36
Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR Revista Şcolii Gimnaziale de Arte ‘’N. N. Tonitza” BÂRLAD NR. 4 / 2015-2016

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

  • Upload
    others

  • View
    14

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui

CURCUBEUL ARTELOR

Revista Şcolii Gimnaziale de Arte ‘’N. N. Tonitza” BÂRLAD

NR. 4 / 2015-2016

Page 2: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ DE ARTE

„N. N. TONITZA” BÂRLAD

„Curcubeul artelor”

Revista şcolii

Nr. 4 / 2015 -2016

Page 3: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

1

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016

EX CATEDRA

« Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la un om.

Aşa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc,

iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om.»

(R. Tagore)

Page 4: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

2

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016

Profesor pian,

Mocanu Emilia

Studiul individual al elevului

Orice învăţământ necesită, după cum se ştie, studiu individual. În cazul învăţării

unui instrument muzical, în afară de asimilarea cerebrală a lecţiilor primite, trebuie să se formeze

nenumărate deprinderi şi automatisme. Acest lucru se poate realiza numai cu un studiu

individual îndelungat şi migălos.

Pe lângă instrument, acasă este neapărat nevoie de un metronom şi de un

aparat de înregistrare cu ajnutorul căruia să se poată controla execuţiile. Timpul destinat zilnic

studiului trebuie să fie împărţit în mai multe etape, în intervalul dintre ele elevul putându-şi

pregăti lecţiile la alte materii. „Să te odihneşti de muncă prin altă muncă” spunea marele George

Enescu.

Etapele de studiu sunt de 30 minute la cei mici, 60 minute la cei mari, cu pauze

de 10 minute. Răbdarea, perseverenţa şi dăruirea sunt primele condiţii ale studiului la pian şi la

oricare alt instument. Un program minimal de studiu trebuie menţinut şi în timpul vacanţelor.

dacă nu se studiază o zi sau două, degetele îşi pierd din mobilitate, braţele devin mai puţin

suple. Studiul la pian îl începem cu exerciţii care au ca scop dezvoltarea şi fortificarea egală a

degetelor, supleţea mâinilor şi a braţelor, agilitatea, dozarea şi obţinerea unui sunet de calitate:

game, arpegii, acorduri, exerciţii diferite pentru cele cinci degete. După exerciţiile de încălzire se

trece la studiul lucrărilor aflate în program, începănd cu cele mai dificile şi lăsându-le la urmă pe

cele maI uşoare.

La studiul acasă, elevul trebuie să se concentreze şi să fie atent deoarece un

studiu făcut fără interes, cu gândurile în altă parte, nu dă rezultate, nefiind eficient. Elevul nu

trebuie să treacă peste greşeli deoarece acestea se pot transforma în deprinderi şi se rezolvă

foarte greu în timp. Lucrările se vor studia pe fragmente, cu mâini separate (în cazul piesei

polifonice, pe voci) şi foarte rar. Se trece la execuţia fragmentului în tempo mai repede, tot

separat. Etapa umătoare va fi execuţia fragmentului împreună în tempo lent, mergând treptat

până la tempo-ul real şi la redarea conţinutului expresiv, emoţional al fragmentului studiat.

Pentru obţinerea raporturilor ritmice şi a deprinderii unui ritm bun, elevul trebuie

să numere, scurt şi precis. Totodată, pentru dezvoltarea simţului ritmic este bine să se

folosească metronomul. În ceea ce priveşte norma zilnică de lucru la pian a elevului, aceasta

variază în funcţie de vârstă, vigoare, rezistenţă, de posibilităţile elevului şi de condiţiile de lucru

pe care le are acasă.

Este foarte importantă cantitatea, dar mai importantă este calitatea studiului. Ore

multe în faţa pianului, fără concentrare, autocontrol atent şi sever, nu aduc nici un folos.

Consider că nu este utilă repetarea unui fragment de foarte multe ori, 20 – 30 de ori. Nu

numărul mecanic al repetărilor contează, ci atenţia şi exactitatea cu care sunt executate, fiecare

repetare trebuind să fie mai bună, să reprezinte un progres faţă de precedenta. Elevul trebuie

îndrumat şi educat şi in sensul ca, prin observaţie atentă şi simţ autocritic, să găsească şi să

recunoască singur ce este corect şi frumos realizat sau este nesatisfăcor şi trebuie îndreptat.

Îndrumarea eleviilor spre buna conducere a studiului individual, continuu şi

raţional nu este o necesitate doar a învăţământului artistic, ci este şi va rămâne o condiţie

esenţială pentru întreaga activitate profesională de mai târziu.

Page 5: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

3

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/ 2015-2016

Învaţământul muzical instrumental reprezintă un proces complex de instruire şi

educaţie specială, ȋn cadrul căruia se realizează interferenţa a două personalităţi distincte.

Studiul instrumental desfăşurându-se ȋn mod individual, la clasa de specialitate are

loc confruntarea şi interdependenţa celor două entităţi: profesor şi elev. Asimilarea cunoştinţelor şi

deprinderilor instrumentale este determinată efectiv de atmosfera generală a clasei, de succesele şi

insuccesele elevilor, de relaţiile lor cu profesorul, şi de cele dintre ei, de autoritatea ȋndrumatorului,

ca şi de concepţia sa pedagogică.

Persuasiunea profesorului de instrument se va răsfrânge asupra celui condus numai

dacă ȋn relaţia dintre el şi elev va exista un ambient propice desfăşurării orelor de curs.

În timpul lecţiilor şi mai ales ȋn perioada premergătoare ieşirilor ȋn public ale elevului, mentorul va

aplica şi metoda psiho-terapeutică, necesară creării unei stări sufleteşti adecvate momentului

artistic respectiv.

În travaliul instrumental, profesorul ȋşi va pune amprenta pe atmosfera generală

psihologică a clasei, atât prin statutul său, cât şi prin calităţile sau eventual slăbiciunile sale

pedagogice. Pe parcursul procesului de ȋnvăţare are loc, totodată şi polarizarea elevilor clasei ȋn

două categorii: buni şi slabi. Nota specifică muncii profesorului de specialitate este dată de elevii săi

buni, care se bucură de un anumit prestigiu ȋn colectivitatea din care fac parte.

Etalon al muncii pedagogice a maestrului lor, aceştia demonstrează cât de bine se

poate ȋnvăţa la acel profesor, atrăgând după sine, implicit şi restul clasei.

Situate la polul opus, elementele mediocre oglindesc slăbiciunile profesorului

ingăduitor, reflectate ȋntr-o atitudine delăsătoare faţă de muncă. La formarea completă şi

armonioasă a tânărului instrumentist, profesorul va trebui să pornească de la cunoasterea lui sub

toate aspectele. Cunoasterea elevului presupune ȋnsă, o ȋndelungată observare a datelor lui native,

a ȋnzestrărilor sale muzicale, a temperamentului şi caracterului său. În descoperirea personalităţii

discipolului, mentorul va apela la cele mai noi cunostinţe din domeniul pedagogiei şi psihologiei,

evitând procedeele empirice şi practicile învechite.

Clarificandu-i elevului calea pe care o are de urmat în scopul desăvârşirii sale artistice, profesorul

va ţine seama de dificultatea că tânărul instrumentist nu-şi cunoaşte sinele şi, implicit, nici

capacităţile sale creatoare.

Bazându-se pe încrederea sădită în decursul anilor de lucru, cu răbdare şi migală în

sufletul copilului, educatorul îl poate influenţa în sensul dorit, făcând apel la puterea lui de

înţelegere a scopului propus, la receptivitatea sa la tot ce este nou, la dorinţa sa de asimilare şi de

afirmare.

Aflându-se pe calea transformării, devenirii şi cristalizării personalităţii sinelui, ambii

parteneri, profesor şi elev, angrenaţi într-un travaliu comun, invaţă împreună, descoperă noul şi

lucrează creator.

În acest sens, ilustrul violonist L. Kogan ne spunea adesea că „profesorul învaţă

foarte mult de la ucenic”, iar renumitul atist F. Drujinin (violonist), ni se confesa că şi-a revizuit

sistemul de lucru în momentul în care a devenit pedagog.

Preocupat permanent de conştientizarea celui educat, profesorul va insista asupra

ideii că acesta nu trebuie sa devină un executant mecanic al muzicii.

Aspecte psihologice ale relaţiei profesor - elev, la clasa de

instrument

Prof. vioară Niagu Doina

Page 6: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

4

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Instrumente cu claviatură

Orga mare – instrument muzical cu claviatură şi un sistem de tuburi sonore de diferite

dimensiuni şi forme. Orga mare este dotată cu un sistem de claviaturi (1 – 5) care este acţionat

cu mâinile, şi un pedalier acţionat cu vârful sau călcâiul piciorului.

Sunetul este produs de aerul din tuburi, accesul acestuia în tuburi fiind permis de către clape.

Rolul pedalierului este de a deschide tuburile instrumentului pentru sunetele din registrul grav,

mediu şi acut. Orga mare datează din antichitate, dar a fost mereu perfecţionată.

Orga electronică – instrument muzical electrofon cu clape. Sunetul este produs pe principiul

electromagnetic sau electrostatic, captând vibraţii produse de ancii, discuri rotative sau pe bază

electronică, cu ajutorul unor generatori de sunete (tranzistori, lămpi, etc.). A cunoscut o mare

răspândire în muzica uşoară şi de jazz.

Clavicordul – instrument cu claviatură şi coarde lovite de lamele metalice. Apărut în Evul Mediu,

era folosit mai ales pentru muzica de ambianţă intimă deoarece, în ciuda modului de producere a

sunetelor prin lovire, era un instrument foarte silenţios, cu un sunet stins, care se auzea la o

distanţă de 1 – 2 metri.

Clavecinul – instrument muzical cu claviatură folosit mai cu seamă între secolele al XVI –lea şi

al XVIII-lea. Coardele erau ciupite şi claviatura avea o întindere de 4 octave. Artizanii au încercat

în timp să adauge 2 claviaturi pentru o diversificare a sunetelor.

Virginalul – instrument muzical care produce sunetul prin ciupirea corzilor, folosit in Anglia.

Termenul de „virginal” se referea la toate instrumentele care emiteau sunete prin ciupirea

corzilor. Virginalul era prevăzut cu un singur set de corzi pentru fiecare notă şi un registru de 4

octave.

Spineta – reprezintă un tip de clavecin de mici dimensiuni. Se deosebea de virginal prin forma

de hexagon neregulat, iar corzile erau paralele cu claviatura, în diagonală sau in lungul laturii mai

lungi a hexagonului.

La instrumentele cu corzi ciupite era foarte greu de realizat un contrast tonal sau dinamic, de

aceea se acorda o mare atenţie şi importanţă atingerii şi articulării în timpul folosirii acestor

instrumente.

Pianul - instrument cu claviatură şi corzi, ale cărui sunete sunt produse prin lovirea corzilor de

ciocănele acţionate la apăsarea clapelor de pârghii. Pianul cu corzi orizontale este cunoscut sub

denumirea de pian de concert sau pian cu coadă. Pianul cu corzi dispuse vertical este numit pian

drept sau pianină.

Pianul este un instrument complex, folosit solo, instrument de corepetiţie (pentru realizarea

acompaniamentului) şi în marile orchestre, alături de celelalte instrumente.

Profesor pian, Elisabeta Milea

Page 7: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

5

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ, SURSĂ DE

ENERGIE, CREŞTERE ŞI REGENERARE

Secretar,

DECUSEARĂ FLAVIA

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali ai construcţiei sale. Sănătatea

şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate aduce,

împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu

este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm. După cum se ştie, nu numai hrana

nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui

comportament alimentar greşit. Modul în care percepem alimentaţia şi alegerile pe care le facem zi de zi au

un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Pentru a putea vedea efecte vizibile, trebuie

să înţelegem că alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-

un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea.

Alimentaţia sănătoasă şi sportul sunt cheia unei vieţi sănătoase. Ele îţi vor crea o stare de

bine, de energie, reducând riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul şi

anumite tipuri de cancer. Îţi poţi stabili propria alimentaţie sănătoasă, aşa încât tu poţi să decizi singur ce

anume vrei să mănânci şi ce vrei să excluzi. Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât

alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată, corect compusă din punct de

vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre

vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie

în toate privinţele.

Carbohidraţii sunt cei care ne ajută să ne menţinem energia pe timpul întregii zile. Pentru a ne simţi plini de

energie zilnic, indiferent de greutăţile cu care ne confruntăm fie acasa, fie la locul de muncă, trebuie să

acordăm o atenţie desăvârşită alimentelor pe care le consumăm. Niciun aliment singur nu poate furniza toţi

nutrienţii esenţiali organismului. Astfel este important să se consume alimente din toate categoriile, pentru

aportul lor, necesar şi diferit, în vitamine, substanţe minerale şi fibre.

Lipsa somnului, stresul şi timpul limitat pe care îl acordăm meselor de pe parcursul zilei, nu

ar trebui să ne împiedice să avem o dietă sănătoasă. Organismul nostru are nevoie de energie pentru a

depăşi cu bine zilele obositoare, momentele stresante şi grijile cu care ne confruntăm adesea.

Energia noastră provine din alimentele pe care le comsumăm şi din lichidele pe care le bem. Cei trei nutrienţi

care produc energie sunt carbohidraţii, proteinele şi grăsimile. Trebuie să ţinem cont de faptul că cea mai

importantă sursă de energie pentru organism o reprezintă carbohidraţii. Doar în lipsa carbohidraţilor, corpul

apelează la celelalte surse de energie (proteinele şi grăsimile). Este important să consumăm cantităţi

suficiente de calorii pentru a oferi organismului suficientă energie necesară susţinerii activităţii fizice şi

intelectuale.

Să nu neglijăm şi băuturile. Anumite lichide sunt esenţiale pentru menţinerea energiei în

organism. Apa este importantă pentru a ajuta digestia, absorbţia şi transportul nutrienţilor în corp.

Deshidratarea poate duce la lipsa de energie. Activitatea fizică este o parte importantă a acestui regim. Un

program de exerciţii fizice cu durată de 30 până la 90 minute zilnic, este suficient. Adoptarea unei diete

sănătoase nu înseamnă regim alimentar; reprezintă o metodă de a îmbunătăţi sănătatea. 75% dintre bolile

de astăzi sunt consecinţa alimentaţiei nesănătoase şi a stilului de viaţă dezordonat. Modul în care te hrăneşti,

originea produselor, obiceiurile alimentare în general au o importanţă majoră în echilibrul organismului.

Trebuie să se mănânce variat la fiecare masă şi nu trebuie să uităm că alimentele bogate în fibre, proteine şi

grăsimi se digeră mai greu. Pentru că ducem un stil de viaţă alert, avem nevoie să consumăm alimentele

inteligent pentru a conferi organismului nostru energia de care are nevoie.

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea

energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea, se recomandă tuturor celor

care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos, să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în

grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe

şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel

încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale).

Pentru a fi sănătoşi şi a avea un echilibru în dietă trebuie să ţinem cont că alimentaţia sănătoasă se bazează

pe varietatea alimentară, dar mai ales pe cumpătare. Orice exces alimentar poate provoca diferite suferinţe

organismului.

Page 8: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

6

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Industria creativă

Industriile creative și culturale fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în

economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial)

şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari

decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este

angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris,

New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează 11 industrii creative la

nivel global, intitulat Cultural Times, realizat pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi

Compozitori.

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii. Aceştia sunt

tineri, activităţile creative contribuind în mod semnificativ la angajarea lor. În Europa, în sectorul creativ s-au

angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani decât în oricare alt sector. În

Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia

creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei. Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial. În SUA,

artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie, angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât

media. În Brazilia, angajaţii din domeniul creativ aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire

decât media națională a forţei de muncă.

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri ce reprezintă 32% din veniturile globale totale

şi 7,7 milioane de locuri de muncă. Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorie şi continuă să

fie un generator de tendinţe pe scena globală. Punctul forte al sectoarelor culturale şi creative europene este

reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece

muzee din lume se găsesc în Europa şi 30 din "Oraşele Creative" definite de UNESCO sunt europene – fapt

care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în

anul 2013.

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică,

Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce

industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din

industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în

domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi

dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming

pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare

puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul

cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatori şi dispune de o concentrare unică de şcoli şi

universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de

universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără

unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizuale şi design.

Cultura şi creativitatea reprezintă, fără îndoială, un liant care unește nu doar inimi şi suflete, ci şi întregi

societăţi şi naţiuni. Într-o lume care se confruntă adesea cu fenomene disruptive şi revoluţionare – din punct

de vedere economic, social, politic şi tehnologic – creativitatea şi cultura au legat istoric și natural trecutul

nostru de prezent şi viitor.

Contabil, Claudius Mircea

Page 9: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Deşi în educaţia muzicală în ultimii ani a apărut un abecedar muzical şi manuale de teorie şi solfegii

coordonate programelor analitice existente, lipseşte cu desăvârşire materialul menit să facă legătura dintre

primele impresii auditive şi sistemul organizat necesar muzicalizării elevului. Lipseşte acest material sonor

care să obişnuiască în mod sistematic auzul elevului, indiferent de vârstă, cu toate elementele muzicii

ordonate şi sistematizate de la uşor si simplu la greu şi complex. Nu este suficientă numai expunerea

teoretică şi solfegierea în cântece sau simple solfegii a noţiunilor predate, ci elevul trebuie să ştie să le

observe, să le audă, să le asimileze şi să le poată reda.

Din punct de vedere anatomic, ştim că sunetul este un fenomen ondulatoriu care se

propagă prin aer (vibraţii). Aceste vibraţii izbindu-se de membrana timpanului, sunt transmise mai departe

prin oscioarele auditive care le amplifică forţa de 50 de ori. Procesul de transmitere se continua până când

ajunge la cilii organului lui Corti, excitându-se terminaţiile nervului auditiv. Prin nervul auditiv, excitaţia din

organul lui Corti ajunge la scoarţa cerebrală, în regiunea auditivă a acesteia. Aici se realizează analiza şi

sinteza excitaţiei auditive, aici se formează sunetul ca senzaţie de care devenim conştienţi, prin analizarea

în scoarţă percepându-i-se calităţile: intensitate, durată, timbru, înălţime, făcându-se astfel posibilă selecţia

şi reprezentarea corectă a sunetului pentru a putea fi reprodus vocal şi grafic.

Din punctul de vedere al procesului de gândire, principalele operaţii mintale prin care se

realizează sunt: analiza şi sinteza, comparaţia, generalizarea şi abstractizarea, concretizarea.

Audiţia interioară este operaţia de gândire abstractă care presupune un anumit grad de

dezvoltare superioară a elevului. Pentru a putea reda o melodie, elevul are nevoie de un auz bun, de

inteligenţă, memorie şi de o putere de transformare spontană a senzaţiilor auditive în interiorul său. A auzi în

interior un element muzical înseamnă a-l purta în gând, având posibilitatea de a-l reproduce în orice

moment. Cu ajutorul dictărilor muzicale se pot face exerciţii de dezvoltare a memoriei muzicale, exerciţii de

reconstituire a melodiei.

Dictarea muzicală nu trebuie considerată ca un fenomen rupt din procesul de învăţământ.

Ea se leagă într-un tot organic cu scopul muzicalizării, educării muzicale şi dezvoltării generale a elevului.

În tot procesul de învăţământ nu există un fenomen atât de complex ca dictarea. Dictarea

dezvoltă operaţiunile gândirii. Dictarea în fază intuitivă se concretizează prin :

♦ învăţarea unui cântec (profesorul îl dictează verbal, elevii reproduc oral);

♦ dictările ritmice;

♦ dictarea mersului după instrument (repede, rar);

♦ profesorul dictează la instrument melodiile învăţate, iar elevii trebuie să recunoască şi să le

distingă;

♦ dictarea sunetelor groase, potrivite şi subţiri;

♦ dictarea şi recunoaşterea intuitivă a măsurilor.

Locul dictării în lecţie este determinat de scopul urmărit în fiecare oră de curs. Dictarea poate şi

trebuie să facă parte din verificarea fiecărui elev, să întregească procesul de învăţământ muzical,

contribuind astfel la pregătirea multilaterală a elevului pentru muzică, prin muzică.

Educarea şi dezvoltarea muzicală a elevilor prin

dicteul muzical

Profesor TSD, Aida Pîrvu

7

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Page 10: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

8

CONCURSUL JUDEŢEAN DE INTERPRETARE

INSTRUMENTALĂ

ŞI ARTE VIZUALE „IOAN NICOLAU” – LA EDIŢIA A III-A

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Concursul a fost organizat de Şcoala Gimnazială de Arte „N.N. Tonitza” Bârlad, ca urmare a Proiectului

educaţional coordonat de doamna profesoară Ancuţa Oancă.

Concursul s-a desfăşurat pe 15 aprilie 2016 şi s-a adresat elevilor instrumentşti preşcolari , celor din

clasele I-VIII şi elevilor plasticieni din clasele I-VIII.

Secţiunea Muzică Instrumentală a cuprins patru categorii: pian, vioară, instrumente de suflat şi pian-

amatori, având ca privilegiu , găzduirea desfăşurării în locaţii culturale importante din oraşul nostru:

„Pavilionul Marcel Guguianu, Muzeul „” Vasile Pârvan”, Teatrul „Victor Ion Popa” şi C.A.R.P. „Elena Cuza”.

Cea de-a III-a ediţie a concursului a fost o reuşită atât prin numărul mare de participanţi -144, cât şi

prin nivelul ridicat de evoluţie al tinerilor instrumentişti.S-au înscris în concurs elevi de la şcolile de muzică

din Bârlad şi Vaslui dar şi de la alte şcoli generale din judeţ, care studiază pianul din pasiune.

Se ştie foarte bine că această zonă a ţării este o zonă săracă, vitregită de foarte multe lucruri, dar

bogată din punct de vedere al talentelor muzicale.

Bârladul a fost mereu un puternic centru cultural, având o tradiţie muzicală ce dăinuie de peste 50 de

ani, la care au contribuit mulţi oameni de valoare.

Unul dintre aceştia a fost Ioan Nicolau- profesor, compozitor şi dirijor, o personalitate marcantă a

judeţului. Şcoala noastră a fost onorată să-l aibă pe profesorul Ioan Nicolau în fruntea sa foarte mulţi ani,

timp în care ne-a demonstrat că niciun sacrificiu nu este prea mare ca să slujeşti arta.

Omagiul pe care noi, profesorii, am dorit să i-l aducem, a fost ca acest concurs să-i poarte numele.

Concursul nu s-a limitat doar la aspectul competitiv, a avut ca scop final mijlocirea actului interpretativ

între public şi micii instrumentişti care au fost răsplătiţi cu multe aplauze.

Un obiectiv important în desfăşurarea acestei competiţii a fost acela de a promova tinerele talente, de a

insufla dragostea faţă de cea mai frumoasă artă numită MUZICĂ ea fiind sublima formă de educaţie, care

dezvoltă la copii sensibilitatea, disciplina, blândeţea, bunătatea şi nu în ultimul rând respectul şi consideraţia

faţă de marii noştri înaintaşi – compozitorii tuturor timpurilor.

Vreau să cred că această ediţie a concursului a fost una reuşită, atingându-şi scopul propus, atât în

ceea ce priveşte organizarea cât şi calitatea interpretativă a lucrărilor muzicale propuse spre audiţie de

către micii instrumentişti.

Profesor flaut, Camelia Andrei

Page 11: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

9

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Născută din curgerea apei, din ciripitul păsărilor și din foșnetul frunzelor, muzica este evadare,

mod de relaxare, prietenă loială, care ne însoțește la bine și la rău; cu alte cuvinte, o componentă

continuă a vieții noastre de zi cu zi.

Efectele muzicii asupra sufletului nostru sunt diferite de la om la om, diferența fiind dată de ritmul,

genul muzical și, de ce nu, chiar de mesajul care se vrea a fi transmis de melodie, dar care este perceput

în funcție de viziunea ascultătorului. Fiecare om se bucură la auzul unui anumit gen muzical, al unei

anumite melodii, însă se simte deranjat de alte genuri muzicale. Asta poartă numele de “preferință

muzicală”, în care antipatia sau simpatia față de o anumită muzică, faptul că apreciem un anumit artist sau

nu, este în concordanță cu unicitatea pesonalității fiecăruia.

De aceea spunem deseori că personalitatea adolescenților este influențată de muzica pe care o

ascultă, de modelul pe care-l reprezintă în viața lor artistul favorit, de crezul lor; astfel, fiecare adolescent

va asculta muzica ce reflectă modul său de a simți, ritmul care i se potrivește cel mai bine, sound trackul

ce reliefează stilul său de viață. Atunci când este greșit înțeleasă, generează unele conflicte ideologice,

dar- dincolo de acest fapt- muzica, mai ales cea clasică, aduce o serie de avantaje: spre exemplu, muzica

relaxantă, calmă determină oamenii să fie mai sensibili, cinstiți, mai curați sufletește, aducând beneficii

asupra intelectului prin îmbogățirea bagajului de cunoștințe.

Deși este greu de acceptat, unele curente muzicale îi influențează negativ pe tineri, muzica

având chiar efecte tragice asupra psihicului lor. Acest lucru li se întâmplă celor mult prea sensibili, cărora

le vine greu să-și facă prieteni, care au dificultăți în învățarea lecțiilor și care, renunțând la efortul

intelectual, găsesc o oarecare consolare în mesajul negativ al unor melodii, mai ales din genul rock.

Acestea sunt fapte care există și de care nu putem face abstracție, și trebuie să-i întrebăm, mai ales noi,

elevii unei școli de muzică, pe cei mari : ce cred ei despre anumite piese muzicale, despre sensurile

mesajului transmis, despre ceea ce sunt pe scenă artiștii și ceea ce sunt ei cu adevărat în viața reală?

Profesor GOGA LENUŢA

Fiecare dintre noi vrea să-şi trăiască viaţa frumos. În acest scop, caută locuri frumoase, pe care să

le viziteze cât mai curând. Unii visează să ajungă în Haiti, alţii, la Paris sau la Viena. Alţii, mai modeşti, se

mulţumesc gândindu-se cum ar fi să păşească prudent pe un traseu din împrejurimile Braşovului sau să

revadă Peleşul. Frumoase destinaţii…

Numai că vacanţa e departe, iar visul rămane doar un vis. Ce-i de facut?

Nu deunazi, am avut o discuţie contradictorie cu un copil; se căznea să-mi arate că are dreptate, iar

eu nu ştiam ce sa mai cred… L-am privit drept în ochii lui de copil şi am văzut frumuseţea din inima lui; l-am

privit apoi încercând ore întregi să descopere misterul purităţii ghioceilor. Nu ştiu dacă l-a dezlegat, dar

părea să fie fericit, atunci când, deşi trăind printre noi, respira unic, original, într-o altă lume: cea a

frumuseţii.

L-am surprins găsind apoi soluţia unei probleme şi exclamând bucuros: “ Ce problemă frumoasă!” ;

sau, altădată, l-am ascultat interpretând, transfigurat de emoţia momentului, o piesa de… Chopin - să zicem.

Câtă trăire şi, mai ales, câtă satisfacţie, concentrate într-un verb:” Mi-a ieşit!”

Aşadar, să nu căutăm frumosul în locuri inaccesibile nouă; îl găsim lesne în parfumul unei flori, în

cântecul păsărelelor şi, mai ales, în sufletele noastre.

Despre frumos

MUZICA - ALTFEL DECÂT O ȘTIAM Director, profesor clarinet, Mariana Bogos

Page 12: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

10

CE ESTE FRUMOS?

Ce este frumos ? îţi spui o întrebare,

Si încerci, să afli un răspuns,

Este oare acea tainică cărare,

Pe care cu greu, în viaţă ai de pătruns ?

Te mai întrebi, să afli frumuseţea.

Cum o definim noi oare ?

Cum afli misterul acesta,

Prin care ne definim fiecare?

Este un miracol din viaţă ?

Este prezent chiar în noi ?

Sau este creaţie, cu adevărat măreaţă

Ce se revarsă mereu şuvoi ?

Şi astfel,prin frumos definim natura.

Prin frumos tot cerul înstelat.

Prin frumos şi creatura,

Căci din frumos se hrăneşte neîncetat.

Prin frumos aprindem speranţa,

Spre a trăi minunat.

Prin frumos trăim viaţa

Cu mult patos,fericit şi neîncetat.

Prin frumos devii de mulţi ascultat,

Artist de scenă sau maestru spiritual.

Prin frumos eşti mult curtat

Atrăgător, iubitor, şi senzual.

Prin frumos, scena lumii e deschisă

Către Marele Creator.

Prin frumos cerul are permisă

Trecerea, spre tărâmul nemuritor.

Nespusă este frumuseţea,

Ea hrăneşte sufletul din plin,

Ea aduce şi nobleţea

Către sufletul divin.

Prin frumos, priveşti cu dor

Către o viaţă minunată.

Prin frumos, eşti mereu un călător

Spre viaţa divină, mereu căutată.

Autor: Prof. religie Ignat Florin

Page 13: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

În perioada 1 noiembrie 2015 – 20 aprilie 2016, colectivul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 4 Bârlad,

structură a Şcolii Gimnaziale de Arte „N.N. Tonitza”, a desfăşurat un proiect educaţional intitulat „Dăruind, vei

dobândi!”, care a avut drept principal obiectiv realizarea unor activităţi menite să vină în sprijinul copiilor cu nevoi

speciale, orfani ori din familii monoparentale sau cu o situaţie precară. Nu este primul an în care preşcolarii şi

educatoarele au fost implicaţi în astfel de activităţi, ci, de mai bine de cinci ani, unitatea noastră organizează

campanii umanitare prin care strâng şi se dăruiesc jucării, hăinuţe, dulciuri şi fructe pentru copiii de la grădiniţele din

satele Şuletea, Iana, Ghergheşti etc.

Proiectul local „Dăruind, vei dobândi!” face parte din competiţia judeţeană „O şcoală pentru toţi şi pentru

fiecare!” şi înglobează zece activităţi, proiectul fiind coordonat de prof.Obreja Nuța, fiind sprijinită de următoarele

cadre didactice: Maxim Ruxandra, Petcu Alina, Breazu Doina, Gîlea Maricica, Robu Maricica, Bleoju Carmen.

Denumirea proiectului te duce cu gândul la a face bine celor din jur, la a dărui din puţinul pe care îl avem

celor care au mai puţin, dăruire care pornește de la copii la copii, de la părinţi la părinţi şi de la educatori la educatori.

Spiritul sărbătorilor de iarnă, al Naşterii Mântuitorului Iisus, s-a simțit pretutindeni, dar mai ales în sufletul micuţilor

din această grădiniţă şi a părinţilor acestora. Ei au înţeles că, undeva, departe de grădiniţa lor, în satele Găgeşti şi

Cepeşti, comuna Bogdăniţa, se află copii care au nevoie de ajutorul lor. Au renunţat cu plăcere la o parte din jucăriile

şi hăinuţele lor pentru a face fericiţi nişte copii pe care îi cunosc foarte puţin.

Pornind de la «Scrisoare pentru prietenul meu», copiii din grădiniţa noastră au trimis un gând de prietenie

prin intermediul desenului, într-o cizmuliţă frumos confecţionată, gând întors de copiii celor două grădiniţe din

Cepeşti şi Găgeşti pentru copiii noştri.

Ne-am gândit, am desenat Să ofere și la cei

Am ales, confecționat La care de obicei

Și pe moși i-am ajutat Sacul ajunge cam gol

După atâta ocol.

După aceea, prichindeii bârlădeni au mers cu colindul atât la Asociaţia „Myosotis”, pentru a le dărui un strop

de bucurie copiilor cu dizabilităţi, cât şi la doi agenţi economici din oraş. Agenții economici i-au răsplătit cu dulciuri şi

bani. Cu banii primiţi s-au cumpărat dulciuri, fructe, alimente de bază (zahăr, ulei, făină, orez etc.) şi seturi de căciuli,

fulare şi mănuşi pentru copiii din mediul rural.

Cu sprijinul părinților din unitate s-au donat şi hăinuţe, jucării şi încălțăminte.

Activităţile din cadrul proiectului au continuat cu organizarea unei expoziţii cu vânzare a unor produse

precum globuri şi felicitări de Crăciun, confecţionate de copii, părinţi şi cadre didactice. Cu banii obţinuţi s-au

cumpărat cărţi pentru ca, în ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, s-a desfăşurat activitatea «Fiecare copil trebuie să

citească o carte!», toţi copiii implicaţi în proiect au primit câte o carte.

Ascultând din Eminescu

,,Somnoroase păsărele’’

Am ales cărțile de colorat

Și povești de ascultat.

Celelalte activităţi din proiect au avut rolul de a ajuta copiii din mediul urban şi rural să se cunoască mai

bine, să socializeze, să înţeleagă că, pretutindeni, toţi au dreptul la o copilărie fericită şi lipsită de griji. S-au organizat

activități cu ocazia zilei Unirii, s-au organizat jocuri în aer liber specifice atât mediului urban dar și mediului rural, s-a

lucrat în colaborare sat—oraș la confecționarea unui mesaj de prietenie care s-a regăsit în ,,Copacul Prieteniei’’.

Bucuroși toți împreună Prin zăpadă ne-am jucat

Toți am dat mână cu mână Fluturi, îngeri am format

Am cântat, am dansat Oameni mari și oameni mici

Cifrele le-am învățat Construiți chiar de pitici.

Și-am jucat Hora Unirii

Din Bârlad pân’ la Cepești

Și de-acolo la Găgești.

Activitățile din cadrul proiectului au fost prezentate la Vaslui, în versuri de 2 reprezentanți ai preșcolarilor

implicați în proiect, Popa Alexandra și Enache Victor.

Proiectul a fost evaluat cu premiul I, ceea ce ne bucură și ne obligă să continuăm acest tip de activități și în

anii viitori.

Depinde de noi, cei mari, să dăruim dragoste, înţelegere şi sprijin şi stă în puterea noastră să

ajutăm zâmbetul unui copil să prindă contur la primirea unui dar frumos venit din inimă! Dăruind azi, vom dobândi cu

siguranţă mâine!!

Prof. înv. preşcolar,

OBREJA NUŢA

11

Page 14: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

12

COPIII CU C.E.S., O PROBLEMĂ? “Eu sunt copilul.

Tu ţii în mâinile tale destinul meu.

Tu determini în cea mai mare măsură

dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă”

Sunt cuvinte care ar trebui să ne urmărească toată viaţa. Da, eu cel matur,

indiferent ce hram port şi de unde vin, îmi asum o foarte mare responsabilitate faţă de o viaţă de

om, în momentul în care am devenit părinte sau educator. Dacă unii sunt mai puţin conştienţi de

acest lucru, înseamnă că undeva, în trecutul lor, în copilăria lor au avut parte de aceeaşi

inconştienţă din partea adulţilor din jur. Acesta este un lanţ al slăbiciunilor pe care mulţi dintre noi

ar putea să-l rupă, doar dacă ar vrea, doar dacă ar fi mai atenţi la cei din jurul lor, la sufletele

nevinovate, “condamnate” la un alt mers al dezvoltării personalităţii lor.

Da, este vorba de copiii cu cerinţe educative speciale. Oare cu ce au greşit aceşti

copii şi în faţa cui, de am ajuns să nici nu-i observăm, noi, cei din “alte sfere”? Suntem, oare, destul

de convinşi sau de în cunoştinţă de cauză că aceste “cerinţe educaţionale speciale” pot reieşi nu

numai dintr-o deficienţă biologică ci, mai ales din experienţele neplăcute, anterioare, ale copilului,

din problemele sociale ale familiilor acestora? Răspunsul nu poate veni decât din modul de

implicare al membrilor societăţii şi comunităţii, pentru integrarea acestor copii în societate.

Uităm adesea că ne naştem cu drepturi egale şi că doar şansele nu sunt egale! Cu cât mai

devreme vom conştientiza acest aspect, adică, cu cât mai de timpuriu, cu atât şansele pentru copiii

aflaţi în situaţii de instituţionalizare vor fi mai multe şi mai mari. Influenţa “izolării” copiilor cu CES

asupra dezvoltării personalităţii lor este negativă pentru că, ştim foarte bine că dezvoltarea

personalităţii copilului este într-o relaţie strânsă cu mediul, acesta determinând, direcţia drumului

dezvoltării acestuia.

Să nu uităm că şi confortul psihologic oferit de mediu este determinant într-o

evoluţie sau alta a formării şi dezvoltării personalităţii umane.

Nu putem face abstracţie de faptul că avem şi copii instituţionalizaţi. Este o realitate. Important este

să dorim să ne schimbăm atitudinea vizavi de aceştia, să înţelegem ce rol important avem, noi, cei

care suntem privilegiaţi să creştem şi să educăm copii fără asemenea probleme, chiar şi faţă de

aceşti copii. Rolul nostru este de a participa efectiv la schimbarea mentalităţii societăţii, oferind

informaţii şi practici ancorate în realitate. Trebuie să găsim diverse modalităţi de integrare socială

activă a acestor copii, pentru a diminua factorii care duc la o instabilitate emoţională, la un limbaj

dezvoltat insuficient, la un comportament dificil şi să determinăm un echilibru emoţional, încredere

în cei apropiaţi pentru a putea relaţiona mai uşor, să participăm la formarea deprinderilor necesare

vieţii în colectivitate. Nu numai şcoala are obligaţia şi menirea de a influenţa în bine bunul mers al

dezvoltării acestor copii. Câţi dintre noi işi dau seama că aceşti copii au – pe lângă problemele

similare cu ale unui copil obişnuit – şi problemele specifice situaţiei care a determinat

instituţionalizarea lor? Rezolvarea acestor probleme necesită o tratare individuală prin activităţi de

corecţie şi de recuperare şi prin includerea copilului în sistemul educaţional obişnuit.

Toate acestea nu cer un efort atât de mare din partea noastră, dar, tratarea lor cu

nepăsare sau indiferenţă, sau şi mai rău, excluderea acestei realităţi din sfera preocupărilor

noastre, poate duce la nedezvoltarea celorlalte procese psihice şi a personalităţii acestor copii.

Copiii cu CES demonstrează un nivel scăzut de adaptare şcolară, lipsa deprinderilor de viaţă, lipsa

de iniţiative, instabilitatea atenţiei, autocontrolul nedezvoltat. Dacă nu din alte motive, atunci, măcar

din spirit civic ar trebui să le dăm atenţia cuvenită.

Mediul social este o şansă! Instituţionalizarea nu este o sentinţă! Neimplicarea noastră, a celor din

jur, este o sentinţă mai periculoasă - şi cu o bătaie mai lungă în viitor - decât orice predispoziţie

biologică sau socială! Să ne bucurăm, aşadar, de ceea ce avem, dar să nu uităm de cei mai trişti

ca noi!

Prof. înv. primar,

VIULEŢ NELIA

Page 15: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

13

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Noi de mici am tot aflat

De la carte un bun sfat :

Ea mereu ne da povaţă

Cum să ne putăm în viaţă.

Să citim pe litere

Şi-apoi cuvintele,

Ce numesc obiecte, nume,

Tot ce se-ntâlneşte-n lume.

Poezii,poveşti şi basme

De la lumea adunate

Şi-apoi tot la lume date.

Noi din carte vom afla

Că PĂMÂNTU-I planeta,

Pe care vrem să trăim.

De războaie s-o păzim,

Sănătoşi, voioşi să fim

ROMÂNIA s-o iubim!

Noi din carte mai aflăm

Familia s-o apărăm;

S-o-ndrăgim, să fim creştini,

Şi de rele s-o păzim!

Toate-aceste le vom şti,

De-nvăţăm a le citi!

Zi de zi noi învăţăm

Munca s-o apreciem.

Doar prin muncă te remarci

Şi prieteni mulţi îţi faci.

Chiar de suntem încă mici

Noi muncim cu drag aici,

În grădiniţă la grupa mare,

Alături de doamna educatoare

.

Ea ne-nvaţă şi ne-ndrumă

Munca s-o iubim într-una.

Hărnicia-I o virtute

Pentru cel ce vrea s-asculte!

De aceea, nu uita!

“Cine nu munceşte,

N-are ce mânca!

Iar cine munceşte

Are tot ce vrea!”

AI CARTE - AI PARTE !

HĂRNICIA-I BUCURIE!

Educatoare, Brehoi Jenica

Gradiniţa nr. 20

Page 16: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

14

Ca şi în anul şcolar precedent, elevii Şcolii Gimnaziale de Arte “N. N. Tonitza” de la secţia de

arte plastice au desfăşurat numeroase activităţi extracurriculare în anul şcolar 2015 – 2016,

continuând programul stabilit de profesorii îndrumători Dionisie Gradu şi Georgel Pascu.

Creativitatea, munca la şevalet, indicaţiile date de profesorii îndrumători s-au concretizat prin lucrări

de rafinament artistic, sensibilitate, concept şi noutate de abordare compoziţională în grafică şi

pictură.

Plasticienii şcolii noastre, elevi ai claselor V – VIII au debutat în acest an şcolar cu expoziţia

de grafică şi pictură în colaborare cu plasticienii Liceului Pedagogic « Ioan Popescu » din Bârlad la

Ziua Palatului Comunal.

Desfăşurată în foaierul Palatului Comunal, expoziţia a fost vernisată de profesorul Gradu

Dionisie în prezenţa unui numeros public, oficialităţi, părinţi, elevi, mass – media. Activitatea a fost

amplificată de recitaluri instrumentale ale elevilor din clasele V – VIII. Expoziţia s-a bucurat de

succes, oficialităţile bârlădene apreciind lucrările expuse.

Prezenţi cu o nouă expoziţie de grafică şi pictură la aniversarea a 100 de ani ai Artileriei

române, desfăşurată la Garnizoana de artilerie din Bârlad într-un cadru oficial, elevii noştri plasticien

au îmbogăţit evenimentul cu lucrări ale căror teme au incitat ochii celor prezenţi, fiind felicitaţi de

persoanele oficiale prezente, militari, părinţi.

Programul expoziţional a continuat în decembrie 2015 la Centrul Militar Bârlad în sala mare cu o

manifestare de grafică şi sculptură dedicată sărbătorilor de iarnă, precum şi recitaluri susţinute de

elevii eşcolii.

Prima expoziţie din anul 2016 a fost deschisă la Centrul Cultural « Mihai Eminescu »

Bârlad, omagiindu-l pe Nicolae Tonitza, patronul spiritual al şcolii noastre. Expoziţia de grafică şi

pictură « Experiment » vernisată de profesor doctor Laurenţiu Chiriac a coincis cu premierea

laureaţilor Concursului de Interpretare Instrumentală şi Arte Plastice « Ioan Nicolau ». S-au

evidenţiat elevi plasticieni ca: Ciuraru Cristina, Tuchel Crina, Iftenie Bianca, Ilie Anca, Şaim Bogdan,

Pletea Andrei şi Radu Sebastian. Expoziţia a fost dedicată marelui pictor Nicolae Tonitza oferind în

lucrările de pe simeze multă culoare, rafinament artistic şi exprimări moderne, conceptuale prin

temele abordate. Expoziţia de la Centrul Cultural « Mihai Eminescu » a fost vizionată de un număr

mare de elevi în programul « Săptămâna altfel : să ştii mai multe, să fii mai bun », bucurându-se de

un real succes.

Anul şcolar 2015 - 2016 a oferit numeroase revelaţii artistice plastice pe simeze, elevii coordonaţi de

profesorii Dionisie Gradu şi Georgel Pascu continuând tradiţia Şcolii Gimnaziale de Arte “N. N.

Tonitza” cu noi valori de care sunt convins că se vor afirma în viitor.

APLAUZE LA EXPOZIŢIILE VIITORILOR ARTIŞTI

Şef catedră arte plastice, prof.

Georgel Pascu

Page 17: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

15

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Muzica în asociere cu matematica conduce copilul într-o lume armonică. Universul

sonor artistic permite accesul pe tărâmul concretului şi raţiunii. Muzica, artă clădită din sunet,

armonie şi ritm, creează vibraţii interioare în senzitivitatea, emoţionalitatea şi gândirea copilului,

creează imagini sonore, ritmice şi melodice ale trăirilor.

Între copil şi sursa muzicală se creează o comuniune, o dependenţă necesară

confortului biologic şi psihic datorită vibraţiilor. Armonia ritmică şi melodică a muzicii se transferă în

actul perceperii şi trăirii, în intimitatea sufletului. Reacţia individuală sufletească, provocată de

sunetul muzical nu poate fi explicată matematic (Ralea, 1972, p.266). Crearea mediului pentru

perceperea şi trăirea muzicii, pentru înţelegerea ei este o primă condiţie a educării sensibilităţii

muzicale. În contact cu muzica copilul învaţă să asculte şi să interpreteze diferite compoziţii

muzicale.

Audiţia muzicală este o cale directă şi eficientă de a dezvolta gustul elevilor pentru

frumosul din muzică. În cadrul audiţiilor muzicale, gândirea elevilor va fi orientată atât spre

înţelegerea structurală a lucrărilor, cât şi spre descifrarea mesajului acestora. Pe această cale, elevii

îşi dezvoltă sensibilitatea şi capacitatea de selecţie. Audiţia muzicală exersează auzul muzical şi

fonematic, sensibilitatea pentru ritm şi melodie, iar prin mediul ambiant sonor asigură funcţia

cathartică, ca şi jocul didactic matematic.

Programul educaţiei muzicale specializate este conceput:

♪ să formeze elevilor deprinderi de interpretare vocală;

♪ să le stimuleze interesul pentru muzică;

♪ să le formeze priceperi de a folosi corect tehnica instrumentală specifică viorii/ pianului/

violei;

♪ să audieze, să compare pentru a înţelege structura lucrărilor;

♪ să interpreteze lucrări muzicale;

♪ să descifreze cântece în tonalităţi majore şi minore;

♪ să exerseze capacităţile de receptare şi trăire;

♪ să dobândească judecăţi şi raţionamente;

♪ să reprezinte conţinutul sugerat de muzică;

♪ să realizeze scurte compoziţii muzicale pentru a fi puse în valoare performanţele

muzicale datorate aptitudinilor muzicale (Macavei, 2002).

Efectele informativ- formative ale educaţiei muzicale benefice educaţiei integrate

sunt: dezvoltarea auzului fonematic şi muzical, a interesului şi plăcerii de a asculta şi interpreta

muzica, de a o trăi; dezvoltarea dicţiei, a simţului estetic, a gustului pentru valorile autentice;

formarea deprinderii de a recurge la muzică în scopuri relaxante; învăţarea şi practicarea ei fiind ca

o terapie pentru intelectul copiilor (Paşca, 2006).

Academicianul Octav Onicescu a numit muzica matematică a sunetelor, aptă să

antreneze şi să dezvolte gândirea (prin organizarea logică a materialului: măsură, durate), memoria,

atenţia distributivă, afectivitatea, voinţa, imaginaţia, creativitatea, spiritul de ordine. Când elevul

cântă (vocal sau instrumental) este atent la mai multe operaţii care însumate dau viaţă cântecului

(atenţia îi este distributivă), îşi aminteşte textul cântecului (memoria), dă dovadă de acuitate auditivă,

respectă regulile impuse.

La educaţia muzicală se dezvoltă atât copiii cu aptitudini muzicale, cât şi cei cu

aptitudini matematice (Lupu,1988). Practica şcolară demonstrează că poţi învăţa matematică, fără

să ştii muzică, însă muzică fără să ştii matematică, se învaţă mai greu. S-a observat că acei copii,

care şi-au însuşit tehnicile educaţiei muzicale au reuşit să obţină rezultate bune şi la matematică, au

dovedit spirit de iniţiativă şi inventivitate în găsirea unor soluţii, în cadrul jocului didactic matematic.

Consider că unii părinţi îşi îndrumă copiii să facă muzică şi pentru a le dezvolta acele capacităţi

intelectuale antrenate în timpul învăţării şi practicării muzicii, necesare şi la alte discipline, pentru a-i

forma cu ajutorul muzicii.

MATEMATICA ÎN STRUCTURI MUZICALE

Prof. înv. primar, Ţicău Adriana

Page 18: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

16

Pe 22 mai 2016 s-a desfăşurat Festivalul teatrelor pentru elevi. Şcoala

Gimnazială de Arte “N.N.Tonitza” Bârlad prin trupa sa de teatru “Musicart” îndrumată de

doamna profesoară Pintilie Vasilica şi compusă din elevii Pintilie Adnana (clasa a IV-a),

Drestaru Alexandra, Mitu Iustina, Ghiorghiu Ilona, Blejeru Onisim, Cristea Robert,

Răducanu Mihai, elevi în clasa a V-a. Aceştia au demonstrat talent şi preţuite pentru arta

teatrală.

Schiţa “Five o’clock“ de I.L. Caragiale şi interpretarea magistrală a elevilor au convins juriul

format din persone avizate, inclusiv un critic teatral, că merită premiul I.

Tudor Muşatescu spunea că “În viaţă, joacă teatru numai acei care n-au niciun rol“, prin

urmare să ne gasim rolul!

Pentru mine, teatrul este un loc al educaţiei emoţiei, al spiritului, aşadar, vă

îndemn, dragi elevi, mergeţi la teatru!

prof. Pintilie Vasilica

Tristeţe

Ploaie pe obrazul

răcit prea devreme;

frunză îngălbenită,

plutind în derivă

pe oceanul refuzat

încărcat

cu roua

atâtor tristeți nespuse.

Ecou al pașilor

îngropați în adâncuri...

prof. Goga Lenuţa

Micii actori

Ilustraţii de Pîslaru Amalia, clasa

a VIII-a şi prof. Dionisie Gradu

Page 19: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

„Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate.

Numai astfel vor putea să probeze toţi, în propria lor practică,

adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine.”

John Amos Comenius

17

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Page 20: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

18

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Page 21: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

19

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

COORDONATOR,

Educatoare, BREAZU DOINA

Care copil nu a fost fascinat de întâmplările hazlii din poveştile

auzite la grădiniţă, şi care dintre ei nu şi-au dorit să fie pentru

un moment unul din personajele uneia dintre ele.

Pentru a deveni artişti adevăraţi copiii trebuie să înveţe să-şi

înnobileze gesturile, ţinuta corporală, întregul comportament,

să recite, să cânte şi să danseze, dar nu numai atât.

Comunicarea este foarte importantă şi modul în care aceasta

se realizează, copiii învaţă să descopere adevărul din vorbe şi

fapte, ajung să cunoască ştiinţa locului şi regulile lui, reuşesc

să descopere un univers aducător de bucurii atât pentru actori,

cât şi pentru spectatori.

Copiii învaţă să-şi depăşească inhibiţiile, să se adapteze la diferite situaţii, să devină buni spectatori

însuşindu-şi cunoştinţe despre teatru. Formarea imaginii de sine a copilului se face prin raportare

permanentă la lumea din jur, iar copiii au nevoie de modele pozitive şi negative cu care să se identifice

sau să se compare.

Dezvoltarea gândirii narative este esenţială în dezvoltarea personalităţii copilului. Astfel ajungem la

concluzia că identitatea fiecărei persoane este o sumă de naraţiuni.

Pierderea ,,lumii de poveste a copilăriei” duce la pierderea startului formării omului ca personalitate.

Ţinta strategică o reprezintă optimizarea procesului de predare- învăţare- conform standardelor de calitate

actuale, optimizarea relaţiilor intersistemice şi comunitare.

Scopul acestui proiect este stimularea şi dezvoltarea capacităţii de a reproduce prin dramatizare conţinutul

unor poveşti, povestiri, basme, snoave, fabule, poezii.

Considerăm că proiectul de parteneriat ,,Micii actori” a armonizat relaţiile în cadrul grupurilor, le-a format

copiilor deprinderea de a fi cooperanţi, toleranţi, de a avea iniţiativă şi de a-şi crea relaţii de prietenie,

colaborare şi competiţie.

Preşcolarii şi-au consolidat conţinutul poveştilor, şi-au îmbogăţit vocabularul cu expresii şi cuvinte noi, au

intrat în pielea personajelor trăind momente din poveste, au socializat cu copiii din alte unităţi preşcolare.

Aceştia s-au implicat activ în activităţile derulate pe parcursul proiectului cu caracter practic dobândind

abilităţi de lucru în echipă, au legat prietenii cu copiii de la celelalte grădiniţe.

Cadrele didactice şi părinţii s-au implicat în derularea proiectului, în acest mod a crescut interesul părinţilor

pentru activităţile desfăşurate în grădiniţă.

Prin activităţile desfăşurate, care au fost popularizate, a crescut prestigiul grădiniţei.

Page 22: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

20

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

În cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară, elevii, părinții și cadrele

didactice ale Școlii Gimnaziale de Arte ”N.N.Tonitza” au fost implicați în proiectul

educativ ”Mai aproape prin artă”. Proiectul evidenţiază importanța dezvoltării

unei legături între copiii provenind din medii sociale şi familiale diferite, aşa încât

în final să fie redusă distanţa socială şi prejudecăţile.

Page 23: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

21

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Page 24: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

22

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Ştiai că există 5.000 de specii de gărgăriţe şi că unele sunt portocalii sau galbene? Sau că fluturii iau

culoarea frunzelor pe care se aşează ca să se ferească de duşmanii lor? Ei bine, micuţele vietăţi care

ne dau de ştire că a venit primăvara au multe astfel de secrete. Şi asta nu e tot. Florile care “se nasc”

odată ce soarele dezgheaţă pământul au şi ele o povestioară a lor. Iată câteva lucruri pe care nu le

cunoşti despre vestitorii primăverii.

Magnolia

Magnoliile sunt cele mai vechi plante de pe pământ, care au supravieţuit până în zilele noastre din

perioada în care existau dinozaurii. Numele plantei provine de la cel al botanistului francez Pierre

Magnol, director al Grădinii Botanice din Montpellier (Franţa) în secolul al XVIII-lea.

CURIOZITĂŢI DESPRE VESTITORII

PRIMĂVERII

Ghiocelul

Se povesteşte că atunci când Dumnezeu a creat lumea i-a spus zăpezii

să meargă şi să roage florile să-i dea un pic din culoarea lor. Rând pe

rând, florile au refuzat. Atunci, tristă, zapada l-a întrebat şi pe ghiocel

dacă vrea să-i dea din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat. Drept

răsplată, omătul îl lasă să înflorească cel dintâi primăvara.

Laleaua

Se spune că lalelele au fost aduse în Europa din grădinile

sultanului Turciei, iar denumirea ei ştiinţifică, tulipa, vine de la

cuvântul persan “toliban”, care înseamnă turban, din cauza

asemănării acesteia cu un turban. Există circa 100 de specii.

Culoarea lalelei poate fi de la alb pur până la un mov atât de închis,

că “bate” în negru, dar cele mai des întâlnite sunt cele în nuanţe de

galben şi roşu.

Păpădia

Îngerul a întrebat toate florile unde ar vrea să trăiască şi,

pentru că nu i-a plăcut ce i-au răspuns, s-a dus şi la o păpădie şi

a întrebat-o şi pe ea unde ar vrea să trăiască. “Vai – a oftat

păpădia , – aş vrea să trăiesc oriunde aş putea fi găsită repede

de copiii care merg la şcoală sau care se zbenguiesc şi aleargă

pe câmpii. Aş vrea să fac fericit pe oricine cu floarea mea

pufoasă”. Atunci îngerul i-a spus: “Tu eşti floarea care îmi place.

Vei înflori primăvara şi vei fi numită floarea copiilor”.

Page 25: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

23

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

La începutul lunii martie, cocorii, berzele şi rândunele

se întorc din ţările calde. Se spune că atunci când

zărim pe cer primele stoluri de cocori, e sigur că

primăvara a venit. Păsările ştiu să se întoarcă la

acelaşi cuib chiar şi după mult timp, orientându-se

după semnele Pământului, după Soare şi stele şi după

experienţa lor.

Păsările călătoare

Viespile trăiesc în Europa, dar şi în zonele cu climă

moderată din Asia, America de Nord şi Mexic. Au două

perechi de aripi, care le ajută să zboare foarte repede. Se

hrănesc cu insecte mici. Dungile viu colorate, galben-negre,

sperie păsările, şopârlele şi mamiferele mici şi le ajută să se

apere. Spre deosebire de albine, viespea îşi poate retrage

acul după ce înţeapă, pentru a-l folosi din nou.

În limba engleză se numeşte “ladybird”, adică pasărea

doamnei, şi e prima insectă care apare primăvara. La noi i se

spune buburuză, gărgăriţă sau mămăruţă şi e iubită de copii.

Mămăruţele sunt un simbol al norocului. Deşi noi le

cunoaştem ca fiind roşii cu bulinuţe mici, negre, există circa

5.000 de specii. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte

negre, altele sunt negre cu puncte roşii. Cele mai puţin

cunoscute sunt buburuzele fără puncte, cu dungi sau cu

pătrăţele precum pe tabla de şah.

Fluturii, alături de flori, au cea mai largă gamă de culori şi de

modele dintre toate fiinţele. Semnele îi pot ajuta să se

camufleze, protejându-i de prădători. Uneori, camuflajul este

atât de desăvârşit, încât fluturele nemişcat poate arăta ca o

frunză, chiar şi cu imitaţii de găuri în aripă, care arată ca mici

defecte ale frunzelor. Deoarece fluturii nu pot să înţepe sau să

muşte, ei trebuie sa găsească alte moduri de apărare, iar

culorile aprinse sunt un semn că ei nu sunt buni de mâncat.

Mulţi dintre ei au otrăvuri în corp, provenite din plantele cu

care se hrănesc.

Prof. înv. primar Alina Roşca

Page 26: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

24

Page 27: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

25

ŞCOALA PRIN OCHI DE COPIL

La şcoală ziulica toată,

Înveţi materii, laolaltă.

E uşor, ca-nveţi cu spor

La Matematică dai zor.

La Română, ce să spui...

Zic unii că-i puf de pui,

Iar la alţii ca un cui!

Pintilie Adnana

Clasa a IV-a

îndr. instit. Gherghescu Doina

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

STEAUA IUBIRII ŞI A NEMURIRII

Ţara mea-i tare bogatǎ,

Şi e tare minunatǎ,

Cu pǎduri, câmpii şi munţi

Şi cu mulţi copii cuminţi.

Limba noastrǎ cea strǎbunǎ

Limba noastrǎ-i o cununǎ,

Scrisǎ şi cântatǎ

De toţi românii laolaltǎ.

Noi, am primit o margaretǎ,

Pe petale-i scris cu cretǎ:

Roşu-i flacǎra iubirii,

Galben aurul câmpiei,

Şi albastrul cerului

E cheia succesului.

Asta-i floarea limbii noastre,

Ce-o pǎstrǎm azi în fereastrǎ,

Udatǎ cu lacrima

Sǎ-n floreasca-n ea o stea.

„Floarea iubirii şi a nemuririi.“

Domnului sǎ ne rugǎm,

Sǎ ne-ajute sǎ pǎstrǎm,

Floarea limbii româneşti

Ca în veci sǎ n-o rǎpeascǎ

Rǎutatea omeneascǎ.

Drestaru Alexandra, clasa a V-a

îndr. prof. Goga Lenuţa

VIAŢA DE ŞCOLAR

De şcoală se pregăteşte

Şi pe uşă el porneşte.

Şi ajunge-apoi în clasă,

Pune cărţile pe masă.

Doamna începe a preda,

El va sta şi va asculta.

Orele s-au terminat

Şi copilul a plecat.

Elevul ajuns acasă,

Mama îl pune la masă.

Apoi temele îşi face,

Restul zilei...Să se joace!

Lupan Emilia Alexandra

Clasa a IV-a

îndr. instit. Gherghescu

Doina

NOTA LA MATEMATICĂ

Unu-i pentru copiat,

Doi este pentru suflat,

Trei pentru că n-ai ştiut

Şi patru pentru că n-ai vrut.

Cinci e pentru trecere

Şase e aşa şi aşa,

Şapte e mereu spre bine,

Opt nu e o notă rea

Nouă vine şi un zece,

Nu-i sfârşitul , dar e clar,

Ne servim cu apă rece.

Caimac Alin

Clasa a VII-a, îndr., prof. Pintilie Vasilica

Ilustraţii de Chiriac

Ioana, clasa I, îndr.

prof. înv. primar

Roşca Alina

Page 28: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

26

Oare ce este muzica? Un simplu sunet scos de

clapele unui pian? Putem spune că oricine poate

pătrunde în lumea minunată a muzicii?

Aceasta izvorăște din pasiunea și dragostea

pentru sunetele armonioase. Muzica este o chemare

adresată celor înzestrați cu talentul de a-și exprima

sentimentele prin intermediul cântecului. Din

nefericire, nu toți oamenii sunt înclinați spre acest

domeniu, dar, cu toate acestea, orice suflet poate fi

mângâiat și sensibilizat de sunetul dulce al muzicii.

Arta cântecului ne modelează sensibililitatea și ne

deschide mai multe uși diferite. Sunetul fermecat al

muzicii te poartă dincolo de lumea plină de obstacole,

îți acompaniază momentele de fericire, îți alină sufletul

în momentele grele ale vieții și te ajută să îți descoperi

propriile calități. Prin muzică, pătrunzi pe un tărâm

feeric,o lume al cărei stăpân ești tu. Muzica este viață,

nu o simplă înșiruire de sunete melodioase, în spatele

acesteia aflându-se numeroase emoții și trăiri.

Cântecul este și o forma de cunoaștere,cel mai

frumos dar pe care Dumnezeu îl poate oferi omului.

Este arta de a trăi în armonie cu sufletul.

Muzica

Melinte Mihaela-Andreea

Cls. a V – a

Prof. Goga Lenuţa

Muzica este frumoasă

Te alină când ţi-e greu,

Te înveseleşte-ntruna

Captivându-te mereu.

Notele din portative

Sunt ca fulgii de zăpadă

Sclipind şi ademenind

Mulţi copii şi-o lume-ntreagă.

Când eşti trist, când ai probleme

Muzica-i medicament,

Te ajută să rezolvi

Plusul de resentiment.

Vrei să ai doar fericire?

Cântă la un instrument!

Muzica te face liber,

Harnic, darnic şi atent!

Cotruţă Olivia

Cls. a IV – a

Institutor Gherghescu Doina

Page 29: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

27

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Într-o zi, noi, elevii clasei a IV-a, am făcut o vizită la Muzeul „Vasile Pârvan”.

Am intrat entuziasmaţi pe o uşă mare, am luat biletele şi am început vizita. Pe

holurile lungi erau multe tablouri pictate în diferite tehnici, vase sculptate, colecţii de monede vechi

şi multe altele.

Am pătruns într-o încăpere mare unde erau redate diferitele epoci istorice:

oameni care trăiau în peşteri, descoperirea focului, sacrificarea animalelor pentru hrană, olăritul şi

diverse meşteşuguri ne-au fost prezentate pe rând, în ordinea descoperirii lor.

Ne-am entuziasmat cu toţii când am trecut pe o platformă din sticlă şi am văzut că

sub ea se afla un model al unui sit arheologic, adică rămăşiţele unei familii.

Următoarea cameră ne-a lăsat cu gura căscată: o poartă uriaşă sculptată cu

modele tradiţionale ne prezenta arta şi tradiţiile din Maramureş.

Multe lucruri folositoare pentru viaţa de şcolar am văzut la muzeu şi am plecat cu

dorinţa de a reveni.

Alexa Elena Iraida

Clasa a IV-a

îndr. instit. Gherghescu Doina

LA MUZEU

VARA

A venit vara din nou,

Soarele e un erou.

Toți copiii îl iubesc

Și la joacă ei pornesc.

Cărțile le adunăm

Și-n vacanță noi plecăm.

Ne luăm la revedere

De la școală – cu plăcere.

Toma Raluca

clasa a VI-a

îndr. prof. Goga Lenuţa

CRĂIASA ZĂPEZII

Ninge, toată țara-i plină

De fulgi albi ca de lumină

Iar prin fulgii albi de nea

Se zărește Crăiasa!

E frumoasă, dar de gheață

Sclipitoare , dar îngheață

Cu o mână de-o atingi

Se topește și tu plângi.

Toma Raluca

clasa a VI-a

îndr. prof. Goga Lenuţa

Lupu Mihnea, clasa a II-a,

îndr. prof. înv. primar

Ţicău Adriana

Page 30: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

28

– De ce păsările flamingo dorm într-un picior?

– Pentru că dacă l-ar ridica și pe al doilea, ar

cădea!

Un copil îşi întreabă tatăl:

- Tati, tati, voi cum reuşeaţi să faceţi poze în

parc, mai demult, atunci când aveaţi doar

telefonul fix, că ăsta era legat cu un fir de

perete, pe hol?

Nu e peşte, nici vapor

Uriaşul mărilor!

(balena)

Ghicitori culese de prof. înv. primar

Roşca Alina

Page 31: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

My Dog Does My Homework

My dog does my homework

at home every night.

He answers each question

and gets them all right.

There's only one problem

with homework by Rover.

I can't turn in work

that's been slobbered all over.

Our Teacher Sings the Beatles

Our teacher sings The Beatles.

She must know every song.

We ask her please to stop

but she just sings, "It Won't Be Long."

And then she croons like Elvis.

She clearly thinks it's cool.

And if we beg her not to

she just belts out, "Don't be Cruel."

She then does Michael Jackson.

It drives us nearly mad.

We have to cover up our ears

because she's singing, "Bad."

She winds up with The Wiggles

or else a Barney song,

and, even worse, she tells us all

that we should sing along.

It's all my fault she does this.

I feel like such a fool.

I wish I'd never brought

my karaoke box to school.

29

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

I Taught My Cat to Clean My Room

I taught my cat to clean my room,

to use a bucket, brush and broom,

to dust my clock and picture frames,

and pick up all my toys and games.

He puts my pants and shirts away,

and makes my bed, and I would say

it seems to me it's only fair

he puts away my underwear.

In fact, I think he's got it made.

I'm not as happy with our trade.

He may pick up my shoes and socks,

but I clean out his litterbox.

RIDDLES

Q. What has a face and two hands but no arms or legs?

A. A clock!

Q. What is the easiest way to double your money?

A. Put it in front of the mirror of course!

Q. What has a thumb and four fingers but is not alive?

A. A glove.

Q. What has to be broken before you can use it?

A. An egg.

Q. What has a neck but no head?

A. A bottle.

Q. What gets wetter as it dries?

A. A towel.

Q. What goes up and doesn’t come back down?

A. A. Your age.

prof. PINTILIE VASILICA

Page 32: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Elevii participanţi la concursurile de muzică instrumentală,

Interjudeţene, Naţionale, Internaţionale şi Olimpiadă, în anul

şcolar 2015 – 2016 – SEMESTRUL I şi II

30

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

CONCURS NAŢIONAL ,,Fortepiano’’ – Iaşi

PIAN

Botez E. – Premiul I – prof. Oancă A.

Popa A. – Premiul I – prof. Oancă A.

Petrea M. – Premiul II – prof. Niagu – Forţu A.

Cotruţă O. - Premiul II - prof. Oancă A.

Căpriţă M. - Premiul II - prof. Manciu M.

Chirciu M. - Premiul III - prof. Dumitru M.

Gheorghiu G. - Premiul III - prof. Mocanu E.

Toma D. – Premiul III – prof. Manciu M.

Popa D. - Premiul III - prof. Oancă A.

Toma R. – Premiul III – prof. Manciu M.

CONCURS NAŢIONAL „Margareta Sterian” - Buzău

PIAN

Petrea Maria - Premiul III – prof. Niagu – Forţu A.

Cozmâncă Ionuţ - Premiul III – prof. Manciu M.

Gheorghiu George - Premiul III - prof. Mocanu E.

Popa Andreea - Premiul III - prof. Oancă A.

Căpriţă Maria - Premiul III - prof. Manciu M.

Toma Denisa – Menţiune – prof. Manciu M.

CONCURS NAŢIONAL “Carl Czerny” – Piatra Neamţ

Botez Eduard – Premiul I – prof. Oancă A.

Gheorghiu George - Menţiune - prof. Mocanu E.

CONCURS NAȚIONAL „Virtuozii” Brăila

Premiul I

Botomei Roxana, cls. a IV-a – prof. Cozma G.

Gheorghiu George, cls. a V-a - prof. Mocanu E.

Clasa a VIII-a – Flaut – prof. Andrei Camelia

Premiul II

Simionescu Teodora, cls. a V-a - prof. Cozma G.

Premiul III

Birda Ştefan, cls. a III-a - prof. Niagu – Forţu A.

Drestaru Alexandra, cls. a V-a - prof. Niagu – Forţu

A.

Simionescu Oana, cls. a VI-a - prof. Cozma G.

CONCURS NAŢIONAL “CRAIOVA PIANO”

PREMIUL III

Toma Denisa – prof. Manciu M.

MENŢIUNE

Cozmîncă Ionuţ - prof. Manciu M.

Toma Raluca - prof. Manciu M.

CONCURS NAŢIONAL “STELE DE 5 STELE”

TROFEU

Gheorghiu George - prof. Mocanu E.

Page 33: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

31

Şcoala Gimnazială de Arte ,,N. N. Tonitza’’ Bârlad

Curcubeul artelor Nr. 4/2015-2016

Olimpiada de interpretare instrumentală – faza naţională – Bucureşti

Mențiune

Albu Lucian – Clasa a V-a – Flaut – prof. Andrei Camelia

Premiul III

Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară – Andrei Dorel

Olimpiada de interpretare instrumentală – faza zonală - Suceava

Premiul I

Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară – Andrei Dorel

Albu Lucian – Clasa a V-a – Flaut – prof. Andrei Camelia

Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut – prof. Pîrvu Aida

Drosu Felicia – Clasa a VIII-a – Flaut – prof. Andrei Camelia

Premiul II

Popa Andreea – Clasa a VI-a – Pian – prof. Oancă Ancuța

Premiul III

Gheorghiu George – Clasa a V-a – Pian – prof. Mocanu Emilia Căpriţă Maria - Clasa a VII-a - Pian - prof. Manciu M.

Concurs Internațional „Ioan Goia” Iași

Premiul I

Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut

– prof. Pîrvu Aida

Premiul II

Turcu Alexandru – Clasa a VII-a –

Saxofon – prof. Pîrvu Marius

Premiul III

Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a –

Trompetă – prof. Pîrvu Marius

Concurs Judeţean „Ioan

Nicolau” Bârlad

Trofeu

Popa Andreea – Clasa a VI-a –

Pian – prof. Oancă Ancuța

Banu Alessia – Clasa a III-a –

Vioară – prof. Andrei Dorel

Albu Lucian – Clasa a V-a –

Flaut – prof. Andrei Camelia

Concurs Internațional „George Georgescu” Tulcea

Premiul I

Botez Eduard – Clasa I – Pian – prof. Oancă Ancuța

Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a – Flaut – prof. Pîrvu Aida

Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a – Trompetă – prof. Pîrvu Marius

Premiul II

Simionescu Teodora – Clasa a V-a – Pian – prof. Cozma Gabriela

Premiul III

Botomei Roxana – Clasa a IV-a – Pian – prof. Cozma Gabriela

Cozmîncă Ionuţ – Clasa a V-a – Pian – prof. Manciu Mihail

Toma Denisa – Clasa a V-a – Pian – prof. Manciu Mihail

Simionescu Oana – Clasa a VI-a - prof. Cozma Gabriela

Căpriţă Maria – Clasa a VII – a - prof. Manciu Mihail

Mențiune

Chirciu Marius – Clasa a III-a – prof. Dumitru Mariana

Gheorghiu George – Clasa a V-a – Pian – prof. Mocanu Emilia

Toma Raluca – Clasa a VI-a – Pian – prof. Manciu Mihail

Concurs Național „Modest Iftinchi”

Bucureşti

Premiul I

Banu Alessia – Clasa a III-a – Vioară –

prof. Andrei Dorel

Concurs Internațional „Internet Music Competition”

Serbia

Premiul I

Botez Eduard – Clasa I – Pian – prof. Oancă Ancuța

Cotruță Olivia – Clasa a III-a - Pian – prof. Oancă Ancuța

Popa Andreea – Clasa a V-a – Pian – prof Oancă Ancuța

Premiul III

Petrea Maria – Clasa I – Pian – prof. Niagu – Forţu Anemona

Concurs Internațional “Emanuel

Elenescu” Piatra Neamţ

Premiul II

Pruteanu Răzvan – Clasa a VI-a –

Flaut – prof. Pîrvu Aida

Huțuleac Nicușor – Clasa a VII-a –

Trompetă – prof. Pîrvu Marius

Page 34: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

32

1. Studiul individual al elevului .........................................................…….…………………………..........p. 2

2.Aspecte psihologice ale relaţiei profesor – elev, la clasa de instrument………………………...….p. 3

3. Instrumente cu claviatură.....................................................................................................................p. 4

4. Alimentaţia sănătoasă, sursă de energie, creştere şi regenerare...................................................p. 5

5. Industria creativă...................................................................................................................................p. 6

6. Educarea şi dezvoltarea muzicală a elevilor prin dicteul muzical...................................................p. 7

7. Concursul judeţean de interpretare instrumentală şi arte vizuale « Ioan Nicolau »

la ediţia a III-a…………………………………………………………………………………………………..p. 8

8. Muzica –altfel decât o ştiam…………………………………………………………………………….......p. 9

9. Despre frumos.......................................................................................................................................p. 9

10. Ce este frumos?.................................................................................................................................p. 10

11.Dăruind, vei dobândi!………………………………………...……………………………….……….......p. 11

12. Copiii cu C.E.S., o problemă?..........................................................................................................p. 12

13. Poeme.................................................................................................................................................p. 13

14. Aplauze la expoziţiile viitorilor artişti............................................................................................ p.14

15. Matematica în structuri muzicale……………………………………..………………………...............p. 15

16. Micii actori………………...................................................................................................................p. 16

17. Proiecte educaţionale..………….......................................................................................................p. 17

18. Curiozităţi despre vestitorii primăverii…………….……………………………………………..........p. 22

19. “E uşor a scrie...” ..............................................................................................................................p. 24

20. Zâmbete şi ghicitori...........................................................................................................................p. 28

21. Limba engleză …………………………………...................................................................................p. 29

22. Concursuri şcolare de muzică instrumentală................................................................................p. 30

23. Cuprins...............................................................................................................................................p. 32

• .

Page 35: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR

Coordonator colectiv de redacţie:

prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA

Colectivul de redacţie:

prof. GOGA LENUŢA

prof. OANCĂ ANCUŢA

prof. înv. primar VIULEŢ NELIA

Tehnoredactare computerizată:

prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA

Corector:

prof. NIAGU – FORŢU ANEMONA

Page 36: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui CURCUBEUL ARTELOR