View
9
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Abonaaienttd: peairu Áustr*-¥u&*ri* pe m m 24 ear.; pe Va m 12 aer.; pe 3 1 mai 6 aar.f pentru Iţâm âni* şt streiriâtăte pe an an 4 0 lei; pe Vj an 20 lei.
ZIAR POLITIC NAŢIONALApare seara, In fiecare zi de lucra. . 1.
Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15.Inseratele se primesc ia administraţie. Preţui după tarif şl învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 2 26 .
— i w r . w g i a M w g r r , Mţ n — t g i a a Mg i r — - Î jjl- v '_L_!Lr-r-g
Rásboiül sal) apa şl ia aer.Un an de răsboiu comercial al
submarinelor.—Desbateri agitate in jurul Zepelinelor
in camerele engleze.
Cu cât mai mult se estinde răsboiul mondial, cu atât mai mult se desprind din incăerarea îngrozitoare a puterilor beligerante pa- gabele enorme produse de măcelul Îngrozitor, pentru sporirea cărora par a se pregăti noui mijloace de distrugere.
Pentru ilustrarea acestei lupte pe viaţă şi moarte, care nu se dă înapoi in faţa nici unui mijloc de distrugere a duşmanului, reţinem următoarele două momente, cari ne deschid perspective din cele mai înfiorătoare.
Zilele aceste s’a împlinit anul decând Germania s’a văzut nevoită să decreteze apele de-alungol coastelor engleze şi franceze drept zonă de răsboiu. Ou ziua de 18 Februarie a anului trecut s’a început răsboiul submarin german în contra vaselor de comerciu duşmane şi de-atunci aproape zilnio ne aducea firul telegrafic ştiri deăpre scufundarea de vase duşmane, cari în- gropau cu ele în fundul mărilor bogăţii imense.
Astăzi, după un an de zile de răsboiu sub apă, statistica oficială germană ne comunică, că n u m ăru l vaselor com erciale du şm an e scu fundate de subm arinele g erm an e se urcă la 613 cu un ton a j-bru t o de 1 .2 8 4 1 1 6 tone. O cifră înspăimântătoare, când ne cugetăm la pagubele în mărfuri şi materialii pricinuite până acum şi la cele ce vor mai urma cu siguranţă în viitor, nesocotind aici ravagiile enorme produse pe uscat şi în luptele m aritime.
Aceste perderi enorme au şi produs mare consternare cu deosebire în Anglia. In şedinţele din 17 Februarie a. c. a cam erelor ew* glese s’ao găsit numeroşi oratori, cari, relevând perdenle engleze produse de submarinele şi Zeppelin-ele germane, au învinovăţit guvernul englez pentru lipsă de pregătire şi prevedere. Au fost desbateri agitate, îa cari s’au spus multe vorbe aspre dar adevărate.
Unionistul Peto a spus-o pe faţă în şedinţa din 17 Febr. a. c.
Zări din univers.— Marte. —
de Gavr. Todica.III.
(Fine.)«Constatând ast-fei că reţeaua ca
valurilor formează un tot organizat, cuprinzând planeta dala un pol la altul, aram nu numai proba Înţelepciune! u- nlvirsa'e a constructorilor e*, ci mai aflăm un lucru foarte sugestiv. Numai o necesitate absolută, precum este ne- bes’tatea de a avea apă, poate sili fiinţele la e uniune perfectă».
«Un fapt foarte important ce priveşte posibilitatea vieţii pe Mărie, este descoperirea destul da recent?, câ habitatul animalelor şi plantelor nu e*te influenţată prin temperatura minimă, bici chiar prin cea mijlocie, ci exclus v prin căldura maximă a regiunii. Minimul termometrie nu este o pedecă fatală şl temperatura medie nu are influenţă asupra vitalităţii organîsmder. Causa este c& perpetuitatea speciilor depinde exclusiv de posibilitatea reproducerii, care reclamă o temperatură potrivită acestei periode critice din existenţa vegetaţiei şi animalelor.»
«Contrar părerilor anterioare, Mer- fiam a dovedit adevărul afirmaţiei pre-
a camerei com unelor , că un număr însemnat de vase engleze au fost distruse de crucişetoarele şi submarinele duşmane şi că guvernul n-a făcut nimica să înlocuiască aceste pierderi simţite. Un alt orator Ioynson-Hicks, a ironizat m ăsurile de apărare ale guvernului englez îa contra atacurilor Zeppeline- lori constatând că flota aeriană'germană e supgrioară pa toate fronturile, putând să se mişte liber şi ne- genată peste teritoriile eagleze.
In camera lorzilor s-au auzit glasuri identice. Lordul Or an m ore, vorbind de pericolul Zeppeline-lor, a cerut chiar crearea unei flote ae- riaue şi instituirea unui ministru special pentru marina aeriană.
Guvernul englez n a p tut trece cu vederea critica x care îi s-a a- dus şi atât în camera lorzilor cât şi în acea a comunelor a trebuit să recunoasaă în parfco îndreptIţirea criticelor aduse. Ba în camera co munelor primai lord al admirali- tăţii Balfour a scăpât vorba, că A n glia a intrat în râsbo i n epregătita şi că, cu toate sforţările făcute de a-şi procura materialul necesar do râsboi, nu l-a primit.
Mai optimist a fo3t ministrul Kitchener, care a declarat îa ca mera lorzilor, că atacurile germane n-au prea influinţat conducerea de răsboi engleză. Ga toate aceste Anglia e nevoită să ia măsuri energice ca să preîntimpiiie atacurile submarinelor şi aeroplanelor germane.
Se impun prin urmare Angliei noui sforţări în răsboiul contra submarinelor şi Zeppeline-lor germane. Se vor construi desigur noui aparate de apărare şi de atac, pentru a răpune pe duşman. In acelaş timp însă Germania îşi perfecţionează pe zi ce merge mijloacele de lupta. Se vorbeşte doar de timp mai îndelungat de un nou tip de submarine germane şi tot aşa şi do noui invenţii aplicate la flota aeriană germană.
Perspectivele* cari ni se deschid în faţa acestor sforţări, sunt prin urmare din cele mai fioroase şi nu sunt nici pe departe menite să apropie sfârşitul răsboiuliii, cu 'toate că se recunosc pe faţă ravagiile cumplite produse şi până acum în vieţi omeneşti şi în materialii de tot felul.
cedente studiind fauna munţilor Sau- Francisco din Arizona de nord. Aceşti munţi sunt anume indicaţi pentru cercetări de această natură, căci ei se ridică asemenea unei insule reci în mijlocul unui deşert subtropical. De-alun- gul coastelor lor aflăm progresiv toate climatele septentrionale, altitudinea ju când rolul latitudine!, până când vârfurile ating condiţii arctice veritabile. Marriam a constatat câ păstrarea vieţii atârnă exclusiv de căldura suficientă în momentul reproducerii.
Organismele îşi câştigă astfel facultatea de ier nare sub imperiul condiţiilor ciimaturice. Le trebua timp pentru a ajunge aici, căci natura nu admite salturi. Un anima', transportat brusc daia tropiei în o zonă subarctică, va peri, fiindcă nu s-a deprim a utilka somnul de iarnă. Lipsi acestui repaos periodic nu-i pornite să înmagazineze energie suficientă pentru a lupta contra climatului. Dar treptat poate realiza acest progfas. Existenţa sa se va mărgini atunci să se bucure de călduri în momentul potrivit pentru reproducerea speciei.
Variaţiile zilnice în temperatură nu au mare importanţă presupunând că peste vară nu cad sub punctul de îngheţare. Fapt ce se observă în regiunile arctice şi subarctice, ori mat bine |
Drang nach Osten.— Reprivirî şl perspective. —
Germania având un teritoriu re lativ mic şl o populaţie maro, a fost silită să se ocupe cu industria. Industriaşul are însă lipsă de alimente, de material nelucrat şi de o piaţă, unde să-şi poată desface şi valoriza marfa. D ?că reprivim puţin îa istoria Germaniei, ne vom convinge, că Germanul a evitat drumurile pe ap?, el nu a căutat ca a '.te popoare insule şi continente străin*, ci a piecet pe uscat ca să-şi vaioriseze productul muuceî sale. Spre apu3 nu a avut ce căuta paotrucâ şi popoarele din apus aveau o cultură şi o industria bine derroLatâ. I-a r ă mas deci răsăritul.
Car.il cei mare colonizează ma l întâi Germani în răsărit înfiinţând »Ost mark oul, d?n Gara s-a fisa t cu vremea un Ostreich, — Oite-rreieh — »'iu Austria de az:. Da aci s-au strecurat pe încetul ta U agiria. Mai târziu vedem colonizări şi în massa: Zipzeri în Slovaci me, Şvabi în Bănat şi Saşi in Ardea1. De aici au trecut mai departe, aşa încât ch!ar şi în oraşele Rusiei şi a vochei Ucraina până în Urai şi Kr*ukizera industria şi comerciui în mânite Germanilor. Industriaşi şi comercianţi germani plecau, ca Moţii noştri, cu car&le încărcate cu marfă, spre oraşele din răiărit. In flecare oraş aveau o rudenie sau conaţional, unde făceau popas, pentru aşi desface marfa şi a cumpăra material nou şi alimente pentru cei de acasă. Tendinţa sau nizuioţa aceasta spre răsărit a Germanilor se numeşte: Drang nach Osten.
Cu descoperirea Amaricei s-a mai calmat aceasta tendinţă. Toată lumea pic a spre noul continent; ca în lumea f-ceea nouă, în iumaa bizmador, să îşi încerce norocul. Din Germania au plecat mii şi mii de corăbii cu emigranţi spre America. Aceştia au fost aruncaţi apoi în cine ştie ce pustietăţi, unde li s-a pierdut urm1». Venind în contact cu elemente străina, ei şi-au uitat limba şi cei din generaţiile de mai târziu au devenit Americani, — ia cari azi li ruşine să spună câ sunt de obârşie germană.
După ce apoi în luptele cu Napoleon s’au prăpădit multe forţe şi cei plecaţi peste ocean au uitat da patria mamă, s’a sulevat din nou tendinţa veche adecă: Drang nach Oştea, Generalul Moltke plecă peste Ung aria,-Ardeal-ţara românească Ia Constant! nopol, ca să studieze ch ştia răsăritulu*. Reîntors în anul 1839 el presiatâ trai propuneri:
1. Să se colonizeze Germani în toate localităţile de-alungul Danârai şi cu deosebire în VVa >chia şi Ia gurile Dunărei. »Ta doare inima şî te cuprinde o jale do ne scris, — sarie Molîke la anul 1841, — rând vezi floarea bărbaţilor noştri vânzându şi toate ale lor şl pleeând cu nevasta şi
pe coastele munţilor San-Francisco. Aid, ca şi pe Marte, avem un strat a tmosferic mai rar desrnn o stratul in csra no-am obişnuit să trăim. Ui strat care radiază mai tara căldura. Dar atât în oscilaţiile diurne cât şi în cele a nuale, temperatura maximă e importantă, nu cea medie nici cea roioirnă, ori cât ar fi de mică.
«Pe Marte lucrurile sunt de a- cord complet cu cele ce le constatam necesare ia noi pentru pas tr ar sa vieţii. Climatul iui Marte este extrem, călduri mari urmând la Interval scurt după geruri aspre, iată două fapte absolut sigur® şi indicate neted prin aspectul suprafeţei planeta« e. Vara şi pesta zi treb te să fie caid, cu certitudine peste punctul de congeiaţiune. Un subţire strat atmosferic favorizează sosirea căldurii deşi nu o păstrează îndelungat. Maximul temparaiurei tribue să fie destul do înalt. Minim ni cu siguranţă este foarte coborât, dar am văzut că maximul d8clde posibilitatea v ţii. Cu toată iarna mai lungă şi mai rece decât a noastră, fiinţele organlsate nu sunt împiedecate nici decât de a prospera pe planetă.
Din contra, condiţiile par astfel încât ele favorizează viaţa de un ordin mai înalt. Anul marţian fiind de două- ori ca al nostru, vara de asemenea are o durată duplă. Chiar pentru emisfera
copilul spre îum«a cea nouă, pentru a nu se mal întoarce. Cei mai mulţi şi dacă ar vroa să s* reîntoarcă, nu se mai pot — pentrucă nu mal au mijloacele de lipsă. Pentru ce să duc aceştia în continente streine, când Dunărea ii poate duca uşor şi cu puţine chelfcueli în Walaehia? Walach'a e te o ţară bogată. Acolo află iarăşi aee eaş păduri, aceleaşi parai e răsunătoare ca şi ta vechea sa patrie. Află o stăpânire creştinească şi începutul unor stări normale bine organizata. Prie- tinosul prmeapa Ghiea ii primeşte pe toţi şi ar trebui să se facă numai nişte contracte cu el, ca să se înceapă emigrarea în massă spre această ţară j bogată. Atunci nu ar trebui să se refugieze sârgulnţa germană în mocirlele infectate şi sub ceriul infocat al continentelor străine. Pe malurile Dunărei măreţe ar răsuna vorba nemţească şi moravurile germane ar stăpâni dela Pădurea neagră până la delta dela Bulina.«
2) Să se înfiinţeze un principat german în Palestina.
Turcia — scrie luuTnaiul general— este ca o casă dărăpănată, care nu şti de cere parte să o propteşti ca să nu să surpe. Şi nu e permis să se sdrpe, pentrucă ar aprinde întreaga Europa şiar coperi cu ruinele sale lumea întreagă. Conifcantiaopolul este un mărgăritar, pe care trebue să îi câştigăm pe seama germanismului. Dacă se in< fiinţe zâ un principat german — în locurile sfinte, — drumul nostru ar dace dela Salina peste Coastaniinopri ia Palestina.
Cu totul altă înfăţişare ar avsa Bosforul dacă pe Cornul de aur — Stambul — Para şi Fanar s-ar plimba grenadiril noştri binediscipltnaţi, sau o armată bineorganfsat.ă de muncitori germani. Legătura cu Palestina ne-ar aduce mai des în contact ou ace! mărgăritar, pontru care trebue susţinută Turcia, ca să nu se strice echilibrul Europei.
3) Să se înfiinţeze colonii între Eufrat şi T gris, pentrucă numai pesta acest ţinut putea ajunge dela S i ii a a— peste Marea neagră la bogăţiile In- diilor, — de unda putem aduce în schimbul mărfel noastre bogăţiile Orientului îa Gormaniac
Plănui vestitului generai nu a fost însă ascultat. Germania era atunci prea slabă după zoala avută cu Napoleon şi materialiceşte încă era sleită. Mai târziu Bismark propune întărirea şi consolidarea internă. După înfrângerea Franţei au cur. atâţia bani în Germania, încât luaseră avă it colosal coate întreprinderii^. La iubiieul de 25 ani ai imperiului german dui 13 Unu trie 1896 împăr ţ i ! Wilhelm II. a zis: >Das deut- scMe Rdch ist ein Wdtreich gtwjrdcnU.
la urma succese'or dobândita, ei au lăsat pe pian 1 ai doiJea principiul vechiu profesat şi de generalul Maltke şi b’a pornit un nou curant: Drang nach WeHrv\ »Oceanul este arena cea
[ au3t?aiă unde anotimpul acesta e muit mai scurt, vara durează 158 de zile, latitudinile noastre corespunzătoare ne- avâad d*cât 90. Prelungirea periodoi de reproducere nu poi&te avea decât efect favorabil asupra organismelor, precum prelungirea copilăriei joacă, după loba FiSk-?, un roi aşa de important în evoluţia animalelor superioare. Z ua şi noaptea sa succed aproape ca pe global nostru şi abstrăgând influenţa unei atmosfere mai rare, noi regăsim acolo variaţule noastre cotidiana, despre cari ştim ca nu suut contrare vieţii.
Dm acest punct de vedere, Marte nicidecât nu este o locuinţă neplăcută...
Dar mai este un punct demn de remarcat, Po o lume vechs, un le condiţiile de vUţă sunt din ea Iu ce mai grele, fi n ;ri* trebue să fie din ca in ce mai inteligente pentru ca să poată supravieţui şi evoluţia se face in acast seoz. Starea planetai ne îndeamnă doct a admite pe Marte o viaţă caracterizată prin mare inteligenţă.
»Va zice cineva că iasăşi particularitatea vieţii martîene îi ia orice interes pentru noi. Resodament miop. Cu cât viaţa difere de ceea-ce o cunoaştem pe pământ, cu atât ne deşteaptă interesul şi ne îndeamnă ia studiul ca rac- , terelor ei. Am simţit cu taţii, îa copi- iăria noastră, această atragere a necu- (
nouă a Germanicii a zîs Wilholm şi s’au pornit lupte pentru colonii. America de sud, Asia ş\ Africa răsunau de oânte- cele germane.
A venit apoi războiul mondial, care a dovedit cu exemple vil, că Germanii au făcut o greşeală mare când s’au abătut dela principiul moştenit dela 8trăm®şi — şl au negles Orientul. Coloniile înfloritoare din Asia, Argentina şi Africa, sunt azi izolate şi prădate de duşmani. Iar azi când Berlinul este în legătură directă cu Bosforul şi Orieat-expresaul te duce cu iuţeala fulgerului la Constantinopol, — s-a sulevat din nou principiul cel vechiu. Drang nach Osten este Idealul germanismului de acum. Azi însă când gre- nadirii prusie:)i se plimbă mâodri prin Constau tinopol, azi—uşor de înţeles— nu să îndestulase Germanii cu un mic principat In Palestina, ci privirile lor se îndreaptă spre Suez şi Egipet, Azi nu sâ îndestulesc cu o colonie înfloritoare între Eufrat şi Ti gris, ci vreau s l a- jungă stăpâni paste Indii. Ba conduşi de principiul »Drang nach Ostenc, ţânta lor finală este China. In Germania să o- cupâ deja de asum învăţaţii cu planul cuceriră! Chinei, dar nu cu arma distrugătoare, ci cu armele ştiinţei. China este in faza cea nouă cei mai bun teren pentru germanism. Din China vor putea lua revanşă faţă de Japonezul, care a distrus cuibul de vulturi din Cingtau.
In Berlin s-a şi făcut luffăţirsa germano-chineză (Deutsck Chineziscker verband). In editura Cari Currius — Boriin — a şi apărut o broşură sub titula : »Deutschland und China nach dem K n e g e Doi scriitori de frunte: Dr. P«ml Rohrba<h şl Wo!f von Dewal se ocupă în această broşură cu colonizarea Germanilor în China.
»Trebue să cucerim acest teren neespioatat din rnânile duşmanilor noştri. Trebue să acaparăm trenurile din rnânile Belgienilor. Trenul Tatung— Cangtu, trenul ost-vest şi trenul de nord sunt întreprinderi b dgiene. Apoi trebue să regulăm râul Huai. Trebue să facem porturi şi cana'e. Cel mal a- comodat port do răsboiu este Cingtau şi cel mai bun port comercial este Hon- kongy pentrucă sunt în faţa canalului Panama. Indiiie şi cu deosebire China de sud este ţinta germanismului de acum. Aici trebue să şi faci germanismul nişte colonii puternice, pentrn că de aici se deschide o lume nouă, de unde putem stăpâni oceanul pacific şi n>se deschide o linie nouă până ia canalul Panama.
Germanii conservativi din trecut au creat în lupta pentru existenţă principiul »Oran^ meii Cstenc şi conduşi de acest principiu au străbătut în evul mediu cn carăie lor întreg răsăritul Europe;. Azi în veacul Zappelinelor şi al aeroplanelor ;u ajuns Germ mii idealişti — pe aripa gândlrif, —- până în extremui orient şî de aici peste oceanul Pacific, până ia canalul Panama.
noscutului şi cât timp vom trăi, necunoscutul ne va atrage eforturile...
Ceea-ce face pa Marte de un interes transcendent pentru umanitate, este perspectiva ca rte-o oferă asupra evoluţiei viitoare a Pământului. Globul nostru nu na lasă a studia decât presantul şi trecutul. Marş ne permite de a ’ntrezâri vntorul. Oricât de diferit ar fl fost cursul viaţb P® aceste două plano t e : una ne ajută deşi Imperfect, să cunoaştem pe cealaltă.
Să nu scăpăm din vedere dorul înnăscut al omului, dor mai mult abstract dar ru mal pugin ardent, care-i îndeamnă să cunoască tot Universul, din care face parte, să şi câştiga ştiinţă. Studiul lui Marte favorizează această tendinţă atât prin desvăiirea secretelor altei lumi, cât şi fâciniu ne să cunoaştem mai bine legile Universului. Va veni o zi, când geologul, meteorolc» gistul şi alţii vor fi recunoscători cercetărilor martieae pentru progrese im* portante realizate în domeniile lor respective. Mulţi dintre ei îşi întorc urechea de pe acuma informaţiilor venite din acest isvor şi un astfel de schimb de vederi va creşte cu timpul. Studiul lui Marte no ajută să cunoaştem mai bine Pământul şi Universul, din care noi nu suQtem decât o părticică.«
Pagina Nr. 31 - * 3*
pe câftÉtptf’ . dk râstv»;A® 'dimineaţă noi primait. 4«s
roui de çjj^éâ al priro-mi nistrul «i ur măto»F l̂feţs0QHin^&t,e oficiale telegrafie«:
Budtfpéka 22 Februarie.—01b marék cartier gfenérai ai noatro *e mmnn>vt ofldal a l ' data de azî r
In nordul monarhie! şi pe câmpul de operaţii din Balcani: Nimic nou.
La graniţele italiene.Pe frontul delà Isonzo luptele
de artilerie în general au fost v ioaie, dar ca deosebire la P lm a .
Una din escadrele noas re aeriene a îndreptat un atac conira stabilimentelor de fabrici clin L :m - b a r d ia . Două avioane au înaintat In recunoaştere până la M ilan, iar o alta escadră a atacat staţiunea italiană de aviaţie şi stabilimentele de port delà Desene ano, lângă lacul G a rd a . La amândouă întreprinderile s’au observat că numeroase bombe au nimerit în o- biectele atacate. Cu tot tocul violent de artilerie al duşmanului, a- vioanele s’au reîntors în bună stare înapoi.
General d© divizie fiâfer, locţiitorul şefului de st*t inaj or.
P e frontul anglo-franco- ruso-german.
Berlin,^22 Februarie-— Buletinul o» fidal ai marelui cartier general german t pentru ziua de azi următorul :
P e câm pul de op era ţii delà vest : După mai multe zile cu timp neclar, eri timpul s’a luminat aducând cu sine şi o activitate mai vie de artilerie pe multe locuri ale frontului, aşa de ex. între canalul L a B a ses şi A rras, unde, la ost delà Souches, în legătură cu focal nfostra efectiv, am luat delà Fran- cèzi cu asalt 800 metri din poziţia Jor şi am făcut prizonieri 7 ofiţeri şi 619 soldaţi. Activitatea s a potenţat la o mai mare violenţă şi Intre Som m e şi Oise, pe frontul d&Ia A isne şi în mai multe locuri din C ham pagne . La nord-vest delà la h u r e a eşuat un atac francez cu granate de mâna. In cele din urmă au încetat laptele de artilerie pe înălţimile de ambele părţi ale râului M aas, din su3 de Dun, cari lupte în mai multe locuri se potenţaseră mult şi nu au încetat nici in noaptea trecută.
Intre aviatorii cari s-au ridicat In «ier din ambele părţi s-au dat numeroase lupte aeriene, cu deosebire la spatele frontului duşman. Un balon german a căzut azi noapte jertfă focului duşman la tfotoigny.
La ost şi sud-ost*şi pe câm pul de operaţii din Balcani: s ituaţia în general e neschimbata.
Răsboiul cu Turcii.“-‘-Turcii despre ocuparea Ër-
zerumului. —Constantinopol, 22 Februar,
Din cartierul general se anunţă cu datul de 21 Februar: Armata noastră din consideraţiuni militare s-a retras fără pierderi în poziţiile situate la vest delà Erzerum, după ce a distrus poziţiile situate la 3 5 kilom. spre ost de’a oraş, precum şi 60 tunuri vechi, cari nu au putut fi transportate.
Ştirile fantastice lăţite de Ruşi, după cari ei ar fi capturat la Erze- rum peste o miie de tunuri şi ar fi făcut peste 80 .000 pr.'sonieri, sunt contrare adevărului, căci in realitate în jurul Frzerumului nu a avut loc nici o luptă, abstragând de luptele cari au decurs în poziţia amintită, De fapt Erzerum nu a fost o fortăreaţă, ci un oraş deschis. Forturile vechi aflătoare în preajma lui nu aveau nici o valoare militară. Din acest motiv menţinerea oraşului^nu a fost luată !n plan.
4.
g A Z I T A T R A N S I L V A N U L
Plecarea d-lu* N. FiPpescti în Rus a întrunire studenţească la laşi
M şcir! de trupe ruseşti de-a- lungul Prutului. Cutremure. Nou
ataşat militar rus.
Din Bucureşti se anunţă, că fostul ministru de război Nicu Fili- pescu a plecat alahăeri la Ungheni, de unde şi a continuat drumul spre Petersburg într’un tren special, care i s’a pus la dispoziţie de câtră autorităţile ruseşti. La gara din Bucureşti s’au prezentat spre a-şi lua rămas bun dela d l Filipescu ambasadorul Rusiei şi ataşatul militar rus.
*
La laşi s’a ţinut aialtăori o întrunire studenţească pentru a profesia în contra închiderii universităţi! si a atitudine! rectorului Stere. L* întrunire au luat cuvântul şi câţiva profesori, între cari dtp. A. C. Cazi.
După adunare studenţii au cîemons- tret pe străzii© oraşului, fără a produce însă turburări.
*
Ziarele bucur eştene comunică că în Basarabia , dc-alungul Prutului continuă concentrările de truoe rus1 şti. Zilnic circulă pe drumul Bricean-Lipcani*!\ouâ- sul'ţa automobile numeroase militare.
*
In ţinutul Câineni se resimt zilnic cutremure de pământ. O comisie de geologi, care a vizitat locul cutremure! t r a constatat, că ele nu sunt de natură vulcanică ci e vorba de schimbări de pături subterane. Cu toate a- cestea populaţia e foarte neliniştită şl aşteaptă zilnic evacuarea localităţii.
*
Colonelul rus Tatarinoff a fost numit ataşat militar pe lângă ambasada rusă din Bucureşti.
Sp.
Adunarea generală a Casinei române.
Invitarela A d u n area G enerală o rd in ară a „C asinei române din B raşov" , care se va ţinea D um inecă în 14/27 F ebru arie a . c. la 3 ore p . m. în localităţile casinei.
P. T. Domni, intelectuali români din Braşov şi din împrejurime, cari au fost membrii ai a- cestei casine în 1915 şi anii premergători, sunt invitaţi şi pe a- ceastâ cale să grăbească a se Înscrie de membrii ordinari respective externi şi apoi să participe cu toţii la această adunare, care se va ţinea cu următoarea
O r d i n e d e z i :1) . bes^hiderea »dunării, consta
tarea membrilor prezenţi şi design&rea a doi verificatori.
2) . Prezentarea raportului general al Comitetului dimpreună cu celelalte rapoarte. Dezbaterea asupra acelora şi luarea hotărârilor privitoare: a) la raportul Cmiltetu’u1, b) !a aprobarea socotelilor de pa 1915 şl descărcarea Comitetului şi a funcţionarilor de resporss$b Htatea pentru administraţia din a. 1915.
3) . Alegerea unui preşedinte ad hoc peotruca şub conducerea aceluia să se statorească directivele cari vor fi e- veutu&l indicate pentru conducerea casinei îq 1916 şi să se aleagă noul Comitet dimpreună cu funcţionarii pentru arul 1916.
4) , Ststorirea liftei ziarelor ce surit a S3 abona pentru a. 1916.
5) . Votarea bugetului p* a, 1916.6) Alegerea unei comisîuni pen
tru revidarea socotelilor din a. 1916.7) . Propuneri eventuale.8) îarhoierea adunării.Din şedinţa Comitetului ţinută
la 22 Februarie n, 1916.
D r. Mic. Vecdrdea Nic. Furnicăpreşedinte. secretar ad hoc.
Notă; Intelectualii români din Braşov se pot face numai membrii ordinari plătind o taxă anuală ds 30 Cor., ori înreagă deodată cu înscrierea ori în 3 rate, una deodată cu înscrierea, alta până la 1 Main şi ultima până la 1 Septemvrie. — Inteleotualii din împrejurime se pot face membrii externi plătind o taxă de 10 Cor. deodată ca înscrierea.
(1 germană pentru răniţii români.
Ca poşta de astăzi am primit o sumă de 10 oor. însoţită de următoaie.e rânduri scrise i i limba românească:
Stimate d-le redactoriC t«nd «z »Gazata Tr inHHvaoieU,
ce o plăcută î atârn tare mi-a pus-o în «ânâr, in aiâucă durer*, şP cu inimă aprmsă de milă curată, am văzut că şi d-vo**trâ românii, credincioşii noştri colaboratori eiemplau ia apărarea scumpei noastre patrii), faceţi colac- ţiuni băneşti pentru sărmanii soldaţi români, râmaşi orbi In urma inm&gi- oabiiei lor vitejii in războiul ăsta atât de tiran.
Parmiteţi-mi d-le redactor ca şi eu, ca o germană tinâră care cunoaşte frumoasa d-voastrâ ţară, ArdealulU-voastră, ţară ce . zi e în jale mare încă, — sa contribaesc cu 10 co- roaa *, la c uec;iuuea ce aţi interprins P-îutu aoidapi români orb).
Ua •'o; plăcut şi o dulce simţire, mă st&p&ueşt;s totdeauna, când mă transpun ca gdadu! in mijlocul românilor de pe vama Someşului, d da cari mu te lucruri bune am învăţat şi cari c u fdoinee lor, — aceste minunate deine, — de multe ori m’au convins a vedea în alifsl lumea î j d-voastrâ.
Cu toată stima: Karolina Biermann
Sckloss Qoidegg 10 Februarie, n 1916. (Austria)
*
Mulţămim d-e( Biermaun pentru darul trimis şi pentru simpatiile sincere, ce b păstrează, poporului nostru.
A t a c u r i a e r i e n e i a c o n t r a I t a l i e i . Agenţia Ştefani ^comunică din Roma :
După ştiri sosite aici, aeroplane duşmane au trecut îu sbor Luni dimineaţa peste unele localităţi ale provinciilor Milano şi Brescia. Prin bombele aruncate de aceste ae roplane s’au produs Însemnate pagube In Desenzaao, lângă lacul Garda, au fost ucise 2 persoane şi mai mulţi răniţi, în Salo 1 rănit, în Tresso şi Dadda 2 ucişi şi 4 răniţi. Toate victiraile aparţin popo* raţiei civile.
S i t u a ţ i a t a I ta l ia « DinLugano se comunică:
Până la deschiderea camerei italiene, care are loc în 1 Martie, se vor ţinea, după îof >rm\tiuniie ziarului »Stempac, mai m dte cam-tilii da m i- nîştri, fn cari sa va d abate chestia conferenţei ententa! din Paris, chestia lucrărilor parlamentare şi a 't? oh stil, cari prlvess situaţia economică v italiei,
Pentru sărmanii soldaţi români, cărora li s ’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut
lumina ochilor*.Transport din n-rui trecut 13660 c. 01 f.
Redacţia ziarului »Foaia poporului român« din Budapesta ne trimite suma de 62 cor ca colectă făcută de serg. major h an lancu pe câmpul de luptă deia următorii :
Petru Puţin sergent- major din Bozu ctt A b * inf.11 cor., care după ce a făcut acest dar generos a fost lovit de o gr?nat.ă duşmană şi a murit îu chinuri grozava.
Câte 10 cor. : loan lancu sergent major dsn Vaida ctt Hunedoara, Acsente Bej iu sub-ofiţer din Ccnţa, A esenţe Bogdan inf. dinCudij (8 hor,)
Câte 5 cor. : Sun, Ha* ţfegan sergent-m^jor din Vulcan, Todor Vela corp,Todot Bot.
Joan Dragoş sergent din Pre^asa ctt. Alba inf. 4 cor., care după ce a făcut acest dar generos a fost lovit de o grat/ a A duşmană şl a murit în ch nuri grozave.
Vasiie Molses&u da’areg.43, 2 cor. La olaită . . . 62 >
D-şoara Karolina Biermann . . . . . . . . 10 >
L» oiatfâ 13732 c 01 f .
I Pentru Orfelinatulromânesc dela Sibiin.
Transp. din n rul 28 al »Gaz.« 2070 c.D-l Davld Dsac, pre«»t
Pâciişu intru amintirea scum* pllo1* d p-îie răposaţi Hora- ţiu f pe câmpul de luptă si a mamei ioi Ludovic* 10 cor. iar ca răscumpărare pa sicrlui n&naşului f Victor Ha- t ’egan fost ofic ai la direcţia poştală In Cluj 5 cor. la o-laitâ............................................... 15 —
D-şoara Livla Laurenţiu flcă da pieit, Berchieş . . 5 —
La olaită. . . . . . 2090 i. —Ş T IR I .— 21 Februarie n. 1916.
Pentru fondul ziariştilor a trimes prin administraţia ziarului nostru Redacţia ziarului »Foaia poporului român« din Budapesta dela soldatul de pe câmpul de luptă Vasilte Moisesztt reg. 43 div. Baekerei 50, 1 cor. Mulţumite.
—x—Distincţie. Muntean Qheorghe din
reg. 2 de infanterie, ordonanţă, a fost distins cu medalia de argint cl. II pentru vitejie.
—x —Inginer român distins. Majestatea
Sa a conferit d iui Eugeniu Mirienescu, inginer-şet al căilor terate din Braşov, crucea de aur pentru merite pa pan- tlica medaliei de vitejie, ca recunoştinţă pentru serviciile esceienta prestate pe terenul c rcu.aţiii mihtare.
—x—Moarte« unui erou. Primim ur
mătorul necrolog: Anunţăm, că rămăşiţele pământeşti ale scumpului nostru Enea Sergiu Medean fost secretar la »Agricola« bancă pop. In Szászsebes, murind moarte de erou în Galţîa, la 3 Novembre 1915, transportate la lecui nat*!, vor fi ridicate dela gara din Szâ’zeb ss şi depuao sore odihnă veci- nicâ îa cripti t.iîni!iâră din cimiteriul gr. or. din Szászsebes, Luni în 2L Feb ruane ia 2 oare p. m. L nă sâ-i fie odihna şi memorii binecuvântată!
Szászsebes, 20 Febiuirie 1916. Jalnica îamilie.
Adresăm familiei îndoliate sincere condolenţe.
—x—La m asa studenţilor >V. Onfliu«
au mai contribuit: Dl loan Nan, paroh în Râşnov şi soţia dna Auretia născ. Hamsea, îa ioc de cunună pe sicriul neuitatului lor unchiu Arhimand. f Augustin Haaasea, 20 K.
Primească generoşii donatori sincere mul ţă mi te. Direcţiunea mesei studenţilor.
—x —„Baralong“. Chestia care preo ̂
cupă de săptămâni dearândul presa mondială este cazul „Baralong«. In lupta contra submarinelor germane a înarmat Anglia toate vasele comerciale şi a angajat In serviciul acestora fal de fel de elemente şi existenţe dub'i. Afară de asta a pus premii mari pentru toţi acel marinari, cari vor nimici vreun submarin german. Amăgiţi de premiile ao?ste s-a pornit vânătoarea după vasele germane.
Un altfel de vas comercial, care avea pe bord elemente dubii a întâlnit un submarin german şi la acufundat. Marinarii germani au sărit în apă ca sâ îşi scape viaţa. După dreptul internaţional al ginţilor şi pe basa conferinţelor din Bern trebuesc salvaţi aceşti naufragiaţi şi fâcându-i prisio- neri, trebuesc transportaţi în vre-o tabără da prisioneri. Marinarii englezi insă, nu au făcut aşa, ci au început a lua ia ţintă pe marinarii germani cari să >uptau cu valurile ş\ în loc să ii salveze i’au omorât pe toţi. Caşul acesta poate nu să ştia, dar dia întâmplare au foit pe bord şi nişte a- mer ic a oi, cari s’au revoltat de purtarea aceasta criminală şi au publicat casai acesta prin foile din America.
—x-—Construirea unei case cu 17 e-
ta je în 142 zile. Intr’un colţ al celor mai frecvente străzi din Chicago, cum spuneofoaie de specialitate, s’a zidit acum o casă cu 17 caturi. La nt jlocul iui Iunie s’a început cu dărâmarea edificiului vechiu de 15 etaje. La 21 Oct. s’au putut închiria cele patru etaje inferioare din noul edific u, iar la 1 Nov. după 142 zile de lucru, ca?â cea nouă era complect terminată.
—x—Despăgubirea Greciei. Foile din
Atena scriu că între guvernul din Atena şi întră cei din Londra ajuns la un acord cu privire la despăgubirile comercianţilor şi a tuturor osior- iaiţi cari su suferit din causa asediere! Salonicului ceva pigubă. Guvernul din | Atena este silit a conscrie toate casu- j
TIPOGRAFIA A. MUR1SIAMÖ BRANIŞOR ê COMP. BRAŞOV
rile şi a preda lista despre pagube comandantului din Salonic, care va avea dreptul să cerceteze respectivesă controleze rele cuprinsa în listă. Gu/ern .1 englez s*a < b ig?>t că dnpft terminarea râfibcmî ui va plăti toata pagubele confirm * ta de comandantul tru- paior din S»loni<\
—x—Omnia Kino. Program pentru Jo i
$* Vineri Di 24 ?i 25 Februarie a, c . : Cinoskecs, Ci tema şl Cabjret. R*pr**- aeutaUuni de-aie artiştilor din Capitală în roiurile principale >D6ny Aifrad« numit Pay andar ung. şi Borbdiy Le!y celebra primadonă.: Tâacos-Marci. Întâmplare veselă îa 3 acte de scenă şi 3 acte în film. Contele Pssyholsky, »Detay Aifred«. Meteiia Dansatoare, »Holiay Cauvlila«, Lizetta Camerieri, »Borbdiy Lily«, Martin Stanek, »Boigâr F râ u « .
Cabaret şi Cinema, reprezentaţi uni Ia oarele 6 şi 8 seara. Preţurile locurilor : Lee de Balcon K 1*59 — Logo pentru 5 Pers. 10 cor., Loge mică pentru 5 pers. 8 cor,, Locul 1. 1*50, Locul II 80 dleri. Locul Iii 40 fiierj. Balcon II. 80 fiteri. Biletele de abonamente nu sunt valabile ci numai biletele de onoare.
In pregătire: >Mjartea în India«, un film senzaţional.
—x—R&sboiul lecuitor. Un medic ger
man Dr. Lbhuwnn pe baza unor cercetări serioase, a găsit, ca r&sbtiîul actual s’a dovedit Iu muite cazuri de bun vindecător pentru diferite boaie. Mal ales a aflat Dr.Ldhmann, că reumatisme, de cari suferiseră pacienţii am îndelungaţi în cursul răsboiuiui au dispărut. Artriticii tineri şi bătrâni, cari altădată se văitau î icuntiuu de supliciile bolii, au pierdut orice aimptome. Chiar şl sclerosa în stadii prime, a fost favorabil influlnţată, şi nu arareori s’a chiar vindecat. C.-zuri înrădăcinate de morburi de stomac, şi intestinale au disparat. Corpulenţii au devenit mai toţi svelţi, şi au scăpat totodată de grăsime ia Inimă, ia ficat şi de emoroide. Multele boli de inimă s'au redus foarte considerabil. Aceasta confirmă caiace mulţi medici ou experienţă au spus de mult, că jumătate dintre morburile de inima moderne, sunt mai mult sau mai puţin de natură nervoasă, şi vindecabile chiar şi în cazuri învechite.
Neurastenia, ac^st flagel modera, a fugit dela cei mai mulţi, pe cari li chinuise ani dearândul.
Dr. LO’imann atribue puterea vindecătoare a st&rpaţelor de răsbol in parte unei circulaţiuoi a sângelui mult mal sănătoase, ca în condiţiile de trai acasă. Mişcarea In ier, exerciarea muşchilor, şi In fin» o d gsstie admirabil regulată, iată exp i e r i * efectelor miraculoasa ah râsboiului asupra ceior o-orboji.
—x—Aviz. Se caută o domnişoară fci-
nără română din casă bună, care vorbeşte perfect limba magh ară, la doi bieţi de 7 şl 8 anf.
Ofertele să se adreseze la administraţia foii. 2—5
Bibliografie.A apărut:Rev sta Copiilor şi a Tinerime! Nr.
6. anul IV cu următorul cuprins: Pentru Cercetaşi de C. G. Costa Foru. Gândul rău, Ia rău te duce (poesle) de Bera- hardt Krenzler. .Bum-Bum de Al. T. Anghideseu. O încercare n^mirită d e A. Reul. Pagini flustrafco de Abonat, Isus şi tâlharul de 1. C. Yissarion. A- miot re (poesie) do M. Pintu Leg mda crinului de C. I. D. Mamei (poesiej de I. V. Faur-Dulceanu.
Poşta liedacţiunii.P&rintelai h a a Median itţ B. Numărul
ordiuaţiunei ministerial* nu-1 avem. Acel ordin s’a trims tnsă desigur şi ofitiilor notariale, întrebaţi deei la ofioiul notarial dia oomună sau ia comitat.
D-şoarei V. S. în Alba-Iulia. In our&nd va apare la Arad revista „Pagini literare“. Rugăm să vă adres ţi deci ziarului „Românul“. Alte reviste, durere, nu apar la noi.
Pruprlafear î
Tţp, A, Itecfdâuaa: Branlscc dfc Cdinşi-
mspcnsab!? » Icmkq Lacea
i g X X X X X Z X X X Z X X X â !
De vânzare9 6 P o r c i g ra ş i de c â te 1 7 0 Klg. p o rca i.
Se pot velea laGáspár Iozsef îu
Hegig (Hidvég.) Staţia Calei ferate Fald ioară.
2 -3
Recommended