MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013

7/27/2019 MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013

1/106

1

TEMA 1.

ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag. 6-53)

*Anestezia local se efectueaz respectnd urmtoarele reguli, cu o excepie:A. Poziionai corect pacientul pe scaunul stomatologic cu capul fixat adecvat

anesteziei pe care intenionai s o faceiB. Injectai lent anestezicul, rata optim fiind de 20 ml/minutC. Stabilii un contact ferm al minilor: cea cu seringa, sprijinii-o de pacient iar cu

cea cealalt mn fixai reperele i punei esuturile n tensiuneD.Nu atingei cu acul dect locul punciei, fr a atinge buzele, obrajii, dinii,

limba, masa de operaieE. Acul se introduce cu bizoul spre os.

Pag. 19

B

*Anestezia local prin infiltraie:A. Reprezint modalitatea cea mai puin folosit de anestezie n medicina dentar

ct i n chirurgia oro-maxilo-faciala

B. Presupune introducerea anestezicului n esuturi cu ajutorul seringii i dispunerealui la distana de terminaiile nervoaseC. Se poate efectua pentru mucoasa cavitii orale, puncia anestezic fiind

efectuat subcutanatD. Include anestezia paraapical supraperiostal, anestezia intraligamentar,

anestezia intraosoasE. Pentru tegumentele cervico-faciale puncia anestezic sepoate efectua submucos,

realizndu-se astfel o anestezie superficial sau profund.Pag. 20

D

*Anestezia de contact nu se utilizeaz pentru:A. Mici intervenii pe fibromucoasa gingivalB. Suprimarea reflexului de vom n cazul folosirii materialelor de amprentC. Suprimarea reflexului de vom n cazul aplicrii filmului radiologic distal n

cavitatea oralD. Extraciadinilor temporari cu rizaliza accentuatE. Inciza abceselor lojelor profunde.

Pag. 19

E

*Anesteziaplexal:A. Este anestezia cel mai frecvent utilizat la mandibulB. Presupune injectarea anestezicului subperiostalC. Se poate utiliza doar n regiunile cu cortical osoas subireD. Tehnica se poate aplica la mandibul pe toat ntinderea saE. Anesteziaplexal este mai eficient la aduli, avnd n vedere prezena unei

corticale osoase maipuin dense i o spongie cu canale haversiene mai largi.Pag. 21

C

*Anestezia intraligamentar este indicat:A. La pacienii diabeticiB. La pacienii alergiciC. La pacienii cu risc hemoragicD. La pacienii epileptici fr tratamentE. La pacienii cu astm bronic.

Pag. 22.

C

Reperele pentru anestezia toncular periferic la tuberozitate sunt:A. Arcada zigomaticB.

Rdcina distal a molarului de 12 aniC. Mucoasa mobil

CD


2/106

2

D. Creasta zigomato-alveolarE. Rebordul orbitar inferior.

Pag. 24Hematomul produs dup anestezia la tuberozitate:

A. Poate aprea ori de cte ori nu se menine contactul osos sau anatomic plexulvenos pterigoidian este situat foarte jos

B. Se formeaz n urma hemoragiei aprute prin neparea cu acul a plexuluiarterial pterigoidian

C.Nu are un caracter rapid extensiv, existnd o limitare osoas strict a spaiuluipterigo-maxilar

D. Tratamentul de urgen const n msuri de limitare a hematomului princomprimarea obrazului sub osul zigomatic cu podul palmei

E. Este indicat i un tratament medicamentos antibiotic i antiinflamator pentru apreveni suprainfectarea hematomului.

Pag. 25

ADE

Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanat, puncia se face:A. n obraz inaintea muschiului maseterB. n obraz inapoia muschiului maseterC. Sub marginea inferioar a osului zigomaticD. Distal de creasta zigomato-alveolarE. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic.

Pag. 24

ACD

TEMA 2.

EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)

Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand:A. radacinile sunt foarte divergenteB. radacinile sunt cu fenomene de hipercementozaC. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpareD. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clesteluiE. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei.

Pg.81

ABDE

In cazul molarilor superiori se va practica o separatie radiculara:A. in VB. in TC. in LD. in YE. in Z.

Pg.81

BD

Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:A. Extractia cu sindesmotoameleB. Extractia cu ajutorul elevatoarelorC. Extractia cu clestele de radaciniD. Extactia cu pensa ciupitoare de osE. Extractia prin alveolotomie.

Pg.82

BCE


3/106

3

*Extractia rezectie (descrisa de Witzel) presupune:A. Aplicarea clestelui pe coletul dinteluiB. Aplicarea clestelui pe creasta alveolaraC. Aplicarea clestelui pe coroana dinteluiD. Aplicarea clestelui pe radacina dinteluiE. Aplicarea elevatorului pe creasta alveolara.Pg.83

B

Extractia resturilor radiculare mici,situate profund in alveola se poate efectua prin:A. alveolotomieB. trans-septal la pluriradiculariC. doar cu clestele de electie al dinteluiD. doar cu clestele de resturi radiculareE. doar cu pensa ciupitoare de os.

Pg.85

AB

Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:A. radacini deformate prin hipercementozaB. radacini drepte unite prin camera pulparaC. dinti cu parodontopatie marginala cronica profundaD. radacini cu anchiloza dento-alveolaraE. dinti cu distructie coronara.

Pg 86

AD

Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:A. lamboul trapezoidalB. lamboul triunghiularC. lamboul rotatD. lamboul bilobatE.

lamboul avansat.Pg.86

AB

*Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicatacand:

A. radacinile sunt situate profund intra-alveolarB. radacinile sunt situate in imediata apropiere a marginii alveolareC. radacinile sunt situate in 1/3 medie a alveoleiD. radacinile sunt fracturate in 1/3 apicalaE. radacinile prezinta hipercementoza.

Pg.87

B

TEMA 3.

PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE(pag. 116122, 131-157, 159-169)

*Morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte prin:A. Lungimea rdciniiB. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extracieiC. Spaiul periodontal cnd spaiul este mai larg, extracia se efectueaz greuD.

Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor cu ct aceast dimensiune este maimare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia

A


4/106

4

E. Curbura rdcinilor scade dificultatea de extracie.Pag. 136La vrsta de 18 ani, osul din jurul molarului inclus se caracterizeaz prin:

A. Osul este mai puin densB. Osul este mai densC. Are loc o refacere mai rapid a zonei osoase pe care s-a acionat cuinstrumentarul rotativ sau elevatorulD. Osul nu prezint flexibilitateE. Extracia este laborioas.

Pag. 136

AC

*Dac apexul molarului de minte inclus este alungit pn la canalul mandibular iprezint o radiotransparen periapical asemntoare unui granulom, este probabil:

A. Canalul mandibular este situat lingual de rdciniB. Apexul plonjeaz n canalul mandibularC. Canalul mandibular este situat vestibular de rdciniD. Canalul mandibular este situat ntre rdcinile molarului de minte inferiorE. Canalul mandibular este situat ntr-o anco aflat n rdcina molarului de

minte inferior.Pag. 140

B

Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:A. Poziia mezio-angularB. Rdcini lungi i subiriC. Clasa a III-a dup Pell i GregoryD. Os dens, rigidE. Spaiuparodontal larg.

Pag. 141

BCD

*Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:A. Rdcini curbe i divergenteB. Raport direct cu canalul mandibularC. Clasa C dup Pell i GregoryD. Rdcini conice sau fuzionateE. Incluzie osoas complet.

Pag. 141

D

Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:A. Complicaii septiceB. Complicaii mecaniceC. Complicaii troficeD. Complicaii osoaseE. Complicaii tumorale.

Pag. 141

ABCE

Infecia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face de la:A. O gangren complicat a dinilor antagonitiB. Un focar de osteomielitC. O pung parodontal de la distanD. O leziune de decubit produs de o protez mobilE. Un traumatism care produce o soluie de continuitate i o comunicare a

sacului coronar cu cavitatea bucal.Pag. 141

BDE

*Pericoronarita congestiv survine cu cea mai mare frecven ntre:A. 30 - 35 ani C


5/106

5

B. 50 - 60 aniC. 1825 aniD. 4555 aniE. 4050 ani.

Pag. 142

TEMA 4.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE

pg. 174- 194

n rezecia apical propriu-zis se respect urmtoarele principii generale desecionare i ndeprtare a apexului:

A. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoaseB.Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdciniiC. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)D. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea

apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chisticE. Se va rezeca un segment apical de 3-5 mm.

pag.186

BCD

Rezectia apicala cu obturare intraoperatorie pe cale directa este indicata inurmatoarele situatii:

A. Canale fr secreie persistentB. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodonticC. Rdcini cu canale/apexuri drepteD. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabilen 1/3 apicalE. Rmnerea unui corp strin pe canal care poate fi ndeprtat dup rezecia

apexului.pag.188

BDE

Materialele folosite pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie sndeplineasc urmtoarele deziderate:

A. S fie biocompatibileB. Sa nu inhibe creterea bacterianC. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicularD. S prezinte radioopacitateE. S fie solubil i stabil volumetric.

pag.190

ACD

Lamboul gingival in plic:A. Se justifica doar pentru abordul chirurgical palatinalB. Se practica incizie orizontala de-a lungul marginii gingivale libereC. Incizia se extinde la nivelul a 1-2 dinti din vecinatatea procesului patologicD. Intereseaza festonul gingival, fibrele parodontale marginale profunde si

papilele interdentareE. Pentru grupul dentar lateral, pentru o mai buna vizualizare, se practica o mica

incizie de descarcare de 1-1,5 cm.pag 179

AB

Pentru realizarea lambourilor in rezectia apicala se respecta urmatoarele principiigenerale: BDE


6/106

6

A. Inciziile verticale trebuie practicate in convexitatile dintre eminenteleradiculare

B. Capatul cervical al inciziei de descarcare se va plasa in dreptul unghiuluidiedru dintre suprafetele dentare

C. Incizia verticala se va extinde in mucoasa mobilaD. Baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa liberaE. Lamboul va fi creata incat sa protejeze structurile anatomice.

pag 180 -181Osteotomia:

A. Reprezinta etapa de inlaturare a unei cantitati osoase, cu expunerea apexului sia leziunii periapicale

B. Se realizeaza cu instrumentar rotativ, fara racireC. Modul de realizare a osteotomiei nu este influentat de aspectul corticalei:

erodata de procesul patologic sau corticala intactaD. In cazul corticalei erodate de procesul patologic, osteotomia consta in largirea

ferestrei osoase

E. In cazul corticalei osoase integre, nu este necesara intai, localizarea apexuluisi a leziunii periapicale.

pag. 183

AD

Pentru reacolarea lamboului si sutura acestuia trebuie sa se respecte urmatoareleprincipii:

A. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minimB. Sutura se face de regula cu fir continuuC. Sa se obtina reacolarea lamboului fr tensiunea mucoperiostuluiD. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie: laturi le

lamboului, insertiile frenurilor sau bridelorE. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii.

pag. 190

ACE

Complicaii postoperatorii tardive n rezecia apical sunt:A.Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcireB. HematomC. SuprainfectareD. Hemoragie postoperatorieE. Fractura rdcinii.

pag.193

AE

TEMA 5.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC

pg. 198-220

*Torusul mandibular este localizat:A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unisau bilateral n

zona canin-premolarB. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-

canin

C.

Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zonamolar

A


7/106

7

D. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zonaincisivo-canin

E. Pe coama crestei alveolare mandibulare unisau bilateral n zona canin-premolar.

Pag 219

*Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostalse prepar:

A. lambouri totale vestibulareB. lambouri totale lingualeC. lambouri pariale vestibulare i lingualeD. doar lambouri pariale vestibulareE. doar lambouri pariale linguale.

Pag 209

C

*Plastia santurilor periosoase include:A. corectarea chirurgicala a crestei balanteB. excizia fibromatozei gingivaleC.plastia santului pelvilingualD. remodelarea procesului alveolarE. extractia alveoloplastica.

Pag 208

C

*Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos cuprinde:A. vestibuloplastia la maxilarB. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitareC. remodelarea procesului alveolarD.plastia santurilor periosoaseE. vestibuloplastia la mandibula.

Pag 211

C

*Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:A. frenectomiaB. frenoplastia in ZC. tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitareD. extractia alveoloplasticaE. vestibuloplastia la maxilar.

Pag 198 -210

D

*Unul din principiile alveoloplastiei presupune:A. decolare maxima a lambouluiB. cunoastere exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)C. incizii vestibulare sau orale, cu incizii de descarcareD. incizii pe coama crestei cu incizii de descarcareE. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai

mica decat celelalte laturi.Pag 211

B

Extractia alveoloplastica presupune:A. regularizarea osului alveolarB. inainte de extractia dentara se realizeaza o incizie la nivelul festonului

gingivalC. indepartarea marginilor mucozale in excesD. realizarea inciziilor de descarcare convergente spre fundul de sac vestibularE. sutura plagii cu fire separate.

Pag 211

ACE


8/106

8

*Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:A. indicata in cazul crestelor edentate regulateB. se realizeaza in cazul crestei alveolare ascutiteC. are ca avantaj reducerea marcata a inaltimii crestei alveolareD. se realizeaza incizie vestibulara si oralaE. sutura lamboului doar cu fire separate.Pag 214

B

TEMA 6.

INFECII ORO-MAXILO-FACIALEpag. 242-268 i 270-288

*Incizia plasat n anul mandibulolingual la nivelul bombrii maxime se face doar

n cazul:A. Abcesul spaiului corpului mandibularB. Abcesul spaiului genianC. Abcesul submandibular cu evoluie n recesusD. Adenita submandibular acut supuratE. Abcesul de spaiu bucal.

pag. 258

C

*Spaiul sublingual este delimitat anterior de:A. Muchii geniogloiB. Muchii geniohioidieniC. Muchiul milohioidianD. Faa intern a arcului mentonierE. Mucoasa sublingual.

pag. 259

D

*Diagnosticul diferenial al abcesului de spaiu sublingual nu se face cu:A. RanulaB. Warthonita i periwarthonitaC. Abcesul de spaiu paramandibularD. Abcesul spaiului submandibularE. Flegmonul difuz al planeului bucal.

pag. 259

C

Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:A. Spaiul maseterinB. Spaiul submentonierC. Spaiul pterigomandibularD. Spaiul temporal superficial i profundE. Spaiul sublingual.

pag. 246

ACD

Spaiul masticator este format din:A. Spaiul maseterinB. SpaiulprevertebralC. Spaiul pterigomandibularD.

Spaiul temporalE. Spaiul laterofaringian.

ACD


9/106

9

pag. 261*Semnul funcional dominant n abcesul de spaiu maseterin l constituie:

A. Tumefacia la nivelul unghiului mandibularB. Tumefacia la nivelul arcadei temporozigomaticeC. Edemul temporalD. Tegumente congestionate i lucioase la nivel maseterinE. Trismusul intens.

pag. 262

E

*Delimitarea lateral a spaiului pterigomandibular este dat de:A. Muchiul pterigoidian internB. Faa intern a ramului mandibularC. Muchiul pterigoidian lateralD. Chinga pterigomaseterinE. Rafeul pterigomandibular.

pag. 263

B

Spaiul parafaringian este submprit n:A. Spaiul pterigoidian lateralB. Spaiul stilomastoidianC. Spaiul laterofaringianD. Spaiul retrofaringianE. Spaiulprevertebral.

pag. 265

CDE

TEMA 7.

AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILARpg. 291 - 308

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. necroza dentara a dintilor maxilariB. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzaliC. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzaliD. incluzia dentara a caninilor maxilariE. chistul radicular suprainfectat al dintilor maxilari sinuzali.

pag.295

BCE

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzaliB. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilariC. incluzia molarilor de minte maxilariD. complicatia infectioasa a incluziei caninului superiorE. chistul radicular suprainfectat.

pag.295

ADE

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzaliB. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzaliC. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzaliD.

lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechiE. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus.

BCD


10/106

10

pag 295In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:

A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentareB. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzaliC. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestivD. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala neobservataE. comunicarea oro-sinuzala post-extractionala incorect tratata.

pag.295

DE

In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestivB. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestivC. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestivD. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentareE. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei.

pag 295

ADE

*Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin treifaze succesive:

A. tumor, calor si dolorB. exudativa, de granulare si epitelizareC. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitozaD. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitateE. congestiva, catarala si supurata.

pag.296

E

Mucoasa sinuzala in sinuzita maxilara cronica, este:A. congestionataB. hiperplaziataC.

cu formatiuni polipoide si chisticeD. sangeranda

E. ingrosata neuniform.pag 296

BCE

In sinuzitele maxilare cronice reversibile se remarca:A. disparitia partiala sau totala a cililorB. scaderea vascozitatii mucusuluiC. cresterea vascozitatii mucusuluiD. scaderea IgAE. cresterea IgA.

pag.296

ACE

TEMA 8.

TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE

(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)

n fracturile de mandibul parasimfizare, linia de fractur este situat:A. ntre cei doi incisivi centrali inferioriB. ntre incisivul central i cel lateralC.

ntre canin i premolarD. ntre cei doi premolari

BE


11/106

11

E. ntre incisivul lateral i canin.PG.323-325*n fracturile subcondiliene joase bilaterale la examenul clinic se constat:

A. Ocluzie n doi timpiB. Inocluzie frontal i lateral de partea afectatC. Ocluzie deschis anterioarD. Ocluzie cap la capE. Devierea liniei mediene de partea fracturat.

PG.327

C

Diagnosticul fracturilor de mandibul se stabilete pe:A. Simptomatologia clinicB. Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral)C. ComputertomografieD. Radiografie n inciden HirtzE. Ortopantomografie.

PG.332

ABCE

Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt:A. Consolidarea vicioasB. Consolidarea ntrziatC. Osteomielita mandibuleiD. Supuraii periosoaseE. Pseudartroza.

PG.335

ABE

Fracturile etajului mijlociu al feei intereseaz:A. Osul maxilar propriu-zisB. Oasele palatineC.

Apofizele pterigoideD. Oasele zigomatice

E. Osul mandibular.PG.361

ABCD

Fracturile pariale ale etajului mijlociu al feei se clasific n:A. Fracturi ale tuberozitii maxilareB. Fracturi orizontaleC. Perforaii ale bolii palatineD. Fracturi ale crestei alveolareE. Fractura Richet.

PG.362

ACD

Fractura orizontal Le Fort I se mai numete:A. Fractur tip GUERINB. Fractur transversal joasC. Disjuncie cranio-maxilar joasD. Fractur WALTHERE. Disjuncie cranio-maxilar nalt.

PG.363-368

AB

Structurile osoase interesate n fractura orizontal Le Fort I sunt:A. Apertura piriformB. Tuberozitatea maxilarC. Fosa caninD. Apexurile dentareE. Creasta zigomato-alveolar.

ABCE


12/106

12

PG.363

TEMA 9.

CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SICERVICO-FACIALE

(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)

Epulis:A.Este un termen generic care defineste o excrescenta cu aspect tumoralB.Se dezvolt din osul maxilarelorC.Este localizat la nivelul prilor moi ale crestei alveolareD.Denumirea are la baz criterii cliniceE.Este o tumor malign a mucoasei orale.

Pag. 416

ACD

Epulis fissuratum:A.Este o leziune de natura microbianaB.Poate prezenta si zone ulcerateC.Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplaziceD.Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperatorE.Este obligatoriu examenul histopatologic al piesei extirpate.

Pag. 417 - 418

BCE

Hiperplazia fibroas inflamatorie:A.Este localizat la nivelul fundului de sac vestibularB.Apare datorit instabilitii unei proteze dentare mobileC.Apare la tineriD.Leziunea are consisten fluctuentE.Poate interesa ntregul an vestibular.

Pag 417

ABE

Granulomul piogenA.Este o hiperplazie reactiv a mucoasei oraleB.Are o etiologie infecioasC.Este o hiperplazie cu aspect granulomatosD.Trebuie difereniat de botriomicomE.Poate fi sesil sau pediculat.

Pag 418

ACE

Granulomul piogen:A.Apare mai frecvent la gravideB.Incidena este maxim n primul trimestru de sarcinC.Incidena se accentueaz n trimestrulal treilea de sarcinD.Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoareE.Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron.

Pag. 419

ACD

BotriomicomulA.Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatinB.Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labialeC.Apare pe fondul unui factor iritativ mecanicD.Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea

BCE


13/106

13

E.Apariia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei.Pag. 419Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:

A.Epulisul granulomatosB.Epulisul cu celule giganteC.Granulomul central cu celule giganteD.Tumora brunE.Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut.

Pag. 421

ABE

Granulomul periferic cu celule gigante.A. Este o leziune hiperplazicB.Nu are etiologie iritativC. Apare la orice vrstD. Este localizat pe creasta alveolar edentatE. Este frecvent pediculat.

Pag. 421

ACD

TEMA 10.

CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE

(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)

Tumora odontogena calcificata:A. apare mai frecvent la mandibulaB. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentareC. localizarea cea mai frecventa este la maxilarD. afecteaz in special copiiiE. clinic se prezint ca o deformare a corticalei externe mandibulare cu evoluie

rapida.(pag.483)

AB

Fibromul ameloblastic:A.poate sa deformeze corticalele osoaseB. mai frecvent la sexul femininC. localizarea predilecta este la maxilarD. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensiuniE. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase.

(pag.483)

AD

Odontomul:A. mai frecvent la mandibula dect la maxilarB. combina elemente epiteliale si ectomezenchimaleC.prezint patru forme anatomo-cliniceD. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina

fara a avea configuraia unui dinteE. este o tumora odontogena relative frecventa.

(pag.484)

BE

Diagnosticul diferenial al imaginii radiologice a odontomului se face cu:A. chistul radicular BE


14/106

14

B.perlele de smaltC. chistul dentigerD. ameloblastomulE. osteomul.

(pag.485)

Fibromul odontogen central:A. este o tumora frecventa la copilB. localizat in proportii aproximativ egale la maxilar si mandibulaC. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen maturD. se localizeaz mai frecvent la maxilarE. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte.

(pag.488)

BC

Tumora odontogena cu celule granulare:A. apare mai frecvent la copiiB. apare la aduli in general peste 40 de aniC. se localizeaz in special in regiunea premolara sau molaraD. iniial sunt leziuni simptomatice, dureroaseE. devine simptomatica odat cu creterea in dimensiuni.

(pag.489)

ABC

Mixomul odontogen:A. apar mai frecvent intre 20-45 de aniB. apar si la nivelul oaselor lungiC. clinic, radiologic si evolutiv sunt asemntoare ameloblastoamelorD. este rezultatul transformrii tumorale benigne a papilei mugurelui dentarE. se localizeaz mai frecvent in zona unghiului mandibulei.

(pag.490)

BCD

Cementoblastomul:A. afecteaz mai adesea dinii mandibulariB. apare mai frecvent la vrstniciC. se asociaz cu simptomatologie dureroasa difuzaD. mucoasa acoperitoare este violaceeE. dintele implicat este mobil si nu ramane vital.

(pag.492)

AC

TEMA 11.

TUMORI MALIGNE O.M.F.

*n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n specialnocturn), poate fi orientativ pentru un diagnostic de:

A. LimfosarcomB. OsteosarcomC. FibrosarcomD. Metastaz osoasE. Fibrom osifiant.

(pag. 555)

B

*n cazul tumorilor maligne ale mandibulei, se pot ntlni urmtoarele semne cliniceasociate, cu o excepie:

D


15/106

15

A. Anestezia hemibuzei inferioareB. TrismusC. Tulburri funcionale n masticaieD. Anestezia n teritoriul nervului infraorbitarE. Tulburri funcionale n deglutiie i fonaie.

(pag. 556)*Care este leziunea cu potenial de malignizare n cazul tumorilor maligne ale

buzelor?A. Chistul mucoidB. PapilomulC. Cheilita actinicD. HerpesulE. Cheilita angular.

(pag. 556)

C

*Care dintre urmtoarele leziuni reprezint una cu potenial de malignizare la nivelultegumentelor cervico-faciale?

A. KeratoacantomulB. Carcinomul bazocelularC. Carcinomul scuamocelularD. Chistul sebaceuE. Melanomul.

(pag. 556-557)

A

*Cel mai frecvent tip de tumor malign la nivelul tegumentelor cervico-faciale este:A. Carcinomul scuamocelularB. KeratoacantomulC.Nevul melanociticD.

MelanomulE. Carcinomul bazocelular.

(pag. 557)

E

*Biopsia excizional este indicat n:A. Leziuni tumorale extinseB. Tumori cu un diametru de pn la 1 cmC. Tumori inoperabileD. Tumori la care se urmrete reconversia tumoralE. Tumori dureroase.

(pag. 562)

B

*n citologia exfoliativ, gradul V Papanicolau semnific:

A. Citologie foarte sugestiv pentru malignitateB. Absena celulelor atipiceC. Citologie anormal, dar fr semne de malignitateD. Caracter net de malignitateE. Citologie sugestiv, dar neconcludent pentru malignitate.

(pag. 563)

D

*Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice aunui ganglion ipsilateral cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm?

A.N3B.N2bC.N2cD.N2aE. N1.

D


16/106

16

(pag. 566)

TEMA 12.

PATOLOGIA ATMPG 679-685, PG 687-693,PG 695-702

Diagnosticul diferenial al artritei temporo-mandibulare infecioase nespecifice seface cu:

A. Parotiditele urlieneB. Furunculul pretragianC. Tumori parotidieneD. Limfadenita pretragianaE. Fracturi subcondiliene.

pg.696

ABD

Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :A. Tumefacia articularaB. Durerea intermitenta, matinalaC. Limitarea progresiva a funciei articulareD. Unilateralitatea simptomatologieiE. Modificri ale ocluziei.

pg.697

ABCE

*In resorbtia condiliana idiopatica, semnele clinice sunt, cu excepia :A. Asimetria faciala progresivaB. Pierderea dimensiunii verticaleC. Micrile mandibulare atipiceD. Tumefacia pretragianaE. Zgomotele articulare.

pg. 699

D

*Particularitile afeciunilor articulare temporo-mandibulare degenerative artrozicesunt:

A. Deteriorarea esutului articular durB. Consecutive bruxismului, protezrii frontale incorecteC. Consecutive traumatismelor articulare in antecedenteD. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articularE. Apare la mai puin de 10% din populaia de peste 60 de ani.

pg.698

C

In anchiloza temporo-mandibulara extracapsulara semnele clinice sunt :A. Limitarea parial dar permanenta a deschiderii guriiB. Devierea mandibulei de partea afectataC. Micrile de protruzie sau lateralitate limitateD. Asimetria faciala este mai redusa dect cea din anchiloza intracapsularaE. Deformarea procesului coronoid.

pg.702

ABD

Semnele clinice din anchiloza temporo-mandibulara intracapsulara sunt:A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii guriiB.

La copii, hemimandibula afectata este hipoplazicaC. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene

ABD


17/106

17

D. In cea bilaterala pacienii au profilul caracteristic de pasareE. Palparea articulaiei nu evideniaz modificri.

pg.702Explorrile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATMsunt:

A. OrtopantomografiaB. Teleradiografie de profilC. Radiografia in incidenta mandibula defilataD. Computer tomografiaE. Rezonanta magnetica nucleara.

pg 682

ADE

Principiile de tratament in plgile articulaiei temporo-mandibulare sunt :A. Curirea mecanica a plgiiB. nlturarea corpilor strini si a eschilelor osoaseC. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 sptmniD. Sutura intr-un singur planE. Micrile mandibulare se reiau dup 4-6 sptmni.

pg. 687

AB

TEMA 13.

PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE

pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770

Virusurile implicate in parotidita epidemica sunt:

A. Virusul urlianB. CitomegalovirusuriC. HerpesvirusulD. PapilomavirusulE. Virusul Coxsackie.

pag 734

ABE

Oreionul:A. Este o boala contagioasa a copilrieiB. Transmiterea se face pe cale digestivaC. Perioada de incubaie este de 7-14 zileD. Este caracterizat printr-o parotidita unilaterala nesupurataE. Are caracter autolimitant.

pag 734

AE

Flora bacteriana implicata in apariia sialadenitelor nespecifice poate fi reprezentatade :

A. E. ColiB. KlebsiellaC. Stafilococul auriuD. ProteusE. Streptococul beta-hemolitic.

pag 735

ABCD

Sialadenita bacteriana nespecifica se caracterizeaz prin urmtoarele semne clinice:A. Durere spontana sau provocata ABCD


18/106

18

B. Tumefacia progresiva a regiuniiC. Eritem al tegumentului acoperitorD. FebraE. Secreie salivara nemodificata.

pag 735

Parotidita sifilitica teriara se prezint sub urmtoarele forme clinice:A. Forma circumscrisaB. Parotidita difuzaC. Goma sifiliticaD. Forma pseudotumoralaE. Parotidita recurenta juvenila.

pag 737

BCD

Bacteriile din specia Actynomices implicate in etiologia parotiditelor sunt:A. A. NaeslundiiB.A. DentalisC.A. IsraeliiD.A. HowelliiE. A. Turicensis.

pag 737

AC

BartonelozaA. Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australisB. Se transmite prin muctura de cineC. Se manifesta prin apariia unor papule sau pustule la locul de inoculareD. Jumtate din pacieni prezint limfadenita granulomatoasa cervicala la 1

saptamina de la inoculareE. In cazuri rare infecia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie.

pag 738

CE

*Adenomul pleomorf parotidianA. Debuteaz cel mai adesea in lobul profundB. Se prezint iniial ca un nodul solitar, de mici dimensiuniC. Are consistenta dura si este durerosD. Determina tulburri motorii pe traiectul nervului facialE. Tegumentul adera de formaiunea tumorala.

pag 744

B

TEMA 14.TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE

PG.787-816

Care dintre riscurile interveniilor de chirurgie ortognat sunt eliminate prin utilizareaelongrii osoase dirijate:

A. Lipsa consolidrii dup osteotomieB. Fractura necontrolataC. Secionarea arterei temporaleD.Necesitatea unor grefe de interpoziieE. Lezarea nervului hipoglos.

ABD


19/106

19

pg 817Tratamentul chirurgical al anomaliilor de clasa a II-a vizeaz:

A. Retrudarea mandibulei retrognateB. Avansarea maxilarului prognatC. Asocierea intre ultimele douD. Avansarea mandibulei retrognateE. Retrudarea maxilarului prognat.

pg 805

CDE

Analiza Steinerevideniaz n anomaliile dento-maxilare din clasa a II-a urmtoarelecaracteristici:

A. SNB micoratB. SNA mrit si SNB micoratC. SNB mritD. SNA mritE. SNA micorat.

pg 804

ABD

Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:A. Hiperplazie mandibularaB. Hipoplazie mandibularaC. Aspect clinic cu profil de pasareD. Profil facial accentuat convexE. Profil facial accentuat concav.

pg 804

BCD

Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a:A. Prognatism maxilarB. Retrognatism mandibularC.

Asocierea intre acesteaD. Prognatism mandibular

E. Retrognatism maxilar.pg 804

ABC

Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a vizeaz:A. Retrudarea maxilaruluiB. nlarea maxilaruluiC. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilarD. Retrudarea mandibulei prognateE. Avansarea mandibulei prognate.

pg 796

CD

n anomaliile de clasa a III-a Angle tratamentul ortodontic prechirurgical urmrete:A. Refacerea contururilor osoaseB. Repoziionareapunctelor cranometriceC. Decompensarea anomalieiD. Corectarea formei arcadelorE. Alinierea dentara.

pg 796

CDE

Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-aconin urmtoarele elemente:

A. SNA mrit semnifica un retrognatism maxilarB. SNA micorat si SNB mrit semnifica o anomalie asociataC. SNB mrit semnifica un prognatism mandibularD. SNB micorat semnifica un prognatism mandibular

BCE


20/106

20

E. SNA micorat semnifica un retrognatism maxilar.pg 795-796

TEMA 15.DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE

PG 824-855

Despictura palatina manifestri clinice:A. hemimaxilarul de partea sntoas este normal dezvoltatB. ambele maxilare sunt hipoplaziceC. numai maxilarul de partea afectata este hipoplazicD. lipsete fuziunea intre palatulprimar si secundarE. modificrile osoase depind de mrimea despicturii si de aciunea limbii si a

musculaturii periorale asupra segmentelor despicate.pag 842

ACDE

Despictura palatina submucoas:A. reprezint despictura palatului durB. reprezint despictura in forma minima, ,,schiat,,C. lueta bifida nsoete un tablou complexD. lueta bifida este adesea unicul semn clinicE. exist uneori o nonfuziune a musculaturii velare, cu integritatea mucoasei,

ceea ce da un aspect translucid valului.pag 842

BDE

*Despictura palatina simpla:

A. reprezint despictura unilaterala a palatului durB. reprezint despictura pe linia mediana a palatului durC. reprezint despictura unilaterala a palatului moaleD. reprezint despictura pe linia mediana a palatului moaleE. se mai numete si palatoschizis.

pag 842

D

*Uranostafiloschizis:A. reprezint despictura valului palatin pe linia medianaB. reprezint despictura unilaterala att a palatului dur cat si a palatului moaleC. reprezint despictura pe linia mediana a palatului durD. reprezint despictura valului palatin si a palatului secundarE. premaxila si procesul alveolar sunt de asemenea afectate intr-o oarecare

msur.pag 844

D

Despictura palatina unilaterala totala:A. intereseaz valul palatin, palatul secundar, osul alveolarB. intereseaz valul palatin, palatul secundar, premaxila si buza unilateralC. tratamentul chirurgical se efectueaz intr-o singura edin pentru restabilirea

cat mai precoce a funciilorD. tratamentul chirurgical este complex si etapizatE. tratamentul ortopedic este de elecie.

pag 845

BD

Despictura palatina bilaterala totala ACE


21/106

21

A. Se asociaz si cu despictura de buza totala bilateralaB.Nu se asociaz cu despictura de buza totala bilateralaC. Premaxila poate fi in protruzie sau in retruzieD. Tratamentul chirurgical se realizeaz in 2 timpiE. Tratamentul chirurgical se realizeaz etapizat, in 3 timpi.

pag 845Etapizarea tratamentului chirurgical in despicturile palatine bilateral totale consta in:

A. stafilorafie la 18 luniB. stafilorafie la 30 de luniC. uranorafia la 36 de luniD. uranorafia la 4 aniE. osteoplastia si plastia comunicrilor oro-nazale este ultima intervenie.

pag. 845

ADE

Despictura palatina alveolara :A. Se asociaz cu despicturile de buzaB.Nu se asociaz cu despicturile de buzaC. Osteoplastia osului alveolarse indica a fi realizata odat cu labioplastia la 6

aniD. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de

labioplastieE. Osteoplastia se indica a fi realizata odata cu labioplastie la 6 luni.

pag 846

AE

TEMA 16.

DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIALPG. 916-919

Urmtoarele afirmaii privind mediatorii durerii, sunt adevrate:A. in cazul lezrii esuturilor, se elibereaz enzime proteoliticeB. enzimele proteolitice acioneaz asupra proteinelor tisulareC. enzimeleproteolitice nu acioneaz asupra proteinelor tisulareD.proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane

ce excita nociceptorii perifericiE. proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane

ce excita nociceptorii centrali.pag.914-915

ABD

Proteinele tisulare sunt transformate de ctre enzimele proteolitice in substane careproduc durere, printre acestea numrndu-se si:

A. histamineB. serotoninaC.prostaglandineleD. dopaminaE. ionii de potasiu.

pag.915

ABCE

Urmtoarele afirmaii privind percepia dureroasa, sunt adevrate:

A.pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai sczuta astimulului ce determina o senzaie dureroasa

AC


22/106

22

B.pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cea mai crescuta astimulului ce determina o senzaie dureroasa

C.pragul de percepie a durerii este aproximativ egal la toata lumeaD.pragul de percepie a durerii nu este egal la toata lumeaE. pragul de percepie a durerii reprezint intensitatea cu caracter moderat a

stimulului ce determina o senzaie dureroasa.pag.915Urmtoarele afirmaii privind pragul de percepie a durerii, sunt adevrate:

A. este diminuat de inflamaieB. nu este diminuat de inflamaieC. este crescut la anesteziceD. este crescut la analgezicele cu aciune centralaE. este crescut de diverse leziuni ale sistemului nervos.

pag.915

ACDE

In ceea ce privete pragul de percepie a durerii, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:A. administrarea de placebo poate reduce durerea in aproape o treime din cazuriB. distragerea ateniei poate reduce durereaC. emoiile puternice pot suprima durereaD. emoiile puternice nu pot suprima durereaE. sugestionarea poate reduce durerea.

pag.915

ABCE

In ceea ce privete percepia dureroasa, urmtoarele afirmaii sunt corecte:A.pacienii nevrotici au in general acelai prag la durere ca si subiecii normaliB. reactivitatea pacienilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau

anormalaC. contientizarea percepiei durerii apare atunci cnd impulsurile ating nivelul

talamo-corticalD. contientizarea percepiei durerii apare chiar si cnd impulsurile nu atingnivelul talamo-cortical

E. emoiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergicdescendent.

pag.915

ABCE

Hiperestezia se definete ca:A. o sensibilitatea dentara crescutaB. o sensibilitatea dentara sczutaC. sensibilitatea crescuta insotita de scderea pragului la stimulii dureroiD. o sensibilitate cutanata crescutaE. o sensibilitate cutanata sczuta.pag.915

AD

Urmtoarele afirmaii privind hiperalgezia, sunt adevrate:A. sensibilitate crescuta insotita de scderea pragului la stimuli dureroiB. o sensibilitate dentara sau cutanata crescutaC. inflamaia sau arsurile sunt cauzele cele mai frecvente de hiperalgezieD. sensibilitate sczuta insotita de creterea pragului la stimuli dureroiE. reacia exagerata la stimuli ce in mod normal nu provoac durere.

pag.915

AC


23/106

23

TEMA 17.

Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)Rodica Luca

Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:A.priza lenta in conditiile cavitatii bucale;B.biocompatibilitate;C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;D.priza rapida in conditiile cavitatii bucale;E. aderenta buna la suprafetele gravate.

Pg. 15,16

BCDE

Dupa BRATU D. si colab., calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:A.proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure

dentare;B. aderenta slaba la suprafetele gravate;C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;D.priza lenta in conditiile cavitatii bucale;E. viscozitate crescuta.

Pg. 15,16

AC

Avantajele sigilantilor fotopolimerizabili sintetizate de HICKS (1994) sunturmatoarele:

A. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prinamestecare;

B. materialul se intareste in 10-20 secunde;C. nu se mai incorporeaza bule de aer, deoarece materialul se pregateste prin

amestecare;

D. materialul isi pastreaza aceeasi vascozitate pe toata perioada patrunderii lui inporii smaltului demineralizat, priza survenind cand se produce fotoactivarea;E. nici un raspuns corect.

Pg. 19

ABD

FLUOROSHIELD (Chaulk/Dentsply) este un sigilant fotopolimerizabil care:A. contine NaF 4%;B. contine SnF 2%;C. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie

superioara acestuia din urma;D. comparat cu un sigilant conventional, prezinta dupa patru ani o retentie

inferioara acestuia din urma;

E. contine NaF 2%.Pg. 24

DE

In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smaltdemineralizata acid sunt:

A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit andFissure Sealant);

B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford, DE);C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and

Fissure Sealant);D. similare cu cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and

Fissure Sealant);E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari (Primashield - L.D., Milford,

AB


24/106

24

DE).Pg. 24Intre proprietatile Sigilar-ului, recomandate de firma producatoare, se enumara:

A. timp de lucru si prize convenabile;B. adeziune slaba;C. este biocompatibil;D. capacitate de etansare;E. hidrofilie redusa.

Pg. 26

ACDE

In cazul cimentului Fuji Ionomer Type III (G-C International), pentru un material cuconsistenta standard, obtinut din amestecul a 1,2 g de pulbere cu 1 g lichid:

A. timpul de lucru este de 1 minut;B. timpul de lucru este de 5 minute;C. timpul de priza este de 3 minute si 15 secunde;D. timpul de priza este de 6 minute;E. timpul de priza este de 4 minute si 30 secunde.

Pg. 32

AC

La controlul clinic al sigilarii cu rasini compozite, sunt posibile mai multe situatii carevor necesita o atitudine in consecinta:

A. sigilarea nu este intactanu se intervine;B. sigilarea are microneadaptarise controleaza cu radiografii bite-wing;C. sigilantul nu este pierdutse repeta sigilarea;D. sigilarea este intactanu se intervine;E. toate variantele sunt corecte.

Pg. 42

BD

TEMA 18.

Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar

(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)

3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,

Bucuresti, 1995.

Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt:A. declanarea reflex a contraciilor musculare;B.

descompunerea forelor verticale;C. normalizarea funciilor perturbate;

D. stimularea erupiei dentare;E. stimularea dezvoltrii maxilarelor.

3, Pg. 416

ABCE

Pe o electromiogram se poate aprecia:A. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.B. intensitatea impulsurilor nervoase;C. amplitudinea potenialului electric;D. frecventa impulsurilor nervoase;E. energia cinetic.

3, Pg. 412

ACD

In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci exista mai multe ABCD


25/106

25

pozitii de baza. Acestea sunt :A. decubit dorsalB. decubit ventralC. lateral dreaptaD. lateral stangaE. pozitia neutrala.3, Pg. 435

*Inlocuirea tesutului cartilaginos cu tesut osos este facilitata de faptul ca tesutulmuscular elibereaza, la nivelul cablajului:

A.proteineB. glucideC. acizi grasiD. fier hemoglobinicE. acizi biliari.

3, Pg. 388

D

Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:

A. Prodentiei superioareB. Prodentiei inferioareC. Retrodentiei superioareD. Retrodentiei inferioareE. Biprodentiei.

3, Pg. 443

AD

*Fiecare fibra musculara este alcatuita din:A. cateva sute de miofibrileB. mai multe mii de miofibrileC. cateva miofilamenteD.

mai multe mii de miofilamenteE. nici un raspuns corect.

3, Pg. 389

B

*Proprietatea principala a fibrei musculare o constituie:A. ElasticitateaB. Toate raspunsurile corecteC. DuritateaD. FlexibilitateaE. Contractilitatea.

3, Pg. 390

E

*In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important:

A. K si MgB. Ca si MgC. K si CaD. Ca si NaE. K si Na.

3, Pg. 390

B


26/106

26

TEMA 19

Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)

4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura

medicala , Bucuresti, 2003

Eruptia molarului 1 :A. modifica lungimea arcadeiB. modifica forma arcadeiC.prin puseul mezializant nu reduce spatiul primatD.produce a doua inaltare de ocluzieE. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc.

4, Pg 45

ABD

Spatiul de deriva (de rezerva) a lui Nance:A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilarB. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanentila maxilar si la mandibulaC. este de 0,9 -1,5 mm la mandibulaD. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, M1

temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent,PM1 si PM2

E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.4, Pg 46

DE

Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luniB. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibulaC. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzaleD. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzieE. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.

4, Pg 39

ACDE

Eruptia molarului 3:A. inchide ultimele spatii de pe arcadaB. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanenteC.poate determina incongruenta dento-alveolara tertiaraD. are loc incepand cu varsta de 12 aniE. creste supraacoperirea incisiva.

4, Pg 48

ABC

In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu:A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiareB. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodonticC.prabusirea ocluzieiD. aparitia incongruentei dento-alveolare primareE. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.

4, Pg 49

AB

Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta P1 care

erupe ultimul

B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absentamolarului 3

BCDE


27/106

27

C.pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1definitiv

D. la maxilar, secventele P1, P2, C si P1, C, P2 sunt avantajoase pentru ca P1erupe fara dificultate

E. P2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar poate saramana si in incluzie.

4, Pg 46-47Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

A. eruptia dintilor temporari se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6luni

B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datoritadezvoltarii mugurilor dentari

C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingualmicsorand perimetrul arcadei

D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibuleiE. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.

4, Pg.40-42

ABE

Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin:A. retrognatie maxilaraB. retrognatie mandibularaC. mugurii dentari sunt in plina evolutieD.prognatie maxilaraE. prognatie mandibulara.4, Pg 36

BC

TEMA 20

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali

(4, pag.73-76)

4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003

Dezechilibrele, consecinta a anodontiei, depind de:A. Regiunea in care se producB. IntindereC.

SimetrieD. Structura osoasa

E. Structura partilor moi.4, Pg. 76

ABCD

Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor:A. M3B. P2C. ILD. CE. P1.

4, Pg 75

ABC

Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:A. Tipare genetice ADE


28/106

28

B. Factori teratogeniC. Cauze generaleD. Bariere fibroaseE. Bariere osoase.

4, Pg 75

Pierderea prematura a dintilor temporari determina:A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau oralaB. Incongruente dento-alveolareC. Supraeruptii ale dintilor antagonistiD. Dilatari ale arcadeiE. Angrenaje inverse.

4, Pg 74

ABCE

Din grupa factorilor locali in etiopatogenia anomaliilor dento- maxilare fac parte inprimul rand:

A. starea dentitiei mixteB. starea dentitiei temporareC. starea dentitiei permanenteD. evolutia dentitiei temporareE. evolutia dentitiei mixte.

4, Pg 73

BD

Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la:A. dificultati de eruptie a caninuluiB. dificultati de eruptie a premolarului 2C. dificultati de eruptie a premolarului 1D. dificultati de eruptie a molarului 1E. dificultati de eruptie a molarului 2.

4, Pg 73

AB

Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimensionale,anume:

A. inconguente dento-alveolareB. supraeruptii ale dintilor antagonistiC. ingustari de arcadaD. angrenaje inverseE. largiri de arcada.

4, Pg 73

ABCD

Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoareleaspecte:

A. rizalizaB.pierderea de timpuriu a dintilor temporariC. absenta incongruentelor dento-alveolareD. imposibilitatea incluziei dintilor permanentiE. pierderea tardiva a dintilor temporari.

4, Pg 74

AB

TEMA 21

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)

4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura


29/106

29


Clasa I Angle se caracterizeaza prin:A. Raport molar distalizatB. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul santului M1

inferiorC. Varful cuspidului mezio-vestibular a M1 superior in dreptul primului sant

vestibular a M1 inferiorD. Raport molar neutralE. Raport molar mezializat.

4, Pg. 77,78

CD

Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-

vestibular al M1 superiorB. Raport molar distalizatC.

Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior

D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-vestibular al M1 superior

E. Raport molar mezializat.4, Pg. 78

BC

Clasa a II-a Angle cuprinde:A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperitaB. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperisC. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisaD. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperisE. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.4, Pg.78

DE

Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle:A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperitaB. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperisC. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperitaD. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperisE. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita.

4, Pg. 78

ABE

Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin:A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-

vestibular al M1 superiorB. Raport molar distalizatC. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superiorD. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-

vestibular al M1 superiorE. Raport molar mezializat.

4, Pg. 79

DE


30/106

30

Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarelevariante:

A. De conducere fortataB. Protruzie cu spatiereC. Cu ocluzie adanca acoperitaD. Cu inghesuireE. Protruzie fara spatiere.

4, Pg. 79

BDE

Scoala germane clasifica malocluziile in:A. Sindromul cu compresie de maxilarB. DisarmoniileC. Sindromul cu ocluzie incrucisataD. Sindromul progenicE. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.

4, Pg. 79,80

ACD

Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:

A. De conducere condilianaB. De conducere fortataC. Fals (prognatism mandibular)D. AdevaratE. Fals(retrognatism maxilar).

4, Pg. 80

BDE

TEMA 22.

Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Editura


*Unghiul format de axul incisivului inferior cu orizontala de la Frankfurt estereprezentat de :

A. FMIAB. IMPAC. FMAD. SNDE. ANB.

4, Pg169

A

Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip anteriorsunt:

A. Unghiul mandibular accentuatB. Curbura preangulara accentuataC. Ramura ascendenta scurtaD. Canal dentar dreptE. Latimea ramurii orizontale micsorata.

4, Pg149

BCD

*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este

reprezentat de :A. FMIAB


31/106

31

B. FMAC. IMPAD. IMFAE. ANB.

4, Pg169

In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:A. elucidarea unui diagnosticB. stabilirea unui plan de tratamentC. verificarea eficientei tratamentuluiD.prognosticul de evolutie a unei afectiuniE. nici un raspuns corect.

4, Pg.145

ABCD

Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza:A.pozitia germenilor dentariB. fata ocluzala a molarilor si premolarilorC. eventualele inclinari sau rotatiiD. toate raspunsurile sunt corecteE. nici un raspuns nu e corect.

Pg.145

AC

Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:A. dintii inclusiB. dinti ectopiciC. dinti normal pozitionatiD. dinti rotatiE. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 145-146

AB

Pe ortopantomografie se evidentiaza:A. maxilarul superiorB. maxilarul inferiorC.procesul alveolar superior si inferiorD. cele doua arcade in raporturile dintre eleE. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg. 146

ABCD

Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt:A.pozitia si directia de eruptie a caninilor superioriB.pozitia incisivilor superioriC.pozitia si directia de eruptie a caninilor inferioriD.pozitia incisivilor inferioriE. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 146

AC

TEMA 23

Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)


Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un facies ACE


32/106

32

adenoidian caracteristic:A. Profil convexB. Profil concavC. RetrognatieD. PrognatieE. Leptoprosop.4, Pg 383

Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functieirespiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:

A. Bronho-pulmonareB. Pusee de faringo-amigdalitaC. AnemieD. LeucemieE. Urticarie.

4, Pg 383

ABC

Formele clinice ale laterodeviatiei sunt:

A. LaterodeviatiaB. LaterognatiaC. MicrognatiaD. MacrognatiaE. Macrodontia.

4, Pg 380

AB

Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1, fac parte:

A. EreditateaB. Factorul constitutionalC.

Ocluzia inversaD. Factori generali de dezvoltare

E. Factori locali de dezvoltare.4, Pg 381

ABDE

Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1, se observa:

A. RahitisnulB. EdentatiaC. Caria dentara si complicatiile eiD. Factorul constitutionalE. Factori generali de dezvoltare.

4, Pg 381

BC

Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un faciesadenoidian caracteristic, cu exceptia:

A. Profil convexB. Profil concavC. RetrognatieD. PrognatieE. Leptoprosop.

4, Pg 383

BD

Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:A. LaterodeviatiaB. LaterognatiaC. Micrognatia

CDE


33/106

33

D. MacrognatiaE. Macrodontia.

4, Pg 380Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle,subdiviziunea 1 NU fac parte:

A. Respiratia oralaB. Deglutitia atipicaC. Sugerea degetuluiD. Respiratia nazalaE. Ereditatea.

4, Pg 382

DE

TEMA 24.

Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)4. Valentina Dorobat, D. StanciuOrtodontie si ortopedie dento-faciala, Edituramedicala , Bucuresti, 2003

In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:A. Reducerea diametrelor premolare si molareB. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisivC. Diferite grade de spatiere dentaraD. Ocluzie deschisaE. Diferite grade de inghesuire dentara.

4, Pg 396

ABE

Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:A. Ocluzie deschisaB. Etajul inferior al fetei micsoratC. Sant labiomentonier stersD. Ocluzie labiala fermaE. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.

4, Pg 397-398

ACE

In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:A. Reducerea diametrelor premolare si molareB. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisivC. Diferite grade de spatiere dentaraD. Ocluzie deschisaE. Diferite grade de inghesuire dentara.

4, Pg 396

ABE

Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrieurmatoarele forme clinice:

A. Forma usoaraB. Forma incipientaC. Forma medieD. Forma gravaE. Toate raspunsurile sunt corecte.

4, Pg 397

AD

Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE


34/106

34

craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie

adancaB. traiectoria de inchidere este normalaC. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizatD. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizatE. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie

adanca.4, Pg 398In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 :

A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este micaB. Baza maxilarului este micaC. Diametrele premolare si molare sunt crescuteD. Diametrele premolare si molare sunt scazuteE. Diametrul premolar este crescut.

4, Pg 399

AD

La pacientii cu malocluzie clasa II/2:A. Diametrul premolar este crescutB. Baza maxilarului este mareC. Diametrele premolare si molare sunt scazuteD. Curba Spee este accentuataE. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.

4, Pg 398

BCD

In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2:A. Curba Spee este aplatizataB. Curba Spee este accentuataC.

Diametrul premolar este crescutD. Diametrele premolare si molare sunt reduse

E. Diametrul molar este crescut.4, Pg 398

BD

TEMA 25

Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)


Aspectul de latire a fetei in malocluzia de clasa a III-a este dat de:A.profil concavB. treapta buzelor inversataC. aspectul infudat al pometilor obrajilorD.profil convexE. profil drept.

4, Pg 406

ABC

Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagitalB. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagitalC. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior

BC


35/106

35

D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri ale maxilarului inferiorE. toate raspunsurile corecte.

4, Pg 407In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoareledento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:

A.proalveolodontie inferioaraB. retroalveolodontie superioaraC. roalveolodontie superioaraD. retroalveolodontie inferioaraE. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 408

AB

In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este:A. infundataB. in raport invers cu buza inferioaraC. acopera buza inferioaraD. toate raspunsurile sunt corecteE. nici un raspuns corect.

4, Pg. 406

AB

In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este:A. mezializataB. distalizataC. inversa frontalaD. inversa totalaE. normala.

4, Pg. 406

ACD

La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa:

A.

unghiul ANB negativB. unghiul ANB = 60C. unghiul ANB = 40D. unghiul SNA mai mic de 800E. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 406

AD

In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:A. unghiul SNA mai mare de 800B. unghiul SNB mai mic de 780C. unghiul SNA mai mic de 800D. unghiul ANB negativE. nici un raspuns nu e corect.4, Pg. 406

CD

In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:A. unghiul SNB mai mare de 780B. unghiul SNA mai mic de 800C. ungiul SNB mai mic de 780D. unghiul ANB negativE. nici un raspuns nu e corect.

4, Pg 406

ABD


36/106

36

TEMA 26.

Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)


Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:A. functionaleB.parodontaleC. dentareD. musculareE. neurologice.

4, Pg 431

ABCD

In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:A. rahitismB. sindrom DownC. craniosinostoze/ condrodistrofiiD.persistenta deglutitiei de tip infantilE. nici un raspuns corect .

4, Pg 419

BC

Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli:A. rahistism hiperfosfatazicB. rahitism geneticC. rahitism hipofosfatazicD. rahitism vitamino-rezistentE. nici un raspuns corect.

4, Pg 421

ABCD

Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa NU sunt corecte:A. obtuzismul unghiului Kdl si GoniacB. micsorarea ramurii ascendenteC. cresterea ramurii ascendenteD. rotatia posterioara a mandibuleiE. rotatia anterioara a mandibulei.

4, Pg 437-438

CE

In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte:A. ramura ascendenta (GoKdl)B. unghiul goniacC. unghiul SNBD. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)E. unghiul Tweed.

4, Pg 437

ABDE

Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:A. cresterea etaj inferiorB. cresterea etaj mijlociuC. cresterea ramurii ascendente a mandibuleiD. micsorarea ramurii ascendente a mandibuleiE. rotatia anterioara a mandibulei.

4, Pg 437-438

BCE

Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa seintalnesc la nivelul:ABCE


37/106

37

A.bazei craniuluiB. mandibuleiC. maxilarului superiorD. dentarE. proceselor alveolare.

4, Pg 436-437-438Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluziedeschisa:

A.prezenta crepitatiilor si cracmentelorB. absenta crepitatiilorC. absenta cracmentelorD. afectarea se instaleaza relativ tardiv n raport cu debutul anomalieiE. afectarea se instaleaza relativ precoce n raport cu debutul anomaliei

4, Pg 434

ABD

TEMA 27.

Anodonia (5, Pg. 15-40 )5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,

Bucureti, 2005

Cu privire la anodonia de incisiv lateral superior sunt corecte urmtoarele afirmaii:A.poate fi asimetric cu omolog nanicB.poate fi nsoit de modificri faciale precum proeminena mentonului i

inversarea treptei labiale

C. corespondentul temporarpoate rmne pe arcad pn la 45-50 de aniD. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea

acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd astfel influena favorabil astimulilor funcionali

E. prezena incisivului lateral temporar pe arcad reprezint un element carecomplic, deoarece poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.

5, Pg. 25-26

ABE

n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:A. sunt de cele mai multe ori simetriciB. sunt redui ca volum, dar au o implantare foarte bunC. sunt atipici ca formD. frecvent sunt asimetriciE. au rdcinile scurte.

5, Pg. 31

ACE

Tratamentul anodoniilor ntinse prezint urmtoarele caracteristici:A. este de lung duratB. necesit colaborare interdisciplinarC. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creterea osoasD. trebuie s asigure dirijarea erupiei dentare i obinerea paralelismului dinilor

existeniE. nu sunt indicate micrile de mezializare ale dinilor existeni deoarece acestea

se realizeaz cu dificultate.5, Pg. 33-36

ABD


38/106

38

Modul de transmitere al anodoniei s-a dovedit a fi:A. autozomal dominant regulatB. condiionat monogenic legat de cromozomul XC. autozomal dominant neregulatD. condiionat monogenic legat de cromozomul YE. autozomal recesiv.5, Pg. 23

CE

Precizai care dintre urmtoarele afirmaii viznd corelaia direct dintre prezenaanodoniei n dentiia temporar i permanent sunt adevrate:

A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar dac dentiia temporar a fostafectat de reducerea numeric

B. n dentiia permanent pot apare elemente dentare n plus, chiar dac ndentiia temporar acestea au fost n minus

C. n ambele dentiii sunt absente aceleai elemente dentareD. n dentiia permanent se poate repeta situaia de reducere numeric existent

n dentiia temporar

E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia temporar, aceasta va fi prezentobligatoriu i n dentiia permanent.

5, Pg. 19

ABD

Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie realizat cu:A. incluzia dentarB. reincluzia dentar parialC. diastema fals sau secundarD. extracia dinteluiE. ectopia dentar.

5, Pg. 25

AD

Examenul clinic n anodonia redus poate evidenia:A. creast alveolar subiat, de aspect concaveB. absena dintelui permanent de pe arcadC.persistena predecesorului temporarD. creast alveolar bine conformatE. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare.5, Pg. 24-25

ABCE

Anodonia de premolar doi prezint urmtoarele caracteristici:A.predecesorul temporar poatepersista pe arcad doar pn la 16-20 aniB. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea

acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd influena favorabil a

stimulilor funcionaliC.poate fi nsoit de reincluzia molarului temporarD. conduce la modificri fizionomice precum inversarea treptei labialeE. poate si simetric sau asimetric.

5, Pg. 27-28

BCE

TEMA 28.

Dintii supranumerari (5, Pg. 7394/ 40-72 )

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,Bucureti, 2005


39/106

39

Principalele situatii clinice corelate cu gravitatea tulburarilor si cu momentul eruptieimeziodensului sunt:

A. meziodensul erupe inaintea incisivilor, ocupandu- le locul daca nu este extrasla timp;

B. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativconcomitent, asistam la lupta pentru ocupare celui mai bun loc, lupta din careiese invingator deobicei incisivul central;

C. daca eruptia meziodensului si a incisivilor centrali are loc aproximativconcomitent, asistam la lupta pentru ocuparea celui mai bun loc, lupta din careiese invingator de obicei meziodensul;

D. daca meziodensul erupe dupa aparitia incisiviilor, apare o pozitievestibularizata;

E. meziodensul ramane inclus, provocand incluzia incisivului central sau eruptiain pozitie vicioasa a acestuia.

5, Pg. 53-55

ACE

Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia dintilorpermanenti este urmatoarea:

A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice;B. expectativa pana la varsta de 18 ani.C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar;D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada;E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.

5, Pg. 67

ACE

Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand:A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala;B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu poate

fi pastrat pe arcada;C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari

inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada;D. dintele supranumerar este anastrofic;E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.

5, Pg. 65-66

ABC

Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate:A. apar inaintea dentitiei normale;B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;C. contin un tesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat;D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros de

smalt .5, Pg. 49

ABCD

Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;C.poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superiori;D. apare doar la maxilarul superior;E. apare la ambele maxilare.

5, Pg. 51

BCD

Principalele caracteristici ale dens in dente sunt:A.poate interesa orice dinte; ABCD


40/106

40

B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in

lumenul pulpar;D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.

5, Pg.57In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme:

A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;C.proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul

adamantin intern;D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor

portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltareaportiunilor neafectate;

E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliuladamantin extern.

5, Pg. 57

AD

Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt:A. caria dentara;B. complicatii pulpare;C. necroza pulpara;D. chist radicular;E. polip pulpar.

5, Pg. 58

ABCD

TEMA 29.

Incluzia dentara (5, Pg. 7394)5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,

Bucureti, 2005

Factorii generali inplicati in etiopatogenia incluziei sunt:A.Nanism hipofizar;B. Boala Paget;C. Obstacole in calea eruptiei dentare;D. Sindromul Gardner;E. Ereditatea.

5, Pg. 80

ABE

Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face culinia mediana se apreciaza astfel:

A. Gradul 1: 0-18;B. Gradul 2 : 19-35;C. Gradul 2: 16-30;D. Gradul 3: mai mult de 36;E. Gradul 3: mai mult de 30.

5, Pg. 81

CE

Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin:A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36mm; AB


41/106

41

B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva este

in limite normale;D. Suma incisiva este sub 34 mm;E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.

5, Pg.76Macrodontia relativa se caracterizeaza prin:

A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva estein limite normale;

B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm;C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;D. Suma incisiva este sub 35 mm;E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand din diametrul bizigomatic

osos.5, Pg. 76

AD

Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant al

incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin

temporara;B. Mai poarta denumirea si de meziopozitii generalizateC. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat locul

sau real pe arcada;D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii

dentare;E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.

5, Pg. 77

ABE

Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si:A. Avitaminoza D;B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;C. Hipertonia uterina;D. Sindromul Down;E. Factori toxici de poluare.

5, Pg. 80

ADE

Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimeaverticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:

A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate dininaltimea radacinii;

B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatatedin inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;D. Gradul 5: deasupra apexului;E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de jumatate

din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.5, Pg. 82

CE

Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Sunt incluzii ectopice;B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.

CDE


42/106

42

5, Pg. 83

TEMA 30.

Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,

Bucureti, 2005

Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt urmatoarele, cu exceptia:A. Teoria opririi in dezvoltarea osoasa verticalaB. Teoria mecanicaC. Teoria ontogeneticaD. Teoria tulburarii proceselor evolutive ale dintilorE. Teoria atavica.

5, Pg. 110

CE

Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:A. Incluzia dentaraB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Extractia dentaraE. Intruzia posttraumatica partiala.

5, Pg. 116

BE

Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:A. Extractia dentaraB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Intruzia postraumatica totalaE. Incluzia dentara.

5, Pg. 116- 117

ACDE

Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:A. Infrapozitia unui dinteB. Oprirea in eruptie a dinteluiC. AnodontiaD. Intruzia postraumatica partialaE. Incluzia dentara.

5, Pg. 116- 117

CE

Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzitB. O parte din coroana dentara este vizibilaC. Dintele se afla in infrapozitieD.Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de

ocluzieE. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.

5, Pg.113- 114

BCE

Reincluzia dentara poate fi :A. Reincluzie completaB. Reincluzie partialaC. Reincluzie totala

BC


43/106

43

D. Reincluzie primaraE. Reincluzie secundara.

5, Pg. 107Un dinte reinclus se mai numeste si :

A. Dinte inclavatB. Dinte geminatC. MeziodensD. Dinte anastroficE. Dinte inclestat.

5, Pg. 107

AE

Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii:A. MonocauzaleB. De ocluzieC. AsociateD. Dentare izolateE. De grup.

5, Pg. 107

AD

TEMA 31.

Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)

5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,Bucureti, 2005

In contextul ectopiei dentare, examenul radiologic ofera date despre:

A. existenta complicatiilor la nivelul dintilor invecinatiB.prezenta abraziunii sau a unui tipar tipic de abraziune la dintele decidual

corespunzatorC. structura osului si aspectul fibromucoaseiD. existenta molarilor de minte pe arcada opusa ectopieiE. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini.

5, Pg. 126

ACE

In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata sedesfasoara:

A. in 2 etapeB. in 3 etapeC. in 4 etapeD. intr-o singura etapaE. toate raspunsurile corecte.

5, Pg. 127-128

BC

In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt FALSE:A. in prima etapa se extrage caninul temporarB. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporarC. in a doua etapa se extrage premolarul ID. in a doua etapa se extrage molarul I temporarE. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.

5, Pg. 127-128

ACD

Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista ABCD


44/106

44

obstacolul sunt urmatoarele:A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerarB. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporarC. Se indeparteaza obstacolul: capacul ososD. Se asigura alinierea dintelui ectopicE. Se realizeaza expansiunea arcadei.5, Pg.128

Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de:A. Varsta pacientuluiB. Cauzele care au determinat anomaliaC. Forma clinica a anomalieiD. Sexul pacientuluiE. Deficitul de spatiu.

5, Pg. 128

ABCE

Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin:A. Are caracter preventivB. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar IID. Se desfasoara in 5 etapeE. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.

5, Pg. 127

ABE

Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la:A. Caninii superiori, premolarii II inferioriB. IncisiviC. Caninii inferioriD. Molari (in special de minte)E.

Premolari superiori.5, Pg. 121

BD

Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 aniB. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superiorC. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinalaD. Incidenta maxima este intre 10- 12 aniE. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.

5, Pg. 122

ABE

TEMA 32.

Diastema (5, Pg. 133- 142)

5. Ecaterina IonescuAnomaliile dentare, Editura cartea Universitara,Bucuresti, 2005.

Care sunt formele de diastem descrise de Kalvelis?A. diastem primar sau falsB. diastem primar sau adevratC. diastem secundar sau adevratD. diastem secundar sau falsE. diastem primar.

BDE


45/106

45

5, Pg. 133Diastema primar este cauzat de :

A. anodonia incisivului lateralB. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioareC. meziodensD. inseria joasa a frenului ntre incisiviE. toate rspunsurile sunt corecte.

5, Pg. 133

BD

Diastema secundar sau fals este cauzat de :A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioareB. anodonia incisivului lateralC. meziodensD. inseria joasa a frenului ntre incisiviE. insertia inalta a frenului intre incisivi.

5, Pg. 133

BC

Diaconescu si Sava (1966) clasific diastema astfel:A. adevaratB. veraC.primarD. secundarE. fals.

5, Pg. 133-134

AE

Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem ntlni 3 tipuri de fren la pacienii cudiastem :

A. fren ngustB. fren lat - care genereaz o diastem cu laturi neparaleleC. fren lat cu o inserie nalta care induce o diastem convergenta ocluzalD. fren lat cu inserie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre

planul de ocluzieE. fren latcare genereaza o diastem cu laturi paralele.

5, Pg. 134-135

CE

Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate :A. este de obicei sus inseratB.poate fi insoit de o fibromucoas subireC. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centraliD. menine dinii deprtaiE. este de obicei jos inserat.

5, Pg. 135

ABC

Examenul clinic al diastemei evideniaza :A. mrimea diastemeiB. axele incisivilor centraliC. cauza care a determinat apariia diastemeiD. aspectul simetric sau asimetricE. toate afirmaiile sunt greite.

5, Pg. 137

ABCD

Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale :A. tulburri ocluzale (majore)B. tulburri esteticeC. tulburri fonatorii

BCD


46/106

46

D. tulburri ocluzale (minore)E. doar variantele b i c sunt corecte.

5, Pg. 137

TEMA 33.

Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)

5. Ecaterina IonescuAnomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,Bucuresti, 2005.

Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta:A. ameloplastia modelantaB. deplasarea dintilor spre pozitia normalaC.poate fi transformata in transpozitie completaD. spre deplasarea dentara cea mai micaE. in directia ceruta de dinte.

5, Pg. 154

BCDE

In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:A. incisivul lateralB. incisivul centralC. caninulD.premolarul IE. nici un dinte nu este afectat.

5, Pg. 154

AD

Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata:

A. suprapunerea dintilorB. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei completeC. inversarea radacinilor in transpozitia partialaD. tipar atipic de abraziune la dintele decidualE. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.

5, Pg. 151,153

ABCE

In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :A. desensibilizareB. slefuiri modelante ale incisivului lateralC. remodelare a incisivului central prin strippingD. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adeziveE. ridica probleme estetice si functionale mari.

5, Pg. 154

CD

Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent:A. maxilarul superiorB. maxilarul inferiorC. caninulD.premolarul IE. incisivul lateral.

5, Pg. 149

ACD

Transpozitia dentara:

A. este o anomalie raraB. se intalneste in dentitia temporaraACD


47/106

47

C. se intalneste in dentitia permanentaD. cel mai interesat dinte este caninulE. cel mai frecvent sunt bilaterale.

5, Pg. 149Transpozitia completa presupune:

A.prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilaltB. linia arcadei trece printre cei doi dintiC. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopicD. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti veciniE. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.

5, Pg. 151

DE

Transpozitia incompleta presupune:A.prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilaltB. linia arcadei trece printre cei doi dintiC. un dinte se gases

Documents

MD - Selectie Subiecte Licenta MD 2013