View
223
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Anul XXXI. — N-rul 43. 5 BANI IN TOATA ŢARA 5 _Ouminică, 26 Octombri 1914
UNIVERSUL LITERAR ABONAMENTUL j| C O L A B O K A T O L I I A C E S T U I NUMĂR ANUNCIURI L..I 2 , 6 0 ANUAL
Abonamentele se ac numa pe un an.
V. Mestugean, I. G. Visarion, Jon Dp.-ieu, L. Rebreanu , M. Săulescu , Victor Anest in , I. C. Aslan. Vnsi lescu-Portos , Ion Totu , e tc .
Linia pe pagiiia 7 şi 8 — В А Ш S C —
Flota t u r c ă bombardând c o a s t e l e r o ş e ş t i p e Marea Neagra
2. — No. 4 . \ UNIVERSUL LITERAR
Е ш г і і е s i s i i i i â K i Fara îndoială că Turcia es la (ara
cea maî ne norocită de pe. pământ. Condusă, de oameni incapabili, Turcia n'a. pulul, să înaintez,, pc calea, progresatăï paralel ea. (tlrile cc. o înconjoară. Л rămas ina puii a asuprii, naţiunile subjugate, î m piaijăndu-le la revoltă, a fost ciopârţit încetul cu, încetul, rămdnâiid ilt Europa, îu urma încheierea, ultimului Iratai de pace, eu peticul de pământ dintre Ilus-for si bar danele.
Bărbaţii mat luminaţi ai Turciei, spcrui'i Сц Iuta lor s,, se bucure de o lunau perioadă de linişte, ca să şi. poată reveni şi a se organiza, mai a-les Ы Asia Mica rarr sin yvrà formează Un vasi imperiu.
Nenorocul Turciei „ fos\ insă. că s'a. ăal. legulfl de mâini şi dc piiinnrc germanilor. Aceştia, râzând că opera dr zdrobire a ruşilor, I mucezilor si. englezilor nu-i o bugnlelit, (iii atras şi pe bieţii liircj iu joc sfU'.riind prin mijlocul acesta s(f 'ii.ţfrc.uieze. «-•perafiunilc armatelor uliu le şi. în deosebi, a.'r ruşilor.
IC inutil să spunem ră geslui nesăbuit al Turcie) ni iidiire peirea defi-liitiră. a acelei ţări. Şi c regrc.filiil. că Tu reia va pieri din /n'icina lipsei de prerederc a suli,aloi ului ci tic jugul vechi ut ir, regim tiamidian: Eurer Pasa.
Inr.,i de mull s'a spus iii emul Iure e lipsit ile orice simţ diplomatic.
Acum. mal mult ca oiîcâiid. se confirmă această părere despre Envcr Paşa. Cum „ pulul accsl om. al cărui palriiă.ism r in rijară de orice îndoială să devină o unea'*! în moinele germanilor'' Cum germanii aii pulul să vrăjească )>e Eurer Vitfa până i» gradul ele a-l lua minţii,, şi al împinge I,, arie. (lezaşiroase pentru imperiul otoman.
Căci ce ar a ren de câştigai Turcia, în acest războiu? (.'eî mut adânci cunoscător) ai situaţiei nu pol da o explicaţie, în. această privinţă. In coz dc înfrângere fl ruşilor. Turci,, ar intra paus- in stăpânirea ţinui urilor asiatice pierdute. în 1S7S. bar arest" estc răul dc care suferă Turcia? bc. '•ce şi-ar pune iu joc existenţa pentru recucerire/! câtorva oraşe asia.lice.pe cari nici n'ar mai piiteii sg le stăpânească.
Dc o recucerire i, (inulurilor pierdute, ij, Europa, viei rorlxï vu piui*-fi. de oarece Turcia ar ţtăsi. o vie rezistenţă din pârlea ftitlgariel. bar. dii'Pă luate probabilităţile Germania şi. Austria vor fi învinse, iar, dc astă dată Tripla Înţelegere nu ra mal cruţa Turcia, eure, ru siguranţă va fi ştearsă nit numa de pc h ar la. Europei, dar va vierdr şi alte. ţinuturi din Asia î\lică.
Nu odu',1 Turcia „ fost salvată de Anglia şi de Franţa, be astă dală ea îşî pierde orice sprijin. Existenta Turciei se datorn rivalităţcl dintre Puteri. Această rivalitate 'dispare între Sleitele Triplei înţelegeri, care eu siguranţă v(l fi birui tiare şi rn pedepsi aspru Turcia p o f i i t imprudenţa ce a săvârşit tn niţie momente atât d,- arare.
Mestageaa.
—
Odinioară, eă iubeam Crini, trandafiri şi soare. Azi nu iubesc nimic, de cât Doi ochi ca. de cicoare.
In ci închis'am. dor nebun, întreaga mea iubire. Et, sunt şi trandafiri, şi crini, Şi soare şi simţire.
Ca frunzele ce'n răni de toamnă zboară Şi mor in lutul de unde aii prins Ittmină, Iluziile mele, în ruina, In sufletul din care cutezară Spre tine, să plutească... se'nlorc iară Prietenă... de apărarea străină...
Iubirea sfântă, rie, orbitoare... A fast hlamidă pesle întuneric, Л fosl durerea într'un văl himeric, A fosl o viziune pieritoare Ca'n ţările cu prea fierbinte soare...
Ah cât am fosl iubirei de cucernic !
Şi pentru toate... singur îmi port vină Şi m'ar durea păreri dc rău amare Tal restul vieţii, mele solitare. Im el... mă. pierd... în marea de lumină Ca o cupolă veche bizantină In razele apusului da soare.
Iubirea e o luni re .şubredă şi mică... Ca prora. îndreptată spre himere, Cu pupa, în talazuri de durere. Când valuri uriaşe o ridică, In ipuimăl lunlrea'n două :.e despică Coboară iu adâncuri... in tăcere.
V i i F i l e s c i i - I ' c r t o s
îoan Tora
- i i i —
Trecură cincî arii do zile dein în-l â l a i r ea îu livedoa de iar, din zăvoiul do pc malu l iScajlovuliti. ite Pa t ru aur şi jumăta l f i F l o n r a s.e m ă r i t ase şi tot de a t â t a t i m p mi s o m a i văzuse şi nu se m a î în tâ ln i se cu verişorii I eî. Ko m ă r i t a s e î n t r u n o raş depăr ta i , fiindcă acolo. în băe t i i cei dedinmrte, r n g n № f l o ă „ p i l t ( ţ a s u
fie amestecai, şi năedrăvan t i l de făt-l 'rumos. cel a t â t de mul t d o i k de ea od in ioa ră . ^ Vreraea lungă a cotor p a t r u a n î şt j t t m i t a l c cc se scur sese ră . î ng ropase a d â n c în m e m o r i e în t â ln i rea d ia u m bra , codru h ű de a n i n i şî a fânulu i înflori t şi a tâ t F lor ica , r â t şi verişor u l eî, u i t a se ră a p r o a p e s ia r i r rea ee-l copr insese a t u n c i ş i ш и в а г calo odată, iu c e a s u r i гат і . cânt! s u n e t u l sw raai p l imbă p r in t r ecu i . îşi m a i a m i n feau de lrvedea d e f*v do u m b r a a-nini ior . de ziua ace ia fu cer senin, când el a în tâ ln i i -e păzmef finul să nu-1 încurce copii i d u p » c ă p ş u n i .
P e n t r u ca. c a r e copi lăr ise pe m a lul Neaj lovulu l şf'n u m b r a zăvoaielor d u p ă m a l u r i l e Iul, p e n t r u ca c a r e ş t i a toa te cot i torüe apei,, toa te prunduri le , toa te celnieele codru lu i , c a r e văzuse a t â t e a colburi înflori te ş i frumoase ca r u p t e din ra i . în t â ln i rea din l i u a ace ia se ames tecase cu toate icoanele ce Ь văzuse m a i înainte şi nu r ă m ă s e s e ca ceva m a î r ă s ă r i t în m i n t e decâ t e i căilare pe cal. v isă tor , bun ş i b lând , chir înf ioră tor , p e n t r u că e r a s ingur şi p e n t r u că în toa ta p ă d u r e a , e r a numai ea ş i el, a m â n d o i t iner i , dar—rede.
P e n t r u el i n să . î n t â l n i r e a aceia, când ş i -amintea de ea . era s i ngu ra a m i n t i r e de fericire, s i n g u r a luî dragoste du re roasă insă . p e n t r u c ă fusese cu neput in ţă . După câteva luni dela î n t â ln i r ea aceia , el a fost vestit de n u n t a eî. dar . ca să nu jnsu î t s n u n t a cu g â n d u r i l e luî de d ragos t e n e î n g ă d u i t ă . nicî n u s'a m a i d u s să-I vază nun ta , şi nici să vază g ine re ori pe ea, în ha ine le albe şi f rumoase de m i r e a s ă . A s ta t acasă, î nch i s într'o ©dae, culcat să d o a r m ă , d a r f ă r ă s ă p o a t ă , fi indcă îl f r ă m â n t a se r ă gândur i l e , m a î m u l t ca nicioda tă .
T r e c u s » v r e m e a aunţef e l , fusese m u s t r a t « â de ce n'a venit, dar, cu înce tu l sp u i t a s e r ă t o a t e si t reeuser t t p a t r u a n î şi j u m ă t a t e , f ă r ă ca el s'o m a i vază, or î să-î c u n o a s c ă bă rba tul . Cum o ştia cu g u s t u r i alese, vi
c i e j . C . V i s s a r i o n .
să toare , porn i tă pe g â n d u r i şi pe. versur i , c redea că soţul ales» t r ebu ia să fie un t â n ă r cu o l i re tot ca a et. . 'îndrăgostit de ffurf şi de, cântece, un iă t - f rumos îmte tene ţ , un putern ic m â n d r i t ş i a l e s d in toţî . Şi-î închipu i a pc a m â n d o i o pereche f rumoas ă , în ţe leap tă şi fericită.
In înch ipu i rea luî ea r ă m ă s e s e a-ceiaşî copilă de od in ioa ră , cu t rupu l tot împl in i t , cu c a r n e a tot t a re , cu s â n i to t g u r g n i e ţ r şi svîcwRorî, cu g î tn l , u m e r i i şi: feratele io t a lbe , g r a se ş i r o tunde şi c u ochi i , t o t ek; culoa rea s t r u g u r i l o r r u m e n i ţ i de soa re ! Ca.nd і»г-аа*ія*еа de ea, o vedea că a r e to t ace iaş i p r iv i re în t r ebă U-are .şi dulce , tot ace iaş i obra j i albi şi uşor r u m e n i ţ i , cu a luni ţe le lor tot negre şi cu viţe de p ă r ga lben şi ino-lat , a tArnuul pe t â m p l e şi'n lungul obraj i ior . Şi-o înch ipu ia tot în rochie a lbă ca a tunc i , cu pic ioarele goale în papuc i d i p e r n i o , ş i t o t e u
capu l gol, ca f run tea sus , cu părul în b ă t a i a vân ţu îu î . o copi lă vioaie, nebuna t i că , f e rmeca tă şi de t inere ţea ş i de f r u m u s e ţ e a eî. şi d e codrul pi in de u m t e ă şi de f ier i în e a r e c rescuse ş i visaee. D a r d a e ă el ş*«* înch ipu i a c u m o v ă z u s e a t u n c i , şo» 1 'nsă ca a c u m Neajlovul n«-î л*аі ogl indeşte t r u p u l în ape le r a i ; că u m b r a pădur e ! de a n i n i n ' o m a l fereşte «le a r ş i ţ a soare lu i şi că ea »uma-I es te l ibera s ă s t e a în c ă r a r e a pudu re i . cu c u s ă t u r a pc m â n ă , ca s ă păzea»ca finul эа nu- | î ncu rce copiii după căpşun i . Ş t ia că ea nu ma î p o a t e s ă ascul te v i s ă t o a r e cântecele dela vad ale fetelor şi іеадейвг veni te cu pauzele la î nălbi t : că s a t u l copi lă r ie i ei осоШ de pădur i , c* eîeşteul eî d i n g r ă d i n a casei, că toa te vâlcelele verzi şi semăn a t e cu ghiocei în faptul p r imăvere î , îe-a p ă r ă s i t p*n! ru o s t r a d ă c u piet re col ţuroase , cu sgoraot a s u r z i t o r d e că ru ţ e şi toa te p ă d u r i l e îna l te şi l i n i e r t e , pen t ru o g r ă d i n i ţ ă mică , eu c â ţ i v a pomişor i m a i mul t s te rp i ţ f ©ftieo.şl. Via ţa de o r a ş o cunoş t ea ş i el \şl închipuia dorul ce t r e b u i a să cup r indă din când în când pe Fio-r ica . care crescuse îu l a rgu l câmpi i lor s ă r u t a t e de soa re şi'n u m b r a cod r i i » ce-I ocoleau s a t u l p e t o a t e parale .
L a p a t r u a n i ş i j u m ă t a t e împl in i ţ i tf dnce şf pS el î m p r e j u r ă r i l e pr in o raşu l în care se m ă r i t a s e ea. E r a tocmai o zi de t â rg , cu lume mul tă , şi el se g â n d i a Ia ea, deşi n u ş t ia
undo s t ă cu ca.sa. Se p l i m b a pr i i t â r g s i n g u r şi n e c u n o s c u t de n i m e n i Auzi un g l a s :
— Vere, vere!... Se u i t ă fă ră s ă şt ie de ce. C\U
şi câţ i n ' a r fi p u t u t să s t r ige într 'm t â r g : vere, vere?.. . Văzu o femee ct i se p ă r u îinaltă şi slabă Doagă, că-l l ă f e a semne cu m â n a şi se ujl;i lu el. Se opri în l o c d a r femeea îl c i io rnă i a r :
-- Vere, vin încoa, vin încoa!... Po rn i spre ea şi văzu ace iaş i fe,
mec; cu obraj i i albi şi s labi , cu alun i ţe negre pu obraj i , cu p ă r u l galben împle t i t în coc îi cu ochii.. . d« culoarea s t r u g u r i l o r r u m e n i ţ i d« soa re !
- V(!...ri...şoara!.'... La t i e i paşî st! opri m i r a t de n tâ t s
sch imbare . Cum o ş t iuse el. cum o văzuse în "nchipuire p â n ă mal. a c u m şi cum o văzu!... Ce hic use c ă s ă t o r i a din ca!...
E a veni repede şi-1 apucă ile m â n ă . — Vere!... Vere!... î ş i s t r â n s e r ă mă inele fără să-şî
dea sen ina şi se ap rop i a a ş a de tniilt. gata. să se săru te , d a r îşî reveniră şi se opr i r ă . E r a u în t â r g şi socru l .şi soac r a acolca eu m a r f ă tic vânzare .
— Do c â n d tiu n e a m m a î \azutV! începu ea uimită . . . De p a t r u nu l чі jumăta te . . .
El o pr ivea m i r a t şi fără să i r ă s p u n d ă . x
— M'ai uilai vere ! . . . şi cât ne... iubeam noi o d a l ă !
— Nu te a m u i t a t . î n g â n ă el, ilnr nu ş t i a m unde s ta l aici... Dar , r u m te-Ri schimbat! . - .
— M'am măritat ' - . . . Dite, îţi recom a n d pe b ă r b a t u l t.ieu ..
fin om s lăbănog , m ă r u n ţ e l - ş i S U D -ţ i re, veni vesel şi de l - m â n a .
— E vă ru l meu, despre t s r e îţi s p u n e a m uneori. . . R ă m a s e r ă t ăcu ţ i . Bă rba tu l ei începu s ă i î n t r ebe : ca de ce nu a venit să-î vază , că de ce nu-î socoteşte r u d e . . El ab i a îî r ă s p u n s e câ teva cuvin te veni te la înt â m p l a r e gure î .
— S u n t e m si noî negus tor i . . . ne m e r g e b i n i ş o r . .
— î m i p a r e Iii ne... Apoi el nu m a i luă s c a m a !a ce
i *e vorbeşte; a f i r m a cu capu l tot ce i se spunea , d a r f ă ră s ă le reţie, ca şi c â n d nu a u z e a n imic .
— Să m e r g i a e a s ' la mine , să vezi u n d e stau.. .
— Ai copil"? — Doi... o fetică şi u « băiat . B ă r
ba tu l meu e om.., s t r âmga to r ş i econom. . . T r ă i m binişor . , d a r d-ta c v m o duci . bine?
— Binişor. — Haide , h a i d e p * !a г а і з л . . inii-
de ! — Nu m a î s ta i t a f*răv5Iio? — Nu... nu.. îî las pe el . . . i?i ea se duse , le spwse că se duce
p ' acasă cu vărul el şi apo i veni . îî luă de m â n ă , îl s g u d u i din g 4 n d u r : , îl l î ră d u p ă ea veselă şi apo i răm a s e sft m e a r g ă a l ă t u r i . spuindu- l c u m i se p a r e ei o raşu l , '-uni s'a daciat Î B el ş i c u m a iăcut o g r o a z ă d e garieteoe. cu ca re nu v se p r e a u-răş te .
— Aici şade naşs.-. Uai şi ţie la ea. — Nu. nu... ce să cau t cu?... Nu! - - l i a i , haï. . . e femee de t reabă ,
citeşte rauiî... e bună. . . hal! . . Şi ѵеэеіа 11 a p u c ă i a r de m â n ă , II
ţ i n u şi'Dcepu să s t r i ge : — Naşă . naşă. . . eşti acb jă? Neşî-sa e auzi şi eşi a fa ră . Veselă
îî eşi îna in te . — Uite, văru l meu... ş t i i , d e sp re
care s p u n e a m eu... — Bună ziua domnule . . . — S ă r u t m â n a d o a m n ă ! P r e s i n t a r e a a s t a îl s t i n j en ;a . C i
zor avea el să cunoască pe toa t ă lumea. I se p ă r e a ne la locul eî o vizită a şa . Ve r i şoa r a Iul Insă Я înd e m n a să s tea , să fie vesel ş i m â n d r u ca odată! . . .
— Veni ţ i î n ă u n t r u . » b ă r t a t ă - m e * d o a r m e !
— P e j t e pu t in ţă . . . nu voiü să s t r ic o d i h n a n i m ă n u i .
— Nu, nu , el d o a r m e în a l tă odae . .
Эатіоіса , 2П Ooiombrie 1914. UNIVERSUL LITERAR No. 43 . — 3.
Nu-1 deştept... Veniţi.. . Şi ca a p u c ă pe Flor ica do m â n ă .
Floi'ica îl a p u c ă de m â n ă pe el şi iar îl t r a se d u p ă ea :
— H a i vere..- n a ş a n i e ca cea m a i bună sură... i'.a ea viu ca la m a m a şi fac nebun i i ca acas pe m a l u l Neajlovulul . Ne j u c ă m a m â n d o u ă şi nu ne r u ş i n ă m una de alta.. . sun tem ca două su ro r i gemene!
I n t r a r ă în cur te şi d 'aci s u i r ă o r.cară şi a p e i i n t r a r ă în t r 'o c a m e r ă şi apoi "n alta.
— Şedeţi domnule. . . F i n a F lor ica mi-a s p u s de d-ta... vii ca la d-ta acasă...
Şczu jos şi începură să vorbească . Fu t r a t a t d u p ă obicei cu du lcea ţă şi cafea.
— Vezi n a ş ă . u i te ă s t a e ver i şoru l meu!... Ne ducem.. . îl duc să vază şi ; a sa mea. . .
Şi ea i a r porn i înveseli tă şi vor-n n d mereu .
— Uite colo stă o p r i e t enă , nevas ta inul funcţ ionar la prefectură . . .
— Colo s tă fratele b ă r b a t u - m e u . — Colo s tă sorră-meu. . . — Aici s t au eu... Uite-mi copiii!... Sfârşitul in TI H mii rut viilor.
Ciinâ acasă r e c sosi. Din riinipul dc onoare. Tu printre el vel cerceta Sa vezi de e şi Soare.
Si de-ţî vor ypvnc di o. roinict Că vin in urma 1er, Să şli atunci, că a. murit Al tău mândru fecior.
Şi să nu plângi că a pierii Din câmp cu flori, o floare. Şi sa mă иЦі dam josl ,d tăil Când -va, aici sub r>\
Şi mândrei mcln poli să-l spui Aşa pc de departe. Că voi sosi, dac'o fi scris De mine s'aibă parle.
Iul. dragă mamă, am căzvb Lovit de. giont, haleşte ! Şi rine-o dat n'a fost .-,/Jdal,
Să Iunie româneşte.
Ttănit in piept, abia pulul Să strig: Trăiască Tarat Ş'un foc nebun, că n'am putut Să şl'm cinc-a fost fiara.
Din când. în când. la zile mari Aminte să-tt aduci; O lumânare să-mi aprinzi Şi s'o lipeşti ţa crini.
Iar preotul in ruga iul De mine s'amintescă. Că am, murii pe când păzeam Moşia strămoşească.
C. ÎVi c u l e s e I I . t ipograf la Ploeştf
DORINŢĂ pen t ru iM.
Ce am în suflrl prins aşi "rea Să-l pun în /Iori de rrin. Alunei un ci.in»-e plin di- dor S'ar înălţa senin.
Viorii ia} ar tremura, ("aripile de fluturi, Cum. tremurau obiajii tal Sub ploaia de săruturi.
Elef t Totu
SoJiîafi englez i îHtr 'aii saî fraiiţuzesc
I n i m ă d e t o a m n ă ; Si iscare deschisă anei thwmne)
de 20A.N M A G Ü
' r i t e n ' d i m i n e ţ i (a Lu ...Te at Şosea.
Scobor.-Uii d'n au tomob i l păşea i o-bosi tâ în lungul unei aici pust i i .
Nu nuVntrebi» ce c ă u t a m şi cu a-colo; era efect de t o a m n ă in vea i iea noas t r ă .
Abia te-ain recunoscu t . P i e rdu t ă iu b l ănu r i , p l imba i melancol ia sezonulu i ; şi to tuş i ce vioaie şi veselă e ra i as tă v a r ă !
Des igur că a c u m te tu lbură că .le-r e a frunzelor . Pr iveş t i t o a m n a ca pe o imeasă m i n ă t r e m u r a u dă. Ţi sepa r e că eşti în t r 'o ţ a r ă galbenă şi a u r i t ă , 'ii r a r e toate gălbotielile şi toa te a u r i t u r i l e se ames tecă , căci fiecare esenţă a i e m o a r t e a ci propr ie , b a zgomotul paş i lo r t ă i pe pământ i i i foşnind de amin t i r i l e veşteji te ale veri i , pe ca i i oameni i le-au n u m i t frunze căzute, l ă s p u n d e gemă tu l uşor al vântului ' , şi p a r e că a le ia Înt r e a g ă in tonează o simfonie u r i a şe in a u r ma jo r . Haide! nu t rebue să te dezolezi v.umai pent ru a t â t . Oare n ' a i a l te gr i j i de cât aceia de a con templa în s i n g u r ă t a t e a rbo r i i ca r i s 'au despuiat , vâr te jul de f iunze asemenea u n o r paser i r ăn i t e , şi soarele care se r ă c e ş t e 0
Nu t r ebue să le laşi p r a d ă t r is te ţ i i . Oraşu l îşi m ă r e ş t e însufleţ irea, premiere le u r m e a z ă d u p ă premiere . — avem deja în l r ' i iaul din tea t re marele succes al sezonului : uiţî oare rendcz-vous-iir i ie <îe Ut croi toreasă si g r i ja de a-ţî p á s t r a r enumele care face m a i rnvit ca toa te c-iiigătoaivlo de aur?
Nu te m a i duce la şosea ca să-ţî p l imbi visuri]^ puţ in cam sarbede . F u g i . u v ù o - m a . de p l imba rea s ingura tecă caro în t r i s tează f rumoşii- ţ i o rb i .
Vina e a b lănur i lo r ; a mantcnu-uluT de z i l e l iuă . n cinül <Ъ jder . л m a n ş o n u l u i de in t r ă : a m i n t i r i ale iernei t recu te sc '<n!ore odată cu ele: bucur i i mic i aşa de iute r i s ip i te , m â h n i r i m i c i aşa de iute m â n g â i a t e , a m i n t i r i • a i i te fac s?j te g â n d e ş t i că eş t i cu un an u n i în vâ r s t ă .
Ce copihSnV! Gâi:doste-te m a î bine la i a r n a asta.
a p r o p i a t a , care-ţî p romi t e bucur i i m a i bune. şi nu- ţ i pierde, t impu l reg re tând cine ştie ce . .pasere a lbas l r i i" . 4'i-e sufletul de aceiaş i cu loare cu t impu l .
O b r u m ă u ş o a r ă -o a g a ţ ă de ram u r i , a t â r n ă fire în t re a r b o r i ; ai să vezi îndată că me lanco l i a a s t a se va topi la razele amiaz i î ; a i să-ţî ş te rg i o l ac r imă venită cine ştie de undo şi a l să capeţ; s i g u r a n ţ e că totul se o-r ândueş t e .şi că nimic n u m e r i t ă să-l t â n g u i a t â t .
I n i m ă de t o a m n ă ! Intcnrce- te iute în o raş . m a d a m e ,
întoaice-fe iu te ! Ţ igăne i lo aii coşule ţe ie pl ine dc
roze şi de c r i zan teme şi Octombrie nu e a s a dc t r i s t pe cât îi crezi.
Nici oda tă n u l fost a ş a dc eleg a n t ă şi do f ină: îţi pr ieşte a ş a de bine t o a m n a : te a s i g u r că a l să pet reci p a t r u luni fericite. Croitoresc, vizite, ceaiuri , dineuri , tea t re , su-peurî . vor fi de a juns spre a nu-ţ î da r ă g a z să a l o clipă neocupată in care gândur i l e ţi s a r putea îng ră m ă d i . Crede-mâ. p l ic t iseala vine din lenevie, şi nu vel m a i avea v r e m e să fii leneşă. Zilele s u n t destul de scur te şi orele t rec destul de repede; oi să fii t â r â t ă ele goana nebună a vieţi i d-tate zilnice. încerc sa to consolez; nu ştiţi de cc m ă ames tec , d a r sunt. s igur că mizer ia a s t a m o r a l ă n 'are să te supere mul t ă vreme.
I n i m ă de t o a m n ă ! Hisîpeşte norii u r â ţ i ai d imineţ i i
aceşt ia de t oamnă , nu regre ta soarele din Iul ie tcnis-ul din August , plaja din .Septembrie: gândeş te că sezonul a începu t do a p r o a p e o l u n ă şi că d-ta t rebue să s t r ă luceş t i în mi j locul lui . Şt m a t ales. nu te a-funda. î n t r u n fotoliu, pând ind cea ţa care cade în dosul s to ru r i lo r şi perdelelor ta inice . Cunosc boala d-tale
fiindcă am suferii şi eu de ca, da r 'au e g ravă , şi m â i n e te vei m i r a d-ta însă-ţT că te-aî v indeca t de tot.
Nu r e sp i r a p a r f u m u r i l e c a r i a îl r ă m a s în b lănur i l e d- tale; aù să- ţ i dea o mig renă căreia îl veî a t r i b u i al te cauze : scoate-ţ î c u m i n t e pă lă r i a , a runeă - ţ î b lănur i le pe vre-o ca
n a p e a , şi f i indcă p l i m b a r e a tea obosii pu ţ in , aşază- te în faţa ' p i a n u l u i şj zd r ăngăneş t e t a re , — orice!
S u n t s igu r că a i să a legi s o n a t a la clar de l ună s a u vre-o nocturn.» cunoscu tă , Beethoven sau Chopin; c j m a i leac! da r ai să p l â n g i cu h o h t t peste col m u l t c inci m inu t e . Fereş te-te şi de va lsur i le lâncezândo şi a şa dc sen t imen ta l e ; z d r ă n g ă n e ş t e t a r e fantezii eaglezeşl sau motive uşoare , fără p re ten ţ i i , cu a d e v ă r a t vesele. Înd a t ă al să bag i do s e a m ă că începi su fredonezi, fără voo, refrenul la moc*ă. Şi nu vel m a i avea în s u r â s u l aces ta nicî jenă, 'nici t r i s te ţe , nicî pl ict iseală .
Modele sun t î aeurca tc , pă lă r i i l e complicate, si d a c ă nu vel face a şa c u m te si'ătuosc eu, n u vei m a l avea destul sal ice rece ca să judec i l impede cu ce o să-ţî ş a d ă bine, s a u cu ce o să-ţî ş adă --- din î n t â m p l a r e — t ă u .
Tonur i le în tuneca te ale a n o t i m p u lui acesta, florile dc. seră , mauve -u l voalu lu i , toa te ţi-aii d ă r u i t sufletul a ce s t a de mizer ie şi de lene. Î n c e a r c ă te rog. m ă c a r de cur iozi ta te , leacul meu de om care a văzu t mu l t e , şi su râz i ! . . .
Da, schi ţează iute s u r â s u l mici ior m â h n i r i r i s ip i te şi îngădu ie -ml să-ţî s ă r u t respec tuos mânuş i ţe le , dacă vel binevoi tei uş i să- ţ î scoli degetele !»». m ă n u ş a t e din m a n ş o n u l unde se ascund...
1 C E N Ä de JL. МЖІВтЖЛЛ^Ю
(Scena se petrece î n t r ' un hote! din Abazzia. Sau cel pu ţ in s a r ii p u t u t trece.
O după a m i a z ă de va r ă . Soare. Căldu ră . Pl ic t i sea lă .
Musafirul soseşte cu doi copii do m â n ă . Un h a m a l a d u c e t u miir>te do g e a m a n t a n e . Toţ i se opresc la cab ina p o r t a r u l u i de la hotelul — îî zicem — P a n o n i a . Două m i n u t e cie p a r l a m e n t a r i , apoi mosaf i ru l p leacă cu copiii, u r i n a ţ i de por t a r , ?nşpre in te r io ru l hote lului , p r i n t r ' u n labir i n t de cor idoare . P o r t a r u l e foarte l imbut .
La o uşă se opresc cu toţi i . î n t r ă , începe scena) . Portarul: Cred că odăi le acestea
vor fi t o c m a i pç placul d - v o a s t r ă . . , Cred şi sun t s igur . M a i ales cü a< m â n d o u ă î m p r e u n ă nu costă decât cincisprezece franci pe z i . . . Adică, p a r d o a ! . . D-voasfră sân te ţ î renn à n ?
Clientul : Da. Portarul: Vasăzică z iar i s t ' ? Clientul.- Nu, domnule . Eú sun t
dentist . Portarul: Nu se poete , domnuie . . .
Vă rog. gândifi-vă puţ in , poate l o tu s sun te ţ i şi z i a r i s t ?
Clientul: Ki da. a d e v ă r a t : scr iu şi eü din r â n d în c â n d la gazete, cu deosebire când sun t ches t iun i import an t e la ord inea zilei.
Portarul - Va să zică nu m ă î i s ç -laseiu. Sun te ţ i z iar is t D a r copilaş i i d-voastră ? Şi d u m n e a l o r sun t z iar iş t i , nu ?
Clientul : încă nu-Portarul: Va să zică elevi dc zia
r i ş t i . Va să zică vi i tor i z i a r i ş t i . . . A s a . . . Acuma ne-a m l ă m u r i t . . . Eî bine pe-itru aceste odăi d-voisfe i nu veţ i plăt i decât pa iapee franci . .
Clientul: O, d a r şi paispee franci c- p rea s c u m p .
Portarul: Nu. m ă rog. Vă înşelaţ i . Pa i spee f ranc i e un preţ r edus . Tjn preţ special . Ceva ca o ediţie specială . . . D o m n u l Roma. ipscu. celebrul redactor bucureş tean , tot paispee franci p l ă t e ş t e pen t ru două odăi ca acestea . . . Ş t i ţ i , domnul cela care făcea gă lăg ie în s a l a paş i lo r pierd u ţ i . . . L 'a ţ t văzu t ? . . Acela ca r e s t r iga fa g u r a m a r e ; L a s că vă in» vă ţ o îi m i n t e !
Clientul: Te înşeli, pr ie tene, te :ш
4. — So. 43 , UNIVERSUL LITERAR Dumineca, І.6 Oc oa.brie l - ' H .
selï. D o m n u l acela n u e ziar is t . II cunosc foarte bine. E uri s imp lu argent de publ ic i ta te . • •• - •
Portarul: V a * s ă zică -ziarist: Per fect. Şi exact a t â t a p lă teş te pen t ru două camere domnul r edac to r l o -pescu-Vasileşt i . . . cel c a r e r ăcnea adineaor i pe t e r a s ă : Mişclie! P u n g ă ş i e ! I .as că vă a r ă t cu, excrocilor ; vă dau cu la gaze tă ! ' " '
Clientul: I a r eşti greşi t , pr ie tene . F i i n d c ă nici d o m n u l acela au e z i a :
r is t . E un negus to r de lemne şi p ro p r i e t a r de t ipograf ie .
Portarul: Aa, v a sä zică a r e a t â t ea z ia re câ te v r e a : . , . .Va să zică e director de j u r n a l e t â n d . 'doreş te . . .
Clientul: Jiî da . . . f i reşt i ! . . . Dur ia 'sp.iiaê-mï ce te face pe d-ta s/i mă iei pe mine drept z iar is t? ' .Portarul : Foar te , s implu , domnule .
Fi i . domnule. . .sunt p o r t a r b ă t r â n . Am •..'iz'ui .urni tă lume. Arh a v u t de-a face c u ' t o t ţfibil 'de naţ i i , dar. încă n 'am pomeni t .ui}, r o m â n ca re să nii fie. z i a r i s t . . . Deăl tm îu trei eâ să n 'a veti n i c i . o gţ'i.je. Scr ie ţ i m ima i in re i ţ : s-trţjl . li'ofclii'ui că, sunte ţ i ziarist şi tojt se va . aranja, perfect ' . . . (După o pauză , c u . o obrăznicie revo l tă toare ) . To tuş , ' dorn iile'.' îmi da ţ i voe să vă spun-, că eu mă m i r . . .
f:\ientul: De re te m i r i ? •Portarul: Că in R o m â n i a nu se gă
seşte nici un om care să nu scrie la gaze tă , care s ă nu fie "ndeniaat să şl expr ime pă re r i l e la. gazetă
Clientul : (cu mândr i e ) ; F.he. .~. Variatul: Eu. domnule - ş t i am că
în v ia tă m a î s u n t o sumeden i e de al te ocupa ţ i i in a f a r ă de. z iar is t ică . Adică cum, nu simt la d-voastră b ru t a r i ? Nu sunt, c h e l n e r i ? .
Clientul: Negreşi t , da r aceas t a •un I împied ică de a fi-şi z ia r i ş t i . B r u t a r i i s a u m ă c e l a r i i s a u chelner i i s u n t co labora tor i i z ia re lor brezleî lor.
Portarul.-. Ara înţeles, In R o m â n i a t o a t ă l u m e a a r e câ te o ocupaţie s u p l i m e n t a r ă s a u poate compl imentară . . Am î n ţ e l e s , ... Va să zică dacă c ineva n u e z i a r i s t de profesiune, cel p u ţ i n în orele l ibere se s imte to tuş ob l iga t să scrie la gazete.
Clientul: Exact . Portarul:. Exac t . Astfel se şi în
ţelege că, deşi la d-voastră toţi oam e n i i sun t z iar iş t i , t o tuş aveţ î şi cit i to r i de z iare . Am N'ateles. Unii' scrin îna in te do m a s ă . i a r după m a s ă citesc:;'* ceilalţ i citesc î na in t e de m a s ă şi d u p ă m a s ă s c r i u . . . Am înţeles.
Clientul .-.Afară de aceea, bineînţeles, ca re nu citesc de loc. ca re doar scriu . . . D a r a c u m a fii d r ă g u ţ ş i -mi explică c u m cunoaş te ţ i d-voastră, aşa de bivie -pc r o m â n i . . . Sunt aici o m u l ţ i m e de r o m â n i ca re vorheve perfect f r a n ţ u z e ş t e . .
Portarul: E î bine d u p ă gă l ăg i a y e c a r e o fac, d u p ă ţ ipetele lor: Mişcl ie ' P u n g ă ş i e !
Clientul.-. Vorbeşte, pr ietene, nu te jena, căcî eu. ce-î drept , sun t bucii-r e ş t ean , d a r s imt bu lga r . Ţ i -am s p u s că s u n t r o m â n n u m a i fiindcă e r a m cu r io s de ce înt rebi .
Portarul: A. d-voastră suntetT bulg a r ? . . Va să zică nu sun te ţ i z i a r i s t ?
Clientul: Fireşte că nu. •Рогшгиі : ; Atunci . scuzaţ i . P re ţu l
odăi lor e n u m a i zece f r a n c i . . Clientul: C u m ? . Va să zică zia
r i ş t i i r o m â n i p lă tesc m a î m u l t ? Portarul: Negreş i t . . Totî z iar iş t i i
de p a r a d ă . . . Adică de ce să ne înj u r e şi să. ne bat jocorească dumnealor d e g e a b a ? Noî p r imim- d a r a tunci să p l ă t e a s c ă g ra s . fie că sunt ziar iş t i , fie că nu s u n t . . . Şi dacă nu sun t , (ont mieux !. .
(Şi scena con t inuă sau se i sprăveşte. Cum vreţ i ) .
P e n t r u o r ï - c e r c c l a m a l i i i i i î s a u s c h i m b ă r i t i c a d r e s e , -d-n i ï a b o n a i ! s u n t r u g a ţ i a a t a ş a ş i u n a d i n b e n z i l e c u c a r e p r i m e s c z i a r u l «Utiiversut Literar»,'contrar, r e c l a n i a l i u -n c a s a u s c h i m b a r e a d e a-d r e s a n u v o r f i r e z o l v a t e .
Ѵ % Ѵ Ѵ \ Л Л Л А Л Л Л /
germatiica (Extras d int i 'un articol al D-ruhiiToulouse)
Nebunia a c e a s t a s'a desvol ia t încetul cu încetul , începând d in veacul t r ecu t şi a crescut m e r e u p â n ă ce a devenit o rgan ică poporu lu i g e r m a n .
Origina ne'uunjei g e r m a n e a fost m e g a l o m a n i a . Din do r in ţ a de a auzi
p roc l amându- se v a l o a r e a mi s t i c ă a Germanie i , :іл ziare, de pe catedre , , în în săş i d i scu r su r i l e î m p ă r a t u l u i lor, cel din u r m ă funcţ ionar ca şi ţ ă r a n u l incul t p r iveau ca o d o g m ă m i s i u n e a g e r m a n i l o r pe lume.
Tendin ţa logică a m e g a l o m a n u l u i este de a se s imţ i ca mot iv d-o invidie. Şi de aceia g e r m a n i i poa te să fie s inceri în i n t e r p r e t a r e a de l i r an tă ,
SOLIDARITATE Cânta la pian copila, si 'notele pornite In goană, iri/i fereastra închisă intre flori Plouau in strada plină dc. gânduri negrăite Neînţelese, gânduri, dorinii nelămurite, — Pa si radă şi în m; n'eu atâtor trecători.:.
Câiila la pian copile, şi-o ascultau, trecând, Atâţia inşi fn .noapte, 'met. sau mai grăbiti
• Pe strada 'ntreaija plină dc gânduri negrăite — Cu fete lot таі.ЛгЫс, ori tot mai obosite Intriclnpund ardn'urj sau numai obosiţi...
Căuta la pian copila şi 'ttislal'èi cântare Freca o'maßte tristă'de mistice chemări, — Şi cian mergeau pe s/radă, câţi inşi, în depărtare, Parca că bate n noaptea adâncă fiecare Iu zeci dc feluri, ritmul aceleiaşi uintări:..
Târziu, de noaole, insa, .sc isprăvi cântarea, Şi• notele 'ngheţară în pianul ne zărit : Herr cei pe care 'n noaple-i cuprinse depărtarea Ѳ! câtă vreme încă le-or mai fi-auzit?...
. Tăcură, chiar şi paşii pe strada adormita ; Dar cei care Uccura vor mai scanda si-acum Cântarea asta tristă de noapte, şi sfârşită Pe când erau pe drt.m...
0 singura aripă va mângâia fn noapte Multiple feţe Vi care all gâtul se va citi Va mârujâia auzid mereu aceleaşi şoapte La zeci şi zeci de oameni, cari alta vor dori...
01 într'o noapte numai, si 'n căi deosebite. Va fi un singur suflet şi doar un singur drum,
Şi-o stradă tristă, plinxi de gânduri negrăite, Ca strada 'n care note nu mai tresar acum...
Sunt. oameni plini de-aedntun—ţi vezi?—m depărtare. Sunt oameni cari să meargă pe drumuri nu mai pot, — Pe toţi ri leagă lotuşi aceiaşi frământare, Şi vechea metodic îi arc peste'toi. .
Şi-ачі chiar fol mai tare pierduţi imul dc altul Şi niai cuprinşi de taină şi mai necercelaţi — Doar prin aceste note ce-acum străbat înaltul, Deşi nu suni alături, se vor simţi legaţi!...
O! tu. copită caie cântai în noapte-odală Făcând ca prin .fereastra închisa, sâ strrăba'ă Indurêra'e note pe strada ce dormea, — Ştii tu cântarea asta ce dar avea în ea'!...
lini pare că şi-alfdată ai mai cântat in noapte Îmi pare că dealtădală, ne'nţclese şoapte. Din alte cânliiH parcă, in mintea mea mai am, Pica'e iutr'o noapte prin luciul unui geam.
Şi-acum. când fard voie las gându-mi să străbată O depărtare lungă ce-i poate '« mintea mea, Scandând o melodie, eu simt că's la olaltă Cn-alăli câţi merg in viaţă, luptându-se cu ea...
Vai! nu сгст-ѵа. cântarea ce-mi pare auzită Mi-a mângâiat auzul cănd-va cu-adevărat, — >i-am .mers alături poate cu-o lume nesfârşită ; Şi poate ca şi dânsa cu mine-a ascultat?...
Odată!. . Poate aluneca când nu eram... Şi poale Aluneca când nimica din ce e, nu era, 0 melodic mimai. hi infinit dura..., — Iar noi, toţi cei cari suntem azi, o avem in minte Şi veşnic, fără voie. cum mergem mainte, Pe fie care clipă pornind într'un războiu Jn care ni-i un duşman, ori care dintre noi,
Ades, ori cât ne-um zbate, spre-ori culă depäitare, Prin ea, in câte-o noapte, alaiuri ne simţim, — Bat inimile noastre atuncea solidare. Şin egoismul nostru, o clipă ne iubim! .,
in măce lu r i l e pc care -e î Ie p rovoacă i n . r u i n ă r i l e pe 'care"le. fac, el, toi ei se socotesc v ic t ime.
D a r c u m nişte capete a ş a de cult i va t e dc l i t e r a t u r ă şi a r t ă au p u i u ţ să lunece în a t a r i deviaţ i i morb ide ?
P e n t r u un doctor al ienist , lui ru\ a-cesta nu-I de m i r a r e . In te l igenta nu-î incompa t ib i l ă cu cele m a l s t r i ş n i c ; deviaţ i i m i n t a l e . Şi pent ru p r u p a a e -r>-a de l i rur i lor , o s i n g u r ă condiţ ie i- .le a j u a s : O a r e c a r e sugos t iunc şi o doză de supune re . Şi germr.nul , cu toată v a s t a sa c u l t u r ă a r ă m a s incapab i l uneî cri t ici i nd iv idua le . Educa ţ i a i-a ' H o r s tendinţele . L a no i se m u n c e ş t e pen t ru a forma conş t i in ţ l şi iiih-U-genţe persona le ; în G e r m a n i a «c fabr ică masse ma leab i l e de oamen- .
Solda ţ i i lor, fără şef, sun t wv.---.-r i ţ i , a j u n g p r a d a inamicu lu i , r ă m â n i n s t r u m e n t e l e c ruz imi lor celor m a l înve r şuna te , pe ca re n imeni nu le-.a-p u t e a săvâ r ş i c h i a r cu ordine =.-%•-!
Disciplina, g e r m a n a nu-I a iUeva da câ t nepu t in ţa de a gând i şi a l u n a p r in sine î n s u ş i ; discipl ina este v -u imi i psichosel lor cons t i tu t ion .ne . N u m a i a ş a se ponte explica. , i i i n g e r m a n i i cel m a i culţi aii p u t u t să s ă v â r ş e a s c ă b a r b a r i i l e aces tu i război. Profesor i i l e - a u teoretizat, neces i t a t ea ac te lor b a r b a r i i şi el au pr i m i t aceas ta ca u r i:l 'n! d^ r<?-a supe r ioa ră .
Noi l u p t ă m c o n t r a u n u i p o p i i , a c ă r u i m e n t a l i t a t e e bolnavă. Şi de ace ia el sun t a ş a de pr imejd ioş i . ca tot î cu m i n t e a t u r b u r a t ă , capabi l de b r u t a l i t ă ţ i c râncene , pe ca re n u m a i nebun i i le pot împl in i .
.Şi r ă u l aces t a a c ó n t á g i o a a t şi a l te popoa re .
D a t o r i a celor ce văd şi înţeleg a-devăru l este să ia m ă s u r i l e de r i goare .
Şi cea d in tâ i m ă s u r ă l u a t ă con t r a u n u l nebun fur ios este să-l izolezi, d u p ă ce і-aï l u a t ins t rumente le , cu cure a r p u t e a v ă t ă m a . E u r o p a , r a r e a fost s i l i tă să p r i m e a s c ă rolul de g o r d i a n al g e r m a n i l o r nebun i , este ob l iga tă să s m u l g ă a r m e l e din m i n a furioşilor, să le in terz ică de a m a î fabr ica altele, şi să-T izoleze p â n â le-o veni min tea .
P o a t e eu acest, t r a t a m e n t , - aplicabil u n u l popor ca şi u n u î individ — firea s u p u s ă a g e r m a n u l u i se va sili să se lecuiască , pen t ru binele comun .
Telefonul în campanie
***
M. Să n i e sen
Duminică '26 Octombrie 1914 . UNIVERSUL LITERAR
Convorbiri asironomice Scene-din războiu Stelele ce-şi schimbă strălucirea
P e n t r u cel care n u cunosc stelele, a c e a s t a îşi p ă s t r e a z ă t o tdeauna acei aş i s t ră luc i re , ace leaş i poziţiun'i u-nele fa ţă de altele. Nicî una , nicî a l ta din aceste două a f i r m a ţ i u n l nu. cor e spunde adevăru lu i . S u n t rniî de stele care-şl s c h i m b ă necontenit, s t rălucirea. Am vorbii iiiaï zilele trecute de u n a d in t re cele m a l cur ioase . Mira Ceti. Nici poz i ţ iun i le nu şi le păst rează veşnic, căci nu e s tea care să-nu zboare %i spa ţ iu cu câ ţ iva zeci de k i lomet r i pe secundă . Sunt însă p r e a depa r t e de noî şi mişcăr i l e lor aiiiiale se pot observa doa r cu m ă s u ră tor! exacte.
In ce pr iveş te s t r ă luc i rea , a c e a s t a s t ă la î n d e m â n a or ient să cons ta te . S u n t m u l t e stele rariabili:, ale că ro r v a r i a ţ i u n l de lumină se pot observa ap roape din sea ră în sea ră , şi cu ochii liberi, fără lunetă , fără binoclu.
Cele m a î in teresante nu s u n t cele Pare s t ră lucesc m a i mu l t , ci cele m a i m ă r u n t e .
S u n t foarte in t e re san te ceea.ee ast ronomi i numesc „curbele de lumină ' ' ale stelelor var iabi le , ca re te fac să vezî cu ochii , d in t r ' o da t ă c u m înt r ' o a n u m i t ă per ioadă dc t imp , s t ră luc i rea unei siele, sporeş te , saiî se micşorează , a j u n g â n d la un maxim u m , saiî a t i n g â n d un m i n i m u m .
Nu toa te stolele va r i ază l.i fel ; su H. unele, a c ă r o r per ioadă e în t re 100 şi 400 de zile. S c h i m b a r e a . s l ră luc i -rei aces tor sori e înceată deci. Sunt. alte stele ca r i işî 'păs t rează aceiaşi s t ră luc i re câ t eva ыіе. apo i ü m p de câteva « c se fac mic i , mici , p â n ă ce i a r t?I sporesc şi-şi men ţ in s t r ă lucirea ; sun t al tele ca r e varuvză în cont inuu, ba aju-ngànd la m a x i m u m , încep să. se lase spre m i n i m u m . UVir c u r â n d i a r îşi sporesc , l u u i i u a ş i tocm a i în u r m i i se l a s ă la m i n i m u m o-bişnui t , aces te stele a u deci d o u ă m a x i m e a p r o a p e la fel şi două min ime cu totul deosebite.
Sun t unele stele, care la a n u m i t e ppoce îşi sporesc l umina , '»i loc să o descrcascS.
U n a d i n t r e cele m.if curioase, e o stea, care. t i m p do 'ЛѴ de an î şi m a l b ine îşi p ă s t r e a z ă aceiaş î s t r ă luc i re , apoi t i m p de ap roape nn an . se face m a l puţin s t r ă l u c i t o a r e şi ia r îşi r e i a obişnui ta s t r ă luc i re .
Sun t în sl'îirşit n e n u m ă r a t e a căr o r s t r ă luc i r e *e s c h i m b ă în mod neregula t . ' sac i cel pu t i i i a s t r o n o m i i nu l e - a . d a t de r»\st p â n ă acum. Nu sc poa te s p ú a é ş t pen t ru "ele cum se poate pen t ru celelalte : în cu t a r e zi şi la c i l ia re oră va fi ta m i n i m u m .
P e n t r u mar toa te var iabi lele s'au da t ' expl ica ţ iunl . unele nediscuiabi le , al tele s imple ipoteze. P e n t r u a m a tor i 'însă e m a l in t e resan t observarea stelelor var iabi le , reeace se poa te face cu u ş u r i n ţ ă , dacă iubeş t i cerul şi a l r ă b d a r e . De t i m p n u vorbesc, căci ( impu i celor m a i m u l ţ i d in t re oameni e pierdut cu rele. m a î extrao rd ina re fleacuri şi a r fi comic şi r idicul , acela care a r găsi că o preocupare ştiinţifică p r a t e fi o pierdere de t i m p .
I n a l te ţări,- оа ілек і foar te serioşi , b a şi profesori un ive r s i t a r i , nu se s imt de loc umil i ţ i c i fac asemenea nbse rva ţ i iml , ba din contra, se m â n dresc cu ele, le publ ică , alaVturi de •b se rva ţn in i i e s imi l ' i re ale unui simplu a m a t o r .
Ma i zilele t recu te îm i s p u n e a ioar-te ser ios a n d o m n - g r a v , că s a r fi o-cupa t cu a s t r o n o m i a , de oarece cunoaşte şi m a t e m a t i c a , d a r nu se o-u i p ă fiindcă nn e u e o a ş t e m a t e m a t i c a îna l tg şi dacă n u poa t e citi . .mecanica cerească" a lu i Laplace , n u poa te s p u n e că ştie a s t r o n o m i a . Aceas ta e s c u z ă leneşului .
Eii s imt foarte î ncân ta t că n u m a i cu a ju to ru l acestei rub r i c i cons tan te , вагс văd că nu sperie de loc d i rec ţ ia revistei — din contra —- a m r e c r u t a t
Femeile şi copiii fugind de inamicul ce se apropie.
Te s a ] u t ä m , M ă r i t e P r o t e c t o r , S t r ă j e r a l u n u i f a l n i c T r i c o l o r , S t â l p o ţ e l i t a l s f i n t e i R o m â n i i ! -Ca s o a r e l e s t r ă l u c i t o r s ă f i i " !
In s u f 1 e t u - ţ i.', v e d e m a l ţ ă r i i s u f l e t , Ş i 'ri m â n d r u - ţ i c h i p , a n e a m u l u i m â n d r i e ! Fă Doamne ş i ' n p l i n e ş t e - a 1 n o s t r u c u g e t : -D e a p u r u r i , v i a ţ a , g l o r i e s ă - i - f i e !
N. Bonjiig-Alibeichioi
m u l ţ i vii tori a m a t o r i a s t r o n o m i , persoane ser ioase , ca re in momente l e lor l ibere vor să se ocupe şi cu s tudiul p rac t i c a l boitei cereşt i .
Victor Anes i in
UN OM BEJPtHKCIFIl Vremea posacă de a f a ră g r ă m ă d i s e
tn cup r in su l cafenelei o m u l ţ i m e pes t r i ţ ă de toa te vârs te le . Cel ce viu-şi găseau un colt să se cu ibă rească , u m b l a u forfota p r in t re mese spion â n d cu cehii vre-un locuşor. or i aşteptând vre-o vacan ţă . F u m u l , zgomotu l , m u l ţ i m e a dădeau cupr insu lu i o a tmos fe ră de infern. Chelneri i umblau năuc i , fără să a u d ă . fără să v a d ă pe nimeni . Ce vreţi , e a t â t a zor şi m u ş t e r i i a ş t e a p t ă эй fie b ine serviţi ! l inul , ce) puţ in îmi d ă d e a târcoale de un siert de ceas fără sii-sl fi coborâ t ochii a s u p r a - m i ,
Despera t răcnesc în t o a t ă legea t r ân t i nd cu p u m n u l în masă : -
— Chelner ! O clipă, a u a m u ţ i t toa te g lasur i l e
din j u r n - m i şi s a tăcut l ăce re a-dânca . î m i zvâcnea i n i m a ca d u p ă o ca tas t rofa de s p a i m a unei i sbucn i r i a tâ t de nes t ăpân i t ă . D a r chelnerul nicî nu luă în s eamă , s t r ă i n de tot ce se petrecea in juru- i . şi se strecură m a l depa r t e p r in t re scaunele ti-xite !.n ju ru l meselor . Nu-inî r ă m â nea decât să mă resemnez a ş t ep t ând .
Şi a m aşteptat, m a l bine de o j u m ă t a t e de oră , p â n ă când an t r ep renoru l be ră r i e i să binevoiască să -mi c u r m e sufer inţele a ş t e p t a r e ! poruncind u n u l chelner :
- Un top la dom.iu ! Sorbii r u nesa ţ din p a h a r u l meu
cu 1 e re şi ca după, o victorie a r u n c a i
o p r iv i re p l ină de m u l ţ u m i r e dc jur-î m p r e j u r u l meu. >
Doamne , ce de capete pleşuve în t o a t ă învă lmăşea la as ta ! T o a t ă ca- , feneaua îmi p a r e o v i t r i nă imensă în c a r e a r fi expuse zeci de cut i i de sidef de toa te formele şi d imens iuni le .
E p a r c ă un simbol al vieţeî agit a t e pe ca re o t r ă im . Mal cu s e a m ă în col tul din s t â n g a . Dumnezeu le , ce n o s t i m ă chelie ! E un domn m ă r u n t , uscă ţ iv , cu ochii vioi, cu g e s i u r î , e-nergice . S e ridică în p ic ioare , se a-şează di» B O U , ges t icu lează nervos ca în toiul umi l d i scu r s pa te t ic . Alţi t re i p leşuvi îl ascul tă cu l ua re a-min te , sorbindu-I p a r c a cuvintele.
Din când in când zvonul din sală se domoleş te şi a j u n g p â n ă la miae . c r â m p e e de fraze, ca re se împerechează şi pa r e că înţeleg, că domnul cel pleşuv, cu m i ş c ă r i repezi, e pornit împo t r i va m i ş c ă r e l t inere tu lu i nos t ru r a r e cere i m e d i a t a i n t r a r e in ac ţ iune .
II a u d l ă m u r i t : r — Mă rog, ăs ta e pr incipiul meu !
R ă z b o i ? Des lăn tu i re de p a t i m i , urg i e ! . , î n f r ă ţ i r ea p o p o a r e l o r . . . Idealul n a t i o n a l . . . Ii v ine t impul . . .
O persoană corpolenta din d r e a p t a luî, tuşeş te din a d â n c şi-l ap robă cu o voce de bas p rofund:
— Aşa e ! . . Niş te fanfaroni ! . . . Tot-I scut i ţ i i - A d u n ă t u r ă . . . l a . să fie să m e a r g ă d u m n e a l o r . . .
Şi domnul cel uscăţ iv a d a u g ă : — МЯ rog. ăs ta e p r inc ip iu l meu '
S'a m a i r ă z b u n a t vremea. T rcp ta t -t r e p t a t lumea se s t r e c o a r ă a f a r ă şi îmbu lzea la din cafenea e tot m a î poto l i tă .
De depa r t e se a u d e o f a m f a r ă mi l i t a r ă . Se aprop ie . L u m e a dă b n s n a
a f a r ă lin s t r adă . 1 Mă s t recor pe uşă d i m p r e u n ă cu d o m n u l cel uscă ţ iv . Mă ui t la-el . I i j oacă ochii în cap ş i s u r â d e m u l ţ u m i t . -- !
•Famfara trece de no i . : TI u r m e a z ă un reg iment în t reg de -infanterie.
»' Dom.huî cel 'uscăţ iv s r ap rop ie de m a r g i n e a ' t r o tua ru lu i . Clipeşte ne r vos, pa rcă a r p lănu i ceva. De o d a t ă se ndreseiueă umiU sergev.t. care m e r ge ţanfos pe flanc, a fară d i n r â n d u r i .
— Mă' m g . de unde v e n i ţ i ? — Din m a r ş , d-le ! — Aşii ? Şi- d o m n u l ' cel uscăţ iv şovăe- ie o
clipă, apo» coboară ile pe t r o t u a r Şi porneş te cu t rupa în t r 'un p a ; .
r.'C. As lan .
I N C U R Â N D . ; . Si giasnrî dc bucin m ş.i- goarne hi cot Suna-rm 4c-« lungul- câmpii: Din creştet de jumnlc. i}, tainic or/or. Sub ceruri marelui drapel liHolnr 'Şi'o strânge r u dragoste Iii.
Sub cutele sale. vitejii eroi Porni-vor д trece Carpat'ù. Prin sânge să scrie aceia ce mo De secol) doril-am: prin crâncen
răsbol, Să-şî apere (ara si fraţii.
Să sfărâme ІаіЦиІ barbarului Go;% Trufia-î să ralcc'u picioare. S'arate, că nu-e. cum' dânşii socol Stăpâni peste Imw. — s'arale că toi Latina-} mai .vicăuic sub soare!
Latin e românul •- si mândru e el. E hun. dar si rău la mânie. El ştie să'nfninle. când are un H Si nn se'nspăimânlă. c seu' de otel. K leul ce totul sfâşie?
O sfântă dorinţă in piepturi purtăm Si Domnul ne-aлііе r'ă-1 mare: S'avem ee-) al nostru, тщ mult nu
calăm. A noastre (inulurî fn jur să grupăm. Sub un„ şi-aceigşl chemare.
. . . . • • •• • -Şi glasuri de bucium şi glasuri m cot Trezi-va din şomnu-î Carpaţtl: Din •creşti de..munte. în tainic ogor, Porni-vor vite iii. la luptă- cu dor, Să-şî apere dreptul şi [ra(il!
Cousl. DinpoeL
G. — No. 43. UNIVERSUL LITERAR Duminică Oitombiiii i ! J (
NOTE DE CĂLĂTORIE XD i i i
V . M E S T U G E f t N
• — ÜBMARE —
Dela biserica Maiceî Domnului intrăm în oraş prin poarta Sî. Ştefan. Aci a fost târât dc mulţime şi ucis cu pietre primul martir al ereştinăiaţeî, Sf. Ştefan. Prin apropiere se află şi o bisericuţă.
Ieşind, dect, prin Poarta Mu-gharibe, ajungem, în câeva minute. Ia fonfâna Sfintei Fecioare, numită astfel, în virtutea uneî tradiţii care spune cum că Sf. Fecioara ar fi spălat aci laşele Pruncului Isus. Această foutâna
Mormântul Raeheleï
XXXIII O nouă plimbare în valea iui
Iosafat Am vorbit într'un capitol pre
cedent despre principalele monumente antice ce se află în valea lui Iosafat, de acele morminte goale carî stau do veacuri înfipte în coasta stâncilor şi nu vor să se sfărâme, rămânând martore eterne ale trecutului vijelios.
Nu e, cred, de prisos, a mai da câteva lămuriri asupra acestei faimoase văi' strânsă între zidurile de Răsărit ale oraşului şi muntele Măslinilor.
De astă dată ieşim din oraş prin Poarta Muglutribe sau Pou-rta gunoaielor, situată la poalele înălţimelor Otelului, spre a explora partea de Sud a văeî şi a-nume dela mormintele Sf. lacob şi Zaliaria, în jos, până la începutul văeî iiinnom.
căruia arabii îi zic Am-Siti-Maryam, (isvorul Sfintei Maria) are o construcţie foarte curioasă. In fundul foiitâncï se descinde pe o scară de piatră. Apa curge intermitent, opriudu-se de mai multe ori pe zi. Foutâna a-ceasta e de mare folos pentru liras, mai ales când e secetă, şi se poate bea, deşi are un gust cam sărat.
Ceva inaï sus se întinde un cimitir evreesc. Iu cimitirul acesta se află pomul de care s'a spânzurat luda Iscariotul, desnădăj-duit de trădarea sa.
In apropiere de Foutâna Sfintei Fecioare e o îngrămădire dc căsuţe sărăcăcioase locuite de arabi. E vechiul sat Siloam.
De aci se vede Muntele Scandalului, astfel numit din cauză că Solomon a clădit în această localitate temple păgâne pentru
femeile sale aduse din Egipt, scandalizând poporul. Urmele a-cestor temple se văd şi acum.
Fântâna Sfintei Fecioare comunică printr'un canal subteran cu fon lâna Siloam. Canalul acesta, de obieeiü, e uscat. Une orî însă se umple pc neaşteptate, aşa în cât e primejdios de a se hazarda în acest canal. Săpăturile recente făcute în jurul Fontane! Siloam aü adus la iveală rămăşiţele unor instalaţii de băi şi ale unei' biserici. Ceva mai sus s'au găsit urmele unuî drum pavat. Despre foutâna aceasta se vorbeşte şi în Evanghelie. După ce Isus a tămăduit pe orbul din naştere i-a zis: „Du-te, spală-te în isvorul Siloam".
P c vremuri, isvorul acesta se afla chiar în interiorul bisericei care era împărţită în locuri rezervate pentru băr'oaţî şi femei. In secolul XII bolţiie şi colonadele bisericei erau încă în picioare.
In imediata apropiere a Fântânei Siloam mai e şi marca piscină cu acelaş nume. Aiături se vede un dud crescut pc o îngrămădire dc blocuri de piatră. Л-cesta ar fi locul unde proie tui Isaia a fost tăiat cu ferăstrăul din ordinul regelui Mânase. Profetul ar fi îngropat chiar acolo.
însărcinaţi cu păstrarea focului, nu găsiră de cât o apă stătătoare îngroşată. Neemie luă din apa aceasta şi stropi rugul şl sacrificiile ce erau deasupra. Şi când soarele ieşi de sub nouri şi-şî trimise razele asupra apei, se produse deodată o flacăre, dovedindu-sc astfel că focul sacru al templului fusese păstrat.
Puţul iui lob are o adâncime de vreo 30 de metiî . Apa, cam sărată, e foarte abundentă şi uneori se revarsă udând câmpul şi grădinile din împrejurimi1.
XXXIV LA BETLEEM
Orăşelul acesta celebru, construit pc două coline şi având o populaţie de vreo 1 0 . O H O lounon, mai to{i creştinî, se află in partea de miază zi a Ierusalimului, la o depărtare de opt kilometri.
Era o dimineaţă inimoasă, ca cerul albastru şi văzduhul strălucitor de lumină când ne îndreptarăm spre locul unde s'a născut Isus.
Ieşim prin Poar ta Iaîîei şi apucăm pe drumul gărci trecând pe lângă ospiciul oltalmié englez,
în faţa căruia sunt îngrămădiţi o sumedenie de bolnavi, — şi pc lângă vastul basiu Birket-cs-Sultan.
Şoseaua e excelentă şi trăsura
Hr.nn! bunului Samai i tan
Вгікеш
Valea acesta mai" e plină de alte morminte, de cavouri sépulcrale şi de grote cari amintesc diferitele întâmplări războinice relatate, in Vechiul Testamenr. Ar fi prea lung ca să le menţionez pe toate.
înainte însă de a ieşi din valea luî Iosafat spre a intra în valea Hinnoni, voi vorbi despre Putui luî lob care se află la joncţiunea dintre cele două văî, alături de o geamie turcească.
Puţul acesta se crede că ar fi Fântâna Rogel menţionată în cartea luî Iosua şi care forma punctul de demarcaţie între posesiunile triburilor luî Iuda şi Beniamin.
O tradiţie spune că i s r a e i i ţ M , înainte de a pleca în sclavie la Babilon, în puţul acesta au păstrat, din porunca profetului Iri-mia, focul sacru al templului. După întoarcerea din sclavie, Neemie a trimis emisari la fântâna Rogel să aducă focul. Dar emisarii, cari erau fiiî preoţilor
noastră înaintează ca pe asfalt. Din când in când întâlnim
căruţe ce duc provizii la Bei-leein, călugări şi mai" ales pelerini ruşi cu dăsa<*cic în spinare mergând satî venind pe jos.
La dreapta şoselei se văd uti-melc case ale Ierusalimului clădite în afară din zidurile oraşului. Un şir de case albastre, cu etaj, indică colonia evreeascâ înfiinţată de bogătaşul evreu Mov-tefiore. Numeroase familii e-vreeşti sunt găzduite aci gratis.
Alături se întinde o colonie germană, foarte prosperă, compusă din vre o sută de case.
La stânga noastră se întind văî şi dealurî pierzându-se în zare. E im peisagiu de o rară frumuseţe.
După un drum de vre-o o jumătate de oră, ghidul nostru ne atrage luarea сцпіпіе în privinţa unuî puţ vechili de piatră situat pe marginea drumului.
Eram lângă Putui Muşilor,
Djrruncă, 26 (hlcmbrie 1914. UNIVERSUL LITERAR — 7.
Cei trei magi când aii intrat in Ierusalim, steaua се-ï călăuzea a dispărut.
Continuânduşi insă drumul spre Betleem, când AU ajuns lângă acest puţ, poposind câteva minute, steaua a reapărut pc cer, conducàndu-'i în grota unde se născuse Pruncul.
Trăsura noastră merge urcând, prin mijlocul grădinilor dc măslini, coasta unuî deal în culmea căruia se află hanul bunului Samaritan. Pc aci se află şi mo-năstirea grecească ST. Elle.
Magii dus-jada-se spre Bel leam
In faţa hanului e o stâncă îa marginea drumului. Tradiţia spune ca profetul Ehe fugind dc mânia lui Ezabe!, prăpădit cum era de oboseală, s'a culcat pc această stâncă unde l'a furat somnul. El a fost deşteptat dc un înger care îi adusese pâine şt apă. Eüe a mâncat .şi a băut şi după cc şi-a redobândit iorţeie, şi-a continuât drumul.
Priveliştea in punctul acesta e <le o neîntrecută frumuseţe. Intr'o parte se vede Ierusalimul şi Muntele Măsliniior, iar in eea-l'altă Bctleemul. Tot diu această poziţie înaltă se zăresc Marca Moartă, Iordanul, precum şi tara ludeei plină de munţi şi de văi.
Ceva maï departe e locul unde Jacob, la întoarcerea sa din Me-sopotamia, işî aşeză corturile. Tot act muri Racnela, nevasta luî lacob, născând pc Benianiin.
Sc ştie din Biblie că lacob a ridicat un mausoleu pe mormântul sofiei sale. Mormântul acela, reconstruit de bogătaşul e-vreu Montefiore, prin 1860, se vede şi acum la marginea şoselei. De o arhitectura arabă severă, mausoleul acesta, care îşî ridică sfios cupola la marginea drumului deşert, e de o nespusă tristeţe $i-ţi produce o ciudată impresii de melacolîe. Parcă îţî pătrunde în suflet o părticică din greutatea secolelor ce apasă mormântul.
Mormântul Rachelei e foarte venerat atât de evrei cât şi de creştini şi musulman!'.
Prin împrejurimi solul e foar
te fertil şi nu găseşti de cât terenuri cultivate şi grădini imense de măslini şi smochini.
De la mormântul Rachelei drumul se bifurcă: cel din dreap-^ ta duce la Hebron, vechiul oraş unde se află mormântul luî Ab
raham, iar cel din stânga duce la Betleem.
(Va urma).
Viaţa artistică şi literară ^ Teatral Naţional s'a b u c u r a t dc o m a r o cinste . D-l Herz şi-a r e t r a s Cuceritorul di.i c a r toane l e t e a t r u l u i naţ ional şi a dat fuga la t e a t r u l modern. Şi t ocma i aci s t ă c instea făcută T e a t r u l u i Naţ iona l , nu fi indcă p iesa cea m a l n o u ă a d-luî Herz e m a l slabă , cu cele or ig ina le reprezint a ic ia Nat ional şi nici că e m a i pu ţ i n orig ina lă ca celelalte, d a r fiindcă piesa, d-luî Herz, a p re ten ţ iosu lu i şi irezist ib i lu lu i a u t o r d r a m a t i c de Cucer i tor este de-o m i n i m ă va loare l i t e r a ră .
V. c u r i o a s ă poa te nfirmaz-ea. r;i o p iesă care place, e b isa tă , a p l a u d a t ă c e r u t ă de l ume să. fie din no vi p u s ă pe afiş, nu-I o piesă. De s igur . Cucer i to ru l e o piesă bună . ca toa ie piesele d-l ui Herz, a l că tu i t ă din clişee. Jin j ocur i de cuvin te , dia observat i on! futile, din 1o|, ce o p a l e fi m a i frivol într 'o m i n t e , c a r e s a v u r e a z ă num a i cancanuri. Cuceri i o m I arc efecte scenice deosebii e. d a r încerca ţ i să cit i ţ i vo lumul , lua ţ i pagiaft cu pag ină , munc i ţ i vă cât veţi voî şi r ezu l ta tu l se ştie.: vorbe... vorbe... vorbe m u l t e şi învinşi de zădărn ic ie .
D-l I l e r z n ' aduce nimic. n o u . nici tipur i vil. ca re să se miş t e în v i r tu t ea unor s t ă r i sufleteşti dé t e rminan t e , ca re să şî h o t ă r a s c ă m i ş c ă r i l e ?>e temeiul u n o r f r ămânfă r î mo t iva t e de e l a b o r a r e a u n o r conşî.Jinţî, c a r e ş t iu ce ver. Nu. K un fel dc c inematogra fia re ve rba lă a conversa ţ i i lo r de bu-d u a r d in t r 'o a n u m e socie ta te , care poa te fi şi la Bucureş t i şi la Conslan-t inopol şi la Moscova, ace iaş i .
Noi r e c o m a n d ă m lec tur i i genera le Cuceri torul .
J * v .4 rt(7 e vina? de Emi l Nient au şi M. Mora s'a j u c a t la Tea t ra l Nat ional , s'a juca t b ine şi a p lăcut .
Autor i i pot să a ibă o depl ină sat isfacţ ie , .iu că p iesa lor a avu t succes, d a r că ÎD .4 cu} c rina aii încerca t şi afl isbut.it să a t i n g ă o problem ă socială, c ă u t a r e a pa te rn i t ă ţ i i - A-ceasta temă a fost t o t d e a u n a u.u motiv do m a n i f e s t ă r i d r a m a t i c e , a tâ t în via ţă , cât .şi 'TI producţ i i le l i t e ra r? . Uae ori in v ia ţă , s 'au pe t recu t s u b mobi lu l copiilor veni ţ i pe l ume din . .vina" nevinovăţ ie i m a m e l o r , d r a m e î n t r ' a d e v ă r sgudui toa iT . Şi dacă autor i i au î m p r u m u t a t aces t subiect pen t ru t ea t ru , e t o c m a i că aveau put in ţa să desfăşoare toa tă ac ţ iunea sen t imen ta l i t ă ţ i i celei m a l putern ice şi m a l intensive:
P r o b l e m a a c e a s t a a c ă u t ă r i i pa te r n i tă ţ i i n 'a fest încă rezolvată din punct devedere ju r id i c şi con t inuă să fie uu mobi l de d r a m e pas ionale , c a ş? d e piese d r a m a t i c e . Maî puţin ca orî unde se poa te rezolvi problem a în t e a t r u : d a r aici de s igur , nişte au tor i dibaci , c a r i văd prob lema în tot adâncu l ei. fer indu-se m a l a les île m e l o d r a m ă , pot să sugereze idol şi s e n t i m e n t e de înal tă a r t ă şi fie splendidă m o r a l ă .
Şi « cui c rina a r e m e r i t u l a ce s t a : personagi i l e sunt. vil, t r ăe sc fie ca re clipă cu in tens i t a te , vorbesc şi acţ ionează p r i n ele în.şile. nu sub b a g h e t a au tor i lor , care aşa aii v r u t să fie cut a r e p e r s o n a j .
Credem, că a c e a s t ă p i e să este u n a d in t re cele ce pot să fixeze va loa rea n u mrmnï a u n o r au tor î , d a r poa t e să s tab i lească şi m ă s u r a p r e o c u p ă r i lor sociale si a r t i s t i ce d in t r 'o epocă.
*
î n c ă o p iesă o r ig ina lă , l a Naţ iona l , „Calvarul", de M a r i a dr. H a m a r ,
Bart. *
Maur i ce Mae te r l inck , r o m a n t i c u l c u g e t ă t o r al mor ţ i i , s 'a înscr i s în r â n d u l vo lun t a r i l o r c a r i lup tă pe frontul f ranco-belgo-german.
I s t o r i a n e vorbeş te şi de a l ţ i scri ito r i m a r i , car î avi l u p t a t pen t ru cauzele m a r i ale n e a m u r i l o r nedrep tă ţ i te şi în t re aceş t i m a r i l u p t ă t o r i so p r e n u m ă r ă Lord B y r o a c a r e a luîui-na t începutu l t r e c u t u l u i secol cu lum i n a gen iu lu i său .
Desigur , n u m a i complex i t a t ea aces to r suflete m a r i poate, d u c e la forme deosebite do m a n i f e s t a r e 'in momente le m a r i ale omenî re i . In lum e a scr i i tor i lor noşt r i însă — şi nu vorbesc decât de t iner i i car î ne d a u p r e a p u ţ i n e excepţ iun i fericite — s tăpâneş t e un fel de a p ă r a r e g r e a ca re poa te fi l u a t ă drept înţelepciune pruden tă c h i a r când n ' a r p u t e a s ă fie decât o in tensă n e g a ţ i u n e a vieţii c-roice şi mora l e .
* Se a n u n ţ ă că luna v i i toare vor în
cepe reprezenta ţ i i l e Operei r o m â n e . Avem însă cuvinte de n e m u l ţ u m i r e pen t ru chipul c u m îşi înţeleg mis iu nea conducă to r i i ci. Ni se s p u n e a-cuma. că a r t i ş t i i n ' a r fi p rea m u l ţ u mi ţ i de t r a t a m e n t u l lor şi s-.МТІt m11ЦТ ca r i posedă de pe a c u m repe r to r iu ! operelor ce se vor c â n t a . Conducători i operei a r t rebui să. în ţe leagă că ros tu l aces te i i as t i tu ţ iun» , dacii e vorba de t r ă in ic ie s igură ' II t i mp , e sft r eunească f rumosu l t u t u r o r a r te lor s u b un s i ngu r scep t ru .
Or. a t i t u d i n e a lor fa ţă de a r t i ş t i i mic i ca şi m a r i nu t r ebue să fie o d i s co rdan ţ ă în f rumosu l concert genera l .
* D o m n u l Badovic i a fost r e c h e m a i
la Tea t ru l Na ţ iona l şi n u m i t societ a r cl. I. Acbizi ţ iunea e bine făcută şi d i s t inc ţ iunca ni se p a r e mer i l a tă . Acest a r t i s t pu te rn ic în in te rp re ta rea pieselor nordice, v a a d u c e pe scena, p r i m u l u i nos t ru t e a t r u valoar e a t a l en tu lu i său , a joculu i firesc şi nesilit , şi să facă ca l u m e m u l t ă s ă vină la acest t e a t r u în cu r su l s t ag iune ! aceste ia . *
i u „Prăbuşirea frbnurilor". scri i torul Ion Chi ru-Nonov ne înfăţ işează poves t i rea s imbol ică a r ăzbo iu lu i de azi. Cartea p a r e să fie i n t e r e san tă si copiii o vor ceti cu foar te m u l t ă plăcere. E a i m p r e s i o n e a z ă şi pe iubi tori i l i t e ra tu re r dacă nu pr in fa rmecul povest i r i i , c a r e p a r e pe alociireu a r tificială, cel pu ţ in pr in na iv i t a t ea ei. Se poa te ca d. Ch i ru -Nanov s ă fie profetic îa povest i rea sa . Ni se p a r e î n s ă că în genul lu i Andersen n u va isbut i n ic ioda tă şi nici de genu l basm e l o r nu se poa te a p r o p i a .
D. Ch i ru -Nanov r ă m â n e însă r ă s coli torul suf le tului şî aceas tă ca l i t a te n imen i nu i-o poa te r ă p i p e n t r u că acest scri i tor , d u p ă c u m a m spus-o şi a l t ă da lă , ştie să vadă ca un min u n a t observator .
* D. Octav Minar a da t pub l icu lu i o-
nere le complecte ale. filosofului Conta . I a t e n ţ i u n e a a c e a s t a este nobi lă şi îl a t r a g e d-luî Minor laudele t u t u r o r .
Credem însă că nu e destul de complec t în b iogra f ia m a r e l u i cuget ă t o r p e n t r u că scr isor i le Marie» Bă-luşescu nu sun t s ingure le i svoare care ne pot s p u n e a d e v ă r u l despre Conta.
D-sa a r îi p u t u t găs i în B u c u r e ş t i şi a l t e i svoare de sp re ac t i v i t a t ea luî Conta ca m i n i s t r u al şcoalelor. Act iv i ta tea a c e a s t a c des tu l de b o g a t ă în fapte l u m i n o a s e .
O r i c u m însă, c a r t e a e foa r te inter e s a n t ă i a r ges tu l a u t o r u l u i eî e
foar te f rumos . f
Concerte le s imfonice a le o rches t r e i m i n i s t e r u l u i i n s t r u c ţ i u n e ! vor începe Яп c u r â n d la AteneXi.
Nu ş t i m ce c însă cu ..Tinerimea Simfonică" a m e ş t e r u l u i A. Cas ta ld i . Aceas t ă soc ie ta te o r c h e s t r a l ă era
vorba ' să-şî înceapă activitatea la îof ceputul ierneî. - - ;
Sunt insă şi împrejurările din a-fa ră care a u împ ied ica t pe m e ş t e r u l Cas ta ld i să recru teze e lementele necesa re aces te i o rches t re .
E t r i s t că din p r i c ina evenimentelor, în făp tu i r i l e m a r i n u po t l u a fiinţă a t u n c i c â n d se s imte a d â n c nevoia lor.
L. Iliescu • *î* í* ——
Sacul cu ginnt® In v r e m e a a s t a dc b a r b a r ă s cum
pi re a chir i i lor , un dor i tor găseş t e un apa r t amen t , ca va l de l u m e , ca re to tuş i i se p a r e acceptab i l . î n t r e a b ă de p re ţ pe cucoana, p r o p r i e t ă r e a s a . Aceas ta îi r ă s p u n d e z â m b i n d d ră gă l a ş :
— O min do 1er,' domnu le . — Bine. fie r ă s p u n d e î n c h i n ă t o r u l ,
cu condi ţ iunea însă ca la a n u ! sft nu -mi m ă r e ş t i ch i r i a . . '' . — Atuncea , să fie o m i e cincîsufe, domnule , il r ă s p u n d e p r o p r i e t ă r e a s a z â m b i n d şi m a i d r ă g ă l a ş .
* Un r e p o r t e r vestit , î n to r s din Lon
d r a u n d e a as is ta t Ja înro lăr i le pent r u război , povesteşte :
— Piaţa, cea m a r e a m a r e l u i , o raş e r a pl ină de lume. I.a apelul făcut du ofiţeri, să m ă c rede ţ i cu n ic i unu l n 'a r ă s p u n s : da.
— Nu se poale , nu SE p o a t e ' p rotes tează a scu l t ă to r i i m i r a ţ i .
— Mă rog, d a r c â n d v ' a m spus că nu r ă s p u n d e a u : da, pot să vă a f i r m că nu z iceau nici: ba.
— ' Apoi a t u n c i t ăceau . — Ba nu , el z iceau; yen.
* Drăgălaşi i î n t r e bune prietene: — Ce m a i faci. d r a g ă ? zice ur\n.
Cum te-ni s c h i m b a t de UTI rin de c â n d nu te-am văzu t . AI î m b ă t r â n i t , aşa că nu te-a.ş fi cunoscut . .
— Ba eu te-am cunoscu t înda tă ce te -am văzut şi ştii d u p ă ce? După pălărie; c tot a i a pe c a r e o p u r 1 a i şi acuma doi a n i . a u e a şa?
* Copilul n ' a fost c u m i n t e şi la tăi
său. un poet cu r epu ta ţ i e . îl ap l ică o corecţie la. partea- de j o s ca să-î vio min le la pa r t ea rte sus . la cap .
P l â n g â n d , micu l bă tu t îî zice : — L a s ă . t a tă . dacă e a ş a : să m a t
t r e a c ă vre-o c â ţ i v a a n i şi apoi b să vezi tu._
— Ce o să văz. obrazbieule? Ce al să faci peste câţ iva an i ?
Copilul, şi m a î mânios . îl riUpsm-de după o pauză ameninţătoare :
— Am să m ă fac cri t ic '
* Din d a r e a de' s c a m ă a u n u î dis-
p r o n u n ţ a t la C a m e r ă : . .Studiile la ca re m i - a m închina t
m i n t e a (ilaritate) ne însemna tu l meu ta len t (aprobări)...
* La un fotograf se p rez in tă uft
d o m n vesel, r u m e n şi g r ä s u l i u să se fotografieze. Aşezat î n să îna in tea a-p a r a t u l u l , î ;şî lungeş te g â t u l , îşi suge obraz i i şi se î n c r u n t ă .
— Ce faci, domnule? îi observă fotograful . F ă bine şi ia-ţl a l t ă a t i tudine, si zîmbeşte, te rog...
— Nu, nu, îl r ă s p u n d e aces ta . I'otn-g ra f i ază -mă aşa cum v r e a u eu, căci t r ebue să t r i m e t fotografia neves!il , ca re , d a c ă m*o vedea vesel si g r a s c u m sun t , p leacă deîa moşie , u n d e es te , şi se în toarce n u m a i decât a-casă .
* Notele nnul debi tor : — „Am c o n s t a t a t că d.itormdX
sunt o a m e n i foarte bine educa ţ i şi politicos!, i a r c redi tor i i nu . Aceştia, în a d e v ă r , îţi cer b a n i i cu a r o g a n ţ ă , cu pretenţiunî in ju r ioase , cu a m e n in ţ ă r i , pe când datornieîî vorbesc blând, cu g l a s dulce, eu atenţiuni respectoase".
— „Unul din avan ta je l e m a r i al da to r i i lo r este că- ţ î a scu te vederi-a. Te face s ă r e c u n o ş t i pe c redi tor d* depa r t e " . *£• * •
8. — No. 43. IN;VERSUL LITERAR b u m oi-_r', : b Uc Nil „•. A...it.
g a . l T 7 - a . t o r e F a r i n a
Valetul de Picà - URMAHR
— Iacă, frate, cum senemer i ; nicî mie nu mi-e somn, nici eO n'o să dorm. Cred că n'o să-ţî pară rău dacă te-oi insoţi şi eu!... Cat despre înscrisul de care zicî, n u e atâta grabă câtă Iţi închi-pueştî . Şi era apoi un lucru care s e face numai decât: patru vorbe pe o coală de hârtie t imbrată í-і s'a încheiat toată socoteala... Dacă ar mai fi acuma deschis uu debit de tutun, a m isprăvi Sudată. Dar aşa, s'o. lăsăm până m â i n e , să maî . avem răbdare p â n ă atunci. Şi, ia ascultă, nu vrei să intrăm într'o cafenea, să l u ă m o ciaşcă de lapte cald? Face bine laptele cald după o Jioapte de nesomn. Plătesc eű, se'nţelege. pentru că. dacă nu mă'nşel. . .
întunericul nu-1 lasă pe Don a t o să vadă privirea се-ï a-runcă tovarăşul său, de sus în jos , c'un ochiu numaî. dar o ghiceşte, precum ghheş te şi cellalt că studentul s'a ros't
— Mă rog, nu al dc ce să te roşeşti . D-ta aî pierdut tot ce a-veaî ş b n u maî al nici un ban, d a r sunt eu aici lângă d-ta. Spu-ne-mî ce-tî trebue pentru nevoile ce le mal neapărate şi o să 'înche iem o socoteală singură peste tot...
Bat ceasurile 3 când d-1 Asdruba le Împinge, c'o ; uşoară violentă, pe tânăr. Iii cafeneaua găr i i ' '•• * "•' ,
Nu e ninieuî, afară de <tt>I chelneri şi un; cotoiu* mare care dormitează.
Văzândii-se iarăşi faţă In faţă «u protivnicul luî, cu vrăjmaşul luî . Donato simte o clocoteală-de mânie , o amărăciune adâncă, o suferinţă-nespusă. • Faţa aceea uscăţ ivă, ochiul, acela care clipeşte mereu , buza aceea care surâde «Д. pare ...că rânjeşte, surtucul a-«ela închis până sus ca o casă de bani după ce s'a pus îri rafturile el o avere întreagă', glasul acela monoton şi zornăitor. • i scus inţa «ceea provincială... nu imái "încape nief o »edoiala, e s t e , é l : — valetul de- pică !
. Nu .mal cugetă, căci vede mare ú stând înainte-i năluca fatală, dar s imte 6 trebuinţă"' grozavă să fugă dè acel"om în é'are se'"In-, tnrpeazâ vedea ja.
Se ridică repede şi zice, cu vocea " tremurând de silinţa' ce-şl dă de â se stăpâni:
; —- Voiii . , şă rârrtân s ingur! Vino mâine , şi vom face înscris sul Ce ti-am spus. . . "
D 71'AsdfàbaJè însă nu pare să bage de j şeamă pornirea lui şi tonul ëu care-I vorbeşte.* Apucă pe^tânăr de : pűlpaná jachetii şi-1 sileşte" să steà pè scaun,- bătând
,c'u Cea'altă mână în masă ca să Vie un chelner. '-, ,• ;
— Două ceşti cu lapte cald, fierbinte. Precum Ш spuneam, scumpe domnule. . . Donato." efl n'am nici o grabă; Peste, o oră are să se lumieze de . ziuă şi, dacă stărueştî d-ţa putem'să facem Triscrisul' numaidecât. Deocamdată iacă trei sute cincizeci de leî. Iţi ajung?.".. Eu să-I însemnez numai .-ici în catastiful ăs ta *$i sunt aî d-ţale...
i . Atâta netvrburare din partea : arestul, om. de afaceri îl năuceşte ,'di» toţ pe bietul student. Pentru . .prima oară îşi .pironeşte ochii tn . faţă-omul nesuferit care se ţine de.--el-' ca scaiul. Acesta Insa nici nu clipeşte subt privirea lui, îl surâde neroreşte şi stărueşte să-l facă să primească banii ce-î dă.
Subt acea înfăţişare de .curte-, .Bjre şj de bună voinţă- neprefă-
cută» o grijă si a frică ce nu înşeală njcl pe Donato.
. —* I Ï /V frică să. nu-I scap" din mârîâ,'se gândeşte tânărul; n'áre încredere în mine.
Şl are dreptate, dragul meti, Căcf ce frământă altceva a c u m a m i r t e a fa sclintită decât gândul cum să-î scapi din rt-Arn? N'u ştii nentru ce. nu şf-'Ţ cura si ce vel face. nu te întinz^ ru gâtului.
deocamdată, maî departe decât la nevoia momentulii î , căci în-tunerecul s ' a lăsat peste cre<!ril tăî , dar voinţa imperioasă, care, precum aî zis-o, te stăpâneşte, voinţa d'a rămâne singur, ce e altceva? Căci ce o să faci când veî rămâne singur?
Astfel pare că-î vorbesc zâmbetul onest şi nătâng şi stăruinţa blajină a d-luî Asdrubale ca să-l facă să primească banii.
Şi Donato primeşte, l>ea laptele cald, răspunde cu câte un cuvânt scurt la trăncănelile tovarăşului său. se adânceşte cât mai mult poate în întunereetil miliţii sale ca să cate o idee. N'o găseşte. In vârtejul de năluci a-landala ce-î saltă pe dinaintea ochilor — cărţi, bani, debile, surâsurile blânde ale Constanţii, lacrămile grele ale bătrânului său tată mângâeri le duioase ale Mariucceî şi problemele de mecanică aplicată — nicî un:i nu-1 întrupează o gândire lămurită.
Trebuinţa însă d 'a scăpa dc sâcâiala tovarăşului său a luat, încetul cu încetul, caracterul de boală, de furie începe să i se deştepte în minte unele idei smintite de fugă; se gândeşte la contele de Monte-Cristo, una din puţinele reminiscenţe romantice din viaţa lui dc cifre; se uită împrejur căutând o scăpare; face planuri nesăbuite; se vede fu-" gind în o sută de mii de chipuri, . dar îri deşert, căci d-1 Asdrubale e mereu după el. se tine lipit ie călcâele Iul ca o umbră.
Şi vremea trece. — Poftiţi, domnilor, trenul
pleacă la Sestó. Monza. Seregno, Camerlata se áude d'odată strigând un glas puternic pe prispa' gării . . . . -
A, iacă. în sfârşit,-Q.jtl«e. '. - Plătesc eil , . zise Donato ri-
dicându-se repede şi apropiindu-r, se de contuar.
— Aşi, răspunse cellalt, e Plătit şi chiamă la el Cu gestul pe chelner.
Dar tânărul n'ü-Г m a l ascultă şi porneşte înainte; ia d'o parte pç cellalt chelner şi-I zice încet
• puindu-I- î a m â n ă o monotă do •cinci , lei; .
— U n bi let clasa doua, pentru SjEşregno. Iute; restul e pentru tine, ' .;• . . . '
' P e s t e c inci minute ' diip'aceeă glasul puternic repetă: ; • — 'Poftiţi, domnilor, trenul' pleacă la Sesto, Monza, Seregno, •Camerlata! • „ Şi clopotul vesteşte j p ï e c a r e a v -
Donato se ultit rfciprejurЩЕЙ i e friguri, ne. luând nicidecum seama la d-1. !Asdrubéle._ care, pentru a o sută'oarea, repetă:
— Ah, urât lucru ë joculî N u e mul ţumit cine perde, şi nu e mulţumit nici cine câştigă. Să m ă crezi... - - - -
Chelnerul. se- întoarce . Donato sare . în picioare fără să zică un
' cuvânt. îî i"a biletul din m â n ă şi se repede pe uşa care-ï e înainte.
Peste două minute şireasrul de trăsuri al drumului de fier se mişcă, pleacă... Studentul tn matemat ică răsuflă.
X.
É singur. Poate a c u m a să străbată cu ochii în prăpast ia Ha. care a căzut şi să măsoare nemărginirea nenorocirii .sale. Dar la ce, cu ce folos?
Toi ce poate să-î spue căinţa, i-a m a l spus şi altă dată. şi la nimic n'a folosit.
Şi, atunci,' ça*şi acuma, se afla singur, faţă ta faţă c'o înspăimântătoare vedenie; şi atuncia , ca şi ' acuma, se văita, în' v ina ea, nu de ruinarea lui, cl de durerea sdrobitoare a bietului său tată. bătrân, — şl la nimic n'a fofosit. '
•\cuma se m a l adaugă, la a-ccinşi durere, şi moartea celiî maî scumpe nSdejdiï a sa, o dragoste nemărturisită, dar mar*.
uriaşă şi care este pierdută pentru totdeauna. Şi asupra acelii îngrămădiri de n e n o r o c i r i — nenorocire mai mare de cât ori care alta căci îî ia şi mângâierea lacrimilor . — o neîncredere adâncă "n el însuşi.
Va mai cău.a el, în glasurile . naturii, în chipurile fiinţelor scumpe luî îa aiurările înfrigurate, o hrană amară a mustrări i lui de cuget, hrană pe care a m a i avut-o în deşert?
î ş î va m a i chinui el mintea repetându-şl frasele goale alo conştiinţii aceluia care a pă(it-o odată şi, din acea păţanie, n'a învăţat nimic? Nu . . că ui. şi conştiinţa amuţeşte. O t4cere înspăimântătoare se ţ i t inde împrejurul sufletului săîi. iar razele de soare care potopesc câmpia, luminează liniştea moartă a unul suflet care se dispreţneşte.
Situaţiunea Iui e lămurită: a jucat şi a pierdut. A pierdut pe Constanţa, a pierdut stima altora şi p'a lui însuşi, a pierdut, dreptul d'a fi iubit de tală-săii şi de soră-sa. Pe acestea toate le pusese el în joc. o ştia fo ir le bine, şi le-a pierdut. Nu-I maî rămâne nicî dreptul d'a muri. Să se ucidă acuma ar fi „să-şî plătească prea lesne datoriile".
Dimineaţa e strălucitoare, cerul senin, aerul răcoros şi mâu-gâios. Liniştea moartă a sufletului luî Donato se reflectă In o-chiî luî turburi care se pironesc într'o privire inconştieată. Stâlpii telegrafului îşiratî 'ta prima linie ÎI trec pe dinainte, fugind nebuni unii după alţii; sa lcâmii de prin garduri, Într'o linie m a l depărtată, iug m a l încet; copacii m a l depărtaţi, şi m a l Încet; toată lumina se mişcă; numaî orizonturile stau neclintitei iar vârfurile munţ i lor v iC'o mişcare opusă, pare că-1 urmează pe el la călăr ÎOria lui.
Astfel fuge t impul de faţă, dar tot aşa nu r* putem deslipi de tiriîpu! nostfu trecut, de trecutul care se ţ ineidupă noi, dc viitorul caré ne "aşteaptă.
Odată, de două, de tre i ori tre-• nul-s'a oprit;*ln sfârşit, «lupă eu-inoscutul f(uer răguşit al monstrului care târăşte vagoanele, un glas monoton anunţă:
— Seregno! Donato tresare, esc afară re
pede din vagon şi răspunde la invitarea primuluî flăcăiandru-care, pocnind din biciu, '1 oferă trăsurica lui hodorogită. Gloaba care trage la ham. trece ca un fulger prin stradele Seregnulul. apoi îşî scutură clopoţeii prin norii de praf aî. drumului mnre.
— Ce face nenorocitul? Ce gând are?
Nici el nu. ştie. S imte trebuinţa s.1 revadă' casa în care şi-a petrecut vesela'copilărie, fie a lă turea, pentru a din urmă oară poate, de aceia pe care-I iubeşte, să răsufle aerul liniştii şi al fericirii de care aeuma i m m a l e vrednic, şi apoi.. , Apoî va fugi. Dacă nu mai. îl e . îngăduit să-şî ridice s ingur viaţa, se ѵя duce să caute moartea, s'o ce iră delà oameni şi de la natură.
Trece înainte, se uită la căsuţele ţăranilor, la vilele elegante. Ia fântânile publice, priveşte toate acele lucruri cunoscute.
care. în lumina posomorala a nouei nenorociri, i se pai n o u l
' şi nu tot aşa de dragi cu mai îainte. D'a hj.igul drumului i e întâlneşte cu ţărance cure. cântând cu glas domol, ridică capetele brune din mijlocul snopilor cu spice bălane îa care le sunt umerii încărcaţi... Iacft cel din urină urcuş, iacă dealul- iară In-verigo cu alcia luî de chiparoşi, cu căsuţele lui albe: cu rlopotni-ţa-l schânteetoare subt t:r/ele soarelui, iacă poteca l iniştită umbrită de salcâmi, iacă- în fine....
Donato opreşte trăsura, se dă jos, rămâne u n moment nemişcat, a p o î . s e îndreptează cu paşi înceţi ş i - stă locului în faţa zidului împrejmuitor al grădinii tatălui său.
Inima i se bate. aude ssnrnot de paşi. se ascunde căcî îl este f i ică să nu fie văzut. 4poî «e apropie, se agaţă d'e un colt IA cărămidă eşit din zid. stă atârnat pe culme, dă o privire pr'n grădină şi-şî dă drumul să cu lă iarăşi pe pământ cu inima umflată de suspine. Câte lucruri a văzut: casa albă, ferestrele deschise în umbra nepătrunsă încă de soare, aleia, chioşcul cu zorele, stejarul cel falnic!
Ascultă şi i se pare că aude un glas, e al el... Nu . Sunt două voci cunoscute, a sori-«i şi a Constanţii. Scumpele " făptur i sunt veŞeie ca ş t dimirfeeta «senină ' care Je-a' , deşteptat 'lin somn. râd... Dacă s^ar úrra :>e movilă şi s'ar apropia -ele mu-
- chia zidului!'.:. Iată-le ca ' se a-propie* se depărtează iarăşi şi iar râd... Dacă ar şti!... * :
A, de astă dată Donato ; nu se mal pçatc stăpâni. O lajiipimă i se scurge pe obraz şi. di]J>â dânsa, urmează altele o фіщ
Un sgomot de pa:şt';'iâ^un înd în potecă II smulge di.tfr t l I u i a
mâhniri i luî. Vrea v-;Şă;' fugă. •-vrea. să-şî .^aşcundă diirêfea de
curiozitatea prosteasca?•% unul ţăran care trece nepăsător...
E prea "târziii, abiaj'dalcă are vremea să^şî astuper i n â i n i l e faţa udă de lacrămî. Dar trecătorul s'a oprit în loc, ITJÏ'pè duce maţ departe şi Donato sjîhte privirea-! curioasă aţintindtjj-se cercetătoare asupra luî. -',
Atunci se scoală în picioare, se uită înainte şi rămâne încremenit. Este el. tot el %.теге і1 iarăşî el: Valetul--de picSI
(Va' dFhiaV
D l K r R I DE
шНЩШ;,Ч,^І C i P; DURE-
R Í L E D i D I > T I celë mai (ari. mai îles nevralgic?,
precum şi orice dureri („ovenite din răcea ă. sunt crimbălule cu
PASTILELE Ш І І Ш Ж JURIST Un flacon Lei o dosă 50 bani.
N.B. — Onor. public e rugat a eere anal balagiul original aci arătat.
LORA O D S Ă P U N
Recommended