) 19003 155739   12,20 2,86  

Locuinţe existente (nr.) 2327 16902   13,77    

Suprafaţa locuibilă (mp)

85108 599179   14,20    

Lung. Distrib. Apă pot. (km)

11,2 261,8   4,28    

Lungime canalizare (km)

0,5 23,1   2,16    

Telefonie fixă 282 3660   7,70   47,19

POPULAŢIE (01.07.2000)

Populaţie totală stabilă 5976 38922 31,45 15,35 0,83  

5

Populaţie femei 3053 19740   15,47    

Salariaţi 505 4717   10,71    

ÎNVĂŢĂMÂNT

Unităţi de învăţământ 11 78   14,10    

Elevi 504 9224   5,46    

Personal didactic 56 500   11,20    

CULTURĂ ŞI ARTĂ

Biblioteci 3 42   7,14    

SĂNĂTATE

Medici 4 59   6,78   0,67

Personal mediu sanitar 4 158   2,53   0,67

AGRICULTURĂ

Suprafaţă agricolă (ha) 9191 84487   10,88    

Arabil (ha) 1346 12376   10,88    

Păşuni (ha) 3828 47955   7,98    

Fâneţe (ha) 4017 23925   16,79    

Bovine 2806 17012   16,49    

Porcine 1606 12444   12,91    

Ovine 6200 48348   12,82    

Păsări 9386 143932   6,52    

Producţie lapte bovine(hl)

48002 299973   16,00    

Producţie lână (kg) 15000 76620   19,58    

Producţie ouă (mii buc.) 550 6803   8,08    

TURISM

Unităţi de cazare 7 59   11,86    

Locuri 111 1000   11,10    

Atracţii turistice

Comuna Poieni poate fi considerată o destinaţie turistică ce pe lângă o privelişte

ce taie răsuflarea, se pot face drumeţii spre râul Valea Seacă şi Peştera Vârfuraşul.

Comuna se află în apropierea munţilor Meseş şi Vlădeasa, iar localitatea Bologa se află la

confluenţa râurilor Calata cu Sebeş. În acest sat se poate vizita cetatea feudală din piatră

„Bologa”, construită în 1322, ce are un turn circular înalt de 25 metri. Tot aici se găsesc

6

vestigii de castru roman cu inventar şi o rezervaţie cu galerii aurifere în munte. O altă

atracţie este Valea Drăganului, cu Lacul Drăgan.

Valea Drăganului cu Lacul Drăgan Cetatea Bologa

Motivaţie

Comuna Poieni face parte din Regiunea 6 Nord – Vest, din cele opt regiuni de

dezvoltare create prin Legea 151/1998. Aceasta face parte din zonele în declin industrial,

zone în care procesul de tranziţie a condus la reducerea considerabilă a numărului

locurilor de muncă, în special în industria prelucrătoare şi minieră. Totuşi, această

comuna a judeţului Cluj, are o situaţie satisfăcătoare a infrastructurii şi un mediu de

afaceri relativ favorabil pentru buna funcţionare a mecanismelor pieţei. Este însă necesară

acordarea unei atenţii speciale tratării problemelor sociale generate de restructurarea

industrială.

Am ales această comună întrucât face parte şi din lista zonelor montane

defavorizate1, din cauza aşezării în apropierea munţilor şi mai ales din cauza faptului că

are o infrastructură slab dezvoltată.

Obiective urmărite prin realizarea acestui studiu

1 http://www.euroticket.ro/legislatie/ordin_criterii_zona_montana_defavorizata.php

7

- Salvarea/revigorarea tradiţiilor locale, dansuri, port, meşteşuguri, cu efecte

asupra ocupării profesionale;

- Stoparea degradării mediului ambiant datorită activităţilor economice şi

deşeurilor solide, în special rumeguş şi deşeuri din lemn, precum şi flacoane din

polietilenă;

- Iniţierea programului de dezvoltare turistică în zona Barajului Drăgan, în

vederea realizării unei staţiuni turistice montane cu facilităţi pentru practicarea sporturilor

de iarnă şi de vară;

- Creşterea valorii adăugate a produselor şi resurselor locale; exploatarea acestora

în vederea dezvoltării unei economii locale ce creează ocupare profesională;

- Canalizare localitatea Poieni şi localitatea Valea Drăganului.

2. Analiza situației actuale a microregiunii

8

În cele ce urmează se va prezenta analiza situaţiei locale, din perspectiva

potenţialului investitor în economia locală a comunei Poieni. Aceasta deoarece economia

locală, principala forţă motrice a dezvoltării locale, este în mare parte absentă pe teritoriul

comunei. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională,

venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariţia

resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a

infrastructurii fizice şi sociale, de protecţie a mediului, de dezvoltare turistică, pentru

promovarea zonei, etc. Analiza îşi propune aşadar o prezentare a punctelor tari, slabe,

oportunităţilor şi ameninţărilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei

Poieni.

a. Așezarea geografică și cadrul natural

Puncte tari

- Relief variat, incluzând pe teritoriul său toate formele, de la luncă, la munte, în cea mai

mare parte sălbatice, propice pentru încurajarea turismului;

- Potenţial important de dezvoltare a turismului, prin prezenţa pe teritoriul comunei a

lacului artificial de la Floroiu;

- Aşezare în imediata apropiere a Munţilor Apuseni, cuprinderea în teritoriu a vârfului

Buteasa, cu posibilităţi de dezvoltare a sporturilor de iarnă şi de vară;

- Drumul european E60, reţea de transport feroviar, inclusiv staţie de cale ferată pe

magistrala Cluj – Oradea – Budapesta;

- Climă continentală moderată;

- Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare;

- Vegetaţie forestieră abundentă, implicând de asemenea resurse substanţiale accesorii

pădurii (cinegetice şi ale florei)

- Resurse naturale: reţea hidrografică bogată, minereuri neferoase (piatră de construcţie);

- Prezenţa în apropiere a unor poli de atracţie urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, cu

impact pozitiv asupra schimburilor comunităţii locale cu exteriorul (mărfuri, educaţie,

locuri de muncă, etc.)

9

Puncte slabe

- Relief în majoritate deluros, impropriu exploataţiilor agricole vegetale;

- Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei;

- Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitoreşti

ale comunei

Oportunităţi

- Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;

- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;

- Deschiderea instituţiilor publice din zonă la relaţii de parteneriat;

- Retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere către foştii proprietari, proces care a

relansat piaţa funciară în zonă

Ameninţări

- Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen

lung;

- Poluarea care a scăpat de sub control, în special datorată flacoanelor PET şi

rumeguşului, depozitate în condiţii improprii, în depozite înfiinţate înafara limitei

cadrului legal;

- Exploatarea necontrolată a resurselor pădurii, periclitând echilibrul natural şi potenţialul

economic în perspectivă al comunei;

- Exploatarea intensivă a carierelor de piatră de la Poieni şi Bologa, cu impact negativ

asupra cadrului natural al comunei;

b. Populația și nevoile sale

Puncte tari

10

- Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii, ce ţin de tradiţiile

locale (exploatarea pietrei, exploatarea şi prelucrarea lemnului, etc.);

- Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate;

- Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

- Apropierea de polii urbani, Huedin, Cluj – Napoca şi Oradea, cu rol important în

satisfacerea nevoilor de asistenţă medicală şi socială, educaţie, culturale;

- Număr relativ redus al inadaptaţilor social;

- Rata infracţionalităţii extrem de redusă;

- Încadrarea comunei în prevederile legale privind facilităţi acordate locuitorilor Munţilor

Apuseni;

Puncte slabe

- Îmbătrânirea populaţiei (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centre urbane);

- Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările

lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în

special;

- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu

pregătire profesională înaltă;

- Închiderea/restrângerea activităţii şcolilor generale din satele aparţinătoare, cu impact

asupra scăderii gradului instrucţiei şcolare în comună;

- Nivelul relativ redus al pregătirii şcolare şi respectiv profesionale a majorităţii

locuitorilor comunei;

- Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;

Oportunităţi

- Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă;

- Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru

reconversie profesională, şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri;

- Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă

locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere);

11

- Existenţa unor spaţii şi clădiri în conservare, posibil a fi utilizate de către

întreprinzători pentru demararea unor afaceri locale;

- Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei.;

- Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii, deschiderea la realizarea de

parteneriate.

Ameninţări

- Scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere;

- Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;

- Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului;

- Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;

- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei

locale şi asistenţei sociale în perspectivă

c. Situația infrastructurii

Puncte tari

- Existenţa magistralei de cale ferată – care face legătura şi cu ţările din centrul

şi vestul Europei; Staţii de cale ferată în comună.

- Existenţa drumului european E60, modernizat, atât pe relaţia Oradea – Budapesta, cât şi

pe relaţia Huedin - Cluj-Napoca;

- Sisteme de distribuţie a energiei electrice acoperind practic toate aşezările comunei;

- Arhitectură tradiţională;

- Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea telefoniei fixe şi

mobile;

- Amenajare hidrografică corespunzătoare; efecte reduse ale viiturilor şi inundaţiilor;

Puncte slabe

12

- Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere (drumuri judeţene şi comunale, în

interiorul comunei);

- Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată;

- Reţeaua de canalizare deficitară;

- Zonă fără acces la gaze naturale

Oportunităţi

- Posibilitatea accesării unor programe de finanţare comunitare ale Uniunii Europene

pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural, SAPARD şi IPSA;

- Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale, în special în

domeniul dezvoltării zootehniei şi a infrastructurii aferente;

- Programe judeţene de modernizare a infrastructurii rutiere (Lunca Vişagului –

Floroiu);

- Valorificarea resurselor de materiale de construcţii din comună pentru reducerea

costurilor de infrastructură;

- Crearea unei infrastructuri de acces în zonele forestiere (deschiderea de noi drumuri

forestiere, destinate noilor exploatări);

Ameninţări

- Neutilizarea de către comună a resurselor financiare disponibile prin programe ale

Uniunii Europene si alţi donatori;

- Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comună, datorită

infrastructurii fizice şi sociale neadecvate, raportat la potenţialul comunei;

d. Economia

Puncte tari

- Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (industrie extractivă – piatră,

exploatarea şi prelucrarea lemnului);

- Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special a bovinelor;

13

- Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea Asociaţiilor Crescătorilor,

organisme de inspiraţie europeană;

- Resurse naturale locale diverse şi bine reprezentate, permiţând crearea de

întreprinderi locale bazate pe creşterea valorii adăugate a acestora;

- Existenţa unei comunităţi de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată prin

câteva societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă;

- Populaţia comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susţine activităţi

economice locale (practic aceasta poate conta ca şi piaţă locală, în comparaţie cu

situaţia din alte comune, şi chiar oraşul Huedin);

Puncte slabe

- Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea/promovarea unor

investiţii;

- Infrastructura necorespunzătoare, absenţa alimentării cu apă, si a canalizării în multe

sate şi cătune, stare improprie a unora din drumurile comunale, şi a drumului

judeţean ce permite accesul la barajul Floroiu (Lunca Vişagului);

- Echipamente şi tehnologii învechite;

- Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activităţi

antreprenoriale în zonă;

- Parcelarea terenului – productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna

lucrate mecanizat)

Oportunităţi

- Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou

de fabricaţie;

- Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate

condiţiilor locale;

- Existenta unor spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;

- Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent,

reprezentate prin suprafeţe importante de pădure, precum şi produse accesorii pădurii;

14

- Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea

programelor de finanţare ale Uniunii Europene;

- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;

- Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori

locali sau străini;

- Prezenţa în zonă, activitatea si deschiderea la încheierea de parteneriate a unor

organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;

- Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarea

resurselor comunelor vecine, şi încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii

Huedin

Ameninţări

- Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care

determină decalaje economice mari, greu de recuperat;

- Izolarea satelor şi cătunelor de pe Valea Vişagului din punct de vedere al accesului la

infrastructură care conduce la depopularea zonei şi la declin economic;

- Reducerea ponderii populaţiei active;

- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii,

economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.

e. Turismul în zonă

Puncte tari

- Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port

popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă);

- Prezenţa pe teritoriul comunei a lacului de acumulare de la Floroiu, în imediata

vecinătate a vârfului Buteasa, zonă cu un potenţial turistic ridicat;

- Potenţial turistic peisagistic datorită apropierii de zona Munţilor Apuseni;

- Existenţa unui nucleu puternic de practicare a agro-turismului;

- Organizarea anuală a Festivalului Cetăţii Bologa;

- Existenţa unui centru de promovare a turismului rural;

15

- Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice.

Puncte slabe

- Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine aproape inexistente;

- Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;

- Lipsa de preocupare a cetăţenilor şi autorităţilor locale privind conservarea mediului;

- Inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numărului de turişti

pe teritoriul acesteia;

Oportunităţi

- Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului;

- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;

- Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi istoric al comunei;

- Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori

locali sau străini;

- Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea

programelor de finanţare ale Uniunii Europene;

- Prezenţa în zonă, activitatea şi deschiderea la încheierea de parteneriate a unor

organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare;

- Colaborarea zonală în cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate în accesarea

resurselor comunelor vecine, şi încheierea de parteneriate locale în cadrul Microregiunii

Huedin.

Ameninţări

- Reacţia redusă a mediului local la schimbările şi provocările zilelor noastre, conducând

la scăderea competitivităţii teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii, considerate

mai interesante de către turişti şi investitorii în turism;

- Lipsa unui program judeţean şi regional de dezvoltare a turismului rural, şi, implicit,

16

nealocarea de fonduri pentru infrastructura locală de acces.

f. Mediul înconjurător (aspecte privind calitatea factorilor de mediu)

Puncte tari

- Existenţa pe teritoriul comunei a suprafeţelor silvice în proporţie de peste 35% din

suprafaţa totală;

- Existenţa reliefului variat, atât munte cât şi podiş.

Puncte slabe

- Suprafeţe defrişate pentru accesul la resurse (ale solului şi subsolului);

- Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de

teren;

- Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării

sau valorificării lor;

- Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi comuna;

- Educaţia ecologică este superficială;

Oportunităţi

- Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din mediul rural;

- Înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni;

- Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în

programe comune de educaţie ecologică;

Ameninţări

- Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la

timp;

- Exploatarea fără nici un control a pădurilor va avea urmări asupra dezvoltării

durabile;

- Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului;

17

3. Identificarea resurselor care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni

Resursele care pot contribui la dezvoltarea comunei Poieni sunt în principal

naturale şi apoi umane.

Resursele naturale sunt reprezentate de relief, peisaj, apele şi flora acestei

comune. Valoarea lor relativă este dată de interesul pe care-l trezeşte în turist, de

caracterul său unic sau chiar mai puţin unic şi de accesibilitatea acestora. Regiunea

muntoasă în care se află comuna Poieni – în apropierea Munţilor Meseş şi Vlădeasa este

accesibilă, întrucât este cunoscut că Munţii Apuseni au cea mai mică altitudine dintre toţi

munţii care alcătuiesc lanţul Carpaţi, de pe teritoriul României. Lacul Drăgan este o zonă

ce atrage turiştii prin priveliştea foarte frumoasă. Vestigiile romane sunt atracţii ce ţin de

patrimoniul istoric al comunei şi care stârnesc curiozitatea turiştilor.

Resursele umane pot contribui şi ele la dezvoltarea regiunii. Potenţialul uman

este un factor de producţie ce poate fi definit cantitativ – mărimea populaţiei şi structura

acesteia în funcţie de vârstă, dar şi calitativ prin nivelul calificării profesionale, tradiţia în

activitatea turistică sau gradul de ospitalitate.

Poate că structura populaţiei pe vârste nu ajută la dezvoltarea comunei în mod

direct, însă intr-o manieră indirectă cu siguranţă ajută. Această structurare pe vârste a

arătat faptul că populaţia majoritară a comunei Poieni este îmbătrânită, iar acest lucru

determină realizarea unor acţiuni de atragere a tineretului în această regiune şi de

determinare a celui existent să rămână, să nu migreze în zonele urbane. Nivelul relativ

ridicat a gradului de calificare în anumite domenii ce ţin de tradiţiile locale, cum ar fi

exploatarea pietrei, exploatarea şi prelucrarea lemnului, este un punct forte ce ajută la

dezvoltarea comunei. Poieni are şi specialişti în domenii variate de activitate, ceea ce

ajută la dezvoltarea regiunii. Ospitalitatea locuitorilor este recunoscută, acesta fiind un

punct prin care comuna Poieni are de câştigat, întrucât turiştii care se simt bine între

locuitorii unei destinaţii turistice, revin în acea locaţie cu mare plăcere.

18

4. Identificarea problemelor cu care se confruntă și a cauzelor care le generează

Probleme sunt destule, însă în rândurile următoare vor fi prezentate unele dintre

cele mai importante şi care au efecte mai vizibile asupra economiei comunei Poieni, a

judeţului Cluj. O primă problemă ar fi cea a îmbătrânirii populaţiei , ce a fost cauzată de

migraţia tinerilor cu studii medii sau superioare, şi nu numai, spre centrele urbane sau

străinătate. O altă problemă este aceea că sistemul de alimentare cu apă curentă şi

canalizarea sunt reduse ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei

comunei. Acest lucru a fost cauzat de lipsa fondurilor şi determinat, în cea mai mare parte

de distanţa destul de mare faţă de cel mai apropiat oraş – Huedin. De asemenea, există

puţine gospodării care au bazine vidanjabile sau fose septice, deversarea apelor reziduale

menajere făcându-se în locuri neamenajate(cursuri de apă afectate, infiltraţii în sol).

Această problemă are drept cauză lipsa informării şi educării populaţiei în acest sens, sau

chiar reticenţa acesteia, faţă de o soluţie ce ar putea ajuta mediul înconjurător.

Nefinalizarea lucrărilor la drumul european E60(reparaţii finalizate pe tronsonul Oradea

– Bologa, în lucru pe tronsonul Bologa – Cluj-Napoca) este cauzată de insuficienţa

fondurilor şi poate chiar indiferenţa autorităţilor care se ocupă cu întreţinerea drumurilor.

Dacă este privită din punct de vedere turistic comuna are multe de oferit celor

interesaţi, însă şi acest domeniu are problemele sale. În primul rând, Cabana Valea

Drăganului a fost scoasă din circuitul turistic. O cauză precisă probabil că nu există, dar

cel mai probabil s-a întâmplat întrucât această cabană era într-o stare precară. În al doilea

rând există un număr foarte mic de ferme agro-turistice autorizate. O altă problemă ar fi

cea a promovării slabe a produselor turistice. O cauză a acestei probleme ar putea fi

faptul că nu există nici personal calificat pentru a promova sau chiar a crea un pachet

turistic coerent, care să atragă atenţia turiştilor.

În ceea ce priveşte mediul înconjurător, problema cea mai mare este poluarea

apei datorate lipsei un sistem de epurare a apelor uzate. Acest lucru este cauzat de un

sistem de gestionare a deşeurilor ineficient şi de o educaţie ecologică redusă.

19

5. Formularea obiectivelor privind dezvoltarea și stabilirea priorităților de îndeplinire

a acestora

Rolul obiectivelor este de propune o soluţie de rezolvare a problemelor

enumerate mai sus, soluţie ce este urmărită a fi îndeplinită într-o perioadă de timp bine

specificată. Obiectivele privind dezvoltarea comunei Poieni sunt următoarele:

▪ Oferirea de locuri de muncă diverse tinerilor comunei în funcţie de calificarea

acestora;

▪ Lărgirea sistemului de furnizare a apei curente, capabil sa deservească 60%

din gospodăriile comunei, într-o perioadă de 18 luni;

▪ Realizarea de bazine vidanjabile sau fose septice la 60% din gospodăriile

comunei, intr-o perioadă de 12 luni;

▪ Finalizarea lucrărilor la drumul european E60, pe porţiunea Bologa – Cluj-

Napoca, în 6 luni;

▪ Reamenajarea cabanei Valea Drăganului în 6 luni;

▪ Reintroducerea cabanei în circuitul turistic în 12 luni;

▪ Reabilitarea pensiunilor turistice existente în cadrul comunei;

▪ Realizarea unor programe de pregătire – instruire pentru practicanţii de

agroturism într-o perioadă de 12 luni;

▪ Realizarea şi promovarea unor produse turistice diversificate.

20

Priorităţile stabilite pentru a se îndeplini aceste obiective sunt următoarele:

▪ reabilitarea carosabilului degradat conform normelor tehnice în vigoare;

▪ modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii zonale;

▪ protecţia naturii şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii;

▪ efectuarea unei cercetări de marketing prin care să se studieze atitudinile

locuitorilor comunei Poieni cu privire la dezvoltarea agroturismului în zonă;

▪ angajarea de personal calificat pentru o mult mai bună promovare a comunei

ca destinaţie turistică;

▪ elaborarea de materiale de promovare, unitare şi de calitate(tematice sau

diversificate) în limbile română, maghiară şi engleză: postere, broşuri, materiale

informative, cataloage cu produse şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor;

▪ sprijinirea tineretului de a căuta un loc de muncă în comuna Poieni după

terminarea studiilor;

▪ informarea locuitorilor despre necesitatea de a avea un bazin vidanjabil.

21

6. Stabilirea unui plan de acțiune pentru atingerea obiectivelor respective (programe

care pot fi inițiate și identificarea surselor de finanțare a acestora).

Acest studiu prin care s-a încercat prezentarea posibilităţilor de dezvoltare

durabilă a comunei Poieni, judeţul Cluj, poate fi observat ca un instrument de prioritizare

a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Finanţarea aferentă obiectivelor prezentate mai

sus, precum şi a programelor iniţiate, de asemenea prezentate puţin mai înainte, este

asigurată cu sprijinul Programelor Operaţionale Sectoriale, Programul Operaţional

Regional, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Un prim plan ar fi următorul: „Gestionarea calităţii apei potabile” ce urmăreşte

în acelaşi timp 2 probleme specifice comunei Poieni: numărul mic de fose septice şi

poluarea apelor de suprafaţă. Prin acest proiect se urmăreşte protecţia mediului. Dacă apa

este protejată, nefiind poluată de apele menajere, şi mediul este protejat. Acest plan are

drept organism intermediar Agenţia Regională de protecţie a Mediului, iar fondurile de

unde se poate face rost de suma necesară sunt: Fondul de Coeziune(FC) şi Fondul

European de Dezvoltare Regională(FEDR).

Un alt proiect aş sugera să fie „O comună mereu tânără” prin care să se

sprijine angajarea tinerilor calificaţi sau acordarea de cursuri de instruire pentru diverse

locuri de muncă în cadrul comunei Poieni. Acest proiect se referă la dezvoltarea

resurselor umane şi fondurile necesare acestuia sunt Fondurile Social Europene(FSE).

Această susţinere a tinerilor este necesară întrucât populaţia comunei Poieni, a judeţului

Cluj, este, în proporţie foarte mare, îmbătrânită.

„Reabilitarea infrastructurii” este un alt titlu de proiect ce sugerez a se

implementa. O consecinţă majoră a reabilitării infrastructurii este aceea că cei care

călătoresc cu maşina proprie, vor alege ruta ce trece prin Poieni pentru a ajunge la Huedin

sau Cluj-Napoca. Fondurile ce vor sprijini această iniţiativă sunt: FEDR şi FC. În aprilie

2008, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a precizat că sumele rezultate din excedentul

bugetar al legislativului clujean se vor îndrepta spre comunele judeţului, pentru

dezvoltarea rurală2. Primăria comunei Poieni a primit şi ea o sumă de bani, iar problema

care este pe primul loc spre a fi soluţionată este cea a infrastructurii.

2 http://www.cluj4all.com/stiri/stirile-zilei/bani-de-la-judet-pentru-dezvoltarea-rurala.html

22

Proiectul cu titlul „Comuna Poieni – Destinaţie Turistică” urmăreşte

dezvoltarea comunei ca destinaţie turistică, datorită aerului curat, a aşezării în apropierea

Muntelui Vlădeasa şi a existenţei Valea Drăganului şi a lacului cu acelaşi nume, care ar

putea atrage turiştii, dacă această zonă ar fi promovată. Prin acest proiect se urmăreşte

atragerea unui personal calificat spre a fi angajat în structurile turistice de cazare sau

special pentru a promova comuna, prin crearea de broşuri, pliante ş.a., create în cele 3

limbi: română, maghiară şi engleză. Însă se vor face şi cursuri de instruire a personalului

deja existent şi cursuri de formare profesională a tinerilor comunei, pentru a evita

migraţia spre zonele urbane. De vreme ce prin acest proiect se urmăreşte dezvoltarea

turismului şi prin acest lucru se creează şi locuri de muncă Fondul European de

Dezvoltare Regională va susţine financiar proiectul.

Bibliografie

1. Suport curs

2. http://www.euroticket.ro/legislatie/ordin_criterii_zona_montana_defavorizata.php

23

3. http://www.addjb.ro/?id=3&L=0

4. http://www.fonduri-finantari.eu/articol/fondul-european-de-dezvoltare-regionala-

fedr

5. http://www.cluj4all.com/stiri/stirile-zilei/bani-de-la-judet-pentru-dezvoltarea-

rurala.html

6. http://www.dadrcj.ro/noutati.htm

7. http://www.apmcluj.ro/

8. http://www.arpmnv6.ro/

9. http://www.nord-vest.ro/

10. http://primariaonline.ro/primarii/Cluj/index.php?primarie=1355

11. http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-cluj

12. http://www.greenagenda.org/huedin/poieni/

24