View
282
Download
2
Category
Preview:
Citation preview
FISE DISCIPLINE
ANUL DE STUDII DISCIPLINA
I
ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE
BAZELE FIZICII ŞI BIOFIZICII ÎN MEDICINA DENTARĂ
BIOCHIMIE
BIOCHIMIA CAVITĂŢII ORALE
BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
FIZIOLOGIE
FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
HISTOLOGIE
HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE
MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI
STOMATOGNAT
ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI
LIMBA MODERNĂ (ROMÂNA)
EDUCAŢIA FIZICĂ
BIOSTATISTICA
MECANISMELE CELULARE SI MOLECULAE
IMPLICATE IN HIPERTROFIILE GINGIVALE
II
ANATOMIE CLINICĂ ŞI TOPOGRAFICĂ A CAPULUI ŞI
GÂTULUI
BIOLOGIE GENETICĂ
MICROBIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE.
PARAZITOLOGIE. VIRUSOLOGIE
ANATOMIE PATOLOGICĂ
PATOLOGIE GENERALĂ
PATOLOGIE O.M.F.
INFORMATICĂ MEDICALĂ
MATERIALE DENTARE
FARMACOLOGIE
IGIENĂ
IMUNOLOGIE
PSIHOLOGIE MEDICALĂ
PREVENŢIE ORO-DENTARĂ
DIAGNOSTIC ORODENTAR ŞI ERGONOMIE
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
BIOINSTRUMENTAŢIE
ANTROPOLOGIE CLINICĂ
III
SEMIOLOGIE MEDICALĂ
MEDICINĂ INTERNĂ. ENDOCRINOLOGIE*
FTIZIOLOGIE**
CHIRURGIE ŞI ANESTEZIOLOGIE*** GENERALĂ
OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
DERMATO-VENERICE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE
ANESTEZIE ŞI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ
ODONTOTERAPIE CONSERVATIVĂ (Phantom)
OCLUZOLOGIE
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ (Phantom)
PREVENŢIA ORO-DENTARĂ
III ESTETICĂ DENTARĂ ÎN PROTETICĂ
PRIM AJUTOR IN MEDICINA DENTARĂ
IV
PEDIATRIE
BOLI INFECŢIOASE, EPIDEMIOLOGIE*
MEDICINĂ LEGALĂ
O. R. L.
OFTALMOLOGIE
NEUROLOGIE
PSIHIATRIE
ENDODONŢIE
ODONTOLOGIE RESTAURATOARE
PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ
CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ
RADIOLOGIE GENERALĂ
RADIOLOGIE DENTARĂ
PEDODONŢIE
RESTAURARI PROTETICE METALO-CERAMICE
TRATAMENTUL NESPECIFIC IN PARODONTOLOGIE
V
ENDODONŢIE
PROTETICĂ DENTARĂ MOBILĂ
CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ
PEDODONŢIE
ORTODONŢIE
IMPLANTOLOGIE ORALĂ
PARODONTOLOGIE
REABILITARE MEDICALA
MANAGEMENT ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ. BIOETICA
GERODONTOLOGIE
REABILITAREA ORALĂ A PACIENTULUI
PARODONTOPAT
VI
SĂNĂTATE ORALĂ
PARODONTOLOGIE
PROTETICĂ DENTARĂ
MOBILIZABILĂ
CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ
ORTODONŢIE
REABILITARE ORALĂ ŞI URGENŢE MEDICO-
CHIRURGICALE*
PATOLOGIE ORALĂ
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentara
Denumirea disciplinei Anatomie si embriologie
Codul disciplinei MD 11201
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul de
studii1)
Semestrul
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativitat
e)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem] Credite
4) C S L P TOTAL
L I DF DI 2 4 7
L II DF DI 3 4 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele MANESCU MARIA RODICA
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
Catedra/Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONF UNIV
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru înţelegerea
integrată morfo-funcţional a corpului omenesc.
Să dobândească cunoştinţe necesare pentru înţelegerea structurii şi funcţiei integrate a sistemului
stomatognat.
Obiective specifice;
Predarea îşi propune
-studiul formei si structurilor corpului omenesc viu in dinamica ontogenetica si functionala;
-metoda principala de studiu si cercetare,disectia;
- prezentarea aprofundata în evoluţia ontogenetică, a elementelor care intră în structura cavităţii orale
necesare in pregatirea unui viitor medic dentist.
. Fiecare temă va fi astfel abordată încât prezentarea teoretică în cadrul cursului să fie urmată de
exemplificarea pe preparate anatomice în cadrul lucrărilor practice .
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
- să stăpânnească informaţiile legate de anatomia descriptiva si anatomia dezvoltarii
sistemului stomatognat, in stransa corelatie cu celelalte sisteme ce compun corpul
omenesc.
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei.
Să lucreze în echipă pentru a diseca si a identifica elementele vasculare, nervoase si musculare ale
capului, gâtului, peretilor trunchiului si membrelor.
- să dovedească o atitudine profesională si de respect faţă de preparatele anatomice şi echipa
de lucru
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect termenii anatomici care stau la baza vocabularul
medical
Să utilizeze anatomia virtuală în perfectionarea cunostintelor anatomice
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut)semestrul I, 28 ore Nr. ore
1. Introducere în studiul anatomiei – locul anatomiei, embriologiei în
învăţământul medical; terminologie, axe, plane. Introducere în osteologie –
noţiuni generale.
2
2. Anatomia dezvoltarii, etape.gametogeneza
2
3. Embriologie : formarea blastocistului, discului embrionar bilaminar, discului
embrionar trilaminar.
2
4. Embriologie: formarea embrionului schitarea primordiilor de organ; anexele
fetale si placenta
2
5. Embriologie: Notiuni de dezvoltarea sistemului osos, articular, muscular.
Introducere în miologie:structura muschilor ,criterii de clasificare
2
6. Muschi toracelui si abdomenului, aponevrozele abdominale teaca dreptului
abdominal. Canalul inghinal.Vascularizatia trunchiului
2
7. Axila . Retele vasculare si limfatice la nivelul axilei 2
8. Teritorii de inervaţie senzitivă şi motorie ale trunchiului şi membrelor
superioare. Plexul brahial
2
9. Teritorii de inervaţie senzitivă şi motorie ale membrelor inferioare. Plexul
lombar şi sacral
2
10. Introducere în studiul articulaţiilor: criterii de clasificare, structură, tipuri de
mişcări în articulatii.Articulaţiile craniului, suturi.Articulaţiile capului cu
coloana vertebrală, articulaţiile coloanei vertebrale. Mişcările capului şi
trunchiului.
2
11. Articulatia temporomandibulara Biomecanica articulatiei
temoporomandibulare,muschii implicati in miscarile mandibulei.
2
12. Sistem digestiv,notiuni de embriologie si anatomie functionala si clinica a
tubului digestiv(stomac,anse jejun-ileale,colon).
2
13. Sistem urogenital,notiuni de dezvoltare si anatomie functionala si clinica a
rinichilor si organelor genitale .
2
14. Cavitatea abdominală: compartimentare; cavitatea peritoneală.
Peritoneu.Spatiul retroperitoneal.Vascularizatia viscerelor abdominale
2
VI.ICurs sem.II,42 ore de curs
1. Dezvoltarea craniului. Malformatii. Fontanele şi suturi. Anomalii Craniu ca
intreg normele frontala occipitala, laterala..
3
2. Craniu:endobaza ,exobaza. Nervii cranieni 3
3. Dezvoltarea sistemului nervos central 3
4. Părţile sistemului nervos central Meningele encefalic, vascularizaţia arterială şi
venoasă a encefaluluiSistemul cavitar al encefalului, circulaţia lichidului
cerebro-spinal bariera hemato-encefalică
3
5. Dezvoltarea analizatorilor.Anatomia functionala a analizatorilor: vizual,
acusticovestibular,olfactiv,cutanat.Sistem limbic
3
6. Sistem nervos vegetativ. Simpaticul cervical. Parasimpaticul cranian 3
7. Dezvoltarea capului si gatului.Malformatii congenitale ale capului si gatului 3
8. Anatomia functionala a muschilor capului si gatului .Sistemul fascial al
gatului. Plexul cervical
3
9. Sistemul arterial venos si limfatic al capului si gatului 3
10. Dezvoltarea cavitatii orale si a dintilor Anatomia functionala a cavitatii orale 3
11. Vascularizatia si inervatia cavitatii orale.Faringele: structura, topografia
faringiana, vase si nervi.Cavitatea nazala, fosele nazale, sinusurile
paranazale.Vascularizatie si inervatie
3
12. Sistem respirator: notiuni de embriologie si anatomie functionala a
plamanilor; laringe ,trahee.
3
13. Dezvoltarea sistemului cardio-vascular. Circulaţia fetală.Anatomia funcţională
a cordului
3
14. Anatomia functionala a glandelor de la nivelul capului si gatului
(salivare,timusul,glanda tiroida si paratiroidele)
3
VI.2 Lucrari practice semestrul I (56 ore)
1. Reguli de protectie a muncii in salile de disectie. . Scheletul trunchiului
(coloana vertebrală în ansamblu, vertebra tip, caractere regionale,speciale;oaul
sacru,coccis)
2
2. Centura scapulară (clavicula, scapula ) Coastele ,sternul. 2
3. Scheletul membrului superior 2
4. Pelvisul osos 2
5. Scheletul membului inferior 2
6. Evaluare periodica I 2
7. Introducere in miologie.Disectia muschilor spatelui 2
8. Disectia muschilor cefei 2
9. Disectia peretelui antero-lateral toracic ( muşchii pectorali, dintat anterior,
glanda mamară,spatiul intercostal)
2
10. Disectia axilei (peretii axilei, plexul brahial, artera axilară şi ramuri, vena
axilară, grupele ganglionare limfatice )
2
11. Regiunea anterioara a bratului (muschi vase nrvi) . Aplicatii practice 2
12. Regiunea anterioara a antebratului şi mâinii(muschi vase nervi) 2
13. Regiunea scapulara, posterioare a bratului,antebratului, mainii(muschi, vase,
nervi)
2
14. Disectia peretelui anterolateral al abdomenului.Canalul inghinal 2
15. Regiunea anterioara a coapsei,gambei;dorsum pedis(muschi vase, nervi) 2
16. Regiunea fesiera,loja posterioara a coapsei,.regiunea poplitee.(muschi vase
nervi)
2
17. Regiunea posterioara a gambei ,planta.(muschi,vase nervi) 2
18. Evaluare periodica II 2
19. Trunchiul considerat ca întreg, delimitare, linii de orientare, repere anatomice.
Pereţii trunchiului, compartimentare.
2
20. Cavitatea abdominală: compartimentare; peritoneul (descriere, mod de
continuare, formaţiuni peritoneale.
2
21. Cavitate peritoneala ,etaj supramezocolic,continut,(stomac splina ficat.Bursa
omentala)
2
22. Cavitate peritoneala,etaj inframezocolic,continut,raporturi configuratie
Colonul şi mezourile sale,Anse jejun ileale configuraţie externă , raporturi
2
23. Spatiul retroperitoneal,continut:rinichi,glande suprarenale. 2
24. Spatiul retroperitoneal,uretere, pancreas, plex lombar 2
25. Aorta vena cava inf 2
26. Spatiul pelvisubperitoneal la barbat ,continut vezica urinara rect,prostata
vezicule seminale,).
2
27. Spatiul pelvisubperitoneal femeie,continut vezica urinara rect uter,ligamente
late).
2
28. EvaluareIII 2
VI.2. Lucrari practice.Semestrul II (56 ore)
1. Craniu: osul frontal; osul occipital; osul sfenoid;etmoidul; oasele temporale si
parietale
2
2. Craniu: Oasele nazale osul vomer; oasele lacrimale; oasele palatine; oasele
zigomatice
2
3. Craniu:oasele maxilare 2
4. Craniu: mandibula. 2
5. Craniu ca intreg; normele frontala, laterala, occipitala.. 2
6. Craniu,endobaza,exobaza 2
7. Craniu fosa temporala, fosa infratemporala,fosa pterigopalatina. 2
8. Fosele nazale 2
9. Orbita osoasa 2
10. EvaluareI 2
11. Măduva spinării. Meningele spinal. Vascularizatia Meninge encefalic;partile
encefalului.
2
12. Trunchiul cerebral –Configuratia externă a bulbului, puntii şi mezencefalului.
Originile aparente ale nervilor cranieni.
2
13. Ventriculul IVCerebelul 2
14. Configuratia externă a emisferelor cerebrale. Fisuratie, giratie. Nucleii bazali.
Ventriculii lateral
2
15. Diencefalul Ventriculul III. 2
16. Meningele. Vasele creierului-artera carotidă interna artera bazilară. Venele
cerebrale. Sinusurile venoase ale durei mater.
2
17. EvaluareII 2
18. Sistemul venos superficial al gâtului. Muşchii gâtului: muşchiul
sternocleidomastoidian; muşchii supra- şi infrahioidieni
2
19. Muşchii scaleni. Artera şi vena subclaviculară..Mănunchiul vasculo-nervos al
gâtului (artera carotidă comună, nervul vag, vena jugulară internă). Artera
carotidă externă – ramuri cervicale
2
20. Plexul cervical. Nervul accesor. Lanţul simpatic cervical. Porţiunea
supraclaviculară a plexului brahial. Muşchii prevertebrali.
2
21. Glanda parotidă. Glanda submandibulară. Muşchii mimicii. Nervul facial.
Artera facială
2
22. Muşchii masticatori. Nervul mandibular. Arterele maxilară şi temporală
superficială
2
23. Orbita: continut, bulbul ocular, anexele bulbului ocular, vase si nervi 2
24. Nasul extern,cavitatea nazala, fosele nazale, sinusurile paranazale. Urechea
externa urechea medie, urecea interna.
2
25. Cavitate orala,pereti,impartire limba, glanda sublinguală.Faringe 2
26. Laringele.Tiroida. Traheea cervicală.Cavitatea toracica
compartimentare.Regiunile pleuro pulmonare.Plamanii,configuratie externa
2
27. Cordul configuratie externa,interna.Pericardul.Vasele mari de la baza cordului. 2
28. EvaluareIII 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie
1. M.R. Stanescu, M.R. Manescu, Gh. Dragoi- Curs de anatomia sistemului neuronal central-
Ed.medicala Universitara ,Craiova,2005 .
2. Drăgoi G.S.şi colab.- Introducere în studiul sistemului nervos central, Editura Reprograf,
Craiova, 1999.
3. Ranga V. şi colab.- Anatomia omului
4. T.W.Sadler Langmans’s Embriologie medicala Editia a 10ª
5. Neil S Norton - Netter’s head and neck anatomy for dentistry -2007
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,
activitatea în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr.
ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
3
Laboratorul de
anatomie
La sfârşitul
semestrului,
ultima
săptămână
de activitate
didactică
Manescu
Maria
Rodica
În funcţie de
tematica lucrării
practice şi de orarul
studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Laboratorul de
anatomie
Saptamanal
2ore
Manescu
Maria
Rodica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Laboratorul de
anatomie
Consultaţii la
sfârşitul
fiecărui
capitol
2 ore
Manescu
Maria
Rodica
În raport cu
dificultatea temelor
reieşită în urma
rezultatelor
evaluărilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Examen 0ral si scris 80%
Verificare Oral si scris 20%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima joi din luna orele 12-14 Laboratorul de anatomie Manescu Maria Rodica
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf .Univ Dr .Tuculina Mihaela Prof.Univ Dr Veronica Mercut Conf. Univ. Dr.Manescu
Maria Rodica
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Bazele Fizicii şi biofizicii în Medicina Dentară
Codul disciplinei MD1102
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DF DI 2 2 4 4 4 4
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Osiac Eugen
Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
Departamentul Departamentul II Discipline funcţionale (Facultatea de Medicină)
Titlul ştiinţific Doctor în Fizică
Gradul didactic Conferenţiar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază/plata cu ora
Colaboratori Şef de Lucrari Dr. Ştefan Buzatu
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- Aplicarea noţiunilor legate de procesele şi fenomenele fizice la sistemele biologice, cu
predilecţie în organismul uman
- Utilizarea corectă a principilor şi marimilor fizice în scopul manipulării eficiente şi în siguranţă
a aparaturii şi a metodelor instrumentale medicale de către personalul specializat în investigatii
şi analize în cadrul unitaţiilor sanitare.;
- Analiza, interpretarea şi prelucrarea corectă a datelor obţinute experimental experimental;
- Explicarea şi interpretarea rezultatelor analitice;
- Integrare cunoştinţele dobândite cu cele ale altor discipline
Obiective specifice
- Explice, diferenţieze şi să analizeze principiile diverselor fenomene şi principii fizice (mecanică,
optică, electricitate şi magnetism, atomică şi nucleară) în raport cu funcţionarea materiei vii.
- Să analizeze, să sintetizeze şi să interpreteze corect fenomenele biofizice şi fizice ce apar în
reglementarea şi utilizarea aparaturii care intervine în activitatea medicală
- Să compare şi să evalueze metodele imagistice studiate, din punct de vedere al interacţiilor fizice
- Să evalueze şi sa integreze date experimentale obţinute prin diverse metode specifice domeniului
medicinii dentare
- Să efectueze anumite lucrări practice care au corespendenţă în actvitatea profesională, în
analizele din laboratoarele clinice, în folosirea metodelor fizice de investigare si tratament în
medicina dentară
- Să planifice şi să efectueze lucrări experimentale de biofizică în echipă
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să descrie mecanismele diverselor fenomene şi principii fizice (mecanică, optică, electricitate
şi magnetism, atomică şi nucleară) în raport cu funcţionarea materiei vii
- să recunoască, să analizeze, să sintetizeze şi să interpreteze corect fenomenele biofizice şi
fizice ce apar în reglementarea şi utilizarea aparaturii care intervine în activitatea medicală
- Să cunoască şi să descrie principalele fenomene fizice care determină principalele metode
imagistice de investigare
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect un experiment biofizic
- să aplice tehnicile de determinare a unor caracteristici şi parametrii fizici (coeficient de
vâscozitate, coeficient de tensiune superficială, indice de refracţie, coeficient de atenuare al
unei unde, spectre de absorbţie, coeficienţi calorici, concentraţie)
- să utilizeze eficient şi corect aparatura de laborator
- să realizeze un management eficient al informaţiei obţinute
- să coordoneze şi să justifice realizarea unui experiment de laborator în domeniul fizicii
medicale
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul din domeniul fizicii şi biofizicii
- să comunice cu colegii ăn realizarea unor experimente
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Obiectul şi importanţa biofizicii şi fizicii medicale 1
2. Elemente de fizica atomului şi moleculei, structură, interacţii şi legături moleculare,
aplicaţii în biofizică
3
1. Noţiuni de termodinamica sistemelor vii (principii, funcţii termodinamice
termodinamica proceselor biologice, metabolism, aplicaţii)
3
1. Sisteme disperse (apa, soluţii: structură moleculara, proprietăţi fizice, aplicaţii) 2
1. Noţiuni de biomecanică (forţe, mecanica fluidelor, hemodinamică, acustică, unde
mecanice, aplicaţii în medicină şi biofizică)
2
1. Membrana celulară (organizare şi funcţii, compoziţie, modele membranare,
mecanisme si sisteme de comunicare intercelulara, fenomene de transport prin
membrană)
3
1. Biofizica sistemelor complexe: receptori şi analizori (analizorul vizual, analizorul
auditiv)
2
1. Bioelectricitate şi biomagnetism, aplicaţii terapeutice; proprietăţi ale transmiterii
impulsurilor în celule nervoase şi musculare
3
1. Laseri şi aplicaţii în medicina dentară 1
1. Radiaţii ionizante şi neionizante: caracteristici, interacţia cu ţesutul viu,
radioprotecţie, aplicaţii medicale)
3
1. Principii fizice ale imagisticii medicale: (radiografie, ecografie, CT, MRI,
scintigrafie, PET)
5
28
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Noţiuni de protecţia muncii în laborator, mărimi fizice, unităţi de măsură 2
2. Măsurători, erori experimentale, interpretarea statistica a datelor experimentale 2
3. Măsurători termodinamice (căldură specifică, căldura latentă, capacitate
calorică)
2
4. Determinarea coeficientului de tensiune superficiala al unei soluţii tensioactive 2
5. Vâscozimetrie (principii, metode, determinări) 2
6. Măsurarea indicelui de refracţie al lichidelor cu ajutorul refractometrului 2
7. Determinarea concentraţiei unei soluţii optic active cu ajutorul polarimetrului 2
8. Microscopie optică; caracteristici ale radiaţiei laser 4
9. Analize spectrale (principii, tipuri, aplicaţii medicale) 3
10. Măsurători bioelectrice (potenţiale, electroliză, principii EKG) 3
11. Studiul ultrasunetelor (propagare, reflexie, determinarea coeficientului de
atenuare)
4
28
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Paul Davidovits, Physics in Medicine and Biology, Academic Press, 2008
2. Irving P. Herman, Physics of the human body, Springer, 2007
3. R. Glaser, Biophysics, Springer Verlag Berlin 1999
4. E. Osiac " Biofizica Medicala-note de curs" Editura Medicala Universitara 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, dezbaterea, problematizarea
Lucrari
practice
aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 4
2. Studiu după ma nual, suport de curs 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 6
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 2
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 11
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală 15
10. Consultaţii 7
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet 1
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Lab. biofizica
Ultimele doua
saptamani
Titular lucrari
practice
Conform orarului de la
disciplină
Program de 1 Lab. biofizica Ultimele doua Titular lucrari Conform orarului de la
consultaţii/
ore/2sapt. saptamani practice,
Titular curs
disciplină
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
6 ore/sem. Lab. biofizica Ultimele doua
saptamani
Titular lucrari
practice
Conform orarului de la
disciplină
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
( oral, aplicaţie practică) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs X 10%
Lucrări
practice X 20%
Examen
Verificare X 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree BBiioocchhiimmiiee,, ffiizziioollooggiiee,,
iimmaaggiissttiiccăă
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă LLaabboorraattoorr BBiiooffiizziiccăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
OSIAC EUGEN
Notă: 6) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
7) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 8) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
9) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
10) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei BIOCHIMIE
Codul disciplinei MD1103
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L I DF DI 1 2 3 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Buga Ana-Maria
Instituţia Facultatea de Medicină
Departamentul FMD2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Sef Lucrari
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- Dobândirea de către studenţi a noţiunilor generale despre caracteristicile biochimice ale constituenţilor
organismelor vii;
- Acumularea de către studenţi a cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea ansamblului de transformăr i
metabolice în corelaţie cu mecanismele fiziologice si patologice care au loc în organismele vii .
Obiective specifice La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- înţelega si sa explice procesele biochimice importante pentru menţinerea stării de sănătate in general;
- sa asimileze notiuni refertoare la mecanismele biochimice ce determină anumite afecţiuni;
- sa înţelega mecanismele de acţiune a medicamentelor;
- sa dobandeasca cunoştinţe referitoare la alegerea tipului de analize şi a metodelor de investigare de
laborator corespunzătoare pentru evaluarea corectă a stării de sănătate;
- sa înţelega importanţei realizării unor determinări de laborator sensibile şi reproductibile şi a
interpretării corecte a rezultatelor
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să descrie conceptele, principiile şi teoriile din domeniu în scopul soluţionării unor probleme
calitative si cantitative în domeniul biochimiei;
- să descrie coerent într-un limbaj academic adecvat disciplinei, să expună şi să explice propriile
idei într-o manieră ştiinţifică;
- să identifice tehnicile de baza folosite în laboratorul de biochimie clinica
- să cunoască rolul laboratorului de biochimie clinica in screening si diagnostic
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet interpretarea unor analize uzuale de laborator
- să execute manevre uzuale specifice unui laborator de analize medicale
- să descrie si sa diferentieze principalele materiale biologice utilizate in laboratorul clinic
- sa identifice principalele surse de eroare ce pot conduce la rezultate eronate ale analizelor
biochimie
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să culeagă informaţiile noi în domeniu
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
- sa cunoasca importanta colaborarii intra- si interdisciplinare
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
- să respecte drepturile pacienţilor
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 CURS (UNITĂŢI DE CONŢINUT) NR. ORE
Cap. 1 Biochimia ca ştiinţă.
Tema 1 Obiectul biochimiei, relaţia cu alte ştiinţe biologice, direcţii actuale de
dezvoltare
1oră
Cap. 2 Apa si bioelementele
Tema 2 Caracteristici structurale, Necesar zilnic si importanţa biologică a apei,
macro- şi microelementelor, Homeostazia acido-bazică, echilibrul hidric.
1 oră
Cap. 3 Aminoacizi, peptide, proteine
Tema 3 Clasificare, structură, proprietăţi fizico-chimice importante biologic, funcţii
biologice.
1 ora
Tema 4 Relaţia structură – funcţie biologică exemplificată pentru colagen, keratină,
actină, miozină, elastină, imunoglobuline. Principiile generale ale studiului
proteinelor.
1ora
Cap. 4 Enzime
Tema 5 Clasificarea enzimelor. Repartizarea enzimelor în ţesuturi şi organe.
Localizarea intracelulară. Structura enzimelor. Coenzime.. Izoenzime.
1oră
Tema 6 Cinetica enzimatică. Mecanisme de acţiune enzimatică: enzime digestive,
enzime implicate în coagularea sângelui. Inhibiţia enzimatică.
Medicamentele ca inhibitori enzimatici. Reglarea activităţii enzimatice.
1 ora
Cap. 5 Vitamine
Tema 7 Vitamine hidro- şi liposolubile: structură, absorbţie, transport, funcţii
biologice, antagonişti, carenţe. Relaţia vitamine – enzime.
2 ore
Cap. 6 Glucide
Tema 8 Structura şi funcţiile biologice ale principalelor oze şi ozide importante
pentru organismul uman. Glicozaminoglicani.
1oră
Cap. 7 Lipide
Tema 9 Structura şi funcţiile biologice ale celor mai importante lipide din organismul
uman (acizi graşi, acilgliceroli, steride, glicerofosfolipide, sfingolipide,
glicolipide)
2 ora
Cap. 8 Nucleotide si acizi nucleici
Tema 10 Componente structurale şi funcţii biologice ale nucleotidelor. Analogi de
sinteză şi aplicaţiile lor în terapie. Structura primară şi secundară a ADN, rolul
biochimic. Replicarea ADN. Mutaţii.
1oră
Tema 11 Structura ARN. Tipuri de ARN şi rolul lor biochimic. 1ora
Cap. 9 Macromolecule mixte
Tema 12 Glicoconjugaţi, lipoproteine, cromoproteine, metaloproteine, fosfoproteine:
componente structurale, funcţii biologice.
1oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore
Tema 1. Principii şi procedee fundamentale în laboratorul de biochimie 2 ore
Tema 2 Caracterizarea materialelor biologice (sânge, urină, extracte tisulare): compoziţie,
recoltare şi conservare. Factorii ce influenţează rezultatele analizelor de laborator.
2 ore
Tema 3 Metode de dozare a proteinelor din lichide biologice. Metode de separare şi
purificare a aminoacizilor şi proteinelor (gel-filtrarea, electroforeza în geluri şi pe folii de
acetat de celuloză, imunoelectroforeza, cromatografia). Aminoacizii şi proteinele
plasmatice.
6 ore
Tema 4 Efectul catalitic al enzimelor. Specificitatea de acţiune a enzimelor. Factorii care
influenţează viteza reacţiilor enzimatice. Determinarea KM a unor enzime. Oxidoreductaze.
Transferaze. Hidrolaze. Repartiţia enzimelor în ţesuturi şi organe. Enzimograma unui organ.
Izoenzime. Importanţa diagnosticului enzimatic în infarct miocardic, afecţiuni hepatice,
musculare, pancreatice, osoase, neoplasme.
8 ore
Tema 5 Explorarea echilibrului acido – bazic Determinarea gazelor sanguine şi a pH-ului.
Determinarea rezervei alcaline a plasmei.
4 ore
Tema 6 Explorarea echilibrului hidroelectrolitic. Semnificaţia clinică şi determinarea
osmolalităţii plasmei. Semnificaţia clinică a dozării unor electroliţi: sodiu, potasiu, clor.
Metode de dozare a unor ioni din lichide biologice.
4 ore
Tema 7 Vitamine. Reacţii de identificare şi metode de dozare a vitaminelor. 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Biochimie Medicala. Electroliti, Biomolecule, Biopolimeri. Note de curs pentru studentii facultatilor
de medicina. Aurel Popa, Ana-Maria Buga. Sitech, Craiova, 2009, ISBN: 978-606-11-0533-5;
2. Biochimie Medicala. Mic tratat. Vol 1. V. Darie, Margareta Grigorescu, D. Firu, Ana-Maria Buga,
Oana Popescu. Sitech, 2007, ISBN 973-657-911-5;
3. Pisoschi C, Stănciulescu C, Compendiu de biochimie, EMU Craiova, 2006
4. Greabu M, Totan A, Tratat de chimie şi biochimie pentru medicina dentară, vol.I şi II, Ed.
Standardizarea, Bucureşti, 2007
5. Greabu M, Totan A, Spînu T, Lucrări practice de chimie şi biochimie pentru studenţii Facultăţii de
Medicină dentară, Ed. Standardizarea, Bucureşti, 2007
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,
activitatea în echipă
Studiu individual
Tip de activitate Nr.
ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10
2. Studiu după manual, suport de curs 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 5
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0
6. Realizare de referate, eseuri 0
7. Pregătire lucrări/teme de control 0
8. Pregătire prezentări orale 0
9. Pregătire examinare finală 0
10. Consultaţii 3
11. Documentare pe teren 0
12. Documentare pe internet 0
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0
14. Alte activităţi 0
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
5
Disciplina de
Biochimie
Ultima
săptămăna din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
Biochimie
În funcţie de
necesităţile
studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina de
Biochimie
Prima zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef Lucr. dr.
Buga Ana-
Maria
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Disciplina de
Biochimie
A doua zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef Lucr. dr.
Buga Ana-
Maria
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de Evaluare Procent din nota finală
activitate (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris scris si oral 5%
Lucrări
practice oral scris scris 10%
Examen Oral Scris Scris si Oral 75%
Verificare 20% 10% 70% 10%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de luni din fiecare lună a
semestrului - orele 12-14
Disciplina de Biochimie Sef lucr. dr
Buga Ana-Maria
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Laborator Biochimie Nr 2
Amfiteatru Victor Gomoiu Etaj
2, Cladirea Veche
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr
Buga Ana-Maria
Notă: 11) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
12) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 13) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
14) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
15) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Biochimia cavitatii orale
Codul disciplinei MD1204
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obligat
ivitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L II DF DI 2 2 4 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Buga Ana-Maria
Instituţia Facultatea de Medicină
Departamentul FMD2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Sef Lucrari
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege importanţa proceselor biochimice în
menţinerea stării de sănătate în general si a cavitătii orale în mod special,
- înţelegerea unor modificări biochimice ce determină anumite afecţiuni, precum şi
acumularea de informaţii suficiente pentru înţelegerea relaţiei afecţiuni sistemice –
afecţiuni ale cavitătii orale.
Obiective specifice La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- înţelega si sa explice procesele biochimice importante pentru menţinerea stării de sănătate
- sa asimileze notiuni refertoare la mecanismele biochimice ce determină anumite afecţiuni ale
cavitatii orale (ex. cariogeneza)
- sa înţelega mecanismele de acţiune a medicamentelor;
- sa dobandeasca cunoştinţe referitoare la alegerea tipului de analize şi a metodelor de investigare
de laborator corespunzătoare pentru evaluarea corectă a stării de sănătate a cavitatii orale;
- sa înţelega importanţei realizării unor determinări de laborator sensibile şi reproductibile şi a
interpretării corecte a rezultatelor
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din
care face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să descrie conceptele, principiile şi teoriile din domeniu în scopul soluţionării unor
probleme calitative și cantitative în domeniul biochimiei cavitatii orale;
- să descrie coerent într-un limbaj academic adecvat disciplinei, să expună şi să explice
propriile idei într-o manieră ştiinţifică mecanismele biochimice implicate in afectiunile
cavitatii orale
- să identifice tehnicile de baza folosite în laboratorul de biochimie clinica
- să cunoască rolul laboratorului de biochimie clinica in screening-ul si diagnosticul
cavitatii orale
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet interpretarea unor analize specifice de laborator
- să execute manevre uzuale specifice unui laborator de analize medicale
- să descrie si sa diferentieze principalele materiale biologice utilizate in laboratorul
clinic
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să culeagă informaţiile noi în domeniu
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
- sa cunoasca importanta colaborarii intra- si interdisciplinare
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
- să respecte drepturile pacienţilor
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în
practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o
disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. Ore
Cap. 1 Bioenergetică şi metabolism oxidativ
Tema 1 Noţiunea de metabolism. Căile generale de transformare a
constituenţilor organici. Principii bioenergetice. Reacţii exergonice şi
endergonice. Compuşi macroergici - ATP.
Tema 2 Respiraţia celulară. Căi de biosinteză a ATP: fosforilarea la nivel de
substrat, lanţul transportorilor de H+
şi electroni şi fosforilarea oxidativă.
2 ore
Cap. 2 Glucide şi metabolism glucidic
Tema 3 Oze şi derivaţi ai ozelor (ozide, aminozaharuri,acizi uronici):
caracteristici structurale, funcţii biologice. Digestia şi absorbţia
glucidelor. Principalele căi de metabolism glucidic: glicoliza,
gluconeogeneza, calea pentozofosfaţilor.
Tema 4 Metabolismul glicogenului. Specificul ţesuturilor şi organelor. Corelaţii
clinice cu patologia orală. Metabolismul glucidic al bacteriilor
cariogenice din cavitatea orală.
6 ore
Cap. 3 Lipide şi metabolism lipidic
Tema 3 Principalele lipide importante pentru organismul uman: acizi şi alcooli
graşi, acilgliceroli, steride, glicerofosfolipide şi sfingolipide. Digestia şi
absorbţia lipidelor. Transportul lipidelor interorgane.
Tema 4 Principalele transformări biochimice ale lipidelor: oxidarea şi biosinteza
acizilor graşi, cetogeneza, metabolismul acilglicerolilor, colesterolului şi
lipidelor complexe. Eicosanoide. Corelaţii clinice cu patologia orală.
4 ore
Cap. 4 Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor
Tema 5 Digestia şi absorbţia proteinelor şi aminoacizilor. Metabolismul
general al aminoacizilor: transaminare, decarboxilare, dezaminare. Căi
metabolice individuale de transformare a unor aminoacizi: serină,
cisteină, fenilalanină, glicocol, triptofan, tirozină, arginină, acid
glutamic, acid aspartic, metionină.
Tema 6 Biosinteza şi catabolismul hemoglobinei. Corelaţii clinice cu patologia
orală.
2 ore
Cap. 5 Biochimia comunicării extracelulare şi intracelulare
Tema 7 Diversitatea sistemului endocrin. Concepte generale despre
biomembrane. Principalele clase de molecule de semnalizare
extracelulară.
Tema 8 Receptorii pentru moleculele de semnalizare. Diversitatea sistemului
endocrin: organizare, clasificarea şi funcţiile hormonilor.
2 ore
Cap. 6 Integrarea căilor metabolice
Tema 9 Cooperarea interorgane în principalele stări metabolice fiziologice şi
patologice: saturaţie alimentară, post, sarcină şi lactaţie, obezitate, diabet
zaharat, afecţiuni hepatice, cancer.
2 ore
Cap. 7 Biochimia dintelui
Tema 10 Structura biochimica a principalelor componente din structura dintilor
2 ore
Cap. 8 Biochimia parodonţiului
Tema 11 Procesele biochimice ce au loc la nivelul paradontiului
1oră
Cap. 9 Biochimia salivei
Tema 12 Proprietatile biochimice ale salivei
1oră
Cap. 10 Cariogeneza
Tema13 Mecanisme biochimice în formarea plăcii dentare şi cariogeneză
2 ore
Cap. 11 Inflamatia
Tema 14 Mediatori biochimici ai inflamaţiei
2 ore
Cap. 12 Mediatorii biochimici ai durerii
Tema 15 Mediatori biochimici ai durerii. Acţiunea analgezicelor şi anestezicelor
2 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore
Tema 1 Explorarea metabolismului glucidic. Metode de dozare a glucozei şi
cataboliţilor glucidici (acid piruvic şi lactic). Importanţă diagnostică.
4 ore
Tema 2 Explorarea metabolismului lipidic. Aplicaţiile reacţiilor de identificare a unor
componente lipidice (colesterol, săruri biliare). Metode de dozare a unor
componente lipidice (colesterol, trigliceride, acizi graşi, corpi cetonici).
Separarea fracţiunilor lipoproteice.
4 ore
Tema 3 Teste de laborator in vederea explorarii metabolismului nucleotidelor purinice.
Dozarea acidului uric.
2 ore
Tema 4. Semnificaţia clinică a determinărilor biochimice în afecţiunile paratiroidei:
determinarea calciului, magneziului şi fosforului.
8 ore
Tema 5 Explorarea funcţiei hepatobiliare. Caracterizarea bilei. Integrarea analizelor de
laborator pentru investigarea funcţiei hepatice.
4 ore
Tema 6 Analiza de laborator a salivei 2 ore
Tema 7 Proprietăţi chimice şi biologice ale materialelor dentare 4 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Biochimie Medicala. Electroliti, Biomolecule, Biopolimeri. Note de curs pentru studentii
facultatilor de medicina. Aurel Popa, Ana-Maria Buga. Sitech, Craiova, 2009, ISBN: 978-606-11-
0533-5;
2. Biochimie Medicala. Mic tratat. Vol 1. V. Darie, Margareta Grigorescu, D. Firu, Ana-Maria
Buga, Oana Popescu. Sitech, 2007, ISBN 973-657-911-5;
3. Pisoschi C, Stănciulescu C, Compendiu de biochimie, EMU Craiova, 2006
4. Greabu M, Totan A, Tratat de chimie şi biochimie pentru medicina dentară, vol.I şi II, Ed.
Standardizarea, Bucureşti, 2007
5. Greabu M, Totan A, Spînu T, Lucrări practice de chimie şi biochimie pentru studenţii
Facultăţii de Medicină dentară, Ed. Standardizarea, Bucureşti, 2007
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,
lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă
în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,
activitatea în echipă
Studiu individual
Tip de activitate Nr.
ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10
2. Studiu după manual, suport de curs 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 5
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 5
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0
6. Realizare de referate, eseuri 0
7. Pregătire lucrări/teme de control 0
8. Pregătire prezentări orale 0
9. Pregătire examinare finală 0
10. Consultaţii 3
11. Documentare pe teren 0
12. Documentare pe internet 0
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0
14. Alte activităţi 0
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări Nr. Locul Perioada Responsabil Programarea
absenţe absenţe
care se
pot
recupera
desfăşurării temelor
5
Disciplina de
Biochimie
Ultima
săptămăna din
semestrul I
Cadrele didactice
care susţin
activitatea la
disciplina
Biochimie
În funcţie de
necesităţile
studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific
studenţesc
Disciplina de
Biochimie
Prima zi de
luni din fiecare
lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef Lucr. dr.
Buga Ana-Maria
Program
pentru
studenţii slab
pregătiţi
Disciplina de
Biochimie
A doua zi de
luni din fiecare
lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef Lucr. dr.
Buga Ana-Maria
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral scris scris si oral 5%
Lucrări practice Oral scris scris 10%
Examen Oral Scris Scris si Oral 75%
Verificare 20% 10% 70% 10%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de luni din fiecare lună a
semestrului - orele 12-14
Disciplina de Biochimie Sef lucr. dr
Buga Ana-Maria
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Laborator Biochimie Nr 2
Amfiteatru Victor Gomoiu Etaj
2, Cladirea Veche
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr
Buga Ana-Maria
Notă: 16) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
17) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 18) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
19) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
20) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină
Denumirea disciplinei FTIZIOLOGIE
Codul disciplinei MD3202
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L II DF DI 0,5
6
0,5
6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele BĂZĂVAN ILEANA
Instituţia UMF CRAIOVA
Catedra/Departamentul IV/SPECIALITĂŢI MEDICALE II
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMĂ DE BAZĂ
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Predarea notiunilor necesare pentru intelegerea tuturor aspectelor legate de tuberculoza,
reprezentand o conexiune stransa intre teorie si experienta practica
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Notiuni generale de epidemiologie a tuberculozei privind sursele si caile de transmitere ale infectiei
tuberculoase; modalitatile de debut si evolutie ale tuberculozei; principalele masuri de prevenire si
combatere a tuberculozei, a raspandirii infectiei tuberculoase in randul populatiei; fiecare tema va
beneficia de exemple din practica medicala, scheme, grafice, atat la curs cat si la lucrarile practice.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să diagnosticheze corect cazurile de îmbolnăvire tuberculoasă utilizând toate metodele clinice şi
paraclinice de diagnostic;
Să recomande şi să aplice corect tratamentul antituberculos încadrându-se în schemele standard
recomandate de OMS;
Să efectueze o anchetă epidemiologică de filiaţiune şi să respecte măsurile antiepidemice în focarul
de tuberculoză;
Să respecte circuitul bolnavului cu tuberculoză conform reglementărilor Programului Naţional
Antituberculos în vigoare;
Să evalueze gradul de recuperare funcţională respiratorie în sindroamele post-tuberculoase.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
I. Agentul patogen al tuberculozei; Epidemiologia tuberculozei
1.1. Clasificarea micobacteriilor
1.2. Morfologie si structură
1.3. Compoziţie biochimică
1.4. Proprietăţi generale ale M. Tuberculosis
1.5. Punerea in evidenţă a bacilului Koch
Recoltarea produselor patologice
Conservarea şi transportul produselor patologice
Evidenţierea şi identificarea M. Tuberculosis
1.6. Testarea sensibilităţii bacililor tuberculoşi (antibiograma)
1.7. Metode moderne de diagnostic micobacteriologic
1.8. Micobacterii atipice
1.9. Procesul epidemiologic tuberculos
1.10.Infecţia cu bacili tuberculoşi
Sursele de infecţie tuberculoasă
Căile si mecanismele de transmitere a infecţiei tuberculoase
Populaţia receptiva la infecţia tuberculoasă
Factorii care favorizează infecţia tuberculoasă
1.11.Tuberculoza: epidemiologie, factori de risc
1.12.Evaluarea endemiei tuberculoase
1.13.Tuberculoza-urgenţă de sănătate publică
2
II. Etiopatogenia si patologia generală a tuberculozei; Metode de depistare a tuberculozei 1
2.1. Mecanismele de apărare ale plămânului
2.2. Comporatamentul organismului faţa de infecţia tuberculoasă
2.3. Substratul rezistenţei antiinfecţioase specifice
2.4. Desfăşurarea răspunsului imun in tuberculoză
2.5. Evoluţia infecţiei tuberculoase in organism
2.6. Patogenia leziunilor tuberculoase
2.7. Anatomia patologica a leziunilor tuberculoase
2.8. Examenul complex al simptomatologiilor
2.9. Testarea tuberculinică
2.10. Ancheta epidemiologică de filiaţiune
2.11. Depistarea bacteriologică
III. Tuberculoza primară (primoinfecţia tuberculoasă) 1
3.1. Tuberculoza primară manifestă (primoinfecţia ocultă)
3.2. Primoinfecţia manifestă benignă
3.3. Primoinfecţia cu complicaţii grave (complexul primar malign)
3.4. Meningita tuberculoasă
3.5. Pleurezia tuberculoasă
3.6. Criterii de diagnostic pozitiv in tuberculoza primară
IV. Tuberculoza pulmonară a adultului 1
4.1. Manifestări clinice
4.2. Aspecte clinico-radiologice
4.3. Complicaţiile tuberculozei pulmonare secundare
V. Tratamentul tuberculozei 1
5.1. Medicamentele utilizate in tratamentul tuberculozei
5.2. Proprietăţile antibacteriene şi farmacocinetice ale drogurilor antituberculoase
5.3. Bazele experimentale ale chimoterapiei
5.4. Conduita terapeutică în tuberculoză
5.5. Evaluarea rezultatelor chimioterapiei
5.6. Regimuri de retratament
VI. Sindroamele posttuberculoase 1
6.1. Definire, manifestări clinice
6.2. Clasificare
VII. Tuberculoza extrarespiratorie; Tuberculoza şi alte stări morbide; Programul Naţional
de Control al Tuberculozei
1
7.1. Tuberculoza ganglionară
7.2. Tuberculoza osteoarticulară
Spondilita tuberculoasă
Tuberculoza articulară
7.3. Tuberculoza urogenitală
Tuberculoza renală
Tuberculoza genitală
7.4. Tuberculoza şi infecţia HIV
7.5. Tuberculoza şi diabetul zaharat
7.6. Tuberculoza şi stomacul rezecat
7.7. Tuberculoza şi alcoolismul
7.8. Tuberculoza şi bolile hepatice cronice
8
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Investigaţia bacteriologică în ftiziologie 2
1.1. Produse patologice
1.2. Tehnici de prelevare
1.3. Metode de prelucrare: microscopie, culturi, antibiogramă
1.4. Rezultate fals pozitive şi fals negative
1.5. Aport pentru diagnostic şi pentru evaluarea tratamentului
2. Identificarea stării de infecţie tuberculoasă 1
2.1. Testul tuberculinic
Tehnică, interpretări
Indicaţii
Complicaţii
2.2. Quantiferonul b
3. Vaccinarea BCG 1
3.1. Prezentarea vaccinului. Prepararea soluţiei vaccinale.
3.2. Tehnica de efectuare
3.3. Evoluţia postvaccinală
3.4. Complicaţii
3.5. Indicaţii
4. Ancheta epidemiologică de filiaţiune în tuberculoză 1
4.1. Definiţie
4.2. Etapele anchetei epidemiologice
4.3. Elemente tehnice pentru efectuarea anchetei epidemiologice
4.4. Eşaloane medicale implicate în desfăşurarea anchetei epidemiologice
5. Aspecte clinico-radiologice în tuberculoza pulmonară 1
5.1. Elemente de semiologie radiologică ale aparatului respirator
5.2. Examenul clinic al aparatului respirator
5.3. Aspecte clinice şi radiologice sugestive pentru diagnosticul de tuberculoză
pulmonară
6. Tratamentul antituberculos
6.1. Posologie
6.2. Mod de prezentare
6.3. Mod de administrare
6.4. Fişa de tratament
6.5. Reacţii adverse
1
7. Evoluţia sub tratamentul antituberculos.
7.1. Criterii de monitorizare a tratamentului antituberculos.
7.2. Sindroamele posttuberculoase: definiţie, clasificare, diagnostic, terapie.
7.3. Exemplificare prin imagini radiologice.
1
8
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Băzăvan I. – „Tuberculoză, urgenţă de sănătate comunitară”. Editura Sitech, Craiova, 2007.
2. Bogdan M.A. – „Pneumologie”. Editura Universitară Carol Davilla, Bucureşti, 2008.
3. Golli V. – „Tratat de medicină respiratorie”. Editura Medicală Universitară, Craiova, 2003.
4. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Programul Naţional de Control al
Tuberculozei – „Tuberculoza. Curs pentru studenţi”. România, 2005.
5. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, Programul Naţional de Control al
Tuberculozei – „Implementarea strategiei DOTS de control al tuberculozei în România.
Managementul cazurilor de tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR)”. România, 2005.
6. Niţu F.M. – „Tuberculoza. Ghid clinic şi terapeutic”. Editura Sitech, Craiova, 2000.
7. Niţu F. M. – „Tuberculoza: epidemiologie, diagnostic, tratament”. Editura Medicală Universitară
Craiova, 2002.
Ministerul Sănătăţii, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” – „Programul Naţional de Control al
Tuberculozei”.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,
Studiu
individual
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2 Sala de lucrari
practice
La sfarsitul
programului
Sef lucr. dr.
Băzăvan
Ileana
Se coreleaza tema
lucrarii practice cu
programul studentului
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Da Sala de lucrari
practice
Vineri, la
sfarsitul
programului
Sef lucr. dr.
Băzăvan
Ileana
In functie de cererea
studentilor.
In functie de tema
propusa la inceputul
fiecarui semestru.
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Da Sala de lucrari
practice
Joi, la
sfarsitul
programului
Sef lucr. dr.
Băzăvan
Ileana
In functie de gradul de
dificultate al temei,
dupa evaluare.
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Da
Lucrări
practice Da 10%
Examen Scris şi oral 80%
Verificare Scris şi oral 10%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Prima zi de marti din fiecare luna,
10-12 Sala de lucrari practice Sef lucr. dr. Băzăvan Ileana
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Prof. Univ. Dr. ROŞU ANCA
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Veronica
Mercuţ
Titular disciplină,
Şef lucr. dr. Băzăvan Ileana
Notă: 21) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
22) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 23) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
24) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
25) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
de FIZIOLOGIE / FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE / FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
Codul disciplinei MD1106, MD1207
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DF DI 2 2 4 5
L II DF DI 1 2 3 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele ROMANESCU FLORIN-MARIUS
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINÂ ŞI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef de lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale Scopul disciplinei de Fiziologie este de a oferi studenţilor din anul I, suportul informational si logistic
necesar pentru a înţelege si a putea explica cum funcţionează în mod normal organismului uman si cum
se adaptează la variatiile mediului intern si extern. Dorim să insuflăm studenţilor respect pentru
inteligenţa şi complexitatea mecanismelor fiziologice, apreciere pentru frumuseţea corpului uman şi
curiozitatea de a cerceta, în anii următori, dezechilibrul mecanismelor fiziologice care stau la baza starii
de boala.
Obiective specifice
Prin curricula adaptată la standardele europene de calitate, prin metodele de predare şi de evaluare
utilizate, prin implicarea studenţilor în activităţi de cercetare şi de evaluare a pacienţilor, disciplina de
fiziologie urmăreşte să formeze aptitudini cognitive, deprinderi şi atitudini care să stea la baza oricărui
act medical preventiv, de diagnostic, curativ sau recuperator.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- descrie mecanismele fiziologice care stau la baza funcţionării organelor, aparatelor si sistemelor
care alcătuiesc organismul uman.
- descrie, să explice şi să evalueze mecanismele prin care organismul uman se adaptează la
variaţiile de mediu intern sau extern;
- analizeze critic variaţiile unor parametri biologici şi să identifice factorii care induc aceste
variaţii: parametrii functionali pulmonari, pigmentii biliari, enzime pancreatice, glicemia,
parametrii antropometrici, hormonii sexuali.
- interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri biologici (parametrii functionali
pulmonari, pigmentii biliari, enzime pancreatice, glicemia, parametrii antropometrici) şi să caute
relevanţa clinică;
- recunoască şi să interpreteze: o electrocardiogramă normală; zgomotele cardiace de pe
fonocardiogramă în relaţie cu ECG; unda de puls arterial în corelaţie cu fonocardiograma şi
ECG, traseul şi ritmurile EEG.
- interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri funcţionali şi sanguini: parametrii
funcţionali cardiaci, parametrii funcţionali renali, constante hematologice şi ale plasmei
sanguine, pH-ul sanguin, parametrii electrocardiografici şi să caute relevanţa clinică;
- interpreteze scheme, diagrame, reprezentări grafice ale unor funcţii sau parametri funcţionali;
- integreze cunoştinţele teoretice si practice dobândite la disciplina de fiziologie cu cele obţinute
de la alte discipline fundamenteleşi să le folosească ca platformă pentru instruirea clinică;
- comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau rezultatele obţinute;
- emită ipoteze de lucru şi să le verifice prin experiment.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze,
să comunice cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un protocol dat, să înregistreze
rezultatele, să comunice rezultatele, să le discute în echipă.
- utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din laboratorul de fiziologie.
- execute diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca:
pigmenţii biliari, enzimele pancreatice, enzimele gastrice, componentele secretiei salivare.
- execute manevrele pentru înregistrarea volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare.
- execute diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca:
număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, VSH, număr de leucocite, teste de explorare a
hemostazei; determinarea grupelor sanguine în sistem OAB şi Rh.
- execute manevrele pentru înregistrarea electrocardiogramei şi pentru palparea pulsului arterial.
- măsoare tensiunea arterială şi să interpreteze valorile obţinute
- asculte zgomotele cardiace
- execute şi să interpreteze: proba compresiunii globilor oculari, determinarea reflexelor
osteotendinoase,
- masoare parametrii antropometrici si sa calculeze Indicele de Masa Corporala si Indexul Talie –
Sold
- determine glicemia bazala si să o interpreteze
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau rezultatele obţinute;
- valorifice optim si creativ propriul potential în activităţile colective
- aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi ştiinţifice ale disciplinei
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
SEMESTRUL I - FIZIOLOGIE
Curs 1. Introducere în fiziologie: definiţii; ramurile fiziologiei. Scurt istoric.
Organizarea şi ierarhizarea organismului uman. Compoziţia materiei vii. Mediul intern:
definiţie, compartimente. Homeostazia – definiţie. Mecanisme de menţinere a
homeostaziei: feed-back-ul pozitiv şi negativ; reglarea nervoasă şi endocrină,
antagonismul funcţional.
2
Curs 2. Organizarea morfo-funcţională a membranei celulare. Funcţiile membranei
celulare. Transportul prin membrane. Canale ionice, proteine „carrier”, receptori
celulari, proteine G. Mecanisme de semnalizare intracelulară.
2
Curs 3. Fiziologia neuronului. Potenţial de repaus, potenţial de acţiune. Excitabilitatea.
Parametrii excitabilităţii. Conducerea prin fibrele nervoase mielinice şi amielinice.
Legile conducerii prin fibrele nervoase. Fiziologia sinapsei. Tipuri de sinapse. Mediatori
sinaptici.
2
Curs 4. Fiziologia muşchiului striat scheletic: structura fibrei musculare; joncţiunea
neuro-musculară; cuplarea excitaţiei cu contracţia; mecanismul contracţiei musculare;
tipuri de fibre musculare; oboseala musculară. Fiziologia muşchiului neted:
particularităţile morfo-funcţionale; mecanismul contracţiei şi relaxării; controlul nervos
şi umoral al musculaturii netede.
2
Curs 5. Fiziologia mediului intern şi a sângelui. Echilibrul hidro-electrolitic. Volemia.
Proprietăţile şi funcţiile sângelui. Plasma. Echilibrul acido-bazic. Fiziologia proteinelor
plasmatice.
2
Curs 6. Eritrocitul: structura morfo-funcţională; metabolismul eritrocitar. Eritropoieza.
Hemoliza fiziologică. Hemoglobina. Derivaţi de hemoglobină. Funcţiile eritrocitelor.
Fiziologia leucocitelor. Leucopoieza. Rolul leucocitelor în apărarea organismului.
2
Curs 7. Fiziologia trombocitelor. Hemostaza primară. Factorii coagulării sângelui.
Coagularea. Mecanisme anticoagulante. Fibrinoliza.
2
Curs 8. Fiziologia aparatului cardio-vascular. Proprietăţile fundamentale ale
miocardului. Automatismul cardiac. Excitabilitatea. Funcţia de conducere.
Electrocardiograma. Geneza undelor ECG. Morfologia elementelor ECG. Interpretarea
electrocardiogramei.
2
Curs 9. Ciclul cardiac. Zgomotele inimii. Fonocardiograma. Debitul cardiac. Fiziologia
circulaţiei coronariene. Fiziologia circulaţiei arteriale.
2
Curs 10. Tensiunea arterială. Fiziologia microcirculaţiei. Fiziologia circulaţiei venoase
şi limfatice. Reglarea activităţii cardio-vasculare. Centrii cardiaci, zone reflexogene.
Reglarea nervoasă şi umorală a presiunii arteriale.
2
Curs 11. Fiziologia respiraţiei. Organizarea funcţională a aparatului respirator. Funcţiile
aparatului respirator. Ventilaţia pulmonară. Teste funcţionale pulmonare. Volume,
capacităţi şi debite pulmonare. Difuziunea gazelor respiratorii prin membrana alveolo-
capilară. Transportul sanguin al gazelor respiratorii. Reglarea respiraţiei.
2
Curs 12. Fiziologia rinichiului. Organizarea funcţională a rinichiului. Filtrarea
glomerulară. Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Mecanismul de concentraţie şi diluţie al
urinei. Reglarea funcţiilor renale.
2
Curs 13. Fiziologia sistemului endocrin. Fiziologia sistemului hipotalamo-hipofizar.
Fiziologia epifizei. Fiziologia tiroidei. Fiziologia paratiroidelor. Fiziologia glandelor
suprarenale. Fiziologia gonadelor. Pancreasul endocrin. Reglarea glicemiei.
2
Curs 14. Fiziologia sistemului nervos. Organizarea funcţională a sistemului nervos.
Fiziologia sistemelor somato-senzitiv şi somato-motor. Sistemul nervos vegetativ.
Funcţia integrativă şi de asociaţie a sistemului nervos central. Activitatea nervoasă
superioară. Organe de simţ, receptori, căi de conducere, centrii.
2
SEMESTRUL II – FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
Curs 1. Fiziologia digestiei. Funcţiile tractului digestiv – generalităţi. Fiziologia
secreţiei gastrice.
1
Curs 2. Fiziologia secreţiei pancreasului exocrin şi a secreţiei intestinale. Funcţiile
ficatului. Secreţia de bilă. Reglarea secreţiei biliare.
1
Curs 3. Digestia şi absorbţia principiilor alimentare. Fiziologia intestinului gros. Funcţia
motorie a tubului digestiv. Voma.
1
Curs 4. Sistemul oro-facial – caracteristici, organizare funcţională. Particularităţile
morfo-funcţionale ale cavităţii bucale. Pereţii cavităţii bucale. Mucoasa bucală.
1
Curs 5. Fiziologia mediului bucal. Fiziologia secreţiei salivare: mecanismul secreţiei
salivare. Proprietăţile şi compoziţia salivei. Enzime şi hormoni salivari. Rolurile salivei.
1
Curs 6. Reglarea secreţiei salivare. Modificările de secreţie salivară. Fiziologia
lichidului crevicular.
1
Curs 7. Fiziologia osului. Metabolismul fosfo-calcic. 1
Curs 8. Fiziologia dinţilor. Erupţia dentară. Compoziţia chimică a dinţilor. 1
Curs 9. Fiziologia parodonţiului şi a gingiei. 1
Curs 10. Fiziologia activităţii motorii a sistemului oro-facial. Muşchii sistemului oro-
facial. Limba. Analizatorul gustativ.
1
Curs 11. Fiziologia masticaţiei. Biomecanica dinţilor. Articulaţia temporo-mandibulară.
Dinamica mandibulară.
1
Curs 12. Relaţii inter-maxilare. Ciclurile masticatorii. Forţele masticatorii. Muşchii
masticatori. Reglarea masticaţiei.
1
Curs. 13. Deglutiţia. Fonaţia. 1
Curs 14. Sensibilitatea oro-facială. Cavitatea bucală ca zonă reflexogenă. Sensibilitatea
tactilă, termică şi dureroasă. Căile ascendente şi proiecţia corticală a sensibilităţii oro-
faciale. Cortexul motor şi căile descendente motorii pentru sistemul oro-facial.
1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
SEMESTRUL I - FIZIOLOGIE
LP1. Prezentarea laboratorului. Noţiuni de protecţia muncii şi paza contra incendiilor
în laborator. Regulamentul disciplinei de fiziologie. Osmolaritatea sângelui.
Comportarea hematiilor în soluţii diferite.
2
LP2. Explorarea seriei eritrocitare: Determinarea VSH, numărul de eritrocite. Evaluare
formativă.
2
LP3. Explorarea seriei eritrocitare: determinarea hematocritului, dozarea hemoglobinei.
Evaluare formativă.
2
LP4. Indici şi constante eritrocitare. EVALUARE PERIODICĂ. 2
LP5. Explorarea seriei leucocitare: număr de leucocite, formula leucocitară. Evaluare
formativă.
2
LP6. Determinarea grupelor de sânge din sistemul 0AB şi sistemul Rh. Evaluare
formativă.
2
LP7. Explorarea hemostazei. EVALUARE PERIODICĂ. 2
LP8. Automatismul şi dromotropismul cardiac – ligaturile lui Stannius (simulare
virtuală). Inexcitabilitatea periodică a miocardului – legea Marey (simulare virtuală).
Acţiunea ionilor, mediatorilor asupra inimii (simulare virtuală). Evaluare formativă.
2
LP9. Electrocardiograma – semnificaţia undelor, segmentelor, intervalelor. Caracteristici
electrocardiografice normale. Evaluare formativă.
2
LP10. Interpretarea unui traseu electrocardiografic. Zgomotele inimii, fonocardiograma.
Evaluare formativă.
2
LP11. Presiunea arterială – metode de determinare, valori normale. EVALUARE
PERIODICĂ.
2
LP12. Demonstrarea influenţei sistemului nervos vegetativ asupra proprietăţilor
miocardului: efectul excitării vagului (simulare virtuală). Reflexe viscero-viscerale cu
impact cardiac: reflexul Goltz şi Dagnini-Aschner. Evaluare formativă.
2
LP13. Reflexe monosinaptice şi polisinaptice. Contracţia muşchiului striat: secusă,
tetanos, oboseala musculară (simulare virtuală). Evaluare formativă.
2
LP 14. Electromiografia. REFACERI. 2
SEMESTRUL II – FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
LP1. Prezentarea laboratorului. Noţiuni de protecţia muncii şi paza contra incendiilor
în laborator. Regulamentul disciplinei de fiziologie. Particularităţile morfo-funcţionale
ale cavităţii bucale. Noţiuni topografice. Măsurători şi indici faciali.
2
LP2. Mecanica ventilaţiei. Înregistrarea volumelor, capacităţilor, debitelor respiratorii.
Evaluare formativă.
2
LP3. Interpretarea unei spirograme. Evaluare formativă. 2
LP4. Mecanica masticaţiei: mişcările mandibulare, ciclul masticator, forţe şi presiuni
mastgicatorii. Electromiografia muşchilor masticatori. EVALUARE PERIODICĂ.
2
LP5. Explorarea secreţiei salivare: recoltarea salivei; variaţiile de debit salivar;
examenul fizic, chimic, microscopic al salivei. Determinarea pH-ului salivar. Evaluare
formativă.
2
LP6. Evidenţierea substanţelor organice din salivă. Acţiunea amilazei salivare asupra
amidonului. Evaluare formativă.
2
LP7. Evidenţierea substanţelor anorganice prezente în mod normal (Ca) şi anormal (Hg,
Pb, Bi) în salivă. EVALUARE PERIODICĂ.
2
LP8. Explorarea secreţiei gastrice. Evidenţierea HCl şi a acidului lactic din sucul gastric.
Activitatea enzimatică a pepsinei. Evaluare formativă.
2
LP9. Explorarea secreţiei pancreasului exocrin. Activitatea enzimatică a tripsinei, lipazei
şi amilazei pancreatice. Evaluare formativă.
2
LP10. Explorarea funcţională a ficatului şi căilor biliare. Punerea în evidenţă a sărurilor
biliare. Evaluare formativă.
2
LP11. Explorarea funcţională a ficatului şi căilor biliare. Punerea în evidenţă a
pigmenţilor biliari. Evaluare formativă.
2
LP12. Explorarea sistemului endocrin. Dozarea glicemiei. EVALUARE PERIODICĂ. 2
LP13. Explorarea metabolismului fosfo-calcic. Determinarea calcemiei, calciuriei,
fosfatemiei, hidroxiprolinei urinare, fosfatazei alcaline. Semnul Trousseau. Semnul
Chvostek. Evaluare formativă.
2
LP14. Contracţia ansei de animal homeoterm în baia de organ (simulare virtuală).
REFACERI.
2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursul predat
2. Râcă Gheorghe, Râcă Doina + Fiziologie buco-dento-maxilară, Ed. Medicală, Bucureşti, 1994.
3. Saulea Aurel – Fiziologia sistemului stomatognat, ÎEP Ştiinţa, Chişinău, 2009.
4. Goţia Smaranda Rodica – Sistemul oro-facial. Noţiuni de fiziologie, Ed a III-a, Ed. Mirton,
Timişoara, 2004
5. Ioan Haulică, Fiziologie umana, ed.2010
6. William F. Ganong, Review of Medical Physiology (19th edition), 2001.
7. Arthur C. Guyton & John E. Hall, Tratat de fiziologia omului, Ed.11, Ed. Med. Callisto, 2009.
8. Iancău Maria, Badea Daniela, Sfredel Veronica, Iancu Ionela, Romanescu Florin, Mitran Smaranda
Ioana, Bălşeanu Tudor Adrian, Neamţu Marius Cristian, Fiziologia aparatului digestiv-Lucrări
practice, Editura Medicală Universitară Craiova, 2009.
9. Protocoalele disciplinei: SimHeart, SimVessel, SimMusscle, SimCoagulation, Fiziologia virtuală a
sângelui.
10. Râcă Gheorghe, Badea Daniela, Sfredel Veronica, Cioroianu Dan, Romanescu Florin, Dragonu
Cristian, Taisescu Citto, Rîcă Oana Maria – Elemente de fiziologie clinic şi experimental, Ed.
Medicală Universitară, Craiova, 2004
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, demonstraţia, executarea unor manevre,
activitatea în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Laborator de
fiziologie
Ultima
saptamana
Cadrele
didactice ale
disciplinei
Cronologic, 2 teme/zi
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
2
ore/săptă
mănă/cadr
u didactic
Laborator de
fiziologie Săptămânal
Şef Lucr. dr.
Romanescu
Florin-Marius
Tema din săptămâna
respectivă
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2
ore/săptă
mână
Laborator de
fiziologie Săptămânal
Şef Lucr. dr.
Romanescu
Florin-Marius
Tema din săptămâna
respectivă
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs - - scris 50%
Lucrări
practice oral scris
oral şi aplicaţie
practică 25% + 25%
Examen - - scris, oral şi
aplicaţie practică
Verificare - - -
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de marţi a fiecarei luni Laborator de Fiziologie Şef Lucr. dr. Romanescu
Florin-Marius
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă Amfiteatru Laboratoare de Fiziologie
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef Lucr. dr.
Romanescu Florin-Marius
Notă: 26) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
27) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 28) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
29) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
30) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
Obiectivele învăţării
SEMESTRUL I
FIZIOLOGIE
Curs 1. Introducere în fiziologie: definiţii; ramurile fiziologiei. Scurt istoric. Organizarea şi
ierarhizarea organismului uman. Compoziţia materiei vii. Mediul intern: definiţie, compartimente.
Homeostazia – definiţie. Mecanisme de menţinere a homeostaziei: feed-back-ul pozitiv şi negativ;
reglarea nervoasă şi endocrină, antagonismul funcţional.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească fiziologia
Să identifice obiectul fiziologiei şi ramurile acesteia
Să înţeleagă ierarhizarea organismului uman
Să identifice si să enumere sistemele funcţionale ale organismului uman şi rolurile acestora
în funcţionarea organismului ca întreg.
Să definească mediul intern şi să descrie distributia fluidelor in organism
Să stie care sunt principalii ioni ai mediului intern şi să indice concentraţiile fiziologice ale
acestora în plasmă
Să descrie compoziţia chimică a materiei vii
Să descrie rolurile principalelor macro şi microelemente din compoziţia organismului uman
şi să discute consecinţele deficitului acestora asupra stării de sănătate.
Să înţeleagă şi să explice conceptul de homeostazie şi sa-l definească
Să numească şi să deosebească mecanismele de reglaj implicate în menţinerea homeostaziei.
Să descrie componentele buclei de feedback negativ şi pozitiv.
Curs 2. Organizarea morfo-funcţională a membranei celulare. Funcţiile membranei celulare.
Transportul prin membrane. Canale ionice, proteine „carrier”, receptori celulari, proteine G.
Mecanisme de semnalizare intracelulară.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să explice organizarea şi rolul matricei fosfolipidice în permeabilitatea selectivă a
membranei.
Să identifice şi să reproducă criteriile de clasificare şi funcţiile principale ale proteinelor
membranare
Să enumere categoriile de transport transmembranar şi să distingă diferenţele dintre ele.
Să definească principalele caracteristici ale transportului pasiv
Să descrie transportul pasiv prin difuziune şi osmoză.
Să ştie să definească presiunea osmotică şi să indice valoarea normala.
Să definească mediul izoton, hipoton, hiperton şi să dea exemple.
Să definească şi să descrie caracteristicile generale ale transportul pasiv prin canale ionice.
Să definească principalele caracteristici ale transportului activ membranar şi ale
principalelor tipuri de pompe ionice
Să înţeleagă şi să redea diferenţa dintre transportul activ şi transportul pasiv, dintre
transportul activ primar şi transportul activ secundar
Să cunoască rolurile pompei Na+/K
+, pompei de Ca
+, pompei H
+/K
+ şi a pompelor protonice
Să definească şi să clasifice receptorii membranari în funcţie de modalitatea de cuplare cu
mecanismele de semnalizare intracelulară
Să definească şi să descrie schema generală de funcţionare a principalelor sisteme de
semnalizare intracelulară (adenilatciclază – AMPc, guanilatciclază – GMPc, a derivaţilor de
fosfatidilinozitol şi a sistemului Ca2+
- calmodulină)
Curs 3. Fiziologia neuronului. Potenţial de repaus, potenţial de acţiune. Excitabilitatea. Parametrii
excitabilităţii. Conducerea prin fibrele nervoase mielinice şi amielinice. Legile conducerii prin
fibrele nervoase. Fiziologia sinapsei. Tipuri de sinapse. Mediatori sinaptici.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să indice polaritatea membranei celulare în stare de repaus şi în stare activată şi să
argumentaze.
Să descrie cum este generat potentialul transmembranar
Să indice valoarea potenţialului transmembranar de la nivelul neuronului, fibrei musculare
scheletice şi fibrei miocardice.
Să cunoască fazele şi perioadele potenţialului de acţiune (PA)
Să descrie canalele ionice care contribuie la realizarea fazelor potenţialului de acţiune.
Să explice perioadele de excitabilitate
Să cunoască parametrii excitabilităţii
Să descrie tipurile de conducere prin fibrele nervoase.
Să definească sinapsa, să descrie componentele sinapsei și succesiunea etapelor de
transmitere a informației la acest nivel.
Să enumere neurotransmițătorii, neuropeptidele și neuromodulatorii.
Să cunoască şi să clasifice mediatorii sinaptici
Curs 4. Fiziologia muşchiului striat scheletic: structura fibrei musculare; joncţiunea neuro-
musculară; cuplarea excitaţiei cu contracţia; mecanismul contracţiei musculare; tipuri de fibre
musculare; oboseala musculară. Fiziologia muşchiului neted: particularităţile morfo-funcţionale;
mecanismul contracţiei şi relaxării; controlul nervos şi umoral al musculaturii netede.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să cunoască structura fibrei musculare striate.
Să descrie structura moleculară a filamentelor contractile şi organizarea acestora în
sarcomer.
Să detalieze organizarea joncţiunii neuromusculare.
Să explice transmiterea potenţialelor de acţiune (fenomenul electric) neuron – placă motorie
– membrana fibrei musculare.
Să explice mecanismul cuplării excitaţiei cu contracţia.
Să prezinte mecanismul contracţiei musculare şi relaxării musculare.
Să cunoască tipurile de fibre musculare.
Să cunoască tipurile de contracţie musculară şi să explice oboseala musculară.
Curs 5. Fiziologia mediului intern şi a sângelui. Echilibrul hidro-electrolitic. Volemia. Proprietăţile
şi funcţiile sângelui. Plasma. Echilibrul acido-bazic. Fiziologia proteinelor plasmatice.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească noţiunea de mediu intern şi să cunoască care este componenta dominantă
Să definească apa totală şi valorile normale ale acesteia în organism, precum şi variaţiile în
funcţie de vârstă, sex şi greutate
Să descrie rolurile apei în organism
Să cunoască originea apei intrate şi sursele de eliminare ale apei din organism
Să cunoască valoarea normală a volemiei şi dezechilibrele de volum
Să enumere şi să explice proprietăţile şi funcţiile sângelui
Să indice compoziţia lichidelor intracelulare şi extracelulare
Să descrie compoziţia plasmei sanguine (componente, valori normale)
Să poată explica fenomenul de echilibru osmotic şi să definească situaţiile de hipotonie şi
hipertonie
Să definească noţiunea de pH, valorile normale, variaţiile fiziologice ale acestuia
Să definească un sistem tampon şi să poată explica intervenţia sistemului bicarbonat acid
carbonic în menţinerea pH-ului
Să cunoască funcţionarea sistemelor tampon (bicarbonat, fosfaţi, proteine, Hb/oxiHb)
Să cunoască valoarea normală a proteinelor plasmatice şi să enumere funcţiile acestora
Să definească presiunea coloid-osmotică a plasmei şi să explice importanţa ei în schimburile
transcapilare
Curs 6. Eritrocitul: structura morfo-funcţională; metabolismul eritrocitar. Eritropoieza. Hemoliza
fiziologică. Hemoglobina. Derivaţi de hemoglobină. Funcţiile eritrocitelor. Fiziologia leucocitelor.
Leucopoieza. Rolul leucocitelor în apărarea organismului.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să cunoască valorile normale ale numărului de eritrocite, variaţii fiziologice
Să cunoască valorile normale ale constantelor şi indicilor eritrocitari
Să explice funcţia eritrocitelor în transportul oxigenului şi a bioxidului de carbon
Să descrie sediile şi etapele procesului de hemoliză fiziologică (mecanismul hemolizei intra
şi extravasculare)
Să cunoască tipurile de hemoglobine fiziologice, precum şi derivaţii de hemoglobină
Să cunoască care sunt grupele sanguine şi importanţa determinării acestora în practica
medicală
Să cunoască antigenele şi anticorpii din sistemul OAB şi sinteza lor
Să cunoască transmiterea ereditară a caracterelor de grup sanguin
Să cunoască sistemul Rh, antigenele şi anticorpii
Să cunoască indicaţiile transfuziei de sânge, legile transfuziei de sânge
Să cunoască valoarea normală a leucocitelor totale şi valoarea normală a diferitelor tipuri de
leucocite (în valoare procentuală şi absolută)
Să explice intervenţia leucocitelor în apărarea nespecifică şi specifică
Să definească imunitatea şi să cunoască celulele răspunsului imun
Să cunoască caracteristicile şi etapele răspunsului imun
Curs 7. Fiziologia trombocitelor. Hemostaza primară. Factorii coagulării sângelui. Coagularea.
Mecanisme anticoagulante. Fibrinoliza.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să cunoască valoarea normală a trombocitelor, variaţiile numărului şi să interpreteze
variaţiile patologice
Să definească hemostaza şi să cunoască etapele ei
Să explice fenomenul de vasoconstricţie, să descrie formarea trombului plachetar, explicând
fenomenele de aderare şi agregare plachetară
Să definească coagularea, să cunoască factorii coagulării sângelui şi rolul fiecăruia
Să cunoască etapele coagulării, factorii implicaţi, precum şi metodele de investigare a
fiecărei etape a coagulării
Să cunoască dependenţa coagulării de vitamina K
Să cunoască mecanismele anticoagulante, anticoagulantele naturale şi sintetice şi
implicaţiile lor în practica medicală
Să definească şi să explice mecanismul fibrinolizei, factorii care influenţează fibrinoliza
(activatorii şi inhibitorii plasminogenului)
Să cunoască metodele specifice de explorare a etapelor hemostazei şi valorile normale
Curs 8. Fiziologia aparatului cardio-vascular. Proprietăţile fundamentale ale miocardului.
Automatismul cardiac. Excitabilitatea. Funcţia de conducere. Electrocardiograma. Geneza undelor
ECG. Morfologia elementelor ECG. Interpretarea electrocardiogramei.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească proprietăţile inimii şi să cunoască care dintre aceste proprietăţi sunt specifice
sistemului excito-conductor şi miocardului de lucru, adult
Să descrie tipurile de miocard (adult şi embrionar) şi rolurile lor
Să definească potenţialul de repaus (PR), să cunoască fazele şi perioadele potenţialului de
acţiune (PA) şi să traseze potenţialul de acţiune tipic pentru o fibră miocardică contractilă
(cu răspuns rapid) şi pentru o celulă de tip pacemaker (cu răspuns lent)
Să explice fenomenul electric în structurile sistemului excito-conductor si originea
automatismului
Să explice perioadele de excitabilitate ale muşchiului cardiac (perioada refractară absolută şi
relativă) şi să descrie consecinţele în funcţionarea ciclică a cordului
Să deseneze si să explice aparitia extrasistolei si să facă relaţia cu fenomenul electric.
Să poată face corelaţia dintre fenomenul electric şi mecanic la fibra musculară scheletică şi
fibra miocardică
Să descrie structurile cu funcţie de pacemakeri, caracteristicile acestora, rolul lor în condiţii
fiziologice şi patologice şi caracteristicile ECG ale ritmurilor generate
Să caracterizeze şi să compare perioadele excitabilităţii în fibrele miocardice cu răspuns
rapid şi cu răspuns lent; să menţioneze rolul şi importanţa fiecărei perioade
Să cunoască factorii care influenţează excitabilitatea (sistemul nervos simpatic/parasimpatic,
factorii mecanici, metabolici, etc)
Să definească conductibilitatea şi să cunoască tipurile de conducere la nivelul miocardului
Să definească electrocardiograma (ECG), să explice importanţa înregistrării unei ECG
Să definească termenul de dipol. Să descrie caracteristicile unui vector. Să descrie modul în
care dipolii generaţi de inimă produc undele pe ECG
Să enumere componentele unui traseu ECG normal înregistrat în 12 derivaţii
Să descrie caracteristicile ECG ale undelor, segmentelor, intervalelor
Să urmărească etapele înterpretării unei ECG: stabilirea ritmului, stabilirea axului electric,
analiza morfologică şi cronologică a traseului ECG
Curs 9. Ciclul cardiac. Zgomotele inimii. Fonocardiograma. Debitul cardiac. Fiziologia circulaţiei
coronariene. Fiziologia circulaţiei arteriale.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să înţeleagă structura şi rolul valvelor atrioventriculare şi semilunare, precum şi modul lor
de funcţionare
Să definească ciclul cardiac şi să cunoască principiile generale
Să descrie evenimentele care se produc în sistola şi diastola ventriculară (faze, durate,
evenimente valvulare, sensul curgerii sângelui)
Să definească zgomotele cardiace, să cunoască geneza lor
Să localizeze ariile de ascultaţie ale inimii
Să definească debitul cardiac, să cunoască factorii determinanaţi ai debitului cardiac şi
variaţiile fiziologice
Să cunoască tipurile de curgere ale sângelui, cu exemplificări
Curs 10. Tensiunea arterială. Fiziologia microcirculaţiei. Fiziologia circulaţiei venoase şi limfatice.
Reglarea activităţii cardio-vasculare. Centrii cardiaci, zone reflexogene. Reglarea nervoasă şi
umorală a presiunii arteriale.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească tensiunea arterială, să cunoască factorii determinanţi şi variaţiile fiziologice
Să descrie tipurile de presiune arterială (sistolică, diastolică, diferenţială, medie); să
stabilească relaţia dintre tensiunea arterială medie şi presiunea pulsului
Să cunoască şi să descrie metodele de determinare ale tensiunii arteriale şi principiul care stă
la baza acestora
Să definească noţiunea de compartiment al microcirculaţiei.
Să descrie tipurile de capilare şi corelaţia cu funcţia îndeplinită.
Să detalieze mecanismele prin care se realizează schimburile la nivel capilar.
Să prezinte şi să explice particularităţile funcţionale ale sistemului venos.
Să enumere parametrii hemodinamici ai circulaţiei sângelui în vene.
Să să explice mecanismele şi factorii implicaţi în întoarcerea venoasă.
Să prezinte organizarea funcţională a sistemului limfatic, mecanismul de formare a limfei şi
parametrii circulaţiei limfatice.
Să enumere tipurile de reglare şi mecanismele intrinseci şi extrinseci ale reglării.
Să explice reglarea nervoasă prin sistemele vegetative simpatic şi parasimpatic la nivelul
cordului şi vaselor.
Să precizeze şi să descrie tipurile de receptori implicaţi în reglarea nervoasă şi zonele
reflexogene.
Să descrie centrii nervoşi implicaţi în reglarea cardiovasculară şi efectele stimulării şi
inhibării funcţiilor acestora.
Să descrie mecanismele umorale implicate în reglarea cordului şi vaselor.
Curs 11. Fiziologia respiraţiei. Organizarea funcţională a aparatului respirator. Funcţiile aparatului
respirator. Ventilaţia pulmonară. Teste funcţionale pulmonare. Volume, capacităţi şi debite
pulmonare. Difuziunea gazelor respiratorii prin membrana alveolo-capilară. Transportul sanguin al
gazelor respiratorii. Reglarea respiraţiei.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să enumere funcţiile sistemului respirator.
Să definească circulaţia nutritivă (bronşică) şi circulaţia funcţională (pulmonară)
Să descrie căile respiratorii şi ce roluri au.
Să înţeleagă şi să descrie structura şi funcţiile acinului pulmonar.
Să definească surfactantul alveolar şi sa-i precizeze rolurile.
Să definească componentele spaţiului mort fiziologic (spaţiu mort anatomic şi spaţiu mort
alveolar)
Să descrie mecanismul respiraţiei de repaus şi al respiraţiei forţate
Să definească volumele, capacităţile şi debitele pulmonare şi să indice valorile considerate
fiziologice.
Să definească componentele capacităţii pulmonare totale: capacitatea vitală, volumul
rezidual şi să cunoască metodele de evaluare
Să evalueze performanţa pompei pulmonare pe baza debitelor ventilatorii: VEMS, ventilaţie
de repaus, debite expiratorii forţate instantanee şi ventilaţia maximă
Să cunoască parametrii hemodinamici ai circulaţiei pulmonare şi să îi compare cu cei ai
circulaţiei sistemice
Să cunoască dinamica schimbului de fluide în capilarul pulmonar si să descrie consecinţele
filtrarii lichidelor prin capilar.
Să definească raportul ventilaţie perfuzie şi mecanismele locale de reglare a distribuţiei
regionale a aerului inspirat şi a fluxului sanguin
Să precizeze care sunt factorii care condiţionează difuziunea gazelor (caracteristicile
membranei alveolo-capilare, proprietăţile fizico-chimice ale gazelor şi gradientul de
presiune parţială al gazelor)
Să descrie formele de transport sanguin a O2 şi să discute importanţa fiziologică a formei
dizolvată fizic în plasmă
Să recunoască formele de transport sanguin a CO2, să descrie importanţa fenomenului
migraţiei ionilor de clor şi a anhidrazei carbonice eritrocitare în transportul CO2
Să cunoască şi să clasifice centrii nervoşi cu rol în reglarea ventilaţiei
Să descrie importanţa centrilor respiratori primari (bulbari) în controlul ventilaţiei de repaus
Să cunoască rolul centrilor auxiliari (pontini) în adaptarea ventilaţiei
Curs 12. Fiziologia rinichiului. Organizarea funcţională a rinichiului. Filtrarea glomerulară.
Reabsorbţia şi secreţia tubulară. Mecanismul de concentraţie şi diluţie al urinei. Reglarea funcţiilor
renale.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să cunoască funcţiile rinichilor
Să descrie structura nefronului: tipuri de nefroni, părţile componente ale nefronului
Să descrie procesul de formare a urinii şi rolul fiecărei etape în definitivarea compoziţiei
urinii finale
Să înţeleagă şi să calculeze rata filtrării glomerulare pe baza clearance-ului substanţelor
endogene sau exogene
Să definească procesele de reabsorbţie şi secreţie la nivelul tubilor renali (reabsorbţia şi
reglarea excreţiei sodiului, reabsorbţia, secreţia şi reglarea concentraţiei potasiului, clorului
şi bicarbonatului, reabsorbţia glucozei; să definească şi să calculeze transportul maximal al
glucozei). Să cunoască mecanismele de transport la acest nivel: transport activ şi pasiv
(pentru apă şi electroliţi)
Să descrie mecanismul multiplicator contracurent, mecanismele de concentrare şi diluţie ale
urinii
Să cunoască mecanismele de reglare ale funcţiilor renale: reglarea nervoasă, umorală şi
autoreglarea activităţii renale
Să înţeleagă rolul aparatului juxtaglomerular, maculei densa şi feedback-ul tubulo-
glomerular în reglarea funcţiilor renale
Curs 13. Fiziologia sistemului endocrin. Fiziologia sistemului hipotalamo-hipofizar. Fiziologia
epifizei. Fiziologia tiroidei. Fiziologia paratiroidelor. Fiziologia glandelor suprarenale. Fiziologia
gonadelor. Pancreasul endocrin. Reglarea glicemiei.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să caracterizeze hormonul (secreţie, transport, metabolizare), celula ţintă şi receptorul
Să descrie mecanismul de acţiune exercitat prin receptorii de membrană, receptorii
intracitoplasmatici şi nucleari
Să descrie şi să deseneze schema de reglare hormonală prin feedback
Să enumere neurohormonii hipotalamici şi să indice rolurile cele mai importante ale
acestora.
Să descrie acţiunea hormonilor tiroidieni în creştere, dezvoltarea şi maturizarea sistemului
nervos
Să redea efectele metabolice şi să înţeleagă consecinţele hipersecreţiei şi hiposecreţiei
hormonilor tiroidieni
Să identifice zonele funcţionale ale corticosuprarenalei şi să indice principalii hormoni
secretaţi de fiecare zonă.
Să enumere efectele majore ale glucocorticoizilor
Să descrie mecanismul de acţiune, efectele şi reglarea secreţiei de ACTH
Să indice acţiunile biologice ale mineralocorticoizilor şi organele ţintă
Să numească efectele aldosteronului asupra echilibrului hidro-electrolitic
Să descrie consecinţele biologice ale activării medulosuprarenalei şi să identifice subtipurile
de receptori care mediază răspunsurile
Să indice organele ţintă asupra cărora acţionează hormonul paratiroidian şi să descrie
efectele sale.
Să indice efectele calcitoninei şi stimulii care promovează secreţia
Să numească efectele principale în dezvoltarea şi menţinerea caracterelor sexuale primare şi
secundare şi să descrie mecanismele de reglare a secreţiei de testosteron.
Să descrie celulele responsabile de biosinteza estrogenilor, mecanismul intracelular de
acţiune şi să cunoască principalele roluri asupra organelor ţintă
Să redea principalele acţiuni fiziologice ale progesteronului pe organele ţintă
Să descrie rolul FSH şi LH în reglarea activităţii secretorii a gonadelor
Să indice hormonii secretaţi de pancreasul endocrin şi celulele de origine
Să indice factorii care modulează răspunsul secretor (stimularea parasimpatică, β şi α
adrenergică, hormoni gastrointestinali), să explice relaţia dintre concentraţia glucozei
sanguine şi secreţia de insulină.
Să expliciteze mecanismul de acţiune a glucagonului şi să descrie principalele acţiuni şi
controlul secreţiei.
Curs 14. Fiziologia sistemului nervos. Organizarea funcţională a sistemului nervos. Fiziologia
sistemelor somato-senzitiv şi somato-motor. Sistemul nervos vegetativ. Funcţia integrativă şi de
asociaţie a sistemului nervos central. Activitatea nervoasă superioară. Organe de simţ, receptori, căi
de conducere, centrii.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să descrie componentele sistemului nervos central și periferic, ierarhizarea acestora și
funcțiile principale ale fiecărei componente.
Să descrie organizarea funcțională și rolul căilor ascendente somato-senzitive.
Să descrie rolul talamusului în sistemul somato-senzitiv.
Să cunoască ariile corticale somato-senzitive și rolul acestora în integrarea informației
somestezice.
Să definească nocicepția și să comenteze mecanismele implicate în realizarea acesteia.
Să descrie cortexul motor și funcțiile sale.
Să discute rolul nucleilor trunchiului cerebral în controlul motricității.
Să cunoască organizarea funcțională a sistemului somato-senzitiv și somato-motor la nivelul
măduvei spinării.
Să descrie reflexele somatice spinale și să comenteze semnificația clinică a determinării
reflexelor osteo-tendinoase și cutanate.
Să cunoască organizarea funcțională și rolul cerebelului în controlul motricității.
Să cunoască organizarea funcțională și rolul nucleilor bazali.
Să cunoască organizarea funcțională a componentelor sistemului nervos vegetativ simpatic
și sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
Să descrie mediatorii, receptorii și efectele stimulării simpatice la nivelul organelor țintă.
Să descrie mediatorii, receptorii și efectele stimulării parasimpatice la nivelul organelor
țintă.
Să prezinte funcția vegetativă, endocrină și metabolică a hipotalamusului și să comenteze
rolul integrator al hipotalamusului în controlul funcțiilor vegetative ale sistemului nervos.
Să cunoască rolul hipotalamusului în termoreglare, comportamentul alimentar, sexual,
afectiv-emoțional și în bioritmurile organismului.
Să descrie rolul sistemului limbic, al hipotalamusului și substanței reticulate în reaizarea
funcțiilor integrative ale cortexului.
Să definească memoria și să explice tipurile și mecanismele neurofiziologice ale memoriei.
Să explice bazele neurofiziologice ale procesului de învățare.
Să cunoască organizarea funcțională a receptorilor senzoriali: analizorul vizual, analizorul
auditiv, analizorul vestibular, analizorul gustativ și analizorul olfactiv.
Să cunoască ariile corticale primare și ariile de asociație implicate în percepția și
interpretarea informației primite de la organele de simț și mecanismele prin care se
realizează.
SEMESTRUL II
FIZIOLOGIA SISTEMULUI ORO-FACIAL
Curs 1. Fiziologia digestiei. Funcţiile tractului digestiv – generalităţi. Fiziologia secreţiei gastrice.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să descrie sumar funcţiile cele mai importante ale tractului digestiv
Sa cunoasca distributia glandelor secretorii gastrice, care sunt principalele celule glandulare
si in ce fel contribuie fiecare la secretia gastrica
Sa descrie principalele proprietatile fizico-chimice ale sucului gastric
Sa enumere principalele componente ale secretiei gastrice si sa defineasca rolul fiziologic al
fiecareia
Se detalieze rolul protector al mucusului gastric
Se descrie mecanismele de reglare a secretiei gastrice si sa diferentieze mecanismele de
activare sau inhibare a acesteia în functie de etajul anatomic la nivelul caruia actioneaza
stimulii (faza cefalica, gastrica si intestinala)
Curs 2. Fiziologia secreţiei pancreasului exocrin şi a secreţiei intestinale. Funcţiile ficatului.
Secreţia de bilă. Reglarea secreţiei biliare.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să enumere principalele componente ionice si enzimatice ale secretiei pancreatice
Să enumere enzimele din secretia pancreatică, să le clasifice in functie de principiile
alimentare la digestia carora contribuie
Să explice de ce unele enzime se secreta in forma inactiva, sa identifice care sunt acestea si
sa descrie mecanismul lor de activare.
Să descrie componentele secretiei intestinale
Să clasifice enzimele intestinale după substratul asupra căruia acţionează şi să precizeze ce
rezultă în urma acţiunii acestor enzime
Să descrie particularitatile circulatiei hepatice, a sistemului biliar si limfatic
Să descrie caile biliare extrahepatice si sa enumere principalele functii ale acestora
Să enumere principalele componente ale bilei (apa, ioni, saruri biliare si derivati ai
bilirubinei) asa cum este aceasta secretata de catre hepatocit si sa explice modificarile de
compozitie in perioada in care bila este depozitată in vezicula biliara
Să indice principalele etape în sinteza de săruri biliare şi de pigmenţi biliari.
Să defineasca rolul fiziologic al componentelor secretiei biliare – săruri biliare, pigmenţi
biliari.
Să cunoască valorile normale pentru concentraţia plasmatică a pigmenţilor biliari şi să
discute consecinţele creşterii acestora în sânge sau urină.
Curs 3. Digestia şi absorbţia principiilor alimentare. Fiziologia intestinului gros. Funcţia motorie a
tubului digestiv. Voma.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Sa descrie formatiunile anatomice adaptate pentru absobtie si sa enumere principalele
mecanisme ale absorbtiei intestinale
Sa explice principalele mecanisme implicate in absorbtia apei si electrolitilor si sa explice
fenomenele care apar in afectarea acestor mecanisme
Sa explice mecanismele absorbtiei intestinale a calciului
Sa explice mecanismele absorbtiei intestinale a fierului
Sa explice principalele mecanisme implicate in absorbtia intestinala a vitaminelor
Să explice originea motilităţii tubului digestiv şi să descrie suportul electrofiziologic al
motricităţii.
Sa descrie mecanismele nervoase implicate in reglarea motilitatii gastrice cu diferentierea
rolului inervatiei vegetative extrinseci si a celei intrinseci
Sa descrie mecanismele umorale implicate in reglarea motilitatii gastrice
Sa descrie reflexul de voma si sa enumere principalii stimuli implicati in declansarea
acestuia
Sa clasifice principalele tipuri de miscari de la nivelul intestinului subtire, cu evidentierea
rolului fiecareia in procesul de digestie
Sa explice mecanismele de activare si modul de desfasurare a undelor peristaltice
Sa enumere stimulii de tip endocrin cu efect stimulator, respectiv inhibitor asupra motilitatii
intestinului subtire
Sa clasifice miscarile de la nivelul intestinului gros si sa explice notiunile de “haustratii”,
“miscari in masa” si semnificatia fiziologica a acestora
Sa detalieze arcul reflex al defecatiei si sa explice modul in care se realizeaza controlul
voluntar al defecatiei.
Curs 4. Sistemul oro-facial – caracteristici, organizare funcţională. Particularităţile morfo-
funcţionale ale cavităţii bucale. Pereţii cavităţii bucale. Mucoasa bucală.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească sistemul oro-facial şi să-l descrie morfologic.
Să enumere principalele caracteristici ale sistemului oro-facial
Să descrie pereţii cavităţii bucale
Să cunoască structura mucoasei bucale şi să enumere tipurile de mucoasă bucală
Să precizeze şi să explice rolurile mucoasei bucale
Curs 5. Fiziologia mediului bucal. Fiziologia secreţiei salivare: mecanismul secreţiei salivare.
Proprietăţile şi compoziţia salivei. Enzime şi hormoni salivari. Rolurile salivei.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Sa denumeasca glandele salivare, sa cunoasca structura si caracteristicile secretorii ale
acestora
Sa cunoasca principalele proprietăţi fizico-chimice ale secretiei salivare
Sa enumere principalele componente salivare si sa defineasca rolul fiziologic al fiecareia
Sa explice mecanismul elaborarii salivei
Să precizeze şi să explice rolurile salivei
Curs 6. Reglarea secreţiei salivare. Modificările de secreţie salivară. Fiziologia lichidului crevicular.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Sa enumere principalele mecanisme de reglare a secretiei salivare la nivel celular
Sa descrie componentele arcului reflex salivator
Să descrie reflexul salivator condiţionat
Să cunoască reglarea umorală a secreţiei salivare
Să enumere factorii care influenţează secreţia salivară
Să precizeze modificările cantitative şi calitative ale secreţiei salivare
Să definească lichidul crevicular (sulcular) şi să precizeze compoziţia acestuia
Să cunoască mecanismul formării lichidului crevicular
Să enumere rolurile lichidului crevicular
Curs 7. Fiziologia osului. Metabolismul fosfo-calcic.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să enumere funcţiile principale ale osului
Să descrie componentele principale ale ţesutului osos
Să enumere principalele tipuri de celule osoase
Să precizeze rolurile osteoblastelor, osteocitelor şi osteoclastelor
Să enumere principalele roluri ale calciului în organism
Să cunoască repartiţia fosforului în organism
Să descrie mecanismele implicate in homeostazia calciului şi fosforului
Să enumere rolurile magneziului
Să precizeze rolurile fluorului şi consecinţele deficitului sau excesului de fluor
Curs 8. Fiziologia dinţilor. Erupţia dentară. Compoziţia chimică a dinţilor.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească odontonul şi să enumere părţile componente
Să clasifice dinţii din punct de vedere funcţional
Să cunoască formula dentară şi calendarul erupţiei dentare pentru dentiţia temporară
Să cunoască formula dentară şi calendarul erupţiei dentare pentru dentiţia permanentă
Să enumere factorii care influenţează erupţia dentară
Să definească odonţiul
Să cunoască structura morfo-funcţională a dintelui
Să precizeze compoziţia şi rolurile dentinei
Să precizeze compoziţia şi rolurile smalţului dentar
Să descrie cementul şi pulpa dentară
Să enumere principalele substanţe organice şi anorganice din structura dintelui
Să precizeze rolurile vitaminelor şi hormonilor asupra structurilor buco-dentare
Curs 9. Fiziologia parodonţiului şi a gingiei. Funcţiile organului dentar.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească parodonţiul şi să precizeze structura acestuia
Să enumere funcţiile periodonţiului
Să descrie structura morfo-funcţională a osului alveolar
Să descrie factorii ce influenţează transformările proceselor alveolare
Să descrie sumar gingia
Să caracterizeze reţeaua microvasculară a mucoasei gingivale
Să precizeze funcţiile organului dentar
Curs 10. Fiziologia activităţii motorii a sistemului oro-facial. Muşchii sistemului oro-facial. Limba.
Analizatorul gustativ.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să cunoască particularităţile contracţiei musculare la muşchii sistemului oro-facial
Să enumere muşchii mobilizatori ai mandibulei
Să enumere muşchii limbii
Să enumere muşchii vălului palatin, laringelui, faringelui
Să enumere muşchii asociaţi sistemului oro-facial
Să descrie mucoasa linguală
Să enumere tipurile de papile gustative şi să precizeze localizarea lor pe mucoasa linguală
Să descrie vascularizaţia şi inervaţia linbii
Să enumere funcţiile limbii
Să descrie segmentul receptor al analizatorului gustativ
Să descrie segmentul de conducere al analizatorului gustativ
Să descrie segmentul central al analizatorului gustativ
Să precizeze tipurile de gust şi localizarea lor
Să enumere modificările cantitative şi calitative ale senzaţiei gustative
Curs 11. Fiziologia masticaţiei. Biomecanica dinţilor. Articulaţia temporo-mandibulară. Dinamica
mandibulară.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească masticaţia
Să descrie modul în care se comportă dintele cu inserţie normală sau cel cu retracţie
gingivală în timpul masticaţiei
Să descrie oasele maxilare, mandibula
Să descrie articulaţia temporo-mandibulară
Să descrie tipurile de mişcări ale condililor în articulaţia temporo-mandibulară
Să descrie tipurile de mişcări ale mandibulei
Să descrie reflexele de ridicare şi de coborâre a mandibulei
Curs 12. Relaţii inter-maxilare. Ciclurile masticatorii. Fazele masticaţiei. Forţele masticatorii.
Muşchii masticatori. Reglarea masticaţiei.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să definească relaţiile intermaxilare
Să descrie ciclurile masticatorii
Să descrie fazele masticaţiei
Să cunoască forţele masticatorii şi mecanismele de control a presiunii masticatorii
Să enumere muşchii masticatori
Să cunoască mecanismul nervos de reglare a masticaţiei
Curs. 13. Deglutiţia. Fonaţia.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să descrie etapele deglutiţiei
Să cunoască mecanismele nervoase de reglare a deglutiţiei
Să enumere factorii care influenţeaă deglutiţia
Să descrie etapele fonaţiei
Să precizeze rolul laringelui în fonaţie
Să cunoască mecanismele de control al fonaţiei
Curs 14. Sensibilitatea oro-facială. Cavitatea bucală ca zonă reflexogenă. Sensibilitatea tactilă,
termică şi dureroasă. Căile ascendente şi proiecţia corticală a sensibilităţii oro-faciale. Cortexul
motor şi căile descendente motorii pentru sistemul oro-facial.
Obiectivele învăţării. După parcurgerea acestui curs studentul trebuie:
Să enumere tipurile de reflexe cu punct de plecare în cavitatea bucală
Să enumere tipurile de receptori implicaţi în sensibilitatea tactilă
Să enumere tipurile de receptori implicaţi în sensibilitatea termică
Să descrie receptorii nociceptivi şi durerea dentară
Să precizeze căile de conducere pentru sensibilitatea somestezică
Să precizeze căile de conducere pentru sensibilitatea dureroasă oro-facială
Să cunoască mecanismele de control a percepţiei dureroase
Să enumere mediatorii chimici ai durerii
Să enumere ariile de proiecţie corticală a sensibilităţii somestezice
Să enumere ariile motorii în legătură cu sistemul oro-facial
Să precizeze căile descendente motorii
APLICAŢII PRACTICE DE FIZIOLOGIE - ABILITĂŢI COGNITIVE ŞI DEPRINDERI
PRACTICE ÎNSUŞITE DE STUDENŢI
Scop: Corelarea şi integrarea noţiunilor teoretice învăţate la curs cu experimentele de Fiziologie
virtuală şi practica medicală.
Obiective: După efectuarea aplicaţiilor practice, studentul trebuie:
Să ştie să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o echipă, să împartă sarcinile,
să colaboreze, să comunice cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un protocol
dat, să înregistreze rezultatele, să comunice rezultatele, să le discute în echipă.
Să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din laboratorul de fiziologie
Să execute:
- Măsurarea tensiunii arteriale (metoda palpatorie şi ascultatorie)
- Montarea electrozilor ECG şi înregistrarea unei electrocardiograme
- Proba compresiunii globilor oculari
- Palparea pulsului arterial si stabilirea frecventei pulsului
- Auscultatia zgomotelor cardiace normale si identificarea focarelor de auscultatie cardiace.
- Determinarea grupelor sanguine in sistemele 0AB si Rh
- Proba directa Jeambreau
- Manevrele pentru evidentierea reflexelor osteo-tendinoase
- Diferite metode de evidenţiere sau de determinare ale unor parametri biologici, ca: pigmenţii
biliari, enzimele pancreatice, enzimele gastrice, componentele secretiei salivare, glicemia,
testul de sarcină, manevrele pentru înregistrarea volumelor, capacităţilor şi debitelor
Să redea valorile de referinţă ale:
- Tensiunii arteriale
- Ionogramei plasmatice şi urinare
- Frecventei cardiace
- Parametrilor ECG (amplitudine, durata, morfologie, ax electric)
- Durata ciclului cardiac si a fazelor acestuia
- Volumelor sistolice si diastolice vehiculate de cord
- Densităţii sângelui şi plasmei
- Presiunii osmotice şi coloidosmotice a sângelui
- Volumului sanguin normal
- Hemoleucogramei normale (număr de hematii, hematocrit, hemoglobină, număr de
trombocite, număr de leucocite, formula leucocitară normală în procente şi valori absolute)
- VSH-ului
- Rezistenţei osmotice a hematiilor
- Constantelor eritrocitare indirecte pe baza cărora se pune diagnosticul tipului morfologic al
anemiilor
- Numărului normal de reticulocite
- Testelor uzuale de hemostază primară şi secundară
- Anionilor şi cationilor din ionograma serică
- Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare
- Pigmenţilor biliari
- Parametrilor evaluaţi prin testele uzale de explorare a ficatului
- Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold
- Glicemiei bazale
- Activităţii enzimelor pancreatice
- Hormonilor tiroidieni, TSH, TRH, insulinemiei
Să recunoască:
- Electrocardiograma normală (ritm, frecvenţă, ax electric, analiză morfologică şi
cronologică)
- Zgomotele cardiace de pe fonocardiogramă în relaţie cu ECG si unda de puls arterial
- Ritmurile EEG
- Trasee EMG simplu, intermediar şi interferenţial
- Buletinul normal de hemoleucogramă
Să ştie să calculeze şi să interpreteze:
- Parametrii electrocardiogramei
- Constantele eritrocitare indirecte pe baza cărora se pune diagnosticul tipului morfologic al
anemiilor
- Să calculeze valorile absolute ale fiecărei clase de leucocite în funcţie de numărul total de
leucocite.
- Volumele, capacităţile şi debitele pulmonare
- Indicele de masa corporală si indexul talie – şold
Să înţeleagă importanţa practică a efectuării:
- Testelor de explorare ale sistemului cardio-vascular: ECG, fonocardiogramă, unda de puls
arterial;
- Masurarii tensiunii arteriale
- VSH-ului
- Hemoleucogramei
- Numărătorii de reticulocite
- Grupelor sanguine în sistem OAB şi Rh
- Reflexelor osteotendinoase
Să înţeleagă importanţa practică a determinării:
Calcemiei, calciuriei, fosfatemiei, hidroxiprolinei urinare, fosfatazei alcaline.
Anionilor şi cationilor din ionograma serică
Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare
Pigmenţilor biliari
Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold
Glicemiei bazale
Activităţii enzimelor pancreatice
Hormonilor tiroidieni, TSH, TRH, insulinemiei
Volumelor, capacităţilor şi debitelor pulmonare
Indicelui de masa corporală si a indexului talie – şold
Testului de sarcină
Să integreze noţiunile teoretice cu experimentele de Fiziologie virtuală (SimHEART,
CyberHEART, SimVessel, SimNerv, SimMuscles; ligaturile Stannius, cardiografia Marey,
stimularea vagală, secusă, tetanos, oboseala musculară, contracţia muşchiului neted).
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină
Denumirea disciplinei Histologie
Codul disciplinei MD1108
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L 1 DF DI 2 1 3 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Baniță Ileana Monica
Instituţia UMF Craiova
Catedra/Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific Doctor în stiinte medicale
Gradul didactic Profesor
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale; Cursul si lucrările practice de HISTOLOGIE au drept obiective principale: prezentarea si explicarea structurii de baza
ale organelor si sistemelor, integrarea noţiunilor teoretice de histologie cu practica medicală.
Disciplina de HISTOLOGIE are drept obiective dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-
funcţionale celulă-ţesut-organ; însuşirea noţiunilor necesare înţelegerii principiilor biologice ale organizării şi
raporturilor particulare ale ţesuturilor fundamentale în organe, aparate şi sisteme, explicarea notiunilor de baza care se
regăsesc în histopatologie.
Dobândirea de noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul
medical.
Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de relaţionare
interumană, dezvoltarea capacităţilor de integrare a meseriei de medic în societatea românească, realizarea
concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din România şi din alte arii
geografice, cu culturi şi credinţe diverse.
Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de Histologie, conform
standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea profesională a medicului
dentist.
Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE şi experienţa educaţională
anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care
studenţii trebuie să le dobândească.
Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor cu
privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.
Cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE de către studenţi şi de către toţi factorii implicaţi
în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor despre structura tisulară a organelor şi organismului.
Însuşirea logică şi conştientă a noţiunilor teoretice despre caracteristicile comune ale tuturor ţesuturilor şi despre
particularităţile fiecăruia în parte. .
Dobândirea noţiunilor necesare pentru recunoaşterea histologică a fiecărui ţesut fundamental pe baza alcătuirii sale şi
modul de asamblare al acestora pentru realizarea unor structuri mai complexe în cadrul organelor şi sistemelor.
Înţelegerea caracteristicilor histofiziologice ale structurilor componente ale organismului şi a principiilor organizării în
vederea funcţionării ale ţesuturilor
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face
parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:
Competenţe tehnice sau profesionale
a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice - să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut normal.
- să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ
- să precizeze caracterele histologicce necesare pentru încadrarea într-un ţesut şi a acestuia într-un organ . - să realizeze asocieri de ţesuturi cu diferite caracteristici morfo-funcţionale necesare alcătuirii unor structuri mai
complexe.
b.stabilirea diagnosticului de ţesut/organ
- să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice - să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic
- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului
-să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare
Competenţe afectiv-valorice
La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE, studentul va avea următoarele competenţe:
a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi
- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor.
- să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală - să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.
- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi - să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Definirea histologiei ca ştiinţă biologică Ţesuturile: definiţie, încadrare, histogeneza, caractere
generale
- Ţesuturi fundamentale
1
Ţesuturile epiteliale: definiţie, caractere generale, histofiziologia epiteliilor. Epitelii de acoperire şi căptuşire definiţie, caractere structurale, clasificarea epiteliilor de acoperire. Epitelii glandulare,
epitelii glandulare exocrine, planul general de organizare al glandelor exocrine, criterii de
clasificare a glandelor exocrine, principalele tipuri de glande exocrine, epitelii glandulare endocrine: caracteristici histologice şi clasificare
3
Ţesuturile conjunctive, definiţie, histogeneză, caractere generale, elemente structurale, clasificarea
ţesuturilor conjunctive, varietăţi de ţesut conjunctiv: ţesuturi conjunctive propriu-zise,
histofiziologia ţesutului conjunctiv.
3
Ţesutul cartilaginos, definiţa ţesutului cartilaginos, varietăţi de ţesut cartilaginos
- histofiziologia cartilajului.
1
Ţesutul şi sistemul osos organizarea microscopică a pieselor osoase, caracteristici structurale şi
ultrastructurale ale substanţei osoase, tipuri de ţesut osos, histofiziologia osului, osificarea: mecanisme, tipuri de osificare,
articulaţiile :structură, tipuri particulare de articulaţii
3
Sângele, hematopoeza, structura şi ultrastructura elementelor figurate ale sângelui, hematopoeza –
noţiuni generale: etapele hematopoiezei
2
C
e
t
e
n
ţ
e
t
e
h
n
i
c
e
s
a
u
p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:
a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a
pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris
rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare
necesare şi să le interpreteze
- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic
al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului
- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi
să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei
proteze scheletate
c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă
schletată
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului
prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de
realizare a protezei scheletate
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de
realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului
purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în
ceea ce priveşte igiena orală
C
o
m
p
e
t
e
n
ţ
e
a
f
e
c
t
i
v
-
v
a
l
o
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe afectiv-valorice:
a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi
echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de
pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date
ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi
Bazele celulare ale răspunsului imun, ţesutul limfoid, organe hemolimfopoetice, mecanisme de
apărare a organismului, nivele de organizare ale ţesutului limfoid, organele limfoide centrale şi
periferice: structură, histofiziologie.
2
Ţesuturile musculare, organizarea structurală şi ultrastructurală a celulelor musculare, aparatul contractil, histofiziologia contracţiei, tipuri de ţesuturi musculare.
2
Ţesutul şi sistemul nervos, celula nervoasă şi celulele de susţinere: structura şi ultrastructura,
sinapsa: structura, varietăţi de sinapse, histofiziologia transmiterii impulsului nervos, organizarea
tisulară a SNC şi SNP: substanţa cenuşie, substanţa albă, măduva spinării, cerebelul, scoarţa cerebrală , ganglionii nervoşi, meningele.
2
Sistemul endocrin, definirea şi încadrarea sistemului endocrin, structura şi histofiziologia glandelor
endocrine
2
Aparatul respirator, organizarea arborelui respirator, structura şi ultrastructura suprafeţelor
respiratorii
histofiziologia aparatului respirator
2
Aparatul cardiovascular, structura şi histofiziologia cordului, vasele sanghine şi limfatice, celula endotelială
2
Ochiul, globul ocular şi anexele sale, structura tunicilor şi conţinutului globului ocular,
histofiziologia recepţiei vizuale.
1
Urechea, urechea externă, urechea medie, urechea internă, organul Corti şi organul echilibrului, structură şi histofiziologie.
1
Urechea urechea externă, urechea medie, urechea internă, organul Corti şi organul echilibrului,
structură şi histofiziologie.
1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Prezentarea tehnicilor histologice clasice şi introducere în tehnicile histologice actuale.
3
Recunoaşterea microscopică a structurii epiteliilor şi a varietăţilor de epitelii. Țesuturile conjunctive: caracteristici microscopice, recunoaşterea elementelor componente, prezentarea caracteristicilor
microscopice ale varietăţilor de ţesut conjunctiv.
2
Ţesutul cartilaginos: recunoaşterea varietăţilor de ţesut cartilaginos
Ţesutul osos: varietăţi histologice de ţesut osos Recunoaşterea histologică a varietăţilor de osificare şi a etapelor acesteia.
3
Recunoaşterea microscopică a varietăţilor de ţesut muscular şi identificarea elementelor componente 2
Recunoaşterea elementelor figurate ale sângelui, formula leucocitară 2
Lucrare recapitulativă 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.
Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.
L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE Forme de activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia,
activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.
Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de inițiere a discuției la tema
/lp următoare.
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării P ioada Responsabil Programarea temelor
2
Sala de lucrări
practice a Disciplinei
Ultima
săptămână a semestrului
Cadrele
didactice ale disciplinei
În raport cu lucrările la
care s-a absentat
r
i
c
e
direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o
maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de
stres
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific
studenţesc
Sediul disciplinei
Prima zi de
marţi a fiecărei
luni
calendaristice
Prof. Univ.
M.Baniţă
În raport cu cerinţele
studenţilor
Program
pentru
studenţii slab pregătiţi
Sediul disciplinei
A doua zi de
marţi a fiecărei
luni calendaristice
Cadrele didactice ale
disciplinei
În raport cu cerinţele
studenţilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris scris 20
Lucrări practice oral oral Proba eliminatorie
Examen 80
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercuţ Prof. univ.univ Banită Monica
Notă: 31) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
32) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată). 33) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/
DFac (disciplină facultativă).
34) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
35) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină
Denumirea disciplinei Histologia Cavităţii Orale
Codul disciplinei
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de studii1)
Semestrul
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem] Credite
4) C S L P TOTAL
L 2 DF DI 2 2 4 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ Numele şi prenumele Baniţă Ileana Monica
Instituţia UMF Craiova
Catedra/Departamentul Ştiinţe morfologice
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Profesor
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII Obiective generale;
Cursul si lucrările practice de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE au drept obiective principale: prezentarea
şi explicarea structurii de baza ale organelor cuprinse în cavitatea orală, integrarea noţiunilor teoretice de
histologie cu practica medicală. Disciplina are drept obiective dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-funcţionale celulă-
ţesut-organ necesare pentru înţelegerea organizării şi funcţionării sistemului stomatognat; explicarea notiunilor de
baza care se regăsesc în histopatologia cavităţii orale. Dobândirea de noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul
medical.
Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de
relaţionare interumană, dezvoltarea capacităţilor de integrare a meseriei de medic în societatea românească, realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din
România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.
Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de Histologia Cavităţii Orale conform standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea
profesională a medicului dentist.
Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE şi experienţa educaţională anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică
a noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească.
Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunoşţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori. Cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de HISTOLOGIA CAVITĂŢII ORALE de către studenţi şi de
către toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice; La finalizarea cursului studentul va fi capabil să: Aprofundeze şi să dezvolte cunoştinţele despre structura tisulară a elementelor sistemului stomatognat. .
Însuşească logic şi conştient a noţiunilor teroretice despre caracteristicile comune ale tuturor ţesuturilor şi despre
particularităţile fiecăruia în parte. Înţeleagă noţiunile necesare pentru recunoaşterea histologică a fiecărui ţesut component al cavităţii orale pe
baza alcătuirii sale şi modul de asamblare al acestora pentru realizarea unor structuri mai complexe în cadrul
dintelui şi al altoe elemente ce alcătuiesc cavitatea orală.
Înţeleagă caracteristicile histofiziologice ale structurilor componente ale organismului şi a principiilor organizării în vederea funcţionării normale a organismului.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face
parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:
Competenţe tehnice sau profesionale
a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice - să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut normal din cavitatea orală.
- să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ
- să precizeze caracterele histologicce necesare pentru încadrarea într-un ţesut şi a acestuia într-un organ - să realizeze asocieri de ţesuturi cu diferite caracteristici morfo-funcţionale necesare alcătuirii unor structuri mai
complexe.
b. stabilirea diagnosticului de ţesut/organ
- să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice - să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic
- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului histologic
- să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare
Competenţe afectiv-valorice
La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE, studentul va avea următoarele competenţe:
a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi
- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor.
- să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală - să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.
- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi - să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Sistemul stomatognat, definirea şi încadrarea anatomo-funcţională 2
Cavitatea orală
- structura părţilor moi ale cavităţii orale: mucoasa orală: varietăţi topografice şi funcţionale,
structură şi ultrastructură - organul lingual: organizare histologică, papilele linguale, mugurele gustativ
- glandele salivare: organizare generală, glandele salivare intramurale, glandele salivare majore:
structură şi histofiziologie.
4
Odontonul - organizarea histologică generală a organului dentar
- structura şi ultrastructura odonţiului : smalţul, complexul pulpo - dentinar: dentina, pulpa dentară;
cementul - structura şi ultrastructura parodonţiului: ligamentul parodontal, osul alveolar, mucoasa gingivală
4
Organogeneza sistemului stomatognat
Organogeneza cavităţii orale, dezvoltarea embriologică a organului dentar
-histogeneza dintelui: amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii dintelui, şi a ţesuturilor de susţinere;
erupţia dentară.
6
Tubul digestiv - planul general de organizare al tubului digestiv
-faringele, esofagul, stomacul, intestinul subţire şi intestinul gros: organizare histologică, structură şi
histofiziologie
4
C
e
t
e
n
ţ
e
t
e
h
n
i
c
e
s
a
u
p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:
a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a
pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris
rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare
necesare şi să le interpreteze
- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic
al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului
- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi
să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei
proteze scheletate
c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă
schletată
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului
prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de
realizare a protezei scheletate
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de
realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului
purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în
ceea ce priveşte igiena orală
C
o
m
p
e
t
e
n
ţ
e
a
f
e
c
t
i
v
-
v
a
l
o
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe afectiv-valorice:
a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi
echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de
pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date
ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi
Ficatul şi pancreasul
- organizarea histologică, structura şi histofiziologia ficatului şi căilor biliare
- organizarea histologică, structura şi histofiziologia pancreasului
2
Aparatul genital masculin - organizare histologică, structura şi histofiziologia testiculelor, căilor genitale, şi glandelor anexe
2
Aparatul genital feminin
- organizarea histologică, structura şi histofiziologia ovarelor şi a căilor genitale feminine
- placenta şi glanda mamară structura şi histofiziologia
2
Tegumentul şi anexele sale - structura şi histofiziologia învelişului tegumentar
- structura şi histofiziologia fanerelor - pielea ca organ de simţ
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr ore
Recunoaşterea microscopică a ţesutului limfoid, şi a principalelor organe limfopoetice 2
Recunoașterea microscopică al miocardului şi vaselor sanghine Studiul microscopic al căilor aeriene şi plămânului
2
Mucoasa orală, recunoaşterea caracteristicilor histologice în raport de topografie, caracteristice
morfologice ale organului lingual, recunoaşterea tipurilor histologice de glande salivare 4
Prezentarea tehnicilor histologice de prelucrare a dintelui şi aspectele morfologice caracteristice Studiul microscopic al dintelui
5
Studiul microscopic al histogenezei organului dentar 2
Prezentarea caracteristicilor structurale ale tubului digestiv; esofag, stomac, intestin subţire, intestin
gros Ficatul, pancreasul
3
Prezentarea histologică a glande or endocrine:hipofiza, epifiza glandele tiroide, suprarenalele 2
Aparat urinar: recunoaşterea zonelor topografice ale rinichiului, caracteristicile morfologice ale
căilor urinare extrarenale 2
Studiul microscopic al ovarelor şi uterului
Studiul microscopic al testiculelor şi căilor genitale masculine 2
Caracteristice histologice ale analizatorului vizual şi acusticovestibular Studiul caracteristicilor morfologice ale tegumentului
4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.
Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.
L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.
M.Baniţă, V. Deva, Organul dentar, Morfologie, Histogeneză, Ed. Alma, Craiova, 2006.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup,
învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia,
activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.
Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de iniţiere a discuţiei la tema
/lp următoare.
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sala de lucrări practice a
Disciplinei
Ultima săptămână a
semestrului
Cadrele didactice ale
disciplinei
În raport cu lucrările la
care s-a absentat
Program de consultaţii/
Sediul disciplinei Prima zi de
marţi a fiecărei Prof. Univ. M.Baniţă
În raport cu cerinţele studenţilor
r
i
c
e
direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o
maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de
stres
cerc ştiinţific
studenţesc
luni
calendaristice
Program
pentru studenţii slab
pregătiţi
Sediul disciplinei
A doua zi de
marţi a fiecărei luni
calendaristice
Cadrele
didactice ale
disciplinei
În raport cu cerinţele studenţilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE Forma de
activitate
Evaluare
Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Grila , oral scris 20
Lucrări practice oral or l Proba eliminatorie
Examen 80
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Data avizării în departament:
Şef de departament, NUME PRENUME
Coordonator program de studii, NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof.univ.dr. Veronica Mercuţ Prof. univ.dr. Banită Monica
Notă: 36) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
37) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată). 38) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/
DFac (disciplină facultativă).
39) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
40) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei MORFOLOGIA ŞI SEMIOLOGIA SISTEMULUI STOMATOGNAT
Codul disciplinei MD1210
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II 2 4 6 8
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Ţîrcă Tiberiu
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul FMD I
Titlul ştiinţific Doctor in stiinţe medicale
Gradul didactic Şef lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori Asistentii universitari de la disciplină
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- cunoaşterea, înţelegerea ţi însuşirea noţiunilor generale despre morfologia elementelor sistemului
stomatognat.
- corelarea cunostintelor dobândite la curs cu cele studiate la anatomie, fiziologie, histologie,
morfologie.
-cunoaşterea fiecărei entităţi morfologice individuale şi asocierea lor într-uncomplex morfologic
funcţional-arcada dentară.
- aprecierea transformării morfologiei dentare primare în morfologie dentară funcţională prin
prisma tipurilor de rapoarte interdentare posibil de realizat în diferite tipuri de ocluzie .
- cunoaşterea structurii macroscopice a ţesuturilor dentare şi raportul lor real topografic.
- evaluarea performanţelor studenţtilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi
finală a competenţelor cuprivire la nivelul de cunostinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente,valori.
-cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului Morfologia şi semiologia sistemului stomstognat.
Obiective specifice
- însuşirea morfologiei şi recunoasterea caracteristicilor fiecărui grup de dinţi umani permanenţi.
- însuşirea caracterelor morfologice şi clinice al dinţilor temporari.
- cunoaşterea numerotării dintilor
- înţelegera valorii practice a caracteristicilor morfologice individuale ale dinţilor în activitatea
clinică de terapie, protetică, ortodonţie, chirurgie.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască caracterele morfologice şi clinice ale tuturor grupelor de dinţi permanenţi.
- cunoască morfologia dinşilor temporari.
- cunoscă morfologia funcţională a arcadelor dentare şi a articulaţiei temporo-mandibulare.
- să identifice grupele de dinţi umani şi numerotarea acestora.
- să fie capabil să aprecieze valoarea clinică a fiecărui dinte în raport cu ceea ce reprezintă el, prin
atributele sale, in masticaţie, fonaţie, fizionomie şi să poată stabili ierarhizarea acestora.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute sculptura grupelor de dinţi in gips.
- modelarea arcadelor dentare în ceară cu ajutorul instrumentarului specific.
- abilitatea de a folosi corect instrumentele pentru modelare şi executarea unor manopere de fineţe.
- recunoască rapoartele de ocluzie şi să facă analiza contactelor interdentare în miscările mandibulei
- identifice dinţii naturali din colecţia disciplinei.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să îşi insuşescă şi să utilizeze corect termenii medicali.
- să potă descrie cu uşurinţă elementele morfologice şi funcţionale ale dinţilor şi ale arcadelor
dentare.
- să lucreze in echipă cooperând cu colegii.
- să menţină o atmosferă de lucru lipsită de stres.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Curs1 Obiectul de studiu şi metodologia disciplinei.Rolul şi importanţa morfologieisi
semiologiei sistemului stomatognatîn disciplinele medicinii dentare. Terminologie în
morfologia dentară
2
Curs2 Morfologia funcţională a principalelor componente ale aparatului dento-maxilar.
Morfologia functonală amaxilarelor.
2
Curs3 Morfologia funcţională a muşchilor aparatului dento-maxilar. Morfologia
funcţională a cavitaţii bucale
2
Curs 4 Morfologia funcţională a odontonului Studiul dentiţiei la om. Sisteme de notare a
dinţilor.
2
Curs 5 Morfologia funcţională generală a dinţilor. Caractere morfologice şi clinice
comune dinţilor frontali. Caractere morfologice individuale ale dinţilor. Incisivul central
superior. Incisivii laterali superiori. Incisivii centrali inferiori. Incisivii laterali inferiori.
2
Curs 6 Caninii superiori şi inferiori.
Caractere morfologice şi clinice comune dintilor laterali. Caractere morfologice şi
clinice ale premolarilor superiori. Primul premolar superior. Premolarul II superior.
2
Curs 7 . Caractere morfologice şi clinice ale premolarilor inferiori.
Premolarul I inferior Premolarul II inferior
2
Curs 8 Caractere morfologice şi clinice comune molarilor. Caractere morfologice şi
clinice comune molarilor superiori. Molarul I superior. Molarul II superior. Molarul III
superior.
2
Curs 9 Caractere morfologice şi clinice molarilor inferiori. Molarul I inferior .Molarul
II inferior. Molarul III inferior
2
Curs 10 Caractere diferenţiale morfologice şi clinice ale dinţilor. Diferenţierea
incisivilor superiori de cei inferiori. Diferenţierea caninilor superiori de cei inferiori.
Diferenţierea dinţilor laterali superiori de cei inferiori.
2
Curs 11 Morfologia dinţilor temporari. Caractere morfologice şi clinice individuale
ale dinţilor temporari.
2
Curs 12 . Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Curbele de ocluzie.
Mecanismul de neutralizare a presiunilor masticatorii la nivelul desmodonţiului. Raportul
coroană - rădăcină. . Morfologia funcţională a articulaţiei temporo - mandibulare
2
Curs 13 . Ocluzia dentară. Rapoarte de ocluzie normală. Rapoarte incizale la nivelul
arcadei frontale. Tipuri de rapoarte incizale nefuncţionale. Rapoarte ocluzale la nivelul
arcadei laterale. Stopuri ocluzale.
2
Curs 14 Mişcările mandibulei - deschidere, propulsie, lateralitate. Analiza
contactelor interdentare în mişcările mandibulei. Funcţiile aparatului dento - maxilar.
Funcţia masticatorie. Funcţia fonetică. Funcţia fizionomică.
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1 Morfologia arcadelor dentare. Odontomul, principalele grupe de dinţi..Partea practică: se
modelează prin sculptură la scara 2/1 in gips a incisivului central superior.Sculptura se face
în etape măsurând, desenând şi taind treptat până la realizarea morfologiei primare a
dintelui.
4
2 Caractere morfologice comune si individuale ale dinţilor frontali. Demonstraţie practică:
aspecte necesare finisării. Parte pracică : studenţii vor finisa sculptura in gips a incisivului
central.
4
3 Caractere morfologice şi clince comune ale caninului superior şi inferior. Partea
practică: studenţii vor sculpta caninul superior.
4
4 Caractere morfologice şi clinice ale premolarior superiori şi inferiori. Partea practică:
studenţii vor finisa sculptura in gips a caninului superior.
4
5 Caractere morfologice comune molarilor., caractere morfologice şi clinice ale molarilor
superiori. Partea practică: studentii vor sculpata molarul I superior.
4
6 Molarul I, II, III superiori. Partea practică: studenţii vor finisa sculptura în gips a
molarului I superior.
4
7 Caractere morfologice şi clinice al molarilor inferiori. Molarul I, II, III inferior. Partea
practică: studentii vor sculpta in gips molarul I inferior.
4
8 Caractere diferenţiale morfologice şi clinice ale dinţilor.partea practică : studenţii vor
finisa sculptura in gips a molarului I inferior.
4
9 Morfologia dintilor temporari Demonstraţie practica: modelarea în ceară a incisivului
central si lateral . Parte practică: studenşii vor modela incisivul central şi lateral
4
!0 Morfologia funcţionala a arcadelor dentare 1. Demonstracşie practică: modelarea in
ceara a caninului şi primului păremolar. Parte practică: studenţii vor modela în ceară
caninul şi primul premolar.
4
11 Morfologia funcţională a arcadelor dentare 2. Demonstracţie practică: modelarea in
ceară a premolarului doi şi a molarului unu. Parte practică: studenţii vor modela in ceară
premolarul doi şi molarul unu
4
12 Morfologia funcţionă a A.T.M. Demonstracţie practică: modelarea în ceară a unei
hemiarcade. Parte practică studenţii vor modela in ceară o hemiarcadă coronară prin
copierea celeilalte hemiarcade.
4
13 Ocluzia dentară. Parte practică: studenţii vor termina şi vor finisa modelarea ăn
ceară a unei hemiarcade.
4
14 Mişcarile madibulei. Parte practică: studenţii identifică dinţii naturali din colecţia
disciplinei după carterele lor comune, idividuale. Se fac şi se examinează sectiuni pri dinţiîn
4
planuri şinivele diferite. Vor examina modele din colecţia disciplinei cu arcade şi ocluzii
atipice.
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
-Bratu D şi colab. Morfologia funcţională a aparatului dento-maxialar Ed. Helicon ,
Timisoara1998
-Berkovitz B.K.B., Holland G. R., Noxham B. J. Oral anatomy histology embryology 4Th edition
elsevier mosby/ saunders London 2009
- Chira I. , Morfologia funcşională a aparatului dento-maxilar, EDITURA DIDACTICĂ ŞI
PEDAGOGICĂ, 1981
-Deva V. Elemente de morfologie funcională a sistemului stomatognat. Ed. Sitech Craiova-2006
-Deva V., E. Coleş, Caiet de lucrări practice pentru studenţii anului I stomatologie, Ed. Sitech
Craiova 1997
- Deva V., Baniţă M., Organul dentar. Morfologie. Histogeneză, Ed. Alma, Craiova 2006
-Fuller L.J., Denehy G. Concise dental anatomy and morfology Ed Mosby
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sediul
disciplinei
Ultimile două
saptamâni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
Morfologia ţsi
semiologia
sistemului
stomatognat
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
A treia
săptămână din
fiecare lună a
se mestrului –
orele 10-12
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Scris
Lucrări
practice Oral
Aplicaţie
practică
Oral şi aplicaţie
practică
Examen Oral Scris Scris
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A doua săptămână din fiecare lună
a semestrului orele 10-12 Sediul disciplinei.
Şef lucrări dr.
Ţîrcă Tiberiu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree AAnnaattoommiiee,,
MMoorrffoollooggiiee,,HHiissttoollooggiiee
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă LLaabboorraattoorruull ddee tteehhnniiccăă
ddeennttaarrăă aall FFMMDD
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conferenţiar universitar dr.
Popescu Mihaela
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări dr.
Ţîrcă Tiberiu
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Stiinţele Comportamentului
Codul disciplinei MD1111
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DD DI 1 1 2 2/30 1
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Chiriţă Anca Livia
Instituţia UMF Craiova
Departamentul V Medicina
Titlul ştiinţific Doctor în Ştiinţe Medicale
Gradul didactic Şef Lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- cunoaşterea principalelor aspecte teoretice, biologice, psihologice şi sociale privind
comportamentul
- corelarea comportamentului uman cu patologia generală şi cea psihiatrică
Obiective specifice
- să cunoască factorii de risc comportamentali
- să fie familiarizat cu comportamentele autodistructive, acţiunile comportamentale în situaţii
de criză
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- achizitioneze o perspectivă modernă a terapiei profilactice prin prevenţia factorilor de risc
- să deţină un set de cunoştinţe necesare interpretării holistice a patologiei medicale
- să cunoască principalele aspecte teoretice, biologice, psihologice şi sociale privind
comportamentul
- să coreleze comportamentul uman cu patologia generală şi cea psihiatrică
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- achiziţioneze un set de cunoştinţe necesare interpretării în perspectiva teoriei
comportamentale a patologiei medicale şi stomatologice
- cunoască factorii de risc comportamentali, comportamentele autodistructive, acţiunile
comportamentale în situaţii de criză
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- realizeze comunicarea emoţional-empatică
- respecte principiile neutralităţii afective şi non-implicării emoţionale
- realizeze educarea voliţional-eutimică a implementării cognitiv-infomaţionale
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Generalităţi – istoric – psihicul uman în perspectiva comportamentală 1
Concepte generale (psihogenetice, psihanalitice, biogenetice, sociogenetice) 1
Elemente de neuroştiinţe (bazele neurobiologice şi neuropsihologice ale comportamentului 2
Comportamentul uman. Etologie 5
Agresivitate, suicid 1
Elemente de psihosomatică – tipuri de comportament 1
Psihoigienă, psihopedagogie, elemente de psihoterapie, terapie comportamentală 3
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Principalele aspecte teoretice şi conceptuale implicate în ştiinţele comportamentului 1
Elemente de neurobiologie şi neuropsihologie (structuri cerebrale, sisteme
neurobiochimice) în ştiinţele comportamentului
3
Rolul funcţiilor cognitive şi comportament 1
Rolul func’iilor conative ;i comportament 1
Personalitate, conştiinţă şi ştiinţele comportamentului 1
Metode de evaluare utilizate în ştiinţele comportamentului 1
Rolul comunicării în ştiinţele comportamentului 2
Tipuri de personalitate şi boli psihosomatice 2
Relaţii terapeutice bazate pe comunicare – principii de psihoterapie 1
Ştiinţele comportamentului în medicina actuală 1
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Rădulescu, SM, 1991. Anomie, devianţă şi patologie socială. Ed. Hyperion XXI Bucureşti, 15.
Rădulescu, SM, 1997. Sociologia şi istoria comportamentului sexual deviant. Ed. Nemira
Bucureşti, 281.
Rădulescu, SM, Piticariu, M, 1989. Devianţă comportamentală şi boală psihică. Ed. Academiei
Bucureşti, 29-31.
Chiriţă, V, Papari, A, 2002. Tratat de psihiatrie. Vol. 1, Ed. Fundaţiei Andrei Şaguna Constanţa,
147-187.
Durkheim, E, 1974. Regulile metodei sociologice. Ed. II, Ed. Ştiinţifică Bucureşti, 58-59.
Gelder, MD, Gath, D, Mayou, R, 1994. Tratat de psihiatrie. Oxford, Ed. II, Editura Asociaţiei
Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 184-199.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Clinica de
Psihiatrie Presesiune
Colectivul
disciplinei
ştiinţele
Comportamen
t.
În funcţie de necesităţi
şi disponibilitatea
studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Psihiatrie
Bisăptămânal,
marţi, orele
12:00-14:00
şef Lucr. Dr.
Chiriţă Anca
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Psihiatrie
Lunar, în
prima zi de joi
a lunii, orele
12:00-14:00
Şef Lucr. Dr.
Chiriţă Anca
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice Oral
Examen Scris
Verificare 10% 10% 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Lunar, în a doua zi de joi a fiecărei
luni a semestrului, orele 12:00-
14:00
Clinica de Psihiatrie Şef Lucr. Dr. Chiriţă Anca
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef Lucr. Dr. Chiriţă Anca
Notă: 41) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
42) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 43) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
44) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
45) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE (LIMBA ENGLEZĂ)
Codul disciplinei MD 12 12
Anul de studiu I
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
2 4
L 2 DC DO 2 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele BADEA OANA
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul Nr. 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN FILOLOGIE
Gradul didactic ASISTENT UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- dobăndirea de noţiuni, cunostinţe, aptitudini şi abilităţi necesare utilizării limbii engleze pentru
comunicarea generală.
- însuşirea termenilor biomedicali specifici medicinii dentare, care să permită studenţilor şi
viitorilor medici stomatologi consultarea bibliografiei în domeniul respectiv, precum şi
redactarea unor lucrări în limba engleză
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi capacitatea
acestora de a comunica în limba engleză şi în alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Limba Engleză şi
experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe
lingvistice pe care studenţii trebuie să le dobândească
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe evaluarea continuă, periodică şi
finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini şi valori
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Limba Engleză de către studenţi şi de
către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le
revin.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) de:
- realizarea unui echilibru între engleza vorbită (activităţi comunicative aferente) şi conţinutul
gramatical
- aprofundarea noţiunilor privind terminologia medicală din limba engleză
- dobândirea aptitudinilor specifice celor 4 abilităţi comunicative: vorbire,
ascultare(înţelegere), citire şi scriere în limba engleză
- asimilarea cunoştinţelor privind utilizarea limbii engleze în contexte medicale, orale sau
scrise
- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind comunicarea în limba engleză, atăt la nivel
general, cât şi la nivel specializat, şi anume în specializarea medicină dentară prin realizarea
feedback-ului
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- iniţieze şi să manipuleze discuţii în limba engleză: rezumarea şi prezentarea principalelor probleme ale
unui caz
- prezinte şi să susţină opinii în limba engleză: exprimarea acordului şi dezacordului în limba engleză
- echilibreze avantajele şi dezavantajele privind susţinerea unor opinii printr-o serie de consecinţe,
comunicând exclusiv în limba engleză
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- elaboreze argumente – să ofere motive, să prezinte consecinţe, să atenţioneze în privinţa unor
consecinţe prin intermediul folosirii limbii engleze medicale
- rezume şi să tragă concluzii în limba engleză – moduri de abordare în cazul
întreruperilor/abaterilor/digresiunilor; rezumarea punctelor principale, încheierea unei întâlniri
- stabilescă relaţii cu noi cunoştinţe, să preis mesaje, să stabilească întâlniri cu ajutorul limbii engleze
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- verifice şi să discute informaţii din şi în limba engleză
- transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament utilizând limba engleză medicală
- comunice cu aparţinătorii şi/ sau pacienţii prin intermediul limbii engleze
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Introduction to English for Medicine 4
2. Hospitalisation 4
3. Taking a history from a patient 4
4. Words for pains 4
5. The epidemics of the cold season 4
6. Diagnosis and prescription 4
7. Teeth 4
8. Cavities 4
9. Human body 4
10. Basic cell structure 4
11. Review 4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Badea, Oana-Test your Medical English, ed. Universitaria, Craiova, 2007
2. Badea, Oana – Ins and Outs of Medical English, Ed. Universitaria, Craiova, 2010
3. Dobrovici, Viorica, Bostacă, Ioan- English in Medicine, Ed. Polirom, Bucuresti, 1999
4. Bardi, Mirela, Măgureanu, Tania – Prosper with English, English for Medicine and Pharmacy,
Cavaliotti Publishing House, The British Council, Bucuresti, 1999
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
10
Sala 119
Medicina Veche
Ultimele două
săptămăni din
semestrul al
II-lea
Asist. univ.
dr. BADEA
OANA
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sala 119
Medicina Veche
În săptămâna
pară din
fiecare lună,
orele 18-20
Asist. univ.
dr. BADEA
OANA
Program
pentru
studenţii
slab
Sala 119
Medicina Veche
În săptămâna
impară din
fiecare lună,
orele 18-20
Asist. univ.
dr. BADEA
OANA
pregătiţi
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Examen
Verificare Test 50% Test 50%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Prima zi de marţi din fiecare lună,
orele 18-20
Sala 119
Medicina Veche
Asist. univ. dr. BADEA
OANA
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Osiac Eugen Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Asist. univ. dr. Badea Oana
Notă: 46) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
47) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 48) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
49) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
50) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR
2013- 2014
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul MG
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1)
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARA
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei BIOSTATISTICA
2.2. Codul disciplinei MD1215
2.3 Titularul activităţilor de curs S.L. dr. Alexandru Dragos
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
S.L. dr. Alexandru Dragos
2.5.Gradul didactic Şef lucrări
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
2.7. Anul de
studiu
I 2.8.
Semestrul
II 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DC 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
Opt
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ
28 din care: curs 14 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore [saptamana/semestru]
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0.5/7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
teren
0.5/7
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0.2/2.8
Tutoriat 0.1/1.4
Examinări 0.2/2.8
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 0.1/1.4
3.7 Total ore studiu
individual 22
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Numărul de credite4)
2
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Sunt suficiente cunostintele de baza din liceu
4.2 de
competenţe
-
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
Studierea apriori a temei este binevenita, pentru a genera dialog in timpul
cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6) 7)
CO
MP
ET
EN
ŢE
PR
OF
ES
ION
AL
E
6.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să cunoasca:
- notiuni introductive de statisticã descriptivã si teoria estimatiei.
- conceptual de variabile aleatoare ca notiune de bazã în statisticã,
- notiunea de densitate de probabilitate.
- notiunea de inferentã statisticã
- elemente de teoria corelatiei
- elemente de analizã regresionalã
- să cunoască principiile de bază ale cercetării ştiinţifice
- să cunoască principiile de bază ale realizării unui studiu statistic
- să cunoască principiile de bază privind informatica de spital şi monitorizarea
pacienţilor
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea
informaţiei
6.2Abilităţi dobândite:
6.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
- să poată folosi curent programul Excel
- să poată folosi curent programul EpiInfo
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
6.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de lucrul în mediul medical
- -să respecte colegii şi viitorii pacienţi fără disciminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice
- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot duce la alterarea sănătăţii
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Obiective generale
cunoasterea de catre studenti a principiilor și metodelor
statistice ale biostatisticii medicale
formarea studenților pentru a putea aplica principiile si
metodele biostatisticii in activitatea medicala
dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini,
comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale în
realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale
ale cursului şi experienţa educaţională anterioară, acestea
constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care
studenţii trebuie să le dobândească
evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze
pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor
cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini,
comportamente şi valori
7.2 Obiectivele specifice 1.Instruirea studentilor pentru însusirea modului de abordare
statisticã a cunoasterii medicale
2.Formarea deprinderilor practice de folosire a programelor de
calculator orientate spre statistica medicalã
3.Formarea modului de gândire statistic prin contrast cu modul de
gândire exact al logicii clasice.
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să-şi
însuşească urmatoarele
ABILITĂŢI COGNITIVE
să analizeze critic variaţiile unor parametri biologici şi să
identifice factorii care induc aceste variaţii
să interpreteze abaterile de la normal ale unor parametri
biologici şi să caute relevanţa clinică;
să interpreteze scheme, diagrame, reprezentări grafice ale
unor funcţii sau parametri funcţionali;
să integreze cunoştinţele teoretice si practice dobândite la
disciplina de Biostatistica cu cele obţinute de la alte
discipline fundamentele şi să le folosească ca platformă
pentru instruirea clinică;
să comunice clar, riguros cunoştinţele căpătate sau
rezultatele obţinute;
să emită ipoteze de lucru şi să le verifice prin prelucrarea
datelor expermentale
DEPRINDERI PRACTICE
să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o
echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze, să comunice
cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un
protocol dat, să înregistreze rezultatele, să comunice
rezultatele, să le discute în echipă;
să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din
laboratorul deinformatica medicala
ATITUDINI
să fie deschişi spre dobândirea de repere morale, formarea
unor atitudini profesionale şi civice, care să permită
studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi,
înţelegători în faţa suferinţei, disponibili sa ajute oamenii,
interesaţi de dezvoltatea comunităţii;
să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea
valorilor morale şi a eticii profesionale;
să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi
să ofere soluţii responsabile pentru rezolvarea ei.
să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi
multiculturalitate;
să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în
echipă;
să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru,
rezultatele obţinute, să se consulte cu echipa;
să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască
problemele esenţiale ale comunităţii.
să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,
să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a
autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;
să valorifice optim si creativ propriul potential în
activităţile colective;
să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării;
să aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi
ştiinţifice ale disciplinei
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
1. Introducere in statistica medicala. Populatii. Variabile. Notiunea de probabilitate. Tabele de
incidentã si importanta lor în medicinã
2
2. Serii statistice. Indicatori statistici fundamentali. Tabele de frecventa. Exemple 2
3. Reprezentari grafice. Tipuri de grafice: grafice cu bare, grafice liniare, grafic circular,
histograma, poligonul frecventelor
2
4. Functii de repartitie in statistica medicalã; repartitia normalã; exemple. Alte tipuri de
repartitii si utilitatea lor
2
5. Indicatorii mediana, mod, cuartile; grade de libertate. Intervale de încredere si utilitatea lor.
Estimatori
2
6. Teste statistice parametrice si neparametrice; compararea mediilor a douã sau mai multe
esantioane. Compararea variantelor. Testul chi patrat de independentã factorialã
2
7. Notiunea de corelatie statisticã; coeficient de corelatie Pearson. Interpretarea coeficientului
de corelatie
1
8. Notiunea de regresie si aplicatii in stiintele biologice si medicinã 1
TOTAL 14
ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr.
ore
1. Reteaua de calculatoare. Conectare in retea. Introducere in programul EXCEL 1
2. Proiectarea si construirea bazelor de date medicale. Tabele de incidenta 2
3. Indicatori statistici. Intervale de încredere. Functii Excel 2
4. Excel:Tabele de frecventa. Reprezentari grafice, histograma, poligonul frecventelor, grafice
cu bare, grafice circulare
2
5. Programul EPI INFO: Comenzi de sortare, selectare 1
6. Teste statistice: testul Student, testul ANOVA 2
7. Programul EPI INFO: Verificarea corelatiei statistice, coeficient de corelatie, grafic de
corelatie (Scatter).
2
8. Sinteza statistica si grafica a datelor experimentale. Verificarea practica finala 2
TOTAL 14
ore
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR
PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT
PROGRAMULUI
Disciplina de Biostatistica este o disciplină fundamentală, obligatorie pentru ca un student să
devină un medic capabil sa inteleaga si sa utilizeze diverse procedee si studii statistice,
omniprezente in practica medicala curenta
Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera baza de lucru
pentru a intelege aspectele medicale care vor fi detaliate la alte discipline, in care sunt implicate
colectarea de date, lucrul cu baze de date, prezentarea si compararea datelor (grafice, teste
statistice)
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc. Prelegerea, analiza, sinteza,
compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului,
explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe
retroproiector
Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,
problematizarea
Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz,
proiecte
Studiu
individual 1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe internet
12. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
13. Alte activităţi
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
Ultima
săptămână din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
Fiecare zi de
luni - orele
11-14
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
Fiecare zi de
luni - orele
11-14
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs În dialog direct Prin sondaj, în Subiect de 75%
în cadrul
cursului
dialog direct
în cadrul
cursului
examen (1)
Lucrări
practice
În dialog direct
în cadrul
lucrărilor
practice
În dialog
direct în
cadrul
lucrărilor
practice
Subiect de
examen (2) 20%
Examen
Verificările
periodice
scris şi oral,
aplicaţie practică
Condiţia de terecere este ca
nota la fiecare din cele trei
subiecte de examen să fie cel
puţin 5, pe o scară de la 0 la
10
Prezenţa la
curs 5%
13. PROGRAME DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de luni din fiecare lună a
semestrului - orele 11-14
Disciplina de Informatică medicală
şi Biostatistică
Toate cadrele didactice
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Conf. univ. dr. Osiac Eugen
MG
Coordonator program de
studii,
Pror. univ. dr. Mercuţ
Veronica
Titular disciplină,
Sef lucr. dr.Alexandru Dragoş
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/
DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care
se încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala
Codul disciplinei MD1215
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de studii1)
Semestrul
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem] Credite
4) C S L P TOTAL
L 2 DD DO 1 1 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Baniţă Ileana Monica
Instituţia UMF Craiova
Catedra/Departamentul FMD2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Profesor
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Cursul si lucrările practice de Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivală au
drept obiective principale: prezentarea şi explicarea principalelor structuri tisulare si celulare prezente în mucoasa gingivala responsabile de cresterea patologica a fibromucoasei gingivale, precum si a relatiilor dintre
acestea in conditii normale si patologice.
Disciplina Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala are drept obiective
dobândirea de către studenţi a cunoştinţelor integrate morfo-funcţionale celulă-ţesut-organ; însuşirea noţiunilor necesare înţelegerii principiilor biologice ale organizării mucoasei gingivale precum si a interrelatiei epiteliu-
tesut mezenchimal si a interrelatiei dintre celulele conjunctive fixe si cele proinflamatorii in aparitia si
dezvoltarea hipercresterii gingivale. Dobândirea de noţiuni şi cunoștinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare în domeniul
medical.
Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor de relaţionare interumană, dezvoltarea capacităților de integrare a meseriei de medic în societatea românească,
realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor din
România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.
Găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de conform standardelor în vigoare, selecţionând aspectele caracteristice şi relevante pentru pregătirea profesională a medicului dentist.
Realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de HISTOLOGIE şi experienţa
educaţională anterioară şi prezentă şi corelarea cu disciplinele care se vor constitui în baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească.
Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori. Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor despre structura tisulară a mucoasei gingivale.
Însuşirea logică şi conştientă a noţiunilor teoretice despre caracteristicile morfo-fiziologice a fibromucoasei
gingivale. Dobândirea noţiunilor necesare pentru recunoaşterea histologică a mucoasei gingivale normale si a celei
hipertrofice, a principalelor celule sau elemente intercelulare a caror hiperplazie sau hipertrofie detemina
cresterea de volum a mucoasei gingivale. Intelegerea principalelor mecanisme biologice recunoscute care induc cresterea volumului mucoasei gingivale si
a modului particular de interrelatie a elementelor compononte ale tesutului gingival in cadrul acestor mecanisme.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face parte
disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
La sfârşitul studiilor de HISTOLOGIE studentul va avea următoarele competenţe:
Competenţe tehnice sau profesionale
a. obţinerea informaţiilor morfologie histologice
- să realizeze corect şi complet diagnosticul unui ţesut gingival normal. - să aplice tehnicile de examinare microscopică ale unui ţesut sau fragment de ţesut sau organ
- să precizeze caracterele histologice necesare pentru încadrarea hipercresterii gingivale
b.stabilirea diagnosticului de hipercrestere gingivala - să realizeze un management eficient al informaţiei teoretice
- să identifice aspectele semnificative ale examenului histologic microscopic
- să explice etapele parcurse pentru realizarea diagnosticului -să susţină diagnosticul elaborat prin comparaţie cu aspecte asemănătoare
Competenţe afectiv-valorice
La sfârşitul studiilor de Mecanisme celulare şi moleculare implicate in hipercresterea gingivala studentul
va avea următoarele competenţe:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de cadrele didactice şi de colegi
- să-şi coordoneze activitatea de învătare-redare în raport cu gradul de dificultate al temelor. - să instituie şi să menţină un climat de studiu adecvat scopului .
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date
ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală
- să respecte drepturile celorlalţi colegi şi ale persoanelor cu care interacţionează profesional.
- să recunoască semnele de abuz şi ilegalitate şi să informeze instanţele legale competente - să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare - să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu cadrele didactice şi colegii săi
- să menţină o atmosferă de studiu constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Definirea noţiunii de hipercrestere gingivala pe baza criteriilor de diagnostic clinic si histologic.
Criterii de clasificare ale hipercresterii gingivale si importanta sa in practica stomatologica.
2
Prezentarea principalelor componente celulare epiteliale si mezenchimale care intra in alcatuirea fibromucoasei gingivale.
2
Prezentatea principalelor mecanisme celulare individualizate pana in prezent responsabile de
hipercresterea volumui gingival.
2
Mecanisme de sinteza-degradare in mucoasa gingivala si rolul principalilor factori biologici implicati: factori de crestere, citokine, metaloproteinaze.
2
Rolul mecanismului de tranzitie epitelio-mezenchimala in hipercresterea gingivala 3
Influenta celulelor proinflamatorii in inducerea si mentinerea fibrilogenezei in hipercresterea
gingivala
2
Rolul imunitatii innascuta si a receptorilor de tip Toll-Like in hipercresterea gingivală 1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Prezentarea tehnicilor histologice ce permit identificarea diferitelor componente celulare si matriciale
implicate in hipercresterea gingivala: coloratii speciale, tehnici de imunohistochimie.
2
Recunoaşterea microscopică a diferitelor modificari epiteliale si ale tesutului conjunctiv ce intervin
frecvent in hipercresterea gingibvala.
2
Studiul microscopic al prezentei factorilor de crestere profibrilogenetici in diferite forme de hipercre;tere gingivala.
2
C
e
t
e
n
ţ
e
t
e
h
n
i
c
e
s
a
u
p
r
o
f
e
s
i
o
n
a
l
e
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe tehnice sau profesionale:
a. obţinerea informaţiilor clinice - să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a
pacientului edentat parţial şi să înregistreze în scris
rezultatele - să precizeze examenele paraclinice complementare
necesare şi să le interpreteze
- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic
al pacientului edentat parţial în stabilirea diagnosticului
- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic - să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi
să utilizeze rezultatele în întocmirea proiectului unei
proteze scheletate
c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă
schletată
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului
prin proteză scheletată - să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de
realizare a protezei scheletate
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de
realizare ale unei proteze schletate - să instituie un program de dispensarizare a pacientului
purtător de proteză scheletată şi de educaţie a acestuia în
ceea ce priveşte igiena orală
C
o
m
p
e
t
e
n
ţ
e
a
f
e
c
t
i
v
-
v
a
l
o
La sfâşitul studiilor de Proteză parţială mobilizabilă, studentul va
avea următoarele competenţe afectiv-valorice:
a. comportament profesional - să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi
echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de
pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate pe date
ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă - să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi
Studiul microscopic imunohistochimic al unor metaloproteinaze si ai inhibitorilor acestora tisulari in
diferite forme de hipercrestere gingivala.
2
Studiul microscopic imunohistochimic al moleculelor implicate in tranzitia epitelio-mezenchimala 2
Studiul microscopic al unor algoritmuri de molecule care permit identificarea unui mecanism ce induce cresterea volumului gingival.
4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
M. Baniţă, C.Pisoschi, Compendiu de histologie, ţesuturi fundamentale, Ed. Med. Univ., Craiova 2007.
Baniţă M. Busuioc C.. Histologie specială Organe-aparate-Sisteme Ed. Med. Univ. Craiova, 2003. D.W Fawcett, R.P.Jensh, Bloom & Fawcwtt, Concise Histology, Second Edition, Arnold ed, 2007.
L.C. Junqueira, J. Carneiro, Basic Histology, text&atlas , 11 –th. ed., Mc.Graw Hill Lange, 2005.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup,
învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrări practice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia aspecte morfologice dificile , demonstraţia, activitatea în echipă, problematizarea, conversaţie euristică.
Studiu individual Încurajarea studiului individual pentru formarea unei baze de iniţiere a discuţiei la tema
/lp următoare.
IIXX.. PPRROOGGRRAA DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2
Sala de lucrări
practice a
Disciplinei
Ultima
săptămână a
semestrului
Cadrele
didactice ale
disciplinei
În raport cu lucrările la
care s-a bsentat
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific studenţesc
Sediul disciplinei
Prima zi de
marţi a fiecărei
luni calendaristice
Prof. Univ.
M.Baniţă
În raport cu cerinţele
studenţilor
Program
pentru
studenţii slab pregătiţi
Sediul disciplinei
A doua zi de
marţi a fiecărei
luni calendaristice
Cadrele didactice ale
disciplinei
În raport cu cerinţele
studenţilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris scris 20
Lucrări practice oral oral 20
Examen 60
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf. univ. dr. Ţuculina Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercuţ Prof. univ. dr. Banită Monica
r
i
c
e
direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical - să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o
maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi - să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de
stres
Notă: 51) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
52) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată). 53) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină opţională)/
DFac (disciplină facultativă).
54) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
55) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentara
Denumirea disciplinei Anatomie clinica si topografica a capului si a gatului
Codul disciplinei MD2101
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestr
ul
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L I Fundament
al
Obligatori
u
2 4 6 10
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Manescu Maria Rodica
Instituţia Universitatea de Medicina si Farmacie
Catedra/Departamentul Stiinte morfologice
Titlul ştiinţific doctor
Gradul didactic Conf univ
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
. Întelegerea rolului cercetării fundamentale în perfectionarea clinică a viitorului
medic stomatolog.
. Cunoaşterea anatomiei speciale a teritoriului oro-maxilo-facial, atât de importantă
în chirurgia practică.
Obiective specifice;
. Informarea asupra aplicatiilor practice, astfel încât aceasta anatomie să devină utilă
pregătirii clinice viitorului medic
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască bazele anatomice privind propagarea infectillor cu punct de plecare
dentar, cât şi drenajul limfatic în teritoriul oro-maxilo-facial.
Să cunoască spatiile cervico- faciale şi rolul lor în practica oro-maxilo-facială.
Să cunoască bazele anatomice privind anestezia în stomatologie, astfel incât să poată
selecta reperele anatomice vizibile şi invizibile pe care să le poată adapta ulterior la
fiecare pacient.
Să lucreze în echipă pentru a diseca și a identifica elementele vasculare, nervoase și musculare ale
capului, gâtului
- să dovedească o atitudine profesională si de respect faţă de preparatele anatomice şi echipa
de lucru
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect termenii anatomici care definesc regiunile topografice
ale capului si gatului
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) un semestru , 28 ore Nr. ore
1. Anatomia topografica a capului Craniometrie. 2
2. Regiuni topografice de suprafata ale fetei.Topografia ramurilor terminale ale n. facial 2
.
3. Regiuni topografice de profunzime ale fetei
2
4. Regiunea muschilor masticatori.Topografia nervului mandibular.
2
5. Anatomia topografica a cavitatii orale I(vestibulul bucal,regiunea palatina) 2
6. Anatomia topografica a cavitatii orale II(regiunea sublinguala,regiunile retromolare)
7. Anatomia topografica si sectionala a encefalului 2
8. Topografia nervilor alveolari 2
9. Anatomia topografica a gatului I. Topografia plexului cervical 2
10. Anatomia topografica si clinica a gatului II.Topografia simpaticului cervical. 2
11. Topografia mediastinului 2
12. Topografia fasciilor capului si gatului,spatii fasciale potentiale.Diseminarea infectiilor
dentare
2
13. Anatomia aplicata a sistemului dentar in raport cu sinusul maxilar canalul alveolar si
cavitatea nazala
2
14. Topografia grupelor ganglionare limfatice si drenajul limfatic in teritoriu oro-maxilo-
facial
Anatomia sectionala a capului si gatului.
2
VI.2.Lucrari practice-teme (56 ore)
1.Craniu recapitulare 2
2.Regiunile anatomo topografice ale capului (regiones facies , regiones capitis). 2
3.Regiunea frontoparietooccipitala,mastoidiana auriculara 2
4.Regiunea nazala,cavitatea nazala 2
5.Regiunea orbitala,cavitatea orbitala 2
6.Regiunea infraorbitala,zigomatica si bucala,regiunea parotideomaseterina 2
7.Regiunea infratemporala 2
8.Regiuna muschilor masticatori. 2
9.Evaluare I 2
10.Topografia cavitatii orale,vestibulul, regiunea palatina. 2
11.Topografia cavitatii orale,regiunea sublinguala 2
12.Topografia cavitatii orale,regiunile retromolare 2
13.Topografia nervilor alveolari.Aplicatii practice 2
14.Continutul neurocraniului 2
15.Anatomia sectionala a encefalului 2
16.Craniometrie. 2
17.Topografia cranio-encefalica 2
18.EvaluareII
2
19.Topografia regiunii anterioare a gatului:trigonum submentale,trigonum
submandibulare
2
20. Trigonum musculare. Aplicatii practice 2
21. Trigonul caroticum 2
22. Regiunea sternocleidomastoidiana 2
23. Regiunea laterala a gatului 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie
Bibliografie selectiva:
1.Notiuni de anatomie topografica clinica si sectionala a capului si gatului-Rodica Maria
Manescu,Mindrila Ion,Edit. Reprograph, Craiova,2008
2Notiuni deanatomie topografica a capului si gatului Lucian Podoleanu, Victor Nimigean, Edit
Cerma ,Bucuresti
3.Anatomia clinica a capului si gatului –Nimigean V, Edit Cerma ,Bucuresti,2000
4. Clinical Anatomy by systems Snell RS, 8 edition
5.Anatomie topografica si sectionala – Mindrila I.,Tarnita D.N.,Rodica Maria Manesc, Edit Medicala
Universitara,2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Laboratorul de
anatomie
La sfârşitul
semestrului,
ultima
Manescu
Maria Rodica
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
24. Anatomia sectionala a capului si gatului 2
25. Descoperiri de vase si nervi la nivelul capului si gatului 2
26. Anatomia pe viu a capului si gatului 2
27.Anatomia topografica si aplicata a toracelui,mediastinul 2
28.EvaluareIII 2
săptămână de
activitate
didactică
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Laboratorul de
anatomie
Saptamanal
2ore
Manescu
Maria Rodica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Laboratorul de
anatomie
Consultaţii la
sfârşitul
fiecărui
capitol
2 ore
Manescu
Maria Rodica
În raport cu dificultatea
temelor reieşită în urma
rezultatelor evaluărilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice oral 20%
Examen 0ral si scris 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima joi din luna orele 18-20 Laboratorul de anatomie Manescu Maria Rodica
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf .Univ Dr .Mindrila Ion Prof.Univ Dr Veronica Mercut Conf Univ.
Dr.Manescu Maria Rodica
Notă: 56) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
57) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 58) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
59) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
60) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fisă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei BIOLOGIE.GENETICA
Codul disciplinei MD2102
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DF DI 2 2 4 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele BUTEICA ELENA/BURADA FLORIN
Instituţia UMF –Craiova, Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul DEPARTAMENT I - DISCIPLINE MORFOLOGICE
Titlul ştiinţific Doctor in biologie/Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Profesor universitar/Sef lucrări universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- să explice importanţa predicţiei şi prevenţiei bolilor,
- să distingă etapele de dezvoltare şi maturare psihocomportamentală a individului,
- să aplice metode adecvate pentru a transmite informaţiile medicale dificile,
- să recunoască importanţa reiterării informaţiei în anumite situaţii,
- să recunoască importanţa confidenţialităţii informaţiilor,
- să facă referiri adecvate la grupurile suport sau alte resurse care pot fi în beneficiul pacienţilor şi
familiei,
- să respecte religia, cultura şi credinţele etice ale pacienţilor chiar daca acestea sunt diferite,
- să facă faţă emoţional la răspunsurile pacienţilor,
- să îşi recunoască limitele abilităţilor şi să ceară ajutor când este necesar,
- să utilizeze adecvat resurse cum ar fi cărţi medicale, articole de cercetare sau resurse pe internet,
pentru a obţine informaţii necesare,
- să aplice principiile medicinei bazate pe dovezi în practica clinică,
- să deducă cum observaţiile clinice pot oferi înţelegere în ceea priveşte biologia şi patogeneza
bolii şi cum prin cercetare pot să apară îmbunătăţiri.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- Să culeagă un istoric familial complet,
- Să construiască şi să interpreteze un arbore genealogic,
- Să recunoască modele de bază ale transmiterii caracterelor,
- Să aprecieze riscul pentru indivizii care suferă de boli mendeliene simple,
- Să dobândescă cunoştiinţe despre trăsăturile clinice ale unor boli monogenice cu afectare oro-
maxilo-faciala,
- Să dobândescă cunoştiinţe despre trăsăturile clinice ale bolilor cromozomiale, inclusiv
translocaţii, microdeleţii,
- Să identifice metodele utilizate pentru diagnosticul bolilor,
- Să distingă factorii genetici asociaţi cu predispoziţia pentru cancer,
- Să recunoască contribuţia factorilor genetici şi de mediu în apariţia bolilor multifactoriale,
- Să distingă între abordările care pot fi folosite pentru diagnosticarea bolilor genetice şi detecţia
purtătorilor,
- Să interpreteze un raport de analiză simplu pentru ADN-ul şi cromozomi,
- Să recunoască cazurile cu caracteristici anormale de dezvoltare şi dismorfice,
- Să dobândească cunoştiinţe despre programele actuale de screening genetic al populaţie ,
- Să interprezete probleme majore de etică în genetică,
- Să stabiliească situaţiile când şi unde se pot obţine sfaturi şi informaţii genetice,
- Să comunice conceptul de risc într-un mod care poate fi înţeles de către pacient.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să cunoască trăsăturile clinice ale unor boli monogenice cu afectare oro-maxilo-faciala,
trăsăturile clinice ale bolilor cromozomiale, inclusiv translocaţii, microdeleţii
- să cunoască şi să iniţieze evaluarea pacienţilor cu erori înnăscute de metabolism,
- să cunoască modul de transmitere al unei boli genetice,
- să recunoască semne şi simptome în istoricul medical, examenul clinic sau în investigaţiile de
laborator care să sugereze prezenţa unei boli genetice,
- să descrie şi să clasifice anomaliile congenitale şi tipul anomaliei,
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să identifice metodele utilizate pentru diagnosticul bolilor
- să interpreteze adecvat rezultatele tehnicilor de diagnostic citogenetic, molecular şi genetică
biochimică,
- să estimeze riscul de recurenţă pentru bolile mendeliene şi multifactoriale în familiile afectate,
- să recunoască modul de transmitere al unei boli genetice,
- să interpreteze adecvat rezultatele tehnicilor de diagnostic citogenetic, molecular şi genetică
biochimică,
- să obţină un istoric familial complet şi să realizeze un arbore genealogic adecvat,
- să identifice pacienţii cu o puternică predispoziţie genetică pentru afecţiuni comune şi să
faciliteze evaluarea adecvată a acestora şi a altor membrii din familie,
- să utilizeze surse de informare adecvate pentru a obţine informaţii genetice credibile şi actuale,
să se asigure că procesul de consimţământ informat pentru testări genetice include informaţii adecvate
cu privire la potenţialele riscuri, beneficii şi limite.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
- să recunoască importanţa confidenţialităţii informaţiilor,
- să facă referiri adecvate la grupurile suport sau alte resurse care pot fi în beneficiul pacienţilor şi
familiei,
- să respecte religia, cultura şi credinţele etice ale pacienţilor chiar daca acestea sunt diferite,
- să facă faţă emoţional la răspunsurile pacienţilor,
- să îşi recunoască limitele abilităţilor şi să ceară ajutor când este necesar,
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi lucru in echipa
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să colaboreze cu alţi specialişti în cazurile în care este necesară o abordare multidisciplinară
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
CURS 28 ore
INTRODUCERE ÎN GENETICA MEDICALĂ. Definiţia şi obiectivele geneticii
medicale.
ADN – PURTĂTORUL INFORMAŢIEI GENETICE. Identificarea şi rolul materialului
genetic. Structura primară a acizilor nucleici. Structura secundară a ADN. Clasele de ADN.
Proprietăţile fizice ale ADN. Organizarea secvenţelor de ADN. Organizarea ADN – ului în
nucleu
2 ore
REPLICAREA ADN. Enzimele implicate în replicarea ADN. Mecanismul replicării ADN 2 ore
STRUCTURA ŞI EXPRESIA GENEI. Structura genei. Transcripţia. Maturarea ARNm
precursor Translaţia.Codul Genetic
3 ore
TRANSMITEREA CARACTERELOR EREDITARE. Legile mendeliene ale eredităţii.
Transmiterea caracterelor monogenice. Transmiterea autozomal dominantă. Transmiterea
autozomal recesivă. Transmiterea recesivă X-linkată. Transmiterea dominantă legată de X
4 ore
VARIABILITATEA GENETICĂ. MUTAŢIILE GENICE
Recombinarea genetică. Mutatiile si clasificarea lor. Mutaţiile genice: substituţia, deleţia,
inserţia. Mutaţiile dinamice.Cauzele mutatiilor
2 ore
MECANISME DE REPARARE A LEZIUNILOR ADN Sistemul de reparare prin
excizia nucleotidelor – NER. Sistemul de reparare prin excizia bazelor modificate – BER.
Sistemul de repare prin excizia bazelor împerecheate greşit –MMR.
2 ore
GENOMUL MITOCONDRIAL. Genomul mitocondrial. Replicarea ADNmt.
Transcripţia şi translaţia mitocondrială. Mutaţiile şi patologia mitocondrială
1 oră
BOLI CROMOZOMIALE. Bolile autozomale: Sindromul Down (trisomia 21), Sindromul
Patau (trisomia 13), Sindromul Edwards (trisomia 18). Boli ale cromozomilor sexuali:
Sindromul Turner (monosomia X), Sindromul Klinefelter (trisomia XXY), Trisomia X
(sindromul triplu X), Trisomia XYY
2 ore
ANOMALII DENTARE DE CAUZĂ GENETICĂ. Amelogeneza imperfecta,
Dentinogeneza imperfecta, Odontogeneza imperfecta, Odontodisplazia.
2 ore
BOLI MONOGENICE. Boli autozomal dominante: osteogenesis imperfecta tip I,
sindromul oculo-dento-digital, sindromul Marfan, hipercolesterolemia familială,
acondroplazia, neurofibromatoza tip I. Boli autozomal recesive: picnodisostoza, displazia
condro-ectodermală, albinism, fenilcetonuria, galactozemia, boala Gaucher, fibroza
chistica, sindromul Kalman, sindromul Kartagener. Boli X-linkate recesive: distrofia
musculara Duchenne, distrofia musculara Becker, hemofilia A, hemofilia B. Boli X-linkate
dominante: Hipofosfatazemia, Incontinentia pigmenti, Sindromul Rett.
4 ore
CANCERUL. Proto-oncogene, Gene supresoare de tumori, Anomalii citogenetice în
cancer 2 ore
DIAGNOSTICUL BOLILOR GENETICE. Diagnosticul citogenetic: analiza citogenetică
standard, tehnica FISH, SKY, diagnosticul molecular: tehnica PCR, real-time PCR,
secventierea.
2 ore
LUCRĂRI PRACTICE 28 ore
Iniţierea culturilor de celule şi efectuarea preparatelor cromozomiale. 2 ore
Morfologia cromozomilor umani; tipuri morfologice şi particulare. 2 ore
Mitoza. 2 ore
Meioza. 2 ore
Cariotipul uman normal 2 ore
Bandarea cromozomilor. Tehnici de citogenetică moleculară 2 ore
Aberaţii cromozomiale de număr; exemple clinice. 2 ore
Aberaţii cromozomiale de structură; exemple clinice. 2 ore
Analiza cromatinei sexuale; exemple clinice. 2 ore
Dermatoglifele; exemple clinice. 2 ore
Interpretarea transmiterii trăsăturilor normale şi patologice. 2 ore
Studiul arborelui genealogic; exemple clinice. 4 ore
Sfatul genetic. 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Mircea Covic, Dragos Stefanescu, Ionel Sandovici. Genetică Medicală, Editura Polirom, 2011, Editia
a II a.
2. Elena Buteică. Noţiuni de Genetică Medicală, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2008
3. Elena Buteică, F.Burada. Genetică Umană. Caiet de lucrări practice , Editura Sitech, 2007.
4. Kenneth Jones. Smith's Recognizable Patterns Of Human Malformation Sixth Edition (Smith's
Recognizable Patterns of Human Malformation) Saunders; 6th edition, 2005.
5. Robert MD Nussbaum, Roderick R. McInnes, Huntington F. Willard. Thompson & Thompson
Genetics in Medicine, Saunders; 7 edition, 2007.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,
învăţare prin probleme
Curs expunere, conversaţie euristică, dezbaterea
Lucrari practice demonstraţie, dezbatere, experiment
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
studiu după suportul de curs
studiul bibliografiei minimale
realizare referate
studiu pregătire laborator
documentare suplimentară în bibliotecă
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
7
Disciplina
Genetica
Medicala
Zilnic în
ultima
săptămână
Cadrul
didactic care
efectuează
lucrarea
practică
maxim 2 lucrări/zi
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina
Genetica
Medicala
Săptămânal
Burada Florin
Buteica Elena
Program Disciplina Săptămânal Burada Florin
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Genetica
Medicala
Buteica Elena
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris
Lucrări
practice oral scris
aplicatie practica
si scris 10%
Examen scris
Ex. curs: test
grila,
lucrări practice:
test şi aplicaţie
practică
examen curs: 70%
lucrări practice: 20%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
2 ore/săptămână Disciplina Genetica Medicala Sef. Lucr. Florin Burada
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Dr. Ion MINDRLA Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef.Lucr.Dr. Florin BURADA
Prof.univ.Dr. Elena BUTEICA
Notă: 61) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
62) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 63) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
64) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
65) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIȘA DISCIPLINEI
MICROBIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE. VIRUSOLOGIE. PARAZITOLOGIE.
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină dentară
Denumirea disciplinei Microbiologia cavităţii bucale. Virusologie. Parazitologie.
Codul disciplinei MD21203
Anul de studii II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivel
ul de
studii1
)
Sem.
Tip2)
(conţinut
)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de
cadrele didactice
Activitati studiu
individual
[ore/sapt]
Total
ore
[ore/se
m]
Credite4)
C S L P Tota
l
Sem. I Sem.
II
Tota
l
L I DF DI 1 2 3 3
L II DF DI 2 3 5 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele VACANT
Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Catedra/Departamentul Bacteriologie-Virusologie-Parazitologie
Titlul ştiinţific
Gradul didactic
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
- Pregătirea studenţilor în privinţa cunoaşterii etiologiei şi mecanismelor patogenetice ale bolilor
umane cu etiologie infecţioasă, care vor fi studiate la disciplinele boli infecţioase-epidemiologie,
patologie orala, preventie oro-dentara, obstetrica-ginecologie, chirurgie maxilo-faciala, O.R.L.,
pediatrie, dermato-venerologie.
- Formarea unei gândiri biologice a studenţilor pentru a crea premisele înţelegerii altor discipline
preclinice şi clinice
- Studierea principalelor genuri şi specii bacteriene, virale, parazitare şi micotice patogene, implicaţi
în patologia medicală şi chirurgicală umană.
- Cunoaşterea microbiotei normale şi patologice a cavităţii orale umane.
- Cunoaşterea metodelor de prevenire, tratament şi combatere a infecţiilor umane.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- Dobândirea cunoştiinţelor necesare privind:
- morfologia şi metabolismul microorganismelor (bacterii, virusuri, paraziţi, fungi), cu
preponderentă a celor implicaţi în afecţiunile cavităţii orale;
- procesul infecţios: acţiunea agenţilor infecţioşi patogeni şi condiţionat patogeni asupra
organismului uman si răspunsul acestuia la agresiunea infecţioasă; mijloacele de apărare
nespecifică şi specifică ale organismului uman faţă de agenţii infecţioşi;
- acţiunea chimioterapicelor asupra agenţilor infecţioşi;
- imunoprofilaxia activă şi pasivă a bolilor infecţioase;
- implicarea bacteriilor, virusurilor, paraziţilor şi fungilor în afecţiunile cavităţii orale.
- Cunoasterea metodelor folosite în diagnosticul de laborator al bolilor infecţioase (diagnostic
bacteriologic, virusologic, parazitologic şi micologic). Însuşirea principiilor de prelevare, transport
şi prelucrare a probelor biologice, în special de la nivelul cavităţii oro-faringiene destinate
examenelor de laborator.
- Însuşirea principiilor de cultivare şi identificare a microorganismelor.
- Interpretarea unei antibiograme pentru aplicații terapeutice.
- Citirea şi interpretarea buletinului de analiză microbiologică cu acordarea semnificaţiei clinice
unui posibil patogen.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1. CUNOŞTIINŢE TEORETICE
V.1.1. Cunoastere si înţelegere (cunoasterea si utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)
- Cunostinte generale de baza privind principalele grupuri de bacterii, virusuri, paraziţi, fungi .
- Cunostinte de baza necesare profesiei de medic stomatolog
- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei;
- Cunoasterea caracterelor morfologice, fiziologice si biochimice ale bacteriilor, virusurilor,
paraziţilor şi fungilor;
- Cunoasterea notiunilor de genetica microbiana, transfer de materia genetic cu importanţă în
chimioterapia antibacteriană;
- Cunoasterea relatiilor microorganismelor din cadrul microbiocenozelor cu gazda umană
(comensalism, sinergism, antagonism);
- Cunoasterea notiunilor de imunopatologie de la nivelul cavităţii orale indusă de unii agenţi infecţioşi
orali;
V.1.2. Explicare şi interpretare (explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a
conţinuturilor teoretice si practice ale disciplinei)
- Capacitatea de evaluare si autoevaluare
- Capacitatea de a analiza si sintetiza noţiunile specifice disciplinei
- Capacitatea de a efectua interpretări ale rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor microbiologice şi
de a le corela cu rezultatele altor tipuri de investigaţii (biochimice, imunologice, imagistice), cu entităţi
clinice, cu terapia aplicată în vederea monitorizării evoluţiei bolii şi efectuare unor predicţii evolutive.
V.2. ABILITĂŢI DOBANDITE
V.2.1. Abilităţi practice profesionale
- Utilizarea instrumentarului şi a aparaturii specifice laboratorului de microbiologie medicala.
- Utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si aplicarea lor in practica medicala.
- Efectuarea unui frotiu bacteriologic, metode de colorare şi examinare la microscop pentru evidenţierea
morfologiei microorganismelor implicate în patologia orală.
- Metode practice de sterilizare cu căldură umedă şi uscată.
- Recoltarea produselor biologice de la pacient în vederea diagnosticului microbiologic
- Metode de izolare in vitro si in vivo a bacteriilor, cu identificarea ulterioară a acestora pe baza
caracterelor de cultură, morfologice, biochimice, antigenice, de patogenitate.
- Antibiograma: metode de efectuare, interpretare.
- Metode de investigare a răspunsului imun umoral şi celular antibacterian, in vitro şi in vivo.
- Metode de izolare a virusurilor pe gazde sensibile, in vitro si in vivo.
- Metode de identificare a prezenţei virusurilor izolate folosind microscopia optică şi electronică,
metode imunologice bazate pe reacţii antigen-anticorp, testarea răspunsului imun umoral şi celular
antiviral prin metode in vitro şi in vivo.
- Examinarea macroscopică şi microscopică a produselor biologice recoltate în vederea diagnosticului
parazitologic şi micologic.
- Reacţii imunologice pentru identificarea agenţilor parazitari şi micotici.
- Testarea răspunsului imun sistemic antiparazitar şi antimicotic.
V.2.4. Abilităţi de comunicare
- Abilitati de cercetare.
- Capacitatea de a realiza o lucrare stiintifica.
- Angajarea in relatii de parteneriat cu alte persoane - institutii cu responsabilităti similare.
- Participarea la propria dezvoltare profesionala.
- Abilitati interpersonale: dezvoltarea relaţiilor colegiale: comunicare, lucru în echipă.
- Abilitatea de a transmite pacientului diagnosticul şi planul de tratament antiinfecţios.
- Abilitatati de comunicare cu pacientii şi aparţinătorii.
- Abilitatea de a lucra intr-o echipa interdisciplinara.
- Capacitatea de a avea un comportament etic din punct de vedere medical.
V.2.3. Abilităţi afectiv-valorice
- Proiectarea, conducerea si evaluarea activităţilor practice specifice.
- Capacitatea de organizare si planificare.
- Capacitatea de a transpune in practica cunostintele dobandite.
- Manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de domeniul stiintific .
- Cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice. .
- Promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice.
- Valorificarea optima si creativa a propriului potential în activitătile stiintifice.
- Implicarea în dezvoltarea institutională si în promovarea inovaţiilor stiintifice.
- Valorificarea optima si creativa a potentialului propriu in activitatile stiintifice.
- Dezvoltarea profesională proprie.
- Utilizarea cunoştinţelor medicale prin schimburi de experienţă profesionale.
- Realizarea unor studii ştiinţifice concretizate prin lucrări de cercetare cu aplicabilitate în practica
medicală.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Semestrul I 14
Cap. I. Bacteriologia generală
1. Bacterii: organizare, clasificare şi nomenclatură; structura celulei bacteriene; metabolism
bacterian (2 ore). 2
2. Genetica bacteriană. Influenţa agenţilor fizici, chimici şi biologici asupra bacteriilor.
Antibiotice (principiile terapiei antimicrobiene, rezistenţa la chimioterapice) (2 ore). 2
3. Patogenitatea (mecanisme). Procesul infecţios. Mecanisme de apărare nespecifîce şi
specifice. Flora normală a cavităţii bucale (3 ore). 2
Cap. II. Bacteriologie specială:
4. Coci Gram-pozitivi: Stapylococccus (aureus, epidermidis, saprophyticus); Streptococcus
(pyogenes, grup D, viridans (orali), pneumoniae) (2 ore). 2
5. Coci Gram-negativi: Neisseria (meningitidis, gonorrhoeae), Branhamella catarrhalis.
Bacili Gram-pozitivi: Corynebacterium, Listeria, Bacillus antracis, Clostridium. Bacili
Gram- negativi: Enterobacteriaceae (caractere generale), Haemophylus (2 ore).
2
6. Bacterii anaerobe nesporulate (Bacteroides, Fusobacterium, Capnocytophaga).
Streptobacillus. Lactobacillus. Mycobacterium (My. tuberculosis şi micobacterii atipice) (2
ore).
2
7. Treponema (T. pallidum). Borrelia. Leptospira. Spirillum. Actinomyces. Chlamydia.
Mycoplasma (2 ore). 2
SEMESTRUL II 28
Cap. I. Virusologie 14
1. Virusuri: proprietăţi generale, clasificare, structură. Acţiunea agenţilor fizici şi chimici
asupra virusurilor. (2 ore). 2
2. Relaţii virus-celulă gazdă. Genetică virală (2 ore). 2
3. Aspecte de patogenitate virală (2 ore). 2
4. Mecanisme de apărare antivirală specifice şi nespecifice. Chimioterapia antivirală.
Imunoprofilaxie antivirală (2 ore). 2
5. ADN virusuri la nivelul cavităţii bucale (2 ore). 2
6. ARN virusuri la nivelul cavităţii bucale (2 ore). 2
7. Virusurile hepatitice (2 ore). Retrovirusurile (HIV) (1 oră). 2
Cap. II. Parazitologie si micologie medicală: 14
Parazitologie generală:
8. Definiţie. Obiectul de studiu. Sistematica agenţilor parazitari. Relaţii parazit-gazdă. (2
ore). 2
9. Apărarea antiparazitară. Factori relevanţi pentru evaluarea unei posibile infecţii
parazitare. (2 ore). 2
10. Protozoare parazite la om. Noţiuni generale (2 ore). 2
Parazitologie specială:
Morfologie, ciclul evolutiv, patogenie, răspunsul gazdei, manifestări clinice, diagnostic de
laborator, tratament, epidemiologie, profilaxie la:
11. Protozoarele cavităţii orale (Entamoeba, Trichomonas, Leishmania) (2 ore). 2
Micologie
12. Date generale privind fungii. Apărarea antifungică (2 ore). 2
13. Fungii implicaţi în afecţiuni orale (Candida, fungii filamentoşi) (2 ore). 2
14. Aspecte particulare ale micozelor orale în boala SIDA (1 oră). 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
SEMESTRUL I 28
1. Rolul laboratorului de microbiologie dentară. Norme de protecţia muncii specifice
laboratorului de microbiologie (2 ore). 2
2. Utilizarea microscopului în diagnosticul bacteriologic. Examenul microscopic (2 ore). 2
3. Metode de sterilizare şi dezinfecţie. Metode de control (2 ore). 2
4. Etapele diagnosticului bacteriologic (I): recoltarea şi izolarea bacteriilor (in vitro pe
medii solide şi lichide) (2 ore). 2
5. Etapele diagnosticului bacteriologic (II): identificarea bacteriilor pe baza caracterelor de
cultură şi morfologice (2 ore). 2
6. Etapele diagnosticului bacteriologic (III): identificarea bacteriilor pe baza caracterelor
biochimice, de patogenitate, antigenice, sensibilităţii la bacteriofagi . (2 ore). 2
7. Testarea sensibilităţii la agenţi antibacterieni (2 ore). 2
8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de coci Gram pozitivi aerobi:
Staphylococcus, Streptococcus (2 ore). 2
9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de coci Gram negativi: Neisseria
gonorrhoeae şi meningitidis; bacili Gram pozitivi: Corynebacterium, Bacillus. Diagnosticul
de laborator al infecţiilor produse de germeni din genul Mycobacterium (2 ore).
2
10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de enterobacterii condiţionat patogene şi
patogene (2 ore). 2
11. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de microorganisme anaerobe
(Clostridium, Bacteroides)
(2 ore).
2
12. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de spirili şi spirochete: Treponema,
Leptospira, Borrelia
(2 ore).
2
13. Examenul bacteriologic al produselor normal sterile şi normal contaminate.. Refaceri (I)
(2 ore). 2
14. Recapitulare. Refaceri (II) (2 ore). 2
SEMESTRUL II 42
1. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale: recoltarea şi etichetarea probelor biologice,
transportul probelor, alegerea eşantioanelor pentru diagnosticul virusologic şi vizualizarea
directă prin microscopie electronică (3 ore).
3
2. Izolarea virusurilor: culturi celulare, ou embrionat şi animale de laborator. (3 ore). 3
3. Identificarea virusurilor izolate prin principalele tipuri de efect citopatic. Identificarea
virusurilor izolate prin reacţii serologice. Reacţia de hemaglutinare, imunofluorescenţă,
ELISA, RIA, PCR (3 ore).
3
4. Diagnosticul imunobiologic: ELISA, RIA, RFC, HAI, recţia de neutralizare a efectului
citopatic în culturi de celule, Western-Blot (3 ore). 3
5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu virusuri influenza şi enterovirusuri (3 ore). 3
6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu herpesvirus şi poxvirus (3 ore). 3
7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu virusuri hepatitice şi al infecţiei HIV (3 ore). 3
8. Fixarea noţiunilor (refaceri) (3 ore). 3
9. Diagnosticul de laborator al infestaţiilor cu protozoare (Entamoeba, Trichomonas,
Leishmania) (3 ore). 3
10. Diagnosticul de laborator în malarie (3 ore). 3
11. Diagnosticul coproparazitar în infecţiile helmintice (3 ore). 3
12. Diagnosticul de laborator în infecţiile micotice (3 ore). 3
13. Diagnosticul parazitologic al secreţiei vaginale (3 ore). 3
14. Recapitulare. Refaceri (3 ore). 3
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Balasoiu Maria, Turculeanu Adriana, Avrămescu Silvia – Bacteriologie generală şi specială: curs,
Editura medicală universitară, Craiova, 2013.
2. Roşu Lucica, Slavu Carmen Luminiţa, Zlatian Ovidiu – „Parazitologie şi Micologie medicală.
Note de curs”, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2008.
3. Mirela Manolescu, Gabriela Iliescu - Agenţi virali implicaţi în patologia oro – faringiană, Editura
Sitech, Craiova, 2008.
4. Mirela Manolescu, Gabriela Iliescu, Anca Ungureanu – Agenţi bacterieni implicaţi în patologia
oro-faringiană. Editura Sitech, Craiova, 2007.
5. Roşu Lucica – „Microbiologie Medicală – Virusologie. Note de curs”, Editura Universitaria,
Craiova, 2006.
6. Manolescu Mirela, Lucica Roşu – Agenţi parazitari şi micotici implicaţi în patologia oro-
faringiană. Editura Sitech, Craiova, 2005.
7. Roşu Lucica – „Microbiologie Medicală – Bacteriologie. Note de curs”, Editura Medicală
Universitară, Craiova, 2002.
8. Mirela Manolescu, Lucica Roșu – Microbiologie medicală. Bacteriologie stomatologică. Editura
Agora, Craiova 2000.
9. Manolescu Mirela, Roşu Lucica, Anca Ungureanu – “Ghid practic de microbiologie”, Ed.
Scorrilo, Craiova, 1999.
10. Mirela Manolescu, Lucica Roşu, Anca Ungureanu – Aspecte generale privind flora bacteriană
implicată în afecţiuni stomatologice. Editura Agora, Craiova, 1998.
11. Mirela Manolescu, Lucica Roşu – Elemente de microbiologie în practica stomatologică. Editura
Agora, Craiova, 1995.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate Expunere, discuţii interactive, lucru individual şi în grup, învăţare prin probleme
Curs
Predare pe baza suportului imagistic (videoproiector, retroproiector), prelegere,
conversaţie, dezbaterea unor probleme specifice, exemplificări din practica
medicală
Lucrari practice Tip de activitate:
Demonstraţii practice
Prezentarea de materiale tipărite şi videoproiecţii
Prezentarea preparatelor macroscopice şi microscopice
Efectuarea unor preparate microscopice şi reacţii de laborator
Recunoaşterea preparatelor didactice
Izolarea şi identificarea agenţilor infecţioşi
Aplicaţii în practica medicală a metodelor de investigaţie microbiologică
Conversaţie interactivă
Corelarea rezultatelor investigaţiilor microbiologice cu activitatea medicală
Exemplificări din practica medicală
Controlul însuşirii noţiunilor dobândite
Studiu
individual Studierea şi descifrarea notiţelor de curs
Studiul după suportul de curs şi suportul de lucrări practice
Studiul bibliografiei minimale indicate
Căutarea unor materiale adiţionale pe Internet
Pregătirea săptămânală a temelor din cadrul lucrării practice de zi
Pregătirea în vederea susţinerii verificărilor periodice pe parcursul semestrului din
materialele prezentate şi predate
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
3 Sediul
disciplinei
10-18
ianuarie
10-18 iunie
Asist. univ. dr.
Camen Georgiana
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sediul
disciplinei
Saptamânal
Asist. univ. dr.
Camen Georgiana
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
Saptamânal
Asist. univ. dr.
Camen Georgiana
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Săptămânal
evaluare oral
15 %
Periodic,
evaluare
scrisa
15 %
Examen
Examen. sem. I
Examen. sem. II
Aplicaţie
practică,
Evaluare orală
70% (aplicaţie practică
eliminatorie, evaluare orală)
Verificare
Oral,
verificarea
aptitudinilor
practice si a
cunoştinţelor
teoretice
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Joi, ora 16-18 Extensie, sala 310 Toate cadrele didactice
XXIIII.. DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Discipline similare
Baza materială Laborator microbiologie sala II
Data avizării în departament:
Şef de departament,
CONF. ŢUCULINA
MIHAELA JANA
Coordonator program de
studii,
PROF. UNIV. DR. DR.
MERCUŢ VERONICA,
DECAN FMD
Titular disciplină,
Notă: 66) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
67) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 68) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
69) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
70) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fișă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei ANATOMIE PATOLOGICA
Codul disciplinei MD21204
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DF DI 1
2
3
3
II DF DI 1 1 2 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele MĂRGĂRITESCU CLAUDIU
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul DEPARTAMENT I - DISCIPLINE MORFOLOGICE
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic PROFESOR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
-Dobândirea cunoştiinţelor de patologie generală privind procesele fundamentale la diferite nivele
structurale;
-ÎnsuSirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru întelegerea
substratului lezional al bolilor şi respectiv al modificărilor morfologice produse în patologia dentară:
- Evaluarea performanţelor studenţilor bazata pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori
Obiective specifice
-Să stabilească mecanismele de bază care conduc la apariţia leziunilor;
- Să recunoască microscopic şi macroscopic leziunile elementare;
- Să recunoască microscopic şi macroscopic leziunile specifice sistem stomatognatic;
- Să deducă relaţia dintre diferite leziuni tisulare;
- Să aplice noţiunile de morfopatologie în context clinic.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască. mecanismele de bază care conduc la apariţia leziunilor....
-să fie capabili sa identifice morfologic leziunile elementare;
- să fie capabili să identifice morfologic leziunile specifice sistemului stomatognat;
-să descrie tabloul morfologica al leziunilor elementare si a celor specifice patologiei stomatologice;
- sa cunoasca relatiile dintre diferitele leziuni si mecanismele patogenice ce stau la baza bolilor;
- sa fie capabili sa inteleaga relatiile dintre diversele leziuni si tabloul clinic al bolilor;
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al procesării informaţiei;
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- Să analizeze şi să interpreteze secţiunile microscopice;
- Să decidă necesitatea coloraţiilor speciale.
- Să stabilească diagnosticul macroscopic al leziunilor;
- Să analizeze și sa interpreteze datele examinarilor microscopice si macroscopice in contextul general
al tabloului clinico-paraclinic al pacientilor investigati;
- Să utilizeze sursele scrise şi electronice de documentare în domeniu Să utilizeze sursele scrise şi
electronice de documentare în domeniu.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:
- să lucreze în echipă pentru stabilirea diagnosticului morfologic;
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi, menţinând o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de
stres;
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical anatomo-patologic;
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale;
- să aplice principiile etice legate de practica medicală și să respecte drepturile pacienţilor;
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicală.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Introducere: încadrarea anatomiei patologice în contextul ştiinţelor biomedicale; obiectul de
studiu, evoluţia istorică şi importanţa morfopatologiei ; metode de lucru în morfopatologie
1
Agresiunile şi posibilităţile reacţionale ale organismului: generalităţi. factori patogeni; căi
de agresiune; reacţii patologice generale ale structurilor la diverse agresiuni (tulburări de
dezvoltare, tulburări metabolice, leziuni circulatorii, procese inflamatorii, acumulari
anormale, procese tumorale).
1
Leziuni elementare ale structurilor:
Leziuni adaptative: atrofia şi involuţia, hipertrofia şi hiperplazia, metaplazia,
displazia;
Leziuni celulare reversibile, ireversibile şi moartea celulară – necroza şi apoptoza;
Leziuni prin acumularea (stocarea) de substanţe normale şi anormale.
1
Leziuni prin tulburarea metabolismelor:
Leziuni prin tulburarea metabolismului glucidic: glicogenoze, mucoviscidoza,
mucopolizaharidoze, diabetul zaharat
Leziuni prin tulburarea metabolismului lipidic: steatoza şi lipomatoza, ateromatoza,
dislipoidoze (tezaurismoze)
Leziuni prin tulburarea metabolismului proteic: aminoacizii, guta
Tulburările metabolismului substanţelor minerale (calciu, fier)
Tulburările metabolismului pigmenţilor endo şi exogeni
Tulburările metabolismului vitaminelor
1
Inflamaţia:
Generalităţi, istoric, definiţie, terminologie;
Inflamaţia acută: dinamica inflamatiei acute (modificări vasculare, fenomene
celulare, mediatorii chimici ai inflamaţiei); varietăţi morfologice ale inflamaţiei
acute: catarală, seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică, necrotizantă; evoluţia
inflamaţiei acute;
Inflamaţia cronică: dinamica inflamatiei cronice (infiltrarea cu mononucleare,
refacerea ţesuturilor prin fibroză); varietăţi morfologice ale inflamaţiei cronice
(difuză, granulomatoasă); tuberculoza (patogenie, dinamica inflamaţiei tuberculoase,
aspecte macroscopice); sifilisul; lepra;
Procesul de regenerare şi reparare-organizare: regenerarea, reparare/organizare,
varietăţi morfologice ale vindecării.
2
Evaluare periodică-test grilă 1
Tulburările circulaţiei sanguine şi limfatice:
Tulburările de volum şi distribuţie a sângelui : hiperemie şi congestia, hemoragii,
şoc, colaps;
Tulburări circulaţiei de natură obstructivă: tromboza, embolia, ischemia, infarctul
Tulburările circulaţiei limfatice
Tulburările circulaţiei lichidelor din spaţiile interstiţiale – edemele
2
Neoplazia:
Generalităţi, definiţie, terminologie, clasificare
Tumori benigne: terminologie, caractere biomorfologice (macroscopie,
microscopie, evolutie)
Tumori maligne: terminologie, caractere biomorfologice (macroscopie, microscopie,
evolutie), evoluţia generală procesului canceros (iniţierea procesului canceros, faza de
extindere locală şi regională, faza de diseminare şi metastazare), regresia, remisia şi
recurenţele tumorale; etiopatogenia cancerelor;
Imunitatea în tumori;
Clasificarea tumorilor;
Principalele tipuri de tumori: tumori epiteliale, tumori mezenchimale, tumori
nervoase, tumori ale sistemului melanocitar, tumori disembrioplazice, tumori cu
histogeneza nesigura.
2
Evaluare periodică-test grilă 1
Dezbateri, clarificări, consultaţii 2
Tulburãri de dezvoltare ale extremitãtii cefalice- malformatiile
Anomalii dentare and ale oaselor maxilare, anomalii ale buzelor, limbii, gingiei si
glandelor salivare
1
Caria dentarã
Etiopatogenie, clasificare.
Morfologia cariei dentare- caria smaltului, caria dentinei, caria cementului.
Rãspunsul complexului pulpodentar la carie
1
Patologia pulpei dentare (pulpopatiile):
Etiopatogenie, clasiticare.
Pulpite: etiopatogenie, clasificare, aspecte morfologice.
Necroza si gangrena pulparã
1
Patologia parodontiului:
Patologia periodontiului apical- parodontite apicale acute si cronice.
Infectia de focar.
1
Patologia periodontiului marginal:
Etiopatogenie, clasificare, forme morfologice (gingivite, parodontite).
1
Patologia mucoasei orale:
Stomatite -nespecifice, specitice.
Hiperplaziile mucoasei orale.
Leziuni precanceroase.
1
Evaluare periodică-test grilă 1
Adenopatii cervico-faciale.
Adenite nespecifice si specifice.
Reticuloze.
Tumori limfoganglionare primitive si secundare.
1
Patologia nontumorala a oaselor maxilare.
Displaziile maxilarelor.
Inflamatiile oaselor maxilare.
1
Tumorile si pseudotumorile propriu-zise ale maxilarelor.
Tumorile odontogene
Tumori nonodontogene maxilare
1
Patologia glandelor salivare:
Inflamatii (sialadenite)
Litiaza salivarã
Boli autoimune.
Tumorile şi pseudotumorile glandelor salivare
2
Patologia tumoralã a cavitãtii orale
Leziuni precanceroase.
Tumori benigne ale pãrtilor moi ale cavitãtii orale.
Tumori maligne ale pãrtilor moi ale cavitãtii orale
1
Dezbateri, clarificări, consultaţii 1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
Introducere în Morfopatologie; generalităţi.
Metode de lucru în Anatomia patologică: citologia; histopatologia; examenul
extemporaneu; imunohistochimia.
2
Necropsia (I): moartea (definiţie, semnele morţii), demonstraţie. 2
Necropsia: (II): protocolul de necropsie- diagnosticul anatomo-patologic; cauzele morţii;
certificatul constatator al morţii - completare; semiologie anatomo-patologică; clasificarea
leziunilor. Demonstraţie.
2
Leziuni elementare celulare, interstiţiale, tisulare (I): degenerescenţa granulară şi granulo-
vacuolară – hepatocit, epiteliu tubular renal; necroza tubulară acută; glicogenoza - ficat;
steatoza - ficat; hemosideroza - ficat; boala Gaucher - splină; boala Niemann Pick - splină;
ateromatoza.
2
Leziuni elementare celulare, interstiţiale, tisulare (II): cheloid-tegument; degenerescenţa
hialină: corp albicans-ovar; pielonerfită cronică; leiomiofibrom uterin); amiloidoza-rinichi;
degenerescenţă fibrinoidă-nodul reumatoid; necroza de coagulare- infarct recent rinichi,
2
miocard; necroza de lichefacţie - abces hepatic; citosteatonecroza-pancreas; necroza de
cazeificare- tuberculoză pulmonară, necroza tumorală.
Aspecte macroscopice ale leziunilor elementare: hipertrofia şi atrofia tisulară; ateromatoza. 2
Leziuni inflamatorii (I): inflamaţie acută fibrinoasă- pericardita acută fibrinoasă; inflamaţie
acută supurată- meningită acută purulentă; inflamaţie acută supurată circumscrisă- abces
hepatic; inflamaţie cronică difuză- salpingită cronică xantomatoasă; ţesutul de granulaţie;
inflamaţie cronică granulomatoasă- granulom de corp străin; granulomul tuberculos.
2
Aspecte macroscopice ale unor leziuni inflamatorii. 2
Leziuni circulatorii (I): edem pulmonar acut; ficat de stază; plămân de stază tromb arterial
organizat – artera coronară.
2
Leziuni circulatorii (II): infarct miocardic recent; infarct miocardic pe cale de organizare;
infarct miocardic cicatricial; infarct renal recent; infarct pulmonar recent.
2
Diferite aspecte macroscopice ale leziunilor circulatorii în diferite ţesuturi şi organe. 2
Leziuni tumorale (neoplazia)(I): polip rectal; papilom cutanat; tumora mixtă a glandelor
salivare (adenomul pleomorf); leiomiom uterin; fibroadenom mamar; lipom hemangiom
arteriolar cutanat.
2
Leziuni tumorale (neoplazia)(II): carcinomul "in situ"; microcarcinomul – col uterin;
carcinomul scuamos - plămân; carcinomul bazocelular - tegument adenocarcinom de colon;
fibrosarcom; leiomiosarcom; metastază ganglionara de carcinom.
2
Aspecte macroscopice ale unor leziuni tumorale benigne şi maligne. 2
Patologia aparatului cardiovascular: ateromatoza; infarctul miocardic recent; pericardita
fibrinoasă; endocardita vegetantă; miocardita reumatismală; miocardoscleroza.
2
Aspecte macroscopice ale unor leziuni al aparatului cardio-vascular. 2
Patologia aparatului respirator: emfizem pulmonar; edem pulmonar acut; pneumonie francă
lobară; bronhopneumonie; pneumonie interstiţială; tuberculoză pulmonară; carcinom
scuamos pulmonar.
2
Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului respirator. 2
Patologia aparatului digestiv: parotidită cronică nespecifică; ulcer cronic gastric; enterită
acută ulcero-necrotică; apendicită acută purulentă; hepatită cronică agresivă; ciroză
hepatică; adenocarcinom colon; carcinom mucipar gastric; carcinom hepatocelular.
1
Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului digestiv. 1
Patologia aparatului urinar: glomerulonefrita acută difuză; necroza tubulară acută;
pielonefrita acută; pielonefrită cronică; tuberculoză renală ; tumora Grawitz. Aspecte
macroscopice ale unor leziuni ale aparatului urinar.
1
Patologia aparatului genital feminin: neoplazia intraepitelială cervicală - CIN (displaziile
colului uterin); hiperplazia simplă fără atipii- endometru; mastoza. fibrochistică (boala
Reclus); carcinom scuamos cervical; adenocarcinom endometrial; carcinom ductal invaziv –
glanda mamară.
1
Patologia aparatului genital masculin: hiperplazia nodulară a prostatei; carcinomul de
prostată; orhiepididimita cronică nespecifică; seminomul.
Aspecte macroscopice ale unor leziuni ale aparatului genital feminin şi masculin.
1
Lectie recapitulativa- revederea preparatelor morfologice 1
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
- Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Morfopatologie generală şi sistemică,
vol. I şi II, Editura Medicala Universitara Craiova, 2011, ISBN 978-973-106-180-1.
-Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Lucrari practice de Morfopatologie,
Editura Medicala Universitara Craiova, 2009 ISBN 978-973-106-134-4
- Simionescu C, Mărgăritescu C, Foafă C, Ciurea R, Stepan A, Atlas de morfopatologie, site disciplina
,www.umfcv.ro
- Cotran RS., Robbins SL, Robbins and Cotran Pathologic Basis of Disease (2010), W.B. Saunders
Company, (format electronic).
- Riede UN, Werner M (2004), Color Atlas of Pathology, Thieme Stuttgart New York.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 20
2. Studiu după manual, suport de curs 20
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 20
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 15
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 15
6. Realizare de referate, eseuri 15
7. Pregătire lucrări/teme de control 15
8. Pregătire prezentări orale 0
9. Pregătire examinare finală 25
10. Consultaţii 13
11. Documentare pe teren 0
12. Documentare pe internet 10
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 0
14. Alte activităţi 0
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
7 abs/an
Sediul
disciplinei
01-10.iunie Prof. univ. dr.
Mărgăritescu
Claudiu
Corespunzătoare
absenţelor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
2 ore/lună Sediul
disciplinei
vineri, 10-12
Prof. univ. dr.
Mărgăritescu
Claudiu
Imunohistochimie
Diagnostic diferenţial
Tehnici de laborator
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2 ore/lună Sediul
disciplinei
joi, 10-12 Prof. univ. dr.
Mărgăritescu
Claudiu
Identificarea
problemelor
Analiza noţiunilor
elementare
Corelarea noţiunilor
fundamentale
Evaluarea practică
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota
finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs teste grilă (2 teste/semestru) 20
Lucrări
practice
aplicaţie practică (microscopic
şi macroscopic) 25
Examen oral 50
Verificare activitate 5
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
lunar, vineri, 12-14
sediul
disciplinei
Prof. univ. dr.
Mărgăritescu Claudiu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
CCoommuunnaa ccuu ddiisscciipplliinnaa ddee MMoorrffooppaattoollooggiiee ddee llaa FFaacc.. ddee
MMeeddiicciinnăă ggeenneerraallăă::
--LLaabboorraattoorr lluuccrraarrii pprraaccttiiccee-- CCaammeerraa 330055--330066,, EEttaajj 33,,
CCoorrppuull BB))
-- LLaabboorraattoorr ddeemmoonnssttrraattiivv tteehhnniiccii ddee aannaattoommiiee ppaattoollooggiiccaa--
CCaammeerraa 330033
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Prof. Univ. Dr.MĂRGĂRITESCU
CLAUDIU
Notă: 71) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
72) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 73) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
74) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
75) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PATOLOGIE GENERALA
Codul disciplinei MD 2105
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DF DI 1 1 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele PETRICA CRISTINA
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONFERENTIAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Obtinerea unor cunostinte complexe, stimularea gandirii integrative si a capacitatii de sinteza a
cunostintelor medicale ale studentului in vederea integrarii si transferului acumularii teoretice din
primul an de studiu preclinic, in practica medicala.
Dezvoltarea competentelor de baza de gandire critica prin care sa coreleze functiile anormale ale
sistemelor corpului cu procesul patologic.
Studentii trebuie sa cunoasca si sa inteleaga functiile normale ale sistemelor organismului in scopul
de a intelege functiile anormale si manifestarile procesului de boala, de aceea, disciplinele studiate
anterior, in special Anatomia, Fiziologia si Biochimia sunt esentiale pentru parcurgerea tematicii de
Patologie generala.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(a):
- sa identifice concepte, principii si raspunsuri legate de procesele fiziopatologice din cursul bolii;
- sa descrie concepte fiziopatologice de baza la nivel celular/sistemic referitor la injurie si
mecanismele de aparare;
- sa inteleaga si sa interpreteze fiziopatologic cauzele si mecanismele sistemice, celulare si
subcelulare de dezvoltare a celor mai importante boli si a semnelor si simptomelor caracteristice;
- sa participe la discutii referitoare la cauzele si dinamica proceselor patologice in contextul
cunoasterii informatiei stiintifice recente;
- sa aplice principiile de anatomie, fiziologie, biochimie normale a sistemelor corpului uman la
procesele fiziopatologice din boala;
- sa inteleaga fazele sau algoritmul prin care mecanismele fiziopatologice trebuie sa fie activate si sa
participe la obtinerea unei adaptari adecvate si a unei reactii bune a organismului la stress sau
impotriva injuriei sau agresiunii;
- sa identifice momentul si modul in care mecanismele adaptative ar putea orienta evolutia
organismului si reactivitatea intr-un sens favorabil sau nu vietii, datorita caracterului reversibil sau
ireversibil al modificarilor produse;
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- sa cunoască notiunile fundamentale in cea ce priveste producerea bolilor, a semnelor si simptomelor
caracteristice fiecarei afectiuni, utile pentru orientarea diagnosticului clinic.
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al
procesării informaţiei
-să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
-aplicarea metodelor, tehnicilor si a cunostintelor clinice dobandite ce urmeaza a fi integrate cu datele
paraclinice in vederea elaborarii diagnosticului prezumtiv
-dezvoltarea si implementarea unor aborduri noi privind procesul de stabilire a diagnosticului in relatie
cu progresul cunoasterii si cel tehnic.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie sa:
- sa precizeze examenele paraclinice complementare necesare si sa le interpreteze;
- sa realizeze un management eficient al informatiei medicale;
- interpretarea corecta a unor fenomene legate de imbolnavire, de procesul de diagnostic, de evolutie si
prognostic, de profilaxie si de terapeutica medico-chirurgicala a bolilor;
- sa fie capabil sa elaboreze o predictie asupra capacitatii organismului de a-si recastiga starea de
sanatate, dupa o perioada de boala;
- sa poata opera cu parametrii clinici, functionali si umorali rezultati ca urmare a modificarilor induse in
organism, in perioada postagresiva, pentru sustinerea argumentata a diagnosticului de certitudine.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
- sa-si insuseasca valorile eticii medicale si umane, a metodelor de relationare cu pacientii, cu
familiile acestora
- sa dezvolte abilitati de a lucra in echipa.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1.Starea de normalitate şi conceptul de boală. Delimitarea conceptului de boala.
Etiologia bolilor. Reactivitatea organismului.
2
2. Reacţia inflamatorie. Etapele procesului inflamator. Mediatorii inflamaţiei.
Modificările vasculare în focarul inflamator. Procese inflamatorii locale.
2
3. Fiziopatologia durerii. Aparatul senzorial si caile de transmitere. Durerea acută şi
cronică. Durerea din inflamaţie. Durerea prin hipoxie. Componenta emoţionala a durerii.
2
4. Forme particulare de durere. Cefaleea. Odontalgia. Nevralgia de trigemen. Migrena.
Durerea viscerală.
2
5. Fiziopatologia termoreglarii. Termogeneza şi termoliza. Rolul hipotalamusului în
termoreglare. Reacţia febrile. Mecanismele de producere a febrei.
2
6. Fiziopatologia hemostazei. Mecanismul vasculo-plachetar. Mecanismul plasmatic.
Fibrinoliza. Boala trombotica.
2
7. Fiziopatologia metabolismului lipidic. Tipurile de lipoproteine separate prin
electroforeza şi ultracentrifugare. Patogenia aterosclerozei.
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
1. Lucrare practică de iniţiere în specificul laboratorului de fiziopatologie. Prezentarea
parametrilor funcţionali şi umorali care evidenţiaza starea de echilibru metabolico-
funcţional (sănatate).
1
2. Reacţia inflamatorie experimentală. Evidenţierea modificarilor vasculare, metabolice
în focarul inflamator.
2
3. Evaluarea prin teste de laborator a reacţiei inflamatoriei. 2
4. Evaluarea experimentală a fiziopatologiei durerii. Experienţa Goltz 2
5. Evaluarea prin teste de laborator a hemostazei şi fibrinolizei. Explorarea hemostazei
primare. Rolul trombocitului în hemostază. Explorarea coagulării sanguine. Explorarea
fibrinolizei
2
6. Evaluarea reacţiei febrile. Prezentarea unor modele experimentale (pirogeni endogeni,
pirogeni exogeni). Prezentarea unor curbe febrile caracteristice diferitelor boli.
2
7. Seminar recapitulativ. 1
8. Explorarea prin teste de laborator a metabolismului lipidic. Tipuri de lipoproteine
separate prin ultracentrifugare şi electroforeză.
2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Petrica Cristina, Danoiu Suzana: Fiziopatologie – Curs pentru studentii Facultatii de
Stomatologie. Editura Medicala Universitara Craiova, 2001.
2. Vrabete Maria, Gaman Amelia, Nestianu Adian: Fiziopatologie generala (curs pentru studenti).
Editura Medicala Universitara Craiova 2003
3. Vrabete Maria: Compendiu de Patologie umana. Ed. Sitech Craiova 2007.
4. Gheorghe Manole: Fiziologie clinica. Ed. Coresi Bucuresti 2005.
5. Stefan Sorin Arama: Fiziopatologie. Editura Cerma Bucuresti 1999.
6. Costuleanu M: Fundamente de Fiziopatologie. Editura Cantes,Iasi 1999.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Laboratorul de
fiziopatologie
Ultima
saptamana din
semestru
Seful de
disciplina
In functie de
necesitatile studentilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Laboratorul de
fiziopatologie
Prima zi de
vineri din
fiecare luna
orele 10-12
Conf. Univ.
Dr Cristina
Petrica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Laboratorul de
fiziopatologie
A doua zi de
vineri din
fiecare luna,
orele 10-12
Conf. Univ.
Dr Cristina
Petrica
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral 70
Lucrări
practice oral oral 30
Examen oral oral
Verificare oral oral
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri din fiecare luna Sediul disciplinei Conf.univ. dr Cristina Petrica
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiaa,, BBiioocchhiimmiiaa,,
AAnnaattoommiiaa..
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. PETRICA
CRISTINA
Notă: 76) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
77) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 78) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
79) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
80) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PATOLOGIE OMF
Codul disciplinei MD 2206
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DF DI 1 1 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele PETRICA CRISTINA
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONFERENTIAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale Obtinerea unor cunostinte complexe, stimularea gandirii integrative si a capacitatii
de sinteza a cunostintelor medicale ale studentului in vederea integrarii si transferului acumularii
teoretice din primul an de studiu preclinic, in practica medicala.
Dezvoltarea competentelor de baza de gandire critica prin care sa coreleze functiile anormale ale
sistemelor corpului cu procesul patologic.
Studentii trebuie sa cunoasca si sa inteleaga functiile normale ale sistemelor organismului in scopul
de a intelege functiile anormale si manifestarile procesului de boala, de aceea, disciplinele studiate
anterior, in special Anatomia, Fiziologia si Biochimia sunt esentiale pentru parcurgerea tematicii de
Patologie OMF.
- Obiective specifice:
- sa identifice concepte, principii si raspunsuri legate de procesele fiziopatologice din cursul bolii;
- sa descrie concepte fiziopatologice de baza la nivel celular/sistemic referitor la injurie si
mecanismele de aparare;
- sa inteleaga si sa interpreteze fiziopatologic cauzele si mecanismele sistemice, celulare si
subcelulare de dezvoltare a celor mai importante boli si a semnelor si simptomelor caracteristice;
- sa participe la discutii referitoare la cauzele si dinamica proceselor patologice in contextul
cunoasterii informatiei stiintifice recente;
- sa aplice principiile de anatomie, fiziologie, biochimie normale a sistemelor corpului uman la
procesele fiziopatologice din boala;
- sa inteleaga fazele sau algoritmul prin care mecanismele fiziopatologice trebuie sa fie activate si sa
participe la obtinerea unei adaptari adecvate si a unei reactii bune a organismului la stress sau
impotriva injuriei sau agresiunii;
- sa identifice momentul si modul in care mecanismele adaptative ar putea orienta evolutia
organismului si reactivitatea intr-un sens favorabil sau nu vietii, datorita caracterului reversibil sau
ireversibil al modificarilor produse;
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- sa cunoască notiunile fundamentale in cea ce priveste producerea bolilor, a semnelor si simptomelor
caracteristice fiecarei afectiuni, utile pentru orientarea diagnosticului clinic.
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al
procesării informaţiei
-să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
-aplicarea metodelor, tehnicilor si a cunostintelor clinice dobandite ce urmeaza a fi integrate cu datele
paraclinice in vederea elaborarii diagnosticului prezumtiv
-dezvoltarea si implementarea unor aborduri noi privind procesul de stabilire a diagnosticului in relatie
cu progresul cunoasterii si cel tehnic
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- sa precizeze examenele paraclinice complementare necesare si sa le interpreteze;
- sa realizeze un management eficient al informatiei medicale;
- interpretarea corecta a unor fenomene legate de imbolnavire, de procesul de diagnostic, de evolutie si
prognostic, de profilaxie si de terapeutica medico-chirurgicala a bolilor;
- sa fie capabil sa elaboreze o predictie asupra capacitatii organismului de a-si recastiga starea de
sanatate, dupa o perioada de boala;
- sa poata opera cu parametrii clinici, functionali si umorali rezultati ca urmare a modificarilor induse in
organism, in perioada postagresiva, pentru sustinerea argumentata a diagnosticului de certitudine.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
- sa-si insuseasca valorile eticii medicale si umane, a metodelor de relationare cu pacientii, cu
familiile acestora
sa dezvolte abilitati de a lucra in echipa
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Petrica Cristina, Danoiu Suzana: Fiziopatologie – Curs pentru studentii Facultatii de
Stomatologie. Editura Medicala Universitara Craiova 2001
2. Ionescu Stefan, Badita Daniela: Cavitatea bucala – Fiziologie si Fiziologie. Editura Universitara
„Carol Davila” Bucuresti 1998.
3. Raca Gheorghe: Fiziologia aparatului dentomaxilar. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti
2000.
4. Stefan Sorin Arama: Fiziopatologia – pentru studentii facultatilor de Stomatologie. Ed. Cerma
Bucuresti 1999.
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1.Fiziopatologia gingivitelor şi a gingivo-stomatitelor. Gingivita şi stomatita
eritomatoase, gingivita şi stomatita ulcero-necrotică:etiologie, fiziopatologie. .
2
2.Parodontita marginală superficială. Parodontita marginală profundă –
fiziopatologie. Complicaţiile parodontitei.
2
3.Fiziopatologia inflamatiei pulpei dentare. Modificări structurale ale pulpei în procesele
inflamatorii. Exudatul inflamator în pulpa dentară.
2
4.Durerea în regiunea OMF. Durerea dentinară. Durerea pulpara. Durerea periapicala.
Durerea gingivala, mucozala. Durerea articulaţiei temporo-mandibulare.
2
5.Hemoragii apărute la nivelul OMF. Hemoragii apărute prin alterari vasculare.
Hemoragii apărute prin trombocitopenii şi trombocitopatii. Hemoragii produse de
deficienta unor factori plasmatici ai coagularii (hemofilia A, hemofilia B, boala von
Willebrand).
2
6.Fiziopatologia diabetului zaharat. Manifestari OMF în diabetul zaharat. Persoane cu
risc crescut la DZ. Manifestari oro-dentare la pacientii cu DZ.
2
7.Hipertrofii şi hiperplazii gingivale. ( 1
Leucemii acute şi cronice : manifestări la nivelul OMF 1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
Inflamaţia gingiilor şi mucoasei orale 2
Parodontita marginală superficială. Parodontita marginală profundă 2
Inflamaţia pulpei dentare 2
Explorarea paraclinică a hemostazei 2
Explorarea paraclinică a diabetului zaharat. 2
Durerea dentinara şi pulpară. 2
Explorarea paraclinică a anemiilor, a leucemiilor acute şi cronice 1
Seminar recapitulativ 1
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Laboratorul de
Fiziopatologie
Ultima
saptamana din
semestru
Seful de
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Laboratorul de
Fiziopatologie
Prima zi de
vineri din
fiecare luna
orele 10-12
Conf. Univ.
Dr. Cristina
Petrica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Laboratorul de
Fiziopatologie
A doua zi de
vineri din
fiecare luna,
orele 10-12
Conf. Univ.
Dr. Cristina
Petrica
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral 70
Lucrări
practice oral oral 30
Examen oral oral
Verificare oral oral
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri dinn fiecare
luna Sediul disciplinei
Conf.Univ. Dr Cristina
Petrica
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiee,, AAnnaattoommiiee
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Univ. Dr. Tuculina
Mihaela
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf.univ.dr.Petrica Cristina
Notă: 81) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
82) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 83) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
84) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
85) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR
2014- 2015
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINA DENTARĂ
1.3 Departamentul Nr.2 - DISCIPLINE FUNCŢIONALE
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1)
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARĂ
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei INFORMATICA MEDICALA
2.2. Codul disciplinei MD2107
2.3 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Tărâţă Mihai, Conf. dr. ing. Georgescu Daniel
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
Conf. dr. ing. Georgescu Daniel, S.L. dr. Alexandru Dragos
2.5.Gradul didactic Profesor univ., Conferentiar. Şef lucrări, Asistent univ.
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
2.7. Anul de
studiu
I 2.8.
Semestrul
I 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DC 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de
învăţământ 28 din care: curs 14 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore [saptamana/semestru]
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0.5/7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
teren 0.5/7
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0.25/4.2
Tutoriat 0.2/2.8
Examinări 0.2/2.8
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 0.25/4.2
3.7 Total ore studiu
individual
28
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Numărul de credite4)
2
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Sunt suficiente cunostintele de baza din liceu
4.2 de
competenţe
-
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
Studierea apriori a temei este binevenita, pentru a genera dialog in timpul
cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6) 7)
CO
MP
ET
EN
ŢE
PR
OF
ES
ION
AL
E
6.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să fi înţeles principiile de bază ale funcţionării unui calculator digital
- să dovedească înţelegerea rolului şi funcţiunilor unui sistem de operare
- să dovedească înţelegerea sistemului de operare Windows
- să dovedească înţelegerea principiilor de bază ale funcţionării Internetului şi
serviciilor de bază
- să cunoască elementele de bază HTML privind structura unei pagini Web
- să cunoască principiile de funcţionare şi clasele de răufăcători informatici
- să cunoască principiile de apărare împotriva răufăcătorilor informatici
- să cunoască principiile de bază ale cercetării ştiinţifice
- să cunoască principiile de bază ale realizării unei lucrări ştiinţifice
- să cunoască principiile de bază ale achziţiei şi prelucrării semnalelor biologice
- să cunoască principiile de bază ale achziţiei şi prelucrării imeginilor medicale
- să cunoască principiile de bază privind informatica de spital şi monitorizarea
pacienţilor
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul
formării medicale continue
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea
informaţiei
6.2Abilităţi dobândite:
6.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
- să poată folosi curent sistemul de operare Windows
- să poată folosi curent programul Word
- să poată folosi curent programul Excel
- să poată folosi curent programul Power Point
- să poată folosi curent programul Access
- să poată folosi curent programul Biopac de prelucrare a semnalelor biologice
- să poată folosi curent programul ImageJde prelucrare a imaginilor medicale
să se poată documenta curent folosind resursele informatice disponibile
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
6.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de lucrul în mediul medical
- -să respecte colegii şi viitorii pacienţi fără disciminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice
- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot duce la alterarea sănătăţii
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Obiective generale
Instruirea studentilor în sensul cunoasterii generale a
calculatorului numeric ca structurã si functionare din
punctul de vedere al unui utilizator, precum si a sistemului
de operare, astfel încât si ajungã la stãpânirea
calculatorului ca instrument de lucru.
Cunoasterea de catre studenti a principalelor directii ale
informaticii medicale si formarea lor pentru a putea aplica
tehnologia si metodele informaticii pentru crearea unor
instrumente noi, utile în medicină.
dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini,
comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei edentaţiei
parţiale prin proteză scheletată.
Realizarea de corelaţii precise între obiectivele
educaţionale ale cursului şi experienţa educaţională
anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor
performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească
Evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze
pe măsurarea continuă, periodică şi finală a competenţelor
cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini,
comportamente şi valori
7.2 Obiectivele specifice Obiective specifice
Instruirea studentilor în sensul cunoasterii generale a
calculatorului numeric ca structurã si functionare din
punctul de vedere al unui utilizator
Formarea deprinderilor practice necesare folosirii eficiente
a calculatorului.
Instruirea studentilor în domenile specifice informaticii
medicale
ca ABILITĂŢI COGNITIVE.
DEPRINDERI PRACTICE
să organizeze efectuarea lucrării practice: să formeze o
echipă, să împartă sarcinile, să colaboreze, să comunice
cerinţele, să pregătească materialele, să urmărească un
protocol dat, să înregistreze rezultatele, să comunice
rezultatele, să le discute în echipă;
să utilizeze materialul didactic si aparatura specifică din
laboratorul deinformatica medicala;
ATITUDINI
să fie deschişi spre dobândirea de repere morale, formarea
unor atitudini profesionale şi civice, care să permită
studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi,
înţelegători în faţa suferinţei, disponibili sa ajute oamenii,
interesaţi de dezvoltatea comunităţii;
să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea
valorilor morale şi a eticii profesionale;
să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi
să ofere soluţii responsabile pentru rezolvarea ei.
să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi
multiculturalitate;
să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în
echipă;
să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru,
rezultatele obţinute, să se consulte cu echipa;
să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască
problemele esenţiale ale comunităţii.
să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,
să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a
autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;
să valorifice optim si creativ propriul potential în
activităţile colective;
să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării;
să aibă iniţiativă, să se implice în activităţole educative şi
ştiinţifice ale disciplinei
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
Cap. 1 Introducere. Informatie. Cunoastere. Informatica. Istoric, momente de accelerare.
Informatica în medicină
0.5
Cap. 2 Structura si principiile de functionare ale calculatoarelor numerice, generaţii de
calculatoare, familia de calculatoare PC
0.5
Cap. 3 Sisteme de operare, funcţiile lor de bază, legătura între calculator şi sistemul de operare.
Tema 1 Sisteme de operare, funcţiile lor de bază, elemente de bază, fişiere, directoare 0.5
Tema 2 Sistemul de operare Windows. Elemente de operare in Windows. Windows
Explorer.
0.5
Cap. 4 Internet. Răufăcători informatici
Tema 1 Internet 0.5
Tema 2 Răufăcători informatici 0.5
Cap. 5 Introducere în HTML. Realizarea paginilor web 1
Cap. 6 Metodologia cercetãrii stiintifice. Conceperea si prezentarea lucrãrilor stiintifice.
Exemplificari in Power Point
1
Cap. 7 Documentarea medicală, învăţarea si testarea cunostiintelor 1
Cap. 8 Baze de date
Tema 1 Baze de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Baze de date relationale 1
Tema 2 Operatii cu baze de date. Exemplificare in Microsoft Access 1
Cap. 9 Achizitia si prelucrarea numerică a semnalelor biologice
Tema 1 Achizitia si prelucrarea numericã a semnalelor biologice: principii, sisteme
de achizitie, moduri de prelucrare
1
Tema 2 Exemplificare pentru semnalele EKG, EMG, EEG 1
Cap. 10 Instrumentatia de pat. Monitorizarea bolnavilor
Tema 1 Instrumentatia de pat. Monitorizarea bolnavilor in terapie intensiva si
intraoperator
1
Tema 2 Monitorizarea bolnavilor in ambulatoriu 1
Cap. 11 Imagistica medicală. Prelucrarea computerizată a imaginilor. Echograful computerizat.
Tomograful computerizat
1
Cap. 12 Sisteme informatice de spital. Sistemul informatic unic integrat (SIUI) al asigurărilor de
sănătate
din România
1
TOTAL 14
ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr.
ore
Introducere. Prezentarea calculatorului. Conectare în retea.
Sisteme de operare (DOS, WINDOWS). Elemente de operare în Windows
Programul Windows Explorer.
1
Procesoare de text. Programul Word 2
Editorul grafic Paint Brush în Windows 1
Spreadsheets. Programul EXCEL 2
Prezentarea lucrãrilor stiintifice. Power Point 2
Notiuni de programare a calculatoarelor (HTML) 2
Baze de date. Programul ACCESS 2
Prelucrarea imaginilor medicale 2
TOTAL 14
ore
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR
PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT
PROGRAMULUI
Disciplina de Informatica Medicala este o disciplină fundamentală, obligatorie pentru ca un
student să devină un medic capabil sa utilizeze tehnologia informatica, omniprezenta in practica
medicala curenta
Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera baza de lucru
pentru a intelege aspectele medicale care vor fi detaliate la alte discipline, in care sunt implicate
tehnici de achizitie de date, lucurl cu baze de date, prezentarea datelor (grafice, prezentari
stiintifice), prelucrarea imaginilor etc.
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc. Prelegerea, analiza, sinteza,
compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului,
explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe
retroproiector
Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,
problematizarea
Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz,
proiecte
Studiu
individual 1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
Ultima
săptămână din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Disciplina de
Informatică
medicală şi
Biostatistică
A doua zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina
În funcţie de
necesităţile studenţilor
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
În dialog direct
în cadrul
cursului
Prin sondaj, în
dialog direct
în cadrul
cursului
Subiect de
examen (1) 40%
Lucrări
practice
În dialog direct
în cadrul
lucrărilor
practice
În dialog
direct în
cadrul
lucrărilor
practice
Subiect de
examen (2) 60%
Examen
Verificările
periodice
scris şi oral,
aplicaţie practică
Condiţia de terecere este ca
nota la fiecare din cele trei
subiecte de examen să fie cel
puţin 5, pe o scară de la 0 la
10
Prezenţa la
curs 5%
13. PROGRAME DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 12-14
Disciplina de Informatică medicală
şi Biostatistică
Toate cadrele didactice
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Osiac Eugen
Coordonator program de
studii,
Mercuţ Veronica
Titular disciplină,
Tărâţă Mihai
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/
DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care
se încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
FACULTATEA MEDICINA DENTARĂ
DOMENIUL DE
LICENŢĂ
SANATATE
PROGRAMUL DE
STUDII
MEDICINĂ DENTARĂ
DENUMIREA
DISCIPLINEI
MATERIALE DENTARE
CODUL DISCIPLINEI MD2208
ANUL DE STUDIU II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
Licenţ
ă
II DS DI 2 4 6 7
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele MANOLEA HORIA OCTAVIAN
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul FMDI
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ
Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMĂ DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
Clasificarea materialelor folosite în cabinetul de medicină dentară, precum şi în laboratorul de
tehnică dentară.
Noţiuni generale referitoare la proprietăţile şi indicaţiile materialelor folosite în medicina dentară.
Familiarizarea studentului cu terminologia medicală folosită pentru descrierea şi studiul
proprietăţilor şi indicaţiilor diferitelor clase de materiale dentare.
Formarea deprinderilor necesare utilizării corespunzătoare a materialelor folosite in cabinetul de
medicină dentară
Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să:
- cunoască principalele materiale dentare utilizate la ora actuală şi să facă o clasificare a acestora
- deprindă abilităţile necesare manipulării corecte a materialelor utilizate în cabinetul de medicină
dentară
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască cele mai importante proprietăţi şi indicaţii ale materialelor dentare studiate
-să identifice principalele grupe de materiale dentare utilizate la ora actuală în cabinetul de medicină
dentară, dar şi în laboratorul de tehnică dentară
-să descrie elocvent avantajele şi dezavantajele fiecărei grupe de materiale dentare studiate
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- prepare în mod corespunzător principalele tipuri de materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară
- recunoască toate materialele dentare prezentate în cursul demonstraţiilor practice de laborator
- identifice materialele dentare care pot fi utilizate în anumite situaţii clinice
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să aibă capacitatea de a culege informaţiile ştiinţifice necesare legate de un material dentar din diferite
surse documentare
- să expună pacientului, la nivelul său de înţelegere, avantajele şi dezavantajele utilizării unui anumit
material dentar.
- să lucreze în echipă împreună cu asistenta medicală şi tehnicianul dentar.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Tema 1 Introducere în studiul materialelor dentare. Istoric. Foruri si norme pentru
evaluarea şi clasificarea materialelor dentare
1
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască importanţa studiului materialelor dentare
- Poată aprecia şi discuta rolul forurilor şi normelor pentru evaluarea şi clasificarea
materialelor dentare .
Înceapă deprinderea terminologiei medicale de specialitate
Tema 2 Proprietăţile materialelor dentare 3
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască principalele proprietăţi optice, mecanice, chimice şi biologice cerute
materialelor utilizate în medicina dentară
- Descrie metodele folosite la ora actuală pentru determinarea culorii
- Cunoască posibilităţile de testare în laborator ale proprietăţilor materialelor dentare
Discute proprietăţile impuse materialelor dentare în funcţie de utilizarea clinică
Tema 3 Materiale utilizate în medicina dentară preventivă. 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească rolul profilaxiei şi al materialelor utilizate în acest scop în medicina
dentară.
- Descrie rolul fluorului în prevenirea cariei dentare.
- Cunoască tipurile de compuşi pe bază de fluor utilizaţi în medicina dentară şi modul
lor de utilizare.
- Cunoască materialele folosite pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor, proprietăţile şi
indicaţiile acestora
- Discute importanţa identificării plăcii bacteriene şi materialele utilizate în acest scop
Tema 4 Cimenturi dentare 3
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească cerinţele unui material pentru obturaţie provizorie sau definitivă, precum
şi pentru cimentare provizorie sau definitivă.
- Poată face o clasificare a cimenturilor dentare
- Cunoască proprietăţile principalelor clase de cimenturi utilizate în medicina dentară.
Discute avantajele şi dezavantajele cimenturilor dentare studiate în diferite situații
clinice
Tema 5 Materiale pentru protectia pulpo- dentinara 1
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească plaga pulpo-dentinară şi particularităţile ei şi să explice cerinţele impuse
unui material pentru protecţia acesteia
- Cunoască principalele materiale utilizate în tratamentul plăgii pulpo-dentinare şi
proprietăţile acestora
Tema 6 Materiale metalice pentru restaurarea coroanelor dentare 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască compoziţia amalgamelor dentare şi să poată face o clasificare a acestora
- Discute riscurile manipulării mercurului în cabinetul de medicină dentară şi măsurile
necesare evitării intoxicaţiilor cu mercur
- Cunoască proprietăţile amalgamelor dentare şi indicaţiile acestora
Tema 7 Materiale restaurative polimerice: rasini acrilice simple, răşini diacrilice compozite
auto- şi fotopolimerizabile, compomeri, giomeri, ormoceri.Fotopolimerizarea
4
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Clasifice materialele restaurative polimerice utilizate în cabinetul de medicină
dentară
- Cunoască proprietăţile principalelor tipuri de materiale polimerice şi indicaţiile
acestora.
- Discute avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de material polimeric comparativ cu
celelalte tipuri
- Descrie aparatura utilizată şi modul în care se face fotopolimerizarea în cabinet,
precum şi modul în care aceasta este realizează influenţează proprietăţile
materialului restaurativ
Tema 8 Materiale utilizate în endodonție 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească rolul tratamentului endodontic şi cerinţele materialelor folosite în acest
scop
- Cunoască principalele materiale utilizate în cursul tratamentului endodontic
medicamentos şi proprietăţile acestora
- Cunoască principalele materiale folosite pentru obturaţia de canal şi să discute
comparativ avantajele şi dezavantajele acestora
Tema 9 Materiale de amprentă: generalităţi, clasificare. Materiale de amprentă rigide si
semirigide .
2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească amprenta, tipurile de amprente şi condiţiile impuse unui material de am
prentă
- Poată face clasificarea materialelor de amprentă.
- Cunoască proprietăţile materialelor de amprentă rigide şi indicaţiile acestora.
- Cunoască proprietăţile principalelor tipuri de materiale de amprentă semirigide şi
indicaţiile acestora
Tema 10 Materiale de amprentă elastice 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască proprietăţile hidrocoloizilor reversibili şi ireversibili şi indicaţiile acestora.
- Descrie modul de prezentare al elastomerilor de sinteză şi posibilităţile lor de
utilizare.
- Poată face o clasificare a elastomerilor de sinteză în funcţie de compoziţia lor
- Discute proprietăţile elastomerilor de sinteză în funcţie de natura chimică şi
consistenţă
Tema 11 Materiale pentru confecţionarea modelelor, machetelor si tiparelor 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Poată face o clasificare a materialelor care pot fi folosite pentru confecţionarea
modelelor
- Cunoască principalele tipuri de gipsuri dentare şi proprietăţile acestora
- Cunoască proprietăţile cerurilor dentare şi ale maselor plastice utilizate pentru
confecţionarea machetelor şi modul lor de prezentare
- Discute cerinţele impuse maselor de ambalat şi importanţa alegerii corecte a masei
de ambalat asupra preciziei piesei finale
- Cunoască proprietăţile principalelor clase de masă de ambalat
Tema 12 Materiale pentru confectionarea protezelor : polimeri , mase ceramice, metale şi
aliaje.
2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Poată face o clasificare a materialelor folosite pentru confecţionarea protezelor
- Discute avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de material polimeric comparativ cu
celelalte tipuri
- Cunoască tipurile de mase ceramice utilizate pentru confecţionarea protezelor
dentare şi proprietăţile acestora
- Poată face o clasificare a aliajelor folosite pentru confecţionarea protezelor
- Cunoască proprietăţile diferitelor clase de alije folosite în medicina dentară
Tema 13 Materiale utilizate in implantologie si protetica implantologică 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască proprietăţile materialelor folosite în implantologia orală şi să poată face o
clasificare a acestora
- Discute proprietăţile materialelor folosite în protetica implantologică şi influenţa lor
asupra calităţilor complexului implanto- protetic final
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
L.P.1 Introducere în studiul materialelor dentare. Prospectul unui material. Proprietăţile
materialelor dentare
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască
structura unui prospect și să selecteze informaţiile necesare despre material din
acesta
L.P.2 Determinarea culorii. Metode de testare a proprietatilor materialelor dentare 4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să
determine culoarea structurilor dentare prin metoda vizuală şi să cunoască
principalele metode de testare a proprietăților materialelor dentare
L.P.3 Materiale utilizate în medicina dentară preventivă. 4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască
principalele produse folosite în medicina dentară preventivă şi modul lor de utilizare
L.P.4 Cimenturi cu componentă lichidă pe bază de acid ortofosforic. Prepararea si
manipularea cimenturilor fosfat de si oxid de zinc eugenol.
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască
modul de utilizare şi tehnica de preparare ale cimenturilor fosfat de zinc şi eugenat
de zinc
L.P.5 Cimenturi polielectrolitice. Prepararea si manipularea cimenturilor policarboxilat de 4
zinc si ionomere de sticla.
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască
modul de utilizare şi tehnica de preparare ale cimenturilor policarboxilat de zinc şi
ionomer de sticlă
L.P.6 Materiale metalice pentru restaurarea coroanelor dentare. Amalgamul de argint. Mod
de prezentare, preparare si manipulare. Reguli de manipulare şi depozitare a mercurului.
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare
corect amalgamul de argint şi să cunoască regulile de manipulare şi depozitare ale
mercurului
L.P.7 Materiale restaurative polimerice: rasini acrilice simple, răşini diacrilice compozite
autopolimerizabile. Mod de prezentare, preparare si manipulare.
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să
manipuleze şi să prepare corect răşinile acrilice simple şi răşinile compozite
autopolimerizabile în funcţie de modul de prezentare
L.P.8 Materiale restaurative polimerice: răşini diacrilice compozite fotopolimerizabile. Mod
de prezentare, preparare si manipulare.
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să
manipuleze şi să prepare corect răşinile compozite fotopolimerizabile precum şi să
realizeze în mod corect fotopolimerizarea în funcţie de situaţia clinică
L.P. 9 Materiale utilizate in endodontie. Mod de prezentare, preparare si manipulare. 4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască
principalele produse folosite în endodonţie şi modul lor de utilizare
L.P.10 Materiale de amprenta rigide si semirigide. Mod de prezentare, preparare si
manipulare
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare
corect răşinile acrilice, pastele oxid de zinc eugenol, masele termoplastice şi să
cunoască modul lor de utilizare ca material de amprentă
L.P.11 Materiale de amprentă elastice .Mod de prezentare, preparare si manipulare. 4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să ştie să prepare
corect alginatele şi un elastomer de sinteză în consistenţă chitoasă şi fluidă şi să
cunoască modul lor de utilizare ca material de amprentă
L.P.12 Materiale pentru confecţionarea modelelor, machetelor si tiparelor. Mod de
prezentare, preparare si manipulare
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască
principalele tipuri de gipsuri, tipurile de ceruri şi mase plastice pentru machetare,
principalele clase de mase de ambalat şi modul lor de utilizare
L.P.13 şi 14 Materiale pentru confectionarea protezelor : polimeri , mase ceramice, metale
şi aliaje. Mod de prezentare, preparare si manipulare
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască
principalele tipuri de materiale polimerice, mase ceramice şi alije dentare şi modul
lor de utilizare
L.P.15 Materiale utilizate in implantologie si protetica implantologică. Mod de prezentare,
preparare si manipulare
4
Obiectiv operaţional: La finalul lucrării practice studentul trebuie să recunoască
principalele tipuri de materiale utilizate în implantologie şi protetica implantologică
şi modul lor de utilizare
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bratu D. şi colab. – Materiale dentare în cabinetul de stomatologie ed a- II-a, Ed. Helicon,
Timişoara, 1998
2. Craig R., Powers J.M. – Restorative dental materials, 11-th editon. Mosby International Ltd.,
2002
3. Deva V. – Materiale dentare, Ed. Sitech, Craiova,1998
4. Horia Manolea, Virgil Deva, Evantia Coleş, Florin Bobia, Oana Diaconu, Celesta Nemțaru,
Marina Amărăscu, Simina Găman, Petre Mărășescu, Mirela Opri, Radu Rîcă - Materiale
Dentare - Note de curs pentru studenţii Facultății de Medicină Dentară. Ed. Medicală
Universitară, Craiova, 2011
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Expunerea în actualitate, conversaţia examinatoare, demonstraţia cu mijloace
audio-vizuale
Lucrari practice Demonstraţia cu obiecte în stare naturală, metoda exerciţiului, conversaţia
dezbatere.
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs 15
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 25
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 15
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control 15
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală 30
10. Consultaţii 5
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Sediul
disciplinei
Ultimele 2
săptămîni ale
semestrului
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
Octavian
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sediul
disciplinei
Prima vineri
din lună 1000
-
1200
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
Octavian
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
A doua
vineridin lună
1000
-1200
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
Octavian
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de Evaluare Procent din nota finală
activitate (scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral test Scris şi oral 10%
Lucrări
practice oral
Test şi
aplicaţie
practică
Aplicaţie practică 20%
Examen Scris şi oral 70%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia vineri din lună 1000
-1200
Sediul disciplinei Conf. univ. dr. Manolea
Horia Octavian
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf. Univ. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. Manolea Horia
Octavian
Notă: 86) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
87) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 88) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
89) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
90) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE
Codul disciplinei MD2209
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DF DI 2 2 4 4
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele GEORGESCU CORNELIU-CRISTIAN
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul I
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic PROF. UNIV.
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori DR. MAGDALENA DIACONU, DOCTOR ÎN MEDICINĂ
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
Dobândirea de către studenţii de la Medicină Dentară a noţiunilor despre:
- medicament şi relaţia sa cu organismul,
- mecanisme generale de acţiune a medicamentelor, corelaţie structură chimică - acţiune
farmacodinamică, corelaţie doză - efect farmacodinamic, influenţa factorilor individuali asupra acţiunii
medicamentelor,
- farmacocinetica medicamentelor,
- reacţii adverse, cu specificarea şi a reacţiilor adverse ale medicamentelor la nivelul cavităţii bucale,
- interacţiuni medicamentoase cu specificarea celor implicate în terapeutica dentară,
- clasele de medicamente, cu prezentarea farmacologică a principalelor substanţe medicamentoase; sunt
prezentate implicaţiile fiecărei clase de medicamente în practica dentară sau folosirea unora în
terapeutica dentară;
- reţete magistrale sau tipizate folosite în tratamente dentare.
Obiective specifice:
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- dobândirea cunoştiinţelor necesare pentru prescrierea medicamentelor în domeniul medicinii dentare;
- cunoaşterea implicaţiilor pe care unele medicamente le pot avea asupra actului terapeutic dentar, a
reacţiilor adverse manifestate de unele medicamente la nivel buco-dentar şi a măsurilor ce trebuie luate
pentru prevenirea lor.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
- să cunoască noţiuni elementare de farmacologie referitoare la clasele de medicamente prezentate la
cursuri şi lucrări practice;
- să prescrie cunoască modalitatea de prescriere corectă a medicamentelor expuse la cursuri şi lucrări
practice;
- să cunoască efectele adverse ale medicamentelor, în special cele determinate la nivelul cavităţii oro-
faringiene;
- să cunoască eventualele interacţiuni ale medicamentelor prezentate la nivelul cavităţii oro-faringiene.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalul lucrărilor practice, studenţii trebuie să cunoască:
- să prescrie corect medicamentele cuprinse în clasele medicamentoase studiate;
- să cunoască mecanismele de acţiune, indicaţiile, efectele adverse şi contraindicaţiile medicamentelor
studiate;
- să fie avizaţi despre eventualele implicaţii asupra cavităţii orale ale medicamentelor utilizate pentru
alte afecţiuni.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;
- cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate
pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;
- să respecte drepturile pacienţilor;
- acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului;
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;
- să respecte procedurile juridice, legale şi administrative aplicabile în practica medicală;
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stress.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Obiectul farmacologiei. Medicament – definiţie, denumirea medicamentelor.
Farmacodinamia generală: efecte farmacodinamice, receptori farmacodinamici,
mecanisme generale de acţiune a medicamentelor, curbe de corelaţie concentraţie
agonist – răspuns farmacodinamic. Doze - definiţie, tipuri. Indice terapeutic.
Farmacocinetică (dinamica absorbţiei, distribuţiei, metabolismului şi eliminării
medicamentelor). Efecte adverse ale medicamentelor; reacţii adverse ale
medicamentelor la nivelul cavităţii orale. Interacţiuni medicamentoase. Abuzul de
medicamente şi pacientul dentar.
2
Farmacologia durerii (analgezice opioide, analgezice – antipiretice şi antiinflamatoare,
anestezice locale, anestezice generale); implicaţii în medicina dentară.
2
Antiseptice şi dezinfectante; utilizări în medicina dentară. 2
Chimioterapice antimicrobiene (antibiotice, antifungice, antivirale; utilizări în
medicina dentară.
4
Chimioterapice anticanceroase; probleme orale şi dentare asociate acestei medicaţii. 1
Vitamine şi minerale; implicaţii în medicina dentară 1
Controlul farmacologic al cariei dentare şi bolii periodontale. 1
Medicaţia sângelui (antianemice, agenţi hemostatici, anticoagulante, antiagregante
plachetare, fibrinolitice, antifibrinolitice, hipolipemiante, tratamentul dentar al
pacienţilor cu probleme hemostatice, tratamentul hemoragiei postextracţionale).
2
Medicaţia sistemului nervos autonom (adrenomimetice, adrenolitice, colinomimetice,
muscarincolinolitice, ganglioblocante, blocante neuromusculare; implicaţii în
medicina dentară.
2
Medicaţia sistemului nervos central (stimulante ale SNC, sedativ – hipnotice,
anxiolitice, antidepresive,
antipsihotice, anticonvulsivante, antiparkinsoniene; implicaţii în medicina dentară.
2 ½
Medicaţia aparatului cardiovascular şi renală (glicozizi cardiotonici, medicaţia
antianginoasă,
2
diuretice, antihipertensive, vasoconstrictoare); implicaţii în medicina dentară.
Medicaţia aparatului respirator.
1
Medicaţia aparatului digestiv; implicaţii în practica dentară. 1
Medicaţia hormonală: hormoni hipofizari, hormoni tiroidieni şi medicaţia
antitiroidiană, glucocorticoizi şi antagonişti, medicaţia antidiabetică, hormonii sexuali
şi antagoniştii lor.
2
Medicamente antiprotozoare, antihelmintice. ½
Imunofarmacologie – implicaţii în practica dentară. 1
Intoxicaţia cu metale grele şi chelatori. ½
Urgenţe medicale în practica dentară. Prescriere corectă şi modul de prescriere a
medicamentelor
în practica dentară .
½
28
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. Ore
Normele prescrierii medicamentelor în medicina dentară a) Farmacopeea Română. Denumirea medicamentelor. Materii prime medicamentoase.
Unităţi de măsură în Farmacologie.
b) Forme medicamentoase şi preparate farmaceutice.
c) Preparate farmaceutice folosite în medicina dentară: conuri dentare, cerate, pulberi
dentifrice, ape dentifrice, comprimate dentifrice, preparate acrilice, preparate siliconate,
substanţe utilizate pentru albirea dinţilor,
paste dentare.
d) Substanţe cu acţiune locală folosite în medicina dentară: astringente, iritante, adsorbante,
caustice,
neutralizante ale acizilor, emoliente, preparate adezive. Oleuri eterice, enzime folosite în
medicina dentară.
e) Farmacografia. Principii de prescriere a medicamentelor.
4
Farmacologia generală
a) Absorbţia, metabolismul şi eliminarea medicamentelor. Variaţia calitativă şi cantitativă a
efectului farmacodinamic în funcţie de calea de administrare (experiment pe şobolan).
b) Sinergisme şi antagonisme. Polipragmazia şi combaterea ei. Implicaţiile medicaţiei
utilizate în medicina
dentară asupra efectelor medicaţiei administrare concomitent pentru alte afecţiuni.
Implicaţiile terenului
patologic în acţiunea unor medicamente utilizate curent în practica dentară. Variaţia dozelor
în raport cu starea
de sănătate a pacientului. Antagonismul farmacodinamic pilocarpină – atropină la nivelul
glandelor salivare.
3
Chimioterapia antiinfecţioasă. Chimioterapia anticanceroasă
a) Discutare utilizării practice a antisepticelor şi dezinfectantelor în cabinetul de medicină
dentară.
b) Utilizarea practică a chimioterapicelor antimicrobiene şi antibioticelor în cabinetul de
medicină dentară şi
clinica de chirurgie maxilofacială. Prescrierea principalelor antibiotice şi chimioterapice
antimicrobiene în
cabinetul de medicină dentară.
c) Discutarea utilizării practice a tuberculostaticelor, antiviralelor şi anticanceroaselor.
Efecte adverse la nivelul cavităţii bucale a chimioterapicelor anticanceroase. Prescrierea
unor medicamente din aceste grupe.
4
Medicaţia sistemului nervos vegetativ
a) Efectul vasoconstrictor al adrenalinei şi noradrenalinei pe mezenter de broască. Efectul
antiaritmic al propranololului asupra aritmiei la adrenalină pe ECG de şobolan.
Antagonismul acetilcolină – dextro-tubo-
curarină pe drept abdominal de broască. Discutarea utilizării practice şi prescrierea
principalelor medicamente
în cabinetul de medicină dentară a medicamentelor sistemului nervos vegetativ adrenergic şi
colinergic.
3
Medicamente pentru combaterea durerii 3
a) Analgezice centrale. Analgetice antipiretice antiinflamatoare. Efectul deprimant
respirator al morfinei la şobolan şi antagonizarea lui prin nalorfină. Efectul Straub al
morfinei la şoarece. Dependenţa la opiacee şi reguli particulare de prescriere a
medicamentelor analgezice centrale. Utilizarea practică a analgezicelor centrale şi analgeto
– antipiretice – antiinflamatoare în practica dentară. Prescrierea principalelor medicamente
din aceste clase.
b) Anestezice locale. Efectul anestezic de suprafaţă al lidocainei la iepure. Efecte
convulsivante lae anestezicelor locale la şobolan şi combaterea lor prin barbiturice.
Activitatea anestezică locală a unor substanţe anestezice locale în anestezia de conducere la
broască. Acţiunea diferenţiată a anestezicelor locale pe fibrele senzitive şi motorii ale unui
nerv mixt. Utilizarea anestezicelor locale în practica dentară . Prescrierea principalelor
medicamente din această clasă.
c) Narcotice. Narcoza pe cale inhalatorie la şoarece. Efectul cloralhidratului la broască.
Potenţarea efectului narcotic al pentothalului sodic la asocierea cu clorpromazină la
şobolan.
Medicaţia SNC
a) Hipnotice şi sedative. Utilizarea lor în practica dentară şi prescrierea principalelor
medicamente.
b) Anxiolitice (tranchilizante minore), neuroleptice (tranchilizante majore),
anticonvulsivante – antiepileptice, antiparkinsoniene. Riscul dependenţei în abuzul de
anxiolitice. Prescrierea principalelor medicamente.
c) Medicaţia excitantă a SNC (excitante corticale, bulbare, medulare). Antidepresive.
Prescrierea principalelor medicamente. Acţiunea convulsivantă a cafeinei, pentetrazolului şi
stricninei la broască.
3
Medicaţia sângelui
a) Efectul hemostatic al apei oxigenate, soluţiei de trombină, bureţilor de fibrină.
Prescrierea principalelor medicamente hemostatice şi procoagulante. Riscurile medicaţiei
anticoagulante în terapia dentară. Tratamentul dentar al pacienţilor cu tulburări de
hemostază. Tratamentul hemoragiei postextracţionale.
2
Hormoni, antihistaminice H1, vitamine, electroliţi
a) Discutarea utilizării corecte a glucocorticosteroizilor. Prescrierea principalelor medicamente.
b) Discutarea tratamentului diabetului zaharat, hipo şi hipertiroidismului. Prescrierea principalelor
medicamente.
c) Antihistaminice H1 folosite în alergii. Prescriererea principalelor medicamente.
d) Diselectrolitemii. Corectarea lor. Fluorul în practica dentară.
2
Medicaţia unor aparate şi sisteme
a) Discutarea utilizării practice a medicamentelor din clasa domeniului cardio-vascular
(tonicardiace,
antiaritmice, antihipertensive, antianginoase, vasoconstrictoare şi vasodilatatoare periferice).
Implicaţii
în practica dentară. Prescrierea principalelor medicamente.
b) Discutarea utilizării practice a medicamentelor aparatului digestiv. Prescrierea principalelor
medicamente.
c) Discutarea utilizării practice a medicamentelor aparatului respirator. Prescrierea principalelor
medicamente.
3
Farmacologia cariei dentare şi a bolii periodontale
a) Tratamentul efectelor secundare produse de substanţe vasoconstrictoare (asociate anestezicelor
locale).
b) Tratamentul urgenţelor medicale în pactica dentară.
b) Tratamentul şocului alergic la peniciline şi cefalosporine.
c) Tratamentul reacţiilor adverse la anestezicele locale.
d) Antidotismul în accidente prin substanţe medicamentoase folosite în cabinetul de
medicină dentară.
1
28
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie minimală obligatorie:
1. C.C. Georgescu: Farmacologie - curs pentru studenţii Facultăţii de Medicină Dentară, EMUC, 2013;
2. C.C. Georgescu, V.A. Voicu, Florica Popescu (autori), D. Hertzog (coautor): Farmacologie-curs,
EMUC, 2005;
3. A.A. Tica, V.A. Voicu: Farmacologie, EMUC, 2009;
4. O.S. Tica et al.: Farmacoterapie obstetricală, EMUC, 2013.
5. O.S. Tica, A. Văduva, D. Herzog: Îndrumar de lucrări practice de Farmacologie, EMUC, 2010.
Bibliografie suplimentară: 1. Goodman&Gilman (ed): The Pharmacological Basis of Therapeutics, 12
th edition, Ed. McGraw-Hill,
2011;
2. Katzung B.G. (ed): Basic & Clinical Pharmacology, 12th edition, Ed. Appleton and Lange, 2011.
3. D.G. Grahame-Smith, J.K. Aronson: Oxford Textbook of Clinical Pharmacology and Drug Therapy, 3rd
edition, Oxford University Press, 2002.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, curs interactiv în scopul realizării feed-back-ului, explicarea unor
noţiuni mai greu înţelese de studenţi, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice lucrări experimentale în echipă, prescriere de medicamente
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 28
2. Studiu după manual, suport de curs 14
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 14
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 14
6. Realizare de referate, eseuri 4
7. Pregătire lucrări/teme de control 10
8. Pregătire prezentări orale 4
9. Pregătire examinare finală 4
10. Consultaţii 2
11. Documentare pe teren 0
12. Documentare pe internet 4
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 2
14. Alte activităţi 2
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2
Disciplina
Farmacologie
Ultimele două
săptămâni ale
semestrului II
Asist. univ.
responsabil de
grupa de
studenţi
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina
Farmacologie
Prima zi de
luni a fiecărei
luni a
semestrului II,
orele 16-18
Prof. Univ.
Dr.Georgescu
Cristian
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Disciplina
Farmacologie
Prima zi de
marţi a
fiecărei luni a
semestrului II,
orele 16-18
Prof. Univ.
Dr.Georgescu
Cristian
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs test grilă test grilă test grilă
Lucrări
practice oral scris Scris 20%
Examen test grilă test grilă test grilă 60%
Verificare 20% 10% 70% 20%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Prima zi de miercuri a fiecărei luni
a semestrului II, orele 16-18 Disciplina Farmcologie
Prof. Univ. Dr.Georgescu
Cristian
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree FFiizziioollooggiiee,, MMeeddiicciinnăă IInntteerrnnăă
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
SSaallăă ccuurrss,, llaabboorraattoorr ddee
lluuccrrăărrii pprraaccttiiccee,, aappaarraattuurraa
DDiisscciipplliinneeii FFaarrmmaaccoollooggiiee
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr.
Popescu Sanda-Mihaela
Prof. univ. dr.
Mercuţ Veronica, Decan FMD
Prof. univ. dr.
Georgescu Corneliu-Cristian
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei IGIENĂ
Codul disciplinei MD2110
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L 1 DF DI 1 - 1 2 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Prejbeanu Ileana
Instituţia UMF din Craiova, Facultatea de Medicină
Departamentul Departamentul IV – Specialităţi medicale II
Titlul ştiinţific Doctor în Medicină
Gradul didactic Profesor universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
evidenţierea interrelaţiilor existente între factorii de mediu (aer, apă, sol, aliment) şi
comunităţile umane;
recunoaşterea efectelor exercitate de către noxele prezente în factorii de mediu asupra
sănătăţii umane, în general, şi asupra sănătăţii cavităţii bucale, în particular;
identificarea măsurilor de profilaxie necesare pentru menţinerea sănătăţii mediului şi,
implicit, a sănătăţii comunităţilor umane;
însuşirea noţiunilor de bază referitoare la igiena unităţilor sanitare.
Obiective specifice
definirea noţiunilor de poluare, contaminare, infestare şi contaminare radioactivă a
factorilor de mediu;
identificarea surselor şi a factorilor de poluare/contaminare a aerului, apei şi alimentelor;
recunoaşterea riscurilor pentru sănătate generate de poluarea, contaminarea, infestarea şi
contaminarea radioactivă a factorilor de mediu;
ilustrarea rolurilor jucate în organism de nutrienţii prezenţi în produsele alimentare;
evaluarea valorii nutritive şi energogene a produselor alimentare;
dobândirea unor noţiuni fundamentale de radioprotecţie;
descrierea structurii funcţionale a unui cabinet de medicină dentară.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului, studentul trebuie:
să enumere rolurile pe care nutrienţii energogeni şi catalitici le au în organismul uman, precum
şi sursele lor alimentare şi consumul mediu zilnic;
să aprecieze valoarea nutritivă şi energogenă a grupelor de produse alimentare;
să identifice potenţialitătile patogne ale factorilor de mediu;
să propună măsuri de prevenire şi combatere a poluării, contaminării, infestării şi contaminării
radioactive a factorilor de mediu;
să îşi însuşească noţiuni de bază privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale
la radiaţii ionizante;
să cunoască normele igienico-sanitare şi structura funcţională obligatorii pentru un cabinet de
medicină dentară;
să enumere principiile de bază ale gestionării deşeurilor provenite din activitatea medicală;
să menţioneze actele legislative în vigoare în domeniul igienei unităţilor sanitare.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului, studentul vafi capabil:
să analizeze calitatea factorilor de mediu (aer, apă, aliment) prin compararea valorilor
determinate ale unor parametrici fizici, chimici, microbiologici ai acestora cu normele sanitare în
vigoare;
să aprecieze respectarea cerinţelor igienico-sanitare necesare funcţionării unui cabinet de
medicină dentară (factori de microclimat, nivel de iluminare, nivel de sanitaţie, aprovizionare cu apă
potabilă);
să efectueze examenul organoleptic al unui produs alimentar.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului, studentul trebuie:
să îşi însuşească un comportament etic şi deontologic, adecvat profesiei de medic;
să se fi implicat în activităţile ştiinţifice şi educative ale disciplinei;
să înţeleagă importanţa integrării într-un colectiv, în care să-şi valorifice propriile iniţiative,
potenţialul intelectual, profesional şi moral;
să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a dezvoltării sale profesionale.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Nutrienţi (energogeni şi catalitici): generalităţi, structură, roluri în organism, consum
mediu zilnic şi consecinţele consumului dezechilibrat, surse alimentare. 2 ore
2. Produsele alimentare: lapte şi derivate lactate; carne, peşte şi derivate din carne şi peşte;
ouă; legume şi fructe; cereale, derivate de cereale şi leguminoase uscate; grăsimi
alimentare; produse zaharoase; băuturi - categorii de produse, valoare nutritivă şi
energogenă, consum mediu zilnic.
3 ore
3. Potenţialităţi patogene ale produselor alimentare: factori endogeni şi factori exogeni.
Măsuri profilactice pentru menţinerea calităţii nutritive şi a salubrităţii produselor
alimentare.
2 ore
4. Igiena aerului: compoziţia chimică; poluarea aerului şi actiunea sa asupra organismului;
contaminarea aerului, profilaxia şi combaterea sa. 2 ore
5. Igiena apei: potenţialităţile patogene ale apei; parametrii de calitate a apei potabile. 2 ore
6. Igiena reziduurilor - gestionarea deşeurilor provenite din activitatea medicală. 1 oră
7. Igiena radiaţiilor: radiaţiile ultraviolete, infraroşii, luminoase şi ionizante -
caracteristici, surse de radiaţii, acţiune asupra organismului uman, măsuri profilactice.
Noţiuni de radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante.
1 oră
8. Igiena unităţilor sanitare - structura funcţională a cabinetelor de medicină dentară. 1 oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Examenul igienico-sanitar al produselor alimentare - al laptelui şi derivatelor lactate, al
cărnii, peştelui şi derivatelor din carne şi peşte, al ouălor, al legumelor şi fructelor, al
cerealelor, derivatelor de cereale şi leguminoaselor uscate, al grăsimilor alimentare, al
produselor zaharoase, al băuturilor, al conservelor alimentare.
6 ore
2. Determinarea contaminării aerului. Determinarea contaminării obiectelor şi suprafeţelor 2 ore
3. Determinarea factorilor de microclimat. Determinarea contaminării apei. Determinarea
clorului rezidual. Dezinfectia apei în condiţii de necesitate. 2 ore
4. Detecţia radiaţiilor ionizante. Determinarea contaminării radioactive a organismului
uman. 2 ore
5. Determinarea radiaţiilor luminoase. Determinarea zgomotului. 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Mănescu Sergiu (coord.) – (1996) Igiena, Editura Medicală, Bucureşti.
2. Prejbeanu Ileana – (2002) Igiena alimentaţiei-caiet de lucrări practice, Editura Medicală Universitară,
Craiova.
3. Prejbeanu Ileana – (2004) Curs de Igiena alimentaţiei pentru studenţi, Editura Medicalǎ Universitarǎ,
Craiova.
4. Frumkin Howard (editor) – (2005) Environmental Health – fom Global to Local – Jossey-Bass, San
Francisco, California (la disciplină).
5. Hilgenkamp Kathryn – (2006) Environmental Health – Ecological Perspectives, Jones and Bartlett
Publishers Sudbury, Massachusetts (la disciplină).
6. Petrişor Dorin (sub red.) – (2007) Mediul şi sănătatea publică, Editura Sitech, Craiova.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs expunere, conversaţie examinatorie, dezbaterea
Lucrari practice explicaţii, aplicaţii practice, demonstraţii
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
două Sediul Ultima Asistentul de -
absenţe disciplinei săptămână din
semestru
grupă
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
- Sediul
disciplinei
Marţi,
miercuri, joi,
orele 12-14
Prof. univ. dr. I.
Prejbeanu, as.
univ. V.
Dinescu, as.
univ. L. Radu
(în funcţie de
orar)
Temele dezbătute la
curs şi LP în
săptămâna în curs
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
- Sediul
disciplinei
Joia, orele 14-
16
As. univ. V.
Dinescu, as.
univ. L. Radu
(prin rotaţie)
Temele dezbătute la
curs şi LP în
săptămâna în curs
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral Bonificaţie pentru prezenţă
Lucrări
practice
oral/aplicaţie
practică/lucru
în grup
scris 20%
Examen - - - -
Verificare proba practică +
test grilă
20% proba practică +
60% test grilă
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
30 de minute în fiecare săptămână,
după încheierea cursului Sala de curs
Prof. univ. dr. Ileana
Prejbeanu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Director de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Roşu Anca Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD Prof. univ. dr. Prejbeanu Ileana
Notă: 91) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
92) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 93) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
94) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
95) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
IMUNOLOGIE
(Această fisă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Imunologie
Codul disciplinei MD2111
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Se
m.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
LICENT
A
I DF DI 1 - 2 3 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele SILOSI ISABELA
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul 2
Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori PROF ROGOZ SUZANA
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
Informatii aduse la zi din literatura de specialitate privind urmatoarele teme:
Imunitatea inascuta si imunitatea adaptativa
Elementele sistemului imun
Structura si categoriile de antigene
Complexul CMH
Imunoglobulinele, structura, functii clase si subclase
Categorii de raspunsuri imune(umoral si celular)
Imunitatea in infectii
Notiuni de imunopatologie
Apararea antitumorala
Mecanisme imune in respingerea grefelor
Obiective specifice:
-sa stabileasca mecanismele imunopatologice care guverneaza o anumita afectiune infectioasa sau
neinfectioasa
-sa formuleze un panel de investigatii imunologice care sa contribuie la stabilirea diagnosticului si
prognosticului afectiunii,
- sa indice configuratia imunoterapeutica necesara dupa consultarea medicului specialist.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască modalitatile de aparare innascuta si dobandita a organismului
- identifice instalarea unui raspuns imun aberant si sa stabileasca mecanismele imunopatologice care
guverneaza o anumita afectiune infectioasa sau neinfectioasa
- formuleze un panel de investigatii imunologice care sa contribuie la stabilirea diagnosticului si
prognosticului afectiunii
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- stabileasca competenta imunopatologica a unui pacient
- identifice o anumita stare imunopatologica : boli autoimune, stari de hipersensibilitate,
imunodeficiente.
- indice configuratia imunoterapeutica necesara dupa consultarea medicului specialist.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- se informeze suplimentar consultand bibliografia indicata in cadrul orelor de curs
- lucreze în echipă cu specialistul cu care sa stabileasca atitudinea terapeutica
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Introducere in sistemul imun: apararea innascuta si adaptativa 1ora
Anatomia si elementele celulare ale sistemului imun 1 ora
Antigene 1 ora
Imunoglobuline: nomenclatura, clase si subclase, structura, functie si imunogenetica 2 ore
Etapele raspunsurile imune 2 ore
Tipuri de raspunsuri imune 1 ora
Raspunsurile imune umorale 1 ora
Raspunsurile imune mediate celular 2 ore
Citokine: origine, structura, efecte, situs de actiune, metabolism, reglare 2 ore
Imunitatea mucoaselor 1 ora
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
LUCRAREA 1. Recoltarea şi pregătirea produselor patologice in vederea efectuării testelor
imunoserologice
Categorii de diluţii utilizate in reacţiile serologice
Spălarea şi obţinerea suspensiilor de hematii folosite în reacţiile antigen-anticorp.
2 ore
LUCRAREA 2.
Reacţii de aglutinare
-aglutinarea pe lamă
-aglutinarea în tuburi
-tehnici de aglutinare folosite în identificarea germenilor (enterobacterii,
streptococi-coaglutinarea)
-tehnici de aglutinare utilizate în diagnosticul serologic al infecţiilor
-testul Coombs.
-latex aglutinarea (identificarea factorului reumatoid)
3 ore
LUCRAREA 3.
Reacţii de precipitare
-reacţii de precipitare în mediul lichid
-reacţii de precipitare în mediul solid
Dozarea complexelor imune circulante
Identificarea crioglobulinelor
3 ore
LUCRAREA 4.
Reacţii de imunofluorescenţă - variantele directă şi indirectă.
Tehnici de identificare a autoanticorpilor
Reacţia de seroneutralizare ( reacţii in vivo”, reacţii “in vitro”)
4 ore
LUCRAREA 5.
Reacţii antigen-anticorp care utilizează hematii
-reacţia de inhibare a hemaglutinării
-reacţia de hemaglutinare pasivă
-reacţia de fixare a complementului
-reacţia ASLO
4 ore
LUCRAREA 6.
Teste imunoenzimatice (ELISA )- variante
-diagnosticul serologic în SIDA şi identificarea antigenului HBs prin tehnica ELISA
-evidenţierea autoanticorpilor în bolile reumatismale sistemic\
Radioimunotestarea ( RIA )
4 ore
LUCRAREA 7.
Tehnici utilizate pentru investigarea răspunsului imun celular şi local
-Tehnici de obţinere şi purificare a limfocitelor din sânge şi limfă.
-Tehnici de rozetare
-Flowcitometria
-Intradermoreacţii care investighează rectivitatea imună mediată-celular
4 ore
LUCRAREA 8.
Categorii de investigaţii imunologice in starile imunopatologice:
Teste de investigare in imunodeficiente
Teste de investigare in dtari de hipersensibilitate
Teste de investigare in boli autoimune
4 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Roitt I, Rabson A. (2000) – Really Essentially Medical Immunilogy. Blackwell Science Ltd, Oxford
Roitt I., Brostoff J., Male D. (2001) – Immunology, sixth edition, Mosby, W.B.Saunders, London
Suzana Rogoz, Isabela Siloşi (2002)- Imunologie – curs, Editura Medicală Universitară Craiova
Isabela Siloşi, Suzana Rogoz. (2005). Investigaţiile de laborator in imunologia clinică Ed. Medicală
Universitară, Craiova,
Isabela Silosi, M Cojocaru, C Silosi, Suzana Rogoz (2011). Relevanta clinica a investigarii
autoanticorpilor. Isabela Silosi, M Cojocaru, C Silosi Suzana Rogoz. Editura Medicala Universitara,
Craiova
Peter J. Delves, Seamus J. Martin D, R. Burton, Ivan Roitt ( 2011). Roitt's Essential Immunology, 12th
Edition, Wiley-Blackwell
Isabela Siloşi (2013). Investigaţiile de laborator in imunologia clinică Editia a II a Ed. Medicală
Universitară, Craiova.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
.Studiul bibliografiei minimale indicate
Documentare suplimentară în bibliotecă
Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
Pregătire lucrări/teme de control
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Laborator
Imunologie,
Sala nr 233
Cladirea veche
09 – 13
decembrie
Dr. Silosi
Isabela
Reactii de aglutinare
Reactii de precipitare
Reactii de
imunofluorescenta
Reactia de
seroneutralizare
Reactii de
hemaglutinare pasiva
Reactia de fixare a
complementului
Reactii de inhibare a
hemaglutinarii
ELISA
RIA
Evidentierea
autoanticorpilor in
bolile reumatismale
sistemic
Tehnici utilizate pentru
investigarea
raspunsului imun
celular si local.
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Vineri
13- 16
Laborator
Imunologie,
Sala nr 233
Cladirea veche
11 octombrie-
13 decembrie
Dr. Silosi
Isabela
Teste de aglutinare
utilizate in diagnosticul
serologic al infectiilor:
testul Coombs, latex
aglutinarea(identificare
a factorului reumatoid)
Dozarea complexelor
imune circulante
Identificarea
crioglobulinelor
Tehnici de identificare
a autoanticorpilor prin
imunofluorescenta
indirecta
Diagnosticul serologic
in SIDA si identificarea
antigenului HBs prin
tehnica ELISA
Intradermoreactii care
evidentiaza
reactivitatea imuna
mediata celuar
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Luni 16 -
18
Laborator
Imunologie,
Sala nr 233
Cladirea veche
7 octombrie –
9 decembrie
Dr. Silosi
Isabela
Reactii de aglutinare in
tuburi
Reactii de precipitare in
mediul solid
Imunofluorescenta
indirecta
Hemaglutinarea directa
Inhibarea
hemaglutinarii
Reactia de fixare a
complementului
ASLO
ELISA
RIA
Intradermoreactii care
evidentiaza
reactivitatea imuna
mediata celuar
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris 80%
Lucrări
practice aplicatie practica 20%
Examen
Verificare MD
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima vineri a fiecarei luni LLaabboorraattoorr iimmuunnoollooggiiee -- ssaallaa 223333 Dr. Silosi Isabela
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
LLaabboorraattoorr iimmuunnoollooggiiee -- ssaallaa
223333,,
SSaallaa ccuurrss aammffiitteeaattrruu eettaajj 22 ––
ccllaaddiirreeaa vveecchhee
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Univ. Dr. Osiac Eugen Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef. Lucr. dr. Silosi Isabela
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ
Domeniul de licenţă SĂNĂTATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei PSIHOLOGIE MEDICALĂ
Codul disciplinei MD2212
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
2
L I DC DI 1 1 2 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele NECHITA FLORINA
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul V
Titlul ştiinţific
Gradul didactic ASISTENT UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
ASOCIAT
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- fixarea şi aprofundarea unor noţiuni de baza din domeniul psihologiei pe care studentul le va
întâlni şi cu care se va confrunta pe parcursul anilor de învăţământ ai FMD
- formarea unui set minim de abilităţi de consiliere terapeutică şi comunicare eficientă.
Obiective specifice
La finalizarea activităţilor aferente disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- să opereze cu noţiunile de psihologie în activitatea medicală curentă;
- să identifice factorii psihologici ce determină sau contribuie în boală sau problema medicală;
- să descrie stilul de viaţă al pacientului în funcţie de cele patru componente;
- să exemplifice comportamentele medicului dentist care sunt implicate în cele trei tipuri de
prevenţie;
- să identifice cauzele stresului la pacient şi tipul de coping folosit;
- să descrie trăsăturile imunogene şi disimunogene de personalitate ale pacientului;
- să comunice corect un diagnostic şi planul de tratament.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1.Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să descrie efectele stresului asupra stării de sănătate
- să identifice comportamentele implicate în boală şi sănătate
- să explice prevenţia şi efectele ei asupra sănătăţii
- să stabilească diagnosticul diferenţial între manifestările psihosomatice
V.2.Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să opereze corect cu termeni psihologici
- să identifice şi să descrie fenomene psihologice prezente în relaţia cu pacientul
V.2.2. Abilităţi de comunicare La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să comunice corect un diagnostic
- să comunice eficient cu pacientul şi colegii
- să comunice asertiv
- să manifeste empatie
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1. CURS (subiecte/teme) Nr. ore
12. Introducere în psihologia medicală 2
13. Normal şi patologic. Sănătate şi boală 2
14. Stilul de viaţă 2
15. Stresul psihic 2
16. Vulnerabilitatea psihică 2
17. Psihologia stărilor terminale 2
18. Comunicarea eficientă 2
VI.2. LUCRĂRI PRACTICE (subiecte/teme)
1. Introducere în psihologia medicală 2
2. Normal şi patologic. Sănătate şi boală 2
3. Stilul de viaţă 2
4. Stresul psihic 2
5. Vulnerabilitatea psihică 2
6. Psihologia stărilor terminale 2
7. Comunicarea eficientă a unui diagnostic 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Iamandescu, Ioan-Bradu – Psihologie medicală, Editura INFOMedica, Bucureşti, 2005
2. Andronic, Ioan – Psihologie generală şi psihologia medicală, Editura SITECH, Craiova,
2004
3. Băiceanu, Leonard - Dicţionar ilustrat de psihologie englez-român, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2004
4. Buzdugan, Tiberiu - Psihologia pe înţelesul tuturor, Bucureşti, EDP, 2008
5. Crăciun, Ruxandra-Maria- Asistarea (acompanierea) bolnavului terminal în context
familial, Iaşi, Editura Lumen, 2006
6. Dumitrescu, Marinela, Dumitrescu, Sorina - Educaţia pentru sănătate mentală şi emoţională.
Ghid metodologic pentru pregatirea cadrelor didactice, Craiova, Editura ARVES, 2005
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, exerciţiul, jocul de rol
Studiu
individual
Tip de activitate Nr.
ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sala 601
Medicina Veche
- Extensie
Ultimele două
săptămâni din
semestrul I
Asist. univ.
drd. Nechita
Florina
În funcţie de necesităţi
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sala 707
Medicina Veche
- Extensie
În fiecare
săptămâna,
orele 12-14
Asist. univ.
drd. Nechita
Florina
În funcţie de necesităţi
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sala 601
Medicina Veche
- Extensie
În fiecare
săptămâna,
orele 12-14
Asist. univ.
drd. Nechita
Florina
În funcţie de necesităţi
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral oral oral
Lucrări
practice oral scris oral 20%
Examen
Verificare scris 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
În fiecare luni, orele 16-18 Sala 707,
Medicina Veche - Extensie
Asist. univ. drd. Nechita
Florina
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree Psihologie generală, Ştiinţele comportamentului, Psihologia
dezvoltării
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Zaharia Cornelia Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Asist. univ. drd. Nechita Florina
Notă: 6) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
7) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 8) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
9) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
10) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PREVENŢIE ORO-DENTARĂ
Codul disciplinei MD2213
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 1 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Dăguci Cristian
Instituţia Facultatea de Medicina Dentară
Departamentul 2
Titlul ştiinţific Doctor in medicina
Gradul didactic Şef lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.o.
Colaboratori Stanciu Adina
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
- Obiective generale: dobîndirea de cunostinţe, aptitudini, comportamente, abilităţi de
comunicare necesare practicii medicale în domeniul clinic.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a principiilor etice profesionale de îngrijire a
pacienţilor, a metodelor de relaţionare interdisciplinară şi dezvoltarea abilităţii de a lucra în
echipă
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de
Prevenţie Oro-dentară
- corelaţii între obiectivele specifice cursului de Prevenţie Oro-dentară şi experienţa
educaţională anterioară,
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă): în vederea prevenirii
transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară, studenţii trebuie să cunoască:
- căile de transmitere a infecţiilor în cabinetul de medicină dentară
- recunoaşterea principalelor boli ce pot fi transmise în cabinetul de medicină dentară,
- conceptul precauţiunilor universale, precauţiunilor standard şi precauţiunilor adiţionale,
- importanţa echipamentului de protecţie şi modul corect de folosire a acestuia,
- regulile recirculării instrumentarului refolosibil,
- gestionarea deşeurilor
- metodele de dezinfecţie şi sterilizare impuse în cabinetul dentar,
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască:
lanţul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară,
conceptul precauţiunilor universale, precauţiunilor standard şi precauţiunilor adiţionale,
etapele recirculării instrumentarului refolosibil,
categoriile de deşeuri şi gestionarea lor
-să identifice: sursa de infecţie, poarta de intrare a agentului patogen
-să descrie:
protocolul de control al infecţiilor în cabinetul de stomatologie,
tehnicile de manipulare în condiţii de siguranţă a categoriilor de deşeuri,
tehnicile în vederea manipulării în condiţii de siguranţă a acelor de seringă,
suprafeţele din cabinetul dentar în funcţie de riscul de contaminare
pregătirea unui cabinet de medicină dentară pentru o zi de lucru
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute:
- utilizarea corectă a echipamentului de protecţie,
- tehnica de spălare-decontaminare a mîinilor,
- etapele de recirculare a instrumentarului refolosibil: precurăţirea, curăţirea propriu-zisă (curăţirea
manuală şi ultrasonică), - - împachetarea în vederea sterilizării
- sterilizarea uscată şi umedă şi urmărirea paramaetrilor sterilizării
- recunoască:
- indivizi din grupe de risc crescut de transmitere a infecţiilor
- categoriile de deşeuri
- instrumentarul critic cu risc crescut de transmitere accidentală a infecţiilor
- identifice:
- sursele de infecţie din cabinet şi protocolul special de control al infecţiei
- corectitudinea parametrilor de funcţionare a paratelor de sterilizare
categoriile de dezinfectanţi chimici în funcţie de clasificarea suprafeţelor din cabinetul de medicină
dentară
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să culeagă informaţiile anamnestice pentru încadrarea eventuală a pacientului în grupurile de risc
crescut de transmitere a infecţiei în cabinetul de medicină dentară
- să lucreze în echipă, să colaboreze cu personalul auxiliar
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Tema1 . Introducere în prevenţia oro-dentară 2
Noţiuni de prevenţia primară, prevenţia secundară şi prevenţia terţiară.
Lanţul transmiterii infecţiei în cabinetul de medicină dentară: agentul cauzal, sursa de
infecţie, poarta de intrare, căile şi mecanismele de transmitere a agentului infecţios, poarta
de ieşire, gazda susceptibilă.
Posibilităţi de transmitere a infecţiei în cabinetul stomatologic
TemaII. Afecţiuni grave care se pot transmite în cabinetul de medicină dentară pe durata
procedurilor stomatologice:
2
Hepatite virale A, B, C, D, E
Infecţia cu virusul HIV
Tuberculoza
Tema III. Controlul infecţiilor în cabinetul stomatologic: 3
- Conceptul precauţiunilor universale / precauţiunilor standard/ precauţiunilor
adiţionale
- Prevenirea primară a transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară prin
o anamneza medicală,
o prevenirea expunerii la infecţii transmise pe cale sanguină
o controlul contaminării pe cale aeriană: agenţii contaminanţi ai aerului;
măsuri de control al transmiterii infecţiilor pe cale aeriană,
o controlul contaminării reţelei de apă a unitului dentar,
o prevenirea transmiterii infecţiilor prin intermediul mâinilor contaminate:
igiena mâinilor, îngrijirea mâinilor, tehnica de spălare-decontaminare a
mâinilor şi produse de igienizare pentru mâini.
- Echipamentul de protecţie personală:
o halat de unică folosinţă, halatul sau uniforma lavabilă, boneta,
o masca oro-nazală (facială),
o ochelari de protecţie, scut de protecţie, vizieră
o mănuşi de protecţie.
Tema IV. Tehnici de barieră în cabinetul de medicină dentară 1
Protecţia pacientului (bariere fizice de protecţie a pacientului)
Bariere de protecţie pentru echipament şi aparatură medicală
Categorii de deşeuri şi gestionarea deşeurilor.
Tema V. Prevenirea secundară a transmiterii infecţiilor în cabinetul stomatologic: 4
- Decontaminarea instrumentarului
- Decontaminarea zonelor(suprafeţelor) din cabinetul de medicină dentară
- Recircularea instrumentarului refolosibil: prespălarea (precurăţirea), curăţirea
propriu-zisă (ultrasonică, manuală), împachetarea în vederea sterilizării
- Metode de sterilizare utilizate în stomatologie: sterilizarea prin căldură umedă
(vapori sub presiune), sterilizarea prin căldură uscată,
- Metode de dezinfecţie utilizate în stomatologie; dezinfectanţi chimici recomandaţi în
medicina dentară (glutaraldehidele, compuşii de clor, compuşii fenolici,iodoforii)
Tema VI. Protocol special de control al infecţiilor 2
Tehnici aseptice pentru medicaţia parenterală
Dispozitive de unică folosinţă
Apele de gură( antiseptice)
Tehnici de protecţie pentru intervenţii invazive
Tehnici speciale de barieră de protecţie: echipament de protecţie, aparatură medicală şi
gestionarea deşeurilor
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
tema I Lanţul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară: 2
Agentul cauzal, sursa de infecţie, poarta de intrare, căile şi mecanismele de transmitere a
agentului infecţios, poarta de ieşire, gazda susceptibilă
Posibilităţi de transmitere a infecţiei în cabinetul de medicină dentară
temaII Afecţiuni grave care se pot transmite în cabinetul de medicină dentară pe durata
procedurilor stomatologice:
4
Hepatite virale A, B, C, D, E
Infecţia cu virusul HIV
Tuberculoza
temaIII Conceptul precauţiunilor universale / precauţiunilor standard/ precauţiunilor
adiţionale
2
temaIV Prevenirea expunerii la infecţii 2
Reguli de utilizare şi întreţinere a echipamentului de protecţie (halat, calotă, mănuşi, mască
buco-nazală, ochelari, ecran de protecţie).
Îngrijirea mâinilor
Tehnica de spălare-decontaminare a mâinilor şi folosirea produselor de igienizare şi
dezinfectare.
tema V Tehnica de recirculare a instrumentarului refolosibil 4
Etapele de recirculare a instrumentarului refolosibil: precurăţirea, curăţirea propriu-zisă
(curăţirea manuală şi ultrasonică),
Carcteristicile, utilizarea şi parametrii aparatelor de curăţat cu ultrasunete
Să cunoască metodele de împachetat în vederea sterilizării prin căldură umedă sau uscată
Împachetarea în vederea sterilizării. Metode de împachetat
tema VI. Metode de sterilizare a instrumentarului utilizate în stomatologie 3
Sterilizarea prin căldură umedă (vapori sub presiune)
Operare, parametrii de funcţionare(fizici, chimici, biologici)
tema VII Sterilizarea prin căldură uscată 3
Operare, parametrii de funcţionare(fizici, chimici, biologici)
tema VIII. 5 Metode de dezinfecţie utilizate în stomatologie; 2
Dezinfectanţii chimici recomandaţi în medicina dentară (glutaraldehidele, compuşii de clor,
compuşii fenolici, iodoforii).
Metodele de dezinfecţie în cabinetul stomatologic
tema IX. Categorii de deşeuri în cabinetul de medicină dentară şi gestionarea deşeurilor. 2
tema X. Tehnici de manipulare în condiţii de siguranţă a instrumentelor tăietoare
înţepătoare.
2
Tehnica unimanuală de reacoperire a acului de seringă
Dispozitivele de siguranţă în vederea manipulării în condiţii de siguranţă a seringilor şi a
acelor de seringă
tema XI. 7 Decontaminarea zonelor dintr-un cabinet dentar 2
Împărţirea suprafeţelor în zone după riscul de contaminare.
Tipuri de dezinfectanţi în funcţie de riscul de contaminare
Pregătirea unui cabinet de medicină dentară pentru o zi de lucru
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursul teoretic predat.
2. Normele tehnice privind curătarea, dezinfectia si sterilizarea în unitătile sanitare publice si private,
ORDINUL Ministrului Sănătăţii Publice nr. 261/06.02.2007.
3. M. Cuculescu – Actualizări la controlul infecţiei în cabinetul stomatologic, Editura Cermaprint,
Bucureşti, 2006.
4. N. Marcov – Prevenirea şi controlul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară, Editura
Cermaprint, Bucureşti, 2006.
5. I. Dănilă – Dentistică preventivă. Ed.Didactică şi Pedagogică, Buc. 2005
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, dezbatere, analiză, sinteză, învăţare interactivă, problematizarea,
prezentare pe videoproiector Power-point
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea , explicaţie, demonstraţie, discuţii, executarea
de manopere clinice, activitate în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul cursului predat
2. Studiu după suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică practică
6. Realizare de referate,
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire examinare finală
9. Consultaţii
10. Documentare pe teren
11. Documentare pe internet
12. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
13. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sediul
disciplinei
ultimele două
săptămâni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin orele
disciplinei
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1oră Sediul
disciplinei
Prima zi de
joi a lunii
Conf.
Dr.Patroi
Gabriela
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2ore Sediul
disciplinei
Prima zi de
joi a lunii
Conf.
Dr.Patroi
Gabriela
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris oral +scris 60%
Lucrări
practice
aplicaţie
practică
aplicaţie
practică aplicaţie practică 40%
Examen 10% 10% 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
prima vineri din lună 16.00-18.00 Sediul disciplinei Şef lucrări Dăguci Cristian
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări Dăguci Cristian
Notă: 11) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
12) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 13) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
14) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
15) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei DIAGNOSTIC ORO-DENTAR. ERGONOMIE STOMATOLOGICĂ
Codul disciplinei MD2114
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 1 2 3 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele DAGUCI CONSTANTIN
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARĂ
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O.
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
- Obiective generale dobîndirea de cunostinţe, aptitudini, comportamente, abilităţi de
comunicare necesare practicii medicale în domeniul clinic.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a principiilor etice profesionale de îngrijire a
pacienţilor, a metodelor de relaţionare interdisciplinară şi dezvoltarea abilităţii de a lucra în
echipă
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul disciplinei de
Diagnostic Oro-dentar şi Ergonomie Stomatologică
- corelaţii între obiectivele specifice cursului de Diagnostic Oro-dentar şi Ergonomie
Stomatologică şi experienţa educaţională anterioară,
- Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul (a)va fi capabil (ă):
- de a culege datele necesare pentru un diagnostic complet şi corect
- să cunoască tipurile de diagnostic
- să cunoască principiile de bază şi tehnicile de examinare a pacientului şi examenele
complementare necesare pentru a pune un diagnostic complet.
- însuşirea noţiunilor generale de ergonomie stomatologică şi a criteriilor de bază în organizarea
ergonomică a cabinetului de medicină dentară.
- însuşirea noţiunilor de profilaxie a bolilor profesionale ale medicului dentist.
- cunoştinţele necesare pentru organizarea cabinetului şi a activităţii medicului dentist în vederea
prevenirii bolilor profesionale ale acestuia.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
-cunoască: tipurile de diagnostic, etapele parcurse pentru elaborarea diagnosticului complet,
oportunitatea, utilitatea consultului interdisciplinar
-să identifice: semnele şi simptomele specifice patologiei oro-dentare,
-să descrie: modificările fără semnificaţie patologică şi a celor cu semnificaţie patologică întălnite la
nivelul structurilor cavităţii orale
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute:
- corect şi complet anamneza pacientului
- tehnicile de examinare: inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie, examinarea cu ajutorul
mirosului, examinarea funcţiilor
- să aplice tehnicile de examinare în evaluarea extraorală şi intraorală a pacientului şi să le
înregistreze în scris în foaia de observaţie clinică sau în format electronic
- amprenta pentru modelul de studiu
- recunoască: semnele şi simptomele specifice patologiei oro-dentare, modificările fără
semnificaţie patologică şi a celor cu semnificaţie patologică întălnite la nivelul structurilor
cavităţii orale
- identifice: elemente din anamneză ce pot fi corelate cu patologia oro-dentară, elemente de
patologie ale structurilor cavităţii orale
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să culeagă informaţiile: prin tehnica interviului, a chestionarului şi a metodei combinate( interviu+
chestionar) şi a consultului interdisciplinar
- să transmită pacientului diagnosticul conform statutului socio-cultural şi educaţional al acestuia,
asigurându-se de însuşirea corectă a informaţiilor primite de acesta
- să lucreze în echipă, să ia legătura cu medicul de familie, cu medicul specialist pentru clarificarea unor
aspecte anamnestice sau în caz de urgenţă, şi cu colegi de alte specialităţi stomatologice pentru
stabilirea unui diagnostic complet oro-dentar; să respecte colegii fără discriminare
- să comunice cu aparţinătorii în cazul copiilor şi a persoanelor cu disabilităţi, şi să se asigure că aceştia
au înţeles corect informaţiile primite
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
tema I: Diagnostic oro-dentar. Aspecte generale. Etapele elaborării diagnosticului 2
Tipuri de diagnostic: Diagnostic prezumtiv, diagnostic diferenţial, diagnostic clinic,
diagnostic de laborator, diagnostic etiologic, diagnostic de urgenţă, diagnosticul complet
stomatologic(final), screening-ul şi controlul periodic
Definiţia semnelor clinice şi a simptomelor
Tehnici de examinare: inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia, examinarea cu ajutorul
mirosului, evaluarea funcţiilor
Leziuni elementare ale mucoasei şi tegumentului.
tema II: Anamneza: 1
Etapele şi metodele realizării anamnezei - metoda interviului, chestionarului şi metoda
combinată
Motivul prezentării
Istoricul afecţiunii
tema III: Examinarea şi evaluarea clinică a pacientului. 1
Evaluarea clinica generală a pacientului, semnele vitale( tensiune arterială, puls, ritm
respirator, temperatura)
tema IV: Examinarea loco-regională 1
Examenul şi evaluarea extraorală( examenul exo-oral): examenul feţei şi figurii, examenul
tegumentelor, contururilor osoase, sinusurilor, punctelor de emergenţă nervoasă trigeminală,
ganglionilor limfatici, articulaţiei temporo-mandibulară, regiunii submandibulare, regiunii
cervicale
tema V: Examenul şi evaluarea cavităţii orale(examenul endo-oral) 3
Examenul părţilor moi: mucoasa orală, aspectul mucoasei orale, variaţii ale morfologiei
normale ale mucoasei fără semnificaţie patologică
Examenul dinţilor: examenul arcadelor dentare în dentiţia temporară, examenul arcadelor
dentare în dentiţia permanentă, evaluarea detailată(apelul dinţilor), durerea dentară
Examenul parodonţiului marginal
Examinarea funcţiilor: funcţia de întreţinere, masticatorie, fizionomică.
Modelul de studiu: analiza şi interpretarea modelului de studiu
Consultul interdisciplinar, utilitatea, oportunitatea consultului interdisciplinar, reguli pentru
clinicianul care face trimiterea.
Înregistrarea datelor în foaia de observaţie
Stabilirea diagnosticului complet stomatologic
tema VI: Noţiuni generale de ergonomie stomatologică. 4
Introducere în studiul ergonomiei.
Criterii (principii) în ergonomia stomatologică.
- Criteriul antropometric
- Criteriul fiziologic
- Criteriul neuro-psihic
- Criteriul cronobiologic
- Criteriul ambiental
- Criteriul economicităţii
- Criteriul competenţei profesionale
tema VII: Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetul de medicină dentară şi a locului de
muncă.
2
- Ergonomia cabinetului de medicină dentară
- Ergonomia locului de muncă
- Ergonomia programului de activitate
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
tema I Instrumentarul specific de consultaţie şi modul de folosire. 2
- Elaborarea diagnosticului oro-dentar.
- Întocmirea foii de observaţie clinică.
- Interviul iniţial al pacientului. Chestionarul medical. Metoda combinată: obiective,
reguli de bază în desfăşurarea intervului.
tema II Anamneza. 4
Etapele realizării anamnezei. Datele biografice ale pacientului, antecedente personale şi
heredocolaterale, motivul prezentării la medic, istoricul afecţiunii
tema III Tehnici de examinare
inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia, examinarea cu ajutorul mirosului, evaluarea
2
funcţiilor.
tema IV Tehnica examenului obiectiv locoregional 5
Examinarea extraorală: examenul feţei şi figurii, examenul tegumentelor, contururilor osoase,
sinusurilor, punctelor de emergenţă nervoasă trigeminală, ganglionilor limfatici, articulaţiei
temporo-mandibulară, regiunii submandibulare, regiunii cervicale
tema V Examenul cavităţii orale (examenul endo-oral) 5
Examenul părţilor moi: mucoasa orală, aspectul mucoasei orale, variaţii ale morfologiei
normale ale mucoasei fără semnificaţie patologică
Examenul dinţilor: examenul arcadelor dentare în dentiţia temporară, examenul arcadelor
dentare în dentiţia permanentă, durerea dentară
Examenul parodonţiului marginal
Examinarea funcţiilor: funcţia de întreţinere, masticatorie, fizionomică.
Înregistrarea datelor în foaia de observaţie.
tema VI Tehnici de amprentare pentru obţinerea modelului de studiu 2
Amprenta pentru obţinerea modelului de studiu
Analiza şi interpretarea modelului de studiu .
Stabilirea diagnosticului complet stomatologic
tema VII Noţiuni generale de ergonomie stomatologică. 4
Criterii (principii) în ergonomia stomatologică.
- Criteriul antropometric
- Criteriul fiziologic
- Criteriul neuro-psihic
- Criteriul cronobiologic
- Criteriul ambiental
- Criteriul economicităţii
- Criteriul competenţei profesionale
tema VIII: Organizarea ergonomică a activităţii în cabinetul de medicină dentară şi a locului
de muncă.
4
- Organizarea ergonomică a cabinetului de medicină dentară
- Ergonomia locului de muncă
- Organizarea ergonomică a actului medical
- Ergonomia programului de activitate
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursul teoretic predat.
2. Mirella Anghel – Diagnosticul oral. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara
3. Warren Birnbaum Stephen, M. Dunne – Oral Diagnosis: The clinician’s Guide, Wright, 2002
4. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999.
5. Burlui V, Morăraşu E. – Ergonomie stomatologică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1997.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, dezbatere, analiză, sinteză, învăţare interactivă, problematizarea,
prezentare pe videoproiector Power-point
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea , explicaţie, demonstraţie, discuţii, executarea
de manopere clinice, activitate în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul cursului predat
2. Studiu după suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă şi internet
5. Activitate de pregătire specifică practică
6. Realizare de referate,
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sediul
disciplinei
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin orele
disciplinei
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 Sediul
disciplinei
Prima zi de
joi a lunii
Sef lucr.
Daguci
Constantin
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2 Sediul
disciplinei
Prima zi de
joi a lunii
Sef lucr.
Daguci
Constantin
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris oral +scris 60%
Lucrări
practice
aplicaţie
practică
aplicaţie
practică prezentare caz 40%
Examen 10% 10% 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
prima vineri din lună ora 16.00-
18.00 Sediul disciplinei Sef lucr. Daguci Constantin
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. Daguci Constantin
Notă: 16) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
17) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 18) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
19) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
20) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR 2014-2015
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul FMD 2
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei Metodologia cercetarii stiintifice
2.2. Codul disciplinei MD 2215
2.3 Titularul activităţilor de curs Sef lucr. Dr. Predescu Anca Mihaela
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
Sef lucr. Dr.Predescu Anca Mihaela
2.5.Gradul didactic Sef Lucrari
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
2.7. Anul de
studiu
II 2.8.
Semestrul
II 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DC 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 1
3.7 Total ore studiu
individual 22
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Numărul de credite4)
2
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe solide de Histologie, Anatomie, Embriologie,
Biologie Celulară şi Moleculară, Fiziologie si Biostatistica
4.2 de
competenţe
-
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
- -
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a laboratorului
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)
CO
MP
ET
EN
ŢE
PR
OF
ES
ION
AL
E
C3 – Sa stabileasca diagnosticul si terapia interceptiva a anomaliilor aparatului dento-maxilar
C4 – Să posede cunostinte privind restaurarea protetica a arcadelor dentare
C5 – Sa identifice particularitatile diagnostice si evolutive si sa examineze pacientul cu
afectiuni chirurgicale din sfera oro-maxilo-faciala
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
C6. Autonomie şi responsabilitate
dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale , care să permită
studenţilor să fie corecţi, oneşti, cooperanţi si sa fie interesaţi de dezvoltatea
comunităţii;
să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi a eticii
profesionale;
să înveţe să recunoască o problemă ivita şi să ofere soluţii responsabile pentru
rezolvarea ei.
Sa constientizeze importanta cunoasterii unor norme etice si metodologice de baza ale
cercetarii stiintifice medicale atat in cazul folosirii materialului uman cat si a celui
animal
C7. Interacţiune socială;
să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;
să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă;
să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute, să se
consulte cu echipa;
C8. Dezvoltare personală şi profesională
să fie deschisi către învăţarea si perfectionarea continua pe tot parcursul vieţii,
să conştientizeze necesitatea studiului individual creandu-si astfel baza autonomiei
personale şi a dezvoltării profesionale;
să valorifice optim si creativ în activităţile colective propriul potential ;
să cunoasca tipurile de lucrari stiintifice medicale si sa cunoasca metodele specifice
prin care acestea pot fi realizate
sa aprofundeze utilizarea computerului pentru documentare, pentru redactarea unei
lucrari stiintifice si pentru analiza rezultatelor unei cercetari stiintifice
.
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Insuşirea de cunoştinţe generale privind cercetarea ştiinţifică
medicală, a normelor etice ale acesteia, precum şi privind
utilizarea metodelor moderne de cercetare ştiinţifică
7.2 Obiectivele specifice - realizarea unor tipuri specifice de lucrări ştiinţifice
medicale
- cunoaşterea normelor etice de baza ale cercetării stiintifice
medicale atat pe material uman cat şi pe cel animal
- utilizarea unor programe specifice pentru statistica şi
cercetarea medicală
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
MCS2.C1. Istoric, definitii 1
MCS2.C 2. Tipuri de cercetare 1
MCS2.C 3. Designul unui studiu de cercetare 2
MCS2.C 4. Partile componente ale unei lucrari stiintifice 2
MCS2.C 5. Studii transversale, incidenţă, prevalenţă 1
MCS2.C 6. Organizarea studiilor de observaţie. Studiul caz-martor. Populaţia ţintă, populaţia
accesibilă, populaţia de studiu
2
MCS2.C 7. Organizarea studiilor de cohortă. Cohorte prospective şi cohorte retrospective 2
MCS2.C 8. Valorificarea rezultatelor cercetării 1
MCS2.C 9. Etica cercetării ştiinţifice 1
MCS2.C 10. Erori sistematice în studiile medicale 1
BIBLIOGRAFIE
1. Achimaş Cadariu Andrei – Metodologia cercetării ştiinţifice medicale. Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj – Napoca, 1999;
2. Ardelean A., Dobrescu E.M., Pisoschi A – Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică.
Editura C.H.BECK Bucureşti, 2006,
3. Comes Cristian Andrei, Popescu-Spineni Sabina – Metodologia cercetării ştiinţifice.
Editura Cermaprint, Bucureşti, 2005;
4. David Daniel – Metodologia cercetării clinice – fundamente. Editura POLIROM, Iaşi,
2006;
5. Dincă Margareta - Metode de cercetare in PSIHOLOGIE. Editura Universităţii
Independente „Titu Maiorescu”, Bucureşti, 2003;
6. Enăchescu Constantin – Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Editura Polirom, Iaşi, 2005;
7. Iliescu Victor, Gherghinescu Oana – Managementul Proiectelor . Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2005.
8. Landrivon Gilles, Delahaye Francois - La Recherche Clinique. De l’idee a la publication.
Editura Masson, Paris, 1995;
9. Manolea Gheorghe – Bazele cercetării creative. Editura Agir, Bucureşti, 2006;
10. Mărginean Ioan – Proiectarea cercetării sociologice. Editura Polirom Iaşi, 2000.
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)
MCS2.LP 1. Redactarea unei lucrări ştiinţifice (structura unui articol original 2
MCS2.LP 2. Principii de utilizare a sistemelor de prelucrare şi reprezentare a datelor 2
MCS2.LP 3. Metode de documentarea si citare in cercetare 1
MCS2.LP 4. Identificarea obiectivelor în studiile caz-martor şi în cele de cohortă şi
identificarea variabilelor dependente şi independente 2
MCS2.LP 5. Randomizarea, lucrul în orb, folosirea chestionarelor 2
MCS2.LP 6. Trialurile clinice, etapizarea specifică unui trial, trialul terapeutic 2
MCS2.LP 7. Analiza datelor obţinute în urma desfăşurării unui studiu de cercetare, Odds Ratio,
Risc relativ, alţi indicatori 2
MCS2.LP 8. Organizarea studiilor de cohortă. Cohorte prospective şi cohorte retrospective 1
BIBLIOGRAFIE
1. Achimaş Cadariu Andrei – Metodologia cercetării ştiinţifice medicale. Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj – Napoca, 1999;
2. Ardelean A., Dobrescu E.M., Pisoschi A – Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică.
Editura C.H.BECK Bucureşti, 2006,
3. Comes Cristian Andrei, Popescu-Spineni Sabina – Metodologia cercetării ştiinţifice.
Editura Cermaprint, Bucureşti, 2005;
4. David Daniel – Metodologia cercetării clinice – fundamente. Editura POLIROM, Iaşi,
2006;
5. Dincă Margareta - Metode de cercetare in PSIHOLOGIE. Editura Universităţii
Independente „Titu Maiorescu”, Bucureşti, 2003;
6. Enăchescu Constantin – Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Editura Polirom, Iaşi, 2005;
7. Iliescu Victor, Gherghinescu Oana – Managementul Proiectelor . Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2005.
8. Landrivon Gilles, Delahaye Francois - La Recherche Clinique. De l’idee a la publication.
Editura Masson, Paris, 1995;
9. Manolea Gheorghe – Bazele cercetării creative. Editura Agir, Bucureşti, 2006;
10. Mărginean Ioan – Proiectarea cercetării sociologice. Editura Polirom Iaşi, 2000.
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE
ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
Disciplina Metodologia Cercetarii Stiintifice este o disciplina obligatorie, necesara pentru ca un
student sa poata avea o perspectiva completa asupra procesului de evolutie continua, de
dezvoltare si inovatie in domeniul medical.
Cunoştinţele, deprinderile practice şi atitudinile învăţate la această disciplină ofera suportul
necesar pentru ca studentul sa poata concepe, redacta, analiza si publica o lucrare stiintifica in
sistemul ,, peer review “.
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Predarea cursului se realizează prin metode moderne, folosind videoproiecţia,
schemele şi exemplificarea cu lucrări din literatura medicală a aspectelor pozitive
şi negative ale cercetării ştiinţifice
Lucrari practice
Lucrările practice se susţin interactiv, şi urmăresc implicarea studenţilor în
dezbateri pe marginea unor tipuri de lucrări ştiinţifice. De asemenea, studenţii
participa la lucrul interactiv cu calculatorul în vederea învăţării metodelor
moderne de documentare pe internet şi a metodelor statistice potrivite analizei
fiecărui tip de rezultate obţinute. Se urmăreşte de asemenea stimularea curiozităţii
studenţilor pentru cercetarea ştiinţifică prin prezentare diferitelor tipuri de studii
medicale şi a metodelor ce pot fi utilizate pentru realizarea acestora.
Studiu
individual Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrari practice
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
4 sediul
disciplinei
ultima
săptămâna din
semestru
Sef lucrari dr
Predescu
Anca Mihaela
se face în funcţie de
lucrările practice care
trebuiesc recuperate
Program de 2 Sef lucrari dr se face în funcţie de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
ore/saptama
na
Sediul
disciplinei
Saptamanal
Predescu
Anca
Mihaelal
cerinţele studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2
ore/saptama
na
Sediul
disciplinei Saptamanal
Sef lucrari dr
Predescu
Anca Mihaela
se face în funcţie de
cerinţele studenţilor
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
Scris, oral şi aplicaţie practică Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs - - X 50%
Lucrări
practice X X X 30%
Examen X
Verificările
periodice - - 10%
Prezenţa la
curs 10%
1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri a fiecarei luni sediul disciplinei Sef lucr. Dr. Predescu Anca
Mihaela
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Conf. univ. dr. Tuculina
Mihaela
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Mercut
Veronica
Titular disciplină,
Sef lucrari dr Predescu Anca
Mihaela
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO
(disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care se
încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei BIOINSTRUMENTAŢIE
Codul disciplinei MD2217
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
2
L II DS DO 1 1 2 2/28
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA JANA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul II
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ
Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
ASOCIAT
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
DIRECŢII GENERALE DE STABILIRE A UNUI PLAN DE TRATAMENT
1. Cercetare si dezvoltare de aparatura medicala
2. Instalare aparatura medicala
3. Service aparatura medicala
4. Operare aparatura medicala avansata
Obiective specifice
1. Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic şi tratament odontal.
2. Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul odontal.
3. Cunoaşterea anatomiei spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale dinţilor cu structurile
anatomice învecinate care pot fi interesate în patologia endodontică.
4. Cunoaşterea principiilor anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.
5. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament odontal restaurator
6. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament endodontic
7. Cunoaşterea riscurilor tratamentului endodontic
8. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului endodontic.
9. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului restaurator odontal
10. Însuşirea procedeelor de diagnostic şi tratament odontal.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să cunoască modul de aplicare a principiului biologic în tratamentul odontal
- să cunoască anatomia spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale dinţilor cu structurile
anatomice învecinate
- să cunoască modul de realizare a anamnezei şi a examinării extra şi intraorale a pacientului
- să descrie principiile de realizare a tratamentului odontal restaurator
- să descrie principiile tratamentului endodontic
- să cunoască principalele riscuri ale tratamentului endodontic
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să identifice instrumentarul de inspecţie al pacientului;
- să identifice instrumentarul necesar tratamentului odontal;
- să identifice instrumentarul necesar tratamentului endodontic;
- să cunoască modul de operare al aparaturii medicale avansate;
V.2.2. Abilităţi de comunicare
- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui
diagnostic corect şi elaborării unui plan de tratament complex.
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru
tratamentul odontal
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Elaborarea unui plan de tratament corect, endodontic şi odontal restaurator 2
2. Indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului endodontic 2
3. Riscurile tratamentului endodontic – boala de focar 2
4. Posibilităţi de efectuare a unui tratament endodontic la pacienţii cu risc 2
5. Noţiuni de anatomie endodontică 2
6. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului endodontic acţionat manual 2
7. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului necesar restaurării odontale
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Analiza principalelor direcţii ce stau la baza elaborării unui plan de tratament corect,
endodontic şi odontal restaurator
4
2. Noţiuni de anatomie endodontică 4
3. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului necesar restaurării odontale 4
4. Principii şi tehnici de manevrare a instrumentarului endodontic acţionat manual 4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Gafar M., Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ediţia 2a, Ed.Medicală, 2004
2. Iliescu A. Teste de odontologie ediţia 2a, Ed.Medicală, 1999
3. Walton R., Torabinejad M. Principles and practice of endodontics ediţia 3a, W.B.Saunders, 2002
4. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.
Bodnar, Ed. Cerma 1999
5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,
2003.
6. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M , Ed. Medicală 2004
7. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare – V. Cârligeriu, A. Bold, Ed. Mirton, Timişoara, 2004
8. Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare – I.V. Cherlea, C. Bîcleşanu, Ed. Medica,
2007
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada
Responsab
il Programarea temelor
2 Sala disciplinei
ultima
săptămână de
activitate
didactică
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sala disciplinei
miercuri 14-16
În raport cu
solicitările
studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sala disciplinei
miercuri 14-16
În raport cu
solicitările
studenţilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Scris Scris
Lucrări
practice
Aplicaţie
practică
Aplicaţie
practică
Aplicaţie
practică
Examen 10% 10% 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Miercuri 10-12 Disciplină Şef disciplină
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conferenţiar dr. Ţuculina
Mihaela Jana
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei ANTROPOLOGIE CLINICĂ
Codul disciplinei MD 2217
Anul de studiu II
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DC DO 1 1 2 1 15/30 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele SURLIN PETRA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul II
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONFERENTIAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale - Cunoaşterea marilor curente specifice antropologiei
- Familiarizarea studentului cu noţiunile fundamentale de antropologie generală şi
antropometrie.
- Cunoaşterea locului şi importanţei examenului antropologic în stomatologie.
Obiective specifice
- Să cunoască principalele metode specifice de cercetare ale disciplinei.
- Să cunoască instrumentarul antropometric.
- Însuşirea şi palparea principalelor repere craniometrice.
- Realizarea de măsurători antropometrice
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să cunoască metodele de cercetare specifice şi noţiunile de bază ale disciplinei.
- să fie capabil să recunoască tipuri regionale şi constituţionale
- să cunoască măsurătorile antropometrice necesare determinării principalilor indici
antropometrici.
- să cunoască principalele repere craniometrice
- să determine tipul cranian şi facial
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să identifice tipurile regionale şi constituţionale
- să realizeze măsurători antropometrice în scopul determinării principalilor indici
antropometrici.
- să cunoască şi să palpeze principalele repere craniometrice
- să determine tipul cranian şi facial
- să calculeze indicii antropometrici
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
tema.1. Noţiuni introductive de antropologie. Istoricul antropologiei 1ora
tema.2. Noţiuni introductive de antropologie. Definiţia antropologiei şi antropometriei.
Ramurile antropologiei şi antropometriei.
1ora
tema.3. Diagnosticul de rasă, tip regional şi tip constituţional 1ora
tema.4. Puncte antropometrice. 1ora
tema.5. Puncte antropometrice. 1ora
tema.6. Puncte antropometrice. 1ora
tema.7. Craniometria. Instrumentarul antropologic. 1ora
tema.8. Craniometria. Diametre antropometrice 1ora
tema.9. Craniometria. Indici antropometrici cranieni şi faciali. 1ora
tema.10. Craniometria. Măsuri angulare. 1ora
tema.11. Craniometria. Variaţii morfologice craniene funcţie de rasă, vârstă, sex. 1ora
tema.13. Odontometria 1ora
tema.13. Estetica facială 1ora
tema.14. Estetica facială 1ora
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursurile predate la disciplină
2. Milicescu Viorica, Milicescu Duduca Ioana. Creşterea şi dezvoltarea generală şi cranio-
facială la copii. Ed Viaţa Medicală Românească. 2001.
3. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento-maxilare. Ed. Academiei RSR, 1981.
Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială. Ed. Eubeea,
2008
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2
Facultatea de
Medicină din
Bv. 1 Mai nr
66-68, etajul I
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
antropologie
clinica
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral Test grila
Lucrări
practice oral Test grila
Examen test grila Test grila
Verificare 10% 90%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. Surli Petra
Notă: 21) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
22) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 23) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
24) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
25) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Semiologie Medicală
Codul disciplinei MD31201
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 2 2 4 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Efrem Ion Cristian
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Catedra/Departamentul FMD 1
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef de lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
- dezvoltarea unei gândiri clare şi coerente, capabile să proceseze date din diferite domenii şi să ia
decizii optime.
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei edentaţiei parţiale prin proteză scheletată.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor
de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,
dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor
din România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse.
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii Medicală III şi
selectarea pacienţilor cu patologie diversă generală si cu patologie stomatologica asociată
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Semiologie Medicală şi
experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care
studenţii trebuie să le dobândească.
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Semiologie Medicală de către studenţi şi de
către toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice:
- Dobândirea cunoştinţelor specifice despre simptomele şi semnele bolilor;
- Însuşirea tehnicii şi metodologiei efectuării unei anamneze (interviu);
- Dobândirea cunoştinţelor necesare efectuării unui examen obiectiv complet;
- Cunoaşterea sindroamelor majore din patologia medicală;
- Însuşirea principiilor metodologice generale în practica investigaţiilor complementare.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1 Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului de Semiologie Medicală, studentul va fi capabil:
- să cunoască simptomele şi semnele bolilor ;
- să cunoască tehnicile efectuării anambezei si unui examen obiectiv complet;
- să identifice sindroamelor majore din patologia medicală;
- să cunoască patologia asociată ce poate influenţa activitatea medicului stomatolog
- să cunoască metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui
diagnostic corect şi complet;
- să fie capabil să recunoască stăriile de urgenţă medicală ce impune interzicerea manevrelor de mică
chirurgie dentară.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalul stagiilor de Semiologie Medicală, studentul va avea următoarele competenţe tehnice sau
profesionale:
- să stăpânească tehniciile şi metodologia efectuării unei anamneze;
- să cunoască tehnicile de examinare necesare efectuării unui examen clinic complet
- să poată identifica principalele investigaţii complementare necesare identiicării pacientilor cu risc
medical
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
- să dobândească abilităţi de comunicare cu pacientul în vederea obţinerii acordului informat pentru
efectuarea investigaţiilor şi tratamentului;
- să dobândească abilităţi de comunicare cu familia pacientului;
- să inter - relaţioneze corect cu alţi specialişti în domeniul sănătăţii;
- să dovedească o atitudine profesională faţă de membrii echipei de lucru;
- să aplice principiile etice în studiile clinice;
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap. 1 Definiţia disciplinei
Tema 1 Simptome generale Inspecţia generală. Statura. Starea de nutriţie,
Faciesul, Modificările tegumentului. Leziunile elementare ale pielii. Edemele.
2 ore
Cap. 2 Semiologia aparatului locomotor
Tema 2 Tipuri semiologice de reumatisme. Colagenozele.
1 oră
Cap. 3 Semiologia sângelui
Tema 3 Semne şi simptome comune anemiilor. Tipuri semiologice de anemii (an.
posthemoragică acută, an. feriprivă, an. megaloblastice, an. hemolitice).
Policitemiile.
1 oră
Tema 4 Tipuri semiologice de adenopatii. Tipuri semiologice de splenomegalii. 1 oră
Tema 5 Leucemii. Limfoame. Simdroamele hemoragice (purpurele vasculare,
purpurele trombocitare, coagulopatiile).
1 oră
Cap. 4 Semiologia aparatului respirator
Tema 6 Simptome specifice. Tehnici de examinare. Sindroamele bronşice.
2 ore
Tema 7 Astmul bronşic. Sindroamele de condensare pulmonară neretractile şi
retractile. Supuraţiile pulmonare. Afecţiunile pleurale. Insuficienţa pulmonară.
Noţiuni de anatomie şi de semiologie patologică mediastinală
2 ore
Cap. 5 Semiologia aparatului cardiovascular
Tema 8 Simptome specifice. Tehnici de examinare cord. Examenul vaselor
periferice.
1 oră
Tema 9 Sindroamele endocardice: valvulopatiile şi endocarditele. Sindroamele
miocardice. Sindroamele pericardice. Bolile congenitale de cord.
2 ore
Tema 10 Cardiopatia ischemică cronică. Hipertensiunea arterială.
Hipotensiunea arterială. Ateroscleroza. Tulburările de ritm. Tulburările de
conducere. Sindromul de preexcitaţie.
2 ore
Tema 11 Astenia neuro-vegetativă. Hipertensiunea arterială pulmonară.
Trombembolismul pulmonar. Cordul pulmonar cronic. Insuficienţa cardiacă.
Bolile arterelor periferice. Bolile venelor periferice.
2 ore
Cap. 6 Semiologia aparatului digestiv
Tema 12 Simptome specifice aparatului digestiv. Semiologia cavitații bucale.
Tulburările de tranzit. Examinarea cavitații bucale.
2 ore
Tema 13 Examinarea abdomenului şi ficatului. Semiologia esofagului,
stomacului şi duodenului.
Semiologia intestinului subţire. Semiologia colonului.
2 ore
Tema 14 Semiologia ficatului (hepatita cronică, ciroza hepatică, sindromul
icteric, hipertensiunea portală, encefalopatia portală). Sindromul ascitic.
2 ore
Tema 15 Semiologia aparatului biliar; simptome (durerea, dispepsia, icterul,
febra), sindroame biliare (litiaza biliară, angiocolita acută). Semiologia
pancreasului; pancreasul exocrin (pancreatitele acute şi cronice) şi endocrin
(diabetul zaharat – faciesul şi gura diabetică). Abdomenul acut
2 ore
Tema 15 Semiologia pancreasului; pancreasul exocrin (pancreatitele acute şi
cronice) şi endocrin (diabetul zaharat – faciesul şi gura diabetică). Abdomenul
acut
1 oră
Cap. 7 Semiologia aparatului renal
Tema 14 Simptome specifice aparatului urinar (durerea, tulburările de micţiune
şi de diureză). Micţiuni patologice (hematuria, leucocituria, proteinuria,
glicozuria, cilindruria, bacteriologia urinii). Examinare rinichi. Sindroame
renale: sindromul glomerular, sindromul nefrotic, nefropatiile interstiţiale,
litiaza renală IRA şi IRC.
2 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Foaia de observaţie clinică :
- întocmirea F.O. – motivele internării, anamneză, istoricul bolii, completarea foii de
temperatură şi de evoluţie
- examinare generală (metode de examinare: inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)
- simptome generale
- starea fizică
- statura, starea de nutriţie
- faciesul, ochii, urechile, nasul
- modificările tegumentului (paloarea, cianoza, icterul)
- leziunile elementare ale pielii, edemele, părul, fanerele.
2 ore
Semiologia aparatului locomotor :
- anamneza, istoricul, motivele internării (forţa musculară, durerea - mialgia, crampa,
tonusul muscular, durerea osoasă, deformările)
- examinarea articulaţiilor şi a coloanei vertebrale (inspecţie, palpare, mobilizare),
- tipuri semiologice de reumatisme (RAA, PR, guta, reumatismul cronic degenerativ),
- colagenozele (LES, sclerodermia, polimiozitele).
2 ore
Semiologia sângelui:
- particularităţi de anamneză în bolile de sânge
- semne şi simptome comune anemiilor
- tipuri semiologice de anemii (an. posthemoragică acută, an. feriprivă, an. megaloblastice,
an. hemolitice)
- policitemiile.
- leucemiile (LA, LMC, MMM, LLC, BH )
- particularităţi de anamneză în bolile de sânge
- simdroamele hemoragice ( purpurele vasculare, purpurele trombocitare, coagulopatiile).
Semiologia ganglionilor:
- anamneză
- examinare ganglioni
- tipuri semiologice de adenopatii.
Semiologia splinei:
- anamneză
- examinare splină ( inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie, grade)
- tipuri semiologice de splenomegalii.
2 ore
Semiologia aparatului respirator :
- anamneză, istoric, antecedente h. colaterale, simptome (durerea, dispneea, tusea,
expectoraţia, hemoptizia)
- examinare (inspecţie, palpare, percuţia, auscultaţia - ralurile)
- sindroamele bronşice: anamneză, informaţii aduse de examinare ( bronşita acută şi
cronică, emfizemul pulmonar).
2 ore
Semiologia aparatului respirator:
- astmul bronşic (anamneză, informaţii aduse de examenul clinic),
- sindroame de condensare pulmonară neretractile (pneumonia, bronhopneumonia, embolia
pulmonară - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic) şi retractile ( atelectazia -
anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)
- supuraraţiile pulmonare (abcesul - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)
- afecţiunile pleurale (pleurezia, pneumotoraxul, tuberculoza pulmonară, neoplasmul
bronhopulmonar - anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)
- insuficienţa pulmonară (anamneză, informaţii aduse de examenul clinic)
2 ore
Semiologia mediastinului : noţiuni de anatomie şi de semiologie patologică.
Semiologia aparatului cardiovascular:
- anamneză, istoric, motive de internare
- examinare ap. cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)
- simptome specifice (dispneea, durerea precordială, periferică vasculară, palpitaţiile) şi
generale;
- examinare (cianoza, aparatul respirator, aparatul digestiv, cordul - auscultaţia),
- examenul vaselor periferice.
2 ore
Semiologia aparatului cardiovascular:
- sindroamele endocardice:
- valvulopatiile - anamneză, istoric, motive de internare,examinare ap. cardiovascular
(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie in SM, IM, SAo, IAo,)
- endocarditele - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular
(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie),
- sindroamele miocardice - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - miocarditele acute şi
cardiomiopatiile cronice)
- sindroamele pericardice - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie);
- bolile congenitale de cord - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
2 ore
cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).
Semiologia aparatului cardiovascular;
- cardiopatia ischemică cronică - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - angina pectorală, angina
instabilă, infarctul miocardic acut)
- hipertensiune arterială anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
cardiovascular (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie), hipotensiunea arterială,
ateroscleroza (disecţia de aortă)
- tulburările de ritm - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular
(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).
- anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. cardiovascular în tulburările de
conducere, sindromul de preexcitaţie, astenia neuro-vegetativă, hipertensiunea arterială
pulmonară, trombembolismul pulmonar, cordul pulmonar cronic, insuficienţa cardiacă,
bolile arterelor periferice, bolile venelor periferice.
- electrocardiograma normală şi patologică – citire de trasee electrocardiografice.
2 ore
Semiologia aparatului digestiv;
- anamneză, istoric, motive de internare, simptome specifice (durerea, greaţa şi vărsăturile,
hemoragia digestivă superioară),
- examinare generală a ap. digestiv (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)
- semiologia gurii (gustul, salivaţia, mirosul gurii)
- tulburările de tranzit (meteorismul, constipaţia, diareea)
- examinare cavitatea bucală (buzele, dinţii, mucoasa bucală şi gingiile).
2 ore
Semiologia aparatului digestiv;
- examinare cavitatea bucală (limba, planşeul bucal şi vălul palatin), anamneză, istoric,
motive de internare, examinare ap. digestiv (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie) în
patologia abdomenului şi ficatului;
- semiologia esofagului, stomacului şi duodenului - anamneză, istoric, motive de internare,
examinare ap. digestiv(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie - boala ulceroasă şi
complicaţiile ei).
2 ore
Semiologia aparatului digestiv;
- semiologia intestinului subţire - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
digestiv în boala diareică, sindromul de malabsorbţie, sindromul de ischemie mezenterică
acută şi cronică
- semiologia colonului - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv
(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie în constipaţie, colopatiile funcţionale, RCUH, B
Crohn, cancerul rectocolic, ocluzia intestinală),
- semiologia ficatului - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv
(inspecţie, palpare, percuţie,auscultaţie în hepatita cronică, ciroza hepatică, sindromul
icteric, hipertensiunea portală, encefalopatia portală).
2 ore
Semiologia aparatului digestiv:
- sindromul ascitic - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv (
inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).
- Semiologia aparatului biliar - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.
digestiv (inspecţie, palpare, percuţie simptome (durerea, dispepsia, icterul, febra),
sindroame biliare - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.digestiv
(inspecţie, palpare, percuţie, în litiaza biliară, angiocolita acută).
2 ore
Semiologia pancreasului:
- pancreasul exocrin: anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv
(inspecţie, palpare, percuţie în pancreatitele acute şi cronice) şi endocrin (diabetul
zaharat – faciesul şi gura diabetică)
- abdomenul acut - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap. digestiv
(inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie).
2 ore
Semiologia aparatului renal;
- anamneză, istoric, motive de internare,
- examinare ap. reno-urinar (inspecţie, palpare, percuţie, auscultaţie)
- simptome (durerea, tulburările de micţiune şi de diureză),
- micţiuni patologice (hematuria, leucocituria, proteinuria, glicozuria, cilindruria,
bacteriologia urinii);
- sindroame renale - anamneză, istoric, motive de internare, examinare ap.renal (inspecţie,
palpare, percuţie, auscultaţie) în sindromul glomerular, sindromul nefrotic, nefropatiile
interstiţiale, litiaza renală, IRA şi IRC.
2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Curs, editura Sitech, Craiova, 2007.
2. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Lucrări Practice, editura Sitech,
Craiova, 2007.
3. Letitia Streba: Semiologie Medicala, Editura Medicala Universitaria, 2004
4. Georgescu Dan. Semiologie Medicală, Editura Naţional, 1999.
5. Riviş Adrian. Semiologie Medicală, Vol I ŞI Vol II, Editura Mirton, Timişoara, 1997.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în
grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari
practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea în
echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Clinica
Medicală III
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Semiologie
Medicală
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica
Medicală III
Prima zi de
vineri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 11-13
Şef lucrări dr.
Efrem Ion
Cristian
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica
Medicală III
A doua zi de
joi din fiecare
lună a
semestrului -
orele 11-13
Şef lucrări dr.
Efrem Ion
Cristian
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Oral
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de joi din fiecare lună a
semestrului - orele 11-13
Spitalul Clinic Municipal
”Filantropia”
Clinica Medicală III
Şef lucrări dr. Efrem Ion
Cristian
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Coordonator program de studii, Titular disciplină,
Conf. Univ. Dr.
Popescu Mihaela Sanda
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări dr. Efrem Ion Cristian
Notă: 26) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
27) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 28) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
29) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
30) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Medicină Internă
Codul disciplinei MD3202
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 1 2 3 4
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Efrem Ion Cristian
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Catedra/Departamentul FMD1
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Sef de lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
- dezvoltarea unei gândiri coerente, capabile să proceseze date din diferite domenii şi să ia decizii
optime.
- dobăndirea de noţiuni, cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale în domeniul clinicii.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor
de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,
dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor
din România şi din alte arii geografice, cu credinţe şi culturi diverse.
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii Medicală III şi
selectarea pacienţilor cu patologie diversă generală si cu patologie stomatologica asociată
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Medicină Internă şi
experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe care
studenţii trebuie să le dobândească.
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori.
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Medicină Internă de către studenţi şi de către
toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice:
- Dobândirea cunoştinţelor specifice despre diangnosticul şi tratamentul bolilor;
- Cunoaşterea patologiei medicale şi influenţa ei asupra patologiei stomagologice;
- Însuşirea principalelor metode terapeutice şi asocierea cu terapiile specific stomatologice.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1 Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului de Medicină Internă, studentul va fi capabil:
- să cunoască simptomele şi semnele bolilor;
- să identifice sindroamelor majore din patologia medicală;
- să cunoască patologia asociată ce poate influenţa activitatea medicului stomatolog;
- să fie capabil să recunoască stăriile de urgenţă medicală ce impune interzicerea manevrelor de mică
chirurgie dentară.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalul stagiilor de Medicină Internă, studentul va avea următoarele competenţe tehnice sau
profesionale:
- să stăpânească tehniciile şi metodologia efectuării unei anamneze;
- să cunoască tehnicile de examinare necesare efectuării unui examen clinic complet
- să poată identifica principalele investigaţii complementare necesare identiicării pacientilor cu risc
medical
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
- să dobândească abilităţi de comunicare cu pacientul în vederea obţinerii acordului informat pentru
efectuarea investigaţiilor şi tratamentului;
- să dobândească abilităţi de comunicare cu familia pacientului;
- să interrelaţioneze corect cu alţi specialişti în domeniul sănătăţii;
- să dovedească o atitudine profesională faţă de membrii echipei de lucru;
- să aplice principiile etice în studiile clinice;
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap. 1 BOLILE APARATULUI RESPIRATOR
Tema 1 Traheobronşita acută
Tema 2 Bronşita acuta
Tema 3 Bronşita cronică, Emfizemul pulmonar, Bronhopneumopatia cronica
obstructiva
Tema 4 Pneumoniile acute bacteriene si virale
Tema 5 Boli pulmonare determinate de factori de mediu. Pneumopatiile interstiţiale
fibrozante
Tema 6 Bolile pleurei
Tema 7 Bronşiectazia si abcesul pulmonar
Tema 8 Astmul bronşic
Tema 9 Cancerul bronho-pulmonar
Tema 10 Sindroamele mediastinale
Tema 11 Hipertensiunea pumonară primitivă şi secundară
Tema 12 Cordul pulmonar acut şi cronic
Tema 13 Insuficienţa respiratorie
Tema 14 Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului
2 ore
Cap. 2 BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR
Tema 1 Reumatismul articular acut
Tema 2 Endocardita infecţioasă
Tema 3 Valvulopatiile
Tema 4 Tulburările de ritm şi conducere
Tema 5 Bolile miocardului
Tema 6 Bolile pericardului
Tema 7 Sindroamele coronariene acute
Tema 8 Hipertensiunea arterială
Tema 9 Insuficienţa cardiacă
Tema 10 Patologia aortei
Tema 11 Bolile arterelor periferice
Tema 12 Bolile venelor
Tema 13 Cardiopatiile congenitale
Tema 14 HTAP si TEPA
4 oră
Cap. 3 BOLILE SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR
Tema 1 Colagenoze - Lupusul eritematos sistemic, Sclerodermia, Poliartrita
reumatoidă, Spondilita anchilozantă
Tema 2 Bolile degenerative ale sistemului osteoarticular
1 oră
Cap. 4 BOLILE APARATULUI DIGESTIV
Tema 1 Afecţiunile esofagului – Sindromul esofagian, Explorarea esofagului,
Tulburări de motilitate şi sensibilitate, Achalazia, Hernii hiatale, Boala de reflux
gastro-esofagian, Anomalii morfologice ale esofagului, Tumorile esofagului
Tema 2 Bolile stomacului şi duodenului – Sindroame dispeptice, Explorarea
stomacului şi duodenului, Gastrite şi gastropatii, Ulcerul gastric şi duodenal,
Patologia stomacului operat, Tumorile gastrice, Hemoragii digestive
Tema 3 Patologia intestinului subţire şi rectocolonică – Diareea, Explorarea
instestinului subţire,colonului şi rectului, Sindromul de malabsorbţie, Boli
inflamatorii intestinale, Polipoza şi diverticuloza, Tuberculoza intestinală,
Parazitoze intestinale, Sindromul de intestin iritabil, Tumorile intestinului subţire,
colonului şi rectului, Boli vasculare ale intestinului
Tema 4 Patologia ficatului - Explorarea ficatului, Icterul şi colestaza, Insuificienţa
hepatică, Hipertensiunea portală, Encefalopatia hepatică, Ascita, Hepatitae
autoimune, Ciroze hepatice, Boli hepatice de origine genetică, Boala hepatică
alcoolică, Steatoze hepatice nonalcoolice, Ficatul şi medicamentele, Tumori
hepatice
Tema 5 Patologia colecistului, căilor biliare şi a pancreasului - Explorarea
imagistică a colecistului şi căilor biliare, Litiaza biliară, Colecistite acute şi cronice,
Anomalii congenitale ale ale căilor biliare, Leziuni benigne ale colecistului şi căilor
biliare, Tumori maligne ale colecistului şi căilor biliare, Explorarea imagistică a
pancreasului, Pancreatite acute, Pancreatite cronice, Tumorile pancreasului
4 ore
Cap. 5 BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM
Tema 1 Diabetul zaharat
Tema 2 Obezitatea
Tema 3 Malnutriţia protein-calorică
1 oră
Cap. 6 BOLILE APARATULUIURINAR
Tema 1 Nefropatii Glomerulare
Tema 2 Nefropatii Interstitiale
Tema 3 Nefropatii Tubulare si Vasculare
Tema 4 Nefopatii ereditare, Infectia tractului urinar
Tema 5 Insuficienta Renala Acuta, Insuficienta Renală Cronică
1 ore
Cap. 7 BOLILE SANGELUI ŞI ORGANELOR HEMATOPIETICE
Tema 1 Anemii
Tema 2 Leucemiile acute
Tema 3 Sindromul mieloproliferativ
Tema 4 Sindromul limfoproliferativ
Tema 5 Tulburărrile hemostazeiSemiologia aparatului cardiovascular
1 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
Recapitulare Foaia de observaţie clinică:
- întocmirea F.O. – motivele internării, anamneză, istoricul bolii,
- examinare generală pe segmente
- explorarile paraclinice
- completarea foii de temperatură şi de evoluţie
3 ore
Patologia aparatului respirator:
- sindroamele bronşice: bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar
- astmul bronşic,
- sindroame de condensare pulmonară: pneumonia, bronhopneumonia, embolia pulmonară,
abcesul pulmonar
- afecţiunile pleurale: pleurezia, pneumotoraxul
- tuberculoza pulmonară,
- neoplasmul bronhopulmonar
- hipertensiunea pumonară primitivă şi secundară
- insuficienţa respiratorie acută şi cronică
- cordul pulmonar acut şi cronic
- sindromul de detresă respiratorie acută a adultului
3 ore
Patologia aparatului cardio-vascular:
- reumatismul articular acut
- endocardita infecţioasă
- valvulopatiile - SM, IM, SAo, IAo
- tulburările de ritm şi conducere
- bolile miocardului
- bolile pericardului
- sindroamele coronariene acute
- hipertensiunea arterială
- insuficienţa cardiacă
- patologia aortei
- bolile arterelor periferice
- bolile venelor
- cardiopatiile congenitale
- HTAP şi TEPA
- ECG
4 ore
Patologia osteoarticulară:
- Colagenoze - Lupusul eritematos sistemic, Sclerodermia, Poliartrita reumatoidă,
Spondilita anchilozantă
- Bolile degenerative ale sistemului osteoarticular
3 ore
Patologia aparatului digestiv:
- Afecţiunile esofagului – Sindromul esofagian, Explorarea esofagului, Tulburări de
motilitate şi sensibilitate, Achalazia, Hernii hiatale, Boala de reflux gastro-esofagian,
Anomalii morfologice ale esofagului, Tumorile esofagului
- Bolile stomacului şi duodenului – Sindroame dispeptice, Explorarea stomacului şi
duodenului, Gastrite şi gastropatii, Ulcerul gastric şi duodenal, Patologia stomacului
operat, Tumorile gastrice, Hemoragii digestive
4 ore
- Patologia intestinului subţire şi rectocolonică – Diareea, Explorarea instestinului
subţire,colonului şi rectului, Sindromul de malabsorbţie, Boli inflamatorii intestinale,
Polipoza şi diverticuloza, Tuberculoza intestinală, Parazitoze intestinale, Sindromul de
intestin iritabil, Tumorile intestinului subţire, colonului şi rectului, Boli vasculare ale
intestinului
- Patologia ficatului - Explorarea ficatului, Icterul şi colestaza, Insuificienţa hepatică,
Hipertensiunea portală, Encefalopatia hepatică, Ascita, Hepatitae autoimune, Ciroze
hepatice, Boli hepatice de origine genetică, Boala hepatică alcoolică, Steatoze hepatice
nonalcoolice, Ficatul şi medicamentele, Tumori hepatice
- Patologia colecistului, căilor biliare şi a pancreasului - Explorarea imagistică a
colecistului şi căilor biliare, Litiaza biliară, Colecistite acute şi cronice, Anomalii
congenitale ale ale căilor biliare, Leziuni benigne ale colecistului şi căilor biliare, Tumori
maligne ale colecistului şi căilor biliare, Explorarea imagistică a pancreasului, Pancreatite
acute, Pancreatite cronice, Tumorile pancreasului
Diabetul zaharat, bolile de nutriţie şi metabolism:
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
- Malnutriţia protein-calorică
3 ore
Patologia aparatului urinar
- Nefropatii Glomerulare
- Nefropatii Interstitiale
- Nefropatii Tubulare si Vasculare
- Nefopatii ereditare, Infectia tractului urinar
- Insuficienta Renala Acuta, Insuficienta Renală Cronică
4 ore
Hematologie
- Anemii
- Leucemiile acute
- Sindromul mieloproliferativ
- Sindromul limfoproliferativ
- Tulburărrile hemostazeiSemiologia aparatului cardiovascular
4 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Curs, editura Sitech, Craiova, 2007.
2. Doina Cârstea : Notiuni elementare de Semiologie Medicala, Lucrări Practice, editura Sitech,
Craiova, 2007.
3. Letitia Streba: Semiologie Medicala, Editura Medicala Universitaria, 2004
4. Georgescu Dan. Semiologie Medicală, Editura Naţional, 1999.
5. Riviş Adrian. Semiologie Medicală, Vol I ŞI Vol II, Editura Mirton, Timişoara, 1997.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Clinica
Medicală III
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Medicină
Internă
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica
Medicală III
Prima zi de
vineri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 11-13
Şef lucrări dr.
Efrem Ion
Cristian
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica
Medicală III
A doua zi de
joi din fiecare
lună a
semestrului -
orele 11-13
Şef lucrări dr.
Efrem Ion
Cristian
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Oral
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE :: CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de joi din fiecare lună a
semestrului - orele 11-13
Spitalul Clinic Municipal
”Filantropia”
Clinica Medicală III
Şef lucrări dr. Efrem Ion
Cristian
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Coordonator program de studii, Titular disciplină,
Conf. Univ. Dr.
Popescu Mihaela Sanda
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări dr. Efrem Ion Cristian
Notă: 31) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
32) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 33) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
34) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
35) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină DentarĂ
Denumirea disciplinei CHIRURGIE GENERALA SI ANESTEZIOLOGIE GENERALA
Codul disciplinei MD 31203
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L I DC DI 2 3 5 3
L II DC DI 2 3 5 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele PROF. UNIV. DR. CALOTA FIRMILIAN
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Catedra/Departamentul FMDI
Titlul ştiinţific Doctor in medicina
Gradul didactic Profesor universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Organismul uman ca sistem deschis, rezumarea factorilor nociceptivi, epigenetici şi mijloace de apărare
nespecifică şi specifică, noţiunea de boală chirurgicală ca modalitate de reacţie a organismului la factorii
epigenetici, simptome şi semne în chirurgie, notiuni generale despre infecţiile în mediul chirurgical,
asepsie si antisepsie, antiseptice şi antibiotice în chirurgie, consecinţele patologiei orodentare asupra
patologiei generale a organismului, aspecte de patologie orodentară secundare unor boli sistemice,
semiologia traumatismelor pãrtilor moi prin agenţi fizici (mecanici, temperaturi nefiziologice, electrici
etc), chimici, hemoragia si hemostaza medicală şi chirurgicală, semiologia bolilor chirurgicale ale
tubului digestiv şi glandelor anexe, semiologia chirurgicală a splinei, semiologia bolilor chirurgicale
perianale, semiologia bolilor chirurgicale ale vaselor periferice, a sânului şi tiroidei;
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Însuşirea comportamentului de relaţionare (ţinută, limbaj, atitudine) cu personalul, cu pacienţii şi colegii
într-o clinică chirurgicală, dobândirea cunostiintelor despre organizarea si functionarea clinicii de
chirurgie, însuşirea deprinderilor de examinare a pacientului chirurgical, importanţa limbajului, a
observaţiei, învăţarea culegerii de informaţii necesare diagnosticului prin anamneză, inspecţie, palpare,
percuţie, ascultaţie; manevre clinice pentru depistarea unor modificări sugestive pentru diagnostic
(palpări, tuşee etc), deprinderea cunoştinţelor practice de respectare a asepsiei, a modalităţilor de
aplicare a metodelor de antisepsie chimică, sterilizare, dezinfecţie, prescrierea de explorări biologice şi
imagistice specifice patologiei chirurgicale, deprinderea cunoştinţelor practice de îngrijire a pacientului,
de consiliere, de însoţire la diverse explorări, deprinderea unor gesturi practice de mică chirurgie
(incizia unor colecţii, aplicarea pansamentului şi a bandajului, injecţii, puncţii etc), învăţarea
semnificaţiei unor informaţii paraclinice şi necesitatea lor pentru susţinere diagnostică; deprinderea unor
noţiuni practice de evaluare a calităţii vieţii pacientului
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să execute gesturi de mică chirurgie sub anestezie locală, să execute puncţii venoase, recoltări de
produse biologice, să dirijeze vindecarea plăgilor, să realizeze hemostaza provizorie şi definitivă în
cazul leziunilor superficiale utilizand mijloace chirurgicale, să plaseze aspiraţie digestivă superioară.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
tema Introducere in chirurgie 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca:
Elemente de istorie a chirurgiei
Mijloace actuale de lucru in chirurgie
Alte elemente specifice actului chirurgical
tema ASEPSIA SI ANTISEPSIA 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca:
Asepsia, antisepsia, sterilizarea - definiţii, metode, aplicatii
Sterilizarea prin caldură – metode, aplicaţii
Antisepticele – clase, mecanism de acţiune, aplicaţii
tema SIMPTOME SI SEMNE IN CHIRURGIE 4
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Durerea, greata, varsatura, disfagia, constipatia/diareea, clapotajul, apararea/contractura
musculaturii peretelui abdominal, tumefactiile, icterul, hemoragia – definitii, varietati,
interpretari
tema INFECTII CHIRURGICALE 4
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Semnele inflamatiei, diferenţierea clară a inflamatiei de infectie si rasunetul in plan
terapeutic(eliminarea antibioterapiei nejustificate) infectii localizate/ infectii difuze, infectii
specifice/nespecifice – agenti patogeni, simptome şi semne, mijloace diagnostice şi
terapeutice adecvate
tema Traumatismele. 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Definitie, clasificarea traumatismelor dupa agenţi traumatici, mod de acţiune, inchise-
deschise, Leziuni posttraumatice primare- definitii, descrieri,atitudini terapeutice;
tema Arsurile 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Clasificarea arsurilor după agent, după profunzimea leziunilor si descrierea acestora,
calculul suprafeţei arse, calculul indicelui prognostic si semnificaţia acestuia
tema Hemoragia. Hemostaza. Transfuzia 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Hemoragia- definitie, clasificari dupa natura vasului lezat, după locul de varsare al
sângelui, după cantitatea de sânge pierdut, tabloul clinic in hemoragii. Definiţii epistaxisul,
rinoragia, otoragia, hematemeza,rectoragia,melena hemoptizia, hematuria. Hemostaza
provizorie, medicală, chirugicală - definitii, mijloace, aplicaţii. Transfuzia- indicatii, norme,
grupele sanguine, produse transfuzabile
tema Socul 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Socul- definitie, socul hemoragic - tablou clinic alte tipuri de soc- intelegerea
mecanismelor fiziopatologice, modalităţi de deşocare-elemente de terapie precoce
tema Patologia chirurgicala a esofagului 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Achalazia – definitie, elemente de : fiziopatologie, tablou clinic, imagistică, tratament
Diverticululii esofagieni – tipuri, localizări, tablou clinic, imagistică
Corpii străini esofagieni – etiologie, tablou clinic, complicaţii, elemente de tratament şi
urmărire
Esofagitele caustice – tablou clinic, complicaţii, elemente de terapie precoce
Tumorile esofagului- tablou clinic
tema Patologia chirurgicala a diafragmului 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Herni hiatale- Definiţie şi clasificarea, factori determinanţi şi favorizanţi, tablou clinic,
elemente de diagnostic şi tratament, complicaţii. Boala de reflux gastroesofagian –
etiopatogenie, tablou clinic, pricipii de tratament. Esofagul Barett – definiţie, evoluţie
tema Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului 4
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Ulcerul gastro-duodenal – factori etiologici, fiziopatologie, tablou clinic, explorări
paraclinice, mijloace terapeutice , complicaţii şi elemente de terapie a acestor. Cancerul
gastric – factori etiologici, tablou clinic, explorări paraclinice, pricipii de tratament
tema Hemoragiile digestive superioare 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Hemoragiile digestive superioare – definiţie, etiologie şi surse posibile, hematemeză,
melenă, hematochezie – definitie, semnificatie clinică, tablou clinic, explorări paraclinice
în HDS, principii de terapie, tratamentul medical al HDS
tema Patologia chirurgicala a intestinului subtire 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Ocluziile intestinale pe intestinul subţire - definitie, elemente de etiopatogenie şi
fiziopatologie, tablou clinic,explorari paraclinice, principii de tratament în ocluzia
intestinală, Diverticulul Meckel – definiţie, patologie, Infarctul enteromezenteric-etiologie,
tablou clinic
tema Patologia chirurgicala a colonului si rectului 4
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Ocluzia intestinală pe colon şi rect - definitie, elemente de etiopatogenie şi fiziopatologie,
tablou clinic,explorari paraclinice, principii de tratament. Cancerul colorectal elemente de
etiologie, tabloul clinic în funcţie de topografie, explorari, complicatii posibile, principii de
tratament. Diverticulii colici - definiţie, tablou clinic, complicaţii, principii de
tratament.Rectocolita ulcero-hemoragică – definitie,tablou clinic
tema Patologia chirurgicala a apendicelui vermiform 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Apendicita acută – definiţie, forme anatomopatologice, tablou clinic, forme clinice,
diagnostic diferenţial posibilităţi evolutive, complicaţii, tratament
tema Peritonitele 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Peritonitele - definiţie, clasificare. Peritonitele acute secundare: etiologie, tablou clinic,
principii de tratament. Abcesele peritoneale – definiţie, tratament
tema Patologia chirurgicala a ficatului 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Chistul hidatic hepatic – etiologie, tablou clinic, imagistică, tratament. Cancerul hepatic –
etiologie, elemente de diagnostic clinic si paraclinic
tema Patologia chirurgicala a cailor biliare extrahepatice 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Litiaza biliară – definiţie, etiologie, forme topografice. Colecistita acută litiazică – definiţie,
etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic paraclinic, complicaţii, tratament. Colecistita cronică
litiazică – definiţie, tablou clinic, imagistică, tratament. Litiaza CBP – etiopatogenie, tablou
clinic, complicatii, tratament. Neoplasmul de cai biliare extrahepatice- etiologie, tablou
clinic
tema Patologia chirurgicala a pancreasului 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Pancreatita acuta– etiopatogenie, tablou clinic, principii de tratament. Neoplasmul
pancreatic –factori etiologici, tablou clinic, principii de tratament
tema Patologia chirurgicala a peretelui abdominal 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Herniile peretelui abdominal – definitie, etiopatogenie, elemente anatomopatologice ale
unei hernii, varietăti, evoluţie, complicaţii. Strangularea herniară – fizio şi
anatomopatologie, principii de tratament. Eventraţia şi evisceraţia – definiţii
tema Patologia chirurgicala ano-perineala 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Hemoroizii - definiţie, etiopatogenie, clasificare, complicaţii - tablou clinic, principii de
tratament. Abcesul perianal – definiţie, tablou clinic, tratament. Flegmonul ischiorectal –
definiţie, tablou clinic, tratament. Fistulele perianale – definiţie, etiologie, tablou clinic,
tratament
tema Patologia chirurgicala a tiroidei 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Tiroiditele – definiţie, forme clinice, semne si simptome. Guşa – etiologie, tablou clinic,
semne si simptome
Hipertiroidiile - definiţie, simptome şi semne de hipertiroidie respectiv hipotiroidie. Boala
Basedow – tablou clinic. Cancerul tiroidian – tablou clinic
tema Patologia chirurgicala a sanului 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Abcesul mamar – etiologie, diagnostic, tratament. Neoplasmul mamar – factori de risc,
tablou clinic, explorări paraclinice, elemente de diagnostic precoce, tratament
tema Patologia chirurgicala a vaselor sanguine 2
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Sindromul de ischemie acută periferică – etiologie, tablou clinic, principii de tratament.
Sindromul de ischemie cronică periferică – etiologie, tablou clinic,. Boala venoasă cronică
periferică – etiopatogenie, tablou clinic, explorari paraclinice, principii de tratament.
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
tema Organizarea clinicii de chirugie 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca:
Norme de activitate si comportament in clinica de chirurgie
tema ASEPSIA SI ANTISEPSIA
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca: 3
Organizarea unei clinici chirurgicale; Antiseptice – aplicaţii. Sterilizarea materialului moale
şi a instrumentarului Instrumentarul chirurgical- familiarizare, utilizare
tema Anamneza, examenul general al pacientului şi examenul local 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elementele şi structura generală a foii de obsevatie, conducerea anamnezei, inspecţia,
palparea, percuţia, ascultaţia, împărţirea topografică a abdomenului, proiecţia topografică a
viscerelor abdominale
tema INFECTII CHIRURGICALE 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Diagnosticul unei infecţii localizate, semnele inflamatorii locale, fluctuenţa, toaleta şi
pansamentul plăgilor infectate, valoarea drenajului în chirurgie
tema Traumatismele. 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză a traumatizatului, Marci traumatice şi alte semne în traumatismele
de părţi moi, Îngrijirea plagilor posttraumatice - curate, contaminate, infectate, delabrante,
atone. Hematom superficial şi profund. Evoluţia echimozelor.
tema Arsurile 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Aspecte clinice în arsurile de grd.I, II şi III, Tratamentul local. Arsurile chimice – aspecte la
nivelul cavităţii orale
tema Hemoragia. Hemostaza. Transfuzia 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Diferenţiere tipului şi situsului hemoragiei după aspectul sângelui. Aspectul hematemezei.
Aspectul melenei. Hemoragia difuză, capilară la nivelul unei plăgi. Mijloace de hemostază
provizorie. Ligatura unui vas. Puncţia venoasă. Montarea unei linii venoase.
tema Socul 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente clinice în soc – pulsul filiform, centralizarea circulaţiei etc. Puncţia venoasă.
Montarea unei linii venoase.
tema Patologia chirurgicala a esofagului 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză la pacientul cu disfagie. Urmarirea unei endoscopii digestive
superioare, Aspecte radiologice în patologia esofagului
tema Patologia chirurgicala a diafragmului 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză în patologia diafragmului, probe de provocare a refluxului gastro
esofagian, examenul abdomenului
tema Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului 6
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifice în patologia ulceroasă gastro-duodenală. Examenul
general şi local al pacientului ulceros. Elemente conexe cu patologia cavităţii orale
tema Hemoragiile digestive superioare 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifice în hemoragiile digestive. Examenul general şi examenul
local al abdomenului. Aspectul hematemeze, aspectul melenei.
tema Patologia chirurgicala a intestinului subtire 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Examenul abdomenului în ocluzii. Clapotajul. Meteorismul. Valoarea tuseului rectal in
ocluzii. Aspectul aspiratului digestiv în ocluzii pe intestin subţire.
tema Patologia chirurgicala a colonului si rectului 6
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente specifice de anamneză în patologia colo-rectală. Examenul abdomenului în
ocluzii pe colon şi rect. Valoarea tuseului rectal in ocluzii pe colon şi rect. Aspectul
aspiratului digestiv în ocluzii joase. Examenul abdomenului în patologia înflamatorie
intestinală.
tema Patologia chirurgicala a apendicelui vermiform 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente specifice de anamneză în apendicita acută. Semne locale şi generale în apendicita
acută. Apărarea musculară. Complicaţii dupa apendicita acută
tema Peritonitele 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifice. Semne locale în peritonitele secundare. Contractura
musculară. Apărarea musculară. Stabilirea etiologiei probabile a peritonitei. Tuşeu rectal în
peritonite.
tema Patologia chirurgicala a ficatului 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifică. Examenul local - ficatului normal vs. patologic. Semne
generale în bolile hepatice
tema Patologia chirurgicala a cailor biliare extrahepatice 6
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză în patologia biliară. Semne locale şi generale în patologia biliară.
Icterul. Implicaţii generale.
tema Patologia chirurgicala a pancreasului 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză în patologia pancreatică. Examenul abdomenului în pancreatită.
Implicaţiile bolilor pancreatice în patologia digestiei.
tema Patologia chirurgicala a peretelui abdominal 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifice patologiei herniare. Examenul clinic al herniei.
Expansiunea/Impulsiunea. Reductibilitate. Examenul clinic al eventraţiei.
tema Patologia chirurgicala ano-perineala 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză în patologia ano+perineală. Tuseul rectal informaţii. Aspectul clinic
al hemoroizilor necomplicaţi/complicaţi. Abcesul perianal şi fistula perianală - aspecte
clinice.
tema Patologia chirurgicala a tiroidei 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză în patologia tiroidiană. Examenul clinic al tiroidei. Căutarea
semnelor generale de hipo/hipertiroidie.
tema Patologia chirurgicala a sanului 3
obiectiv operational: la finalul stagiului studentul trebuie sa cunoasca
Elemente de anamneză specifice în patologia mamară. Examenul clinic al sânului. Elemente
de educaţie în profilaxia si diagnosticul precoce al cancerului mamar. Îngrijiri şi recuperare
după chirurgia mamară
tema Patologia chirurgicala a vaselor sanguine 6
obiectiv operational: la finalul cursului studentul trebuie sa cunoasca
Examenul local al pacientului arteriopat. Aspecte clinice în patologia venoasă periferică.
Mijloace de profilaxie a complicaţiilor în patologia vasculară periferică.
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Firmilian Calotă şi colab : Chirurgie generală – curs pentru studenţii facultăţii de medicină
dentară, Ed. Sitech, Craiova 2007
2. Firmilian Calotă şi colab : Chirurgie generală - curs pentru studenţii facultăţii de medicină
dentară, Ed. Universitaria Craiova 2004
3. Firmilian Calotă, Fane Ghelase : Urgenţe chirurgicale, Ed. Novus, Craiova 1994
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Cursul este condus sub forma de prelegere susţinut de prezentare Power Point ce
rezumă problemele esenţiale pe baza cărora se dezvoltă dezbaterea
conversaţională însoţită de scheme logice şi oimagistică sugestivă pentru
patologia discutată. În debutul fiecărui curs se reiau conversaţional principalele
aspecte de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie cu impact asupra temei studiate
Lucrari practice
Stagiile debutează cu fixarea notiunilor de curs accentuând aspectele practice ce
ţin de cautarea semnelor sau manevre terapeutice ce trebuie executate în stagiu.
Ulterior în grupuri de 3-4 studenţi se merge în clinică unde noţiunile teoretice sunt
susţinute cu cazuri clinice. Studenţii sunt încurajaţi să efectueze anamneza,
examenul clinic general şi local al pacienţilor. În cea de-a treia parte a stagiului
sunt discutate cazurile examinate urmărindu-se etapele prezentării de caz
Studiu
individual
Manualul de curs al disciplinei. Studentii sunt incurajati sa completeze
informatiile din alte surse specializate
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
6
Clinica
Chirurgie
Generala II -
SCJU Craiova
In prima
saptamana
dupa fiecare
semestru
Asist. univ.
Dr. Mogoanta
Stelian
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
10x2
Clinica
Chirurgie
Generala II -
SCJU Craiova
In fiecare joi a
saptamanii/Sa
ptamanal in
saptamanile
3-12 ale
fiecarui
semestru,
orele 17-19
Prof Calota
Firmilian
Dinamic prin selectare
de subiecte din temele
de interes solicitate de
studenti
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
10x2
Clinica
Chirurgie
Generala II -
SCJU Craiova
In fiecare joi a
saptamanii/Sa
ptamanal in
saptamanile
3-12 ale
fiecarui
semestru,
orele 17-19
Asist. univ
Dr. Mogoanta
Stelian
Dinamic in functie de
necesitati
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs + 20%
Stagiu + 20%
Examen + 60%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima vineri a lunii, orele 17-19 Clinica Chirurgie Generala II -
SCJU Craiova
Prof. univ. Dr. Calota
Firmilian
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Conf. univ. Dr. Mihaela
Popescu
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Veronica
Mercut
Titular disciplină,
Prof. univ. Dr. Calota
Firmilian
Notă: 36) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
37) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 38) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
39) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
40) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei OBSTETRICA - GINECOLOGIE
Codul disciplinei MD3204
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L 21 DS DI 0,5 0,5 1 1
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele VADUVA CONSTANTIN CRISTIAN
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA
Departamentul 1 - NURSING SI ASISTENŢA MEDICALĂ
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic ŞEF LUCRĂRI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale primare în domeniul clinicii şi terapiei obstetricale si ginecologice.
- sa reactioneze adecvat in conditiile acordarii asistentei de urgenta primare la cazurile obstetricale
sau ginecologice
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacientelor cu afectiuni
obstetricale si ginecologice şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte
persoane implicate în îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- să comunice într-un mod adecvat cu alte cadre medicale implicate in asistenta medicala a gravidei
sau a femeii ginecopate
- să îşi însuşească un comportament etic şi deontologic adecvat profesiei
- să îşi dezvolte capacitatea de a aplica, rezolva, construi, elabora noţiuni şi concepte
Obiective specifice
la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- însuşirea logică şi conştientă a prinipalelor sidroame si afectiuni in obsterica si ginecologie
- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile patologiei specifice
- să analizeze şi sintetizeze informaţiile pe care le-a primit referitoare la notiunile de obsterica si
ginecologie
- să evalueze nivelul de cunoaştere şi să aprecieze necesitatea cooperării cu persoane cu mai multă
experienţă
- să fie capabil să integreze cunoştinţele de la celelalte discipline
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să descrie mecanismele etio-patogenice ale principalelor afectiuni obstetricale si ginecologice
- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale principalelor afectiuni obstetricale si
ginecologice
- să descrie principiile de tratament ale principalelor afectiuni obstetricale si ginecologice
- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic obsterical sau ginecologic
- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului obstetrical si ginecologic
- să descie principiile dispensarizării gravidei si a bolnavei ginecopate
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al procesării informaţiei
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare obstetricala si ginecologica
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic ale gravidei sau ginecopatei
- să elaboreze planul de tratament primar
c. instituirea tratamentului
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului in afectiunile obstericale si ginecologice
de catre medicul specialist
- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de realizare a tratamentului stomatologic la
pacienta gravida
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de realizare a tratamentului stomatologic
la pacienta gravida
d. să instituie un program de dispensarizarea pacientei cu afectiuni obstericale sau ginecologice care
necesita tratament stomatologic
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Noţiuni generale
Elemente sexuale: spermatozoidul şi ovulul. Embriogeneza. Fecundaţia, nidaţia şi
dezvoltarea embrionului. Morfofiziologia placentei. Fătul la termen
1
2. Modificările organismului matern în timpul sarcinii. Asistenţa prenatală şi igiena sarcinii.
Modificările generale ale organismului. Modificările aparatului genital în sarcină.
Modificări la nivelul aparatului buco-maxilar.
Igiena corporală, alimentaţia. Activitatea fizică, profesională. Consultaţia prenatală.
Consultaţia stomatologică prenatală şi postnatală. Influenţa sarcinii asupra afecţiunilor
stomatologice.
Evidenţa gravidelor, gravida cu risc crescut
1
3. Semnele şi diagnosticul sarcinii. Naşterea normală.
Diagnosticul clinic şi de laborator. Diagnosticul de vârstă a sarcinii, data probabilă a
naşterii.
Bazinul osos şi moale în timpul sarcinii şi naşterii.
Fiziologia travaliului, determinismul naşterii, caracterele contracţiei uterine. Prezentaţii şi
poziţii. Perioadele naşterii. Mecanismul naşterii. Analgezia la naştere. Suferinţa fetală
1
4. Lehuzia fiziologică şi asistenţa medicală a lehuzei
Fenomene generale, locale. Instalarea secreţiei lactate. Conduita în lehuzia fiziologică.
Profilaxia infecţiei puerperale. Tehnica alimentării şi îngrijirii nou născutului. Îngrijirea
specială a nou născutului cu malformaţii buco-maxilare.
1
5. Urgenţele în timpul sarcinii şi naşterii
Disgravidiile precoce şi tardive.
Hemoragiile din prima jumătate a sarcinii (avortul, sarcina molară, sarcina extrauterină).
Hemoragiile din ultima parte a sarcinii (placenta praevia, apoplexia utero-placentară).
Distociile mecanice şi de dinamică uterină, distocii fetale.
Hemoragiile din cursul naşterii.
1
6. Afecţiunile stomatologice şi sarcina
Cadrul etiopatogenic al apariţiei cariilor, gingivitelor, paradontozelor în timpul sarcinii.
Forme clinice, evolutive, complicaţii.
Controlul stomatologic prenatal şi în lehuzie. Atitudinea profilactică şi curativă în cursul
puerperalităţii
1
7. Simptome cardinale în ginecologie. Elemente de patologie ginecologică
Patologia malformativă genitală. Vulvo-vaginite. Boala inflamatorie pelvină. Endometrioza.
Sterilitatea cuplului. Noţiuni de planificare familială
1
8. Disfuncţii menstruale; Patologia tumorală genitală.
Puberatea. Climacteriul. Hemoragiile disfuncţionale. Tumori benigne genitale. Neoplasmul
vaginal şi uterin. Neoplasmul de ovar şi de sân. Tulburări de statică urogenitală.
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Examenul clinic obstetrical (anamneza, inspecţia, palparea, auscultaţia, tactul vaginal,
pelvimetria internă şi externă). Foaia de observaţie obstetricală. Examenul clinic
ginecologic (anamneza, tactul vaginal, explorări paraclinice). Foaia de observaţie
ginecologică.
1
2. Asistenţa la naşterea normală şi naşterea distocică. Operaţia cezariană. Nou născutul la
termen. Primele îngrijiri ale nou-născutului şi reanimarea nou născutului cu hipoxie.
1
3. Mijloace de hemostază în perioada de delivrenţă şi în perioada a IV-a a naşterii (extracţia
manuală de placentă, controlul manual al cavităţii uterine, tamponament utero-vaginal,
medicaţia ocitocică).
1
4. Prezentări de cazuri cu hemoragie în timpul sarcinii: avort, sarcina molară, sarcina
extrauterină, placenta praevia, apoplexia uteroplacenatră, ruptura uterină – discuţii asupra
diagnosticului şi conduitei terapeutice.
1
5. Prezentări de cazuri cu sindroame infecţioase în ginecologie: avortul complicat, vulvo-
vaginite, boala inflamatorie pelvină – discuţii privind diagnosticul şi conduita terapeutică.
1
6. Investigaţii privind depistarea cancerului genital feminin (explorări clinice şi paraclinice,
examene citologice, colposcopia, biopsia). Conduita terapeutică.
1
7. Prezentări de cazuri cu hemoragie în ginecologie: tumori benigne şi maligne, hemoragii
disfuncţionale – discuţii asupra diagnosticului pozitiv, diferenţial, conduita.
1
8. Prezentări de cazuri obstetricale şi ginecologice însoţite de complicaţii buco-dentare.
Prezentări de cazuri clinice cu forme severe ale disgravidiei tardive şi apoplexiei
uteroplacentară – discuţii asupra diagnosticului şi tratamentului.
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Raca N. si colab - Manual de lucrări practice de Obstetrica şi Ginecologie, Ed. Info Craiova
2000
2. Munteanu I. – Tratat de Obstetrica, Ed Academiei, Bucuresti, 2000
3. N.Râcă, N.Cernea, C.Vaduva. Obstetrica. Editura Medicală Universitară, Craiova, 2005
4. S. Berceanu, C. Vaduva. Obstetrica si Ginecologie. Editura medicala Universitara Craiova, 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
care se
pot
recupera
2
Clinica de
Obstr.Ginecolo
gie nr II Spital
Univ. de
Urgenta
Craiova
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Obstr.-
Ginecolog
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Obstr.Ginecolo
gie
nr II Spital
Univ. de
Urgenta
Craiova
Prima zi de
vineri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef lucrari dr.
Cristian
Vaduva
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Obstr.Ginecolo
gie
nr II Spital
Univ. de
Urgenta
Craiova
A doua zi de
vineri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef lucrari dr.
Cristian
Vaduva
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral
Lucrări
practice
Examen oral
Verificare 100%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de vineri din fiecare lună
a semestrului - orele 12-14
Clinica de Obstr.Ginecologie
nr II Spital Univ. de Urgenta
Craiova
Sef lucrari dr. Cristian
Vaduva
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Iovănescu Liviu
Constantin
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucrari dr. Cristian Vaduva
Notă: 41) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
42) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 43) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
44) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
45) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE FIXE
Codul disciplinei MD31206
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem
II
Total
Licenţă sem
I
DS DI 2 3 5 4
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele MANOLEA HORIA OCTAVIAN
Instituţia UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ șI FARMACIE DIN
CRAIOVA
Departamentul FMD I
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ
Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMĂ DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Însuşirea de către studenţi a noţiunilor teoretice şi practice de refacere a morfologiei şi funcţiilor
aparatului dento maxilar prin lucrări protetice dentare fixe
Cunoasterea de către viitorul medic dentist a modului de organizare si a activitătii laboratorului de
tehnică dentară.
Cunoasterea etapelor de laborator parcurse în vederea confectionării unei lucrări protetice fixe.
Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă) să:
- Cunoască tipurile de proteze dentare fixe utilizate în practica stomatologică si etapele clinico-tehnice
necesare pentru obtinerea acestora
- Deprindă abilitătile necesare confectionării unei proteze dentare fixe, tehnicile de laborator necesare si
evitarea erorilor în cadrul procesului tehnologic
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul va fi capabil să :
- Cunoască tipurile de proteze dentare fixe utilizate în practica stomatologică
- Prezinte modalitătile de confectionare a unei proteze dentare fixe si etapele clinico-tehnice
necesare
- Cunoască etapele de laborator necesare confectionării unei proteze dentare fixe, modalitatea
lor de executare , precum si a erorilor ce pot apare în fiecare etapă
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să fie capabil să:
- Toarne corect un model de lucru din gips
- Modeleze machetele din ceară ale principalelor tipuri de proteze dentare fixe
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie :
- să cunoască munca tehnicianului dentar pentru a cunoaşte posibilităţile şi limitările tehnologice pe
care le poate întâlni în cursul colaborării cu laboratorul de tehnică dentară în vederea obţinerii unei
proteze dentare fixe.
- să expună pacientului, la nivelul său de înţelegere, modalitatea de obţinere precum şi avantajele şi
dezavantajele utilizării unui anumit tip de restaurare protetică fixă.
- să aibă capacitatea de a culege informaţiile ştiinţifice necesare legate de tehnologia de obţinere a
diferitelor proteze fixe din diferite surse documentare
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Curs 1 Tehnologia protezelor-notiuni generale. Organizarea laboratorului de tehnică
dentară. Taxonomie. Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor dentare.
2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască definitia protetzelor dentare si clasificarea acestora
- Poată prezenta modul de organizare a unui laborator de tehnică dentară.
- Înceapă deprinderea terminologiei medicalke de specialitate
- Enumere în ordinea corectă etapele de confectionare a unei proteze dentare fixe mixte
metalo-fizionomice.
Curs 2 Proteze unidentare. Notiuni generale si clasificare.Proteze unidentare care
reconstituie parțial structurile coronare.
2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască tipurile de proteze unidentare utilizate la ora actuală
- Descrie etapele tehnologice de confectionare a unei incrustatii metalice
- Cunoască si alte tipuri de proteze unidentare care reconstituie partial structurile coronare:
incrustatii din compozit, ceramice, fatete, coroane partiale
- Discute avantajele si dezavantajele fiecărui tip de proteză unidentare care reconstituie
partial structurile coronare.
Curs 3-4 Coroanele de învelis metalice. 4
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească si să clasifice coroanele de învelis
- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor de învelis metalice
- Cunoască notiunile de bază ale preparării bontului dentar în avederea acoperirii de o
coroană
- Cunoască principalele tipuri de amprente utilizate în vederea confectionării
protezelor dentare fixe.
- Descrie modalitătile de obtinere a unui model din gips cu bonturi fixe sau
mobilizabile.
- Descrie modalitătile de confectionare a machetelor coroanelor cu grosime totală sau
dirijată
- Descrie pregătirea machetei unei coroane în vederea ambalării
- Înteleagă teoria expansiunii maselor de ambalat în vederea compensării contractiei
aliajului la răcire.
- Descrie tehnica ambalării si a obtinerii tiparului
- Discute modalitătile de topire si turnare a aliajelor dentare.
- Cunoască defectele care pot apare după turnarea piesei metalice si cauzele acestora.
Curs 5 Coroanele de învelis nemetalice (Jacket) 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor de învelis nemetalice
- Descrie modalitătile de confectionare a machetelor coroanelor Jacket din acrilat
- Discute avantajele si dezavantajele ambalărilor orizontale si verticale
- Cunoască tehnologia polimerizării răsinilor acrilice simple în laboratorul de tehnică
dentară
- Cunoască principalele tipuri de răsini compozite utilizate pentru confectionarea
coroanelor Jacket precum si particularitătile acestora
Curs 6 Sisteme integral ceramice 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Discute avantajele si dezavantajele restaurărilor integral ceramice
- Poată face o clasificare a sistemelor integral ceramice actuale aditive si substractive
- Cunoască principiile tehnologice a principalelor sisteme integral ceramice actuale
Curs 7 Coroanele mixte metalo-acrilice si metalo-compozite 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Clasifice coroanele mixte utilizate în medicina dentară
- Discute avantajele si dezavantajele coroanelor mixte
- Cunoască modalitătile de obtinere a retentiilor componentei metalice pentru
componenta acrilică
- Diferentieze răsinile compozite utilizate pentru placarea coroanelor mixte si
particularitătile acestora.
- Descrie posibilitătile de legarea ale răsinior compozite la scheletul metalic precum si
modalitătile de conditionare a componentei metalice
Curs 8 Coroanele mixte metalo-ceramice 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Discute indicatiile si contraindicatiile coroanelor mixte metalo-ceramice
- Cunoască particularitătile machetei componentei metalice a unei coroane mixte
metalo-ceramice
- Cunoască tehnologiile moderne de obtinere a componentei metalice a unei coroane
mixte metalo-ceramice
- Cunoască masele ceramice utilizate pentru placarea scheletului metalic si
proprietătile acestora
- Poată discuta teoriile legăturii metalo-ceramice
- Descrie tehnologia aplicării maselor ceramice pe scheletul metalic
Curs 9 Reconstituri corono-radiculare 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Definească tipurile de reconstituiri corono-radiculare si elementele lor componente
- Descrie particularitătile preparatiei dentare pentru o reconstituire corono-radiculară
- Descrie modalitătile de realizare a mchetelor diferitelor tipuri de reconstituiri
corono-radiculare
Poată discuta avantajele folosirii sistemului dispozitiv coronoradicular asociat cu o
coroană de înveliş faţă de coroana de substituţie monobloc
- Discute comparativ tehnicile directe si cele indirecte de reconstrucție corono-
radiculară
Curs 10 Puntile dentare. Definitie. Clasificare. Elemente componente. 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască caracteristicile puntilor dentare
- Definească câmpul protetic si modificările ce pot apare la nivelul acestuia
- Poată discuta avantajele si dezavantajele utilizării fiecărui tip de proteză unidentară
ca si element de agregare
- Cunoască principalele tipuri de corpuri de punte si caracteristicile acestora
Curs 11 Principii urmărite în confectionarea puntilor dentare 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască posibilitătile de reconstituire a fiecărei functii a aparatului dento-maxilar
cu ajutorul puntilor dentare
- Poată discuta aspectele biomecanice legate de confectionarea si utilizarea puntilor
dentare
- Cunoască posibilitătile de realizare ale corpurilor de punte în vederea respectării
principiului profilactic
Curs 12 Fazele clinico-tehnice de realizare a punţilor 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Enumere în ordinea corectă fazele clinico-tehnice de realizare a punţilor
- Cunoască particularitătile caracteristice puntilor în diferitele faze clinico-tehnice de
realizare
- Descrie posibilitătile de solidarizare a elementelor de agregare cu corpul de punte
Curs 13 Alegerea corpurilor de punte în funcţie de zona topografică 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască conditiile impuse unui corp de punte în functie de zona topografică
- Enumere corpurile de punte recomandate în fiecare zonă topografică
Curs 14 Dificultăţi şi erori posibile în confecţionarea punţilor 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască dificultătile care pot apare în confectionarea unui corp de punte precum si
a posibilitătilor tehnologice de rezolvare ale acestora
- Cunoască erorile care pot apare în conceptia puntilor dentare si a posibilităților de
evitare a acestora
- Cunoască erorile care pot apare în cursul execuției tehnice propriu-zise și cauzele
acestora
Punti speciale
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască principalele tipuri de punti speciale folosite la ora actuală în medicia dentară
- Discute avatajele si dezavantajele utilizării puntilor speciale
Descrie principiile tehnologice de confecționare a diferitelor tipuri de punti speciale
Curs 15 Restaurări protetice fixe cu sprijin implantar 2
Obiectivele învăţării. Studentul trebuie să:
- Cunoască indicatiile si contraindicatiile restaurărilor protetice fixe cu sprijin
implantar
- Cunoască particularitătile tehnologice de confectionare a restaurărilor protetice fixe
cu sprijin implantar
- Descrie tehnologia de obtinere a unei restaurări protetice cu sprijin implantar
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
L.P.1 Organizarea laboratorului de tehnica dentara. Etapele clinico-tehnice de realizare a
coroanelor şi punţilor. Amprenta
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să cunoască modul de
organizare al activitătii din laboratorul de tehnică dentară
L.P.2 Modelul în protetica fixa. Turnarea unui model de către fiecare student. Demonstratie
model cu bont mobilizabil.
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să toarne un
model din gips cu bonturi fixe
L.P.3 Incrustatii. Confectionarea machetei unei incrustatii metalice de către fiecare student.
Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să știe să execute
macheta unei incrustatii metalice si pregătirea acesteia pentru ambalare.
L.P.4 Coroana metalica cu grosime totala. Confectionarea machetei de către fiecare student.
Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să știe să execute
macheta unei coroane metalice cu grosime totală.
L.P.5 Coroana metalica cu grosime dirijata. Confectionarea machetei de către fiecare
student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta unei coroane metalice cu grosime dirijată.
L.P.6 Coroana Jacket. Confectionarea machetei coroanei Jacket de către fiecare student.
Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
3
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta unei coroane Jacket.
L.P.7 Coroana mixta metalo-acrilică. Confectionarea machetei componentei metalice de
către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
4
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-acrilice.
L.P.8 Coroana mixtă metalo-compozită. Confectionarea machetei componentei metalice de
către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
4
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-compozite
L.P. 9 Coroana mixtă metalo-ceramica. Confectionarea machetei componentei metalice de
către fiecare student. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
4
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta componentei metalice a unei coroane mixte metalo-ceramice
L.P.10 Reconstituiri corono-radiculare. Confectionarea machetei unui DCR de către fiecare
student. Demonstrație cu toate etapele tehnologice.
4
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta unui DCR.
L.P.11 Punti in zona laterala maxilara. Confectionarea machetei unui corp de punte metalic.
Demonstratie tehnici de ambalare ale puntilor.
4
Obiectiv operational: La finalul lucrării practice studentul trebuie să stie să execute
macheta unui corp de punte metalic
L.P.12 Punţi în zona frontala maxilara. Confectionarea machetei componentei metalice a
unui corp de punte tip casete cu fatete. Demonstratie cu toate etapele tehnologice.
4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
5. Bratu D.,Nussbaum R. – Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Ed. Medicală Bucureşti,
2003
6. Rândaşu I. – Proteze dentare, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000
7. Shillingburg Herbert T., Fundamentals of Fixed Prosthodontics. Quintessence Pub. , 2012
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Expunerea în actualitate, conversaţia examinatoare, demonstraţia cu mijloace
audio-vizuale
Lucrari practice Demonstraţia cu obiecte în stare naturală, metoda exerciţiului, conversaţia
dezbatere.
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs 5
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 10
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control 10
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală 5
10. Consultaţii 5
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Sediul
disciplinei
Ultimele 2
săptămîni ale
semestrului
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sediul
disciplinei
Prima vineri
din lună 800
-
1000
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
A doua
vineridin lună
800
-1000
Conf. univ. dr.
Manolea
Horia
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral test Scris şi oral 10%
Lucrări
practice oral
Test şi
aplicaţie
practică
Aplicaţie practică 30%
Examen Scris şi oral 60%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia vineri din lună 800
-1000
Sediul disciplinei Conf. univ. dr. Manolea
Horia
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf. Univ. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. Manolea Horia
Notă: 46) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
47) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 48) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
49) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
50) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE MOBILIZABILE
Codul disciplinei MD31206
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 2 3 5 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele VACANT
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul FMD1
Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE
Gradul didactic CONFERENTIAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O.
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- prezentarea noţiunilor teoretice despre etapele tehnologice ale obţinerii protezelor
mobilizabile: proteză totală, proteză parţială acrilică, proteză parţială scheletată
- însuşirea conoştiinţelor de către student şi valorificarea lor ca viitor medic pentru
refacerea morfologiei arcadelor dentare în cadrul funcţiilor aparatului dento-maxilar
- conştientizarea concordanţei dintre etapele tehnologice şi manoperele din cabinet pentru
obţinerea protezelor dentare mobilizabile
- dezvoltarea abilităţilor de a lucra în echipă
- evaluarea performanţelor studenţilor prin măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi
valori
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Tehnologia protezelor dentare
mobilizabile de către studenţi şi de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional,
pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale
protezelor dentare mobilizabile totale şi parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de
menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade dentare artificiale
- însuşirea logică şi conştientă a etapelor de tehnologia protezelor dentare mobilizabile
- studentul va fi capabil să enumere etapele tehnologice de realizare a protezelor
dentare mobilizabile
- studentul va recunoaşte şi va executa toate fazele tehnologice ale protezelor
mobilizabile
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei totale şi parţiale
- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale edentaţiei totale şi parţiale
- să descrie elementele componente ale protezelor dentare mobilizabile: totale şi parţiale
acrilice şi parţiale scheletate
- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile totale
- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile parţiale
acrilice
- să descrie etapele clinice şi de laborator necesare obţinerii unei proteze mobilizabile parţiale
scheletate
- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi proprotetic în funcţie de situaţia edentaţiei
studiată pe model
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană în scopul procesării informaţiei
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor
- să realizeze corect şi complet un model al situaţiei elementelor câmpului protetic
- să recunoască şi să precizeze pe model elementele câmpului protetic edentat total
- să recunoască şi să precizeze pe model elementele câmpului protetic edentat parţial
- să analizeze şi să interpreteze studiul modelului la paralelograf
b.stabilirea diagnosticului de edentaţie
- să realizeze un management eficient al informaţiilor
- să identifice aspectele semnificative ale examenului modelului de edentat total şi parţial
pentru stabilirea diagnosticului
- să precizeze planul de tratament preprotetic şi proprotetic în funcţie de situaţia existentă pe
model
c. elaborarea planului tehnologic adecvat
- precizarea etapelor tehnologice pentru o proteză totală
- precizare etapelor tehnologice pentru o proteză parţială acrilică,
- precizare etapelor tehnologice pentru o proteză parţială protezeă schletată
d. realizări practice
- realizarea individuală a tuturor fazeleor de laborator ale protezelor dentare mobilizabile.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de echipa de lucru
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să înţeleagă principiile etice legate de transmiterea corectă a informaţiilor pe parcursul
succesuiunii fazelor clinice şi tehnologice
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice şi să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Proteza totală acrilică
Definiţie şi elemente componente. Etiologia edentaţiei totale . Aspecte clinice.
Elementele câmpului protetic edentat total. Pregătiri preprotetice şi proprotetice. Amprentă
preliminară. Model preliminar. Lingură individuală.
2 ore
Adeziunea şi succiunea. Închiderea marginală. Amprentă funcţională. Îndiguirea şi
cofrarea amprentei funcţionale. Model funcţional. Şablon de ocluzie .
2 ore
Determinarea relaţiei intermaxilare. Simulatoare ADM. Montarea în simulator a
complexului „modele – şabloane de ocluzie”. Transferul reperelor
2 ore
Macheta protezei totale. Montarea dinţilor arcadei artificiale maxillare şi
mandibulare. Reguli de montare: Gysi, Pedro Saizar, anatomică, Sears,
2 ore
Modelarea definitivă a machetei protezei totale. Principiile estetic, higienic,
rezistenţei. Ambalarea machetei. Tiparul. Termopolimerizarea . Dezambalare. Prelucrare şi
lustruire
Proteza parţială acrilică
Definiţie şi elemente componente . Etiologia edentaţiei parţiale . Aspecte clinice.
Elementele câmpului protetic edentat parţial. Pregătiri preprotetice şi proprotetice.
Amprentă preliminară. Model preliminar. Lingură individuală.
2 ore
Amprentă funcţională. Model funcţional. Şablon de ocluzie. Determinarea
relaţiei intermaxilare pentru proteze parţială acrilică. Montarea în simulator a complexului
„modele – şabloane de ocluzie”. Transferul reperelor.
2 ore
Macheta protezei parţiale acrilice. Croşeteşe de sârmă Montarea dinţilor arcadei
artificiale maxillare şi mandibulare în zona frontală şi laterală
2 ore
Modelarea definitivă a machetei protezei totale. Ambalarea cu val şi fără vavl,
mixtă Tiparul. Termopolimerizarea . Dezambalare. Prelucrare şi lustruire
2 ore
Proteza scheletată
Definiţie şi elemente componente. Aspecte clinice. Amprentă preliminară. Model
preliminar. Analiza modelului la Paralelograf. Pregătiri preprotetice şi proprotetice pentru o
proteză scheletată. Lingură individuală.
2 ore
Amprentă funcţională. Model funcţional. Proectul componentei metalice pentru
proteza scheletată : şei, conectori principali, conectori secundari, croşete turnate.
2 ore
Pregătirea modelului funcţional: deretentivizarea, folierea. Duplicarea. Obţinerea
modelului duplicat şi pregătirea lui pentru machetare. Macheta componentei metalice pentru
proteza scheletată.
2ore
Pregătirea în vederea ambalării. Tiparul. Turnarea. Dezambalarea. Prelucrarea
componentei metalice. Proba componentei metalice pe modelul de lucru.
2 ore
Şablon de ocluzie pentru proteza scheletată. Determinarea relaţiei intermaxilare pentru
proteza parţială scheletată. Montarea în simulator a complexului „modele – şabloane de
ocluzie”. Transferul reperelor.
2 ore
Macheta componentei acrilice pentru proteza scheletată. Montarea dinţilor arcadei
artificiale maxillare şi mandibulare în zona frontală şi laterală. Modelarea definitivă a
machetei componentei acrilice a protezei scheletate. Pregătirea în vederea ambalării pentru
componenta acrilică. Ambalarea; Tiparul; Termopolimerizarea; Dezambalarea; Prelucrarea
şi lustruirea componentei acrilice a protezei scheletate.
2 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Proteza totală: - descrierea elementelor componente
Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat total. Obţinerea modelului
preliminar
3ore
Studiul modelului preliminar de edentat total. Recunoaşterea elementele câmpului protetic
pe modele. Tehnologia obţinerii lingurii individuale
3 ore
Adaptarea lingurii individuale pe model didactic. Amprent funcţională pe model didactic.
Îndiguirea şi cofrarea ampentei funcţionale. Obţinerea modelului funcţional
3ore
Tehnologia confecţionării şablonului de ocluzie în edentaţia totală. Prezentarea
simulatoarelor ADM. Discuţia determinării relaţiei intermaxilare. Montarea în simulator a
complexului „modele – şabloane de ocluzie” Transferul reperelor înregistrate pe bordurile
de ocluzie
3ore
Tehnologia machetei protezei totale. Montarea dinţilior artificiali. Demonstraţie: ambalarea
machetei. Obţinerea tiparului. Termopolimerizarea. Dezambalarea. Prelucrarea şi lusruirea
protezei totale acrilice
Proteza parţială acrilică: - descrierea elementelor componente
Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat parţial. Obţinerea modelului
preliminar. Studiul modelului preliminar. Tehnologia obţinerii lingurii individuale în
edentaţia parţială
3 ore
Adaptarea lingurii individuale pe model didactic. Amprent funcţională pe model didactic.
Obţinerea modelului funcţional de edentat parţial
3ore
Tehnologia confecţionării şablonului de ocluzie pentru obţinerea unei proteze paţiale
acrilice. Discuţia determinării relaţiei intermaxilare. Montarea în simulator a complexului
„modele – şabloane de ocluzie” Transferul reperelor înregistrate pe bordurile de ocluzie.
3ore
Macheta protezei parţiale acrilice. Confecţionarea croşetelor din sârmă Montarea dinţilior
artificiali la nivelul breşelor edentate. Demonstraţie: ambalarea machetei. Obţinerea
tiparului. Termopolimerizarea. Dezambalarea. Prelucrarea şi lusruirea protezei parţiale
acrilice
3 ore
Proteza parţială scheletată: - descrierea elementelor componente
Amprenta preliminară a unui model didactic de edentat parţial. Obţinerea modelului
preliminar. Studiul modelului preliminar la Paralelograf –elemente componente.
3 ore
Tehnologia obţinerii lingurii individuale. Demonstraţie amprenta funcţională pe model
didactic. Obţinerea modelului de lucru pentru o proteză parţială scheletată. Desenarea pe
model a conturului componentei metalice pentru o proteză parţială scheletată la maxilar.
3 ore
Desenarea pe modelul de lucru a conturului componentei metalice pentru o proteză parţială
scheletată la mandibulă. Pregătirea modelului de lucru în vederea duplicării:
deretentivizarea şi folierea. Demonstraţie obţinerea modelului duplicat din masă de ambalat
3ore
Relizarea pe modelul duplicat a machetei componentei metalice pentru proteza scheletată
Demonstraţie –ambalarea, obţinerea tiparului, turnarea, dezambalare, prelucrarea şi
lustruirea scheletului
3ore
Tehnologia şablonului de ocluzie pentru o proteză scheletată. Demonstraţie montarea în
simulator a complexului „modele – şabloane de ocluzie” după determinarea relaţiei
intermaxilare. Transferul reperelor înregistrate pe bordurile de ocluzie..
3 ore
Tehnologia machetei componentei acrilice pentru o proteză scheletată. Demonstraţie:
ambalarea machetei, obţinerea tiparului., termopolimerizarea, dezambalarea., prelucrarea şi
lusruirea componentei acrilice.
Discuţia situaţiilor în care sunt necesare pregătiri proprotetice.
Sisteme speciale ce pot înlocui croşetele turnate la o proteză scheletată
3 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Hutu E.,- Edentaţia totală Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1996
Rândaşu I., Proteze dentae vol I şi II Ed Medicală – bucureşti 1993
Ionescu Andrei - Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate - clinica şi tehnica de laborator,
Editura Naţional, Bucureşti, 1999
Bratu D., Simulatoarele ADM-ului şi Principiile funcţioinale ale oclluziei Ed Helicon
Timişoara -1990
Norina Forna – Protetică dentară. Proteza parţială mobilizabilă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2011
Bratu Dorin, Emanuel Bratu, Sergiu Antonie - Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze
mobilizabile, Editura Medicală, Bucureşti, 2008
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor modele problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea de fiecare student a fazelor de
laborator ale protezelor mobilizabile , activitatea în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi dezbaterea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică pentru seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare în laborator
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Disciplina de
Tehnologia
Protezelor
Mobilizabile
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Tehnologia
În funcţie de
necesităţile studenţilor
protezelor
mobilizabile
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sediul
disciplinei
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
A doua zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Testare Testare 33%
Lucrări
practice
aplicaţie
practică
Evaluare aplicaţie
practică scris 33%
Examen Practic Recunoaşteri Scris 33%
Verificare scris şi oral scris şi oral scris şi oral
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 12-14
Disciplina de Tehnologia
Protezelor mobilizabile
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree MMoorrffoollooggiiaa SSiisstteemmuulluuii SSttoommaattooggnnaatt,, MMaatteerriiaallee ddeennttaarree,, PPrrootteettiiccăă,,
OOcclluuzzoollooggiiee,,
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă SSăăllii ddee llaabboorraattoorr,, mmooddeellee ddiiddaaccttiiccee,, aappaarraattuurrăă ssppeecciiffiiccăă ddee llaabboorraattoorr,,
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Dr. Popescu Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Notă: 51) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
52) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 53) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
54) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
55) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
I. INFORMAŢII GENERALE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Anestezie si sedare in Medicina Dentara
Codul disciplinei
Anul de studiu III
II. STRUCTURA DISCIPLINEI
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi
normate[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 2 3 5 2 2 7/
III. TITULAR DISCIPLINĂ
Numele şi prenumele Paskova Galina
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul II
Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale
Gradul didactic Sef lucrari
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Asociat
Colaboratori
IV. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Obiective generale
- Insusirea tehnicilor de anestezie locala si loco-regionala in medicina dentara.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a
metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în
îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori
necesare practicii medicale în domeniul anesteziei si sedarii in medicina dentara
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Anestezie si sedare
in medicina dentara şi experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a
noilor performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi
finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi
valori
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Anestezie si sedare in medicina dentara
de către studenţi şi de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma
responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- insusirea tehnicilor de anestezie locala si loco-regionala
- descrierea si aprofundarea noţiunilor privind anatomia nervului trigemen
- anestezie si sedare in medicina dentara
- explicarea tehnicii de anestezie generala: indicaţii, cunoaşterea substanţelor anestezice utilizate
în anestezia generală şi accidente legate de acestea;
- prezentareaprincipalelorgrupe de anestezice locale , explicareamecanismelor de acţune a
anestezicelor locale;
- descriereainstrumentaruluifolositînanestezialocală , regulilor de asepsiecetrebuescrespectate ;
- descriereaşiinsuşireadiferitelortipuri de anestezielocalasicorelareanoţiunilorteoretice cu
practicamedicală; abordareafiecăreitehnici de anestezieuzualăîn parte;
- aprofundareaşidezvoltareacunoştinţelorprivindtehniciloruzuale de anestezielocală,
- asimilareacunostintelorprivindaccidenteleşicomplicaţiile legate de anestezialocală.
V. COMPETENŢELE SPECIFICE(vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
să stăpânneascăanesteziaprininfiltratie-intracutanată, subcutanată, intramucoasă, submucoasă,
înbaraj, anesteziaplexală, anesteziaintraligamentară, anestezieintraosoasă,anesteziaintrapulpară
săcunoascăsisăstăpânneascămetodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere,
tehnica, accidente -anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.
să cunoască metodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere, tehnică, accidente
-anesteziile tronculare periferice pe cale exoorală.
să cunoască si să stăpânneascămetodeşitehnici de anesteziesimultană : indicaţii, repere, tehnică,
teritoriulanesteziat, accidente . Anesteziile tronculare periferice pe cale endo şi exoorală.
să cunoască si să stăpânnească tehnici alternative de anesteizeîncaz de esec a tehniciiuzuale.
săcunoascăanatomianervuluitrigemen- nervuloftalmic,nervulmaxilar, nervul mandibular
săcunoascăaccidenteleşicomplicaţiileanestezieiloco-regionaleprininjectie.
Atitudineamediculuiîncazulaccidentelor .
să cunoască anesteziile tronculare bazale şi anestezia ganglionară
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să explice pacientului necesitatea si etapele anesteziei
- să aplice etapele specifice realizariiunei tehnici de anestezie locala
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- sărespecteşisă execute corect toate etapele tehnici de anestezie locala si loco-regionala
cunoască si sa-si pregateascainstrumentarul care se foloseşte în anestezia locală;
sa ştie să-si aleagă instrumentarul în funcţie de anestezia locală;
sa respecte regulile de asepsie înainte şi în timpul injecţiei.
Ştie să faca asepsia campului operator;
saprecizezesubstantaanestezicăînfuncţie de afectiuneapacientului;
Sa execute anesteziaprininfiltratie-intracutanată, subcutanată, intramucoasă, submucoasă,
înbaraj, anesteziaplexală, anesteziaintraligamentară, anestezieintraosoasă,anesteziaintrapulpară
Saexecute.anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.
Sa cunoască si executemetodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere, tehnică,
accidente . anesteziiletronculareperifericepecaleendoorală.
Sa cunoască si execute metodeleşitehnicile de anestezie loco-regională: indicaţii, repere,
tehnică, accidente . Anesteziiletronculareperifericepecaleexoorală.
Sa cunoască si execute , in caz de nevoie , anesteziasimultanărecomandata in functie de cazul
clinic ( indicaţii, repere, tehnică, teritoriulanesteziat, accidente) .
- Sa identificetraiectelespecifice ale ramurilorn.trigemen
Insusireatehniciloruzuale de anestezielocalăanesteziaplexalasi loco-regionala: indicaţii, repere,
tehnica,teritoriulanesteziat, accidente
sa execute tehnicileuzuale de anestezielocală ( indicaţii, repere, tehnica,teritoriulanesteziat,
accidente).
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizareacursuluistudentultrebuiesă.
a. comportament professional
- sădovedească o atitudineprofesionalăfaţă de pacientşiechipa de lucru
- săcoordonezeactivitateaîn cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI
VI.1 Curs(unităţi de conţinut) Nr.
ore
Tema 1. Istoricul anesteziei in medicina dentara. Anestezia generala in medicina dentara-
substante folosite , circuit, echipament necesar,avantaje,dezavantaje
2h
Tema 2. Substante anestezice :principalele grupe de anestezice de sinteza: actiune
fiziologica,toxicitate, doza maxima,indicatii, adjuvante ale anestezicelor de sinteza
2h
Tema 3.Anatomia nervului trigemen- nervul oftalmic,nervul maxilar, nervul mandibular
4h
Evaluare periodică-test grilă 1h
Tema 4.Instrumentarul de anestezie, examenul si pregatirea bolnavului, reguli de asepsie ,
tehnica de injectie.
3h
Tema 5.Anesteziatopica : prinrefrigeratie,,badijonare, pulverizare, imbibitie.
Anestezieprininfiltratie-intracutanata, subcutanata,intramucoasa, submucoasa, in baraj,
anesteziaplexala, anesteziaintraligamentara, anestezieintraosoasa ,indicatiile anesteziei locale.
4h
Tema 6.Metode si tehnici de anestezie loco-regionala: indicatii, repere, tehnica, teritoriu de 8h
anestezie ,accidente .
Anesteziile tronculare periferice: pe cale endo- si exoorala.
Tema 7. Anesteziile tronculare bazale si anestezia ganglionara 2h
Evaluare periodică-test grilă 1h
Tema 8. Accidentele si complicatiileanestezieiloco-regionaleprininjectie. Atitudineamedicului
in cazulaccidentelor.
2h
Tema 9 Recapitulare,dezbateri, clarificări, consultaţii 2h
VI.2 LUCRĂRI PRACTICE (subiecte/teme) Nr.
ore
Tema 1. Anestezia generala 1h
Tema 2. Anamneza pacientului. Cunoasterea instrumentarului in vederea practicarii anesteziei
in medicina dentara . Reguli de asepsie
3h
Tema 3. Cunoasterea principalelor substante anestezice folosite in medicina dentara: actiune ,
indicatii, doza maxima utilizata, reactii adverse
2h
Tema4. Anatomomia nervului trigemen-cunoasterea traiectelor nervoase ale celor 3 trunchiuri
principale –n.oftalmic,n.maxilar,n.mandibular.
3hx3
Tema5. Metode si tehnici de anesezie locala de contact . Reguli de asepsie si dezinfectie. 2h
Tema6. Anestezia prin infiltratie-intramucoasa, submucoasa, anestezia plexala, anestezia
intraligamentara. Insusirea si aplicarea tenhicilor pe bolnavi . Practicarea tehnicilor de anestezie
pe bolnavi.
3hx3
Tema7. Anesteziile tronculare periferice- repere,loc de intepatura,directia acului, teritoriul
anesteziat. 3hx6
Tema 8. Accidentele si complicatiileanestezieiloco-regionaleprininjectie. Atitudineamedicului
in cazulaccidentelor.
1h
Refaceri 3hx3
VII. BIBLIOGRAFIE
1. Cursuldisciplinii in format electronic -M.Surpateanu
2. Compendiu de chirurgieoro-maxilo-faciala, A. Bucur, Carlos Novarro Vila, John Lowry,
julioAcero, Editura Q Med Publishing, Bucuresti,,2009.
3. Chirurgie OMF ,vol I ,N. Ganuta, A. Bucur,Editura National,1999
4. Anestezia in stomatologiesichirurgiamaxilo-faciala, N.Ganuta,I. CanaveaCasa de
edituraEdimpex – Speranta,1993
5. Anestezia loco-regionala in chirurgiaoralasimaxilo-faciala, I. Vasiluta,E. Urtila,Editura
Helicon,1996
VIII. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IX. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
chirurgie OMF
Ultimele 2
saptamani din
semastru I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Anestezie si
sedare in
medicina
dentara
În funcţie de
necesităţile studenţilor.
Dependenta de
cazuistica existenta in
clinica la aceea data
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
chirurgie OMF
In raport cu
solicitarilestu
dentilor
Vineri 11-12h
Sef.lucr.univ.
drPaskova
Galina;
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Dependenta de
cazuistica existenta in
clinica la aceea data
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
chirurgie OMF
In raport cu
solicitarilestu
dentilor
Vineri 11-12h
Sef.lucr.univ.
drPaskova
Galina;
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Dependenta de
cazuistica existenta in
clinica la aceea data
X. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă 10%
Lucrări
practice
20%
Examen Oral Scris Oral 70%
Verificare
XI. PROGRAME DE ORIENTARE :I CONSILIERE PROFESIONALĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
16-16.30h Joi , et3, sala 311 extensie Sef lucrari univ. dr.Paskova
Galina
XII DATE SUPLIMENTARE DESPRE DISCIPLINĂ
Discipline similare Chirurgie OMF Oftalmologie
Baza materială Baza clinicii de chirurgie
OMF Sala curs 311,et 3 -extensie
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Paskova Galina
Notă: 56) Nivelul de studii - se alege una din variantele:L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
57) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă:DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master:DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 58) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele:DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
59) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
60) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei ODONTOTERAPIE CONSERVATIVA
Codul disciplinei MD3208
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 3 4 7 7/98 8
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA JANA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ
Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
ASOCIAT
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
1.Însuşirea unor noţiuni privind structura şi funcţiile ţesuturilor dure dentare în contextul patologiei
odontale şi a odontoterapiei restauratoare.
2.Înţelegerea cariei dentare simple ca o boală multifactorială, în vederea combaterii factorilor cauzali
într-un cadru individualizat.
3.Însuşirea importanţei caracterului reversibil al demineralizării smalţului pentru păstrarea integrităţii
sale morfologice prin tratament neinvaziv, în cariile incipiente necavitare.
4.Însuşirea noţiunilor privind diagnosticul, formele clinice şi procedeele de diagnostic pozitiv şi
diferenţial de carie simplă.
5.Însuşirea principiului biologic în tratamentul cariei simple.
6.Însuşirea tehnicilor convenţionale de tratament ale cariei simple (conform regulilor Iui Black).
7. Însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a
metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea
lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
1. Să identifice un pacient cu risc de carie crescut.
2. Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.
3. Să diferenţieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament
adecvat al plăgii pulpo-dentinare.
3. Să întocmească un plan de tratament etapizat.
4. Să poată alege metoda de tratament adecvată, pentru o pregătire convenţională a preparaţiei şi să
o aplice corect.
5. Să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
1. Să identifice un pacient cu risc de carie crescut.
2. Să stabilească cu certitudine un diagnostic de carie dentară simplă.
3. Să diferenţieze dentina alterată de dentina sănătoasă sau de cea recuperabilă prin tratament
adecvat al plăgii pulpo-dentinare.
3. Să întocmească un plan de tratament etapizat.
4. Să poată alege metoda de tratament adecvată, pentru o pregătire convenţională a preparaţiei şi să
o aplice corect.
5. Să folosească corect tehnicile de restaurare adezive sau neadezive
6. Să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al
procesării informaţiei
7. Să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
- să interpreteze modelele de studiu
b. stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
c. să instituie un program de dispensarizare a pacientului cu carioactivitate crescută şi de educaţie a
acestuia în
ceea ce priveşte igiena orală
V.2.2. Abilităţi de comunicare La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut)
l. Ţesuturilor dure dentare (smalţ, cement, dentină): caracteristici topografice, fizice,
chimice, structura şi implicaţiile lor
clinice.....................................................................................................................................
2. Caria dentară: generalităţi, teorii
etiopatogenice...................................................................................................
3. Carie simplă dentară: forme anatomoclinice,
morfopatologie.............................................................................
4. Carie simplă dentară: semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie şi
complicaţii.............................................................................................................................
5. Caria secundară şi recidiva de carie: semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial,
evoluţie şi complicaţii............................................................................................................
6. Măsuri de profilaxie şi prevenţie a cariei simple...................................................................
7. Metode de izolare ale câmpului operator...............................................................................
8. Tratamentul cariei simple dentare: plan de tratament, nomenclatură, clasificarea
cavităţilor, fazele pregătirii
cavităţilor...............................................................................................................................
9. Prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu amalgam...................................................
10.Prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu materiale fizionomice; sisteme speciale
de retenţie
parapulpare.................................................................................................................. .......
11.Materiale de restaurare provizorie: clasificare, indicaţii, contraindicaţii,
proprietăţi.................................................................................................................. .............
12.Materiale de restaurare definitivă: clasificare, indicaţii, contraindicaţii,
proprietăţi.............................................................................................................................
13.Tratamentul plagii dentinare.Protectia pulpo-dentinara........................................................
14.Materiale utilizate in tratamentul pungii dentinare.................................................................
15.Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara...........................................................................
.
Nr. Ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
Nr. Ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Organizarea cabinetului de medicina dentara (echipamentul de protectie, igiena mainilor,
igiena
mediului)....................................................................................................................................
............................
2. Prezentarea instrumentarului de consultatie si tratament , pozitiile de lucru, functionarea
si modul de utilizare a unitului dentar in odontoterapia
conservativa...............................................................................................................................
..............................
3. Examenul clinic al pacientului : foaia de observatie clinica, mijloace de izolare, examene
complementare si teste diagnostice in caria
simpla............................................................................................................................
4. Demonstrarea pozitiilor de lucru si de sprijin, modalitati de utilizare a instrumentarului
pentru tratamentul cariei simple la
pacient........................................................................................................................................
.
5. Reguli generale de preparare a
cavitatilor.......................................................................................................
6. Teste grila din materia
predata..........................................................................................................................
7. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa I-
a...............................................................................
8. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa II-
a..............................................................................
9. Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa III-a si clasa IV-
a........................................................
10.Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa V-
a...............................................................................
11.Tratamentul cariei dentare simple – cavitatile de clasa VI-
a.............................................................................
12.Prezentarea materialelor de restaurare coroana provizorie, demonstratii practice si
executarea de catre studenti a unor obturatii pe dinti extrasi sau pe
model...........................................................................................
13.Prezentarea materalelor de restaurare coronara de durata , demonstratii practice si
executarea de catre studenti a unor obturatii de dudata pe dinti extrasi sau pe
model..........................................................................
14.Tratamentul plagii
dentinare.............................................................................................................................
15.Tratamentul hipersensibilitatii si hiperesteziei
dentinare.................................................................................
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
4 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bîcleşanu C, Răescu M, Gaşpar I, Ţuculină M. – Curs de cariologie, Ed. Med. Univ., Craiova, 2003;
2. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.
Bodnar, Ed. Cerma 1999
3. 0dontoterapie restauratoare - C. Andreescu, B. M. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2003
4. Estetica în odontoterapia restauratorie – B. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2002
5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,
2003.
6. 0dontologie - M. Gafar, A. Iliescu, Ed. Medicală 1999.
7. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M, Ed. Medicală 2004
8. 0dontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 1 - Ţuculină M., Andrei V., Ed. Medicală
Universitară Craiova, 2009.
9. 0dontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 2 - Ţuculină M., Ed. Medicală Universitară Craiova,
2009.
10. Curs de Odontoterapie conservatoare şi restauratoare vol I, 2014, Autori: Ţuculină Mihaela, Moraru
Iren Alina, 195 pag. Ed. Sitech Craiova.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Odontoterapie
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Odontoterapie
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Odontoterapie
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Conf. univ. dr.
Ţuculină
Mihaela
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Odontoterapie
A doua zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Conf. univ. dr.
Ţuculină
Mihaela
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Aplicatie
practica
Aplicatie
practica
Colocviu
verificare 20%
Examen oral si scris 70%
Verificare scris 10%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
2 ore/luna Disciplina Conf.univ.dr. Ţuculină
Mihaela
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela
Notă: 61) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
62) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 63) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
64) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
65) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINA
Denumirea disciplinei OCLUZOLOGIE
Codul disciplinei MD3109
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L I DS DI 2 1 3 4
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ U.M.F. CRAIOVA
Catedra/Departamentul DEPARTAMENTUL 1
Titlul ştiinţific MEDIC PRIMAR ; DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O.
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Însuşirea de către studenţi a noţiunilor generale despre funcţia şi disfuncţia ocluzală
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Să cunoască şi sa inteleagă notiunile de ocluzologie
Să utilizeze termenii de specialitate.
Să defininescă si să nominalizeze metodele specifice de lucru
Să cunoască şi să explice principiile terapeutice utilizate de ocluzologie in cadrul medicinii dentare
Să cunoască etapele examenului clinic ocluzal
Să cunoască notiunile privind morfologia, fiziologia si patologia ocluzala, pe baza conceptelor moderne
de ocluzologie,
rolul si importanta ocluzologiei in cadrul medicinii dentare
Să cunoască materialele utilizate in examinarea, determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie
mandibulo-maxilare
precum si in realizarea tratamentelor
Să adopte comportamentul viitorului medic dentist
Să lucreze în echipă, dezvoltându-si abilitatea de a colabora cu specialitati din diferite domenii
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
Competenţe cognitive
-Noţiuni despre relaţiile fundamentale mandibulo-maxilare.
-Noţiuni despre mişcările fundamentale ale mandibulei.
-Noţiuni despre disfuncţia sistemului stomatognat.
-Noţiuni despre ocluzie şi evaluarea ei în protetica implantologică.
-Noţiuni privind terapia de reechilibrare ocluzală.
Competenţe tehnice sau profesionale
-Depistarea şi utilizarea reperelor cefalometrice în protetica dentară.
-Determinarea clinică a poziţiei de postură a mandibulei.
-Determinarea clinică a poziţiei de relaţie centrică.
-Determinarea relaţiei de ocluzie dentară.
-Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei.
-Depistarea şi analiza manifestărilor clinice specifice în disfuncţia sistemului stomatognat.
-Depistarea şi analiza manifestărilor clinice complexe în disfuncţia sistemului stomatognat.
-Realizarea unui examen clinic complet al ocluziei dentare.
-Instituirea unui plan de tratament.
-Studiul pe model.
-Tratamentul disfuncţiei ocluzale prin şlefuire selectivă.
Competenţe afectiv-valorice
-Relaţionarea cu pacientul şi personalul medical.
-Comunicarea cu pacientul.
-Comunicarea cu tehnicianul dentar.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Reperele cefalometrice utilizate în protetica dentară.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască reperele folosite în cefalometrie.
Să utilizeze reperele folosite în cefalometrie pentru a analiza figura în scopul
studierii dezvoltării aparatului dento-maxilar, evidenţierii modificărilor patologice,
stabilirii atitudinii terapeutice şi evaluării rezultatelor obţinute .
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
2. Sisteme de înregistrare şi transfer a relaţiilor intermaxilare.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoasca instrumentele ce servesc la determinarea poziţiei crestei alveolare şi
dinţilor maxilari faţă de axa şarnieră şi planul Frankfurt, ce asigură transferul
acestor date la nivelul unui articulator programabil şi furnizează datele necesare
programării acestora.
Sa cunoască tipurile de arcuri faciale (arcuri faciale pentru determinarea axei
şarnieră, arcuri faciale de transfer, arcuri faciale pentru înscrierea cinematicii
mandibulare).
Să cunoasca instrumentele capabile să reproducă poziţia de relaţie centrică şi să
simuleze mişcările de propulsie şi lateralitate. mai corect spus, condiţiile mecanice
ale acestor mişcări.
Sa cunoască tipurile de articulatoare (în funcţie de locul de fixare al dispozitivului ce
imită condilul mandibular şi după capacitatea de a reda anumite mişcări ale
mandibulei ) precum şi parametrii ce pot fi individualizaţi.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
3. Elemente care participă la realizarea poziţiei de postură a mandibulei. Reperele
poziţiei de postură
a mandibulei. Factorii ce pot modifica poziţia de postură a mandibulei.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să defineasca poziţia de postură a mandibulei.
Să cunoască elementele ce participă la realizarea cât şi la modificarea poziţiei de
postură a mandibulei (factorul nervos, factorul muscular, complexul structural
muşchi-tendon, acţiunea barică negativă).
Să utilizeze metodele antropometrice şi funcţionale de determinare a poziţiei de
postură a mandibulei şi implicit, de evaluare a dimensiunii verticale de postură a
etajului inferior al feţei.
Să identifice reperele relaţiei de postură a mandibulei.
Să identifice factorii generali şi locali capabili să influenţeze poziţia de postură a
mandibulei.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
4. Relaţia centrică. Realizarea poziţiei de relaţie centrică. Reperele poziţiei de relaţie
centrică.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să defineasca relaţia centrică.
Să enumere şi să explice caracteristicile relaţiei centrice.
Să identifice factorii ce condiţionează poziţia de relaţie centrică.
Să enumere şi să explice reperele poziţiei de relaţie centrice.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
5. Determinarea poziţiei de relaţie centrică. Înregistrarea relaţiei centrice.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască tratamentul ce vizează afecţiunile musculo-articulare capabile să inducă
reflexe de poziţionare centrică modificate.
Să realizeze tehnicile prin care se obţine relaxarea musculară.
Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la dentat.
Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul
parţial.
Să enumere şi să explice tehnicile pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul
total.
Să poată enumera şi utiliza diferite medii de marcare.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
6. Relaţia de ocluzie dentară. Determinanţii relaţiei de ocluzie dentară.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească poziţia de ocluzie dentară.
Să explice rolul determinanţilor implicaţi în realizarea relaţiei de ocluzie dentara.
Să enumere şi să cunoasca rolul fiecarui paramatru ocluzal (Morfologia ariilor
ocluzale, Cuspizii de sprijin, Cuspizii de ghidaj, Curbele de ocluzie).
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
7. Ocluzia de intercuspidare maximă.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească intercuspidarea maximă.
Să cunoască şi să descrie reperele poziţiei de intercuspidare maximă.
Să cunoască şi să descrie tipurile de contacte dento-dentare în intercuspidare
maximă.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
8. Ocluzia centrică. Ocluzia de necesitate. Ocluzia habituală. Ocluzia traumatică.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie ocluzia centrica.
Să descrie ocluzia de necesitate.
Să descrie ocluzia habituală.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
9. Concepte şi teorii ocluzale.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie valoarea elementelor morfologice, pentru asigurarea echilibrului ocluzal.
Să descrie cvintul lui Hanau.
Să descrie ecuaţia echilibrului ocluzal formulată de Thielemann.
Să cunoască principalele concepte ocluzale.
Să enumere şi să explice criteriile ocluziei funcţionale (Şcoala românească de
medicină dentară)
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
10. Mişcările fundamentale ale mandibulei.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să enumere şi să explice mişcarile funcţionale ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile voluntare alemandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile limită ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile simetrice ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile asimetrice ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile cu contact dentar ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile fără contact dentar ale mandibulei
Să enumere şi să explice mişcarile simple şi combinate ale mandibulei
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
11. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie deplasările mandibulei în plan sagital.
Să explice fenomenul Cristensen sagital.
Sa definească Interferenţa şi Contactul Prematur.
Să explice fenomenul Thielemann.
Să descrie deplasările mandibulei în plan orizontal.
Să definească Mişcarea Bennett şi Unhiul Bennett
Să descrie tipurile de ghidaj in mişcarea de laterotruzie
Să explice fenomenul Cristensen în laterotruzie.
Să descrie deplasările mandibulei în plan frontal.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
12. Etiologia disfuncţiei ocluzale.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească disfuncţia sistemului stomatognat.
Să definească trauma ocluzală(primară şi secundară).
Să identifice grupele etiologice implicate în producerea disfuncţiei ocluzale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
13. Manifestări clinice specifice disfuncţiei ocluzale. Manifestări clinice complexe.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să enumere şi să explice semnele clinice dento-parodontale.
Să enumere şi să explice semnele clinice neuro-musculare.
Să enumere şi să explice semnele clinice la nivelul articulaţiei temporo-
mandibulare.
Să enumere şi să explice manifestările clinice complexe.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
14. Indicaţiile şi contraindicaţiile şlefuirii selective. Obiectivele şlefuirii selective.
Principii în tehnica
şlefuirii selective.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să enumere şi să descrie etapele şlefuirii selective.
Să cunoască principiile ce trebuie respectate în tehnica şlefuirii selective
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în
RC.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în
IM.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale
lucrătoare şi nelucrătoare în propulsie.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale
lucrătoare şi nelucrătoare în lateralitate.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
15. Ocluzia funcţională în protetica implantologică.Echilibrarea ocluzală a
restaurărilor protetice cu
sprijin implantar.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală.
Să cunoască obiectivele majore ale conceptul ocluzal în protetica implantologică.
Să cunoască principiile proteticii implantologice .
Să definească conceptul de ocluzie cu protecţie mutual.
Să cunoască avantajele şi dezavantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie
mutuală în protetica implantologică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Reperele cefalometrice utilizate în protetica dentară.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să cunoască reperele folosite în cefalometrie.
Să identifice reperele folosite în cefalometrie pe model de studiu, craniu, clinic.
Să utilizeze reperele cefalometrice pentru descrierea planurilor şi unghiurilor
cefalometrice.
1
2. Simulatoarele şi arcurile faciale.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să cunoască tipurile de arcuri faciale.
Să inregistreze şi sa transfere datele necesare pentru programarea articulatorului .
Sa cunoască tipurile de articulatoare precum şi parametrii ce pot fi individualizaţi.
Sa poata programa un articulator.
1
3. Determinarea poziţiei de postură a mandibulei.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Determinarea poziţiei de postură a mandibulei utilizând metodele antropometrice.
Determinarea poziţiei de postură a mandibulei utilizând metodele funcţionale.
Identificarea reperelor pozitiei de postură.
1
4. Realizarea poziţiei de Relaţie Centrică. Determinarea Relaţiei Centrice
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Tehnica Lauritzen-Barrelle (conducere unimanuală).
Tehnica Ramfjord ( conducere bimanuală) .
Tehnica Dawson .
Tehnica Jig-ului anterior.
Tehnica obstacolului ocluzal frontal .
Tehnica de înscriere grafică intraorală.
1
5. Înregistrarea Relaţiei Centrice. Caracteristicile Relaţiei Centrice. Reperele pozitiei
de Relaţie Centrica
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Înregistrarea relaţiei centrice utilizând diferite medii de marcare.
Să enumere şi să explice caracteristicile relaţiei centrice.
Să enumere şi să explice reperele poziţiei de relaţie centrice.
1
6. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei în plan sagital.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să descrie deplasările mandibulei în plan sagital.
Să explice fenomenul Cristensen sagital.
Sa definească Interferenţa şi Contactul Prematur.
1
Să explice fenomenul Thielemann.
7. Examinarea funcţiei ocluzale prin analiza mişcărilor mandibulei în plan orizontal.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să descrie deplasările mandibulei în plan orizontal.
Să definească Mişcarea Bennett şi Unhiul Bennett
Să descrie tipurile de ghidaj in mişcarea de laterotruzie
Să explice fenomenul Cristensen în laterotruzie.
1
8. Relaţia de ocluzie dentară- determinanţi.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să identifice şi să descrie ariile ocluzale.
Să identifice şi să descrie cuspizii de sprijin şi de ghidaj.
Să identifice şi să descrie curbele de ocluzie.
Să identifice şi să descrie planul de ocluzie.
Să identifice şi să descrie triunghiul Bonwill.
1
9. Determinarea ocluziei de intercuspidare maximă.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să descrie şi să evidenţieze Point Centric.
Să descrie şi să evidenţieze Long Centric.
Să descrie şi să evidenţieze Freedom Centric.
Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa I-a.
Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa II-a.
Să descrie şi să evidenţieze stopurile ocluzale din grupa III-a.
Să descrie şi să evidenţieze tipurile de contacte dento-dentare în intercuspidare
maximă.
1
10. Etiologia disfuncţiei ocluzale.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să identifice grupele etiologice implicate în producerea disfuncţiei ocluzale.
1
11. Manifestări clinice specifice în disfuncţia ocluzală.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să identifice semnele clinice dento-parodontale.
Să identifice semnele clinice neuro-musculare.
Să identifice semnele clinice la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.
Să identifice semnele clinice complexe.
1
12. Examenul clinic al ocluziei dentare.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Examenul ocluzal prin asocierea la examenul anatomic a examenului funcţional.
13. Examenul paraclinic
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Studiul de model.
Analiza ocluzală a modelelor montate în articulator.
Examenul radiologic
Înregistrarea pantografică
Examenul electromiografic
Mandibulokineziografia
Examenul electrosonografic
Axiografia computerizată
1
14. Terapia de reechilibrare ocluzală.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să enumere şi să descrie etapele şlefuirii selective.
Să cunoască principiile ce trebuie respectate în tehnica şlefuirii selective
1
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în
RC.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a contactelor premature în
IM.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale
lucrătoare şi nelucrătoare în propulsie.
Sa explice depistarea şi eliminarea prin şlefuire selectivă a interferenţelor ocluzale
lucrătoare şi nelucrătoare în lateralitate.
15. Ocluzia funcţională în protetica implantologică. Echilibrarea ocluzală a
restaurărilor protetice cu sprijin implantar.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să definească principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală.
Să cunoască obiectivele majore ale conceptul ocluzal în protetica implantologică.
Să cunoască principiile proteticii implantologice .
Să definească conceptul de ocluzie cu protecţie mutuala.
Să cunoască avantajele şi dezavantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie
mutuală în protetica implantologică
1
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. BurluiV- Gnatologie Ed.Appollonia,Iaşi,2000.
2. Burlui V.-Malrelaţiile cranio-mandibulare,Ed.Apollonia,2002
3. Dawson P.- Ľoclusion clinique, evolution, diagnostic, traitement.Ed. Masson, Paris, 1992
5. Shillingburg- Fundamentals of tooth preparations, Ed.Quintessence Publishing Co.,Inc.1991.
6. Raul Popescu- Ocluzologie-lucrări practice. Ed. Medicală Universitară,2008.
7. Raul Popescu-Ocluzologie-modificări odonto-parodontale în trauma ocluzală,Ed.Sitech,2008.
8. N. Forna -Protetica Dentara Vol. I+II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie
euristică,
Studiu
individual
Tip de activitate :
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire examinare finală
8. Consultaţii
9. Documentare pe internet
10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea
temelor
3 Clinica de Protetică
Dentară Presesiune
Asist. Univ. Dr.
Dragomir Lucian
Et.1 Cladirea nouă Paul
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Presesiune
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
Raul
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Pe tot
parcursul
semestrulu
i
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
Raul
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Scris Scris 10%
Lucrări
practice Oral Scris Scris 15%
Examen Scris 75%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica de Protetică Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Conf.Univ.Dr. Popescu
Mihai Raul
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.Univ.Dr. Popescu Mihaela Conf.Univ.Dr. Popescu Mihai Raul Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai Raul
Notă: 66) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
67) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 68) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
69) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
70) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINA
Denumirea disciplinei PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ -TERAPIA PROTETICĂ A
LEZIUNILOR ODONTALE
CORONARE PRIN PROTEZE
UNIDENTARE
Codul disciplinei MD3210
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L II DS DI 2 4 6 90 8
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară U.M.F. Craiova
Catedra/Departamentul Departamentul 1
Titlul ştiinţific Medic primar ; Doctor în Ştiinţe Medicale
Gradul didactic Conferenţiar Universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
-Noţiuni generale despre clinica leziunilor odontale coronare.
-Principii generale în tratamentul protetic al leziunilor odontale coronare.
-Metode şi tehnici de tratament protetic al leziunilor odontale coronare.
Obiective specifice;
-Însuşirea noţiunilor generale despre clinica leziunilor odontale coronare.
-Dobândirea cunoştinţelor asupra metodelor şi tehnicilor de tratament protetic al leziunilor odontale
coronare.
-Asimilare noţiunilor privind refacerea morfo-funcţionalităţii A.D.M. cu ajutorul protezelor unidentare.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
Competenţe cognitive
-Noţiuni despre etiopatogenia leziunilor odontale coronare.
-Noţiuni despre diagnosticul şi realizarea planului de tratament în cazul leziunilor odontale coronare.
-Noţiuni privind terapia protetică prin incrustaţii în cazul leziunilor odontale coronare.
-Noţiuni privind terapia protetică prin acoperire în cazul leziunilor odontale coronare.
-Noţiuni privind terapia protetică prin substituire.
-Noţiuni despre amprentarea în protetica fixă.
Competenţe tehnice sau profesionale
-Stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament în cazul leziunilor odontale coronare.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării incrustaţiilor.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare nefizionomice.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare fizionomice-Jacket ceramică.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare fizionomice-Jacket acrilică.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare mixte parţial fizionomice.
-Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare mixte total fizionomice.
- Prepararea structurii dentare în vederea realizării protezelor unidentare prin metoda substituţiei.
-Tehnica de realizare a construcţiilor protetice cu caracter provizoriu.
-Tehnici de amprentare în vederea realizării protezelor unidentare.
Competenţe afectiv-valorice
-Managementul tratamentului protetic al leziunilor odontale coronare.
-Trecerea de la simulator la pacient.
-Relaţionarea cu pacientul şi personalul medical.
-Comunicarea cu pacientul.
-Comunicarea cu tehnicianul dentar.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Leziuni odontale coronare fără pierdere de substanţă. Leziuni odontale coronare cu
pierdere de substanţă.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să enumere şi să descrie leziunile odontale coronare fără pierdere de substanţă.
Să enumere şi să descrie leziunile odontale coronare cu pierdere de substanţă.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
2. Simptomatologia leziunilor odontale coronare. Evoluţia şi complicaţiile leziunilor
odontale coronare.
Examenul clinic al leziunilor odontale coronare. Diagnosticul leziunilor odontale
coronare.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie simptomele subiective.
Să descrie simptomele obiective.
Să descrie complicaţiile locale ale leziunilor odontale.
Să descrie complicaţiile loco-regionale ale leziunilor odontale.
Să descrie complicaţiile generale ale leziunilor odontale.
Să cunoască toate etapele examenului clinic.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
3. Principii biofuncţionale. Principii biomecanice. Accidente şi complicaţii în
prepararea dinţilor.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească şi să explice principiile biofuncţionale.
Să definească şi să explice principiile biomecanice.
Să descrie accidentele şi complicaţiile in prepararea dinţilor.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
4. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin INLAY.
Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin ONLAY.
Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin INLAY-URI compuse.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască criteriile de clasificare a incrustaţiilor.
Să cunoască indicaţiile incrustaţiilor.
Să cunoască contraindicaţiile incrustaţiilor.
Să cunoască avantajele incrustaţiilor.
Să cunoască dezavantajele incrustaţiilor.
Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin inlay.
Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin onlay.
Să descrie criteriile şi tehnicile de preparare în terapia protetică prin incrustaţie
corono-radiculară(inlay-onlay).
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
5. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş
nefizionomice.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască indicaţiile coroanei de înveliş nefizionomice.
Să cunoască contraindicaţiile coroanei de înveliş nefizionomice.
Să cunoască avantajele coroanei de înveliş nefizionomice.
Să cunoască dezavantajele coroanei de înveliş nefizionomice.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroana de înveliş
nefizionomică.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroana de înveliş
nefizionomică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
6. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş
fizionomice.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască indicaţiile coroanelor de înveliş fizionomice.
Să cunoască contraindicaţiile coroanelor de înveliş fizionomice.
Să cunoască avantajele coroanelor de înveliş fizionomice.
Să cunoască dezavantajele coroanelor de înveliş fizionomice.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroanele de
înveliş fizionomice.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroanele de înveliş
fizionomice.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
7. Criterii şi tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască indicaţiile coroanei de înveliş mixte.
Să cunoască contraindicaţiile coroanei de înveliş mixte.
Să cunoască avantajele coroanei de înveliş mixte.
Să cunoască dezavantajele coroanei de înveliş mixte.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii convenţionale pentru coroana de înveliş
mixtă.
Să cunoască tehnica de preparare la turaţii înalte pentru coroana de înveliş mixtă.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
8. Substituţia prin piesă protetică unică.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască indicaţiile substituţiei prin piesă protetică unică.
Să cunoască contraindicaţiile substituţiei prin piesă protetică unică..
Să cunoască avantajele substituţiei prin piesă protetică unică.
Să cunoască dezavantajele substituţiei prin piesă protetică unică.
Să cunoască etapele de preparare a bontului pentru metoda substituţiei prin piesă
protetică unică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
9. Substituţia prin dublă piesă protetică.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să cunoască indicaţiile substituţiei prin piesă protetică dublă.
Să cunoască contraindicaţiile substituţiei prin piesă protetică dublă.
Să cunoască avantajele substituţiei prin piesă protetică dublă.
Să cunoască dezavantajele substituţiei prin piesă protetică dublă.
Să cunoască etapele de preparare a bontului pentru diverse metode de realizare a
substituţiei prin piesă protetică dublă.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
10. Amprentarea în protetica dentară fixă.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie obiectivele şi condiţiile amprentării in protetica dentară fixă.
Să descrie tipurile de amprentă.
Să descrie tehnicile de dilatare temporara a şanţului gingivo-dentar.
Să descrie portamprentele şi condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească.
Să descrie sistemele de omogenizare şi de depunere a materialelor de amprentă.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie ) .
2
11. Tehnici de amprentare
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să explice amprentele într-un singur timp (monofazice)
Să explice amprentele în doi timpi (bifazice)
Să explice amprentarea pentru realizarea protezelor de substituţie
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
12. Înregistrarea rapoartelor intermaxilare. Dezinfecţia amprentelor.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Sa ştie ce calităţi trebuie să îndeplinească materialul utilizat pentru înregistrarea
ocluziei.
Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul are ocluzia stabilă.
Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul nu are ocluzia stabilă.
Să cunoască tehnica de înregistrare când pacientul nu are contacte dento-dentare.
Să cunoască modalitatea de dezinfecţie a amprentelor.
Să cunoască tipul de substanţă şi rolul ei în de procesul de dezinfecţie a amprentelor
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
13. Protecţia plăgii dentinare pentru incrustaţie. Protecţia plăgii dentinare pentru
metodele de
substituţie. Protecţia plăgii dentinare pentru coroanele de înveliş.
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să definească rolul restaurării provizorii ca si etapa obligatorie a tratamentului
protetic.
Să descrie mijloacele fizice şi chimice de protecţie a plagii dentinare.
Să descrie protecţia bonturilor pentru incrustaţie.
Să descrie protecţia bonturilor pentru metodele de substituţie.
Să descrie protecţia bonturilor pentru coroanele de înveliş.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
14. Estetica în protezarea fixă.
OBIECTIV : La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să descrie factorii ce influenţează alegerea culorii.
Să descrie condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un sistem ideal de chei de
culori
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
2
Criterii de evaluare a piesei protetice finite .
OBIECTIV: La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să parcurgă etapele verificării pe model a piesei protetice.
Să cunoască factorii urmăriţi în timpul verificării in cavitatea orală a piesei
protetice.
Să cunoasca parametrii unei cimentări provizorii corecte.
Să cunoască etapele cimentării de durată
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Instrumentarul rotativ utilizat în protetica dentară.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să recunoască tipuri diferite de pietre diamantate.
Să monteze pietrele diamantate în piesele de mână.
Să utilizeze pietrele diamantate la turaţii convenţionale şi înalte.
4
2.Examenul clinic al leziunilor odontale coronare. Diagnosticul şi stabilirea planului
de tratament.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să conceapă Foaia de Observaţie.
Să stabilească diagnosticul leziunilor odontale coronare pe baza examenului clinic şi
paraclinic complet şi complex
4
3.Tehnici de realizare a incrustaţiilor INLAY(cls. I,II,III,IV,V,MOD).
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să prepare substructura organică pentru terapia prin YNLAY
4
4.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială 3/4).
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să prepare substructura organică pentru coroana parţială 3/4.
4
5.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială 4/5).
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să prepare substructura organică pentru coroana parţială 4/5.
4
6.Tehnici de realizare a incrustaţiilor ONLAY(coroana parţială ¾ cu pivoturi
parapulpare).
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să prepare substructura organică pentru coroana parţială ¾ cu pivoturi parapulpare.
4
7.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş nefizionomice. 4
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.
8.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş fizionomice -Jacket
ceramică.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.
4
9.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş fizionomice -Jacket
acrilică.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.
4
10.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte parţial
fizionomice.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.
4
11.Tehnici de preparare în terapia protetică prin coroane de înveliş mixte total
fizionomice.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze prepararea la turaţii înalte conform protocolului operator.
4
12.Tehnici de preparare în terapia protetică prin restaurări fizionomice prin placare
cu faţete.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să cunoască tehnicile de preparare a substructurii organice prîn tehnici de lucru
uzuale.
4
13.Tehnici de preparare în terapia protetică prin metoda substituţiei.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să realizeze o piesă protetică ce asigură atât refacerea coroanei cât şi agregarea
radiculară.
Să realizeze o primă piesă protetică ce reconstituie bontul coronar şi apoi a doua
piesă protetică reprezentată de o coroană de înveliş
4
14.Tehnici de amprentare în protetica fixă.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să cunoască tehnicile de dilatare temporară a şanţului gingivo-dentar.
Să cunoască tipurile de portamprente.
Să utilizeze sistemele de omogenizare şi depunere a materialelor de amprentă
Să realizeze amprente într-un singur timp(monofazice).
Să realizeze amprente doi timpi(bifazice).
Să realizeze amprente pentru realizarea protezelor de substituţie.
Să realizeze înregistrarea ocluziei
4
Să realizeze dezinfecţia amprentei.
Verificarea şi cimentarea piesei protetice.
La finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:
Să verifice pe model a piesa protetică finită.
Să verifice în cavitatea orală a piesa protetică finită.
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
4. Bratu D., Leretter M., Romînu M.- Coroana mixtă. Ed.Signata, Timişoara, 1992
5. Bratu D.,,Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe”Ed. Medicală, Timişoara, 2001.
3. Shillingburg- Fundamentals of tooth preparations, Ed.Quintessence Publishing Co.,Inc.1991.
4. R. Popescu-,,Protetică Dentară", Ed. Medicală Universitară Craiova,2008.
5. N. Forna -Protetica Dentara Vol. I+II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2011
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie
euristică,
Studiu
individual
Tip de activitate :
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire examinare finală
8. Consultaţii
9. Documentare pe internet
10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea
temelor
3
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Presesiune
Asist. Univ. Dr.
Dragomir Lucian
Paul
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Presesiune
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
Raul
Program
pentru
Clinica de Protetică
Dentară
Pe tot
parcursul
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
studenţii
slab
pregătiţi
Et.1 Cladirea nouă semestrulu
i
Raul
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Scris Scris 10%
Lucrări
practice Oral Scris Scris 15%
Examen Scris 75%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica de Protetică Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Conf.Univ.Dr. Popescu
Mihai Raul
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.Univ.Dr. Popescu Mihaela Conf.Univ.Dr. Popescu Mihai Raul Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai Raul
Notă: 71) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
72) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 73) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
74) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
75) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Prevenţie Oro-Dentară
Codul disciplinei MD2213
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 2 2 4 4 4 8
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Dăguci Constantin
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul 2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef de Lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Cunoaşterea importanţei prevenţiei afecţiunilor oro-dentare şi a momentului aplicării acesteia.
Prevenţia cariei dentare, prevenirea parodontopatiilor marginale, prevenirea cancerului oral.
Obiective specifice
Cunoaşterea metodelor de preîntâmpinare, corectare şi oprire a manifestărilor ce pot determina sau
amplifica îmbolnăviri ale aparatului dento-maxilar. Cunoaşterea metodelor specifice prevenţiei primare
în caria dentară, parodontopatii şi cancerul oral.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască mecanismul de formare a plăcii bacteriene
-descrie metabolismul plăcii bacteriene
-descrie formarea tartrului şi compoziţia acestuia
- identifice mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar
- descrie mijloacele chimice de control al plăcii bacteriene
- cunoască mecanismele de creştere a rezistenţei structurilor dentare
- descrie metodele de administrare de fluor
-cunoască tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor
- cunoască importanţa controlului dietei în prevenirea apariţiei cariei dentare
- descrie importanţa şi necesitatea prevenţiei molarului I permanent
- cunoască regulile generale de detartraj
- descrie indicaţiile şi contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete
-cunoască prevenirea cancerului oral
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute metodele de evidenţiere a plăcii bacteriene
- recunoască substanţele revelatoare de placă bacteriană
- identifice tipurile de periuţe dentare şi metodele de periaj dentar
-identifice substanţele antiseptice utilizate în controlul plăcii bacteriene
-identifice tehnicile de aplicare a fluorului
-execute tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor
-identifice instrumentele clasice pentru detartraj
-execute detartrajul manual
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
CAP 1. Placa bacteriană
Tema 1:Definiţie, formare, compoziţie, metabolismul plăcii bacteriene
2
CAP 2. Tartrul dentar
Tema 1:Definiţie, formare, compoziţie, semnificaţie clinică
2
CAP 3. Evidenţierea şi cuantificarea plăcii bacteriene dentare
Tema 1:Substanţe revelatoare de placă bacteriană, metode de evidenţiere a plăcii.
indici de placă bacteriană
2
CAP 4. Mijloace de control mecanic al plăcii bacteriene dentare
Tema 1:Reguli generale de periaj, metode de periaj dentar manual, periajul
profesional
2
CAP 5. Mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar
Tema 1:Aţa dentară, periuţele interdentare, stimulatoarele gingivale
2
CAP 6. Controlul plăcii bacteriene dentare prin mijloace chimice
Tema 1:Antiseptice, antibiotice şi sulfamide
2
CAP 7. Forme de prezentare şi modalităţi de aplicare 2
CAP 8. Prevenirea cariei dentare prin creşterea rezistenţei structurilor dentare
Tema 1: Factori care influenţează structurarea smalţului cu efecte asupra matricei
smalţului, factori perturbatori ai mineralizării smalţului dentar: aportul scăzut de Ca/P,
vitamina D, fluor
4
CAP 9. Prevenirea cariei dentare prin administrare de fluor
Tema 1: Metode de administrare pe cale generală, metode de fluorizare locală
2
CAP 10. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor. 2
CAP 11. Leziunile carioase incipiente, prevenţia la nivelul molarului de 6 ani, Importanţa şi
necesitatea prevenţiei molarului I permanent.
2
CAP 12. Prevenirea cariei dentare prin controlul dietei 2
CAP 13. Detartrajul manual, detartrajul mecanic, prevenirea cancerului oral 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Evidenţierea şi cuantificarea plăcii bacteriene dentare, substanţe revelatoare de
placă bacteriană, metode de evidenţiere a plăcii bacteriene, indici de placă
bacteriană
2
2. Mijloace de control mecanic al plăcii bacteriene dentare, periajul dentar 2
3. Mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar 2
4. Administrarea pe cale generală a fluorului, bilanţul fluorului 2
5. Metode de aplicare topică a fluorului, fluorizarea profesională, fluorizarea
personală
2
6. Sigilarea şanţurilor şi fosetelor. 4
7. Realizarea unei fişe de dietă. Corelaţii dietă - caria dentară, corelaţii dietă - placă
bacteriană
2
8. Programe de prevenire a cariei la copii şi adolescenţi 4
9. Detartrajul manual, indici de tartru, reguli generale de detartraj, instrumente
clasice de detartraj
2
10. Detartrajul mecanic, detartrajul cu ultrasunete, detartrajul sonic 2
11. Programe preventive pentru adulţi 2
12. Prevenirea cancerului oral, recunoaşterea particularităţilor formelor de debut,
zone de mare risc în apariţia cancerului oral, tehnica controlului oncologic
preventiv, tehnica coloraţiei intravitale cu albastru de toluidină
2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursul teoretic predat.
2. Gabriela Pătroi – Stomatologie preventivă. Curs, Editura Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2001
3. Podariu Angela, Jumanca Daniela, Galuscan Atena, Vacaru Roxana, Muntean Ramona - Tratat de
preventie oro-dentara - Editura Waldpress Timisoara, 2003
4. D. Oltean, Gabriela Pătroi, M. Cuculescu – Stomatologie preventivă, Editura Anotimp, Bucureşti,
1996
5. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti, 1997.
6. Rodica Luca – Pedodonţie, vol. I şi II, Ed. Cerna, 2003
7. I. Dănilă – Dentistică preventivă, Ed. Didactică şi Pedagocică Bucureşti, 2005
8. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala româneasca, Bucuresti, 1999.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Facultatea de
Medicină, etaj 1
Ultimele două
săptămăni din
semestrul
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Prevenţie
Oro-Dentară
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Facultatea de
Medicină, etaj 1
Prima zi de
Marţi din
fiecare lună a
semestrului,
orele 10-12
Şef lucr dr
Dăguci
Constantin
Program
pentru
studenţii
Facultatea de
Medicină, etaj 1
A doua zi de
Miercuri din
fiecare lună a
Şef lucr dr
Dăguci
Constantin
slab
pregătiţi
semestrului ,
orele 08-12
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Oral
Verificare 10% 20% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 12-14 Facultatea de Medicină, etaj 1
Şef lucr dr Dăguci
Constantin
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucr dr Dăguci Constantin
Notă: 76) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
77) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 78) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
79) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
80) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINA
Denumirea disciplinei ESTETICĂ DENTARĂ ÎN PROTETICĂ
Codul disciplinei MD31013
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L I DS DO 1 1 2 30 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele POPESCU MIHAI RAUL
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară U.M.F. Craiova
Catedra/Departamentul Departamentul 1
Titlul ştiinţific Medic primar ; Doctor în Ştiinţe Medicale
Gradul didactic Conferenţiar Universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
să dobândească noţiunile legate de analiza estetică.
să însuşească noţiunile legate de regulile morfologice ale armoniei dentare.
să dobândească noţiunile legate de managementul zâmbetului şi estetica facială.
să cunoască implicaţiile sociale ale esteticii.
să cunoască principiile după care se ghidează reconstrucţia estetică.
să dobândească noţiuni privind perceperea culorii.
să dobândească noţiunile legate de influenţarea perceperii culorii.
să cunoască principiile de bază pentru determinarea culorii în protetică.
să cunoască metode de determinare a culorii.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Să cunoască şi sa inteleagă notiunile de estetica dento-somato-faciala
Să utilizeze termenii de specialitate.
Să adopte comportamentul viitorului medic dentist
Să lucreze în echipă, dezvoltându-si abilitatea de a colabora cu specialitati din diferite domenii
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
Competenţe cognitive.Competenţe tehnice sau profesionale.Competenţe afectiv-valorice
Evaluarea clinică şi paraclinică a echilibrului estetic dento-somato-facial.
Diagnosticul dezechilibrelor esteticii dento-somato-faciale.
Identificarea soluţiilor teraputice optime în vederea refacerii echilibrului estetic dento-somato-
facial
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Estetica în stomatologie.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
2. Estetica facială.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
3. Premisele anatomice ale esteticii dento-somato-faciale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
4. Prototipuri somato-faciale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
5. Noţiuni de morfologie dentară în analiza estetică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
6. Estetică dento-somato-facială: echilibrul estetic al cavităţii orale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
7. Metode de evaluare a armoniei globale faciale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
8. Evaluarea estetică la nivel dento-facial.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
9. Statica şi dinamica facială.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
10. Dezechilibre ale esteticii dento-somato-faciale.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
11. Principiile de baza privind reconstrucţia estetică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
12. Perceperea culorii.Principii de baza pentru perceperea culorii în protetică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
13. Metode de determinare a culorii in protetică.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
14. Evaluarea posibilităţilor de refacere a echilibrului estetic prin tratamentul
discromiilor dentare: terapia de albire a dinţilor.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
1
15. Evaluarea posibilităţilor de refacere a echilibrului estetic prin restaurări protetice.
MOD DE PREDARE: Prelegere insotita de exemplificare prin iconografie pe suport
electronic
( prezentare cu videoproiector si ecran de proiectie )
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Factori de integrare privind realizarea armoniei dento-faciale. 1
2. Examenul clinic şi evaluarea echilibrului estetic dento-somato-facial. 1
3. Analiza estetică descriptivă şi canonică: evaluarea normei de faţă şi a normei de
profil: formă, contur, proporţii şi dimensiuni şi unghiuri la nivel facial.
1
4. Examen clinic extra şi intraoral: evaluarea buzelor, a arcadelor dento-alveolare şi a
unităţilor odonto-parodontale.
1
5. Examenul paraclinic în estetica dento-somato-facială. 1
6. Analiza estetică descriptivă si canonică: examen gnato-fotostatic faţă şi profil,
fotografii intraorale.
1
7. Zâmbetul şi estetica facială. 1
8. Dimensiunea estetică în practica stomatologică. 1
9. Metode de transfer a reperelor faciale la nivelul articulatorului. 1
10. Cheia de culori. 1
11. Sisteme de determinare computerizată a culorii. 1
12. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin tratamentul leziunilor
odontale coronare: refacerea contururilor, a formelor, a proporţiilor şi dimensiunilor,
a culorilor. Terapia de albire a dinţilor.
1
13. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia prin aparate
gnatoprotetice conjuncte
1
14. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia prin aparate
gnatoprotetice adjuncte.
1
15. Restaurarea echilibrului estetic dento-somato-facial prin terapia implantară.
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Dorin Bratu, Fabricky M.-Sisteme integral ceramice, Ed.Helicon, Timişoara,1998.
2. Dorin Bratu, Fetzer Walter, Negruţiu Meda-,,Simulatoarele ADM şi principiile funcţionale ale
ocluziei", Ed. Helicon, Timişoara, 1996.
3. Dorin Bratu, Robert Nussbaum-Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed.Medicală,
Timişoara,2005.
4. Scharer P., Rinn L., Kopp,-Esthetic guidelines for restorative dentistry, Quintessence books.
5. Kappert H.F.-Dental Materials:New Ceramic Sistem, Academy of Dental Materials,1996.
6. Goldstein R.E.,-Estehetics in dentistry, Ed. Lippincott, Philadelfhia,1976.
7. Levin E.- Dental esthetics and the golden proportions, J. Prosthet. Dent., 40,1993
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice Demonstratii, aplicaţii practice, manevre clinice, problematizarea, conversaţie
euristică,
Studiu
individual
Tip de activitate :
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire examinare finală
8. Consultaţii
9. Documentare pe internet
10. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea
temelor
3
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Presesiune
Asist. Univ. Dr.
Dragomir Lucian
Paul
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Presesiune
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
Raul
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de Protetică
Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Pe tot
parcursul
semestrulu
i
Conf.Univ.Dr.
Popescu Mihai
Raul
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Scris Scris Scris 10
Lucrări
practice Scris Scris Scris 10
Examen Scris 80
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica de Protetică Dentară
Et.1 Cladirea nouă
Conf.Univ.Dr. Popescu
Mihai Raul
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.Univ.Dr. Popescu Sanda Mihaela Prof. univ. dr. Veronica Mercu' Conf.Univ.Dr.
Popescu M.R.
Notă: 81) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
82) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 83) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
84) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
85) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Prim ajutor în medicina dentară
Codul disciplinei MD31013
Anul de studiu III
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L I DC DO 1 1 2 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Geormăneanu Cristiana
Instituţia Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală
Departamentul 1
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef Lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
La finalul cursului studenţii trebuie să dobândească abilităţi, atitudini şi cunoştinţe de medicină de
urgenţă care le vor permite:
– să recunoască rapid urgenţele medico-chirurgicale majore
– să acorde eficient primul ajutor în cabinetul de medicină dentară
– să apeleze în timp util un echipaj medical specializat în medicina de urgenţă
Obiective specifice
La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să:
– definească stopul cardio-respirator
– numească şi să definească afecţiunile care pot induce stopul cardio-respirator
– descrie etapele resuscitării cardio-respiratorii şi cerebrale de bază şi avansată
– evalueze pacientul critic
– să decidă şi să iniţieze tratamentul de urgenţă adecvat în cazul pacientului critic
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– definească urgenţa majoră medico-chirurgicală
– identifice simptomatologia clinică proprie stopului cardio-respirator
– identifice simptomatologia clinică a urgenţelor medico-chirurgicale care preced oprirea cardiacă
– descrie etapele evaluării primare şi secundare a pacientului critic
– descrie manevrele de prim ajutor ce pot fi efectuate în cabinetul de medicină dentară
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– execute manevrele de resuscitare cardio-pulmonară şi cerebrală de bază şi avansată
– realizeze un acces venos sigur şi stabil
– monteze o perfuzie endovenoasă
– identifice pacientul critic
– decidă iniţierea tratamentului de urgenţă adecvat
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– culeagă informaţiile necesare identificării urgenţei majore
– informeze pacientul privind diagnosticul şi tratamentul ce urmează să-l primească în cabinet
– comunice eficient cu toţi membrii echipei de îngrijire
– comunice cu aparţinătorii pacientului
– comunice în dispeceratul 112 datele necesare şi suficiente pentru rezolvarea urgenţei
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap. 1: Principiile resuscitării cardio-respiratorii în conformitate cu recomandările
Consiliului European de Resuscitare 2010.
Tema 1: Suportul vital de bază 1 oră
Tema 2: Suportul vital avansat 2 ore
Cap. 2: Insuficienţa respiratorie acută
Tema 3: Obstrucţia acută de căi aeriene superioare 1 oră
Tema 4: Criza severă de astm bronşic. Starea de rău astmatic. 1 oră
Cap. 3: Urgenţele cardio-vasculare
Tema 5: Sincopa, lipotimia 1 oră
Tema 6: Disritmiile 1 oră
Tema 7: Criza hipertensivă 1 oră
Cap. 4: Afecţiuni cardio-vasculare care preced oprirea cardiacă 1 oră
Tema 8: Edemul pulmonar acut
Tema 9: Sindroamele coronariene acute 1 oră
Cap. 5: Anafilaxia
Tema 10: Anafilaxia 1 oră
Cap. 6: Principii de management de urgenţă în criza convulsivă
Tema 11: Principii de management de urgenţă în criza convulsivă 1 oră
Cap. 7: Sindroamele hemoragice
Tema 12: Sindroamele hemoragice 1 oră
Dezbateri, clarificări, consultaţii 1 oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Suportul vital de bază la adult (BLS): evaluare primară, ventilaţie gură la gură, compresiuni
toracice externe, poziţie de siguranţă
2 ore
Suportul vital de bază – particularităţi la copil 2 ore
Managementul căii aeriene: manevra Heimlich, mijloace de bază şi avansate de deschidere
şi menţinere liberă a căii aeriene
2 ore
Măsuri terapeutice de urgenţă în insuficienţa respiratorie acută. 1 oră
Măsuri terapeutice de urgenţă în caz de hemoragie, stare de şoc. 1 oră
Accesul venos periferic şi montarea unei perfuzii endovenoase. 2 ore
Protocoalele de resuscitare avansată la adult 1 oră
Protocoalele de resuscitare avansată la copil 1 oră
Principii generale de prim ajutor în sincope, lipotimii, convulsii. 1 oră
Dezbateri, clarificări, simulări de cazuri. 1 oră
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bădeţi Rodica şi col.: (2005) Urgenţe pediatrice. Algoritme diagnostice şi terapeutice. Editura
Brumar, Timişoara.
2. Cardan E., Cristea I., Chiorean M.: (1997) Medicină intensivă. Vol.I. Editura Dacia, Cluj Napoca.
3. Chiorean M., Cardan E., Cristea I.: (1998) Medicină intensivă. Vol. II. Editura Prisma, Târgu
Mureş.
4. Chiorean M., Cardan E., Cristea I.: (1999) Medicină intensivă. Vol. III. Editura Prisma, Târgu
Mureş.
5. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005.
6. Marx: Rosen s Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 6th ed., 2006 Mosby, Inc.
7. Nemeş R., Georgescu I., Enescu Aurelia, Chiuţu Luminiţa: (2007) Urgenţe medico-chirurgicale.
Editura Universitaria, Craiova.
8. Rotaru Luciana, Geormăneanu Cristiana, Croitoru F. şi col.: (2002) Principii practice şi tehci de
bază în medicina de urgenţă. Editura de sud, Craiova.
9. Tintinalli J.E., Kelen G.D., Stapczynski J.S.: (2003) Emergency Medicine, A Comprehensive Study
Guide 6th
Edition American College of Emergency Physicians
10. *** Resuscitarea cardiopulmonară şi cerebrală la adult. Note de curs. Sub redacţia Consiliului
Naţional Român de Resuscitare. Bucureşti, 2010.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Metode centrate pe lector: prelegerea (prezentarea) propriu-zisă, dar şi cea care
implică studenţii prin întrebări şi discuţii; prezentări de caz clinic; solicitarea
feedback-ului de la studenţi la fiecare curs
Metode centrate pe studenţi: brainstorming, studiul de caz
Materiale, resurse pentru curs: materiale (handouts) ce vor fi înmânate studenţilor,
suport de curs, note bibliografice, materiale audio-video (videoproiecţie, CD cu
zgomotele cardiace, flipchart), planşe cu protocoale de lucru.
Lucrari practice
Metode centrate pe lector: demonstraţia, studiul de caz, simularea.
Metode centrate pe studenţi: brainstorming, lucrul în grupe mici, joc de rol,
aplicaţii practice
Materiale: manechine, materiale pentru demonstraţii, flipchart, planşe, listă cu
instrucţiuni
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Pregătire examinare finală
6. Documentare pe teren
7. Documentare pe internet
8. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
9. Consultaţii
10. Alte activităţi
Obs. Tipul de activitate poate fi indicat după ce am identificat stilul de
învăţare (activ, reflexiv, teoretician, practician) prin aplicarea unui
chestionar iniţial.
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Unitatea de
Primiri
Urgenţe -
SCJU
Ultimele 2
săptămâni din
semestrul I
Şef Lucrări
Dr. Cristiana
Geormăneanu
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Unitatea de
Primiri
Urgenţe -
SCJU
Prima zi de
marţi din
fiecare lună a
semestrului
orele 14:00-
16:00
Şef Lucrări
Dr. Cristiana
Geormăneanu
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Unitatea de
Primiri
Urgenţe -
SCJU
Prima zi de
joi din fiecare
lună a
semestrului
orele 14:00-
16:00
Şef Lucrări
Dr. Cristiana
Geormăneanu
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Examen
Verificare Tip grilă
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.univ. dr. Iovanescu Liviu Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef Lucrări Dr. Cristiana
Geormăneanu
Notă: 86) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
87) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 88) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
89) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
90) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei PEDIATRIE
Codul disciplinei MD4101
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DC Obliga
toriu
1 2 3 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Singer Cristina
Instituţia UMF Craiova – Facultatea de medicină
Departamentul Mama şi copilul
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef de lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Însuşirea de:
- Noţiuni de puericultură . perioadele copilăriei, creşterea şi dezvoltarea în perioada intra şi
extrauterină, alimentaţia sugarului şi copilului
- aspecte legate de bolile carenţiale ale copilului: distrofia şi rahitismul carenţial
- cunoştinţe legate de principalele afecţiuni pediatrice pe fiecare aparat sau sistem: afecţiuni
respiratorii, malformaţii congenitale cardiace, boli digestive, renale, hemato-oncologice,
intoxicaţii, boli ale sistemului nervos central
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul (a)va fi capabil (ă)
Să cunoască:
- perioadele copilăriei
- particularităţi de creştere şi dezvoltare la fiecare grupă de vârstă
- principii de alimentaţie la sugar şi copil
- semnele clinice, investigaţiile şi tratamentul în rahitismul carenţial şi distrofie
- tabloul clinic, investigaţiile, metodele de tratament în principalele afecţiuni întâlnite la
vârsta copilăriei
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
Să cunoască fiecare etapă de dezvoltare şi creştere la vârsta copilăriei
Să cunoască metodele de evaluare antropometrică la sugar/copil, noţiuni despre îmbăierea sugarului
Să descrie metode şi tehnici de alimentaţie ale sugarului şi copilului, principii de diversificaţie a
alimentaţiei
Să identifice şi să caracterizeze din punct de vedere clinic, paraclinic bolile carenţiale şi să cunoască
tratamentul acestora.
Să cunoască bolile principale ale vârstei pediatrice în urma unui examen clinic şi să indice investigaţiile
paraclinice şi tratamentul în fiecare afecţiune.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute măsurări antropometrice ale sugarului/ copilului
- să măsoare temperatura sugarului/ copilului mic
- recunoască semnele clinice ale anemiei, rahitismului, distrofiei sugarului/ copilului mic
- identifice principalele afecţiuni pediatrice
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să culeagă informaţiile anamnestice de la mamă
- să transmită familiei pacientului diagnosticul şi planul de tratament
- să lucreze în echipă cu medici şi asistente
- să comunice cu aparţinătorii
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Definiţia puericulturii şi pediatriei. Criterii de apreciere a creşterii. Perioadele
copilăriei ……...…………………………..……………………………………...
2. Alimentaţia sugarului …………………….…………………………………….
3. Distrofia. Rahitismul …………………..…………………………………........
4. Rinofaringita acută. Adenoidita acută. Angina streptococică …………..………
5. Bronşiolitele acute . Pneumoniile …….……………….………….………......
6. Afecţiunile mucoasei bucale. Boala diareică acută ………….…………………..
7. Reumatismul articular acut …………………….…………………….……..….
8. Malformaţiile cardiace congenitale ……………………….………………..
9. Glomerulonefrita acută poststreptococică …………………………………….
10. Sindromul nefrotic. Infecţiile de tract urinar ………..………..…………..………
11. Anemii. Leucemii …………….…………………………...……….…….…….
12. Bolile hemoragice ……………….……………….…………………….………
13. Meningite acute …………..……………….……………………………..………
14. Intoxicaţii ………………..……………………………….…………………..
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
2 oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Întocmirea actelor medicale curente (foaia de observaţie, biletele de ieşire,
scrisoarea medicală).
2. Măsurători antropometrice (greutate, lungime, perimetre) şi interpretarea lor la
copilul de diferite vârste
3. Examen clinic general la sugar şi copil
4. Examen clinic şi particularităţile nou-născutului.
5. Tehnici de îmbăiere la sugar
6. Tehnica alimentaţiei la sugar
7. Preparare, indicaţii: decoctul de orez, mucilagiul de orez, supa de morcov, brânza de
vaci
8. Vaccinări
9. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil
10. Investigaţii biologice şi interpretarea rezultatelor
11. Investigaţii imagistice şi interpretarea lor
12. Prezentare de cazuri clinice/ Urmărirea dentiţiei temporare şi definitive la sugar şi
copil.
13. Prezentare de cazuri în nucleul de terapie acută
14. Noţiuni de etică medicală în practica pediatrică
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
1 oră
2 oră
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Singer Cristina Pediatrie note de curs pentru studenţii Facultăţii de Medicină Dentară. Ed.
Medicală Universitară Craiova 2012
2. Stancu Polixenia – Pediatrie. Ed. Medicală Universitară Craiova 2005
3. Bulucea D. , Nemeş Eva, Dumitraşcu Elena, Singer Cristina – Puericultură. Ed. Aius
Craiova 1997.
4. Georgescu A., Anca Ioana Alina – Compendiu de pediatrie. Ed. A III-a, Ed. ALL,
Bucureşti 2010.
5. Bădeţi Rodica, Borca Valeria, bebeu Alina et all. – Urgenţe pediatrice. Algoritmi,
diagnostice şi terapeutici. Ed. Brumar Timişoara 2005
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica Pediatrie
II
8-10 Asistent
grupă
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica Pediatrie
II
10-12 Asistent
grupă
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral 10%
Lucrări
practice
scris 10%
Examen S= O + S 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica Pediatrie II
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Cernea Nicolae Prof. univ. dr. Mercut Veronica Sef lucr. dr. Singer Cristina
Notă: 91) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
92) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 93) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
94) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
95) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINA DENTARA
Denumirea disciplinei Boli Infectioase
Codul disciplinei MD4102
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L l DC DI 1 1 2 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele DIACONESCU GHEORGHE IULIAN
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul BOLI INFECTIOASE
Titlul ştiinţific DOCROR IN STIINTE MEDICALE
Gradul didactic CONFERENTIAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
ASOCIAT
Colaboratori IRINA NICLULESCU
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Dobandirea de catre studenti a cunostiintelor, aptitudinilor si atitudinilor bolilor infectioase frecvente cu
care medicul de medicina dentara poate veni in contact profesional sau conjunctural
Obiective specifice
1. Sa identifice clinic si paraclinic bolile infectioase frecvente
2. Sa explice procesul epidemiologic în bolile infectioase frecvente si sa aplice masuri de profilaxie
in bolile in care actul medical dentar este posibila parte a lantului epidemiologic ( cu referire
speciala la hepatitele virale şi infectia HIV)
3. Sa trateze cu antibiotice dupa criterii rationale infectiile bacteriene buco-dentare
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască Stucuctura procesului infectios si epidemiologic, principiile de diagnostic in boli infectioase
cu impact, criteriile de tratament cu antimicrobiene, notiuni de imunoprofilaxie
-să identifice bolile cu risc e transmisibilitate in cabinetul de stomatologie
-să descrie patologia infectioasa adiacenta medicinii dentare si de interes general
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute solicicitari de consult sau investigatii pentru bolile infectioase frecvente
- recunoască semnele clinice in bolie infectioase de interes pentru patologia buco-dentara
- identifice factoii de risc din lantul epidemiologic
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să culeagă informaţiile cu privire la patologia infectioasa cu risc pentru medicina dentara
- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament pentru infectiile buco-dentare
- să lucreze în echipă
- să comunice cu aparţinătorii
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
tema .......
Etiologia şi patogenia bolilor infecţioase 2
Concepte fundamentale de diagnostic in bolile infectioase 2
Notiuni de tratament in bolile infectioase 2
Elemente de epidemiologia bolilor infectioase 2
Notiuni de profilaxia bolilor infectioase 1
Hepatitele virale 2
Infectia HIV 2
Manifestari buco-dentare in patologia infectioasa 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
tema.....
Circuite 1
Metode de DDD 1
Profilaxie / Lupta in focar 1
Interpretarea unui buletin de laborator 1
Imunoprofilaxie 2
Caz clinic hepatita 2
Caz clinic HIV 2
Interpretare buletine de laborator 1
Elaborare buletine de laborator 1
Antibiotice 3
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Cursul disciplinei (pe suport magnetic)
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2 Spital
Vineri ora :
09
Conf. Dr.
Iulian
Diaconescu
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Da Spital
Fiecare
sambata ora:
10
Conf. Dr.
Iulian
Diaconescu
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris test 60
Lucrări
practice scris oral 40
Examen
Verificare da
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima vineri din luna/ ora 10 Spital Conf. Dr. Iulian Diaconescu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă CClliinniiccaa ddee BBoollii IInnffeeccttiiooaassee
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Cupşa Augustin Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr.Diaconescu Iulian
Notă: 96) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
97) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 98) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
99) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
100) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină
Denumirea disciplinei ORL
Codul disciplinei MD4104
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L I DS DI 1 2 3 45 3
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele MITROI MIHAELA ROXANA
Instituţia UMF CRAIOVA, FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Catedra/Departamentul FMDI
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMĂ DE BAZĂ
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Asimilarea noţiunilor necesare despre diagnosticul clinic ORL (anamneză, inspecţie, palpare,
examene paraclinice)
Mânuirea instrumentarului O.R.L.
Însuşirea teoretică a patologiei organelor ORL
Orientarea conduitei terapeutice (îngrijirea bolnavului operat) în cadrul afecţiunilor ORL
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Efectuarea unei anamneze corecte şi complete
Identificarea modificărilor statice şi dinamice ale regiunii capului şi gâtului
Distingerea modificărilor patologice de la nivelul piramidei nazale, foselor nazale,
bucofaringelui, laringelui, urechii
Propunerea investigaţiilor paraclinice în deducerea diagnosticului corect
Formularea managementului terapeutic
Evaluarea diagnosticului şi tratamentului
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să identifice extensia specialităţii endoscopice ORL
Să efectueze un examen clinic ORL corect şi complet
Să efectueze manevrele terapeutice ORL
Să evalueze examenul paraclinic la pacienţii cu afecţiuni ORL.
Să evalueze din punct de vedere al diagnosticului pozitiv şi diferential un pacient, în cadrul
patologiei fiecarui organ cavitar ORL
Să aibă abilităţi practice în urgenţele ORL
Să aibă cunoştinţelor necesare despre organizarea şi funcţionarea clinicii ORL
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
CURS I
Inflamaţiile acute ale piramidei nazale(erizipel, impetigo, herpes, herpes Zoster).
Inflamaţiile cronice ale piramidei nazale (acneea juvenilă, acneea hipertrofică, acneea
rozacee, lupus eritematos,lupus vulgar ). Inflamaţiile vestibulului nazal (foliculita, ragada,
eczema, furunculul). Inflamaţiile acute ale foselor nazale ( rinitele acute). Inflamaţiile
cronice ale foselor nazale ( rinitele cronice banale-catarală, hipertrofică,
atrofică,vasomotorie, alergică, rinitele cronice specifice-tuberculoza, sifilisul). Inflamaţiile
acute ale sinusurilor paranazale(sinuzite acute). Inflamaţiile cronice ale sinusurilor
paranazale(sinuzite cronice). Traumatismele nasosinusale(corpii străini nazali, fracturile
sinusale)
2
CURS II
Epistaxisul. Tumorile naso-sinusale (tumori benigne- chiste dermoide, papilom cornos,
osteomul, condromul, adenomul, polipul sângerând al septului, mucocelul etmoido-frontal,
osteomul frontal şi etmoidal; tumori maligne: cancerele piramidei nazale, foselor nazale şi
ale sinusurilor paranazale). Tulburări nervoase. Sindroame senzoriale. Sindroame senzitive.
Sindromul secretor. Sindromul obstructiv nazal. Malformaţii nazale
2
CURS III
Patologia inflamatorie acută a faringelui(angina eritematoasă şi eritemato-pultacee, angina
cu false membrane, anginele ulceroase, anginele ulcero-necrotice, adenoidita acută,
faringita acută, uvulita acută, complicaţiile anginelor). Patologia inflamatorie cronică a
faringelui(faringite cronice, amigdalita cronică palatină, amigdalita cronică
linguală,adenoidita cronică, faringomicoza, candidoza, tuberculoza, sifilisul faringelui)
2
CURS IV
Tumorile benigne ale faringelui (angiofibromul naso-faringian, tumorile benigne ale
bucofaringelui). Tumorile maligne ale faringelui. Patologia nervoasă a faringelui (tulburări
motorii, senzitive, senzoriale). Malformaţiile faringelui. Traumatismele faringelui(corpii
străini faringieni). Esofagita postcaustică. Corpii străini esofagieni. Malformaţiile
esofagului
2
CURS V
Patologia inflamatorie acută a laringelui(laringite acute banale, laringite acute specifice).
Patologia inflamatorie cronică a laringelui(laringite cronice banale- laringita cronică
catarală, laringita cronică hipertrofică, laringita cronică atrofică; laringite cronice specifice-
tuberculoza, sifilisul). Tumorile benigne ale laringelui( polipii, nodulii, papiloamele,
laringocelul). Tumorile maligne ale laringelui.
2
CURS VI
Patologie cervicală. Tumorile gâtului ganglionare, neganglionare. Traumatismele laringelui
şi traheei .Corpi străini laringieni. Corpii străini traheobronşici. Tulburările motorii ale
laringelui (spasme, paralizii). Tulburările senzitive ale laringelui. Insuficienţa respiratorie
acută de cauză laringiană. Malformaţii laringotraheobronşice
2
CURS VII
Patologia inflamatorie acută a urechii(erizipelul, impetigoul şi pericondrita pavilionului
,otita externă acută ) Otita medie acută virală şi bacteriană. Otitele medii cronice supurate.
Complicaţiile otitelor medii supurate. Traumatismele urechii(traumatismele urechii externe,
traumatismele urechii medii, traumatismele urechii interne, corpii străini
auriculari.Tumorile urechii(benigne, maligne). Tulburările nervoase auriculare.
Malformaţiile urechii
3
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
L.P. 1 : Examinarea O.R.L. Anamneza.Instrumentar O.R.L 2
L.P. 2 : NASUL: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în rinologie 2
L.P. 3 : Examenul fizic al nasului şi sinusurilor paranazale 2
L.P. 4 : Examenul funcţional al nasului şi sinusurilor paranazale. Examenul radiologic al
nasului şi sinusurilor paranazale.
2
L.P. 5 : Metode terapeutice locale la nivelul nasului (instilaţiile, pulverizaţiile, aerosolii,
inhalaţiile, badijonările, aplicarea de pomezi, cauterizările, tamponamentele, puncţia
sinusului maxilar)
2
L.P. 6 : FARINGE: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în faringologie 2
L.P. 7 : Examenul obiectiv al faringelui 2
L.P. 8 : Examenul funcţional al faringelui. Examenul radiologic al faringelui.
Metode terapeutice locale la nivelul faringelui( compresele precervicale, gargarismele,
inhalaţiile, pulverizaţiile şi aerosolii, instilaţiile, pensulaţiile, comprimatele antiseptice,
cauterizările).
2
L.P. 9 : LARINGE: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în laringologie 2
L.P. 10: Examenul obiectiv al laringelui. Examenul funcţional al laringelui. Examenul
radiologic al laringelui. Metode terapeutice locale la nivelul laringelui
2
L.P. 11 : URECHEA: Anatomie, fiziologie, fiziopatologie. Anamneza în otologie.
Examenul obiectiv al urechii
2
L.P. 12 : Examenul funcţional al urechii. Examenul radiologic al urechii 2
L.P. 13 : Metode terapeutice locale folosite la nivelul urechii( aplicarea de căldură locală,
toaleta conductului auditiv extern, spălătura auriculară, instilaţiile şi băile auriculare,
pulverizaţiile auriculare, pansamentele auriculare, badijonările, cauterizările )
2
L.P. 14 : ARBORELE TRAHEOBRONŞIC: anatomie, fiziologie, fiziopatologie.
Anamneza . Examenul obiectiv al arborelui traheobronşic .Examenul funcţional al arborelui
traheobronşic. Examenul radiologic al arborelui traheobronşic. ESOFAGUL: anatomie,
fiziologie, fiziopatologie. Anamneza . Examenul obiectiv al esofagului. Examenul
funcţional al esofagului. Examenul radiologic al esofagului
4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Mihaela Mitroi, – Otorinolaringologie – curs pentru studenţi, Editura Medicala Universitară Craiova,
2007
Elemente de curs ORL - Editura Medicală Universitară Craiova, 2003, 186 pagini. ISBN 973-8354-28-5
2. Sub redacţia: Prof. Univ. Dr. Traian Ataman - Diagnosticul diferential in otorinolaringologie, Editura
Sitech Craiova 2006
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, demonstraţia, problematizarea, conversaţie euristică,metoda
exerciţiului, studiu de caz
Studiu
individual Lucrul cu manualul
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Clinica ORL
-În aceeaşi
săptămână cu
altă grupă, la
acelaşi cadru
universitar
Asist. univ.
Capitanescu
Alina
Cate o tema pe fiecare
zi
-Ultimele 2
saptamani din
semestru
pentru absenţe
motivate
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica ORL Miercuri 18-
20
Conf. univ. dr.
Mitroi
Mihaela
Asist. univ.
dr.
Capitanescu
Alina
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica ORL Joi 16-18
Asist. univ.
Capitanescu
Alina
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs ORAL TEST ORAL,
TEST 5%
Lucrări
practice
ORAL,
APLICATIE
PRACTICA
TEST
ORAL,
APLICATIE
PRACTICA
5%
Examen
ORAL,
APLICATIE
PRACTICA
75%
15%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Prima luni din fiecare lună,
orele 16-18 Clinica ORL
Conf. univ. dr. Mitroi
Mihaela
Data avizării în departament:
30.09.2012
Şef de departament,
Conf . univ. dr. Mihaela
Popescu
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
Conf.univ.dr.Mihaela Mitroi
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR
2013- 2014
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul VII- Chirurgie
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei OFTALMOLOGIE
2.2. Codul disciplinei MD4105
2.3 Titularul activităţilor de curs CONF. DR. BARASCU DOINA
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
ASIST. DR. STEFANESCU-DIMA ALIN
2.5.Gradul didactic CONF. UNIV., ASIST. UNIV.
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
2.7. Anul de
studiu
IV 2.8.
Semestrul
I 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DC 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 5
3.7 Total ore studiu
individual
24
3.9 Total ore pe semestru 54
3.10 Numărul de credite4)
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studentii trebuie sa aiba cunostinte solide de anatomie, fiziologie, fiziopatologie
ale analizatorului vizual
4.2 de
competenţe
-
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
-
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Pregătirea în prealabil, prin studiu individual a lucrarilor practice
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)
CO
MP
ET
EN
Ţ
E
PR
OF
ES
ION
A
LE
C1 - Să identifice starea de boala si să stabileasca diagnosticul corect al afectiunii
(afectiunilor).
C4 – Să abordeze problemele de santate/boala din perspectiva particularitatilor comunitatii,
in relatie directa cu conditiile sociale, economice sau/si culturale proprii acelei colectivitati.
C5 – Sa initieze si sa deruleze o activitate de cercetare stiintifica sau/si formativa in
domeniul sau de competente
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
C6. Autonomie şi responsabilitate
dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să
permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, înţelegători în faţa
suferinţei, disponibili sa ajute oamenii, interesaţi de dezvoltatea comunităţii;
să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi a eticii
profesionale;
să înveţe să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii
responsabile pentru rezolvarea ei.
C7. Interacţiune socială;
să recunoască şi să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;
să aibă sau să inveţe să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă;
să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute, să se
consulte cu echipa;
să se implice în actiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale
comunităţii.
C8. Dezvoltare personală şi profesională
să aibă deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii,
să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a
dezvoltării profesionale;
să valorifice optim si creativ propriul potential în activităţile colective;
să ştie să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
- asimilarea si fixarea notiunilor de anatomie si fiziologie ale
analizatorului vizual
- insusirea si reproducerea notiunilor necesare in diagnosticul
pozitiv si diferential oftalmologic
- insusirea metodelor de examinare ale analizatorului vizual
- asimilarea notiunilor de conduita terapeutica in afectiunile
oftalmologice
7.2 Obiectivele specifice - asimilarea si aplicarea in practica clinica a notiunilor legate de
corelatia afectiunilor analizatorului vizual cu afectiunile buco-
dentare.
- dobândirea cunoştiinţelor necesare despre organizarea şi
funcţionarea clinicii oftalmologie,
- asimilarea noţiunilor necesare despre efectuarea examenului
clinic oftalmologic, manevrelor terapeutice oftalmologice
- asimilarea cunoştiinţelor necesare despre efectuarea explorărilor
paraclinice în afecţiunile oftalmologice.
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
CURS I
PATOLOGIA ANEXELOR GLOBULUI OCULAR:
- Patologia orbitei (inflamatii, celulita, tromboflebita de sinus cavernos, exoftalmia)
- Patologia pleoapelor – inflamatii si infectii (blefarite,orgelet, salazion, eczeme, supuratii) –
sublinierea aspectelor de retinut; - sublinierea aspctelor de diagnostic diferential si a corelatiilor
cu alte specialitati (dermatologie, boli infectioase)
- Tulburari de statica si dinamica palpebrala (entropion, ectoprion, ptoza, lagoftalmia)
- Tumori palpebrale benigne si maligne (carcinomul, melanomul)
- Patologia aparatului lacrimal (dacrioadenita, dacriocistita): - cazuri clinice comentate
3
CURS II
AFECTIUNI INFLAMATORII ALE POLULUI ANTERIOR AL OCHIULUI
- Conjunctivite (catarale, purulente, nodulare)
- Cheratite (bacteriene, virale, imunoalergice, trofice)
- Iridociclite (diagnostic pozitiv, forme clinice, diagnostic diferential, tratament)
- Diagnosticul diferential al afectiunilor cu ochi rosu si TIO normala/ TIO crescuta
- Cazuri clinice comentate
2
CURS III
CATARACTA SI GLAUCOMUL
- Cataracta (diagnostic. forme clinice, tratament)
- Glaucomul (glaucomul primitiv cu unghi deschis; glaucomul primitiv cu unghi inchis;
glaucomul congenital; glaucoame secundare; cazuri clinice comentate si intrebari)
2
CURS IV
PATOLOGIA RETINEI SI COROIDEI
- corioretinite
- retinopatia hipertensiva
- ocluzii vasculare retiniene
- decolarea de retina
- degenerescente maculare centrale si periferice
- tumori maligne ale coroidei si retinei (melanoscarcomul; retinoblastomul)
- cazuri clinice comentate
2
CURS V
NEUROOFTALMOLOGIA
- patologia nervului optic: nevrita juxta si retrobulbara; neuropatia optica ischemica, staza
papilara
- patologia cailor optice: sindroame chiasmatice, cecitatea corticala
- notiuni importante
- cazuri clinice comentate
2
CURS VI
PATOLOGIA MOTILITATII OCULARE SI A VEDERII BINOCULARE
- anatomofiziologia vedereii binoculare
- strabismul functional
- strabismul paralitic
- nistagmusul
- sublinierea aspectelor importante pentru verificarea cunostintelor
2
CURS VII TRAUMATISMELE GLOBULUI OCULAR SI ANEXELOR
- Traumatismele polului anterior
- Traumatismele polului posterior
- complicatii ale traumatismelor oculare
- cazuri clinice comentate; Intrebari de verificare a cunostintelor
- corelatii afectiuni aparat vizual – patologia buco-dentara (raporturi, fiziopatologie)
2
BIBLIOGRAFIE
1. Kansky J.: Clinical Ophthalmology: A Systematic Approach, 7th Edition 2011
2. Mocanu Carmen, Barascu Doina: Diagnostic pozitiv si diferential in oftalmologie, Ed. Sitech
2010
3. Dumitrache Marieta: Tratat de oftalmologie, Ed. Carol Davila Buc., 2011
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)
L.P. 1 : Anatomia şi fiziologia analizatorului optic. Globul ocular (înveliş, conţinut); anexele
globului ocular. Segmentul intermediar şi central al analizatorului vizual
1
L.P. 2 : Foaia de observaţie (anamneză, examenul obiectiv, explorări paraclinice şi de
laborator) 1
L.P. 3 : Acuitatea vizuală (examinarea AV la distanţă şi la aproape cu ajutorul optotipului) 1
L.P. 4 : Metode obiective de determinare a refracţiei statice. Refractometrie. 1
L.P. 5 : Refracţia dinamică (acomodaţia) 1
L.P. 6 : Determinarea câmpului vizual (perimetrie cinetică, perimetrie automată, campimetrie) 1
L.P. 7 : Metode de determinare a tensiunii oculare (tonometre prin indentaţie, tonometre prin
aplanaţie, modificări ale tensiunii oculare, glaucoame) 1
L.P. 8 : Studiul aparatului lacrimal (aparatul lacrimal, metode de examen ale secreţiei
lacrimale, metode de examinare a permeabilităţii căilor lacrimale)
1
L.P. 9 : Metode studiu a vederii binoculare (metode de evidenţiere a deviaţiei oculare, etapele
vederii binoculare)
1
L.P. 10: Strabismul paralitic. Metode de determinare a echilibrului oculomotor 1
L.P. 11 : Simţul cromatic – parametrii senzaţiei de culoare; metode examinare; disfuncţii ale
vederii culorilor 1
L.P. 12 : Urgenţe în oftalmologie (urgenţe cu ochi roşu; afecţiuni oculare cu ochi alb şi scădere
de vedere), corelatii afectiuni aparat vizual – patologia buco-dentara 1
L.P. 13 Coliruri oculare (midriatice, miotice, antiseptice, antibiotice, antivirale, antiinflamatorii,
anestezice, hipotonizante 1
L.P. 14 : Aspectul fundului de ochi în patologia generală (HTA, diabet, afecţiuni vasculare).
Urgenţe în oftalmologie 2
BIBLIOGRAFIE
Mocanu Carmen, Barascu Doina: Diagnostic pozitiv si diferential in oftalmologie, Ed. Sitech
2010
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR
PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT
PROGRAMULUI
Cunostintele acumulate la disciplina Oftalmologie sunt incadrate in atitudinea de diagnostic,
tratament de urgenta a oricarui absolvent al Facultatii de Medicina Dentara. Aplicarea in
practica clinica a cunostiintelor legate de corelatiile afectiunilor oculare cu cele dentare.
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme de practica clinica
Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegerea, dezbaterea,
problematizarea
Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz
Studiu
individual Înaintea fiecărui curs şi a fiecărei lucrari practice
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări Nr. Locul Perioada Responsabil Programarea temelor
absenţe absenţe
care se
pot
recupera
desfăşurării
3 Clinica de
Oftalmologie
Ultima
saptamana a
semestrului
Asistentul de
grupa Cronologic, 2 teme/zi
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
2 ore/sapta
mana/cadr
u didactic
Clinica de
Oftalmologie Saptamanal
Toate cadrele
didactice
Tema din saptamana
respectiva
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
2
ore/sapta
mana/cadr
u didactic
Clinica de
Oftalmologie Saptamanal
Toate cadrele
didactice
Tema din saptamana
respectiva
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs test grila la
fiecare curs 80 %
Lucrări
practice
cazuri clinice
comentate 20 %
Examen verificare - scris
practic
80%
20%
Verificările
periodice
Prezenţa la
curs
1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri a fiecarei luni
14.00-16.00 Clinica Oftalmologie
Conf. Univ. Dr. Barascu
Doina
Data avizării în departament:
22.10.2013
Şef de departament,
Prof. Univ. Dr. Vasile I.
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Veronica
Mercuţ
Titular disciplină,
Conf. Univ. Dr. Barascu
Doina
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/
DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care
se încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR
2013- 2014
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINA DENTARA
1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL V STIINTE MEDICALE III
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINA DENTARA
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei NEUROLOGIE
2.2. Codul disciplinei MD 4106
2.3 Titularul activităţilor de curs CONF UNIV TUDORICA VALERICA
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
AS UNIV DR TRIFAN FLORIN
2.5.Gradul didactic AS UNIV
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
2.7. Anul de
studiu
IV 2.8.
Semestrul
I 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DS 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2
Tutoriat 1
Examinări 6
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 5
3.7 Total ore studiu
individual 20
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Numărul de credite4)
2
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum MINIME CUNOSTINTE DE ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS
4.2 de
competenţe
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
-
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
PREGATIRE PREALABILA PENTRU LUCRARILE PRACTICE
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)
CO
MP
ET
EN
ŢE
PR
OF
ES
ION
AL
E
C1. Sa recunoasca semnele de baza ale unor afectiuni neurologice
C2. Sa evalueze corect riscul pe care il reprezinta bolile neurologice in managementul cazului
din medicina dentara
C3. Cunostinte d ebaza in domeniul terapiei bolilor neurologice
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
.CT 1 Responsabilitate
CT 2 Dezvoltare profesionala si personala
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Insusirea cunostintelor d ebaza privitoare la unele boli neurologice
7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea semnelor date de lazarea unor structuri anatomice ale
sistemului nervos
Recunoasterea topografiei leziunilor neurologice
Cunostinte de baza privitoare la terapia unor boli neurologice
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
Sindromul d eneuron motor central ( Diagnostic topografic, tablou clinic general) 2
Sindromul d eneuron motor periferic( Tablou clinic, paralizii nervi periferici, polineuropatii ) 1
Sindroame corticale ( tablou clinic, etiologie) 1
Nervii cranieni ( etiologie, tablou clinic) 2
Epilepsia (tablou clinic, tratament) 1
Accidentele vasculare cerebrale (tablou clinic, tratament) 2
Algiile cefalice ( migrena, nevralgia d etrigemen) 2
Bolile musculare ( tablou clinic) 1
Bolile demielinizante (scleroza multipla ) 1
Dementa Alzheimer 1
Sindroame extrapiramidale 1
BIBLIOGRAFIE
1. Book Des ECN sub redactia Laurent Karila, editia in limba romana, Editura Medicala
Universitara Iuliu Hatieganu Cluj Napoca
2. Adams and Victors Principles of Neurology, Ninth Edition Allan Ropper; Martin Samuels
3. Neurologie Clinica ( vol I- III) sub redactia E Campeanu
4. Diagnostic neurologic I Cinca si Mares
5. Neurologie integrala Hufschmidt A
6. Curs de neurologie ( editiile 1981, 1994) editat de colectivul disciplinei
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)
Anamneza 1
Examenul fortei musculare 2
Examenul ROT si coordonarii 1
Examenul sensibilitatii 1
Examenul nervilor cranieni 2
EXAMENUL LIMBAJULUI SI STARII DE CONSTIENTA 1
Prezentare caz AVC 2
Prezentare caz Boala Parkinson 1
Prezentare caz paralizie nerv cranian 2
Prezentare caz scleroza multipla 1
Recapitulare corelatii sindromologice 1
BIBLIOGRAFIE
1. Book Des ECN sub redactia Laurent Karila, editia in limba romana, Editura Medicala
Universitara Iuliu Hatieganu Cluj Napoca
2. Adams and Victors Principles of Neurology, Ninth Edition Allan Ropper; Martin Samuels
3. Neurologie Clinica ( vol I- III) sub redactia E Campeanu
4. Diagnostic neurologic I Cinca si Mares
5. Neurologie integrala Hufschmidt A
6. Curs de neurologie ( editiile 1981, 1994) editat de colectivul disciplinei
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR
PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT
PROGRAMULUI
Disciplina de Neurologie este o disciplina obligatorie in pregatirea oricarui viitor medic
Cunostintele deprinderile practic einvatate ofera baza de studiu pentru procesele patologice ca
un fundament in intelegerea si managementul oricarui act medical diagnostic, curativ sau
recuperator
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse:
Curs Se folosesc urmatoarele metode combinate: prelegere, conversatie, euristica
Lucrari practice Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicati practice, problematizare,
conversatie euristica
Studiu
individual Observatia, studiu d ecaz
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
2
Clinica
Neurologie
Ultima
saptamana a
semestrului
Asis de grupa Cronologic 2 temepe zi
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 ora per
cadru
didactic
Clinica de
Neurologie Saptamanal
Toate cadrele
didactice
Tema din saptamana
respectiva
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
1 ora pe
saptamana
Clinica d
eNeurologie Saptamanl
Toate cadrele
didactice
Tema din saptamana
respectiva
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs x 70%
Lucrări
practice x 30%
Examen x
Verificările
periodice
Prezenţa la
curs
1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri a fiecarei luni Clinica de Neurologie Conf Univ Dr Tudorica
Valerica
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Prof. univ. dr. Cornelia
ZAHARIA
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Veronica
MERCUŢ
Titular disciplină,
Conf. univ. dr. Tudorica
VALERICA
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/
DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care
se încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Endodonţie I
Codul disciplinei MD4108
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L I DS DI 2 3 5 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele DIACONU OANA ANDREEA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale 1. Cunoaşterea morfofiziologiei pulpei dentare şi a ţesuturilor periradiculare.
2. Însuşirea anatomiei spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice ale tuturor dinţilor cu structurile
anatomice învecinate ce pot fi interesate în patologia endodontică.
3. Cunoaşterea odontogenezei şi anomaliilor de dezvoltare a dinţilor, mai ales a acelora care interesează
morfologia canalelor radiculare.
4. Dobândirea de noţiuni privind răspunsul complexului pulpodentinar la stimuli distructivi şi nedistructivi.
5. Dobândirea de cunoştiinţe privind diagnosticarea diferenţială a durerii pulpare şi parodontale apicale.
5. Însuşirea mecanismelor exprimării sensibilităţii pulpo-dentinare
6. Cunoaşterea principiilor anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.
7. Cunoaşterea metodelor contemporane de diagnostic radiologic şi imagistic în endodonţie.
8. Posibilitatea elaborării unui plan de tratament în concordanţă cu diagnosticul afecţiunii pulpare sau
parodontale
9. Cunoaşterea principiului izolării câmpului operator în endodonţie.
10. Cunoaşterea instrumentarului endodontic.
11. Cunoaşterea principiilor extirpării pulpei dentare.
12. Cunoaşterea principiilor odontometriei. Interpretarea radiografiilor retroalveolare executate pentru
odontometrie.
13. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de tratament chemomecanic de canal.
14. Cunoaşterea principiilor şi tehnicilor obturaţiei de canal tridimensionale.
15. Găsirea celor mai eficiente soluţii în prevenirea accidentelor şi incidentelor ce apar în cursul
tratamentului endodontic.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
1. Insuşirea experienţei în aplicarea izolării cu diga în cazuri variate.
2. Insuşirea utilizării corecte a instrumentarului endodontic.
3. Asimilarea cunoştiinţelor privind realizarea testelor de diagnostic clinic în endodonţie.
4. Insuşirea tehniciilor radiologice utilizate în endodonţie.
5. Dobândirea noţiunilor privind tehnicile de măsurare a lungimii canalelor.
6. Insuşirea tehnicii extirpării vitale.
7. Aprofundarea noţiunilor privind tehnicile de lărgire a canalelor.
8. Asimilarea cunoştinţelor privind tehnicile de lavaj endodontic.
9. Insuşirea tehnicilor obturaţiei de canal tridimensionale.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
cunoască morfofiziologia pulpei dentare şi a ţesuturilor periradiculare.
cunoască anatomia spaţiului endodontic şi a rapoartelor topografice
cunoască odontogeneza şi anomaliile de dezvoltare a dinţilor, mai ales a acelora care interesează
morfologia canalelor radiculare.
descrie răspunsul complexului pulpodentinar la carie, traumatisme, abraziune şi îmbătrânire.
cunoască principiile anamnezei şi examinării extra şi intraorale a pacientului.
să recunoască simptomele subiective şi obiective corespunzătoare patologiei pulpare şi parodontale
apicale
să poată realiza un diagnostic diferenţial al durerii pulpare şi parodontale apicale
să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului chemo-mecanic.
să cunoască etapele şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
să poată examina corect şi complet extra şi intraoral pacientul
să precizeze examenele complementare necesare stabilirii diagnosticului endodontic şi să le interpreteze
să cunoască principiului izolării câmpului operator în endodonţie.
să identifice instrumentarul endodontic.
să cunoască principiile extirpării pulpei dentare.
să cunoască principiile odontometriei.
să cunoască principiile şi tehnicile de tratament chemomecanic de canal.
să cunoască principiile şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui
diagnostic corect şi complet al afecţiunii pulpei dentare sau a spaţiului endodontic
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru
tratamentul endodontic
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Odontogeneza (amelogeneza, dentinogeneza, formarea rădăcinii) 1
2. Morfofiziologia pulpei dentare (celule, fibre, substanţă fundamentală, inervaţie,
vascularizaţie)
2
3. Complexul pulpo-dentinar (biologia dentinei, formarea dentinei secundare, recepţia durerii,
modificările influenţate de vârstă, afecţiuni congenitale şi sistemice
1
4. Morfologia spaţiului endodontic. 4
5. Morfofiziologia regiunii apicale (apex, cement, spaţiu periodontal, os alveolar) şi raportul
dinţilor cu structurile anatomice locale
1
6. Examenul clinic în endodonţie :
- anamneza : identificarea şi înregistrarea tuturor factorilor relevanţi;
- inspecţie, palpare, percuţie, testarea mobilităţii, teste de vitalitate, foraj explorator,
transiluminare, explorarea fistulelor, anestezia selectivă, analiza ocluziei, precizarea naturii
discromiilor;
- aprecierea riscurilor tuturor opţiunilor terapeutice (tratament endodontic "de novo", refacerea
unui tratament anterior, tratament chirurgical);
- acceptul pacientului faţă de soluţiile terapeutice propuse
2
7. Principii şi tehnici de izolare a câmpului operator; folosirea digii 1
8. Crearea accesului la camera pulpară 2
9. Tratamentul chemomecanic de canal: principii, stabilirea lungimii de lucru, tehnici de lărgire
a canalelor radiculare, lavajele endodontice
4
10. Lărgirea canalelor radiculare prin tehnici rotatorii la turaţie constantă redusă (freze din
aliaje de Ni-Ti)
4
11. Obturarea canalelor radiculare: obiective, materiale, gradul de biocompatibilitate al
acestora, tehnici de obturare, indicaţii pentru discomfortul postoperator (durere, edem)
4
12. Clinica inflamaţiei acute a pulpei dentare: formele anatomoclinice de inflamaţii pulpare
acute (hiperemia preinflamatorie, pulpita acută seroasă parţială, pulpita acută seroasă totală,
pulpita acută purulentă parţială, pulpita acută purulentă totală), semne clinice, histopatologie,
diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie, complicaţii, indicaţii de tratament
2
13. Clinica inflamaţiei cronice a pulpei dentare: formele anatomoclinice de inflamaţii
pulpare cronice (pulpita cronică deschisă ulceroasă, pulpita cronică deschisă
granulomatoasă/ polipoasă, pulpita cronică închisă propriu-zisă, pulpita cronică închisă
hiperplazică/ granulomul intern Palazzi), semne clinice, histopatologie,
diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie, complicaţii, indicaţii de tratament
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Instrumentarul de consultaţie şi tratament în endodonţie (tehnici de manevrare) 3
2. Exersarea tehnicilor de aplicare a dispozitivului de digă 3
3. Accesul în spaţiul endodontic (pe dinţi extraşi) 3
4. Odontometria (pe dinţi extraşi) 3
5. Tratamentul chemomecanic de canal manual prin telescopare regresivă şi progresivă (pe
dinţi extraşi)
12
6. Tratamentul chemomecanic de canal cu instrumentar rotativ din NiTi (pe dinţi extraşi) 12
7. Obturarea canalelor prin tehnica convenţională şi condensarea laterală la rece a gutapercii
(pe dinţi extraşi)
9
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bergenholtz G., Horsted-Bindslev P., Reit C. Textbook of endodontology, Blackwell Munksgaard, 2003
2. Cohen S., Burns R. Pathways of the pulp ediţia 8a, Mosby, 2002
3. Gafar M., Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ediţia 2a, Ed.Medicală, 2004
4. Hargreaves K.M., Goodis H.E. Seltzer and Bender’s Dental Pulp, Quintessence, 2002
5. Iliescu A. Teste de odontologie ediţia 2a, Ed.Medicală, 1999
6. Ingle J., Bakland L. Endodontics ediţia 5a, B.C.Decker Inc., 2002
7. Klimm W. Endodontologie, Deutscher Zahnärzte Verlag, 2003
8. Koçkapan C. Curriculum Endodontie, Quintessenz, 2003
9. Ørstavik D., Pitt Ford T.R. Essential Endodontology, Blackwell, 1998
10. Walton R., Torabinejad M. Principles and practice of endodontics ediţia 3a, W.B.Saunders, 2002
11. International Endodontic Journal 2001;34:574-580 Undergraduate curriculum guidelines for
endodontology. 12. International Endodontic Journal 2006;39:921-930 Quality guidelines for endodontic treatment:
consensus report of the European Society of Endodontology.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Endodonţie
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Endodonţie
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Endodonţie
Prima zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Sef lucr. dr.
Diaconu Oana
Andreea
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Endodonţie
A doua zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Sef lucr. dr.
Diaconu Oana
Andreea
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris scris/oral
Lucrări
practice
Aplicaţie
practică
Aplicaţie
practică
Prezentare de caz
clinic/practic
Examen oral scris scris/oral
Verificare 10% 10% 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de luni din fiecare lună a
semestrului - orele 10-12 Clinica de Endodonţie
Sef lucr. dr. Diaconu Oana
Andreea
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr. Diaconu Oana
Andreea
Notă: 101) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
102) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 103) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
104) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
105) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei ODONTOLOGIE RESTAURATOARE
Codul disciplinei MD4109
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 3 4 7 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ
Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
1. Însuşirea şi aprofundarea procedeelor de diagnostic al cariei simple dentare.
2. Aprofundarea aplicării principiului biologic în tratamentul cariei dentare simple.
3. Aplicarea şi aprofundarea tehnicilor convenţionale de tratament ale cariei dentare simple, conform
regulilor lui Black, precum şi a tehnicilor moderne de tratament cu materiale aderente (minim invazive).
4. Însuşirea metodelor de evaluare, supraveghere şi reabilitare a unei restaurări vechi incorecte precum
şi a posibilităţilor de rezolvare a acestora.
5. Cunoaşterea substratului morfologic al durerii dentinare, a modului sau de manifestare clinica,
precum si a metodelor de tratament ale acesteia;
6. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament ale leziunilor coronare
necarioase (uzură dentară, leziuni traumatice, leziuni distrofice ).
7. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament ale discromiilor dentare
8. Cunoaşterea etiologiei, formelor clinice şi a modalităţilor de tratament în traumatismele dentare
9. Tratamentul restaurator al leziunilor coronare la persoanele vârstnice, la cele cu afecţiuni sistemice şi
la persoanele cu nevoi speciale.
10. Însuşirea noţiunilor privind măsurile de protecţie ale cadrelor medicale, a decontaminării
instrumentarului, manipularea deşeurilor, controlul infecţiilor de mediu.
Obiective specifice
1. Să efectueze examenul clinic al pacientului, să cunoască şi să realizeze sau să indice testele
diagnostice şi examenele complementare necesare, in vederea stabilirii diagnosticului complet
stomatologic si a planului complex de tratament;
2. Să stabilească un plan etapizat de tratament şi să opteze pentru o tehnică de pregătire convenţională
sau minim invazivă a cavităţilor şi să o aplice corect.
3. Să identifice dentina alterată şi dentina sănătoasă, precum şi pe cea reversibil alterată (recuperabilă
prin tratament pulpo-dentinar adecvat).
4. Să stabilească şi să aplice tehnica optimă de tratament a plăgii dentinare în funcţie de situaţia clinică
şi materialul ales pentru restaurarea coronară.
5. Să stăpânească corect noţiunile privind adeziunea la structurile dure dentare, precum şi tehnicile
corecte de realizare a acesteia.
6. Să pună un diagnostic corect al unei leziuni cavitare de etiologie necarioasă, al unui traumatism
dentar şi al unei discromii dentare.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
îşi însuşească metodologia culegerii datelor anamnestice pentru formularea unui diagnostic
corect şi complet al leziunii carioase simple, al leziunilor cavitare necarioase, al discromiilor, al
traumatismelor dentare.
poată să aplice un management adecvat al leziunilor carioase, în funcţie de gradul de risc carios
al pacientului
îşi însuşească obiectivele, metodele şi materialele necesare tratamentului plăgii dentinare.
stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al cariei dentare
simple
stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al leziunilor
cavitare necariose
stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al discromie
dentare
stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul chirurgical şi ortopedic al traumatismelor
odontale
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
pregătească cavităţile, prin metode convenţionale şi minim invazive
poată obtura cavităţile pregătite, cu materiale de restaurare
identifice natura plăgii dentinare şi să aplice un tratament adecvat
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării
unui diagnostic corect şi complet de carie simplă, leziune cavitară necarioasă, traumatism dentar.
să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru
tratamentul de conservare şi restaurare al dinţilor cu leziuni carioase, cu leziuni cavitare necarioase,
discromii dentare, traumatisme dentare
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Combaterea infecţiei în cabinetele dentare, modalităţi de decontaminare a instrumentarului,
controlul infecţiilor mediului, manipularea deşeurilor, protecţia pacientului şi a cadrelor
medicale
3
Managementul cariei dentare 3
Tratamentul minim invaziv al leziunilor odontale 3
Tratamentul plăgii dentinare. Materiale utilizate în tratamentul plăgii dentinare 3
Hibridizarea plăgii dentinare 3
Tehnici de hibridizare 3
Adeziunea la structurile dure dentare: principii şi metode de tratament 3
Leziunile de uzură dentară: etiologie, forme clinice, diagnostic,
principii de tratament
3
Discromiile dentare: clasificare, etiologie, forme de manifestare 3
Restaurarea funcţiei estetice prin tehnici de albire a dinţilor 3
Metode neconvenţionale de tratament în odontoterapia restauratoare (laser, aer abraziv,
sonoabraziune)
3
Posibilităţi de restaurare a dinţilor devitali 3
Sisteme speciale de retenţie – ştifturi parapulpare 3
Traumatismele dentare: clasificare, etiologie, aspecte clinice, principii de tratament 3
Hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară 3
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Combaterea infecţiei în cabinetele dentare, modalităţi de decontaminare a instrumentarului,
controlul infecţiilor mediului, manipularea deşeurilor, protecţia pacientului şi a cadrelor
medicale
4
Tratamentul cariei simple dentare executate de student la pacienţi 8
Tratamentul minim invaziv al cariei dentare simple 4
Tratamentul plăgii dentinare 4
Metode de izolare a câmpului operator 4
Amalgamul de argint: preparare, tehnica obturării cavităţilor 4
CIS – indicaţii, mod de preparare, protocoale de restaurare 4
Materiale compozite: protocoale de restaurare directă 4
Sisteme speciale de retenţie – ştifturi parapulpare, pulpare 4
Obturaţia tip „sandwich” 4
Tratamentul restaurator al dinţilor devitali 4
Leziuni cavitare necarioase – clinică şi tratament 4
Discromii dentare – clinică şi tratament 4
Traumatismele dentare – clinică şi tratament 4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bîcleşanu C, Răescu M, Gaşpar I, Ţuculină M. – Curs de cariologie, Ed. Med. Univ., Craiova, 2003;
2. Instrumente utilizate în realizarea preparaţiilor şi restaurărilor coronare - B. Popa, C. Andreescu, D.
Bodnar, Ed. Cerma 1999
3. 0dontoterapie restauratoare - C. Andreescu, B. M. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2003
4. Estetica în odontoterapia restauratorie – B. Popa, Ed. Univ. Bucureşti 2002
5. Elemente de control al infecţiilor în cabinetul stomatologic – N. Marcov, Ed. Universitară Bucureşti,
2003.
6. Cariologie şi odontoterapie restauratoare - Iliescu A., Gafar M , Ed. Medicală 2004
7. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare – V. Cârligeriu, A. Bold, Ed. Mirton, Timişoara, 2004
8. Tratamentul conservator al leziunilor dentare coronare – I.V. Cherlea, C. Bîcleşanu, Ed. Medica,
2007
9. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 1 – M. Ţuculina, V. Andrei, Ed. Medicală
Universitară Craiova, 2009
10. Odontoterapie conservatoare şi restauratoare, vol 2 – M. Ţuculina Ed. Medicală Universitară
Craiova, 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Odontoterapie
Ultimele două
săptămăni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Odontoterapie
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Odontoterapie
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Conf. univ. dr.
Ţuculină
Mihaela
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Odontoterapie
A doua zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Conf. univ. dr.
Ţuculină
Mihaela
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris oral/scris
Lucrări
practice
Examen oral scris scris
Verificare 10% 10% 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 10-12 Clinica de Odontoterapie
Conf. univ. dr. Ţuculină
Mihaela
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. univ. dr. Ţuculină Mihaela
Notă: 106) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
107) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 108) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
109) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
110) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară , Anul IV
Denumirea disciplinei Protetică dentară Fixă
Codul disciplinei MD4210
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
Licenţă I Specialitat
e
Obligatori
e
3 - 8 11 165 9
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Mercuţ Veronica
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Catedra/Departamentul I
Titlul ştiinţific Doctor
Gradul didactic Profesor Universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
CCoollaabboorraattoorrii ŞŞeeff lluuccrr.. CCrrăăiiţţooiiuu MMoonniiccaa,, AAssiisstt.. DDăăgguuccii LLuummiinniiţţaa,, PPrreepp.. ŞŞtteeffăărrţţăă
AAlleexxaannddrruu,, AAssiisstt.. VVăăttuu MMiihhaaeellaa,, DDrr.. SSiimmiinnaa GGăămmaann,, DDrr.. PPaassccuu
RRooxxaannaa,, DDrr.. CCrrooiittoorruu CCrriissttiiaannaa
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia parţială;
- Vor stabili cele mai eficiente mijloace de comunicare cu pacientul şi îşi vor perfecţiona
deprinderile necesare examinării pacienţilor în vederea stabilirii unui diagnostic corect de
edentaţie parţială;
- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie
parţială redusă;
- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului prin punţi.
Obiective specifice
- Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a
efectuării examenului clinic;
- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei parţiale putând stabili un
diagnostic corect de edentaţie parţială;
- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia parţială;
- Vor cunoaşte toate fazele de laborator şi clinice ale tratamentului protetic prin punţi dentare şi îşi
vor perfecţiona abilităţile practice necesare realizării fazelor clinice;
- Vor putea concepe un plan de tratament protetic corect în edentaţia parţială redusă;
- Vor cunoaşte cele mai frecvente tipuri de punţi.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
Cunoştinţe teoretice:
- Să cunoască aspectele etiopatogenice ale edentaţiei parţiale
- Să cunoască clasificările edentaţiei parţiale după Kennedy, Kennedy –Applegate, Costa şi
Colegiul American de Protetică Dentară.
- Să cunoască modalităţile de tratament în edentaţia parţială
- Să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului prin punţi, fazele clinice ale realizării
acestora, precum şi eşecurile tratamentului prin punţi.
Abilităţi tehnice:
La finalizarea disciplinei studentul va fi capabil:
-Să demonstreze abilităţile dobândite în executarea diverselor faze clinice ale tratamentului prin
punţi
-Să examinze pacientul şi să stabilească diagnosticului complet de edentaţie parţială
-Să conceapă planul de tratament într-o edentaţie redusă
-Să prepare dinţii stâlpi
-Să realizeze o amprenta globală în trei timpi
-Să adapteze şi să cimenteze o punte
Abilităţi de comunicare:
- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului
- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în pactică
- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient
- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de
lucru plăcute şi benefică.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1.Edentaţia parţială; definiţie, etiologie, clasificare şi complicaţii. 3
2. Tratamentul edentaţiei parţiale; modalităţi de tratament, fazele clinice şi tehnice ale
realizării punţilor.
6
3. Examinarea pacienţilor cu edentaţie parţială; examinarea
preliminară, examinarea finală.
3
4. Indicaţiile şi contraindicaţiile punţilor. 3
5.Conceperea punţilor dentare; principiul biofuncţional. 3
6. Principiul biomecanic în conceperea punţilor dentare.
3
7. Principiul profilactic în conceperea punţilor dentare. 3
8. Clasificarea restaurărilor protetice fixe. 3
9. Punţile cu sprijin implantar. 3
10. Tratamentul preprotetic. Tratamentul proprotetic. 3
11. Prepararea dinţilor stâlpi şi amprenta în edentaţia parţială. 3
12. Protezarea provizorie. 3
13. Adaptarea şi cimentarea punţilor dentare. 3
14. Tratamentul diverselor forme de edentaţie parţială prin punţi
dentare.
3
VI LUCRĂRI PRACTICE
1Analiza modelelor de studiu în vederea stabilirii diagnosticului de
edentaţie parţială şi încadrarea edentaţiei parţiale în clasificările lui
Costa, Kennedy.
4
2. Examinarea pacientului cu edentaţie parţială: examen clinic, examen radiografi
dentare şi examen model de studiu.
4
3. Conceperea punţilor dentare pentru diverse situaţii clinice. Se au în
vedere: dinţii stâlpi, elementele de agregare şi corpul de punte (forma
pe secţiune şi raportul cu creasta edentată).
4
4. Prepararea dinţilor stâlpi pentru realizarea unei punţi în zona laterală.
8
5. Amprenta segmentară, amprenta globală. 8
6. Transferul relaţiilor intermaxilare în laboratorul de tehnică dentară – înregistrarea
ocluziei.
4
7. Realizarea unei proteze provizorii prin tehnica „Scutan”.
4
8. Adaptarea scheletului metalic al punţii. 4
9. Adaptarea punţii şi cimentarea provizorie.
4
10. Cimentarea definitivă şi echilibrarea ocluzală.
4
11. Test grilă din materia predată. 4
12. Prepararea dinţilor stâlpi pentru realizarea unei punţi în zona
frontală sau zona de curbură a arcadei.
8
13. Amprentarea globală pentru realizarea punţii prin metoda modernă. 4
14. Transferul relaţiilor intermaxilare pe simulator. 8
15. Protezare provizorie – tehnica Scutan. 4
16. Protezare provizorie cu proteză mobilizabilă. 4
17. Adaptarea scheletului metalic al punţii. 4
18. Adaptarea punţii şi cimentarea provizorie. Echilibrare ocluzală. 4
19. Cimentare definitivă. 4
Refaceri
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
- Veronica Mercuţ – Aspecte clinice şi practice în tratamentul edentaţiei parţiale prin punţi - Editura
Medicală Universitară Craiova 2007- ISBN: 978-973-106-072-9
- Protetică Dentară vol I N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,
S. Popşor, Veronica Mercuţ. Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;
Herbert T. Shillingburg - Fundamentals of Fixed Prosthodontics by Quintessence Publshing Co. Inc.
Chicago. Illinois 1997
-Sub redacţia :Veronica Mercuţ- Bruxismul de la cauze la efect - Editura Medicală Universitară Craiova
2011 ISSN 978-973-106-181-8
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,
Studiu
individual
Studiu şi descifrarea notiţelor de curs
Documentare la bibliotecă din literatura de specialitate pentru o temă propusă
Realizarea unui referat pe tema propusă
Realizarea unei prezentări în power point pe baza referatului şi susţinerea
acestuia
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
25%
Clinica de
protetică
Ultimele două
săptămâni ale
semestrului
Prof univ dr Mercuţ
Veronica
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 dată pe
lună ultima
zi de joi ora
16,00
Clinica de
protetică Semestrul 1????
Prof univ dr Mercuţ
Veronica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
1 dată pe
săptămână
Clinica de
protetică Semestrul 1
Prof univ dr Mercuţ
Veronica
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Verificare la
fiecare stagiu
oral
Test grilă
după 7 cursuri Oral şi scris
Lucrări
practice
La fiecare
stagiu Examen practic
Examen Oral şi scris
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de protetică dentară Prof. Univ.dr.Mercut
Veronica
XII.DATE SUPLIMENTARE
DESPRE DISCIPLINĂ
Discipline similare
Tehnologia protezelor dentare,
Protetică dentară mobilă şi
mobilizabilă şi Reabilitare orală
Baza materială Sălile de lucrări practice, etaj 3
Clădirea Extindere
Data avizării în departament:
Şef de departament Coordonator program de studii,
Titular disciplină,
Conf. Univ. dr. Mihaela Popescu Prof. Univ. dr Veronica Mercut Prof.Univ.dr.Veronica
Mercuţ
Notă: 111) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
112) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 113) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
114) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
115) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei CHIRURGIE ORALA
Codul disciplinei MD4211
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 2 4 6 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele CAMEN ADRIAN
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori PASKOVA GALINA, CIUCA EDUARD
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Cunoasterea obiectului chirurgiei orale de catre studenti a notiunilor teoretice si practice de patologie
chirurgicala a cavitatii orale.
Se urmareste cunoasterea teoretica si practica a manoperelor chirurgicale care se pot efectua in
cabinetul de medicina dentara in contextul medicalizarii actului chirurgical.
Obiective specifice - dobandirea cunostiintelor teoretice si practice in vederea extractiei dentare
- cunoasterea atitudinii corecte in cazul accidentelor si complicatiilor extractiei dentare
- cunostiinte de baza in vederea abordarii interventiilor de chirurgie endodontica conservativa
- cunostiinte de baza in chirurgia proprotetica
- cunostiinte de baza in patologia eruptiei dentare
- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile şi formele edentaţiei parţiale
- însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale protezelor
parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade
dentare artificiale
- dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul
protezelor parţiale scheletate: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic
- asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor
scheletate: etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a scheletului
metalic, etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a machetei componenetei
plastice, etapa de aplicare şi inserţie a protezei scheletate, etapa de reexaminare a pacientului, etapa de
optimizare a protezei scheletate
- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind clinica şi terapia edentaţiei parţiale cu ajutorul
protezei scheletate prin realizarea feedback-ului
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
-să ă descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului
- sa stapaneasca examenul clinic si paraclinic al pacientului in vederea stabilirii unui diagnostic
prezumtiv chirurgical
- să recunoască simptomele subiective şi obiective in patologia chirurgicala orala
- să stăpânnească informaţiile legate de anatomia regiunii
- să descrie principiile de tratamen
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al procesării informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare in vederea efectuarii examenului oncologic preventiv
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
- stabilirea indicatiei chirurgicale adecvate afectiunii diagnosticate
- sa execute anumite manopere chirurgicale de urgenta
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să colaboreze cu medicii altor specialităţi in beneficiul diagnostic si terapeutic al pacientului
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Tema 1 Examenul clinic si paraclinic al pacientului de chirurgie orala 4
Tema 2 Extractia dentara Î – indicatii,contraindicatii, tehnici extractie pe grupe de dinti 4
Tema 3 Extractia dentaraII - alveolotomia, tehnica extractiei dintilor temporari, ingrijirii
postoperatorii
2
Tema 4 Accidentele extractiei dentare 2
Tema 5 Complicatiile extractiei dentare 2
Tema 6 Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale I osteotomia transmaxilara si
chiuretajul periapical
2
Tema 7 Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale II 2
Tema 8 Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi orale 2
Tema 9 Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos 2
Tema 10 Patologia eruptiei dintilor temporari si permanenti 2
Tema 11 Complicatiile secundare tulburarilor de eruptie dentara 2
Tema 12 Incluzia dentara I etiologie, diagnostic clinic si radiologic 2
Tema 13 Incluzia dentara II tratament , complicatii 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Tema 1 Sinteza anatomiei regiunii 4
Tema 2 Recapitularea notiunilor de anestezie loco-regionala 2
Tema 3 Foaia de observatie clinica a pacientului si examenul loco- regional oro-maxilo-
facial
2
Tema 4 Cunoasterea instrumentarului si materialelor mecesare interventiilot de chirurgie
OMF
2
Tema 5 Pregatirea preoperatorie a bolnavului 2
Tema 6 Tehnica extractiei cu clestele pe grupe de dinti 2
Tema 7 Tehnica extractiei cu elevatorul sau prin separarea radacinilor 2
Tema 8 Tehnica extractiei prin alveoșotomie 2
Tema 8 Atitudinea fata de plaga postextractionala 2
Tema 10 Tratamentul accidentelor extractiei dentare 2
Tema 11 Tratamentul complicatiilor extractiei dentare 2
Tema 12 Tipuri de lambouri in chirurgia conservatoare endodontica 2
Tema 13 Participarea ca ajutor la interventiide chirurgie orala 2
Tema 14 Prezentari de caz 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Note curs
2. Chirurgia orala , M.Surpateanu, Editura Sitech
3. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, Buxur A.,Vol.1, Editura Q Med Publishing,
Bucuresti 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în
grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
pot
recupera
3 Clinica de
chirurgie OMF
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
chirurgie OMF
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica
chirurgie OMF
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral Test grila oral
Lucrări
practice oral oral oral
Examen oral Scris oral
Verificare 20,00% 10,00% 70,00%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Prima zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 12-14 Clinica chirurgie OMF
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr. Camen Adrian
Notă:
1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată).
3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Radiologie generală. Radiologie dentara
Codul disciplinei MD4112, MD4213
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DC Obliga
toriu
1 1 2 4
II DS Obliga
toriu
2 2 4 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Dumitrescu Daniela
Instituţia UMF.Craiova, Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul FMD 1
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Conferenţiar universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori Asistent universitar Dr. Lascu Luana Corina, Doctor în ştiinţe
medicale
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale - dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare unui viitor medic dentist pentru
înţelegerea realizării şi interpretării unui examen radiologic particularizată pe aparate şi
sisteme (indicaţii, valoare, limite ale metodei, pregătirea pacientului, tehnica de examinare,
formularea rezultatului);
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de relaţionare cu pacienţii,
dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă;
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele
pacienţilor;
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Radiologie
generală. Radiologie stmatologică şi experienţa educaţională anterioară;
- evaluarea continuă a performanţelor studenţilor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi,
aptitudini;
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- cunoaşterea principalelor aplicaţii şi aportul metodelor radiologice în evaluarea patologiei
aparatelor şi sistemelor investigate;
- dobândirea cunoştinţelor necesare interpretării radiografiilor şi examenelor imagistice craniului
visceral.
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să cunoască metodele de investigaţie imagistică a diverselor aparate şi sisteme, indicaţiile
acestora particularizate în funcţie de patologie, valoarea şi limitele acestora;
- să cunoască tehnica de examinare şi modul de pregătire a pacietului pentru investigaţie;
- să cunoască normele de protecţie radiologică a pacienţilor şi personalului;
- să identifice corect patologia evidenţiată pe imaginile achiziţionate, care trebuie corelată cu
simptomele obiective şi subiective ale pacientului;
- să ştie să formuleze rezultatul examinării imagistice;
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei în
scopul formării medicale continue.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să stăpânească informaţiile legate de elementele explorării radiologice ;
- să descrie principiile efectuării unui examen radio-imagistic;
- să cunoască principiile tehnice de formare a imaginilor şi de diagnostic în radiologia
convenţională;
- să cunoască metodologia realizării unui examen radiologic în patologia stomatologică
- să descrie etapele şi tehnicile examenului radiologic;
- să indice corect examinarea sau examinările imagistice optime pentru stabilirea diagnosticului
şi ordinea efectuării acestora;
- să explice pacientului necesitatea efectuării investigaţiei sau investigaţiilor respective;
- să recunoască aspectele patologice evidenţiate pe imaginile achiziţionate;
- să folosească un limbaj adecvat în descrierea modificărilor evidenţiate imagistic şi în
formularea rezultatului.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;
- să respecte normele de protecţie a pacienţilor şi personalului pentru expunerea la radiaţii
ionizante;
- să aplice principiile etice legate de practica medicală;
- să respecte drepturile pacienţilor;
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicală;
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi, pentru o finalitate adecvată a actului medical.
VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Semestrul I
1. Introducere în radiologia şi imagistica medicală
Istoric. Generalităţi:Definiţia radiologiei: obiectul radiologiei medicale şi principalele
domenii de aplicare.
1 oră
2. Radiodiagnosticul aparatului respirator şi al mediastinului.
Generalităţi: Importanţa, valoarea şi limitele examenului radiologic. Principalele
metode de examinare a aparatului respirator.
Imaginea radiologică a toracelui şi plămânului normal. Semiologia radiologică:
principalele leziuni elementare în patologia pleuro-pulmonară; Opacităţile pulmonare:
semiologia opacităţilor, tipuri de opacităţi; hipertransparenţe circumscrise şi difuze. Imagini
mixte hidroaerice: aspecte radiologice şi particularităţi. Hilul pulmonar normal şi patologic.
3 ore
3. Radiodiagnosticul în afecţiunile inflamatorii bronhopulmonare.
Pneumoniile bacteriene. Pneumonia francă lobară: tablou radiologic, modalităţi
evolutive favorabile sau nefavorabile – corelaţii clinico-radiologice. Alte tipuri de
pneumonii bacteriene: stafilococia pleuro-pulmonară. Bronhopneumoniile. Supuraţiile
pulmonare circumscrise şi difuze: abcesul pulmonar. Pneumonia atipică primară: tablou
radiologic.
Radiodiagnosticul afecţiunilor pleurei.
Pleuritele. Pleurezia liberă a marii cavităţi - tablou radiologic corelat cu sediul, cantitatea de
lichid. Pleureziile închistate în marea cavitate pleurală, mediastinale, interlobare şi
diafragmatice.
2 ore
4. Tumorile pulmonare benigne şi maligne. Generalităţi. Tumori pulmonare benigne
(chist dermoid, neurinom, adenoame, etc). Tumorile maligne primitive şi secundare. Forme
radiologice de cancer bronho-pulmonar: central şi periferic. Cancerul vârfului plămânului:
sindromul Pancoast – Tobias. Metastazele pulmonare hematogene şi limfatice.
1 oră
5. Tuberculoza pleuro-pulmonară
Importanţa examenului radiologic în depistarea precoce a tuberculozei. Principalele forme
clinico-radiologice ale tuberculozei pulmonare. Tuberculoza primară: complex primar
simplu; complex primar complicat; caverna primară; fistula ganglio-bronşică. Diseminările
hematogene: granulia. Sechelele tuberculozei primare. Tuberculoza secundară: infiltratele
precoce, modalităţi evolutive, tuberculomul, formele evolutive ale ftiziei. Fibrotoraxul.
1 oră
6. Diagnosticul cordului şi vaselor
Generalităţi. Importanţa, valoarea şi limitele examenului radiologic în profilaxia bolilor
cardio-vasculare. Metode radiologice de explorare a cordului şi vaselor. Imaginea
radiologică normală a cordului şi a pediculului vascular în diferite incidenţe de examinare.
Semiologia radiologică a inimii şi a vaselor mari de la bază în stare patologică. Aspectul
radiologic al inimii în afecţiunile valvulei mitrale (stenoză mitrală, insuficienţă mitrală,
boala mitrală). Aspectul miocardului (aspect radiologic). Afecţiunile pericardului:
pericarditele lichidiene, sechelele revărsatului pericardic (aspect radiologic).
1 oră
7. Radiodiagnosticul tubului digestiv
Importanţa examenului radiologic în explorarea tubuluidigestiv în stare normală şi
patologică. Incidenţe şi poziţii de examinare. Radioanatomia tubului digesiv, aspecte
morfologice şi funcţionale ale tubului digestiv.
Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor esofagiene.
Anatomia şi fiziologia radiologică a esofagului. Diverticulii esofagieni de pulsiune şi
tracţiune. Boala ulceroasă cu localizare esofagiană (ulcerul Barret ). Stenozele esofagiene
benigne şi maligne – aspecte radiologice.
Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor stomacului.
Anatomie şi fiziologie radiologică. Ulcerul gastric – aspecte radiologice ale nişei
benigne. Aspecte radiologice particulare în funcţie de localizarea ulcerului gastric.
Cancerul gastric: forme anatomo-radiologice de cancer gastric. Nişa gastrică malignă –
caractere radiologice. Tipuri de nişe maligne. Lacuna gastrică malignă – caractere
semiologice. Cancerul gastric formă infiltrantă, schirul gastric.. Tumorile gastrice benigne –
lacuna gastrică benignă – aspecte radiologice.
Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului subţire.
Metode de examinare radiologică ale intestinului subţire; tehnici de examinare.
Duodenul. Ulcerul duodenal – semne radiologice directe şi indirecte de ulcer duodenal.
Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului gros
Tehnica examenului radiologic al intestinului gros. Anatomia şi fiziologia radiologică a
intestinului gros. Tumorile benigne ale colonului. Rectocolita ulcero-hemoragică. Cancerul
colonului – aspecte anatomo-radiologice.
2 ore
8. Radiodiagnosticul aparatului urogenital
Metode de examinare radiologică a aparatului urogenital: radiografia renovezicală,
urografia i.v., cistopoligrafia, alte metode de examinare. Indicaţiile şi contraindicaţiile
urografiei i.v., accidente la administrarea de substanţă de contrast iodată. Radioanatomia
rinichilor, a căilor şi vezicii urinare. Malformaţii renale de număr, mărime, poziţie,
malformaţiile căilor urinare, anomalii vasculare renale. Semiologia radiologică în patologia
urinară. Modificări morfologice şi funcţionale în patologia aparatului urinar.
Litiaza urinară. Tuberculoza urogenitală. Tumorile renale.
2 ore
9. Diagnosticul radiologic al aparatului osteoarticular
Examinarea radiologică în traumatismele osteo-articulare: fracturi, luxaţii, complicaţiile
fracturilor. Aspecte radiologice în osteomielitele acute şi cronice. Tuberculoza
osteoarticulară şi vertebrală. Tumorile osoase Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase.
Caracterele generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase.Tumori osoase
benigne: osteomul, fibromul osos, mixomul osos, chistul osos solitar. Tumorile osoase
semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase
semimaligne. Tumora cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe). Caracterele generale
radiologice ale tumorilor osoase maligne.Tumori osoase maligne primitive: osteosarcomul,
sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul multiplu, sarcomul parostal. Tumori
metastatice osoase
2 ore
Semestrul II
1. Introducere în radiologia şi imagistica medicală
Istoric. Generalităţi:
Definiţia radiologiei: obiectul radiologiei medicale şi principalele domenii de
aplicare.
Noţiuni de radiofizică:
Fizica radiaţiilor. Mecanismul de producere al razelor X. Funcţionarea aparatului de
raze Roentgen. Calitatea radiaţiilor şi proprietăţile principale pe care se bazează
utilizarealor în radiodiagnostic şi radioterapie. Tehnica radiografică. Imagine radiografică.
Formarea imaginii prin diferitele particularităţi. Legile formării imaginii radiologice.
Noţiuni de radioprotecţie. Principii generale de radiodiagnostic. Metode de cercetare
radiologică şi principiile acestor metode: radioscopia, radiografia, diferitele variante,
radiografia cu substanţa de contrast, radiofotografia. Unele achiziţii moderne ce
funcţionează pe principiul razelor X: angiografia digitală, computer tomografia, etc.
2 ore
2. Particularităţile examenului radiologic în stomatologie.
Anatomia radiologică dento-alveolară. Imaginea radiologică normală a dinţilor, erupţia
dinţilor. Examenul radiologic dento-parodontal.
Incidenţa endobucală, retroalveolară, izometrică şi ortoradială. Tehnici speciale ale
incidenţei retroalveolare izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de dinţi. Completări şi
corecţii ale incidenţei retroalveolare, izometrice şi ortoradiale.
2 ore
3. Particularităţile examenului radiologic în stomatologie
Incidenţa endobucală, izometrică şi ortoradială cu film ocluzal. Tehnica acestei incidenţe pe
grupe de dinţi. Incidenţa endobucală axială cu film ocluzal. Tehnica acestei incidenţe pe
grupe de dinţi.
2 ore
4. Tehnici pentru examinarea masivului facial.
Incidenţa semiaxială a masivului facial; incidenţa axială a masivului facial; incidenţa pentru
sinusurile anterioare cranio-faciale; incidenţa de faţă pentru orbite-simetrică bilaterală;
incidenţa comparativă bilaterală pentru arcada zigomatică, incidenţa de profil a masivului
facial; incidenţa de profil a oaselor proprii nazale; incidenţa axială a oaselor proprii nazale;
incidenţa axială endobucală a sinusului maxilar; incidenţa axială endobucală a palatului dur;
incidenţa oblică pentru maxilar.
2 ore
5. Tehnici pentru examenul radiologic al mandibulei.
Incidenţa de mandibulă defilată (ram orizontal, gonion şi ram vertical); incidenţa laterală
pentru spaţiul mandibulo-vertebral şi apofiza stiloidă; incidenţa de profil a mandibulei;
incidenţa de contact postero-anterioară a mentonului; incidenţa antero-posterioară a
mentonului; incidenţa tangentă postero-anterioară a ramurei ascendente; incidenţa tangentă
pentru unghiul mandibulei; incidenţa axială a mandibulei şi a planşeului bucal; incidenţa
maxilarului pentru raporturile arcadei dentare – sinusuri maxilare; incidenţa de ansamblu a
mandibulei. Tehnici pentru articulaţia temporo-mandibulară: incidenţa Schuller; incidenţa
Parma; radiografia cinetică a articulaţiei temporo-mandibulare.
Tehnici speciale. Stereoradiografia; Tomografia; Teleradiografia craniană; Radiografia
direct mărită; Amplificatorul de luminozitate; Radiografia panoramică a întregii dentaţii;
Tomodensitometria; Pangrafia dentară; Măsurarea lungimii canalelor; Radiografiile cu
substanţă de contrast.
2 ore
6. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale.
Leziunile scalpului. Leziunile craniului. Fracturile etajului mijlociu. Traumatismele
piramidei nazale.
2 ore
7. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale. Fracturile complexului
zigomatico-maxilar. Leziuni traumatice ale dinţilor şi parodonţiului. Fracturile de
mandibulă.
2 ore
8. Radiodiagnosticul anomaliilor dentare şi maxilare.
Anomaliile dentare de formă, număr şi orientare. Puncte, planuri şi unghiuri în
teleradiografie. Deformaţiile şi defectele osoase.
2 ore
9. Radiodiagnosticul cariei dentare: caria simplă şi caria complicată. Radiodiagnosticul
în incluzia dentară.
2 ore
10. Radiodiagnosticul parodontopatiilor marginale
Radiodiagnosticul în extracţia dentară: examen radiografic şi indicaţia extracţiei dentare.
Tehnica de extracţie. Control radiologic postextracţional. Diagnosticul radiologic al
leziunilor traumatice maxilo-faciale: calusul şi controlul radiologic al evoluţei lui;
pseudartroza.
2 ore
11. Radiodiagnosticul în infecţiile şi necrozele oaselor maxilare.
Radiodiagnosticul în sinuzita maxilară odontogenă. Radiodiagnosticul în osteopatiile
specifice ale maxilarului. Diagnosticul radiologic al distrofiilor osoase. Osteodistrofia
deformantă Paget. Displazia fibroasă poliostică. Hiperostoza frontală internă.
Radiodiagnosticul osteopatiilor maxilarelor în bolile de sistem
2 ore
12. Tumorile osoase benigne.
Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase. Caractere generale clinice, histologice şi
radiologice ale tumorilor osoase benigne. Osteomul, fibromul, mixomul, lipomul,
hemangiomul, chistul osos solitar, neurinomul, epulidele, adamantinomul, cementomul.
Tumorile osoase semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale
tumorilor osoase semimaligne. Tumora cu celule gigante, condromul, osteocondromul.
2 ore
13. Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne.
Caractere generale fizice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase maligne. Tumori
osoase maligne primitive: osteosarcomul, sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul
multiplu, sarcomul parostal, angiosarcomul, neurosarcomul osos. Tumori metastatice
osoase.
2 ore
14. Radiodiagnosticul în patologia articulaţiei temporo-mandibulare
Leziunile traumatice, artritele acute, artritele cronice, artrozele, anchiloza temporo-
mandibulară.
2 ore
15. Radiodiagnosticul în patologia glandelor salivare: litiaza salivară, fistulele salivare,
afecţiunile inflamatorii, sialozele, sialomegaliile, tumorile glandelor salivare.
Radiodiagnosticul corpilor străini.
2 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Semestrul I
1. Prezentarea şi descrierea aparatului de radiodiagnostic.
Explicarea mecanismului de producere a razelor X care concură la formarea imaginii
radiologice. Modul practic în care aplicăm principiile de protecţie împotriva radiaţiilor.
Imaginea radiologică a toracelui şi plămânului normal în incidenţa P-A şi laterală.
Segmentaţia pulmonară. Criterii de corectitudine a unei radiografii toraco-pleuro-
mediastino-pulmonare.
1 oră
2. Semiologia radiologică pulmonară.
Exemplificarea modificărilor elementare de transparenţă pulmonară (opacităţi,
hipertransparenţe, imagini mixte) - planul de descriere.
1 oră
3. Radiodiagnosticul pneumopatiilor inflamatorii acute
Aspecte radiografice, forma clinico-radiologică, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţia
radiologică; pneumopatii inflamatorii acute tipice şi atipice; pneumonia francă lobară,
stafilococia pleuro-pulmonară, pneumonia cu Klebsiella, bronhopneumonia, supuraţiile
pulmonare.
Sindromul de lob mediu.
1 oră
4. Radiodiagnosticul afecţiunilor pleurei.
Aspect radiografic, diagnostic pozitiv şi diferenţial, evoluţie radiologică în pleurezia marii
cavităţi, pleureziile închistate, pahipleurită, tumori pleurale.
1 oră
5. Radiodiagnosticul în cancerul bronhopulmonar.
Exemplificarea pe radiografii a cancerului bronhopulmonar – formă centrală şi periferică.
Sindromul de condensare cu bronhie obstruată – tipuri de atelectazii în funcţie de
localizare. Sarcomul pulmonar. Sindromul Pancoast Tobias. Tumorile pulmonare
secundare.
1 oră
6. Radiodiagnosticul în tuberculoza pulmonară
Principalele forme clinico-radiologice ale tuberculozei pulmonare. Tuberculoza
primară: complex primar simplu; complex primar complicat; caverna primară; fistula
ganglio-bronşică. Diseminările hematogene: granulia. Sechelele tuberculozei primare.
Tuberculoza secundară: infiltratele precoce, modalităţi evolutive, tuberculomul, formele
evolutive ale ftiziei. Fibrotoraxul.
2 ore
7. Diagnosticul cordului şi vaselor.
Imaginea radiologică normală a cordului şi a pediculului vascular în diferite poziţii de
examinare. Semiologia radiologică a inimii şi a vaselor mari de la bază în stare patologică.
Modificări de poziţie; modificări ale mişcărilor active şi pasive; modificări globale, parţiale
de volum; configuraţii ( mitrală, aortică, pericardică) şi insuficienţa cardiacă globală.
Aspectul radiologic al inimii în afecţiunile valvulei mitrale ( stenoza mitrală, insuficienţa
mitrală, boala mitrală). Aspectul radiologic al inimii în afecţiunile valvulare aortice.
Miocardite (aspect radiologic). Afecţiunile pericardului (aspect radiologic).
1 oră
8. Radiodiagnosticul tubului digestiv.
Importanţa examenului radiologic în explorarea tubului digestiv în stare normală şi
patologică. Incidenţe şi poziţii de examinare. Indicaţii şi contraindicaţii ale examenului
radiologic. Radioanatomia tubului digestiv, aspecte morfologice şi funcţionale ale tubului
digestiv în explorarea radiologică.
1 oră
9. Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor esofagiene. Anatomia şi fiziologia radiologică a esofagului. Diverticulii esofagieni de pulsiune şi
tracţiune. Acalazia. Varicele esofagiene. Boala ulceroasă cu localizare esofagiană (
ulcerul Barret ). Stenozele esofagiene benigne şi maligne – aspecte radiologice.
Radiodiagnosticul clinic al afecţiunilor stomacului. Anatomie şi fiziologie radiologică. Ulcerul gastric – aspecte radiologice ale nişei
benigne; bilocurarea gastrică benignă; semne radiologice indirecte morfologice şi
funcţionale ale ulcerului gastric. Aspecte radiologice particulare în funcţie de localizarea
ulcerului gastric. Cancerul gastric: forme anatomo-radiologice de cancer gastric. Nişa
gastrică malignă – caractere radiologice. Lacuna gastrică malignă – caractere semiologice.
Cancerul gastric formă infiltrantă, schirul gastric. Tumorile gastrice benigne – lacuna
gastrică benignă – aspecte radiologice.
Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului subţire.
Metode de examinare radiologică ale intestinului subţire; aspectul radiologic
morfofuncţional normal. Duodenul. Ulcerul duodenal – semne radiologice directe şi
indirecte de ulcer duodenal.
Radiodiagnosticul afecţiunilor intestinului gros
Tehnica examenului radiologic al intestinului gros. Indicaţiile şi modul de efectuare a
examenului funcţional al colonului, irigografia (irigoscopia), proba Fischer cu dublu
contrast. Anatomia şi fiziologia radiologică a intestinului gros. Tumorile benigne ale
colonului. Rectocolita ulcero-hemoragică. Cancerul colonului – aspecte anatomo-
radiologice.
2 ore
10. Radiodiagnosticul aparatului urogenital
Metode de examinare radiologică a aparatului urogenital: radiografia renovezicală,
urografia i.v., cistopoligrafia, alte metode de examinare. Indicaţiile şi contraindicaţiile
urografiei i.v., accidente la administrarea de substanţă de contrast iodată. Radioanatomia
rinichilor, a căilor şi vezicii urinare. Malformaţii renale de număr, mărime, poziţie,
malformaţiile căilor urinare, anomalii vasculare renale. Semiologia radiologică în patologia
urinară. Modificări morfologice şi funcţionale în patologia aparatului urinar. Litiaza urinară.
Tuberculoza urogenitală. Tumorile renale.
1 oră
11. Diagnosticul radiologic al aparatului osteoarticular
Examinarea radiologică în traumatismele osteo-articulare: fracturi, luxaţii, complicaţiile
fracturilor. Aspecte radiologice în osteomielitele acute şi cronice. Tuberculoza
osteoarticulară şi vertebrală. Tumorile osoase Generalităţi. Clasificarea tumorilor osoase.
Caracterele generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase. Tumori osoase
benigne: osteomul, fibromul osos, mixomul osos, chistul osos solitar. Tumorile osoase
semimaligne. Caractere generale clinice, histologice şi radiologice ale tumorilor osoase
semimaligne. Tumora cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe). Caracterele generale
radiologice ale tumorilor osoase maligne.Tumori osoase maligne primitive: osteosarcomul,
sarcomul Ewing, reticulosarcomul osos, mielomul multiplu, sarcomul parostal. Tumori
metastatice osoase.
2 ore
Lucrare recapitulativă 1 oră
Semestrul II
1.Prezentarea şi descrierea aparatului de radiodiagnostic. Explicarea mecanismului de
producere a razelor X care concură la formarea imaginii radiologice. Modul practic în care
aplicăm principiile de protecţie împotriva radiaţiilor. Camera obscură, prepararea şi
formarea substanţelor de developare. Explicarea fenomenului de developare şi
păstrarea filmelor radiografice.
2 ore
2.Tehnica radiografiilor în incidenţă endobucală, retroalveolară, izometrică şi
ortoradială precum şi explicarea tehnicilor speciale ale incidenţei retroalveolare
izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de dinţi. Completări şi corecţii ale acestei
incidenţe.
2 ore
3.Tehnica radiografiilor endobucale izometrice şi ortoradiale cu film ocluzal şi
endobucală axială cu film ocluzal. Explicarea tehnicii acestor incidenţe pe grupe de dinţi.
2 ore
4. Efectuarea în mod practic de către fiecare student a radiografiilor în incidenţă
endobucală, retroalveolară, izometrică şi ortoradială precum şi explicarea tehnicilor
speciale ale incidenţei retroalveolare izometrice şi ortoradiale adaptate pe grupe de
dinţi. Completări şi corecţii ale acestei incidenţe. Efectuarea în mod practic de către fiecare
student a radiografiilor endobucale izometrice şi ortoradiale cu film ocluzal precum şi în
incidenţa endobucală axială cu film ocluzal. Explicarea tehnicii acestor incidenţe pe grupe
de dinţi.
2 ore
5. Tehnici pentru examinarea masivului facial.
Demonstraţii de efectuarea radiografiilor extraorale şi a metodelor de examinare.
Radiografii extraorale de masiv facial, de mandibulă şi prezentarea tehnicilor speciale.
2 ore
6. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale.
Leziunile scalpului. Leziunile craniului. Fracturile etajului mijlociu. Traumatismele
piramidei nazale.
2 ore
7. Radiodiagnosticul în traumatismele maxilo-faciale
Fracturile complexului zigomatico-maxilar. Leziuni traumatice ale dinţilor si parodonţiului.
Fracturile de mandibulă
1 ora
8. Radiodiagnosticul anomaliilor dentare şi maxilare.
Anomalii dentare de formă, număr şi orientare. Deformaţii şi defecte osoase. Prezentarea de
filme endobucale pentru radiodiagnosticul în caria simplă şi caria complicată
2 ore
9. Radiodiagnosticul parodontopatiilor marginale 2 ore
10. Radiodiagnosticul cariei dentare. Radiodiagnosticul în caria simplă.
Radiodiagnosticul în caria complicată.
1 ora
11. Radiodiagnosticul în incluzia dentară. Localizarea radiologică a dinţilor incluşi.
Radiodiagnosticul în extracţia dentară. Prezentarea de filme radiografice efectuate post-
extracţional.
2 ore
12.Prezentarea de filme cu infecţii şi necroze ale oaselor maxilare, cu sinuzită maxilară
odontogenă. Diagnosticul radiologic al distrofiilor osoase: osteodistrofia deformantă Paget,
displazia fibroasă poliostică, hiperostoza frontală internă.
2 ore
13. Radiodiagnosticul în patologia tumorală benignă maxilarelor. Prezentarea de filme
cu aspecte radiografice de tumori benigne ale maxilarelor.
2 ore
14. Radiodiagnosticul în patologia tumorală malignă a maxilarelor: primitive şi
secundare; tumori semimaligne. Prezentarea de filme cu aspecte radiografice de tumori
maligne ale maxilarelor.
2 ore
15.Prezentarea de filme cu patologia glandelor salivare şi patologia articulaţiei
temporo-mandibulare.
2ore
16. Recapitulare 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie minimală obligatorie
Semestrul I
Popescu M. – Curs de radiologie şi imagistică medicală; Ed. Medicală Universitară, Craiova 2006
Semestrul II
Daniela Dumitrescu – Radiologie stomatologică, curs pentru studenţi, Ed. Medicală Universitară,
Craiova, 2006
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,
urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul
abordat şi nevoile sale reale ale studentului
Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene,
radiografii, prezentări pe suport electronic.
Lucrari practice
Lucrările practice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a
elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele studiului practic.
Lucrarea practică se desfăşoară interactiv, stimulând curiozitatea de recunoaştere
şi identificare a elementelor prezentate la curs, urmărindu-se cointeresarea
studentului în rezolvarea unor probleme date.
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul bibliografiei minimale indicate
2. Documentare suplimentară în bibliotecă
3. Pregătire lucrări/teme de control
4. Pregătire examinare finală
5. Documentare pe internet
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Disciplina de
Radiologie şi
Imagistică
Medicală
La sfârşitul
semestrului,
ultima
săptămână de
activitate
didactică
Conf. Univ.
Dr. Daniela
Dumitrescu
Asist Univ
Dr
Luana
Corina
Lascu
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplina de
Radiologie şi
Imagistică
Medicală
Săptămânal
2 ore
Conf. Univ.
Dr. Daniela
Dumitrescu
Asist Univ
Dr
Luana
Corina
Lascu
În raport cu
solicitările studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Disciplina de
Radiologie şi
Imagistică
Medicală
Consultaţii la
sfârşitul
fiecărui
capitol
Conf. Univ.
Dr. Daniela
Dumitrescu
Asist Univ
Dr
Luana
Corina
Lascu
În raport cu
dificultatea temelor
reieşită în urma
rezultatelor
evaluărilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris scris 10%
Lucrări
practice oral 10%
Examen oral scris scris 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima miercuri din luna
Orele 15-17
Disciplina de Radiologie şi
Imagistică Medicală
Conf. Univ. Dr. Daniela
Dumitrescu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
anatomia descriptivă şi
topografică, anatomie
patologică, biofizică,
imagistică medicală, medicină
internă, oncologie medicala,
chirurgie orală şi maxilo-
facială, chirurgie oncologică,
neurochirurgie.
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
-- ssăălliillee ddee ccuurrss FFaaccuullttaatteeaa ddee
mmeeddiicciinnaa ddeennttaarraa -- UUMMFF
-- ssaallăă ddee lluuccrrăărrii pprraaccttiiccee --
Disciplina de Radiologie şi
Imagistică Medicală
- suport logistic: filme
imagistice, prezentari power
point
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Univ. Dr. Popescu Sanda
Mihaela
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf. Univ. Dr. Dumitrescu
Daniela
Notă: 116) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
117) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 118) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
119) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
120) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PEDODONTIE
Codul disciplinei MD 4214
Anul de studiu IV
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 2 3 - 5 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele BATAIOSU MARILENA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE
Gradul didactic SEF DE LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la examenul clinic, diagnosticul şi tratamentul
dentar la pacientul copil.
Să-şi însuşească noţiunile fundamentale despre particularităţile morfologice şi structurale ale dinţilor
temporari şi permanenţi tineri.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Să prezinte principalele caracteristici morfologice ale dinţlor temporari.
Să ofere date despre erupţia dentară: secvenţa şi cronologia erupţiei, factori ce influenţează erupţia.
Va pregăti studentul în vederea recunoaşterii principalelor afecţiuni ale dinţilor temporari şi
permanenţi în perioada de creştere. Va furniza date cu privire la concepţiile şi tehnicile utilizate pentru rezolvarea afecţiunilor dentare la
copii, care sunt diferite de cele la adulţi, cu sublinierea acestor diferenţe.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul va fi capabil să:
- aibă noţiuni de dezvoltare a pulpei dentare, dentinei şi smalţului;
- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii permanenţi;
- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor temporari;
- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor permanenţi;
- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza semnelor
caracteristice;
- cunoască etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile pentru dinţii
temporari;
- poată descrie prinipalele etape ale tratamentul plăgii dentinare la dinţii temporari;
- să stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele subiective şi
clinice;
- cunoască metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari: coafajul indirect,
pulpotomia, pulpectomia;
- cunoască complicaţiile gangrenei pulpare specifice dinţilor temporari;
- ştie să aplice diferitele metode de tratament ale gangrenei dentare: tratamentul conservator,
extracţia, măsuri de compromis;
- cunoască etapele tratamentului cariei dentare simple a dinţilor permanenţi tineri;
- cunoască tipurile de tratament al plăgii dentinare la un dinte permanent imatur;
- stabilească un diagnostic de pulpită la dinţii permanenţi imaturi plecând de la simptomatologia
acestora;
- stabilească un diagnostic de gangrenei pulpară la dinţii permanenţi imaturi plecând de la
simptomatologia acestora;
- cunoască diferitele metode de tratament indicate în gangrena pulpară a dinţilor permanenţi
tineri;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile materiale dentare folosite în stomatologia pediatrică;
- cunoască tehnici şi posibilităţi de restaurare complexă a molarilor temporari.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului copil;
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului şi să înregistreze în
scris rezultatele;
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze.
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale;
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului copil în stabilirea
diagnosticului;
- să elaboreze planul de tratament al cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;
- să elaboreze planul de tratament al cariei dentare simple şi complicate a dinţilor permanenţi.
c. instituirea tratamentului
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii
tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi
tehnicile de realizare a tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor temporari;
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului cariei dentare simple şi
complicate a dinţilor temporari;
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii
tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor permanenţi;
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi
tehnicile de realizare a tratamentului cariei dentare simple şi complicate a dinţilor
permanenţi;
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului cariei dentare simple şi
complicate a dinţilor permanenţi.
e. să instituie un program de dispensarizare a pacientului copil şi de educaţie a acestuia în ceea
ce priveşte alimentaţia şi igiena orală.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta;
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;
- să respecte drepturile pacienţilor;
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente;
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale
pacientului;
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare.
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie;
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Curs 1 : Dezvoltarea organului dentar
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască stadiile de dezvoltare dentară;
- aibă noţiuni de dezvoltare a pulpei dentare, dentinei şi smalţului;
- cunoască etapele dezvoltare a rădăcinii dentare.
2
Curs 2: Morfologia dinţilor temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască morfologia individuală a dinţilor temporari;
- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii
permanenţi.
2
Curs 3: Erupţia dentară
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie etapele erupţiei dentare,
- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor temporari;
- cunoască factorii fiziologici şi patologici ce pot influenţa erupţia dinţilor permanenţi
- descrie etapele şi mecanismele resorbţiei fiziologice a dinţilor temporari;
- cunoască factorii împlicaţi în declanşarea rizalizei.
2
Curs 4: Etiopatogenia cariei dentare cu particularităţi la dinţineza cariei dentarei
temporari şi permanenţi tineri
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie factorii implicaţi în geneza cariei dentare;
- cunoască principalele mecanisme prin care flora bacteriană participă la apariţia
cariei dentare.
2
Curs 5: Caria dinţilor temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască principala clasificare a formelor clinice de carie;
- aibă date despre epidemiologia cariei dentare simple la dinţii temporari;
- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza semnelor
caracteristice,
- descrie posibilităţile de evoluţie a cariei dentare simple la dinţii temporari.
2
Curs 6: Tratamentul cariei dentare simple la dinţii temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie principalele obiective şi principii de tratament în caria dentară simplă a dinţilor
temporari;
- cunoască clinica formelor particulare de carie ce pot afecta dinţii temporari;
- cunoască etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile pentru dinţii
temporari;
- poată descrie prinipalele etape ale tratamentul plăgii dentinare la dinţii temporari.
2
Curs 7: Patologia pulpară la dinţii temporari Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască particularităţile patologiei pulpare la dinţii temporari;
- să stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele
subiective şi clinice;
- cunoască posibilele complicaţii ale pulpitelor la dinţii temporari.
2
Curs 8: Tratamentul inflamaţiei pulpare la dinţii temporari Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari: coafajul
indirect, pulpotomia, pulpectomia;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament din inflamaţia pulpară a
dinţilor temporari;
- descrie tehnica coafajului direct şi indirect cu particularităţile ei la nivelul dentaţie
temporare;
- descrie tehnica pulpotomiei vitale şi devitale cu particularităţile ei la nivelul dentaţie
temporare;
- descrie tehnica pulpectomiei vitale şi devitale cu particularităţile ei la nivelul dentaţie
temporare.
2
Curs 9: Gangrena pulpară a dinţilor temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie formele clinice ale gangrenei pulpare
- cunoască complicaţiile gangrenei dinţilor temporari comune cu cele ale dinţilor
permanenţi;
- cunoască complicaţiile gangrenei pulpare specifice dinţilor temporari.
2
Curs 10: Tratamentul gangrenei pulpare la dinţii temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- ştie să indice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale gangrenei
dentare: tratamentul conservator, extracţia, măsuri de compromis;
- cunoască tehnicile şi materialele indicate în obturaţia canalelor radiculare la dinţii
temporari.
2
Curs 11: Clinica şi terapia cariei simple a dinţilor permanenţi în perioada de creştere
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- fie capabil de a diagnostica o carie dentară simplă la un dinte permanent imatur;
- poată face un diagnostic diferenţial al cariei dentare simple cu alte afecţiuni dentare;
- cunoască etapele tratamentului cariei dentare simple a dinţilor permanenţi tineri;
- cunoască tipurile de tratament al plăgii dentinare la un dinte permanent imatur.
2
Curs 12: Clinica şi tratamentul inflamaţiei pulpare a dinţilor permanenţi în perioada
de creştere Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască principalii factori implicaţi în etiologia inflamaţiei pulpare
- stabilească un diagnostic de pulpită la dinţii permanenţi imaturi plecând de la
simptomatologia acestora.
2
Curs 13: Clinica şi tratamentul gangrenei pulpare a dinţilor permanenţi tineri Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască principalii factori implicaţi în etiologia gangrenei pulpare
- stabilească un diagnostic de gangrenei pulpară la dinţii permanenţi imaturi plecând de la
simptomatologia acestora
- cunoască diferitele metode de tratament indicate în gangrena pulpară a dinţilor
permanenţi tineri;
- cunoască indicaţiile şi tehnicile de apexificare.
2
Curs 14: Restaurarea odontală în practica pediatrică – materiele dentare utilizate
dentare în practica pedodontică;
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în
tratamentul plăgii dentinare din practica pedodontică;
- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în
restaurări de durată din practica pedodontică;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile materiale dentare folosite în stomatologia
pediatrică;
2
Curs 15: Restaurarea odontală în practica pediatrică - restaurarea complexă a molarilor
temporari
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie principalele caracteristici clinice ale celor mai utilizate materiale dentare în
restaurări de durată ale molarilor temporari;
- cunoască tehnici şi posibilităţi de restaurare complexă a molarilor temporari.
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Tematica
1.Foaia de observaţie. Importanţa anamnezei, a antecedentelor ereditare şi materne.
2.Examenul pacientului copil. Examenul exooral.
3.Examenul pacientului copil. Examenul endooral.
4.Examenul radiologic în practica pediatrică.
5.Analiza morfologiei dentare în dentiţa mixtă pe modele de studiu.
6.Analiza erupţiei dentare pe modele de studiu.
7.Tratamentul carie dentare simple pe dinţi temporari.
8.Tratamentul carie dentare complicate pe dinţi temporari.
9.Tratamentul carie dentare simple pe dinţi permanenţi tineri.
10.Tratamentul carie dentare complicate pe dinţi permanenţi în perioada de creştere.
11.Extracţia dinţilor temporari.
Obiective operaţionale: studentul trebuie să:
- stabilească un diagnostic şi un plan de tratament corect plecând de la alcătuirea
corectă a unei foi de observaţie;
- recunoască particularităţi morfologice ale dinţilor temporari în raport cu dinţii
permanenţi;
- stabilească vârsta dentară a pacientului în urma analizei modelului de studiu;
- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii temporari pe baza
semnelor caracteristice;
- aplice în practică etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile
pentru dinţii temporari;
- aplice în practică etapele de tratament ale plăgii dentinare la dinţii temporari;
- stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte temporar plecând de la semnele
subiective şi clinice;
- aplice în practică metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor temporari:
coafajul indirect, pulpotomia, pulpectomia;
- ştie să aplice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale
gangrenei dentare: tratamentul conservator, extracţia, măsuri de compromis;
- stabilească un diagnostic de cariei dentare simple la dinţii permanenţi imaturi pe
baza semnelor caracteristice;
- aplice în practică etapele de tratament ale cariei dentare simple cu particularităţile
pentru dinţii permanenţi imaturi;
- aplice în practică etapele de tratament ale plăgii dentinare la dinţii permanenţi în
perioada de creştere;
- stabilească un diagnostic de pulpită la un dinte permanent imatur, plecând de la
semnele subiective şi clinice;
- aplice în practică metodele de tratament din inflamaţia pulpară a dinţilor permanenţi
în perioada de creştere: coafajul indirect, pulpotomia, pulpectomia;
- aplice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de tratament ale gangrenei
dentare: tratamentul conservator, extracţia;
- aplice în practică tehnici de restaurare complexă a molarilor temporari.
3 ore
3 ore
3 ore
3 ore
6 ore
6 ore
3 ore
6 ore
3 ore
6 ore
3 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie minimală obligatorie
1. Bătăiosu Marilena, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia – Pedodonţie, curs, vol.I, Ed.
Universitaria, Craiova, 2010.
2. Bratu Elisabeta, Glăvan Florica - Practica pedodontică. Ed. Orizonturi Universitare-Timişoara,
2005
3. Cameron A., Widmer R. - Handbook of pediatric dentistry. Ed. Mosby, 2003, 2nd edition.
4. Irina Totolici - Dinţii Temporari, Ed. EXPONTO, Constanţa 2006.
5. Irina Totolici - Îndrumar de stagii clinice. Dinţii Temporari, Ed. EXPONTO, Constanţa 2006.
6. Luca Rodica - Dinţii temporari. Vol. I şi Vol. II, Ed. Cerma, Bucureşti, 2003
7. Luca Rodica - Metode locale de prevenire a cariei în şanţuri şi fosete, Biblioteca Studentului
Stomatolog, Nr. 10 Ed Cerma, Bucureşti 1999.
8. McDonald R.E., Avery D.R. - Dentistry for Child and Adolescent. Ed Mosby 2004, 8th edition.
9. Răducanu A.M. - Pedodonţia pe înţelesul tuturor. Ghid practic pentru studenţi, tineri medici,
părinţi şi copii. Ed. Cerma, 2008, pag.29-57
10. Răducanu Anca Maria-Tratamentul cariei simple şi complicate la copii şi adolescenţi. Îndreptar
de lucrări practice, Ed. BREN, 2011.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,
urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul
abordat şi nevoile reale ale studentului
Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene, imagini,
prezentate pe suport electronic.
Stagiu clinic
Stagiile clinice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a
elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele lucrării practice. Stagiul
se desfăşoară interactiv, urmărindu-se cointeresarea studentului în rezolvarea
unor probleme date.
Studiu
individual
Tip de activitate Nr.
Ore/sem.
1. Studiu după manual, suport de curs 10
2. Studiul bibliografiei minimale indicate 8
3. Documentare suplimentară în bibliotecă 2
4. Activitate de pregătire pentru stagiu clinic 10
5. Realizare de referate 2
6. Pregătire lucrări/teme de control 7
7. Pregătire prezentări orale 2
8. Pregătire examinare finală 30
9. Consultaţii 2
10. Documentare pe internet 2
TOTAL ORE 75 ore/sem.
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Sălile de stagiu
ale disciplinei
de Pedodonţie
La sfârşitul
semestrului,
ultima
săptămână
de activitate
didactică
Şeful
disciplinei
În funcţie de tematica
stagiilor clinice şi de
orarul studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
Sălile de stagiu
ale disciplinei
de Pedodonţie
Săptămânal
2 ore
Şeful
disciplinei
În raport cu
solicitările studenţilor
Se urmăresc teme
ştiinţific
studenţesc
propuse la începutul
fiecărui semestru.
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sălile de stagiu
ale disciplinei
de Pedodonţie
Consultaţii la
sfârşitul
fiecărui
capitol
Şeful
disciplinei
În raport cu
dificultatea temelor
relevată de rezultatele
evaluărilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Testare scrisă la
½ semestrului
(după cursul
nr.7)
10%
Lucrări
practice
Examen
Oral (Proba practică -
40%, Proba teoretică-
50%)
90%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A doua zi de marţi din fiecare lună
a semestrului - orele 12-14
Clinica de Pedodonţie Şef lucrări dr. Marilena
Bătăiosu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
Odontologie, endodonţie,
ortodonţie,chirurgie dento-
alveolară
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
CCuurrss –– ssaallaa 331100,, CCllăăddiirreeaa
vveecchhee,, EExxtteennssiiee
SSttaaggiiii cclliinniiccee –– ssaallaa 000011,,
rreessppeeccttiivv 000033,, CCăăddiirreeaa nnoouuăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.Univ.Dr. Mihaela Ţuculina Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări dr. Marilena Bătăiosu
Notă: 121) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
122) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 123) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
124) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
125) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară , Anul IV
Denumirea disciplinei RESTAURĂRI PROTETICE METALO-CERAMICE
Codul disciplinei MD4216
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
Licenţă I Specialitat
e
Opţional 1 - 1 2 30 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Mercuţ Veronica
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Catedra/Departamentul I
Titlul ştiinţific Doctor
Gradul didactic Profesor Universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
CCoollaabboorraattoorrii ŞŞeeff lluuccrr.. CCrrăăiiţţooiiuu MMoonniiccaa,, AAssiisstt.. DDăăgguuccii LLuummiinniiţţaa,, PPrreepp.. ŞŞtteeffăărrţţăă
AAlleexxaannddrruu,, AAssiisstt.. VVăăttuu MMiihhaaeellaa,, DDrr.. SSiimmiinnaa GGăămmaann,, DDrr.. PPaassccuu
RRooxxaannaa,, DDrr.. CCrrooiittoorruu CCrriissttiiaannaa
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia parţială;
- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie
parţială redusă;
- Vor cunoaşte fazele clinice şi tehnologice ale confecţionării punţilor metalo-ceramice
- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului prin
punţi metalo-ceramice.
Obiective specifice
- Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a
efectuării examenului clinic;
- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei parţiale putând stabili un
diagnostic corect de edentaţie parţială;
- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia parţială;
- Vor cunoaşte fazele clinice şi de laborator ale reabilitării prin punţi metalo-ceramice
- Vor executa fazele clinice ale realizării acestor tipuri de punţi
- Vor asista la fazele tehnologice de realizare a punţilor metalo-ceramice
- Vor cunoaste accidentele punţilor metalo-ceramice şi posibilităţile de remediere a acestora
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din
care face parte disciplina)
Cunoştinţe teoretice:
- Să cunoască modalităţile de tratament în edentaţia parţială
- Să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile tratamentului prin punţi, fazele clinice ale
realizării acestora, precum şi eşecurile tratamentului prin punţi.
- Să cunoască clasificarea punţilor dentare
- Să cunoască indicaţiile puntilor metalo-ceramice, fazele clinice şi tehnologice ale realizării
lor
- Să cunoască accidentele ce pot apărea la punţile metalo-ceramice şi modalităţile de rezolvare
a acestora
Abilităţi tehnice:
La finalizarea disciplinei studentul va fi capabil:
-Să demonstreze abilităţile dobândite în executarea diverselor faze clinice ale tratamentului
prin punţi
-Să examinze pacientul şi să stabilească diagnosticului complet de edentaţie parţială
-Să conceapă planul de tratament într-o edentaţie redusă
-Să prepare dinţii stâlpi pentru o punte metalo-ceramică
-Să realizeze o amprenta globală în trei timpi
-Să adapteze şi să cimenteze o punte metalo-ceramică
Abilităţi de comunicare:
- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului
- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în
pactică
- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient
- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de
lucru plăcute şi benefică.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Edentaţia parţială; definiţie, etiologie, clasificare şi complicaţii.
Tratamentul edentaţiei parţiale; modalităţi de tratament, fazele clinice şi tehnice ale
realizării punţilor.Examinarea pacienţilor cu edentaţie parţială; examinarea preliminară,
examinarea finală.
Indicaţiile şi contraindicaţiile punţilor metalo-ceramice
Prepararea dinţilor stâlpi pentru o punte metalo-ceramică
Amprenta globală în trei timpi
Tehnologia punţilor metalo-ceramice
Proba scheletului pe câmpul protetic, proba la biscuit, Alegerea culorii pentru punţile
metalo-ceramice.
Adaptarea si cimentarea punţilor metalo-ceramice.
Accidente ale punţilor metalo-ceramice şi modalităţi de rezolvare a acestora
3h
2h
1h
3h
2h
1h
1h
1h
1h
obiectiv operational: la finalul lucrarii practice studentul trebuie sa stie sa execute:........
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Examinarea pacientului cu edentaţie parţială, stabilirea diagnuosticului şi a soluţiei
terapeutice de punte metalo-ceramică
Prepararea dinţilorv stâlpi pentru o punte metalo-ceramică
Amprenta globală în trei timpi
Alegerea culorii pentru o punte metalo-ceramică
Montarea modelelor în simulator
Realizarea scheletului metalic al punţii metalo-ceramice(asistat)
Proba scheletului şi cavitatea orală
Aplicarea masei de ceramică pe scheletul metalic
Proba la biscuit
Glazurarea punţii
Cimentarea punţii în cavitatea orală
..
1h
2h
2h
1h
2h
1h
2h
1h
1h
1h
1h
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
- Veronica Mercuţ – Aspecte clinice şi practice în tratamentul edentaţiei parţiale prin punţi - Editura
Medicală Universitară Craiova 2007- ISBN: 978-973-106-072-9
- Protetică Dentară vol I N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,
S. Popşor, Veronica Mercuţ. Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;
Herbert T. Shillingburg - Fundamentals of Fixed Prosthodontics by Quintessence Publshing Co. Inc.
Chicago. Illinois 1997
-Sub redacţia :Veronica Mercuţ- Bruxismul de la cauze la efect - Editura Medicală Universitară Craiova
2011 ISSN 978-973-106-181-8
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs Prelegere
Lucrari practice Demonstraţie practică, efectuarea fazelor clinice sub îndrumarea asistentului de
grupă
Studiu
individual
Studiu şi descifrarea notiţelor de curs
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
25%
Clinica de
protetică
Ultimele două
săptămâni ale
semestrului
Prof univ dr
Mercuţ
Veronica
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 dată pe
lună
ultima zi
de joi ora
16,00
Clinica de
protetică Semestrul II
Prof univ dr
Mercuţ
Veronica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
1 dată pe
săptămână
Clinica de
protetică Semestrul II
Prof univ dr
Mercuţ
Veronica
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Verificare la
fiecare stagiu
oral
- Scris
Lucrări
practice
La fiecare
stagiu Examen practic
Examen
Verificare Scris
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de protetică dentară Prof. Univ.dr.Mercut
Veronica
XII.DATE SUPLIMENTARE
DESPRE DISCIPLINĂ
Discipline similare
Tehnologia protezelor dentare,
Protetică dentară fixa şi
mobilizabilă şi Reabilitare orală,
Materiale dentare
Baza materială Sălile de lucrări practice, etaj 3
Clădirea Extindere
Data avizării în departament:
Şef de departament Coordonator program de
studii,
Titular disciplină,
Conf. Univ. dr. Mihaela Popescu Prof. Univ. dr Veronica Mercut Prof. Univ.
dr.Veronica Mercuţ
Notă: 126) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
127) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 128) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
129) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
130) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
Universitatea U.M.F. CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Programul de
studii
MEDICINA DENTARA
Denumirea
disciplinei
TRATAMENTUL NESPECIFIC IN PARODONTOLOGIE
Codul disciplinei MD4216
Anul de studiu IV
I.
Denumire
disciplină
Tratamentul nespecific in parodontologie Categoria: DS
II.
Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)
Semestrul Curs Lucrări
practice
Stagii clinice
Seminar Proiect
II 1 1
Obligatorie Opţională Facultativă x
IV.
Titular disciplină:
Nume şi prenume Surlin Petra
Instituţia U.M.F.CRAIOVA
Catedră/Departame
nt
FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONF UNIV
Încadrarea (norma
de bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Vârsta 36
V.
Obiective generale:
La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga mecanismele de patogenitate in boala
parodontala, prin insusirea unui mod biologic, medical de abordare a patologiei parodontale,
dobandind capacitatea de a incadra tratamentul nespecific intr-un plan de tratament complex al
bolii parodontale.
Discipline cu care se corelează:histologia,morfologia adm, microbiologia, imunologia,
ortodontia, protetica, reabilitarea orala
VI.
Conţinutul disciplinei VI.1. Curs (capitole/subcapitole)
SEMESTRUL II.
TEMATICA (pe capitole majore):
defalcat pe subcapitole:
CURS. NR. I
-Factor determinant al bolii parodontale. Factori favorizanti.
Nr. Ore: 2
CURS NR.II.
Bacterii parodontopatogene specifice. Mecanisme de patogenitate bacteriana
Nr. Ore: 2
CURS NR. III.
Tratament specific. Tratament nespecific in boala parodontala
Nr. ore: 2
CURS NR. IV
Profilaxia bolii parodontale. Mijloace de igienizare a cavitatii orale
Nr. Ore: 2
CURS NR.V.
Imobilizarea dintilor parodontotici.Clasificarea tipurilor de imobilizari
dentare
Nr. Ore: 2
CURS NR.VI.
Bioreactivarea. Tratamentul de sustinere imuna.
Nr. Ore: 2
CURS NR.VII.
Incadrarea tratamentului nespecific in tratamentul complex al bolii
parodontale
Nr. Ore: 3
VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)
I. Metode mecanice principale de igienizare orala. Periajul dentar
Metode mecanice secundare de igienizare orala. Metode chimice
de igienizare orala Demonstratii pe model
Nr ore 3
II. Metode de igienizare orala. Manopere executate pe pacient
Nr ore 2
III. Detartrajul manual si cu ultrasunete. Demonstratii pe model
Nr ore 2
IV. Detartrajul manual si cu ultrasunete, Manopere executate pe
pacient
Nr ore 2
V. Imobilizarile dentare. Demonstratii pe model
Nr ore 2
VI. Imobilizarile dentare. Manopere executate pe pacient
Nr ore 2
VII. Prezentarea produselor de de biostimulare parodontala si a
produselor naturiste
Nr ore 2
VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)
VI.4. Seminar
VI.5.Proiect (dacă este cazul)
VII.
Bibliografie
Petra Surlin - Parodontologie, vol I, Ed. Aius,ed a2a, 2011
H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed. Medicala, 2009
VIII.
Competenţe
Competenţe cognitive La finalul cursului, studentii trebuie sa cunoasca etapele
reabilitarii orale parodontale precum si influenta factorilor
favorizanti locali si generali asupra parodontiului marginal.
Competenţe tehnice sau
profesionale
La finalul activitatilor practice, studentii trebuie sa faca
dovada ca si-au format deprinderea de a utiliza
instrumentarul specific, pot sa aplice mijloacele de preventie
in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii
orale
Competenţe afectiv-valorice Studentii trebuie sa aiba capacitatea de a comunica eficient
cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata
pe incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca
caracteristiciile comportamentale ale pacientului
parodontopat
IX.
Forme de
activitate
Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare
Curs Expunere orala, prezentare pe suport multimedia
Lucrări practice demonstratii pe model, demonstratii pe pacient, prezentare cazuri clinice pe
suport multimedia
Stagii clinice
Seminar
Proiect
X.
Programe de recuperare
A. Recuperări absenţe
Nr. absenţe care
se pot recupera
Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea
temelor
1 Clinica de
Odontologie-
Parodontologie
Dr. Surlin Petra
B. Program de consultaţii
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Odontologie-
Parodontologie
fiecare a3a joi din luna
12-14
Dr. Surlin Petra
C. Program pentru studenţii slab pregătiţi
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Odontologie-
Parodontologie
fiecare a2a joi din luna
12-14
Dr. Surlin Petra
XI.
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)
Sumativ
Examen Colocviu Verificare
Curs test test Scris si oral
Lucrări practice oral aplicatie
practica
Stagii clinice
Seminar
Proiect
Procent din nota
finală
100
XII
Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)
Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil
fiecare prima joi din luna Clinica de odontologie-
Parodontologie
Dr. Surlin Petra
Data:
Titular curs,
La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de
specialitate;
DC-complementare;
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei ENDODONŢIE II
Codul disciplinei MD5201
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de studii1) Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligativ
itate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L II DS DI 3 9 12 10
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele ŢUCULINĂ MIHAELA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN MEDICINĂ DENTARĂ
Gradul didactic CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O.
Colaboratori PREP. PETCU CRISTIAN, ASIST. GHEORGHIŢĂ LELIA
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
Ca premiză a abordării studiului endodonţiei studentul(a) trebuie să deţină cunoştinţe despre:
- infecţie, inflamaţie, vindecare şi reparaţie tisulară
- microbiologie şi imunologie orală
- mecanismele durerii odontogene şi neodontogene
- etiopatogenia, clasificarea, clinica şi tratamentul parodontitelor apicale acute
- etiopatogenia, clasificarea, clinica şi tratamentul parodontitelor apicale cronice
- complicaţiile loco-regionale ale patologiei endodontice.
- complicaţiile sistemice ale patologiei endodontice.
- rezorbţia radiculară internă şi externă
- sindromul de dinte fisurat
- leziuni endo-parodontale
- tehnici chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic
- agenţii terapeutici medicamentoşi
- bolile sistemice
- urgenţele medicale
- particularităţile patologiei pulpare la vârstnici
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
examinarea unui pacient cu patologie endodontică
evaluarea statusului pulpar şi periodontal apical al dinţilor
efectuarea examenelor clinice obiective: percuţie, palpare, teste de vitalitate, mobilitate dentară,
explorarea unei fistule apicale, transiluminare,anestezie selectivă, analiza ocluziei, frezaj explorator
să identifice particularităţile diagnostice şi terapeutice ale unei boli pulpare într-un caz de tratament
endodontic în funcţie de dificultate.
stabilirea planului de tratament endodontic
să poată monitoriza un tratament endodontic
efectuarea un tratament endodontic de calitate satisfăcătoare pe mono şi plriradiculari, inclusiv la copii şi
vârstnici
să stabilească un prognostic corect al tratamentului endodontic iniţial sau în cazul reluării tratamentului
endodontic
să identifice cauzele unui eşec al tratamentului endodontic
aprofundarea noţiunilor privind interferenţele medicamentelor sistemice cu cele utilizate în tratamentul
endodontic
să cunoască specificul tratamentului endodontic la pacientul vârstnic
să cunoască motivele unei acuze de malpraxis endodontic
să însuşească elementele de bază ale unui consimţământ informat.
să identifice motivele de redirecţionare a pacientului spre un specialist endodont.
să cunoască principiile medicinei dentare bazate pe dovezi.
aprofundarea cunoştinţelor privind modelele de practică profesională în endodonţie.
să cunoască principalele atribute manageriale în practica endodontică.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face
parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie va fi capabil de o corectă autoevaluare pentru a redirija pacientul
spre un medic specialist endodont în situaţiile clinice care depăşesc competenţa diagnostică şi abilităţile sale
de tratament, cum ar fi:
- diagnosticele dificile
- tratamentele de canal complicate
- managementul urgenţelor complicate
- reluările de tratament endodontic dificile
- managementul pe termen lung al traumatismelor dento-parodontale
- sindromul endo-parodontal
- tratamentul ortodontic complementar
- tratamentul dinţilor permanenţi imaturi
- managementul sindromului de dinte fisurat
- intervenţiile de chirurgie endodontică
- replantarea intenţionată
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
să poată examina corect şi complet extra şi intraoral pacientul
să precizeze examenele complementare necesare stabilirii diagnosticului endodontic şi să le interpreteze
să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii pulpare inflamatorii
să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii parodontale apicale acute
să cunoască principiile tratamentului endodontic în cazul unei patologii parodontale apicale cronice.
să cunoască principiile şi tehnicile obturaţiei de canal tridimensionale
să cunoască principiile şi tehnicile de tratament în cazul canalelor complicate
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate
pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale competente
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare formulării unui
diagnostic corect şi complet al afecţiunii pulpei dentare sau a spaţiului endodontic
- să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru tratamentul
endodontic
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Necroza pulpară: : etiopatogenie, histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv şi diferenţial,
evoluţie, complicaţii
3
Gangrena pulpară: etiopatogenie, consecinţele microinfiltraţiei si rolul microorganismelor,
histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie, complicaţii.
Microbiologie endodontică
3
Patologia periapexului: Etiologie, Clasificare 3
Parodontite apicale acute: etiopatogenie (relevanţa clinică a patogenităţii microflorei
endodontice), forme anatomoclinice (parodontita apicală acută hiperemică, parodontita apicală
acută exudativă seroasă, parodontita apicală acută exudativă purulentă), histopatologie, semne
clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial, evoluţie si complicaţii; tratamentul durerii si anxietăţii
în endodonţie
6
Parodontite apicale cronice: histopatologie, semne clinice, diagnostic pozitiv si diferenţial,
evoluţie si complicaţii
6
Leziuni endo-parodontale 3
Particularităţile tratamentului endodontic în gangrena simplă si complicată 6
Tehnici de obturare a canalelor radiculare 3
Materiale pentru obturaţia radiculară 3
Chirurgie ajutătoare endodontică 3
Urgenţe de cauza endodontică 3
Eşecuri ale tratamentelor endodontice 3
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Elemente de anatomie a periapexului 6
Teste diagnostice si examinarea pacientului în necroza pulpară şi parodontitele apicale.
Examenul radiografic în parodontite apicale
12
Selecţia cazurilor si planul de tratament în parodontitele apicale 9
Tratamentul de urgenta în parodontitele apicale acute 9
Tehnici de anestezie în endodonţie. Diga ca mijloc de izolare a câmpului operator în
endodonţie. Instrumentarul endodontic
9
Tehnici de preparare a canalului radicular 9
Iriganţii si lubrefianţii canalului radicular 9
Metode de obturare a canalului radicular. Materiale endodontice 9
Tehnica compactării verticale în obturarea canalului radicular. Compactarea
termomecanică a gutapercii. Tehnici de obturare cu gutaperca pe suport
9
Tratamentul dinţilor cu apex larg 9
Chirurgia endodontică 9
Eşecurile terapiei endodontice si retratamentul endodontic 9
Prezentări de cazuri clinice 27
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Bergenholtz G, Horsted-Bindslev P, Reit C. Textbook of endodontology 2th ed. Wiley-Blackwell,
2009
2. Cohen S, Burns R. Pathways of the pulp 8th ed, Mosby, 2002
3. Gafar M, Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică ed. IIa, revăzută şi adăugită, Ed.Medicală, 2010
4. Hargreaves KM, Goodis H. Seltzer and Bender’s Dental Pulp, Quintessence, 2002
5. Iliescu A. Teste de odontologie ed. 2a, Ed.Medicală, 1999
6. Ingle JI., Bakland LK, Craig J, Baumgartner PD. Ingle’s Endodontics 6th ed, B.C.Decker, 2008
7. Klimm W. Endodontologie, Deutscher Zahnärzte Verlag, 2003
8. Koçkapan C. Curriculum Endodontie, Quintessenz, 2003
9. Ørstavik D, Pitt Ford TR. Essential Endodontology, Blackwell, 1998
10. Walton R, Torabinejad M. Principles and practice of endodontics 4th ed, W.B.Saunders, 2008
11. Undergraduate curriculum guidelines for endodontology. Int Endod J 2001;34:574-580
12. Quality guidelines for endodontic treatment: consensus report of the European Society of
Endodontology. Int Endod J 2006;39:921-930
13. Accreditation of postgraduate speciality training programmes in Endodontology. Minimum criteria
for training Specialists in Endodontology within Europe. Int Endod J 2010;43:725-737
14. Ghid de practică în endodonţie. CMDR, 2010
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în
grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în scopul
realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia,
prezentări pe videoproiector
Lucrări practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după manual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
6
Clinica de
Endodonţie
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
În funcţie de necesităţile
studenţilor
disciplina de
Endodonţie
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Endodonţie
Prima zi de
marţi din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Conf.univ.dr.
Ţuculină
Mihaela
Program
pentru
studenţii slab
pregătiţi
Clinica de
Endodonţie
A doua zi de
marţi din
fiecare lună a
semestrului -
orele 10-12
Conf.univ.dr.
Ţuculină
Mihaela
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral scris scris/oral
Lucrări
practice
Aplicaţie
practică
Aplicaţie
practică
Prezentare de caz
clinic/practic
Examen oral scris scris/oral
Verificare 10% 10% 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de marţi din fiecare lună a
semestrului - orele 10-12 Clinica de Endodonţie
Conf.univ.dr. Ţuculină
Mihaela
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.univ.dr. Ţuculină Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf.univ.dr. Ţuculină Mihaela
Notă: 131) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
132) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/
DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 133) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
134) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
135) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină
Denumirea disciplinei Protetică mobilă, Anul V
Codul disciplinei MD5102
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
Licenţă I Specialitat
e
Obligatori
e
3 - 8 11 165 11
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Crăiţoiu Monica
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Catedra/Departamentul FMD I
Titlul ştiinţific Doctor
Gradul didactic Şef lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Normă de bază
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
- Vor dobândi noţiuni generale referitoare la edentaţia totală;
- Vor stabili cele mai eficiente mijloace de comunicare cu pacientul şi îşi vor perfecţiona
deprinderile necesare examinării pacienţilor în vederea stabilirii unui diagnostic corect de
edentaţie totală;
- Vor putea concepe cel mai bun plan de tratament pentru diverse forme clinice de edentaţie
totală;
- Îşi vor dezvolta abilităţile practice pentru parcurgerea fazelor clinice ale tratamentului
edentaţiei totale prin proteză mobilă.
Obiective specifice;
-Studenţii vor stabili un climat de încredere cu pacienţii în vederea întocmirii anamnezei şi a
efectuării examenului clinic;
- Vor recunoaşte toate semnele obiective şi subiective ale edentaţiei totale putând stabili un
diagnostic corect de edentaţie totală;
- Vor cunoaşte modalităţile de tratament în edentaţia totală;
- Vor cunoaşte toate fazele clinice şi de laborator ale tratamentului protetic prin proteză
mobilă, supraprotezare pe implante
- Îşi vor perfecţiona abilităţile practice necesare realizării fazelor clinice în protezarea mobilă
convenţională a edentaţiei totale;
- Vor cunoaşte stomatitele protetice şi schemele terapeutice pentru aceste afecţiuni;
- Vor dobândi noţiuni despre protezele chirurgicale mobilizabile
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din
care face parte disciplina)
Cunoştinţe teoretice
La finalizarea disciplinei studentul va cunoaşte:
- Etipotogenia edentaţiei totale
- Posibilităţile de tratament în edentaţia totală
- Obiectivele tratamentului protetic prin proteză totală
- Fazele clinice şi tehnice ale reabilitării protetice prin proteză totală
- Tehnicile de amprentare în edentaţia totală
- Metode de determinare a relaţiilor intermexilare
- Obiective urmărite la proba machetei şi la aplicarea protezei în cavitatea orală
- Stomatitele protetice
- Supraprotezarea pe implante şi protezele chirurgicale
Abilităţi tehnice
-Să examineze clinic pacientul cu edentaţie totală şi să scoată în evidenţă elementele favorabile şi
pe cele mai puţin favorabile ale câmpului protetic edentat total;
-Să interpreteze examenele complementare în vederea stabilirii unui diagnostic corect
- Să poată efectua o amprentă preliminară maxilară şi mandibulară cu alginat, să traseze limitele
lingurii individuale, să adapteze lingura individuală pentru maxilar şi mandibulă cu închiderea
marginală la zonele cheie şi să efectueze amprenta finală cu pastă ZOE, silicon fluid sau ceruri
bucoplastice.
-Să determine relaţiile intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie prin metoda clasică
-Să efectueze proba machetelor în cavitatea orală şi să urmărească obiectivele ce au drept scop
asigurarea echlibrului protezei totale şi refacerea funcţiilor ADM
-Să aplice proteza în cavitatea orală şi să asigure prin adaptările ulterioare, integrarea acesteia în
funcţionalitatea ADM
Abilităţi de comunicare:
- Culegerea informaţiilor necesare stabilirii diagnosticului
- Comunicarea cu pacientului în vederea alegerii soluţiei terapeutice şi punerea acesteia în
pactică
- Comunicarea cu cadrelele didactice în vederea monitorizării tratamentului la pacient
- Comunicarea cu colegii de grupă şi cu personalul auxiliar în vederea creeri unei atmosfere de
lucru plăcute şi benefică.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Edentaţia totală - noţiuni generale, etiologie, complicaţii 3
Noţiuni de anatomie clinică şi fiziologie ale câmpului protetic edentat total 3
Examenul clinic şi diagnosticul pacientului edentat total 3
Tratamentul edentaţiei totale-noţiuni generale 3
Amprentarea câmpului protetic edentat total 3
Determinarea relaţiilor intermaxilare 3
Concepte ocluzale în edentaţia totală 3
Simulatoarele ADM şi rolul lor în protezarea edentaţiei totale 3
Alegerea şi montarea dinţilor artificiali 3
Proba machetelor 3
Aplicarea şi adaptarea protezelor totale în cavitatea orală, reparaţiile protezei totale 3
Stomatitele protetice 3
Edentaţia totală unimaxilară 3
Protezele mobilizabile totale cu sprijin implantar 3
Protezele chirurgicale 3
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
Nr. ore
1. Examinarea pacientului cu edentaţie totală. 8
2. Examinarea modelelor preliminare. 8
3. Examenul ortopantomografiei la edentatul total. 8
4. Amprenta preliminară cu trasarea limitelor lingurii individuale. 8
5. Adaptarea lingurii individuale.
8
6. Amprenta finală – cu pastă de oxid de zinc eugenol. 4
7. Amprenta finală cu silicon fluid. 4
8. Amprenta finală cu material bucoplastic. 4
9. Determinarea curburii vestibulare şi a nivelului şi direcţiei planului de ocluzie. 4
10. Determinarea DVO şi RC. 4
11. Demonstraţia înregistrării grafice a poziţiei de RC cu setul lui
Gerber.
4
Evaluare periodică Lucrare de control din materia parcursă 2
12. Proba machetelor – control extraoral şi intraoral. 4
13. Aplicarea protezei totale în cavitatea orală. 4
14. Adaptarea protezei totale. 4
15. Instrucţiuni referitoare la folosirea protezei totale şi la întreţinerea
acesteia.
4
Evaluare periodică Lucrare control 2
16. Reparaţia protezei totale fracturate. 4
17. Căptuşirea protezei totale fracturate. 4
18. Examenul pacientului cu edentaţie totale unimaxilară – examenul maxilarului
edentat şi examenul dinţilor restanţi şi al planului de ocluzie preliminară.
4
19. Conceperea planului de tratament în edentaţia totală unimaxilară. 4
20. Conceperea planului de tratament în protezarea mobilizabilă supraimplantară. 4
21. Tratamentul edentaţiei totale utilizând protezele totale mobilizabile
supraimplantare.
4
22. Demonstraţie practică parcurgerea fazelor clinice şi de laborator în realizarea
protezelor supraimplantare.
4
23. Demonstraţie practică parcurgerea fazelor clinice şi de laborator în realizarea
protezelor chirurgicale.
4
24. Refaceri. 4
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
--Veronica Mercuţ, Scrieciu Monica, Crăiţoiu Monica, Dăguci Luminiţa, Petcu Cristian, Marinescu
Roxana -Edentaţia totală şi Terapia prin proteză mobilă- Editura Sitech 2012,ISBN 978-606-11-
2511-1
- Protetică Dentară vol II N. Forna(coordonator), D.Bratu, Norina Forna, Liana Lascu, Mihaela Pauna,
S. Popşor, Editura Enciclopedică, Bucureşti 2011.ISBN978-973-45-0632-3;
- E. Huţu, Mihaela Păuna, V. Bodnar, M.V. Constantinescu, A.M. Ţâncu – Edentaţia totală – Ed.
Naţional Bucureşti 2000.
- Mihaela Păuna, Elena Preoteasa – Aspecte practice în protezarea edentaţiei parţiale – Ed Cerma
Bucureţti 2002.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice Revizuirea cunoştinţelor, demonstraţii ale fazelor clinice de către cadrul didactic,
efectuarea manoperelor clinice ce trebuie parcurse în realizarea protezei totale
Studiu
individual
Studiu şi descifrarea notiţelor de curs, studiul bibliografiei minimale,
documentare suplimentară la bibliotecă, întocmirea unui referat, întocmirea unei
prezentări orale şi susţinerea acesteia.
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
25%
Clinica de
protetică
Ultimele două
săptămâni ale
semestrului
Sef lucr. dr.
Craitoiu
Monica
Mihaela
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 dată pe
lună
ultima zi
de joi ora
16,00
Clinica de
protetică Semestrul 1
Sef lucr. dr.
Craitoiu
Monica
Mihaela
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
1 dată pe
săptămână
Clinica de
protetică Semestrul 1
Sef lucr. dr.
Craitoiu
Monica
Mihaela
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Verificare la
fiecare stagiu
oral
Test grilă
după 7 cursuri Oral şi scris
Lucrări
practice
La fiecare
stagiu Examen practic
Examen Oral şi scris
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica de Protetică Dentară Sef lucr. dr. Craitoiu Monica
Mihaela
XII DATE SUPLIMENTARE
DESPRE DISCIPLINĂ
Discipline similare
Protetică dentară fixă, Protetică
mobilizabilă. Tehnologia
protezelor dentare, Reabilitare
orală
Baza materială Clinica de protetică dentară şi
Reabilitare orală
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Conf. Univ. Popescu Mihaela
Coordonator program de
studii,
NUME PRENUME
Prof. Univ. Veronica Mercuţ
Decan FMD
Titular disciplină,
NUME PRENUME
SEF LUCR. DR. CRAITOIU
MONICA MIHAELA
Notă: 136) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
137) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 138) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
139) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
140) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FISA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Chirurgie OMF
Codul disciplinei
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
l
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
L 2 DF DI 2 4 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Adrian Fronie
Instituţia UMF Craiova
Catedra/Departamentul Departamentul 2
Titlul ştiinţific Conferenţiar universitar
Gradul didactic Doctor in stiinte
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de baza
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Cursul si lucrarile practice de Chirurgie maxilo- faciala au ca obiective principale: prezentarea si
explicarea aspectelor clinice si paraclinice intalnite la bolnavii cu patologie inflamatorie si supurativa in
regiunile cervicala si faciala, cu leziuni traumatice ale viscerocraniului si cu patologie inflamatorie a
sinusului maxilar.
Cursul isi propune explicarea notiunilor de baza care sunt necesare pentru recunoasterea si
diagnosticarea acestor afectiuni, precum si atitudinea terapeutica recomandata.
Lucrarile practice au drept scop integrarea notiunilor teoretice de patologie traumatica si supurativa cu
practica medicala.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Sa recunoasca pe baza datelor anamnestice, semnelor clinice si rezultatelor imagistice afectiunile
traumatice ale regiunii maxilo-faciale.
Sa recunoasca pe baza datelor anamnestice, semnelor clinice si rezultatelor imagistice afectiunile
inflamatorii ale regiunii maxilo-faciale.
Sa recomande investigatiile necesare precizarii diagnosticului pozitiv si efectuarii diagnosticului
diferential.
Sa stie care este atitudinea terapeutica de urmat in fiecare situatie clinica.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
La finalizarea cursului studentul va fi capabil:
Să diagnosticheze afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.
Să aprecieze evolutia si prognosticul in afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.
Să cunoasca tratamentul care trebuie aplicat in afectiunile traumatice ale regiunii maxilo-faciale.
Să diagnosticheze afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii maxilo-faciale.
Să aprecieze evolutia si prognosticul in afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii maxilo-
faciale.
Să cunoasca tratamentul care trebuie aplicat in afectiunile inflamatorii si supurative ale regiunii
maxilo-faciale
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
CURSUL 1
Traumatismele oro-maxilo-faciale. Leziunile partilor moi oro-maxilo-faciale
2
CURSUL 2
Traumatismele oro-maxilo-faciale. Tratamentul leziunilor partilor moi oro-maxilo-faciale
2
CURSUL 3
Traumatismele mandibulei.
2
CURSUL 4
Traumatismele mandibulei.
2
CURSUL 5
Traumatismele etajului mijlociu al fetei
2
CURSUL 6
Traumatismele complexului orbito-zigomatic
2
CURSUL 7
Traumatismele piramidei nazale
2
CURSUL 8
Traumatismele dento-parodontale
2
CURSUL 9
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 10
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 11
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 12
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 13
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 14
Infectiile partilor moi perimaxilare
2
CURSUL 15
Infectiile oaselor maxilare
Infectiile specifice ale oaselor maxilare
Infectiile sinusului maxilar
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
1. Foaia de observatie clinica. 4
2. Examenul loco-regional si pe aparate al pacientului. 4
3. Tratamentul leziunilor partilor moi oro-maxilo-faciale. 4
4. Traumatismele mandibulei. 4
5. Traumatismele etajului mijlociu al fetei 4
6. Traumatismele complexului orbito-zigomatic 4
7. Traumatismele piramidei nazale 4
8. Traumatismele dento-parodontale 4
9. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile periosoase 4
10. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile lojilor superficiale 4
11. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile lojilor profunde 4
12. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile difuze 4
13. Infectiile partilor moi perimaxilare. Adenitele laterocervicale 4
14. Infectiile partilor moi perimaxilare. Supuratiile specifice 4
15. Infectiile partilor moi perimaxilare. Necroza maxilarelor
Infectiile partilor moi perimaxilare. Sinuzita maxilara
4
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica
Chirurgie OMF
Ultimele doua
saptamani
Titular lucrari
practice
Conform orarului de la
disciplină
Program de
consultaţii/
Clinica
Chirurgie OMF
Ultimele doua
saptamani
Titular lucrari
practice,
Titular curs
Conform orarului de la
disciplină
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica
Chirurgie OMF
Ultimele doua
saptamani
Titular lucrari
practice
Conform orarului de la
disciplină
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
( oral, aplicaţie practică) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs X 10%
Lucrări X 20%
practice
Examen
Verificare X 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă CClliinniiccaa ddee CChhiirruurrggiiee OOMMFF
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şe
Notă: 141) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
142) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 143) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
144) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
145) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PEDODONŢIE
Codul disciplinei MD 5104
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total 6 credite
L I DS DI 2 4 - 6 6 - 6 12/180 6×30
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele BATAIOSU MARILENA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA CRAIOVA
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR IN STIINTE MEDICALE
Gradul didactic SEF DE LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale;
Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la examenul clinic şi diagnosticul
traumatismelor, anomaliilor dentare şi al afecţiunilor părţilor moi orale la pacientul copil.
Să dobândească cunoştinţe teoretice şi practice cu privire la modalităţile de tratament al traumatismelor,
anomaliilor dentare şi al afecţiunilor părţilor moi orale la pacientul copil.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- să stabilească un diagnostic şi să trateze un traumatism dentar şi dento-alveolar al dinţilor temporari şi
permanenţi tineri.
- să stabilească un diagnostic de anomalie dentară (de volum, formă, număr, structură).
- să recunoască şi să descrie principalelor afecţiuni ale parodonţiului marginal la copii şi adolescenţi.
- furnizeze date cu privire la tehnicile utilizate în chirurgia, protetica şi ortodonţia interceptivă a practicii
pedodontice.
- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica pedodontică;
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul va fi capabil să:
- descrie simptomatologia şi modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia temporară;
- descrie simptomatologia şi modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia
permanentă;
- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de număr, de volum şi de formă;
- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor ereditare, displaziilor dobândite şi a discromiilor dentare,
- descrie formele clinice ale gingivitelor întâlnite în practica pedodontică;
- descrie formele clinice ale parodontitelor întâlnite în practica pedodontică;
- cunoască profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu particularităţi la copiişi adolescenţi;
- recunoască şi să descrie leziunile orale întâlnite în practica pedodontică;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile şi tehnica extracţiei dinţilor temporari;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile şi tehnica extracţiei dinţilor permanenţi la copii;
- descrie metodelor chirurgicale ajutătoare terapiei conservatoare;
- descrie modalităţile de restaurare a leziunilor coronare prin proteze unidentare la copii şi adolescenţi;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament protetic al edentaţiilor în practica
pedodontică;
- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica pedodontică;
- cunoască aspecte privind frecvenţa malocluziilor şi a obiceiurilor vicioase la copii;
- cunoască consecinţele pierderii precoce de pe arcade a molarului prim permanent.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului copil;
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului şi să înregistreze în
scris rezultatele;
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze.
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale;
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului copil în stabilirea
diagnosticului;
- să elaboreze planul de tratament în traumatismele dentare din dentaţia temporară;
- să elaboreze planul de tratament în traumatismele dentare din dentaţia permanentă;
- să elaboreze planul de tratament în anomaliilor de număr, de volum şi de formă, displaziilor
ereditare, displaziilor dobândite şi a discromiilor dentare;
- să realizeze un plan de tratament în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu
particularităţi la copii şi adolescenţi;
- să realizeze un plan de tratament protetic al edentaţiilor în practica pedodontică;
- să elaboreze planul de tratament al urgenţele la pacientul copil.
c. instituirea tratamentului
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil necesitatea instituirii
tratamentului în diversele; afecţiuni orale întâlnite la copil şi adolescent (traumatisme,
anomalii dentare, afecţiuni parodontale, urgenţe dentare);
- să explice pacientului şi eventual însoţitorului pacientului copil principiile, etapele şi
tehnicile de realizare a tratamentului în diversele afecţiuni orale întâlnite la copil şi
adolescent (traumatisme, anomalii dentare, afecţiuni parodontale, urgenţe dentare);
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile tratamentului în diversele afecţiuni
orale întâlnite la copil şi adolescent (traumatisme, anomalii dentare, afecţiuni parodontale,
urgenţe dentare);
f. să instituie un program de dispensarizare a pacientului copil şi de educaţie a acestuia în ceea
ce priveşte alimentaţia şi igiena orală.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru;
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta;
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole;
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale.
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară;
- să respecte drepturile pacienţilor;
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente;
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale
pacientului;
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare;
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare.
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical;
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia;
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie;
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi;
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Curs 1 : Traumatismele dentare şi dento-alveolare în dentaţia temporară
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să
- cunoască simptomatologia, semnele clinice şi radiologice ale traumatismelor dentare şi
dento-alveolare în dentaţia temporară;
- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia temporară;
- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor ţesuturilor de susţinere din dentaţia
temporară.
2
Curs 2: Traumatismele dentare şi dento-alveolare în dentaţia permanentă
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască simptomatologia, semnele clinice şi radiologice ale traumatismelor dentare şi
dento-alveolare în dentaţia permanentă;
- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor dentare din dentaţia permanentă;
- descrie modalităţile de tratament în traumatismelor ţesuturilor de susţinere din dentaţia
permanentă;
- descrie modalităţile de tratament ale sechelelor traumatismelor din dentaţia permanentă.
2
Curs 3: Anomaliile dentare de număr, volum, formă
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de număr;
- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de volum;
- descrie etiopatogenia şi clinica anomaliilor de formă;
2
Curs 4: Anomaliile dentare de structură
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor ereditare: amelogeneza imperfctă,
dentinogeneza imperfectă, displaziile amelodentinare;
- descrie etiopatogenia şi clinica displaziilor dobândite;
- cunoască etiopatogenia şi clinica discromiilor dentare.
2
Curs 5: Afecţiunile parodonţiului marginal la copii şi adolescenţi
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască principalele clasificări ale afecţiunilor parodonţiului marginal la copii şi
adolescenţi;
- descrie mecanismele etiopatogenice ale afecţiunilor parodonţiului marginal la copii şi
adolescenţi;
- descrie formele clinice ale gingivitelor întâlnite în practica pedodontică;
- descrie formele clinice ale parodontitelor întâlnite în practica pedodontică;
- cunoască profilaxia şi tratamentul afecţiunilor parodontale cu particularităţi la copiişi
adolescenţi.
2
Curs 6: Patologia orală la copii şi adolescenţi
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie leziunile traumatice întâlnite în practica pedodontică;
- descrie leziunile orale prin agenţi chimici întâlnite la copii şi adolescenţi;
- descrie leziunile orale medicamentoase întâlnite în practica pedodontică;
- descrie leziunile pigmentate şi cele din anomaliile genetice întâlnite în practica
pedodontică;
- descrie leziunile orale din infecţiile virale şi fungice întâlnite la copii şi adolescenţi;
2
Curs 7: Patologia orală la copii şi adolescenţi
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie leziunile papilare întâlnite în practica pedodontică;
- descrie leziunile mezenchimale (pseudotumori) întâlnite în practica pedodontică;
- cunoască chisturile odontogene şi ale ţesuturilor moi întâlnite la copii şi adolescenţi;
- cunoască tumorile odontogene întâlnite la copii şi adolescenţi;
2
Curs 8: Procedee uzuale de chirurgie oro-dentară la copii şi adolescenţi
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile extracţiei dinţilor temporari;
- descrie tehnica extracţiei dinţilor temporari;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile extracţiei dinţilor permanenţi la copii;
- descrie tehnica extracţiei dinţilor permanenţi la copii;
- cunoască indicaţiile, contraindicaţiile şi tehnica odontectomiei;
- descrie metodelor chirurgicale ajutătoare terapiei conservatoare;
- descrie tehnicile utilizate în chirurgia părţilor moi la copii.
2
Curs 9: Tratamentul protetic la copii şi adolescenţi
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- descrie modalităţile de restaurare a leziunilor coronare prin proteze unidentare la copii şi
adolescenţi;
- cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile metodelor de tratament protetic al edentaţiilor în
practica pedodontică;
- cunoască metodele de tratament al edentaţiilor prin restaurări protetice fixe la copii şi
adolescenţi;
- cunoască metodele de tratament al edentaţiilor prin proteze parţiale mobilizabile la copii şi
adolescenţi;
- descrie metodele de tratament al edentaţiilor totale în practica pedodontică.
2
Curs 10: Urgenţele în Pedodonţie
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- discute posibilităţile de diagnosticare a durerii la copii plecând de la istoricul acesteia şi
examenul clinic al pacientului,
- să poată face un diagnostic diferenţial al diferitelor tipuri de durere întâlnite în practica
pedodontică;
- cunoască urgenţele în dentaţia temporară;
- cunoască urgenţele în dentaţia permanentă.
2
Curs 11: Managementul anxietăţii şi durerii în Pedodonţie
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască diferitele modalităţi de management al anxietăţii la copii;
- ştie să indice în funcţie de situaţia clinică, diferitele metode de management al durerii în
practica pedodontică;
- descrie tehnicile şi efectele secundare, accidentele şi complicaţiile anesteziei locale la
copii,
- cunoască date despre sedarea conştientă şi căile de administrare în practica pedodontică.
2
Curs 12: Medicaţia în Pedodonţie
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- fie capabil de a prescrie o medicaţie corespunzătoare în terapia pedodontică;
- cunoască modalităţile de administrare şi posologia medicamentelor indicate în practica
pedodontică;
- descrie principiile de bază în administrarea analgezicelor şi antiinflamatoarelor la copii;
- descrie principiile de bază în administrarea antibioticelor şi antifungicelor la copii;
- descrie principiile de bază în administrarea sedativelor şi anxioliticelor la copii.
2
Curs 13: Terapia ortodontică interceptivă
Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască aspecte privind frecvenţa malocluziilor şi a obiceiurilor vicioase la copii;
- descrie etapele de examinare a pacientului în vederea instituirii terapiei ortodontice
interceptive,
- cunoască metodele de tratament interceptiv,
- descrie mijloacele de acţiune ale terapiei interceptive.
2
Curs 14-15: Patologia şi managementul molarului prim permanent Obiective operaţionale: la finalul cursului studentul trebuie să:
- cunoască importanţa molarului prim permanent în normalizarea relaţiilor ocluzale, dar mai
ales în menţinerea unui echilibru al sistemului stomatognat;
- cunoască consecinţele pierderii precoce de pe arcade a molarului prim permanent;
- cunoască particularităţile terapeutice în patologia molarului de 6 ani.
4
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Tematica
1. Examinarea pacientului, diagnosticul şi planul de tratament.
2. Analiza radiografiilor panoramice cu dentiţie mixtă.
3. Analiza modelelor de studiu în dentiţia mixtă.
4. Extracţia dinţilor temporari.
5. Menţinătoarele de spaţiu, analiză pe model sau pacient.
6. Urgenţe dentare în medicina dentară pediatrică.
7. Managementul de urgenţă în traumatismele dentare.
Obiective operaţionale: studentul trebuie să:
- stabilească un diagnostic şi un plan de tratament corect plecând de la alcătuirea
corectă a unei foi de observaţie;
- recunoască particularităţi morfologice şi anomaliile dentare la copii;
- stabilească vârsta dentară a pacientului în urma analizei modelului de studiu şi a
radiografiilor panoramice;
- stabilească un diagnostic de urgenţă la pacientul copil;
- aplice în practică etapele de tratament ale urgenţelor la pacientul copil;
- aplice în practică manoperele de extracţie la pacientul copil;
- aplice în practică tehnici de restaurare complexă a dinţilor temporari şi permanenţi
tineri.
8 ore
12 ore
12 ore
8 ore
4 ore
12 ore
4 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Bibliografie minimală obligatorie
11. Bătăiosu Marilena, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia – Pedodonţie, curs, vol.I, Ed.
Universitaria, Craiova, 2010.
12. Bratu Elisabeta, Glăvan Florica - Practica pedodontică. Ed. Orizonturi Universitare-Timişoara,
2005.
13. Cameron A., Widmer R. - Handbook of pediatric dentistry. Ed. Mosby, 2003, 2nd edition.
14. McDonald R.E., Avery D.R. - Dentistry for Child and Adolescent. Ed Mosby 2004, 8th edition.
15. Răducanu A.M. - Pedodonţia pe înţelesul tuturor. Ghid practic pentru studenţi, tineri medici,
părinţi şi copii. Ed. Cerma, 2008, pag.29-57
16. Roberts G., Longhurst P. – Oral and dental trauma in children and adolescents. Oxford
University Press, 1996.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
Susţinerea cursului se face prin predare şi prin interacţiunea cu studentul,
urmărindu-se menţinerea unui echilibru între nevoile impuse de subiectul
abordat şi nevoile reale ale studentului
Prezentarea noţiunilor teoretice se face folosind imagini: scheme, desene, imagini,
prezentate pe suport electronic.
Stagii clinice
Stagiile clinice cuprind o primă parte în care se face o reluare sintetică a
elementelor teoretice, astfel încât să se asigure premizele lucrării practice. Stagiul
se desfăşoară interactiv, urmărindu-se cointeresarea studentului în rezolvarea
unor probleme date.
Studiu
individual
Tip de activitate Nr.
ore/sem.
1. Studiu după manual, suport de curs 12
2. Studiul bibliografiei minimale indicate 11
3. Documentare suplimentară în bibliotecă 2
4. Activitate de pregătire pentru stagiu clinic 11
5. Realizare de referate 2
6. Pregătire lucrări/teme de control 6
7. Pregătire prezentări orale 2
8. Pregătire examinare finală 40
9. Consultaţii 2
10. Documentare pe internet 2
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Sălile de stagiu
ale disciplinei
de Pedodonţie
La sfârşitul
semestrului,
ultima
săptămână
de activitate
didactică
Şeful
disciplinei
În funcţie de tematica
stagiilor clinice şi de
orarul studenţilor
Program de
consultaţii/
Sălile de stagiu
ale disciplinei
Săptămânal
2 ore
Şeful
disciplinei
În raport cu
solicitările studenţilor
cerc
ştiinţific
studenţesc
de Pedodonţie
Se urmăresc teme
propuse la începutul
fiecărui semestru.
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sălile de stagiu
ale disciplinei
de Pedodonţie
Consultaţii la
sfârşitul
fiecărui
capitol
Şeful
disciplinei
În raport cu
dificultatea temelor
relevată de rezultatele
evaluărilor
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Testare scrisă
la ½
semestrului
(după cursul
nr.7)
10%
Lucrări
practice
Examen
Oral (Proba
practică -40%,
Proba teoretică-
50%)
90%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A doua zi de marţi din fiecare lună
a semestrului - orele 12-14
Clinica de Pedodonţie Şef lucrări dr. Marilena
Bătăiosu
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
Odontologie, endodonţie,
ortodonţie, protetică, chirurgie,
parodontologie, patologie orală
.
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
CCuurrss –– ssaallaa 331100,, CCllăăddiirreeaa
vveecchhee,, EExxtteennssiiee
SSttaaggiiii cclliinniiccee –– ssaallaa 000011,,
rreessppeeccttiivv 000033,, CCăăddiirreeaa nnoouuăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.Univ.Dr. Mihaela Ţuculina Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucrări dr. Marilena Bătăiosu
Notă: 146) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
147) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 148) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
149) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
150) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei ORTODONTIE I
Codul disciplinei MD5105
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 2 4 6 7
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele DASCĂLU IONELA TEODORA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul 2
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic ȘEF LUCRĂRI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- dobândirea de notiuni si cunostinte necesare stabilirii etiopatogeniei si diagnosticării
anomaliilor dento-maxilare.
- dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori
necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei ortodontice.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor cu
anomalii dento-maxilare şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii si cu familiile acestora.
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Ortodontie şi
experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor performanţe pe
care studenţii trebuie să le dobândească
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi
finală a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi
valori
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Ortodontie de către studenţi şi de către
toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- să înteleagă , să definească si să cunoască evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului
dento-maxilar;
- să cunoască factorii implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare;
- să detină cunostinte despre tipurile constitutionale si antropologice din tara noastră;
- să-si însusească notiuni despre examenele paraclinice folosite în ortodontie;
- să detină notiuni privind estetica de fată si de profil;
- să-si însusească notiuni generale despre aparatele ortodontice;
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei parţiale
- să cunoască evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului dento-maxilar;
- să stăpânescă informatii legate de cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar;
- să detină notiuni despre functiile normale si patologice ale aparatului dento-maxilar;
- să cunoască factorii implicati în producerea anomaliilor dento-maxilar;
- să descrie tipurile antropologice si constitutionale din tara noastră;
- să stăpânească notiuni despre examenele paraclinice utilizate în ortodontie;
- să detină informatii privind criteriile estetice de fată si de profil;
- să cunoască avantajele, dezavantajele si părtile componente ale aparatelor mobilizabile;
- să cunoască avantajele, dezavantajele si părtile componente ale aparatelor functionale;
- să detină notiuni despre avantajele, dezavantajele si elementele componente ale aparatelor
ortodontice fixe;
- să cunoască aparatele de contentie;
- să aibă o atitudine stiintifică si eficientă în achizitionarea si folosirea informatiei.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
- să realizeze complet si corect anamneza în ortodontie;
- să cunoască si să pregătească corect materialele folosite în ortodontie;
- să amprenteze corect;
- să efectueze examenul clinic corect al modelelor de studiu din ortodontie;
- să analizeze ortopantomograma;
- să analizeze teleradiografia de profil după Steiner;
- să analizeze teleradiografia de profil după Tweed;
- să analizeze teleradiografia de profil după Ricketts;
- să pună un diagnostic corect de anomalie dento-maxilară
- să cunoască elementele componente ale aparatelor folosite în ortodontie;
- să-si dea seama de gravitatea unei anomalii dento-maxilare;
- să cunoască mijloacele de preventie ale anomaliilor dento-maxilare.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale
pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap. 1 Evolutia filogenetică si ontogenetică a aparatului dento-maxilar 2ore
Cap. 2 Formarea scheletului osos a aparatului dento-maxilar 2 ore
Cap. 3 Cresterea si dezvoltarea aparatului dento-maxilar 2 ore
Cap. 4 Factorii loco-regionali si locali implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare 2 ore
Cap. 5 Factorii generali implicati în producerea anomaliilor dento-maxilare 2 ore
Cap. 6 Tipurile antropologice si constitutionale din tara noastră 1oră
Evaluare periodică – test scris 1oră
Cap. 7 Examenul radiologic în ortodontie 2 ore
Cap. 8 Examenul fotostatic în ortodontie 2 ore
Cap. 9 Criterii estetice de fată în ortodontie 2 ore
Cap. 10 Criterii estetice de profil în ortodontie 2 ore
Cap.11 Surâsul în ortodontie 2 ore
Cap.12 Clasificarea aparatelor ortodontice 2 ore
Cap.13 Aparatele ortodontice mobilizabile 2ore
Cap.14 Aparatele ortodontice functionale 2ore
Cap. 15 Aparatele ortodontice fixe ti de contentie 1 oră
Dezbateri, clarificări, consultatii 1 oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Anamneza în ortodontie 12 ore
Amprentarea pacientului în ortodontie 8ore
Analizarea modelului de studiu în ortodontie 20
ore
Analiza și interpretarea ortopantomogramei si a teleradiografiei de profil 20 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1.Gheorghe Boboc, Aparatul dento-maxilar, Ed Medicală Bucuresti, 1996
2. Aurel Fratu, Ortodontie. Diagnostic, clinică, tratament, Ed. Vasiliana, Iași, 2002
3. Dorobăt Valentina, Stanciu Dragos, Orttodontie si ortopedie dento-facială Ed Medicală, Bucuresti,
2003
4. Ionescu Ecaterina, Anomaliile dentare, Ed. Cartea Univ. Bucuresti, 2005
5. Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodontiie si ortopedie dento-facială, Ed. Eubeea,
Timisoara, 2008
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv,
învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs - prelegerea, analiza, compararea, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Documentare suplimentară în bibliotecă
3. Realizare de referate, eseuri
4. Pregătire lucrări/teme de control
5. Pregătire prezentări orale
6. Pregătire examinare finală
7. Consultaţii
8. Documentare pe teren
9. Documentare pe internet
10. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Ortodonție
Ultimele două
săptămâni din
semestrul I
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Ortodonție
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Ortodontie
Prima zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef lucrări dr.
Dascălu
Ionela
Teodora
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Protetică
Dentară
A doua zi de
luni din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Sef lucrări dr.
Dascălu
Ionela
Teodora
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Scris Scris Scris
Lucrări
practice Oral Oral Oral
Examen Scris Scris Scris
Verificare 10% 10% 80%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de luni din fiecare lună a
semestrului - orele 12-14
Clinica de Ortodontie Sef lucrări dr. Dascălu Ionela
Teodora
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Conf. Univ. Dr. Țuculină
Mihaela Jana
Coordonator program de studii,
Titular disciplină,
Șef lucrări Dr. Dascălu Ionela
Teodora
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Notă: 151) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
152) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 153) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
154) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
155) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei IMPLANTOLOGIE ORALA
Codul disciplinei MD5206
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Total Sem I Sem II Total
2 3 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele IORGULESCU DANIEL
Instituţia UMF CRAIOVA
Departamentul FMD 1
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic SEF LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori ASIST. UNIV. ŞTIRBU CRISTIAN
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
Insusirea terminologiei utilizate in implantologia orala;
Cunoasterea componentelor implantelor dentare;
Dobandirea cunostiintelor privind diagnosticarea si indicatia tratamentului prin implanturi;
Insusirea tehnicilor chirurgicale de inserare a implanturilor;
Insusirea cunostiintelor de baza privind tehnicile de augmentare a suportului osos alveolar;
Cunoasterea tipurilor de restaurari protetice pe implanturi si a tehnicilor de realizare a acestora.
Obiective specifice
Insuşirea notiunilor de baza si principiilor de tratament prin implant;
Aprofundarea noţiunilor privind indicatiile si contraindicatiile de tratament prin implant;
Insuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale implantului
oral: implant, bont protetic, conformator gingival, bont de transfer;
Dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei cu ajutorul
implanturilor: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic;
Asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei cu ajutorul implanturilor:
etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a componentei metalice,
etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a componenetei fizionomice,
etapa de aplicare şi inserţie a protezei, etapa de reexaminare si dispensarizare a pacientului;
Aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind biomaterialele si tehnicile de augmentare a osului
alveolar in vederea inserarii implanturilor.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască componentele implantului oral, indicatiile si contraindicatiile, precum si fazele tratamentului
prin implant;
-să identifice principii, tehnici si etape in reabilitarea orala implanto-protetica;
-să descrie tehnicile si materialele utilizate in augmentarea osului alveolar in vederea inserarii
implanturilor.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- execute examenul clinic si paraclinic al pacientului in vederea inserarii implanturilor;
- recunoască instrumentarul chirurgical si cel specific truselor de implant;
- identifice tipul de creasta alveolara edentata si metodele de augmentare a acesteia necesare.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
- să culeagă informaţiile necesare despre pacient in vederea stabilirii indicatiei de tratament prin
implant;
- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament si sa obtina acordul informat in scris al
acestuia;
- să lucreze în echipă cu medicul chirurg oral, cu asistenta de cabinet si tehnicianul dentar in vederea
realizarii unei restaurari protetice pe implant care sa satisfaca cerintele fizionomice, functionale si
biologice ale pacientului;
- să comunice cu aparţinătorii in scopul instiuirii si realizarii tratamentului in conditiile pacientilor cu
dizabilitati neuro-psihologice.
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Capitolul 1. Istoric. Definitii si terminologie. 4
Capitolul 2. Clasificarea implanturilor si a componentelor. 6
Capitolul 3. Evaluarea pacientului. 6
Capitolul 4. Indicatii si contraindicatii. 4
Capitolul 5. Principii tehnice in tratamentul prin implanturi dentar. 2
Capitolul 6. Metode si tehnici de augmentare a crestelor edentate. 2
Capitolul 7. Tehnici de ameliorare a partilor moi. 2
Capitolul 8. Protezarea pe implanturi dentare. 2
Capitolul 9. Dispensarizarea pacientului cu implanturi dentare. 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Cunoasterea componentelor implantelor si a trusei de implantologie 3
Intocmirea planului de tratament cu implanturi dentare 6
Stabilirea principiilor in localizarea implanturilor 6
Alegerea implantului in functie de situatia clinica 3
Demonstratie practica – interventia chirurgicala de inserare a implantului 3
Realizarea ghidului chirurgical 3
Tehnici chirurgicale de inserare a implantului 3
Descoperirea implantului si montarea conformatorului gingival 3
Tehnici chirurgicale de descoperire a implantulurilor integrate in os 3
Tehnici chirurgicale de refacere a coletului gingival a papilelor gingivale 3
Demonstratie practica – interventia chirurgicala de descoperire a implantului 3
Demonstratie parctica – augmentarea osoasa 6
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Ashok Sethi, Thomas Kaus, Implantologia practica_ diagnosticul, chirurgia, terapia si
aspectele tehnice ale esteticii, Q Med Publishing, 2008;
2. Bratu D., Fetzer W., Bratu Em., Romanu M., Puntea pe implante, Ed. Helicon, Timisoara, 1996;
3. Buser D., HofffmannB et al., Evaluation of filling materials in membrane-protected bone
defects, Clin Oral Implant Res, 1998;
4. Carl E. Misch , Dental Implants Prosthetics, 2005;
5. Iorgulescu D., Stirbu C., Petcu C., Note de curs – Implantologie Orala, 2013;
6. Mihai A., Carabela M., Olteanu E., Iorgulescu D., Ene S., Implantele endoosoase osteointegrate
in stomatologie, Ed. Sylvi, 1995;
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Protetica
Dentară
ultimele 2
saptămâni din
sem. II
Şef lucr. dr.
Iorgulescu
Daniel
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Protetica
Dentară
ultima vineri
din lună
Şef lucr. dr.
Iorgulescu
Daniel
Program
pentru
studenţii
Clinica de
Protetica
Dentară
prima vineri
din lună
Şef lucr. dr.
Iorgulescu
Daniel
slab
pregătiţi
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs x 20%
Lucrări
practice x 20%
Examen x 60%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Şef lucr. dr. Iorgulescu Daniel
Notă: 156) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
157) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 158) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
159) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
160) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Parodontologie
Codul disciplinei MD5207
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L II DS DI 2 3 5 2 7
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Surlin Petra
Instituţia UMF Craiova-Facultatea Medicina Dentara
Departamentul 2
Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale
Gradul didactic Conferentiar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NB
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga relatia de cauzalitate dintre factorul microbian
si mecanismele de patogenitate in boala parodontala, precum si rolul favorizant al anumitor factori, prin
insusirea unui mod biologic, medical de abordare a acestora.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- cunoască. interrelatia factor cauzal placa bacteriana si boala parodontala precum si influenta factorilor
favorizanti.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
-faca dovada ca au deprins abilitatea de a intocmi FO a bolnavului parodontopat,
-isi formeze deprinderea de a utiliza instrumentarul specific,
-poata sa aplice mijloacele de preventie in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii orale
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să.
-aiba capacitatea de a comunica eficient cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata pe
incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca caracteristiciile comportamentale ale pacientului
parodontopat
- să lucreze în echipă
- să comunice cu aparţinătorii
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut)
CURS. NR. I -Introducere.
- Istoricul parodontologiei.
-Parodontologia- ramura medico-chirurgicala a stiintelor stomatologice.
-Stadiul actual al cunostintelor de specialitate. Terminologie actualizata.
CURS NR.II. Embriogeneza tesuturilor pArodontale.
Formarea mucoasei gingivale
Formarea radacinii.
Cementogeneza
FormareA oaselor alveolare
Formarea desmodontiului
Structurarea parodontiului in timpul eruptiei dentare
CURS NR. III. Morfofiziologia parodontiului marginal superficial.
Epiteliul gingival
Functiile mucoasei bucale.
Sistemul ligamentelor supraalveolare
CURS NR. IVMorfofiziologia parodontiului marginal profund. Structura:
- cementului radicular
- desmodontiului
- osului alveolar
CURS NR.VVascularizatia si inervatia parodontiului marginal.
CURS NR.VI.Notiuni de imunologie la nivelul parodontiului sanatos si in boala
parodontala.
CURS NR.VII.Dinamica dezvoltarii complexului dento-parodontal.
Relatii functionale intre odonton, musculatura faciala si articulatia temporo-mandibulara.
Rolul parodontiului in dinamica sistemului stomato-gnat.
Atritia si abrazia
CURS. VIIIEpidemiologia bolii parodontale.
Indici de evaluare a starii de sanatate parodontala.
CURS NR.IX.Etiopatogenia bollii parodontale.
1. Rolul factorilor locali:
A. Placa bacteriana.
Argumente privind rolul determinant al placii bacteriene in producerea bolii
parodontale
Placa supragingivala
Placa subgingivala.
Mecanisme de patogenitate bacteriana directe si indirecte
Bacterii considerate patogene parodontale.
CURS NR.XB. Tartrul dentar.
Compozitia tartrului
Formarea tartrului
Rolul dietei in formarea tartrului
Rolul tartrului in producerea bolii parodontale
CURS NR. XIC. Rolul traumei ocluzale in producerea bolii parodontale
D. Cariile dentare
Nr. Ore
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme)
LUCRARE PRACTICA NR.I. Prezentarea schemei odontonului facand referiri la morfofiziologia parodontiului
marginal.
LUCRARE PRACTICA NR.II.
Prezentarea instrumentarului de consultatie, a celui de detartraj manual si cu ultrasunete si
a celui pentru tratament chirurgical.
LUCRARE PRACTICA NR. III:
Prezentarea instrumentarului de consultatie, a celui de detartraj manual si cu ultrasunete si a
celui pentru tratament chirurgical - Demonstratii pe model a prizei instrumentelor, a
pozitiei medicului si a pacientului in timpul executarii actului terapeutic.
LUCRARE PRACTICA NR. IV.
Studiul de model, interpretarea radiografiilor retroalveolare, a ortopantomografiilor si a
rezultatelor altor investigatii paraclinice.Prezentare facuta de cadrul didactic
LUCRARE PRACTICA NR.V.
Studiul de model, interpretarea radiografiilor retroalveolare, a ortopantomografiilor si a
rezultatelor altor investigatii paraclinice.
LUCRARE PRACTICA NR.VI.
Prezentarea foii de observatie a bolnavului parodontopat. Demonstratie pe pacient facuta de
cadrul didactic.
LUCRARE PRACTICA NR.VII.
Prezenarea foii de observatie a bolnavului parodontopat. Realizarea de foi de observatie pe
pacient.
LUCRARE PRACTICA NR.VIII
Punerea in evidenta a placii bacteriene supra si subgingivale.
Determinarea indicilor de sanatate parodontala ( indicele de placa, indicele de tartru,
indicele de sangerare gingivala, indicele de sangerare papilara).
Demonstratie pe pacient facuta de cadrul didactic
LUCRARE PRACTICA NR.IX
Punerea in evidenta a placii bacteriene supra si subgingivale.
Determinarea indicilor de sanatate parodontala ( indicele de placa, indicele de tartru,
indicele de sangerare gingivala, indicele de sangerare papilara).
Punere in practica pe pacient facuta de studenti
LUCRARE PRACTICA NR.X
Masurarea mobilitatii dentare patologice,
Masurarea adancimii pungilor parodontale.
Parodontometria.
Demonstratii pe pacient facute de cadrul didactic.
LUCRARE PRACTICA NR.XI
Masurarea mobilitatii dentare patologice,
Masurarea adancimii pungilor parodontale.
Parodontometria.
Realizarea de catre studenti a manoperelor pe pacient
LUCRARE PRACTICA NR.XII.
Tehnici corecte de periaj dentar.
Mijlocele secundare de intretinere a igienei bucale.
LUCRARE PRACTICA NR.XIII.
Prezentarea tehnicilor de detartraj manual si cu ultrasunete pe model si pe pacient.
LUCRARE PRACTICA NR. XIV
Prezentarea tehnicilor de detartraj manual si cu ultrasunete pe pacient.
Executarea de catre studenti de manopere de detartraj pe pacienti.
LUCRARE PRACTICA NR. XV
Realizarea de manopere practice incluse in baremul minim de cunostinte practice.
Nr. Ore
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
Petra Surlin , - Parodontologie vol I, Ed. Aius, 2009
Newman MG, Takei HH, Carranza’ s Clinical Periodontology, Ed. A11a, Saunders Elsevier,2011
H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed.Viata Medicala Romaneasca,2009
Henderson B, Seymour RM. Periodontal Medicine and Systems Biology, 1st Ed, Wiley Blackwell, 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Parodontologie Surlin Petra
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Parodontologie
Ultima
miercuri din
luna
Surlin Petra
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Parodontologie
A3a miercuri
din luna
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs scris scris 20
Lucrări
practice oral scris oral 20
Examen scris 60
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Clinica de Parodontologie Surlin Petra
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei Reabilitare medicala
Codul disciplinei MD5208
Anul de studiu V
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DC DI 1 1 2 1 1 3/42 2
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele PATRU SIMONA
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul IV
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Sef lucrari
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale - dobîndirea unor noţiuni generale despre metodologia de recuperare
- aplicarea factorilor fizici terapeutici
electroterapie
hidrotermoterapie
masaj
kinetoterapie
- aplicarea factorilor terapeutici naturali
climatul
apele minerale
peloidele
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- să cunoască utilitatea terapiei fizicale în patologie în general
- să cunoască utilitatea terapiei fizicale în patologia buco-maxilo-facială
- să includă terapia fizicală în managementul durerii acute sau cronice bucomaxilofaciale
- să recomande consultul de specialitate în afecțiunile aparatului musculoartrokinetic
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- Cunoască factorii terapeutici naturali
- Cunoască efectul apelor minerale în cură externă
- Cunoască efectul apelor minerale în cură internă
- Cunoască tipurile de curenți terapeutici
- Cunoască indicațiile și contraindicațiile curenților terapeutici
- Cunoască procedurile termoterapice
- Cunoască indicațiile și contraindicațiile procedurilor termoterapice
- Cunoască metodologia de kinetoterapie
- Descrie tipurile de mișcare
- Cunoască metodologia masajului terapeutic
- Descrie manevrele clasice ale masajului
- Să identifice afecțiunile aparatului mioartrokinetic cu indicație de tratament fizioterapic
- Să identifice afecțiunile bucomaxilofaciale cu indicație de tratament fizioterapic
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice::
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să examineze aparatul locomotor
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
b. stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului în stabilirea
diagnosticului
- să elaboreze planul de tratament
c. instituirea tratamentului
- să includă procedurile fizioterapice în planul de tratament
- să explice pacientului metodologia și rolul procedurilor fizioterapice
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoască importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicală
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care pot interveni în afecțiunile mioartrokinetice
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
1. Introducere: scurt istoric al Balneoterapiei, Medicinii Fizice şi Recuperării Medicale.
Rolul şi obiectivele curelor în staţiunile balneare. Contraindicaţii generale ale
tratamentului recuperator.
1 oră
2. Clima şi bioclima României: tipuri de bioclimat, indicații, contraindicații 1 oră
3. Ape minerale: definiţie, clasificare, acţiunea apelor minerale în cură externă şi internă. 1 oră
4. Peloide și gaze terapeutice: definiţie, clasificare, efecte, indicaţii. 1 oră
5. Electroterapie: tipuri de curenți terapeutici, mod de acţiune, indicaţii, contraindicaţii. 1 ore
6. Hidrotermoterapie: noţiuni de termoreglare, efecte fiziologice şi terapeutice ale
aplicaţiilor locale şi generale de rece şi cald, proceduri, mod de acţiune, indicaţii,
contraindicaţii.
1 oră
7. Kinetoterapia: definiţie, tipuri de mişcare, goniometrie, testing muscular. 1 oră
8. Masajul: definiţie, indicaţii, efecte. Terapia respiratorie: terapia cu inhalaţii şi aerosoli;
pneumatoterapia; kinetoterapia respiratorie. 1 oră
9. Managementul durerii acute și cronice: tipuri de durere, evaluarea durerii, tratament 2 ore
10. Tratamentul recuperator în afecţiunile aparatului locomotor: obiective şi metodologie de
tratament, indicaţii, contraindicaţii 2 ore
11. Tratamentul recuperator în afecţiuni bucomaxilofaciale: obiective şi metodologie de
tratament, indicaţii, contraindicaţii; 2 ore
12. Dezbateri, clarificări, consultaţii 1 oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Alcătuirea unui serviciu de Medicină Fizică și Recuperare, noţiuni de protecţia muncii şi
protecţia pacientului împotriva unor accidente. 1 oră
2. Examenul aparatului locomotor, testing articular, testing muscular 1 oră
3. Explorarea paraclinică în bolile aparatului locomotor 1 oră
4. Terapia fizicală în afecțiunile disco-vertebrale 2 ore
5. Terapia fizicală în reumatismele cronice inflamatorii 2 oră
6. Terapia fizicală în afecțiunile reumatismale degenerative 2 ore
7. Terapia fizicală în sechele posttraumatice cutanate, subcutanate, musculare și articulare 2 ore
8. Disfuncția cranio-mandibulară – entități clinice 2 ore
9. Tratamentul fizical în disfuncția cranio-mandibulară 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Terapia fizicală şi reabilitarea în practica medicală. A. Bighea. Ed. Medicală Universitară Craiova
2006, 183 pag, ISBN 973-106-021-9.
2. Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare. sub red. Roxana Popescu, Ed. Medicală
Universitară Craiova, 2005, ISBN 973-7757-91-2.
3. Metodologia de Kinetoterapie – note de curs (CD-ROM). A. Bighea. Craiova, 2013. ISBN 978-
973-0-14708-7
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice
- explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor proceduri terapeutice,
activitatea în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 0,5
2. Studiu după manual, suport de curs 0,5
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 0,5
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 0,5
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 0,5
6. Pregătire examinare finală 3,5
7. Consultaţii 1
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Medicină Fizică
și Recuperare
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Conf.Univ. Dr
Adrian Bighea
Asist. Univ.
Dr Simona
Pătru
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Medicină Fizică
și Recuperare
Vinerea
12:00-14:00
săptămâni
pare
Conf.Univ. Dr
Adrian Bighea
Asist. Univ.
Dr Simona
Pătru
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Medicină Fizică
si Recuperare
Vinerea
12:00-14:00
săptămâni
impare
Sef lucr Dr
Simona Pătru
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Examen
Verificare Scris si oral 100%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima miercuri din lună, sem. II Clinica de Medicină Fizică și Asist. Univ. Dr Simona Pătru
Recuperare
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Prof. Dr. Rosu Anca Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr. Patru Simona
Notă: 161) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
162) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 163) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
164) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
165) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
ANUL UNIVERSITAR
1. DATE DESPRE PROGRAM
1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN
CRAIOVA
1.2 Facultatea MEDICINĂ DENTARĂ
1.3 Departamentul V – SPECIALITĂŢI MEDICALE III
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1
LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea MEDICINĂ DENTARA
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENT ŞI SĂNATATE PUBLICĂ. BIOETICĂ
2.2. Codul disciplinei MD5210
2.3 Titularul activităţilor de curs PĂTRU EMILIEA
2.4 Titularul activităţilor de
seminar
PĂTRU EMILIEA
2.5.Gradul didactic Conferenţiar
2.6.Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
2.7. Anul de
studiu
V 2.8.
Semestrul
II 2.9. Tipul
disciplinei
(conţinut)2)
DC 2.10. Regimul
disciplinei
(obligativitate)3)
DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 30 din care: 3.5 curs 15 3.6 seminar/laborator 15
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti
3.7 Total ore studiu
individual
3.9 Total ore pe semestru 30
3.10 Numărul de credite4)
1
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe solide de biostatistică, epidemiologie, etică.
4.2 de
competenţe
-
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului
-
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Pregătire în prealabil, prin studiul individual, a lucrări practice.
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)
CO
MP
ET
EN
ŢE
PR
OF
ES
ION
AL
E C3. Să evalueze corect riscul de îmbolnăvire sau contextul apariţiei unei îmbolnăviri
individuale sau colective , să aleagă şi să aplice măsurile adecvate de profilaxie;
C4. Să abordeze problemele de sănătate/boală din perspectiva particlarităţilor comunităţii, în
relaţie directă cu conditţţle sociale, economice sau/şi culturale propii acelei colectivită;
C5. Să iniţieze şi să deruleze o activitate de cercetare stiinţifică sau /şi formativă în domeniul
său de competenţe;
C6. Să îndeplinească în condiţii de eficienţă şi eficacitate sarcinile manageriale impuse de
anumite roluri profesionale.
CO
MP
ET
EN
ŢE
TR
AN
SV
ER
SA
LE
C6. Autonomie şi responsabilitate
dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să
permită studenţilor să fie corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, disponibili să ajute
oamenii, interesaţi de dezvoltarea comunităţii;
să cunoască, să respecte şi să contribuie la dezvoltarea valorilor morale şi eticii
profesionale;
să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii responsabile pentru
rezolvare.
C7. Interacţiune socială
să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;
să dezvolte abilităţi de lucru în echipă;
să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute;
să se implice în acţiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale
comunităţii.
C8. Dezvoltare personală şi profesională
să aibă deschidere către invăţare pe tot parcursul vieţii;
să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a
dezvoltării profesionale;
să valorifice optim şi creativ potenţialul propriu în activităţile colective;
să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Obiectivul disciplinei este de a acorda studenţilor din anul V
suportul informaţional pentru a:
-deprinde noţiunile fundamentale necesare înţelegerii unor
concepte şi elemente de metodă referitoare la descrierea, analiza şi
intervenţia practică;
-dobândi noţiuni şi cunoştinţe, aptitudini, comportamente,
atitudini necesare menţinerii, îmbunătăţirii şi redobândirii
sănătăţii;
-explica caracteristicile managementului serviciilor de sănătate;
-dobândi atitudini, abilităţi şi valori necesare practicii în
domeniul medical.
7.2 Obiectivele specifice
- dobândirea cunoştinţelor necesare pentru înţelegerea funcţiilor şi
principiilor conducerii aplicate la serviciile de sănătate şi a
caracteristicilor sistemului de sănătate din România şi din alte
ţări;
-acumularea noţiunilor pentru înţelegerea fenomenelor
demografice şi de morbiditate
-cunoaşterea diferenţele între screening şi examenele de
prevalenţă;
- cunoaşterea drepturile pacienţilor şi îndatoririle corpului
medical.
8. CONŢINUTURI
8.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr.
ore
SEMESTRUL II
1.Management în sănătate. Noţiuni generale de management. Definiţia managementului.
Concepte de bază. Funcţiile manageriale. Rolurile manageriale
2 ore
2.Sistemul de sănătate. Noţiuni despre sistem în general. Componentele de bază ale unui sistem
de sănătate. Particularităţi ale modelelor de sisteme de sănătate existente în lume.
2 ore
3. Sitemul asigurărilor de sănătate din România. Caracteristici ale sistemului de sănătate din
România înainte de 1990. Finanţarea sistemului de sănătate din România. Resurse umane
pentru sănătate. Organizarea îngrijirilor de sănătate.
2 ore
4. Mişcarea naturală a populaţiei. Natalitatea: definiţie, măsurare. Dinamica natalităţii în lume şi
în România. Fertilitatea:definiţie, măsurare, identificarea factorilor care influenţează
reproducerea populaţiei. Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei. Planificarea familială:
definiţie, influenţe asupra sănătăţii femeii şi copilului, planificarea familială în România.
2 ore
5. Mortalitatea (generală, infantilă, juvenilă, maternă). Definiţie şi surse de date. Factorii care
influenţează mortalitatea. Măsurare şi analiză. Caracteristicile epidemiologice
2 ore
6.Promovarea sănătăţii. Screeningul şi anchetele de prevalenţă. Definirea, scopul, domeniile şi
condiţiile de realizare a unei anchete de prevalenţă. Definirea şi scopul screeningului. Modelul
general şi modalităţile de realizare ale unui screening. Criteriile de alegere a bolilor care fac
obiectul unui screening. Calităţile probelor de screening.
2 ore
7.Bioetică. Principiile eticii. Aplicarea principiile eticii în sănătatea publică. Utilizarea
resurselor în sistemul de sănătate. Geşala şi eroarea în practica medicală. Drepturile pacienţilor
şi îndatoririle personalului medical.
3ore
BIBLIOGRAFIE
Note de curs 2013 – 2014
Pătru Emilia. Management şi sănătate publică. Bioetică – note de curs, Editura Medicală
Universitară, Craiova, 2010.
Emilia Pătru. Abordări privind starea de sănătate a populaţiei din Judeţul Dolj, Editura Medicală
Universitară Craiova, 2010.
Emilia Pătru, Andreea Loredana Golli. Sănătate publică şi management sanitar – curs pentru
studenţii medicinişti, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2006.
Dana Galieta Mincă, Mihail Grigorie Marcu. Sănătate şi management sanitar – note de curs
postuniversitar, ediţie îmbunătăţită. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti, 2005.
Mihail Grigorie Marcu, Dana Galieta Mincă. Sănătate şi management sanitar – note de curs
postuniversitar. Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti, 2003.
Charles H. Hennkens, MD. Dr. Ph. Julie E. Buring, Sc.D. Epidemiology in Medicine, Little
Brown and Companz, Boston,1987.
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)
SEMESTRUL II
1.Statica populaţiei. Piramida vârstelor: numărul estimat al populaţiei, indicele de densitate şi
arealitate, indici privind repartiţia teritorială a populaţiei, indici utilizaţi în analiza structuri
populaţiei, graficul privind structura pe grupe de vârstă a populaţiei – piramida vârstelor – (
piramida populaţiei ).
2 ore
2.Studiul statistic al fenomenelor demografice legate de natalitate:indici de intensitate şi
structură, rata brută şi corectată de natalitate, rate de fertilitate, indicele brut şi net al
reproducerii populaţiei.
2 ore
3.Studiul statistic al mortalităţii: rata brută şi coractată, rate specifice, rate de letalitate şi
fatalitate, rata standardizată.Tabela de mortalitate.
2 ore
4.Studiul statistic al morbidităţii generale: tipuri de morbiditate, studiul incidenţei, studiul
prevalenţei, morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă, morbiditatea cu invaliditate,
morbiditatea spitalizată.
2 ore
5.Studiul statistic al morbidităţii oro-dentare: surse de date pentru evaluarea morbidităţii oro-
dentare, rate utilizate pentru evaluarea morbidităţii oro-dentare( indicatori de frecvenţă, de
intensitate şi de structură ).
2 ore
6.Metode statistice utilizate în cercetarea stomatologică de masă. Calcularea mediei aritmetice
ponderate: mărimi absolute, mărimi relative(indicatori statistici ), calcularea mediei aritmetice
ponderate
2 ore
7.Indicatori de evaluare ai stării parodontale şi a nivelului de igienă orală a unei colectivităţi:
evaluarea stări paradontale ( indicii gingivali, indicele parodontal comunitar de necesităţi de
tratment, indicele propus de P.Firu ),evaluarea nivelului de igienă orală a elevilor ( indicele de
placă, indici de igienă oro-dentară al elevilor ( indicele de placă, indici de igienă oro-dentară
).Test de evaluare.
3 ore
BIBLIOGRAFIE
Protocoale de lucrări practice ale disciplinei.
Emilia Pătru. Sănătate publică şi management – îndreptar de lucrări practice pentru studenţii
Facultăţii de Medicină Dentară, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2009.
Emilia Pătru. Sănătate publică şi management – lucrări practice, Editura Medicală
Uuniversitară, Craiova, 2004.
Golli Andreea Loredana, Pătru Emilia. Îndreptar de sănătate publică şi management - lucrări
practice, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2009.
9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE
REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR
PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT
PROGRAMULUI
Cunoştinţele dobândite la disciplina de management şi sănătate publică.Bioetică, conferă sprijin
pentru înţelegerea unor concepte, noţiuni şi elemente de metodă care vor putea fi aplicate în
descriere, analiză şi intervenţie, atunci când acestea au drept obiect grupurile umane.
Deprinderile practice şi atitudinile acumulate constituie baza pentru înţelegerea importanţei unui
management bun prin strategii şi politici de sănătate oportune aplicat serviciilor de sănătate,
care să asigure o stare de sănătate bună.
1100.. REPERE METODOLOGICE
Forme de
activitate Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse:
Curs
Prelegere, sinteză, învăţare interactivă în scopul realizării feedback-ului,
explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi.
Prezentări power-point.
Lucrari practice Explicaţie, dezbatere, demonstraţie. Calcularea, analiza şi interpretarea
indicatorilor stării de sănătate şi morbiditate. Prezentare studii de caz.
Studiu
individual
Studiu notelor de curs, suport de curs, studiu bibliografiei minimale indicate,
exerciţii, elaborare de referate, pregătire lucrări de control.
11. PROGRAM DE RECUPERARE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 Catedra de
sănătate public
Ultima
săptămână din
Cadrele
didactice de la
Cronologic, în funcţie
de temele la care s-a
şi management semestru disciplină absentat
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
1 oră/săpt.
Catedra de
sănătate publică
şi management
Miercuri 1500
-
1600
Conf.univ. dr.
Emiliea Pătru
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
1 oră/săpt.
Catedra de
sănătate publică
şi management
Miercuri
1500
-1600
Conf. univ. dr.
Emiliea Pătru
În funcţie de
necesităţile studenţilor
1122. EVALUARE
Forma de
activitate
Evaluare
scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Oral 15%
Lucrări
practice Oral Scris Scris 10%
Examen Oral 75%
Verificările
periodice
Prezenţa la
curs Bonificaţie 5%
1133.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE SSII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri din fiecare
lună, orele
1300
- 1400
Catedra de sănătate publică şi
management
Conf. univ. dr. Emiliea Pătru
Data avizării în departament:
Şef de departament,
Prof. univ. dr. Cornelia
Zaharia
Coordonator program de
studii,
Prof. univ. dr. Veronica
Mercut
Titular disciplină,
Conf. univ.dr. Emiliea Pătru
Notă:
1) Ciclul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/ DS
(disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/ DCA
(disciplină de cunoaştere avansată).
3) Regimul disciplinei (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/
DO (disciplină opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
6) Din cele 5 competenţe profesionale (cele care se trec în foaia matricolă) se aleg cele în care
se încadrează disciplina.
7) Competenţele transversale sunt în număr de 3 şi se notează de la C6 - C8: C6. Autonomie şi
responsabilitate; C7. Interacţiune socială; C8. Dezvoltare personală şi profesională
FIŞA DISCIPLINEI
Universitatea De Medicină şi Farmacie Craiova
Facultatea De Medicină Dentară
Specializarea Medicină Dentară
I.
Denumire
disciplină
GERODONTOLOGIE Categoria: D.S.
II.
Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţinu
t)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi
normate
[ore/săpt.]
coordonate de
cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credit
e
L II DS DO C L
P
S
C
Sem
I
Sem
II
Tota
l
1 1 2
Statut disciplină
(se marcheză cu
X)
Obligatorie Opţională Facultativă x
IV.
Titular disciplină:
Nume şi
prenume
SCRIECIU MONICA
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departament FMD1
Titlul ştiinţific DOCTOR ÎN ŞTIINŢE MEDICALE
Gradul didactic CONFERENŢIAR
Încadrarea
(norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
V.
Obiective generale:
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi
valori necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei oro-dentare la pacienţii
de vârsta a III-a
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor
vârstnici şi a metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte
persoane implicate în îngrijirea lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi
cerinţele pacienţilor vârstnici din România, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul cabinetului
de medicină dentară, în scopul reducerii costurilor sociale de asistenţă medicală a
vârstnicilor
- realizarea de corelaţii interdisciplinare precise între obiectivele educaţionale ale cursului
de Gerodontologie şi experienţa educaţională anterioară
Obiective specifice:
- însuşirea logică şi conştientă a caracteristicilor generale şi loco-regionale ale procesului
de îmbătrânire
- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice ale afecţiunilor aparatului dento-maxilar
la vârstnici
- dobândirea noţiunilor necesare privind examenul clinic şi evaluarea gerontologică
generală şi locală
- asimilarea cunoştinţelor privind caractristicile tratamentului dento-oral la pacienţii
vârstnici
- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind recuperarea funcţională postprotetică a
pacienţilor vârstnici şi măsurile gerontoprofilactice
Discipline cu care se corelează: Propedeutică şi Semiologie Dentară, Materiale Dentare,
Ocluzologie, Proteze dentare fixe, Edentaţie totală - proteză dentară mobilă, Cariologie,
Endodonţie, Chirurgie orală, Implantologie, Radiologie
VI.
Conţinutul disciplinei Nr. ore/ săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)
SEMESTRUL I.
Cap. 1Caracteristici generale ale procesului de îmbătrânire
Tema nr.1 Definiţie. Terminologie. Generalităţi 1 oră
Tema nr. 2 Caracteristici generale ale procesului de îmbătrânire 1 oră
Cap. 2 Caracteristicile procesului de îmbătrânire ale aparatului
dento-maxilar
Tema nr. 3 Aspecte ale procesului de îmbătrânire normală a
aparatului dento-maxilar
2 ore
Tema nr. 4 Semne clinice ale afecţiunilor aparatului dento-maxilar
la vârstnici
2 ore
Cap. 3 Examenul clinic şi evaluarea gerontologică
Tema nr. 5 Examenul clinic al pacientului vârstnic 1 oră
Tema nr. 6 Evaluarea gerontologică generală şi oro-dentară 1 oră
Cap. 4 Caractristici ale tratamentului oral la pacienţii vârstnici
Tema nr. 7 Pregătirea generală a pacientului vârstnic în vederea
tratamentului oral
½ oră
Tema nr. 8 Tratamente locale preprotetice şi proprotetice 1 oră
Tema nr. 9 Tratamente protetice provizorii la vârstnici ½ oră
Cap. 5 Posibilităţi de tratament protetic la pacienţii vârstnici
Tema nr. 10 Tratamente protetice conjuncte şi adjuncte la vârstnici 1 oră
Tema nr. 12 Terapia protetică mixtă şi compozită la pacienţii de
vârsta a III- a
½ oră
Tema nr. 13 Terapia protetică a edentatului total vârstnic ½ oră
Cap. 6 Recuperarea funcţională postprotetică şi măsuri
gerontoprofilactice
Tema nr. 14 Recuperarea funcţională postprotetică la vârstnici 1 oră
Tema nr. 15 Aspecte ale gerontoprofilaxiei în medicina dentară 1 oră
VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)
VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)
1. Tema nr.1 Examenul clinic general şi local al pacientului de vârsta
a III – a
1oră
2.. Tema nr. 2 Evaluarea gerontologică 1oră
3. Tema nr. 3 Diagnosticul local al pacientului vârstnic 1oră
4. Tema nr. 4 Întocmirea planului de tratament 1oră
5. Tema nr. 5 Educaţia sanitară şi pregătirea pacientului vârstnic pentru
tratamentul oro-
dentar
1 oră
6. Tema nr. 6 Tratamente pre- şi pro-protetice la pacientul vârstnic 3 ore
7. Tema nr. 7 Tratamente protetice la pacienţii de vârsta a III - a 4 ore
8. Tema nr . 8 Reexaminarea pacientului vârstnic protezat 1 oră
9. Tema nr. 9 Măsuri de profilaxie la pacienţii vârstnici 1 oră
VI.4. Seminar
VI.5.Proiect (dacă este cazul)
VII.
Bibliografie
1.Bratu Dorin, Ieremia Lucian, Ţuculescu Sorin Uram, Bazele clinice şi tehnice ale protezării
edentaţiei totale, Ed. Imprimeriei de Vest, 2003
2. Bratu D., Nusbaum R., Bazale clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timişoara, 2001
3. Crăiţoiu Mihai, Protezarea edentaţiei totale, Ed. Medicală Universitară, Craiova, 2003
4. Dumitriu Horia Traian, Parodontologie, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998
5. Miler Victor, Ursache Maria, Gerontostomatologie clinică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1998
6. Scrieciu Monica – Clinica şi terapia edentaţiei parţiale prin proteză scheletată, curs pentru
uzul studenţilor anului VI, Editura Craiova Medicală, 2007
VIII.
Competenţe
Cunoştinţe dobândite La sfâşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea
următoarele competenţe cognitive:
- să descrie caracteristicile generale ale procesului de
îmbătânire
- să descrie caracteristicile procesului de îmbătânire
normală a aparatului dento-maxilar
- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale
afecţiunilor aparatului dento-maxilar la vârstnici
- să descrie principiile de tratament oro-dentar la
pacienţii vârstnici
- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al
pacientului vârstnic
- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi
proprotetic
- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului protetic
propriu-zis
- să descie principiile dispensarizării şi profilaxiei la
pacientul vârstnic
- să stăpânească principiile formării medicale continue
şi al procesării informaţiei medicale
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în
achiziţionarea şi folosirea informaţiei
Abilităţi profesionale La sfârşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea
următoarele abilităţi profesionale:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi
intraorală a pacientului de vârsta a III-a şi să
înregistreze în scris rezultatele
- să precizeze examenele paraclinice complementare
necesare şi să le interpreteze
- să realizeze evaluarea gerontologică generală şi oro-
dentară
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de
tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei
medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului
clinic al pacientului vârstnic
- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi
proprotetic
- să elaboreze planul de tratament protetic propriu-zis
c. instituirea tratamentului protetic la pacientul vârstnic
- să explice pacientului necesitatea instituirii
tratamentului protetic
- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile
de realizare a terapiei protetice
- să explice pacientului avantajele şi limitele metodelor
terapeutice utilizate
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi
tehnicile de realizare a tratamentului protetic
- să instituie un program de dispensarizare, profilaxie şi
de educaţie în ceea ce priveşte igiena orală la
pacientul vârstnic
Abilităţi de comunicare La sfârşitul studiilor de Gerodontologie, studentul va avea
următoarele abilităţi de comunicare:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de
pacientul vârstnic şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină
dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul
dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de
pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue
pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate
pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica
medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor vârstnici
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative
şi direcţiile de conduită în practica medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul
medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care
provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
IX.
Forme de
activitate
Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare
Curs - prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă
în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de
studenţi, consultaţia, studiul individual, prezentări pe folie şi retroproiector
Lucrări practice
Stagii clinice explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice,
activitatea în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
X.
Programe de recuperare
A. Recuperări absenţe
Nr. absenţe care
se pot recupera
Locul
desfăşurării
Perioada Responsabil Programarea
temelor
1 Clinica de
Protetică Dentară
Ultimele două
săptămâni din
semestrul I
Cadrele didactice
care susţin
activitatea la
disciplina de
Gerodontologie
În funcţie de
necesităţile
studenţilor
B. Program de consultaţii
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Protetică Dentară A doua zi de miercuri din
fiecare lună a semestrului I-
orele 15-16
Conf. univ. dr Scrieciu Monica
C. Program pentru studenţii slab pregătiţi
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Protetică Dentară A treia zi de miercuri din
fiecare lună a semestrului I –
orele 15-16
Conf. univ. dr. Scrieciu Monica
XI.
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)
Formativă Periodică Sumativă
Examen Colocviu Verificare
Curs Oral Test Test grilă
Lucrări practice
Stagii clinice Oral Scris Oral
Seminar
Proiect
Procent din
nota finală
20% 10% 70%
XII
Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)
Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de miercuri din
fiecare lună a semestrului I –
orele 15-16
Clinica de Protetică Dentară Şef lucrări dr. Scrieciu Monica
Data: 1octombrie 2014
Titular curs,
Conf. univ. dr dr. Scrieciu Monica
La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de
specialitate; DC-complementare;
FIŞA DISCIPLINEI
Universitatea U.M.F. CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARA
Programul de
studii
MEDICINA DENTARA
Denumirea
disciplinei
REABILITAREA ORALA A PACIENTULUI PARODONTOPAT
Codul disciplinei MD5211
Anul de studiu V
I.
Denumire
disciplină
Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat Categoria: DS
II.
Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)
Semestrul Curs Lucrări
practice
Stagii clinice
Seminar Proiect
II 1 1
Obligatorie Opţională Facultativă x
IV.
Titular disciplină:
Nume şi prenume Surlin Petra
Instituţia U.M.F.CRAIOVA
Catedră/Departame
nt
FMD 2
Titlul ştiinţific DOCTOR
Gradul didactic CONFERENTIAR UNIVERSITAR
Încadrarea (norma
de bază/asociat)
NORMA DE BAZA
V.
Obiective generale:
La finalul cursului, ne propunem ca studentii sa inteleaga relatia de cauzalitate dintre factorul
microbian si mecanismele de patogenitate in boala parodontala, rolul favorizant al anumitor
factori, prin insusirea unui mod biologic, medical de abordare a acestora, fapt ce va conduce la
un plan de tratament complex al bolii parodontale.
Discipline cu care se corelează: histologia, morfologia ADM, microbiologia, imunologia,
ortodontia, protetica, reabilitarea orala
VI.
Conţinutul disciplinei VI.1. Curs (capitole/subcapitole)
SEMESTRUL II.
TEMATICA (pe capitole majore):
defalcat pe subcapitole:
CURS. NR. I -Placa bacteriana-Factor determinant al bolii parodontale. Factori
favorizanti.
Nr. Ore: 2
CURS NR.II.
Etapele reabilitarii orale complexe a pacientului parodontopat
Nr. Ore: 2
CURS NR. III.
Reabilitarea chirurgicala. Urgentele in boala parodontala
Nr. ore: 2
CURS NR. IV
Reabilitarea odontala. Leziuni mixte endo-parodontale.
Nr. Ore: 2
CURS NR.V. Reabilitarea ortodontica. Rolul parodontiului in dinamica sistemului
stomatognat
Nr. Ore: 2
CURS NR.VI.
Reabilitarea protetica.Principiile reabilitarii protetice a pacientului
parodontopat
Nr. Ore: 2
CURS NR.VII.
Bolile sistemice si parodontiul. Tratamentul parodontal la pacientul cu boli
sistemice.
Nr. Ore: 3
VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)
1. Reabilitarea chirurgicala a pacientului parodontopat. Urgentele in
parodontologie. Studiu de radiografii.Prezentari de caz
Nr ore 2
2. Reabilitarea odontala a pacientului parodontopat.Studiu de radiografii.
Manopere executate pe pacient.
Nr ore 2
3. Reabilitarea ortodontica a pacientului parodontopat. Studiu de modele si
radiografii Nr ore 2
4. Reabilitarea protetica a pacientului parodontopat. Prezentari de caz
Nr ore 2
5. Tratamentul parodontal la pacientul cu boli sistemice. Prezentari de caz
Nr ore 2
6. Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat. Prezentari de caz
pe model si radiografii . Nr ore 2
7.Reabilitarea orala complexa a pacientului parodontopat. Prezentarea de
cazuri clinice. Manopere executate la pacient. Nr ore 3
VI.3. Stagii clinice (dacă este cazul)
VI.4. Seminar
VI.5.Proiect (dacă este cazul)
VII.
Bibliografie
Petra Surlin - Parodontologie, vol I, Ed. Aius, ed a2a, 2011
H.T. Dumitriu - Parodontologie, Ed. Medicala, 2009
VIII.
Competenţe
Competenţe cognitive La finalul cursului, studentii trebuie sa cunoasca etapele
reabilitarii orale parodontale precum si influenta factorilor
favorizanti locali si generali asupra parodontiului marginal.
Competenţe tehnice sau
profesionale
La finalul activitatilor practice, studentii trebuie sa faca
dovada ca si-au format deprinderea de a utiliza
instrumentarul specific, pot sa aplice mijloacele de preventie
in boala parodontala si mijloacele de igienizare ale cavitatii
orale
Competenţe afectiv-valorice Studentii trebuie sa aiba capacitatea de a comunica eficient
cu pacientul, sa construiasca o relatie medic-pacient bazata
pe incredere, sa utilizeze un limbaj adecvat si sa cunoasca
caracteristiciile comportamentale ale pacientului
parodontopat
IX.
Forme de
activitate
Metode didactice folosite în procesul de predare-învăţare
Curs Expunere orala, prezentare pe suport multimedia
Lucrări practice demonstratii pe model, demonstratii pe pacient, prezentare cazuri clinice pe
suport multimedia
Stagii clinice
Seminar
Proiect
X.
Programe de recuperare
A. Recuperări absenţe
Nr. absenţe care
se pot recupera
Locul desfăşurării Perioada Responsabil Programarea
temelor
1 Clinica de
Odontologie-
Parodontologie
Dr. Surlin Petra
B. Program de consultaţii
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Odontologie-
Parodontologie
fiecare a3a joi din luna
12-14
Dr. Surlin Petra
C. Program pentru studenţii slab pregătiţi
Locul desfăşurării Perioada Responsabil
Clinica de Odontologie-
Parodontologie
fiecare a2a joi din luna
12-14
Dr. Surlin Petra
XI.
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele)
Sumativ
Examen Colocviu Verificare
Curs test test Scris si oral
Lucrări practice oral aplicatie
practica
Stagii clinice
Seminar
Proiect
Procent din nota
finală
100
XII
Ore de orientare şi consiliere profesională(2 ore/lună)
Programarea orelor Locul desfăşurării Responsabil
fiecare prima joi din luna Clinica de odontologie-
Parodontologie
Dr. Surlin Petra
Data:
Titular curs,
La punctul „CATEGORIA” se completează: DF- fundamentale; DD-în domeniu; DS-de
specialitate;
DC-complementare;
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei SĂNĂTATE ORALĂ
Codul disciplinei MD6201
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 2 4 6 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Dăguci Constantin
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific Doctor în Ştiinţe medicale
Gradul didactic Şef de Lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale -dobândirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi în ceea ce priveşte
noţiunile de bază ale studiilor epidemiologice care se utilizează pentru cunoaşterea morbidităţii prin
afecţiuni orale.
-stăpânirea noţiunilor de bază privind prelucrarea şi sintetizarea datelor obţinute din cercetările
epidemiologice
-dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte prevalenţa afecţiunilor buco-dentare şi impactul lor
biologic, economic şi psiho-social provocat de evoluţia şi costul tratamentelor
-însuşirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte combaterea inegalităţilor în materie de sănătate orală şi a
factorilor de risc comuni
-adoptarea de măsuri preventive pentru a reduce sau împiedica impactul afecţiunilor orale asupra stării
de sănătate orală
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei, studentul va fi capabil:
-să cunoască determinanţii sănătăţii
-influenţa statusului socio-economic asupra stării de sănătate orală
-sa cunoască bolile cavităţii orale ca fiind probleme de sănătate publică
-controlul determinanţilor cariei dentare şi a bolii parodontale
-dobândirea de cunoştinţe în ceea ce priveşte comportamentul faţă de sănătatea orală
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie:
-să cunoască relaţiile dintre sănătatea orală, sănătatea generală şi calitatea vieţii
-să identifice domeniile sănătăţii orale
-să descrie clasificarea strategiilor preventive din perspectiva sănătăţii orale
-să cunoască elemente de promovare a sănătăţii orale
-să cunoască aspecte ale programelor de sănătate orală
-să descrie particularităţile sistemelor de sănătate
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- realizeze corect şi complet anamneza pacientului
-aplice tehnicile de examinare intraorală a pacientului şi să înregistreze în scris rezultatele
- realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- identifice tipurile de studii epidemiologice
- recunoască indicii clinici de evaluare a status-ului oral
- identifice etapele de realizare a unui chestionar
-descrie etapele anchetelor epidemiologice
- instituie un program de educaţie a acestuia în ceea ce priveşte igiena orală
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie:
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
- să transmită pacientului diagnosticul şi planul de tratament
- să lucreze în echipă
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
CAP 1. Relaţiile dintre sănătatea orală, sănătatea generală şi calitatea vieţii
Tema 1:Determinanţii sănătăţii
2 ore
CAP 2.Tendinţe evolutive în sănătatea orală 4 ore
CAP 3. Abordările sănătăţii orale 3 ore
CAP 4. Noţiuni de epidemiologie şi statistică medicală 4 ore
CAP 5. Tipuri de sisteme de sănătate
Tema 1: Noţiuni generale de economie sanitară
3 ore
CAP 6. Indicii clinici de evaluare a statusului oral 3 ore
CAP 7. Clasificarea strategiilor preventive din perspectiva sănătăţii orale
Tema 1: Clasificarea strategiilor preventive în funcţie de momentul intervenţiei şi în
funcţie de segmentul populaţional
4 ore
CAP 8. Noţiuni de promovare a sănătăţii orale 3 ore
CAP 9. Programe de sănătate orală 4 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Epidemiologie. Statistica în anchetele epidemiologice 8 ore
2. Fişa OMS pentru copii 6 ore
3. Cariograma 6 ore
4. Chestionarul
Tema 1: partea generală, exemple de chestionare
10 ore
5. Pregătire pentru comunităţi
Tema 1: exemple de proiecte, alegere temă de proiect
10 ore
6. Fişa OMS pentru adulţi 10 ore
7. Etapele proiectului 10 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Essential Dental Public Health, Blanaid Daly, Paul Batchelor, Elizabeth Treasure, Richard Watt,
Oxford University Press, second edition 2013.
2. Community Oral Health, Cynthia Pine 2000, Ed. Oxford University.
3. Concepte şi tendinţe în sănătatea orală, Mihaela Adina Dumitrache şi colab, Editura Universitară
ˮCarol Davilaˮ Bucureşti, 2009
4. Sănătate publică orală, V. Nicolaescu, Ed Nemira, Bucureşti, 2002.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Sala 2, etaj 1,
Facultatea de
Medicină, Bld 1
Mai
Ultimele 2
săptămâni din
semestrul II
Şef de lucr dr
Dăguci
Constantin
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Sala 2, etaj 1,
Facultatea de
Medicină, Bld 1
Mai
Ultima zi de
joi din fiecare
lună a
semestrului,
ora 13
Şef de lucr dr
Dăguci
Constantin
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Sala 2, etaj 1,
Facultatea de
Medicină, Bld 1
Mai
Ultima zi de
marţi din
fiecare lună a
semestrului,
ora 13
Şef de lucr dr
Dăguci
Constantin
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs oral test grilă test grilă
Lucrări
practice
Examen oral scris oral
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 13-15
Sala 2, etaj 1, Facultatea de
Medicină, Bld 1 Mai
Şef de lucr dr Dăguci
Constantin
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela-
Jana
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr. Dăguci Constantin
Notă: 1) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
2) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 3) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
4) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
5) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PARODONTOLOGIE
Codul disciplinei MD6102
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţ
inut)
Tip3)
(obliga
tivitate
)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L II DS DI 2 5 7 8
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele VACANT
Instituţia Facultatea de Medicina Dentara
Departamentul FMD 2
Titlul ştiinţific Doctor in stiinte medicale
Gradul didactic Conferenţiar universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
P.O. - CONF. UNIV. DR. SURLIN PETRA
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori
necesare practicii medicale în domeniul clinicii şi terapiei parodontale.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a
metodelor de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea
lor, dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
Se propune ca la terminarea cursului studentii sa indeplineasca urmatoarele atributii:
- recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cat mai corect care sa
evalueze in mod obiectiv
starea de imbolnavire parodontala.
- intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualiyzarii acestuia in raport cu
starea de imbolnavire,
- instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea
unor proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală
a competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- recunoasterea precisa a stadiului de imbolnavire si stabilirea unui diagnostic cat mai corect care sa
evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavireparodontala,
- intocmirea unui plan complex si corect de tratament in sensul individualiyzarii acestuia in raport cu
starea de imbolnavire,
- instituirea unui tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea
unor proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- recunoasca precis stadiul de imbolnavire si sa stabileasca un diagnostic cat mai corect care sa
evalueze in mod obiectiv starea de imbolnavire parodontala,
- intocmeasca un plan complex si corect de tratament in sensul individualizarii acestuia in raport cu
starea de imbolnavire,
- instituie un tratament complex pe baza celor mai noi achizitii in domeniu, prin introducerea unor
proceduri moderne de maxima eficienta terapeutica
- descie principiile dispensarizării pacientului parodontopat
- stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al
procesării informaţiei
- aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului parodontopat
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
- să realizeze modele de studiu
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului parodontopat
- să elaboreze planul de tratament al pacientului parodontopat
- c. instituirea tratamentului in cazul bolii parodontale
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului specific bolilor parodontale
- să explice pacientului principiile, etapele tratamentului parodontal
- să explice pacientului avantajele instituirii tratamentului bolii parodontale
g. să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de tratament
h. să instituie un program de dispensarizare obligatoriu a pacientului parodontopat
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a
pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care
răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unitati de continut) Nr. ore
1. Gingivitele 2
2. Parodontitele marginale 2
3. Manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA 2
4. Manifestari ale traumei ocluzale si prin lipsa contactului ocluzal asupra
parodontiului marginal;
2
5. Evoluitie, prognostic, complicatii; 2
6. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice;
- profilaxia si tratamentului antimocrobian in inflamatiile parodontiului marginal;
2
7. Modaliatati de aplicare a asubstantelor medicamentoase in tratamentul antimicrobian,
antiinflamator al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice;
2
8. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice;
-chiuretajul gingival si subgingival
- gingivectomia
- gingivectomia gingivoplastica
- operatiile cu lambou
2
9. Tratamentul de echilibrare ocluzala; 2
10. Alegerea dintilor pentru imobilizare, a metodei si a momentului aplicarii acesteia; 2
11. Clasificarea sistemelor de imobilizare; 2
12. Bioterapia de reactivare; 2
13. Orientari terapeutice principale si sheme de tratament ; 2
14. Aspecte actuale clinice, paraclinice si experimentale ale remanierii osoase si regenerarii
parodontiului marginal.
2
15. Aspecte actuale ale profilaxiei specifice in parodontopatii. 2
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
1. Anestezia in practica parodontala
2. Insusirea procedurilor de tratament parodontal
3. Detartraj profesional cu ultrasunete supra si sub gingival
- periaj si lustruire dupa detartraj,
- aplicatii de antiseptice
- aplicatii de antibiotice
4. Slefuiri selective
5. Imobilizari temporare
6. Imobilizari cu materiale compozite
7. Imobilizari permanente
8. Slefuirea dintilor parodontici recuperati prin tratament antimicrobian si
chirurgical pentru restaurari protetice conjuncte
9. Mici deplasari dentare ortodontice
10. Papilectomia
11. Chiuretaj gingival.
12. Chiuretaj subgingival in camp inchis
13. Chiuretaj subgingival in camp deschis
14. Gingivectomia
15. Electro si chimio-cauterizarea microburjoanelor gingivale
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Curs de parodontologie – Victoria Andrei, Petra Surlin, Ed. Med. Craiova 2007, ed. II revizuita ,
2. Parodontologie- Prof. dr. Horia Traian Dumitriu , Ed. Viata Medicala Romaneasca, Buc. 2009
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
prelegere, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3
Clinica de
Parodontologie
Ultimele două
săptămăni din
semestrul II
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Parodontologi
e
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Parodontologie
Prima zi de
marti din
fiecare luna a
semestrului
orele 12-14
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Parodontologie
A doua zi de
marti din
fiecare luna a
semestrului
orele 12-14
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Lucrări
practice
Examen
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de marti din fiecare luna
a semestrului orele 12-14 Clinica de Parodontologie
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Notă: 166) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
167) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 168) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
169) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
170) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea disciplinei PROTEZA PARŢIALĂ MOBILIZABILĂ
Codul disciplinei MD6103
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţi
nut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 3 8 11 10
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Scrieciu Monica
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară
Departamentul 1
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Conferenţiar universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- dobăndirea de noţiuni şi cunostinţe, aptitudini, comportamente, atitudini, abilităţi şi valori necesare
practicii medicale în domeniul clinicii şi terapeiei edentaţiei parţiale prin proteză scheletată.
- însuşirea valorilor eticii medicale şi umane, a normelor etice de îngrijire a pacienţilor şi a metodelor
de relaţionare cu pacienţii, cu familiile acestora sau cu alte persoane implicate în îngrijirea lor,
dezvoltarea de abilităţi de a lucra în echipă
- realizarea concordanţei între calităţile profesionale ale viitorului medic dentist şi cerinţele pacienţilor
din România şi din alte arii geografice, cu culturi şi credinţe diverse
- găsirea celor mai eficiente căi şi mijloace de organizare a activităţii în cadrul Clinicii de Protetică
Dentară dotată conform standardelor în vigoare, selecţionând pacienţii cu forme clinice de edentaţie
parţială ce se tratează prin proteză scheletată sau reproducând situaţii clinice asemănătoare pe
simulatoare
- realizarea de corelaţii precise între obiectivele educaţionale ale cursului de Proteză parţială
mobilizabilă şi experienţa educaţională anterioară, acestea constituind baza ştiinţifică a noilor
performanţe pe care studenţii trebuie să le dobândească
- evaluarea performanţelor studenţilor trebuie să se bazeze pe măsurarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori
- cunoaşterea obiectivelor educaţionale ale cursului de Proteză parţială mobilizabilă de către studenţi şi
de către toti factorii implicaţi în procesul educaţional, pentru a-şi asuma responsabilităţile ce le revin.
Obiective specifice
La finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
- însuşirea logică şi conştientă a etiologiei edentaţiei parţiale
- aprofundarea noţiunilor privind semnele clinice, complicaţiile şi formele edentaţiei parţiale
- însuşirea cunoştinţelor necesare medicului dentist privind elementele componente ale protezelor
parţiale scheletate: conectori principali, sisteme de menţinere, sprijin şi stabilizare, şei protetice, arcade
dentare artificiale
- dobândirea noţiunilor necesare privind principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul
protezelor parţiale scheletate: principiul biomecanic, principiul biofuncţional, principiul profilactic
- asimilarea cunoştinţelor privind etapele şi tehnicile terapiei edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor
scheletate: etapa examenului clinic, etapa de amprentare, etapa de probă şi verificare a scheletului
metalic, etapa de determinare a rapoartelor intermaxilare, etapa de verificare a machetei componenetei
plastice, etapa de aplicare şi inserţie a protezei scheletate, etapa de reexaminare a pacientului, etapa de
optimizare a protezei scheletate
- aprofundarea şi dezvoltarea cunoştinţelor privind clinica şi terapia edentaţiei parţiale cu ajutorul
protezei scheletate prin realizarea feedback-ului
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să descrie mecanismele etio-patogenice ale edentaţiei parţiale
- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale edentaţiei parţiale
- să stăpânnească informaţiile legate de elementele componente ale unei proteze scheletate
- să descrie principiile de tratament ale edentaţiei parţiale cu ajutorul protezelor scheletate
- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului edentat parţial
- să cunoască etapele tratamentului preprotetic şi proprotetic
- să cunoască etapele şi tehnicile tratamentului protetic propriu-zis prin protezeă scheletată
- să descie principiile dispensarizării pacientului edentat parţial tratat prin proteză scheltată
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al procesării informaţiei
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului edentat parţial şi să înregistreze
în scris rezultatele
- să precizeze examenele paraclinice complementare necesare şi să le interpreteze
- să realizeze mulaje de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile intermaxilare
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului edentat parţial în stabilirea
diagnosticului
- să elaboreze planul de tratament preprotetic şi proprotetic
- să realizeze analiza modelului de studiu la paralelograf şi să utilizeze rezultatele în întocmirea
proiectului unei proteze scheletate
c. instituirea tratamentului edentaţiei parţiale prin protezeă schletată
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului prin proteză scheletată
- să explice pacientului principiile, etapele şi tehnicile de realizare a protezei scheletate
- să explice pacientului avantajele şi limitele protezării prin proteză scheletată
- să respecte şi să execute corect toate etapele şi tehnicile de realizare ale unei proteze schletate
i. să instituie un program de dispensarizare a pacientului purtător de proteză scheletată şi de educaţie a
acestuia în ceea ce priveşte igiena orală
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi tehnicianul
dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale
fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală
dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap. 1 Etiologia edentaţiei parţiale
Tema 1 Etiologia edentaţiei parţiale
1oră
Cap. 2 Simptomatologia edentaţiei parţiale
Tema 2 Simptomatologia edentaţiei parţiale
1 oră
Cap. 3 Elemente componente ale protezei scheletate
Tema 3 Conectorii principali 3 ore
Tema 4 Descrierea mijloacelor de menţinere, sprijin şi stabilizare
a protezei scheletate. Croşete dentare
5 ore
Tema 5 Funcţiile croşetelor dentare 2 ore
Tema 6 Efectele secundare ale croşetelor dentare 1 oră
Tema 7 Factorii care influenţează alegerea unui croşet 1 oră
Tema 8 Sisteme speciale de menţienere, sprijin şi stabilizare 1 oră
Tema 9 Conectorii secundari, şeile protetice şi arcada dentară
artificială
1 oră
Cap. 4 Elemente componente ale protezei parţiale acrilice
Tema 10 Elementele componente ale protezei parţiale acrilice
1oră
Cap. 5 Principii de tratament prin proteză scheletată în edentaţia
parţială
Tema 11 Principiul biomecanic 4 ore
Tema 12 Principiul biofuncţional 1oră
Tema 13 Principiul profilactic 1oră
Evaluare periodică-test grilă 1oră
Cap. 6 Examenul clinic al pacientului edentat parţial
Tema 14 Etapa preliminară 1oră
Tema 15 Etapa secundară 1oră
Cap. 7 Caracteristicile proiectului unei proteze scheletate
Tema 16 Analiza modelului de studiu la paralelograf 1 oră
Tema 17 Caracteristicile proiectului protezei scheletate de clasele
I, a II-a, a III- a, a IV-a Kennedy
3 ore
Cap. 8 Etapele tratamentului protetic al edentaţiei parţiale prin proteză
scheletată
Tema 18 Tratamentul preprotetic 1oră
Tema 19 Tratamentul proprotetic 2ore
Cap. 9 Amprenta în edentaţia parţială
Tema 20 Tipuri de materiale de amprentă şi linguri utilizate în
amprentarea edentaţiei parţiale
1oră
Tema 21 Tipuri de amprentă 2ore
Cap. 10 Proba scheletului metalic al protezei scheletate
Tema 22 Proba scheletului metalic al protezei scheletate 1 oră
Cap.11 Determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie în
edentaţia parţială tratată prin proteză scheletată
Tema 23 Determinarea şi înregistrarea rapoartelor de ocluzie în
edentaţia parţială tratată prin proteză scheletată
1oră
Cap.12 Aplicarea protezei scheletate în cavitatea orală
Tema 24 Verificarea şi aplicarea protezei scheletate în cavitatea
orală
1oră
Tema 25 Reexaminarea pacientului purtător de proteză scheletată 1oră
Cap. 13 Readaptarea protezelor parţiale scheletate
Tema 26 Readaptarea protezelor parţiale scheletate 1oră
Dezbateri, clarificări, consultaţii 1oră
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Examenul clinic al pacientului 8 ore
Examenul clinic al pacientului 2 ore
Amprenta documentară 1oră
Stabilirea indicaţiilor pentru alte examene paraclinice 1oră
Analiza modelelor documentare 2 ore
Interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice 1oră
Stabilirea diagnosticului iniţial 1oră
Realizarea tratamentelor preprotetice: tratamente de echilibrare ocluzală, tratamente
conservatoare odontale, tratamente parodontale
16 ore
Efectuarea protezei parţiale acrilice provizorii 16 ore
Amprenta preliminară şi obţinerea modelelor de studiu şi diagnostic 2 ore
Precizarea diagnosticului definitiv al edentaţiei parţiale 2 ore
Paralelograful: descriere, elemente componente, principii de utilizare 2 ore
Analiza modelelor de studiu la paralelograf 2 ore
Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile
de clasa I şi a II-a Kennedy mandibulare
4 ore
Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile
de clasa III şi a IV-a Kennedy mandibulare
4 ore
Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile
de clasa I şi a II-a Kennedy maxilare
4 ore
Desenarea proiectului viitorului schelet metalic al protezei parţiale scheletate în edentaţiile
de clasa III şi a IV-a Kennedy maxilare
4 ore
Efectuarea tratamentelor proprotetice necesare: intervenţii asupra dinţilor stâlpi, acoperirea
dinţilor stâlpi cu microproteze, solidarizarea dinţilor stâlpi, atitudinea faţă de breşele
16 ore
suplimentare
Realizarea amprentelor funcţionale cu ajutorul lingurii individuale şi al materialelor elastice 4 ore
Realizarea amprentei funcţionale prin tehnica de spălare(Wash technic) în edentaţiile de cls.
aIII-a şi a IV-a Kennedy
4 ore
Proba scheletului metalic al protezei scheletate 1 oră
Realizarea amprentei funcţionale după Applegate în edentaţiile de cls. I şi a II-a Kennedy 3 ore
Realizarea amprentei funcţionale după tehnica utilizată în Clinica de Protetică Dentară
Bucureşti în edentaţiile de cls. I şi a II-a Kennedy
2 ore
Determinarea rapoartelor intermaxilare 2 ore
Verificarea pe câmpul protetic a scheletului metalic cu macheta componenetei plastice 4 ore
Aplicarea protezei scheletate în cavitatea orală 2 ore
Reexaminarea pacientului purtător de proteză scheletată 2 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Ionescu Andrei - Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate - clinica şi tehnica de laborator,
Editura Naţional, Bucureşti, 1999
2. Norina Forna – Protetică dentară. Proteza parţială mobilizabilă, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2011
3. Nicholas J. A. Jepson – Removable partial denture, Ouintessence Publishing Co. Ltd., London, 2004
4.Bratu Dorin, Emanuel Bratu, Sergiu Antonie - Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze
mobilizabile, Editura Medicală, Bucureşti, 2008
5. Scrieciu Monica – Clinica şi terapia edentaţiei parţiale prin proteză scheletată, curs pentru uzul
studenţilor anului VI, Editura Craiova Medicală, 2007
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
- prelegerea, analiza, sinteza, compararea, generalizarea, învăţarea interactivă în
scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme evidenţiate de studenţi,
consultaţia, prezentări pe retroproiector
Lucrari practice
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discuţia unor cazuri clinice problemă,
demonstraţia, aplicaţia practică, executarea unor manopere terapeutice, activitatea
în echipă
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
5 Clinica de Ultimele două Cadrele didactice În funcţie de
Protetică
Dentară
săptămăni din
semestrul I
care susţin
activitatea la
disciplina de
Proteză parţială
mobilizabilă
necesităţile
studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Clinica de
Protetică
Dentară
Prima zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Conf.univ.dr.
Scrieciu Monica
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Clinica de
Protetică
Dentară
A doua zi de
miercuri din
fiecare lună a
semestrului -
orele 12-14
Conf.univ. dr.
Scrieciu Monica
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Oral
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de miercuri din fiecare
lună a semestrului - orele 12-14
Clinica de Protetică Dentară Conf.univ. dr.Scrieciu
Monica
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Popescu Mihaela
Sanda
Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Conf.univ. dr. Scrieciu Monica
Notă: 171) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
172) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 173) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
174) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
175) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii MEDICINĂ DENTARĂ
Denumirea
disciplinei
CHIRURGIE ORALA SI MAXILO-FACIALA
Codul disciplinei MD6204
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Semestru
2
Tip2)
(conţinut)
Tip3)
(obligativit
ate)
Activităţi normate [ore/săpt.] Total ore
[ore/sem
]
Credite4)
C S L P TOTA
L
Licenţă II DS
Specialitat
e
DO
Obligatori
e
2 4 6 9
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Fronie Adrian
Instituţia Facultatea de Medicina Dentară
Departamentul FMD2
Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale
Gradul didactic Conferentiar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
La finalul cursului studenţii trebuie să dobândească abilităţi, atitudini şi cunoştinţe de patologie
chirurgicala tumorala maxilo-faciala care le vor permite:
– să recunoască afectiunile glandelor salivare, tumorile maligne si benigne din sfera OMF
– să solicite investigatiile necesare punerii diagnosticului în cabinetul de medicină dentară
– să indrume în timp util pacientul catre serviciul de chirurgie maxilo-faciala
Obiective specifice
La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili să:
– definească tumorile benigne si maligne, afectiunile glandelor salivare, malformatiile congenitale
specifice regiunii
– numească şi să definească afecţiunile tumorale care pot avea potential invalidant asupra
pacientului
– evalueze pacientul dupa confirmarea diagnosticului
– să decidă şi să iniţieze investigatiile necesare tratamentului de urgenţă sau cronic adecvat în
cazul afectiunilor tumorale maxilo-faciale
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– definească tumorile benigne si malignel, afectiunile gandelor salivare avand indicatie
chirurgicală
– identifice simptomatologia clinică proprie tumorilor regiunii OMF
– identifice simptomatologia clinică a urgenţelor medico-chirurgicale
– descrie etapele evaluării primare şi secundare a pacientului cu afectiuni tumorale si patologie
salivara
– descrie manevrele ce pot fi efectuate în cabinetul de medicină dentară in vederea diagnosticarii
precocea afectiunilor tumorale maxilo-faciale
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– identifice pacientul cu afectiuni tumorale maxilo-faciale
– initieze planul de investigatii necesare diagnosticarii tumorilor OMF
– decidă iniţierea tratamentului adecvat
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
– culeagă informaţiile necesare identificării tumorilor maxilo-faciale
– informeze pacientul privind diagnosticul şi tratamentul ce urmează să-l primească în cabinet
– comunice eficient cu toţi membrii echipei chirurgicale
– comunice cu aparţinătorii pacientului
VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI - CURS 30
ORE
CURSUL 1 - Chisturile părţilor moi orale şi cervico-faciale 2
CURSUL 2 - Tumorile benigne ale părţilor moi orale şi cervico-faciale 2
CURSUL 3 - Tumori benigne epiteliale Tumori benigne mezenchimale 2
CURSUL 4. Chisturile oaselor maxilare 2
CURSUL 5 - Tumorile benigne neodontogene ale oaselor maxilare. Leziuni cu potential de
malignizare
2
CURSUL 6 - Tumorile maligne ale partilor moi cervico-faciale. Tumori maligne ale buzelor 2
CURSUL 7 - Tumori maligne oro-maxilo-faciale. Tumori maligne ale porţiunii orale a limbii
şi planşeului bucal
2
CURSUL 8 - Tumori maligne ale mucoasei jugale. Tumorile maligne ale comisurii
intermaxilare (trigonul retromolar)
2
CURSUL 9 - Tumorile maligne ale mucoasei gingivale. Tumorile maligne ale fibromucoasei
palatului dur. Tumorile maligne ale vălului palatin
2
CURSUL 10 - Tumorile maligne ale mandibulei 2
CURSUL 11 - Tumori maligne ale maxilarului 2
CURSUL 12 - Patologia articulaţiei temporo-mandibulare 2
CURSUL 13 - Patologia glandelor salivare 2
CURSUL 14 - Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe 2
CURSUL 15 - Despicături labio-maxilo-palat. Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial.
Nevralgia de trigemen
2
VII. LUCRARILE PRCTICE
60 ORE
1. Foaia de observatie clinica. 3
2. Examenul loco-regional si pe aparate al pacientului. 3
3. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al pseudotumorilor maxilarelor. 3
4. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor odontogene ale maxilarelor 3
5. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. 3
6. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor benigne si maligne ale maxilarelor 3
7. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor benigne ale partilor moi oro-faciale. 3
8. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor maligne ale partilor moi oro-
faciale.
3
9. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al plagilor glandelor salivare si al fistulelor
salivare.
3
10. Tehnica sialolitotomiei. 3
11. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor de glanda salivara. 3
12. Tehnici de reducere a unei luxatii de articulatie temporo-mandibulara. 3
13. Tehnica artrocentezei. 4
14. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al constrictiei de mandibula. 4
15. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al anchilozei temporo-mandibulara. 4
16. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor de articulatie temporo-mandibulara. 4
17. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al malformatiilor congenitale ale fetei si
maxilarelor.
4
18. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare. 4
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea, conversaţie euristică,
Studiu individual
Studiu şi descifrarea notiţelor de curs
Documentare la bibliotecă din literatura de specialitate pentru o temă propusă.
Realizarea unui referat pe tema propusă. Realizarea unei prezentări în power point
pe baza referatului şi susţinerea acestuia
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr. absenţe
care se pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil
Programarea
temelor
25%
Clinica de
Chirurgie
OMF
Ultimele două
săptămâni ale
semestrului
Conf. univ. dr. Fronie
Adrian
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific
studenţesc
1 dată pe
lună ultima
zi de joi ora
16,00
Clinica de
Chirurgie
OMF
Semestrul 2 Conf. univ. dr. Fronie
Adrian
Program
pentru
studenţii slab
pregătiţi
1 dată pe
săptămână
Clinica de
Chirurgie
OMF
Semestrul 2 Conf. univ. dr. Fronie
Adrian
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs
Verificare la
fiecare stagiu
oral
Test grilă
după 7 cursuri Oral şi scris
Lucrări practice La fiecare
stagiu Examen practic
Examen Oral şi scris
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima marti din lună ora16,00 Clinica de Chirurgie maxilo-
faciala Conf. univ. dr. Fronie Adrian
XII.DATE SUPLIMENTARE
DESPRE DISCIPLINĂ
Discipline similare
Baza materială
Data avizării în departament:
Şef de departament Coordonator program de studii, Titular disciplină,
Conf. Univ. dr. Mihaela
Popescu
Prof. Univ. dr Veronica Mercut Conf. univ. dr. Fronie Adrian
Notă: 176) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
177) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 178) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
179) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
180) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fişă corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei ORTODONTIE
Codul disciplinei MD 6205
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite
4)
C S L Tota
l
Sem
I
Sem II Tota
l
L I DS DI 2 6 8 10
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele RAUTEN ANNE-MARIE
Instituţia FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
Departamentul FMD II
Titlul ştiinţific
Gradul didactic ŞEF DE LUCRARI
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
NORMA DE BAZĂ
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale
- Cunoaşterea semiologiei clinice şi a principiilor terapeutice ale AnDM
- Înţelegerea şi însuşirea competenţei medicului stomatolog în complexul asistenţei ortodontice în
coreleţie cu interdisciplinaritatea stomatologică.
- Înţelegerea şi însuşirea limitelor medicului stomatolog în ortodonţia preventivă şi interceptivă
- Evaluarea performanţelor studenţilor bazată pe cuantificarea continuă, periodică şi finală a
competenţelor cu privire la nivelul de cunosţinţe, abilităţi, aptitudini, comportamente şi valori
Obiective specifice
- Să fie capabil să recunoască fiecare anomalie dento-maxilară.
- Să cunoască posibilele complicaţii care apar în lipsa unui tratament ortodontic adecvat.
- Să cunoască principalele mijloace profilactice de prevenire a AnDM.
- Să cunoască vârsta optimă de începere a unui tratament ortodontic, funcţie de tipul de anomalie.
- Să cunoască obiectivele specifice ale tratamentului ortodontic pentru fiecare anomalie în parte.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- să cunoască modalităţile de diagnosticare precoce a anomaliilor dento-maxilare (AnDM)
- să descrie mecanismele etio-patogenice ale AnDM
- să recunoască simptomele subiective şi obiective ale AnDM
- să descrie etapele şi tehnicile examenului clinic al pacientului purtător de AnDM
- sa recomande corect şi cu simţ de responsabilitate examenele complementare necesare
diagnosticării corecte a AnDM
- să cunoască complicaţiile AnDm
- să cunoască care este vârsta optimă pentru debutul unui tratament ortodontic, posibilităţile şi
limitele unui tratament ortodontic
- să descrie obiectivele de tratament specifice fiecărei AnDM
- să stăpânească informaţiile legate de principalele tipuri de dispozitive ortodontice, alcătuire şi
roluri,
- să stăpânească şi să utilizeze tehnologia contemporană a informaţie în scopul formării medicale
continue şi al procesării informaţiei,
- să aibă o atitudine critică, ştiinţifică şi eficientă în achiziţionarea şi folosirea informaţiei
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi tehnice:
a. obţinerea informaţiilor clinice
- să realizeze corect şi complet anamneza pacientului
- să aplice tehnicile de examinare extraorală şi intraorală a pacientului purtător de AnDM şi să
înregistreze în scris rezultatele
- să precizeze examenele complementare necesare şi să le interpreteze
- să amprenteze pacientul, să realizeze modelele de studiu şi să înregistreze ocluzia pacientului
b.stabilirea diagnosticului şi elaborarea planului de tratament
- să realizeze un management eficient al informaţiei medicale
- să identifice aspectele semnificative ale examenului clinic al pacientului purtător de AnDM
în stabilirea diagnosticului
- să analizeze şi să interpreteze corect datele obtinute din examenele complementare specifice
- să utilizeze rezultatele obţinute în urma examenului clinic şi a examenelor complementare în
stabilirea obiectivelor şi planului de tratament al anomaliei diagnosticate
c. în vederea instituirii unui tratament ortodontic
- să cunoască şi să efectueze etapele preortodontice de stomatologie generală preventivă şi
endodontică
- să cunoască şi să efectueze tehnicile ortodontice preventive şi interceptive
- să explice pacientului necesitatea instituirii tratamentului ortodontic
- să explice pacientului avantajele instituirii tratamentului ortodontic
- să explice pacientului riscurile şi complicaţiile neefectuării unui tratament ortodontic
j. să fie un membru activ în cadrul programului de dispensarizare postortodontică şi de educaţie
a pacientului în ceea ce priveşte igiena orală
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale
pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
tema 1 Terminologia ortodontică. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 2ore
tema.2. Anodonţiile 2ore
tema.3. Dinţii supranumerari
2 ore
tema.4. Rotaţia dentară. Incluzia dentară. Transmigraţia dentară
2ore
tema.5. Reincluzia dentară.Ectopia dentară .Transpoziţia dentară Diastema interincisivă
2ore
tema.6. Dizarmonia dento-alveolară (DDA)
2ore
tema.7. Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie
2ore
tema.8. Sindromul compresie de maxilar cu înghesuire. Laterodeviaţia şi laterognaţia
mandibulară
2ore
tema.9. Ocluzia deschisă funcţională şi anatomică (dismetabolică)
2ore
tema.10. Ocluzia adâncă acoperită, clasa II/2 Angle. Ocluzia prăbuşită (coborâtă)
2ore
tema.11. Sindromul progenic, clasa aIII-a Angle: definiţie, manifestări clinice şi examene
2ore
tema.12. Sindromul progenic, clasa aIII-a Angle: tratament. Retrognatismul mandibular
2ore
tema.13. Despicăturile labio-maxilo-palatine
2ore
tema.14. Tratamentul complex al anomaliilor dento-maxilare la tineri şi adulţi
4 ore
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Examenul clinic, morfologic şi funcţional al pacienţilor cu An DM (completarea foii de
observaţie)
6 ore
Analiza modelelor de studiu
9 ore
Examenul fotostatic
3 ore
Analiza ortopantomogramei
6 ore
Analiza teleradiografiei de profil şi de faţă
6 ore
Elementele constructive şi caracteristicile desenului aparatelor ortodontice utilizate în
corectarea diferitelor tipuri de AnDM
6ore
Prezentare segmentară de caz pe anomalii
48 ore
Aplicarea de mici măsuri de ortodonţie preventivă şi interceptivă
6 ore
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Rauten Anne-Marie, Olteanu Mădălina, Maglaviceanu Camelia. Ortodonţie.Ed.
Universitară Craiova, 2011
2. Cuţui M., Rauten Anne-Marie. Caiet de lucrări practice de ortodonţie. Ed Med. Univ.
Craiova, 2008
3. Dorobăţ Valentina, Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Ed Medicală, 2003.
4. Ionescu Ecaterina. Anomaliile dentare. Ed. Cartea Univ. Bucureşti, 2005.
5. Boboc G. Anomaliile dentomaxilare. Ed Med. Bucureşti 1971.
6. Glăvan Florica, Moise M., Bratu Cristina. Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială. Ed.
Eubeea, 2008
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
5
Facultatea de
Medicină din
Bv. 1 Mai nr
66-68, etajul I
Ultimele două
săptămăni din
semestru
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
ortodonţie
În funcţie de
necesităţile studenţilor
Program de Facultatea de Prima zi de Şef lucr. dr.
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Medicină din
Bv. 1 Mai nr
66-68, etajul I
luni din
fiecare lună
de la 10-12
Anne-Marie
Rauten
Program
pentru
studenţii
slab
pregătiţi
Facultatea de
Medicină din
Bv. 1 Mai nr
66-68, etajul
A 2-a zi de
luni din
fiecare lună
de la 10 la 12
Şef lucr. dr.
Anne-Marie
Rauten
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test Oral si test
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Oral
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ::II CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A 3-a zi de luni din fiecare lună
ora 10-12
Facultatea de Medicină din Bv. 1
Mai nr 66-68, etajul I
Şef lucr. dr. Anne-Marie
Rauten
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. univ. dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef lucr. dr. Rauten Anne marie
Notă: 181) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
182) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 183) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
184) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
185) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină dentară
Denumirea disciplinei REABILITARE ORALĂ ŞI URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE
Codul disciplinei MD61206
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelu
l de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total
ore
[săpt/se
m]
Credite4)
C S L Total
pe sem
Sapt Total
pe sem
L I an VI DS DI 2 4 90 4 60 10/150 6
L II an
VI
DS DI 2 6 120 2 30 10/150 6
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele Sanda Mihaela Popescu
Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Catedra/Departamentul FMD 1
Titlul ştiinţific Doctor în Medicină
Gradul didactic Conferentiar universitar
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de bază
Colaboratori Asist. univ. Drăghici Emma Cristina
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
Dezvoltarea capacităţilor de diagnostic şi planificare secvenţială a tratamentului stomatologic în
reabilitarea orală.
Însuşirea obiectivelor şi conceptelor de reabilitare orală complexă: reabilitarea odontală,
reabilitarea parodontală, reabilitarea ocluzală, intervenţii chirurgicale, restaurări protetice în
reabilitarea orală complexă, reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu nevoi speciale, reabilitarea
orală în cazul pacienţilor cu risc în practica stomatologică.
Însuşirea conceptelor de management al urgenţelor medico-chirurgicale care pot apare în
cabinetul de medicină dentară.
Obiective specifice; la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
Însuşirea metodologiei culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui
diagnostic corect şi complet. Dobândirea abilităţilor de comunicare cu pacientul în vederea
obţinerii acordului informat pentru tratamentul de reabilitare orală.
Dobândirea abilităţilor de planificare secvenţială a tratamentului complet şi complex de
reabilitare orală, individualizat în funcţie de particularităţle pacientului.
Recunoaşterea riscului medical şi însuşirea principiilor de evaluare şi tratament stomatologic al
pacientului cu risc medical. Însuşirea conceptelor şi dezvoltarea abilităţilor de management al
urgenţelor medico-chirurgicale în medicina dentară.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care
face parte disciplina)
V.1. Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul va deţine următoarele competenţe:
Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui
diagnostic corect şi complet.
Să-şi însuşească obiectivele şi conceptele de reabilitare orală complexă.
Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru tratamentul secvenţial în reabilitarea orală:
tratamentul fazei acute, tratamentul de control al afecţiunilor oro-dentare, tratamentul definitiv,
tratamentul de menţinere.
Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu nevoi
speciale.
Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală individualizată.
Să stăpânească cunoştinţele necesare pentru reabilitarea orală în cazul pacienţilor cu risc în
practica stomatologică.
Să-şi însuşească conceptele de management al urgenţelor medico-chirurgicale care pot apare în
cabinetul de medicină dentară.
V.2. Abilităţi dobândite
V.2.1. Abilităţi tehnice
Să identifice motivul principal care a adus pacientul la consultaţie şi obţină istoricul acestei boli în
contextul istoricului medical global al pacientului.
Să redacteze un dosar cuprinzând datele medicale ale pacientului şi să înregistreze cu precizie
derularea tratamentului.
Să identifice tulburările de comportament ale pacientului (inclusiv anxietatea).
Să implementeze un chestionar medical sau să consulte medicul curant al pacientului pentru
clarificarea unor chestiuni relative la starea de sănătate generală a acestuia.
Să realizeze un examen extra oral şi unul intraoral adecvat pentru pacient, inclusiv să evalueze
semnele vitale, şi să înregistreze în scris rezultatele.
Să realizeze şi să redacteze examenului complet al stării de sănătate a dinţilor, a parodonţiului şi a
mucoasei orale.
Să interpreteze radiografiile dentare şi să indice alte forme de imagistică medicală pertinente
pentru medicul dentist.
Să prescrie examenele clinice de laborator şi a alte tehnici şi proceduri de diagnostic, asigurându-
se de fiabilitatea şi de validitatea acestora şi să interpreteze rezultatele obţinute.
Să realizeze modele de studiu şi să le monteze în funcţie de relaţiile interocluzale.
Să evalueze funcţia salivară. Să evalueze durerea oro-facială.
Să recunoască semnele de abuz, de maltratare sau de abandon ale pacienţilor şi să informeze
instanţele legale competente.
Să obţină un consimţământ ferm din partea pacientului.
Să identifice toate bolile generale şi să aprecieze măsura în care acestea sau tratamentul lor va
afecta derularea îngrijirilor dentare.
Să localizeze leziunile carioase şi uzura dentară, să aprecieze întinderea şi gravitatea acestora.
Să diagnosticheze anomaliile de formă a dinţilor şi parodonţiului susceptibile de compromiterea
sănătăţii parodontale, a funcţiei sau a esteticii şi să recunoască situaţiile când va trebui să
intervină.
Să diferenţieze între pulpa dentară sănătoasă şi cea afectată şi să recunoască situaţiilor când va
trebui să intervină.
Să recunoacă semnele clinice ale maladiilor sau ale tulburărilor mucoasei orale, inclusiv
neoplaziile şi identificarea situaţiilor care necesită intervenţie.
Să facă diagnosticarea problemelor maxilo-faciale, recunoaşterea semnelor clinice de durere
cranio-facială acută sau cronică, indiferent de origine: somatică, neurologică sau psihiatrică;
identificarea şi diagnosticarea situaţiilor care necesită intervenţia unui medic dentist sau a altui
specialist.
Să identifice exigenţele estetice ale pacientului şi să determine nivelul până la care ele pot fi
satisfăcute.
Să efectueze un bilanţ ortodontic.
Să pună diagnosticul tulburărilor articulaţiei temporo-mandibulare.
Să pună diagnosticul urgenţelor medicale.
Să dezvolte şi să instituie strategii eficiente pentru prevenirea urgenţelor medicale şi dentare apărute în
timpul exercitării profesiei, şi să stabilească protocoale pentru tratamentul acestor urgenţe, dacă ele
eventual survin.
Să practice tehnici de reanimare şi să trateze imediat, prin mijloace tehnice adecvate, stopul
cardiac, şocul anafilactic, obstrucţia căilor aeriene superioare, pierderea cunoştinţei, criza
epileptică, hemoragia, inhalarea sau ingestia corpilor străini, hipoglicemia şi coma diabetică sau
alte urgenţe medicale ce pot interveni în cabinetul dentar.
Să diagnosticheze şi să trateze urgenţele dentare de origine pulpară, parodontică sau traumatică.
Să diagnosticheze şi să se adreseze cât mai urgent specialistului competent pentru urgenţele
medicale sau orofaciale care nu sunt de competenţa normală a unui medic dentist.
Să dobândească abilităţile de planificare secvenţială a tratamentului complet şi complex de
reabilitare orală, individualizat în funcţie de particularităţle pacientului.
Să recunoască riscul medical şi să-şi însuşească principiile de evaluare şi tratament stomatologic
al pacientului cu risc medical.
V.2.2. Abilităţi de comunicare
Să stabilească o relaţie practician-pacient care să permită o ofertă de îngrijire eficace.
Să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea datelor necesare
formulării unui diagnostic corect şi complet.
Să dobândească abilitatea de comunicare cu pacientul pentru obţinerea acordului informat pentru
tratamentul de reabilitare orală.
Să dobândească următoarele abilităţi:
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta şi
tehnicianul dentar
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile
profesionale fondate pe date ştiinţifice actuale
b. comportament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale
competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale
pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica
medicinei dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Semestrul I
1. Metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui
diagnostic corect şi complet
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să stăpânească modalitatea de completare a fişei pacientului în reabilitarea orală
Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru
formularea unui diagnostic corect şi complet
2
2. Metodologia utilizării datelor anamnestice în vederea solicitării examenelor
complementare.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să folosească datele anamnestice astfel încât să solicite şi să interpreteze examenele
complementare necesare stabilirii diagnosticului complet şi corect
2
3. Elaborarea diagnosticului şi prognosticului în reabilitarea orală şi conceperea planului
de tratament individualizat. Obţinerea consimţământului informat.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să elaboreze diagnosticul şi prognosticul în reabilitarea orală şi să conceapă planul
de tratament individualizat.
Să obţină consimţământul informat scris, respectând termenii legali ai acestuia.
2
4. Secvenţializarea planului de tratament complex în reabilitarea orală. Evaluarea stării de
sănătate generală a pacientului şi stabilirea posibilităţilor de realizare a planului de
tratament stomatologic complex în funcţie de afecţiunile generale ale pacientului.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să realizeze secvenţa planului de tratament complex.
Să cunoască interrelaţia stare de sănătate generală - tratament stomatologic şi
impactul acesteia asupra planului de tratament complex de reabilitare orală.
2
5. Evaluarea pacientului cu afecţiuni acute oro-dentare.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să definească urgenţa stomatologică şi problema stomatologică presantă.
Să recunoască profilul pacientului care se prezintă cu urgenţă oro-dentară.
2
6. Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.
Să cunoască planificarea tratamentului afecţiunilor acute oro-dentare.
Să realizeze documentarea tratamentului de fază acută şi urmărirea pacientului.
2
7. Controlul cariei dentare şi afecţiunilor parodontale – etapă a planului de tratament
complex.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască modalităţi de control al cariei dentare, individualizat, în funcţie de
gradul de risc cariogen.
Să cunoască modalităţi de control al bolilor parodontale marginale cronice –
tratamentul iniţial.
2
8. Controlul afecţiunilor cronice pulpare şi periapicale. Echilibrarea ocluziei dentare.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să-şi însuşească algoritmul terapeutic în cazul afecţiunilor pulpare şi periapicale
cronice.
Să sintetizeze etapa de stabilizare a ocluziei dentare în cadrul planului de tratament
complex.
1
Evaluare periodică –test scris 1
9. Etapa de tratament definitiv în cadrul planului de tratament complex de reabilitare
orală.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să-şi însuşească algoritmul decizional al fazei de tratament cu caracter definitiv din
cadrul planului de tratament complex din reabilitarea orală.
2
10. Tratamentele stomatologice elective din cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Ia decizii de includere a terapiilor elective de stomatologie estetică, endodontice
elective, extracţiile şi alte intervenţii chirurgicale elective, tehnicile de reabilitare
ocluzală, reabilitarea odontală prin microproteze.
2
11. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii intercalate.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
intercalate.
2
12. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii şi parodontopatii marginale.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii şi
parodontopatii marginale.
2
13. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
terminale.
2
14. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii totale.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
totale.
2
15. Etapa de menţinere a rezultatelor tratamentului – etapă cheie în cadrul planului de
tratament complex de reabilitare orală.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască tehnicile de evaluare posttratament.
Să facă educaţia pacientului pentru sănătate generală şi oro-dentară.
1
Dezbateri, clarificări, consultaţii 1
Semestrul II
1. Reabilitarea orală la pacienţii cu uzură dentară.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu uzură
dentară.
2
2. Reabilitarea orală la pacienţii cu anomalii dento-maxilare.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu anomalii
dento-maxilare.
2
3. Reabilitarea orală la pacienţii cu nevoi speciale.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu nevoi
speciale.
Să adapteze planul de tratament în funcţie de starea de sănătate generală a
pacientului.
2
4. Individualizarea tratamentului de reabilitare orală în funcţie de vârstă: pacientul copil,
pacientul adolescent, pacientul adult, pacientul vârstnic.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală în funcţie de
particularităţile cazului clinic generate de vârstă.
2
5. Reabilitarea orală la pacienţii cu dependenţe: fumători, alcoolici, dependenţi de
droguri sau medicamente.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu dependenţe.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate şi de
comportament ale pacientului determinate de dependenţa de care suferă.
2
6. Reabilitarea orală la pacientul anxios. Reabilitarea orală la pacientul cu probleme
financiare sau motivaţionale.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii anxioşi şi la
pacienţii cu probleme financiare sau motivaţionale.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de
comportament ale pacientului.
2
7. Managementul stomatologic al pacientului cu boli cardiovasculare. Profilaxia
endocarditei bacteriene. Managementul stomatologic al pacientului cu HTA.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
cardiovasculare.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
2
8. Managementul stomatologic al pacientului cu boli pulmonare. Managementul
stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice. Managementul
stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care
alăptează.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
1
Evaluare periodică –test scris 1
9. Managementul stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice.
Managementul stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care
alăptează.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
2
10. Managementul stomatologic al pacientului cu patologie imunologică. Managementul
stomatologic al pacientului cu boli hematologice şi oncologice.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
imunologice, boli hematologice şi oncologice.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
2
11. Managementul stomatologic al pacientului cu boli gastro-intestinale. Managementul
stomatologic al pacientului cu boli genito-urinare.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli gastro-
intestinale, boli genito-urinare.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
2
12. Dotarea cabinetului de medicină dentară pentru urgenţele medico-chirurgicale.
Managementul urgenţelor legate de anestezia locală în medicina dentară.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască necesarul de dotare a cabinetului de medicină dentară în vederea
managementului urgenţelor medicale ce pot apare în cabinetul de medicină dentară.
Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de
anestezia loco-regională în medicina dentară.
2
13. Managementul urgenţelor chirurgicale loco-regionale stomatologice.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de
intervenţiile chirurgicale realizate în cabinetul de medicina dentară.
2
14. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale cardiovasculare, neurologice şi ale
bolilor de nutriţie şi metabolism.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale
cardiovasculare, neurologice şi ale bolilor de nutriţie şi metabolism care pot apare
în cabinetul de medicină dentară.
2
15. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale respiratorii, alergice, endocrine.
Obiective operaţionale. La sfârşitul cursului, studentul va fi capabil:
Să cunoască noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale
respiratorii, alergice, endocrine care pot apare în cabinetul de medicină dentară.
1
Dezbateri, clarificări, consultaţii 1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Semestrul I
1. Metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru formularea unui
diagnostic corect şi complet
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să stăpânească modalitatea de completare a fişei pacientului în reabilitarea orală.
Să aleagă tehnica corectă anamnestică, în funcţie de cazul clinic, chestionarul
medical sau interviul medical.
Să măsoare semnele vitale.
Să evalueze pacientul, prin interpretarea corectă a datelor clinice.
Să stăpânească metodologia culegerii datelor anamnestice şi semiologice pentru
formularea unui diagnostic corect şi complet.
4
2. Metodologia utilizării datelor anamnestice în vederea solicitării examenelor
complementare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să folosească datele anamnestice astfel încât să solicite şi să interpreteze examenele
complementare necesare stabilirii diagnosticului complet şi corect.
Să deprindă metodologia de interpretare corectă a rezultatelor examenelor
complementare.
Să deprindă metodologia de comunicare cu medicii de diferite specialităţi în vederea
obţinerii datelor necesare stabilirii diagnosticului complex în reabilitarea orală.
Să foloseascăcorect informaţia obţinuită în urma interpretării examenelor
complementare în stabilirea planului de tratament optim de reabilitare orală.
4
3. Elaborarea diagnosticului şi prognosticului în reabilitarea orală şi conceperea planului
de tratament individualizat. Obţinerea consimţământului informat.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să elaboreze diagnosticul şi prognosticul în reabilitarea orală şi să conceapă planul
de tratament individualizat.
Să obţină consimţământul informat scris, respectând termenii legali ai acestuia.
4
4. Secvenţializarea planului de tratament complex în reabilitarea orală. Evaluarea stării de
sănătate generală a pacientului şi stabilirea posibilităţilor de realizare a planului de
tratament stomatologic complex în funcţie de afecţiunile generale ale pacientului.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să realizeze secvenţa planului de tratament complex.
Să cunoască interrelaţia stare de sănătate generală - tratament stomatologic şi
impactul acesteia asupra planului de tratament complex de reabilitare orală.
4
5. Evaluarea pacientului cu afecţiuni acute oro-dentare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să recunoască urgenţa stomatologică şi problema stomatologică presantă.
Să evalueze pacientul cu urgenţă stomatologică.
Să recunoască profilul pacientului care se prezintă cu urgenţă oro-dentară.
4
6. Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor oro-dentare acute.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să stabilească diagnosticul şi planul de tratament al pacientului cu urgenţă
stomatologică.
Să realizeze documentarea tratamentului de fază acută şi urmărirea pacientului.
4
7. Controlul cariei dentare şi afecţiunilor parodontale – etapă a planului de tratament
complex.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să evalueze şi să încadreze pacientul cu carie dentară în funcţie de riscul cariogen.
Să aplice diferite modalităţi de control al cariei dentare, individualizat, în funcţie de
gradul de risc cariogen.
Să evalueze şi să încadreze pacientul cu boală parodontală în funcţie de risc şi
prognosticul de evoluţie a bolii pe termen lung.
Să aplice diferite modalităţi de control al bolilor parodontale, individualizat, în
funcţie de cazul clinic.
Să documenteze în fişa de tratament planul de control al afecţiunilor odonto-
parodontale.
4
8. Controlul afecţiunilor cronice pulpare şi periapicale. Echilibrarea ocluziei dentare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să folosească algoritmul terapeutic optim în cazul afecţiunilor pulpare şi
periapicale cronice.
Să aplice tehnici de echilibrare ocluzală în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală.
4
9. Etapa de tratament definitiv în cadrul planului de tratament complex de reabilitare
orală.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aplice algoritmul decizional al fazei de tratament cu caracter definitiv din cadrul
planului de tratament complex din reabilitarea orală.
4
10. Tratamentele stomatologice elective din cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să ia decizii de includere a terapiilor elective de stomatologie estetică, endodontice
elective, extracţiile şi alte intervenţii chirurgicale elective, tehnicile de reabilitare
ocluzală, reabilitarea odontală prin microproteze.
4
11. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii intercalate.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
intercalate.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
4
12. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii şi parodontopatii marginale.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală protetică la pacienţii cu
edentaţii şi parodontopatii marginale.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
4
13. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
terminale.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
4
14. Etapa de înlocuire a dinţilor absenţi în cadrul planului de tratament complex de
reabilitare orală. Reabilitarea orală la pacienţii cu edentaţii terminale.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu edentaţii
totale.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
4
15. Etapa de menţinere a rezultatelor tratamentului – etapă cheie în cadrul planului de
tratament complex de reabilitare orală.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aplice tehnicile de evaluare posttratament.
Să facă educaţia pacientului pentru sănătate generală şi oro-dentară.
4
Semestrul II
1. Reabilitarea orală la pacienţii cu uzură dentară.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu uzură
dentară.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
6
2. Reabilitarea orală la pacienţii cu anomalii dento-maxilare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu anomalii
dento-maxilare.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
6
3. Reabilitarea orală la pacienţii cu nevoi speciale.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu nevoi
speciale.
Să adapteze planul de tratament în funcţie de starea de sănătate generală a
pacientului.
6
4. Individualizarea tratamentului de reabilitare orală în funcţie de vârstă: pacientul copil,
pacientul adolescent, pacientul adult, pacientul vârstnic.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală în funcţie de
particularităţile cazului clinic generate de vârstă.
Să completeze corect fişa de laborator cu comanda pentru realizarea lucrării
protetice respective.
6
5. Reabilitarea orală la pacienţii cu dependenţe: fumători, alcoolici, dependenţi de
droguri sau medicamente.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu dependenţe.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate şi de
comportament ale pacientului determinate de dependenţa de care suferă.
6
6. Reabilitarea orală la pacientul anxios. Reabilitarea orală la pacientul cu probleme
financiare sau motivaţionale.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii anxioşi şi la
pacienţii cu probleme financiare sau motivaţionale.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de
comportament ale pacientului.
6
7. Managementul stomatologic al pacientului cu boli cardiovasculare. Profilaxia
endocarditei bacteriene. Managementul stomatologic al pacientului cu HTA.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
cardiovasculare.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
6
8. Managementul stomatologic al pacientului cu boli pulmonare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
pulmonare.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
6
generală ale pacientului.
9. Managementul stomatologic al pacientului cu boli endocrine şi metabolice.
Managementul stomatologic al pacientei însărcinate sau care alăptează.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
pulmonare, boli endocrine şi metabolice şi la pacientele însărcinate sau care
alăptează.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
6
10. Managementul stomatologic al pacientului cu patologie imunologică. Managementul
stomatologic al pacientului cu boli hematologice şi oncologice.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli
imunologice, boli hematologice şi oncologice.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
6
11. Managementul stomatologic al pacientului cu boli gastro-intestinale. Managementul
stomatologic al pacientului cu boli genito-urinare.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aleagă opţiunea terapeutică optimă de reabilitare orală la pacienţii cu boli gastro-
intestinale, boli genito-urinare.
Să adapteze planul de tratament complex în funcţie de problemele de sănătate
generală ale pacientului.
6
12. Dotarea cabinetului de medicină dentară pentru urgenţele medico-chirurgicale.
Managementul urgenţelor legate de anestezia locală în medicina dentară.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să realizeze planul dotare a cabinetului de medicină dentară în vederea
managementului urgenţelor medicale ce pot apare în cabinetul de medicină dentară.
Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de anestezia
loco-regională în medicina dentară.
6
13. Managementul urgenţelor chirurgicale loco-regionale stomatologice.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor determinate de
intervenţiile chirurgicale realizate în cabinetul de medicina dentară.
6
14. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale cardiovasculare, neurologice şi ale
bolilor de nutriţie şi metabolism.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale
cardiovasculare, neurologice şi ale bolilor de nutriţie şi metabolism care pot apare
în cabinetul de medicină dentară.
6
15. Managementul urgenţelor medico-chirurgicale respiratorii, alergice, endocrine.
Obiective operaţionale. La finalul lucrării practice, studentul va fi capabil:
Să aplice noţiunile de bază ale managementului urgenţelor medico-chirurgicale
respiratorii, alergice, endocrine care pot apare în cabinetul de medicină dentară.
6
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Reabilitare Orală – Curs pentru studenţii anului VI, Sanda Mihaela Popescu, Ed. Medicală
Universitară, Craiova, 2008, 2012
2. Reabilitare Orală – Îndrumător de stagiu clinic, Sanda Mihaela Popescu, Ed. Medicală
Universitară, Craiova, 2008
3. Legea nr. 95/2006. Titlul XV. Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de
produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Acordul pacientului informat. Editura Best
Publishing România 2006.
4. Reabilitare orală – curs, Dumitru Oltean, Vanda Roxana Nimigean, Anca Mihaela Oltean, Editura
Universitară Carol Davila – Bucureşti, 2007
5. Atitudinea de urgenţă în medicina dentară, Carmen Todea, Editura Brumar, Timişoara, 2003
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru
în grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs
prelegere, dezbaterea, problematizarea, analiza, sinteza, compararea,
generalizarea, învăţarea interactivă în scopul realizării feedback-ului, explicarea
unor probleme evidenţiate de studenţi, consultaţia, prezentări pe videoproiector
Lucrari practice aplicaţii practice, executarea unor manopere terapeutice, activitatea în echipă,
explicaţia, dezbaterea, prezentarea şi discutarea cazurilor clinice, problematizarea
Studiu
individual
Tip de activitate Nr ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs 10
2. Studiu după ma nual, suport de curs 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 10
4. Documentare suplimentară în bibliotecă 10
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator 10
6. Realizare de referate, eseuri 4
7. Pregătire lucrări/teme de control 4
8. Pregătire prezentări orale 2
9. Pregătire examinare finală 10
10. Consultaţii 4
11. Documentare pe teren 6
12. Documentare pe internet 8
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice 2
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe
Nr.
absenţe
care se
pot
recupera
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
3 pe
fiecare
semestru
Disciplină La sfârşitul
semestrului,
ultima
săptămână de
activitate
didactică
Cadrele
didactice care
susţin
activitatea la
disciplina de
Reabilitare
orală
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
Program de
consultaţii/
cerc
ştiinţific
studenţesc
Disciplină
Marţi 11-13
În raport cu
solicitările
studenţilor
Conf. Dr.
Sanda
Mihaela
Popescu
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
Program
pentru
studenţii
slab
Disciplină
Marţi 11-13
În raport cu
solicitările
studenţilor
Conf. Dr.
Sanda
Mihaela
Popescu
În funcţie de tematica
lucrării practice şi de
orarul studenţilor
pregătiţi
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Scris Scris 50%
Lucrări
practice
Aplicaţie
practică
Aplicaţie
practică
Prezentare de caz
clinic 50%
Examen 10% 10% 80%
Verificare
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Marţi 10-12 Disciplină Conf. Dr. Sanda Mihaela
Popescu
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf. Dr. Popescu Sanda
Mihaela
Prof. Dr. Mercuţ Veronica Conf. Dr. Popescu Sanda Mihaela
Notă: 186) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
187) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din
domeniu)/ DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 188) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
189) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu
individual).
190) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
FIŞA DISCIPLINEI
(Această fică corespunde modelului ARACIS)
II.. IINNFFOORRMMAAŢŢIIII GGEENNEERRAALLEE
Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
Facultatea MEDICINA DENTARĂ
Domeniul de licenţă SANATATE
Programul de studii Medicină Dentară
Denumirea disciplinei PATOLOGIE ORALĂ
Codul disciplinei MD6107
Anul de studiu VI
IIII.. SSTTRRUUCCTTUURRAA DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Nivelul
de
studii1)
Sem.
Tip2)
(conţin
ut)
Tip3)
(obligati
vitate)
Activităţi normate
[ore/săpt.]
coordonate de cadrele
didactice
Activităţi
studiu
individual
ore/săpt
Total ore
[săpt/sem] Credite4)
C S L Total Sem I Sem II Total
L I DS DI 2 2 4 5
IIIIII.. TTIITTUULLAARR DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
Numele şi prenumele PITRU ALLMA ROXANA
Instituţia Facultatea de Medicină Dentară, UMF Craiova
Departamentul 2
Titlul ştiinţific Doctor în Stiinte medicale
Gradul didactic Sef de lucrări
Încadrarea (norma de
bază/asociat)
Norma de Bază
Colaboratori
IIVV.. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
Obiective generale:
1. Cunoaşterea structurii histologice şi a morfologiei normale a mucoasei orale.
2. Cunoaşterea mecanismelor de apărare de la nivelul cavităţii orale.
3. Cunoaşterea leziunilor fundamentale ale mucoasei orale, a variaţiilor fiziologice ale normalului, a
afecţiunilor mucoasei orale, precum şi a manifestărilor orale din cadrul unor afecţiuni sistemice.
Obiective specifice: la finalizarea disciplinei studentul(a) va fi capabil(ă):
1. Cunoaşterea aspectului normal al mucoasei cavităţii bucale şi variantele normalului.
2. Cunoaşterea şi depistarea factorilor favorizanţi ai malignizării, a afecţiunilor cu potenţial de malignizare,
a leziunilor premaligne şi a principalelor forme de debut ale cancerului oral. Efectuarea controlului
oncologic preventiv în cabinetul de medicină dentară.
3. Elaborarea diagnosticului clinic pozitiv, etiologic, diferenţial şi evolutiv al principalelor afecţiuni ale
mucoasei cavităţii orale.
4. Elaborarea conduitei de tratament în afecţiunile mucoasei cavităţii orale.
VV.. CCOOMMPPEETTEENNŢŢEELLEE SSPPEECCIIFFIICCEE (vizează competenţele asigurate de programul de studii din care face
parte disciplina)
V.1Cunoştinţe teoretice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
1. Să cunoască aspectul normal al cavitătii bucale si variantele normalului.
2. Să cunoască si eventual să poată suprima factorii locali favorizanți ai malignizarii.
3. Să cunoască leziunile cu potențial de malignizare, premaligne si principalele forme de debut ale
carcinomului oral în vederea efectuării controlului oncologic preventiv în cabinetul stomatologic.
4. Să cunoască principalele afecțiuni medicale ale cavității bucale, în general, și ale mucoasei bucale în
special.
V.2Abilităţi dobândite:
V.2.1. Abilităţi tehnice
La finalizarea cursului studentul trebuie să:
- Să realizeze corect si complet anamneza pacientului
- Să realizeze examinarea exoorala si intraorală a pacientului si să realizeze în scris rezultatele
- Să precizeze examenele paraclinice complementare necesare diagnosticului, să realizeze anumite
examene complementare specifice identificării leziunilor de mucoasă orală si să interpreteze rezultatele
- Să cunoască si eventual să poată suprima factorii locali favorizan si ai malignizarii.
- Să elaboreze un plan de tratament si chiar să trateze o parte din afectiunile care sunt cuprinse în ghidul de
competente profesionale ale medicului stomatolog.
V.2.2. Abilităţi de comunicare.
La finalizarea cursului studentul trebuie să aibă următoarele abilităţi de comunicare
a. comportament profesional
- să dovedească o atitudine profesională faţă de pacient şi echipa de lucru
- să coordoneze activitatea în cabinetul de medicină dentară prin colaborare cu asistenta
- să instituie şi să menţină un climat de lucru lipsit de pericole
- să cunoasă importanţa educaţiei medicale continue pentru a-şi dezvolta capacităţile profesionale fondate
pe date ştiinţifice actuale
b. compotament etic şi jurisprudenţă
- să aplice principiile etice legate de practica medicală dentară
- să respecte drepturile pacienţilor
- să recunoască semnele de abuz sau maltratare a pacienţilor şi să informeze instanţele legale competente
- să acorde prioritate acelor opţiuni de tratament care răspund nevoilor individuale ale pacientului
- să respecte pacienţii şi colegii fără discriminare
- să respecte procedurile juridice, legale, administrative şi direcţiile de conduită în practica medicinei
dentare
c. capacitate de comunicare şi relaţionare
- să-şi însuşească şi să utilizeze corect vocabularul medical
- să comunice cu pacientul şi cu aparţinătorii acestuia
- să identifice factorii sociologici şi culturali care provoacă o maladie dentară sau o disfuncţie
- să interrelaţioneze cu medicii altor specialităţi
- să menţină o atmosferă de lucru constructivă, lipsită de stres
VVII.. CCOONNŢŢIINNUUTTUULL DDIISSCCIIPPLLIINNEEII
VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore
Cap.1 Examinarea clinică si diagnosticul în patologia orală
Tema1.Examinarea clinică si diagnosticul în patologia orală
2
Tema2. Structura histologică a mucoasei normale. Leziuni histologice ale epiteliului şi ţesutului
conjunctiv din corion, modificări ale ţesutului conjunctiv din corion.
2
Cap.2 Morfologia mucoasei orale
Tema 3 Morfologia mucoasei orale.Variaţii ale normalului la nivelul mucoasei orale de
etiologie necunoscută.
2
Cap.3 Leziuni premaligne si leziuni cu potential de malignizare
Tema 4 Leziuni premaligne si leziuni cu potential de malignizare
2
Tema 5 Lichenul plan oral. Reacţii lichenoide
Tema 6 Lupusul eritematos. Leziuni cu potenţial de malignizare şi leziuni premaligne ale
mucoasei.
Cap.4 Afectiuni veziculo-buloase
Tema 7 Afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale.
- Clasificarea afectiunilor veziculo-buloase
- Mecanismul de formare al bulelor
Tema 8 Afecţiunile veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie virală
Tema 9 Afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie autoimună
Evaluare periodică – test grilă
Cap.5 Aftele si aftozele
Tema 10 Aftele bucale cronice recidivante
Cap 6 Infecţii micotice ale mucoasei orale Tema 11 Candidoza bucală acută şi cronică.
Cap 7 Hipertrofiile gingivale
Tema 12 Hipertrofii gingivale şi gingivite.
Cap.8 Leziuni pigmentare ale mucoasei
Tema 13 Leziuni pigmentare al mucoasei orale
- pigmentări melanozice ale mucoasei orale
- pigmentări nemelanozice ale mucoasei orale
- forme de debut si aspectul clinic al melanomului malign
- pigmentările orale în cursul intoxicatiilor cronice cu metale si metaloizi
Cap 9 Leziuni traumatice ale mucoasei orale
Tema 14 Leziuni traumatice ale mucoasei orale
- factori etiologici implicati în aparitia leziunilor
- aspectul clinic al leziunilor determinate de traumatismele mecanice
- aspectul clinic al leziunilor traumatice provocate de arsuri termice
- aspectul clinic si conduita de tratament în cazul hiperplaziilor epitelio-conjunctive
Cap. 10 Xerostomia
Tema 15 Xerostomia
- etiologia hiposialiilor
- aspectul clinic al mucoasei orale în caz de xerostomie
- conduita de tratament în cazul xerostomiilor
- principalele afecţiuni autoimune ale glandelor salivare
- examenul salivei.
Cap.11 Debutul carcinomului de mucoasă
Tema 16 Debutul carcinomului de mucoasă. Examenul oncologic preventiv.
- principalele leziuni de debut ale carcinomului de mucoasă
- examenul oncologic preventiv
- zonele de mare risc de aparitie a carcinomului de mucoasă de la nivelul cavitătii orale
Dezbateri, clarificări, consultatii
2
2
2
2
2
1
2
2
1
1
1
1
1
1
1
VI.2 LUCRARI PRACTICE (subiecte/teme) Nr. ore
Tema 1 Metodologia examinării pacientului. 2
Tema 2 Etapele alcătuirii diagnosticului în Patologia Orală 2
Tema 3 Foaia de observatie si particularitătile ei 2
Tema 4 Examene complementare 2
Tema 5 Variaţii ale normalului şi leziuni fără semnificaţie patologică.
Tema 6 Leziuni cu potenţial de malignizare şi precancerul cavităţii orale.
2
2
Tema 7 Lichenul plan oral. 2
Tema 8 Diagnostic şi tratament în afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie
virală: primoinfecţia herpetică, herpesul recidivant, varicela, zona Zoster, boala „Gură-Mână-
Picior”, herpangina.
2
Tema 9 Diagnostic şi tratament în afecţiuni veziculo-buloase ale mucoasei orale de etiologie
autoimună: eritemul polimorf, sindromul Stevens-Johnson, pemfigusul vulgar, pemfigoidul
cicatricial, pemfigoidul bulos, lichenul plan bulos.
2
Tema 10 Diagnostic şi tratament în aftele bucale cronice recidivante şi maladia Behcet. 2
Tema 11 Diagnostic şi tratament în candidozele bucale acute şi cronice. 2
Tema 12 Diagnostic şi tratament în gingivite şi gingivostomatite acute şi subacute, în
gingivitele cronice simple, în gingivitele cronice hiperplazice.
2
Tema 13 Diagnostic şi tratament în xerostomie şi în afecţiuni autoimune ale glandelor salivare.
Examenul salivei cantitativ, calitativ şi microbiologic.
2
Tema 14 Leziuni pigmentare ale mucoasei orale.Interpretare diapozitive. Prezentări de cazuri
clinice.
2
Tema 15 Expunere de diapozitive. Prezentări de caz 2
VVIIII.. BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE
1. Cursul teoretic predat.
2. Gabriela Pătroi, Allma Roxana Pitru – Patologie orală. Curs. Ed.Universitară, Craiova, 2010
3. R. A. Cawson, E. W. Odell - Cawsons Essentials of Oral Pathology and Oral Medicine, Ed. Churchill
Livingstone, Londra, 2002.
4. C. Scully, SR Flint, SR Porter, KF Moos – Oral and Maxillofacial Diseases. An illustrated guide to the
diagnosis and management of diseases of the oral mucosa, gingivae, teeth, salivary glands, bones and
joints, Ed. Taylor Francis, Londra, 2004.
5. Ş. Ţovaru – Patologie orală stomatologică, Ed. Cerma, Bucureşti, 1999.
6. Ş. Ţovaru, Mihaela Ţovaru, Mariana Costache, Federica Demarosi – Medicină şi patologie orală, vol. I,
Ed. Qmed. Publishing , Bucureşti, 2008
7. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999.
8. M.A.O. Lewis, R.C.K. Jordan – Oral Medicine, Manson Publishing, 2004
9. Legea nr. 95/2006. Titlul XV. Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi
servicii medicale, sanitare şi farmaceutice. Acordul pacientului informat. Editura Best Publishing
România 2006.
10. D. Oltean, Gabriela Pătroi, M. Cuculescu – Stomatologie preventivă, Editura Anotimp, Bucureşti, 1996.
VVIIIIII.. RREEPPEERREE MMEETTOODDOOLLOOGGIICCEE
Forme de
activitate
Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în
grup, învăţare prin probleme/proiecte etc.
Curs prelegere, conversaţie euristică, dezbaterea, problematizarea
Lucrari practice aplicaţii practice, problematizarea
Studiu individual
Tip de activitate Nr. ore
1. Studiul şi descifrarea notiţelor de curs
2. Studiu după ma nual, suport de curs
3. Studiul bibliografiei minimale indicate
4. Documentare suplimentară în bibliotecă
5. Activitate de pregătire specifică seminar/ laborator
6. Realizare de referate, eseuri
7. Pregătire lucrări/teme de control
8. Pregătire prezentări orale
9. Pregătire examinare finală
10. Consultaţii
11. Documentare pe teren
12. Documentare pe internet
13. Comunicare şi colaborare pe platforme electronice
14. Alte activităţi
IIXX.. PPRROOGGRRAAMM DDEE RREECCUUPPEERRAARREE
Recuperări
absenţe Nr.
absenţe
Locul
desfăşurării Perioada Responsabil Programarea temelor
care se
pot
recupera
3
Sediul
disciplinei
Ultimele două
săptămâni din
sem I
S.L.dr.Pitru
AllmaRoxana
În functie de
necesitătile studentilor
Program de
consultaţii/
cerc ştiinţific
studenţesc
Sediul
disciplinei
Prima zi de joi
din fiecare
lună a
semestrului,
orele14-16
S.L.dr.Pitru
AllmaRoxana
Program
pentru
studenţii slab
pregătiţi
Sediul
disciplinei
A doua zi de
joi din fiecare
lună a
semestrului,
orele14-16
S.L.dr.Pitru
AllmaRoxana
XX.. EEVVAALLUUAARREE
Forma de
activitate
Evaluare
(scris, scris şi oral, oral, test, aplicaţie practică, altele) Procent din nota finală
Formativă Periodică Sumativă
Curs Oral Test grilă Test grilă
Lucrări
practice
Examen Oral Scris Scris
Verificare 20% 10% 70%
XXII.. PPRROOGGRRAAMMEE DDEE OORRIIEENNTTAARREE ŞŞII CCOONNSSIILLIIEERREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLĂĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
A treia zi de joi din fiecare lună a
semestrului, orele14-16 Sediul disciplinei S.L.dr.Pitru AllmaRoxana
XXIIII DDAATTEE SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE DDEESSPPRREE DDIISSCCIIPPLLIINNĂĂ
DDiisscciipplliinnee ssiimmiillaarree
BBaazzaa mmaatteerriiaallăă
Data avizării în departament:
Şef de departament,
NUME PRENUME
Coordonator program de studii,
NUME PRENUME
Titular disciplină,
NUME PRENUME
Conf.univ.dr. Tuculina Mihaela Prof. univ. dr. Mercuţ Veronica
Decan FMD
Sef de lucrări dr. Pitru Allma
Roxana
Notă: 191) Nivelul de studii - se alege una din variantele: L (licenţă)/ M (master)/ D (doctorat).
192) Tip (conţinut) - se alege una din variantele:
pentru nivelul de licenţă: DF (disciplină fundamentală)/ DD (disciplină din domeniu)/
DS (disciplină de specialitate)/ DC (disciplină complementară);
pentru nivelul de master: DA (disciplină de aprofundare)/ DS (disciplină de sinteză)/
DCA (disciplină de cunoaştere avansată). 193) Tip (obligativitate) - se alege una din variantele: DI (disciplină obligatorie)/ DO (disciplină
opţională)/ DFac (disciplină facultativă).
194) Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi studiu individual).
195) Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.
Recommended