View
239
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
7/23/2019 invertoare 3
1/20
9
r\l'ERTOARE
CU
COMUTATIE
COM',{\9A]A
I
Conndz
i
l,
S,
S'
.-
F
-."---Zr-1ao--Zr:W-ro--;
iS
S.
, 5.r
I
s,s.
S.;So
Fig,
9.56
Fomre
tie
undtr
ale
invenorulu
trifazat
de
crrrenl-
comanda{
dupi
prograrnul
de
ll0"
lurctionictd
cu sarcini
echliibtali
inductivi
conectatl
in stea'
s,
s
-Us
Us
I
l
i*'
-,--\
--N -
/
\
t\,.,
I
\l
\
t\\
354
(9.r3r)
9.5
Considera ii
asupra
dispozitivelor
semiconductoare
,, t-:
ir
ur\.
rUJVjsln(ar*;+g)
o
11
-ft
s,r
=
LsV-
sm(0I
+---
+
g)
OJ
,, r:
tt
4;t
u1.
--
t's\l sm(&f
+;-
-
+q)
OJ
Tensiunile
intre faze
rezulti:
xns
-
&av
*
s.r =
.,.5L;
J:
sin l
ot
*
I
*
El
=
L'
",,E
sin
at
-
I
-
E,
JJ
rsr
=trsr
.6r'.J1
smiar
-4-4.e)=U"JislJ,(ar+ -lf
-9)
19.1:0]
33rJ
urn
=
rh -
u
Rt,
=
Jiu
:
Jlsin(.d
+
{
-
I
-
rr=
{,,"
rSsLn(ar
.
4
-
4
=
r,
-1
:j
Se
observi
cd
valoarea
rensiunii
de
intrare
u"
este
determinati
de
intreruptoarele
S.
inchise.
Ea
este
impusA
de
sarcini qi
apare
ca
fiind
rensiunea
intre
diversele
laze
aflare
in
conduclie'
Valorile
ei sunt
trecute
in tabelul
9..4 Variatia
in timp a
tensiunilor
este
ararari
in
fig.
9.56.
9.4.2.2
Sarcina
echilibrati
conectaii
in
triunghi
Schema
inverton-rlui
rrifazat
de curent
functionAnd
cu
o sarcinS
echilibrata
;onectala
rn
rriunefu
csle
dJta
in
fie.
9
-il
t_
.1
,
*r").
.
__
,
--:-.'
.--.
i
.
l_
\''
(9.119)
u_
5,Yi..
s
v,-.
.
f:
\r
t-'
r-i
:
,'r
t
i,,
Ys,
t-:
]R
S
ls
Yi*
Y'
T
----
r-J-
,,_ Y
s-
t-
Yi*
_3___>-.
}.JE
Fig.
9.57
Invenor
rifazat
de
curent
(cu
sarcini in
rriungbj).
Schema
electrica
a
irvertorului
este
aceea$i
din
irg.
9.55.
insa acum
sarcina
esre
conecrata
in riunghi.
Comanda
dupd
programur
de
lr0' a irvertorului
impune
curentii
i*.r,
5i
r', la ieE'e.
Ace5tia
vor
avea
valorile
din tabelul
9_4.
Curentii
de
s:irchi r^..r-,,
$i
ir"
nu
au componente
hornopolari.
deci:
lns*rsr+ir,=0
355
7/23/2019 invertoare 3
2/20
9
INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
ir
=
i^,
-
i*
(9.131.a.t
is
=
kr
-i^,
(9.132.b)
i,
=
ir,
-
in
(9-132.c)
Scezind douA
cite
ciouA relatiiie
(9.132,a), (9.131.b)
Si
(9.132.c)
Ei
tinAnd
seama
de
relatia
(9-13
I
r
rezultl:
,-,
=
1(,"
-
,,
);
i,
=
]
(,,
-
i,
);
,o
=
]{i,
-1
JJ
Valorile curenlilor
de
sarcini
calculate cu
relatia
(9.133)
si
i,
di:r
tabelul
9-4
sunt
date in
tabelul
9.5-
-i")
(e
I 33)
valorile
curentilor io.
i..
Tensir-rnea u,
t'a
fi descrisd de
aceleaEi
segmente
ale
tensiunilor
intre
faze
(acum
si
tensiuni
la
bomele
sarci-nii)
ca
in cazul
sarcinii
in
stea.
fabelui
9.5
Valorile
curenlilor
gi
tensiunea
la
intrare
Formele
de
undi
ale curentilor
sunt
reprezentate
in fig. 9.58.
Pentru
lrasarea
tensiunilor
se
obsen'A cA fundamentala
curentului
de
sarcini
poate
scrie
sub
forma:
/
-\
/,".
J2
sinl c,x
+
a
L
\
3/
prin urmare
tensiunile
la trornele sarcinii,
considerdnd
un
defazaj g
irductiv
vor
fi:
356
lnten
dul
lntreruptoare
in
conducrie
(inchise)
/s
LT
las
Irn u
(
oo
.60o
)
Su'S,
+I
,
0
)
-I
J
1
I
_
-:_
uns
(600.
iiOo
)
S,'S,
,I
tt
0
_I
I"
I,
1
3
-uTR
l20o,lgoo
)
S.,S.
0
+I
_T
I
_;
')
-T
J
_1,
-sr
(1800,:400)
S,'S.
f
-T
rI
0
1
--
r
3
I,
1
I
_:_
l
-uns
(2.100.3000 S.,S,
I
-l
0
+l
I
--;
3
')
-l
-t
J
UTR
I
i000
,
i600
) Sr'Su
0
-t
+l
I,
1
1
_:t
J
lr
3
9.{ Invertoare
de
curent
cu curent
dreptunghiular la
ieqire
4rn
EIe au
aceeagi
formA
de
relatiile
9.
I
30).
Valoaree
efectir.A
a
curentilor
de
sarcinA esre
(9
l
i4)
cazul
sarcinii in
stea
(r'ezi
i9. L15.ai
i9
l ,15.b)
(e
136)
(9.1i7)
t*\
.. t^ |
lt
I
=u. :
srnl
oI+-+ol
"\3)
(
*
)r
-*U"J2sinr
ax---
^
-ei
\.33/
/
-
.*
,, l^ |
tt
atL
I
:U-\l stnl
o)fr---L@l
'
\
3 3
')
undd
cu
tensiunile intre
faze
din
ups
usr
t;
I
-
I
-
I
-
a'-
r
Ias=ISr=Irp=--I
-t
iar
valoarea
efectivA
a fi-rndamentalei
lor:
1^r,
Tensiunea de intrare
are valoarea medie:
?-
{.J,::U"J2-cosrp
f
gi valoarea
efectivtr:
-
,
-flr
.
.j2.
=
Ila,
=-1,
'tt
,
^f:
JVJ
-i-COS/@
2
4tr
9.{.2.3
Concluzii
Comparatia
fig.
9.56
si
9.58
arati
cd
la
tensiuni intre
faze
date.
schimbarea
conexiunii
sarcinii
nu
modifice
nici
regimul
la
intrarea
invertorului,
nici regimul
la iegirea
lui' nici
functionarea
semiconductoarelor.
Este
practic
o simplA aplicare
a transfiguJrii
stea-
tnunghi.
Comutatiile
la
blocare
ale intreruptoarelor
trebuie
sd fie
comandare.
inchiderea
intreruptoarelor
se
face arunci
cand
tensiunea
la bomele
lor e negativA
qi
se face
in
momentul
blocArii
(deschiderii)
intreruptorului
din acela;i
grup care
a
condus.
Desigur,
in
realitate sarcina
trifazata
nu e
perfectA,
prin
urmare tensiunile
de ieqire
nu
vor
fi sinusoidale,
ci formate
din segmente de exponentiali-
lps
s
357
7/23/2019 invertoare 3
3/20
9
I\\-I:RI.3ANE
CI-i
CO}IUTATTE
COMAT.DATA
'.;0:ndd'.
i)
Conrrda
ua
t_
-t
c,
F'ig.
9.58 Forme
de
Lrndl
ale invertorului
rifaT-al dc
cutenL
comandat
dupl programuJ
de
120".
functionlnd
cu
sarcina
echiiibrati
inductir'tr
conectalz
in
triunght-
358
359
9.4
Invertoare
de curent
c-rr
cureDt
dreptungbiular
la
ietrire
9.,1.3
Inl'ertoare
de
curent
trifazate cu
tiristoare
ln
cadrul
invertoarelor
de
curent
trifazate
cu
tiristoare, riristoarele
au
tot
o stingere
"fo4atA",
incit
clasificarea
acestor
invertoare
se poate
face
analog
cu
a
celor de
tensiune
dupd
modul
de
inrare
in acliune
a
chcuirului
de
sringere
(blocare)
in:
cu
stingere
independentA;
cu
stingere
autonoma.
Dinamica
acestor
invertoare
este
mai
bund
decit a
celor
de tensiune,
dar
comandate
cu
undi
plini,
nu
pot fr
folosite
pina
la
frecvente joase
pentru
controlul
vitezei
motorului
asincron,
datoriD
apari$ei
unor
cupluri
pendulare
la
arborele
acestuia.
Acesr
inconvenient
dispare
dacd
comanda
se face pe
principiul
MID
ewtro.
9.4.3.1
Invertoare
de
curent
cu
stingere
independenti
Schema
invertorului
este
datd
in fig.
9.59,
iar
in
fig.
9-60
succesiunea
impulsurilor
de comandd
pentru
tiri$oare-
hogramul
de
comandr
este
de
1200.
Fiecare
riristor
principar
\
are
afectat un
tiristor
ar[iliar
1o' care
va
fi
amorsat
in
momenml
cind
se dore5te
stingerea tiristorului
prirrcipal-
Fiecare
condensator
serve$te
Ia
stingerea
pe
r6nd a
celor doua
tiristoare
ailate
in
acelaqi
brat
al
puntii.
spre exemplu
C,
r.a
stinee pe
rirrd
pe
T,
Si
l.
Sarcina
face parte
dir
circuitul
de
cornuulie qi
incarcarea
unui
condens
aror C
(i
=
l'2'3)
se
face
at61
datorita
tensiunii
intre faze
Ia
incepurul comutariei.
cir
5r
ca
urrnare
a
trecerii
curentului
de
sarcini
prin
el pe
durata
comuratiei.
Spre
exemplu,
in
mornentul
to
(fig.
9.60)
se
gdsesc
in
conciucrie
T.
Ei
t,
iar
condensatorul
C
este
incarcat
cu
polariratea
i;rdicarA
in
fie.
9.59.
L.
Ie
P
L.
R.
T
,a
Taq
1".
ll
qJ
I
I,
tr
tl
*/
irtl
't-.
i
j
T.
j
I
'a6
Lt -lt?
t-E
uuuiJ0
"w\A-
T.i:
II
I
tcl
--l
.J
rri
s
uuuuu
r"]
7r
'j
T,
b
I
NE
Fig.
9.59
Inyertor de
curenr
cu
srjngere independenlZ_
7/23/2019 invertoare 3
4/20
9
TNVERTOARE CU
COMUTATIE CO\{ANDATA
vrk
o
|
'"
,
-
,
,
I
'"
-.,,,
0'
60"
120' 18Oo 240"
j00.
j60.
i.*
I
.
"'Tl
r..
nr.,
nr.,
nr..
Il
tt tt ____l_l+,rr
o,
l,-
r
_."r
pr."
nL
nl"
#--lL-i,rt
Fig. 9.50 Invertor de
curent cu
s'.rngere
urdependentt.
i'impulsuri
de comandi penu-u
riristorre.l.
Pentru a bloca la momentul
rr
se
arnorseazA
..
Curentul
de desclrcare
al
condensatorului
C
este
de sens opus celui prin Tr. care
se
va
anula.
incd.t
T.
se
blocheazi.
Condensatorul se reincarcA
oscilant
cu polaritate
opuse
pe traseul
:
bomA
"+".
r,
faza
S .
faza
R,
l.
boma
"-",
fiind
pregltit
pentru a bloca
tirisrorul
\.
DupA termlrarea comutatiei
curentul
de
sarcinl
se
inchide
pe
traseul:
boma
"+
.
T..
laza
T.
faza
R. T..
boma
"-".
Invenorul
drn
fig.9.59
este
cu
condensator
de
comutatie pentn-r
fiecare
brat
de
punte.
ElistA instr
$i
varianta
cu condensator
unic
(fig
9.61), dar in
aceasti
siruarie
apar incA
2
tiristoare
auxiliare.
T.,
Si
1..
+
Fig.
9.61
Lnvenor
de
curent
cu
stingere independenri
qi
condensaror
unic.
9..{.3.2 lnvertoare
de
curent cu
stingere
autonoml
Schema
lui
este prezentati
in fig.
9-62
qi
el esre
cea
mai
rAspAndirA
varianrA
de
invertor
trifazat
de
curenr.
Poate
fr
comandat cu
undl
plina
dupa programul
de
i100
sau
pe
.{
360
.16l
9.5 Llonsideratii
esupra dispozitivelor
semiconductoare
princiniul
\{II)
In
c,:le
cc
pro 'ralnul
de 110".
umreazl
se
va
studia
functionerca
schemei
conlandate
dupi
Fig.
9.61 Inver-lor
dc
cureni;u
stt)gtrc
Jutonom:1
ischema).
Condensatoarele de
strn:ere
C.
ri=1.1....6)
sunt
legaLe intre
faze
$i
se
incal-cA
datorira
trecerii
prin ele a curenrului de
sarcini. Tensiunea
la
bomele
lor
iqi
schimb;i
polaritarea
$i
ele
se supraincarcd
datoritS
energiei
inmagazinate
in
inductivitarea
sarcurii-
Diodele
de
separare
Dr,
(lr=1,
?,...6)
au rolul de
a
impiedica
descircarea
condensatoareior
C,
la functionarea
cu
sarciJra
activa
RLe.
Curentul
1. se
comutA de
pe
dioda
de separare
a
fazei
care a
condus,
pe
cea
a
fazei
care
preia
conductia
numai
dupl
ce
s-a
terminat
incarcarea
condensatoarelor
de
sthgere.
Curentul
unei
faze e$e
detenninar de
curentii
diodelor
de
separare
de
pe
faza respectiva.
fiind
defazat in
urma
curenrilor tiristoareior de
pe
aceeaqi fazA
datoritA
proceselor
de
incArcare a
condensaloarelor. Se
poate
scrie:
r?
-
rnc, rbc.
'J
-
'D.t-, 'DJr
'f
-'I'Js
'L,S:
(9.138)
Formele de
undA sunl date
in
fig,
9.6-3.
Pentru explicarea
procesului de
.omut3tie
ne
siruAm.
spre
exemplu'
la
momenml
tu
(vezi
fig.9.63
Si
9.61)
ci:rdin
conductie se afll
tiristoerele T,
5i
To. Curenrul
de sarctntr
se
inchide pe traseul: boma
"+",
1., Dr,.faz)
S. fazir
R.
Dr., T..
borna
"-"
5i
condensatorul
q
se
afllinctrcat
cu o
tensiune er:,rd
polerit;rtea
din figurA.
La
momcntul
r,
se
dA
comanda
de
-l
iD,rr
Ylr
-
I
-S-
'To
T\
7/23/2019 invertoare 3
5/20
9 INVERTOARE
CU
COVUTATIE
COMANDATA
amorsare
a ririsroului
T..
condensatorul
c.
se
descarca
in
circuitul
I,CII,
aplicind
lui Tr
o
tensiune
inversl
care duce
la
blocarea
lui,
iar
lui T,
una
directi,care
il
ajutl
sA
intre
in
conductie.
Pdne
la
blocarea lui
T, curentul
de
sarcini
va continua
sA se
inchida
qi pe rraseul
indicat
anterior.
DupA blocarea
lui
T,, curenrul
/. se
comuti
pe circuirul
format
din
T, in
serie
cu condensatorul echivalent
ql
l(Cr+Cs),
a{a
cum
se
arata
in
fig' 9'64-
'T,.
0
u Il-
Ursrn
7/23/2019 invertoare 3
6/20
9 I}.\.IiRTOARE CU COMUTATIE
COMANDATA
Valoare:r
timpului ;it tiristomi
:ue
aplicaul
tensiune
inversl
este:
i(
.
T-
,
-:
t
L'-srnE-nt:l.C
5i
trehuie
sa
fie
superioart
tinpului
r-
de
dezamorsare
a tiristorului.
C;rpacitatea
condensatorului
rie
c:omutatie
se
poate
delermina
cu
relatia
(e.
1.1 I
)
(
9,
1
-11)
,
i
;.-;
Tt
-
--t,t
il t
-l
t,t
-
1;':1
,
/--
freirente
cilri';rtului de
fazi.
9.5
Consideraqii
asupra
dispozitivelor
semiconductoare
:rle invertorului.
aliment5rii
si
sarcinii
lui
9.5. I Dispozitivele semiconductoare ale
invertorului
In palaerafele pr..edente s
i,u
sludjat
invertoarele de
tensiune
5i
cele
dt: curenr
:u-rctiorrrd
cu
s:.rrcini indu.'rir'tr si
.:,pi;itira,penlru;r
vedea
clre
sunt cerintele
ce
-se
irnpun
rmri' rt^arpl, r
'r.cn..
ri. inrr,.rrn:.. .-
'1.-r
.
,re ,l ltili-"' n ,d>1 .1.- f ra1
'
""'."'l
Se
pt-xrte
remarc;r dualitatea
intre
invertorul de
tensiune function3nd cu
sarcrnA
inductiri
gi
cel
de
curent functionird,-u sarcintr
capacitivA. respectiv
intre
invertorul
de
tensiune
functionAnd
cu
sarcinl
capacitir'tr
gi
cel
de
curent
functionlnd cu
sarcini
inductivtr-
Dualitatea
se
aplictr ati.t
marimilor
de i:rrrare cdt
gi
celor de ieqire:
Lt.
-+
I,
i, --
u,. tr,
-
lr:
l-
--+
trs;
defazaj
capacitiv
-
defazaj
inductir'.
rit
5i
intreruptoarelor:
:unorsare
J blocare: blocare J
amorsare.
S-a
srudiat
numai
cazul
de ;onrandi cel mai
simplu
5i
anume acel
cu
undA plintr,
pentru
ce
el
permire
sA definim
5i
solicitirile comutatoarelor
care vor
apfuea in cazul
comenzii
cu
modulare in
duratA a
impulsurilor de comandi
MID
(?ltr:\Q.
Asa
cum se
va
vedea
in
paraerafele
urmitoare.
in
cazul
comenzii
llID
(?Wlt{):
-
a
unui
invertor
de tensiune.
curenrul i.
va
avea
at6.t
valori
pozitivercit
5i
valori
negative
in tinrpul
conrutatiilor
intreruplorrelor
din aceleqi
hrat
al
puntii,
intreruptoere.e
funct runev-f,
in
.op1r3116n.
-
a unui
invertr-rr
dc curenl.
tr'nsiunr'J
i/\
\3:\.r
3tat \,alori pozitir,er.'it
5i
ralori
negati\,e in
timprrl
.omut3tiilor
irtrt'ruptoarelcr
din
:rceersi pane a puntri.
Prin
rtrrnatc.
in
c;uul
con;enzii
\{ID. in m(rnrentul
conrutatiilor.
receptorul
po;rle
rfr:lr(';.i Jt;r.l
in,lu;tir'.iit
5i
;rpecitir \i intrenrl(oarele
rrebuie alese
astfel
incit
s.'r
s;ttisfacA
,-
,'s1c e-..ii
:;rtl:.
4al
,-n-0-
L.
r
t)-l
.]ti5
9.5 Consideratii
asupra
dispozitivelor semiconductoare
Din
studiul facut invertoarelor
rrifazate
comandate cu
undr pltn}, se
vede
ce
solicit;1rile
inrpusc
intreruptoareior sunt
sinrilare
cu.:cle
din crirjnri inreno:trelor
monof;rzate.
Ex:rminund
fig.
9.15.
respecti\,9
54,
deducenr
carlcteristila
slatic:i
necesarJ
pentnl
un intreruptor,
incit invenorul
sA
poJta
functiona
cu
o
sercinA
r):iJecere.
Aaeasta
cara;terisrictr
staticd
esle prezentf,ti in
fig.
9.65,a
penrru
un intrenrptor
ciin crdrul
inrenontlui
de
tensiune
5i
in
fig.
9.65,b
pentru
un
intreruptordin
c:rdrul in\r:rtorului dc
;ttrtnt.
'K'A
'stA
Jl=l
-,)>
tl'r
-
.--
--
ue
'+
::
:
-_
u^(>0.
0. fumizat
de redresor
5i
curenrul
i. care ia
valori.
atit
pozitive.
cat
gi
neeative.
Valoarea
medie
a
lui
i.
este aceea5i
cu a
lui
i,,
deci
esle
mereu
pozitivi.
Prin
urmare.
schema
din
fig. 9.73
nu
asigurA
reversibilitatea
functionalA
a
invertorului
de tensiune.
i"
(>0:
7/23/2019 invertoare 3
9/20
e r\\'F-RTOARE
CLr
col\{urAu
J('}'11)I1l'.A
ii-'orc)
^_y-_.
T"Iil
i,
0,
7/23/2019 invertoare 3
10/20
9
INVERTOARE
CU COMUT,{TIE
CO}{ANDATA
undi
cje
refennrl.
asemlnatoare
ca forma
cll
cea
pe cile
dorim
sa
o ohtinem
la ie5irea
hvenorulur,
norata
cu
rr..
de frecventa
|
;i
amplinrciine
Lr,. Comparatia
celor
doul
unde
se
face
in
cadrul
unur
compatator.
Forma
undei
de referintA
poate fi oarecare,
dar e$e
preferatA
forma
sinusoidaltr,
atunci
cdnd
dorim
si obtinem
o
undi sinusoidall
la
ieqirea
i,rvenorului-
Frecventa
undei
de
referinta
trebuie
sa
fie egala
cu cea
doriti
pentru fimdalnentala
undei de
iesire.
Tensiunea
de
ieSire
a
comParatonrlui,
prelucratA.
este
tensiunea
de comandA
a
dispoz.itiveior
semicondu;loare
ale
invertorlllui,
AceastZr
tensiune.
notata
4.
este
pozitiva'
dac| u,>u-,
sau negalivA'
dacA
u,
7/23/2019 invertoare 3
11/20
9 I\-vERTOARE
CU
COI{UTATIE
CoMArDlTt
i/' I
-
pen1ru
t
e(Tt
l?,Tp)-
u,
=
?-
lU.
;
si
u,
=
u'la
rnomcntul:
-
'F
(
it:.
)
r"
,'=[
,
-r,)rL,,
Din
ecuatiile
(9.147),
(9-14E)
Si
(9'la9)
rezultl:
Ar=(U,-lu)Jt.
aeci
u,
=
u,,
ti
rt
-fi --,--:-
:-v,-'
1
Dacd
inue
frecvenlele
celor
doul
uncie'
relaria
f,
7/23/2019 invertoare 3
12/20
9
INvERTOARE
CU CO}tUTATIE
COMANDATA
0
oli
li
I
lr
e,l
i
8r
It
AA
A
I
il
,"
'
,,"1
s.
9,L
ftn
86
;0,
I
3rJz
8,'
zre
---9--k
Fig.9.79
Comanda
I1.l.D. cu
m=6
.si
n0,6
S"
-
:
--
l(
-.rn
';0'
-
sin
16'.... - sinn0'
)
,tft
si:
B"
=11?i.(-r)'''
sinnei
(e.r55r
nx:-
\-aloarea
efc;tivil
a
fiecirci
lrrnonlcl este:
',8'
r
l']
-
penrru m=2k+1,
unda
t,
are incl
un
punct
de
simetrie
in
fiscare
perioadt. cel al
mijlocului
perioadei. adicd
puncrul
de abscisi
r. Datoriti
acestei
duble
simetrii-
nu existA
decAt
I unghiun
de determlrat:
0,.e,....0.
'
deoare;e:
9.6 Invertoare
7/23/2019 invertoare 3
13/20
9
INVERTOARE
cu
COMUTATIE
COIIAl..DATA
K2
K;K2
K1K2
KlKr
Fig.
9.E0
Comanda
N{ l
D cu
m=9
Si
-0'8
t..nd
niao
iesrrc.
a\en].
cu
o
f,proximare
acceplabila'
penlnl
funtlanientala
tensiunii
de
sin
(Dr
5i
U.'
'
:
)
-178
t9
l6ttr
379
9.6
lnuertoare
de tensiune
comandat
pe
principiul }llD
relatii
similarecu
relaria
(9.
I
50).
Curenrul
de intrare are:
0
o
componentA
continua
corespunzatoare
puterii
actile
la
ieqirea
invertorului;
}
un
terrnen
cu frecvente
2f,
ac,Jui
valoare
este proportionala cu
funtjamenlala
tensiunii
la ie5ire u,;
a
terrneni
de
frecventA 4f,.6i,.etc.
(cei
mai
importanti
corespund armonicilor
celor
mai
importante ale
tensiunii de
iegire).
9.6.2.2 Alegerea
frecventelor
(f
;i
/,);i
a
parametrilor modulatiei
(m
si r)
Pentru
orice
valoare
a
lui
r
e
(0.
t]
qi
pentru zr
>
6 armonicile tensiunii
de
ie5ire
sunt
grup.re in
familii,
centrate
pe
frecventele
f;=
jnf,,
cu
j=
l.?,3,....
Frecventa
diferitelor
armorici
inr-o
familie
este dattr
de:
(9
161)
Amplitudinile
armonicilorunei
familii,
simeuice
in raport cu
/
sunt egale.
Dupd aaaliza
facuti in
paragraful
9.6.
1.1. valorile
impare
ale luj
rrr
sunt
preferate
datorita
continutului
in
armonici mai
redus
(doar
cele de
rang impar).
In
aceste
conditii.
rezulti
din
relatia
(9.
l6l) ci:
j
=p^r=k=impar
$i
i:impar=i--par
Se
utilizeazi frecvent
i:rvertoare
cu
Ir{ID cu
n:
2 9
(ex;epiind
f,rrntru
puleri
mari)-
Amplitudinea
armoniciior este
practic.independenti
de
m.
dar n: dehnegte
frecventele la
care
apar
armonicile.
Ca
reguld
generali./r'aloarea
armonicilor
scadc
cand
frecventa
centrali
a
familiei
cre5te
si.
in
ilteriorul aceleia5i
familii.
cind
sunt
mai
ciepzLriate
de
laloare:r
centraii,
De
obicei,
se acordi atentie
primelor
dou?i
familii.
celelalte
armorici
fiind
Cin
ce
in ce rairi
scazute
5i.
deci,
mai
u5or
de frltrat.
Pentru
valori
mici
ale
lui
nr
(
20 kHz.
Daci
frecventa
optima
pentru monraj se afla in riomenrul 6...10kH2.
ciezarentajele
datorale
creqterii
lui
4
la
valoarea
de 20 kHz sunl
deseori
anihilrte
de
avantajul lucnrlui in
7/23/2019 invertoare 3
14/20
9 INVERTOARE
CU COMUTATIE
COMANDATA
donreniul
zgomolelor care
nu
se
aud,
De
aceea.
pentru
invertoare
utilizate
i--ornnnda
motoarelor
de curent
altematir'),
pentru
care
frecventa tensiunii
ajunge la
valoarea
de 200
Hz, se
va
utiliza
^=9
,i i,=
lkHz,
sau
rn
2
100
5i
la 50
sau 60Hz
de
ie5ire
poate
ir=
20kI7z.
0.,
Fig.
9.til
Variatia
emplinrdinii
fundamenialei
cu
coellcientul
de regla; in tensiune a MID.
Tot
ceea
ce a
fost
prezentat
p;uni
aici rarnane
valabil
pentru
rSl. ceea
ce
:orespuncie unei lvflD sinusoidale
in
domeniul
liniar. Amplinrdinea fundamentalei are
o
vanatie
liniara
cu r, ca in ecuatia
(9,160).
Armonicile
superioare sunt
de frecvente destul
de
mari
tri
de
amplirudini suficient
de
mici
pentru a
putea
fi
filtrate
us;or.
in ciuda
aoestor
avartaje,
aceasta
suategie
iV{ID
nu este
utila
cand este
nevoie
de o
tensiune de
valoare
ridicatd. O
"supramodulare"
cu
r
>
I
conduce
la o
tensiune
de
iesire
cu numer mult
mai
mare
de
armonici. Cu r
>
1
se utilizeazi
intotdeauna
m1, intre:
J .L',r.-+.Pentru
rn=15
variatia
lui i,,, in
valoare
|
|
. a.
., .oJpr"zentata
in
ng.
l.s
r.
aportata ,u
aT,
ca
functi
9.6.3
lnvertorul
in
punte
monofazatl, comandat
pe
principiul
modulatiei sinusoidale
Pentru sarcinile monofazate
este
preferati
o
schemi in
punte
completA
rfig.9.
ll)
deoarece
filtrarea
este
mai
ugoartr, datoritA
unei aproximatii mai
bune a
sinusoidei pnntr-o
lariatie
de
o
singurA
polaritate
in timpul
fiecirei
perioade.
intre
+U.
(sau
-L;.;
qi
zero.
Pentru
generarea
semnalelor
de
comandf
MID
se
compari
anrlog
o
undA
de
referinli
(de
obicei
sinusoidalA)
u,
cu
o undtr
puniroare r".
Dar
acunr,
unde
r/
tot
triunghiulari
are
doul
componente
(fig.
9.Elt: o
componenla
u"-
triunghiularl
variabile
inue
0
gi
+(,/.
5i
o
componentA u--
triunghiulartr
rariabilAintre
0
qi
-U,:
iur-
.tind
'
lu.
c:rnd
u.>0
..:0
-rE0
r9.itr.i)
9.6
Invertoare de
tensiune
comandate pe
principiul
)lID
Cu o
astfel de
undA
punetoare.
unda Ia
ie5irea invertorului
ue, in decursul
altemartelor
pozitive. r'ariatii
intre
0
qi
+Li.,
iu
portiuni
de
valoare
nul:i
gi.
indecursul
altemantelor
negative,
r
ariatii inue
0
gi
-U
,.
de asemenea cu intervale
cu a, nuli-
Functionarea presupune
urmatoarele
etape
(vezi
fig. 9.
I
l):
,
pentru
alternanta
pozitivi:
K.
inchis
permanent,
comutator ftrrl comutatii:
K,
si
K.
comutatoare de
chcpare;
Potentialul
bomei
N
va
fi
ntereu egal
cu
i;.
ditorit:r
lui
K..
Potentialul bomei
Nlvafi:
li.cind
K,
rerlinchissiatunci:
r/,
=I'.
- l:
-
-{.:
t'0,
cmd
K:
\l
fi
inchis
qi
atuncri: rrr
=
1',
1"
=
0
t
pentru
alternanta
negativtr:
K.
inchis
in
permanenttr,
comutator
flrl comutatii:
K,
si
K.
comutatoare de
choppare:
Potentialul
bornei
\
r'a
fi
mereu
egal
cu
l,
datontii lui K..
Potentialul
bomei
Mva
fi:
i'..
cnnd
K,
\'afi
inr:hisEi
atunci:
rz.
=
l'.-1,
=(l
l'r.
c:ind
(.
r'a
fi
inchis
qi arunci:
rz,
=
i;
-
l;
=
-{.'".
Comutatoarele sunt rnereu comandate
de un
semnal rezullat
din
conrparatr:
intre
,i,
ll-. a$a cum
arala
relatia
(9.1.16).
cind
r.
> ir-
comutatonrl
K, conduce
(dispozitrv
comandal
sau
ciiodtit:
cind
r.
Recommended