View
272
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
1/106
1
TEMA 1.
ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag. 6-53)
*Anestezia local se efectueaz respectnd urmtoarele reguli, cu o excepie:A. Poziionai corect pacientul pe scaunul stomatologic cu capul fixat adecvat
anesteziei pe care intenionai s o faceiB. Injectai lent anestezicul, rata optim fiind de 20 ml/minutC. Stabilii un contact ferm al minilor: cea cu seringa, sprijinii-o de pacient iar cu
cea cealalt mn fixai reperele i punei esuturile n tensiuneD.Nu atingei cu acul dect locul punciei, fr a atinge buzele, obrajii, dinii,
limba, masa de operaieE. Acul se introduce cu bizoul spre os.
Pag. 19
B
*Anestezia local prin infiltraie:A. Reprezint modalitatea cea mai puin folosit de anestezie n medicina dentar
ct i n chirurgia oro-maxilo-faciala
B. Presupune introducerea anestezicului n esuturi cu ajutorul seringii i dispunerealui la distana de terminaiile nervoaseC. Se poate efectua pentru mucoasa cavitii orale, puncia anestezic fiind
efectuat subcutanatD. Include anestezia paraapical supraperiostal, anestezia intraligamentar,
anestezia intraosoasE. Pentru tegumentele cervico-faciale puncia anestezic sepoate efectua submucos,
realizndu-se astfel o anestezie superficial sau profund.Pag. 20
D
*Anestezia de contact nu se utilizeaz pentru:A. Mici intervenii pe fibromucoasa gingivalB. Suprimarea reflexului de vom n cazul folosirii materialelor de amprentC. Suprimarea reflexului de vom n cazul aplicrii filmului radiologic distal n
cavitatea oralD. Extraciadinilor temporari cu rizaliza accentuatE. Inciza abceselor lojelor profunde.
Pag. 19
E
*Anesteziaplexal:A. Este anestezia cel mai frecvent utilizat la mandibulB. Presupune injectarea anestezicului subperiostalC. Se poate utiliza doar n regiunile cu cortical osoas subireD. Tehnica se poate aplica la mandibul pe toat ntinderea saE. Anesteziaplexal este mai eficient la aduli, avnd n vedere prezena unei
corticale osoase maipuin dense i o spongie cu canale haversiene mai largi.Pag. 21
C
*Anestezia intraligamentar este indicat:A. La pacienii diabeticiB. La pacienii alergiciC. La pacienii cu risc hemoragicD. La pacienii epileptici fr tratamentE. La pacienii cu astm bronic.
Pag. 22.
C
Reperele pentru anestezia toncular periferic la tuberozitate sunt:A. Arcada zigomaticB.
Rdcina distal a molarului de 12 aniC. Mucoasa mobil
CD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
2/106
2
D. Creasta zigomato-alveolarE. Rebordul orbitar inferior.
Pag. 24Hematomul produs dup anestezia la tuberozitate:
A. Poate aprea ori de cte ori nu se menine contactul osos sau anatomic plexulvenos pterigoidian este situat foarte jos
B. Se formeaz n urma hemoragiei aprute prin neparea cu acul a plexuluiarterial pterigoidian
C.Nu are un caracter rapid extensiv, existnd o limitare osoas strict a spaiuluipterigo-maxilar
D. Tratamentul de urgen const n msuri de limitare a hematomului princomprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei
E. Este indicat i un tratament medicamentos antibiotic i antiinflamator pentru apreveni suprainfectarea hematomului.
Pag. 25
ADE
Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanat, puncia se face:A. n obraz inaintea muschiului maseterB. n obraz inapoia muschiului maseterC. Sub marginea inferioar a osului zigomaticD. Distal de creasta zigomato-alveolarE. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic.
Pag. 24
ACD
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand:A. radacinile sunt foarte divergenteB. radacinile sunt cu fenomene de hipercementozaC. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpareD. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clesteluiE. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei.
Pg.81
ABDE
In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara:A. in VB. in TC. in LD. in YE. in Z.
Pg.81
BD
Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:A. Extractia cu sindesmotoameleB. Extractia cu ajutorul elevatoarelorC. Extractia cu clestele de radaciniD. Extactia cu pensa ciupitoare de osE. Extractia prin alveolotomie.
Pg.82
BCE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
3/106
3
*Extractia rezectie (descrisa de Witzel) presupune:A. Aplicarea clestelui pe coletul dinteluiB. Aplicarea clestelui pe creasta alveolaraC. Aplicarea clestelui pe coroana dinteluiD. Aplicarea clestelui pe radacina dinteluiE. Aplicarea elevatorului pe creasta alveolara.Pg.83
B
Extractia resturilor radiculare mici,situate profund in alveola se poate efectua prin:A. alveolotomieB. trans-septal la pluriradiculariC. doar cu clestele de electie al dinteluiD. doar cu clestele de resturi radiculareE. doar cu pensa ciupitoare de os.
Pg.85
AB
Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:A. radacini deformate prin hipercementozaB. radacini drepte unite prin camera pulparaC. dinti cu parodontopatie marginala cronica profundaD. radacini cu anchiloza dento-alveolaraE. dinti cu distructie coronara.
Pg 86
AD
Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:A. lamboul trapezoidalB. lamboul triunghiularC. lamboul rotatD. lamboul bilobatE.
lamboul avansat.Pg.86
AB
*Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicatacand:
A. radacinile sunt situate profund intra-alveolarB. radacinile sunt situate in imediata apropiere a marginii alveolareC. radacinile sunt situate in 1/3 medie a alveoleiD. radacinile sunt fracturate in 1/3 apicalaE. radacinile prezinta hipercementoza.
Pg.87
B
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE(pag. 116122, 131-157, 159-169)
*Morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte prin:A. Lungimea rdciniiB. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extracieiC. Spaiul periodontal cnd spaiul este mai larg, extracia se efectueaz greuD.
Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor cu ct aceast dimensiune este maimare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia
A
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
4/106
4
E. Curbura rdcinilor scade dificultatea de extracie.Pag. 136La vrsta de 18 ani, osul din jurul molarului inclus se caracterizeaz prin:
A. Osul este mai puin densB. Osul este mai densC. Are loc o refacere mai rapid a zonei osoase pe care s-a acionat cuinstrumentarul rotativ sau elevatorulD. Osul nu prezint flexibilitateE. Extracia este laborioas.
Pag. 136
AC
*Dac apexul molarului de minte inclus este alungit pn la canalul mandibular iprezint o radiotransparen periapical asemntoare unui granulom, este probabil:
A. Canalul mandibular este situat lingual de rdciniB. Apexul plonjeaz n canalul mandibularC. Canalul mandibular este situat vestibular de rdciniD. Canalul mandibular este situat ntre rdcinile molarului de minte inferiorE. Canalul mandibular este situat ntr-o anco aflat n rdcina molarului de
minte inferior.Pag. 140
B
Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:A. Poziia mezio-angularB. Rdcini lungi i subiriC. Clasa a III-a dup Pell i GregoryD. Os dens, rigidE. Spaiuparodontal larg.
Pag. 141
BCD
*Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:A. Rdcini curbe i divergenteB. Raport direct cu canalul mandibularC. Clasa C dup Pell i GregoryD. Rdcini conice sau fuzionateE. Incluzie osoas complet.
Pag. 141
D
Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:A. Complicaii septiceB. Complicaii mecaniceC. Complicaii troficeD. Complicaii osoaseE. Complicaii tumorale.
Pag. 141
ABCE
Infecia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face de la:A. O gangren complicat a dinilor antagonitiB. Un focar de osteomielitC. O pung parodontal de la distanD. O leziune de decubit produs de o protez mobilE. Un traumatism care produce o soluie de continuitate i o comunicare a
sacului coronar cu cavitatea bucal.Pag. 141
BDE
*Pericoronarita congestiv survine cu cea mai mare frecven ntre:A. 30 - 35 ani C
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
5/106
5
B. 50 - 60 aniC. 1825 aniD. 4555 aniE. 4050 ani.
Pag. 142
TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194
n rezecia apical propriu-zis se respect urmtoarele principii generale desecionare i ndeprtare a apexului:
A. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoaseB.Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdciniiC. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)D. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea
apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chisticE. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm.
pag.186
BCD
Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata inurmatoarele situatii:
A. Canale fr secreie persistentB. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodonticC. Rdcini cu canale/apexuri drepteD. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabilen 1/3 apicalE. Rmnerea unui corp strin pe canal care poate fi ndeprtat dup rezecia
apexului.pag.188
BDE
Materialele folosite pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie sndeplineasc urmtoarele deziderate:
A. S fie biocompatibileB. Sa nu inhibe creterea bacterianC. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicularD. S prezinte radioopacitateE. S fie solubil i stabil volumetric.
pag.190
ACD
Lamboul gingival in plic:A. Se justifica doar pentru abordul chirurgical palatinalB. Se practica incizie orizontala de-a lungul marginii gingivale libereC. Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinti din vecinatatea procesului patologicD. Intereseaza festonul gingival, fibrele parodontale marginale profunde si
papilele interdentareE. Pentru grupul dentar lateral, pentru o mai buna vizualizare, se practica o mica
incizie de descarcare de 1-1,5 cm.pag 179
AB
Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principiigenerale: BDE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
6/106
6
A. Inciziile verticale trebuie practicate in convexitatile dintre eminenteleradiculare
B. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa in dreptul unghiuluidiedru dintre suprafetele dentare
C. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobilaD. Baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa liberaE. Lamboul va fi creata incat sa protejeze structurile anatomice.
pag 180 -181Osteotomia:
A. Reprezinta etapa de inlaturare a unei cantitati osoase, cu expunerea apexului sia leziunii periapicale
B. Se realizeaza cu instrumentar rotativ, fara racireC. Modul de realizare a osteotomiei nu este influentat de aspectul corticalei:
erodata de procesul patologic sau corticala intactaD. In cazul corticalei erodate de procesul patologic, osteotomia consta in largirea
ferestrei osoase
E. In cazul corticalei osoase integre, nu este necesara intai, localizarea apexuluisi a leziunii periapicale.
pag. 183
AD
Pentru reacolarea lamboului si sutura acestuia trebuie sa se respecte urmatoareleprincipii:
A. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minimB. Sutura se face de regula cu fir continuuC. Sa se obtina reacolarea lamboului fr tensiunea mucoperiostuluiD. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie: laturi le
lamboului, insertiile frenurilor sau bridelorE. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii.
pag. 190
ACE
Complicaii postoperatorii tardive n rezecia apical sunt:A.Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcireB. HematomC. SuprainfectareD. Hemoragie postoperatorieE. Fractura rdcinii.
pag.193
AE
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
*Torusul mandibular este localizat:A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n
zona canin-premolarB. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-
canin
C.
Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zonamolar
A
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
7/106
7
D. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zonaincisivo-canin
E. Pe coama crestei alveolare mandibulare unisau bilateral n zona canin-premolar.
Pag 219
*Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostalse prepar:
A. lambouri totale vestibulareB. lambouri totale lingualeC. lambouri pariale vestibulare i lingualeD. doar lambouri pariale vestibulareE. doar lambouri pariale linguale.
Pag 209
C
*Plastia santurilor periosoase include:A. corectarea chirurgicala a crestei balanteB. excizia fibromatozei gingivaleC.plastia santului pelvilingualD. remodelarea procesului alveolarE. extractia alveoloplastica.
Pag 208
C
*Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos cuprinde:A. vestibuloplastia la maxilarB. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitareC. remodelarea procesului alveolarD.plastia santurilor periosoaseE. vestibuloplastia la mandibula.
Pag 211
C
*Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:A. frenectomiaB. frenoplastia in ZC. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitareD. extractia alveoloplasticaE. vestibuloplastia la maxilar.
Pag 198 -210
D
*Unul din principiile alveoloplastiei presupune:A. decolare maxima a lambouluiB. cunoastere exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)C. incizii vestibulare sau orale, cu incizii de descarcareD. incizii pe coama crestei cu incizii de descarcareE. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai
mica decat celelalte laturi.Pag 211
B
Extractia alveoloplastica presupune:A. regularizarea osului alveolarB. inainte de extractia dentara se realizeaza o incizie la nivelul festonului
gingivalC. indepartarea marginilor mucozale in excesD. realizarea inciziilor de descarcare convergente spre fundul de sac vestibularE. sutura plagii cu fire separate.
Pag 211
ACE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
8/106
8
*Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:A. indicata in cazul crestelor edentate regulateB. se realizeaza in cazul crestei alveolare ascutiteC. are ca avantaj reducerea marcata a inaltimii crestei alveolareD. se realizeaza incizie vestibulara si oralaE. sutura lamboului doar cu fire separate.Pag 214
B
TEMA 6.
INFECII ORO-MAXILO-FACIALEpag. 242-268 i 270-288
*Incizia plasat n anul mandibulolingual la nivelul bombrii maxime se face doar
n cazul:A. Abcesul spaiului corpului mandibularB. Abcesul spaiului genianC. Abcesul submandibular cu evoluie n recesusD. Adenita submandibular acut supuratE. Abcesul de spaiu bucal.
pag. 258
C
*Spaiul sublingual este delimitat anterior de:A. Muchii geniogloiB. Muchii geniohioidieniC. Muchiul milohioidianD. Faa intern a arcului mentonierE. Mucoasa sublingual.
pag. 259
D
*Diagnosticul diferenial al abcesului de spaiu sublingual nu se face cu:A. RanulaB. Warthonita i periwarthonitaC. Abcesul de spaiu paramandibularD. Abcesul spaiului submandibularE. Flegmonul difuz al planeului bucal.
pag. 259
C
Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:A. Spaiul maseterinB. Spaiul submentonierC. Spaiul pterigomandibularD. Spaiul temporal superficial i profundE. Spaiul sublingual.
pag. 246
ACD
Spaiul masticator este format din:A. Spaiul maseterinB. SpaiulprevertebralC. Spaiul pterigomandibularD.
Spaiul temporalE. Spaiul laterofaringian.
ACD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
9/106
9
pag. 261*Semnul funcional dominant n abcesul de spaiu maseterin l constituie:
A. Tumefacia la nivelul unghiului mandibularB. Tumefacia la nivelul arcadei temporozigomaticeC. Edemul temporalD. Tegumente congestionate i lucioase la nivel maseterinE. Trismusul intens.
pag. 262
E
*Delimitarea lateral a spaiului pterigomandibular este dat de:A. Muchiul pterigoidian internB. Faa intern a ramului mandibularC. Muchiul pterigoidian lateralD. Chinga pterigomaseterinE. Rafeul pterigomandibular.
pag. 263
B
Spaiul parafaringian este submprit n:A. Spaiul pterigoidian lateralB. Spaiul stilomastoidianC. Spaiul laterofaringianD. Spaiul retrofaringianE. Spaiulprevertebral.
pag. 265
CDE
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILARpg. 291 - 308
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. necroza dentara a dintilor maxilariB. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzaliC. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzaliD. incluzia dentara a caninilor maxilariE. chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.
pag.295
BCE
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzaliB. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilariC. incluzia molarilor de minte maxilariD. complicatia infectioasa a incluziei caninului superiorE. chistul radicular suprainfectat.
pag.295
ADE
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzaliB. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzaliC. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzaliD.
lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechiE. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus.
BCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
10/106
10
pag 295In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentareB. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzaliC. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestivD. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservataE. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.
pag.295
DE
In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestivB. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestivC. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestivD. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentareE. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.
pag 295
ADE
*Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin treifaze succesive:
A. tumor, calor si dolorB. exudativa, de granulare si epitelizareC. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitozaD. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitateE. congestiva, catarala si supurata.
pag.296
E
Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este:A. congestionataB. hiperplaziataC.
cu formatiuni polipoide si chisticeD. sangeranda
E. ingrosata neuniform.pag 296
BCE
In sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca:A. disparitia partiala sau totala a cililorB. scaderea vascozitatii mucusuluiC. cresterea vascozitatii mucusuluiD. scaderea IgAE. cresterea IgA.
pag.296
ACE
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
n fracturile de mandibul parasimfizare, linia de fractur este situat:A. ntre cei doi incisivi centrali inferioriB. ntre incisivul central i cel lateralC.
ntre canin i premolarD. ntre cei doi premolari
BE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
11/106
11
E. ntre incisivul lateral i canin.PG.323-325*n fracturile subcondiliene joase bilaterale la examenul clinic se constat:
A. Ocluzie n doi timpiB. Inocluzie frontal i lateral de partea afectatC. Ocluzie deschis anterioarD. Ocluzie cap la capE. Devierea liniei mediene de partea fracturat.
PG.327
C
Diagnosticul fracturilor de mandibul se stabilete pe:A. Simptomatologia clinicB. Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral)C. ComputertomografieD. Radiografie n inciden HirtzE. Ortopantomografie.
PG.332
ABCE
Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:A. Consolidarea vicioasB. Consolidarea ntrziatC. Osteomielita mandibuleiD. Supuraii periosoaseE. Pseudartroza.
PG.335
ABE
Fracturile etajului mijlociu al feei intereseaz:A. Osul maxilar propriu-zisB. Oasele palatineC.
Apofizele pterigoideD. Oasele zigomatice
E. Osul mandibular.PG.361
ABCD
Fracturile pariale ale etajului mijlociu al feei se clasific n:A. Fracturi ale tuberozitii maxilareB. Fracturi orizontaleC. Perforaii ale bolii palatineD. Fracturi ale crestei alveolareE. Fractura Richet.
PG.362
ACD
Fractura orizontal Le Fort I se mai numete:A. Fractur tip GUERINB. Fractur transversal joasC. Disjuncie cranio-maxilar joasD. Fractur WALTHERE. Disjuncie cranio-maxilar nalt.
PG.363-368
AB
Structurile osoase interesate n fractura orizontal Le Fort I sunt:A. Apertura piriformB. Tuberozitatea maxilarC. Fosa caninD. Apexurile dentareE. Creasta zigomato-alveolar.
ABCE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
12/106
12
PG.363
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SICERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
Epulis:A.Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoralB.Se dezvolt din osul maxilarelorC.Este localizat la nivelul prilor moi ale crestei alveolareD.Denumirea are la baz criterii cliniceE.Este o tumor malign a mucoasei orale.
Pag. 416
ACD
Epulis fissuratum:A.Este o leziune de natura microbianaB.Poate prezenta si zone ulcerateC.Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplaziceD.Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperatorE.Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate.
Pag. 417 - 418
BCE
Hiperplazia fibroas inflamatorie:A.Este localizat la nivelul fundului de sac vestibularB.Apare datorit instabilitii unei proteze dentare mobileC.Apare la tineriD.Leziunea are consisten fluctuentE.Poate interesa ntregul an vestibular.
Pag 417
ABE
Granulomul piogenA.Este o hiperplazie reactiv a mucoasei oraleB.Are o etiologie infecioasC.Este o hiperplazie cu aspect granulomatosD.Trebuie difereniat de botriomicomE.Poate fi sesil sau pediculat.
Pag 418
ACE
Granulomul piogen:A.Apare mai frecvent la gravideB.Incidena este maxim n primul trimestru de sarcinC.Incidena se accentueaz n trimestrulal treilea de sarcinD.Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoareE.Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron.
Pag. 419
ACD
BotriomicomulA.Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatinB.Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labialeC.Apare pe fondul unui factor iritativ mecanicD.Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea
BCE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
13/106
13
E.Apariia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei.Pag. 419Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:
A.Epulisul granulomatosB.Epulisul cu celule giganteC.Granulomul central cu celule giganteD.Tumora brunE.Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut.
Pag. 421
ABE
Granulomul periferic cu celule gigante.A. Este o leziune hiperplazicB.Nu are etiologie iritativC. Apare la orice vrstD. Este localizat pe creasta alveolar edentatE. Este frecvent pediculat.
Pag. 421
ACD
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
Tumora odontogena calcificata:A. apare mai frecvent la mandibulaB. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentareC. localizarea cea mai frecventa este la maxilarD. afecteaz in special copiiiE. clinic se prezint ca o deformare a corticalei externe mandibulare cu evoluie
rapida.(pag.483)
AB
Fibromul ameloblastic:A.poate sa deformeze corticalele osoaseB. mai frecvent la sexul femininC. localizarea predilecta este la maxilarD. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensiuniE. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase.
(pag.483)
AD
Odontomul:A. mai frecvent la mandibula dect la maxilarB. combina elemente epiteliale si ectomezenchimaleC.prezint patru forme anatomo-cliniceD. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina
fara a avea configuraia unui dinteE. este o tumora odontogena relative frecventa.
(pag.484)
BE
Diagnosticul diferenial al imaginii radiologice a odontomului se face cu:A. chistul radicular BE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
14/106
14
B.perlele de smaltC. chistul dentigerD. ameloblastomulE. osteomul.
(pag.485)
Fibromul odontogen central:A. este o tumora frecventa la copilB. localizat in proportii aproximativ egale la maxilar si mandibulaC. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen maturD. se localizeaz mai frecvent la maxilarE. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte.
(pag.488)
BC
Tumora odontogena cu celule granulare:A. apare mai frecvent la copiiB. apare la aduli in general peste 40 de aniC. se localizeaz in special in regiunea premolara sau molaraD. iniial sunt leziuni simptomatice, dureroaseE. devine simptomatica odat cu creterea in dimensiuni.
(pag.489)
ABC
Mixomul odontogen:A. apar mai frecvent intre 20-45 de aniB. apar si la nivelul oaselor lungiC. clinic, radiologic si evolutiv sunt asemntoare ameloblastoamelorD. este rezultatul transformrii tumorale benigne a papilei mugurelui dentarE. se localizeaz mai frecvent in zona unghiului mandibulei.
(pag.490)
BCD
Cementoblastomul:A. afecteaz mai adesea dinii mandibulariB. apare mai frecvent la vrstniciC. se asociaz cu simptomatologie dureroasa difuzaD. mucoasa acoperitoare este violaceeE. dintele implicat este mobil si nu ramane vital.
(pag.492)
AC
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
*n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n specialnocturn), poate fi orientativ pentru un diagnostic de:
A. LimfosarcomB. OsteosarcomC. FibrosarcomD. Metastaz osoasE. Fibrom osifiant.
(pag. 555)
B
*n cazul tumorilor maligne ale mandibulei, se pot ntlni urmtoarele semne cliniceasociate, cu o excepie:
D
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
15/106
15
A. Anestezia hemibuzei inferioareB. TrismusC. Tulburri funcionale n masticaieD. Anestezia n teritoriul nervului infraorbitarE. Tulburri funcionale n deglutiie i fonaie.
(pag. 556)*Care este leziunea cu potenial de malignizare n cazul tumorilor maligne ale
buzelor?A. Chistul mucoidB. PapilomulC. Cheilita actinicD. HerpesulE. Cheilita angular.
(pag. 556)
C
*Care dintre urmtoarele leziuni reprezint una cu potenial de malignizare la nivelultegumentelor cervico-faciale?
A. KeratoacantomulB. Carcinomul bazocelularC. Carcinomul scuamocelularD. Chistul sebaceuE. Melanomul.
(pag. 556-557)
A
*Cel mai frecvent tip de tumor malign la nivelul tegumentelor cervico-faciale este:A. Carcinomul scuamocelularB. KeratoacantomulC.Nevul melanociticD.
MelanomulE. Carcinomul bazocelular.
(pag. 557)
E
*Biopsia excizional este indicat n:A. Leziuni tumorale extinseB. Tumori cu un diametru de pn la 1 cmC. Tumori inoperabileD. Tumori la care se urmrete reconversia tumoralE. Tumori dureroase.
(pag. 562)
B
*n citologia exfoliativ, gradul V Papanicolau semnific:
A. Citologie foarte sugestiv pentru malignitateB. Absena celulelor atipiceC. Citologie anormal, dar fr semne de malignitateD. Caracter net de malignitateE. Citologie sugestiv, dar neconcludent pentru malignitate.
(pag. 563)
D
*Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice aunui ganglion ipsilateral cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm?
A.N3B.N2bC.N2cD.N2aE. N1.
D
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
16/106
16
(pag. 566)
TEMA 12.
PATOLOGIA ATMPG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
Diagnosticul diferenial al artritei temporo-mandibulare infecioase nespecifice seface cu:
A. Parotiditele urlieneB. Furunculul pretragianC. Tumori parotidieneD. Limfadenita pretragianaE. Fracturi subcondiliene.
pg.696
ABD
Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :A. Tumefacia articularaB. Durerea intermitenta, matinalaC. Limitarea progresiva a funciei articulareD. Unilateralitatea simptomatologieiE. Modificri ale ocluziei.
pg.697
ABCE
*In resorbtia condiliana idiopatica, semnele clinice sunt, cu excepia :A. Asimetria faciala progresivaB. Pierderea dimensiunii verticaleC. Micrile mandibulare atipiceD. Tumefacia pretragianaE. Zgomotele articulare.
pg. 699
D
*Particularitile afeciunilor articulare temporo-mandibulare degenerative artrozicesunt:
A. Deteriorarea esutului articular durB. Consecutive bruxismului, protezrii frontale incorecteC. Consecutive traumatismelor articulare in antecedenteD. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articularE. Apare la mai puin de 10% din populaia de peste 60 de ani.
pg.698
C
In anchiloza temporo-mandibulara extracapsulara semnele clinice sunt :A. Limitarea parial dar permanenta a deschiderii guriiB. Devierea mandibulei de partea afectataC. Micrile de protruzie sau lateralitate limitateD. Asimetria faciala este mai redusa dect cea din anchiloza intracapsularaE. Deformarea procesului coronoid.
pg.702
ABD
Semnele clinice din anchiloza temporo-mandibulara intracapsulara sunt:A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii guriiB.
La copii, hemimandibula afectata este hipoplazicaC. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene
ABD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
17/106
17
D. In cea bilaterala pacienii au profilul caracteristic de pasareE. Palparea articulaiei nu evideniaz modificri.
pg.702Explorrile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATMsunt:
A. OrtopantomografiaB. Teleradiografie de profilC. Radiografia in incidenta mandibula defilataD. Computer tomografiaE. Rezonanta magnetica nucleara.
pg 682
ADE
Principiile de tratament in plgile articulaiei temporo-mandibulare sunt :A. Curirea mecanica a plgiiB. nlturarea corpilor strini si a eschilelor osoaseC. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 sptmniD. Sutura intr-un singur planE. Micrile mandibulare se reiau dup 4-6 sptmni.
pg. 687
AB
TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt:
A. Virusul urlianB. CitomegalovirusuriC. HerpesvirusulD. PapilomavirusulE. Virusul Coxsackie.
pag 734
ABE
Oreionul:A. Este o boala contagioasa a copilrieiB. Transmiterea se face pe cale digestivaC. Perioada de incubaie este de 7-14 zileD. Este caracterizat printr-o parotidita unilaterala nesupurataE. Are caracter autolimitant.
pag 734
AE
Flora bacteriana implicata in apariia sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentatade :
A. E. ColiB. KlebsiellaC. Stafilococul auriuD. ProteusE. Streptococul beta-hemolitic.
pag 735
ABCD
Sialadenita bacteriana nespecifica se caracterizeaz prin urmtoarele semne clinice:A. Durere spontana sau provocata ABCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
18/106
18
B. Tumefacia progresiva a regiuniiC. Eritem al tegumentului acoperitorD. FebraE. Secreie salivara nemodificata.
pag 735
Parotidita sifilitica teriara se prezint sub urmtoarele forme clinice:A. Forma circumscrisaB. Parotidita difuzaC. Goma sifiliticaD. Forma pseudotumoralaE. Parotidita recurenta juvenila.
pag 737
BCD
Bacteriile din specia Actynomices implicate in etiologia parotiditelor sunt:A. A. NaeslundiiB.A. DentalisC.A. IsraeliiD.A. HowelliiE. A. Turicensis.
pag 737
AC
BartonelozaA. Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australisB. Se transmite prin muctura de cineC. Se manifesta prin apariia unor papule sau pustule la locul de inoculareD. Jumtate din pacieni prezint limfadenita granulomatoasa cervicala la 1
saptamina de la inoculareE. In cazuri rare infecia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie.
pag 738
CE
*Adenomul pleomorf parotidianA. Debuteaz cel mai adesea in lobul profundB. Se prezint iniial ca un nodul solitar, de mici dimensiuniC. Are consistenta dura si este durerosD. Determina tulburri motorii pe traiectul nervului facialE. Tegumentul adera de formaiunea tumorala.
pag 744
B
TEMA 14.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-
MAXILARE
PG.787-816
Care dintre riscurile interveniilor de chirurgie ortognat sunt eliminate prin utilizareaelongrii osoase dirijate:
A. Lipsa consolidrii dup osteotomieB. Fractura necontrolataC. Secionarea arterei temporaleD.Necesitatea unor grefe de interpoziieE. Lezarea nervului hipoglos.
ABD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
19/106
19
pg 817Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizeaz:
A. Retrudarea mandibulei retrognateB. Avansarea maxilarului prognatC. Asocierea intre ultimele douD. Avansarea mandibulei retrognateE. Retrudarea maxilarului prognat.
pg 805
CDE
Analiza Steinerevideniaz n anomaliile dento-maxilare din clasa a II-a urmtoarelecaracteristici:
A. SNB micoratB. SNA mrit si SNB micoratC. SNB mritD. SNA mritE. SNA micorat.
pg 804
ABD
Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:A. Hiperplazie mandibularaB. Hipoplazie mandibularaC. Aspect clinic cu profil de pasareD. Profil facial accentuat convexE. Profil facial accentuat concav.
pg 804
BCD
Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a:A. Prognatism maxilarB. Retrognatism mandibularC.
Asocierea intre acesteaD. Prognatism mandibular
E. Retrognatism maxilar.pg 804
ABC
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaz:A. Retrudarea maxilaruluiB. nlarea maxilaruluiC. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilarD. Retrudarea mandibulei prognateE. Avansarea mandibulei prognate.
pg 796
CD
n anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmrete:A. Refacerea contururilor osoaseB. Repoziionareapunctelor cranometriceC. Decompensarea anomalieiD. Corectarea formei arcadelorE. Alinierea dentara.
pg 796
CDE
Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-aconin urmtoarele elemente:
A. SNA mrit semnifica un retrognatism maxilarB. SNA micorat si SNB mrit semnifica o anomalie asociataC. SNB mrit semnifica un prognatism mandibularD. SNB micorat semnifica un prognatism mandibular
BCE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
20/106
20
E. SNA micorat semnifica un retrognatism maxilar.pg 795-796
TEMA 15.DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855
Despictura palatina manifestri clinice:A. hemimaxilarul de partea sntoas este normal dezvoltatB. ambele maxilare sunt hipoplaziceC. numai maxilarul de partea afectata este hipoplazicD. lipsete fuziunea intre palatulprimar si secundarE. modificrile osoase depind de mrimea despicturii si de aciunea limbii si a
musculaturii periorale asupra segmentelor despicate.pag 842
ACDE
Despictura palatina submucoas:A. reprezint despictura palatului durB. reprezint despictura in forma minima, ,,schiat,,C. lueta bifida nsoete un tablou complexD. lueta bifida este adesea unicul semn clinicE. exist uneori o nonfuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei,
ceea ce da un aspect translucid valului.pag 842
BDE
*Despictura palatina simpla:
A. reprezint despictura unilaterala a palatului durB. reprezint despictura pe linia mediana a palatului durC. reprezint despictura unilaterala a palatului moaleD. reprezint despictura pe linia mediana a palatului moaleE. se mai numete si palatoschizis.
pag 842
D
*Uranostafiloschizis:A. reprezint despictura valului palatin pe linia medianaB. reprezint despictura unilaterala att a palatului dur cat si a palatului moaleC. reprezint despictura pe linia mediana a palatului durD. reprezint despictura valului palatin si a palatului secundarE. premaxila si procesul alveolar sunt de asemenea afectate intr-o oarecare
msur.pag 844
D
Despictura palatina unilaterala totala:A. intereseaz valul palatin, palatul secundar, osul alveolarB. intereseaz valul palatin, palatul secundar, premaxila si buza unilateralC. tratamentul chirurgical se efectueaz intr-o singura edin pentru restabilirea
cat mai precoce a funciilorD. tratamentul chirurgical este complex si etapizatE. tratamentul ortopedic este de elecie.
pag 845
BD
Despictura palatina bilaterala totala ACE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
21/106
21
A. Se asociaz si cu despictura de buza totala bilateralaB.Nu se asociaz cu despictura de buza totala bilateralaC. Premaxila poate fi in protruzie sau in retruzieD. Tratamentul chirurgical se realizeaz in 2 timpiE. Tratamentul chirurgical se realizeaz etapizat, in 3 timpi.
pag 845Etapizarea tratamentului chirurgical in despicturile palatine bilateral totale consta in:
A. stafilorafie la 18 luniB. stafilorafie la 30 de luniC. uranorafia la 36 de luniD. uranorafia la 4 aniE. osteoplastia si plastia comunicrilor oro-nazale este ultima intervenie.
pag. 845
ADE
Despictura palatina alveolara :A. Se asociaz cu despicturile de buzaB.Nu se asociaz cu despicturile de buzaC. Osteoplastia osului alveolarse indica a fi realizata odat cu labioplastia la 6
aniD. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de
labioplastieE. Osteoplastia se indica a fi realizata odata cu labioplastie la 6 luni.
pag 846
AE
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIALPG. 916-919
Urmtoarele afirmaii privind mediatorii durerii, sunt adevrate:A. in cazul lezrii esuturilor, se elibereaz enzime proteoliticeB. enzimele proteolitice acioneaz asupra proteinelor tisulareC. enzimeleproteolitice nu acioneaz asupra proteinelor tisulareD.proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii perifericiE. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane
ce excita nociceptorii centrali.pag.914-915
ABD
Proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane careproduc durere, printre acestea numrndu-se si:
A. histamineB. serotoninaC.prostaglandineleD. dopaminaE. ionii de potasiu.
pag.915
ABCE
Urmtoarele afirmaii privind percepia dureroasa, sunt adevrate:
A.pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai sczuta astimulului ce determina o senzaie dureroasa
AC
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
22/106
22
B.pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai crescuta astimulului ce determina o senzaie dureroasa
C.pragul de percepie a durerii este aproximativ egal la toata lumeaD.pragul de percepie a durerii nu este egal la toata lumeaE. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cu caracter moderat a
stimulului ce determina o senzaie dureroasa.pag.915Urmtoarele afirmaii privind pragul de percepie a durerii, sunt adevrate:
A. este diminuat de inflamaieB. nu este diminuat de inflamaieC. este crescut la anesteziceD. este crescut la analgezicele cu aciune centralaE. este crescut de diverse leziuni ale sistemului nervos.
pag.915
ACDE
In ceea ce privete pragul de percepie a durerii, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:A. administrarea de placebo poate reduce durerea in aproape o treime din cazuriB. distragerea ateniei poate reduce durereaC. emoiile puternice pot suprima durereaD. emoiile puternice nu pot suprima durereaE. sugestionarea poate reduce durerea.
pag.915
ABCE
In ceea ce privete percepia dureroasa, urmtoarele afirmaii sunt corecte:A.pacienii nevrotici au in general acelai prag la durere ca si subiecii normaliB. reactivitatea pacienilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau
anormalaC. contientizarea percepiei durerii apare atunci cnd impulsurile ating nivelul
talamo-corticalD. contientizarea percepiei durerii apare chiar si cnd impulsurile nu atingnivelul talamo-cortical
E. emoiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergicdescendent.
pag.915
ABCE
Hiperestezia se definete ca:A. o sensibilitatea dentara crescutaB. o sensibilitatea dentara sczutaC. sensibilitatea crescuta insotita de scderea pragului la stimulii dureroiD. o sensibilitate cutanata crescutaE. o sensibilitate cutanata sczuta.pag.915
AD
Urmtoarele afirmaii privind hiperalgezia, sunt adevrate:A. sensibilitate crescuta insotita de scderea pragului la stimuli dureroiB. o sensibilitate dentara sau cutanata crescutaC. inflamaia sau arsurile sunt cauzele cele mai frecvente de hiperalgezieD. sensibilitate sczuta insotita de creterea pragului la stimuli dureroiE. reacia exagerata la stimuli ce in mod normal nu provoac durere.
pag.915
AC
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
23/106
23
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)Rodica Luca
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:A.priza lenta in conditiile cavitatii bucale;B.biocompatibilitate;C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;D.priza rapida in conditiile cavitatii bucale;E. aderenta buna la suprafetele gravate.
Pg. 15,16
BCDE
Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:A.proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure
dentare;B. aderenta slaba la suprafetele gravate;C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;D.priza lenta in conditiile cavitatii bucale;E. viscozitate crescuta.
Pg. 15,16
AC
Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili sintetizate de HICKS (1994) sunturmatoarele:
A. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prinamestecare;
B. materialul se intareste in 10-20 secunde;C. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul se pregateste prin
amestecare;
D. materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui inporii smaltului demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea;E. nici un raspuns corect.
Pg. 19
ABD
FLUOROSHIELD (Chaulk/Dentsply) este un sigilant fotopolimerizabil care:A. contine NaF 4%;B. contine SnF 2%;C. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
superioara acestuia din urma;D. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie
inferioara acestuia din urma;
E. contine NaF 2%.Pg. 24
DE
In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smaltdemineralizata acid sunt:
A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit andFissure Sealant);
B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE);C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);D. similare cu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and
Fissure Sealant);E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford,
AB
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
24/106
24
DE).Pg. 24Intre proprietatile Sigilar-ului, recomandate de firma producatoare, se enumara:
A. timp de lucru si prize convenabile;B. adeziune slaba;C. este biocompatibil;D. capacitate de etansare;E. hidrofilie redusa.
Pg. 26
ACDE
In cazul cimentului Fuji Ionomer Type III (G-C International), pentru un material cuconsistenta standard, obtinut din amestecul a 1,2 g de pulbere cu 1 g lichid:
A. timpul de lucru este de 1 minut;B. timpul de lucru este de 5 minute;C. timpul de priza este de 3 minute si 15 secunde;D. timpul de priza este de 6 minute;E. timpul de priza este de 4 minute si 30 secunde.
Pg. 32
AC
La controlul clinic al sigilarii cu rasini compozite, sunt posibile mai multe situatii carevor necesita o atitudine in consecinta:
A. sigilarea nu este intactanu se intervine;B. sigilarea are microneadaptarise controleaza cu radiografii bite-wing;C. sigilantul nu este pierdutse repeta sigilarea;D. sigilarea este intactanu se intervine;E. toate variantele sunt corecte.
Pg. 42
BD
TEMA 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt:A. declanarea reflex a contraciilor musculare;B.
descompunerea forelor verticale;C. normalizarea funciilor perturbate;
D. stimularea erupiei dentare;E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.
3, Pg. 416
ABCE
Pe o electromiogram se poate aprecia:A. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.B. intensitatea impulsurilor nervoase;C. amplitudinea potenialului electric;D. frecventa impulsurilor nervoase;E. energia cinetic.
3, Pg. 412
ACD
In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe ABCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
25/106
25
pozitii de baza. Acestea sunt :A. decubit dorsalB. decubit ventralC. lateral dreaptaD. lateral stangaE. pozitia neutrala.3, Pg. 435
*Inlocuirea tesutului cartilaginos cu tesut osos este facilitata de faptul ca tesutulmuscular elibereaza, la nivelul cablajului:
A.proteineB. glucideC. acizi grasiD. fier hemoglobinicE. acizi biliari.
3, Pg. 388
D
Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:
A. Prodentiei superioareB. Prodentiei inferioareC. Retrodentiei superioareD. Retrodentiei inferioareE. Biprodentiei.
3, Pg. 443
AD
*Fiecare fibra musculara este alcatuita din:A. cateva sute de miofibrileB. mai multe mii de miofibrileC. cateva miofilamenteD.
mai multe mii de miofilamenteE. nici un raspuns corect.
3, Pg. 389
B
*Proprietatea principala a fibrei musculare o constituie:A. ElasticitateaB. Toate raspunsurile corecteC. DuritateaD. FlexibilitateaE. Contractilitatea.
3, Pg. 390
E
*In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important:
A. K si MgB. Ca si MgC. K si CaD. Ca si NaE. K si Na.
3, Pg. 390
B
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
26/106
26
TEMA 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
Eruptia molarului 1 :A. modifica lungimea arcadeiB. modifica forma arcadeiC.prin puseul mezializant nu reduce spatiul primatD.produce a doua inaltare de ocluzieE. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc.
4, Pg 45
ABD
Spatiul de deriva (de rezerva) a lui Nance:A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilarB. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanentila maxilar si la mandibulaC. este de 0,9 -1,5 mm la mandibulaD. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, M1
temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent,PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.4, Pg 46
DE
Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luniB. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibulaC. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzaleD. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzieE. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
ACDE
Eruptia molarului 3:A. inchide ultimele spatii de pe arcadaB. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanenteC.poate determina incongruenta dento-alveolara tertiaraD. are loc incepand cu varsta de 12 aniE. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
ABC
In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu:A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiareB. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodonticC.prabusirea ocluzieiD. aparitia incongruentei dento-alveolare primareE. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
AB
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absentamolarului 3
BCDE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
27/106
27
C.pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1definitiv
D. la maxilar, secventele P1, P2, C si P1, C, P2 sunt avantajoase pentru ca P1erupe fara dificultate
E. P2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar poate saramana si in incluzie.
4, Pg 46-47Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :
A. eruptia dintilor temporari se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datoritadezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingualmicsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibuleiE. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.
4, Pg.40-42
ABE
Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin:A. retrognatie maxilaraB. retrognatie mandibularaC. mugurii dentari sunt in plina evolutieD.prognatie maxilaraE. prognatie mandibulara.4, Pg 36
BC
TEMA 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003
Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de:A. Regiunea in care se producB. IntindereC.
SimetrieD. Structura osoasa
E. Structura partilor moi.4, Pg. 76
ABCD
Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor:A. M3B. P2C. ILD. CE. P1.
4, Pg 75
ABC
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:A. Tipare genetice ADE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
28/106
28
B. Factori teratogeniC. Cauze generaleD. Bariere fibroaseE. Bariere osoase.
4, Pg 75
Pierderea prematura a dintilor temporari determina:A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau oralaB. Incongruente dento-alveolareC. Supraeruptii ale dintilor antagonistiD. Dilatari ale arcadeiE. Angrenaje inverse.
4, Pg 74
ABCE
Din grupa factorilor locali in etiopatogenia anomaliilor dento- maxilare fac parte inprimul rand:
A. starea dentitiei mixteB. starea dentitiei temporareC. starea dentitiei permanenteD. evolutia dentitiei temporareE. evolutia dentitiei mixte.
4, Pg 73
BD
Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la:A. dificultati de eruptie a caninuluiB. dificultati de eruptie a premolarului 2C. dificultati de eruptie a premolarului 1D. dificultati de eruptie a molarului 1E. dificultati de eruptie a molarului 2.
4, Pg 73
AB
Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimensionale,anume:
A. inconguente dento-alveolareB. supraeruptii ale dintilor antagonistiC. ingustari de arcadaD. angrenaje inverseE. largiri de arcada.
4, Pg 73
ABCD
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoareleaspecte:
A. rizalizaB.pierderea de timpuriu a dintilor temporariC. absenta incongruentelor dento-alveolareD. imposibilitatea incluziei dintilor permanentiE. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
AB
TEMA 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
29/106
29
medicala , Bucuresti, 2003
Clasa I Angle se caracterizeaza prin:A. Raport molar distalizatB. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul santului M1
inferiorC. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul primului sant
vestibular a M1 inferiorD. Raport molar neutralE. Raport molar mezializat.
4, Pg. 77,78
CD
Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superiorB. Raport molar distalizatC.
Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat.4, Pg. 78
BC
Clasa a II-a Angle cuprinde:A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperitaB. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperisC. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisaD. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperisE. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.4, Pg.78
DE
Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle:A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperitaB. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperisC. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperitaD. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperisE. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg. 78
ABE
Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin:A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superiorB. Raport molar distalizatC. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superiorD. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superiorE. Raport molar mezializat.
4, Pg. 79
DE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
30/106
30
Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarelevariante:
A. De conducere fortataB. Protruzie cu spatiereC. Cu ocluzie adanca acoperitaD. Cu inghesuireE. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
BDE
Scoala germane clasifica malocluziile in:A. Sindromul cu compresie de maxilarB. DisarmoniileC. Sindromul cu ocluzie incrucisataD. Sindromul progenicE. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
ACD
Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:
A. De conducere condilianaB. De conducere fortataC. Fals (prognatism mandibular)D. AdevaratE. Fals(retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
BDE
TEMA 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt estereprezentat de :
A. FMIAB. IMPAC. FMAD. SNDE. ANB.
4, Pg169
A
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anteriorsunt:
A. Unghiul mandibular accentuatB. Curbura preangulara accentuataC. Ramura ascendenta scurtaD. Canal dentar dreptE. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
BCD
*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :A. FMIAB
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
31/106
31
B. FMAC. IMPAD. IMFAE. ANB.
4, Pg169
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:A. elucidarea unui diagnosticB. stabilirea unui plan de tratamentC. verificarea eficientei tratamentuluiD.prognosticul de evolutie a unei afectiuniE. nici un raspuns corect.
4, Pg.145
ABCD
Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza:A.pozitia germenilor dentariB. fata ocluzala a molarilor si premolarilorC. eventualele inclinari sau rotatiiD. toate raspunsurile sunt corecteE. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
AC
Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:A. dintii inclusiB. dinti ectopiciC. dinti normal pozitionatiD. dinti rotatiE. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 145-146
AB
Pe ortopantomografie se evidentiaza:A. maxilarul superiorB. maxilarul inferiorC.procesul alveolar superior si inferiorD. cele doua arcade in raporturile dintre eleE. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 146
ABCD
Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt:A.pozitia si directia de eruptie a caninilor superioriB.pozitia incisivilor superioriC.pozitia si directia de eruptie a caninilor inferioriD.pozitia incisivilor inferioriE. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 146
AC
TEMA 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies ACE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
32/106
32
adenoidian caracteristic:A. Profil convexB. Profil concavC. RetrognatieD. PrognatieE. Leptoprosop.4, Pg 383
Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functieirespiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonareB. Pusee de faringo-amigdalitaC. AnemieD. LeucemieE. Urticarie.
4, Pg 383
ABC
Formele clinice ale laterodeviatiei sunt:
A. LaterodeviatiaB. LaterognatiaC. MicrognatiaD. MacrognatiaE. Macrodontia.
4, Pg 380
AB
Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1, fac parte:
A. EreditateaB. Factorul constitutionalC.
Ocluzia inversaD. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.4, Pg 381
ABDE
Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1, se observa:
A. RahitisnulB. EdentatiaC. Caria dentara si complicatiile eiD. Factorul constitutionalE. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
BC
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un faciesadenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convexB. Profil concavC. RetrognatieD. PrognatieE. Leptoprosop.
4, Pg 383
BD
Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:A. LaterodeviatiaB. LaterognatiaC. Micrognatia
CDE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
33/106
33
D. MacrognatiaE. Macrodontia.
4, Pg 380Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia oralaB. Deglutitia atipicaC. Sugerea degetuluiD. Respiratia nazalaE. Ereditatea.
4, Pg 382
DE
TEMA 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:A. Reducerea diametrelor premolare si molareB. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisivC. Diferite grade de spatiere dentaraD. Ocluzie deschisaE. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
ABE
Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:A. Ocluzie deschisaB. Etajul inferior al fetei micsoratC. Sant labiomentonier stersD. Ocluzie labiala fermaE. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
ACE
In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:A. Reducerea diametrelor premolare si molareB. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisivC. Diferite grade de spatiere dentaraD. Ocluzie deschisaE. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
ABE
Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrieurmatoarele forme clinice:
A. Forma usoaraB. Forma incipientaC. Forma medieD. Forma gravaE. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
AD
Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
34/106
34
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adancaB. traiectoria de inchidere este normalaC. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizatD. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizatE. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.4, Pg 398In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 :
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este micaB. Baza maxilarului este micaC. Diametrele premolare si molare sunt crescuteD. Diametrele premolare si molare sunt scazuteE. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
AD
La pacientii cu malocluzie clasa II/2:A. Diametrul premolar este crescutB. Baza maxilarului este mareC. Diametrele premolare si molare sunt scazuteD. Curba Spee este accentuataE. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
BCD
In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2:A. Curba Spee este aplatizataB. Curba Spee este accentuataC.
Diametrul premolar este crescutD. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.4, Pg 398
BD
TEMA 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003
Aspectul de latire a fetei in malocluzia de clasa a III-a este dat de:A.profil concavB. treapta buzelor inversataC. aspectul infudat al pometilor obrajilorD.profil convexE. profil drept.
4, Pg 406
ABC
Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagitalB. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagitalC. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
BC
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
35/106
35
D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri ale maxilarului inferiorE. toate raspunsurile corecte.
4, Pg 407In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoareledento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A.proalveolodontie inferioaraB. retroalveolodontie superioaraC. roalveolodontie superioaraD. retroalveolodontie inferioaraE. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 408
AB
In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este:A. infundataB. in raport invers cu buza inferioaraC. acopera buza inferioaraD. toate raspunsurile sunt corecteE. nici un raspuns corect.
4, Pg. 406
AB
In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este:A. mezializataB. distalizataC. inversa frontalaD. inversa totalaE. normala.
4, Pg. 406
ACD
La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa:
A.
unghiul ANB negativB. unghiul ANB = 60C. unghiul ANB = 40D. unghiul SNA mai mic de 800E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
AD
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:A. unghiul SNA mai mare de 800B. unghiul SNB mai mic de 780C. unghiul SNA mai mic de 800D. unghiul ANB negativE. nici un raspuns nu e corect.4, Pg. 406
CD
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:A. unghiul SNB mai mare de 780B. unghiul SNA mai mic de 800C. ungiul SNB mai mic de 780D. unghiul ANB negativE. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
ABD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
36/106
36
TEMA 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003
Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:A. functionaleB.parodontaleC. dentareD. musculareE. neurologice.
4, Pg 431
ABCD
In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:A. rahitismB. sindrom DownC. craniosinostoze/ condrodistrofiiD.persistenta deglutitiei de tip infantilE. nici un raspuns corect .
4, Pg 419
BC
Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli:A. rahistism hiperfosfatazicB. rahitism geneticC. rahitism hipofosfatazicD. rahitism vitamino-rezistentE. nici un raspuns corect.
4, Pg 421
ABCD
Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa NU sunt corecte:A. obtuzismul unghiului Kdl si GoniacB. micsorarea ramurii ascendenteC. cresterea ramurii ascendenteD. rotatia posterioara a mandibuleiE. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
CE
In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte:A. ramura ascendenta (GoKdl)B. unghiul goniacC. unghiul SNBD. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
ABDE
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:A. cresterea etaj inferiorB. cresterea etaj mijlociuC. cresterea ramurii ascendente a mandibuleiD. micsorarea ramurii ascendente a mandibuleiE. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
BCE
Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa seintalnesc la nivelul:ABCE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
37/106
37
A.bazei craniuluiB. mandibuleiC. maxilarului superiorD. dentarE. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluziedeschisa:
A.prezenta crepitatiilor si cracmentelorB. absenta crepitatiilorC. absenta cracmentelorD. afectarea se instaleaza relativ tardiv n raport cu debutul anomalieiE. afectarea se instaleaza relativ precoce n raport cu debutul anomaliei
4, Pg 434
ABD
TEMA 27.
Anodonia (5, Pg. 15-40 )5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Cu privire la anodonia de incisiv lateral superior sunt corecte urmtoarele afirmaii:A.poate fi asimetric cu omolog nanicB.poate fi nsoit de modificri faciale precum proeminena mentonului i
inversarea treptei labiale
C. corespondentul temporarpoate rmne pe arcad pn la 45-50 de aniD. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd astfel influena favorabil astimulilor funcionali
E. prezena incisivului lateral temporar pe arcad reprezint un element carecomplic, deoarece poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.
5, Pg. 25-26
ABE
n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:A. sunt de cele mai multe ori simetriciB. sunt redui ca volum, dar au o implantare foarte bunC. sunt atipici ca formD. frecvent sunt asimetriciE. au rdcinile scurte.
5, Pg. 31
ACE
Tratamentul anodoniilor ntinse prezint urmtoarele caracteristici:A. este de lung duratB. necesit colaborare interdisciplinarC. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creterea osoasD. trebuie s asigure dirijarea erupiei dentare i obinerea paralelismului dinilor
existeniE. nu sunt indicate micrile de mezializare ale dinilor existeni deoarece acestea
se realizeaz cu dificultate.5, Pg. 33-36
ABD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
38/106
38
Modul de transmitere al anodoniei s-a dovedit a fi:A. autozomal dominant regulatB. condiionat monogenic legat de cromozomul XC. autozomal dominant neregulatD. condiionat monogenic legat de cromozomul YE. autozomal recesiv.5, Pg. 23
CE
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii viznd corelaia direct dintre prezenaanodoniei n dentiia temporar i permanent sunt adevrate:
A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar dac dentiia temporar a fostafectat de reducerea numeric
B. n dentiia permanent pot apare elemente dentare n plus, chiar dac ndentiia temporar acestea au fost n minus
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai elemente dentareD. n dentiia permanent se poate repeta situaia de reducere numeric existent
n dentiia temporar
E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia temporar, aceasta va fi prezentobligatoriu i n dentiia permanent.
5, Pg. 19
ABD
Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie realizat cu:A. incluzia dentarB. reincluzia dentar parialC. diastema fals sau secundarD. extracia dinteluiE. ectopia dentar.
5, Pg. 25
AD
Examenul clinic n anodonia redus poate evidenia:A. creast alveolar subiat, de aspect concaveB. absena dintelui permanent de pe arcadC.persistena predecesorului temporarD. creast alveolar bine conformatE. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare.5, Pg. 24-25
ABCE
Anodonia de premolar doi prezint urmtoarele caracteristici:A.predecesorul temporar poatepersista pe arcad doar pn la 16-20 aniB. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd influena favorabil a
stimulilor funcionaliC.poate fi nsoit de reincluzia molarului temporarD. conduce la modificri fizionomice precum inversarea treptei labialeE. poate si simetric sau asimetric.
5, Pg. 27-28
BCE
TEMA 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 7394/ 40-72 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,Bucureti, 2005
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
39/106
39
Principalele situatii clinice corelate cu gravitatea tulburarilor si cu momentul eruptieimeziodensului sunt:
A. meziodensul erupe inaintea incisivilor, ocupandu- le locul daca nu este extrasla timp;
B. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativconcomitent, asistam la lupta pentru ocupare celui mai bun loc, lupta din careiese invingator deobicei incisivul central;
C. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativconcomitent, asistam la lupta pentru ocuparea celui mai bun loc, lupta din careiese invingator de obicei meziodensul;
D. daca meziodensul erupe dupa aparitia incisiviilor, apare o pozitievestibularizata;
E. meziodensul ramane inclus, provocand incluzia incisivului central sau eruptiain pozitie vicioasa a acestuia.
5, Pg. 53-55
ACE
Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia dintilorpermanenti este urmatoarea:
A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice;B. expectativa pana la varsta de 18 ani.C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar;D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada;E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.
5, Pg. 67
ACE
Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand:A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala;B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu poate
fi pastrat pe arcada;C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari
inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada;D. dintele supranumerar este anastrofic;E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.
5, Pg. 65-66
ABC
Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate:A. apar inaintea dentitiei normale;B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;C. contin un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat;D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros de
smalt .5, Pg. 49
ABCD
Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;C.poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superiori;D. apare doar la maxilarul superior;E. apare la ambele maxilare.
5, Pg. 51
BCD
Principalele caracteristici ale dens in dente sunt:A.poate interesa orice dinte; ABCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
40/106
40
B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in
lumenul pulpar;D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.
5, Pg.57In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme:
A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;C.proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul
adamantin intern;D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor
portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltareaportiunilor neafectate;
E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliuladamantin extern.
5, Pg. 57
AD
Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt:A. caria dentara;B. complicatii pulpare;C. necroza pulpara;D. chist radicular;E. polip pulpar.
5, Pg. 58
ABCD
TEMA 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 7394)5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt:A.Nanism hipofizar;B. Boala Paget;C. Obstacole in calea eruptiei dentare;D. Sindromul Gardner;E. Ereditatea.
5, Pg. 80
ABE
Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face culinia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18;B. Gradul 2 : 19-35;C. Gradul 2: 16-30;D. Gradul 3: mai mult de 36;E. Gradul 3: mai mult de 30.
5, Pg. 81
CE
Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin:A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36mm; AB
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
41/106
41
B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este
in limite normale;D. Suma incisiva este sub 34 mm;E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76Macrodontia relativa se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva estein limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm;C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;D. Suma incisiva este sub 35 mm;E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand din diametrul bizigomatic
osos.5, Pg. 76
AD
Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant al
incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;B. Mai poarta denumirea si de meziopozitii generalizateC. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat locul
sau real pe arcada;D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
ABE
Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si:A. Avitaminoza D;B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;C. Hipertonia uterina;D. Sindromul Down;E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
ADE
Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimeaverticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate dininaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatatedin inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;D. Gradul 5: deasupra apexului;E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate
din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.5, Pg. 82
CE
Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Sunt incluzii ectopice;B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
CDE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
42/106
42
5, Pg. 83
TEMA 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia:A. Teoria opririi in dezvoltarea osoasa verticalaB. Teoria mecanicaC. Teoria ontogeneticaD. Teoria tulburarii proceselor evolutive ale dintilorE. Teoria atavica.
5, Pg. 110
CE
Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:A. Incluzia dentaraB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Extractia dentaraE. Intruzia posttraumatica partiala.
5, Pg. 116
BE
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:A. Extractia dentaraB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Intruzia postraumatica totalaE. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
ACDE
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:A. Infrapozitia unui dinteB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Intruzia postraumatica partialaE. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
CE
Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzitB. O parte din coroana dentara este vizibilaC. Dintele se afla in infrapozitieD.Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzieE. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
BCE
Reincluzia dentara poate fi :A. Reincluzie completaB. Reincluzie partialaC. Reincluzie totala
BC
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
43/106
43
D. Reincluzie primaraE. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107Un dinte reinclus se mai numeste si :
A. Dinte inclavatB. Dinte geminatC. MeziodensD. Dinte anastroficE. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
AE
Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii:A. MonocauzaleB. De ocluzieC. AsociateD. Dentare izolateE. De grup.
5, Pg. 107
AD
TEMA 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,Bucureti, 2005
In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre:
A. existenta complicatiilor la nivelul dintilor invecinatiB.prezenta abraziunii sau a unui tipar tipic de abraziune la dintele decidual
corespunzatorC. structura osului si aspectul fibromucoaseiD. existenta molarilor de minte pe arcada opusa ectopieiE. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini.
5, Pg. 126
ACE
In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata sedesfasoara:
A. in 2 etapeB. in 3 etapeC. in 4 etapeD. intr-o singura etapaE. toate raspunsurile corecte.
5, Pg. 127-128
BC
In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt FALSE:A. in prima etapa se extrage caninul temporarB. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporarC. in a doua etapa se extrage premolarul ID. in a doua etapa se extrage molarul I temporarE. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.
5, Pg. 127-128
ACD
Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista ABCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
44/106
44
obstacolul sunt urmatoarele:A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerarB. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporarC. Se indeparteaza obstacolul: capacul ososD. Se asigura alinierea dintelui ectopicE. Se realizeaza expansiunea arcadei.5, Pg.128
Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de:A. Varsta pacientuluiB. Cauzele care au determinat anomaliaC. Forma clinica a anomalieiD. Sexul pacientuluiE. Deficitul de spatiu.
5, Pg. 128
ABCE
Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin:A. Are caracter preventivB. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar IID. Se desfasoara in 5 etapeE. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.
5, Pg. 127
ABE
Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la:A. Caninii superiori, premolarii II inferioriB. IncisiviC. Caninii inferioriD. Molari (in special de minte)E.
Premolari superiori.5, Pg. 121
BD
Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 aniB. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superiorC. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinalaD. Incidenta maxima este intre 10- 12 aniE. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.
5, Pg. 122
ABE
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina IonescuAnomaliile dentare, Editura cartea Universitara,Bucuresti, 2005.
Care sunt formele de diastem descrise de Kalvelis?A. diastem primar sau falsB. diastem primar sau adevratC. diastem secundar sau adevratD. diastem secundar sau falsE. diastem primar.
BDE
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
45/106
45
5, Pg. 133Diastema primar este cauzat de :
A. anodonia incisivului lateralB. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioareC. meziodensD. inseria joasa a frenului ntre incisiviE. toate rspunsurile sunt corecte.
5, Pg. 133
BD
Diastema secundar sau fals este cauzat de :A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioareB. anodonia incisivului lateralC. meziodensD. inseria joasa a frenului ntre incisiviE. insertia inalta a frenului intre incisivi.
5, Pg. 133
BC
Diaconescu si Sava (1966) clasific diastema astfel:A. adevaratB. veraC.primarD. secundarE. fals.
5, Pg. 133-134
AE
Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem ntlni 3 tipuri de fren la pacienii cudiastem :
A. fren ngustB. fren lat - care genereaz o diastem cu laturi neparaleleC. fren lat cu o inserie nalta care induce o diastem convergenta ocluzalD. fren lat cu inserie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre
planul de ocluzieE. fren latcare genereaza o diastem cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
CE
Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate :A. este de obicei sus inseratB.poate fi insoit de o fibromucoas subireC. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centraliD. menine dinii deprtaiE. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
ABC
Examenul clinic al diastemei evideniaza :A. mrimea diastemeiB. axele incisivilor centraliC. cauza care a determinat apariia diastemeiD. aspectul simetric sau asimetricE. toate afirmaiile sunt greite.
5, Pg. 137
ABCD
Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale :A. tulburri ocluzale (majore)B. tulburri esteticeC. tulburri fonatorii
BCD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
46/106
46
D. tulburri ocluzale (minore)E. doar variantele b i c sunt corecte.
5, Pg. 137
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina IonescuAnomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,Bucuresti, 2005.
Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta:A. ameloplastia modelantaB. deplasarea dintilor spre pozitia normalaC.poate fi transformata in transpozitie completaD. spre deplasarea dentara cea mai micaE. in directia ceruta de dinte.
5, Pg. 154
BCDE
In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:A. incisivul lateralB. incisivul centralC. caninulD.premolarul IE. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
AD
Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata:
A. suprapunerea dintilorB. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei completeC. inversarea radacinilor in transpozitia partialaD. tipar atipic de abraziune la dintele decidualE. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
ABCE
In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :A. desensibilizareB. slefuiri modelante ale incisivului lateralC. remodelare a incisivului central prin strippingD. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adeziveE. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
CD
Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent:A. maxilarul superiorB. maxilarul inferiorC. caninulD.premolarul IE. incisivul lateral.
5, Pg. 149
ACD
Transpozitia dentara:
A. este o anomalie raraB. se intalneste in dentitia temporaraACD
7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013
47/106
47
C. se intalneste in dentitia permanentaD. cel mai interesat dinte este caninulE. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149Transpozitia completa presupune:
A.prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilaltB. linia arcadei trece printre cei doi dintiC. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopicD. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti veciniE. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
DE
Transpozitia incompleta presupune:A.prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilaltB. linia arcadei trece printre cei doi dintiC. un dinte se gases
Recommended