View
251
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 1/60
T
pag.
gt,.
l-rneeimea
N('trd
-g=l
EROI
VIET'I{
cRHS'.l',INE
:
lngineru
Eust'im
Nicoeu'ii
,,Prietene,
nu
Primi
viea[a
aga
cunt
i-o
imbie oamenii'
Ea
trebue
si
fie
nult
mai
frumoasi
dacl
o triepti
a$a
cum
i-o
lmbie
Dun'rnezeu".
Am
ciutat
pe
colina
din
fafa
biserici ,
printre
pieire'-prin-
tre
cruci,
un
inormant.
sub
siraia
lilr:ainoasd
a
semnului
vielii,
amgisitceeaceciutam:MotmilntullngineruluilustlnNic|ara'
Am
fngenunchiat
in
iarba
inspicat5
nu
cu
proqternarea
jelui-
toruluf
nici
cu
simlirile
funebrale
ale
indoliatului'
ci
cu
sim-
femintele
acelu a
t.
crede
in
moartea
ddtXtoare
de
viea 5'
in
,ror.
noastri
rnoarteau,
care
multora
,desivirqeqte
nag-
terea".
-.-.Morm6ntulunuit6rrSr ..Sifieoarelumeaat6tdemu-
ceglite
ca
si
cau,ti
tinerefea
qi
si
nu
o
glseqti
leca.t
ln
au-
reo-la
unui
mormant?
Dornic, arn
rrenit
sd
prind
pulsul
unei
"i.ii,
tittul
unei
tinere.ti,
avan-tu
citre
Xdeal'
realitifi al
unui
cllmat
sulletesc,
care
nu-i
in
fdptura
tinerirnii
noastre
de
acum"
Iustln
NiCoard
a
l6sat
tinerlrnii
noastre
o
comoarl
pe
care
i-a
incredinfat"o
Dumnezeu'
I'{u
troglfia
aurului.qi-a
ar-
gtntului,nicipodoabagesturilorsaufastulvonbelor'cilmpera-
ityul
unet
vieti
ce
nu
acceptd
vulgatul,
ee
nu
Jace
pact
eu
medtocrul,
ce cautd
ffiereu
ia
se
depA;eascr
ieaind
dln
-ceeaee'i
comunegoism,wmdndindrdsne|pilinearexigen{eleVietitdi"
vtne
ce
id
exprima:
,Lasd
mo{ii"
tu
vino
dupd
lvline"'
Suntmormintecariitidauinjecliaoptimismuluivietii.
Dintre
acestea
este
si
al
lui
lrtstin:
un
mormdnt
ca
utl
amvon
de
fapte,
mai
dlgrab
decAt
de
vorbe'
Cdci
mormAntul
nu-i
tntoideanna
epilogu
dramatic
a
unei
viefi'
ci
poate
si
fle,
cum
este
cazul
tui
iustin
NicoarS,
pledarea
postumi
a
unei
cauze
qi
leaglnul
unei
sldv ri'
Am
?ngenunchiat
pe
stragina
acestui
mormAnt'
pentruc5
g[sii
ln
tinirul
Inginer
stilul
qi
tonalitatea
unei
vieli,
pe
care
orbectnd
o caui6
irintre
altfef
de
nnorminie
tinerisnea
noastr5,
insetattr
duPX
viea,ta
lmPlinitd'
Nt.
(r,
Pag.
87.
Asennenea
lor,
Iustin
a
cunoscut
ceasurile
de
innoptare
a
inimii,
a
simfit
prdvdlirea
beznei
peste
suflet,
asediul
neistovit
al
ispitelor,
subtiia
ademenire
a
vietii
iumeqti,
A
qtlut
prea
'lrine
ci-li
po{i
ciopli,
hotirit, cripta
ln
vidul
v6scos
al
picatu-
lui.
A
cunoscut
acea
pauzi
a
vielii care
ingEdue
morlii
str
se
cuiblreascd
ln om,
a experimentat
povara
'rAslei
ce
nu
vds-
legte,
v6rtelul
prieteniei
cu
,,tofia,
care
te coboari
in
banal,
in
vulgar g 'n p5cat.
Iustin
a
cunoscut
aceasti
infSligare
a
ti-
i:-
tl
t,
t:
,
t,
I
I.
li
I
tl
li
tl
1i
1l
11
1l
ii
1l
1l
1l
lr
1t
ll
ll
li
lr
l'
I
I
I
I
I
I
I
I
nerescului.
Oamenii
i-au
imbiat
o
viea 5,
oVieata"
comuna
in
care
tre-
buie
si te
iucadrezi,
daci
ai
de
g8nd
str
irdegti
printre
oameni,
qi si nu
devii
ldpiditura
lor.
Vieala
intocmitd
cu
felini
dibE-
cie
,printre
qirele Evangheliei",
cu concursul
Inaltului
PrinciPe
a
tuturor
Noplilor,
vieala
cu com-
promisuri,
el
a refuzat-ot lustin
a fugit
ordinarul,
cotidianul
Plat
qi
mascat
in
mii
de surPrize,
de
senzatii,
de
Pl6ceri
cari
Pul-
verizeazd
gi
voinfa
9i
sutletul.
Cind
cineva,
incheind
o disculie
cu
el,
sPuse:
,Eibine,
nu
vrei
sd
cunosti
spiritul
vremi?
In
chiput
acesta
nlci
cdnd
nu
te vei
puteatncadra
tn
socletatea
de
azi,
vei
fi
un
pteritor
de
loamelu
Iustin, calm
Ei
liniqtit,
ramase
ca
mai
inaiute:
neclintitl...
$i
nu
pieri
de
foame.
'
spectacolul
acesta
de stqbililate
safleteascd
este
carac-
terul
b5rbiliei
qi
substanla
virtulii.
statornicia
in
subiimul
luptei
contri
josnicutui,
e
un
lucru
care
se
gisegte ln
lustin
Nicoard.
""'--ianarut
student
de
Politehnicx,
a
vizut
cum
acei
de
seama
lui
igi
mlsoar5
destinul
dupE
soaria
lucrurilor
pi-
rndntegti.
A
iost
qi
el
prins
de
vieala
asta
care
omoari"'
S'a
srnucif
apoi
blne,
s'a
ridicat
ca
un
anacronisrn
ficut
carne
Tinerimea Noua, Blaj, Febr. 1936
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 2/60
It'[r.
ir
ifincrinrea
Noud
$i
oase, tn mijlocul
acelora
care ll vizurd
altcurn,
Ei
hotlrd
sd
se desfacd
de coriun, sA
se
elibereze
din imbrAncirea
cle-
ioasE a
srndrcului in eare totul
se niveleazd"
De-atunc , trei
ani
cdt
a mai
triit,
si-a
trasat fizionomia
aga
cum
arn intrezErit-o in
rugdciunea
de
lAngE
mormsntul
din
Luna
de
Aries,
-9i.,
cum
incerc
s'o
prlnd
in
seria articolagelor
din
aceastd revist5.
Anii
vielii
i-au fost
o aspri
ucenicie
in
care
abia
i
s'a
schitat
infitisarea sufleteasc6,
dar
cei
ciin
urn:5. cu repezealS
gi
preciziune,
ii
delineard
intreaga
personalitete.
Ceeace-i
fru-
mos
in
ei,
este
chiar
vieata,
prin
eare
a
voi{
sS iase din
co-
mun qi
si
se ridice
1n Norrnal
Dupd
anchete f{cute
de
invdfa[i,
s'a
precizat
aqa zisa
ncutbd
a
melancolieis,
Sim{Smdntul acesta
de
otagnare
a viefii,
apare la 1l
ani, ereqte
gribit p6nd
la
15 ani,
igi atinge
cul-
rnea
la
17 ani
qi descregte
pe'ncetul
pAnE
la 23
ani.
Faptul
acesia ne
serveascd
de
termo-metru,
pentru
a
intelege
planul
de foc
in
care s'a
asezat lustin.
Cum
si
explic5
acea
ocu,rbd
a melcncoliei?$
Dela
11
la
17
ani,
vis5rile
qi
plEsmuirile
tinereqti
nu se
?nleleg
cu
realitatea;
aspiraliile
sunt
nnai
rnari
decAt
posib lit5file
de
realizare, ve-
hemenla gi av0ntul
nu
lin
searnS de
timp, imaginalia
apoi,
accentuiazi desacordul
dintre
vis
Ei
fapt5,
dintre
inchipuire
qi
realitate, qi
atunci t&ndrul
se
vede
in
neputinfa de-a
impdca
lumea
fdcutd de el,
cu
lumea flcutd
de
oameni.
Nu
reugeqte
str
indrume
dupE
gfindurile
lui
ceeace
nu
at6rnd
de el.
Atunci
se face
o
pauzi
,si
se nagte
melancolia,
ca
un semn
cd sufle-
tul
vrdnd
si
infiptuiascd
un
idealo s{
simte
buirndcit
de
incl-
ptrtinarea
indolenti
a
lunnii
pe care
el
o
vedea
cu ochii
gi.o
piplia
cu simturile.
Dela 17
bni la
23,
aspirafiile
devin
rare,
entuziasmul
pe-
riodic,
gi
dispare
incetul
pe'ncetul
dugmf,nia
dintre lumea
gf,n-
durilor
qi lumea
dinafard de
e1...
De ce?
-
Deaici lnainte
misura
planurilor
lui
o
dd
dinnensiunile
realului vizibil.
Td-
nlrul
nse
lmpacdo,
se
fixedzi
in ceeace-i
comun, ?n ceeace-i
vulgar
gi
banal,
vieala
i-se
orienteazl
spre
mediocru
si
devine
ca
a
ntuturors.
Idealml
spiritului
a
capitulat
in fafa
reatulu
lumesc,
Iustln
Nicoari
nu
a
abdicat.
A
rimas
pe planul
G6ndu-
rilcr
inalte
si
realizab le,
fiind
divine.
Deaceea
nu
.
a
fost
rr?.elaneolic
pentructr
Idealul
lui
se realiza,
n,a
fost
comun
pen-
trucE
a
,voita
sd-l
implineascd.
S'a apropiat
de
Dumnezeul
care
,,iftftoegte
ca
ale vulturutui
tinerelete",
gi,n
anii in
cari
cei
de
searna
lui
iSi
fac
case
pe
ptrm6nt,
el
s'a dat
entuziasmului
cledin{ei.
Deaceea
Durnnezeu
l'a
iubit,
cici
in
cele
din
urmtr Dumne-
:eu
nu
iubegte
decdt
avdntul
si
eroismul,
luslin
Nlcoard
a
primtt'vleala
eSa
cum 0
tmbie
Dumne-
zeu,
nu
cum
0
chlvernisesc
oamenii
Piidntele
Suciu
Ilocumente
pentru
pagina
apologeticfi
Preofii
in
pliinfa
orneneasci
In
multe
pdgi
se
ponegresc
prc-
clii.
Dar chiar gtiinla
omeneascd
ce
ar
fi
fdeut
fdrd
de ei?
-
In1ir
tn
arlieolagul d.e
fa d.,
dupii
o
reuisld
fruncezd, ciiteua
din
nenumdratele
de-
seoperiri
fd.eute
de
preoli.
Mai
tntdi:
Uniuersitdtile
au
fost
infiinlate
de
prcoli.
Un
cillugiir,
Roger
Bacon,
a
in-
uentat
praful
de
pugcd..
Un
episcop, Munster,
a
inuentat
hombele
Busola,
semn
de
arientare
tn cd-
Un
alt
cdlugiir,
Jacqnes
Vltrg,
a
oriinduit
felul
de
conducere
al ua-
poarelor,
Papa
Siloestnt
I,
inaentd
oro-
logiul
cu
rotile.
Venerabilul
Beda
explicd
fluxul
Si
refluxul
mdrilor.
Alfabetul
se datoreEte tot
unor
cdlugdri.
Doi
cdlugdri
Bened.ictini,
Spani-
oli,
reugird.
sd
facd
sil
vorbeascd
surdo-mulli.
Ciilugdrul Gerbert
a tntrebuintat
mai
tntdi
in Europa
cifrele
Arabd,
Misionarul
Guido
d'Arezzo. in^
uentd
notele
muzicale.
tdtorii,
este
inuenlia
cdlugdrilui
Do
i
minican,
Albert
cel Mare,
I
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 3/60
Pag. i02,
Tinerimea
Noud
t,.^.cl*
ffi36
rtit
z
Pirintele
incepu
si-i
esplice
virtufile
cregtine.
Acest
lucru i-a
izbutit
loarte repede,
gralie
mernoriei
uimitoare
a
acestui
om.
Mescria
sa
de
vrljitor
il
obignuise
si invele
de
rost nesfirgitele rugf,ciun
superstifioas6
pe
care
le
recita
pentru
aceia
cari
i le
cereau.
La
moartea
tatilui
sdu,
-
marele
vrijitor
dinaintea
sa,
-
el
;tia
deja
sute
de
desc6.ntece.
El
+tia
90
pentru mare
qi
tot atitea
pentru
a
iodepirta
cataclismele tetestre,
pe-
ricolele
reale
sau
imaginare. Fiecare
farmec
avea
lungimea unei neslir-
gite poeme; unele
reclamau nu
mai
pulin
decit o zi
intreagi
pentru
a
fi
recitate.
Spuse
intr'o
limbi
necunoscuti,
nimeni
nu
le
infelegea,
nici
insupi
vrljitorul.
$i
clad
Misionarul
il
intrebl
despre
origiaea
acestei
limbi,
cl
rispunse
naiv:
aPirinte,
aceasta este
lirnba.diavolului;
numai
el
o
lnfelege..
Cfind
Dumn€zou
transforme. Chiar
in ziua botezului,
el
veni
la bisericl cu
toate
uneltele
vrijitoriei
sale. Acolo,
in
prezenfa
Pirintelui
gi
a
cregtinilor,
arse
toate
insttunentele
din trccut, iar un
vint uqor
a
dus
cenupa
lor
peste
imensitatea
apelor.
Pentru
o iertare
mai
desivirpiti
a
plcatelor,
voi sl
se
mirturi-
rcaEcI,
pi
inainte de a
pleca,
acest
sullet
schimbat
cu
totul.
inainti
cdtre
Mlgionar
pi-i
zise:
rPirinte, pentru
a
fi gi mai
curat,
mi-am dublat
pe-
nitGntad.
Iati.
suflet
de
silbatec
incregtinat
Dupe
J.
Rico S.
J.
Misionarul
Carolinelor
-
1935.
RUSU
VICTOR
marianist-Liceu
EROTI
VIETil CREST|NE
IngineruI
Iustin Nicoarb
,Veni-ua
Satana
sd- i
ceard
inima, tu
spune'i:
nu
te
ureau Eu trdesc copildregtec.
Trecnre
Sinta.Marla
Mare.
Sttolefol
cu case
pltorcec
rlrlplte
pe-o
coasti
prlntre
salcdml
fll prunir
8imtr€a
pov&ra
lnccndlului
solp.r
din
plln
August.
Era dertul,
parec5,
sA
le
lfczl
o
cllp6 cu
plcloarele
Eoale
ln
rtrcoroaaa
apX
a
gr[bi-
tulul
Arleq
ca
s{
te
mai
astamperl.
Apa
cu mero
rapld,
ce
rlungatl
de
nu
qtlu
clne,
odi setul
Luoa
pe
coasta
accperlttr
cu
sllcll, cu
rogoz
gl
finafe, apoi
disparc
ocolind collne
9l
rllottnd
cimpil,
llstnd
sprc
stenge
dealurl'
ce
pnr
ci mlrate
rldlcl
dln
umeri,
derlurl scoblte de
ighli.burl,
cluplte
de
ploi
;l
vlnturl,
ftrl
rltl
poboab{
decf,t verdele
lnccrcat
al
cem-
I'
'i
I
l1
I
llI
r'
I
I
il
el
nte
Trausllvsne
ce
se
limurelte
dlncolo
de
sprtele
lor.
In
ttocporut
ac€sle,
aprolpe
de
Cinpla
Tsrzli,
cu
lumlnl
multl
.i
,pe
bunl,
le
nescu
ln
24
August
1899r Iuetln
Nlcoarll'
t'
-
Ero
al dollea
copil
care
lmbucura
famllla
lnviliiorulul
glrn'on Nlcoarl.
cel
mai
mrre
purta
numele
tatct
1l
cerceta
.roala
cind
lurtln
abla
apucasc
3o[1.
In
urma
lui
Instin,
2
si,
vent
mtcuta Gen cao
prlctera
lui
de
rburdllnlcll.
Trllri
copiliriE
impriund. Fc
Slmion,
,studentnls,
ll
aveau
inlre
el
,Uit
"ttu
gl'n vacanlele
mlcl
de
Criclun
gl
Palti' Rrr
plri'
lea
T'urda
Ende
$collrea"
Cdscioara
din
Luna,
cu
lumind
cu'
rald
de
soare
gi
umbrd.dulce
desal-
cdmi,
tn
care
8e
nilscu
Inginerul
Iu-
stln
Nleoard'
Iqstln
era
uu temperament
pltn
de
scintelerl'
0
mtnte
ageti
ce
oboaea
cr
ciudaic
lntrebirl,
fl
recrce-cu-
atl-
tudlnea
escultltoare.
La
2
anl
era
un
semn
vlu
de'lntrebere'
sl
nlci
un
onspe
al
caeel
lor nn
sclpa
de
lnterogatorul
clrl-
iltrr-lf-foolstent
al
miculu
cu
per
buclat
ca
un
ghem
de
lumOio
'uflat
cu
polen.
Copllagul
accstr
flrl
rtare
lntreflnea,
citre
4
anl,
adevlrate
dlcctl{ii
ctl
tata'
Tema
ln
desbrtere
deseort
6e
ge6ca a fl
decpri
copilt
ret
ll
lnjurltori.
Nu.
ptiu
rlaci
cunogiea
letortoaia
acelel
coptlltc
tare
retnztr
tlticului
rtr B5tnt,
ientruci
nn
Yol
6e
8e
athgl
de
buze
ce
rostlrl
o
cudalm ,
dar
de tapl,
Iustin
8e
lerca
de
copli
dln
3at
cari
rosteau
vorbe
necuvlncloase'
se
lerea
de
el
pe
cit
cra
ln stare,
de
lrtcr
riulnl.
DupI
Genlca
alcrga
s'o
aduci
Tinerimea
Noud
Blajmartie 1936
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 4/60
din
drum,
ca
nu cumva
partenera
lul
de
vleefi,
si
invefe
dela hoinaril
satului
netrcbnicli
care
ll
stf,rneau
deegust.
Avea
flnefl ln mli
ce
nu
supcartii
praful
gl
tlna.
Asculta
lnei
cu
multf,
pllcere
istorloarele
blbllce
care-i miguleau
dorul
dup{
cunogtllnfe gt-t
alintao
senzibllitatea
delicatS.
$t
astea
ll
pltcea
ai
le asculte
ln
gcoall,
unde
lnoolea
pe
tata
in
zllele
cind
gtia
ci
lc explici.
Daci
lustln nu iubla
stradn,
el
indrdgea mlca
tror
ograde,
svea
un atect
cald,
perslste.ut
faf{ de
blceric5.
Pentru
el bl-
rerlca
dln
dimb
en
ubisertcd
mee".
AFr
oblguula. E'o
nu-
meescl mnl
tirziu.
Coulra{ii
lui
de aposto at
dln
Torioo,
nurnai ega I'ru auzit
vorblod
despre blserlcufa
din
Lona
Sufletul lul
proaspet
E'a
deechls,
anemenea unei
corole
de
floare
lo
prezen$a
Soare ui
vegnlc.
Dumlneca
el
nicl
nu
mai
agtepta
gitenlS
mlgiloasa
a
O:nlchll,
lua
preccura
gi
grlblt
urca 6pre
blserlci.
Fartea
tamiliel
la
iertla
Euharlstlc ,
dupi
oblcelul
rninunat
al vechllor
cre$tinl
de-a
duce
ptluc
ql
vln, o
ducea
de
oblcelu
el.
Nlci
nu
6c
lAsa
ca dln
cele
folosite
ai
nu
l-se
dea
Crl
pufln un
"eol{",
sau
chiar
o
pre-
scurii
lntreagi.
$l
PArlntele,
protopopul
Simlon
Pop,
gtla
ci nu
scaptr
de cl,
mincitorul
de
prescurl,
-
cici
mutca
uneorl
din
ele, chlar ?n
drnnn
opre
blaeric5
-,
$l
o
s[-l aminteasci
dsci a ultat
si-l
dea
o farlnnlf{
ca
in zloa
ln care,
sbur'
dalnlcul credinclos,
ll agtepta
olngur
gi-l
cpure:
-
Eq
fl-am
adur
prescurd
gl
tu
nu-mi dail
Dcaltcum
plrlntele
lubla
mult
pe
Iustln,
pentru
splritul
lul
vlol,
grta
str te lnfunte
cu o
lntrebare.
-
De
unde
ai
rclputulu
acela f
rumoa,
ctr cruce
ln
spate?
-
Iuatln,
vrcal
si
schlmb6m? Dar
cum, helna
mea e
prea
mare pentru
tlne...
Mlrunfelul
nu
se
lioa
cu
una
cu doul,
hotirlt
sl'gl
dea
os
prltonaEul
si-l
schlmbe
cu
fclonu[
plrintelul.
Intr'o
zl
crezu
cl
a
apucrt lerlclrea.
Ttticul
ll
opuse
proletlc:
-
Iustio,
daci
o
si
fl tot aga
de
brn, o sI
prlmegtl
la
darnl un
palton
lrumog.
Paltonul
re
qi
tlcu.
Copilul
lnEi
nu
plrea
mnlfumlt.
Nr.
7.
Tinerimea
Noud
Fag.
i05.
-:-
[.,lpsea
ceva:
Crucea
rnare, strtrlccltoare,
brod-ti
cu aur
9i
ar-
giot,
prererali
cu
m&rgelute
ce
stlcleau
ca
nlgte ochlgori cu
puplle
vlu colorate.
-
Mrm5,
vlno,
coas6-m
o cruce
ca
a
Pirintelui,
pe
npate,
aga...
-
Nu,
copllul
meu,
asta
Eu
5e
poate,.,
acura nu,
cind
ve
tl
mare,
ca
pirlntele,
l$i
ve lace chlar
tu
una
a fel cu
a
lul,
Iustln
Eu
B'a
dat bitut,
cergl
acelag
servlclu
dell tata
prlmi
gi retozul
lol ql-al
bunicii.
Dorlse
el
En
lucru
atAt
de
mare? Si
al
lntipirtt[
Crucea'Domnulul
pe
hatni ca o
'inslgni,
este
un
lucru
slintl
gi
de ce
l-se reluzE? Incepu
si
frn{eleagi,
c[
preotul
e
un
lu.:ru
mlre.
Suut cruci
pe
care
numal
el
le
poate
purta.
Dar
truqtln va
tril rnereu
ln
nlmbul
eroic
al
el,
gi
rnai
thtzia,
ciud
va
fi slm$lt
cu
freamlt alcitult
dln
adorafle
gi
iobire,
taina
Crucii,
va
scrle
pe
o buciflci
de
trirtie
hottrr?rea
cu
trup
de o[el:
Cnueea
e
steagul
meu
*
Craiulc
al el,
va qtl
a'o
poarte
ln
via;a
gi
ln moarte,
prln
nizulrlle atletlce
de-ai
lntrupa
devlze
feeundi,
ln
midularele
sufletulul.
lurtln,
c.are la
trel
patrq
ani ce
llsa
rldicat
dc
gub-
cuori ca
buzele-l
sI
dea
un
sirut curat etlntel crucl
dln bl-
cerlci
gl
sflntelor
lcoane,
gtlu
sE
rldlce
mal
tirziu
pe
alfll
9l
ei
dea sflntel
Cruci
o sIrutarc
lnfeleastr
gl
trAltl.
...
Acurn
era luci
din lsmer
npoporulul
miruuta,
Suris
al
vlefll
desenat
de
Creator
in
$Irna
viill lacrlmllor,
nlcuful
cu
pdr
ondutat,
tgl trtln
nevlnovat
cel mai
frumos
dln toate darurile:
sutletul
polopit
cu
viald
-
Wordworth.
$i
nevlnovlfla
se
elm-
[ea
blne
prlntrc
f
lorl,
prlntre
f lutureli lncondcla$l
atit
de
reugit
ca un
mozalc
rnobll,
elasttc, clnd
pe
tondul zilrll,
clnd
pe fresca
rchlmbltoare
a
paJlptllor. Iustin
era
copllul
ce
alerga
dup fluturl,
ca
dupi ferlclre.
Trlla
lta
cEm
trllau coplll
de
.pe
marglner
loculul
Trberladei:
chlp
al
lmplr5flet
lul
Dnm.
nezeu
prlntre
ornenll
$i
lndrianea
si-gl
eperc coplllrla.
lotr'o
dupl
masl
frumorsl
de
varl,
amlntegte Slmlon,
freteie
cel mel
mrtrcr
em mert
lmpreuni
la
vle.
Era
soare
1l
cald,
Iustln
era
desculf
;l
cu
pilirla
ln
mini.pindea fluturll,
alergr
dupl
el,
se tollnea
gl ftcea
iel de
lel de
eburdllnlcil,
mumal
la
pu
cu nol
nu mergea.
I
I
I
I
I
I
I
Y
I.
Y,
rii
Vt
'
'yz
I
ii
,
tl,{
t,,
r
:li
v ,
tft
WA
ffi
il
fl
c
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 5/60
Tinerimea
Noud
-
Iostlr,
mergl,
omenerle,ll
agrieqte
tatn.
-
El
ae
gl
oprefte imbrtozlt.
Dar
nu
flnu
rnult.
Il
lspltesc, acum
florlle,
acum
giodicelt
1l
o la
dln
nou
ta
fog{
prln
ietblgte.
-
Iuctlne, arcultl,
mergl omeneStet
$i
Iustin,
gata orl-
cind,
se
opregtc,
ll
prlvegte'n
oc'hl
gl'l
riepunde.
-
Tatd,
eu
sunt copil
tt
merg
copildregte,
cdnd
vor
ft
om, ol
merge
omeneSte,
$t
toata
afrcerel
fu
lnnecati
ln
zlmbetul
trte
i.
lustln
a
lnfele'c:
drepturtle
copilirlet
tul
s'au
promutgat,.
1l
o
lui
rrlta
peste
rizoare.
Aga
rezo,vii
1l
ptrrlntele
Vlaunty
problema
vitali
a
nnul
mlronlct
de ctncl
aul. Mlculul
Llonez
i-se
diduae
abeccdarul
prea
dc tlmpurlu.
Mistere
antipatlce
pentru
el.
"Mimlco,
eu
mcrg
si
lntrtb
pe
Pirintele
daci
trcbue
o& lnvils.
In.zlua'
urteto.t"
alergi
la
e 1:
oPirlnte,
trcbue aA
invdt
sau
si
ml
oc?'
-
,Te
ioacd,
copilut
meu,
asla
e vtala
ta"'
Nlci
o
iotlrlre
a
sf6ututul
nu
a fost
prknltt
cu
aqa
bucurie'
oMaml
ml-r
zls
si rnf,
iocl'
Ce
ferlcire
cindcopitul
lEl
trilcgte
anli
?n
ncvlnovEfie,
ln
bucurle,
ln
dragostee
casel
Domnulnl.
setana
lnzadar
va cerc
lnlma
aceee
cicl
a
trdl
copil5regte
lnseamni
a
tril
pentru
lmplr $a
lul
Dumnezeu.
Satana
nu
avu
parte
de
acegtl
anl ai
lul
lustln,
cilc$
ttll
copildre$fe,
pllnlnd
cu
autorltatea
nevinoviflel
iul sentlnla
Plrlntelul
vlaunt
y
I
p'rintele
suciu
Sulletul
unul
Prepedinle
de
Republici
Virtulile
creptineqti,
credinfa, nirdeidea pi
iubirea,
creari
in
Gareia
Moreno,
Pregedintele
Republicei
Ecuador,
spiritul
apostolic,
spiritul
lui
Hristos,
al
eroilor
viteji cari
ii cuceriri
lumea,
spiritul
admirabil;rezumat
in
aceste
cuvinte
din
Tatil
nostru:
,Vind
tmpdrdtia
ta "
Impirifia
lui
Dum-
nezeu
in
suflete:
iati
ideia
fixi a lui
Garcia
Moreno,
ambigia
sulletului
siu
nobil, motivul
actelor
sale
publice
;i
private.
Dacd
ar
li
lost
preot,
Garcia
Horeno
ar
li
fost un
alt
sf.
Xaveriu
(vieaga
sI.
Xaveriu,Marianistul
Nr.
1):
pcl
de
stat,
el a
voit si
deschidE
cel
pufin
cale Blsericii,
preolilor slir
mi-
sionarilor
sii,
imprEgtiind
obstacolele
pe
care
revolufia
le-a
ingrimiditin
cale,
pi, prin
pietatea
sa,
prin
exemplele
gi vorbele sale
si
atragi
dupE'
einc
multimile
ctrtre
Dumnezeu.
Acest
foc
al
iubirli
il mistuia
in aga
cbip,
incdt
el nu
gi-l
putea
ascunde
gi
nu-l
putea
lisa
inactiv,
nici
chiar
in
mijlocul
liranilor
dela
cllmp.
,Q116
pregedintele
vine
printre
noi
pentru a
trii ca
un
simplu
par-
ticular,
pou."i""o
biefii
plugari, el
nu crula
nici
pedepsele
nici corecfiunile;.
dar de alti
parte
era
un
adevirat
sidnt:
el
ne
da
salar
mare
;i
recom-
pense
bogati;
ne inviga
catehismul
9i
recita
cu
noi
Rozariul,
ne
explica
Evanghelia,
ne
ficea
si ascuttdm
liturghia,
pi
ne
pregitea
pe
tofi
pentru
marturisire
qi
cuminecare.
Pacea
pi
belpugul
domnia
atunci
intre
plugari,
pentruci
singura
prezen[i a
minunatului cavaler
fugarea
toate
viliile<.
Gisindu-se
intr'o
zi in mijlocul
lucritorilor
lrlandezi,
pe
care-i
adu-
sesedin
Statele-Unite
pentru
a
stabili
un
lerestriumehanic;
examini
lucrul
apoi
dupi
o
masll cimpeneasci
serviti
pe
cheltuiala
sa,
ii
intrebd
asupra
oliceiu.ilo.
religioase
din
tara
lor
9i
ia sfirgit,
daci
qtiu
cintiri
cltre
sfinta Fecioari.
Bunii
lrlandezi
se
apucari
de
cdntat
cu
zel'
'In
tara
voastri
e
iubitl
nult
sfinta
Fecioariu?
intrebi
pregedintele'
-
O
noi o iubim
din toati
inima.
-
Ei
bine
dragii
mei
s5, ingenunchiem
qi
si
recitim
rozarul
pen-
tru
ca
st
persevera[i
in
iubirea
pi
in
servirea
lui
Dumnezeu'
$i
toli
impreuni,
ingenunchiali
alituri
de
pregedinte,
cu
lacrimi
in
ochi,
riciteazi
cu
evlavie
rugiiciunea.
Zelul
siu
ii
insufla
mijloacele
cele
mai dibace
pentra a cdgtiga
un sullet
lui
Isus
Hristos'
El
avea
la
Quito un
prieten,
la
care
g)nea pentru
caracterulluinobili
Acesta
mergea
la
iiturghie,
aiuta
pe
siraci,
asista
chiar
la
exercilii
spiri-
tuale, dar
din cauza
unei
vechi
obignuinle
rtrminea
departe
de
sacramente.
Garcia
Moreno
ii
imputi
aceaste
inconseccenl5,
Iird'
si
oblie
cindra
mai
mult
deci.t
promisiuni
vagi
pentru
viitor.
ori,
la
Quito
este
obiceiul,
ca
la
sfirpitul lunei
Mariei,
crJdinciopii
si oferi.
ca un
buchet
de
llori
sfintei
Fecioare,
hotirirea
lor
scrisl.
citre
sfarqitul
luuei,
Garcia
Moreno
intrebi
pe
prietenul
siu,
daci
a oferit
Mariei
buchefelul
de
flori'
Acesta
pricepu
aluzia
9i
voi si
se scuze:
Ei blne, dar
incepu
el,
am
olerit
cu
din
parte-mi
un
buchet
bogat;'
gi
ca
totdeauna,
va trebui
si suslii
cheltuielile.
Stii
bine ci
punga mea
este
totdeauna
deschisd',
rispunse
prie-
tenul, crezind
ci
e
vorba
de
un
nou avans
de
bani
pentru
un cadou
pe
care voia
sl-l
fac[
prePedintele.
-
Pot
avea
incredere
in
tine
?
-
Sigur.
-
Ei
bine, eu
am
promis
sfintei
Fecioare
ci
te vei
impirtlgi
in
ultima
zi
a acestei
luni:
vezi
bine
cd.
fi,rd
tine eu
nu
pot
si
ofer
buchetul
meu.
Sirmanul
prieten, destul
de
incurcat,
spuse
ci
pregedintele
avea
idei
orlginale,
dar ci
o
acfiune
ca
aceasta
cere
mare
pregitire'
'De
aceea
te-am
prevenite,
rdspunse
Garcia
Moreno'
Migcat
de
aceasti
grij[
deosebiti
lentru
suftetu
siu,
intirziatul
se
inchlse
timp
de
i,...
l ,
I l.
ii
t
-ll;
Vl
ii
w;
,#
ff
Tinerimea
Noud
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 6/60
e"g.
.
-.
Si
gdndim
rostul
nostru,
ehemarea
tinerelii noastre
gi
sd
plinim
in
bucurie,
datoria Vieiii
Cregtine"
56luptdm contra
plicerii
prin
mortificalie, contra distractiei
prin
rneditatie,
contra
tristelei
prin
bucuria
virtutii trdite"
Nu
vom fi eroici
decdt
cu
prelul
acesta
pe
care
nu-l
puteau pliti decdt clin noi.
Tlnerimea
Nou&
EROtr
VrETrr
CRE$T|NE
Inginerutr
lustin
Nicoari
Durerea
trece
peste
fiecere
vieafi
de om.
Ne
deslugirn
prin
auferinlele noestre,
asemenea
rozei ce apare
luminoasi
dio
plesnirea
grea
I
mugurelui.
Avant-gard5
a milei,
durer€a trece
cr un
strigit de.
prevestire
mare:
gdtili
ealea
Domnuluil
Iustin
lrnplinise
gasa
ani.
Era
mic
de staturd, capul
ro-
tund
p6rea
mare
de
tot sub
povara pirului,
obiectul nnultor
ispite
a
celor mei
mari.
Sr
anul
acesta petrecuse
in
sat,
inso-
find
pe
tata la
pcoeli.
ll
mai medite
gi
ecas5.
Spre
iarnl
Iustin
epare
clteva
zile
indispus,
rpoi
o febri
puternici
gi
drf-
terie se declari.
Cine, cine mii
strSnge de
gAt?...
-
Sarmanul,
simfia
asaltul
nilrun al milioanelor
de
bastonaqe
invizibire
ce-i blocru
g$tul.
Respire
greu
gi
te
ficea si crezi
cii este
ln
cele din
urmii.
Simion
car€
urme clasa
e
lV.a
la
Turde,
a fost
chemat
acas5.
Iustin
e
pe
morrte
-
Dia
sat
plni
la
C0mpie-Turzii,
unde se gisee
medicul,
nu
ve
muri
oarep
A,u
triugat
boii
le
un car'
bolnavul
a
fost
agternut
gi
dus
pe'ndelete.
Noroc
cu
injecfiile
entidifterice;
trupuporul
poete
ar
fi
cedat.
simioa
fnttlni
lo
drum
carul,
lgi
privi
cu
durere frifiorul.
-
si-i
der
laptet
lscercerea
nu reugi.
Fcri
sl-l
poati
lnghifl
ll esvlrli
pe
n.s.
Dupi
doui
zile
urmi
o
u$urrre.
Apoi,
nelmblgnzitr
boall,
li
umlli
amigdelete
gi
grandere
perotide.
Infec;ia
deveni
purulent6,
chinuitoare.
Puroiul la
rand
lgi fiicu
detorie
infec-
tand
pielee,
ce'i
tleyeoi
numei
rini.
Le-r
purtet
toeti ierne
qi
toati
primivara;
ebir
lo
preajmr
sfinteror
Rusalii
s'e
sciprt
de aceste
binecuvAntlri
ale
mizeriei
omenepti.
Ctnd
pe
prispe
vie;ii
lui
mije
priceperea,
suferinfs
a
venit
sl'i
lntampine
gindul,
inime,
sufletur.
Foate
ea veghiazi
orice
vleafi
mare.
$i
nu
trebue
s'o
blestemim
cand
o
lntarnino
ln
ueree
unei vie;i.
Ea
nu
poate
aduce
decat
o
prevestire
sfanti.
lustin
lnlelese
mai
tarziu
cl dureree
cregtini
este
o
binecuvantere
l
avanturiior
viefii, pe
care
nu
trebue
s'o alungi
cu
indiguarea
tr.
Aga
eiunse
lustin
la
anii
priceperii.
In
ierna
urmdtoere
o mai
mare nipasti.
Mdicule
zicee
de
mri
mult
de
gase
sSptimSni.
Iustin
o
gdsise
age,
cgnd
vcni
si-gi
petreaci
vecanfa
de
criciun
acasE,
Bucuria
cedourilor
de
sir-
bltori
trebuia
sii fie
lndoliatii.
Ajunul
slant
cu
frumoase
colinde,
cu
furgi
branzi
ce
frrn-
turi
curete
din
cerul
scimogat,
a
fost
nartere8
mnnnei
le
vieege
de
dincolo.
Preotul
iegi
duprce
rotirise
suftetur
cu
cele
din
urmi
Teine.
In
jurul
rnuribundei
erau ai
casei.
Bolorva
chiemi
mai
aprorpe
pe
lostin
gi
Genica.
uitirnul
sirut
al
ei
se
agterne
pe
fruntea
lor.
-
Sirutul
unamei'l
Asemenea
uuei
sf.
Taine,
el
lesi ln
urnoi
un
perlum,
o
pace,
o
putere,
o
iluminrre,
gi
tortl
vieafa
lor
de om
ve fi
strriuitd
de
sirutul
acestr
afternut
cu
tremur
gi
ganduri
multe,
de
buze
-ce
s'ru
lmpirtlgit
pe
lrungi
ce
ascund
aqieptaree
viegii.
-
Se
figi
buni,
copii
mei,
sE
fifi
buni
_
O
mami
nu poate
lise
elt
testement
decdt
un
slrut qi
o
vorbl
de
bunitate,
de
lademn,
de
putere.
loime
mrmei
se versi
f,m
lntregime
in
acester.
0a
urtim
iemn
el
iubirii
ei, didu
cero'
Blaj aprilie 1936
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 7/60
T
doi
mirunfei
c6te
un
mir
mare'
ro+u'
Nu
prea
erau
la
fel
de
meri
gi
nici
la
fel
de
ropii.
Orre
si
lnsemneze
ci
miicu;a
fine
rnai
mult
la unul
decdt
le celalaltl
$i
se
certarii
pe astr,
mittteii.
Mamaanuritnaceagiseari.Pesciiridecolinzisuf|etulei
se
duse
la
Bunul
Dumnezeu,
ln
noaptea
ln
care
Frul
lui
veni
prinrre
noi.
Cdntecul
de
slavi
al
logerilor
noPfii
6s C'riciun
parca
ca
este
9i
al
ei, 9i
el
casei' Genice
nici
nu-gi
arnintegte
te-f
tl
vizut
pe
lustin
plf,og0nd'
$i
moertea
asta
pirea
un
Crdciun,
dar
pentru
alte
lumi
mai
firi-obida,
mai
f6ri
lacriml'
Astfel
lustrn
rimase
orfan'
Bunrca
veni
si
fini
locul
memei'
Suplini
cu
succes
dragostea
drspirutei'
Sarcina
absenfei
se
simgii
lnsi
lntotdeauua.
Celalalt
brag
el
Crucri
Purtitoare
de
vie;e
rezemi
urnerii
lui
Iustin,
Vreale
se
delineazi
mere'
cici
semnul
gi
taina
Crucii
i-au
licut
straie
ln
aurorii'
F.hrinteXe
Suciur
.6).
R:r:3
Acum
cdid
vrtmea-i
turburata,
SfipAn
al
mdrilor
senine,
IntareSte
-
addn:
in
mine
O
credinld
-
adevdratal.
'
ln
pasiuni
ce
ma'mPdnzesc
Nu
ldsa
sd
cad,
Parinte
Ci
sd
trdesc mereu
cuminte
Ajutd-mi
sd
md
straduesc,
Sd
fiu
milos,
bldnd
$i
cucernlc
Sffipdn
Pe
a
mele
dotinli;
S'ajung
tn
raiul
tdu
cu
slinll
Ajutd-mi,
Sfinte, sa
ftu wednic'
$i
c6.nd
md chemi,
O ..,Tu'
la
tine
Cu
frunlea'n
srs
aSi
vrea
sd
vin,
Iar
glasul
tdu
cel
sJdnt
Si
lin
Sd.
nu
se-oryreascd
Pentru
mine'
Acum
cdnd
vtemea'i
turburatd
Stapdne
nu
uita
de
lume
$i
sadepfe'd
ca
si'n
mmei
b
eredi*a
-
aaevffi:,:il:1.
MAgIlg-u.LDj _-FJB -89ZZ4;
nDorneErichino
de
Val
Sapcio
de Val,
ctitor
al
catedralei
din
Saragozzat
av-u
mare
bucurie
in
1243.
O
figurl
"o
,o.i"
de
inger
ii
lumini
faoilia'
Crli$orul
a
fost
nu-
mit: Domenicftino.
Sruiiior
la
alti',
micul
vlistar
nobil'
cinta
9i
timdia
impreuni
cu
copiii
de
seama
tui.
Abia
avea
papte
ani gi
te
rfcea
s[
crezi
ci
intreagi,
catedrala
ii
aparfine'
+
Era
Joia
Mare
din
1250'
In
catedrall-
se
pomcnirb
Patiuoile
Mtn-
tuitorului.
Mormintul
.irri"i,
a"
solitali,
cu
lumini
gi
frori
multe,
imprtrptia
un
aier
de
tristeli
*n'Jiii,r"
Jiri".
t"r"
di.n
urml
melodii
se
risipiriin
roapte.
Crediocioqii
i"gtiialtti
-sub
.
a.rcurile
sldntului
licaF
gribeau
epre
casi.
Domeoictrino'i'i-i"p'ioi""
slujba'
iepi
impreuni
cu
nnullimoa
*pre
casi
unde
il
"l,"pi"-iii-tG'
qt"ti.iilo"nia
vremile
de
lupte
crude'
rerigioase
qi
civile.
goi"ii
o,u
visau
decit
rdzbunare
qi
sange.
cifiva
dintre
Deeen
de Puia
E.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 8/60
r,
oua
.
e -_
--
=Iry:seelesl__
___lit:- _
ol
plndeau
in
jurul
Catedralei,
condupi
de
i{oise
Albayo. Ziresc
pe
micut
Donenichino
grlbind
spre
casl,
se
nlpustesc
asupra
lui,
ca lupii
asuprr
uielugeluluil
il
apucl, ll cuprind in mantalele
negre
rl-i
lnibupe strigitul
qi
merg pe
sub
ziduri, aevizu[i,
spro
rsul
Ebru.
Domenichino
vede felele negre, rupte
din intunericul
nopfii
Ei
tre-
autl
cu lntreg
trupul.
Ii
e
groazt,
dar
nu strigi.
Moisi Albayn
fruntapul,
ll
dosbraci
invreme
ce
lmprcunl-ucigagii
blesteml
pe
Dumnezeul
crogti-
nilor,
pe
Nazarineanul
rlstigait.
Micul
Spaniol nu
rispunde decit
rostind
lunolc
lui
lsus,
a blllndului
Isus atSt
de bua
cu copilagii
asemenea
lui.
-
Irur ...
Isus ...
suspina
e1.,.
ln
noaptea
mohorlti,
cu
murmurul
apelor
se
impleteau niqte lovi-
turi
curde,
insofite
rie
injurituri...
O
voce
sublirici de copil
se
auzea
iq
tlceroa
rcce
ca
un
geanit
ce sc
sleiepte:
-
Isus .,.
lsus ..,
Ucigagii tur-
brtl
dc
parfumul
curatului
singe
al
martirului,
so agitau lAngi trupul
dn-
tult
ln
cruce
p€
un
zid
singuratic
din marginea riului.." M&inile micului
clrtignit
era
izvoare
de
singe;
picioarele
prinse'n
cuie
lungi,
tremurau
pc
rana
deschisi.
Parci
ci
sufletul
nu
mai
are
ce
cluta
in trupul
at3tor
durcri.
Mica fipturi
se
contracteazi, se stringe
ca sl
se
inmoaie
din nou
in
tromurlrile
agoniei...
Dar
criminatii
sunt
in si,ibateci
veselie.
Iadul
ia inarmat
gi
pe
ei;
lrdul
lo
aduce
aminte
ci
lui
Isus,
eonfralii lor de.acum
mai mult
de-o
fnlo
de
anin
i-au
derpicat coastele
cu
o
lance ca
s[-i
sf&rtice
inima,.. S[
llo
ql
victima
urii
lor
asenelrea Ristignitului
de
pe
Golgota.
Moise Albayn
lColtc
u
cu{it lung
de sub
haini,
trece
pulin
cu
degetul peste
tiip
gi
pcrto
vlrlul
lui,
p'apoi
c'uo
r&niet
de
tigru
despici
pieptul
copilului,
bine
Elrurlt,
printrc
coaste,
in
dreptul
inimii
curate
pi
calde ...
--
Donoeni-
chlao de Val
a slirgit
asemenea Fiului
Mariei.
Ultimul
cuvint venit
ca de departe,
qi
aproape
Dcauzit
fu
stropit
cu
rlnggle
din
inima
lui
-
sus ,..
Ingorii
noplii
treceau
ln
sbor
acoperindu-qi
gribifi
ochii
cu aripiie
do
clogtar, si
nu
vadl grozava
intinoplare.
Dar
Ingerul
lui
pizitor,
to{i
Ingorli
csre
au
lost
tovarigi
ai
micilor
Eroi
din vremea
pigini,
Ingerii
Coplilor din
perseculiile
Cesarilor Romanir Ingerii miilor
de
prunci
ucigi
do
lrod,
cu
tofii
inconjurau
Copilul
rlstigait,
il
int[reau,
il
susgineau
piai
lr col
din
urml.
sutlu,
apoi
ii
prinseri
sufletul
gi-l
ridicari, in
slava
feri-
clrli
do
sus,
zic6.ud
Domnului:
-
Stipineo ura
pimintului
a
mai
pierdut
un trup.
StEpine, iubirea
unui
suflet
[i-o
aducem
jerti
de
laudt
Iati
micul
ristignit
Ucigapii
finuri
sfat lflng[trupul stdrticatpi
siins.
SE-llase,
sl-l ducil
Drc[
tl
vor
gisi
cregtinii
aga
rdstignit,
binuiala
va cidea cu
siguranli
lruPra
lor. lgi vor
tace
cu
un
siAnt
nnai
mult, idol
clruia
si se
inchine
la
rltaro
Nu ...
-
In
riu,
in riu
qopoteau
iatre ei
de
groaza.
sl nu fie auzifi
qi
rurpringi
ln
crima lor.
-
Dispari
in valuri tf,rasci-l
apele:
nu
se
va
mai
;tl
dotpro
el
Hotirirea a
fost
luati' Cuiele se
smulg
cu
carnea cildicici
gi
ca'
davrul Mrrtirului
din
Saragozza
se
desprinde
de zid
Iati-i
acum:
gribesc
frnspre
riu,
privind
cu
groazi
si nu
lie
descoperifi.
Un corp
nedeslu$t
derface
apele cu
sgomot in ticerea
grea
a
noptii
"Moise
Albagn
scoate
un culit
lung.""
(p'
120)
ln
slirsit ...
Risufl6
uqurali
nelegiuigii.
A
mers
bine
-
Apele
s'aq
impreunat
peste
fdridel.g""
io,,
valurile
vor
pEstra
taina'
'
-
I,iergi,
cregtin
blestemat;
peptii
te vor
servi
la cini
asti
noapte
Aga le-a
tost
salutul
din
urmE,
Puline
zile
dupi
acestear
spre
seari,
nigte
pescari
trlgeau
mrejele
la
mal.
Colo
departe,
o
lumini
joaci
pe
ape'
Ce
si
lie? Se
apropiari
cu
,bircilc
pi
din
sAnul
luminii,
scot
trupul
micului
riistignit'
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 9/60
Pag.
122.
Tinerimea
Noud Nr
E.
...
$i
durerea macoei
cind
cuprinse'n
brali trupul
celui
mai iubiti...
lJn
glnd
bllnd,
dulce
ca
o
g istare
de
miere,
o mdngdia.
Lumina
minunati.
ce
i-a strijuit trupul
inmormintat sub
ape,
este semnul cd in
ceruri
uq
nnger
nou cinti cintul
lericirii.
Ea
il slruti,
qi
sirut[
o
moa$te,
il siruti
piingiod,
il seruti
in genuochi.
Oegrab
bisericile
din
Saragozza, apoi cele
din
intreagi
Spania
ii
ridicari altare Domenichino
de
Val
a
fost
ales, in
acele
regiuni,
patronul
nieilor
pcolari.
Era dreptul
lor
si impodobeasc[
cu
llori
gi
lumini altarul
{riliorului
in
ziua
sirbi,torii,
31 August. Racla
cu
stintele
moagte
era
pur-
tati
in
procesiune
de ei
pe
strizile oragului,
in
alai
de
cintece
qi
ploale
de
tlori,,.
Aga,
pentru
Isus
chiar
daci
ili
dai
vieala,
nu
mori
niciodati.
a
Mulli ani
in
urml, intr'o
seard,
intr'un
unghier al
Catedralei
umbrite
.de
aripile
Doplii,
se
vizu un
onr,
invirit intr'o
pelerini
cu
groase
cute,
ln-
genunchiat inaintea
altarului Micului
sfdnt
Pdrea
innecat in ginduri.
Eta
prea
acoperit ca
se
potr vedea
ce
face
ln
apropiere ai
li
auzit suspine
gi
daci
i-ai
fi
ridicat
cortul
mantalei
ai
fi
vizut lacrimi mari
uddnd
o
fa 6
ce
arati
un sutlet in
durere
..
De
cc
se
roagi.
omul
acele )
Ce
vrea sl
in-
cr€dinlezc
lui
Domenichinol
Cerea
ceva
cu
pldnsul
fare
istovl,..
Era
Moise
Albayn, ucigagul Nu a
{ost
descoperit,
dar el din
aoaptea
aceea Du
mai
avea
pace.
Vrz,unea
victimei
nevinovate era
mereu
in
fa[a
lui. h
vedea laqa
bldndi.
fala
dulce
cind rostea
numele: Isus
Ve-
dea ochiponi
limpezi,
negrin
ir
vedea
prrvindu-l
ca
pentru
a-i
spune:
nu
c'am
licut
nimic...
De ce
mi
chinuigi
?
.
Ii
cideau
pe
inim5, acum
dupi
atllia
ani,
lovrturile
de
ciocan
ce alundau
cuiele. Vedea
tremurul
miinilor,
inpalizirea
buzelor... Acum
simte
arsura
singelui
cald cu
care
s'a
stropit.
In
pieptul
lui
llloise Albayn arde ceva. Moise
Albayn nu
mai
are
nopli.
Somnurile
ii
aduc inainte
vederea
miinilor ce
se'ndoaie
pe capul
cuielor.
iVu
mai
poate.
A venit
si ceari,
mlli
la
picioarele
Victlmei.
-
Iarti-m6,
o
Ristignitule
de
mine
$i
plingea.
Copilul
cu
surds de
inger
I'a
iertat,
cum a iertat Isus de
pe
bruce.
Moise
Albayn
mirturisii
in
public
picatul
qi
il
plinse
cu
groazi.
Se
converti
qi
trei
creltinegte.
De
atunci
nu-i mai
Iu
frici.
Noplile
erau
o
fericire. Un
inger
ll
mingiia.
Moise Albayn
recunogtea pe
Domenichino.
Durcrea
lui
s'a transfigurat in
fericire.
'Micul
Martir
din
Saragozza
aduse
la
Isus pe
propriu-i
ucigag.
San
Domenichino
d.e Val,
te
roagd.
se
auem
copit cari
sd
rosteasc&
lntoate
restignirile
uielii, cuudntul
pe
care
tu
I'ai roslit:
lsus
lsus
I.
O. S.
-
Marianist
Gi'aauri,
td,inwtte
Parfumul
primdverii pluteste'n
spatii. Scoarta
pimAntului
resimte
pulsarea
vietii ce
renagte.
Sufletul
prinde graiul
iiri
in
redeqteptarea ce ademene$te. Asculti:
Cerul
care
stralucegte
fermecitor
in
neclintirea
albastr5,
imi
zice:
Fit
curatl
Steaua ce
pAlpdie
neobosite
in noaptea neagrE,lmi
spune:,
Fli
lumina
$i
cdlauzo
Vulturul
ce
sboara'n
sus
ca
si stripungl
soarele,-zice::
Fii
mare
Albrna
care
umple
cu
miere
fagurul,
roste.$te:
Lucreazd '
Floarea
ce
se
deschrde
ca
sa
verse
balsamul in
aierul.
greu,
zice:
Fd
iub:lor
Pomul
ce
tuturor
dI rodul,
$optegte:
Fii
bun
ftdal
care
lent
qi
hotirAt curge'n
spre
mare,
zice:
Ur-
meazo
drumul csre te
conduce
la
Dumnezeu
Frunzele ce
renasc susurez
?otul
trece
dar
tu,
renasli .,".
Si
marele concert de
glasuri
scrie'n
suilet
lnfelepciunea:-
Fii
om
gi
brnssuvlnteazd
pe
Aceta
ce
li'a
dat
toate.
Din
italienegte
Rusu
Octavian
Marianist
$c
Comercialb
Sup.
@
Trandafiri
intre
ruine
-
Cinci seminarigti Chinezi
martirizali
-
Ca
impdratul
din
poveste,
crestinismul
chinez va
privi,
din
veac
in
veac,
anul
1900,
cu
un ochiu scdldat
in
lacrimile
durerii netdrmurite,
iar cu
ceialalt
iluminat de bucuria
celor
mai
strilucite
biruinte.
Pe rfrbojul
acelui an e
increstati
cu
litere
de
foc
gi
de
shnge
desldn[uirea
infiorfrtoarei
rdscoale
a
boxerilor
ca lusien, vice-regele
provinciei
Sciansi, in
frunte.
Mai bine
de 25.000 de crestini
au sdngerat
in
acea urgie
cumplitd,
pornite
in 4 Iulie
al
anului
pomenit.
Printre
cei
rniceldriti,
spdnzurali,
ar$i de
vii,
inecati ori
cu alte feluri
de
Nr. 8
Tincrimea Noud
Pag.123
mai-iunie 1936Blaj
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 10/60
_ t
w
Cuvdutui credingei"
*
Sellan
Domenico
e niscut
in
iASZ.
Luii.
parte
la rizboi
gi
fu
rinit
la
gira
spinirii.
Nu mai
putea
munci.
Imigri
in
Canada
unde deschise un casino,
cercetat de
protestanli.
Asta
il
ficu
e[-9i
piardd
credin[a.
lntors
is
ar5,
cipiti,
ln
urnaa
viegii
ce
ducea,
numele
de
>protestantul..
Infirmitatea
ii
apiru dintr'odati sub
o
lormi
acutl
a
boalei
lui
Pott.
Doui.
vertebre
erau
cariate.
Picioarele
ii erau
paralizate gi
loarte
adeseori
mernoria.
Multe
persoane
cu
suflet ales,
disperate
de sdnitatea
lui, mi
in-
demnar
si mi
ocup de
sufletul
in
primeidie.
In
primele
vizite il intrebai
despre
starea
loateriali,
viafa
emigralilor
in
Canada...
Aga
am
ajuns
si
ln{eleg
c5.-gi
lepidase
credinfa.
La
piecare
ii
dndu o iconifi, cu Pier
Giorgio
Frassati,
dupice
i-am
rezumat
vieafa,
indemndndu-l-si
se roage
lui.
Spre
seari
il
cercetai
din nou.
Ceru sd se spovedeasci
gi
si
se im-
plrttrpeasci
cu
Eare
pompi, io tragere
de
clopote
ca
si
recunoasci
oa-
menii revenirea lui
la
credinfi.
Sim[ii
dintr'odaii
revenindu-i
puterile,
lncredinfat ci
este o
mijlocire
miraculoasi
a lui
Pier
Giorgio,
de a
cdrui
iconi{i nu se mai despir{i.
Picioarele
il suslinurtr,
in repe(ite
r4nduii
cobori
scirile upor. Me-
moria reveni deplin.
Medicul
insd ii
impuse
absoluti
nemigcare.
In
acest
timp md inlormai
dela Dr. Sina despre
starea lui,
Iiri
si
ptie
de cele
lntlmplate.
Il
credea
sortit
morlii.
Cu toate
acestea,
zilnic
voia
si
rdmini
singur
un
slert
de
ceas
in
lafa
icoanei lui
Fier
Giorgio,
rugdndu-se.
Iegia rar, de
iteama
rnedicului,
apoi
tot mai
des,
Grija
copiilor deveni
neobiqnuiti,
mai
cu
seamt.
pentru
educalia
lor religloasi.
Deveni
unul
dintre
apostoiii
parohiei,
gi
astizi
poartl
in
fugl cdte
40 kgr.
in
spinare, fdri si sirrtd.
ci
ar
fi,fost vreodate
rlnit
sau
bolnav
E mul{umit,
e
vesel
qi
gata
si mirturiseascf,
oricui
ins[-
nltoparea-i
sufleteasci
gi
trupeasci,
.prin
mijlocirea
lui
Fier
Giorgio
Frassati, ciruia
zilnic ii di
cinstea unui sff,nt
licltor
de minuni.
(DupL
documentele
italienepti).
de
Don Pietro Martin
Parohul
clin San
Quirino
Cantor Nlcolae
tharianist
-
$c.
Com.
ERori vrETtr
cRESllIlg
"
Inginerul
lustin Nieoarf,
Absenfa
mamei
este cea
mai mare incercare
a
inimii
copilului.
Zeci de
ani
in
urme, studentul
dela
Politehnica
din
Torino,
povestea
cu emofie,
prietinilor
stri eatehiqti,
amdnun-
Nr. 9-10
Tinerinaea
Noud
Pag. 145
tele
desplrfirii, uliimul adio,
ultima
binecuvdntare,
ultimul
serut
aFezat
pe
frunte
ca
un splendit
portal
prin
care
si
intre in
vieafi,
ca
o
imbalsamare
a
sufletului
prin
spiritul
lui
Isus,
ca
cel
mai sfAnt
testament
al
ei.
Iustin
Nicoari
plAngea
de cite
ori
povestea
acestea.
Copilul
acesta
matur
se srnncea apoi
repede,
ca
intremat
de sus,
Si
Qoptea
senin:
,Ea
este
tn cer
acum,
Fl
are
putere
asupra
Inimii
lui
isus.
Ea
veghiazd
asupra
fiului
ei'.
Invd{ase
rugiciunea
citre
Mama
de
sus, cea
Preacurattr.
$tia
ci
mama
aceasta
nu
ne
plrdsegte
niciodati.
$tia
mai
mult
decit
cI
o vieafi
nu
poate
sA inceapd
fErE
mami,
dar
gi ctr
o vieaJi
nu
poate
continua
fdri
obliduirea
mamei.
gi
miicuta
cea
de
sus, a
cetor orfani,
a
celor
pirisifi
gi
indure-
rati,
mdicufa
cea
de
toate zilele a
noastre,
maica
preaputer-
nic5,
paznic{
gi
milostivi,
igi spuse
grija
ei.
O noapte
li
aduse
acest semn al
maternei
preocuperi.
Abia lncepuse
somnul
proaspet,
blAnd
gi
copilaqul
cu
bucle
castanii
se
simti
Si
ce
vizu
dintr'odattr
inaintea
sfintei
Fe-
cioare.
Ce
voia
s6-i
spuntr
cea
ftrri
de
pat6?
,Iustlne,
safletul
tdu sd
fie
mereu
tmbrdcat
tn caritlie
gi
iubire.
Aga vei
fi
fericil'.
Micuful
se
trezi
miscat.
Somnul
a fost aproape
un
extaz"
Nu
pufea
crede
se
nu fi
fost
realitate.
Cuvintele
Maicii de
Sus nu i-se
gterseri
niciodati
din
suflet.
Duptr
durerile
copi-
Itrriei
lui,
li
cizuse ln
mica vieafi qi
binecuvdntarea
aceasta.
Maica
Domnului
i-a
rostit lndemnul
Sftnta
Fecioartr
nu
putea
lipsi de
l6ngi
durerea
lui.
Pe
ltngi ea trece
lntotdeauna
drumul
crucii
noastre.
Iustin
nu-qi
pierduse
nici
$trengiria
nici vioiciunea.
Cu
inima
lui
firi
codiri,
cu sufletul lui
teafir
igi urzea
vieafa
ln
bucurie.
Bunica
iubia mult
pe
Iustin.
Simion,
ln
schimb,
ptrr-
tinea
pe
Cenica. Tata
nu-qi
artrta
nicicind
inima
mai
aple-
cattr
spre
unul
sau
altul, aga
cii riminea
lui
Simion
si
aplece
cumpina
in
favorul
Genichii,
atunci
c6nd bunicufa
alinta
prea
prea,
pe
micul
gtrengtrrel.
In
casi
nu era
servitoare.
"Daraverileo
bucitiriei
cideau
@
rl
Blaj
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 11/60
in
sarcina
sexurui
trumos;
era
nobila
misiune
a
bunicii
qi-a
Genichii.
Asta
insa;-;;tt
intra
ln
capul
micei
gospodine'
Mai
adauge
apoi
o'
Uttsiemata
doztr
de
lenevie
care
nu
prea
i;;'.;;i";"1
in
aP[rarea
muncii'
-
Simioant,
;;;i;'i"t""i
mie.lmi
d[
de
lucru
Eu
sx
aduc
api
aeta
i'uorl:;-J-;;ptrr
'dela
prtrvrlie""
Ei
lustln
nu
face
nimic' r -i
r^
-.r.,itic .ar
oentru
Ba
ticea
qi
lustin,
mergea.gi
el.la
prtrvtrlie' dar
pe
alte
scopuri
mult
#'l;;;;n"tt"'
li
pliiceau
de
sminteals
bonboanele.
Betran;
il;;;tt"t
-
Epervesi
Lavos
-
des-
coperi
repede
toto'ii
tt*toi
pldcut-vecin
ager
si
inteligent'
li
cam
menala
trailiti"itt'
Odat6'
dsui
zile
-dearindul'
nu'i
diduse
nici
o
uoJoani'
lustin
nu
ceru'
dar
se
duse
acas5'
prinse
pisica
-
$il;tprdvilierul
.o
ceruse
cindva
lmprumut
-
si
i-o
aduce
t;'-*;;e'
Alttrdati
tsi
ldsi
pildria
zilog'
Bititnul
facea
traz
Ot
'"t"tt"fa
acestoi
schimburi"'
Sigur,
Genictrii'nu-i
prea
convenea
o
astel
de
gospodirie
egoisti.
Voia
si
''tiu-p"'
lusttn-.muncind
altrturi
de
ea
ln
atacerile
comune
uiu-."..i.
Ea
qi-a
crezut
indreptdlitd
pl'n-
gerea.
FrllioruluiinJ
nu-i
intri
nicicum
in
singe'
Suntlucrurifemeieqti,spuneel,md-rddcopiii..
Apoi
plecau
l"
tt"*l"deoparte
el
Fi
Genica'
de
ceealtd
parte
Simion
9i
tlun-i-t*'
in
'u1te'
bunica
qi lustin
tre-
buiri
si
cedeze'
fi
"i"t"
qi
ioi
tanauf
si
aduci
aptr
in
vatri
dela
izvor.
O
ficea
morocinos'
ursuz'
in
vreme
ce-
partenera
iii[in..e
Ei
sl"m.;i;ii
pii"l'
-o:J."
JJ"Hir:i:]i"Tl,1'J'
i;
goii."
tqi
tia
inslrcinarea
s[
uqurt
colorate
umilitoaiel
sarcina
pentiu
ln
nbirbato'
-
tustine,
;;;;;;'
-dutt
aragi
la
haldu
qi
add-mi
o
lingurl
de
ap6.
ia
trebuia
s[-i
exprime
mai
Aqa
se
vorbea
ln
sat'
qi
blnic
,ugatoi,
mai
afectuos'
povara
misiunli'
Iustin
se
ria-iJ1acut,
supdrat,
ca
un
condamnat
la
o
munca
pe care
n'o
rngiitl-tii
ugot
ca
fierea'
lui
cdntula
qi
se
duse
liniqtit
t"
i'"o''ll'lirtt"it"tttt
i"t""-t*
repede
de
tot'
Bunica
lui
crnula
ln
ochii
i;il;;;;;"[umili.de
resemnarea
lui
activi'
Ce
s[
vadtr?
pt
ruJtiiu-tall""
piciuri
de
aptr'
Iustin
ascul-
tase
cuvAntul
bunichii:
aduse
'o
lingurd
de
apdo'
Fe
asta
s'a
ficut
un
,a.
ntt'ii'o;;;''-^'i'tulul-bdtu
din
nou
drumul
la
cismea
cu
mullumii;
;;
a
putut
-face
pe
al{ii
sd
tie
veseli'
sZ
raoa.
Iustin
qtia
ri-o*u
in
totdeaun"
pt
'aceeaqi
tiT-o:ll
datoria
qi
bucuria-gfultata'
$tia'-cu
mult
spirit
sd
gdseasca
o
in
toate
tala
uucurlei
ttJ"'i
in
iapturite
lui
Dumnezeu'
$tia
descituqa
u..tti'"Jtpiiva
in
toate
nimicutitu
vielii'
ln
lelul
acesta
s'a
intamptai
Ja
fie
prietinos
cu
oricine'
qi
niciodatb
sa
ooar*t".1' i
::lilii'1.',1''.trrodrnicre
la
serios,
dela
serios'
la
veselia
Strenga;;;sca
Ei
curatf,.3"- Stnunt'
tt
t:tu'
o
rari
curdlenie
raunt'i"i,i'n1Ji'it
mlddios
1t
poutt
prinde
repede
conturul
realului'
--:-^,a
le
f
niocnz.
Pleca
Fdcea
gcoala,
primul
un.9:
primare'
la
Coiocna'
luni
dimine'1"
itl'J"ni-io-"r;it'
cei
mai
mulli
invrAstali
nen-
tru
clasele
pt tt'"
le
cercetau'
cu
merinde
in
desagd'
Sim-
bitd
seara
tt
into"rce-u'--OOtt''
aiunsere
pe inserate
la
gar&"
Spre
castr
mai
t;;;;i;t
str
tacd
u"o
t"i
kilometri'
pe
hotar:
Copii
se
i;;;;d
ooii
pt
al{ii
si'o
luari
la
fugtr'
lustin
I
fiind
cel
mai
*;;';;;;;e
deauinell
in
urmd'
pierdut
prin
'
hold..
Tata
"qito"
't"
nerabdare
cind
tovar6Eii
aiunsertr
acasi,
avizind
i;;;;;;"
lui
lustin'
lmpreuni
cu
doi
unchi
I
au
plecat
in
ta"it1*-tittitl
qcolar'
Flceau
semne
cu
lumi-
narile,
ou
ot-o'
oott'
il
'ltil'
J:,Ttt
din
urml
tl
gisirtr
printre
siminiturilt
tt-i
int"ceau
inil{imea'
cam
la
lumitatea
dru-
-
mului,
inaintinJsff;;;;
casa'
prangind
incet
qi
rugindu-se
"t"ti'"J,tii"r1t'"
'i*1ol
practic.
al
credinfei'
1"
j-"itile
viefii
lui,
ritdcind
pttit'-tltt"'e'
printre
ispitl
mai
mari'
decf,t
el'
.
ezit$nd
la
bilurcerile
at0tor
promisiuni
de
tot
felul'
ca in
noaptea
"tuto''"-
"gt
cu
i-1i-ma'
cu
sufletul'
cu
lntreag[
;i;il;{1*i,'i-'*'fr;:;
;Xr
;
:1,.
*''
]-:':
i
n
p
er
e-
rinaiul
anevolos
al
D'lrr'q'vr
^'v--
Pirintele
Sucio
Nr.
9-10
Tinerimea
Noud
146,
I
€?qL€
i.
Sept-Oct 1936Blaj
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 12/60
Pas.
2
Tinerimea
Noud
Nr'
l-2
,Cine
cattta
frumuselea
pe
lume,
te
cauti
l6ri
si-;i
de-a
"slima
pe
tine,
cel
ce dgti
lrumusefea
intreagd
;i
desivdr;it6.
-
----
"Ciire
cu
gdndul
urm6re-ste.
adevirul,
,pe
tine
te
doresie,
cel
ce
dgti
singurul
adevdr
vrednic
de
cunoscut.
--
-
,Si
cine
bialele
-le'ntinde
spre
pace,
pe
.
tin,e,
te
caut6,-cef
ie
e;ti'
singura
pace
in cale
se
pot odihni
inimile.
"foti
te
chiami
l6ri
si
;tie, iar
strigitul
lor
e
ne-
spus'mai
slisietcr
ca
al
nostru"'
"t-"
jf;t
"tr-
pn
tine, intruchiparea
ta,. sirmanu-[i
trup
?iiouii
qi
pfin de
rini, cu
cdma;a
lui de
salahor
sirac.
-'*-"Vrn-
si
vedem
acei
ochi
ce strip.ung
zi$u
4iup-
tului
"si
carnea
inimii,
ochi-fi
ce
vindeci
rinind
cu
mitnia'din
ei,
ce
sdngereaz.d
citdnd
cu lndgio;are'
-'-"',Vtdi"-3a4i
auz-im.
glasul
ce
tnspiimdnti
pe
dia-
voli
ii
vriieste
Pe
coPii.
'-'-
i-stiiZe-maie-i
n'evoia
pe
aceste
vremuri
de
p-ri-
vit"u"Ii'"""a"tnt
tdu.
o
prir?ire
-q-ta
4-e
poate.schimba
suletui
gi glasul
tiu
ne
po.ate
ridica
din
murdarla
ne-
sllrsitei
ho-istre
Picitosenii.
-'-'';N;i,-Jstaii,'t"
aceste
zile
c-enu;ii
,;i
afurisite,
in
acestl-ini
"u
pui.
a
li
strdns
in
chenarul
lor
sporul
tu'
iltJ;'sto"e"iiioi si
pitimirilor, avem
nevoie
fhri
tigadi
de-a
n1
vedea
mdntuifi.
--
-
-nusimu-te
deci,
Isuse,
si
te
mai
intorci
odati
orintie--o-amenii
ce
t6-au
uiis,
printre
oamenii
ce
te
ftie';";iu,--titul
ne
49
lu tbfi',
uciga;i
in
intuneric'
lumlna
viefi
adevirate(.
Gtiovanni
papinl
Acum
doi
ani, in
miez
de
noapte,
cdnd,
se
impir-
ti;ir6
cei
220.000
birbati
la congresul
Euharistic
din
Buenos
Aires,
un
preot
apuci
pe-o
stradi
laterali
gri-
bind
si
ajute
la
mirturisiri.
Pe
neaqtepta'te,
din
dosul
unor
arbori
i
se
arunci
tn
cale
un
om
de
un
aspect
grosolan,
r6u
imbricat,
cu
o
basma
tn
iurul
gdtutui"'
frpuca
pe
preot
de
ambele
brale
pi
rosti
cu
ull accent
de neuitat:
-
Parinte,
ce
trebue
sd
fac
ea
sd
aiun$
astd
noapte
la
Isus
Hristos
?
-
In
genunchi,
liul
meu,
ti
zise
preotul, care
nu
se
simti
niciodai&
preot
ca
atunci"'
Sdrmanul,
bin
copilirie
nu
se
mai spovedise'
ce
tncircat
ti
era
sulletul ...
Se
tmpirtipise
tn
aceeaF
noapte
gi
cu
pacea
ti
veniri
9i
lacrirnile:
^
-
n-
uiuttt
Ia El,
ll
am
tn
mine "'
$i'ntr'un
aqdnt
de bucurie
se
asvdrli
cu
brafele,
pldngdnd,
de
gdtul
preotului..
Am
gdsit
Pe Isus
Preotut
este
acela
care
di
pe Isus, lsus
este
acela
care
ne
di
viala
5i
pacea,
ln
rireme
gi'n
eternitate'
ToatecrizeleviefiinoastresuntabsenfaLui.Isuse,
vino
I
o.s.-Marianist.
@
EROIIVIEIII
CREFT
EI
lnginerul
lustin
Nicoari
(ln
continuare)
lustin
ficu
ultimele
trei
clase
primare
la
Turda,
cu
aceea$
sirguinfi
la
citit
9i
la
ioc
ca
9i
in
anii
primei copillrii
Siptlmdna
intreagi
alterna
lnvifatul
qi
locut
sdmbita
doar,
avea
o
dureroasi
poticnire.
zilta
aceasta
are
un
farmec
aparte
pentru
tofi
elevii.
Nr.
1-2.
%
l'inerimea
Noud
Sept-Oct 1936Blaj
,
P"g{
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 13/60
^tt
Nu
vine
niciodati
incircati
cu
povara
zilei
de
mdineo
cu
perspective
sombre
de
leclii
grele
ce
trebuesc
pre-
;;til;,;;
emolii
ce
trebuesc
lndurate'
sdmblta'
cea
mai
indulgenti
gi
;inlaioare
dintre
toate
zilele
s6pti-
minei,
pentru
micoi-nostto
qcolar
purta
in
urmi'i
o
treni
de doliu
qi
itft'
Pe
vecSia.
stradi
Timar-kbz'
la
venerabila
vaduvafieinhardtAndr6sn6'
se
petreceau
tru-
crurile
din
olimpui,
tt*tlqi
trist'al
simbetei'
$ase
ml-
runfei,
colegi
o*-tif
oi,
titlpt"u
pirintii
site
aducd
merin-
dea
pentru
uiitoart"'siptimdnl'
:e
le
aduci
albiturile
de
schimb
ql, tt-i
tui'dultt'
tmnraliqarea
lor'
Mama
nu
prea
rezUea
cu
dorul'
deaceea
era
ea
care'
de-
obicei,
intreprirrd'ii:
t#ptlt"
v.izittr
de
sAmbita'
Cat
ffiJ,,"'"ioit.i,:ti
=olits.tf
toate
inimile
qi
toate
gurile.
Fiecare
.i"
,;ili;tfrt
mamei",
,,dragul
mameio'
se
povest.ru
toliJ
tuertitntntele
de
peste
siptimhni'
gi
vesele
9i
t"grct,
"t
f6cea
^cf,te-o
micl
mustrare'
dar
care
srarqea-
ioiattunu
intr'un
indemn
qi
lntr'o
sirutare...
Pe
ldngl
cei
gase
mai
erau
doi'
Simion
9i
lustin'
Mf;tirica
lor
ii
;;te"i;t
de
mult'
nu
mai
era
pe
pi-
mf,nt.
In
rostJgofiiea
ace.ea
de
bucurii
nestdpdnite'
,ei
se,
trigeau
ini'ion
colf
9i
cu
ochii
umezi'
cu
sufle-
-rtul mui'at
i"
d;i;qit
;;;t;o
risfdfarea
neingrdditi
a
tovarlgilor'
Cine
ii
cerceta
pe
ei?
traista'intotdeauna"
Asta
era
..
t'J,
;;;;;;
;
insofea?
vr'un
om
din
,sat,'gneori
bunica:
tata.
.nu
putea
s[
se
deplaseze'
;gimbita
"r"
''i''ii'
repetifilor
Ei
ltiebuia
si
stea
la
'
'gutotii;
trecuri
cei
trei
ani
de
Ecoala
in
T1tli:
Fsrl
bria
mul,U
.uhli'
f,oriin'
i.qise
irrintre
cei
diiitii
la
Ii.tttiiJi.t
findie.''.'
'
i1
La
insistenfele
lratelui
mai
mare'
anul
urmitor'
S*pt.
tEfO,
.oniinuuri
studiile
la
Blai
Vechiul
a$e-
zbmdnt
cu
hrisoave
tainice,
cu
nervi
de
nespusi
tine-
ieti,
cu
falanga
de
legionari
.neinfricali
si
neprecu-
pefi$i
ai
nalionalismului
gi
culturii
latine'
a
rdevenit
pentru
tustin
,"
^';;;e;
ie
.
viatrn
nebinuiti.
Blaiul
lespira viafa
prin
intituliitt
lui,.
prin
priveligtea'
cate-
dralei'
Prin
crucile
gi
ste-
Nr.
1-2
Tt"""*"t
N""A
,
:-=---
'
orimeni-
iarii
de
Pomenlrl
I
iout.,
Prin
Pietrile
9i
cdm'
pia
lui.
Peste
tot
stiPdnea
o
atrnosferi
de
inddrlt-
nicl
rezistenfi,
de
Pro-
fetici
rlbdare,
de
acfiune
lenti,
sigurd,
imPun6:
toare,
rectilini.
-Aci
petrecu
lustin
gaPte
ani
de studii
secundare,
anii
in
care
se
intemeiazi
viafa
omului
matur.
Cu
rnult
?n
urmi,
cdnd
stu-
dia
in
strein[tate,
scrise
lostului
diriginte,
domnului
Augustin
Caliani'
o
scri-
,our.,
rasptins
la
cererea
unor
intormafii'
Nu
am
gisit
n.tai
cioina,
in
care
sunt scrise urmitoarele:
--"";
.-..Inainte
de-a
tncheia
tmi
place
sd
.amintesc
marea
mea
recunogtinld
ce
sim{esc'
de
cdteori.
tmi
ain
tn
minte
gtolit"
din
Blai,
pentru
instruc{iunea
Wimitd;i
mai
ales
pentru
cregterea
Gu
ade'
"e*"t
cregtineasci
de
care
am
avut
parte'
'St
ia
*l^psi
at6t
de
obligat,
cd
unica
posibilitate
de-a
"itirfuri
acestei
obligalii,
o
udd
tn
a
md
ruga
Bu-
Micul
Marianist
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 14/60
Pag.
6.
Tinertmea
N
-
nului Dumnezeu,
ca
prin atotputernicia
,Sa,
sd
rds-
pldteascd
pe toli
bunii
prolesori
gi
ptedieaktri
cari
au
contribuit
la
formarea
morald
gi
intelectuald,
atht
a
mea
cht
gi
a
tuturor
eleuilor
acelor
gcoli..."
(Data
probabili:
Torino,
1924).
In
Blaj
nu-gi
prea
bitea
el capul
cu
studiile'
Toate
certificatele
ii
sunt eminenrb,
Spirit
geometric,
ordonat,
prindea
cu
uqurinfi
esenIa
fiecirei
lecfii"'
Dar
aci
gi-a
clidit
viafa
sufleteasci.
Din
primul an
ge
lnscrie
ca
membru
activ
in
,,Reuniunea
Matiand",
egociatie
cu ideal
net
creqtin.
De
atunci,
in centrul
vlefli
lui
gdsim o
pietate
care-l
lnsofi
intreagi
viafa:
devofiunea
citre
Sfdnta
Feeioari.
Tinerefea
lui
avea
nevole
de
aceastA
frumuseld
ca
sd-i
ocroteasci
pagii'
di-l
sublimeze
avAnturile
gi
si-i
tind
blocate
pantele
rtulul.
In
acest
cenaclu,
unde
cultura
gi
pietatea
se
lmpletesc
atAt
de frumos,
ca
si
urzeasci
sublima
in-
trcprlndere
a
caracterului
creqtin,
el
igi
orindui
viafa
ln
programul
Evangheliei.
E
un
lucru
mare
si'fi
qti
atlrna
viafa
de'o stea.
In
voia
capriciilor,
a
senza-
tlllor
hlrtuitoare,
lanerul e
o minge
de
strpun,
poate
lrumos
colorati,
dar care
plesneqte ugor
9i
e
vfintu-
ratl
de
orice
suflare.
In
lume,
omul
e singura
stabi-
lltate.
El
este, el
sfd,
celelalte
trec in
fluturarea
ace-
lulagt
ritm
cu
care se
scuturl
frunzele.
Tinerefea
este
anotimpul
in care
trebue
s6
ddm
fixitate
viefii
noastre
prln
lmpreunarea
cu
un
ideal.
Micul
elev, sigur'
nu
qtla
acestea
cdnd
intri
in
Reuniunea
Mariani'
Dar
gtla
c[
este o
gcoall
a
disciplinei
prin
eredinld.
$i
asta
era
destul.
Cate
frumusefi
intr'o
viafl rectilini,
cind
sunt
atitea
posibilitifi
de
sinistre
deplasdri
E o
mdrturie
a
uoinlei
treze.
Iustin,
c?
elev,
igi
fiurise
un
pro-
gram de
zi
gi-gi
minuia
vremea
dupi
el. Micul
ma-
rianist
cu
medalia
Fecioarei
la
butonieri
asista
aproape
zilnic
la sf.
Liturghie'
in
vechea capeli
a
Se-
minarului
teologic.
Pentru
asta
se
scula
de dimineafi,
pe
la
orele
gase.
Nimerise,
nu
de
mult,
la
Blai
un
tfindr
preot
hiro-
tonit
in
Roma,
Pirintele
coltor.
Prin
predicile
gi
indem-
nurile
acestuia
viafa
spirituala
a
origelului
lui
un
avint
necunoscut
pdni
atunci.
ca
la o
noui
suflare
a
Spiritului,
se
trezi
ca
din spuze
setea
dup[
Apa
Vie
gi
fout.u
dupl
PAinea
Viefii'
Mulfi
elevi
gtiau
si
irofite
de
hirnicia
de sfint
a
Pirintelui
Coltor.
Iustin
il
ul.r.
confesar
gi
ln
interval
de-
o siptimin6,
doul
igi
desvelea
constiinfa
ca
si
fie indrumat
in
bitilia
viefii
cregtine.
Ceeace
li
convenea
mai
mult
erau
ln-
treiinerile
cu
directorul
sufletesc
in
Seara
nnurnifclr zile.
Se'adunau
mai
multi,
il cercetau
acasi
cu
insetare'
cuvintele
preotului erau
saturate
cu
puternici electri-
citate
ce
se
descirca
in
vinele
lor.
cuvintele
erau
sdmAnfl
p'e
terenul
virgin
al
inimii
despituratg
larg'
Iustin
paitra o addnctr
recunogtinfi
fale
de
Pr. Coltor.
Numeli
lui
il
gisim
pe-o
hirtiufi
in
care
notase
pe
acei
pentru cari
intenfiona
sl
se
roage'
incepdnd
cu
clasa
a
V-a
de
liceu
e
primit
"cre-
din er,,
la
internatul
vancean.
E o
situafie
la
care
se
angajeazd,
cei
mai
slraci
dintre
elevi
qi
acei
cu
o
ui.uta
gcolari
corecti.
Aci
rlmdne
pini in
1917
cdnd
lu
inrolat.
Toate
certificatele
lui
de
liceu
sunt
excep-
fionale.
Aceag
linie
la
viafi,
acea$
linie
la
studiu'
'statornicia
in
munci
gi
in
virtute
nu
are
nimic
mono-
ton,
nimic
din
rigiditatea
firi
frumusefi
a
,,firului
de
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 15/60
Tinerimea
Noud
Nr.
l-2
p
ai'(
ce
str
dre
pt
"
$t
i'11,*ll^':'j;3"1
-iitt".t'J1.,
o'Jfi
vorbca
despre
Dumnezeu'
despre
o:Tt:lt"t"
noastrS'
Vedtrea
c
e
r ul
ui
I
n
st
e
I a
t
1i
o'
"'
i
o"""
i
"iliii-
:
"Y,
:::
i"":t
:t'TT
ll,*,
iil-
#:,
;:"'il
;fiildil:"dil";
a'Y:11.n':,"
ui""
nu
au
avut-o
nitiJitia'
;i;I
ptll*
nuanta
ei
exte-
rioari
de
invariaffiffi
ftttta,
df,
vremetnicul
din
noi
tarmecul
fecund
"ui'ilinitiei'
Admirim
intotdeauna
o
vieati
de
elev
tt;; ;;';;
destiEoar[
sub
presiunea
capriciilor,
sub
;;tti"
biruitoare
a
simfurilor
qi
sub
impinsituru
i'oniia'i
-'atufoi
colegilor'
La
vdrsta
ln
care
cei
*ui
*olii
tin.ii
rqi
ciou-f,rtesc
fipiura,
gi-qi
decapiteazt
t"
,ifuti9tt
f-1ze'l
eternul
din
ei'
lustin
tinu
cirar.u
tontifruei
priveghieri'
lovind
cu
nea{ipiti
indirltnicir.
in
uJt*Jnittu"
obraznicl
qi
ipocriti
a
simfurilor
qi-a
iluii;lor
1i"Litgti'
Iln
program'
nu
de
re-
forml
..ono*i. l"n"i.i-0.
-riviriment
iocial,
ci
unul
care
este
in
uttlE';;emt
ideal-
si
unealtf,
de
zidire
personali
,
o
noii't"'otllt *1ti
L
voinfei
bine
prop-
titi
pe colountil'tttoiniti'
iatl-ce
a
qtiut
invifa
ca
elev
mariunist,'it;ilii;'din
Blai'
Intreagi
tinerelea
sutleteasci
este
prinsi
intr'un
ptogttt
9i
o"
hotirire'
lntre
o
iOee
'niare
qi
un.
entuziism
continu'
Aqa
aa"ta
elevul
s['$i
clideasci
viata'
prrintele
Suciu
ffi
:lii'
:
"$:l
l
''i'
:'td
ri*
;
{:
::i',n,:?
::,1
"5'
:::*
fi
;
pede,
fdri
polemtca'
:;;;";r;;ra-
tui
Damneze*
..
de
mirturiii
ceturtt'e
.
pu;in
cerul
gi
mai
mult
Azi
ne-8m
obiPnuit
sI
Privim
mat
n
u-
ui'i",
.
-
o''':t'-t
l':
"';""t:
T'|"
;;,
d:
"
..q"it
"t"',.=":
;:;;;',,"":;::;:;:ffi
;;1""'";"I1"ff
:"j:";,:ff
:i::::::i'"i;
-"FB
consteialii'
elie
nebuloese""
tnl-
fi%
;g;:n
T;::f"'T:'";,Tl:
JA
iatru
c3t
suntem
crePtini,
sun-
te
m
identici
cu
o
mdrturie'mlr-
turie
unui
Om
nout
I
unel
i-"lr
nou6
ln
care
se
lmPli-
;;;;;
destinul liecdruia'
Noio
crertinii,
suntem
nlvilitori
de
il;t"
cu
veqnicul
Prins
in
cleg-
i"f
u-
"tuttlnicului,
cu
'suflere
l-olo.""i..ci
tntipxritl P"
iltl'
Y
\
il;;
fitcztitolii
siogurei
ln-
Desen
de
Puia
tlmpldri
care
rlun-ci
toatd
lu-
;:--
lsuprr
inlelesulai
viefii
@
,I
APTELE
spun
mdrir.ea'Iui
Dumnezeu
"<
Srvangi
qi
oameni
de
rind
lgi
ltceau
tigaz
st
priveescil
cerul
cu
risipe
de
stele'
cu
Plnorlma
de
liciriri'
cu
enciclo-
oedie
de
vise
qi
ganduii
lnalte
trezesc
cAnd
privirea-i
irinsd
in
potirul
ttttit''
ti
""t""i'
sliveru
pe
Atotputernicul'
-'niUti"
orturiic
t"
eutognelie
cr-cqtinilor
pio;i'
le
norstre,
r
lntrupirii
CuvAntului'Dumnezeu'
Nu
se
toot""l-l"tot'""
Evr'ngheliei'
pi nimenie
nu
e
outut
dovedi
int"riolitJtlfi""nfi*ttt
"t'
Crrter
eceesle
sfanti
ir
rimlne'iogo'ot'
"Ji-lt
oriclrei
civilizalii
adev{rate'
Der
velorret
"t'"uiol-i"i
I
toraptuiree
ei
prin
viafe
noe'
strill
Guvintele
lui
Hiistos
smintcsc
pe
mulli"'
Noi
trcbue
"a'i^-*A'lituria
Paurii
el
de
aiald"
' Noi
trgbue
sl
fim
d'esninptrea
nerealiadrei
el'
Ni
se
impuo"
-
L'O'n
r1s1o'nzrbilitete:
creditul
spiri-
tualral
"r"et'i"ts*'oJoit i'a''
bttngheliei'
2
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 16/60
Pag.
20,
Tinerimea
Noud
Nr.
1-2
Din
vdrf
de munte
aga
sta
rugat
suUetul
nostrus
,,Fii
binecuvAntat
Dumnezeule,
care ne-ai
invilat
td
adeudtal
nu e numai ceeace se vede,
ceeace
se
numere
gi
ceeace se
mananca.
,,Fri
binecuvdntat,
cici
ne-ai
descitugat
de-o
lume
in
care riu
erau
decdt
oameni
gi
cifre,
gi
ne-ai aritat
cd
adeudrul
este in
privirea
curdfiti
de
artificiul
oa-
menilor,
in
renunfare,
ln dragoste.
,,Fii
binecuvdntdt
Dumnezeule,
care ne-ai
invdfat
si
credem
ci gi
poezia
este o
realitate
iar
frumusefea
o
adeviratd
curdfenie,
gi
ne-ai
invifat
sl
pipiim
mici-
mea
noastri,
ne-ai
lnvlfat contemplarea, dispref ul
lumei
cleioase...
,,Fii
binecuvdntat,
cici
ne-ai
ardtat
cd
comoarl
este
ln
ceruri
qi
unica
Realitate,
nu
trece
niciodat[,
este
in
nevizut.
,,lfi
mul{umim Doamne,
ci
am ajlns
templim
fafa
puterii
in vdgiunile
toropite
in
fulgerele
ce
tivilesc stAnci
gi
molizi...
,lfi
mulfumim
Doamne,
ci ne-ai crescut
patru
siptimf,ni
la
gcoala
Realitifilor
care conduc
destinul
nostru,
ifi
multumim Doamne,
ci
ne-ai invifat
sX
fim
-simpli',
Iucru
atdt
de
complicat pentru
sirmanii
oa-
meni.,.
Gauteli
rnal
int6iu
impdrSlia lui burnnezeu
gl
dreptatea
lui
gt toate
sG vor adauge
iloue
(Continuare
din
Pag.
15).
La
fiecare
ispiti
ar
trebui
sd ne
punem
acea
intrebare
infeleaptd:
dar apoi
?
Ce
urmeazd
?
Un
rdvnic
catihet
intr'un
liceu repeta
deseori
bdiefilor sii:
lineti
minte,
Momentaneum
delectat, aeternum
cruciat.
,rUn
moment
tine
desff,tarea
pd-
catului,
in
veci urmeazi chinul pentru
elo.
Tinerimea
noastrd
si
caute,
ca acea femeie,
ca
cea
fati
catolicd
in
Estonia, mai
intdtu
tmpdrd[ia lui
Dumnezeu gi
dreptatea
/af.
Nenumdrat
de
multe
prileiuri
se
vor
gdsi,
ca
tinerimea
sfr spun5
ispititoriloi,
tu
s6-ti
tii
ale tale'
imi
fdgd-
duieqti
fel
de
fel
de
foloase,
-
dar
apoi?
P.
Fslix
Wiercinski
S.
L
Ertonia
@
Cl'ipe
feri'cita.
E
varl.
Clldure
dogorltoere
e
ln
plin.
Tortd
lumee
aleargi
cu un
dor
lnflicdrat
la
munte
pentru
e-gi
odihni trupul
in
rllcoarea refinetl e bnzilor,
sau
eleargii
la
mare
penlru
a simfi
fiorul
plicut
al valurilor.
Sii
simt
fericifi.
$i
bine
frc,
dacl
nu gi-er
uitr
cu
tbtul
de sfllet.
In
toete
per-
lrle
ruzi rtsite
zgomotoase,
clntece,
gillgie.
Nrtura
lntreagl e
ln
plind
viefIl
soarele
parcl
dI bucurie gi fericire.
Din
aceastl
frimAntare
lumeescl
cAteve
sullete
se rup'
pentru
un
timp forrte
scurt,
spre
a'li
lnblie
gi a'1i
primeni,
su{letul
ln rlcoaree
qi
apr
vie
gi vegnicl
e harului.
Sunt
minunrhiul de
tnod\atoare
romdnc cregliue
gi
calolice
,
crri
eu simfit
nevoia de
a ciuta
iinigtee
pi
curlfenie
neeesrri su-
lletului
loi ln decursul
celor
trci
sile
ile
'inrciltd
ipiritaalc'
Itnute
in{re
zt-24
lalic la Bla1,
Sufletul
lor
dornic
s'e
prime'
nit
ln folositoarele
9i
ln{llttoarele
predici
ele
Pdr,
Dr. D.
Ne-
culleg,
ier
le
sfArpit
s'a
lnbilzlmat
ln
cel
mei subtil
parfum,.
printr'o
mlrturisire
bunl
gi
o cuminecrre
lnfllclrrt5.
adevdrata
aceea
care
sl-fi
con-
de
torente,
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 17/60
oFaceti
aceasta,
gi
atunci
declar
ca
Ministru,
ag
dori
ca
.
in
Austria
sd
nu
fie
gcoald
ff,ri
congregafia
sa.
Firil
indoiari
este
nevoie
gi
de
alte
opere
de formatie
morald
gi
rerigioasd.
Dacii
tnsd
ar
fi
sd
aleg
tntre
ele,
fdrd.
ezitate
ag
alegi
Con_
gregaliile
Mariane.
Pe
ere
se
proptegte
in
mare
parti
aiitorut
societdlii".
Dacf,
vrem,
infelegem
cd
a fi
marianist
nu
indic{
straie
sfinte de
cilugdr,
nici
pietate moale, timid6,
ci
convingerea
cd suntem
chiemali
sd fim
cregtini
luptdtori,
care
nu
aes-mint
prin
fapte
numele
lor.
Suntem
chiemali
si devenim
repre:
zentantii
vietii
cregtine
in
societatea qi
scolile
de
azi...
I.
O.
S.
*
Marianist
Noul
front...
.
.tm
ajuns
sd
oedem
cu
ochii
noStri
cum
toate
rdz-
boaiele
sunt rdzboaie
de idei.
In
dosul
oricdrei
baterii,
tn cuirasa
de
fier
Si
foc
a
batalioanelor
de
tancuri,
se
ascund'ideile
care
pornesb
bdtdlia.
+
Auantgarda
oricdrei
'lupte
o
duce
presa,
o suslin
t
publicalile.
Nu
oeli putea
trdi
qi' lupta
cre1tineSte
dacd nu
ud
tnrolali
,tn
,,bdtdlia
sfdntd
purtatd
d.e ziarele
catolice".
(Papa
Benedict' aI
XV-lea).
Inrolafi-ad
tn
frontul
.nou
de cruciadd
pentru
oiala
creStind,
fdceyd
abonamente
Ia
publicalile
cre;tine,' Ia
TINERIMEN
NOUA.
;'
I''
],
.
Tipografia
Seminarului Teologic
greco-catolic,
Blaj.
lii//tw
J.4s,
TINERHJUAA
NCUA
NN
ffir"m&sgm, fists&
m@dA@ffi$'$tate.,"
trn inijlocurl
peisagiutrui
de sdnge,
de
toc
gi
de ruin6
:;e
i"idicE-
sirarplu,
magistral
ca un
incandiu
atr
credinfei
ce
se a{dg6
sub
izbituri:
es"oismul
surfnetului
$pamio}.
Tineri cu
irisigna
Cyuciaiei Eufiaristice
la
piept.
cra
nrectralia
Congregaliei
Nlariane
fixate
tn
dreptul
inimii
ca
'rrn
scut,
ptraac&
cdntdnd:
,,Nu
pldnge,
mdieufd,
nti
pldnQe
cdnd
rrnd oezi
sub arme;
trwpul
nw
preiwegte
mimic,
sufle^
twtr
e rostuL
nostru"
-
$tiu
sd cdnte
aga,
tnrolfindu-se
ira' Cneciata
iinpotriva
cornunisrnr.llui
fdi:6
cle Duwtrnezeu,
pentrucH
au
gtii-lt
lupta
gi
mai
iilainte finpotriva
trtepu*
hri
fbrd
Dumnezeu
tr-a Cadtx
se d6 in casar*le
sernnalul
pentru
rug&*
ciunea
,Bucur6-te
Marie". Este
salutul
arrnatei
adus,
Sfintef
Fecioare.
Lacrirni
de
ernofie.
-
Orice
l:dt&lie
fliare
nu. se duce decdt
in nurnete
Ei. Viena
gi
Lepanto
o
pc-
sfienesc
mdntuitoare tmpotriva
urei
turcegti.
Fecioara
este
insigna oric&rui risboier
sfdni.
Un tatd alor
gapte
copii, inroldndu.se:
,Md
ingro-
zegte
gdndui
cE iii nnei
ar
putea
si rimdnd
fdrd
de
tat&;
dar
md
fntioard mai
mult aceia
c&
ar
putea
sd
rdmdnd
fara
de eatehismu.
-
Viala
este
pulin.
Lumina
viefi,
asta
"zsie
tot.
Viala
fir6
indrumarea
creqtind,
l6ri
lumina
lui
zste ceva
prerdut.
Un
tdndr de
16
ani
plec&
voluntar,
si
ldsd
mamei
cuvdntul:
nMami,
nu trebue
si
te
rogi sa
nu
mor
pi
si
revin; te
roag&
si lie
nirnicit
Comunismul
;i
si nu
fie
".rhtdmat
Dumnezeu
tn
Spania.
Pentru
aceasta
imi
jert-
:esc
eu
via a".
.,Religia
tnainte
de toate;
apoi
celelalte u.
Noi;
tineri
ai
unei
[6ri
acum
liniptite,
si agteptirn
ctr
viala
noastrd
mediocri, l6ri
gdnduri
gi
nizuinfe
Blaj, Nov. 1936
Pag'
35
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 18/60
mari
diluviui
urii,
potopul
devastirii
peste
tot
ce
avem
mai
sacru?
Si
ne
aprindi
pilda
tinerilor
spanioli'
si
rnrtncitn
in
Cruciata
Pentru
Suflet,
Nr.
3.
Tinerimea
l 9gg-
Cu
mai
ntult
drag
insd
se
reudd
colegii
pe
care.ti
Ie-
gure
iiruria
curatd
gi
dulce
izuordtd
.din
lupta
purtatd
con'
"gtiu
tmpreuni,
pentra
formarea
caracterului
lot'
'-
Fiziunea
sufleteascd,
ndscutd'
din
tinderea
spre
acelag
ideal
de
perfecliune
morald,
oletitd
de
nenumdratele
hotdrdri
flnereu
riluate,
tnnoitd
printr'o
muned
sistematicd
gi-o
potri'
uitd
canalizare
a
forlelor
de
aoinld
gi
pasiune,
fuziunea
a,ceasta
tntrece,atai
ti
perfecliune c6t
gi
tn
bucurie' toate Ie'
aiturilepecalele-arputeaaoeaomulacipepdm6nt.
'---
C"i
zece
tnudld.toii
adunatitn
2-5
lulie
pentru
un
ceas
de
purificarc
gi
ri\acere
spirituald,
aulnleles
ualoarea
acestei'
fuziuni.
De
ee,
tinete
frate,
nu
ai
auea
gi
tu
un
astfel
de
legd-
mdntT
Fd,
ceeace
ar
trebui
sd
faci'
ca
sd''l
ai
tufletut
dacd-nu
este
nict
Dumnezeu
"t"
XTTront
*1",".o,
La
Madrid
zgomot
internal
cu
miros
de
oroare
stngeroasl
si
urtr
satanictr.
Doud
sute
femel
treceau
tnvdrtlnd
tn
mdtni
'u:"i;*;;';;:;;r;
in
vdrt
cite
un
cap
de
preot
sau
de
cdtu'
gdrilit,
la
care
se
r'6ngeau
cu pldcere"' Martorul
acestei
scene
iescrisa
altele
Ei
mai
cutremurtrtoare'
r
-
:--..r.x
^.
S'a
spus
,
,niio-io^tnt
lupuso
-
ar
fi
o
insulttr
adustr
acestor
animale
a"ta
"
mai
rosti
apa
ceva'
Oamenii
ucid
pentru
pl6cerea
At-"
otiau:
gi..lupul.oo
tttt
aqa'
Str
sff,rtici
un
trup,
str'l
tai
ln
ootaitlt
Oope
tu
I'ai
ristignii'
sau
viu
lnci'
si
arunci
petrol
pe
ei
qi
si'l
taci
ticlie"'
S'au
bolgevi"-"1
moarte
-9i
ce
moarte'lntreabf,
victi-
mele
SPauiej
Este
in
obloelul
absoluenlitor
dela
orice
gcoald,
caina'
inte
de-a
se
despdr[i,
sd-gi
fixeze
o
d'atd
la
care
sd
se
reaadd'
Durerile
gi pldcerile
gcoalei
gi-a
tinete[ii
ti
leagd
atd.t
de
intim,
tncdt
Ii
despdrlire
simt .nostalgia
reuederii'
ca
sd'
re'
*diaicd
anii
Petreculi
tmPreund'
pentru
Lumina
EoanSheliei'
Pentru
ReIiQie,
Prin
sldnta
Fecioard'
Eroism,
nu
mediocritate
*W2-"*Vr-
Pirintele
Suciu
i
ri.
I
hi
;i"
:il
1
$
lr.
;{i
:\
I
I
ii
Opt
dln
cci
zece
lnv6fdtori,cariau-luat.parte
la
exerciliile
spirituale
lnzilele2-5tulie1936
.
Fag.
36.
Tinerimea
Noud
Nr.
3.
irir.
3
Tinerimea
trioua 'ag, 37
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 19/60
sd-i
dai
nfidejrti
si
m6ngtrieri
cii
dinamira
agezati
sub
cate-
draie,
cu
verjerea
piepturilor
ciuruite
de
g.canie
?
Rostu
viefii
n
sAnge v5nsat,
in
ur5
demolitoare
?
-----
-'
''-
-
Cain
trece
peste
pimdnt
cu
legiuniie lui de
progenituri,
'4i
las5 ln urrn,i
trupul
rece
a
lu
Abel.."
gi
s$ngele
nevinovat
strlgAod
la cer
de
se clatini
temelia
lumii
nsvizute"
Asemenea unui uragan
niuc,
tzra.
stribate
prir:tre popoarei
cXci
-lristos
a fost.tepddat
de
noi,
si
iri
urmi-i
lasd
linigtea
eare o
simte
casa chnd
prlpEdul
cu
rnoartea
de
m6nf,
trecurS
pe-acolo.
Fe
misuri
ce
sufietul
tdu
se
indepirteazd
de ltristos"
se
afundd
in uri
,4cesta este
semnul.."
tra
seama
cdnd
noua bar-
barie ?;i iSure;te
nueleu in
inima
ta.
Nu
rnai
poti
sta
la
indoiald
Trebue
sE
alegi
Putea-vei
sluji la
doi
Stdplni
?
Ce
r5spunzi?
-
ME
'prind
fiori cAnd te
.rid
ficdnci
semnul
sf.
Cruci...
apoi te legi cu
frdnghia
lenei la
g&t,
iagi
sd
se
tfirascA
in inirnd viermele
murdlriei
,si
in fa{a
celor
bun
isbucnegte
ironia
ta.,.
Aga
condamni tu
pe
F{ristos
in tine.
qi
te
nizuegti
sd-L asaSinez
in
altii.
Ura
gi-a zidii
ca{edrali
in
tine.
CAnd
ai
respins
pe
isus, suiietui idu
nu
mai
are
de
im-
bricat
altd
hain5.
Nu lnviia,
tinere, manevrele urii
Ci
sE
ai
curajul sI fii
.cu
Isus.
{.Jn singur rdspuns
po{i
sX da
celor
ce
?nafard
de
El
vreau
s4
clddeasci
viafa
pe
ur5.
S'o
ciddegti
tu in
credinta gi
iubirea de
l-iristos,
Culmea ruginii, cuimea
bdtrdnefei
gdrbovlte,
culnnea
fd{ir-
niciei
farisaice
o
gise;ti
cu
umilitoare
prisosinfd
in
aceste
vieli
de
tineri qcolari,
cari se
rnul{umesc
cu
o
credinttr
pe
ti0rtie
care Ie
d6 drept
la
lnrnormdntare,
cu
o credintd
pe
care
nu o
rrezi,
dar
pe
care
trebue
si crez c'o au,
atf;i
esie
de
ascuns6.
.
A,cum
este ceasul
si
se vadd
ci ai
credinfi,
si
se
vadd
cd
via{a
ta
este
pilotat6
de
ea.
Durnnezeu
iti
va
cere socotealS de
aceasta cornoarE
pe
care ai
trngropat-o
ln
{XrdnE.
,
trn
vremea
recentelor
greva
din
Franfa, un
tdnlr
,jocist"
{muncitor
crestin)
retinut
in
uzinl
impreund
cu ceilal i
mun-
ciiori, dupd
trei
zile
cere
qefului
grevei
sf,-i ingddue
sb
iasi
ca
-sd
s?
tmpdrtdgeascd.
Este
refuzat.
El nu cedeazi
cri
una
cu doui.
Seara
$i
dimineafa tn
fa{a sutelor de tovarigi,
Internalionala
urei,
cf;ld
ai
pierdut
rimAne
I
tr.:
sufietul
omului
intr5
alictneva
qi
pierdut.
Spania,
uil
morm0nt
deschis
fericirei
?
pe
Hristos,
Asta-t
in
ocul
celui
respins
-
pentru
cd',:tarea
_
_Cu
cei
sasezeci
de
Evrei
ce
trecurE acum
trei
ani
gran -
iele
Spaniei,
venind_
din
Moscva,
veni
si acera
despre
caJe
este
scris
tn
scripturri
:
satane
prdbu;it
din
ce
r,
Bestia
gi
Baraurur,
dln
Apocalips.
'
----
In
fiecare
suflet
ce
a
piendut
pe
Hrisios,
este
e
care
se
lnstaleazE.
,.,
Vai
celor
ce
locuili
pe pdrndnt,,
cdci
s,a
pogorit
dio-
ttolul
la
uoi av&nd
rundnie
E''flr€...('
(Apocarips,
"",12"v.r2),
Nu este
oare
acesta
secretur
Meraniei,
vizionana
sfintei
Fecioareo
a
celel
ce
plAngea
la
Salette
ln
Franla?
Lucifer,
gi irnpreuni
cu
el
mulfiine mare de
diavoii,
au fost
descatuga{i ca
sd
rrnprdgtie
pe
ptrm0nt
mdnia
lor
causticE
'---
Str
infeleger
u..l.r
de ce
preotii
sunt
miceliriti
gi
bise_
rlclle
arse,
cdci
sunt
ffgura,
expres r:nea
isiorici
al iui'Hristos
de-acum
aproape
doud
mii
ani..,
pe
care
Satana
nu_L
"il;;"
e
atlnge
pe
noi
care
suntem
ai
l-ui.
n$l
s'a indniat
Bdtaurur...
si
s'c
das
sd
se
rdzboiascd
cu
cellalti;
cari
pdzesc
poruncile
lui
Dumnezeu,
gi
aa
mdrtu_
tlslrea
lui
trsus
Hristos"
(Apocalips,
c.
lZ,
v.
17),
'
Aqa
s'a
intamplat
in
Rusia,
in
Mexico
gi
in
ceasur
de
fat5
ln
Spanla.
.
OnuI
care
respinge
pe
Isus,
chlamd
pe
Satana.
Aceasta
este
concluzia
analelor
tuturor
istoriilor.
Voi, tineri,
cari
v'afi
pierdut
credinta,
uqor
v,o
pute{i
gEsl
ln
fafa
acestei
barbarii
desftrgurate
asupra
tniruchipriii
rui
isus
pe
pimtnt,
asupra
Bisericii
gi
asupra
credincioqitor.
Voi,
tineri,
cari
a-veli
credinfa,
aproape
cd
nu
mai
aveti
nevoie
de
ea,
cici
vedeti
cu
ochli.ceea
ce
credinla
spun€.
Ura.
-
Iati
semnul
m6nei
negre
nevizute,
t:
i
t
t
I
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 20/60
ce mai
intii
r6d, apoi
admird,
lgi rostepte
ln
genunchi
rugtr-
ciunea.
Alfii
il
imiti.
Insfargit
cere str fie
trimis
cineva
la
parohieo
si roage
pe pdrintele
si-i aduci
sf.
lmpirti$anie
Un
gardian
pleaci
qi
preotul
aduce
pe
Hristos
sufletului
acestui
tinlr
muncitor
in mijlocul
uzinei
..
Numai
a$a
are rost
si
dai
sufletul
tiu
lui
Hristosl
Dacd
nu,
ce vei
face
cu
el?...
Tlneriuioa
Noud
E
trLori,ciea
pdcluriit
A
fost
odinioari
pe
strtrzile
Romei
o
copilifd,
ai
ctrrei
ptrrin{i
erau
morti.
Nimeni
nu
avea
grije
de
slrmana
copili.
Noaptea
o
petrecea
cum
apuca,
pe prispa
caselor
sau
pe pragul
porfilor.
Ziua cit era de mare
alerga
prin
ptrdu.rile
lnvecinate
str
culeagtr
vlolete.
Le
prindea
apoi in
buchefele
,si
mergea
pe
strtrzi ca
str
le vindi.
Cu
banii cdgtigali
igi cumptrra
pdinea
de
toate
zilele. Nimeni
nu cunogtea
numele
el,
dar
cum v.indea
floricelele
culese dln
ptrduri,
lumea
incepu
s'o
numeasci Flo-
ricica piidurii,
Intr'o
zl,
un
preot
tncirunlit de
ani, ctruta coplii
strraci
ca si-i
lnvefe
catehismul. Intllnii
pe
Floricica noastr5.
-
Unde
locuegtl,
copilifa
mea?
-
Strada
este
casa mea,
rispunse
micufa.
-
...
Iubeqti
tu, copila
mea,
pe
Bunul
Dumnezeu?
-
Dar
nimeni
nu mi-a
vorbit
despre
El*
Si
preotul
zlse
:
-
Vezi
bisericuta
aceea?
In
toate zilele copilafii
sdrd,-
cuiicatine,vincasl.iinvlts[cunoascdqisiiubeascipe
Bunul
Dumnezeu.
Vreai
str
vii
9i
tu?"
-
Vreau
str
mtr
lnvtr.tali
qi
pe
mine
str cunosc
gi
sd
iubesc
pe
Dumnezeu.
Adouaz|Floriclcapdduriiafostceamaiharnicila
catehism.
A
lnvifat
semnul
stintei
Cruci,
a
invilat
ci
Dumne-
"uu
ou-"
dat
viaia
ca
si
ne
facem
vrednici
de-a
fi cu
El
ln
..iotl,
terlcili,
teiicili.
A
invilat
c[
Fiul
lul
Dumnezeu s'a
ficut
,,A'
lost odinioard
pe
strdzile
Romei
o copili d""'
om
ca
si
nu
ne
lase
in
ostnda
iadului,
$i
ca
sl
ne
ducd
la
fericire.
Preotul
ia
mai
spus
ci
sfAnta
Fecloarl
este
Maica'lui
Isus
,si-a
noastrl,
rnai
to
seamd
a
celor
picdtogi' siraci
gi
ortani.
't'incrirnea
Norid
A*.
\g3b
N,,
i1
f
inerirnea
ou
.
Nr.
4
Blaj,decembrie 1936
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 21/60
"oL9-
*
rnni
roclnicit
aphrare
a
vielii
rnele'
aci
ara
gtlsit
qi
puterea
gi
iollitu,,
care
schimlih
fala
vietii
mele"'
Lottis
Bleriot,
iicest
inc[palinat
al
aeruiui'
pione-r
al
nviatiei
are
in
i"i*e
ut"
cnit
deosebit
cdtre
sf'
Fecioari"
Orlceavdnt,oricezbor,innellumdratele^iincercariui-apor'
nlt
cle-acolo.
A
"f*tt'
omagiu
acestei
Mame
o
placd
de
tnttllumire:
pe-o
parte
**
o"tt"
biseriea
satului
de
untl'e
a
plecat,
cdnd
a
t,uo""ut
Canalul
Mdnecii'
pe
cealalti
se
vede
;;i;;i
sfintei
Fecioare
cu
aceasti
inscriplie:
nPriuegte-o,
aPoi'
ia-{i
sborulln
Este
o
Arrri,A
pJoi"'
gl"u'otria
de
astazi'
Avern
nevoie
sii
privim
ceva
f,'u"'no',
ttTtegrat-lruinos'
g'apoi
sh
ne
lu6m
uUoiut
spre
idealui
creqtin
de
via 6'
r .--:
*,.r
rr
'
Prin
sfdnta
Fecioar[,
viala
va
deveni
un
val
lumi'
uos
1,r
Iumea
"t';;;'l;
'atl"'
C[ci
lutnea
imbdtrdneqte
qi
,.tug."qt"
de
cAte
ori
nu
priveqte
spre
Ea'
Sd
privin'r
""-
toii
otf
ii
t"'polui
qi-a
inirnii'
acest
lzvor
tl
nvAntului
mare
qi
sfdnt
qi
mdntuitor'
i.
o.
s.
Marlanist
Ce
trebue
sA
fracem
vv4s4
Pentr$
creelin[a
noastr&?
Fdri
credin 6
nu
este
cu
putin &
si
iim
pl&cu{i
h'ri
Dumnezeu
(Evrei
f
f
,
O)'
Acesie"cLlvinte
ne
arata'toati
tnsemnitatea
credin-tei'noastre'.Dela
ddnsa.
atdrnh'-veq-
iiti"-i"-ttta.
Dar
cdt
de
mulfi
oanrani
uit6'
ce
mare
har
al
lui
Dumn
J)ni-
nttn'
ci
s'au
nbscut
tn
credinta
cea
adevirata,
ln"JieAi"li
catolich'
Ce
urmeazi
dintr'o
;ilJ;;
oitur*,
ainir'o
istlel
de
lipsb
de
stirni
a cre-
dinlei
naoqtenite
deia
p&rinli
9i
tre.cuti
tn
suflet
tmpreuna
;l;i;i;
*u*,nii-
c
i*u"n
nu
stirn&m
ni'i'
ne
este
scump
pi
drag,
gi
nu
vom
.li
gata
t1
1.?
jertiim
pentru
ceea
ce
nu
stiriram.
si
t;;;
i;;-i.
tiindc&
am
dobdndit
l&rh
Oreutili
Pi
jertte o'*Amp'
trebue
s&
o
p&strii''ir
cu
atdt
mai
multi
gri;a,-
treUue'
sa
iacem
ctl
aidi
mai
voios
iertle
pentru
ddnsa"
^--i+aix
e Rrrs'
'
Cunogteam
iJ"e""ograd'
tosta
capiiald
'a
Rusiei'
oe
Doarnna
IYatatia
{J;acoia'
vara pre;edintelui
con'siliu'
l*"u
f,"
,J"tpiri,-storvpin'
E-a
t1ec.u1e
la
c-redinfa
catoiich
chiar
tnainte
Au
*i"itustelE
de
toleranth,
date
din
par-
tea
trnpdratuiui
N;;;1"-
u1
flsilea
9i
nu
se
ascunse
de
loc
cu
u"nu
tot,a"ietu
"
].9gii":
^rusesti..1rtii-1::1,ltn"
p?"*f""rtti
sau
ti.a-''
Dar'
liiiidcb
in sldrsit
conversrunea
Ia
catolicis*
n'u"iL;;te'fi
t*fiintut*u
nouilor
biserici
era
risata
*ororitiliirr"iir"ri."9ti,
ea
miiloci
tnlhturarea
tuturor
chitinu+urfil'p"ftpf-
rtiseFti
care
in
nici
un
chip
nu
putu
tntelege
lf
llt"r
ddduse
religiei
catolice
o
oar€catre
libertate'
lnaintdndins6curdvn6apostolicbv&zualaturea
de
sine
pn
rouoiJil"iir
catolici
cam
indiferenli'
pi
plinh
de
intristare
inoirb;;'
nftce;ti
oa,meninu
qtiu
ce
comoard
poartd
tn
,uftuin{i-1or'"
fiiid
catotiei'
Ei
au
prirnit
acest
dar
tnalt
,^
*'iiunt'i
'alu
vtarinli'
fdrd
iertfe'
o"
':hY:'
fard
asteneam
{i"iui"a'
La
rrtine'
este
altfel
-
zece
anl
am
trutdlai
E;
ain
';{"i;;'
"i
tn
sia'qit
sd
iac
mdriurisirea
credinlei
catoliee
;;;;
ia
f.iu
1n'y'i'u
al bisericii
catolice'
Dupd
o
astfe
iu"*iioa'
dupd
un
astfel
de
studiu'
sff-
mez
ctedin{a
mea,
dar
tmi
p.are
raw
cd'
catoticii
de
naq-
tere
nw
o
prcyuii"
tot
atdta"
'
-
Aceste
cuvinte
serioase
ale
ilustrei
ptiiJ
;;1";t;
pe
tiecare
catoiic
de
nastere'
Daci
thr6
cel
**l'*io
*u'it
*o
prirnit
harul
credinlei
la
sldntttl
,",*',
?*
lo't-
"on"u i
tn
casa
pd'rinteasci
9i
poate
chiar
tti'=-t"'*t"1Ji'
oare
nu
ar
trebui
s&
ne
ternem
An
greaua
rhspundere
la
tribunalutr
lui
Dumnezeu?
;;;';
dat
rnuit'
dela
aceia
se
va
9i
cere
l
Nr.
4
Tinerirnea
Nor.ld
Pag.
65
Pag.
64 Tinerimea
Noud
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 22/60
mult,
citinr
in sf&nia
Scripturd.
Mult
ni
s'a
dat inir'ade-
vdr
dacd
Sfdniul
Spirit
ne-a
h6rizit credinta
catolicd
fird
o muncA
de
zece,
ani
ca
Doamnei
U;acova"
Sa
nu
uit&m
ci
ea triia in
mijlocul
societd[i mari rusegti,
c& tntr'acele cercuri
oarnenii de obiceiu
se ocupau cu
alte aiaceri decdt
cu credinla
caiolicd,
ci
tocmai
inteli-
genfa
ruseasch
tr6.ia
cu
iozinca: religia
este
pentru po-
por.
Anr
fi
l6cut
noi ca
ddnsa?
Ce
jertle,
am
f&cut
pdn&
acurn
peniru
acea
credinld care
singurd este adevdrata
invdfiturd
a
lui
Hristos,
care
intre
toate
frdmdntirile
celor 2 rnii
de ani
s'a
pdstrat
nestrdmutat&
gi
cuce-
regte
lumea
nu
ce
4s65ila,
dar cu cuvdntul
lui
Dum-
neze,u pi
cu tainica
puiere
a harului
supraliresc
?
Doamira
U;acova studiase zace
ani
spre
a
se
lace
catoiic6.,. Principesa
Volkonskya
se
apropie
cu
prilejul
unui hal
ai
crirlii
fmpir6tepti
dela Peirograd
de
puter-
nicul
Jar
Alexandru
al
treilea care la
timpul
sdu
finea
tn
mdni orientarea
politicei
mondiale. Nobila
ferneie ii
vesti
o noutaie:
,,Sire,
arn trecut
la
credinla
catolied".
Aceste puline
cuvinte
confineau
un adevdrat
eroism.
Tocmai
pe
acel timp
reacfiunea
farisrnului
tn
Russia
era
foarte
puternicd,
un episcop
catolic lmi
zise
cd
era
atunci
aproape un
fel
de crimd, sd
nu
lii
membru aI re.
ligiei
statului
farist.
$i
principesa
curagioasa rndrturi-
se;te inaintea
larului
puternic,
cd a
pdrdsit
biserica
statului rusesc spre a
fi
catolicd.
Curagiul
acela
de-
sarmi
chiar
pe
Alexandl'u al
IXI-lea.
El
zise:
oDacd
con-
vingerea
Dv. este aga,
sd
fili
catolich
In imperiul meu
fiecare
ona
poate
sd-gi
urmeze
convingerea
sau.
Chiar
Iranchefa
principesei
fa[& de impdratul
ne
este o
piidi
cum
trebue
sh
ne
stimdm credin[a. I{u trebue
sd fim
urmagii
sfdntului
Petru
in tinda
arhireului
unde nici
mdcar fnaintea
unei
slujnice
nu
fndrizni
a-gi m6rturisi
crodinla,
flu,
-
s&
urrn&m
pilda
inimoasei
principese.
Dar
sd
nu uitdm
o
?mprejtrrare.
Cum venise
prin-
cipesa la
convei"siune?
In
statul
Uganda fn
flfrica
mij-
locie,
Pirinfii
Albi cer
azi
dela
catehumenii
lor un
timp
de
agteptare
Ia
sfdntul
botez
cam
lndelungat,
un
timp
de
patru ani.
Doamna
USacooa
studiase
zece
ani
Si
priniipesa Volkonskya
studiase
doudzeci
de
ani
de
zlle,
pdn&
ce trecu
la catolicism.
Dup&
trecerea
sa
publici
Ia
Berlin o
carte
,Despre
bisericd"
dovedind
intr'insa
dogmele
catolice
respinse
de
rdsdritul
neunit.
Cartea
licu
o
mare
impresie
printre
teologii
rugi
5i
iniiii o
literaturi
intreagd
despre
ddnsa.
Principesa
scrise
atunci
o
a
doua
carte,
mult
mai
Voluminoasi:
,Tradilia
bisericeasch
qi
literatura
teologicd
ruseasci.'
Ci-
,tind
acea
carte,
vezi
cd
autoarea
trebui
si
studieze
in-
tr'adevir
20 de
ani spre
a
li
in stare
si
rdspunzi
la
toate
obiecliunile
adversarilor
sii.
'Irecerea
ins65i
la
catolicism
era
din
partea
prin-
cipesei o
jertfi
nu
tocmai
mic6.
Ea
trebui si
rupi
cu
toate
tradifiile
lamiliei
sale.
Dar
i6cu
o
jertfi
5i
mai
mare'
.cici
pe-atunci
tegile statului
opreau
trecerea
la
catoli-
cism
sub
pedeapsa
exilului
ln-
Siberia.
Mirturisirea
curagioasi
a trecerii,
inaintea
impiratului,
era
o
iertlb
noui. Toate
acestea
ins6,
erau
mai
admirabile
din
cauza
muncii
neobosite
de
dorrdzeci
de
ani
jertfifi
spre
a stu-
dia o
religie
pe
atunci
desprefuitd
tn marele
imperiu
rusesc
gi
chiar
prigoniti. In
sfdrgit
sd nu
uitim,
ce
jertfi
l6cu
principesa tipirind
doui
cirfi
insemnate
pen^
tru apirarea
religiei
catolice.
Russia,
Mexico
pi
tn
timpul
din urmi
mai
ales
Spania
ne
dau
azi
pilde de
adevirati
mucenicie
pdni
la
sdnge.
Riutatea
inddrjit&
a
bol;evicilor
ateigti
este
mai
mire
decdt cruzimea
pdgdnilor
pe
timpul
tmpira-
filor
romani
cari
au
prigonit
pe
creStini.
Jertfele
lrafilor
nogtri
sunt
admirabile,
cu
adevirat
eroice.
Cetind
despre
'ele
ne
vine
poate
gi
noui
dorul
de
mucenicie.
Dumne-
zeu
gtie
ce
Joarte
ne
aSteapti
tn
tara
noastri
cre;ti-
ni.
Deocamdati
pildele date
noui
din
partea acelor
,doud
lemei
Ruse
pentru
stima
credinfei
noastre,
sunt
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 23/60
Irag. 68.
Tinerimea
Noud
Nr.
4
Tinerimea
Noud
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 24/60
autat
tn
lJarcellona
pentru
delictul
de apdrare
,a
Spaniei
gi-a
rellglel".
Consulul
general
al
ltaltei
le-a
prcdat
Amiralului
celal
de-a 7 diuiziune
Naaald
din apele
Barcellonei,
aga
am
put.tt
sd le cunoagtem.
,,Eu
tmi
dau
aiata
cu
bucurie
gi
mdndrie
pentru
Dum-
nezeu
gi
penhu
Spania. Simlesc
in aceste
clipe,
mai mult
de-
cdt
otigicdnd
cd uiala
nu este
patrimoniul
omului
ci
a lui
Dumnezeu.
"Fili
siguri
cd sunt
momentele
cele
mai
fericite
din
uiala
mea..
primili
aestea mor$ii
mele
cn bucuie,
nu cu tri-
stefd".
Auocatul
care
iI
apdra tn
fafa
tribunalului
militar
pl6n-
gea
de neputin[a
de-al
putea
salua. EI
era
senin,
,pune
toatd
uina
pe
mine,
ii zicea, doar
aom
putea
salaa touard.gii".
Aao-
.
catul rdmase inmdrmurit
deabinelea.
Ia
seama
Si
la
credinla
acestei
tinere cregtine.
-
Crezi tu tn Dumnezeul
acela care nu zice nimic
ai
,
nu
se
apfud cdnd
ti
ardem chiparile
gi masacrdm
preofii
ltri?
-
Cei mai
mult,
chipul sau
persoana?
intrebd ea.
-
Persoana, rdspunserd.
-
Inlelegeli acum:
Hristos a tngdduit sd
lie
prigonit,
incununat
cu spini, rcstignit,
fdrd
sd
se apere. Ce minune
sd
,fie
aceasta
dacd
tace
acum cdnd
ardeti
chipurile
Lui?
A
tngdduit
sd
fie
chinuit
tn
persoana
sa
pentracd a uoit sd
mdntuiascd
pe prigonitori.
Dacd
acum tace,
este semn cd
urea
sd continue,
tn
batjocura
chipurilor
gi-a
preolilor
ucigi,
suferinla sa
mdntuitoare".
Numai
tn
aielile marthilot
de
demult
mai
aitim
lu-
uurile
acestea...
Peste
laua incandescentd
de
aulcani
de
urd
gi
sfdrmare
barbard,
cdpitanul
De
Gregorio,
unul
dintre
eroicii
apdrdtori
ai
Alcazarului,
poaestegte
cum
au cdlcat...
nAm
luat ca bazh
a
vietii
noastre
sfdnta
Liturghie
gi
sfdnta
Impf,rtdganie.
In
vremea
zilei
adoratiunett
euharisticului
Isus
gi
rugdciunea
sfdntului rozor.
In
fiecare
zi din
timpul asediului
ne-am
im-
phrtdgit,
cu
toNii,
incepdnd
cu
Statul Maior.
Zilnic,
in fata
dugmanului
insdlbdtdcit,
la
ora
15, soldatii
se
rugau Sfintei
Fecioare
eu
rozarul
in
mdn6t'
Aceste
puline
cuuinte
ale
cdpitanului
cuprind
temelia
oricdrtti
eroism
adeudrat.
Sunt
ureni
tn
istorie
in
cari
nu
rdsund decht
doud
chiemdri,
aceea
la
eroismul
creqtin,
gi
aceea la
evadarea
din
lrpta
pentta Euanghelie.
Sau trdegti
eroic
sau
deui
trdddtor.
$i
timpul
acesta
cdlit
de
batiocurd,
de
urd
gi
uiolenld
este
prezentul.
Cultiuali
chiemarea
la
eroism,
aceastd
anatemd
aie a
Iagitdlii.
a
egoismului,
gi-a
comoditdlii.
Trezili
erout
din
uot, tinerilot
Pdrintele Suciu
CRUCIATA
ET]HARISTICA
Fetrigon,
ftfllcul
Gnuciat."
(continuare)
Februarie
'L(9,
Bunul
meu
Pdrinte
...Am
prirdsil
uechea
garnizoand..'
qi
iati'ne
intr'un alt orag'
o
bunul
meu
pirinte,
sunt
loarte
trist,
liindci aici
nu
existi
lucru-
rile
lrumoase
cari
erau
in oripelul
pe
care
l-am
pirisit' Aci
nu
se
atli
njciCrueiatdBuharisticdginiciuncopilnusecuminecizilnic.
Cei
nnai
evlavioqi,
s
fac odatll
la
lund'
Abia
trecuri
opt
zile
dela
sosirea noastri
qi
pirintele
paroh
ne
chemi
in
sacristie,
pe mama
;i
pe
mine,
Imi
era aqa
de
teami'
.
Pirintele
paroh
m'a
privit
un
moment,
apoi
a spusl
-
Doamni,
aici
se
miri
multi
lume
de
lelul
dvoastri
de-a
vi
purta. Inleleg
ci
vb
imp[rti9i(i
zilnic,
insi
mulli
nu
pricep de
ce
ingi-
iuig
copiiului
dv'
sa
se
impirtlpeasci
deasemenea'
Credeli
ci
micul dv"
copit
ipi dE seama
de ceea
ce
face)
-
-
Eu
o
cred,
pirinte, dealtiel,
nu
eu arn
lost
aceea
care
am
adus
pe copilul
meu
la
impirtipania
zilnici,
ci
chiar
el
m'a
indemnat
qi
pe
mine
la
aceasta.
Tinerimea
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 25/60
Tata mi'a strdns mina qi
am
simfit
ci
era multumit.
Seara,
in genunchi
l6ngd patul
meu,
aro zis
jumitate
din
rozar
pentru
Di
general,
care
a
logt
at6t
de
bun
cu
mama,
Al
D-Yoastr5,
Petripor
Eunul
meu
pirinte
Aceasta
insi
s'a
repetat.
Doamnele au venit
la noi
ioi
gi
ele
au inceput
din
nou
discuqia
9i
au
continuat
si
repropeze
mamei pentruci
eu nod
Impirtisesc
alituri de
ea.
De data
aceasta
iasi
ea
n'a avut
gre
nimeni
s,o
apere.
$i
dupi
ce
au
plecat
toate
doamnele,
tata
loarte
enervat
a spus
mamei:
-
'Noi
suntem
pe
cale de-a
deveni
ridicoli,
si
cred
ctr
vei
sfirpi
odati
cu accasti devoliuneo.
-
Mama
lncepu sE
pldngi,
Eu
am spus
taticului
ceace
citisem
ira
clrticica mea:
-
,Titicule
de
ce
m4
silegti
sI
nnininc
zilnic ?
-
Ca
si te
hrinepti
--
Ei
bine tlticule, eu rreau
si-mi
hrinesc
deasemeaea
pi
sufle-
tul,
iattr de ce
mi
cuninec
zilnic.,.
El
n'a
rispuns
nimic,
insd
s'a
retras
in
camera lui
tiri
si
mi
sirute"
Sunteno
foarte indurora{i..,
Am
intrat
pi
eu
in
camera
mea; rnanra
m'a urmat...
qi
agezdndu-se
pe patu
meu imi
spuse;
'Tu
vezi, Petrigor,
toatl
lumea
strigE..,
Fi
ni-
EGni
nu ne
sprijinegte,
nu
ne incurajeazi.
Poate
ar trebui
sd
facem
ca
ceila$i.
Da, mami,
lnsi
atunci n'am
asculta
pe
Bunul
Dumnezeu.
-
Aceasta
c
adev[rat,
Fetripor. Insi
daci
vom
continua ne
vor
critica din
ce
in
ce
mai mult
$i
tata
se va
supira
gi
mai
tare.
-
Miicull
e
adevirat
insi
noi
vom
putea
continua,impdrtdpindu-ne
Dumineca
la
parohie
iar
in
celelalte
zile
vone
merge
la
alte biserici.
Sunt
ln
total
iease,
aga ci
iu
fiecare
zi
vom merge
la
alta...
Eu
mi
voi scula
puliu
mai
de
diminea i....
Mama
no'a imbrifigat
de doui
ori
pi
mi-a
zisl
-
rTu
ai
dreptate, Petrigor...
vom incepe
de
miine
peterinajele
noastre.., Roagi-te
ingerapului
tiu
sl ne
ajute".,{
De
atunci md
scol cu un
sfert
de
orl
mai
de
vreme
qi
mergemJin
fiecare
zi
la
o
altd
Bisericd..,
Ce
greu
e
pentru
copii si
primeasci
pe
micul
lsusl.
Toatl
lumea-i
tmpiedecd.
Prelucrarc din
l.
francezd
de
Eugenia,
Teodora, lleana
--
Mariani
ste
(Va
urrna)
Vi
siruti
mdna,
Petrigor
Tipografia
Seminarului
Teologic greco-catolic,
Blaj.
TINERINIEA
NOUA
un.5
,iar".HlF.
,,Tu
ziei
ch
Eu
srnnt
Impirat.."
Eu
pentru
aoeasta
affi
venit
irtr
lume.".tn
-
Isus.Flristos
-
,
Sdnge
greu
strope$te
aurora
anuiui
193?,
sdnge
de
frate
ce
strigd
spre
cer.
In loc
de
corurile
lngerepti
trim*
bi{6nd
mesagiul pdcii
in
ceruri
Si
pe
pimdnt,
auzi
poc-
nituri
de mitralieri
gi
zgomot
de avioane
5i
fipetele
c;lor
in
agonie.."
La
auzul
lor sulletui
se
smucegte:
F{ristoase,
vino,
tu
singur
egti
impflrat
Lurnea
ce
rdtdcepte
in
islazuri
de
sange
tn
aiuviuni
neeontenite
de
uri,
o
dovedegte:
.".
E
scris
iubire
tn ininna
Egtfi
Imnp6rat
pe
cer cu
stele,
cu
lurnina
in
spafii,
cu
noastre:
Egti
Imrpfi-ret
..,
E
scris
clr
zbuciumui
nostru
ce
te
chiam6,
cu
entuziasmul
nostru
ce te
reclame,
cu
sangele
martirilor
de
ieri,
d,e
azi,
de totdeauna.
Erau
vremuri
cdnd p"flo"ruln
pe
emblemele
lor
ifi
scriau
nurnele,
pe
scuturi
semnul
T6u,
pe
coroane
regii
insigna
ta
gi
modeieie
ili
purtau
mdrturia.
Noi
arn
pdS.
trat incd
prezenta
Ta
pe stema
[6rii
noastre,
de
iare
putini
se
tin
cu vanjoasi
apucare.
Dar
din
multe
locuri
ig-u*
scos,
popoare
tntregi
nu
mai vreau.
s6
ptie
de tine
Vreau
sE
fac6
legi
ldr6
de
Legea,
care
e$ti
Tu,
sd de-a
viafi
16r&
Viafa,
care
e;ti
Tu,..
Unde
uf""in-Z
Putea-vom
oare
shange
destinul
tn
brafele
noastre
si-l
purtdm
spre
Tine?
I
l
-
Blaj ianuarie 1937
Pag.74
Tinerimea
Noud
I\r.
5
Nr. 5
Tinerirnea
Noud
Fac ?g
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 26/60
Luther
a
clhtinat in
mulfi
puterea
spirituali
a
papilor,
Reuolulia a
inlrdnt
tmpdrdtiile
pdmdnteSti.
Comunismul
vrea
si
surpe
Fi
pe
Dumnezeu.
Deviza
Lui
Luther: Iiecare
om
e Pap6.
'Deviza
Reuoluliei: fiecare
om
e Rege.
Deviza Comunismului:
Iiecare
om
e
Dumnezeu.
@
Da,
Noaptea
Mare vine
printre noi.
Cu toate planu-
rile, cu
toate reformele,
cu
toati
opozifia
Guvernelor,
a
invenfiilor, a
pactelor,
a
adundrilor,
Noaptea
Mare
vine...
$i
Lumina egti
Tu, o Hristoase-Impdrat,
egti
gi
Arborele
Viefii.
Stropegte
cu Sdngele
tiu
popoarele,
p6-
mdntul,
gi-l
opregte
de-a
deveni
un iad,
cu
pldns
amar
gi
scripniri
de dinfi.
@
Mai
mult ca oricdnd,
nu orem desndd.ejdealRidici-Te
5i
poruncepte
Furtunii.
Daci
se
strigi:
oJos
Dumnezeuo.
Se
strigi in
contri:
,Hristos,
Impiratul*
Nu vrem
si
Te
ascundem
iariS in
catacombe
spre
rupinea
civilizatiei,
dar
vrem
cinstea
si
ne
iertfim
tn
numele Tiu, ca
sd izbivim
o
lume
ce se clatini
pentruci
te-a
respins
pe
Tine.
Legiuni
de
tineri
se ridici
purtdnd
tn piept
flacira
veqnicei
Credinfe,
in
ochi lumina
Impirtiqanilor
Si'n
suflet
Iubirea
Ta.
Hotirffi
si Te
ap6rim
-
cici ne
faci
aceasti
cin-
ste
-
trebue
sd
fim
ruguri
incendiate
de
lubire,
ca sd,ti
purtim
Numele
pe pimdnturi
gi pe
veacuri.
$i,
poate,
dupice glia
se
va
Ii
tnfrifit
cu
sdngeleo
dupdce lumea
va rimdnea
govielnici
tn
cavitatea
tutu-
ror
beznelor,
dupice va
li
pus
vdrf
pe
piramida
tuturor
picatelor,
dupice
a
rulat
lilmul
tuturor
revolufiilor gi-a
topit aurul in
vifei
de
tnchinare,
poate
atunci,
obosit6,
va tace
descoperirea
lubiri,
qi
se va
arunca
in
brafele
Tale.
De-acum
i{i zidim
tron
tn
inimile
torlele
mtnunii
tale
pe pdmdnt,
;i
Te
in
Iubire,
tn
Credinfi,
in
Jerili,
0,
impdrate,
ce
nu
pofi
fi
asasinat.
Tinerimea
Noud
g8U94rA
PENTRU
vrATA
CREBTINA
"Acegti
nenorocili
ce
nu
furd
niciodatd
at
nici
tn
uiald,
sunt
goi
de tot.,,s
-
Dante
Alighieri
-
cer
ce
acum
credem
cd
trdim?...
Vino
lntr'o
plimbare
prin
impirdlia
disperdrii,
tn
[inutul
cu
z6ri
de fum
li
"ori
a*
scrum
ca
sd-l
vedem
ce
descrie
pentru
*,ri1i
dintre
tinerii
de
astdzi.
-
O
poarti
ne
deschide
calea.
Tremuri
ca
limbi
de
Ioc pe
ea
un
scris
sinistru:
Prin
mine
mergi
la
cuibul
tntristdrii.
Prin
mine
mergi
la
oeSnic
pldns
fierbinte.
Prin
mine
mergi
la
neamuf
dat
pierzdrii.
.t
,Lasciate
ogni
sper)nza
ooi
ch,entrate",..
Spelunci
cu
chipuri
chinuite,
niuceSe
durere,
suflete
noastre
ca
si
finn
slujim
Nr. 5
Tinerimea
Nouri
D-,.
,-
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 27/60
fmpietrite
de
desnddejdi,
pe
un
pdmdnt
de
srnar
negru.
rlginos,
acoperit
de
vierrni;
s.rspinn
ce
se izbesc
de_un
cer
lipsit
de
stele
gi
9ad
ca
o
ploaie
de
plumb
top.it
peste
piepturile
ce
urld tn
groaznic
vai;
manali
ae
vi;e-
lia
durerii
urletele
se'neac{
in
scrdgniri
de
Ointl,
ce-ti
aprind
fiorii
trupuiui...
Ce
lume
este
aceasta
?
Este
turma
ceror
ticdrogi
ce
trdiri
tn
lume
fdrd
sd
se
lacd orednici
de
ci.nste
sau
de
ocard.
Este
turrna
celor
ce'n
viald
nu
se
pun
nici
de
par_
lea
lui
Dumnezeu,
nici
de
partea
sataneil,
ci
rdmdn
tnchigi.
tn
el.
Cerul
n'a
gdsit
ninric
din
lucirea
lui
in
ei,
qi
Iadul
ll
respinge
cd.ci
fald
din
ei nu
are...
cerul
nu-i.,,rnu,
r".-
dul
ti
respinge.
.
-Dante
prinse
a
l&crima
de
soart&
disperatd
a
aces_
tor ticilopi.
I'se
rdspunde...
-
Nu
ai
ce
te
aa
iii
-ar"p-
lrle
gi
mila
nu-i
gise6te,
cdci
viala
lor
in
l'rne
e
fdr&
urml...
Prea
mult
oorbim
de
ei;
tu-i
uezi
qi
treci.
rlga
trecr-lrd
pe
ldng6
acei
ce
nu
te pofi
indurd
s6-i
ve zl.
Toate
le
putern
indura,
nu
ins6
urediocritatea
pe
,
carc
o
asvdrle
cerul gi-o
vars&
iadul.
Tdndrul
medioeru
este
incftfs
in
sine
qi
n.r
vrea
s&
cunoasc6
alti
finti
decdt
propria-i
f6pturd.
zavoiit
tn
"eul'
sau
se
asfixea
26,
de
na*atu
pofteror
lui,
se irrto*i"a
de
miasmele
nesuferite
ce
se
ridici
din
mocirru
;"i*ii
r.rr.
caracteristic
irr
fizonomiatdnirului
mediocru
"
"Jttutu
l
toti
ti
servesc de ogrind6
in
care
s6
se
contempre
pe
slne cu
satisfacfie.
Mediocrul
nu
se
pune
nicicdnd
in
situafia
de-a
avea
frlcl,
El
se
razimd
iniotdeauna
pe
majoritate.
.,56
fim
rolldari,
n'o
si
ni-se
poat6
lace
nimici,,.
_
,,N.,
putem
ll
ellminafi
cu to ii",
n1..
Lui
ii
este
interzisd
o
initiativd
carc s6'i
angajeze
respanzabiiitatea.
rn*pnru*nnirt
ii
cpregte
orice
acfiune
obositoare,
rnai
cu
searni
cdnd
ar
ii
s&
cadd pe
spatele
lui
povara
rdspunderii.
Deacee,a
el nu
ajunge
nicicdnd
sd
se
facd
vrednic
de
cinste.
De
acard
nici
a;a,
are
de
partea
lui
rnajoritatea
care
ntr1
ocXregte
ceea
ce-i
dupi
aserndnarea
ei.
filaregalul
Foeh_a
zis:
,Biruinla
^
tn
toate
_
apar^
line
eelui
sefos
de
raspundeie"
-
Mediocrul
pune
ta
iiaex
o
astfel de afirmare,
cici
rdspunderea
simiitd
;i
tnfrun-
tatd
este
anateina
niediocritilii.
Celebrul
aviator
fuancez
1uynenter
avea
cleviza:
?.{:ir:.
faqe"
-
,, nfruntdl..
nqa
u;""rn
sd
fie
ci.neuatn
spa.
fiile
fdri
cupole
gi
granife
poi"
curi
uinogu
uuropfun*A
iuf'
-
IVrediocru
simte
regin
rana
i-r'u,
rripune
-JJ'
r*-
frunte
ceva.
Er
nu-inclrdsnlgte
aecat
in
mijlocul
masseror"
Altcdrn
e
timid,
depi
vorbirel.
--*
Un
filosol
finlandez
ceru
lui
lWussolini
senzul
fas-
cismului,
tntr'o
singurd
ttaz&,
C"onfn
scrie:
,,Noi
suniem
imp.otriua
aielii.
cot^oade,,
_
Mediocrul
na
ar
subscrie
niciodati
o
as'el
de
docrina.
Corirurul'
farrnec,,
con_
trarul
se
imbind
armonios
cu
temperamentul
s6u.
Rdspunderea
cv pieptul
bombat
ce
lnfrunta,
ca
apoi
s6
plece
la
tlcliune
d6rz6,
iatd
cerinfere
vremii
de
astdzi,
iat6
osdndd
ce-o
as.
vdrle
chemarea
noastrd
tinereaici
celor
ce
irdesc
fna
mediocritdte.
Eroismul
vrea
rdspundere,
lnlruntare,
acfiune
gdn_
ditd,
cdlduzitd.
Med.iocritafea,
mdnatd
de
oroarea
acestora,
caut6
s6
se
refugieze
tn
bra[ele
bl'ndului
Isus,
;i_acolo
intdlnegte
u,1
bjci
iu
plesne_de
9te
",
;;tti;
prin
aer, pesre
noi:
,Violenfa
_cd',tigd
Impdrdlia
tui
itimnezeu*...,lndrdsntft,
Eu
am
blruit...o
-
Si
biefii,
cu
milioan
ele,
trec
f6r6
sd
li
indriznit
ni_
mica
pe
pdm6nt,
fdri
a
ldsa
decAt
o_
urm6:
o
piatr&
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 28/60
tristh
de
mormdnt,
ce-ar
vrea
cuvinte
ale
lui
Dante:
,Dar
tu
cel
oiu,
ce
urei?
ImPlinise
2
ani
tn
ziua
de
Crhciun'
tnseamnd
ieslea,
pistorii,
magii'
luminile
H
lugi,
cu
aPisitoarele
Tu
te
desParte
de
aceqti
I-se
explici
ce
fn
jurul
Micu-
ce-s
morli ",.,
--
-
,CaLf
acestia
nici
trdind
n'auurd.uialdn"':j::""i1"^;
*or{
constelafile,
;i
se
clatini
Poiirele
cu
Sdnge'
cact
Chipul
Si
'flsemdnaiea
lui
Dumnezeu
a
trecut
pe
pdmdnt
trari
rost,
medioctritatea
a
pripidit
totul"'
--'
Tinerilor,
tnlrdngeli
mediocritatea
I
Pdrintele
Suciti
Parintele
DUChaussofs
in
carte
az
,,Femme,s
Hdtoiques"
(Seurs
Grises
Cu"iJin""es
aux
Glaces
Polaires)'
redi
["fin
t"tampl6ri,
lntre
cari
urmitoarea
istorisire'
in
urma
cireia
,tn
potu-
au
seama
de
eroismul
acelor
lemei
care
gi-au
jertfit
"Ltt
apostoliei
credinlei
tn
pustiurile
;;';il;n
aio
i"uiiu'fata
de
Pruncu;orul
n&scut
in
ies-
lea
din
Viflaim.
Acolo,
unde
Canada
atinge
Alasca
gi
Oceanul
Glacial
.tlrctic,
Spiritul
p"*""f"i
a Insullat
tn
inima
unei
mici
silbatice
Indiene
atug;ttuu
la 6
de
Sl'
Impirt6ganie'
Cel
dintdiu
cuvdnt
u*l""iut
de
mica
Cristina
a
fost
numele
lui
Isus.
Se
tmpiJiii
p""tt"
tntai-a
dati
tn
B
Decemvrie
1915,
;i
,r.,
ulrnu'iiZaizani
5i
11
luni'
Ar
li
putut-o
lace
6
luni
mai
curdnd,
cici
Stia
ce
este
Pdinea
Euharisticd'
;i
cunoptea
atdt-JL
fi"n
adevbrurile
de
cipetenie
ale
credinfei
incdt
""
p"i'"i
surprinde
contraziceri
ln
ris-
punsurile
ei.
lui
Copil"
Ce
l&cea
Cristina?
Mer-
gea direct
tnaintea
chivo-
tul.ti,
ingenunchia
Pi
se
ruga.
-
De
ce,
ii
zise
Maica,
nu
te
vede
nimeni
ldngb
iesle?
Este
atdt
de
tru-
moas&
Toate
coPililele
merg
si
vadh
Pe
Micul
Isus ...
Tu,
niciodati.
-
Dar,
rdsPunde
ea,
a-
coto
tn
iesle,
Illicul
Isus
nu
trdeSte.
Aci,
Si
arald
chiaotul,
tn
cdscioara
Lut,
trdeqte,
Si-I
uorbesc.
A
fost
neodihniti
Pdnd
ce
nu
i-s'a
ingdduit
sh
ia
parte
la sl.
Liturghie"
Ea
iixa
intotdeauna
cu
Privi-
rea
sfdnta
F6ine
9i
nimic
nu o
distra.
La
o
rugiciune
de
seara,
Maica
Superioar6
o
vdzu
tinu,
s'o
urnileascH.
Veni
Cristina
ln
costumul
de
Prima
Im-
pdrtdqanie
la
2 ani
qi 11 luni.
poptind
ceva.
Cu
acest
Prilei
printre coPilife
tn
timPul
r8'
crealiei
gi
zise:
Cristina
nu
a
fost
cuminte
Ia
rugeciune'
S'a
terminat,
ea
nu
va
mai
merge
ia
sf'
slujbe,
va
rimdnea
tn
pat"
Copililanur&spunsenimic.Cuochiirnariinl6cri-
mafi
privia
acuzatoirea.
Cdteva
minute
fn
urmd'
degete
marunteteizbeaulaupacarnereiderecrealieaMaicelor.
Era
Cristina.
{Continuare
la
P
82)
prinlre
ghielurile
Nordului','
iPag.
88
Tinerimea
Noud
l\r
5.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 29/60
-
Firinte
de
ce
vi lngreunali
cu aceagtl
?
Domnul
Vicar
este ti.
ndr.,.
el ar face'o
mai
uqor..,
-
Nr.l,
nu
doamni
e
datoria
mea
se
dau
pildi,
vreau
ca toati
lu-
mea
se
gtle
ci
dorinfa
mea
este
de-a
nuiri
inimele
copiilor, ceeace
de
altfel doregte
gi
Isus
Hristos
gi
Sfintul
plrinte
papa.
Ah
acum
inteleg
prelerinfa
Domnului
Nostru
pentru
cei
mici,
$i
a
plecat
dupi
ce m'a
imbrd{ipat,
al
Dumneavoastrd
Petriqor.-
I
Prolucrare din l.
francezl
de
Eugenia,
Teodora, Ileana
--
Marianiste
(Va
urma)
Fentr.u
voi.."
'
La
'nceputul
lunei
Februafie
a
acesi;tui
an
$e aa
ttnea
la
Manilla
ln
insulele
Filipine,
Congresul
International
Euharistic.
Vd
tndemn,
prin
aceasta,
sd Vd
lineli
d,e
pramisiune:
prcglfit
Comoara
sufleteascd.
O uom aduna
intt'un album
gau
doud
gi
aa
forma
obolul irzimii
noastrc in
cortegiul
d,e
clilutrt
ce
se aa
aduee
Impdratului
nostrtt
Etharistic.'Trimi-
findu-le
peste
pdmenturi
gi
nzdri,
faptele
noastre
d,e-aci,
aoir
lneemna
tn
Filipine prezenla
tn
spirit a
unor
tineri Cruciali
Romdnl, la
mdrirea
ee se
tnal[d. in cinstea
Mdntuitorului.
Pentru
uoi, tinerilor,
aceastd hotdrLre
a noastrd ca sd nu
plerdelt
nimic
din
ceeace
este sprc
mdrirea Impdratultti
nostru
Irus.
Anaator truventutls
Tipografia
Seminarului Teologie
greeo-catolic,
Blai.
TINERIMEA
NOUA
Un
Oyn se roagd.*
Imi
este
sculptatd
tn
amintire
priaerigtea
Judecdlii
din
nrrn6,
din
capela
9irtind.
un
Efistos
afletic,
cu bra[u'I
ridi-
cat, aruncd
cu .fulgerarea
dreptdlii
uerdictul osilndirii,
asupra
celor
ce
peste
uremwi
ti
scuipard
Fala
si-i
mutilard
rrupul.
Dar, tntre
El
gi
noi,
un
Om se
roagd.
Cu
fala,n
palme
se sbate un
suflet
tn
toatd.
uigoarea
suplicdrii
ca
sd.
staai-
Ieascd.
Pumnul,
ce
std
sd
se
aprece'n
M6nia
cea
cu
d,reptate.
Un
Om
se roagi
tn
tdcuta
capeld
a
Vaticanului.
$i
Bra-
[uI
cel
cu
palma
perforatd
de
cui
nu
se
mai
apteaid.
De
ueacuri mugchli
stau
tncremenili
gi
dreptatea
tgi
am6na,
cercetarea
ei"
Un
om
se
roagd.
$i
prih
rana
sfdntd
a
M6nei
rid.icate
zfuegte
cerul,
mila
tndelungrdbddtoare,
Silngele
ce
picurd
gi-aduce
roade,
Sdngele ce
picurd.
gi
osd.ndegte,
Sdngele
ce
picurd
gi-i
edlcat
in picioare,
gi
picurd
incd,
p6nd
ci
aduce
belgug.
Un
om
se
roagd.
O rugdciune
se rid.icd
asemenea
unui
monolit
Si
proptegte
mdnia
sd
nu
se
prdaale
peste
noi.
Oh,
atotputernicia
unui
Om
care
se
roagd.
Vulcani de
rdutate,
de
beznd,
de
groazd
ti
prind.
rugd_
ciunea, Pdmilntenele
toudtdgii
se.
rid.icd,
cu
ea
ra
ceruri.
Domnul
cautd
mdrgdritarul
rugii
prin
noroiul
crimeror.
Unde
este?...
Ruga a
deuenit
suspin,
gemetele
imbracd
rugdciunea
gi
lacrimile
deoin
cariatidele
acestut
templu
al
rugii.
Rugd.ciunea
s'a
preschimbat
tn rand
ce
tremurd.
l6ngd
Rana
Mdnei
restignite.
Un
om
indurd.
Ispdgegte'n
trupul
de
doud
mii
d,e ani
mereu looit,
neastdmpfuata
urd
a omului:
urd.
de
Dumnezeu,
Blaj februarie 1937
finerimea
Noud
Nr.
b
Tinerimea
Notrd
Pag.
9l
--
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 30/60
ilrd
de semenL
urd
den
fra[i...
Omul
trdeSle
rozarul
Vinerii
A'Iari.
ln
marea
desnd.ddiduitelor
incercdri
omenegti
un
iezdt
de
Lumind
licdregte
fdrd
fricd',
o
Piatrd' de zidire
ni se dd
fdrd
tremur,
acolo
unde
Pitts
al Xl-lea
se
roagd,
indurd
9i
binecuvinteazS...
Pirintele
Suciu
)RUCLATA
PENTRU
V 4I4-C8E$IINA
:
Omul
chircit
la suflet
-
mediocru
.-
este
cel
ce
nu
aiunge niuelul uielii
la
care
este
chemat.
Sf.
Toma
de
Aquino.
Ioan,
ucenicul
iubit
de Domnul, indura
in
Potmosul
in-'
cunjurat
de
ape,
exilul
pentru
,cuvdntul
lui Dumnezeu
9i
pentru
mdrturisirea
lui
Isus".
Intr'o
dumineci
catapiteasma
albastrfr,
de
sus, dispare
ca
topiti
Oi
din strifunduri
un
glas
tare
ca
de
trimbitd,
ri-
sune
spre
loan:
oEu
sunt
alfa
gi
omega,
cel dintiiu
9i
cel
de
pe
urmd..."
$i
s'a
intors
sf,
vadil
pe
Fiul
Omului...
oqi
oehii
lui
ca
para
focului;
qi
picioarele
asemenea
cu arama
arsfi
in
cuptor,
qi
glasul lui ca
glas de ape
multe..-
din
gura
lui
iegia sabie
ascutith
de amdndoud
pf,rfile,
gi
fata
lui
ca
soarele intru
puterea
sa...(
$i
a cdzut
Ioan
la
picioarele
Luin
ca
mort.
$i
cel
viu,
ce
are cheile
iadului
qi'a
morlii.
il ri-
,dici
gi-i
zise:
scrie' ...
$i
ueenicul
scrie
tuturor
sufletelor
ce in
vremurile
ce
se
scurg
in
veacuri
reproduc
fata
celui
din
Leodiceea...
scrte .,.
,...gtiu
faptele
tale,
ei
nu
egti
nici
rece,
niei
"cald:
o,
de-ai
fi rece sau
eald.
Iari fiindci
egti
STAMPARAT,
9i
niel
cald,
niel
reee,
te voiu
virsa
dln
gura
eB(...
-
,Eu
pe
c6fi
ii
iubesc ti
mustru
Si
ii
eei
t,
rdune;te
dard..."
Eu
am inchis
cartea
pe genunchi
gi
am
tremurat
Domnul
varsi
din
gura
sa
pe
cei
STAMpARATII
Domnul
care
cauth
oaia
rhtdciti
gi
drahma
pierdutd,
care se
apleacd
cu
toati
povara inimii
de
gdtul fiului risipi-
tor,
Domnul
acesta
varsd
din
gura sa
pe
cei STAMPARATI.
Isus, care
nu s'a
schrbit
de buzele
Magdalenei,
ce
i-au
atins
picioarele,
gi
nici
de
prezenta
Samaritanei
ce
avuse
cinci
bfrrbali,
Isus
care
atinse
bubele
leprogilor
gi
mdna
scorfoasi a
sldbinogului gi
nu
s'a
tras
inapoi
din fafa
trupului
fetid
a
lui Lazar,
Isus
acesta
simte
fiorii
scdrbei in fata sufletelor
vtAupAnern.
Doamne,
tu nu
ai
udrsat
pe
cei
impietrifi
cu
iniman
dintre
Fariseii
cari
te'au
,miniat(
de-atdteaori;
Tu
ai
iertat
celor
ce
rdzdnd
fi-au
infipt
piroane in
palme
gi
picioare,
ai
indurat
l6ngd
tine
pe tdlharul
nepocflit
gi
ai
deschis
ochii
sutagului
ce
ti-a
strflbEtut
coasta
cu
lancea, incdt
azi ne ru-
ghm
sff,ntului
Longin,
Doamne
care
ai
indurat
toate acestea,
iom
ae
te
prinde
greala
fath
de cei
SfAURAnegtt
Intru
Impirdfia
Ta, STAMPARAIII
si
nu
aibd
loc?
Cine
sunt
ei?
Acei
ce
se cred
buni
pentrucd
nu
au
fdcut
nici
un
rdu,
gi
nu
au
in
Cartea
Vietii
nici o
fapti
mare.
Acei
cari sunt
bldnzi
;i
smerifi
cu
inima, in
fafa
Ispitei'
inlfala
Rdului
dar
nu
in fata
lui Dumnezeu.
i
l
Acei
care
nu se
incumeta
sd
deranjeze
pe
cineva
in
Spieuiri
din
ziare
spaniole
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 31/60
ocupafiune nici
chiar
pe
Satana
qi
ingerii lui,
ca
sd
nu
st6r-
neasci
dugmHnii.
Stdmpdra{id
sunt acei ce
ascund
talantnl
in pdm6nt,
de
teami s[ nu-l
piardf,
sau
sd-l
foloseasc{
cum
nu
ar
trebui.
Sunt
acei
care
nu
gtiu
tr{i
primejdios,
cu
risc
gi
'n,
ploaie
de amenintdri,
ci
se ascund de
orice
incercare
obositoare..
Sunt
acei ce
se
cred
avuli
-
edt
au,
le ajunge;
9i
cred
ci
nu duc lipsf, de nimeni
gi
nimic,
sanl
mulfumili.
In rea.
litate
sunt
nenorociti
f6rd
sd gtie,
osdnda
std aplecati
spre
ei; sunt
siraci,
le
lipsegte
inima
curatd,
sunt
orbi
gi
goi-
(Apocalipsa c. III. v. l7).
Ah,
pe
acegtia
toli
Trupul
lui
Hristos
nu-i
indur6, ii
uarcA.
A indurat
bicele,
cununa
de
spini, a indurat
sf,rutu
lui
luda,
lepddarea
lui Petru,
broboanele
de
sudoare
de
senge
din Getsemani,
a
indurat
piroanele, priveligtea
Mamei,
Lui
striviti
de
durere,
nu induri
insd
pe
cei
STAMPAnelt.*
ll
uarsd
din
gura
sa...
STAMPARAREA
este
numirea
scripturali
a
MEDIO-
cRrrATrr.
Evanghelia
e
desvelirea
chiemirii noastre spre
eroism
gl
osdndirea
mediocrite$i.
-
Hristos
te
varsl
cu
scdrbf,
dac6
egll
Medlocru
-
smulge'te
gi
fii eroie.
Cregtin stiimpdrat
nu
existd,
cici
nu existf,
cregtin
pe
care
Hristos sd-l
oetse.
Te ridicfi, tinere din scf,rboas[.
stdmpdrare.
Focul fie
eetdtanul
sufletului
tiu"'
Tinerinea
Noudr
Secretariatul
central
al
Congreg'
Mariane
Borgo s.
Spirito's
Roma
In
programul
sdrbdtorilor
populare
in
cinstea
sfintei
Fe-
cioare
in
Salamanca,
in
acest
an,
figura
un
punct
special:
primirea
tn
congregalla Mariand
a
Jicei
generalului Fronco,
Carmen.
Oraqul
intreg,
sub conducerea
Episcopului,
s'a
pre-
g{,tit
la aceste solemnitd{i.
Tinerei
Marianiste
i
s'a
lnmdnat
o
diploml
comemorativi,
tucrati
de
elevele unei gcoa e
de
ce-
ramictr. Diploma,
de
o rartr
valoare artisticS,
simbolizeazi
in
sintezi religiozitatea,
istoria
culturali
qi
patriotismul
Spaniol'
Pe
ea
este
intiplrit
chipul
sf. Fecioare
in
motive
culese
de
pe
monumentele
artistlce
din
salamanca
qi drapelul
nafional."
In
legdturl
cu aceasta
este
bine si
se
gtie cL
in
familia
ge'
neralulul
Franco
se reciteazd
zilnic
sfdntul
Rozar,
tn
clnska
Maicei
Domnului,
,Diario
de
Burgosn
publictr
telegrama
unui
colonel:
,sotdalil
au comemorat
sdrbdtoarea
Patroanei-
sf"
Fecioara,
in
8
Decemvrie
-
prin
2000
sf,
lmpdrtdsiri, dovedind ctr
religia
qi
patria
Spanioli,
pe
care
o apdrim
cu
toate
puterile,
s
un
de nedespirlit'.
Zlaral
,A.
B.
C.o
din
Sevilla
descrie
ln
lungi
coloane
fastul aceleiagi
slrbitori,
in
Toledo
Ei
pe
front'
AsemeneaeroilordinAlcazar,al|i400na|ionaligtirezisti
eroic
ln
mindstirea
st.
Fecioari
dela
eabeza
din
mun,tii
Sierra
Morena.
Bombardafi
de
aeroplane
sunt
furnizati
tot
-de
ae-
roplane.
Dela
'nceiutul
luptelor
civile
ei
rezistd'
$i
de unde
atf,ta
putere?
ovecheicoandmiraculoaslasf.Fecioarepecareau
dus-o
cu el
ln
subterane,
li
lndrumi
in
lupta,
ii
ming[e'
i
zideqtelnnidejditari.lnziuaelibeririiovorducecuei
pind
ce
va
fi
restauratl
vechea
ministlre.
(FE
-
Credin[X],
,ll
ll
'l
lir.-q
-
---
--------I'"9 *99,-uqqll
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 32/60
Alemenea
eroilopdin
Alcazer
qi din
mtrn5stirea
aceasta
rlorSrnlzdmrezistenlasufletuluiimpotrivaispitelorprivind
;;r-
pe
sftnta
Fecioartr,
inilland
altarul
ei
in
inima
noastri"
P. W. Mariaux
-
Roma
{3
Dlncarnetulcunotezitnice,aPdrinteluiluanMartinez,
uclsde.ogranat5'lnvremeacemirturisiaunsoldatintrangee"
Septimvrie,
B-
Clpitanul
md
insolepte
in
pozi{iu.nile.din
llnia
primd.
Doreqte
ca soldalii
s[-gi
implineasctr
indatoririle
fafe
d'e
Dumnezeu.
Mirturisesc
mult'
Dupl
masS'
vreo
30
,oiO.1i
imi
cer
s{-i
spovedesc.
Unul
dintre
ei
ar face
prima
impiitaqanie.
Imi
pare
nespus
de bine
cd
am
venlt'
La
ceasurile
6
ne
rugam
sf.
rozar
in
tranqee'
Ce
lucru
frumos
Cu
tolii
se
roage,
igi
ridicl
sufletul
la
Dumnezeu
in
vreme
ce
lueie
gloanfele
gi
obuzele'
Cipitanul
imi
cere
Crucea,
o slrutd,
9i
ne
despiilim'
Cina,
apoi
din
nou
sf'
rozar'
Septemvrie,
g.
Mergem
in
sectorul
ocupat
de
'Requetes"
(organizafie
militari
monarhisti,
cu deviza:
Dumnezeu
-
Pa-
irie-
-
RLge
-,
din
uniforma
lor
face
parte
o
cruce
fi'o
carte
de
rugiciuni.
Nota
Red')'
Sunt
eroici
-
Aplecafi
capul,
imi
zice
Comandantul'
tranqeea
este
luattr
la
tragere,
Un
soldat
lmi
cere
si'l
spovedesc'
Mi
agez
in
tranqeea
telefonului
vreme
de 3
ore'
Printre
penitenli
e
Cornaniantul
qi
to{i
otiferli.
Aceqtia
lmi
cer
iconi'te
c-u
stinta
Xnimi a.
lui
lsus.
.
Ce
sutlete
frumoase
Cu
c6ti
iubire
si-
ruticrucifixult...
i.os_Marianist
- egtes-
arltL:qryoJg
Kefa
veacului
al
XX-lea
-
PaPa
Pius
Xl
-
Veacurile
detileaztr
inaintea
Papilor
aducAndu-le
prirtosul
recunogtin .i,
tn
noaptt
qi'n
g6lceavi'
Papa
d6
glas luminii
qi
plcii.
Coborlt
din
;;tt
;t
efii
9i
de
lAngtr
hrisoave
de
biblio-
teci,
Pius
al
Xl-lea
are
lntipirit
pe
vasta-i
cupoli
a
frunlii
n*rA.f.
de
olel
atu
"roismulai'
Vointa
de'a
munci
calm' ener'
stc
si
statornic,
"uioiui
iocotit
9t
vott
ne
sunt
pild6 noud,
tine-
t'itii,
Jii ttu..iurile
eroice
ale
caracterului
stru'
ln
Desio,
18
km'
de
Milano'
trtri
copiliria
in
cimpia
cu
imbelqug.ta
ueg;;iie
eaiate
"ib
to
clopotnlle
ce
se
pierd
in
tondul
virginal
al
Alpilor'
.--..-^{ia
De
mic
,.
,,al"
tlcules
gi
serlos'
Nu
era
uquratic.
sau
capricios,
-
totOeauna
se
gtia
l:.g1
du
ceva:
datoria
studlului'
iiio*gtr.a
lecliile
cu
miriuliozltate
de
savant'
Un
prolesor
de-al
siu
spuse
oJate:
"Trebue
si-mi
prepar
aminun{it
lecliile
ca
sa
pot
sd
lnfrunt un
asttel
de
elevu'
Mal
tirziu
q;; ;t
tt
lngroape
ln
tlcere
9i
munctr-2S
ani
in
celebra
biblioteca
din
Milano'
Ambrosiana'
Munca
qi
incor-
darea
se
pare
cE
-ii
Olaeau
un
aer
de
veqnicie'.
Codicet
manu'
scrise
vechi,
palimseste
4ciuate
cine
qtie
de'ctti
ani
ln
rafturi"'
toate
formau
patrla
lui
ptni in
1918'
Voinla
tare
ia
fost
gi
o
-v^oinli
echilibratd'
A
gtiut
cununa
cartea
cu
viola'
CanA
in
fgZZ'
Oupe
al
14
scrutiniu'
Achille
Ratti
"a
fost
ttxaip"
Cttu"'"'
cum
spuse
defunctul
Cardinal
Gaspari,
ln
Franta
ttu'ntn'u"o
zjse'
'Acest
Papi
nu
va
face
nimic;
este
un
tiii"itl;,
a
uitat
insi
iucru
acest
om
politic' cd
alilluri
de
cdrli,
n.ftifft"nttti
finea
ltngl inimi
un-pot-ir
din
care
virsa
pu.tu-t,/t't''
Carie-Potir'suflete'
iattr
inchipuirea
vietii
lui.
"'""
o'roblt
culmile,
lnillimile
pretenfioase,
care
cer
o
prezenla
de
incordar.
otrufe'9i
ciral
niaElpit'
Trieqte
necontenit
pe
tn'fimile
spirituriri
liiuUeqte
tot
aiata
lntrl{imile
spaliale.
Munlii
(Continuare
la
Pagina
98)
_ _= __-_ -.-......=_--_
_
ceva
din
rupirea
sulletelor
osindite...
puse
in
prezenfa
curtrteniei
divine,
in
ziua
judecifii.
TINERUVIEA
NOUA
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 33/60
In
tine,
fugii
pentru
a
gisi
un
preot
gi.mi
mirturisii
greqelele
vie{ii
mele.
Atunci
m'ano
simlit
mai
putin
nevrednic
in
fafa
copiruiui
meu.
El
dormea
in
haina
de prima
Cuminecare,
in
mijlocul
buchetelor
cu
crini albi.,.
I-am
prezentat
sirmanul
meu
suflet
in
genunchi...
pcntru
ca
el
sl-l
binecuvinteze
gi
sX-l
pizeasci,..
-
-
I-am
intoviriqit
micur
sicriu
in
sdmbita Mare
cind
tot
oragul
risuna
de
dangitele
clopotelor
ce
chemau
credinciopii
la
,Inviere<,
Cortegiul
funebru
pdrea
mai
degrabi
un
cortegiu
de triumf...
-
T9,ti
topii
din
parohie erau
de
fali
in
costumul
de
prima impfutl-
panie;
plingeam.
insl
in
acele
lacrimi
era mai multe
bucuril
decnt
tristegi;
o
bucurie
prolundi,
noul, plinl
do
pace.
-
-I"
cimitir
cortegiul
tuturor
miculilor,
fetilele
lmbrlcate
iu
rochite
albe
pi
btrelii
cu
semnul
distinctiv
al
primei
impirtipanii,
p"
;.tr:;;;
araniat
in
jurul
micului
mormint;
cind prima
roiatt
de
pdmrnt
a-'cezut
pe
'qicul
sicriu,
plrintele
paroh
a
lnceput
str
vorbeascil,scumpii
mei
copii
emofia-mi
este
prea
mare pentru
a
vr
putea
vorbi
inderungat-Vom
ziceo
scurtr'
rugiciune
ca
s[
murgumim
lui
Dumnezeu
pentru
rucrurile
mari
ce
a slvlrgit
in
sufletul
prietenului
lostru.
Harur
rui
Dumuezeu
nu agteaptl
ilt-:i."i
stinfeasci-pc
aleqii
sii.
Impdrtdgania
Zilnicd
a
liicut
din
petrigor
al
aostru
un apostol
gi
un
crou.
De
acolo
de
sus,
din
ceruri,
str
ne
fie
rpostolr
llcindu'ne
si iafcregem-tot
mai
murt,
si
ooi
gi
eupdstorur
oo"tr"o
dorinla
pc
carc
o
arc
Isus Euharisticul
sr,
vr
pizeasci
de
riu
9i
sn
vriacr
sullete
mari
pria
cuminecarea
zilnicl..
_
Ruga(i-vi
pcntru
noi
piirinte,
dar
mai
cu seaml
pentru
mlne
ca si
dcvin
tot
mai
vrednic
de
acela
cdruia
nu
i-am
dat
dicdt
viafi
tropotoio
irr
ol
mi-a
dat
viafi
sufletutui.
Prclucrre
din
l. lranoegi
de
Eugenia,
Teodora,
Ileana
-
Marianiste
(Stargitul
in
Nrul
viitor)
Clpitan d'Aircle
Tipografia
Seuinarului
Teologie
greco-catolic,
Blaj.
u4,+/t'4^'[".
lwr
Impotriva
Crucii?...
Pouestegte
un
refugiat
Spaniol:
La
Esterri
se
gdseaa
muQi
tineri
printre
reaoru{ionari.
[Jnur
dintre
ei,
Barbinor.
se
fdlea
ed.
o
sd
aibd
pietia
preotutui.
In
aremece
iiiutuo
iserica,
Balbino
zdri
brucifiiul,
ce
se
purta
tn procesiune
ty
Vjnerea-Mare,
se
apropie
gi-i
ddd.u
o
looiturd
cu
o
bard
de
fier,
tn
capul
pieptului,
iespicdnd.u_I
in
doud.
In
ziua
urmd.toare
pdrdsi
satul
tn
automobil,
cu
cdliaa
prieteni.
La
tntoarcere,
magina
se
isbi
d"_;;i;;;;
i*riiurut
despicd
pieptul
lui
Balbini,
sf6rtic6,ndu_t
ingroziior.,-
acoto
unde,
cu
o zi
tnainte,
despicd.."pieptul
lui
HriJtos.'---'
Alt
fapt
ra
abarate
aetZir".
poporttr
se
rfizardti.
In
progamul
haitei
era asanur
asupra
bisericii
gt
poyanaii
crucifixului-
unur
d.intre
cei
mai'sdrbatici,
ur
it
iu
ii
\ir",
t:
..:p:"d
sd,
taie
picioarele
lwi
Hristos.
Dar
apdrdtorii
bise-
ricii
il
oprird
dela
aceastd,
barbarie.
Fugi,
yageaurnta
cinti-
nuarea
operei
pe
ziua
de
m6ine.
In
ziua
urmdtoare,
nenorocitur
mdna
o
cdrurd
incd.rcat&.
cu
fdind.
cdzu
sub
roatere
aehicururui
gi
picioarere
i-se
frdn-
serd,
drept
tn
locul
unde
o zi
mai
tnainte
tncercd
se aipu_
teze pe-ale
Crueifixului.
'
Incd
tnainte
de
reuolufie,
apnoape
tn
toatd.
Spania
nw
mai
era'tngdduitd cinstirea
crucilor.
cele
mdnumintate
din
Molina
de
sagure
au
fost
tnhiturate,
deasemenea
crucite
diii
Uiue,
cele
mai
aechi,
mai sfinte.
Crucea
d.in
Los
Corales,a
fost
sdrobitd.
Preotul
"care
s'a
rugat
tndintea
ei
a
fost
amen-
dat
cu
.2{
pesetas
(aprox.
400
lei) pentrucd
a
mers
si
Yade
gi
sf,
se
lnehine
Crucil...
Tlrentul
de
Urd
cautd,
sd. tnldture
orice
amintire
gi
orice
Blaj martie 1937
Pag.
106
Tinerirnea
Noud
Nr'
7
--
nu
Dreau
sd'
T
lul,
I
trrrvrrtrlls
rsvss
:=;- '"a " ---
CRUEIATA
PENTRU
VIATA
CRWTINA
::.:
-:-:-:-'--=.--#:
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 34/60
simbol
aI
lubirii.
Ct'ucea
iriteazd
pe acei
ce
primeaset
Parunca
Lubirii'
upara^Cruceaprinaialanoashdtrditdtndragoste'
prin
iertfa
noastrd
ardtatd
tn
s*6nUe'
lniubireaCrucii,rezumatalEuanghelieigi'alVietiilui
J$ns,
se
uor
tmprcuna
sufletete
Romdnilor'
In Cruce
$tefan
eel
Mare
intdtni
suftetut-Papilorrin
Cruee
Roma
a
preamdrit
pe
fii
neamului
ce luptari
impotriaa semilunei'
in
Cruce
Wola
gi
Marin
au tn'
Miinile
imprcunate
in
rugi
suot
mai
tari
decdt
acclea
impreunate
pe
prisele"'
tdlnit
sufletul
SPaniei,
au sirn[it
Pulsul
lati-
nitdlii.
Cdnd
toli
tinerii
acestei
td.ri
uoY
rctsti
auuintele
celui
cdzut:
,,Cum
se
poate
si
tolerim
batiooori'
rea
lui
Hristos?"t
cdnd
aom
gti
simfi
ca
o
insultd
adusd fe[ei
tdrii
Si
inimii
noastre,
otice
glon
de
mitra'
Iierd
ce
looelte
fata
lui
Hristos,
oriunde,
cdnd.
vom
gti indlta
postulat
aI
aielii
noastre
cuointele
ultimei
scrisori
a
lui
Mota
adresatd
pdrin'
-gtto'
omul
a
fost
ndscuf
opentru
a
se
apropia
de
bo-o.o*u
prln faptete
viefii
salecr
atunci
Tinerimea
N;a
,
pdm{ntutui
Rom6niei
ua
fi
neroul
pdstrdtor al
aie[ii
6i
ciailizatiei
cregtine.
"
Potrianicii
Crucii
sunt
potrionicii
nogtri'
Atdnite
ridicate
tn
rugd
spte
crucea
din
care
picufr
gi
azi
to
pitt
",
sunt
mai
tari
dqcdt
eele
prinse
strdns
pe
preselele
i"i"lor.
cu
Ragdciunea
gi
via[a
noastrd
urem
sd
fim
legi-
anarii
Crucii,
-':----
coNrna
ANTICRISTI
Tinerinea
Noud
,Este
primeidios
sd
ne
mullumim
cu
uirtu[ile
noaslre
slabe"'"
-
Sf-
Tereza
de
Avila
-
Ca
un
ecou
prelungit a
unui
trtrznet
cizut
in
Valea
n-acrinnilor,
gtrsirn in cir$ile
eroilcr
credinfei,
spaima
ce-o
arunci
indignarea
CuvAntului
asupra
lenei
Ei
rnicimii
noastre
sufletegti.
Trtndavii
credinfei sunt
paingini;ul
Bise'
ricii
lui
Hristos,
sunt
renega{ii
prigoanelor
de
mdine.
Biserica
de
pe
pimAnt
esle luptdtoarc;
cdnd
inceteaza
de-a
mai
fi
lupttrtoare,
inceteazi
de'a
mai
fi
{Biserica
lui Hristos.
Cregtinul
qare
nu
luptd,
nil
aparllne
.luC
/sas"
W
ArncititcuvinteleMintuitorulailgMatelcap.23.Mi.am
,&pucat
capul
in
palme
cu
trernurare'
'
Am
luat
apoi
in
m6ni
ocartea
viziunllor
li'a
tnvdfdturilor,
iqerlcite
Angeta,da
Foligno",
8lr
deschis
la
cap.
51,
intitulat:
enneurnleRee,qiamcitit_c[cieaaprimitporuncisl
scrie:
,Un
tati
voia
s['Fi
faci
copilul
lnv5{at'
Nimic
nu
a
,cru|at.,
numai
s6.qi
a ung6
finta.
A
ftrcut
cheltuieli
enor(ne.
t-a'pus
ta
lndem|ntr
tot ceeace
era
trecesar
ca
si-i
creeze
frumoasa
personalitate
de
mai
tarziu.
cind
iqi
termini-
stu-
diile
de
sub
conducerea
celui
dintiiu
lnviftrtor,
a fost
dat
ln
mtnaaltuiaculnvifiturimailnalti.Duptrat6tatrudtr,ntr.
deidile
tatei
erau
miri.
Intr'o
buntr
zi
copilul
trtndav,
flrtr
.rivne,
lisand
la
o
parte nobila
qtiinf[,
merge
?n
atelierul
unui
rur.rirq
de
r6nd
Ei
acolo
uittr
qi
lofelepciunea
dascilului
gi
mirinimia
tatilui.
La
vederea
acestui
lucru,
tatll
se adincegte
,fintr'o
durere
gi intr'o
-lndignare
mare
li
profundi
cdt
iubirea
lui batiocoritit..."
copilul
este sufletul
chemat
de
Isus
str
vin[
in urma
lul,
sus,
fin
iroismul
crucil,
al
credintei,
ln
avintul
blrbtrliei
cre-
1tfnc.
pa1
sufletul
chemat
se multumeste
cu
mai
pufin.
Atunc
Slngele
Domnului, care
putea
face din
mine,
din
oricare,
un
scobitura
zidului.
Zidul
lnsusi
era
spaima
ochi o.r,
aplecat
sI
te intrbuge
ftrrE
s6
te
omoare.
Xotunericu
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 35/60
i
$
lr.
6,
i
F
&
H
F
&t
r
il
I
i.
1i
tfou, mA apastr
cu toati
lnctrrcarea
de
rizbunare
ce-o
contine,
ptntrucl
l-am
respins
chemarea.,.
o$t
am
primlt
erdin
sd,
&tlu
accste
cuvinte
-
zice
Fericita
Angela
-
Dumnezeu
t#
awfule
osdnda
Sals ie, care
nu rdspunzi
chemdrii
Sdngetal
SAu,
ca
sd
devtl
un
Erou al
vielii
ue$tine.
ej
Derchld
o
alttr
carte:
Sta Terezo
de
Avita:
,ViaNa
scrfsd
dl
ea
fnsogl'
capltolul
32.
Ce spune?
Lucruri
cari
duptr
Ease
fnl
o
lmbraci
in
atf,ta
teroare
inc0t
ii
pare
cd
osEngeie
ii
ln3hlrfl
ln
vlne".
SfAnta
vdzu
spelunca
unui
intuneric
viscos
bfClul
uncl
durerl
nesfirqite
lncins{
de
foc
nestins,
,silagul
Indt
rr
ll
trebult
sX ajunga,
igi vizu
locul
pregitit
de diavoti
ln
lrd,
unde
ar
fi ajuns
dactr
ar
fi
continuat
sd
se
mulfu-
mtttcl
dc-a fl
o
stdmptlratit,
an
suflet
cu
.virtuli
micio.
Ijus
[lt
l]t
cc
face
ca medlout.
Viziunea
aceasta
smucl
pe
Te-
tltl
dc Avlla
dln
dulcea
toropeali gi
nelndrisnealtr,
gi
o
puse
pl
dlumul
rflnfeniei.
,lntr'o
zi
m{
gtrseam
ln rugtrciune
.
Dintr'odattr
?mi
ptrru
il
tUl
durl
ln
lad.
Infelesei
cI
Domnul voia
str-mi arate Io-
ill
prrgltlt
de diavoli
mie...
Intrarea
era
asemenea
unei
strl-
tllff
r
lungl
de
tot
gi foarte
lngustE,
asemenea
unui
cog
lPhcrt,
lntunecos gi
strtmt.
In
fund
era
o
apd
tinoastr.
mur]
lfll
ln
ctrc Be
tottrneau
reptile
veninoase.
ln
zid
era
strpat
I
Pft
ttrlmt
ln
care
fui
aqezattr..
In
sulletul
meu
sim{ii
un
hg
I
clrul
argiti nu
o
pot
iimuri,
in
vreme
ce
trupul
era
plhf
ln
chlnuri de neindurat.
Pe
pdmint
am
lndurat
multe...
Itf nlmlc
nu
se
poate
asemina
cu ceeace
am
suferit
in
acest
btglu,
pl
mal cu
seami cind
lmi
simfii
durerile
ttrd,
capet..-
Gl
tcutca
sunt nimic
pe
l6ngi
agonia
sufletului
nepidit
le-o
lgl|trc,
de-o
nelinigte,
de.o chiuuire
atit
de vie,
de-o
desni-
crfdr
rt0t
de adanctr
lncit
nu
le
pot
rosti
ln'
uoibe...''
sufletu&r
gru;
rc
tale ln
buclft.
Mi
simfiam
ctr ard gi
ci
mtr
sfirflc
Dfrnldcldea
eufletului
gi
focul
liuntric,
iattr
cLeace;6
oribil.
rln'kicul
acesta
lipsit
de
n{itejoea
unii
mangeieiif
imi
lll
lmporlbll
str zac.
Spafiul
lipsea
gi
eu
eram
ghiemuiti
ln,
era
massiv,
da,
ue_
deam
toate
cari
erau
spre
chinul
privirii...
o..,Ci
mulfumesc
Domnului
cE
m'a
sctrpat
de
acestea".
Tereza
de
Avira
a
iuvitat
de-atunci
si
indure
firE
t6n-
guire
necazurile
pimintegti.
Sd simte
o
nespusd
durere
Ia
vederea
atdtor
suflete
ce
se
plerd,
,Ca
si
mdntuesc
un
sin-
gur
suflet
dela
chinuri
at6t
de
mari,
as
indura
bucuros
de
rnii
de
ori
moarteas.
,Nu
tnleleg
cu^
paiqn
trdi
tn
linigte,..a
Mul[urnirea de sine
aci
ducel
e,
.
Tinere
tovartrs
in
viatd,
in
pdntecur
Iadurui
se
trezeste
orice
suflet
adormit.
MEDIOCRITATEA,
STAMPARAREA,
ingrozesc
pe
Dumnezeu
gi-L
sctrbesc"
Angela
da
Foligno
qi-a
vAndut
casterere
ci s6
triiascd
1s
erolsmut
tepdditrtt
de
lume,
Tereza de
Avtla
a
cdzut
progternattr
ln
fafa
Rinilor
lui
lsus,
s'a
smuls
din
stf,mplrare,
-lngro
zitd,
la vederea
ptlfii
de
dincolo
gi-a
triit
tn
repd,darea'deiine
si
tn
avdntut
tiotitt,
fletele
t$r0toare,
ci
str
uitim
somnolenfa
gi
s[
fim
eroici.
Pirintele
Suciu
Pas.
'l
14
Tinerimea
Noud
Nr'
7
'''''
Tinerimea
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 36/60
p E RI44JE ell::=
\
Intr'oziamfostchernatlacipdtdiulunuib&trdn
orb,
gi'n
ceie
din
urm&
ale
vie{ii
pimdntene'
Vreme
lungd
decdnd
nu
se
sPovedise...
Ca
si-l
pot
deslega
de
picate tl
intrebai
asupra
credintei.
-
Crezi
intr'unul
Dumnezeu,
Tatil
atot[initorul?"'
-
Cred,
rbsPunse.
-
Crezi
in
Isus-Flristos,
Fiul
lui
Dumnezeu'
care
om
s'a
fdctlt
pi
pentru
noi
a
rnurit
pe
cruce?
Tilcere.
Omul
i;i
descoperi
arndndoui
bralele'
5i
privirii
mele
uimite,
ardti
pe
una
din
brale
o
cruce
iouru,
intipiritd
cu
foc,
avdnd
chipul
Mdntuitorului
pe
edt
ii
pe
cealaiti
un
potir,
desivdr;it
desenat
tn
cele
mai
netnsernnate
aminunte.
-
Dac&
nu
aS
crede,
le-a5
avea
oare?"'
Nu-mi
mai
trebui
alti
dovadi'
I1 deslegai
de
picate
ln
numele Celui
intipirit
pe
bralul
lui"
O
clip&
tn urmi
imi
spuse
aritdnd
chipul
ce
nu
putea fi
pters.
dacd
a-[i
;ti
la
ce
rni-a
servit,
acurn
mul{i
ani?
La
constrtlcfia
unui
drum
de
fier,
arn
apucat
de-
desuptut
unui
ddr:rb,
ce
se
nhrui,
impreuni
cu
mai
multi
tovaraql.
M'am
ales
cu
un
picior lrdnt
qi
a;teptam
aiu'
torul,
intins
pe
iarb6.
Al&turi
z&cea
un
tovari;
al
cdrui
trup
nu
era
decdt
rand
9i
pirea
c&
nu
mai
are
mult'
Ii
lntinsei
bralul
pe
care
se
gisea
icoana
lui
Hristos'
zicdndu-i:
-
Egti
gi
tu
Pentru
El,
tovar6;e?
-
Oirl
da, tmi
zise.
-
^H'tunci,
irnbr6 i5azi-X-,
ci-I
Chipul
pe mdna
rnea
gi
te
lasi
tn
mila
l-ui.
kni
aptrcd
bralul,
il
siruti,
il
apropie
de
inimi'
Dupi
cdteva
minute
nu-l
mai
auzii
suflAnd'
Un
Preot
^9r
-&7'EISMUL
ACYUAL
,Vrdrmdgie aoiu
Pune
intte
tine
gi
tnire
lemeie,
tntre
sdmdnla
ta
gi
sd-
T,X"',]' f
;
i
,,'
iui {J,u
:,:
u' u"
u u'
O priveli;te
ne
biciue
privirea: lupta
ce
o
duc
atei
ctl
scopul
c{-e-a
distruge
pe
orice
cale
Biserica
9i
tot
ceea
ce-i
apar{ine.
Si
ne
inctripuim
pe
unul
din
ateii
din
Spania'
g-eslnA una
din
irurnoaiele
Madone
ale
lui
Murillo'
impuqcSn-
Iu-o
qi
aruncf;ndu-o
in
flaciri,
pe
Fecioari
imbrdcati
in
raze
de soire,
pe
Maica
feciotelnicd,
intrupare
a
delicate{ei'
Ace^astd
fr
ntAlnire
a
fanaticului
qi-a Fecioarei
exprimE
contrastul
.intre
harul dumnezeesc
qi
riufatea
infernald,
lnlte
noblef.a
sufletu-
tui
qi bestialitate,lntre
tnloarurea
Ia Dumnezeu
Ei
depravarea
ldtd
frdu,
Aceste
trei
vrdqmdqii
exprimi
cuvAntul
Scriptunii'
de
mai
sus.
Sfflntul
"DAu
impotriva
satauleulmi
,N{J('
Sf6nta
Fecioard
a
pronunfat
pentru
prima
dat5
cu buzele
Satre
omenegti
acel
DA
sublim,
ca
o
consim{ire.
la--toate.Tai-
nele
M6ntuirii
noastre.
Acest
DA
al
Mariei
este
cea
mai
de-
sivArqitd
contradiclie
a
NU'ului
dupmanilor
lul
Durnnezeu"
Astizi
trebue
sa
sJ
ia
o
hotirire,
str
se
facd
o
profesie
de
credinfi'
Acela
care
se
lnchintr
Mariei
primeqie
tot
Cuvintul
lui Dumnezeu.
A,cela
care
se
roagi
Mariei
pronunld
cu
Ea
acelDAcareesteun"/\I4nasvhrlitlumiiglsatanei'Acest
DA
nu
se
impaci
cll
via{a
aqa
curn
o
concep
duqmnnii
lui
Dumnezeu.
Preacurata
a
iostit
un DA
intreg'
un
DA
care
ia
stiptnit
toatt
vlafa.
Este
primul ecou
al
vorbelor
Domnului
,VraSmAgte
uoiu'pwne
tntre
tine
-
zice
citre
$arpe
_-
Sf
tntre
femeie.'."
Noblefa
harului
lmpotriva
barbariel
bestiale
Spiritul
unui
if.
Dominic
qi
lgna{iu
de
devotafi
st.
Fecioare
o
era
cavaleresc'
lati
un
Loyola,
SPanioli,
al
doilea
con-'
"SEANTA
EEUAANA
Pag.
Tinerimea
o
llr,
7
trast
profund
intre,cel
ce
se
apropie
de
sf.
Fecioard
Ei..t.'.
1
1
I
Nr.
7
Tinerimea
Noud
pas.
il?
Nu
existr
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 37/60
ste
lmpotriva
rui
Hristos.
Sf"
fvlaria
era
prini
de
riar,
trdia
in
tainere
unei rumi-superioare
pEstrdnd
io
i"l,n.-ru
cirvintete
iui
Dumnezeu.
-
Ne
intrebdm:
nu
este
pentru
noi
o
enigmi
constantd
ceeace
se.
rnttrnprS
in
Spania
?
cum
sunl
posiuire
atitea
grozivenii,
la
acel popor,
care
odinioartr
intiuchipa
spiritul
cavaleresc?...
Azi,
acoro,
nu
sunt
crutati
nici
tinerii
nici
b'tranii'
Freotii
sunt
restigniti,
femeire
'viorate,
se
fac
orgii
ln
jurul
artareror
ddrdmate
gi'n jurur
cirnitlreror
chiar.
Iatd
bestialitifi
firr
seamEn.
prin'faptere
din
spania,
odattr
cu
intunecarea
cregtinismuiui
sunt
intunecate
gi
"rr;;ii;
aduse
de
el.
De
indatd
ce
puterile
ceregti
na
atrag pe
om
cdtre
tndlfimi" puterile
infernate
it
trag
tn
jos.
EpTripoi'Ketterer
zice:
,,
oamem*d
ma,
oor
eaea,
o
cd,ee
d,eigtre
Ei'ar'-
aeeat
atwned
cdmd,
aor
ddspa,re
d;in
Europa,
ultdmel,a
rd,md,-
gdle
a,te
creEti,mCsmul,uCf.
Adevirul
acesta
e
v5dit
in
Sparia
unde
din
atAtea
omo-
ruri
se
nidijduegte
mirirea
salaruiui.
In
sf.
Fecioartr.e
reunitd
credin{a
si
frumusefea.
In
Ea
e
cuprins idealul
vietii crestine,
drn
Ea
izvorisc
zorile
curturii
lntregi.
o
civilizafie
care
o
primegte
va
fi
nobira
in
spirit
si
suflet.
Orice
revolu{le
care
o
respinge,
va
f
i
Uestiaf
i
3i
barbari
-
s
-o-'
vlorrqr
t-
Paee
nu
Vtolen f,
Acesta
este
al
treilea
contrast
lntre
soldafli
credinfei
gi
necredioJei.
Puterire
nimicurur,
disperarea
gi
grcaza
tucreaztr
la
unii,
bucuria
divini
gi
fericiiea
la
allii.
Sf.
Fecioard,
si
cu
Ea
noi,
vrern
munca
fire..viotenle,
fdt
.;;;;;;ii
t..r.
dintruntru
iasi'nafartr,
Al.i
lipsiii
oe
subslratur'
viegii
sufre-
tepti,
sunt
dominati
de
nerinigte-confinue.
Noi
vrem
crearea
unei
lumi
noi
prin
vlitu.t.,
no
prin
distrugere.
Nu
putem
nega
re_
volu{ionariror
de
azi
inlenlii
bune,
ins?
trebue
si
gtie
ci
toate
revorufiire
economice
gi
sociare
nu
schimbi
oecat
numeie
pro-
prietariror.
$i
cei
de
m6ine
mai
ripsili
de
buntrtate
decat
cei
'de
azi.
dectt
o iegire
Ia pace:
introducerea
tn
omenire
a
unor
noi
Jorle
divine.
Cdnd celei
,pline
de
har"
i
se
tn-
chind
altare,
atunci
barbaria
este
aruigatd
si
pacea
grariet
inundl
in
omenire.
Din
frantuzeFte
dupd
P.
Muckermann
Valeria
Maria
AndercEu
marianisti
-
Gherla
oAcei
eari
se
roag6
realizeazi
mai
mult
ln
lumeo.
gi
pentru.lume,
deedt
acei
cari
ruptd.
Daci
""ia"i,
umea
merge
din
riu
ln
mai
riu,
aceasta
se
dato_ -
regte
motivulul
cf,
sunt
mai
multe
rizboare
decat.
rugieiuni(.
Donoso
Cortbs
mare
om
de
stat
Spaniol
,Zece
c6lugirtfe
Carmelite
care
se
roagd,
imi
vor
fi
de
mai
mare
folos
decflt
douizeci
ae-#sro-
narl cari
prediei6s.
-"*Im.t"ttl1"t3:[tff
Ynactrtre
Cu
aceste
vorbe
de
tntroducere
mai
uqor
putem
si
tn{elegem
urmdtoarea
scurt.
scrisoare
primitileta
un
grup
de
studenfi
din
Cluj:
"TN
SEMN
DE
PROTEST
/iV
CONTRA
CONGiRESI].
LUI
ilTEIST
VOM
FRCE
GARDA
DE
ONonne
I
rn
tata
lur
Hristos
Euharisticut
-
SAMBATA
r.roEprgn
PRNA
LR
PRIMR
SF. LITURGHIE
CNND
SE
VA
FACEIMPARTA$IRE
cENERALA".
-
--
--
Urmeazd
subscrierea
studenfilor
_
CIuj.
...g;apoi
si
nu
te inc6n[i,
si
nu
fi-se
aprindi
inima
cu mdngiieri
nespuse?
citind
aceste girl
unor
cre-
gtini,
au
exclamat-
c&[iva:
fntmos
arlii
admirabtt,
;lFi
au
pldns
de
bucurie.
Mi-a
apdrut
ln
memorie.
dint,odatd
fotografia
vd-
+
Pag.
f
ld llnerllnea
-L\roua
1\r'
zuta
tn cartea
intittllatH:
,,Messico
Martire"
'
Doi
tineri
str6'
in
timpul
cRuctArA
EUIIASlsrlg4
-_:
Tinerimea
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 38/60
i"i"a
o
lrumoash
mare
icoani
cu
Isus'Rege'
rdscoaleideapirareirnpotrivadistrurgitorilordeBise-
rici
pi-a
uciga;ilor
de
credincio5i'
----
h,_,
pot"s6
uit
ddrza
5i
priceputa
tror
atitudine
str6-
juiioare:
isurn,
te
uom
apdra
tn
noi,
uom
apdra
dreplurile
'tile
publice,
indatoririle
noaste
de-a
trii
cre;tineqte'
$i
la
6luj
aceste
piepturi
vreau
sd
fie
plato;e
pe
care
si
lumineze
Cructa
5i
t"
care
si
triiascd
Hristos'
-
La
Blaj,
Tinerii
Marianigti,
clasele
a
VI-VIII
au
'cerut
sH
organizezeim
capela
kiternatului
aceast&
gardh
de
Onoare
ln
fala
Regelui
Hristos'
S'au
lnrolat
Cruci-
.tii
ai"
ctrasa
.
iII,
din
clasa
IV
Pi
clasa
V
Pi
dela
ora
e'aupa
masd,
sdmbita
7n
27
Februarie'
cdnd
la Moscva
se
ridicau
pumnii
tmpotriva
lui
Dumnezeu'
rdnd
pe
iarrd,
Mariani;tii
9i
Crucialii
aplecau
genunchii
tn
cre-
dinfa
simpli,
in
lita
Impiratultti,
tate
lntrerupere
pdn&
la
ora
12
in
noaPte.
Aceasta
este
cea
ului. Cici,
vorba
lui
Sdciune,
nimicese
mai
mai
teribili
otensiviimpotriva
16-
Bossuet
,mdinile
tmPreunate
tn
ru-
multe
batalioane,
decdt
mdinile
ce
De
acum
mi
voiu
duce
fn
ultimul
ceas,
se
tin
la
Masa
sfinti,
mai
multe
zilei
Ea
devenia
mai
puterniai
obiceiul
si
se
scoale
pentru a
se
Cnmineca"'
fiecare
zi,
eu,
sirmanul
muncitor
din
ctrt
mai
cu
vredoicie,
locul
rnicului
Stimate
Pirinte'
Mai'
Din
nou
tatil
lui
Petrigor
viue
si
fini
pe
lingi
dumneavoastri
locul
scumPului
disPirut
-
Dispirutl
Oare
acesta
este
cuvlntul
care
se
potrivepte?
Nici
odatl
nu
l-au
sim{it
mai
aproape
c1
.acu-ml
n
ziua
de
Pagti
aop'J
uttu
Sfinti-Cuminecare'
care
a
fost
prima
in
noua
mea
viaf6,
io
uttl
via$
pe
care Petrigor mi-a
dafo
prin
moartea
sa,
am
auzit
nigte
poapte
limurite
ln sulletul
meu'
Era
vocea
lui'
vocea
;;tl;i";;""
r',o
,anai
iiu
u"u*u'
sd-mi
lii
Locu
tn
ftecare
zi
tdnsd
./stts.,.o
Am
lncercat
si
mi
lmpotrivesc'
insi
vocea
acela
imi
sligia
inima
gi
ri-o-loo;aa
cu
bucuri
ez'
,E
rilndul
tdu
acuma'
tdticul
meu
drag"'
repeti;
eu
am
pldtit
"o"u"ti"'
ta
aga
de
scump
Si
ea
trebue
sd
fie
desdadrgitdn
'
Chemarea
a
continuat
diminea{a,
cind
Petrigor
avea
Am
slirqit
Prin
a
ceda.
prind atma$.
'
Vorbe
pe care
Maregalul
Fochle'-actezat
cu
tntreg
sufletul.
Ca;d
i-se
aduse
vestea
-
tnainte
de ofensiva
deiinitiva
impotriva
Germanilor
tn
1918
-
ci
mai
multe
mii
de
copii
9i
copilile
s'au
rugat
5i
s'au
impirti;it
pen-
li"
ur,
ridici
ielegrama
tn
mdnh,
exclamdnd:
Suta,
Domnilor,
cine
cdEtif.d
^rdsboiul"'
.'..5i
aceia
au
cdgtigat
rizboiul'
Ve-ti
puteu,
*ui
Iarziu,
tineri
studenfi'
si
lirgifi
Irontul
otensivei
voastre,
pe
care
nu-l
lnlittrri
ura
Pi
nu-l
stinge
violenta.
amator
rruventutis
dispirut.
Aceasti
hotirdre
imi
drldu
o
pace
addnci"
Nu
mai
am
decit
o
dorinli,
sA
urme'
de
departe
papii
micului
meu
,copil,
si
utc
lncet
acea
cerare
de
sfinlenie'
acea
cale
regali
de
ierUi'
de
diruire
de
sine,
pe
care
el a
parcurs-o
a$a
de
repede,
vreau
s[
fiu
.eleoul
aceluia
cirui
trebuia
si-i
fiu
lnvSfitor'
Pltmbindu-mi
dimineafa
prin
gridini
m'am
oprit
ln
lafa unui
crin
ln"r";"catuicorotiatbisedeschiseinaceanoapte;lapicloarelelui'o
ri.i"ie
is.i
deschise
potirul argintat,
aproapg
de
pimiat' Era ca
o
lriin
iota
iio
albeafia
strilucitoarJ
a
crinului,
ctrzuti
pe
ptmint
pi
crescuti
.aga
de
umil...
in umbra
crinului'
Ag
vrea
s6
fiu
acea
umili
stelu tr"
9i
si
triiesc
de
acum
ocrotit
,de
el,
aproape
de
e1...,
ca
stelula
la
umbra
cfinului'
'Rugalivi
pentru
sirmanul
meu
suflet.
clpitan
d,.A,irelie
Petrigor
a
adormit
ln
Domnul"'
Doarme
pe lnalta
colini
de uode
se
vede
marea"'
petrigor
i adormit,
e
ln
marele
odormitor"
unde
odlhneqte
sub
privirea
curate
a
ingerilor...
r
r
B
fapta
/aiu,
qi
daci
nu au
de uncle
citi
sfAnta
Evanghelie,
sd
trfiegti
a$a,
ca sd aib6
posibilitatea
sd
citeascF^in
yijteu
tale,
Nr.
8
Tinerimea
Nou6
pas.
123Blaj aprilie 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 39/60
-__
cele
mai frumoase pagini
ale
ei.
Un
necredincios
intreba
pe
un
creqtin,
ardtind
Evanghelia:
,-
Cum
de
nu
cuceriti
lumea
cu
o astfel
de
Carte?
*.
Odci
Evanghelia
e divini.
Sd rispundem
ci,
nurnai Evanghelia
prinsE
puternic
de
'oarnea
inimii
noastre,
nurnai
ea
devine
rndrturie
indeiungatfr
a lui Isus
Hristos.
Oamenii
nu
vreau
litera
moartd,
ei
vreau
si
prindfr
pulsul
lui
Isus
svAcnind
in
-arterele
noastre,
ci vreau
si ei.
tsascii
Evanghelia
in triirea
noastrd.
Ultima edifie
a
Evangheliei
intereseazd.
Dar
ultima
edi-
tle
a
ei e tipdritd
cu
faptele noastre.
Cu aceastfl
Evanghelie,
gi
numai
cu aceasta,
vom
cuceri
lumea,
vom
plini
chemarea
noastri
de
MARTURII
a lui
Isus-
Hrlltos.
Aceasti
ultimfi
Evanghelie
va
mdntui
lumea.
$i
sf,
nu
no convingem
cd ne
vom
putea
mintui
zice sf.
Ion
Chrlsostom
-
dacd
nu
ne-am
trudit
sfl
mdntuim
pe
aproapele
nostru
prin
mdrturia
vietii
noastre.
Fii
MARTURIE
Domnului
finerimea
Nou{
w .8,*{f ^e
,lt3f
,Nu
fi-fi
temdtori,
tn
numele iubirii
Lui
Elristos
rdetigniil
Curaj,
Sd smul-
gem
dintii
de
lapte,
gi
sd
tudm dinlii
tari
ai
urii
gi
ai
iubiriis.
-
Sf. Ecaterina
de
Siena
_
chemarea creptini
este
o
chemare
de
indrtrsnea tr,
de
rn-
fruntare,
chemare
la
un
risc
imens,
ra
o
intreprindere
uriaEe.
Munll
ce
trebuesc urni$i,
piscuri
ee trebuesc
trecute,
degerturi
ce
ne stavilesc
pagii,
toate
se
lnfrunti
ln vocaflunea
vietii
cregtine.
A
iubi
pe
Dumnezeu
firi
misurtr
nu
este
ln
regula
pustnicului,
nici
ln
sila
aschetului
sau
a
cilugtrrului
cl
ln
mle-
zul
oric{rei
vielll
cre;tine.
cu
tofii
suntem
chemati
sd
lim
nemutlumilr
cu
iubirea
noasfid de
Dumnezeu
in
Isus-Hristos,
dar
suntem
chemati
6e
urcdm
mereu
in
mtrduva
acestei
Flaciri.
'
DIn
clocotul
lubirti
se
construegte
eroismul.
Primul
element
al
eroismului cregtin
este:
Blruinfa
asupra
ta
insf,fi
prrn
nerntrerupta
rnfruntare
a
poftelor,
ctrci
adevdratul
eroism
este
un
act
de
voinld
ce
se
impune
lnliuntrul
nostru
Ia
tot
ce
este
trupesc
gi
pimlntesc.
cum
crezi
cd ai
putea
sx
te
impui
porunclnd
siu
imblanzind
evenimentele,
lntimpl{rile,
cu
un
cuvtnt,
ceeace
este
lnatarr
de
tine, mai
lnainte
de-a
fi
lmbltnzit
lnima,
trupul
gi
tot echi-
pujul
anarhic
din
barca
terlblttr
a
sufletulut
tlu?
Mai
lntti
sf, te
infrunfi
pe
fine,
str
te
sfidezi,
str
te btru_
eqti,
si te cucereqti.
Tu
egti
cetdluia
pe
care
trebue
s'o
aperi
cu
mai
mulH
lnvergunare.
Ctnd
.Alexandru
cel
Mare
lnvlnse
pe
Darius,
femeia gl
flcele
acestuia
li cerurtr
o
audienftr.
cuceritorul
refuztr
lntfl-
nirea.
In
fa-fa_
acestui
gest,
istorrcul
Gtec
plutarc
spune:
"Estc
9oTI
mal
tmpdriteso
s[ te
biruegti
pe
llne
tnrult
docfrt
s[-[t
blruogtl
dugmanulf..
Tinerimea
Noud
Nr.8
, --
i
Nr.
8
Tinerimea
Noud
-
Pag'
125
'
Un
asttel
de
croism,
bazd,
a
oricdrul
alt
eroism
se
gese$te
dedicat
zeilei
desfrdului'
protec-
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 40/60
foarte
rar.
Eroismul
biruinlei
asupra
ta
lnsili
a
fost.
popularizat
de
Isus,
dupi
ce
a
fost
promulgat
ca
unicul
vrednic
de
pl-
*arrt
gi
de
cer,
cici e
priveliqte
a
lumii
vdzute
qi
nevdzute'
Numai
cuvAntul
Lui
a
creat
Legluni
de
asttel
de
eroi'
$i
acest
lucru
infurie
pe
mulli
pigOni de
astEzi,
cari
cautd
sd
rispin-
deasci
un
alttel
o.
.loi.rn-,
decit
cel
propovlduit
de
Evanghelie'
Cartea
,,Eroil
Alcazatuludo
a
fost lnterzisI
in
Germania
de
oamenii
"iegati'
ai
6rii,
pentruce se
vorbea
de
s/'
lmpdt-
iasanie
qi
ai
slanta-
riitoare
ca
de
cete
doutr
izvoare
cari
le-au
ndscut
si
le-au
nutrit
eroismul'
Cauti
mai
inainte
de
toate,
tinere
trate'
chemat
la
eroisrn
sd.te
birueSti
pe
ti.ne,
adicd
sE
ucizi
?n
tine
ceeace
este
"afri-
..n;
g
"pigan.t."
lniuntru'
Ftr
acest
lucru,
ca
eroii
Alcaza-
rului,
privind
pe
stinta
Fecioari
9i
nutrindu-te
cu
Sdngele
izvorator
de
Eroi
al
singurului
Erou:
Isus-Hristos
biruitorul.
'
Pirintele
Suciu
Pe
frontispiciul
tesrplului
toara
picatelor
necurate,
s'au
lntipirit
cuvintele:
Vrctrix
victorum
-
Biruitoarea
invingitorilor'
Abilul
mdnuitor
de
spadl
9i
lance
care
reuEia
si-gi
ri-
puntr
duqmanut,
sa-ii
"pt"
pa*antul
pirintesc
E'apoi
sd
se
intoarci
triumtltor
;;fii
ne
scujr.
in
miiloc
de
urale'
trecAnd
pe
sub
poarta
ae
triumt,
aio
inetgtea
cdreia
ploau
laurii'
in-
tdmpina bat ocura
"tttiti
inscrip ii'
ca
o
vorbl
de
umilire
cdreia
se
pleca:
vtctri;i;;rum'libieiulerou
al
patriei
iqi
vindea
b[rbdfia
ln
templul
iusfraufui'caci
isptta
necurati
lnfrunta
niiuinh
pe toti
aceqti
eroi
mlnusculi'
Singur
Scipio-'putu
si
aibtr
acest
epltaf
incrustat
ln
piatra
funeralf,
a
mormtntului
slu
-.^t--- ^^
s
?aq
,Maxima
,unitiiu'
vlctoria:
vlcta
voluplos
-s'
Cea
mai
mare
dlntre
tott"--liiolnlti"'
este
biruinfa
asupra
placerii
murdare'.
Eroismul
tui
adevlrat
nu
a
fost
cucerlrea
Africel
negre
cu
temuta
Cartagini
ci
cucerirea
Africei
din
liuntrul
lui
cu
caPitata
temuti:
inima
necurattr'
Pe
piatri
t't;"'tl"pilt
cea
mai
mare
taptS'
intreprlnderea
cea
mai
gtorioasa,-titiui
cel
mai
vr,ednic
pentru
a
fi
ltrsat
posteritltii,
ca
mii
tutlamunt
generatiilor
ce
vor
contempla
pe
harele
cucerltor,
qi
a
fost:
Birutnla
o'up'o
lai
9i
asupra
pldcerli
murdare'
In
..tu.
tttliei
ispiie
nu
putem
ietl
:L
o.inli
d-e
]1.nte
ci
cu
dinfii
rari
ai
iri'ii'iurddrie
qi at
tibirti
de
fuumusetd'
Eroii
Alcaztioioi
oio
dragosti
de
Patrie
au
rezistat'
au
aoirat
ceeace
Sp;;l;
aie
mailubiim
ln
ei:
via{a
in
sluiba
lul
Do*o.".o
qi-a
Bisericii
Lui'
Astfel,
erout
vielii
cregtine'
va
qti
aplr.a
:olltyl--t:o
""
un
Alcazar
asediat
JJ
uornti.t.
patimilor
qi
de
haitere
anarhiste
din
iur
de
el'
Ori
ctte
prolectile
ar
asvirli
in
el
bateriile
puternice
ale
ispitelor
prinse
Ju-tpi'itof
qi
de
carnea
lul'
trebtie
si
risprcndl
asemenea
coron.ruroi
Mosclrdo,
apdrrtorul
Alcazaruluiz_Nu
ne
preddm ,.
$i
prri
aceasta
si
rupl
orice
contact
cu
duqmanulo
-atara
Oe
acila
al
ataculu
ql-al
rezistenlei'
tr
/sus
BTCIT]
ITONUL
"Indrdsnili
-
Eu
am
biruit"''
-
Isus
-
Mai
mult
sau
mai
pufln,
ln
fiecare vreme
oamenii
sunt
purtali
si
defigureze
adeverata
infifigare
morall
a
lui
lsus'
Doritoriideliniqtegimolegatilllnvestesccuhainapropriului
tr
su'et,
qi lsui
aiare
ln
vestmtntul
.btdndulut
Paslor
ce'Si
po.tH
pu
ot.ru
otia
rlttrcit['
Alt
{to
obiqnuit
-oamenii
sf
vadi
ln
Isus
Danat'pdrto,
gi s6
uite
de Leul
din
tribullul
luda.
lsus
nu
este
numai
auiorul
mtnglietoarelor
nlerlclrl",
cl
,p.s.
116
_
-
nr ry
sl rostitorul
cu
scinteieri
de
asprtr
cremene
a
cutremurtrtoarelor
:;;;;;;...L-..rot
ce
rid,
cilor
rlsfltafi
in
avulii
9i
ascunqi
r
.
"
Simon
9i
tovartrgii
pescari
lepidarl
mreilele
gi-L urmar$
fft
noua
profeslune
a
tndrdsnelii.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 41/60
i
I
i
j
I
ir
in
ftrtlrnicie.
Astdzi
este
vremea
sl
privim
pe
/sas
Leul'
mai
mult,'poate
decAt
pe
Isas-Pdstorul'
De
doud
ori
ne
vorbegte
evanghelistul'
cum
Isus
apuc6
un
blciu,
ll
lnvirti
peste
cap
gi-l
mine
cu
o
sfdnti
furie
asu-
pi.
"c.toru
ce
flcurd
din
casa
de
rugdciuni,
castr
de
negu[6torie-
Lruf
igi
triia
clipete
chiemiril'
S'au
pribuqit
mesele'
s'au
rlslplt
bani,
animalele
de
lerttd
o
pornirA
la
goan ' cici
Leul
lnvtrtea
deasupra
neguldtorilor
biciul
rtrsucit
din
funii'
o
chemare
erorcae'
este
chemarea
aceasta:
sd
bictuesti
cceace
prolaneazd
stdnta
otAndufue
a
tui
Dumnezeu'
acolo
unde'
cAll
chemat
s'o
Pdstrezl'
Blciul
erafutii,
sabia
cu
doui
lliguri'
a
lovit
qi
.mai
ntr-
praznlc
ln
acei
pr-oLnatori
de
temple,
cari
intr'o
fericittr
mul-
lumlre
de
slne,
...uoAuto
confinutul-
unui
mormint
de
cur6nd'
inchts.
Om
nu
a
vorblt
ca
acesta'
flaclri
nu
au
ars
cum
a ar$
cuvAntul
Lui
mindria
oamenilor
mul[umifi
:i
:il.:
.inqigi'
e-
gorgtr,
lagi
qi
ptini
oe
invidie.
citifi
teribiti
,tilipica"
lmpotriva
trrlsellor
qi
saducellor
fllarnici'.tianscrisl
cu
atita
curai'
de
I
Matel
evangtretisiut,
in
tip
23'
Opt
'val
voud
legiuitortlor
9l
I
fartseilor
tdlarnicl".,.
sunt
opt
tunete,
opt
revxrsiri
de
grindina
t
ll.i,
"i
;;;i;;
zemislite
dintr,o
sfanti
furie
impotriva
rlului.
Isusestebundeoareceestedugmanulrlului,.slpeml.
ur[
ce
este
bun
nu
poate
indura
rlil.
Astfel,
nestirgita
Lui
bunltate
devine
o--n.iar*utiti
vehemenll
impotriva
r[ului.
ura
lmpotrlva
a
ceeace
e
riu
naqte
din
iubirea
a ceeace
este
bine"
Indrf,enind
impotiiva
riutui
isus
lEi
aratl
iubirea
fati
de
bine.
Marefia
lndrdsneli
de-a
lnltrtura
infrunttnd
rdul
este
o
alti
tafl
a
mireflei
iubirii
de
bine'
Indrtrsneala
ca
Ei
smerenia
9i
milostenia
emanli
din
sfinta
iubire
de
Dumnezeu'
Leuldinttibutlutludaeslelntrupareaavdntuluieroic,a
t oaslunei
pentru
Adevtrr
qi
Bine,
este
deslinluirea
unei-
puteri
t
ffi;ffiJltnpottin.
rnuiul.
Isus
avea
puterea
si
impirtigeascS
erolsmul.
O
otemperaturi(
eroicl
nilvtrlea
din
Inima
Lui
9i
da
buzna,firEsdopoatf,stavili,lnsufletulcelorceseapropiatl
cu
gf,nduni drePte.
Magdalena
lgi
leptrdI
picatele,
troleele
iubirii
protanate,
Ei.
[- urmd
in
btruinla
nernaiauzittr
qi
neinleleasi,
asupt&
trupului,
Zaches
igi di
averea strracilor...
Pentru
revolufia
Lui morattr
trebuesc
eroi,
Pentru
rtrsturnarea
spiritului
ptrg6n
trebuesc
mugchl.
El
cautl
pe
cei
ce
qtiu
si-I
poarte
ofoctt ".
El alege
pe
acel
ovtolenlio
pentru
lmptrrifie,
pe
acei
ce
onu
privesc
inapoi
dupi
ce
au
pus
mtna
pe
plugn,
pe
acel
ce-gi
qtiu
,,scoate
ochiuln
gi
ofrtng
m6na"
pentru
Imptrrtrfie
pe
acei
ce indrtrsnesc
sil
olase
morfliu ln
sicriele
qi
hrubele
lor,
pe
acei ce
qtiu renunfa
la orice
pentru
omtrrgtrritarul
de
mult
pre{".
Iattr
ceeace ne
cere
Leut
dln
tribul
lui
luda, asldzi,
cAnd
vrtnd si
trtr'm
cregtineqte
nu
o
putem
face
dectt
respirtnd
ln
vizduh
eroic.
Vrea dela
noi
lndrisneala:
INDRASNITI t
-
EU
AM
BlRUlr...
Indrtrsneala
este un
imperativ
al
Evangheliel,
cel
mai
actual ln
ciocnirea
urii
gi-a iublrit,
ln
proptirea
coloanelor
lm-
ptrrtrliei
ce s'a
dat
in
griia
mAinilor
noastre
tremuritoare.
Iat[
ceeace
ne lnvat[
Isus
blciuitorul,
Leul
din
tribul
lui
Iuda'
un
Preot
h
S,
"11-0^?
F3g
'
trKK
.it&t
EA
a
hA
de.
Valer
Pop
Desemn
trece
so-
Tinerimea Noua Blaj nr.8 aprilie 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 42/60
IffiDdrittir
tirt
D'*o'"'n
esteii)rca
ielor
asP,ri,
e
celor
olit1"ti
cn
ooinla
.Ior"
""-Tista
este'o
bdtdlicl
-$t
mtaiii'nYmzi
Prtn
ofcttslod
tatd.
-
Noi
suntem
din
echlPa
aceloY1
sdrc
se
cucereec
cu
vlolen 6
'
cart
slt-1;-
;;i;;i;i;lruntarE
9i
cari
reu{es3 Prto
atatornlcl
e.
"
"
ii"i
*
b r
et
sl
e
c
elor
s
s'nteql
ln
o
oinla
dt:;';i;;;;
iioro
unde
Eumncges'3c'
4
scris
sd
elungem'
Nu
socotlm
ceasurile
ocsela
ate
oletii
'
";,'Ji:irii,;ir,";ti:,-#'rtr;:,::i:"{;:;;'
ros'
sacrlflclu. -
. L,,
-,
2^ .td
'.--
cru,aim.
efiete.s*tut
tnsrrtlltet
f:
fr;rf"ot
io""iiiriit;;-';M{,tou,,i:"},lJilfi'e,-ii{,"-..
lew
o
slngurll
zl,
t
-
. .,t
-t
ruta*aitnt
''"";;*;;;;;'f
;;'$i".:1"'ri|:t: ;;i'if
'ffi':'::"r\,
cu
care
o
1tt
trlll'
Jotniet-
ce
inlruntdz
lnlrnr
-
cu
rentlmentele
cl
lflnccdc'
$l
tnlruntd
trupul
-
cu
a$Plrlle
;t
loerfla
lnl'
-
Ora
trei.
-
Atuncl
am
sreft'e
sdiesfig
alta'
I,
:
'::;'J,"
fli
ili
fno,,
*
b
t
r
u
t
I
i'
g
t
n
o
t
tu
p
t
d
m
necontenlt
ln
?ncorilirec
u'lln1c6
noaslre'
I
Amator
itruventutls
mel
Poele
lmPotrioii
Iicremenlli
schnteind
ln
hotdrtte,
sunletn
d.ln atcel
cari
avcm
lntotdeauoE
vremc
ri
c69tl-
moastre
lacotdate,
;
ints
cs
un arhanglzel
cu sebie
'
d.i
ftacdrd
teribtld,
ca
sd
tns-
'rezleti.
Nu
vrem
st
cedin
nici-
odat6
cel
dtntAl.
Cdcl
oictorle
esta a
cel*i
ce
teslsta
c4 un
sfert
d'e
ord
nal
mult.
In
G%rsul
ultlmului
rdsbol
mondtel
Generclul
Hawllton atacil
Dardanclele.
In
fa|d-t,
Llman
oon
{oid"rs,
rae
mai
aodnd
nlel
o
lool'
tiia
ae
iun,
*lcl
un
om
tn-.rczeroil,
,iitsta.
Daca
Hamilton
er
ft
Qretnm-
sit um
sfert
de
ord
escdlul,
Llmen
oon
Eanders'ar ft
,fost
stlit,
sd
capltulese"'
dar
Hamllton
cedd
mai
lntdi'
cr'?t?ne
tol
ceeece std
in
calca
ddtoriei.
Suntew
legiunee
eelor
ce
Nu
trebue
sd
ceddm
nlclodatll
tntdiull
Dacd
Durnneaeu
este
cu
nol,
clne
ni-.se
_
gg:r r
___
__
_
__ g:: ry:_ r:::--___-=-,_
=AJ-
JdF
Eu
lmi
bat
ioc
de cele
vegnice"'
i
Era
Joia
Mare.
Un
ofiter,
ca
o
frumoasi
sculpturfr,
se
,___ _-
:l--<
ir.nplinit
gi
vin
s6
vd
spun
c[
am
cugetat
serios
asupra
acelor
lueruri
gi
de
loc
nu-mi
mai
vine
s[
rid
de
ele,
dimpotriva"
rnfl
fac
se
tremur
cu
sufletul.
Fii atit
de
bun, Pdrinte,
9i
md
Blaj Tinerimea Noua, 1937, aprilie, nr.8
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 43/60
infiiige
inaintea
seaunului
spovedaniei,
gi
firl
altceva
zise
preotului:
Pdrinte,
vreau
s{
vorbesc
deschis,
sunt
soldat;
nu
am
veuit
si
mi
spovedesc,
ci
numai
sf,
mulfumesc
pe
mama.mea
gi
pe
surorile
mele
cari
mi
pdndesc
din
banca
in
care
se
gdsesc
aro*.
M'au
indemnat
sd
mi
spovedesc
de
Pagti,
eu
insfl
na
ared.
tn
lucrurile
acestea
gi-mi
tdd
de
ele'
Agadar,
D'ta iai
in
rds
Religia
gi
sfintele
Taine ?.
-
egu
este,
Pfrrinte,
iau
in
rds
gi
Religia
9i
sfintele
Taine'
Iti
rdzi
gi
de
vegnieul
Iad
9i
de Cer?
.-
Da,
Pdrinte,
de amindoui
imi
bat
ioc'
-
Dacd
astfel
stau
lucrurile,
mi
intelegi
cd
sunt
in
im'
posibilitatea
de-a
te
deslega
qi
cu
atdt
mai
putin
de'a
te
imp{rtipi.
-
Dar
trebue
si
md
impirtdgesc
neapirat'
ca
sf,-mi
mullumesc
mama
9i
surorile.
-
Ei
bine,
sd
facem
apa:
cauti
gi
spune
mamel
Er
su'
rorilor
cd Pdrintele
fi'a
impus
si-implineqti
mai
intdi
canonul'
gi
sdvf,rgindu-I,
te
vei
intoarce.
-
Ce
canon
sd
implinesc?
Dacf,
nu
m'am
spoveditinci
-
Nu
face
nimic,
eu
mi-am
pierdut
vremea
cu
spovada
Dtale
inchipuiti,
crea
ci
nu-ti
vei
bate
loc
de
mine
pi
vei
accepta
ca
un
bun
soldat
canouul
ce-ti
voiu
da'
Bine
Pirinte,
fie
cum
dorifi'
Dar,
ce
canon?"'
-
In aceste
trei zile
de
sfdrgit
de Siptdmdna
Mare
vei
renunta
la
club
gi
la
orice
distractie,
iar
seara
cdnd
te
vei
ug""u
in
pat
sd
zici:
oDumnezeul
meu,
cred
in
Tine
insilimi
rdd
cle
moarte
qi
de
iudecati.
Cred...
dar,
iadul
qi veqnicia
lui
trrni
sfdrnesc rdsul".
-
Apoi
dormi
linigtit'
O
vei
face?
-
V'o
promit,
Pdrinte,
pe
onoarea
mea
de
soldat
Se
ridicd
gi
pieaci.
Sdmbdti
seara
iatd'l
din
nou
la
seaunul
spovezii.
-
Pdrinte,
sunt
ofiterul
cu
canonul
din Joia Mare'
L'am
alutd
sh
fac
o
buni
sPovadd.
Asemenea
acestui
soldat,
credinla
multora
dintre
noi
e
alipita
in
suflet.
Dar
o
poate trezi
gdndtrl
cumpiilit
gi
serios
Ia
eele
din
urmd
gi
la
cele
veqnice'
I.OS-Marianist:
%qL€
Tinere,
intrhnd
in
viala
lumeasci,
ai
intrat,
cu
e$irea
din
copildrie,
in
marea
viielioasi
a vietii.
Vipere
nevdzute
cautd
si
se
inclegte,
cu
dinfii
purtdtori
de
moarte,
de
carnea
ta
9i
de
spiritul
tdu.
Trebue
sd salvezi
sfinta Catedrald
a mdretiei
tale
ca
om
Si
crestin:
eurdtenia
Trebue
si
stai
incordat
in
ndvald
de
valuri,
ce
te
isbese
qi
se
sparg
de
piePtul
tiu
bombat.
Pd,strarea
curd[eniei
este
chemarea
Golgotei,
ce
rdsuna
in apele
furioase,
cu
spume
de
ispite
qi
dureri,
a fiecdrei
tinere[i.
Eroismul,
idealul,
munca
neostoitd,
nobleta,
nu
au
decit
o
climil:
aceea
a
cw'dteniei.
Cei
mai
mulfi,
aga
numiti
tineri,
nu
au indrdsneala
s6
lupte.
Dar
eu
iti
predic
aceasti
indrisneali'
Fii
indrdsnetl
cdci
temelia
indrasnelii
este
tinerelea
gi
tu
o
ai.
Indrdsneala
este
fica
credintei.
ci
biruegte
numai
acela
care
crede
in
biruin[a
sa,
9i
indrisnegte
numai
acela
eare
crede.
Indrdsneala
este
desfdgurarea
nideidii'
ce
plesnegte
in
noi
ca
un
mugure
plin in
inveligul
siu.
Indrdsnei a
fost
Toma
de Aquino,
cdnd
inchis
intr'un
,
Pag.
13,
=
Tt"e"tm
eastel
intdmpinh
o
tdniri
ce fu
insdrcinati
s['I
duc6 in
pdcat
,
Nr.
8
Tinerimea
Noud
Pag.
133
Cea
mai
sfdntd
indrdsneald este infruntarea
poftelor
qi
necurdfieio cdci
atunci infruntati
ceeace
este
mai
vulcanic
in
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 44/60
gi
negtiind
cum
s'o glunge,
smulse
din cuptor
un
lemn
aprins
zicdnd
ispititoarei:
,,Sau
dispari
de indatd,
sau
te aprind "
$i
ispita
fugi.
A
fost
indrisnei
in
Ocea-
nul
vietii sfintul Petru
Damian
cdnd se
afundd
in apd
inghie-
lati
ca
sd
potoleasci ardorile
sdngelui.
A fost
indrisnei
sfdntul
Marcian
cdnd
s'a
agternut
Pe
chrbuni
apringi
ca sd
ardd
ispita
necurat6.
Indrisnet
a
fost
sfdntul
Ieronim
cf,nd
luni
deardndul
vagabonda
flimdnd
prin
pustiul
fript
de
soan),
prin
viile
reci
gi
potecile intunecoase,
Iovin-
du-gi
carnea
trupului eu
muchi
de
piatri
ca
si
inece
in
addncul
Iui
pornirea
poftelor
atdfate
in
bacanalele
romane.
A fost
indrdsne[
Augustin
din Tagaste
cdnd
trrintindu'se
la
pimdnt,
inclegtat
cu dege-
tele
de
pdntecul
ierbii,
strigf,:
oPdni
cdnd,
Doamne,
phni
cdnd?
De
ce nu
acum?u...
$i
acum
se
ridicfr
gi
ce
puturi fac-e
atdti
copii
gi
copile,
putu
face
gi
el
la
30 ani,
in
urma
un
vieli
de
patimi
ce-l
legard
amar. Aga
s'a
fdcut
Augustin
cel sfdnt,
cdci
a
gtiut
indrisni.
Cdtd
indrhsneald
in
gestul
sfdntului
Benedict
gi
a
sfdn-
tului
Frazcisc
de
Asslsi,
cdnd
prinpi de
ispita
cea
tinoas6,
se
asvdrliri
desbricati
in
tufe
spinoase
Trandafirii
din curtea
mdndstirii
din
Assisi
pastreazi
gi
astdzi
pe
frunzele
lor
petele
mari, rogii,
despre
care
spune
legenda,
cd
ar
fi rdsdrit
din
singele
sfdntului
ce-a
improgcat
sub
impunsitura
spinilor.
Indrdsnegte tnfruntd.nd
,,.
voi.
Dupdcum
mdrturiseqte
sfdntul
Augustin:
,Cdnd
sim{esc
trecdnd
diaaolul
necurdliei,
agtept
pe
to[i
ceilalti
diaaoli".
$i
cdnd
ai reugit
sd invingi
demonul necurf,tiei,
cu
o
loviturd
ai
indepilrtat
gi
celelalte
lighioane spiritualo.
Marele scriitor
de
epopee
Camodns
cdzu
in
mare,
in
tim-
pul unei
furtuni,
reugi
s6-gi
tind
capod'opera
deasupra
valu-
rilor. Astfel
gi
tu,
tinere,
te
ceartd
cu
puhoiul
murdiriei
lumiiacesteia gi
nu-i
ceda comoara
nepretuiti a
nevinovdtiei
tale.
Si
a{s'pacem,
para
bellum
-
Daci
vreai pacea,
pregi-
tegte
rdzboiul.
Vreai
pacea
sufletului,
linigtea masivi
a
inimi,
coloane
pe
care se
proptegte puterea
noastrd
de
muncd,
atunci
fii
indrisnet
in rf,sboiul
dimpotriva
ta
pi
poftele
necurate.
Cuteazd,
fii
indrf,snet,
cu
pieptul
umflat
ca de
mar-
mor6,
cu
sufletul
inflf,chrat
ca un
meteor
desprins gi
ascuns
in
tine
de
mdna
Celui
ce-a
preserat
roua
pe
bolta
crinilor
gi
constelaliile
pe
bolta cerului.
Pdrintele Suclu
Agenfi
ai
bolgevismului
in sAnul lumii
eregtine.
Cu
tofi
gtim
cum
in
Rusia,
in
China,
in lumea
intreagd
propagandigtii
bolgevismului lupti
cu o furie
satanicf, in
ve-
derea distrugerii
miretului
edificiu
al lumii
cregtine.
Avem datoria, de-a ne
da seama
ci
gi
printre
noi existdn
congtienti
sau
nu,
agenti
ai
acestei
puternice
intreprinderi,
care
e
bolgevismul.
$i
cari
sunt?
Iati-i:
Cregtinii
cei vegnic
nemultumitio
cari cer
viefii
ceeace
aceasta
nu le
poate
da
gi
cari
prin
nesfhrgitele
lor
critici
gi
cdiniri,
miresc
nemultumirea
generali
-
fundamentul
priin-
cios
al revolutilor.
Pirintii
care-gi
cresc
copiii
in
dragostea nesibuitd
Pag.
n34 Ttnertm
--xrj-
de ban,
dar
in
indiferentism
fati
de suflet
gi
mdntuirea
1ui.
-li[r.
I
Tinerimea
Noud
Pga.
135
meu
ingenutrchie o tinlrll cu
inli{igare
siric[cioas[
pi
simpli,
O intrebai,
'oai
iotEiu,
asupra
ieiului de viall
pc
car€
o
duce.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 45/60
cari
intretin
in
ei
gustul
pentru
o
viafd
plind de
lux
9i
de
pliceri.
Cregtinii
ce
nu
se sinchisesc
a
fi lectori
sau
abo-
nati
ai
ziarelor
comuniste,
in cari numele
lui Dumnezeu"
biserica
lui
gi
viala
vegnici
sunt
pe
fafi
atacate
gi ponegrite.
Autoritifile
cregtine,
ce
nu
iau
atitudine categorici
impotriva
atacurilor
publice
la adresa
moralei,
qi
iaripi
pdrintii
ce
a-
cordi, cu
o condamnabild
negtigenti,
copiilor
lor
toate
liber-
tdfile,
relatiunile gi
petrecerile
cu
repercursiuni
ddundtoare
asupra
vietii
lor
curate.
Cregtinii
incuraieazh
prin
obolul
Xor
.desmdful
predicat
de
literatura
pi
cinematografele
in sluiba
'bolgevismului.
Iatd
cregtinii,
agenti
ai
bolgevismului
Existi
apoi,
o
alti
categorie
de
agenti ai
bolgevismutrui
printre cei
ce
se
zic cregtini:
e vorba
de acei cregtini
emi-
;nenti
prin calitdiite
lor
intelestuale
sau
prin
pozitia
lor socialf,
,cari
sunt
un
semn
de
sminteald,
un
scandal
pentru
semenii
,Ior,
din
cauza
vietii
lor
depravate:
ei sunt
rf,spunzitori
de
credinta
ce
se stingo
in
sufletul
celor slabi,
gi
de
huiduelile
ce
se
aduc
numelui
Mdntuitorului
in
tabira
dugmanilor
silo
ei
vor
da soama
Riul
ce-l
caazeazd,
frafilor
lor cregtini
e foarte mare:
s'ar
putea asemina
cu
acele lovituri
subpimdntene ce
clatinfi
temeliilor
caselor,
amenintdndu'le
cu
ruina
Atdta
timp
cdt
in
sdnul
bisericii cregtine
va exista
a-
ceast[
avantgardfi
comunistd,
bolgevismul
va
inainta. Sd
triim
eroic
gi
intens
viata
cregtindt
Aga vom
fi stavili.
DupI:
P. W.
Mrriaux
9.
I'
Tfaian
COSma
EROISM
CRESTIN
O
Mloi mituritoare
de
stradi
(tstorloarf, adevirati)
Acum
ciiiva
ani
am prcdicat
misiuni sfinto intr'o
parohie
din
Paris'
-
povestcltc
Plrintelo
Tcssart.
Dumincca
sprc amiazi,
pufin inaintc
do
ultinr
stlnti
Liturghier,ml
glselm
in
scaunul
spovedaoiei.
Sub
petrefirut
*
Pirinte
*
imi
rXspunse
-
dimineata
sunt
mdturdl.oare
de
strad.d.
.iar
seara
ciqtig
pugini trrni
cu
ni;te
cusituri
simple.
Se
opri
aci...
Siracii
gi
slinlii
nu
vorbesc
prea
multe.
Dealtcum lml
lusese
deaiuns
ca sI o
infeleg.
Polasta
igi incepu
spovedania.
Inima-mi
bltea
tare
y6zind
lucrurile mari pe
cari
Dumnezeu
le-a
ltcut
ln
sutletul
acesta.
Cugetind
la
primejdiilc
ce-o
lncunjurau,
ii
zisei;
-
Cu
ce
miiloace, copila
mea,
te-ai
plstrat
credincioasi
lui
Dunone.
zeu, deoarccc
te
glsepti
mereu ln
mijlocul
unei mulgimi
ftri
credinlt
qi
lege,
care
injuri
qi
blestemtr
I
-
Md tnpdrtdgesc
tn
fieeare
Duminecd,
imi
rlspunse.
.
Am
intrebat:
-
Ce
impresio face
asupra
sutletului tiu
ceeace vezi
pi
ceeace auzi
in
miilocul mlturdtorilor de stradl I
-
Pirinte,
nu vld
pi
nu
aud
nimicl trlcsc
in
inima
mea
qi
aci nra-i
loc
declt
pentru
st.
Impirtlpanic.
Isus a vcnit astidimincattr,
Isur
va
venl
dumlneca
viitoare,
acesta
e singurul meu gtnd.
Dumineca
mi
preocupf
in
lntregime.
-
Tc-ai
impirtigit
astlzi?
-
o intrebai.
-
Incl
nu, Plrinte.
Abia
pot
si suslin
pe
bitrlna
mea
maml,
atilt
de
mic
este
ciptigul
meu.
Deaceea
sunt silite,
sI
lucrez
gi
dumineca
plnl
la ora
11,
cind intru
in
bisericl,
ml
spovedesc
qi
ml
impXrtipcsc
ta
Litur-
ghia de
2.
-
Xnfometati
dupi sflnta
Cuminectrturi,
nu
ai
vrea
sl te
lmplrt[.
gegti
zilnic
?
-
St
m[ impirtlgerc zilnicl
relul
ea,
a9 ti
prea
fericitl,
ag
muri
I
$i
nu trebue sL
mor,
ce
ar lace
mlicula
mea l.
.
Lacrimi
mult€
li
izvorau
din
ochi.
Ticui
o clipl
pi
o
a'nii
zici,nd
incetigor:
-
Isuse ,,.
s[
te
primesc
zilnic? ...
Oh ce fericire ...
Apoi
imi
zise:
--
.-
Nu,
Pilrinte,
Dumnezeu
nu-mi
rezervi
bucutiilc
implrtlpaniei zilnice. Isus
ml
invali
cI
pl,lnea
durerii trobue
sl pliteascl
piinea
tericirii.
Nu
mi
pll,ag.
Durerea tmi
ltne
loc
lmpdrldganiei.
Puline zile
in
urmi, o ao"-ie
titra, io urma
corerii
gi-a
indicaliei
mele,
lntr'o ingustl
mansardi
din
cartierul
Montmartrc. Bate la
o uge
dea-
supra
etajului
al
6-lea
al casei,
gi
se
glsepte
intr'o
odtrifl
flrl
altl
mobilt
declt
slrlcia.
Pc
un
pat
de
paie
zlcea o
fcmeie...
pltea
sl
aibl
E0
ani,
dar
sulerinfa
ii
intipiri
pe
lall
cute
adiuci
qi-i,
albi
ptrrul.
Doi
ochi
mari,
larg
deschipi
plreau
stlngi
ln
lacrimi.
Doamna
se
apropie de
patul
bolnavei,
care Burmurl
cu
voce slabl:
-
Tu eqti,
Angelal,..
Femeia
era
oarb[.
.Era
ugor
s'o faci sl-ti
povesteascl
viafa, dar
greu
s'o
asculli flrt
sl
pltngi .,.
D^d
1
24
Tinerimoa
Noud
f,T-
a
..
Cisitoriti
cu
un
tintrr
poet,
igi
vizu
averea
risipiti
pi
nimiciti,
dar
ea
glsi
puterea
si
infrunte
viata,
in iubirea
copiilor.
Domnul predestinfl
TXNERIft4EA
NOUA
UJ).3
r
trrA;t$3?
Bl j i 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 46/60
durerii
mintuitoare
sufletul
mamei
gi-al
copilei.
Moartea
ii
ripi
doi dintre
copii,
Rimase
ADgela.
Apoi
alte
doui
nenorociri
loviri
copila
gi
mama.
Tattrl
Angelei muri pe
nea$teptate
;i
in
ziua
primei
impirtigiri
a
copilei,
mama
ipi
pierdu
vcderea.
Copila
aceasta
de
12
ani
pdrdsi
$coala
unde
era iubiti
pi
veni
si
apere rlmigifele
unei
averi
risipite..,
Zadatnic,
totul se
pierdu.
Ne
mai
puttnd
pled
chiria
Angola
lqi
aduse
nama
oarbd
in
aceasti
mizerabilf,
mansardi.
Atlta
povesti.
Insi
priveliqtea camerci pi
spusele
unei
vecine
desco-
perirl
lucruri
pe
cari mama
nu
le
putea
cunoaqte.
Angcla
se scula dimineala
la
ora4,
cobora
iu
stradi
piniin
amiazi;
Eunca
de
seara
str
prelungea
pdnl
tirziu
in noapte.
Nu se odihnea
mai
mult decit
un anahoret,
gi
hrana
ei era
putini piine
qi
api,
Angela
a
inceput
accaste viall la 14
ani
gi
o duse
vreme
de
8 ani.
Ctnd
ii
vcnea de undeva vr'un
ajutor,
ea
primea peotru
mlicufa
ei, in
vieme ce
sc
nutrea
cu
plinea
durerii
gi
spunea glumind:
-
Llsali-mi-o,
arc
gustul
lui
Isus...
Cind
sirmama
oarbl
pErCsi
pimflutul,
Angela lucra
int'o
minllstire
de
cilug6rife.
Deseori
a
fost
auzitl
zictind:
,
-
Si
lnduri
$i
se
te
impirtigeqti
zilnic, e
prea
multtr
fericire,
voiu
muri
in
curind.
Cind
ajunse
si
se
lmpdrtlpeascd
zilnic
scrise
Plrintelui:
-
Deaci
inainte toate
zilele
vor
li
'dumin6s[c
pentru
strrnana
An-
gclal
simlesc aurora
impirtiganiei
vefuice.
Pierdutl ln
iubire
gi
'n
dorul
de-a
vedea
pe
Dumnezeu,
spuse
pe
patul
Eortii:
...
Venifi,
venigi,
sl
mergem sus
impreuni .,.
Acolo
voiu iubi
liri
sI
mor.
$i
privind
icoana
Maicii
Domnului
suspinl:
-
Spunc
lui
Isus str se
grdbeascl ...
Si
vini,
ohl
sd vin6 ..
Puline clipe ln
urmli, Angela se duse in
fara
ingerilor..
Nimeni
qi
nimic
de
pe
ptrmdnt
nu
poate
si
ne
dea
un astlel
de
etoism,
al cl,rui
martori
Du
sunt
declt ingerii lui
Dumnezeu.
I.
O.
S.
Marianlst
etu4
CRUX
CHRISTI
MAGNUM
CANDELABRUM
_
Sf.
Augustin
Crucea
lui
Isus este
un
imens
candelabru
Nu
este
geniul,
nici
neamul,
nlci
bogdlia
cari
tnscriu
aaloarea
reard'
a omurui:
acestea
iuii
aururite
rui
Dumnezeu
de
.c1ri
ne
putem
forosi
gi
putem-
ii-i"u,
cari
din
rirea
ror
ne
ot
duce
fie
ta
pieirc
fie
ta
gtorie....
Dacd
areai
iil,irostt
aloarea
gdevdratd,..nu
inchipuile,
a
inut
om,
pune-l
la,ncer_
carc,
gi
dacd
nu
dd
sunetul
jertfei
pi-a
sacrificinlui,
ortcare
ar
fi
purpura
ce-r
tnaestm,ntd,
rntoirce-tri
eapur
gi
treci:
nu
i
tntdlnit
un
om.
Chemarea
noastrd,
glas
d.e
trdmbild
din
argint
tnfldcdrat
ce
sund
tn
tdcerea p.ldcytd a
congtiinlei
cregtine,
erf,
u
i"ritu;"
Nu
aaem
neDoie.d,e
pream'it,t
oranri
ii;r;;";;irt;;r",
aaem
neaoie
de
cregtini,
ce
gtiu
urea
pe_o
cruce
tn
ceasul.
hdrdzit.
prireiurile
rdstignirti
re
purtdm
in
noi
ingine.
Astfer
in-
cdt
unicut
fet
de-a
/i.un
om,
tn
tnlelesul
lui
isus-Diii"""u,
este
acela
de-a
d,eveni
o
Cruce.
Directorul
unel
reaiste
intrebd
care
reueni
dintr,un
extaz:
pe
Tereza
Neumann,
-
Asupra
cdnti
rucru
trebue
sd.
insistdm
in.
afticolele
noastrc?
-
...Insistali
fdrd
oboseald.
asupra
spiritului
de
jertfr{,
de
care
aeacul
nostru
are
atilfu
nea;ie.
Lumea
se
ua
ridica,
d,upd
cum
aom
ridica
crucea
tn
noi,
Lumea
se
ua
irumina,
dupd,
cum
ne
uom
ilumina
cu
lumina
acestui
mare
cand,elabru
a
lui
Hristos.
Tipografia
Seminarului
Teologic
greco-oatolic,
Blai.
Tinerimea
Noud
Blaj, mai 1937
Nr.
9
Tinerimea
Noud
Pag. i39
sua
dus
in
tovdra;ia
lui
Voltaire
el
insagi, si
istorla
li
disminte
profe ia.
ntu&lM=i
I
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 47/60
Napoleon
in
exilul din
sfEnta Elena,
adresdndu-se
contelui
.Rethel,
tovarSs
de captivitate,
ii zise:
ii,i#
i;
r;n+;H
ry-N
De
murt,
de
mult,
in
vrenrea
primelor
prigoane
rmpotriva
cresttnilor
un
'*t'iit;;;;;
al
bomnului
inlrunta
interoga-
torul
magistratului:
-
Ia-mi
spune,
ce
mai
face
dulgherul
lila?
Ironia
era
adresati
lui
qi
Nazarineanului'
:'$ll;lJriipll'ou
p"ga
teete
un
sicria
pentru
tine'
9i
nrisonitorur
m:l
Arf,o,ii"Tl
i',ij:''pe
Fala
srtnttr.
E-a
lnsr
rdmine,
,gt
"o'p;ii"pl'ni-lu-tua.u-t"ti'
Azi
Lameni
de
tot
lelul
tncearct
,e
nitilLrf#;"
Stanre
dintre
noi:
Biserical"'
Dar
irot-p*gateqte
sicriu
tiecirui
prigonitor'
In anur
305
Dtocrerion,
urtimul
dintre
primii
mari
prigo-
nitori
ai
eisericii,-b;iu-o
mtoarie-
cu
utt"ite
inscripfie:
rln
amlnttrea
ctestt;;s'iui';
;i;pd"in'
Dtt
cine
a
dlsprrut
dintre
oui
ooir
Cezarul sau
Isus?
$asezecl
d;
t"i
'il]'ta"io'
Iulian'
care
osindise
pe
lsus'
cu
o
osf,ndr
ma"i
ttitiitta
deqai-
a
,
lui'
Pilat'
apucind
singe
dintr'o
rani
de-a
sa
qi
asvirlindu-l
spre
cer'
nntrrturisi
:
oAi
Tnvlns
AafiIeene",
r-r^-..r r-rr
Sl
Mohamed
nu
crezu
cl
semlluna
va
lnlocui
Crucea'
9l
Cor.Jof
'Ett"gntfitf
Mohamed
agttaptl'
Matttn
Luther,fiul
rizvrtrtit,
scrie
Papel
Martin
al
V.lea:
,Invlald,t'o^'iiii'f*raut;
tn
iiane
iti
votu
li
rutnao"'
Cincizeciqitreiil-P;;iauurmatde-atunci'ldrdlntrerupere'
Pe scaunul
lui
Petru'
Vokatre,spiritualul
cinic'
cu
ve$nica
ironie
in
collul
bu'
zelorrncercere';;;;;easciltmpotrivaunuiamaitaredecit
el.
In
30
rvrti
izis
tpuot'
"Peste^iudzeci
de
ani'
Galileanal
va
fi
pdcdta
iuiiol"i'
toti
'
-
nxact
ln 30
Mai
1??8'
doutr-
'zecldeanit'il-a,,io'Voltairemuriinchinuldesntrdejdii'
Filosoful
Vlctor
Cous?n'
lncercd
ln
1854
o
asemenea
pro-
refie:
"crep
tt
iiii'oi-iit'or,
50-
de
ani
de
vialdo.
In
186?
i"+j
-
Nu
erai
la Fontainebleau
cind
Papa
Pius
al
Vl['lea,
fim'prezise
destinul?
-oDa,
Slre,
eram
acolo.
-
.Pistrezi
inci
amintirea
acelei
convorbili?
--O,lda,
nu
voiu
uita
niciodati
ceeace
am
auzit
atunci'
Fala Ta
ua
fl
tribunalul
nostru
Fas.
140
Tinerimea
ou
irir'
9
*
I[i
aminte$ti
aFadari
cuvirtele
Papel?
-
In
amenunte,
dire'
StAntui
Pdrinte
a
spus:
oDumne-
acest
Dumnezeu
a
frAnt
prigoni-
"
Doamne,
ai
mild
de
cei
ce T'e
prigonesc,
de
cei ce
indu-
rereazf,
cele
mai
smerite
membre
ale
Trupului
tiu,
cari
suntem
noi,
ai
mil6
de
ei,
vreau
si ucidtr
ceeace
nu
piere,
clci
nol nw
murim
/..
si
asta nu
din vina
noastr5.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 48/60
-
zeul
de
demult
inci
irde;te;
torii
Bisericiin.
-
In
urmi?...
$i-a
addugat
cd
Dumnezeu
va
sdrobi
pe
Maiestatea
Voa-
strd,
iaci
va
continua
si
prigoneascf,
Biserica'
-
Aga
este.
Dumnezeul
de
odinioarE
trlegte
ca
sd
frdngS'
pe
acei
ce-i
asupresc
Locfiitorut'
Ay
t
,de
ce
nu
pot
si
strig'
-ao
totoror celor
ce
au
puiere
pe ptrmint:
respecta'ti reprezen-
i.omr
iui Isus-Hrlstosl
l,{u
atacali
pe
Papa,
altcum
veli
fi.nimi-
.iti'0"
*a"a
rdzbunitoare
a
Dqmnezeutu
care
proteiaza
am-
vonul
lui
Petru.
Acum
cAliva
ani,
Zenovl'€u,
marele
cbmunist'
a
strigat
lntr'o
adunare
a
tineriior
studenli
Ruqi;
oA
venit
ccasul
car'sd
cletrondm
pe
Dumnezeu
din Ceruri"'
Anul
trecut
a
fost
execu-
.
iri
o.
staiin.
$i
ce
rnoarte
disperatx
Nu
avu
tSria
s6
meargd
pana la
locul
de
execulie.
fu
mdnat
cu
violenltr
in
vreme
ce
tloa nebuneste.
I-s'a
tras
un
glonte ln
ceafi"'
GAndul
morlii
Iil";;;-il-
io.uuoiru...
gi
tronul
lui
Dumnezeu
a
rirnas,
gi
Galileanut
continui
sa
lace
sicrie
cu
meqtegugul
tl.du.dlj
p.
,"t.
va
scrie
nurnele
prigonitoritor
de
azi
ai
Bisericii'
Vor
putea
oamenii
si
scuipe
cit
vor
vrea
pe
Fafa Sf6nti'
ochlldiviniailuilsusvorprivimereu?nstrifunzimilenoastre
ca
sf,
rlscoleascil
in
unii
ura,
in
alfli
iubirea"'
Fala
SfAnttr
va
fl
tribunalul
nostru,
tribunalul
formidabit
al
prigonitorilor
Bi-
serlcii
gi-a
fiilor
ei.
Svastica,
Secerea
cu
Ciocanul
vor
tre-
murasubprivireaaceluiacareatr6ntitsoldalitlapicioarele
iri,
ii_"
inmuiat
inima
lui
simon
petru
in
lacrimi
qi-a
aprins-o
ln
parf, de
foc.
Doamne,
nu
pldngem asupra noastrtr
ctnd
suntem
prigonlit
pllngem
asupra
celor
slabi
ln
credin 5,
dar
mai
cu
-seami
a-
eupra
cetor
ce ne
prigonesc'
Oh
-Doamne
cum
va
fi
privirea
do
lntilnire
cu
Fall
ta sfinti?
..
vor
reclama
prigonitoril
cu
gemete,
nimicul
."re
ou
vine,
9i
setogi
de
ullima
dreptate
se
vor
rostogoli
ln
afundtrtura
ladului'
Ptrrintele Sucill
ti
i
I
I
'i,
t
t r
CRUCIATA
PENTRU
V
PARABOLA
TJNTJI BOB
DE
GRAU
dupd
Ioan
Ioergensen
Un
bob
de
griu
se
vlzu
intr'o
zi sub
povara
unei
brazde
de
ptrmint
gi
se
simfi
de totului
mAhnit.
Era
lntunerec
Ei
umed,
qi
cregtea
mereu lntunerecul
9i
umezeala,
clci
negura
zilei,
cu ctrderea
noplii
s'a
resflrat
lntr'o
ploaie
subflre.
Ceas
de
desn[dejde,
nu alt
ceva.
Bietul
grtrunte
cu
primeidia
de-ag
cregte
necazurile,
lncepu
sf,
toarctr
amintirile.
Ce
frumoasi
era
vremea
aceea
ctnd
8e
ridlca
ln
sdnul
unui sptc
sprinten,
slrutat
de
soare,
legtrnat
de vtnt,
fericit
ca
un
copilaq
ln
brafele
mamei.
Cimpul
semdnat
cu
grhu
era
verde-
aurlu,
o
mare
de spice
drepte,
9i
sus
ln
albastru,
ploaie
de
raze
de
soare
gi
ochestre
de
clocdrti,
dln zori
in
noapte.
$i'n
apus
nu
era
aga
frlg,
nlci
atit
de
umed
ca acum;
roua
cobora
dulce ca
o
mingtriere,
peste
splcele
lnfllctrrate
de
soare,
9i
lunalluminalcu
bltndeftr
ctmpurile
ce
8e
coceau...
Frumoase
vremurt,
acelea,
ce
nu
mai revin
niciodattr
I
Tinerinrea
Noud
Fmmusetea
frumuse$ilor
t*"Y",:."{o,X"ol\ J::*"
A
lie/
v/w
TINERIMEA
NOUA
Bl j i i 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 49/60
Povestegte
o veche
legendtr,
ci intr'o buni
zi
Dumnezeu
trlmlse
un
Xnger
pe
pamAnt
sd caute
cea
mai
aleasd frumusetf,
cel mai
nobil lucru.
Se
opri
Ingerul
pe
un
cAmp
de
lupte
presirat
cu cadavre.
ln
mljloc un
luptdtor era
in
agonie. Ingerul
lui
un
picur
din
rtngele
lui
vxrsat
pentru patrie
gi-l duse
lui
Dumnezeu.
-
Frumos
-
zise
Domnul
-
e lrumos
sl
mori
pentru
Patrle,
dar nu este frumuselea cea mai
frumoasi.
Coboar[
dln
nou Ingerul gi
vdzu
o multime
de sdraci,
plAngtnd
lngenunchiati
pe
un
morrnAnt
proaspet,
mormintul
blneflcltorilor
lor,
Ingerul
culese
o
lacrimi
si o duse
Domnului.
-
E
frumoasi
lacrima
recunogtinfel,
dar
este
ceva
.si
mai
lrumos
ln
lume.
Zburtnd
ca
g6ndul,
Ingerul
aduse ln
repelite rAnduri tot
lucrurl
frumoase.
La toate
Dumnezeu
rispundea:
,Toate
sunt
lrumoase. Ceva
insi
este
mai
frumns".
lntr'o
zi lngerul
se
oobosio
mai mult ca
de
obiceiu,
ins{
ttdarnlc.
Spre
seari ztrrl
un
bitrdn
plingAnd,
gi-l
lntrebE
ce-l
lntrlsteaztr
atita.
Btrtr8nul
rdspunse:
-
Pltng
picatele
mele, mai cu
seamd
plcatele
tinerefi
mGlc.
Ingerul
aduntr
grdbit
una
dintre
acele
lacrimi
gi
o
duse
ln
grabtr lnaintea
Tronulul
dumnezeesc.
-
Iattr
-
rosti Domnul
-
cel nal
framos
luctu
ce
are
gdmAntul:
laqlma
celui
ce'gt
pldnge
pdcalele.
$l
cAnd
gti
ci e atAt
de
u,sor si te impodobegti
cu
a-
o3r t[
frumusefi,
sutlete,
de
ce
tdnjegtel?... Ohl dactr viafa
norrtrl
ar
fi asemenea cerului,
constelat cu
lacrimile
de
pocilnld
lh
noastre
amator
ruventutis
U
.
to
j
1',-rrr,
tlll.
?d,rCe
creqti,nd
Vestea
morlii
eroice a
acestui tdndr
seminarist,
uictimd
a anarhigtilor din Spania,
este
publicatd.
in
ziarul
din
Lgon:
.,Le Nouvelliste".
A manifestalie
anarhistd.
strdbdtu
oragnl,
t4ldnd
un
tdndr
in
udrsta de
areo
78 ani.
Ajunsd
tn piata
cea
mare
se
alcdtui in
grabd
un
fel
de tribunal, parodiind
sentin[a
rostitd.
de
Pon[iu
Pilat
tmpotriua
Mi,ntuitorului.
Dupd.ce
il
pdlmuird
gi-l
tncdrcard
cu
tot
felul
de
insulte,
fu
ridicat
pe-o
masd
gi
tntrebat
cine
este..
Tdndrul rdspunse
cu mult curai:
-
Sunt
un
student tn
teologie,
din Barbastro.
Gloata la
auzul acestot cuuinte,
cere
sd.
fie
omorit.
Comisarul Federaliei Anarhiste
lberice,
dupd.
ce tgi
spdld
mdinile,
il
asdndi
Ia
rdstignire.
Putin in
urmd,
tdndrul
a
fost [intuit
pe
un
lemn tn
formd
de cruce.
Tind.rul
muri, zicdnd:
-
Pentru iubirea ta, Isuse,
gi
pentru
mdntuirea
Spaniei
Gloatele
nebune
gi
setoase de sdnge
sfdrSird
grozaoa
scend.,
asudrlind
pietre
in trupul
martirului.
Deasupra ori cd.rei
onori
pd.mdntegti
std. onoarea
cregtind:
cuadntul
dat
lui
Isus-Hristos,
cd.-L
uei sluii.
Nimeni
nu
poate
sd-gi
tind
acest cuudnf, sd-gi
pd.zeascd.
aceastd
onoare
dacd
nu
se tnarmeazd
cu virtutea
thriei
cregtine.
Asemenea acestui
tdndr
serninarist
Spaniol,
unul
fiecare
din
noi,
trebue
sd rosteascd. cuudnt
apdsat
tn
fa[a
rd.stignito-
rilor d.e azi,
in
fala
patimilor,
cuudnt
tare
care
sd, tnld.ture
orice hd.dare
gi
orice lagitate.
Virtutea
tdriei
cregtine
s'o
folosim
mai
tnt6i
tmpotriua
noastrd
tngine.
Tinerimea
Nouf,
@
I
Tipografia Seminarului
Teologic
greco-catolic,
Blai.
Blaj, iunie 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 50/60
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 51/60
Tinerimea
Noud
Nr.
'0 Tinerimea
Noud
Pag.
163
tila
simtindu-se
prinsi
se
incordd
se
alerge,
ceeace-i
ing6dui
sf,
facd,
insi
printre
degetele gi
palmele
mele,
cari
si
plec
cu
animalul
brodat
in
tesiturd
cu
figuri
in
stil
ro-
rndnesc... Dar...
trecu
toat[
aceastd
spaimd
de'nceput
qi gar-
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 52/60
nu-i
fdceau
nici
o
violenfi,
doar
il
sprijineau.
Vdzdnd
cd
nu-i reugegte
sd
scape,
incepu
sd cleschidd
o
gurd
curn
nu-
mai
gerpii
qtiu
s'o
facd, zdrii
dantura
antipatici,
fondul
rog
al
gurii,
pe
care
il brfizda
ca
o spacli bifurcatd
o limb{
ne-
linigtitd.
Ciuta
sd md
apuce
de
degete,
ceeace
sigur nu-i
ingdduii,
din
simplul
motiv
ci
i-ar
fi
o
rndngdiere
de
prisos.
In urrna
chtorva
minute
iritatul
$arpe
sta ca
un
mieluqel pe
mdna
mea,
fdrd
si
mai
in-
cerce
vreo
ofensiv{.
Il
netezii
bldnd pe
cap
gi
sub
,bhr-
bie"
gi-l
invitai
frumugel
si
se
odihneascd
nifelug
in
batisti
qi
eu ea
in
buzunan...
Micul
eleu
din cl,
Il
A
d.ela
Liceul sf.
Vasile
*
Blai,
cu
Trcpidonotus
natrix, Iung
de95
cm.,
tn
mdnd,
$arpele
e
bldnd.
Mai
spun
doar atdt
cd
de
spaima
lui
un
elev
sta
sd se
arunce
din
etaj,
gi
la vederea
lui
un altul
sivhrgi
cea
mai
perfect{
sdriturd
peste
obstacole, scaune,
masd, etc.,
ce-o
fdcu
in
viat6.
E
inutil si
insist asupra
faptului
cf,
tot ceeace
fine
de
doamnd
gi
domnigoard,
se
inchise
in
salon, agteptdnd
pele
rdmase
noui zile
in
familie,
blimbindu-se
unodest
pe
masa
servitd,
printre
farfurii,
printre
fdrdmituri,
fdrd
a
se
mai sinchisi
de mdna ee se
apropia
de
el.
Multe
istorioare de-acestea cu
gerpii
v'ag
putea
povesti.
Sfdrgesc
deocarndat6 cu
urmdtoarea seend.
Intrai
la leclia de re-
ligie,
avdnd
in
minecd
un
garpe
imbldnzit. Incepui,
ca
gi
cdnd
nu
ar
fi
o
altd
fdpturb
printre
noi.
-
Care
este fdptura
cea mai grerr
la irnblf,n-
zire?
Cu
toiii
igi
rostiri
pd-
rerea. Tigrul,
leopardnl,
pantera
neagr[,
crocodilul,
etc.
trn
sfdrgit
arn
ajuns
la concluzia
cd
garpele
ar
trebui sd
fie
cel
mai
greu
la
imblinzire,
cel mai in-
cdpdtinat
in
alura
lui
de
dihonie antipatich
qi
veq-
nic
dugminoasd
omului.
In
rezumat, scosei
qarpele
din
mdnecfr
Si-l
ridicai.
-
Privili
sdlbdthciu-
nea
Cei
mai
mulii,
la'n-
aeput
crezurd
intr'o
mistificare,
o
luari
ca
o farsd,
dar cdnd
se
convinserd
cd este
garpe
deabinelea,
rdmaseri uluiti'
In
tf,cerea
mare
a
clasei
am
putut sd spun
aceste
cu-
vinte
ale
sfintului
Apostot
lacob
(Epist.
c.
2
-
V.
7. 8)
ntoatd.
firea,
gi
a
fiarelor,
gi
a
paserilor,
Ei
a celor
ce se
,Porumbilao
-
cl. VII
Beiug, cu
dot
gerpi:
unul tn
jurul
bralului
drepl, ce-
lalalt
pe mdna
stii.ngd
..
dupd
o
audi-
lie
Ia radio
-
In munlii
Bihariei
ffi
Tinerimea
Noud
tdrdsc,
gi
a
celor frn
mare
se
imbrd,nzegte
gi
a
fost
tmbl6n-
-
zi.td.
de
fhea
omeneascd.
Dar
limba,
nimenia
d.in
oameni
nu
Nr.
10
Tinerimea
Noud
Pag.
165
de
gregeli.
lnvifi repede rugiciunea
gi
forma
de
a spune
rozarul
pe
care-l
recita fierbinle
ca un.
cregtin
bitrdo.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 53/60
poate
sd
o
domoleascd..."
Omul
este
fdptura
care
mai
anevoios
se
imbldnzegte;
in
addncul
inirnii
lui
rimdne
totdeauna
sdlbdticia
care
isbuc-
negte
cdnd
vrea.
Mdretia
voastri
este
libertatea
voastri,
pe
care
s'o
.gtifi
pre[ui,
sd nu
o
incituga[i
de patimi
ci
s'o
cucerind
prin
gtiinfd
lumea
gi
prin
virtute
caracterul
trebue
folositi
gi
Im-
pdrdtia
lui
Dumnezeu.
Fifi
dar,
vrednici
de
libertatea
pe
care
Dumnezeu
v,a
dat'o gi
de
increderea
cu
care
v'a
dat-o..
$arpele
sta
cu
capul
ridicat;
cu
ochii,
de un
rubiniu
ce
ipnotizeazf,,
privia
clasa,
ca
gi
cdnd
ar
aproba
cuvintele
,pe
care
mi le
incheid
clopotelul...
(Continuare
in
numirul
viitor)
Pirintele
Suciu
Dlm
pd,
rnd,nGul,
rnC,siuttClor
Un
erou
un
tlnit
indiaa
de 1z
ani
se
licu
prieten
cu
catehetul
misiunii
aoastre
gi
lncepu
sl cerceteze
casa
sa.
vorbeau
impreuor
gi
citeau
indelungat
despre
religia
catorici.
Bu-
nul
Indian
vizu
numai
decit
o
tume
noui
9i
ariti
foarie
mare
doriufE
de'a
fi
instruit
in
credinfl. Ajungea
si-l
vezi
pentru
a infelege
cr era
in
el
un
suflet
ales,
modest,
umil,
serviabll,
devotat
+i
harnic;-se
pirea
ci
nu'l
lipsea
decdt
botezut.
Primise
prima
invilituri
religioasi
delacatehet;
se
inlelegeau
bine in
rimba lor.
Auzind
picatete
contra poruncilor
durn-
uezeegti
mlrturisi
cu
toati
simplitatea
cii nu
a
comis
niciodattr
astfel
Dupl
pugin
timp
veni
la
mlne
pentru
o lnvi[ituri
mai desivErgiti.
Cum
tatll
siu era Indlan
foarte
aspru
gi
inflexibil,
tinirul pistri
despre
tot
un secret tainic;
venea la
biserica
noastri
ooaptea pi
mergea
la
litur-
ghie
lntr'o localitate
vecinf,. Il
intrebai
ce
ar
lace
dupi
terminarea
studii-
Pirinte,
qi
eu voiu
li
lntr'o
zi
preot
lor. Imi
rispunse
ci
do-
rea
si
fie preot.
ll aver-
tizai
cd,
preofii
igi
con-
servi
castitatea
perfecti.
O
gtiu
fmi-
riispunse gi
am
promis
lui
Dumnezeu
de
a
nu mi
insura.
Si
era
pigin.
Primele
hdrluiell
Totul decurgea
bine"
ci4d_
vent
demonul
si.
9i
vire
coada.
Tatil
sus-
pectind
ci
tinirul
tra-
teazi
cu
cregtinii,
face
o minufioasi
iospec{ie
fiului
siu
gi
gtrsegte
ro-
zarul,
medalii,
crucifixe,
cir{i,
etc.
Se arunci iute
asupra
lui
9i
li
zice
furios:
Adu imediat
toatelo-
biectele, doresc ca
tu
si
nu tratezi mai
mutt
cu
cregtinil
qi
vreau
si
gtiu
unde mergi
ciud iegi
de
acasi.
Tinirul veni
si-mi ceari
sfatul, dispus
si
nu cedeze
nimic.
Iizisei
ci
a vorbi
cu cregtinii nu
e
un lucru
riiu qi
clnd
iese
de.acasi
s5,
spund
c[
merge la
plimbare
sau ci
se
joaci.
$i
aga
ticu,
urmind
si vini la mine
gi
la
catehet. Dupi
un
timp
iatil
ii aise:
dup[
ce vel li terminat
studtile
dorescca
tusitecisitorepti.
Sofia
ta
o
si-mi
ajute in
lucrul
meu.
Tinlrul refuzi
ln
mod
absolut
de-
a-se
togodi.
Tatil devine
lurios
9i-l
ameninfi ci-l
lovegte cu
un
drug
de
tier.
Acest retuz
i
convinse
pentru
totdeauna
ln binuiala
ct fiul
siu
ar
fi
crestin,
'
Dispus
si
faci
proba
definitivi:ll trlmise la templul
lndian si
aduc6,
^q&';?
Pli
Fili
s gun ,
nici
ciinsl
nll
illtl
inteniioltttt sii
spariu
tr;e
. I
, I . , .
Nletrir;r
r-ler'irre-
cii Suzir i
Ajurigem s"i
g;isil;
tncredetea.
piertlLt ii
a locuitoarelor
rle
cclinloartl a- Iiaradisilltii
pilinffntese,
l'a'1.
lEZ
.
t tt:,t
N<,'tt.i
. --
i.
-
I
/i'
- t o r-.
E.:
,1
t
A
:Wnlz.
""
Blaj iulie august 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 54/60
cirrova
cu
surtrrrizu
prer:entitrii
tle-inproapc
a
unrii
sarLre.."
Vor:sc
ntrrnzri
s[
vil sprrn
cd
lnLrite
,,lobitOacr
snnt
rcie
pen-
tr,uuir
noi
stmten
riii.
iJlcsteurui
pircaIulLli strdmo$esc
a
ca-
zul.
in
aqa chip
asupril
iratLrrii
intregi
i[ctit
ciela
polomitla
"'i
spitili
r:e
op[cesc
sototeu]a
lzrrinilor
noasttc,
piinfr la
cclc
rnni smeriLe
gAngirnii,
tseate
;i-au
pierduL
imt:rederea
in
rJrn...
I{rr ne
atar,[
decat srilhdtiiciunile
.l
turglei, celelalte
ftrg
r.lo
om,
sc
feresc
cle e ,
ca
tle
ieprii.
$i
biata
uiperd
cautzi sd
8cap0,
gi
nurnai
cfrnd
nu
reu;egto
inr:enrcil si-[i
infigii
cleli-
crrfii
colfiqori
in
eartre.
Dac[
ntt
ne-ain
spreria
Ei
noi
de ele,
poate
rnai
tare
q;i
cr.{
rlrai
multe
ernofii
decat ele
de
noi,
dacii
anr
sinrfi
sttperioritatea
r:c
avetn
dsrtpl'a
lor,
tiacd am
$ti
ati
.
<rclrii
no,;tri,
ca a
itli ll'lotu;;li,
tlin
Ca;-t'ea
iury7lei,
a lui
&r-
'lpltnfl,
pot
sii
pironeascft
la
piiurrlnt, dlr
6rrivirea
lcr
tie
foc,,
I
lrdnfi
pi
ochii
cu
iris
eie srnaragd
irifificiirat
al
'anterei
negre,
utuuci'aru
fi rliai
sirr;pli,
ltrai
demtli,
ntai siapa-niiori
pe
noi
lnpiu0, nrai convingi
eii
suniem
urrnuila iidSrtrlriior,
regele vi-
llbil
al
(Jt'eaIirrrrit"
Ce
s[
iaei
rtaci{:
g-riicatr.rI
tr ciouir
inir'atiita in
ioirr'-a
tttttUltti,
inc{t
iir
6ters
lueirea celor
rllui frtlinrrase
as,erariniri
UU
Spirittri
care
l'a
pliismttif
'rtr
-Ljficahri
ntt rrinc rriciciind
sin-
gur.
t-ll
nu-i
pusLnic.
Are
larnilie
iuafe,
bogatii
in
dezasire.
lll
a rupt
leg[ttrra
dintre
n,ri
pi
filplurile
notrfi
inferir:rare"
No
sporiern
gi
ne
scfirbiur
,le
ardrnale
qi
ele se'ngruxesc
d-e
tl{rl
{,tl
dc
ProPria-le
osdntii'"
Noincrec{ered,
groilza
cu
toaic
tanttlui,-'le
'ei,
rie-a,tli
an.ti-
p[titr, tlornl
tie-a
puile
pe aliui
in
situai;ia
de
a nu
ptiteir
rlt"ti
far:[
rd.u,
ioate
att
unrnat
piicatuld'
Ored
c[,
pe m6surfi:
ee
aiungeru
sh
';tel'gem
din noi
ul'-
mole
plcatului
strfiruroEesc,
aiunEem
sX
iril$turim
pr[pastia
dlntre
noi
gi
lumea
ereat;i
de
ilomnun
peniru
iloi'
;\jurrgern sd
'ne
gflirz
orcJcsr
doe
ea
ta sd
urcdnt
la
&unz-
lld&Au.
DacS
po.[i
convince
nn
anirnai,
fie
el
o
jivini
uriiipatich
cfii iadnl, dach
pofi
s'a conuingi cei
nu-i
vreai
rf;ul
ci
binele
clar::i
p,: i si-i cigtigi
'tncred.erea,
atunci
se'mblAnzegte.
$igirr,
eonuingerea aceasta
gi
increderea nll
o s'o imphr-
triqeqti
prin
discursuri
cu rniere,
ci
prin
ac$iune.
{mhldnzilori.i
de
gerpt
din
India
Dacii
nnei eobra
reqalri
din
Xndia
ii
gti
cdnta ct1
cea
mai rerigitri
rnonotonie,
din
cobzd.
ai cdgtigat-o.
Are
sl6bi-
r:inne
pentrn
inttzit:ii.
Ai convins'o
cil
ii faci
bine...
$i
apa
cu alte
:rnirnale.
ltrehue
tnsii un
talerit
special
ca
sf,
qti ghsi
sliibir:iu
nea
f ieciirei sIlbirirl,,iunI__T
Agir
cn
qerpii
nogtri"
Intrai
in
Seininar
la o
treclit:
de
pedagogie
cu doi
gerpi.
I-Jnrrl
era un rninunlt
Tropidonottts
aiqterintts"
F[rea
l[cr-rit, cdci
i,.ti sririrnbilse
pielea
rJr. cltrfincl,
tresiturile
viperei eran
de
rrrinnne
,rle
frnluos
intipirr:ile
pe el.
Ltri-s'a
pus
intrebarea:
Cum
ii
inrbliuziti
?
I
I
I
Nr,11'12
poate
se
facd
o
astfel
de
comunicare
a
bunhtliii
lui
eelor-
lalte,
asta
este
int
tt'*"u
celot
necuudntdtoare'
in
lumea
. 184
o
Tinerimea
Noud
el
rnai
iniaiy"
t:
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 55/60
-
fizicului.
--r^-^
,ra
.^.tnoi'ne
mdi
Eucredchuirtuteaareoputeredecontagiune
mare
decdt
viciul,
ui-U""a"*i
*;:
intenzh
decht
rdrutatea'
Toatd
upostoril,
iJa
p"a'g"{ii:
toath
puterea
de
im-
nfaozir"
su
spriiinh
pe
aceasti.
realitate:
Bundtatea,
"^
i't"i
airtate'
este
d'ifuzitsd'
este
fecundd'
dinamicd,
este
contaoioasd'
Cuget
ta
covinftL
lui
Isus:
'$i.
pentru
ei
p" *in"-
insumi,
ca
gi
ei
sd
fie
sfinli
intru
-
Iac'aqa:
cind
dai
falh
cu
-"t^"- l'
""
un
vechiu
prieten"'
de
pe
vremea
:a:d
plcatul
nu
exista'
ca
o
veche
9i
prieteiluJe
*"oqtin [
din
"potu
nevinovhliei'
Sd
nici
nu-ti
inchin;;"";;"tlu
ii
altcum'
cd
qarpele
s'ar
nedumeri
de
atitudinea
ta,
sau
c6
-ar
aqtepta
nu
gtiu
ce
boscoane
-
cum
H;:"i;ii1,:"-,
"'::;r::#;::"
X-:r":;,
{
t'v,"yr;:'"J1"#il-"t'i:ii:: ,u't
tratezi-
ca
atare' II
iai
in
mdnh,
ta'a
tua-"i"'tia;;;i
l3?i'
ta
alerge
pe
rndnh
dac[
are
voie,
nu-l
i;;*i';-*tqtati
repezi
din
dugut:'-"l
tratezi
bine.
eqa
ffi"qti
s[-i
comunici
convingerea
ca
nu-l
vreai
rhul,
'e-i
"o*"oltili
i*t"autea
-in
tine'
Se
creiazd
un
;;il;;i,t'orogi";,
iai
impirtdqit
bldndetea
ta'
Cuvintele
utust"a
le-au
pirul
-tut
paradoxale:
iI
im-
bldnzeqti,
t,utaoao-i
tu-ii
"ano
l'ai
fi
inthlnit
blindl
Da'
ffiil.e'
iii
n"
fu.,"*
iilei
gresite
despre
serpi'
Sunt
unii,
mai
cu
seamd
viperele'
cari
intrd
in
cate'
goria
domniqou'uio'-
supra-delicate'
in
cdre
nu
e
bine
sf,
1
asvirli
nici
cu
"ffiJ;;roui
albi
de
pe-o
petali
minusculfl
de
viorea.
cir"
iull
"orrouqtu
slfibiciunea
Ie
va
qti imbldnzi'
Pdnh
atunci,
Phzia
line
insh
minte
acest
principiu
cbihuzitor
la
tntblilnzirea
, ori
cirei
fhpturi:'i^m-pa'tup"it"-f"
increderea'
prin
fapte'
prin
T
u.""u
ci
le
faci
ni#r".
Aiunci serpii
lot^
t?
rta11i
in
ju-
rul
ghtului
thu,
veveriia
ti
se
va
ascunde
in
buzunar'
albina
va
odihni
pe
degetul
tdu
9i
pantera
se
va
aqeza
ca
o
mdth
bldndh
la
Picioarele
tale'
,
Fii
suPerior
Prin
bunitate
Cauta
si
5ti
tta"'i
simpatie
qi
incredere
t
Dach
noi,
cari'
mai
mult
sau
mai
pulin'
ne
credem
buni'
am
fi
mai
buni,
riii
clin
lumea
"::*.t^t'
;l
1,"
^*t
:1i:,u"
tut'
Un
prisos
au
nloatute'
nu
i
numai
atdt'
ci
qi
o
micqorare
a
rhului,
o
uoutu'ill
o
discreditare
.a
phcatului'
Daci
rhul
e
o
cangrenf,-contagioasS'
dacdL
mdrul
putred
tt"iclcii'n"-tbo'
din
iur]
-
pdnice
mdrul
bun
nu
md
sfinlesc
adeodr".
(sf.
""
tft"*l
acelae
principiu:
in
lumSa
simpatiilor'
a
sdmfe'
mintelor,
a
instinctnJot"iu
iu'a
a
vietii'
chiar
qi
in
aceea
a
moralithtii
inalte,
i'i"u
i'o"mneazd
i
ie
'"udrtu'
Pldsmuegti
inclinatii
spre
bine
in
altii
prin
ex-un'darea
celor
ce
posezi'
lati
de
ce
spun
misticii:
Amor
"'t
"*-'latius
-
Iubirea
este
ex-staticd'
te
as-
vdrle
din
tine,
te
a'{""tl"ott'a'
te.rmpriqtie
in
altii
fdri
sil
t"-risip"qti,
devii
Pronie
pentru.
altn'.9r
Bonum
"'t
a'iti"tnim
sut
dhruegte.
Aga
inieleg,
de
ce
garpele-
s'a
intors
pe
mdna
mea
dupice
i-am
dat
[i"*"t"":p"
iarbh'
irtr'o
duph
masi
bru-
moasi
de
toamnd,
"g"
;t"f"e
qt-:u'
lupul
din
Gub-bio
so
a'
propia
de
sfdntul'r;;;;t;i
bldnd
decdt
un
miel"'
Sil
nu
""
pfaog*
"a
utlii
sunt
rii'
nu
avem
drept
la
aea
ceva,
d""at
dTJ#;-;'it;;it
ta
ii-
mai
buni
decit
tiot"ffinuriiia
lui
Dumnezeu
este
ridicarea
pe
Tron
a
Bunil'
titii,
eare
varsi
ini;;;J,oi:-r1].-n5"u"rea
armonia
plinirii'
-Lunul
9i
mielul
puqt"-t'o"
impreund'
leul
gi
boul
mdnca'vor
i"i'i
gn;il:*
#"JJ#;:'::
zirele
noastre,
aceasti
Im-
pilrhtie
a
bunithtii'
Iatb
la
."
iTuo
ficut
sf,
cuget
gerpit
-tt';u.,orele
suciu
G"PrJruta
Shii
(T,l owr&7,
qrtg. q,3.,
t^'"a"L"tr
rq*
P[JT"ER I-E
NOASTRE
iffigffi
Tinerimea Noua, Blaj, 1937, noiembrie,
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 56/60
%egffi
MICHAEL
-
Cine
este
ca
Dumnezeu?
-
Aga se
tdlcuegte
numele
acestui
Arhanghel
lupti-
tor.
MICHREL,
cea
dintdiu
tipturd
din ceruri
gi
de
pe
pirndnt
care
a
rdvnit
pentru
Mirirea
Celui
vepnic,
care
lupti
pentru
cauza
lui
Dumnezeu
pi
se
tmpotrivi
dugmanilor
lui, este
protectorul
oricirui om care-si
apiri
ceriul
sulletului
pentru
Dumnezeu, cici
vorba
sf.
Augustin:
Coelum
su-
mus.
-
Cer
suntem
noi
MICHREL
Acest
nume e
o
mdrefie.
,Cine
este ca
Dumnezeu?"
Cdnd r&suni in imensit&tile
ce-
rului
cuvdntul care
ii
deveni
de-atunci
numele
;i
deviza,
s'au
cutremurat
tn
sldnti
inchinare
constelaliile
pi
LUCIFER
s'a
pr&-
bupittn nimicul
fdpturii
sale
lmfu-
mrirate.
-
Cine-i-
ca
Dumnezeu?
-
Iati
motivul,
pentru
ca
orice
creaturi si-[ slujasci.
Sim[imdn-
tul
mirefiei
lui Dumnezeu
si
fie
rezistenfa noastr6
in lafa
ori-
cirei ispite.
,Cine-i
ca
Dumnezeu?"
este
explozia adoraliunii,
trezi-
rea
unei
indigndri
teribile
impo-
triva dugmanilor
iui
Dumnezertt.
MICHAEL
-
,Cine-i
ca
Dumnezeu?u Numele
tdu
este cu-
vdntul nostru de
ordine.
Tu
ne
dai armele
cu
cari ai
pribuqit
pe
SATANA
cel
hdd
pi
cotropit
in
ur6.
Ura
e
taina
Satanei. Iu-
birea
pi
adorafiunea
este taina
ta.
Strigitul lui
a fost
z
,Voiu
fi
asemenea
celui
Preatnaltn dea-
ceea:
oNu-l
sluiesclo
Strisitui
tiu
e
|iin{a
ta, este
esenla
tE:
MICHAELI
,Cine'i
ca
Dumnezeu?n
Ideea
Satanei
a Voltaire
stti-
sdnd
de
pe
iniltimea
unui
Pie-
Eestal
de-mdndrie:
,Sd
sdrobim
infamul",
---Si
tu
rispunzi:
"MICHflEL"
-
-eine-t
ca
Dumnezeu?"
si
Prin
acehsta
biruiegti.
Al&turi
de
tine
suntern
in
luotd.
Fii
alituri
de
noi.
Fa
si
siirtim
fn
str&iunduriie
inimei
troaste
realitatea
numelui
tiu,
-Cine-i
ca
Dumnezeu
ca sd
fim
6iruitori
lmpotriva
duhurilor
bez-
nei
pi-a
urii.
GABRIEL
-
,PUIETEA
IUi
I)umnezeun
-
d;a
se
tdlcuegte
numele
acestui
tnger,
irasolitor
aI
tainelor
mdntuirii
noastre-
Il
gd-
sim
la
nasterea
sf.
Ion
Botezi-
torul: e ingerul
Buneioestiri,
e
tn-
gerul'sldrgi-tului
lumii.
S6-i cer;im
iricepere-a
tainelor
cre;tine.
'
RRFREL
-
,,DumnezeuDin-
decd"
-
acesta
este numele
lui'
In
cbderile
noastre,
el
ne aduce
doctoriile
vindcitoare;
el duce
rusiciunile
noastre
la
Dumne-
iei si
ciliuzeste
vieafa
noastri
ca
aieea a
tdnirului
Tobia.
i
MICHRELI
-
alituri
de
tine.
i
GABRIEL
-
Fi
si
luptim
Di-ne
price-
perea
vietii
cre;tine
Pentru
care
luotim.
-'-nRFREL
-
vindeca-ne
de
rdnile
cipdtate'n
luPti.
o
/.
O.
'S
-
Marianist
- -
NU
TE
MULTUMII
CU
CEACE
ESTI
DACA
POTI
AJUNGE
LA
CEEACE
NU
E$TI
Blaj, decembrie 1937
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 57/60
Nu
te
mulfumii
cu
ceeace
e5ti
SRRPELE
DIN
INTUNEREC.
CRINUL
DIN
MOHAWK
Kateri
Tekakwitha
Pr
Sucru
F,
Hrhtos
se
na$te,
mdriti'l
I
Ciungu
MISIONhRUL
SI
DIAVOLUL,
In
Indla
miserioasd
Cum
Klm-To-Kim
5i-a
rdgdsit
5slisul
'
Smddu
Gheotgae
RedacNionale
CUPRINSUL
Decenvrie
1937
txl
'q
In3]
-
Sf.
Augustin
-
Maregalut
Hindenburg
prime7te,
tntr'o
zi, uizita
Pdrin-
telui
Mostert,
capelanul
general
al
tinerimii
Germane.
Acesta'
rdmilne
surprins
od.z6nd
tn
locttl
de
cinste,
tn
odaia de
lucru
a
bdtrdnului
luteran,
o
frumoasd,
icoand
cu
sf.
Fecioara
Maria.
-
Eu
vdd
in
sfdnta
Fecioari
intruparea
valorilor
ome-
ne$ti
necesare
viefii'
mele.
Aga
rdspunse nedumeririi
preo'
tului,
Mare$alul.
Tdria
sufleteasca,
ndscutd.
din
credinfi,
farmecul
isaor^t
din'neasemdnata
curdtenie,
sunt
oirtuli
cari
trebucsc
sd tm'
pod.obeascd
orice
uialii
de
om'
priaind
sfdntalFecioard
se
trczerte
tn
noi
dorul
de-a
fi
mai
buni,
mai
cwafi.
Nu
cduta
tn
analele
omenirii
alt
model
aI eroicitd[ii
omenegti;
nu
aei
gdsi
nimic
ce
sd stea
tn ase-
mdnare
cu
sfilnta
Fecioard'
Acum
iaEuu
ani
(1923),
an
profesor
pigdn
iaponez'
con'
ferenliind Ia iadio'Iigoto,
aorbea ,c.u
multd'
oenerafiune
despre
',,S7eita
Fecioard
a
cregtinilorn
'
Aiunse
sd se
exprime
astfel:'
,n"p"oao""rea,
in
viafa
tineretului
nostru'
a vietii
sfintei
i{uriu,
face
mai
mult
pentru
educafie
decdt
pildd
oricdrei
alte
persoane
din
istoria
noastrh
nationalio'
Toatd,frumuseleaunuiaielimoralerdeuotate'fermecd*
toare
gi
ueiele
este-tntipdritd
in
sfdnta
F,e1io11d'
Nu
te mut-
lumii
cu
ceeace
egti,
piiuegte
cu
ochii
inimii
pe
aceea'
de'
'iii
,tnri*g
Dumieziu
s'a
ldsat
fermecat"
prin
splendoarca-l
Iduntricd.
Eroism,
ciuilizalie,
nu
cresc
decdt
ca
podoabe
Ia
altarut
Sfintei
Fecioare.
Statornicia
fn
credinla,
tn
uia[a
cregtind'
numai
prin
ea
o
aaem.
Sfintul
Francisc
Xaveriu
se
legase
cu
gea
fdgdluin[e
ca
sd
apere
cultul
Neprihdnitei
conceperi
a
Maicii
lui
lsas"
7'inerimea
Noud
Pdrintele
Suciu
P.g-
49
s0
.
lon
Pdcald
,l4oldouan Claudiu
56
59
63
6+
In
Indii
in
Malaesia,
in
Japonia,
oricdt
de istouit
sd
fi
fost,
recita
rozarul
in intregime.
Era
un
instrument
fdcdtor
de
de toate
zilele. Trupul
nostru
e
fari
de ispiti
pentru
sulletul
nostru.
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 58/60
minuni
pentru
Misionar.
ln
17
Mai
7865,
dupd trei
ueacuri
de
prigoiand,
Misionarii
puturd
sd
pdtrundd
din
nouin
Japonia.
Din
districtul
ind.epdrtat
urahami
aeni
spre
ei
un
grup
de cre-
gtini.
Din
neam
tn
neam
tgi
pdstrard
credinla
fnrd
preofi,
cdci
7n
ur"un,
ei
continuau
sh
se
roage
inaintea
icoanei
Sfintei
Fecioare.
sd
tntipdrim
tn
noi
mdreliile spitituale
a
sftntei
Fecioare,
ca milinile
ei
curate
sd
d.epund
tn
inima
noastrd,
Pruncugorul
-ffitffiffiterii
din
vif tai
m'
Sd
nizuim
La
mai
mult
Tinerimea Noui
Trupul
este
o
mare
gi
'incurcati
ma;ind
pe
care
trebue
si
o mdnim
noi,
cu
sufletul.
In
realitate,
maSina
,aceasta
a
trupului,
cauth
si ne
mdne,
Pi
ne
mdni
5i
ne
impinge
gi
ne hdrfue. Aceasta
este ISP]TA:
Magina
care
este
trupul,
urea
sd conducd
pilotul,
care
este
sufletul.
ISPITA
este
tncercarea
de'a
tndupleca la
riu
pe
cineva,
este
prileiul
nimerit
9i
atrdgitor
de-a
giista
din
plicerea
riului.
ISPITfl.
este
riul
dugman,
care
vrea si'fi fie
prie-
ten,
pi
se apropie
de
tine
lingu;indu-se.
ISPITR
este
cea
mai temuti
ocaziune
oferiti unei
Itinte
libere
ca si
se
jertleasci
datoriei,
sau si
jerfeasci,
datoria
intereselor
lui
pdcitoase.
-
Vrriai
si cunogti
cdt
prefue;te
un om?
Vreai
si
:pti
capacitatea
unui suflet?
Vreai si cuno;ti
energia
unei
inimi?
potenfa
morali
a unei
voinfi,
lnddrienia
unei
rezistenfe?
.H,5eaz6'o
in
fa[a ISPITEI.
Ea
desvilue
interiorul
liecirui
om
Lovegte
o statue
de bronz
cu
minu;a,
nu va
suna'
isbegte-o
insi
cu
ciocanul,
vei
cunoaqte
atunci
din
ce
iel
de
metal
este
Pldsmuiti.
Aga
ISPITA
este
lovitura
peste
fa[a noastri
ca si
se
gtie
cum
rdsundm,
care
este
caracterul nostru,
perso-
nalitatea
noastri.
Daci
un
om
in
fafa
ISPITEI
nu
suni
goarna:luptei,
a
incordirii,
nu
meriti
si'l nume;ti
om.
,
:
ISPITR
este
picatul
ce te chiami,
picatul
tnvilit
in
mantaua
pliceiii,
a
gustului
dulce,
a
aromei
parfu-
mate.
Ea
gtie
si
alunge
orice din
lafa
ta,
ca
si
rimdi
cu oferta
ei:
oAsvdrle-te
tn tin& Plicerea
e
o
planti
rari, care
se
oiilepte
repedeu.,.
Astfel ca
5i
Cleopatrei,
$arpele
fi
se
oferi
intr'un
vas
cu
llori.
Glasul datoriei
pareci
tace,
sau
tfi
qopte9te
toarte
tn
surdini.
Pldcerea
e
prezenlil
simturilor,
le farmeci,
Insuiletulnostruca'ntr'uncontinentcumirigi
munli,cupustiurigipiduri,vdjdievdnturi'batfurtuni'
trec
cicloane
ce
tivilesc
ce'a
crescut
bun
in
inim6'
bupa
zile
radioase
de
primivari,
dupi
mulfurniri
su.
fletipti,
nivilesc
in
gridina
lipturii
noastre,
iiuinele
intunerecului...
ISPITA
iati
viafa
omului
pe
pimdnt,
iati
atmos-
lera
de
viafi
a
tineretii
Sufletulnostruestetnlundalinflacdrilehupului,cati
cauti
si-l
mistue,
pi limbile
lui
ca
timbi
de
garpe
din
lntunericul
iiintei
noastre,
adulmeci
inima
ca
pe'o
pradi
gARPELE
N,.4
fd"rt:tjy4 Tinerirnea
Noud
Pag. 53
tncearci
si
le
hipnotizeze,
iar datoria ascunsa
in
con-
ptiinfd
nu-ti
oler& nimic
decdt
o
fdgdduinld
a cdrei
bu-
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 59/60
Ir
s
F
curie
nu o
poti
gusta
acum.
Aga
se
intdmpli ci tn fafa
,pldcerii
prezente,
d.atoria
cu
bucurie aiitoare se
tnfrunti,
9i
aFa
se
alcituegte
ISPIT,H,,
care
niciodati nu-ti arati
riul,
ci
plicerea,
interesul
.gi
binele
senzibil care este ascuns
tn
orice rdu sulletesc.
Aceasta
este
tehnica
ISPITEI:
de-a-li
ardta
rdul
sub
chipul binelui,
de-a
te conainge
cd. datoria
este
o tfuanie,
o
poaard
tnzpotriua
intereselor tale,
cd
nu este tnlelept
luctu
sd
rezigti
la
oferta
pldcerii
prezente,
pentru
nu
gtiu
ce
pro'
misiune
de uiitor.
ISPTTA
este
riul,
care te
sugestioneazi
prin
chiputr
binelui.
Iati
de ce
este
infricoqitoare.
$i
acum
ili este
ceasul,
ales din vegnicie, si arefi
.puterea
personali
de
jertli
de
care dispuni.
6.cum
si
are[i
pdni
unde
lmpingi abnegafia in
fafa
plicerii
ce
inlruntd datoria.
ISPIT.H,
desvilue
marea
,necunoscutin
din
iiecare
om::
puterea
de-a
sacri{ica
pli,cerea
datoriei.
,Ce
gtie
omul
care
nu
este
ispitit ?n se
tntreabi
sldnta
Scriptura.
In ora
ISPITEI
gtim
cdne suntem
5i
ce
prefuim.
Te incoardi
aprig;
cu
tiria
credintei, ca cu o
spadi
ce despic6.
zecile
de
.capete
ale
$arpelui
din tntunerec,
lovegte
uesel.
Nu discafa
cu
ISPITA,
nu cocheta
cu
gdndurile
rele
ce
te
impresoari,
apiri
mdndra Catedrald
a sufletului
t&u.
E frumoasi
tinerefea
pentru ispitele
ei
dese
5i
mari,
pentru
aceste
ocazii
de-a
te arita
luptitor,
biruitor;
pentruci
aceste
lovituri
tn
platopa
sufletului
tiu,
te
lac
si
dai
sunetul
metalului
din
care
egti
liurit.
oOntul,
care
tndurd,
este mai
presus
d.ecdt
eroul,
Si
acela,
care se
stdpdnegte, mai
mult
decdt
.rdzboinicul
ce
cuceregte
,orage".
-
:Sl.
Scripturi.
h
p
h''
h
fs
p'
i
t
p'
F.
F.
h
pr'
Lupta
cu
garpele
din
tntunerec:
ISPITA'
E
lrumoasa
tineiltea
pentrucd'
e
anotimpul
luptelor
impotriva
ISPITEI'
--'-fii
Nr.
4
Tinerimea
Nouii
Pag'
55
,....-
ei
strigdnd
:
,Iatd
cregtiia"
'
Incepurd
s6-i
uite
numele
de
Tekakwitha
ca
si-i
sPund
Cregtina'
Dar
sufletul
ei
iurta
p"
i'nt
cel
restignit
9i
se
simtia
Tinerimea
Noud
Nr.
4
8/16/2019 Ioan Suciu Tinerimea Noua
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-suciu-tinerimea-noua 60/60
ti-se
inscrie
in
Vegnicie
hotirtt
5i
rnare
in
acest
r&sboiu'
singurul
care
fericit[.
Un
thnir,
in
intelegere
cu
unchiul
ei'
intrii
pe
neagtep-
tate
in caban6,
qi
;fiti;odu-se
ca
sh
aparf,
lmelit.
d^e
beu-
iora,
.iai.a
torios
deasupra
capului
securia'
urldnd:
i'Cregtino
tli
lapezi
crcdinld
sau
louescln
"
_,^
-a^-^i+
,
sa
qsa,
u
^
"-
---hata
copili
crezu
intr'adevflr
cI
s'a
sfirqit"
Se
apeza
In
-*
Eenunchi,
miinile
impreunatel
cu capul
aplecat
ca
sd
se
re'
iuleagd
mai
addnc'
Atdta
sflnge
rece,
atata
calm?
-sdlbatecul
Indian
fu
a'
pucat
de
tremur,
A"
pu"ita
9i
t:9i,
din
caband
ca
urmhrit
de
legiuni
de
luptetori
rievdzuti...
sufletul
Iui
Kateri
era
pregdtit
;;i-;
martiriu'
Ceva
mai
greu
o
agtepta'
Primivara,
i"
ii*p"f
iindtoriilor'
trebui
si
urmeze
fa-
-ifia
irio
paa""i'
Una
dintre
mdtuqi
se
puse
sh
spioneze
pas
cu
pas
viata
ei
ai"
u""tt
sezon'
$i
gdsi
un
punct
de
acuzi
cas,onecinsteascbinochiiMisionarului,spriiinul-eiincea.
surile
grele.
La
Indieni, copilul
crescut
de
un
unchiu'
trebue
si
i'se
adreseze
cu
denumirea
de
tatd'
Odati
Kateri'
din
ne-
;;*;
a"
,uu-a-ii
zise
pe nume'
fdr6
titlul
:t:td:
Mdtuea
isi
inchipui
tot
tefuf
A"
tt"f"gi"iri
qi
o
acuzi
Misionarului
ch
il'e;rt"
il
Pdcate
cu
unchiul
ei'
Cind
Pdrinteie
ii
mhrturisi
acuza'
ea
g
simti
T
::a
mar
grea
incercare
a
vietii'
Dumnezeu
ii
purifici
mai
strilucitor
inima.
Cu
acest
p;i;i
";
declari
eil
nu-gi
amintegte
sd
fi
iignit
cu
ceua,
tiiia
uhgu,
curlt-ia-trupului
ei
gi
ci
nu
ii e;ste
teamd
d.e
nici
o-
acuze
in'
astfei
de
chestiuni,
tnaintea
iude-
ii{ii
au^nezeegti'
...
$i
acest
C'io
a
crescut
in
vdi
silbatece'
cu
deserturi
crescute
in
suflete
du
oam.ni,
cu
turme
de
hiene
ce
alergau
il;"td;a
.."t
tatiit"
in
-vinele.
Pieile-Roqii
Ea
nu
^uiTe'uA
lucrurile
de
mdni'
ea
ddruia
M6.n'
tuitorului
"ro"iiuT"-liu"u'u
zi'
Prigoana
nepotolitd
ii
adrrcea
in
inimi
ooror
iti-e;
outa"atqi""'
itugottea
de
singurhtate'
(continuare
in
Pag'
58
)
Pirintele
Suciu
.cRlNUL
DIN
MOLAW,$
I{at
er
i''
T
elc
a
lcla
itlba'
1656-1680
il.
In
suferinfi
9i
prigoand,
sufletuf
.|fterinet-
:-:^ltt"n""
apirdnd
in
frumsei"a
aiancimii
lui
neziriti
de
oamem'
Incepurh
u"u'ul"
de
tot
felul'
Mai
intdi
c&
rfrmine
itr
nelucrare,
pierzhnd
prea
multi
vreme
la
rugiciune'
la
capeli
gi
mai
cu
seamd
;;ilelt
de
dumineca
gi'n
sirbdtori'
Ii
a-
dresau
cuvinte
u.pr"
li
umilitoare'
cari
n'o
induplecarfi
la
nimic.
oDacd
oo
ioottsti
dumineca'
nu
o
sd
mdndncin'
Tre-
,
bui
si
aluneze'
Mullumi
lui
Dumnezeu
cd
putea
sh-I
dilru-
iasci
aceasti
iertfi'
Zi|e|eacesteaeraucaopresiuneasuprasutletuluieica
si
se
roage
-ui
iotu"t,
mai
inAetungat'
$i
cdnd
Misionarul
o
invhti
rugdciunea'-no)u'umf,
"o
o'ui
voi
si
se
hesparth
de
aceastd
armd.
Kateri
era
impresurati
de
rhutatea
celor
ce
nu-i
indu-
rau
virtuteu.
ro
i'I*-'f'"
tup"ti'
tineri
cari
se
ardtau
beti
ii
luau
in
rds
modestia,
aruncau
cu
pietri
in
urmh'i,
se
repe-
zeau
asupra-i
sa
o
iooeasca'
Pini
gi
copii
alergau
in
urnra
Recommended