View
230
Download
3
Category
Preview:
Citation preview
BOALA LYME “Boala cu 1000 de feţe"
1. Definiţie
2. Areal
3. Evoluţie
4. Tratament
5. Prevenţie
1
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
DEFINIŢIE
Boala Lyme este o boală infecţioasă produsă de o spirochetă
numită Borrelia burgdorferi care se transmite prin
muşcătura de capuşă.
Capuşa vectoare cel mai frecvent întâlnită în zona noastră
aparţine speciei Ixodes ricinus.
2
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
AREAL
3
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Arealul preferat de capuşe este reprezentat de:
parcuri
zone cu tufişuri, arbuşti
zone împădurite.
Climatul ideal este reprezentat de creşterile brusce de temperatură care urmează unor perioade ploioase.
Nu toate capuşele sunt infectate şi nu toate persoanele muşcate de capuşă se îmbolnavesc.
Ciclul de viaţă
Presupune existenţa a trei gazde, mamifere mari şi mici, şi
trecerea succesiva din faza de larvă în cea de nimfa şi apoi de
adult.
Femela adult depune ouă care se transformă în larve îi ciclul
se reia.
UNDE TE ADRESEZI?
Persoanele cu simptome care pot ridica suspiciunea de
Boala Lyme trebuie sa se prezinte la medicul infecţionist!
Aglomerarea altor servicii medicale este inutilă şi poate
prejudicia activitatea specifică acestora.
6
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
INCIDENŢA BOLII
Studii relativ recente au arătat o creştere a incidenţei bolii
în mai multe ţări, cum ar fi:
Germania
Olanda
UK
O mare parte a acestei creşteri poate fi atribuită unei
conştientizări sporite, rezultând un diagnostic şi o notificare
mai acurate.
Este cunoscut faptul ca diagnosticul este uneori
“supraevaluat”.
7
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
BOALA POATE EVOLUA ÎN TREI STADII
Stadiul I – Borrelioza incipientă, localizată
Stadiul II – Borrelioza Lyme diseminată
Stadiul III – Borrelioza Lyme cronică
8
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
STADIUL I – BORRELIOZA INCIPIENTĂ,
LOCALIZATĂ
Este caracterizată prin apariţia, la locul muşcăturii, a unei leziuni specifice, numite eritem migrator.
Această leziune iniţială apare la 60-80% din pacienţi.
Are un aspect caracteristic, de “ochi de bou” şi trebuie să atingă un diametru de minimum 5 cm.
9
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Eritem cronic migrator
ALTE MANIFESTĂRI ACUTE
Asemănătoare celor întâlnite în gripa cu un caracter intermitent:
Astenie
Febră
Cefalee
Uneori uşoară redoare a cefei
Dureri articulare sau/şi dureri musculare.
Uneorii poate aparea un Limfocitom borreliozic care se prezintă
sub forma unui nodul sau placa roşu-albăstruie, apărute de
regulă pe lobul urechii, mamelon sau scrot şi este mai frecvent
la copii (în special la nivelul urechii).
10
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
11
Manifestările din stadiul I apar
la 2 - 30 de zile după înţepătura
capuşei!
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
12
STADIUL II – BORRELIOZA LYME DISEMINATĂ
Spirocheta se poate răspândi prin vasele de sange şi limfatice
către alte ţesuturi:
alte structuri ale pielii
sistem nervos
musculo-scheletal
cardiac.
Atingerea oricăruia dintre aceste sisteme poate cauza o largă
varietate de manifestări clinice, apărute de la câteva
săptămâni până la peste un an de la infecţia iniţială.
13
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
MANIFESTĂRI CLINICE
Semne şi simptome generale, asemănătoare gripei, mai
severe decât în primul stadiu.
Leziuni secundare multiple la nivelul pielii, asemănătoare
eritemului migrator, dar mai mici decât leziunea iniţială.
Manifestări musculo-scheletale:
atacuri scurte, recurente (care revin), timp de săptămâni
sau luni
umflarea uneia sau mai multor articulaţii (uneori urmate de
artrita cronică la nivelul uneia sau mai multor articulaţii). 14
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
MANIFESTĂRI CLINICE
Neuroborrelioza incipientă:
Paralizie de nerv facial care poate fi bilaterală
Paralizii ale altor nervi cranieni
Meningita aseptică, limfocitară
Radiculoneuropatii (afectarea nervilor)
Encefalo - mielita - rar; ea trebuie confirmata prin evidentierea
unui titru mai mare de anticorpi fata de spiriocheta in LCR, fata
de ser.
Manifestari cardiace: debut brusc al unor tulburări de conducere,
cu durata de zile-săptămâni, asociate uneori cu o miocardita.
Palpitaţiile, bradicardia, blocul de ramură sau miocardita ca manifestări
izolate NU reprezintă criterii clinice de diagnostic. 15
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
STADIUL III – BORRELIOZA LYME CRONICĂ
16
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Acest stadiu neobişnuit apare după câţiva ani de la infecţia
initială.
Manifestari clinice:
Artrita Lyme
Acrodermatita cronică atrofică (ACA)
Sindroame neurologice cronice.
ARTRITA LYME
Este rară în Europa şi mai frecventă în America de Nord. Se
manifestă tipic ca o afectare a unei singure articulaţii (ex.
genunchi), cu caracter intermitent.
17
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
ACRODERMATITA CRONICĂ ATROFICĂ (ACA)
Este o leziune fibrozantă progresivă a pielii, probabil cea mai
comună manifestare clinică din stadiul tardiv, în Europa.
Apare, de regulă, la nivelul membrelor inferioare ale
vârstnicilor, debutând cu o pigmentare albăstruie a pielii,
urmată de o atrofie progresivă a epidermului.
Pielea devine subţire, strălucitoare, asemănătoare hârtiei.
18
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
SINDROAME NEUROLOGICE CRONICE
Encefalopatia Lyme - este rară.
Se poate manifesta cu:
Pierdere de memorie
Depresie
Polineuropatie senzorială
Parapareza spastică
Probabil urmare a infectării directe a Sistemului Nervos
Central.
19
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
EXAMENUL DE LABORATOR
Recoltarea de probe de sânge, din care se obţine ser, în care se vor căuta anticorpii care reprezintă răspunsul organismului faţă de infecţie.
Recoltarea primei probe de sânge imediat după muşcătura nu ajută la stabilirea unui diagnostic de Boala Lyme, pentru că este necesar un interval de timp pentru ca organismul să fabrice anticorpi.
Recoltarea de probe de sânge la un pacient fără simptomele prezentate mai sus nu are nicio relevanţă.
20
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Momentul recoltării probelor de ser
Recoltarea serului I pentru IgM şi IgG să se facă la 21 zile
de la debut pentru că probabilitatea obţinerii de rezultate
pozitive la cazuri reale să fie mai mare.
Proba a II-a de ser pentru IgM şi IgG se va recolta numai în
caz de rezultat negativ pentru serul I.
DSP Alba trimit probele la CRSP Cluj
EXAMENUL DE LABORATOR
Pentru stadiile II şi III de boală, un prim test pozitiv trebuie
confirmat printr-un alt tip de test (Western Blot).
În lipsa acestei confirmări, primul rezultat pozitiv (ex.IgG)
poate avea doar semnificaţia trecerii prin infecţie cu
săptămâni - ani în urmă, fără ca tablou clinic actual să fie
cauzat de Borrelia.
22
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Tratamentul bolii Lyme depistate de timpuriu înseamnă de obicei o cură de antibiotice administrate timp de 3 - 4 săptămâni.
Dacă este disgnosticată rapid şi este tratată cu antibiotice, boala Lyme, este aproape întotdeauna tratabilă. Urticaria dispare de obicei în câteva zile după începerea tratamentului, dar alte semne şi simptome pot persista mai multe săptămâni.
Medicii recomandă ca stadiile incipiente ale bolii Lyme să fie tratate cu antibiotice precum:
Doxiciclină
Penicilină sau Eritromicină
Stadiile avansate ale bolii Lyme, cele cu afectare neurologică, cardiacă sau articulară se tratează în spital, cu antibiotice administrate intravenos.
23
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
Scheme terapeutice
Se începe cu Cefort im 20 zile minim
Dacă simptomele cedează se contiunuă 10 zile per os cu:
Amoxicilină sau
Klacid sau
Zinat
După 10 zile se repetă Ac Ig M
Scheme terapeutice
Tratamentul cu antibiotice este necesar în majoritatea cazurilor de boală care vor genera complicaţii neurologice:
ceftriaxona administrată iv, în doză de 2 grame / 24 de ore, timp de 30 de zile ;
sau penicilina G, administrată iv, în doză de 20 milioane UI / 24 de ore, timp de 30 zile ;
sau, cefotaxima, administrata iv, în doză de 2 grame, de trei ori / 24 de ore, timp de 30 de zile.
Pacienţii asimptomatici pot beneficia de pe urma antibioticelor administrate pe cale orală.
În cazul apariţiei recăderilor, după un prim regim terapeutic, se procedează la instituirea unui nou regim de tratament ; din nefericire, tratamentul cu antibiotice nu pare să prezinte avantaje, în cazurile în care boala Lyme va fi urmată de apariţia unui sindrom de astenie cronică.
Profilaxia cu antibiotice
Profilaxia nu este indicată de rutină – totuşi, în cazurile în care s-a produs
o muşcatură de căpuşă, iar pacientul este foarte anxios, profilaxia poate fi
realizată urmând urmatoarea schemă terapeutică
amoxicilina sau doxicilina, administrate pe o perioada de 10 zile
(eficiente pentru a preveni apariţia bolii Lyme) .
În prezent sunt testate o serie de vaccinuri împotriva bolii Lyme, însă ele
nu sunt momentan disponibile în comert.
Pentru obţinerea unor rezultate clinice favorabile, se recomandă ca terapia
să fie iniţiată cât mai precoce ;
Efectul întârzierii în aplicarea tratamentului cu antibiotice, se repercută în
prelungirea excesivă a perioadei de convalescenţă.
Din fericire, recuperarea completă poate fi obţinută în majoritatea cazurilor de
boală Lyme.
MĂSURI DE PROŢECTIE PERSONALĂ FAŢĂ DE
MUŞCĂTURA DE CAPUŞĂ ŞI DE PREVENIRE A
BOLII
Purtarea unor haine dechise la culoare, cu pantaloni lungi
introduşi în şosete de culoare deschisă şi textura mai deasă.
Purtarea unor pantofi sport deschişi la culoare, fără orificii
sau decupaje; papucii/ sandalele sunt excluse.
Utilizarea DEET (Dietil toluamida) drept repelent, prin
aplicare pe pielea ce poate veni în contact cu capuşele
(mâini, braţe, antebraţe, ceafă) şi utilizarea de repelenţi pe
bază de permetrin prin pulverizări asupra hainelor (în
special pantofi, şosete, pantaloni, etc).
Tratarea (spălarea şi uscarea cel puţin o ora, cu aer cald/
fierbinte) a hainelor folosite în teren, după activităţi
desfaşurate în zone cu potenţial de infestare cu capuşe. 27
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ
După desfaşurarea de activităţi în afara casei, inspectarea tuturor zonelor
de piele expuse reduce riscul de infecţie;
Capuşele se pot fixa oriunde, fără a provoca disconfort la ataşare sau în
timpul hrănirii.
Înlăturarea promptă a capuşelor, în cazul în care sunt găsite pe corp, cu
ajutorul unei pensete cu vârful bont (fără cioc), prin prinderea cât mai
aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât rostrul capuşei (aparatul
bucal) să nu ramâna în piele.
După înlaturarea capuşelor, pielea se va dezinfecta cu acool sanitar (70%)
şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg.
Sursa: Dr.Odette Nicolae - Institutul Naţional de Sănătate Publică Centrul Naţionalde Supraveghere şi Control
al Bolilor Transmisibile
28
Dr. O
limp
ia C
an
dre
a
MĂSURI PENTRU CONTROLUL INTEGRAT AL
POPULAŢIILOR DE CĂPUŞE
1. Managementul habitatelor favorabile capuşelor
presupune realizarea unor arii fără căpuşe în zonele
rezidenţiale în care s-a constatat o infestare
semnificativa cu ixodide şi se realizeaza prin:
Reducerea vegetaţiei înalte (ierburi, tufişuri), tunderea
gazonului sau a spaţiilor înierbate.
Înlaturarea frunzelor moarte, a crăcilor căzute şi
arderea acestora.
Înlăturarea vegetaţiei din vecinatatea sau de pe pereţii
caselor.
Astuparea găurilor/crăpăturilor din pereţii caselor
2. Managementul animalelor gazdă
Presupune următoarele măsuri cu caracter general:
Descurajarea prezenţei rozătoarelor (depozitarea corectă a gunoiului menajer, depozitarea corectă a proviziilor – inclusiv grâne, fân, etc., folosirea de capcane, momeli otrăvite, etc)
Descurajarea prezenţei unor animale de pădure (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi etc.) prin preajma casei.
Aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte)
3. Managementul aplicării de acaricide sau Controlul
chimic (cu acaricide) a populaţiilor de căpuşe
Aplicarea prin pulverizare a unor formulări recomandate de
acaricide pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac
aplicari masive prin pulverizare/stropire din avion sau
maşină.
Alegerea în functie de situatie, de la caz la caz, a acaricidului şi
concentraţiilor cele mai potrivite.
Aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal
calificat şi atestat în acest sens.
ACARICIDE
1. Carbamaţii tip Cabaryl
2. Piretrinii (Pyrethrin)
3. Piretroizii
Recommended