View
228
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
1/20
Forme clinice ale infectiilor urinare
Forme clinice ale infectiilor urinare
Prezenta si multiplicarea germenilor patogeni in caile urinare este definitorie pentru
diagnosticul de infectie urinara. Patrunderea bacteriilor in aparatul urinar nu este neaparat
urmata de stabilirea unei infectii urinare.
Infectiile tractului urinar reprezinta o importanta cauza de morbiditate in toate categoriile de
varsta afectand ambele sexe. Procesul patologic poate fi limitat la un singur segment al
aparatului urinar, sau poate fi generalizat constituind una din cauzele importante de
bacteriemie si septicemie cu germeni gram-negativi.
Etiologie si patogenie:
1. Caile de patrundere a microorganismelor in tractul urinar
Tractul urinar aflat deasupra uretrei distale este steril. Patrunderea germenilor se realizeaza
prin doua cai si anume o cale ascendenta si o cale descendenta.
Calea ascendenta este cea mai frecvent implicata in patogenia infectiilor urinare si
presupune ascensionarea germenilor patogeni de-a lungul tractului urinar de la nivelul uretrei
anterioare catre vezica, uroteliu superior si apoi parenchim renal. Factorul determinant al
acestei cai este rezervorul microbian reprezentat de perineu. Infectiile urinare sunt mai
frecvente la femei datorita uretrei mai scurte a acestora. Meatul uretral deschizandu-se investibulul vaginal este mult mai usor contaminat cu bacterii.
Cel mai frecvent intalnit germen care colonizeaza astfel tractul urinar este scherichia Coli -
pana la !"# din episoadele de cistita necomplicata.
$lti germeni care folosesc calea ascendenta%
• Gram-negativi: &lebsiella, Proteus, Piocianic, Pseudomonas'
• Gram-pozitivi: (treptococus faecalis, (taph)lococus saproph)ticus, (tahph)lococus
epidermidis'
• Fungi: Candida.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
2/20
Calea descendenta presupune insamantarea pe cale hematogena sau limfatica a rinichiului in
cursul unui episod de bacteriemie. *eziunile primare sunt in acest caz cele ale parenchimului
renal urmate apoi de diseminarea prin urina de-a lungul tractului urinar.
+ermeni ce determina infectii urinare diseminate hematogen%
• Bacterii: M)cobacterium tuberculosis, (taph)lococus aureus, (almonella'
• Paraziti: (chistosoma hematobium, chinococcus'
• Virusi: C)tomegalovirus, $denovirus'
• Fungi: istoplasma.
2. Factori favorizanti ai infectiei urinare:
• stagnarea urinei la orice nivel al aparatului urinar favorizeaza aparitia si cronicizarea
infectiei urinare. rice uropatie obstructiva poate fi astfel implicata in patogeniainfectiei urinare.
• anomalii congenitale ce determina staza urinara, refluxul vezico-ureteral, golirea
incompleta a vezicii predispun la aparitia infectiei urinare.
• prezenta corpilor straini - catetere sau stenturi urinare, precum si manipularea
instrumentala a aparatului urinar sunt de obicei urmate de instalarea unei infectii
urinare.
iscul de bacteriurie al pacientilor cu catetere urinare /sonde Fole) de exemplu0 creste cu
cca. 1# zilnic. Cateterismul urinar prelungit este practic intotdeauna asociat cu bacteriuria.
Infectiile urinare asociate sunt de obicei redutabile intrucat sunt determinate de germenihospitalieri rezistenti la marea ma2oritate a antibioticelor.
. !ecanisme defensive ale tractului urinar
Tractul urinar este in mod normal steril deasupra uretrei distale. Principalele mecanisme de
aparare sunt cel hidro3inetic si cel epitelial.
!ecanismul "idro#inetic de aparare este cel mai important si presupune spalarea
uroteliului si implicit reducerea numarului de colonii bacteriene. Cura de diureza ce implica
un aport lichidian crescut cu fortarea diurezei si cresterea cantitatii de urina precum si a
numarului mictiunilor /pola3iurie0 se bazeaza pe acest principiu.
Factorul epitelial de aparare este reprezentat de stratul de glicozaminoglicani ce tapeteaza
intreg uroteliul indemn. Integritatea acestui strat mucos scade susceptibilitatea la infectii
urinare. Prezenta in uroteliu a imunogobulinelor $ si + precum si capacitatea acestuia de
fagocitare sunt de asemenea factori de aparare impotriva infectiei urinare.
Pe langa acesti factori am mai aminti si calitatea urinii. p-ul urinar are o importanta
deosebita in stabilirea unei infectii urinare. $stfel un p acid, sub 1,1 inhiba dezvoltarea
microbiana. 4e asemenea secretia prostatica este bactericida.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
3/20
Elemente clinice
(imptomatologia pacientilor cu infectie urinara poate fi saraca, fara manifestari clinice
deosebite diagnosticul fiind pus pe baza unei uroculturi de rutina.
Cand insa exista, simptomatologia poate fi impartita in doua categorii ce reflecta afectarea
predominanta a aparatului urinar inferior, sau a cailor urinare superioare si rinichiului.
(imptomatologia tractului urinar inferior este predominata de tulburari ale mictiunii. $lguria
/mictiunea dureroasa0, pola3iuria /mictiunea frecventa0 precum si senzatia de mictiune
imperioasa sunt cele mai frecvent intalnite. Cateodata se poate asocia si hematuria, in formele
de cistita hematurica. Important insa este sa retinem dictonul "hematuria nu se trateaza ci se
investigheaza" intrucat sunt prea frecvente /inca0 cazurile de tumori vezicale tratate cu
dezinfectante urinare, ca cistita hematurica.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
4/20
5rina este de obicei tulbure /piurie0 iar daca se
asociaza durerea aceasta este localizata suprapubic si are caracterul de 2ena dureroasa fara a
imbraca forme colicative.
(tarea clinica generala nu este de obicei alterata si nu exista simptome sistemice.
(imptomatologia infectiilor urinare inalte este insa mult mai zgomotoasa. (unt de obicei
insotite de alterarea starii generale si manifestari sistemice ca febra /caracteristica este febra
mare 6!-7"8 C0, greturi, varsaturi. 4urerea caracteristica este lombara uni- sau bilaterala, cu
iradiere pe traiectul ureterului spre organele genitale externe si de obicei are caracter
colicativ. Pot sa apara si simptome ale tractului urinar inferior.
xamenul clinic este de obicei sarac in infectiile urinare 2oase. Trebuie insa de rutina
efectuate tuseul rectal, respectiv cel vaginal pentru inspectia prostatei si a organelor genitale.
4e asemenea o atentie deosebita trebuie acordata examinarii organelor genitale externe ale barbatului in speta scrotului si continutului scrotal.
4iagnosticul diferential, de exemplu, intre epididimita acuta si torsiunea de cordon spermatic
fiind unul eminamente clinic.
Clinica infectilor urinare inalte evidentiaza lombe sensibile, chiar prezenta unei mase lombare
palpabile. xamenul clinic general poate pune in evidenta alterari ale pulsului, tensiunii
arteriale.
Elemente de la$orator si investigatii paraclinice
5rocultura este o analiza bacteriologica de punere in evidenta a unor eventuali microbi in
urina, in diferite boli infectioase ale aparatului urinar /cistita - infectii ale vezicii urinare'
nefrita - infectie a rinichilor0.
4iagnosticul de infectie urinara se pune pe baza unei uroculturi pozitive. ecoltarea corecta a
urinii se face din 2etul mi2lociu dupa igiena atenta a organelor genitale. 5rina mai poate fi
recoltata si prin cateterism uretro-vezical precum si prin punctie suprapubiana. *aboratorul
identifica microorganismul infectant si cel mai adesea ofera si antibiograma. urocultura ce
identifica mai mult de 9"".""" de germeni:ml este semnificativa. Intre 9".""" si 9"".""" de
germeni:ml se recomanda repetarea uroculturii, intrucat pot exista infectii urinare clinicsimptomatice cu uroculturi sub 9"".""" de germeni. (ub 9".""" de germeni:ml urina este
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
5/20
considerata sterila. Pentru identificarea fungilor sau infectiei tuberculoase se folosesc tehnici
speciale.
Pe baza acestor rezultate, medicul efectueaza tratamentul cu antibioticele cele mai active,
putand cere efectuarea mai multor uroculturi pentru urmarirea eficientei tratamentului aplicat,
pana la sterilizarea urinii. 4eoarece regiunile de recoltare a urinii sunt in mod obisnuit foarte populate cu microbi, in special la femeie, multe uroculturi pot aparea fals-pozitive, caz in
care este necesara o numarare a germenilor pe ml de cultura /urocultura cantitativa0.
Ca investigatii suplimentare de laborator pot fi utile determinarea hemo-leucogramei, a ureei
si creatininei sanguine. Intre explorarile paraclinice cel mai frecvent folosite sunt cele
imagistice si anume examenul ecografic pe care-l facem de rutina si explorarea radiologica
respectiv radiografia renala simpla si urografia intravenoasa.
%nfectiile nespecifice ale tractului urinar
Pielonefrita acuta nespecifica
ste inflamatia acuta microbiana a cailor urinare superioare precum si a parenchimului renal.
Frecventa maxima este intalnita intre 9; - 1" de ani cu predominanta sexului feminin, legat in
special de sarcina si de activitatea sexuala. 4eseori apare ca si complicatie a uropatiei
obstructive insotind litiaza urinara.
Etiopatogenie
$gentii patogeni cei mai frecventi intalniti sunt . Coli, Proteus si &lebsiella. Cel mai
frecvent mecanism de producere a P
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
6/20
microabcese, predominant in corticala. Tubii colectori si interstitiul peritubular sunt plini de
polimorfonucleare ce se pot aglomera sub forma de cilindri leucocitari. (tructurile
glomerulare si vasele sunt in general mena2ate de procesul inflamator.
Procesul de vindecare are loc prin inlocuirea polimorfonuclearelor cu mononucleare care
determina cicatrizarea leziunilor. $par astfel cicatricile lineare, retractile, ce deprima cortexulsupraiacent.
&imptomatologie
4ebutul este de obicei brutal, cu febra, frison dureri lombare cu iradiere pe traiectul ureterului
spre vezica. 4urerile au caracter colicativ si pot fi insotite de simptomatologie urinara
/polachiurie, piurie, algurie0. (tarea generala este alterata, cu semne de impregnatie toxica.
xamenul clinic pune in evidenta cel mai adesea, sensibilitatea crescuta a lombei. Manevra
+iordano este prezenta si punctele costo-vertebrale sunt dureroase. 5rina este de obicei
piurica.
'a$orator si paraclinic
xamenul sumar de urina releva proteinuria, prezenta florei microbiene precum si a
hematiilor. Pot fi gasiti si cilindri leucocitari care certifica afectarea inalta. (edimentul $ddis-
amburger cuantifica leucocituria si hematuria. 5rocultura trebuie efectuata intotdeauna
pentru determinarea agentului patogen precum si a sensibilitatii acestuia la antibiotice.
emocultura efectuata in plin frison poate fi pozitiva.
Paraclinic - examenul ecografic este de mare a2utor pentru diagnosticul dilatatiei cailor
urinare superioare, a litiazei urinare ce poate fi cauza determinanta in producerea P-9" zile'
• aport crescut lichidian - cura de diureza - 6 litri de lichid zilnic'
• regim alimentar de protectie - fara condimente, normocaloric.
Tratamentul specific se refera la tratamentul antibiotic tintit - este utila recoltarea uroculturii
inaintea inceperii tratamentului antibiotic. 4aca rinichiul este obstruat /calcul ureteral - de
exemplu0 atunci se impune decomprimarea de urgenta a acestuia prin montarea unei
nefrostomii percutanate ecoghidate care are rolul de a drena urina infectata din sistemul
colector. Ca schema terapeutica preferam un tratament de atac de >-9" zile urmat de un
tratament de intretinere ce poate fi de pana la 6" de zile, cu uroculturi de control la ?-7-@saptamani.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
7/20
(nti$iotice frecvent folosite in tratamentul P
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
8/20
&imptomatologie
(imptomele P
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
9/20
!orfopatologie
$natomopatologic se intalnesc trei forme distincte%
forma cu abcese mici, diseminate, forma cu abcese mari, si antraxul, sau carbunculul renal,
cu un abces unic mare situat de obicei la nivelul polului renal mi2lociu. 4iferentierea
diagnostica dintre pionefrita cu abces unic si forma febrila a tumorii +raitz este uneori
foarte greu de facut.
volutiv abcesul tinde sa se extinda fie in grasimea perirenala ducand la aparitia perinefritei
supurate, fie se deschide in caile urinare ducand la aparitia piuriei.
&imptomatologie
Caracteristic sunt debutul brusc cu frison, febra, dureri lombare cu urina limpede. $namnestic
gasim de obicei episodul de stafilococie ce a dus la bacteriemie. xamenul clinic pune in
evidenta o lomba sensibila spontan si la palpare. Manevra +iordano prezenta.
'a$orator si paraclinic
5rina limpede si urocultura negativa sunt caracteristice acestei entitati patologice. xplorarile
sanghine pun in evidenta leucocitoza cu cresterea polimorfonuclearelor, iar hemocultura in
plin frison poate fi pozitiva. xamenul radiologic poate fi sarac aratand de obicei un rinichi
de volum mai mare cu hemidiafragmul de partea afectata, hipomobil in inspir.
xamenul ecografic pune in evidenta colectia, sau colectiile renale in formele cu abcese mari,
sau mi2locii. Tot ecografic se evidentiaza hipomobilitatea rinichiului cu respiratia, un semn
deosebit de valoros. xamenul ecografic poate fi completat de tomografia computerizata ce
va arata de asemenea prezenta abceselor renale intraparenchimatoase.
Evolutie si tratament
Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce. $ntibioterapia se face in doze mari cu
administrare preferabil parenterala si antibiotice cu actiune antistafilococica% cefalosporine,
peniciline semisintetice, aminoglicozide, sau Guinolone de generatia a treia.
In cazul prezentei decelabile a abceselor mari sau mi2locii, lombotomia este de obicei
inevitabila. Intentia chirurgicala este de a drena si enuclea tesuturile necrozate, insa cateodata,
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
10/20
nefrectomia ramane singura solutie. 5neori drena2ul abcesului renal poate fi efectuat si prin
punctie percutanata ghidata ecografic, sub acoperire antibiotica.
Perinefrita
Inflamatia microbiana a tesutului con2unctiv adipos perirenal se numeste perinefrita. 4in punct de vedere etiopatogenic se poate produce prin insamantare microbiana directa in
grasimea perirenala /pe cale hematogena0 - mai rar - sau secundar unei pionefrite, sau
pielonefrite.
!orfopatologie
(e descriu trei forme anatomopatologice de perinefrita%
• forma scleroasa'
• forma sclero-lipomatoasa'
• forma abcedata, sau supurata.
Clinic primele doua forme sunt silentioase, fiind de cele mai multe ori descoperite
intraoperator cu ocazia unei lombotomii pentru alta afectiune renala. Forma abcedata este
insa foarte periculoasa putand pune in pericol viata pacientului. In functie de localizarea
abcesului se descriu patru forme clinice ale perinefritei abcedate%
• abcesul polar superior cu semne toracice /durere la baza hemitoracelui, reactie
pleurala0'
• abcesul polar inferior cu impastarea flancului si semne de psoita /flexia analgica a
coapsei pe bazin0'
• abcesul retrorenal cu semne parietale, impastarea regiunii lombare'
• abcesul prerenal cu semne peritoneale, contractura abdominala.
Paraclinic, examenul ecografic este de mare valoare, deceland de obicei prezenta colectiei perirenale. Tratamentul perinefritei abcedate este intotdeauna chirurgical si vizeaza drenarea
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
11/20
cat mai precoce a colectiei purulente. 4rena2ul chirurgical este insotit de antibioterapia
parenterala cu antibiotice cu spectru larg.
Pionefroza
Pionefroza reprezinta procesul supurativ al cavitatilor pielocaliceale si a parenchimului renalcu alterarea acestuia. ste faza terminala a infectiilor pielorenale si aproape intotdeauna
exista asociat un factor obstructiv. (e insoteste de obicei de reactie perinefritica de tipul
scleros, sau sclerolipomatos.
(natomopatologic rinichiul este mare, cu suprafata
neregulata de consistenta inegala, cu pungi purulente ce contin uneori calculi. Parenchimul
renal este foarte redus si prezinta numeroase abcese.
&imptomatologia pionefrozei este caracterizata de alterarea starii generale, febra, frison,
piurie masiva. xamenul lombei releva un rinichi mare, voluminos, dureros. 5neorisimptomatologia poate fi stearsa insa evolutia este de obicei grava.
'a$orator si paraclinic
5rocultura este de obicei pozitiva /semnificativa0 putandu-se deci determina natura
germenilor si antibiograma. Investigatiile hematologice evidentiaza sindromul inflamator
acut cu leucocitoza.
xplorarile radiologice pot pune in evidenta obstacolul - litiaza - pe radiografia renala directa,
iar urografia cu substanta de contrast arata de obicei un rinichi nefunctional /mut urografic0.
http://www.prostemcell.org/images/article/pionefroza.jpg
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
12/20
cografia determina diminuarea dramatica a indicelui parenchimatos precum si prezenta
stazei urinare la nivelul pielonului si calicelor. Tot ecografic putem evidentia si obstacolul, in
cazul unui calcul coraliform, sau a unuia obstructiv situat in ureterul lombar.
Evolutie si tratament
Prognosticul este rezervat, potentialul septicemic si de soc septic fiind mare. Tratamentul deelectie este nefrectomia care poate fi dificila datorita extinderii procesului inflamator, cu
interesarea organelor din vecinatate /duoden, vena cava0. Cateodata, ca prim timp terapeutic,
se poate practica o nefrostomie percutanata cu rolul de drena2 al cavitatii pielocaliceale.
Tratamentului chirurgical trebuie asociat unul antibiotic si de reechilibrare hidro-electrolitica
cu sustinerea functiilor vitale.
Cistita
Cistita este un sindrom clinic determinat de inflamatia microbiana a mucoasei vezicii urinare.
4in punct de vedere clinic cistita este definita de triada% polachiurie, piurie, algurie.
Etiopatogenie
tiologia cistitelor este infectioasa, cel mai frecvent agent incriminat /!"#0 fiind E.Coli.
Insamantarea vezicii urinare se produce cel mai adesea ascendent prin uretra. $pare mult mai
frecvent la femei unde este cel mai adesea primitiva. $ceasta distributie este cauzata de mai
multe cauze%
• anatomice: uretra mai scurta a femeii cu deschiderea acesteia in vestibulul vaginal'
• functionale: legate de aparatul genital /ciclu menstrual , sarcina0 si traumatismelor
locale ce au loc in cursul actului sexual'
• patologice: determinate de proximitatea aparatului genital si a proceselor patologice
ale acestuia /infectii vaginale, utero-anexiale, prezenta unor tumori genitale0.
!orfopatologie
Infectia este caracterizata prin hiperemie, edem al mucoasei, uneori ulceratii, acoperite de
membrane de fibrina, sau false membrane purulente. In formele cronice peretele vezical este
ingrosat, mucoasa este hipertrofica, uneori erodata, alteori cu formatii polipoide. Microscopic
se poate gasi infiltrat limfocitar si plasmocitar, iar in formele cronice o fibroza interstitiala
difuza.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
13/20
&imptomatologia este dominata de triada polachiurie, piurie, algurie. 4aca urina nu este
piurica atunci vorbim de cistopatie. Cateodata se poate asocia si hematuria macroscopica asa
numita cistita hematurica. Mare gri2a in interpretarea hematuriei, intrucat asa cum am mai
spus, prea multe tumori vezicale sunt etichetate cu usurinta ca fiind =cistite hematurice=.
Febra si manifestarile sistemice sunt de obicei absente din tabloul clinic al cistitei. $paritia
febrei sugereaza coafectarea tractului urinar superior, intr-un episod de cistopielita, sau de
pielonefrita acuta.
*a barbati cistitele sunt de obicei secundare unei uropatii obstructive subvezicale - tumori prostatice, stricturi uretrale. In acest caz simptomul dominant este disuria, de obicei
preexistenta, ce se amplifica putand merge pana la retentia completa de urina.
'a$orator si paraclinic
xamenul urinii este cel mai important element si este de obicei incarcat, prezentand
leucociturie, cateodata hematurie precum si flora microbiana. (edimentul $ddis-amburger
ofera date cantitative despre leucociturie si hematurie. Ca o particularitate amintim aici
valorile deosebit de mari ale leucocituriei minutate in cazul cistitei tuberculoase - in 2ur de ?"
""" *:min.
$ntibiograma efectuata inaintea inceperii tratamentului, identifica germenul infectant precumsi sensibilitatea acestuia. xplorarile imagistice /x, C0 sunt utile in diagnosticul
eventualei patologii asociate ce pot intretine infectia urinara - cum ar fi litiaza, adenomul,
corpii straini.
Evolutie si tratament
Tratamentul specific consta din administrarea de antiseptice si chimioterapice conform
antibiogramei. Printre cele mai frecvent folosite amintim% Biseptol /Cotrimoxazol0,
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
14/20
4intre masurile nespecifice poate cea mai importanta este cura diuretica. Hom instrui
pacientul:a sa consume in medie ?,1 l lichide zilnic. ecomandabile sunt si baile calde de
sezut, repaus relativ, un regim alimentar usor fara condimente puternice.
&indromul cistitic
ste definit ca o suferinta cronica a vezicii si uretrei, caracterizate prin durere hipogastrica,
sau retropubiana, crampe, disurie arsuri si usturimi postmictionale. ste o afectiune
preponderenta a sexului feminin. 5rocultura este de obicei negativa.
E*amenul clinic atent poate decela un proces patologic al meatului uretral - polip de meat,
stenoza meatului prolapsul mucoasei uretrale. $lte patologii ce pot intretine un sindrom
cistitic sunt colpitele cronice, infectii ale glandelor Bartholin, deficienta estrogenica de
dinaintea menopauzei, tulburarile hormonale premenstruale.
Investigatiile trebuiesc diri2ate cu atentie pentru a depista cauza, sau cauzele ce intretin
sindromul cistitic.Tratamentul diferentiat al acestora duce la ameliorare acolo unde curele
iterative de antibiotice si dezinfectante urinare nu au dat rezultat.
Cistita interstitiala
Cistita interstitiala este un sindrom inflamator cronic al vezicii urinare definit clinic prin
tulburari mictionale iritative, uroculturi sterile si modificari caracteristice ale mucoasei
vezicale. (pre deosebire de ceea ce am definit mai inainte sindromul cistitic, in cistita
interstitiala nu exista elementul infectios, sau inflamator cauzator. (i cistita interstitiala ca si
sindromul cistitic afecteaza predominant sexul feminin. aportul femei:barbati este de 9? la
9.
Etiopatogenie
tiologia cistitei interstitiale este necunoscuta. xista numeroase ipoteze care au fost
avansate. 5na dintre acestea propunea ca factor declansator infectia urinara cronica. (tudii
recente ce au cautat $4
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
15/20
Microscopic tabloul este cel al inflamatiei cronice, cu numeroase infiltrate limfocitare si maiales plasmocitare. 5n rol aparte par sa-l 2oace mastocitele, a caror prezenta in epiteliul vezicii
a constituit la un moment dat un criteriu diagnostic. Mai gasim ectazii vasculare submucoase,
hiperplazia si fibroza fibrelor musculare detrusoriene.
&imptomatologia
(imptomele clasice ale cistitei interstitiale sunt polachiuria, nicturia, mictiunea imperioasa si
durerile suprapubice ce se remit dupa mictiune. 4iagnosticul de CI este unul de excludere.
Primul pas si cel mai important este excluderea unei infectii urinare care poate mima
simptomatologia CI. Cistoscopia si biopsia vezicala pun diagnosticul.
Evolutie si tratament(trategiile terapeutice se impart in patru categorii%
• instilatii intravezicale: se pot face instilatii cu nitrat de argint, acid h)aluronic,
heparina, BC+, interferon'
• terapie medicamentoasa sistemica: cel mai frecvent medicament utilizat in
tratamentul CI este unul dintre componentii stratului de glicocalix si anume
polipentozansulfatul de sodiu. $lte medicamente folosite sunt amitriptilina,
hidroxizina si nalmefen-ul care toate inhiba degranularea mastocitelor'
• interventii c"irurgicale minime la nivelul vezicii urinare: cea mai frecvent utilizata
metoda, este cea de a destinde vezica urinara in anestezie generala - hidrodistensie'
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
16/20
• interventii c"irurgicale ma+ore: se practica cistoplastii de marire /de augmentatie0,
cistectomii subtotale si chiar cistectomia totala cu cistoplastie din ileon, pentru
cazurile rezistente la orice alta terapie.
,retritele
(indromul inflamator, acut sau cronic al mucoasei uretrale poate fi de etiologie microbiana,
parazitara, virala, sau chimica. 4upa predominanta agentului infectant putem imparti insa
uretritele in gonococice si non-gonococice.
,retrita gonococica gonoreea $lenoragia0
este o boala contagioasa cu transmitere sexuala si localizare initiala a procesului patogen inmucoasa uretrala.
Agentul etiologic este
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
17/20
limitat. 4intre antibioticele folosite cu rezultate foarte bune sunt% (pectinomicina,
Guinolonele si cefalosporinele de ultima generatie.
,retritele negonococice - sunt mai frecvente in ultima perioada decat uretritele specifice.
Agenti etiologici: frecvent intalniti suntChlam)dia trachomatis, M)coplasma genitalium si Trichomonas vaginalis. 5n studiu al unui
institut de boli genito-urinare din *ondra raporteaza o incidenta de 1# a C. trachomatis si
respectiv cate ?# pentru
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
18/20
• prostatita bacteriana cronica - daca simptomatologia este prezenta de cel putin trei
luni'
• sindrom cronic dureros pelvin - fara a decela agentul microbian insa cu leucocite
prezente in secretia prostatica si:sau in urina de dupa masa2ul prostati'
• prostatita inflamatorie asimptomatica - ce se gaseste incidental, histopatologic, de
obicei pe fragmentele de dupa rezectia transuretrala a prostatei.
Etiopatogenie: agentii patogeni cei mai frecvent implicati sunt . coli, &lebsiella, Proteus
mirabilis, nterococus fecalis si Pseudomonas aeruginosa. Calea de patrundere implicata este
cea ascendenta, prostatitele facand parte din grupa bolilor cu transmitere sexuala.
Clinica: sindromul predominant este durereaacompaniata de tulburari ale mictiunii. Frecvent durerea este localizata in perineu si la nivelul
scrotului sau testiculelor. $ceasta mai poate fi resimtita insa si suprapubic ca o durere
vezicala sau la nivelul lombelor. 4intre tulburarile mictionale asociate cele mai frecvent
intalnite sunt disuria, alguria si mictiunea imperioasa. In prostatitele acute simptomele urinare
pot fi acompaniate de alterarea starii generale cu febra, frison. $cestor pacienti nu este
recomandat de a li se face masa2 prostatic intrucat exista riscul de a disemina si a provoca
bacteriemia si septicemia.
E*amenul clinic - tuseul rectal - pune in evidenta o prostata marita de volum de consistenta
redusa, in cazul unei prostatite acute cu abces prostatic sau consistenta crescuta in prostatitele
cronice. 4e obicei masa2ul prostatic este dureros iar in cazul prostatitelor acute este aproape
imposibil de efectuat.
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
19/20
'a$orator si paraclinic: examenul cel mai valoros in diagnosticul sindromului prostatic
ramane urocultura eta2ata% sunt necesare patru eprubete sterile. In prima eprubeta se
recolteaza primul 2et de urina care spala uretra si da relatii despre flora uretrala. $ doua
eprubeta recolteaza 2etul urinar mi2lociu ce pune in evidenta o infectie urinara. $poi se
practica masa2ul prostatic iar secretia astfel exprimata se recolteaza in eprubeta nr. 6. $ceasta
da relatii despre flora prostatica. Cateodata nu se obtine secretie la masa2ul prostatic si atuncise recolteaza in cea de a patra eprubeta urina dupa masa2 ceea ce de asemenea da relatii
despre flora prostatica.
(e mai pot determina leucocitele din secretia prostatica, p-ul acestei care este de obicei
crescut. chografia transrectala ofera detalii despre prezenta unor eventuale abcese intra-
prostatice si este utila in punctia echoghidata a prostatei pentru a exclude o leziune maligna.
/ratament: antibioterapia recomandata in cazurile de prostatita acuta - cand calea de
administrare preferata este cea parenterala si in prostatitele bacteriene cronice - tratament de
lunga durata - 7-@ saptamani. (indromul cronic dureros pelvin beneficiaza mai putin de
antibioterapie.
$ntibioticele cele mai folosite sunt Guinolonele /
8/18/2019 Forme Clinice Ale Infectiilor Urinare
20/20
Clinic in orhiepididimita durerea este maximala palparea epididimului care prezinta caractere inflamatorii. Cordonul spermatic este sensibil
pe toata lungimea lui - epididimita fiind de obicei cu insamantare descendenta ceea ce
presupune si coafectarea deferentului. In torsiunea de cordon durerea este violenta atat la
nivelul epididimului cat si la palparea testiculului iar cordonul spermatic este dureros doar
pana la nivelul torsiunii. (uperior de acesta cordonul nu mai este sensibil la palpare.
Torsiunea de cordon spermatic este o urgenta chirurgicala in care trebuie intervenit imediat.
(e practica detorsionarea cordonului pentru a asigura permeabilizarea arterei spermatice si
fixarea testiculului la scrot.
/ratamentul consta in antibioterapie asociata obligatoriu masurilor terapeutice locale si
anume hipotermie /punga cu gheata0 cu testicolul intr-o pozitie elevata - usor ridicat - pentrua permite drena2ul acestuia. epaus la pat cca. > zile, cura de diureza.
4aca procesul inflamator nu este stapanit poate abceda ceea ce presupune interventia
chirurgicala - epididimectomie sau chiar orhiectomie.
Recommended