View
14
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui
CURCUBEUL ARTELOR
Revista Şcolii Gimnaziale de Arte ‘’N. N. Tonitza” BÂRLAD
NR. 4 / 2015-2016
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ DE ARTE
„N. N. TONITZA” BÂRLAD
„Curcubeul artelor”
Revista şcolii
Nr. 4 / 2015 -2016
1
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016
EX CATEDRA
« Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la un om.
Aşa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc,
iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om.»
(R. Tagore)
2
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016
Profesor pian,
Mocanu Emilia
Studiul individual al elevului
Orice învăţământ necesită, după cum se ştie, studiu individual. În cazul învăţării
unui instrument muzical, în afară de asimilarea cerebrală a lecţiilor primite, trebuie să se formeze
nenumărate deprinderi şi automatisme. Acest lucru se poate realiza numai cu un studiu
individual îndelungat şi migălos.
Pe lângă instrument, acasă este neapărat nevoie de un metronom şi de un
aparat de înregistrare cu ajnutorul căruia să se poată controla execuţiile. Timpul destinat zilnic
studiului trebuie să fie împărţit în mai multe etape, în intervalul dintre ele elevul putându-şi
pregăti lecţiile la alte materii. „Să te odihneşti de muncă prin altă muncă” spunea marele George
Enescu.
Etapele de studiu sunt de 30 minute la cei mici, 60 minute la cei mari, cu pauze
de 10 minute. Răbdarea, perseverenţa şi dăruirea sunt primele condiţii ale studiului la pian şi la
oricare alt instument. Un program minimal de studiu trebuie menţinut şi în timpul vacanţelor.
dacă nu se studiază o zi sau două, degetele îşi pierd din mobilitate, braţele devin mai puţin
suple. Studiul la pian îl începem cu exerciţii care au ca scop dezvoltarea şi fortificarea egală a
degetelor, supleţea mâinilor şi a braţelor, agilitatea, dozarea şi obţinerea unui sunet de calitate:
game, arpegii, acorduri, exerciţii diferite pentru cele cinci degete. După exerciţiile de încălzire se
trece la studiul lucrărilor aflate în program, începănd cu cele mai dificile şi lăsându-le la urmă pe
cele maI uşoare.
La studiul acasă, elevul trebuie să se concentreze şi să fie atent deoarece un
studiu făcut fără interes, cu gândurile în altă parte, nu dă rezultate, nefiind eficient. Elevul nu
trebuie să treacă peste greşeli deoarece acestea se pot transforma în deprinderi şi se rezolvă
foarte greu în timp. Lucrările se vor studia pe fragmente, cu mâini separate (în cazul piesei
polifonice, pe voci) şi foarte rar. Se trece la execuţia fragmentului în tempo mai repede, tot
separat. Etapa umătoare va fi execuţia fragmentului împreună în tempo lent, mergând treptat
până la tempo-ul real şi la redarea conţinutului expresiv, emoţional al fragmentului studiat.
Pentru obţinerea raporturilor ritmice şi a deprinderii unui ritm bun, elevul trebuie
să numere, scurt şi precis. Totodată, pentru dezvoltarea simţului ritmic este bine să se
folosească metronomul. În ceea ce priveşte norma zilnică de lucru la pian a elevului, aceasta
variază în funcţie de vârstă, vigoare, rezistenţă, de posibilităţile elevului şi de condiţiile de lucru
pe care le are acasă.
Este foarte importantă cantitatea, dar mai importantă este calitatea studiului. Ore
multe în faţa pianului, fără concentrare, autocontrol atent şi sever, nu aduc nici un folos.
Consider că nu este utilă repetarea unui fragment de foarte multe ori, 20 – 30 de ori. Nu
numărul mecanic al repetărilor contează, ci atenţia şi exactitatea cu care sunt executate, fiecare
repetare trebuind să fie mai bună, să reprezinte un progres faţă de precedenta. Elevul trebuie
îndrumat şi educat şi in sensul ca, prin observaţie atentă şi simţ autocritic, să găsească şi să
recunoască singur ce este corect şi frumos realizat sau este nesatisfăcor şi trebuie îndreptat.
Îndrumarea eleviilor spre buna conducere a studiului individual, continuu şi
raţional nu este o necesitate doar a învăţământului artistic, ci este şi va rămâne o condiţie
esenţială pentru întreaga activitate profesională de mai târziu.
3
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016
Învaţământul muzical instrumental reprezintă un proces complex de instruire şi
educaţie specială, ȋn cadrul căruia se realizează interferenţa a două personalităţi distincte.
Studiul instrumental desfăşurându-se ȋn mod individual, la clasa de specialitate are
loc confruntarea şi interdependenţa celor două entităţi: profesor şi elev. Asimilarea cunoştinţelor şi
deprinderilor instrumentale este determinată efectiv de atmosfera generală a clasei, de succesele şi
insuccesele elevilor, de relaţiile lor cu profesorul, şi de cele dintre ei, de autoritatea ȋndrumatorului,
ca şi de concepţia sa pedagogică.
Persuasiunea profesorului de instrument se va răsfrânge asupra celui condus numai
dacă ȋn relaţia dintre el şi elev va exista un ambient propice desfăşurării orelor de curs.
În timpul lecţiilor şi mai ales ȋn perioada premergătoare ieşirilor ȋn public ale elevului, mentorul va
aplica şi metoda psiho-terapeutică, necesară creării unei stări sufleteşti adecvate momentului
artistic respectiv.
În travaliul instrumental, profesorul ȋşi va pune amprenta pe atmosfera generală
psihologică a clasei, atât prin statutul său, cât şi prin calităţile sau eventual slăbiciunile sale
pedagogice. Pe parcursul procesului de ȋnvăţare are loc, totodată şi polarizarea elevilor clasei ȋn
două categorii: buni şi slabi. Nota specifică muncii profesorului de specialitate este dată de elevii săi
buni, care se bucură de un anumit prestigiu ȋn colectivitatea din care fac parte.
Etalon al muncii pedagogice a maestrului lor, aceştia demonstrează cât de bine se
poate ȋnvăţa la acel profesor, atrăgând după sine, implicit şi restul clasei.
Situate la polul opus, elementele mediocre oglindesc slăbiciunile profesorului
ingăduitor, reflectate ȋntr-o atitudine delăsătoare faţă de muncă. La formarea completă şi
armonioasă a tânărului instrumentist, profesorul va trebui să pornească de la cunoasterea lui sub
toate aspectele. Cunoasterea elevului presupune ȋnsă, o ȋndelungată observare a datelor lui native,
a ȋnzestrărilor sale muzicale, a temperamentului şi caracterului său. În descoperirea personalităţii
discipolului, mentorul va apela la cele mai noi cunostinţe din domeniul pedagogiei şi psihologiei,
evitând procedeele empirice şi practicile învechite.
Clarificandu-i elevului calea pe care o are de urmat în scopul desăvârşirii sale artistice, profesorul
va ţine seama de dificultatea că tânărul instrumentist nu-şi cunoaşte sinele şi, implicit, nici
capacităţile sale creatoare.
Bazându-se pe încrederea sădită în decursul anilor de lucru, cu răbdare şi migală în
sufletul copilului, educatorul îl poate influenţa în sensul dorit, făcând apel la puterea lui de
înţelegere a scopului propus, la receptivitatea sa la tot ce este nou, la dorinţa sa de asimilare şi de
afirmare.
Aflându-se pe calea transformării, devenirii şi cristalizării personalităţii sinelui, ambii
parteneri, profesor şi elev, angrenaţi într-un travaliu comun, invaţă împreună, descoperă noul şi
lucrează creator.
În acest sens, ilustrul violonist L. Kogan ne spunea adesea că „profesorul învaţă
foarte mult de la ucenic”, iar renumitul atist F. Drujinin (violonist), ni se confesa că şi-a revizuit
sistemul de lucru în momentul în care a devenit pedagog.
Preocupat permanent de conştientizarea celui educat, profesorul va insista asupra
ideii că acesta nu trebuie sa devină un executant mecanic al muzicii.
Aspecte psihologice ale relaţiei profesor - elev, la clasa de
instrument
Prof. vioară Niagu Doina
4
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Instrumente cu claviatură
Orga mare – instrument muzical cu claviatură şi un sistem de tuburi sonore de diferite
dimensiuni şi forme. Orga mare este dotată cu un sistem de claviaturi (1 – 5) care este acţionat
cu mâinile, şi un pedalier acţionat cu vârful sau călcâiul piciorului.
Sunetul este produs de aerul din tuburi, accesul acestuia în tuburi fiind permis de către clape.
Rolul pedalierului este de a deschide tuburile instrumentului pentru sunetele din registrul grav,
mediu şi acut. Orga mare datează din antichitate, dar a fost mereu perfecţionată.
Orga electronică – instrument muzical electrofon cu clape. Sunetul este produs pe principiul
electromagnetic sau electrostatic, captând vibraţii produse de ancii, discuri rotative sau pe bază
electronică, cu ajutorul unor generatori de sunete (tranzistori, lămpi, etc.). A cunoscut o mare
răspândire în muzica uşoară şi de jazz.
Clavicordul – instrument cu claviatură şi coarde lovite de lamele metalice. Apărut în Evul Mediu,
era folosit mai ales pentru muzica de ambianţă intimă deoarece, în ciuda modului de producere a
sunetelor prin lovire, era un instrument foarte silenţios, cu un sunet stins, care se auzea la o
distanţă de 1 – 2 metri.
Clavecinul – instrument muzical cu claviatură folosit mai cu seamă între secolele al XVI –lea şi
al XVIII-lea. Coardele erau ciupite şi claviatura avea o întindere de 4 octave. Artizanii au încercat
în timp să adauge 2 claviaturi pentru o diversificare a sunetelor.
Virginalul – instrument muzical care produce sunetul prin ciupirea corzilor, folosit in Anglia.
Termenul de „virginal” se referea la toate instrumentele care emiteau sunete prin ciupirea
corzilor. Virginalul era prevăzut cu un singur set de corzi pentru fiecare notă şi un registru de 4
octave.
Spineta – reprezintă un tip de clavecin de mici dimensiuni. Se deosebea de virginal prin forma
de hexagon neregulat, iar corzile erau paralele cu claviatura, în diagonală sau in lungul laturii mai
lungi a hexagonului.
La instrumentele cu corzi ciupite era foarte greu de realizat un contrast tonal sau dinamic, de
aceea se acorda o mare atenţie şi importanţă atingerii şi articulării în timpul folosirii acestor
instrumente.
Pianul - instrument cu claviatură şi corzi, ale cărui sunete sunt produse prin lovirea corzilor de
ciocănele acţionate la apăsarea clapelor de pârghii. Pianul cu corzi orizontale este cunoscut sub
denumirea de pian de concert sau pian cu coadă. Pianul cu corzi dispuse vertical este numit pian
drept sau pianină.
Pianul este un instrument complex, folosit solo, instrument de corepetiţie (pentru realizarea
acompaniamentului) şi în marile orchestre, alături de celelalte instrumente.
Profesor pian, Elisabeta Milea
5
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ, SURSĂ DE
ENERGIE, CREŞTERE ŞI REGENERARE
Secretar,
DECUSEARĂ FLAVIA
Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali ai construcţiei sale. Sănătatea
şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate aduce,
împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu
este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm. După cum se ştie, nu numai hrana
nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui
comportament alimentar greşit. Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au
un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Pentru a putea vedea efecte vizibile, trebuie
să înţelegem că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-
un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.
Alimentaţia sănătoasă şi sportul sunt cheia unei vieţi sănătoase. Ele îţi vor crea o stare de
bine, de energie, reducând riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul şi
anumite tipuri de cancer. Îţi poţi stabili propria alimentaţie sănătoasă, aşa încât tu poţi să decizi singur ce
anume vrei să mănânci şi ce vrei să excluzi. Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât
alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată, corect compusă din punct de
vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie
în toate privinţele.
Carbohidraţii sunt cei care ne ajută să ne menţinem energia pe timpul întregii zile. Pentru a ne simţi plini de
energie zilnic, indiferent de greutăţile cu care ne confruntăm fie acasa, fie la locul de muncă, trebuie să
acordăm o atenţie desăvârşită alimentelor pe care le consumăm. Niciun aliment singur nu poate furniza toţi
nutrienţii esenţiali organismului. Astfel este important să se consume alimente din toate categoriile, pentru
aportul lor, necesar şi diferit, în vitamine, substanţe minerale şi fibre.
Lipsa somnului, stresul şi timpul limitat pe care îl acordăm meselor de pe parcursul zilei, nu
ar trebui să ne împiedice să avem o dietă sănătoasă. Organismul nostru are nevoie de energie pentru a
depăşi cu bine zilele obositoare, momentele stresante şi grijile cu care ne confruntăm adesea.
Energia noastră provine din alimentele pe care le comsumăm şi din lichidele pe care le bem. Cei trei nutrienţi
care produc energie sunt carbohidraţii, proteinele şi grăsimile. Trebuie să ţinem cont de faptul că cea mai
importantă sursă de energie pentru organism o reprezintă carbohidraţii. Doar în lipsa carbohidraţilor, corpul
apelează la celelalte surse de energie (proteinele şi grăsimile). Este important să consumăm cantităţi
suficiente de calorii pentru a oferi organismului suficientă energie necesară susţinerii activităţii fizice şi
intelectuale.
Să nu neglijăm şi băuturile. Anumite lichide sunt esenţiale pentru menţinerea energiei în
organism. Apa este importantă pentru a ajuta digestia, absorbţia şi transportul nutrienţilor în corp.
Deshidratarea poate duce la lipsa de energie. Activitatea fizică este o parte importantă a acestui regim. Un
program de exerciţii fizice cu durată de 30 până la 90 minute zilnic, este suficient. Adoptarea unei diete
sănătoase nu înseamnă regim alimentar; reprezintă o metodă de a îmbunătăţi sănătatea. 75% dintre bolile
de astăzi sunt consecinţa alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă dezordonat. Modul în care te hrăneşti,
originea produselor, obiceiurile alimentare în general au o importanţă majoră în echilibrul organismului.
Trebuie să se mănânce variat la fiecare masă şi nu trebuie să uităm că alimentele bogate în fibre, proteine şi
grăsimi se digeră mai greu. Pentru că ducem un stil de viaţă alert, avem nevoie să consumăm alimentele
inteligent pentru a conferi organismului nostru energia de care are nevoie.
Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea
energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea, se recomandă tuturor celor
care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos, să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în
grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe
şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel
încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale).
Pentru a fi sănătoşi şi a avea un echilibru în dietă trebuie să ţinem cont că alimentaţia sănătoasă se bazează
pe varietatea alimentară, dar mai ales pe cumpătare. Orice exces alimentar poate provoca diferite suferinţe
organismului.
6
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Industria creativă
Industriile creative și culturale fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în
economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial)
şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari
decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este
angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris,
New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează 11 industrii creative la
nivel global, intitulat Cultural Times, realizat pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi
Compozitori.
Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii. Aceştia sunt
tineri, activităţile creative contribuind în mod semnificativ la angajarea lor. În Europa, în sectorul creativ s-au
angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani decât în oricare alt sector. În
Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia
creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei. Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial. În SUA,
artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.
Au un nivel ridicat de educaţie, angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât
media. În Brazilia, angajaţii din domeniul creativ aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire
decât media națională a forţei de muncă.
Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri ce reprezintă 32% din veniturile globale totale
şi 7,7 milioane de locuri de muncă. Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorie şi continuă să
fie un generator de tendinţe pe scena globală. Punctul forte al sectoarelor culturale şi creative europene este
reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece
muzee din lume se găsesc în Europa şi 30 din "Oraşele Creative" definite de UNESCO sunt europene – fapt
care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în
anul 2013.
Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică,
Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce
industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din
industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în
domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi
dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming
pentru muzică.
Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare
puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul
cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.
Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatori şi dispune de o concentrare unică de şcoli şi
universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de
universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără
unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizuale şi design.
Cultura şi creativitatea reprezintă, fără îndoială, un liant care unește nu doar inimi şi suflete, ci şi întregi
societăţi şi naţiuni. Într-o lume care se confruntă adesea cu fenomene disruptive şi revoluţionare – din punct
de vedere economic, social, politic şi tehnologic – creativitatea şi cultura au legat istoric și natural trecutul
nostru de prezent şi viitor.
Contabil, Claudius Mircea
Deşi în educaţia muzicală în ultimii ani a apărut un abecedar muzical şi manuale de teorie şi solfegii
coordonate programelor analitice existente, lipseşte cu desăvârşire materialul menit să facă legătura dintre
primele impresii auditive şi sistemul organizat necesar muzicalizării elevului. Lipseşte acest material sonor
care să obişnuiască în mod sistematic auzul elevului, indiferent de vârstă, cu toate elementele muzicii
ordonate şi sistematizate de la uşor si simplu la greu şi complex. Nu este suficientă numai expunerea
teoretică şi solfegierea în cântece sau simple solfegii a noţiunilor predate, ci elevul trebuie să ştie să le
observe, să le audă, să le asimileze şi să le poată reda.
Din punct de vedere anatomic, ştim că sunetul este un fenomen ondulatoriu care se
propagă prin aer (vibraţii). Aceste vibraţii izbindu-se de membrana timpanului, sunt transmise mai departe
prin oscioarele auditive care le amplifică forţa de 50 de ori. Procesul de transmitere se continua până când
ajunge la cilii organului lui Corti, excitându-se terminaţiile nervului auditiv. Prin nervul auditiv, excitaţia din
organul lui Corti ajunge la scoarţa cerebrală, în regiunea auditivă a acesteia. Aici se realizează analiza şi
sinteza excitaţiei auditive, aici se formează sunetul ca senzaţie de care devenim conştienţi, prin analizarea
în scoarţă percepându-i-se calităţile: intensitate, durată, timbru, înălţime, făcându-se astfel posibilă selecţia
şi reprezentarea corectă a sunetului pentru a putea fi reprodus vocal şi grafic.
Din punctul de vedere al procesului de gândire, principalele operaţii mintale prin care se
realizează sunt: analiza şi sinteza, comparaţia, generalizarea şi abstractizarea, concretizarea.
Audiţia interioară este operaţia de gândire abstractă care presupune un anumit grad de
dezvoltare superioară a elevului. Pentru a putea reda o melodie, elevul are nevoie de un auz bun, de
inteligenţă, memorie şi de o putere de transformare spontană a senzaţiilor auditive în interiorul său. A auzi în
interior un element muzical înseamnă a-l purta în gând, având posibilitatea de a-l reproduce în orice
moment. Cu ajutorul dictărilor muzicale se pot face exerciţii de dezvoltare a memoriei muzicale, exerciţii de
reconstituire a melodiei.
Dictarea muzicală nu trebuie considerată ca un fenomen rupt din procesul de învăţământ.
Ea se leagă într-un tot organic cu scopul muzicalizării, educării muzicale şi dezvoltării generale a elevului.
În tot procesul de învăţământ nu există un fenomen atât de complex ca dictarea. Dictarea
dezvoltă operaţiunile gândirii. Dictarea în fază intuitivă se concretizează prin :
♦ învăţarea unui cântec (profesorul îl dictează verbal, elevii reproduc oral);
♦ dictările ritmice;
♦ dictarea mersului după instrument (repede, rar);
♦ profesorul dictează la instrument melodiile învăţate, iar elevii trebuie să recunoască şi să le
distingă;
♦ dictarea sunetelor groase, potrivite şi subţiri;
♦ dictarea şi recunoaşterea intuitivă a măsurilor.
Locul dictării în lecţie este determinat de scopul urmărit în fiecare oră de curs. Dictarea poate şi
trebuie să facă parte din verificarea fiecărui elev, să întregească procesul de învăţământ muzical,
contribuind astfel la pregătirea multilaterală a elevului pentru muzică, prin muzică.
Educarea şi dezvoltarea muzicală a elevilor prin
dicteul muzical
Profesor TSD, Aida Pîrvu
7
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
8
CONCURSUL JUDEŢEAN DE INTERPRETARE
INSTRUMENTALĂ
ŞI ARTE VIZUALE „IOAN NICOLAU” – LA EDIŢIA A III-A
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Concursul a fost organizat de Şcoala Gimnazială de Arte „N.N. Tonitza” Bârlad, ca urmare a Proiectului
educaţional coordonat de doamna profesoară Ancuţa Oancă.
Concursul s-a desfăşurat pe 15 aprilie 2016 şi s-a adresat elevilor instrumentşti preşcolari , celor din
clasele I-VIII şi elevilor plasticieni din clasele I-VIII.
Secţiunea Muzică Instrumentală a cuprins patru categorii: pian, vioară, instrumente de suflat şi pian-
amatori, având ca privilegiu , găzduirea desfăşurării în locaţii culturale importante din oraşul nostru:
„Pavilionul Marcel Guguianu, Muzeul „” Vasile Pârvan”, Teatrul „Victor Ion Popa” şi C.A.R.P. „Elena Cuza”.
Cea de-a III-a ediţie a concursului a fost o reuşită atât prin numărul mare de participanţi -144, cât şi
prin nivelul ridicat de evoluţie al tinerilor instrumentişti.S-au înscris în concurs elevi de la şcolile de muzică
din Bârlad şi Vaslui dar şi de la alte şcoli generale din judeţ, care studiază pianul din pasiune.
Se ştie foarte bine că această zonă a ţării este o zonă săracă, vitregită de foarte multe lucruri, dar
bogată din punct de vedere al talentelor muzicale.
Bârladul a fost mereu un puternic centru cultural, având o tradiţie muzicală ce dăinuie de peste 50 de
ani, la care au contribuit mulţi oameni de valoare.
Unul dintre aceştia a fost Ioan Nicolau- profesor, compozitor şi dirijor, o personalitate marcantă a
judeţului. Şcoala noastră a fost onorată să-l aibă pe profesorul Ioan Nicolau în fruntea sa foarte mulţi ani,
timp în care ne-a demonstrat că niciun sacrificiu nu este prea mare ca să slujeşti arta.
Omagiul pe care noi, profesorii, am dorit să i-l aducem, a fost ca acest concurs să-i poarte numele.
Concursul nu s-a limitat doar la aspectul competitiv, a avut ca scop final mijlocirea actului interpretativ
între public şi micii instrumentişti care au fost răsplătiţi cu multe aplauze.
Un obiectiv important în desfăşurarea acestei competiţii a fost acela de a promova tinerele talente, de a
insufla dragostea faţă de cea mai frumoasă artă numită MUZICĂ ea fiind sublima formă de educaţie, care
dezvoltă la copii sensibilitatea, disciplina, blândeţea, bunătatea şi nu în ultimul rând respectul şi consideraţia
faţă de marii noştri înaintaşi – compozitorii tuturor timpurilor.
Vreau să cred că această ediţie a concursului a fost una reuşită, atingându-şi scopul propus, atât în
ceea ce priveşte organizarea cât şi calitatea interpretativă a lucrărilor muzicale propuse spre audiţie de
către micii instrumentişti.
Profesor flaut, Camelia Andrei
9
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Născută din curgerea apei, din ciripitul păsărilor și din foșnetul frunzelor, muzica este evadare,
mod de relaxare, prietenă loială, care ne însoțește la bine și la rău; cu alte cuvinte, o componentă
continuă a vieții noastre de zi cu zi.
Efectele muzicii asupra sufletului nostru sunt diferite de la om la om, diferența fiind dată de ritmul,
genul muzical și, de ce nu, chiar de mesajul care se vrea a fi transmis de melodie, dar care este perceput
în funcție de viziunea ascultătorului. Fiecare om se bucură la auzul unui anumit gen muzical, al unei
anumite melodii, însă se simte deranjat de alte genuri muzicale. Asta poartă numele de “preferință
muzicală”, în care antipatia sau simpatia față de o anumită muzică, faptul că apreciem un anumit artist sau
nu, este în concordanță cu unicitatea pesonalității fiecăruia.
De aceea spunem deseori că personalitatea adolescenților este influențată de muzica pe care o
ascultă, de modelul pe care-l reprezintă în viața lor artistul favorit, de crezul lor; astfel, fiecare adolescent
va asculta muzica ce reflectă modul său de a simți, ritmul care i se potrivește cel mai bine, sound trackul
ce reliefează stilul său de viață. Atunci când este greșit înțeleasă, generează unele conflicte ideologice,
dar- dincolo de acest fapt- muzica, mai ales cea clasică, aduce o serie de avantaje: spre exemplu, muzica
relaxantă, calmă determină oamenii să fie mai sensibili, cinstiți, mai curați sufletește, aducând beneficii
asupra intelectului prin îmbogățirea bagajului de cunoștințe.
Deși este greu de acceptat, unele curente muzicale îi influențează negativ pe tineri, muzica
având chiar efecte tragice asupra psihicului lor. Acest lucru li se întâmplă celor mult prea sensibili, cărora
le vine greu să-și facă prieteni, care au dificultăți în învățarea lecțiilor și care, renunțând la efortul
intelectual, găsesc o oarecare consolare în mesajul negativ al unor melodii, mai ales din genul rock.
Acestea sunt fapte care există și de care nu putem face abstracție, și trebuie să-i întrebăm, mai ales noi,
elevii unei școli de muzică, pe cei mari : ce cred ei despre anumite piese muzicale, despre sensurile
mesajului transmis, despre ceea ce sunt pe scenă artiștii și ceea ce sunt ei cu adevărat în viața reală?
Profesor GOGA LENUŢA
Fiecare dintre noi vrea să-şi trăiască viaţa frumos. În acest scop, caută locuri frumoase, pe care să
le viziteze cât mai curând. Unii visează să ajungă în Haiti, alţii, la Paris sau la Viena. Alţii, mai modeşti, se
mulţumesc gândindu-se cum ar fi să păşească prudent pe un traseu din împrejurimile Braşovului sau să
revadă Peleşul. Frumoase destinaţii…
Numai că vacanţa e departe, iar visul rămane doar un vis. Ce-i de facut?
Nu deunazi, am avut o discuţie contradictorie cu un copil; se căznea să-mi arate că are dreptate, iar
eu nu ştiam ce sa mai cred… L-am privit drept în ochii lui de copil şi am văzut frumuseţea din inima lui; l-am
privit apoi încercând ore întregi să descopere misterul purităţii ghioceilor. Nu ştiu dacă l-a dezlegat, dar
părea să fie fericit, atunci când, deşi trăind printre noi, respira unic, original, într-o altă lume: cea a
frumuseţii.
L-am surprins găsind apoi soluţia unei probleme şi exclamând bucuros: “ Ce problemă frumoasă!” ;
sau, altădată, l-am ascultat interpretând, transfigurat de emoţia momentului, o piesa de… Chopin - să zicem.
Câtă trăire şi, mai ales, câtă satisfacţie, concentrate într-un verb:” Mi-a ieşit!”
Aşadar, să nu căutăm frumosul în locuri inaccesibile nouă; îl găsim lesne în parfumul unei flori, în
cântecul păsărelelor şi, mai ales, în sufletele noastre.
Despre frumos
MUZICA - ALTFEL DECÂT O ȘTIAM Director, profesor clarinet, Mariana Bogos
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
10
CE ESTE FRUMOS?
Ce este frumos ? îţi spui o întrebare,
Si încerci, să afli un răspuns,
Este oare acea tainică cărare,
Pe care cu greu, în viaţă ai de pătruns ?
Te mai întrebi, să afli frumuseţea.
Cum o definim noi oare ?
Cum afli misterul acesta,
Prin care ne definim fiecare?
Este un miracol din viaţă ?
Este prezent chiar în noi ?
Sau este creaţie, cu adevărat măreaţă
Ce se revarsă mereu şuvoi ?
Şi astfel,prin frumos definim natura.
Prin frumos tot cerul înstelat.
Prin frumos şi creatura,
Căci din frumos se hrăneşte neîncetat.
Prin frumos aprindem speranţa,
Spre a trăi minunat.
Prin frumos trăim viaţa
Cu mult patos,fericit şi neîncetat.
Prin frumos devii de mulţi ascultat,
Artist de scenă sau maestru spiritual.
Prin frumos eşti mult curtat
Atrăgător, iubitor, şi senzual.
Prin frumos, scena lumii e deschisă
Către Marele Creator.
Prin frumos cerul are permisă
Trecerea, spre tărâmul nemuritor.
Nespusă este frumuseţea,
Ea hrăneşte sufletul din plin,
Ea aduce şi nobleţea
Către sufletul divin.
Prin frumos, priveşti cu dor
Către o viaţă minunată.
Prin frumos, eşti mereu un călător
Spre viaţa divină, mereu căutată.
Autor: Prof. religie Ignat Florin
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
În perioada 1 noiembrie 2015 – 20 aprilie 2016, colectivul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 4 Bârlad,
structură a Şcolii Gimnaziale de Arte „N.N. Tonitza”, a desfăşurat un proiect educaţional intitulat „Dăruind, vei
dobândi!”, care a avut drept principal obiectiv realizarea unor activităţi menite să vină în sprijinul copiilor cu nevoi
speciale, orfani ori din familii monoparentale sau cu o situaţie precară. Nu este primul an în care preşcolarii şi
educatoarele au fost implicaţi în astfel de activităţi, ci, de mai bine de cinci ani, unitatea noastră organizează
campanii umanitare prin care strâng şi se dăruiesc jucării, hăinuţe, dulciuri şi fructe pentru copiii de la grădiniţele din
satele Şuletea, Iana, Ghergheşti etc.
Proiectul local „Dăruind, vei dobândi!” face parte din competiţia judeţeană „O şcoală pentru toţi şi pentru
fiecare!” şi înglobează zece activităţi, proiectul fiind coordonat de prof.Obreja Nuța, fiind sprijinită de următoarele
cadre didactice: Maxim Ruxandra, Petcu Alina, Breazu Doina, Gîlea Maricica, Robu Maricica, Bleoju Carmen.
Denumirea proiectului te duce cu gândul la a face bine celor din jur, la a dărui din puţinul pe care îl avem
celor care au mai puţin, dăruire care pornește de la copii la copii, de la părinţi la părinţi şi de la educatori la educatori.
Spiritul sărbătorilor de iarnă, al Naşterii Mântuitorului Iisus, s-a simțit pretutindeni, dar mai ales în sufletul micuţilor
din această grădiniţă şi a părinţilor acestora. Ei au înţeles că, undeva, departe de grădiniţa lor, în satele Găgeşti şi
Cepeşti, comuna Bogdăniţa, se află copii care au nevoie de ajutorul lor. Au renunţat cu plăcere la o parte din jucăriile
şi hăinuţele lor pentru a face fericiţi nişte copii pe care îi cunosc foarte puţin.
Pornind de la «Scrisoare pentru prietenul meu», copiii din grădiniţa noastră au trimis un gând de prietenie
prin intermediul desenului, într-o cizmuliţă frumos confecţionată, gând întors de copiii celor două grădiniţe din
Cepeşti şi Găgeşti pentru copiii noştri.
Ne-am gândit, am desenat Să ofere și la cei
Am ales, confecționat La care de obicei
Și pe moși i-am ajutat Sacul ajunge cam gol
După atâta ocol.
După aceea, prichindeii bârlădeni au mers cu colindul atât la Asociaţia „Myosotis”, pentru a le dărui un strop
de bucurie copiilor cu dizabilităţi, cât şi la doi agenţi economici din oraş. Agenții economici i-au răsplătit cu dulciuri şi
bani. Cu banii primiţi s-au cumpărat dulciuri, fructe, alimente de bază (zahăr, ulei, făină, orez etc.) şi seturi de căciuli,
fulare şi mănuşi pentru copiii din mediul rural.
Cu sprijinul părinților din unitate s-au donat şi hăinuţe, jucării şi încălțăminte.
Activităţile din cadrul proiectului au continuat cu organizarea unei expoziţii cu vânzare a unor produse
precum globuri şi felicitări de Crăciun, confecţionate de copii, părinţi şi cadre didactice. Cu banii obţinuţi s-au
cumpărat cărţi pentru ca, în ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, s-a desfăşurat activitatea «Fiecare copil trebuie să
citească o carte!», toţi copiii implicaţi în proiect au primit câte o carte.
Ascultând din Eminescu
,,Somnoroase păsărele’’
Am ales cărțile de colorat
Și povești de ascultat.
Celelalte activităţi din proiect au avut rolul de a ajuta copiii din mediul urban şi rural să se cunoască mai
bine, să socializeze, să înţeleagă că, pretutindeni, toţi au dreptul la o copilărie fericită şi lipsită de griji. S-au organizat
activități cu ocazia zilei Unirii, s-au organizat jocuri în aer liber specifice atât mediului urban dar și mediului rural, s-a
lucrat în colaborare sat—oraș la confecționarea unui mesaj de prietenie care s-a regăsit în ,,Copacul Prieteniei’’.
Bucuroși toți împreună Prin zăpadă ne-am jucat
Toți am dat mână cu mână Fluturi, îngeri am format
Am cântat, am dansat Oameni mari și oameni mici
Cifrele le-am învățat Construiți chiar de pitici.
Și-am jucat Hora Unirii
Din Bârlad pân’ la Cepești
Și de-acolo la Găgești.
Activitățile din cadrul proiectului au fost prezentate la Vaslui, în versuri de 2 reprezentanți ai preșcolarilor
implicați în proiect, Popa Alexandra și Enache Victor.
Proiectul a fost evaluat cu premiul I, ceea ce ne bucură și ne obligă să continuăm acest tip de activități și în
anii viitori.
Depinde de noi, cei mari, să dăruim dragoste, înţelegere şi sprijin şi stă în puterea noastră să
ajutăm zâmbetul unui copil să prindă contur la primirea unui dar frumos venit din inimă! Dăruind azi, vom dobândi cu
siguranţă mâine!!
Prof. înv. preşcolar,
OBREJA NUŢA
11
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
12
COPIII CU C.E.S., O PROBLEMĂ? “Eu sunt copilul.
Tu ţii în mâinile tale destinul meu.
Tu determini în cea mai mare măsură
dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă”
Sunt cuvinte care ar trebui să ne urmărească toată viaţa. Da, eu cel matur,
indiferent ce hram port şi de unde vin, îmi asum o foarte mare responsabilitate faţă de o viaţă de
om, în momentul în care am devenit părinte sau educator. Dacă unii sunt mai puţin conştienţi de
acest lucru, înseamnă că undeva, în trecutul lor, în copilăria lor au avut parte de aceeaşi
inconştienţă din partea adulţilor din jur. Acesta este un lanţ al slăbiciunilor pe care mulţi dintre noi
ar putea să-l rupă, doar dacă ar vrea, doar dacă ar fi mai atenţi la cei din jurul lor, la sufletele
nevinovate, “condamnate” la un alt mers al dezvoltării personalităţii lor.
Da, este vorba de copiii cu cerinţe educative speciale. Oare cu ce au greşit aceşti
copii şi în faţa cui, de am ajuns să nici nu-i observăm, noi, cei din “alte sfere”? Suntem, oare, destul
de convinşi sau de în cunoştinţă de cauză că aceste “cerinţe educaţionale speciale” pot reieşi nu
numai dintr-o deficienţă biologică ci, mai ales din experienţele neplăcute, anterioare, ale copilului,
din problemele sociale ale familiilor acestora? Răspunsul nu poate veni decât din modul de
implicare al membrilor societăţii şi comunităţii, pentru integrarea acestor copii în societate.
Uităm adesea că ne naştem cu drepturi egale şi că doar şansele nu sunt egale! Cu cât mai
devreme vom conştientiza acest aspect, adică, cu cât mai de timpuriu, cu atât şansele pentru copiii
aflaţi în situaţii de instituţionalizare vor fi mai multe şi mai mari. Influenţa “izolării” copiilor cu CES
asupra dezvoltării personalităţii lor este negativă pentru că, ştim foarte bine că dezvoltarea
personalităţii copilului este într-o relaţie strânsă cu mediul, acesta determinând, direcţia drumului
dezvoltării acestuia.
Să nu uităm că şi confortul psihologic oferit de mediu este determinant într-o
evoluţie sau alta a formării şi dezvoltării personalităţii umane.
Nu putem face abstracţie de faptul că avem şi copii instituţionalizaţi. Este o realitate. Important este
să dorim să ne schimbăm atitudinea vizavi de aceştia, să înţelegem ce rol important avem, noi, cei
care suntem privilegiaţi să creştem şi să educăm copii fără asemenea probleme, chiar şi faţă de
aceşti copii. Rolul nostru este de a participa efectiv la schimbarea mentalităţii societăţii, oferind
informaţii şi practici ancorate în realitate. Trebuie să găsim diverse modalităţi de integrare socială
activă a acestor copii, pentru a diminua factorii care duc la o instabilitate emoţională, la un limbaj
dezvoltat insuficient, la un comportament dificil şi să determinăm un echilibru emoţional, încredere
în cei apropiaţi pentru a putea relaţiona mai uşor, să participăm la formarea deprinderilor necesare
vieţii în colectivitate. Nu numai şcoala are obligaţia şi menirea de a influenţa în bine bunul mers al
dezvoltării acestor copii. Câţi dintre noi işi dau seama că aceşti copii au – pe lângă problemele
similare cu ale unui copil obişnuit – şi problemele specifice situaţiei care a determinat
instituţionalizarea lor? Rezolvarea acestor probleme necesită o tratare individuală prin activităţi de
corecţie şi de recuperare şi prin includerea copilului în sistemul educaţional obişnuit.
Toate acestea nu cer un efort atât de mare din partea noastră, dar, tratarea lor cu
nepăsare sau indiferenţă, sau şi mai rău, excluderea acestei realităţi din sfera preocupărilor
noastre, poate duce la nedezvoltarea celorlalte procese psihice şi a personalităţii acestor copii.
Copiii cu CES demonstrează un nivel scăzut de adaptare şcolară, lipsa deprinderilor de viaţă, lipsa
de iniţiative, instabilitatea atenţiei, autocontrolul nedezvoltat. Dacă nu din alte motive, atunci, măcar
din spirit civic ar trebui să le dăm atenţia cuvenită.
Mediul social este o şansă! Instituţionalizarea nu este o sentinţă! Neimplicarea noastră, a celor din
jur, este o sentinţă mai periculoasă - şi cu o bătaie mai lungă în viitor - decât orice predispoziţie
biologică sau socială! Să ne bucurăm, aşadar, de ceea ce avem, dar să nu uităm de cei mai trişti
ca noi!
Prof. înv. primar,
VIULEŢ NELIA
13
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Noi de mici am tot aflat
De la carte un bun sfat :
Ea mereu ne da povaţă
Cum să ne putăm în viaţă.
Să citim pe litere
Şi-apoi cuvintele,
Ce numesc obiecte, nume,
Tot ce se-ntâlneşte-n lume.
Poezii,poveşti şi basme
De la lumea adunate
Şi-apoi tot la lume date.
Noi din carte vom afla
Că PĂMÂNTU-I planeta,
Pe care vrem să trăim.
De războaie s-o păzim,
Sănătoşi, voioşi să fim
ROMÂNIA s-o iubim!
Noi din carte mai aflăm
Familia s-o apărăm;
S-o-ndrăgim, să fim creştini,
Şi de rele s-o păzim!
Toate-aceste le vom şti,
De-nvăţăm a le citi!
Zi de zi noi învăţăm
Munca s-o apreciem.
Doar prin muncă te remarci
Şi prieteni mulţi îţi faci.
Chiar de suntem încă mici
Noi muncim cu drag aici,
În grădiniţă la grupa mare,
Alături de doamna educatoare
.
Ea ne-nvaţă şi ne-ndrumă
Munca s-o iubim într-una.
Hărnicia-I o virtute
Pentru cel ce vrea s-asculte!
De aceea, nu uita!
“Cine nu munceşte,
N-are ce mânca!
Iar cine munceşte
Are tot ce vrea!”
AI CARTE - AI PARTE !
HĂRNICIA-I BUCURIE!
Educatoare, Brehoi Jenica
Gradiniţa nr. 20
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
14
Ca şi în anul şcolar precedent, elevii Şcolii Gimnaziale de Arte “N. N. Tonitza” de la secţia de
arte plastice au desfăşurat numeroase activităţi extracurriculare în anul şcolar 2015 – 2016,
continuând programul stabilit de profesorii îndrumători Dionisie Gradu şi Georgel Pascu.
Creativitatea, munca la şevalet, indicaţiile date de profesorii îndrumători s-au concretizat prin lucrări
de rafinament artistic, sensibilitate, concept şi noutate de abordare compoziţională în grafică şi
pictură.
Plasticienii şcolii noastre, elevi ai claselor V – VIII au debutat în acest an şcolar cu expoziţia
de grafică şi pictură în colaborare cu plasticienii Liceului Pedagogic « Ioan Popescu » din Bârlad la
Ziua Palatului Comunal.
Desfăşurată în foaierul Palatului Comunal, expoziţia a fost vernisată de profesorul Gradu
Dionisie în prezenţa unui numeros public, oficialităţi, părinţi, elevi, mass – media. Activitatea a fost
amplificată de recitaluri instrumentale ale elevilor din clasele V – VIII. Expoziţia s-a bucurat de
succes, oficialităţile bârlădene apreciind lucrările expuse.
Prezenţi cu o nouă expoziţie de grafică şi pictură la aniversarea a 100 de ani ai Artileriei
române, desfăşurată la Garnizoana de artilerie din Bârlad într-un cadru oficial, elevii noştri plasticien
au îmbogăţit evenimentul cu lucrări ale căror teme au incitat ochii celor prezenţi, fiind felicitaţi de
persoanele oficiale prezente, militari, părinţi.
Programul expoziţional a continuat în decembrie 2015 la Centrul Militar Bârlad în sala mare cu o
manifestare de grafică şi sculptură dedicată sărbătorilor de iarnă, precum şi recitaluri susţinute de
elevii eşcolii.
Prima expoziţie din anul 2016 a fost deschisă la Centrul Cultural « Mihai Eminescu »
Bârlad, omagiindu-l pe Nicolae Tonitza, patronul spiritual al şcolii noastre. Expoziţia de grafică şi
pictură « Experiment » vernisată de profesor doctor Laurenţiu Chiriac a coincis cu premierea
laureaţilor Concursului de Interpretare Instrumentală şi Arte Plastice « Ioan Nicolau ». S-au
evidenţiat elevi plasticieni ca: Ciuraru Cristina, Tuchel Crina, Iftenie Bianca, Ilie Anca, Şaim Bogdan,
Pletea Andrei şi Radu Sebastian. Expoziţia a fost dedicată marelui pictor Nicolae Tonitza oferind în
lucrările de pe simeze multă culoare, rafinament artistic şi exprimări moderne, conceptuale prin
temele abordate. Expoziţia de la Centrul Cultural « Mihai Eminescu » a fost vizionată de un număr
mare de elevi în programul « Săptămâna altfel : să ştii mai multe, să fii mai bun », bucurându-se de
un real succes.
Anul şcolar 2015 - 2016 a oferit numeroase revelaţii artistice plastice pe simeze, elevii coordonaţi de
profesorii Dionisie Gradu şi Georgel Pascu continuând tradiţia Şcolii Gimnaziale de Arte “N. N.
Tonitza” cu noi valori de care sunt convins că se vor afirma în viitor.
APLAUZE LA EXPOZIŢIILE VIITORILOR ARTIŞTI
Şef catedră arte plastice, prof.
Georgel Pascu
15
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Muzica în asociere cu matematica conduce copilul într-o lume armonică. Universul
sonor artistic permite accesul pe tărâmul concretului şi raţiunii. Muzica, artă clădită din sunet,
armonie şi ritm, creează vibraţii interioare în senzitivitatea, emoţionalitatea şi gândirea copilului,
creează imagini sonore, ritmice şi melodice ale trăirilor.
Între copil şi sursa muzicală se creează o comuniune, o dependenţă necesară
confortului biologic şi psihic datorită vibraţiilor. Armonia ritmică şi melodică a muzicii se transferă în
actul perceperii şi trăirii, în intimitatea sufletului. Reacţia individuală sufletească, provocată de
sunetul muzical nu poate fi explicată matematic (Ralea, 1972, p.266). Crearea mediului pentru
perceperea şi trăirea muzicii, pentru înţelegerea ei este o primă condiţie a educării sensibilităţii
muzicale. În contact cu muzica copilul învaţă să asculte şi să interpreteze diferite compoziţii
muzicale.
Audiţia muzicală este o cale directă şi eficientă de a dezvolta gustul elevilor pentru
frumosul din muzică. În cadrul audiţiilor muzicale, gândirea elevilor va fi orientată atât spre
înţelegerea structurală a lucrărilor, cât şi spre descifrarea mesajului acestora. Pe această cale, elevii
îşi dezvoltă sensibilitatea şi capacitatea de selecţie. Audiţia muzicală exersează auzul muzical şi
fonematic, sensibilitatea pentru ritm şi melodie, iar prin mediul ambiant sonor asigură funcţia
cathartică, ca şi jocul didactic matematic.
Programul educaţiei muzicale specializate este conceput:
♪ să formeze elevilor deprinderi de interpretare vocală;
♪ să le stimuleze interesul pentru muzică;
♪ să le formeze priceperi de a folosi corect tehnica instrumentală specifică viorii/ pianului/
violei;
♪ să audieze, să compare pentru a înţelege structura lucrărilor;
♪ să interpreteze lucrări muzicale;
♪ să descifreze cântece în tonalităţi majore şi minore;
♪ să exerseze capacităţile de receptare şi trăire;
♪ să dobândească judecăţi şi raţionamente;
♪ să reprezinte conţinutul sugerat de muzică;
♪ să realizeze scurte compoziţii muzicale pentru a fi puse în valoare performanţele
muzicale datorate aptitudinilor muzicale (Macavei, 2002).
Efectele informativ- formative ale educaţiei muzicale benefice educaţiei integrate
sunt: dezvoltarea auzului fonematic şi muzical, a interesului şi plăcerii de a asculta şi interpreta
muzica, de a o trăi; dezvoltarea dicţiei, a simţului estetic, a gustului pentru valorile autentice;
formarea deprinderii de a recurge la muzică în scopuri relaxante; învăţarea şi practicarea ei fiind ca
o terapie pentru intelectul copiilor (Paşca, 2006).
Academicianul Octav Onicescu a numit muzica matematică a sunetelor, aptă să
antreneze şi să dezvolte gândirea (prin organizarea logică a materialului: măsură, durate), memoria,
atenţia distributivă, afectivitatea, voinţa, imaginaţia, creativitatea, spiritul de ordine. Când elevul
cântă (vocal sau instrumental) este atent la mai multe operaţii care însumate dau viaţă cântecului
(atenţia îi este distributivă), îşi aminteşte textul cântecului (memoria), dă dovadă de acuitate auditivă,
respectă regulile impuse.
La educaţia muzicală se dezvoltă atât copiii cu aptitudini muzicale, cât şi cei cu
aptitudini matematice (Lupu,1988). Practica şcolară demonstrează că poţi învăţa matematică, fără
să ştii muzică, însă muzică fără să ştii matematică, se învaţă mai greu. S-a observat că acei copii,
care şi-au însuşit tehnicile educaţiei muzicale au reuşit să obţină rezultate bune şi la matematică, au
dovedit spirit de iniţiativă şi inventivitate în găsirea unor soluţii, în cadrul jocului didactic matematic.
Consider că unii părinţi îşi îndrumă copiii să facă muzică şi pentru a le dezvolta acele capacităţi
intelectuale antrenate în timpul învăţării şi practicării muzicii, necesare şi la alte discipline, pentru a-i
forma cu ajutorul muzicii.
MATEMATICA ÎN STRUCTURI MUZICALE
Prof. înv. primar, Ţicău Adriana
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
16
Pe 22 mai 2016 s-a desfăşurat Festivalul teatrelor pentru elevi. Şcoala
Gimnazială de Arte “N.N.Tonitza” Bârlad prin trupa sa de teatru “Musicart” îndrumată de
doamna profesoară Pintilie Vasilica şi compusă din elevii Pintilie Adnana (clasa a IV-a),
Drestaru Alexandra, Mitu Iustina, Ghiorghiu Ilona, Blejeru Onisim, Cristea Robert,
Răducanu Mihai, elevi în clasa a V-a. Aceştia au demonstrat talent şi preţuite pentru arta
teatrală.
Schiţa “Five o’clock“ de I.L. Caragiale şi interpretarea magistrală a elevilor au convins juriul
format din persone avizate, inclusiv un critic teatral, că merită premiul I.
Tudor Muşatescu spunea că “În viaţă, joacă teatru numai acei care n-au niciun rol“, prin
urmare să ne gasim rolul!
Pentru mine, teatrul este un loc al educaţiei emoţiei, al spiritului, aşadar, vă
îndemn, dragi elevi, mergeţi la teatru!
prof. Pintilie Vasilica
Tristeţe
Ploaie pe obrazul
răcit prea devreme;
frunză îngălbenită,
plutind în derivă
pe oceanul refuzat
încărcat
cu roua
atâtor tristeți nespuse.
Ecou al pașilor
îngropați în adâncuri...
prof. Goga Lenuţa
Micii actori
Ilustraţii de Pîslaru Amalia, clasa
a VIII-a şi prof. Dionisie Gradu
„Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate.
Numai astfel vor putea să probeze toţi, în propria lor practică,
adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.”
John Amos Comenius
17
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
18
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
19
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
COORDONATOR,
Educatoare, BREAZU DOINA
Care copil nu a fost fascinat de întâmplările hazlii din poveştile
auzite la grădiniţă, şi care dintre ei nu şi-au dorit să fie pentru
un moment unul din personajele uneia dintre ele.
Pentru a deveni artişti adevăraţi copiii trebuie să înveţe să-şi
înnobileze gesturile, ţinuta corporală, întregul comportament,
să recite, să cânte şi să danseze, dar nu numai atât.
Comunicarea este foarte importantă şi modul în care aceasta
se realizează, copiii învaţă să descopere adevărul din vorbe şi
fapte, ajung să cunoască ştiinţa locului şi regulile lui, reuşesc
să descopere un univers aducător de bucurii atât pentru actori,
cât şi pentru spectatori.
Copiii învaţă să-şi depăşească inhibiţiile, să se adapteze la diferite situaţii, să devină buni spectatori
însuşindu-şi cunoştinţe despre teatru. Formarea imaginii de sine a copilului se face prin raportare
permanentă la lumea din jur, iar copiii au nevoie de modele pozitive şi negative cu care să se identifice
sau să se compare.
Dezvoltarea gândirii narative este esenţială în dezvoltarea personalităţii copilului. Astfel ajungem la
concluzia că identitatea fiecărei persoane este o sumă de naraţiuni.
Pierderea ,,lumii de poveste a copilăriei” duce la pierderea startului formării omului ca personalitate.
Ţinta strategică o reprezintă optimizarea procesului de predare- învăţare- conform standardelor de calitate
actuale, optimizarea relaţiilor intersistemice şi comunitare.
Scopul acestui proiect este stimularea şi dezvoltarea capacităţii de a reproduce prin dramatizare conţinutul
unor poveşti, povestiri, basme, snoave, fabule, poezii.
Considerăm că proiectul de parteneriat ,,Micii actori” a armonizat relaţiile în cadrul grupurilor, le-a format
copiilor deprinderea de a fi cooperanţi, toleranţi, de a avea iniţiativă şi de a-şi crea relaţii de prietenie,
colaborare şi competiţie.
Preşcolarii şi-au consolidat conţinutul poveştilor, şi-au îmbogăţit vocabularul cu expresii şi cuvinte noi, au
intrat în pielea personajelor trăind momente din poveste, au socializat cu copiii din alte unităţi preşcolare.
Aceştia s-au implicat activ în activităţile derulate pe parcursul proiectului cu caracter practic dobândind
abilităţi de lucru în echipă, au legat prietenii cu copiii de la celelalte grădiniţe.
Cadrele didactice şi părinţii s-au implicat în derularea proiectului, în acest mod a crescut interesul părinţilor
pentru activităţile desfăşurate în grădiniţă.
Prin activităţile desfăşurate, care au fost popularizate, a crescut prestigiul grădiniţei.
20
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
În cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară, elevii, părinții și cadrele
didactice ale Școlii Gimnaziale de Arte ”N.N.Tonitza” au fost implicați în proiectul
educativ ”Mai aproape prin artă”. Proiectul evidenţiază importanța dezvoltării
unei legături între copiii provenind din medii sociale şi familiale diferite, aşa încât
în final să fie redusă distanţa socială şi prejudecăţile.
21
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
22
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Ştiai că există 5.000 de specii de gărgăriţe şi că unele sunt portocalii sau galbene? Sau că fluturii iau
culoarea frunzelor pe care se aşează ca să se ferească de duşmanii lor? Ei bine, micuţele vietăţi care
ne dau de ştire că a venit primăvara au multe astfel de secrete. Şi asta nu e tot. Florile care “se nasc”
odată ce soarele dezgheaţă pământul au şi ele o povestioară a lor. Iată câteva lucruri pe care nu le
cunoşti despre vestitorii primăverii.
Magnolia
Magnoliile sunt cele mai vechi plante de pe pământ, care au supravieţuit până în zilele noastre din
perioada în care existau dinozaurii. Numele plantei provine de la cel al botanistului francez Pierre
Magnol, director al Grădinii Botanice din Montpellier (Franţa) în secolul al XVIII-lea.
CURIOZITĂŢI DESPRE VESTITORII
PRIMĂVERII
Ghiocelul
Se povesteşte că atunci când Dumnezeu a creat lumea i-a spus zăpezii
să meargă şi să roage florile să-i dea un pic din culoarea lor. Rând pe
rând, florile au refuzat. Atunci, tristă, zapada l-a întrebat şi pe ghiocel
dacă vrea să-i dea din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat. Drept
răsplată, omătul îl lasă să înflorească cel dintâi primăvara.
Laleaua
Se spune că lalelele au fost aduse în Europa din grădinile
sultanului Turciei, iar denumirea ei ştiinţifică, tulipa, vine de la
cuvântul persan “toliban”, care înseamnă turban, din cauza
asemănării acesteia cu un turban. Există circa 100 de specii.
Culoarea lalelei poate fi de la alb pur până la un mov atât de închis,
că “bate” în negru, dar cele mai des întâlnite sunt cele în nuanţe de
galben şi roşu.
Păpădia
Îngerul a întrebat toate florile unde ar vrea să trăiască şi,
pentru că nu i-a plăcut ce i-au răspuns, s-a dus şi la o păpădie şi
a întrebat-o şi pe ea unde ar vrea să trăiască. “Vai – a oftat
păpădia , – aş vrea să trăiesc oriunde aş putea fi găsită repede
de copiii care merg la şcoală sau care se zbenguiesc şi aleargă
pe câmpii. Aş vrea să fac fericit pe oricine cu floarea mea
pufoasă”. Atunci îngerul i-a spus: “Tu eşti floarea care îmi place.
Vei înflori primăvara şi vei fi numită floarea copiilor”.
23
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
La începutul lunii martie, cocorii, berzele şi rândunele
se întorc din ţările calde. Se spune că atunci când
zărim pe cer primele stoluri de cocori, e sigur că
primăvara a venit. Păsările ştiu să se întoarcă la
acelaşi cuib chiar şi după mult timp, orientându-se
după semnele Pământului, după Soare şi stele şi după
experienţa lor.
Păsările călătoare
Viespile trăiesc în Europa, dar şi în zonele cu climă
moderată din Asia, America de Nord şi Mexic. Au două
perechi de aripi, care le ajută să zboare foarte repede. Se
hrănesc cu insecte mici. Dungile viu colorate, galben-negre,
sperie păsările, şopârlele şi mamiferele mici şi le ajută să se
apere. Spre deosebire de albine, viespea îşi poate retrage
acul după ce înţeapă, pentru a-l folosi din nou.
În limba engleză se numeşte “ladybird”, adică pasărea
doamnei, şi e prima insectă care apare primăvara. La noi i se
spune buburuză, gărgăriţă sau mămăruţă şi e iubită de copii.
Mămăruţele sunt un simbol al norocului. Deşi noi le
cunoaştem ca fiind roşii cu bulinuţe mici, negre, există circa
5.000 de specii. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte
negre, altele sunt negre cu puncte roşii. Cele mai puţin
cunoscute sunt buburuzele fără puncte, cu dungi sau cu
pătrăţele precum pe tabla de şah.
Fluturii, alături de flori, au cea mai largă gamă de culori şi de
modele dintre toate fiinţele. Semnele îi pot ajuta să se
camufleze, protejându-i de prădători. Uneori, camuflajul este
atât de desăvârşit, încât fluturele nemişcat poate arăta ca o
frunză, chiar şi cu imitaţii de găuri în aripă, care arată ca mici
defecte ale frunzelor. Deoarece fluturii nu pot să înţepe sau să
muşte, ei trebuie sa găsească alte moduri de apărare, iar
culorile aprinse sunt un semn că ei nu sunt buni de mâncat.
Mulţi dintre ei au otrăvuri în corp, provenite din plantele cu
care se hrănesc.
Prof. înv. primar Alina Roşca
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
24
25
ŞCOALA PRIN OCHI DE COPIL
La şcoală ziulica toată,
Înveţi materii, laolaltă.
E uşor, ca-nveţi cu spor
La Matematică dai zor.
La Română, ce să spui...
Zic unii că-i puf de pui,
Iar la alţii ca un cui!
Pintilie Adnana
Clasa a IV-a
îndr. instit. Gherghescu Doina
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
STEAUA IUBIRII ŞI A NEMURIRII
Ţara mea-i tare bogatǎ,
Şi e tare minunatǎ,
Cu pǎduri, câmpii şi munţi
Şi cu mulţi copii cuminţi.
Limba noastrǎ cea strǎbunǎ
Limba noastrǎ-i o cununǎ,
Scrisǎ şi cântatǎ
De toţi românii laolaltǎ.
Noi, am primit o margaretǎ,
Pe petale-i scris cu cretǎ:
Roşu-i flacǎra iubirii,
Galben aurul câmpiei,
Şi albastrul cerului
E cheia succesului.
Asta-i floarea limbii noastre,
Ce-o pǎstrǎm azi în fereastrǎ,
Udatǎ cu lacrima
Sǎ-n floreasca-n ea o stea.
„Floarea iubirii şi a nemuririi.“
Domnului sǎ ne rugǎm,
Sǎ ne-ajute sǎ pǎstrǎm,
Floarea limbii româneşti
Ca în veci sǎ n-o rǎpeascǎ
Rǎutatea omeneascǎ.
Drestaru Alexandra, clasa a V-a
îndr. prof. Goga Lenuţa
VIAŢA DE ŞCOLAR
De şcoală se pregăteşte
Şi pe uşă el porneşte.
Şi ajunge-apoi în clasă,
Pune cărţile pe masă.
Doamna începe a preda,
El va sta şi va asculta.
Orele s-au terminat
Şi copilul a plecat.
Elevul ajuns acasă,
Mama îl pune la masă.
Apoi temele îşi face,
Restul zilei...Să se joace!
Lupan Emilia Alexandra
Clasa a IV-a
îndr. instit. Gherghescu
Doina
NOTA LA MATEMATICĂ
Unu-i pentru copiat,
Doi este pentru suflat,
Trei pentru că n-ai ştiut
Şi patru pentru că n-ai vrut.
Cinci e pentru trecere
Şase e aşa şi aşa,
Şapte e mereu spre bine,
Opt nu e o notă rea
Nouă vine şi un zece,
Nu-i sfârşitul , dar e clar,
Ne servim cu apă rece.
Caimac Alin
Clasa a VII-a, îndr., prof. Pintilie Vasilica
Ilustraţii de Chiriac
Ioana, clasa I, îndr.
prof. înv. primar
Roşca Alina
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
26
Oare ce este muzica? Un simplu sunet scos de
clapele unui pian? Putem spune că oricine poate
pătrunde în lumea minunată a muzicii?
Aceasta izvorăște din pasiunea și dragostea
pentru sunetele armonioase. Muzica este o chemare
adresată celor înzestrați cu talentul de a-și exprima
sentimentele prin intermediul cântecului. Din
nefericire, nu toți oamenii sunt înclinați spre acest
domeniu, dar, cu toate acestea, orice suflet poate fi
mângâiat și sensibilizat de sunetul dulce al muzicii.
Arta cântecului ne modelează sensibililitatea și ne
deschide mai multe uși diferite. Sunetul fermecat al
muzicii te poartă dincolo de lumea plină de obstacole,
îți acompaniază momentele de fericire, îți alină sufletul
în momentele grele ale vieții și te ajută să îți descoperi
propriile calități. Prin muzică, pătrunzi pe un tărâm
feeric,o lume al cărei stăpân ești tu. Muzica este viață,
nu o simplă înșiruire de sunete melodioase, în spatele
acesteia aflându-se numeroase emoții și trăiri.
Cântecul este și o forma de cunoaștere,cel mai
frumos dar pe care Dumnezeu îl poate oferi omului.
Este arta de a trăi în armonie cu sufletul.
Muzica
Melinte Mihaela-Andreea
Cls. a V – a
Prof. Goga Lenuţa
Muzica este frumoasă
Te alină când ţi-e greu,
Te înveseleşte-ntruna
Captivându-te mereu.
Notele din portative
Sunt ca fulgii de zăpadă
Sclipind şi ademenind
Mulţi copii şi-o lume-ntreagă.
Când eşti trist, când ai probleme
Muzica-i medicament,
Te ajută să rezolvi
Plusul de resentiment.
Vrei să ai doar fericire?
Cântă la un instrument!
Muzica te face liber,
Harnic, darnic şi atent!
Cotruţă Olivia
Cls. a IV – a
Institutor Gherghescu Doina
27
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Într-o zi, noi, elevii clasei a IV-a, am făcut o vizită la Muzeul „Vasile Pârvan”.
Am intrat entuziasmaţi pe o uşă mare, am luat biletele şi am început vizita. Pe
holurile lungi erau multe tablouri pictate în diferite tehnici, vase sculptate, colecţii de monede vechi
şi multe altele.
Am pătruns într-o încăpere mare unde erau redate diferitele epoci istorice:
oameni care trăiau în peşteri, descoperirea focului, sacrificarea animalelor pentru hrană, olăritul şi
diverse meşteşuguri ne-au fost prezentate pe rând, în ordinea descoperirii lor.
Ne-am entuziasmat cu toţii când am trecut pe o platformă din sticlă şi am văzut că
sub ea se afla un model al unui sit arheologic, adică rămăşiţele unei familii.
Următoarea cameră ne-a lăsat cu gura căscată: o poartă uriaşă sculptată cu
modele tradiţionale ne prezenta arta şi tradiţiile din Maramureş.
Multe lucruri folositoare pentru viaţa de şcolar am văzut la muzeu şi am plecat cu
dorinţa de a reveni.
Alexa Elena Iraida
Clasa a IV-a
îndr. instit. Gherghescu Doina
LA MUZEU
VARA
A venit vara din nou,
Soarele e un erou.
Toți copiii îl iubesc
Și la joacă ei pornesc.
Cărțile le adunăm
Și-n vacanță noi plecăm.
Ne luăm la revedere
De la școală – cu plăcere.
Toma Raluca
clasa a VI-a
îndr. prof. Goga Lenuţa
CRĂIASA ZĂPEZII
Ninge, toată țara-i plină
De fulgi albi ca de lumină
Iar prin fulgii albi de nea
Se zărește Crăiasa!
E frumoasă, dar de gheață
Sclipitoare , dar îngheață
Cu o mână de-o atingi
Se topește și tu plângi.
Toma Raluca
clasa a VI-a
îndr. prof. Goga Lenuţa
Lupu Mihnea, clasa a II-a,
îndr. prof. înv. primar
Ţicău Adriana
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
28
– De ce păsările flamingo dorm într-un picior?
– Pentru că dacă l-ar ridica și pe al doilea, ar
cădea!
Un copil îşi întreabă tatăl:
- Tati, tati, voi cum reuşeaţi să faceţi poze în
parc, mai demult, atunci când aveaţi doar
telefonul fix, că ăsta era legat cu un fir de
perete, pe hol?
Nu e peşte, nici vapor
Uriaşul mărilor!
(balena)
Ghicitori culese de prof. înv. primar
Roşca Alina
My Dog Does My Homework
My dog does my homework
at home every night.
He answers each question
and gets them all right.
There's only one problem
with homework by Rover.
I can't turn in work
that's been slobbered all over.
Our Teacher Sings the Beatles
Our teacher sings The Beatles.
She must know every song.
We ask her please to stop
but she just sings, "It Won't Be Long."
And then she croons like Elvis.
She clearly thinks it's cool.
And if we beg her not to
she just belts out, "Don't be Cruel."
She then does Michael Jackson.
It drives us nearly mad.
We have to cover up our ears
because she's singing, "Bad."
She winds up with The Wiggles
or else a Barney song,
and, even worse, she tells us all
that we should sing along.
It's all my fault she does this.
I feel like such a fool.
I wish I'd never brought
my karaoke box to school.
29
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
I Taught My Cat to Clean My Room
I taught my cat to clean my room,
to use a bucket, brush and broom,
to dust my clock and picture frames,
and pick up all my toys and games.
He puts my pants and shirts away,
and makes my bed, and I would say
it seems to me it's only fair
he puts away my underwear.
In fact, I think he's got it made.
I'm not as happy with our trade.
He may pick up my shoes and socks,
but I clean out his litterbox.
RIDDLES
Q. What has a face and two hands but no arms or legs?
A. A clock!
Q. What is the easiest way to double your money?
A. Put it in front of the mirror of course!
Q. What has a thumb and four fingers but is not alive?
A. A glove.
Q. What has to be broken before you can use it?
A. An egg.
Q. What has a neck but no head?
A. A bottle.
Q. What gets wetter as it dries?
A. A towel.
Q. What goes up and doesn’t come back down?
A. A. Your age.
prof. PINTILIE VASILICA
Elevii participanţi la concursurile de muzică instrumentală,
Interjudeţene, Naţionale, Internaţionale şi Olimpiadă, în anul
şcolar 2015 – 2016 – SEMESTRUL I şi II
30
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
CONCURS NAŢIONAL ,,Fortepiano’’ – Iaşi
PIAN
Botez E. – Premiul I – prof. Oancă A.
Popa A. – Premiul I – prof. Oancă A.
Petrea M. – Premiul II – prof. Niagu – Forţu A.
Cotruţă O. - Premiul II - prof. Oancă A.
Căpriţă M. - Premiul II - prof. Manciu M.
Chirciu M. - Premiul III - prof. Dumitru M.
Gheorghiu G. - Premiul III - prof. Mocanu E.
Toma D. – Premiul III – prof. Manciu M.
Popa D. - Premiul III - prof. Oancă A.
Toma R. – Premiul III – prof. Manciu M.
CONCURS NAŢIONAL „Margareta Sterian” - Buzău
PIAN
Petrea Maria - Premiul III – prof. Niagu – Forţu A.
Cozmâncă Ionuţ - Premiul III – prof. Manciu M.
Gheorghiu George - Premiul III - prof. Mocanu E.
Popa Andreea - Premiul III - prof. Oancă A.
Căpriţă Maria - Premiul III - prof. Manciu M.
Toma Denisa – Menţiune – prof. Manciu M.
CONCURS NAŢIONAL “Carl Czerny” – Piatra Neamţ
Botez Eduard – Premiul I – prof. Oancă A.
Gheorghiu George - Menţiune - prof. Mocanu E.
CONCURS NAȚIONAL „Virtuozii” Brăila
Premiul I
Botomei Roxana, cls. a IV-a – prof. Cozma G.
Gheorghiu George, cls. a V-a - prof. Mocanu E.
Clasa a VIII-a – Flaut – prof. Andrei Camelia
Premiul II
Simionescu Teodora, cls. a V-a - prof. Cozma G.
Premiul III
Birda Ştefan, cls. a III-a - prof. Niagu – Forţu A.
Drestaru Alexandra, cls. a V-a - prof. Niagu – Forţu
A.
Simionescu Oana, cls. a VI-a - prof. Cozma G.
CONCURS NAŢIONAL “CRAIOVA PIANO”
PREMIUL III
Toma Denisa – prof. Manciu M.
MENŢIUNE
Cozmîncă Ionuţ - prof. Manciu M.
Toma Raluca - prof. Manciu M.
CONCURS NAŢIONAL “STELE DE 5 STELE”
TROFEU
Gheorghiu George - prof. Mocanu E.
31
Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad
Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016
Olimpiada de interpretare instrumentală – faza naţională – Bucureşti
Mențiune
Albu Lucian – Clasa a V-a – Flaut – prof. Andrei Camelia
Premiul III
Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară – Andrei Dorel
Olimpiada de interpretare instrumentală – faza zonală - Suceava
Premiul I
Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară – Andrei Dorel
Albu Lucian – Clasa a V-a – Flaut – prof. Andrei Camelia
Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut – prof. Pîrvu Aida
Drosu Felicia – Clasa a VIII-a – Flaut – prof. Andrei Camelia
Premiul II
Popa Andreea – Clasa a VI-a – Pian – prof. Oancă Ancuța
Premiul III
Gheorghiu George – Clasa a V-a – Pian – prof. Mocanu Emilia Căpriţă Maria - Clasa a VII-a - Pian - prof. Manciu M.
Concurs Internațional „Ioan Goia” Iași
Premiul I
Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut
– prof. Pîrvu Aida
Premiul II
Turcu Alexandru – Clasa a VII-a –
Saxofon – prof. Pîrvu Marius
Premiul III
Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a –
Trompetă – prof. Pîrvu Marius
Concurs Judeţean „Ioan
Nicolau” Bârlad
Trofeu
Popa Andreea – Clasa a VI-a –
Pian – prof. Oancă Ancuța
Banu Alessia – Clasa a III-a –
Vioară – prof. Andrei Dorel
Albu Lucian – Clasa a V-a –
Flaut – prof. Andrei Camelia
Concurs Internațional „George Georgescu” Tulcea
Premiul I
Botez Eduard – Clasa I – Pian – prof. Oancă Ancuța
Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut – prof. Pîrvu Aida
Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a – Trompetă – prof. Pîrvu Marius
Premiul II
Simionescu Teodora – Clasa a V-a – Pian – prof. Cozma Gabriela
Premiul III
Botomei Roxana – Clasa a IV-a – Pian – prof. Cozma Gabriela
Cozmîncă Ionuţ – Clasa a V-a – Pian – prof. Manciu Mihail
Toma Denisa – Clasa a V-a – Pian – prof. Manciu Mihail
Simionescu Oana – Clasa a VI-a - prof. Cozma Gabriela
Căpriţă Maria – Clasa a VII – a - prof. Manciu Mihail
Mențiune
Chirciu Marius – Clasa a III-a – prof. Dumitru Mariana
Gheorghiu George – Clasa a V-a – Pian – prof. Mocanu Emilia
Toma Raluca – Clasa a VI-a – Pian – prof. Manciu Mihail
Concurs Național „Modest Iftinchi”
Bucureşti
Premiul I
Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară –
prof. Andrei Dorel
Concurs Internațional „Internet Music Competition”
Serbia
Premiul I
Botez Eduard – Clasa I – Pian – prof. Oancă Ancuța
Cotruță Olivia – Clasa a III-a - Pian – prof. Oancă Ancuța
Popa Andreea – Clasa a V-a – Pian – prof Oancă Ancuța
Premiul III
Petrea Maria – Clasa I – Pian – prof. Niagu – Forţu Anemona
Concurs Internațional “Emanuel
Elenescu” Piatra Neamţ
Premiul II
Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a –
Flaut – prof. Pîrvu Aida
Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a –
Trompetă – prof. Pîrvu Marius
32
1. Studiul individual al elevului .........................................................…….…………………………..........p. 2
2.Aspecte psihologice ale relaţiei profesor – elev, la clasa de instrument………………………...….p. 3
3. Instrumente cu claviatură.....................................................................................................................p. 4
4. Alimentaţia sănătoasă, sursă de energie, creştere şi regenerare...................................................p. 5
5. Industria creativă...................................................................................................................................p. 6
6. Educarea şi dezvoltarea muzicală a elevilor prin dicteul muzical...................................................p. 7
7. Concursul judeţean de interpretare instrumentală şi arte vizuale « Ioan Nicolau »
la ediţia a III-a…………………………………………………………………………………………………..p. 8
8. Muzica –altfel decât o ştiam…………………………………………………………………………….......p. 9
9. Despre frumos.......................................................................................................................................p. 9
10. Ce este frumos?.................................................................................................................................p. 10
11.Dăruind, vei dobândi!………………………………………...……………………………….……….......p. 11
12. Copiii cu C.E.S., o problemă?..........................................................................................................p. 12
13. Poeme.................................................................................................................................................p. 13
14. Aplauze la expoziţiile viitorilor artişti............................................................................................ p.14
15. Matematica în structuri muzicale……………………………………..………………………...............p. 15
16. Micii actori………………...................................................................................................................p. 16
17. Proiecte educaţionale..………….......................................................................................................p. 17
18. Curiozităţi despre vestitorii primăverii…………….……………………………………………..........p. 22
19. “E uşor a scrie...” ..............................................................................................................................p. 24
20. Zâmbete şi ghicitori...........................................................................................................................p. 28
21. Limba engleză …………………………………...................................................................................p. 29
22. Concursuri şcolare de muzică instrumentală................................................................................p. 30
23. Cuprins...............................................................................................................................................p. 32
• .
Coordonator colectiv de redacţie:
prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA
Colectivul de redacţie:
prof. GOGA LENUŢA
prof. OANCĂ ANCUŢA
prof. înv. primar VIULEŢ NELIA
Tehnoredactare computerizată:
prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA
Corector:
prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA
Recommended