Impr Um Utu Rile

7/21/2019 Impr Um Utu Rile

http://slidepdf.com/reader/full/impr-um-utu-rile 1/2

a) împrumuturile vechi au apărat în limba română între secolele VI - XVIII şi s-au făcut

din limbile cu care româna a venit în contact în această perioadă: slava, maghiara, turca

şi greaca.

 împrumuturile slave au pătruns atât pe cale orală, în urma asimilării populaţiei slave

ce a ajuns pe teritoriul României de ai, cât şi pe cale cultă, prin preluarea unor termeni

din domeniul religios şi social-politic !având în vedere că slavona a fost folosită la noi,

între secolele "-"#, ca limbă a administraţiei boiereşti, a diplomaţiei şi a cultului

religios - în paralel cu româna populară$.

 Exemple de împrumuturi slave orale:babă, boier, ceas, coajă, colţ, dar, glas,

 grădină, grijă, izvor, milă, muncă, necaz, nisip, noroc, obicei, pagubă, plată, praf,

 prieten, steag, sticlă, tr'up, veac, veste, vârf, zid; bogat, bolnav, drag, lacom, mândru,

 sărac, scump, slab, ştirb, treaz, vesel; a clădi, a croi, a dărui, a dovedi, a grăbi, a iubi,

a lipi, a lovi, a munci, a opri, a privi, a porni, a privi, a sfârşi   ş.a.

ermeni slavoni pătrunşi pe cale cultă: apostol, candelă, călugăr, a citi, diacon, du!,

episcop, evang!elie, icoană, letopiseţ, liturg!ie, mitropolit, proroc,psalm, stareţ,

voievod...

 împrumuturile maghiare au pătruns în limba noastră datorită convieţuirii românilor 

cu maghiarii în %ransilvania începând cu veacul al &"-lea. 'intre acestea, unele au doar 

o răspândire regională: adălmaş, bolând, cătană, irnaş, sabău...  (lţi termeni

împrumutaţi din maghiară s-au impus în vocabularul general, fiind folosiţi de toţi

vorbitorii: belşug, c!in, c!ip, fel, gazdă, meşter, neam, oraş, sicriu, şoim etc.

 împrumuturile din italiană au contribuit, la rândul lor, la moderniare şi

relatiniarea limbii române. ) bună parte din italienismele din română au o circulaţie

internaţională şi aparţin teminologiei muicale: cirpegiu, bariton, c!itară, duet, flaut,

mandolină, partitură, solfegiu...  %ot limbii italiene îi datorăm şi unii termeni din

domeniul economic şi financiar: acont, agenţie, bancă, casier, contabil, fisc, scadenţă

etc. 'in alte domenii !arhitectură, alimentaţie, sport, politică...$ provin: ancoră,

basorelief, campion, capodoperă, fascism, febră, spag!ete, oncologie, teracotă ş.a.

 împrumuturile din germană se datoreaă influenţei pe care această limbă a

e*ercitat-o asupra românei în onele unde e*istau şvabi şi saşi, dar şi contactului cu

7/21/2019 Impr Um Utu Rile

http://slidepdf.com/reader/full/impr-um-utu-rile 2/2

civiliaţia austriacă. +ele mai multe neologisme germane au fost luate din domeniul

tehnicii şi al ştiinţei - bliţ, boiler, cocs, diesel, fasung, gater, matriţă, rolă, şaibă, şină,

ventil " dar e*istă şi cuvinte de origine germană din alte domenii: abţibild, crenvurşt,

lebărvurşt, rucsac.

împrumuturile din franceză  sunt, fără îndoială, cele mai numeroase din

vocabularul modem al limbii române şi aparţin tuturor domeniilor " administrativ,

economic, juridic, filozofic, medical, militar, muzical, ştiinţific: agricol, autopsie, bo#,

braconier, breşă, brevet, a broda, buc!et, butan, caviar, cazier, comandant, crem,

crimă, cristalin, crucial, a debita, decadent, a degaja, dicteu, dietetic, endocrin, a

evalua, evaziv, e#trafin, falie, figurant, filatelie, gaj, g!işeu, girafă, impas, iniţial,

izoterm, manevră, mezolitic, morfologie, neologism, obscurantism, orgă, paletă, perfid,

 perfuzie, platformă, pneumologie, remiză, a se rela#a, rudimentar, semafor, spaţial,

tabinet, tambur, terorism, umor, uragan, vid, volan, zinc

rimele franţuisme au fost introduse încă din perioada fanariotă, dar influenţa

franceă devine covârşitoare în secolul al "&"-lea, când mulţi boieri tineri studiaă la

aris, se traduc numeroase cărţi şi se stabilesc importante relaţii de ordin politic,

economic şi cultural între ranţa şi România.

rimele franţuisme au fost introduse încă din perioada fanariotă, dar influenţa franceădevine covârşitoare în secolul al "&"-lea, când mulţi boieri tineri studiaă la aris, se

traduc numeroase căiţi şi se stabilesc importante relaţii de ordin politic, economic şi

cultural între ranţa şi România.

ajoritatea neologismelor franţueşti au pătruns în română pe cale cultă, ceea ce

e*plică faptul că multe dintre ele se scriu şi se pronunţă într-un mod similar cu grafia

franceă: automobil, bacalaureat, certificat, convoi, septicemie, sergent... /*istă totuşi şi

franţuisme ce păstreaă rostirea originală: antet, coşmar, faleză, fular   ş.a. e lângăcuvinte, din limba franceă am preluat şi unele e*presii: bal mascat, calcul renal, cordon

ombilical, critic literar, monolog interior  etc.

(vând în vedere că limba franceă este o limbă romanică, se poate conchide că ea a

contribuit decisiv la consolidarea structurii latine a le*icului românesc.

în secolul trecut, datorită influen ei sovietice de după 0123, în limba română îşi fac