View
3
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT
DE
“CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ȘI
SPECIFICE ACTIVITĂȚILOR DE TURISM DIN
AREALUL CLIMATIC GHIȚU-MOLIVIȘ”
PENTRU OBIECTIVUL
INFRASTRUCTURA AGREMENT LA BAZA
PARTIEI
Beneiciar: ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE A.D.I.
MOLIVIŞU.
Executant: S.C ECOLOGIC AMB S.R.L.
Director general
Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan
Colectiv de elaborare
Expert S.E.A. diplomat ecolog Adrian Balan
Ec. Alexandru Balan
2011
2
3
Cuprins
INTRODUCERE .................................................................................................................................................... 6 1. DATE GENERALE ...................................................................................................................................... 8
1.1 Obiectivul de investitii luat in studiu ............................................................................................ 8
1.2 Beneficiarul lucrarilor ................................................................................................................. 8
1.3. Elaborator SF ................................................................................................................................ 8
1.4. Informatii despre elaboratorul studiului de evaluare a impactului ............................................. 8
S.C ECOLOGIC A.M.B. S.R.L. ........................................................................................................................... 8 Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția nr.286. ................ 8
1.5 Denumirea proiectului .................................................................................................................. 8
1.6. Amplasamentul lucrarilor proiectului.......................................................................................... 9
1.7. Scopul si necesitatea ralizarii proiectului ..................................................................................... 9
1.8. Durata de executie a lucrarilor pentru a reflecta durata impactului asupra factorilor de mediu
datorata lucrarilor. ............................................................................................................................ 10
2. ASPECTE TEHNOLOGICE IN TIMPUL PROCESULUI DE EXECUTIE .............................................. 10 2.1 Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor de amenajare si utilizare a
terenului in timpul fazelor de constructie si functionare .................................................................. 11
2.2 Situaţia existentă ......................................................................................................................... 11
2.3 Obiectivele generale si specifice ale investitiilor propuse prin proiect. ..................................... 12
2.4 Obiectivele de investitii cuprinse de proiect: ............................................................................. 12
2.5 Descrierea lucrarilor propuse ..................................................................................................... 17
2.6 Descrierea constructivă, functională a infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor
aferente ............................................................................................................................................. 18
3. DESEURI ..................................................................................................................................................... 26 3.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare ............................................. 26
3.2 Managementul deseurilor ......................................................................................................... 28
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA ............................................................................................................................................................ 32 Poluarea specifica lucrarilor de constructie ....................................................................................................... 32
2.2 Activitati de dezafectare.............................................................................................................. 33
4.1 Apa .............................................................................................................................................. 33
Apele de suprafata ............................................................................................................................ 33
4.2 Managementul apelor uzate ...................................................................................................... 34
4.3 Prognozarea impactului ............................................................................................................ 35
4.4 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 35
4.5 Protectia aerului ......................................................................................................................... 35
4.6 Date generale ............................................................................................................................. 35
Relieful ............................................................................................................................................... 36
Solurile ............................................................................................................................................... 38
4
Conditii geotehnice ........................................................................................................................... 38
Clima .................................................................................................................................................. 39
Hidrografia ......................................................................................................................................... 41
4.6 Surse si poluanti generati. Calculul debitelor de poluanti generati ........................................... 43
4.6 Prognozarea poluarii aerului ...................................................................................................... 45
4.7 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 45
4.8 Impactul asupra aerului in perioada de exploatare ................................................................... 46
4.9 Surse de poluare a solului .......................................................................................................... 48
4.10 Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona studiata ........................................... 49
4.11 Zgomot si vibratii ...................................................................................................................... 50
4.12 Radiatii ...................................................................................................................................... 50
4.13 Biodiversitatea .......................................................................................................................... 50
Specii protejate de floră și faună, Rezervaţii și monumente ale naturii ......................................... 114
Avifauna ........................................................................................................................................... 115
4.14 Surse de poluare a biodiversitatii .......................................................................................... 131
4.15 Impactul asupra vegetatiei si faunei....................................................................................... 131
4.16 Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de constructie .......................................... 132
4.17 Peisajul .................................................................................................................................... 133
4.18 Mediul social si economic ...................................................................................................... 133
4.19 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .................................................................... 133
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 134 5.1 ,,A nu face nimic" ........................................................................................................................................ 134
5.2. Alternative de proiectare ........................................................................................................ 134
5.3. Alternative privind metoda de executie .................................................................................. 134
6. MONITORIZARE...................................................................................................................................... 134 6.1 Monitorizarea in faza de executie ............................................................................................ 134
6.2 Monitorizarea in faza de exploatare ....................................................................................... 135
6.3 Impactul remanent ................................................................................................................... 137
6.4 Legislatia specifica privind monitorizarea mediului ................................................................. 137
7. SITUATII DE RISC ........................................................................................................................................ 138 7.1 Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului
......................................................................................................................................................... 138
7.8 Accidente potentiale in perioada de executie .......................................................................... 138
7.9 Masuri de prevenire in faza de constructie .............................................................................. 139
7.10 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare ............................................. 139
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................................. 140 8.1. Dificultati practice .................................................................................................................... 140
5
8.2. Dificultati tehnice ..................................................................................................................... 140
9. REZUMAT NETEHNIC ................................................................................................................................ 140 9.1. Deseuri...................................................................................................................................... 141
9.2. Apa ............................................................................................................................................ 141
9.3. Aerul ......................................................................................................................................... 141
9.4. Solul .......................................................................................................................................... 142
9.5. Mediul social si economic ........................................................................................................ 142
10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................................... 143 Problemele importante de mediu ................................................................................................... 143
Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea
oricăror efecte semnificative adverse asupra mediului .................................................................. 146
11. CONCLUZII SI RECOMANDARI .............................................................................................................. 150
6
INTRODUCERE
Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile. Prin intermediul stiintei si
tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea
umana si difuzarea informatiilor un efect al acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI.
Asa cum rezulta din studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea asupra
lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea resurselor naturale de energie, de
materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii factorilor de mediu-apei,aerului,solului.Alterarea
ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara
planetara au atins limite periculoase, necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii
globale si impunerea unei dezvoltari durabile .Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a
caror tendinte pun sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii.
Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme fundamentale, una este
aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si varietatea si volumul
resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural sub
aspectul efectului nociv al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui insusi.
Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol cheie in infaptuirea
dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati U.E. a pregatit strategia de
dezvoltare durabila « O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA » care a fost destinata Sumitului
Global privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se recunoaste ca pe
termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana in mana.
Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene , pe termen lung, o viziune pozitiva a unei societati mai
prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat , mai sigur si mai sanatos – o societate care asigura
o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare.
Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca :
- dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu ;
- politicile sociale sa sprijine performanta economica ;
- politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor.
Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii prietenoase
pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu degradarea mediului si cu
consumul de resurse.
Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila necesita actiuni
urgente , o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi , o noua abordare din partea factorilor de
decizie.Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre
problemele legate de durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba
initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte responsabilitatile care le revin.
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor
politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice , sociale si de mediu. Toate
politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Astfel politicile comune pentru
transport trebuie sa atace nivelele crescande de aglomerare si de poluare si sa incurajeze utilizarea modurilor
de transport mai prietenoase pentru mediu.
Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il constituie
promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor economice si mentinerea
viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin perspectiva europeana a dezvoltarii
teritoriale. In acst sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelor cu care se
confrunta zonele urbane si elaborarea de recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si
sensibile din punct de vedere al mediului.
Studiul obiectivului de investitii cuprinde probleme şi preocupări atât la nivelul Amenajării Teritoriului,
cât şi al Urbanismului operational, care se bazează pe principiile esenţiale ale dezvotării durabile ale spaţiului
european aşa cum au fost ele adoptate de către CEMAT la Hanovra – 2000 şi care urmăresc:
- promovarea coeziunii teritoriale în direcţia unei dezvoltări socio-economice echilibrate;
7
- încurajarea dezvoltării generate de funcţiile urbane şi îmbunătăţirea relaţiei urban-rural;
- accesibilitate echilibrată – prin încurajarea politicii de modernizare şi dezvoltare a circulaţiei, a
transporturilor în arii din ce în ce mai largi, de la aria locală sau regională, până la cea naţională sau
internaţională ;
- revigorarea creşterii economice prin dezvoltare, dar şi conservarea bazei de resurse, fără a degrada
mediul ambiant;
- asigurarea menţinerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaţiei şi creşterea calităţii vieţii
- protejarea şi conservarea valorilor cadrului natural şi construit, ca factor al dezvoltării;
- promovarea unui turism de calitate;
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidentierea efectelor negative, dar si a
celor pozitive, ale exercitarii unei activitatti proiectate sau a uneia in desfasurare (in cazul proiectelor de
dezvoltare sau modernizare a capacitatilor existente) asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de baza in identificarea si
reducerea consecintelor negative asupra mediului, datorate activitatilor antropice, reflectand o
abordare preventiva a managementului de mediu, in scopul dezvoltarii durabile.
Aceasta evaluare cauta sa incorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale
proiectelor de dezvoltare, in vederea prevenirii si reducerii impactului ecologic negativ al activitatii
preconizate.
Prezentul Studiu de evaluare a impactului asupra mediului, pentru obiectivele de investitii
cuprinse in Proiectul privind “Crearea infrastructurii generale și specifice activităților de turism
din arealul climatic Ghițu-Moliviș” se intocmeste conform reglementarilor in vigoare privind protectia
mediului:
- Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului;
- Ordinul nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;
- OUG 195/2005 privind protectia mediului;
- Legea apelor 107/1996 (cu completari).
Principalele surse de informare care au stat la baza realizarii documentatiei sunt Studiile
de fezabilitate realizate pentru fiecare obiectiv in parte, PLAN URBANISTIC ZONAL privind “Crearea
infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”,
comuna Arefu, judeţul Argeș Rraportul de mediu pentru PUZ., Raportul de evaluare a impactului asupra
mediului, vizita pe amplasament.
Structura lucrarii este cea indicata de legislatia in vigoare privind intocmirea Raportului de evaluare a
impactului asupra mediului.
8
1. DATE GENERALE
1.1 Obiectivul de investitii luat in studiu
“Infrastructura agrement la baza partiei”
1.2 Beneficiarul lucrarilor
Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare A.D.I. Molivişu.
Telefon: 0248 730 210.
e-mail: primarie@arefu.cjarges.ro
1.3. Elaborator SF
S.C. ELECTRA TOTAL CONSULTING S.A.
Bucureşti, Str. Stelea Spătaru nr.10,
punct de lucru: Rm. Vâlcea, Str. Copăcelu nr. 3A, tel./fax. 0250 744128
Nr. Reg. Com. J 40/7482/2002,
CIF RO 14810287
Telefon: 0744 388 033
1.4. Informatii despre elaboratorul studiului de evaluare a
impactului
Autorul atestat al Raportului la studiul de evaluare al impactului asupra mediului:
S.C ECOLOGIC A.M.B. S.R.L.
Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud.
Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741
Înscrisă în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la
poziția nr.286.
1.5 Denumirea proiectului
“Infrastructura agrement la baza partiei”
9
1.6. Amplasamentul lucrarilor proiectului
Proiectul aflat în faza de Studiu de Fezabilitate are amplasamentul în comuna Arefu, judeţul
Argeș .Coordonatele geografice de identificare a comunei sunt:
latitudine 43° 19‟ 01”
longitudine 24° 36‟ 00” 550
Altitudine [m] Comuna Arefu – 2 544
Comuna Arefu este situată în partea de nord-vest a judeţului Argeș și cuprinde Valea
Argeșului superior și lacul Vidraru, Munții Frunții și Ghițu.
1.7. Scopul si necesitatea ralizarii proiectului
Guvernul României a dezvoltat un Program Naţional pentru protecţia mediului în
concordanţă cu prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Armonizarea legislaţiei
naţionale cu directivele UE privind protecţia mediului este o prioritate pe termen mediu,
aceasta fiind realizată prin adoptarea aquis-ului comunitar. Cele mai importante directive sunt
următoarele:
- Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului,
- Directiva Consiliului nr. 99/30/CE privind valorile limita ale dioxidului de sulf, dioxidului si
oxizilor de azot, particulelor in suspensie si plumbului din aer, modificata de Decizia
2001/744/CE,
- Decizia Consiliului nr. 99/847/EEC privind stabilirea Programului de acţiune al Comunităţii
Europene în domeniul Protecţiei Civile,
- Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC,
- Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate
producerii de apă potabilă,
- Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman,
- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificata de
Directiva Comisiei 98/15/CE și Reglamentul CE nr. 1 882/2003,
- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice,
- Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri,
- Regulamentul Consiliului 1836/93 privind participarea voluntara a companiilor din sectorul
industrial la schemele comunitare de audit si eco-management,
- Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului nr. 1980/2000 privind schema revizuita
de acordare a eco-etichetării comunitare.
Aceste directive au ca scop pe de o parte, prevenirea poluării la sursă, prin reducerea
emisiilor rezultate în urma activităţilor specifice, în apă, aer şi sol, iar pe de altă parte
dezvoltarea economicosocială a societăţii prin promovarea de tehnologii nepoluante şi respect
faţă de mediul înconjurător.
Dezvoltările propuse sunt de acord cu conceptele privind reducerea poluării la sursă şi
de dezvoltare durabilă.
10
Planul Naţional privind strategia adoptată în problema protecţiei mediului urmăreşte
asigurarea condiţiilor pentru corelarea dezvoltării economice cu necesitatea reducerii efectelor
negative asupra acestuia. Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările
locale grave sau care pot afecta sănătatea populaţiei.
Obiectivele proiectului se înscriu şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a
Turismului SCHI ÎN ROMÂNIA, program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului
cu componenta principală “turism pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă”.
Programul a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 418 din 16.11.2006.
Pentru zona Ghiţu-Molivişu a fost elaborată la nivel de comună « Strategia de
înfiinţare şi dezvoltare a Obiectivului turistic Ghiţu » în care sunt trasate liniile directoare de
implementare a măsurilor prevăzute în planul de dezvoltare privind domeniul turismului.
In programul de dezvoltare al comunei Arefu se prevăd, in special, dezvoltarea
infrastructurii specifice turismului (hotel, motel, pensiuni, restaurant, cabană), construcțiilor
de case de vacanță și de locuinte, cu funcţiunile complementare aferente, infrastructurii
tehnico-edilitare şi a căilor de acces, înființarea unei zone nepoluante, de generare de energie
hidroelectrică, de prestări servicii, spații de depozitare cu investitii adiacente (centre de
închiriere echipament sportiv), zona de recreere, terenuri de sport, spatii verzi.
Proiectul propus dezvoltă un concept nou în aceasta arealul climatic Ghiţu-Molivişu,
concept ce poate fi definit ca “turism pe toata perioada anului”. Prin realizarea acestui proiect,
practic obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş se poate transforma în Staţiunea Montană Ghiţu-
Moliviş. Oportunitatea de finanțare a investiției este oferită de Axa prioritară 5 – Dezvoltarea
durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii
calităţii serviciilor turistice.
Realizarea unei zone destinate turismului, care face obiectul prezentului RIM, are ca
scop final furnizarea de servicii diversificate, de înaltă calitate care să satisfacă exigențele
turiștilor. În subsidiar se urmărește dezvoltarea zonei și oprirea fenomenului de migrație a
populației locale spre alte zone de dezvoltare.
Proiectul analizat în faza SF se refera la infrastructura de turism.
Prin proiect nu se solicită fonduri pentru construire spații de cazare (pensiuni, hoteluri,
etc)
1.8. Durata de executie a lucrarilor pentru a reflecta durata
impactului asupra factorilor de mediu datorata lucrarilor.
Perioada de execuţie propusă pentru realizarea proiectului este de 36 de luni de la primirea
fondurilor de investiţie.
Durata de funcţionare estimată a investiţiei este de minim 30 ani, circa 365 zile/an de
functionare, 24 ore/zi, 8 760 ore/an.
2. ASPECTE TEHNOLOGICE IN TIMPUL PROCESULUI
11
DE EXECUTIE
2.1 Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a
cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de
constructie si functionare
2.2 Situaţia existentă
Zona Ghițu-Moliviș beneficiază din plin de toate elemente caracteristice pentru atragerea
turiștilor:
culmi muntoase bine împădurite, cu versanti nordici favorabili pentru amenajarea
pârtiilor de schi,
zone mai puţin accidentate, unde vârfurile cele mai înalte sunt acoperite cu pășuni -
goluri alpine,
cursuri de apă,
o extinsă zonă depresionară, favorabilă pentru dezvoltarea unei statiuni turistice cu
functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului), ocupată, în mare
parte de un zăcământ de turbă.
Se observă influența antropică asupra zonei, care constă în:
plantații de foioase și molid realizate în anii ‟60 – „70 de Ocolul Silvic Vidraru,
cabane ale Ocolului Silvic,
rulote ocupate de muncitori forestieri,
drum județean, drumuri forestiere și poteci, stâne,
linii electrice de medie tensiune LEA 20 kV. Poiana Moliviş este strabatută de linia
electrică aeriană LEA 20 kV CHE Vâlsan care face legătură între Staţia 220/110/20
kV Arefu şi Centrala Hidroelectrică Vâlsan. În interiorul poienii Moliviş există o
derivaţie din LEA 20 kV CHE Vâlsan care alimentează singurul post de transformare
din zona Ghiţu Molivişu, PTA 1.4.311 Molivişu 20/0,4 kV, 40 kVA.
releu de telecomunicații și cabină aflate în conservare.
În prezent terenurile pe care se doreşte realizarea obiectelor de investiţie sunt ocupate de
păduri, pășune și rezervație naturală de interes județean.
Nu sunt amplasate pe acest teren la acest moment alte surse de poluare a apei, aerului şi
solului.
Nu sunt necesare lucrări de demolare de construcţii. Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă
prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana
Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I pe partea de vest a
poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est
a Poienii Moliviş.
Traficul rutier, activitățile silvice și pășunatul constituie factorii perturbatori atropici cei
mai importanţi din zonă.
12
2.3 Obiectivele generale si specifice ale investitiilor propuse prin
proiect.
Obiective generale ale investitiilor propuse de proiect sunt:
1. Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera
incat bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in
prezent si pe viitor atat de turistii interni, cat si de cei externi,
2. Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul
intregului an,
3. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un
generator de noi locuri de munca,
4. Intrarea comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul
de ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea
zonelor din cadrul Comunei Arefu,
5. Transformarea obiectivului Ghitu-Molivis intr-un obiectiv turistic de interes national, in
conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici.
6. Realizarea de evenimente culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si auditive,
in special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor folclorice.
Obiective specifice ale temei program sunt:
1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la
proiectul ”Raiul Transfagarasan - Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului”
2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calității produselor
turistice.
3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici
cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor
de capitalizare si de valorificare a acestora.
4. Promovarea si marketingul zonei comunei Arefu ca destinatie turistica pe plan intern si
extern.
2.4 Obiectivele de investitii cuprinse de proiect:
În cadrul acestui proiect vor fi luate în considerare trei alternative:
b1. Alternativa a nu face nimic;
b2. Alternativa a face minimum;
b3. Alternativa rezonabilă de a realiza un proiect bazat pe un concept (o alternativă
tehnologică).
Evaluarea impactului a fost efectuata pentru alternativa b.3 acceptata si recomandata de
elaboratorul Studiului de fezabilitate.
13
b.1 Alternativa de a nu face nimic reprezintă alternativa de bază a analizei a acestui
proiect şi mai este denumită şi scenariul inerţial.
A nu face nimic este o alternativă inacceptabilă pentru Autoritatea Publică Locală –
comuna Arefu şi pentru Asociaţia de Dezvoltarea Intercomunitară Molivişu, Judeţul Argeş,
deoarece:
- turismul în această zonă va fi practic inexistent. Zona Ghiţu-Molivişu oricât ar fi de
frumoasă, în lipsa unui proiect care să ducă la dezvoltarea turismului, rămâne
nevizitabilă, o zonă inexistentă pe hărţile turistice ;
- încasările la bugetul local vor fi doar în limitele actuale şi nu se întrevede o dezvoltare
a acestora decât pe baza dezvoltării turismului montan.
Masivul Ghiţu
Poiana Molivişu
14
b.2 Alternativa a face minimum ar putea fi:
- Crearea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas pe actualele drumuri şi
trasee forestiere (vezi poza de mai jos);
- Construirea de piste pentru cicloturism;
- Construirea punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotografiere în zonele înalte ale
masivului Ghiţu.
b.3 Alternativa de a realiza un proiect bazat pe un concept (o alternativă tehnologică).
Această alternativă porneşte de la prevederile Master Planului în turism din zona
Argeşului ce are în vedere:
1. Activităţi montane vizând în acelaşi măsură clientela locală şi clientela de sejour;
2. Dezvoltarea unei oferte familiale şi cu echipamente adaptate pentru învăţarea schiatului;
3. Dezvoltarea unei oferte multi-sezoane în cadrul marelui pol turistic de la Vidraru;
4. Primarea aspectului de educaţie a mediului printr-un cadru discret de urbanizare şi protecţia
turbăriei de vale.
În cadrul acestei alternative de a realiza un proiect bazat pe un concept (o
alternativă tehnologică) se propune:
- Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement (teren de sport etc), inclusiv a
utilităţilor aferente;
15
Prevederi minimale, pentru Ghiţu, în Master Plan Turism Judeţul Argeş
Acest scenariu de a realiza un proiect bazat pe un concept pleacă de la configuraţia
finală, propusă, a acestei zone ce este prezentată mai jos (configuraţie ce face parte din PUZ):
16
17
Zona G - Baza pârtiei
Avantajul scenariului recomandat consta în faptul ca proiectul propus dezvolta un concept
nou, în aceasta zona, concept ce poate fi definit ca “turism pe toata perioada anului” .
Prin realizarea acestui proiect, practic obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş se poate
transforma prin voinţa Consiliului Judeţean Argeş şi al Guvernului României, în Staţiunea
Montană Ghiţu-Moliviş. Acest lucru este posibil prin:
- Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
Acest obiectiv se înscrie şi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Turismului
SCHI ÎN ROMÂNIA, program de interes naţional pentru dezvoltarea turismului cu
componenta principală “turism pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă”.
Programul a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 418 din 16.11.2006.
2.5 Descrierea lucrarilor propuse
Lucrarile propuse sunt reprezentate de crearea şi extinderea infrastructurii de
agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
18
2.6 Descrierea constructivă, functională a infrastructurii de
agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
La circa 120 m de punctul de plecare al pârtiei, la cota 1191 mdM se va construi staţia
inferioară a telegondolei ce va deservi această pârtie.
Zona de la baza pârtiei de schi reprezintă zona G din PUZ (Plan Urbanistic
Zonal) al obiectivului turistic Ghiţu-Moliviş, iar în cadrul ei este prevăzută realizarea
următoarelor funcţiuni:
1. Teren de sport multifuncţional (minifotbal, tenis, volei, baschet)
Dimensiuni: 22 x 42 m
Suprafaţa de joc: gazon artificial
Dotat cu instalaţie de nocturnă, compusă din: 6 stilpi inaltime 10 m, 12 proiectoare
1000 W carcasa aluminiu, becuri tip Philips, cabluri de cupru cu manta metalica, tablou de
comanda si protectie, consum 12 kW. Instalaţia va asigura un nivel mediu de iluminare de 215
lux.
Gard de protecţie de 5 m înălţime
Adiacent terenului se va construi o clădire administrativă, din materiale uşoare,
încadrată în arhitectura zonei, cu suprafaţă construită de 24 mp, regim de înălţime P, formată
din: spaţiu pentru depozitare utilaje şi materiale de întreţinere, grup sanitar cu două cabine
WC şi 2 chiuvete, 2 cabine de duş şi 2 vestiare cu câte 4 cabine fiecare
Dotări: 2 porţi de fotbal mobile, fileu de volei şi tenis, 2 coşuri de baschet
19
Asigurare cu utilităţi:
a. alimentarea cu apă potabilă se va realiza prin racordare la conducta ce deserveşte centrul
de agrement, printr-un racord din punctul de racordare în lungime de 50 m, realizat din
conductă PEID cu Dn 25 mm şi Pn 6, ce se va monta la adâncimea de 1,00 m deasupra
generatoarei superioare.
b. canalizare: obiectivul se va racorda la staţia de epurare microbiologică ce va deservi zona,
printr-o conductă de PVC cu diametrul de 169 mm, în lungime de 130 m ce se va monta de-a
lungul drumului de acces la staţia de telegondolă, pozată sub limita de îngheţ (min.1m).
c. alimentarea cu energie electrică se va face printr-o linie electrică de racord în cablu de
0,4 kV, în lungime de 120 m, executată din conductor de aluminiu, cu secţiunea de 25 mmp,
pozat în corpul drumului de acces.
2. Centru de agrement cu următoarea structură:
Aqua Club:
loc de joacã pentru copii
teren amenajat în aer liber pentru odihnă, picnic
Aqua club cu următoarea structură:
- Piscinã cu etaj (terasã) în clădire de sticlã (transparentã), cu posibilitatea de
semideschidere prin folosirea pereţilor culisanţi, cu tobogan ce pleacă de la etaj si se
termina in zona centrala a piscinei; piscina cuprinde atat spatiu destinat adultilor cat si
spatiu destinat copiilor;
Se vor realiza mai multe corpuri de construcţie:
- piscina propriu-zisă de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 10 x 16,5 m Aceasta va
cuprinde bazinul piscinei, echipamente necesare funcţionării piscinei; tobogan, amenajare
plajă,
20
- o clădire în formă de hexagon cu latura de 10 m ce va cuprinde spaţii care să deservească
turiştii aflaţi la piscină sau la terenul de sport (ring de dans, terasă în aer liber etc.);
- amenajare şi dotare spaţii administrative: depozitare material sportiv, articole de plajă,
utilaje şi materiale de întreţinere şi curăţenie; suprafaţa construită de 36 mp, regim de înălţime
P;
- amenajare şi dotare grupuri sanitare pe sexe (câte 3 cabine pentru fiecare, 3 pisoare la
bărbaţi, vestiare pe sexe cu câte 4 cabine fiecare, duşuri cu câte 4 cabine fiecare; aria
construită a grupului sanitar va fi de 68 mp, nivel de înălţime P;
- spaţii pentru personalul de deservire şi pază (vestiare, grup sanitar, birou) cu suprafaţa de 40
mp;
Foişor: destinat pentru activităţi recreative: arte plastice, muzică, poezie, şah,
carnavaluri etc; Construcţia va fi de formă rotundă cu aria construită la sol de 36 mp, regim de
înălţime P+1, cu pereţi culisanţi de sticlă pentru ca vara sa fie deschisa, iar iarna închisa, si
astfel încât sa poata functiona în toate anotimpurile. Interiorul va fi open space , spatiile
diverselor functiuni fiind delimitate prin mobilier specific.
Etajul va putea fi folosit partial ca aerosolar pentru aerohelioterapie si va fi dotat cu
termometru de perete gradat intre 20 - 50 grade C, higrometru, anemometru. Închiderea
etajului va fi astfel concepută, încât sa poata asigura în anotimpurile reci un spatiu deschis pe
partea însorita (sudica) care sa respecte conditiile necesare de practicare a aerohelioterapiei.
Foisorul va fi încalzit cu calorifere electrice pentru mentinerea unei temperaturi a
aerului situata între 17 - 21 grade C.
Loc de joacă pentru copii
Se va amenaja un teren în suprafaţă de 100 mp cu gazon, groapă de nisip, arbori,
arbuşti şi se vor amplasa locuri de joacă modulare, din lemn.
21
Terenul va fi îngrădit cu gard viu. Îngrădirea întregului teren va necesita cca 1000 de fire.
Dotările centrului de agrement:
- mobilier de plajă (40 şezlonguri, 40 umbrele)
- module din lemn pentru locul de joacă;
- mobilier pentru spaţiul destinat activităţilor turiştilor (mese, scaune, canapele de exterior);
- mobilier pentru activităţile recreative (scaune, şevalete, mese, mese de şah);
- mobilier pentru spaţiul amenajat pentru aerosolar: şezlonguri şi fotolii;
Asigurare cu utilităţi:
a) alimentarea cu apă a centrului de agrement se va realiza astfel:
a.1. prin racordare din conducta de alimentare cu apă de înaltă presiune, printr-un
racord din punctul de racordare în lungime de 80 m, realizat din conductă PEID cu Dn 50 mm
şi Pn 6, ce se va monta la adâncimea de min.1,00 m deasupra generatoarei superioare prevăzut
cu un cămin de distribuţie în zona foişorului din care se vor racorda celelalte obiective ale
centrului de agrement; acest racord va alimenta piscina;
a.2. racorduri din conductă PEID cu Dn 25 şi Pn 6 pentru fiecare amenajare a centrului
cu următoarele lungimi: 30 m pentru alimentarea grupului sanitar ce deserveşte piscina, 20 m
pentru alimentarea spaţiului pentru activităţi recreative,
b) canalizare: piscina şi grupul sanitar aferent se vor racorda la staţia de epurare
microbiologică ce va deservi zona, printr-o conductă de PVC cu diametrul de 169 mm, în
lungime de 140 m ce se va monta de-a lungul drumului de acces, pozată sub limita de îngheţ.
c) alimentarea cu energie electrică a piscinei (iluminat exterior şi interior,
echipamentele aferente piscinei, grup snitar şi vestiar) se va face printr-o linie electrică de
racord în cablu de 0,4 kV, în lungime de 100 m, executată din conductor de aluminiu, cu
secţiunea de 35 mmp, pozat în corpul drumului de acces. Din această linie se vor face
următoarele racorduri pentru alimentarea celorlalte obiective: conductor de aluminiu cu
secţiunea de 5 mmp în lungime de 15 m pentru alimentarea foişorului, conductor de aluminiu
cu secţiunea de 16 mmp pentru alimentarea instalaţiilor electrice aferente parcării şi locului
amenajat pentru picnic, conductor de aluminiu cu secţiunea de 2,5 mmp, în lungime de 50 m
pentru iluminatul locului de joacă. La capătul fiecărui racord se vor monta tablouri de
distribuţie echipate cu un număr suficient de circuite
Teren amenajat şi dotat pentru odihnă, picnic în aer liber
Terenul amenajat va fi în suprafaţă de 500 mp. Se prevăd următoarele lucrări: nivelare,
pietruire alei, înierbare, montare de mobilier specific (mese şi bănci rustice, locuri pentru
barbeque), delimitarea locurilor de parcare.
Locurile de parcare vor fi amenajate cu dale şi gazon.
Va fi prevăzută o clădire cu suprafaţa construită de 68 mp ce va cuprinde: spaţii pentru
personalul de administrare şi întreţinere, grupuri sanitare organizate pe sexe, lavoare şi cabine
de duş.
22
3. Parcare publică organizată
Parcarea va deservi atât centrul de agrement cât şi terenul de sport.
Parcarea va fi iluminată şi păzită.
Asigurarea cu utilităţi a terenului de picnic şi parcării:
- alimentarea cu apă se va realiza printr-un racord în lungime de 60 m, conductă din PEID cu
Pn6, D32 ce se va lega în conducta ce alimentează piscina.
- canalizarea se va realiza prin racordare la conducta ce deserveşte piscina. Lungimea
racordului va fi de 45 m, conductă de PVC cu Dn 169.
- alimentarea cu energie electrică se va face din reţeaua ce deserveşte piscina, printr-un
racord în cablu subteran, de 0,4 kV, conductor de aluminiu cu secţiunea de 16 mmp, în
lungime de 50 m, echipat cu tablou de distribuţie cu 6 plecări.
4. Punct sanitar şi farmaceutic
Acest obiectiv se va organiza prin grija Autorităţii Publice Private Arefu şi nu face
parte din obiectivul de investiţii al acestui proiect.
3. Date tehnice ale investiţiei:
a) Zona şi amplasamentul;
Investiţia: „CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE
ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU,
COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ”, aşa cum reiese şi din titlul, se propune a se realiza
întro zonă cu potenţial turistic deosebit, aşa cum este stabilit prin legea nr. 190 din 26.05.2009
(publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.387 din 09.06.2009) pentru aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional Secţiunea a VIII-a zone cu resurse turistice:
"Art. 1. - Se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a -
zone cu resurse turistice, care cuprinde una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale cu
resurse turistice, precum şi direcţiile de dezvoltare a acestora, potrivit anexelor nr. 1-8."
Amplasamentul acestui proiect este în Comuna Arefu, judeţul Argeş în Arealul
Climatic al Masivului Ghiţu- Poiana Molivişu şi este delimitat de DJ 703 i (Vidraru-Valea
Vâlsanului) la nord şi de Masivul Ghiţu la sud. Ghiţu face parte din ,,Culmea Cozia-Frunţi-
Ghiţu” ce are o orientare similară cu cea a Făgăraşului (aşa cum se vede în figura de mai jos),
fiind dispusă de la est la vest pe cca 35 Km, între Olt şi Vâlsan. Această culme este formată
dintr-o serie de masive individualizate, care scad altimetric de lavest la est şi de la nord la
sud.. Răurile Topolog, Argeş şi Vâlsan, print-o continuă adâncire, au fragmentat aliniamentul
de roci cristaline individualizând, de la vest la est, masivele Cozia, Frunţi şi Ghiţu.
Culmea Ghiţu (1622 mdM-Vf.Ghiţu), la est de Argeş, este mai impunătoare prin
profilul său greoi, datorat formaţiunilor de roci cristaline.
23
Acest amplasament este cuprins în Planul Urbanistic General şi în Planul Urbanistic
Zonal.
b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
Din punct de vedere administrativ, teritoriul analizat - pe care se va amenaja domeniul
schiabil Ghiţu - se afla pe raza comunei Arefu din judetul Argeş. Din punct de vedere
economic, in prezent terenul este pădure si parţial păşune, având destinaţia propusă pentru
amenajare domeniu schiabil.
24
Situaţia juridică a terenurilor nu corespunde cerinţelor de studiu şi anume: „Suprafaţa
pe care se va proiecta lucrarea este în proprietate şi/sau concesiunea autorităţii
contractante”.
Într-adevăr există:
- terenuri private în zona Poienii Molivişu şi zona Ghiţu;
- teren al comunei Arefu, teren al comunei Cicăneşti, teren al comunei Brăduleţ, toate
aceste comune fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Molivişu;
- majoritatea terenurilor vizate sunt proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor –
Romsilva.
Ocupaţia funciară a terenurilor de către autoritatea contractantă (Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară Molivişu )va fi deci un prealabil necesar continuării proiectului de
amenajare.
Informaţiile furnizate de către autoritatea contractantă au permis elaborarea planurilor de
mai jos:
25
Există premisele trecerii definitive a terenurilor, ce urmează a se ocupa definitiv
pentru realizarea proiectului, din proprietatea Romsilva în proprietatea APL Arefu, ca urmare
a:
- începerii procedurilor de trecere din proprietatea Romsilva în proprietatea Autorităţii
Publice Locale Arefu, judeţul Argeş;
- prin legea 526 din 11.12.2003, cu modificările ulterioare, pentru aprobarea
Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi" se
stabileşte că terenurile prevăzute la art. 3 lit. b) (Acţiunile care se vor desfăşura pentru
fiecare etapă din cadrul programului au în vedere rmătoarele: stabilirea terenurilor care
vor fi incluse pentru practicarea schiului şi a sporturilor de iarnă) vor trece, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, din proprietatea publică sau privată a
statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în proprietatea
publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective şi în administrarea consiliilor
locale pe raza cărora se află;
- lucrările de amenajare a zonelor pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă
sunt declarate de utilitate publică şi vor fi exploatate în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
c) Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan;
Infrastructura de agrement la baza pârtiei de schi formată din: piscină, spaţii
pentru activităţi recreative şi aerosolar pentru aerohelioterapie, loc de joacă pentru copii, teren
de sport multifuncţional, teren amenajat pentru picnic şi parcare.
26
3. DESEURI
3.1 Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru ,,Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile “periculoase" se stabileste obligativitatea pentru
agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice, de a
tine evidenta gestiunii deseurilor.
Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:
01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;
17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;
17.02.01 lemn;
17.02.02 sticla;
17.02.03 materiale plastice;
17.04.00 metale inclusiv aliajele lor;
17.05.00 pamant si materiale excavate;
17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.
Examinand lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase, intrucat aceasta
categoric de deseuri nu se genereaza prin lucrarile de constructii proiectate.
Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice, se incadreaza in categoria deseurilor menajere
si sunt generate de personalul de executie a lucrarilor de constructii.
Deseurile de pamant si materiale excavate, resturi vegetale, piatra si sparturi de piatra,
beton, caramizi, materiale ceramice sunt deseuri provenite de la excavatiile necesare pentru
realizarea lucrarilor proiectate.
Deseurile amestecate de materiale de constructie si amestecurile metalice sunt deseuri provenite
de la surplusul de materiale de constructii: constructive vor fi realizate dupa normele de calitate
in constructii astfel incat cantitatile de deseuri rezultate sa fie limitate la minim.
Cantitatea de deseuri produsa de o persoana, pe luna, in timpul executiei va fi:
32Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.
27
Cantitatea totala de deseuri produsa, se determina in functie de numarul total de persoane
angajate pe santier si de durata de executie a lucrarilor.
Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate
in incinta de santier, selectate si evacuate periodic la depozitul de deseuri existent, sau dupa caz
reciclate. Organizarea de santier va cuprinde:
Facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata
executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate toalete ecologice intr-un numar suficient,
raportat la numarul mediu de muncitori din santier.
Antreprenorul are obligatia, conform H.G. nr. 856/2002, mentionate mai sus, sa tina
evidenta lunara a producerii, stocarii provizorii tratarii si transportului reciclarii si depozitarii
definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se
icadreaza in prevederile cuprinse in HG 856/2002.
Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. O parte a
acestor deseuri, respectiv cele provenite de la excavatii vor fi reciclate in umpluturi, nivelari si ca
material inert.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate de
antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Activitatile din santier vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului,
monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in santier se vor acumula deseuri specifice activitatii
acestora. Se vor acumula cantitati de:
1. uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor;
2. acid sulfuric pentru acumulatori;
3. piese metalice (piese de schimb de la reabilitarele utilajelor);
4. cauciucuri etc.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare,
avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate.
Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori
etc.
Pe perioada de exploatare continuă a instalaţiei vor rezulta deșeuri de la întreținerea
instalaților de apă și canalizare, electrice, microhidrocentralelor (MCH), cablului, drumurilor,
utilajului de bătut zăpada, din activitatea de administrație și de tip menajer. Tipurile de
deşeuri care vor rezulta sunt prezentate in tabelul urmator:
28
Deşeuri care pot să conţină substante toxice si periculoase
**) Deşeuri care pot să rezulte o dată la 3-5 ani,
***) Deşeuri care pot să rezulte ocazional,
****) Deşeuri cu conţinut de PCB.
Proiectul în faza de SF nu tratează cantitățile de deșeuri.
Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, la aceasta faza SF, in lipsa
unui proiect de executie in care vor fi specificate tehnologiile de execuţie aplicate de
antreprenor cât şi tehnologiile de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente
stabilite de proiectant. De aceea RIM se rezumă doar la specificarea tipurilor de deseuri si a
modurilor de gestionare a agestora, fără a preciza cantitatile.
3.2 Managementul deseurilor
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de executie a lucrarilor proiectate
se prezinta sintetic in cele ce urmeaza.
Deseurile solide menajere rezultate atat in perioada de executie cat si in perioada de
exploatare vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special amenajate in incinta de santier,
selectate si evacuate periodic la depozitele de deseuri existente sau dupa caz reciclate.
Organizarea de santier va cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva a
tuturor categoriilor de deseuri. Pe durata executarii lucrarilor de constructii, vor fi asigurate
toalete ecologice intr-un numar suficient, raportat la numarul mediu de muncitori din santier.
Deseurile de tipul celor cuprinse in categoria deseurilor periculoase, vor fi colectate/evacuate
astfel:
• deseurile metalice - provin de la baracamentele metalice montate in cadrul
29
organizarii de santier, de la intretinerea si reabilitare utilajelor si mijioacelor de transport,
precum si de la diferite tipuri de confectii metalice necesar a fi executate; se vor colecta temporar
in incinta santierului, pe platforme sau in containere special amenajate in acest scop, urmand a se
recicla sau valorifica prin intermediul unor firme specializate in acest scop;
• acumulatorii si uleiurile uzate - rezultate de la eventualele operatii de intretinere si
reabilitare ale masinilor si utilajelor, efectuate pe amplasamentul analizat; sunt materiale cu
potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si
depozitate corespunzator, in vederea valorificarii pastrandu-se o evidenta stricta urmand a fi
predate unitatilor de recuperare specializate. Acumulatorii uzati vor fi predati societatilor care
comercializeaza acumulatori, conform reglementarilor in vigoare (HG 1057/2001). Intr-un an va fi
schimbat circa 1 acumulator.
• anvelopele uzate - vor fi depozitate temporar, pe platforma de depozitare a deseurilor
urmand ca antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea eel putin a unei solutii privind eliminarea
acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare.
Antreprenorul are obligatia, conform H.G. 865/2002, sa tina evidenta lunara a producerii,
stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor. Pentru
obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructii se incadreaza in
prevederile cuprinse in HG 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate global, dupa listele
cantitatilor de lucrari.
In afara acestor deseuri periculoase, se mai produc si alte deseuri:
deseuri menajere - rezultate din activitatii desfasurate de personalul angajat;
pamant - rezultat din decopertare si excavatii.
Estimarea cantitatilor si gestionarea tipurilor de deseuri identificate.
deseuri menajere
Cantitatea de deseuri menajere care rezulta din activitatea obiectivului, se
calculeaza astfel:
32Q.D.M = nr. persoane x 0,25 kg / pers. / zi x 25 zile = x kg / luna.
Acestea vor fi constitute din resturi de hartie, plastic si resturi alimentare.
Depozitarea deseurilor menajere se va face in mod selectiv in recipienti proprii
fiecarui tip de deseu.
De asemenea, colectarea si eliminarea acestora se va face in mod selectiv pe baza unui
contract incheiat cu un agent economic specializat si autorizat in acest sens.
pamantul - rezultat din decopertari va fi depozitat temporar pana la finalizarea lucrarilor
dupa care va fi reasezat in locurile initiale.
pamantul - rezultat din excavatii va fi eliminat conform indicatiilor administratiei publice
locale ce administreaza domeniul in care se vor executa lucrarile.
Deseurile de pamint constau in pamintul rezultat in urma lucrarilor de excavatie
executate ca urmare a realizarii fundatiilor pentru cladirile ce urmeaza a fi ridicate si a
bazinelor vidanjabile, fiind reprezentate de orizonturile de sol amestecate cu resturi de covor
30
vegetal.
Acestea vor fi folosite ca pamant de umplutura restul se preia cu mijloc auto si se
transporta la locurile care primesc pamant pentru umplutura.
Deseurile de alta natura, sunt constituite in principal din ambalaje, resturi de plasa,
cuie, plasticuri etc, vor fi colectate si depozitate in recipienti, in locuri special amenajate, pe
suprafata fermei, de unde vor fi preluate de personalul propriu si predate selectionat la
centrele de recuperare deseuri valorificabile.
Deşeurile specifice operării obiectivului de investiţii cât şi cele rezultate din
întreţinere trebuie să reprezinte o preocupare majoră a beneficiarului. Deşeurile rezultate
(evidenţiate mai sus) nu fac farte din categoria celor periculoare şi vor fi evacuate prin
asigurarea serviciilor specializate de salubritate.
Namolul si nisipul colectate in cadrul operatiilor de curatare a sistemului de
canalizare, a separatoarelor de hidrocarburi vor fi tratate si uscate natural inainte de a fi
evacuate intr-un depozit de deseuri adecvat, autorizat.
Pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in
functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte agricole. In
functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor putea fi utilizate fie in
agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate corespund utilizarii in
agricultura (Ordinului 344/2004), fie, vor fi depozitate controlat in depozit autorizat, in cazul
in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru utilizarea in agricultura.
Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se
reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice.
Tot din această categorie fac parte şi deşeurile de hârtie şi carton care vor rezulta ca
urmare a activităţii de birotică, operare şi facturare.
Deşeurile de tip menajer vor rezulta de la activitatea operatorilor şi persoanelor aflate
în tranzit, iar deşeurile de materiale biodegradabile vor rezulta din activitaţi administrative de
întreţinere a spaţiilor verzi şi platformelor.
În perioada de exploatare continuă a obiectivului de investiție nu vor rezulta deșeuri în
mod curent. Pe perioada de întrerupere a activităţii pentru revizii şi reparaţii vor apărea alte
tipuri de deşeuri din categoria toxice şi periculoase.
De la întreţinerea separatoarelor de hidrocarburi va rezulta apă impurificată cu pierderi
de ulei.
Deşeuri de ambalaje impurificate cu substanţe toxice şi periculoase – cod 15 01 10*,
vor rezulta de la uleiul de răcire al turbinei şi de la substanţele chimice care vor fi utilizate la
tratarea apelor.
Ocazional, pot apare deşeuri de la întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice,
transformatoare de putere, echipamente casate cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase,
lămpi de iluminat cu conţinut de vapori de mercur, reductoare, pompe şi hidraulice de la
sistemul de răcire cu ulei a turbinei și de la instalațiile de frânare (cablu).
Substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt
imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.
Vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manevrare a acizilor si a altor
substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
31
Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi
gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
Instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform
reglementarilor legale.
Deseuri nepericuloase
Denumirea
deseului
Periculozitat
e
Conform
Anexei I.E
Din OUG
78/2000
Stare
a
fizica
Codul
deseului
Conform
HG
856/2000
Sursa de
provenienta
Depozitare
temporara
Valorificare Eliminare
Ambalaj
hirtie/ carton
Nepericulos S
150101
Ambalaj si
activitate birou
Europubela Se transporta la
centre de
colectare
Reciclare
Ambalaj
material
plastic
Nepericulos S 150102 Ambalaj
Europubela Se transporta la
centre de
colectare
Reciclare
Deseuri
menajere
Nepericulos S
200301
Activitati
menajere
Europubela
- Depozit
deseuri
Anvelope
uzate
Nepericulos S 160103 Activitatea de
intretinere auto
Un se
depoziteaza
Se predau la
unitati
specializate
-
Deseuri
metalice
Nepericulos S 020110 Activitatea de
intretinere
utilaje si
echipamente
Container
metalic
Se valorifica la
unitati
specializate
-
Deseuri periculoase
Denumirea
deseului
Periculozitat
e
Conform
Anexei I.E
Din OUG
78/2000
Starea
fizica
Codul
deseului
Conform
HG
856/2000
Sursa de
provenient
a
Depozitare
temporara
Valorificare Eliminare
Baterii uzate Periculos S 160601
Activitatea
de
intretinere
auto
Nu se
depoziteaza
Se predau la
schimb
-
Uleiuri de
motor,
transmisie si
ungere uzate
Periculos L
130202
Activitatea
de
intretinere
utilaje si
auto
Nu se
depoziteaza
- Schimbul de
ulei se face
la unitati
specializate
32
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
Principalele surse de poluare specifice lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor,
drumurilor, in perioada de executie cat si datorate circulatiei rutiere, pot fi impartite in patru
categorii, dupa perioada si intensitatea poluarii:
Poluarea specifica lucrarilor de constructie a cladirilor, utilitatilor, drumurilor; (Se
manifesta numai in perioada de executie);
Poluarea cronica specifica circulatiei rutiere, se manifesta prin emisii de noxe produse
de gazele de esapament, de uzura soselei si a cauciucurilor, uzura autovehiculelor,
zgomot etc.;
Poluarea accidentala in cazul defectiunilor sau avariilor conductelor de canalizare, etc.
Poluarea accidentala datorata activitatilor din incinta amplasamentului;
Efectele potentiale semnificative asupra mediului, in cazul proiectului analizat, se
analizeaza in continuare pentru fiecare factor de mediu in parte.
Poluarea specifica lucrarilor de constructie
Sursele de poluare specifice lucrarilor de constructie sunt diverse si semnificative.
Constructia unui sector de drum, amenajarea pentru circulatie a platformei drumului,
complexelor (cladirilor) de locuit necesita excavarea, transportul si punerea in opera a unor
volume importante de materii si materiale.
Realizarea acestor lucrari precum si a celorlalte sunt prevazute in proiect: santuri,
rigole, drenaje, semnalizari, etc. necesita ocuparea definitiva sau temporara a unor suprafete
de teren, activitatea unui parc divers de utilaje de constructie, organizarea sediilor de santier,
bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, statiilor de betoane si asfalt. Aceste activitati
constituie surse de poluare a apelor, solului, aerului. Emisiile de poluatii (g/kg de combustibil)
s-au estimat pe baza factorilor de emisie indicati in Metodologia Copert si sunt prezentati in
tabelul urmator.
Estimarea parcului s-a facut dupa numarul posibil de utilaje folosite, comparativ cu
lucrari similare, si de lungimea traseului, natura terenului, unitatile de relief, structura
drumului, etc.
Tip utilaj Emisii de poluanti kg/zi) Emisii de poluanti (t/luna)
NOX CO COV particule NOx CO COV particule
Excanator 11,589 3,686 1,675 1,352 0,232 0,074 0,034 0,027
Autogreder 14,084 4,480 2,036 1,644 0,282 0,090 0,041 0,033
Buldozer 19,436 6,182 2,809 2,268 0,389 0,124 0,056 0,045
Autoincarcator 38,630 12,228 5,583 4,508 0,773 0,246 0,112 0,090
Repartitor asfalt si
stabilizator
6,760 2,150 0,977 0,789 0,135 0,043 0,020 0,016
Cilindru compresor 19,315 6,144 2,792 2,254 0,368 0,123 0,056 0,045
Cilindru compresor
cu pneuri
28,973 9,216 4,188 3,381 0,579 0,184 0,084 0,068
33
Proiectul a prevazut finantarea lucrarilor de organizare de santier si monitorizare in
perioada de executie, lucrari in cadrul carora se va urmari impactul asupra factorilor de mediu
prin analize pe probe prelevate din sol, aer, apa si masurarea zgomotului in zona.
2.2 Activitati de dezafectare.
A.D.I. Molivisu va elabora un Plan de inchidere pentru unitatile ce se vor inchide
ulterior ca urmare a posibilelor impacturi economice negative, care sa demonstreze ca
unitatea este capabila sa-si inceteze activitatea in conditii de siguranta pentru personal si
mediu.
Planul de inchidere trebuie sa includa minim, urmatoarele :
- planuri ale tuturor conductelor, instalatiilor si rezervoarelor subterane;
- orice masura de precautie specifica, necesara pentru prevenirea poluarii apei, aerului si
solului ;
- masuri pentru reconstructia ecologica a terenului afectat prin activitatile desfasurate pe
amplasament;
- masuri de eliminare si acolo unde este cazul, de spalare a conductelor si a
rezervoarelor si golirea completa de continutul potential periculos;
- masuri de paza pentru prevenirea actelor de distrugere intentionata.
Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in
practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatii acestor resurse, indiferent de
situatia financiara a titularului autorizatiei.
Dezafectarea instalatiilor si demolarea costructiilor se va face numai pe baza unui
proiect. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de
dezafectare aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediulu
4.1 Apa
Apele de suprafata
Lacurile.
Pe teritoriul administrativ se află:
- lacuri naturale de origine glacială: Capra, Căprița, Paltinu, Călțun, Harțegu, Buda, Râiosu și
Iezerul Podul Giurgiului
- lacuri de acumulare: Vidraru și Cumpăna.
Acestea nu se situează în arealul ce face obiectul PUZ; cele mai apropiate sunt lacurile
de acumulare Vidraru, aflat la est, și Vâlsan, aflat la nord, pe râul Vâlsan.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
34
Memoriul Tehnic [3] pentru “Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile
locale de energie din arealul climatic Ghițu – Molivișu” menționează un debit mediu al
pârâului Limpedea de 0,05 m3/s, iar afluenții acestuia se caracterizează prin debite sub 0,01
m3/s.
Alte cursuri de apă din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș sunt:
- râul Argeș, cu un debit mediu multianual de 1,19 m3/s la confluența cu pârâul Arefu,
- râul Vâlsan, cu un debit mediu multianual de 1,023 m3/s la Brădet.
Lacurile antropice din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș de acumulează
următoarele volume de apă:
- Vidraru: 564 000 mii m3,
- Cumpăna: 288,430 mii m3
- Vâlsan: 120 mii m3.
Resursele de apă de pe amplasamentul studiat
În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în
jurul cotei 1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde
pe versantul muntos, dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM.
Pentru ambele zone au fost întocmite studii geologice de către S.C. Befac S.R.L., în
conformitate cu normativele specifice activităţii de cerecetare geotehnică, în vigoare.
Poiana Moliviş este stăbătută de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară,
afluenţi ai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest.
În vederea analizei litologiei terenului, a capacităţii portante, a nivelului pânzei
freatice, în zonă au fost efectuate şase foraje geologice de adâncimi 5,00-7,00 m. Din analiza
acestora s-a constatat că zona de poiană este constituită din depozite sedimentare: nisipuri cu
pietrişuri, nisipuri prăfoase cu pietrişuri, afânate spre suprafaţa terenului, de îndesare medie
spre adâncime. În partea centrală a poienii, în jurul pârâului colector s-a constatat existenţa
unui strat de turbă.
Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei
pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului.
4.2 Managementul apelor uzate
Avand in vedere caracterul lucrarilor, pe amplasament nu sunt necesare surse de apa.
Nu se pune problema utilizarii apei in scop industrial pe parcursul executiei obiectivului.
Nu exista ape uzate de tip industrial
Nu exista ape uzate de tip menajer
Pe parcursul organizarii de santier vor fi amplasate toalete ecologice pentru
personalul care va deservi aceasta lucrare. In vederea intretinerii corespunzatoare a acestor
toalete ecologice se va incheia un contract cu un agent economic specializat si autorizat in
acest sens.
35
4.3 Prognozarea impactului
Avand in vedere reteaua hidrografica de pe amplasament, cat si nivelul panzei freatice,
exista posibilitatea poluarii accidentale cu carburanti si lubrifianti a apei, ca urmare a
functionarii utilajelor si mijloacelor de transport folosite in timpul executiei lucrarilor.
4.4 Masuri de diminuare a impactului
Incidentele pot fi evitate prin respectarea unor masuri organizatorice (alimentarea cu
combustibil a utilajelor in timp ce acestea stationeaza, se va face cu ajutorul unor recipienti
metalici, reabilitarele necesare ale utilajelor se vor face numai in atelierele amenajate in cadrul
organizarilor de santier).
Depozitarea tuturor tipurilor de deseuri se va face corespunzator, conform celor
prevazute in prezentul studiu pentru a diminua la maxim orice posibilitate de afectare a surselor de
apa.
Utilajele si mijloacele auto utilizate, se vor spala la nevoie, doar in statii de spalare
autorizate.
Se va asigura in cadrul organizarii de santier un stoc permanent de produse ecologice
absorbante a produselor petroliere.
In perioada de executie
- controlul strict al depozitarii de materii si materiale;
- asigurarea scurgerii apelor de suprafata;
- asigurarea stabilitatii lucrarilor existente in zona albiilor.
Pentru perioada de executie este necesar un sistem de management strict al regimului
deseurilor, astfel incat gradul de poluare sa fie minim prin amenajarea unei platforme pentru
pastrarea pubelelor destinate colectarii si depozitarii deseurilor in vederea depozitarii finale
sau a reciclarii.
Din situatii similare, este cunoscut faptul ca in perioada intermediara, intre inceperea
lucrarilor si finalizarea lor, riscul de depuneri necontrolate a deseurilor menajere este foarte
mare.
4.5 Protectia aerului
4.6 Date generale
Proiectul propus in Arealul climatic Ghitu-Moliviș dezvoltă un concept nou în
aceasta arealul climatic Ghiţu-Molivişu, concept ce poate fi definit ca “turism pe toata
perioada anului”. Prin realizarea acestui proiect, practic obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş se
poate transforma în Staţiunea Montană Ghiţu-Moliviş.
36
Oportunitatea de finanțare a investiției este oferită de Axa prioritară 5 – Dezvoltarea
durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii
calităţii serviciilor turistice.
Realizarea unei zone destinate turismului, care face obiectul prezentului RIM, are ca
scop final furnizarea de servicii diversificate, de înaltă calitate care să satisfacă exigențele
turiștilor. În subsidiar se urmărește dezvoltarea zonei și oprirea fenomenului de migrație a
populației locale spre alte zone de dezvoltare.
Proiectul analizat în faza SF se refera la infrastructura de turism.
Prin proiect nu se solicită fonduri pentru construire spații de cazare (pensiuni, hoteluri,
etc)
Relieful
Arealul climatic Ghitu-Moliviș ocupă o poziţie periferică fiind localizată în
extremitatea estică a comunei la circa 7 km față de centrul civic și 4 km est de lacul Vidraru.
Față de municipiile Pitești, care este reședință de județ, și Curtea de Argeș, se află la
distanțe de 67 km, respectiv 32 km.
Legătura cu alte localităţi se face prin drumurile naţional şi judeţean:
- DN 7C (Transfăgărașan): DN 7 - Bascov – Curtea de Argeș - Arefu – DN 1 (județul Sibiu),
- DJ 703 I: DN 7C – Moliviș - Drum forestier Moliviș - Poienile Vâlsanului.
Harta fizico – geografică a judetului Argeș.
37
Arealul climatic Ghitu-Moliviș este situat în zona montană a comunei.
Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren care fac obiectul SF,
se desfășoară între râu Vâlsan, care constituie, la est, hotar între comunele Arefu și Nucșoara,
și râul Argeș, la vest. Face parte dintr-o serie de masive individualizate care scad de la vest
către est și de la nord la sud.
Versanții nordici sunt mai abrupți și bine împăduriți, cei sudici sunt mai prelungi și
acoperiți predominant de păduri de foioase, plantații de molid și cu pășuni. În apropierea
cursurilor mai importante de apă, pantele văilor au valori de 12 – 20 %, și depășesc deseori 22
%. Versantul nordic al Vărfului Ghițu, care face obiectul SF, are o pantă medie de 32,5 %.
Bazinul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de
teren care fac obiectul SF, este un platou cu suprafața relativ plană, de circa 12 km2 și
altitudini variind de la cota + 1 055,2 m, în albia pârâului Limpedea, la cota + 1 082 m de pe
drumul forestier, în care s-a format o turbărie de tip oligotrof. Este înconjurat de culmi
muntoase mai domoale: de la nord spre est se desfășoară masivul Arefu (1 391,7 m) și culmea
Vâlsanului (1 181 m), la sud muntele Ghițu (1 621 m, 1 165 m), la vest muntele Toacei (1 133
m) și culmea Limpedea. Versanții sunt acoperiți cu păduri de foioase și plantații de molid.
În cadrul acestui bazin, în Poiana Moviliș, se află un zăcământ de turbă care a fost
declarat rezervație de interes județean, în suprafață de 48,1 ha.
Peste arealul climatic Ghitu-Moliviș se suprapune aria de interes comunitar ROSCI
0122 Munții Făgăraș. În cadrul acestui sit, a cărui suprafață este de 198 495 ha, arealul
analizat ocupă zonă periferică.
Zona pădurilor montane, înconjoară munţii la limita superioară a pajiştilor şi se
compune din două etaje: pădurile de foioase în amestec cu molidul, platan, ulm, frasin,
platan, mesteacăn, salcie şi pădurile de molid. Prezente sunt bradişorul, lichenii şi muşchi de
pământ.
Fauna este reprezentată de șoim, corb, urs carpatin, râs, mistreţ, bursuc, căprioară,
pisică sălbatică, cinteza, sturzul de vasc, pitigoiul, mierla.
Dintre tipurile de habitate prezente în situl ROSCI 0122 Munții Făgăraș și descrise în
formularul standard s-au identificat pe amplasament următoarele:
Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv Global
4060 Tufărișuri alpine și boreale 1 A B A A
6150 Pajişti boreale și alpinepe substrat silicios 0.1 B B B B
6230* Pajiști montane de Nardus bogate în
specii pe substraturi silicioase 0.01 A A B A
6430
Comunități de lizieră cu ierburi înalte
hidrofile de la nivelul câmpiilor de la
nivelul câmpiilor până la cel montan și
alpin 1 B C B B
6520 Fânețe montane 10 B B B B
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0.1 B C B B
38
Solurile
În partea nordică a comunei Arefu au o largă răspândire solurile montane cu areale
foarte mici. Sunt soluri humico-silicatice şi soluri humico-silicatice podzolice [AL] și rocă la
zi, specifice pajiştilor alpine, soluri podzolice humico-feriiluviale și soluri brune [P] și rocă la
zi specifice pajiştilor subalpine, soluri brune podzolice feriiluviale, soluri brune acide, local
soluri podzolice brune [Bfe]. Solurile din zona pădurilor de răşinoase sau răşinoase în amestec
cu fag, au un profil mai complex.
Pe partea inferioară a munţilor predomină cambisolurile, din categoria soluri brune
eumezobazice, soluri brune acide [BO], soluri brune montane de pădure şi cele brune montane
de pădure podzolite.
Prezente pe alocuri sunt solurile neevoluate tip litosoluri.
În zona depresionară și de șes aluvionar, în lunca râului Argeș predomină solurile brune,
brune acide și solurile argiloiluviale brune podzolite, local soluri argiloiluviale podzolice [B,
BP].
La contactul formelor de relief sunt prezente, local, regosolul.
Turba
În bazinetul Moloviș se află un depozit de turbă. In stare naturală contine 70 - 95 %
apa, iar in stare uscata 40 - 60 % carbon, 28 - 40 % oxigen. Este folosită drept combustibil, ca
material izolant sau ca ingrasamant agricol.
Sub stratul vegetal se găseşte turba albă, de vârstă tânără, care din punct de vedere al
compoziţiei nu este dezvoltată suficient (< 50 %). Turba neagră este situata sub turba albă,
care este descompusă (> 50 %).
Zăcământul are o formă neregulată. În zona de curgere a pâraielor, stratul de turbă este
erodat.
Grosimile stratului sunt între 0,00 m şi 2,00 m. Grosimile mici sunt către limita
exterioară a depozitului, iar grosimea maximă în zona centrală. Nu este exclusă însă
posibilitatea existenţei unor zone, în interiorul suprafeţei conturate, în care grosimea
zăcământului să depăşească 2.00 m.
Conditii geotehnice
Aspectul general al terenurilor solicitate pentru introducerea în intravilan în vederea
realizării unei aglomerări de tip urban este specific reliefului de munte, constând dintr-un
platou înconjurat de culmi muntoase împădurite.
Pe versantul nordic al muntelui Ghițu, între cotele cercetate de studiul geotehnic de la
+ 1 175,0 m la + 1 600,0 m se întâlnește o cuvertură consituită din depozite deluviale cu
grosime variabilă, de peste 7,00 m la baza pantei și grosimi mai mici în zonele cu pantă
accentuată, cu stabilitate relativă, așezată pe roca de bază, stabilă a locului – stânca. La partea
superioară a cuverturii structura litologică are aspect nisipos, iar către profunzime elementele
grosiere se înmulțesc, devin mai dense, cuvertura fiind reprezentată prin grohotișuri. Roca de
bază o constitue stânca tare, nealterată.
39
Succesiunea lito-stratigrafică a versantului, care a fost evidentiata in 2 foraje
geotehnice [4] la cotele + 1 176,50 m, lângă drumul forestier existent, și + 1 196,80 m, este:
- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;
- 0,20 – 6,00 (7,00) – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, de
îndesare medie, cu rarefieri.
Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 5 m, respectiv 2 m și fluctuează
datorită permeabilităţii mari a depozitelor. La baza versantului, cuvertura sedimentară
acumulează cantități însemnate de apă, pânza de apă fiind permanentă.
În depresiunea Moliviș terenul este relativ plan si stabil. Cuvertura sedimentară este
constituită din nisipuri argiloase, nisipuri cu pietrișuri, nisipuri prăfoase cu pietrișuri, afânate
spre suprafața terenului, de îndesare medie spre adâncime, prafuri, argile nisipoase, turbă. La
baza versanților care înconjoară zona depresionară cuvertura sedimentară are grosimi de peste
7 m, fiind este origine deluvială, fiind așezată peste roca de bază, stabilă a locului, stânca.
Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată. Succesiunea lito-stratigrafică a depresiunii [5]
a fost evidentiata in 6 foraje geotehnice si prezentata in studiul de fezabilitate.
Clima
Este de tip continental. Climatul este specific regiunii montane și subcarpatice care
sunt expuse circulației de aer dinspre sud-vest și sud.
Relieful influențează circulația maselor de aer, determinând etajarea și diferențierea
nuanțelor topoclimatice cu pregnante manifestări de autonomie locală în depresiunile
intracarpatice și subcarpatice.
Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa advecţiilor de aer de
la nord și nordvest, cu ierni reci și veri răcoroase și relativ instabile.
O caracteristică importantă o constiue faptul că nu se înregistrează un deficit de
umiditate în sol față de evapotranspirația potențială.
40
Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia automată Curtea de Argeș în anul 2008 și
2009 sunt prezentaţi in tabelul urmator:
În ariile depresionare și culoarele văilor adânci cantitățile de precipitații au valori ce se
încriu în intervalul 900 – 1 200 mm.
Fenomenele meteorologice deosebite sunt:
- pe perioada de iarnă:
41
- îngheţul și poleiul care îngreunează circulația rutieră, chiciura şi poleiul, care produc pagube
vegetaţiei arboricole,
- viscolul și negura care diminuează vizibilitatea, întrerup circulaţia rutieră,
- fenomenele de îngheţ a apei râurilor care se manifestă sub forma de pod de gheaţă,
- inversiunea termică,
- prezența fönului, care se întâlneste la sfârșitul iernii. Este un vânt cald, uscat, care bate
primavara dinspre crestele muntilor spre văi grăbind topirea zăpezilor si dezvoltarea
vegetației. De asemenea existenta masivelor muntoase situate in nord, precum si marea
varietate a dealurilor subcarpatice care se desfășoară la sud, creeaza conditii de manifestare a
fenomenului de briza deal - vale si vale – deal, cu influențe asupra continuității stratului de
zăpadă.
- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:
- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, produce importante
pagube culturilor agricole,
- ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră;
- pe perioada de vară:
- seceta prelungită, care poate produce scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra
consumului şi incendii de pădure,
- tornadele, care produc pagube vegetaţiei şi perturbă/întrerupe circulaţia rutieră,
- ploile torenţiale care determină viituri şi inundaţii în luncă, creşteri importante ale nivelului
pânzei freatice şi alunecări de teren, băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren,
- grindina care produce pagube vegetaţiei.
Hidrografia
Reteaua hidrografică aparține sistemului hidrografic Argeș, cod cadastral X.1.
Pârâul Limpedea este colectorul pârâurilor și torenților din arealul Ghițu-Moliviș. Este
afluent de dreapta al pârâului Berindești (lungime de 6 km, suprafață bazinală de 39 km2)
care confluează în râul Argeș aval de baraj.
Pârâul Limpedea, cod cadastral X – 07.01.00.0. are o lungime de 7 km și o suprafața
bazinală de 17 km2. Izvorăște din culmea Vâlsanului și traversează Poiana Moliviș de la
nord-est la sud-vest.
Colectează apele pârâurilor ce se scurg de pe versanți și a numeroaselor izvoare care
se alimentează din pânza freatică de la baza culmilor muntoase ce o înconjoară.
Versantul nordic al muntelui Ghițu este încadrat de cursul a două pâraie, din care
unul, pârâul “de sub Vârful Ghițu”, traversează zona de interes a Memoriului General, iar
celălalt, pârâul Ghițu, este afluentul râului Vâlsan. La baza muntelui apar numerose izvoare
care alimentează cursurile de apă Limpedea, unele traversând zona de interes a Memoriului
General, și Vâlsan.
Regimul de curgere este sub influența directă a regimului pluviometric. Alimentarea
pârâului Limpedea este mixtă, nivo-pluvială, iar lungimea relativ scurtă și forma bazinetului
hidrografic Moliviș conduc la o concentrare rapidă a apelor și la producerea unor debite
42
maxime. Debitele și nivelurile hidrologice sunt fluctuabile în timpul anului, înregistrându-se
un maxim primăvara, în sezonul de suprapunere a topirii zăpezilor cu ploile.
Scurgerea medie prezintă valori ale debitelor specifice, medii, cuprinse între 4 – 5
l/s/km2, pentru partea inferioară, 5 – 10 l/s/km2, pentru partea mijlocie și 10 – 20 l/s/km2,
pentru partea superioară a bazinului, pentru ca, în arealul munților Făgăraș să se înregistreze
valori de până la 40 l/s/km2.
Emisarul staţiilor de epurare ce se propun va fi pârâul Limpedea.
Lacurile.
Pe teritoriul administrativ se află:
- lacuri naturale de origine glacială: Capra, Căprița, Paltinu, Călțun, Harțegu, Buda, Râiosu și
Iezerul Podul Giurgiului
- lacuri de acumulare: Vidraru și Cumpăna.
Acestea nu se situează în arealul ce face obiectul PUZ; cele mai apropiate sunt lacurile
de acumulare Vidraru, aflat la est, și Vâlsan, aflat la nord, pe râul Vâlsan.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Memoriul Tehnic [3] pentru “Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile
locale de energie din arealul climatic Ghițu – Molivișu” menționează un debit mediu al
pârâului Limpedea de 0,05 m3/s, iar afluenții acestuia se caracterizează prin debite sub 0,01
m3/s.
Alte cursuri de apă din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș sunt:
- râul Argeș, cu un debit mediu multianual de 1,19 m3/s la confluența cu pârâul Arefu,
- râul Vâlsan, cu un debit mediu multianual de 1,023 m3/s la Brădet.
Lacurile antropice din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș de acumulează
următoarele volume de apă:
- Vidraru: 564 000 mii m3,
- Cumpăna: 288,430 mii m3
- Vâlsan: 120 mii m3.
Resursele de apă de pe amplasamentul studiat
În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în
jurul cotei 1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde
pe versantul muntos, dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM.
Pentru ambele zone au fost întocmite studii geologice de către S.C. Befac S.R.L., în
conformitate cu normativele specifice activităţii de cerecetare geotehnică, în vigoare.
Poiana Moliviş este stăbătută de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară,
afluenţi ai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest.
În vederea analizei litologiei terenului, a capacităţii portante, a nivelului pânzei
freatice, în zonă au fost efectuate şase foraje geologice de adâncimi 5,00-7,00 m. Din analiza
acestora s-a constatat că zona de poiană este constituită din depozite sedimentare: nisipuri cu
43
pietrişuri, nisipuri prăfoase cu pietrişuri, afânate spre suprafaţa terenului, de îndesare medie
spre adâncime. În partea centrală a poienii, în jurul pârâului colector s-a constatat existenţa
unui strat de turbă.
Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei
pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului.
4.6 Surse si poluanti generati. Calculul debitelor de poluanti
generati
Surse de poluare a aerului
• emisii de gaze, pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor
de transport;
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de transport.
• emisii de compusi organici volatili (C.O.V.) rezultate din stocarea si manipularea
combustibililor (in cazul in care se vor utiliza combustibili din categoria benzinelor).
Aceste surse posibile de poluare a aerului, dupa perioada de amenajare a obiectivului
vor fi reduse.
• pulberi in suspensie si sedimentabile rezultate ca urmare a deplasarii mijioacelor de
transport
In perioadele secetoase si cu temperaturi ridicate, rularea mijioacelor de transport pe
drumurile tehnologice determina emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile, antrenate de pe
suprafata de rulare.
Aceste emisii pot fi reduse prin stropirea cu apa a drumurilor daca este cazul, fapt care va
contribui si la reducerea emisiilor fugitive de pulberi datorate actiunii factorilor atmosferici
(vant).
• emisii de noxe provenite de la gazele de esapament ale utilajelor si mijioacelor de
transport
Mijloacele de transport auto si utilajele care vor functiona, vor fi actionate de motoare
Diesel. Se estimeaza ca tipurile de utilaje si mijloace de transport precum si consumurile
corespunzatoare vor fi cele prezentate in tabelele urmatoare:
Consumuri sped/ice de carburanti ale utilajelor
Utilaj, mijloc de transport
Consum utilaje
1 /h /bu c .
Excavatorr 1700
17
Camion de transport cu platforma
16
Incarcator frontal Stalowa
15
Autobasculante 16 t
16
Autobetoniera
18
Tractor cu remorca
6
Draalina hidraulica DC senile
17
Buldozer DC senile
13
Macara pe pneuri
15
44
Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor tip
Diesel, prezentati de metodologia Corinair, sunt urmatorii:
1. Pulberi:……………….. 5,6 g/1
2. SOX:…………………...0,6 g/1
3. NOX:………………...... 3,8g/l
Pulberi
Debitele masice de pulberi pentru utilajele cu motoare Diesel
Utilaj, mijloc de transport
Consum
utilaje
1/h
Factor
de
emisie
g/1
DEBIT
MASIC
-g/h-
DEBIT
MASIC
CONFORM
ORDINULUI
462/93
Excavator S 1700 17 5,6 95,2 500
Excavator S 1700 16 5,6 89,6 500
Camion de transport cu platforma 15 5,6 84 500
Incarcator frontal Stalowa 16 5,6 89,6 500
Autobasculante 1 6 t 18 5,6 100, 500
Autobetoniera 6 5,6 33,6 500
Tractor cu remorca 17 5,6 95,2 500
Draglina hidraulica pe senile 13 5,6 72,8 500
Buldozer pe senile 15 5,6 84 500
Debitele masice de SOxpentru utilajele actionate de motoare Diesel NOX SOx
Utilaj, mijioc de transport Consu
m
utilaje
1/h
Factor
de
emisie
DEBIT
MASIC -
g/h/buc
DEBIT MASIC
CONFORM ORD.
462/93 -g/h/buc.-
Excavator S 1700
17
0,6
10,2
5000
Camion de transport cu platforma
16
0,6
9,6
5000
Incarcator frontal Stalowa
15
0,6
9
5000
Autobasculante 16 1
16
0,6
9,6
5000
Autobetoniera
18
0,6
10,8
5000
Tractor cu remorca
6
0,6
3,6
5000
Draglina hidraulica pe senile
17
0,6
10,2
5000
Buldozer pe senile
13
0,6
7,8
5000
Macara pe pneuri platforma 15 0,6 9 5000
Incarcator frontal Stalowa
15
3,8
57
5000
Autobasculante 16 1
16
3,8
60,8
5000
Autobetoniera
18
3,8
68,4
5000
Tractor cu remorca
6
3,8
22,8
5000
Draglina hidraulica pe sene
17
3,8
64,6
5000
Buldozer pe senile
13
3,8
49,4
5000
Macara pe pneuri
15
3,8
57
5000
45
Valorile estimate pentru debitele masice de poluanti se situeaza sub valorile maxime
admisibile prevazute de Ordinal 462/1993.
• Emisii de compusi organici volatili (C. O. V.) rezultate din stocarea si manipularea
motorinei
Stocarea si manipularea motorinei in butoaiele metalice din depozitul provizoriu de
carburanti determina emisii de compusi organici volatili. Datorita faptului ca motorina este
un carburant putin volatil, emisiile de C.O.V. sunt reduse si nu contin tetraetil de plumb.
4.6 Prognozarea poluarii aerului
Emisiile de poluanti (gaze si pulberi) rezultate pe perioada amenajarii, nu vor genera un
impact semnificativ asupra calitatii aerului.
Emisiile de noxe rezultate din activitatea de amenajare a obiectivelor de investitii, se
situeaza sub valorile maxime admisibile ale Ordinului 462/1993.
In aceste conditii, impactul asupra aerului se va situa in limite normale.
Dupa perioada de finalizare a investitiei, toate aceste noxe se vor elimina in totalitate,
iar functionarea obiectivelor de investitii nu va implica poluarea aerului.
4.7 Masuri de diminuare a impactului
Impactul asupra aerului datorat deplasarii mijloacelor de transport, se poate diminua prin
stropirea cu apa a drumurilor tehnologice in perioadele in care se inregistreaza temperaturi ridicate
ale aerului atmosferic.
Prin efectuarea periodica a reviziilor motoarelor in atelierele specializate, se poate
diminua impactul asupra aerului datorat functionarii defectuase a utilajelor si mijloacelor de
transport.
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in perioada
de executie in amplasamentul studiat, sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafete relativ
mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau
asemanatoare.
Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare -epurare - evacuare
in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale.
Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor,
se pune pentru obiectivele din amplasamentul bazei de productie si anume, pentru instalatiile de
preparare a betoanelor, mentionandu-se ca:
montarea de sisteme de captare-epurare (retinere particule)
este necesara la silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare-
scuturare) - eficienta de 99%;
referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda
conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata
durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol; concentrarea lor intr-
46
un singur amplasament este benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
fluxul cimentului va fi strict controlat, incepand din silozuri sau locul de punere in
opera, prin procurarea de sisteme pneumatice inchise, silozuri prevazute cu filtre,
buncare de impulsionare, autocisterne specializate.
pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloacele de transport vor fi dotate cu
roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul
unor demarari lungi sau dificile. Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse
in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Se recomanda ca la lucrari sa se
foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc
emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.
alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii centralizate;
pentru utilajele ce sunt dispersate la diferite puncte de lucru, alimentarea se poate face cu
autocisterne dar in locuri situate in afara emisiilor de praf;
procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,
sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor;
drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a
se reduce praful.
4.8 Impactul asupra aerului in perioada de exploatare
Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară
Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007
(poz. 122 Anexa 1).
În cadrul acestui sit arealul analizat ocupă zonă periferică.
47
Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș a fost declarat pentru habitatele montane
nominalizate în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi
48
pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita
desemnarea zonelor speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a
căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de
management.
În județul Argeș situl se întinde pe raza următoarelor localităţi: Arefu (89 %),
Berevoiești ( < 1 %), Brăduleț (7 %), Lerești (38 %), Nucșoara (85 %), Rucăr (55 %),
Sălătrucu (62%), Valea Mare-Pravăț (4%).
In perioada de exploatare a lucrarilor propuse a se realiza in lucrarea de fata, sursele de
poluare ale aerului sunt constituite din:
1. Traficul autoutilitarelor folosite pentru aprovizionarea unitatilor ( hoteluri si pensiuni);
2. Traficul autocarelor si a autoturismelor pentru transportul personalului si a turistilor;
Energia termică se va asigura electric pentru toate incintele și unele spații de
recreere.
4.9 Surse de poluare a solului
Poluarea sau afectarea solului, reprezinta orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.
In timpul executiei lucrarilor propuse in proiect, sursele de poluare a factorului de mediu
sol, sunt grupate dupa cum urmeaza:
poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in
timpul alimentarii cu carburanti, a reabilitarelor, a functionarii defectuoase a utilajelor,
etc.; la acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare,
transport, descarcare a pamantului pentru terasamente;
poluanti rezultati din turnarea betoanelor;
poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin
sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de
transport, functionarea utilajelor de constructii, fabrici de beton, etc.;
poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul
zonelor de lucru sau cailor de acces;
poluanti sinergici, in special asocierea SC>2 cu particule de praf. Poluantii
emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in
solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara
activitati in perioada de executie. Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele
betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata.
Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi:
- inlaturarea stratului de sol vegetal prin lucrarile de terasamente executate pentru fundatii;
- pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvata a
acestuia in haldele de sol rezultate din decopertari;
- inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zonele unde vor fi realizate noi drumuri
tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces;
- izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora;
49
- deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol;
- depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructie sau a deseurilor
tehnologice;
- potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;
- modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer (modificari
calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale).
4.10 Masuri de reducere a impactului asupra solului in zona
studiata
Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni
de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
Se interzice prepararea betoanelor pe amplasament. Acestea vor fi preparate in statiile de
betoane din apropiere amplasamentului si apoi transportate pentru punerea in opera.
Se interzice spalatul autovehiculelor de transport si a utilajelor pe amplasament. Aceasta
activitate se va efectua numai in unitati specializate.
Se recomanda ca platforma bazei de productie pentru toate obiectivele mentionate, sa aiba
o suprafata de beton, pentru a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante.
Tot pentru baza de productie, trebuie avut in vedere ca platforma de intretinere sa fie
realizata cu o panta astfel incat sa asigure colectarea apelor pluviale si reziduale a uleiurilor, a
combustibililor si apoi introducerea acestora intr-un decantor care sa fie curatat periodic, iar
depunerile sa fie transportate la cea mai apropiata statie de epurare.
In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.
Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator,
dupa trecerea printr-un bazin decantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse intr-o fosa
septica, ce va fi vidanjata periodic.
Pentru perioada de executie sunt prevazute fonduri si obligatia constructorului de a
realiza toate masurile de protectia mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential
poluatoare (baza de productie, depozitele de materiale, organizarile de santier).
Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de Gestionare a
Deseurilor;
Pentru substantele toxice si periculoase proiectantul a prevazut urmatoarele masuri:
substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt
imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.
vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea clorului, si a
altor substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
50
toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi
gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform
reglementarilor legale.
pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in
functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte
agricole. In functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor
putea fi utilizate fie in agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate
corespund utilizarii in agricultura (OM 344/2004)-, fie, vor fi depozitate controlat in
depozit autorizat, in cazul in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru
utilizarea in agricultura,
Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si in
albiile cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii.
4.11 Zgomot si vibratii
Sursa de zgomot si vibratii in perioada de executie a lucrarilor este reprezentata de
traficul utilajelor de executie.
Avand in vedere zgomotul produs de o autobasculanta in lucru, apreciem ca nivelul
maxim de zgomot in zona de lucru si pe durata perioadei de lucru este de cca. 80 dBA.
Intrucat locuintele din zona sunt situate la distante mari fata de zona de lucru,
apreciem ca nivelul sonor maxim in zona locuintelor existente nu va depasi valoarea de 65
dBA, in schimb pentru fauna din zona zgomotul si vibratiile produse vor determina deplasarea
mamiferelor si a avifaunei spre locuri unde se vor simti in siguranta.
Documentatia analizata nu prevede masuri de protectie impotriva zgomotului si
vibratiilor.
4.12 Radiatii
Specificul lucrarilor nu presupune utilizarea de materiale sau utilaje care pot constitui
surse de radiatii. Din acest motiv nu este de asteptat ca pe durata executiei lucrarilor in
conditii normale de executie, sa se produca emisii de radiatii.
4.13 Biodiversitatea
Amplasamentul proiectului “Infrastructura agrement la baza partiei”- se află inclus în
situl Natura 2000 cuprinzând un sit de importantă natională, si anume ROSCI0122
Muntii Făgăras (arie naturală protejată în suprafaţă de 198.512 ha, ce se întinde pe
teritoriul administrativ al judeţelor Argeş, Braşov, Sibiu şi Vâlcea).
51
Fig 2. Hartă Natura 2000.
ROSCI0122 Muntii Făgăras – Suprafata de 198512 ha.
Din punct de vedere al habitatelor majore, se remarca un procent de 56 % păduri, 26%
vegetaţie herbacee si 9 % grohotişuri.
Situl propus include cel mai înalt si sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una
dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suita de unităţi
peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversittaii geologice,
pedologice si climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicata a acestei zone. În acest
masiv muntos se afla fragmente reprezentative de păduri naturale virgine si cvasivirgine -
astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită,
constituind o avuţie naţională inestimabilă.
Situl propus include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una
dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită de unităţi
peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice,
pedologice şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest
masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine -
astăzi practic dispărute din Europa – care polarizează o diversitate biologică terestră
deosebită, oferind habitate excelente pentru populaţii viabile de urs, lup, râs şi capră neagră.
Situl conserva 23 de habitate prioritare unde traiesc urmatoarele specii de interes comunitar:
Ursus arctos, Canis lupus, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, Lynx lynx, Lutra lutra,
Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegate, Gobio uranoscopus, Barbus
meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae, Carabus hampei, Phryganophilus
ruficollis, Pholidoptera transsylvanica, Chilostoma banaticum, Stephanopachys substriatus,
Morimus funereus, Rosalia alpine, Osmoderma eremite, Lucanus cervus, Callimorpha
quadripunctaria, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Ophiogomphus Cecilia, Liparis loeselii,
52
Campanula serrata, Tozzia carpathica, Poa granitica ssp. Disparilis, Meesia longiseta,
Drepanocladus vernicosus, Eleocharis carniolica.
Fig. 3. Hartă Natura 200 - ROSCI 0122 „Munţii Făgăraş".
Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comuna Arefu se află:în regiunea
bio-geografică de tip alpin,
-în ecoregiunea Carpații Meridionali,
-în Regiunea Central Europeană şi în cadrul acesteia provincia floristică de tip Carpatic,
-în regiunile ornitogeografice specifice avifaunelor pășunilor montane înalte și pădurilor
montane.
53
Situri Natura 2000.
Arii naturale protejate
Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară
Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007
(poz. 122 Anexa 1). În cadrul acestui sit arealul analizat ocupă zonă periferică (vezi Figura
2.4.). Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș a fost declarat pentru habitatele montane nominalizate
în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de
plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor
speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din
natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. În județul
Argeș situl se întinde pe raza următoarelor localităţi: Arefu (89 %), Berevoiești ( < 1 %),
Brăduleț (7 %), Lerești (38 %), Nucșoara (85 %), Rucăr (55 %), Sălătrucu (62 %), Valea
Mare-Pravăț (4%).
Legături cu alte situri Natura 2000:
- ROSCI0194 Piatra Craiului,
- ROSCI0268 Valea Vâlsanului,
- ROSPA0098 Piemontul Făgăraș,
- ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.
Tipuri de habitate prezente în sit conform formularului standard şi evaluarea sitului în ceea
ce le priveşte se pot urmări în Tabelul urmator:
54
Cod 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane
Este un habitat specific bioregiunilor alpin și continental cu următoarele subtipuri:
- Comunități deschise de plante pioniere ierbacee, bogate în specii montane, care colonizează
depozitele de pietriş ale pâraielor care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în
timpul verii, formate în etajele alpin şi subalpin ale munţilor mai înalţi, uneori în staţiuni
depresionare la altitudini mai mici (de exemplu pentru Epilobion fleischeri p.p.). Plantele
caracteristice sunt: Dryas octopetala (argințică), Epilobion fleischeri (pufuliță), Gypsophila
55
repens, Rhacomitrium canescens, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, S. bryoides, Trifolium
palescens.
- Asociațiile compacte, închise sau deschise, de plante ierbacee sau pioniere ce colonizează, în
etajele montan şi submontan, depozitele de pietriş ale pâraielor cu regim hidrologic de tip
alpin, cu debit maxim în timpul verii, ce izvorăsc în munţii înalţi (de exemplu pentru
Epilobion fleischeri p.p., Calamagrostion pseudophragmitis). Plantele caracteristice sunt:
Chondrilla chondrilloides, Calamagrostis pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium,
Gypsophila repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile (țășculiță), Epilobium dodonaei
(pufuliță), Erigeron acris (bunghișos), Euphorbia cyparissias, Fumana procumbens, Agrostis
gigantea (iarba câmpului), Anthyllis vulneraria subsp. alpestris, Campanula cochleariifolia
(clopoței), Hieracium piloselloides (vulturică), Calamagrostis pseudophragmites (trestioară),
Conyza canadensis (bătâniș), Pritzelago alpina, şi lăstari de Salix elaeagnos (răchită albă), S.
Purpurea (răchită roșie), S. daphnoides (salcie brumărie) şi Myricaria germanica (cătină
albă).
- Asociațiile vegetale specifice: Calamagrostietum pseudophragmitis Beldie 1967;
Chrysosplenio alpini- Saxifragetum stellaris Pawł. et Walas 1949; Swertio punctatae-
Saxifragetum stellaris Coldea (1995-1996) 1997; Philonotido-Calthetum laetae (Krajina
1933) Coldea 1991; Cardaminetum opizii Szafer et al. 1923; Caltho laetae- Ligularietum
sibiricae Ştefan et al. 2000; Carici remotae- Calthaetum laetae Coldea (1972) 1978.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 5416 Comunitați sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Saxifraga stellaris,
Chrysosplenium alpinum și Philonotis seriata; Valoare conservativă – redusă.
- R 5418 Comunitați sud-est carpatice fotinale cu Philonotis seriata și Caltha laeta; Valoare
conservativă – redusă.
- R 5420 Comunitați sud-est carpatice fotinale cu Cardamine opizii ; Valoare conservativă –
redusă.
- R 5423 Comunitați sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta;
Valoare conservativă – moderata și mare în habitatele unde este prezenta specia Lingularia
sibirica (DH2).
Cod 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane
Caracteristica acestui habitat specific bioregiunii alpine o constituie comunităţile formate din
tufe joase de specii pioniere, ce invadează formaţiunile erbacee sau sufrustescente, pe
depozite de pietriş bogate în nămol fin ale cursurilor de apă din etajele alpin, subalpin, montan
și submontan, cu regim hidrologic de tip alpin, adică cu debit maxim în timpul verii. Plantele
caracteristice acestui habitat sunt Myricaria germanica (Cătină mică) şi Salix spp. (Salix
elaeagnos (răchită albă), Salix purpurea subsp. gracilis (răchită roșie), Salix daphnoides
(salcie brumărie), Salix nigricans).
Specific este asociaţia vegetală Salici-Myricarietum.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
56
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatului din România:
- R 4415 Tufărișuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica); Valoare conservativă –
mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în România.
Cod 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental. Caracteristica acestuia o
constituie tufărişurile înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. pe
depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane care au un regim hidrologic de tip alpin - cu
debit maxim în timpul verii.
Plantele caracteristice sunt Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides
şi Hippophaë rhamnoides pe depozite înalte de pietriș fluvial din văile alpine și perialpine.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Hippopho - Salicetum elaeagnus şi Salicetum
elaeagni – purpureae.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: B: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: Bună.
Corespunde Habitatului din România:
- R 4417 Tufărișuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) și răchită albă (Salix
elaeagnos); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; înca bine reprezentate în
România.
Cod 4060 Tufărișuri alpine și boreale
Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, o constituie formațiunile
vegetale cu plante scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin și subalpin deminate de specii
din familia Ericaceae, Dryas octopetala, ienupăr pitic sau specii de drob și grozamă ale
genului Genista. Acst habitat are un număr mare de subtipuri:
- Pajiști alpine cu vegetație de tip Loiseleurio-Vaccinion. Tapete foarte joase,
monostratificate, de Loiseleuria procumbens, specii de Vaccinium sp. (afin) sau alte ericacee
prostrate, însoţite de licheni, în staţiuni vântuite şi în general lipsite de zăpadă, din etajul alpin
al munţilor înalţi.
- Pajiști acidofile cu vegetația de tip Rhododendro-Vaccinion. Sunt tufărişuri dominate de
Rhododendron spp. pe podzoluri acide din munţii Carpaţi, adesea cu Vaccinium spp., uneori
cu pini pitici. Speia caracteristică este Rhododendron ferrugerum.
- Tufărişuri montane de ienupăr pitic în zone montane. Asociațiile caracteristice acestui subtip
sunt Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision purgantis p.p.
- Pajiști de munți înalți cu vegetație de tip Empetrum-Vaccinium răspândite în zonele expuse
vânturilor, lipsite de zăpadă și expuse la îngheț din etajul subalpin al munților Carpați, fiind
dominate de specii de talie mică care intră în compoziția asociației Empetro-Vaccinietum
uliginosi.
Tufărișuri pitice sunt dominate de Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum,
cu Arctostaphylos alpina, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea şi Lycopodiaceae (Huperzia
selago, Diphasiastrum alpinum), muşchi (Barbilophozia lycopodioides, Hylocomium
57
splendens, Pleurozium schreberi, Rhythidiadelphus triquetrus) şi licheni (Cetraria islandica,
Cladonia arbuscula, C. rangiferina, C. stellaris, C. gracilis, Peltigera aphthosa).
- Pajiști boreo-alpine. Plantele caracteristice sunt: Juniperus nana, Loiseleuria procumbens,
Empetrum hermaphroditum, Arctostaphylos uva-ursi, Arctostaphylos alpina.
- Pajiști de Bruckenthalia.
- Tufărişuri alpine de strugurii ursului sunt reprezentate de suprafețele cu vegetație de tip
Mugo- Rhodoretum hirsuti sau Juniperion nanae. Sunt carecterizate prin prezența unor
covoare compacte de strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi) sau Arctostaphylos alpina
din etajele alpin, subalpin şi local, montan, mai ales pe substraturi calcaroase.
- Pajiști cu Rhododendron și Erica care înlocuiește păduri sau este reprezentat de formațiuni
vegetale tipice limitelor de păduri sau desișuri de tufărișuri pe soluri calcaroase. Asociația
caracteristică este Mugo – Rhododendron intermedium, Rhododendron chamaecistus și Erica
herbacea, dominantă, deseori însoțită de speciile Clematis alpina, Daphne striata, Daphne
mezerum, Globularia cordifoliam Arctostaphylos uva-ursi;
- Desișuri montane cu argințică. Suprafețe acoperite cu un strat compacte și scund de argințică
(Dryas octopetala) din munţii înalţi palearctici, în regiunile boreale şi în avanposturile izolate
ale coastei Atlanticului.
- Pajiști cu vegetație pitică cu afin din zonele montane înalte sunt dominate de Vaccinium din
etajul subalpin al munţilor. Speciile caracteristice sunt Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l.,
V. vitis-idaea şi, local, Empetrum nigrum (vuietoare). Au aspectul de pajişti alpine mai bogate
în specii de plante, cu tufe pitice unde Vaccinium myrtillus are rolul dominant, în locul
speciilor Vaccinium uliginosum şi Empetrum hermaphroditum.
- Pajiști de munți înalți cu specii de drob și grozamă. Sunt dominate de specii de talie mică din
denurile Genista spp. și/sau Chamaecytisus spp. din etajul subalpin, alpin inferior sau montan
al munţilor înalţi din Carpaţii sudici. Speciile caracteristice sunt Genista radiata, G.
holopetala, G. hassertiana, Chamaecytisus eriocarpus, C. absinthioides.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cetrario-Loiseleurietum procumbentis (syn.:
Loiseleurietum procumbentis); Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum (syn.: Rhodoretum
kotschyi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi, Saxifragetosum paniculatae); Junipero-
Bruckenthalietum (syn.: Juniperetum intermediae, Bruckenthalietum spiculifoliae, as. cu
Bruckenthalia spiculifolia şi Antennaria dioica, as. cu Nardus stricta şi Bruckenthalia
spiculifolia); Campanulo abietinae- Juniperetum Simon (syn.: Juniperetum nanae,
Juniperetum sibiricae, Vaccinio-Juniperetum communis, Junipereto-Vaccinietum); Empetro-
Vaccinietum gaultherioidis (syn.: Cetrario- Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum);
Campanulo abietinae-Vaccinietum (syn.: Vaccinietum myrtilii, Junceto trifidi-Vaccinietum,
Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii; Juniperetum sabinae; Achilleo schurii-Dryadetum.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3101 Tufarișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens); Valoare
conservativă – mare, arealele fiind reduse, distribuite în condițiile de viață dificile de
supraviețuire.
58
- R 3104 Tufarișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin
(Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate de numeroase
impacturi negative.
- R 3107 Tufarișuri sud-est carpatice de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupar pitic
(Juniperus sibirica); Valoare conservativă – mare, habitate puțin răspândite, protejate
Emerald.
- R 3108 Tufarișuri sud-est carpatice cu ienupar pitic (Juniperus sibirica); Valoare
conservativă – mare, habitate periclitate antropic și protejate prin NATURA 2000.
- R 3109 Tufarișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum)
cu afin vânat (Vaccinium gaultherioides); Valoare conservativă – foarte mare, arealele fiind
foarte reduse, în condiții de viață dificile de supraviețuire.
- R 3111 Tufarișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă
redusă, habitate extinse primar și secundar.
- R 3115 Tufarișuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina); Valoare
conservativă – mare, habitate mai rare, incluzând specii endemice.
- R 3617 Tufarișuri pitice de argințică (Dryas octopetala); Valoare conservativă –mare,
habitate restrânse ca areal, situate pe stâncării în curs de solificare, instalate primar.
Cod 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium
Este un habitat specific bioregiunii alpine fiind prezent pe soluri neutro-bazice, deseori
calcaroase, din etajul subalpin. Este reprezentat de formațiuni de formațiunii de plante
lemnoase pitice, cu structură ce variază de la pajiști cu Erica herbaceea la păduri deschise –
rariști de pădure – speciile caracteristice fiind Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium (syn.
R. kotschyi), Rhododendron chamaecistus şi Rhododendron hirsutum, Calamagrostis villosa,
Homogyne alpina. Specifice sunt asociaţiile vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo
(syn.: Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae-Pinetum mugo); Vaccinio
myrtilli-Pinetum mugo.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatului din România:
- R 3105 Turbării sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron
myrtifolium); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate antropic, Pinus mugo fiind o
specie ocrotită în România.
Cod 4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp.
Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, sunt tufărișurile dominate de sălcii
din etajele subalpi, alpin și ocazional, montan din speciile Salix bicolor și Salix hastata.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Triseto fusci-Salicetum hastatae (syn.: Salicetum
hastatae); Salicetum bicoloris; Salici-Alnetum viridis (syn.: Alnetum viridis austro-
carpaticum).
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: Bună.
59
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3102 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix hastata; Valoare conservativă – mare, habitat
rar întâlnit în România, cuprinde specii endemice, subendemice și rare.
- R 3103 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix bicolor; Valoare conservativă – mare, habitat
rar întâlnit în România, include specii relictare (Salix bicolor).
- R 3110 Tufărișuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Valoare conservativă –
moderată, poate înregistra specii endemice și subendemice.
Cod 6150 Pajişti boreale și alpine pe substrat silicios
Este un habitat specific bioregiunii alpine, speciile de plante caracteristice fiind Juncus
trifidus (părul porcului), Carex bigelowii (rogoz), Carex curvula (rogoz), Cassiope tetragona,
muşchi şi licheni. Sunt incluse şi comunităţile asociate din zăcătorile de zăpadă
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Primulo-Caricetum curvulae; Oreochloo-Juncetum trifidi
(syn.: Juncetum trifidi, Rhododendro-Juncetum trifidi, Junceto trifidi-Vaccinietum; Potentillo
chrysocraspedae-Festucetum airoidis; Salicetum herbaceae; Arenarietum biflorae;
Polytrichetum sexangularis; Luzuletum alpino-pilosae; Soldanello pusillae-Ranunculetum
crenati; Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati; Nardo-Gnaphalietum supini; Poo
supinae-Cerastietum cerastioidis (inclusiv subas. chrysosplenietosum alpinae).
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima; Valoare
conservativă – redusă, în general, mare în habitatele unde este prezenta specia Pedicularis
exaltata (DH2).
- R 3603 Pajişti sud-est carpatice de Juncus trifidus (părul porcului) şi Primula minima;
Valoare conservativă – redusă.
- R 3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternate; Valoare
conservativă – mare, habitat endemic, în special unde este prezenta specia Iris aphylla ssp.
hungarica (DH2).
- R 3615 Tufișuri pitice sud-est carpatice de de sălcii alpine (Salix herbacea) ; Valoare
conservativă – mare, arealele fiind reduse în condiții de viață dificile de supraviețuire.
- R 6301 Comunități sud-est carpatice chinofile de Arenaria biflora; Valoare conservativă –
redusă.
- R 6302 Comunități sud-est carpatice chinofile de Polytricum sexangularis; Valoare
conservativă – redusă.
- R 6303 Comunități sud-est carpatice chinofile de Luzula alpino-pilosa; Valoare conservativă
– redusă.
- R 6304 Comunități sud-est carpatice chinofile de Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla;
Valoare conservativă – redusă.
- R 6305 Comunități sud-est carpatice chinofile de Gnaphalium supinum şi Nardus stricta ;
Valoare conservativă – redusă.
- R 6306 Comunități sud-est carpatice chinofile de Poa supina şi Cerastium cerastioides;
Valoare conservativă – moderată.
60
Cod 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
Este un habitat de interes conservativ prioritar specific bioregiunii alpine, reprezentat de
pajiști închise, cu Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocupă soluri silicatice în zonele de
şes, deal şi munte. Vegetaţia este foarte variată, însă această variaţie este caracterizată prin
continuitate.
Vegetația caracteristică este Nardetalia: Violo-Nardion (Nardo-Galion saxatilis, Violion
caninae); și Nardion. Plantele caracteristice sunt: Antennaria dioica, Arnica montana,
Campanula barbata (clopoțel), rogozurile Carex ericetorum, C. pallescens, C. panicea,
Festuca ovina (păiuș), Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe, Hypericum maculatum,
Hypochoeris maculata, Leucorchis albida, Meum athamanticum, Nardus stricta, Pedicularis
sylvatica, Platanthera bifolia, Polygala vulgaris (amăreală), slipeții Potentilla aurea, P.
erecta, Veronica officinalis (ventrilica), Viola canina.
La acest tip de habitat nu au fost indicate asociaţiile cu Nardus stricta din etajul subalpin, care
sunt mai sărace în specii.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (syn.:
Festucetum rubrae fallax, Festucetum rubrae montanum); Violo declinatae-Nardetum (syn.:
Nardetum strictae montanum, Nardetum strictae alpinum, Nardetum alpigenum carpaticum);
Hieracio pilosellae- Nardetum strictae; Nardo-Festucetum tenuifoliae; Festuco rubrae-
Agrostietum capillaris subas. nardetosum strictae.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens; Valoare
conservativa - moderata; habitat endemic sud-est carpatic; mare numai în fitocenozele unde
este prezenta specia Tozzia carpathica (DH2).
- R 3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata; Valoare
conservative - moderata.
Cod 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Include
pajiști cu Molinia de la câmpie până în zonele montane, pe soluri sărace în nutrienți (azot,
fosfor), mai mult sau mai puțin umede, unde se practică un management extensiv al
resurselor, care include un cosit întârziat spre sfârșitul anului și/sau un pășunat practicat târziu
în timpul anului. Habitatul corespunde unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă
drenate. În unele regiuni aceste pajiști sunt în contact cu comunități de Nardetalia. Pajiștile de
Molinia din văile râurilor pot prezenta caractere de tranziție spre alianța Cnidion dubii.
Subtipurile acestui habitat sunt:
- Habitate cu asociații vegetale relativ bogate în specii (Eu-molinion) pe soluri neutro-alcaline
până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă. Solul este uneori turbos şi devine uscat în
timpul verii. Plante specifice sunt: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia,
Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba
officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus;
61
- Comunități de tip Junco-Molinion (Juncion acutiflori) pe solurile mai acide, cu excepţia
pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante specifice sunt: Viola
persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus
conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus
deltoides, Potentilla erecta (sclipeți), P. anglica, Carex pallescens (rogoz).
Asociațiile vegetale: Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae; Molinio-Salicetum
rosmarinifoliae; Nardo-Molinietum.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: Bună.
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3710 Pajiști dacice de Molinia coerulea; Valoare conservativa - moderata.
- R 3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia coerulea; Valoare conservativa -
moderata.
Cod 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la
nivelul
câmpiilor până la cel montan și alpin
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este
reprezentat de subtipurile:
- Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor
forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium
(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Plantele
caracteristice sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum (pufuliță), Senecio fluviatilis,
Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,
Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum
(năpraznic), Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis
paludosa.
- Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând
clasei de vegetație Betulo-Adenostyletea. Plantele caracteristice sunt: Aconitum lycoctonum
(A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,
Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
Comunităţi similare cu acest subtip, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-
a lungul râurilor şi lizierei pădurilor. Comunitățile nitrofile care includ numai speciile de
bazaă, comune în regiunea respectivă, nu sunt considerate ca fiind prioritare pentru
conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte pot apărea în poășuni umede, lăsate fără
cosire. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus
tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu trebuie luate în considerare.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Aconitetum taurici, Adenostylo-Doronicetum austriaci
(syn.: Adenostyletum alliariae banaticum); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici
(syn.: Cardueto- Heracleetum palmati, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum
kablikiani (syn.: Petasitetum glabrati); Telekio-Petasitetum hybridi (syn.: Petasitetum hybridi
auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae, Petasitetum
albae, Petasiteto-Telekietum speciosae; Telekio-Filipenduletum; Telekio speciosae-
62
Aruncetum dioici; Angelico-Cirsietum oleracei; Scirpetum sylvatici; Filipendulo-Geranietum
palustris; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum;
Chaerophylletum aromatici; Arunco-Petasitetum albi Convolvulo-Eupatorietum cannabini;
Convolvulo-Epilobietum hirsuti; Aegopodio-Anthriscetum nitidae; Angelico sylvetris-
Cirsietum cani; Cicerbitetum alpinae (syn. Adenostylo- Cicerbitetum).
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3701 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum ; Valoare
conservative – redusă.
- R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi
Doronicum austriacum ; Valoare conservative – redusă.
- R 3703 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum
sphondylium ssp. transilvanicum ; Valoare conservative – redusă.
- R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia
stânelor (Rumex alpinus) ; Valoare conservative – redusă.
- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica
dioica ; Valoare conservative – redusă.
- R 3706 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus ;
Valoare conservative – redusă.
- R 3707 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites
hybridus ; Valoare conservative – redusă.
- R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus
sylvaticus;
Valoare conservativa: redusa, mare doar în habitatele unde este prezenta specia Ligularia
sibirica (DH2).
- R 3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi
Chaerophyllum hirsutum; Valoare conservative – redusă.
Cod 6520 Fânețe montane
Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, bogate în specii din zonele montane și etajul
subalpin specific bio-regiunii de tip alpin. În general asociațiile vegetale sunt dominate de
Trisetum flavescens, alte plante caracteristice sunt: Heracleum sphondylium, Viola cornuta,
Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. Pyrenaica (clopoței), Polygonum bistorta
(răculeț), Silene dioica, S. Vulgaris (gușa porumbelului), Campanula glomerata, Salvia
pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium
phaeum, G. Sylvaticum (fratele priboiului), Narcissus poëticus, Malva moschata, Valeriana
repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum,
Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. Subalpina (trei frați pătați), Phyteuma halleri, P.
orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957;
Trisetetum flavescentis (Schrőter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris
Horvat 1951 (exclusiv subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum
63
capillaris Silinger 1933. La acest habitat nu trebuie incluse pajiştile aparţinând subas. Festuco
rubrae- Agrostietum capillaris nardetosum, întrucât ele nu sunt – în general - exploate ca
fâneţe şi, datorită bogăţiei lor floristice relativ ridicate, se circumscriu tipului de habitat 6230.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 3801 Pajişti sud-est carpatice de isetum flavescens şi Alchemilla vulgaris ; Valoare
conservative – redusă.
- R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra ; Valoare
conservative – redusă.
- R 3804 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum ; Valoare
conservative – moderată.
Cod 7240* Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
Comunităţi alpine, peri-alpine ce colonizează substrate neutre până la uşor acide, pietroase,
nisipoase, uneori uşor argiloase sau turboase, saturate în apă rece, pe morene şi pe marginea
izvoarelor, pârâiaşelor, torentelor glaciare din etajele alpin şi sub-alpin, sau pe nisipuri
aluviale ale râurilor limpezi, reci, încet curgătoare şi ale apelor stătătoare calme. Pentru
existenţa acestui tip de habitat este esenţial îngheţul permanent sau continuu al solului pe o
perioadă îndelungată. Vegetaţia este scundă, formată în principal din specii de Carex (rogoz)
şi Juncus (pipirig) de talie joasă (Caricion bicoloris-atrofuscae) sau asociate cu pajişti umede
exploatate extensiv, dar şi cu comunităţi din Caricion davallianae. Speciile de plante
caracteristice sunt: Carex atrofusca, C. bicolor, C. Maritima, C. Microglochin C. Vaginata,
Juncus alpinoarticulatus, J. Articus, J. castaneus, J. triglumis, Kobresia simpliciuscula,
Typha minima (papură), T. Lugdunensis, T. Shuttleworthii (papură). Speciile de animale:
Vertigo geyeri, V. genesii.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Nu există - deocamdată - asociaţii corespunzătoare, descrise în România. Carex bicolor este
semnalată doar în Munţii Rodnei, iar C. atrofusca lipseşte complet din ţara noastră. Literatura
de specialitate nu consemnează prezenţa alianţei Caricion bicoloris-atrofuscae în vegetaţia
Carpaţilor româneşti.
Corespunde Habitatului din România:
- R 5403 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata și Sphagnum
recurvum;
Valoare conservativa - foarte mare în habitatele unde este prezenta specia Ligularia sibirica
(DH2)
Cod 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia
alpinae și Galeopsietalia ladani)
Habitatul, specific bio-regiunii alpine, este reprezentat de două categorii:
64
- comunităţi care aparţinând ordinului Androsacetalia alpinae, pe substrat silicios din etajul
montan superior până la nivelul zăpezilor permanente, care cresc pe ”sisteme crioclastice”
mai mult sau mai puţin mobile, cu granulometrie variabilă. Plantele caracteristice sunt:
Androsacetalia alpinae - Androsacae alpina, Achillea nana, Oxyria digyna, Geum reptans,
Saxifraga bryoides, Ranunculus glacialis, Linaria alpina, Cerastium uniflorum (struna
cocoșului), Doronicum clusii, D. grandiflorum, Poa laxa, Viola valderis, Luzula alpinopilosa,
Cryptogramma crispa, Veronica baumgartenii, Saxifraga carpatica, Senecio carniolicus, Poa
contracta, Festuca picta, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Silene acaulis, Androsace
chamaejasme;
- vegetaţie aparţinând ordinului Galeopsietalia din etajul montan care creşte pe grohotişuri –
uneori de origine artificială (prin derocări efectuate în scop economic). Constă în comunităţi
alpine adesea bogate în briofite, licheni şi uneori în ferigi (Cryptogramma crispa). Plantele
caracteristice sunt: Galeopsietalia ladani - Galeopsis ladanum subsp. ladanum,
Cryptogramma crispa, Athyrium alpestre (A. distentifolium).
Acest habitat este în general strâns asociat cu vegetaţia casmofitică de pe versanţii stâncoşi,
constituiţi din roci silicatice (8220).
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 6101 Comunitați sud-est carpatice de pietrișuri silicioase cu Silene acaulis și Minuartia
sedoides; Valoare conservativa: mare, habitat endemic oi în habitatele unde este prezenta
specia Poa grantica ssp. disparilis (DH2).
- R 6102 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Festuca picta și
Senecio carniolicus; Valoare conservativa: mare prin speciile endemice.
- R 6103 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga
pedemontana ssp. cymosa și Saxifraga carpathica; Valoare conservativa: mare, habitat
endemic.
- R6104 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase mobile sau slab fixate cu
Oxyria dygina; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
- R6105 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga
bryoides, Silene acaulis și Veronica baumgarteni; Valoare conservativa: mare, habitat
endemic.
Cod 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii)
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale
prezente pe grohotișuri calcaroase, cu șisturi calcaroase sau cau marne din etajul montane
până la cel alpin, cu climat rece cu asociaţii din Drabion hoppeanae (pe grohotiș cu șisturi
calcaroase), Thlaspion rotundifolii (pe grohotiș cu șisturi calcaroase) şi respectiv, Petasition
paradoxi (pe grohotiș cu marne). Speciile de plante caracteristice sunt:
- pentru asociația Drabion hoppeae: Draba hoppeana, Artemisia genipi (pelin), Campanula
cenisia (clopoței), Saxifraga biflora, Herniaria alpina, Tristeum spicatum ssp.
ovatipaniculatum;
65
- pentru asociația Thlaspion rotundifolii: Thalspi rotundifolium, Hutchinsia alpina, Papaver
rhaeticum, Galium villarsi, Berardia subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina;
- pentru asociația Petasition paradoxi: Petasites paradoxus, Gypsophila repens, Valeriana
montana, Leontodon hyoseroides.
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae;
Cardaminopsio neglectae-Papaveretum (syn.: as. cu Papaver pyrenaicum şi Festuca
violacea, Papavero-Festucetum violaceae); Saxifragetum moschatae-aizoidis; Doronico
columnae-Rumicetum scutati (syn.: Rumicetum scutatii); Cerastio lerchenfeldiani-
Papaveretum (syn.: Papavereto-Cystopteridetum, Papavero-Linarietum alpinae, as. cu
Papaver pyrenaicum şi Viola alpina); Cerastio transsilvanici- Galietum lucidi; Acino-
Galietum anisophylli (syn.: as. cu Calamintha baumgartenii şi Galium anisophyllum); Thymo
comosi-Galietum albi (syn.: Thymetum comosi, Galietum erecti, Teucrietum montani); Galio-
Hirundinarietum (syn.: Vincetoxicetum officinalis); Sedo fabariae-Geranietum
- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în
condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale,
A. adiantumnigrum,
A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii): Asplenium
cuneifolium, A. adulterinum.
- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae):
Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica
bachofenii,
Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea (Sedum
rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.
Reprezentativitate: C - semnificativă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună
Corespunde Habitatelor din România:
- R 6106 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri și bolovanișuri calcaroase semi-fixate cu
Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata șI Saxifraga aizoides; Valoare
conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6107 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu
Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sanctistephani și Doronicum carpaticum; Valoare
conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6108 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase vu mobilitate redusă și
umiditate ridicată Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides și Doronicum columnae;
Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6109 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu
Papaver coronasancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum și Cerastium transsilvanicum;
Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6110 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu
Acinos
alpinus și Galium anisophyllon; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
66
- R 6111 Comunitați sud-est carpatice de bolovanișuri fixate cu Geranium macrrorhizum,
Sedum fabaria și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6112 Comunitați montane sud-est carpatice pioniere de grohotișuri mobile sau semifixate
cu Thymus comosus, Galium album și Teucrium montanum; Valoare conservativa: mare,
habitat endemic.
- R 6113 Comunitați sud-est carpatice de grohotișuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium
lucidum și Geranium lucidum; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
Cod 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase
Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale
prezente în fisuri din stânci silicatice continentale. Speciile de plante caracteristice sunt:
- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în
condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale,
A. adiantumnigrum, A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii):
Asplenium cuneifolium, A. adulterinum.
- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae):
Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica
bachofenii, Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea
(Sedum rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.
Acest tip de habitat se regăsește în asociere cu grohotișuri silicatice (8110) și pajiști formate
de specii pionere (8230).
Specifice sunt asociaţiile vegetale: Sileno acaulis-Minuartietum sedoidis; Festucetum pictae
(syn.: Festuco pictae-Senecionetum carniolicae); Saxifragetum carpathicae-cymosae;
Saxifrago carpathicae-Oxyrietum digynae (syn.: Oxyrietum digynae); Poo contractae-
Oxyrietum digynae (syn.: as. cu Oxyria digyna şi Geum (Sieversia) reptans, as. cu Oxyria
digyna şi Poa nyárádyana; Saxifrago bryoidis-Silenetum acaulis; Veronico baumgartenii-
Saxifragetum bryoidis.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 6201 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica; Valoare
conservativa: mare, habitat endemic carpatic.
- R 6203 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și Senecio
glaberrimus; Valoare conservativa: mare, habitat endemic carpatic.
- R 6205 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și
Potentilla haynaldiana; Valoare conservativa: redusă.
- R 6210 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium tricomanes spp.
tricomanes și Poa nemoralis; Valoare conservativa: mare, prin speciile endemice oi în
habitatele unde este prezenta specia Asplenium adulterinum (DH2).
- R 6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium
molluscum şi Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redusă.
- R 6215 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale și
Woodsia ilvense; Valoare conservativa: redusă.
67
- R 6219 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum,
Asplenium septentrionale oi Silene nutans ssp. dubia; Valoare conservativa: mare, habitat
endemic.
- R 6220 Comunitați sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii și Veronica
bachofenii; Valoare conservativa: mare, habitat endemic.
- R 6221 Comunitați dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium
molluscum și Hypnum cupressiforme; Valoare conservativa: redusă.
Cod 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus
sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus
sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri acide. În stratul ierbos
sunt prezente Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea, Deschampsia flexuosa,
Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.
Sunt incluse următoarele subtipuri:
- Făgete colinare de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica însoţite în mică
măsură sau deloc de conifere răspândite pe cale naturală (apărute spontan), şi în general cu un
amestec de Quercus petraea (gorun), sau în anumite cazuri, Quercus robur (stejar), în
coronament.
- Făgete montane de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica
şi Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan
superior.
Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula
luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa,
Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.
Asociatiile vegetale dominate : Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968;
Hieracio rotundati-Fagetum (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum).
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4102 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies
alba) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: moderată.
- R 4105 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca
drymeia; Valoare conservativa: moderată.
- R 4106 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium
rotundatum; Valoare conservativa: moderată.
- R 4107 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium
myrtillus; Valoare conservativa: mare.
- R 4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia; Valoare
conservativa: redusă.
Cod 9130 Păduri de fag de tip Asperul -Fagetum
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus
68
sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus
sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri neutre sau cu pH
aproape de valori neutre, cu cantitate moderată de humus de calitate (mull). În stratul ierbos
sunt prezente speciile Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium
odoratum (vinăriță) şi Melica uniflora şi, la munte, specii de Dentaria, formând un strat
ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120.
Sunt incluse următoarele subtipuri:
- Făgete neutrofile colinare de fag (Fagus sylvatica) și de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu
Quercus petraea (gorun) și Quercus robur (stejar) de pe dealuri, munți de joasă altitudine și
podișuri.
- Făgete montane neutrofile de fag (Fagus sylvatica), de Fagus sylvatica şi Abies alba, de
Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior.
- Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de
la periferia vestică a acesteia.
- Arboretele relictare ale pădurilor colinare neutrofile de fag din munţii Măcinului, Dobrogea,
formează habitatul prioritar 91X0 - păduri dobrogene de fag.
Speciile caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa,
Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora,
Dentaria spp.
Asociatiile vegetale dominate: Carpino-Fagetum; Galio schultesii-Fagetum; Lathyro veneti-
Fagetum.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare Bună.
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria
bulbifera; Valoare conservativa: redusă.
- R 4119 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa;
Valoare conservativa: redusă.
- R 4120 Paduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu
Carex brevicolis; Valoare conservativa: mare.
Cod 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de făgete xero-termofile pe
substrat calcaros, deseori cu strat subțire de sol, de obicei pe versanţi abrupţi, în general cu
subarboret abundent de arbuşti şi ierburi, caracterizate de rogozuri (Carex alba, C. flacca, C.
montana, C. digitata), graminee (Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum), orhidee
(Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. microphylla) şi specii
termofile provenite din asociații vegetale de tip Quercetalia pubescenti-petraeae. Stratul de
arbusti este abundent și include câteva specii calcicole (Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris),
sau Buxus sempervirens poate fi dominant. Este inclus subtipul:
- Păduri de fag (Fagus sylvatica) pe versanți calcaroși uscați, cu disponibilitate hidrică redusă,
bogate în rogozuri (Cares spp.) și orhidee, unde apa este greu accesibilă,
69
Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Carex alba, C. flacca, C. montana, C.
digitata, Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum, Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis,
Epipactis leptochila, E. Microphylla.
Asociatiile vegetale dominate: Epipactidi-Fagetum Resmeriţă 1972; Carpino-Fagetum Paucă
1941
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună.
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4111 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera
damassonium; Valoare conservativa: moderată.
Cod 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio - Carpinetum
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de amestec cu
Quercus petraea (gorun) şi Carpinus betulus (carpen) din regiunile cu climat subcontinental
în cadrul regiunii de distribuție a fagului (Fagus sylvatica), domiunate de Quercus petraea.
Speciile de plante caracteristice sunt: Quercus petraea, Carpinus betulus, Sorbus torminalis,
S. domestica, Acer campestre (jugastru), Ligustrum vulgare, Convalaria majalis, rogozurile
Carex Montana, C. umbrosa, Festuca heterophylla (păiuș).
Asociatiile vegetale dominate: Carici pilosae-Carpinetum (syn.: Dentario bulbiferae-
Quercetum petraeae, Carici pilosae-Carpinetum, Carici pilosae-Quercetum petraeae
typicum.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare Bună.
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4123 Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus
betulus) cu Carex pilosa; Valoare conservativa: moderată.
Cod 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de păduri de amestec tip
Tilio
– Acerion (Klika 1955). Sunt păduri mixte formate din specii Acer pseudoplatanus (platan de
munte), Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus glabra (ulm de munte), Tilia cordata dezvoltate pe
grohotişuri, versanţi stâncoşi abrupţi sau coluvii grosiere ale versanţilor, în special pe
substrate calcaroase, dar şi pe substraturi silicatice. Se poate face distincţie între:
- gruparea tipică staţiunilor reci şi umede (păduri sciafile şi mezo-higrofile), în general
dominate de paltin (Acer pseudoplatanus) – subalianţa Lunario-Acerenion. Speciile de plante
caracteristice sunt: Acer pseudoplatanus, Actaea spicata, Fraxinus excelsior, Lunaria
rediviva, Polystichum aculeatum, Taxus baccata, Ulmus glabra.
- gruparea tipică grohotişurilor uscate şi calde (păduri xero-termofile), în general dominate de
tei (Tilia cordata, T. platyphyllos) - subalianţa Tilio-Acerenion. Speciile de plante
caracteristice sunt: Tilio-Acerenion – Carpinus betulus, Corylus avellana, Quercus spp., Tilia
cordata, T. platyphyllos.
70
Pădurile asemănătoare care aparţin de Carpinion nu sunt incluse aici.
Uşoare modificări ale condiţiilor substratului (mai ales, în substrat "consolidat") sau ale
umidităţii produc o tranziţie către pădurile de fag sau către pădurile termofile de stejar.
Frăsineto-păltinişurile şi mai ales, teişurile naturale, sunt rare în România, dar au o mare
valoare conservativă. Cele din urmă au fost semnalate în Munţii Bistriţei, văile Secuieu şi
Călata (jud. Cluj), la Săcel şi pe valea Novăţului (jud. Maramureş).
Asociatiile vegetale dominante: Aceri-Fraxinetum (syn. Acereto-Ulmetum); Corylo Tilietum
cordatae.
Reprezentativitate: Bună,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare Bună.
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4117 Paduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus),
ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva; Valoare conservativa: foarte mare.
Cod 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)
Habitatul specific bio-regiunii alpină este reprezentat de păduri de conifere din etajele
subalpin şi alpin, dominate de Picea abies şi P. orientalis. Include mai multe subtipuri
- păduri de molid subalpine cu vegetație de tip Piceetum subalpinum: păduri de Picea abies
din etajul subalpin inferior şi de la diferite staţiuni particulare (extrazonale) ale etajului
montan, intermediari şi interiori; în contact direct sau o continuare a pădurilor montane de
molid cu vegetație de tip Piceetum montanum. Molizii sunt adesea piperniciţi sau prezintă un
habitus columnar şi sunt asociaţi unui strat ierbos-subarbustiv cu evidente afinităţi subalpine.
Păduri de Picea abies din etajul subalpin inferior al Carpaţilor.
- păduri de molid perialpine cu vegetație de tip Piceetum montanum din zonele montane
interioare: Formaţiuni spontane de Picea abies, care ocupă enclave altitudinale sau edafice în
aria de răspândire a altor tipurilor de vegetaţie ce sunt predominante în etajul montan al
Carpaţilor, în condiții climatice nefavorabile fagului și bradului.
Speciile de plante caracteristice sunt : Picea abies, Vaccinium spp.
Asociatiile vegetale dominante: Soldanello majoris-Piceetum; Hieracio rotundati-Piceetum
(syn.: Luzulo sylvaticae-Piceetum); Hieracio rotundati-Abietetum; Leucanthemo waldsteinii-
Piceetum.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4203 Paduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella
hungarica; Valoare conservativa: mare.
- R 4205 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella; Valoare
conservativa: moderată.
- R 4206 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium
rotundatum; Valoare conservativa: moderată.
71
- R 4207 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium
splendens; Valoare conservativa: moderată.
- R 4208 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula
sylvatica; Valoare conservativa: mare.
- R 4209 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii;
Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4210 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) Sphagnum spp; Valoare
conservativa: foarte mare.
- R 4212 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium
schreberi; Valoare conservativa: foarte mare
- R 4214 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu
Hieracium rotundatum; Valoare conservativa: mare.
Cod 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Habitatul de interes conservativ prioritar este specific bio-regiunilor alpin, continental și
panonic.
Este reprezentat de paduri ripariene (riverane) cu Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale
cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (Alno-
Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi
Apeninii de nord (Alnion incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix
alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan,
colinar şi zona de câmpie (Salicion albae).
Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic
de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi
aerate în
perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii
de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus,
Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus
ficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai
multe subtipuri
- păduri de frasin şi anin din zona izvoarelor și cursurilor mici de apă, cu vegetație de tip
Carici remotae-Fraxinetum.
- păduri de frasin şi anin din zona râurilor cu scurgere rapidă, cu vegetație de tip Stellario-
Alnetum glutinosae.
- păduri de frasin şi anin zona râurilor cu curgere lentă, cu vegetație de tip Pruno-Fraxinetum,
Ulmo-Fraxinetum);
- galerii montane de anin alb cu vegetație de tip Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor
1958);
- galerii submontane de anin alb cu vegetație de tip Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor
1958);
- păduri-galerii de salcie plângătoare (albă) cu vegetație de tip Salicion albae.
Speciile de plante caracteristice sunt: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,
Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos –
Angelica sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C.
72
remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp.,
Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia
nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.
Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-
Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.
Asociatiile vegetale dominate: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991;
Stellario nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-
Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber
1936; Pruno padi- Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum
albae Issler 1924.
Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără
salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa).
Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite
cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale
ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi
frecvente.
Denumirea de Salicetum albae-fragilis este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum
albae. Salicetum albae-fragilis a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg
definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: A - excelentă,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4401 Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa; Valoare
conservativa: foarte mare.
- R 4402 Paduri daco – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria
nemorum; Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4405 Paduri sud-est carpatice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; Valoare
conservativa: foarte mare.
Cod 91V0 Păduri dacice de fag (Symfonito-Fagion)
Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus
sylvatica), de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba, de Fagus sylvatica în amestec cu
Abies alba și Picea abies, sau de fag Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betula din
Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de
Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.
Speciile de plante caracteristice sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn.
Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum
waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum
moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla,
Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeia.
Asociatiile vegetale dominate: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987
(inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977); Leucanthemo waldsteinii-
73
Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas.
taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963
Reprezentativitate: A - excelentă,
Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,
Stadiu de conservare: Bună,
Evaluare Globală: valoare A - excelentă
Corespunde Habitatelor din România:
- R 4101 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies
alba) cu Pulmonaria rubra; Valoare conservativa: moderată.
- R 4103 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies
alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra; Valoare conservativa: moderată.
- R 4108 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu
Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativa: foarte mare.
- R 4109 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; Valoare
conservativa: mare.
- R 4116 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium;
Valoare conservativa: foarte mare.
Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt
prezentate în tabelul urmator:
Rhinolophus hipposideros (Liliac mic cu potcoavă), specie nominalizată de OUG
57/2007 Anexa 3.
Habitat: se adăpoștește în peșteri și construcții antropice (poduri de case, turnuri, clădiri,
pivnițe).
Hrana: consumă insecte ce talie mică, îndeosebi țânțari.
- Myotis myotis (Liliac comun), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.
Habitat: suprafețe impadurite deschise, peșteri și localități (poduri de case, clădiri).
Hrana o consumă la sol: insecte, paianjeni.
- Canis lupus (lup), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: de la câmpie până în zona montană. Cuibărește în zone împădurite, cu copaci izolați,
văiugi, râpe. Este deosebit de rezistent - poate parcurge într-o peste 100 km într-o singură
noapte.
Are nevoie de un teritoriu întins, de circa 2 400 – 2 500 ha, de zece ori mai mult decât
un urs.
74
Hrana: Atacă de la cerb şi cal până la capre, oi, câini şi mistreţi, iepuri, broaşte,
şoareci, gândaci şi alte vieţuitoare mai mici; chiar şi hoituri.
- Ursus arctos (urs carpatin), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zona montană împădurită. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi
pesteri sau crevase.
Hrana: plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici,
cadrave neintrate în putrefacție, oi, porci, vite.
În vecinătatea zonei de interes OS Vidraru a identificat bârloguri la UP VI Limpedea, u.a. 28
– 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.
- Lutra lutra (vidră), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: habitate acvatice de la șes, deal și munte, râuri cu ape liniștite, mlaștini, cu maluri
împădurite, stânci,
Hrana: pește, crabi, crustacee, insecte acvatice, reprtile, amfibieni, mamifere mici.
- Lynx lynx (râs), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: arealul lor ocupă mai mult de 100 km2 și altitudine de la 200 m la 1 800 m. Preferă
pădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile.
Hrana: șoareci, iepuri, căprior, cerbi și diverse specii de păsări. Uneori consumă și animalele
domesticite, cum ar fi găine, rațe, gâște, curcani, oi. La nevoie este necrofag, deși în mod
obișnuit îngroapă prada.
Specii de amfibieni și reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt
prezentate în tabelul urmator:
Triturus cristatus (Triton cu creastă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3
și 4A.
Habitat: păduri de conifere, amestec şi foioase (compus din pin, mesteacan, stejar, arin, etc)
cu poieni, în rariști, păşuni, fâneţe, parcuri şi grădini din zonele umede cu ape stătătoare.
Hrana: insecte terestre și acvatice, râme, viermi, creveți, dafnii.
- Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), specie nominalizată de OUG 57/2007
Anexele 3 și 4A.
Habitat: zonele umede, înmlăștinite, de la 150 m până la aproape 2 000 m altitudine.
Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.
- Triturus montandoni (triton carpatic), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și
4A.
Habitat: zonele umede montane, de la 500 m până la aproape 1 500 m altitudine, mărginite de
păduri, cu ape limpezi, reci, cu pH acid.
Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.
Specii de pești – nu este cazul pentru arealul analizat.
75
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt
prezentate în tabelul urmator:
- Ophiogomphus Cecilia (ordin/familie/gen: Odonata/Gomphidae/Ophiogomphus), specie
nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: zonele umede, cu apă dulce, stătătoare sau curgătoare, cu vegetație palustră și cu
nisipuri, prundișuri și/sau bolovănișuri, turbării, poieni, pășuni, culturi, păduri deschise de la
șes la zona montană înaltă.
- Callimorpha quadripunctaria ((fluturele tigru de Jersey - ordin/familie/gen:
Lepidoptera/Arctiidae/Callimorpha), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa3
Habitat: păduri de foioase și de amestec, liziere, poieni, desișuri de arbuști, povârnișuri cu
vegetație abundentă. Omizile pot fi observate în lunile aprilie-mai pe patlagină (Plantago sp.),
trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte
specii de plante, hrănindu-se cu frunzele acestora.
- Osmoderma eremita (pustnicul / gândacul sihastru - ordin/familie/subfamilie/gen
Coleoptera/ Scarabaeidae/Trichiinae/ Osmoderma), specie nominalizată de OUG 57/2007
Anexele 3 și 4A.
Habitat: zona pădurilor de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci bătrâni și scorburoși,
unii arbori de pe terenurile agricole. Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-septembrie,
când pot fi observati zburând pe diferite flori. Larva traieste in lemnul putrezit al scorburilor
diferitelor esente cu frunze cazatoare stejar (Quercus spp), salcie (Salix spp), fag (Fagus
sylvatica), tei (Tilia spp), plop (Plopus spp) și pomi fructiferi (Prunus spp., Pyrus spp., Malus
domestica)..
- Rosalia alpina* (croitor alpin ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/
Cerambycinae/Rosalia), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
76
Habitat: păduri de fag si conifere, mai rar de stejar, preferand in special făgetele bătrân
Larvele se dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis), consumând
scoarța.
- Morimus funereus (croitor cenușiu - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/
Lamiinae/Morimus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: păduri de foioase, preferând in special padurile de cvercinee si fagetele, însa aparitii
ocazionale ale speciei pot fi semnalate si în padurile de conifere. Se dezvolta in fag si stejar.
-Stephanopachys substriatus (ordin/familie/subfamilie/gen
Coleoptera/Bostrichidae/Dinoderinae/Stephanopachys) specie nominalizată de OUG 57/2007
Anexele 3 și 4A.
Habitat: Se întâlnește in pădurile montane de molid, brad și fag și plantații de molid. Se
dezvolta in conifere.
- Carabus hampei (cărăbuș - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Carabidae/Carabinae/
Carabus), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: Traieste in toate tipurile de păduri, preponderent în cele de foioase.
- Phryganophilus ruficollis (ordin/familie/subfamilie/gen
Coleoptera/Melandryidae/Melandryinae/ Phryganophilus) specie nominalizată de OUG
57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: Traieste in păduri virgine. Se dezvoltă sub scoarţa de copac aflat în putrezire și
acoperită de micelii de mucegai.
- Lucanus cervus (rădașcă - ordin/familie/subfamilie/gen
Coleoptera/Lucanidae/Lucaninae/Lucanus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3
și 4A.
Habitat: populeaza pădurile bătrane cu esente foioase, preferând in special padurile de
cvercinee, dar poate fi intalnita în jurul mormanelor de compost și de frunze aflate în
descompunere, in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri.
Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan,
frasin, etc.). Zboara in amurg in decursul perioadei mai-iulie.
Se hrănesc cu putregaiuri de lemn, nectar și sevă de copaci.
- Lycaena dispar (ordin/familie/gen Lepidoptera/Lycaenidae/Lycaena), specie nominalizată
de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: populeaza poienile din jurul mlăștinilor, turbăriilor, râurilor și canalelor.
- Euphydryas aurinia (ordin/ familie/subfamilie/gen Lepidoptera/Nymphalidae/Nymphalinae/
Euphydryas), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.
Habitat: populeaza poienile umede, inclusiv în păduri, și pășunile buruienoase, pajiștile pe
soluri calcaroase.
- Pholidoptera transsylvanica (cosaşul transilvan - ordin/familie/subfamilie/gen Orthoptera/
Tettigonioidea/Tettigoniinae /Pholidoptera), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3
și 4A.
Habitat: fâneţele din zona montană din lanțul munților Carpați.
- Chilostoma banaticum (încrengătura/clasa/ordin/familie/gen Mollusca/Gastropoda/
Stylommatophora/Helicidae/Chilostoma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și
4A. Specie de melci tereștri.
77
Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de
habitat caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).
In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari:
Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus
martius, Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos,
Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus
aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus.
Specie Tipul de habitat preferat
Aquila pomarina Pădure
Pernis apivorus Pădure
Bonasa bonasia Pădure
Crex crex Fâneţe, terenuri ierboase
Strix uralensis Pădure
Dryocopus martius Pădure
Picus canus Pădure
Dendrocopos medius Pădure
Dendrocopos syriacus Grădini, livezi
Dendrocopos leucotos Pădure
Lullula arbórea Liziere, terenuri deschise
Ficedula albicollis Pădure
Ficedula parva Pădure
Ciconia ciconia Terenuri deschise
Circus cyaneus Terenuri deschise
Circus aeruginosus Stufăriş, zone umede
Circaetus gallicus Pădure
Lanius collurio Terenuri deschise, tufişuri, liziere
Lanius minor Terenuri deschise, tufişuri, liziere
Tetrao urogallus Pădure
Alte specii importante de faună
78
79
80
Specii importante de amfibieni
81
Specii importante de păsări
82
83
84
85
86
87
88
89
Specii de pești
90
Specii de insecte
Alte specii importante de floră din sit
91
92
93
94
95
96
97
NOTĂ. S-au utilizat următoarele notări:
1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale
2) (R) – Specie rară, b)(C) – Convenţii internaţionale
3) (P) – Specie prezentă, c) (D) – Alte motive
Caracteristica generală a sitului:
Situl este alcătuit din urmatoarele categorii de habitate:
98
Alte caracteristici ale sitului. Situl se află în zona biogeografică alpină, forma de relief
predominantă fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, începând cu cele de luncă
(aninișuri, salcete bătrâne - cu suprafețe în mare parte continue și compacte), tufișuri,
ecosisteme forestiere, alpine și subalpine. Flora este bine reprezentată fiind înregistrate peste
900 de specii de plante, diversitatea floristică cea mai mare se observă în fânețele umede –
peste 450 de specii.
Calitate şi importanţă: Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților
Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar șI periglaciar, cu o vastă
suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității
geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În
acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine
- astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră
deosebită, constituind o avuție națională inestimabilă. Munții Făgăraș oferă habitate excelente
pentru populații viabile de urs, lup,
râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră
apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpășel,
jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea
Arpășel, jud. Sibiu).
Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât și în golul alpin, boncănește în acest masiv muntos
la cea mai mare altitudine din Carpații României – Șaua Netedu (2200 m).
Observația Raportului de mediu: De la cele descrise mai sus s-au constata abateri datorate
plantațiilor de conifere din anii 1950 – 1960 care au înlocuit pădurile de foioase pe culmele
care înconjoară Poiana Moliviș, care au determinat și mutații ale etajelor de păduri.
În golul alpin de pe muntele Ghițu, în zona limitrofă obiectivului prevăzut a se realiza, s-au
identificat două exemplare de jnepen.
Vulnerabilitate: Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decât la
poalele acestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar, gradul de antropizare
al arealului montan este redus, singurele activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt
cresterea animalelor, exploatarea lemnului si turismul. Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata
cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta
sub numele de Transfăgărășan. Aceasta formă de turism se practica numai in sezonul cald,
perioada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce se acumuleaza in sezonul
hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocând soseaua
transalpina. In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu
destinatie turistica, dar fără a respecta normele in vigoare privind disciplina in constructii si
cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de
99
ocupare al terenului, nu exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de
colectare ecologica a deseurilor menajere). De asemenea, nu s-au respectat prevederile de
construire privind procentul de ocupare si coeficientul de utilizare a terenului.
Observația Raportului de mediu: Arealul Ghițu-Moliviș este într-o zonă limitrofă
Transfăgărășanului și nu au fost semnalate avalanșe.
Desemnarea sitului: Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare științifică în
vederea declarării Munților Făgăraș ca Parc Național. In prezent în interiorul acestei propuneri
de sit Natura 2000 se află mai multe arii protejate dintre care amintim rezervațiile Golul alpin
al Munților Făgăraș cuprins între Suru și Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea
Bâlii, Valea Vâlsanului, Arpășel, etc.
Tip de proprietate: 21,4 % din suprafața sitului propus se află în proprietatea statului român
și 78,6 % în proprietate privată. Propunerea Munții Făgăraș se întinde pe teritoriul
administrativ al 23 comune din județele Argeș, Brașov, Sibiu și Vâlcea.
Clasificare la nivel național: cod RO03 Categoria III IUCN 0,21 %
Clasificare la nivel regional: cod RO04 Categoria IV IUCN 10,32 %.
Relațiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel național sau regional din zona
comunei Arefu și vecinătățile acesteia din județul Argeș sunt prezentate în tabelul urmator:
Relațiile sitului cu siturile CORINE BIOTOPE din care în județul Argeș: Cumpăna,
Căpățâna, Arefu. Siturile sunt prezentate în tabelul urmator:
Managementul sitului. Zona sitului din jud Brasov apartine administrativ urmatoarelor: Oras
Zarnesti, comune Sinca Veche, Sinca Noua, Harseni, Recea, Lisa, Voila, Vistea de Jos, Ucea
de Jos.
Planuri de management ale sitului: Managementul zonei situata in judetul Valcea se face
prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.
Vegetaţia din arealul climatic Ghițu-Moliviș
Unitatea teritorial-administrativă Arefu este amplasată în domeniul deluros – muntos sudic în
care se manifestă zonalitatea altitudională.
100
În arealul climatic Ghițu-Moliviș se disting următoarele unităţi zonale bioclimatice:
- nemoral al pădurilor de foioase, cu subetajul pădurilor de fag și de fag cu rășinoase.
- boreal, al pădurilor de molid și al pajiștei.
Turbăria montană de la Poiana Moliviș este formată din substrat sărac în substanțe
nutritive, cu excepția amplasamentului permanent al stânei unde substratul ar putea fi
îmbogățit cu nutrienți rezultați din activitatea de creștere a oilor. În Poiana Moliviș predomină
specii de plante adaptate la umiditate ridicată: rogozuri, graminee paniculate cu o frecvență
mai mare a rogozurilor în apropierea pârâului Limpedea și afluenții acestuia.
Zona funcțională H ca “Subzonă de dotări turistice, institutii publice si servicii, zona
sanatate, constructii sportive si de agreement, zona de spatii verzi construite si amenajate si
zona de circulatie”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă
drumului de acces la baza pârtiei de schi.
Zonei funcțională A ca “Subzonă de locuinte individuale, cuplate, insiruite sau
locuinte de vacanta”, situată la vestul a Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă
drumului care duce spre DN 7C.
În jurul acestei turbării sunt plantații de molid și păduri de fag.
Habitatele protejate din situl Natura 2000 care se suprapun acestei zone sunt: 6520
Fânete montane si 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul
câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin, descrise pe larg anterior.
Conform florei identificate pe porțiuni de teren care nu se suprapune turbăriei, tipul de habitat
din Poiana Moliviș se poate încadra în categoria:
- R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera.
Structura: Specia caracteristica are mare putere de extindere și realizeaza o acoperire de 90 –
95 (100) %. Alaturi de specia dominanta, se mai dezvolta: Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis, Juncus inflexus, J. conglomeratus, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca
pratensis, Poa trivialis care alcatuiesc stratul superior al vegetației. Stratul inferior, bine
dezvoltat, este realizat de speciile: Juncus articulatus, Equisetum palustre, Trifolium
hybridum, Myosotis scorpioides, Luzula campestris, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense,
T. repens, Stellaria graminea, Rhinanthus angustifolius, Taraxacum officinale, Carum carvi.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Deschampsia caespitosa, Agrostis
stolonifera, Juncus conglomeratus.
Specii caracteristice: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Juncus conglomeratus.
Alte specii importante: Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P. palustris,
Ranunculus acris, Alopecurus pratensis, Trifolium pratense, Briza media, Lathyrus pratensis,
Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Cirsium canum.
Asociații vegetale: Agrostio stoloniferae - Deschampsietum caespitosae;
Valoare conservativa: redusă.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13] acest habitat corespunde:
- EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslands (Pajiști umede eutrofe)
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid
meadows (Pajiști umede și riverane Danubiano-pontice),
- EUNIS: E2.233 Carpathian submontane hay meadows (Pajiști submontane umede din
Carpați),
101
Zona funcțională G – baza pârtiei se suprapune peste etajul montan inferior, care
este alcătuit din păduri de fag și amestecuri de fag cu rășinoase și face obiectul defrișării în
scopul amenajărilor propuse.
Proporția speciilor de arbori diferă altitudional, dar și datorită plantărilor de arbori,
astfel:
- la poalele versantului: fag 50 %, fag și molid 40 %, alte specii - salcie, plop, paltin,
mesteacăn - 10 %,
- spre partea superioară: 70 % fag și 20 % brad și alte specii - paltin, mesteacăn - 10 %.
Stratul de arbori din pădurea acestui etaj este alcătuit preponderent din fag (Fagus sylvatica)
în
amestec cu brad (Abies alba), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra), mesteacan
(Betula pendula), în proporții diferite, mai rar molid (Picea abies), anin verde (Alnus viridis),
frasin (Fraxinus excelsior) și carpen (Carpinus betulus).
Stratul arbuștilor este slab dezvoltat și cuprinde puține exemplare de alun (Corylus avellana),
caprifoi (Lonicera nigra).
Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind
compus din specii ale florei de mull: vinăriță (Asperula odorata), steluță (Stellaria nemorum),
măcriș (Oxalis acetosella), asprișoară (Galium odoratum), stupitu cucului (Cardamine
amara), sânzâiene (Galium mollugo), rocotea (Stellaria holostea), urzică (Lamium
maculatum, Urtica dioica), viorea (Scilla bifolia), pochivnic (Asarum europaeum), steregoaie
(Veratrum alba), trestioară (Calamagrostis arundinacea), paiuș (Festuca drymeia), ferigi de
tipul Athyrium filix-femina (spinarea-lupului), Driopteris filx-mas, Phyllitis scolopendrium
(năvalnic). Apar unele ciuperci cu palariile diferit colorate, Cantharellus cibarius (bureti
galbeni), Amanita muscaria (palaria sarpelui) diferite muscinee, licheni, ca Usnea barbata
(matreata-brazilor) atât pe sol cat si pe trunchiul copacilor. Pe trunchiurile fagilor sta prinsa
prin hifele ei Fomes fomentarius (iasca). Tot pe trunchiurile copacilor sunt lichienii –
Lecanora subfusca, Parmelia acetabulum, iar pe solul umed Peltigera canina.
La baza trunchiului de fag se poate intalni o planta parazită, Lathraea squamaria
(muma padurii).
În vecinătatea zonei de interes pentru PUZ au fost semnalate 3 exemplare de tisa (Taxus
baccata), specie Vulnerabilă, inclusă în Lista Roşie Naţională.
Tipul de ecosistem predominant este:
- 2416 Făgeto-brădete înalt și mijlociu productiv, cu floră de mull, pe soluri brune tipice,
rendzinice și luvice, eu- și mezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-Dentaria-Asperula
cu tipul de pădure:
- 2212 – Brădeto-făgete cu floră de mull de productivitate mijlocie,
cu tipul de stațiune:
- 3332 – Montan de amestecuri de molidișuri, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria
Asociații vegetale: Pulmonario (rubrae) – Abieti - Fagetum, Abieto – Fagetum dacicum, tip
Asperula-Dentaria
Areal: Este cel mai răspândit dintre tipurile de brădeto-făgete și dintre tipurile de amestec cu
brad, ocupând circa 155 000 ha în Carpații Meridionali.
Altitudini: 700 – 1 200 m.
Clima: temperatură: 7,7 – 4,5 oC, precipitații = 850 – 950 mm.
102
Relief: versanți mediu – slab înclinați cu expoziții diverse, platouri, culmi.
Roci: fliș, conglomerate, gresii calcaroase, roci eruptive și matamorfice intermediare și
bazice.
Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde–profunde, slab
scheletice, moderat – slab acide, mezo–eubazice, jilave.
Conform clasificării naționale corespunde habitatului:
- R4104 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra.
Stratul arborilor are acoperire mare (80 – 100 %) și înalțimi de 25 - 30 m pentru brad și 22 –
30 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin rare exemplare de
Corylus avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum,
Crataegus monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de
lumină, fiind compus din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum,
Asarum europaeum, Stellaria holostea, Rubus hirtus). Stratul mușchilor este discontinuu și
slab dezvoltat, compus din Hylocomium splendens, Thuidium abietinum, Dicranum
scoparium, Catharinea undulata.
Asociații vegetale: Pulmonario rubrae – Fagetum.,
Valoare conservativa: moderata.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.
Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa.
Alte specii importante: în locuri umede: Allium ursinum (primavara), Cardamine impatiens,
Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; local pe forme de relief convexe pot
apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din
Directivei Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor natuale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus
în habitatul NATURA 2000 tip 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).
Alte corespondențe:
- EMERALD: 41.1 Păduri de fag (Beech forests)
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 41.1D212. Păduri dacice de fag și brad cu Pulmonaria
rubrae (Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest),
- EUNIS: G3.1123 Păduri montane dacice neutrofile de brad (Dacian neutrophile mountaine
fir forest),
Dintre habitatele Natura 2000 enumerate din situl Muntii Fagaras, in aceasta zona, in
afara de habitatul 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) se intalneste si habitatul
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul
câmpiilor până la cel montan și alpin.
Aceste habitate au fost descrise pe larg anterior.
Terenul care va fi destinat pârtiei de schi 1, care nu face obiectul introducerii în
intravilan, se suprapune peste etajul montan superior care este compus din molid (Picea
abies) și exemplare izolate de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm
(Ulmus glabra), anin verde (Alnus viridis). La lizieră și ochiuri de lumină apare zmeurul
(Rubus idaeus). Din stratul ierburilor și subarbuștilor se află vinăriță (Asperula odorata), care
este specie dominantă alături de măcriș (Oxalis acetosella), steregoaie (Veratrum alba),
103
pufulița (Epilobium sp), ferigile (Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas), (Fragaria
vesca), mușchi de pământ (Polytricum commune), lichenii, spălăcioasă (Senecio nemorensis),
scredei (Luzula silvatica), păiuș (Festuca rubra), ciucuraș (Adenostyles kerneri), urzică
(Urtica dioica).
Vegetația de ecoton dinspre pajiștea montană este alcătuită din rariști de molid (Picea abies),
mai rar jneapăn (Juniperus sibirica) – 2 exemplare.
Tipul de ecosistem predominant este:
- 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula, cu tipul de pădure:
- 1114 – Molidiș cu Oxalis acetosella din cadrul tipului de stațiune:
- 2332 – Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria
Areal: Este destul de bine reprezentat în Carpații Meridionali, ocupând circa 67 000 ha. Este
tipul caracteristic pentru partea inferioară și mijlocie a etajului molidișurilor.
Altitudini: 1 400 – 1 600 m în Carpații Meridionali.
Clima: temperatură: 3 – 5 oC, precipitații = 1 000 – 1 200 mm.
Relief: versanți cu înclinări slabe, moderate până la puternice și expoziții diferite, în funcție
de altitudine.
Material parental: depozite variate, predominând cele provenite din roci bazice și intermediare
(fliș, marno-grezos, conglomerate, marne, argile reziduale pe calcare, gresii calcaroase,
adnezite, tufuri andezidice), mai rar cele acide (șisturi cloritoase, gnaisuri, micașisturi).
Soluri: brune acide, brune acide andice și andosoluri, oligo-mezobazice (mai rar mezobazice);
bogate în humus de tip mull sau mull-moder, profunde până la mijlociu profunde, slab până la
semischeletice, nisipo-lutoase, luto-nisipoase, în general bine drenate, dar uneori cu stagnări
de apă la baza profilului; volum edafic mare până la mijlociu.
Conform clasificării naționale corespunde habitatului:
- R4205 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella.
Stratul arborilor are acoperire mare (80–100 %) și înalțimi de 25 - 40 m. Stratul arbuștilor este
slab dezvoltat. Stratul ierburilor și subarbuștilor este neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis
acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Picea abies.
Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Observație: nu a fost identificat
Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas,
Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula
luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica.
Asociații vegetale: Hieracio rotundati – Piceetum oxalidosum.
Valoare conservativa: moderata.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei
Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în
habitatul NATURA 2000 tip 9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele
alpine.
Alte corespondențe:
- Clasificarea Palearctica a Habitatelor: 42.21627. Păduri carpatice de molid Oxalis
(Carpathian Oxalis spruce forest)
104
Pârtiea 2 și observatorul se suprapun peste golul alpin. Pajiștile montane din zona golului
alpin de pe
vârful Ghițu sunt alcătuite cu părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), firuță (Poa
nemoralis), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), steregoaie (Veratum alba), rusulița
(Hieracium aurantiacum), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), ghizdei (Lotus corniculatus),
cimbrișor (Thymus alpestris), viorele (Viola abietina) și trifoi (Trifolium sp.). S-au mai
observa pe suprafețele de teren destinate pârtiei A2 comunități de Veratrum alba, Scorzonera
rosea, Hieracium aurantiacum, Thymus pulegioides, iar în zona observatorului Bruckenthalia
spiculifolia și Thymus pulegioides.
Tipul de habitat din zonele de interes corespunde:
- R3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.
Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiști patrund
specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia
caracteristica carpato-balcanica Viola declinata are o acoperire redusa, mai ales în gruparile
unde Nardus stricta are o acoperire de pâna la 95 %, este monodominanta și numarul de
specii din compoziția floristica este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanța
ridicata, dar cu o acoperire de pâna la 5 %. Stratul mușchilor este redus, iar numarul de specii
mic; sunt menționate:
Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium
schreberi, Hylocomium splendens.
Compoziție floristica: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta.
Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media.
Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,
Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula
abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula
campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella,
Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla
flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana .
Asociații vegetale: Violo declinatae – Nardetum.
Valoare conservativa: moderata; habitat prioritar european.
Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei
Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în
habitatul NATURA 2000 tip 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi
silicioase în zone montane (şi în zonele submontan, în Europa continentală).
Alte corespondențe:
- EMERALD: –
- CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities (Pajiști alpine ierboase șI
comunități asociate)
- PAL.HAB 1999: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din Carpații Orientali
și comunități asociate)
- EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities (Pajiști alpine cu
Nardus stricta și comunități asociate); E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști
din Carpații Orientali și comunități asociate)
105
În vecinătatea suprafețelor de interes, în perimetrul stâncos alături de graminee, ferigi,
mușchi, licheni, apar podbal, trifoi, patlagină, crețișoară și molid. Această zonă nu face
obiectul introducerii în intravilan.
Zona de gol alpin este înconjurată de habitatul Natura 2000 - 9410 Paduri acidofile cu Picea
din etajele montane.
Vegetația azonală se întâlnește în zona izvoarelor și cursurilor de apă de la baza muntelului
Ghițu, zona G și Poiana Moliviș, cu elemente de salcie (Salix eleagnos), anin verde (Alnus
viridis), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), plantații de molid (Picea abies),
rogoz (Carex pilosa), ciucuraș (Adenostyles kerneri), stirigoaie (Veratrum album), mușchi
(Minium punctatum), pufulița (Epilobium mutans), șuvar de munte (Poa trivialis), târsă
(Deschampsia caespitosa), Myosotis palustris (nu-mă-uita), Hypnum cupressiforme (mușchi).
În Tabelele urmatoare sunt prezentate tipurile de pădure si habitate ce se suprapun cu
suprafețele PUZ care sunt propuse introducerii in intravilanul comunei Arefu, inclusiv cu
suprafata din extravilan ce va fi destinata pârtiilor de schi.
Biodiversitate, arii naturale protejate, tipuri pădure
106
Flora de pe suprafețele de teren, identificată in perioada iunie – iulie 2010, este
enumerată în tabelul urmator, unde s-a utilizat următoarea numerotare a obiectivelor PUZ:
1. poiana Moliviș,
2. zona G, care va fi ocupată de infrastructura de la baza pârtiei,
3. pârtia A1,
4. pârtia A2 din golul alpin,
5. observatorul din golul alpin.
Flora identificată pe suprafețele de teren
107
108
109
110
Versantul împădurit de pe muntele Ghițu. Asperula odorata
Comunități de lizieră cu buruienișuri înalte la baza muntelui Ghițu
111
Rariște de rășinoase în golul alpin cu Verbatum album, Hieracium auranticum, Urtica
dioica, Athyrium filixfemina
Golul alpin. Comunități cu Viola declinata, Thymus pulegioides Scorzonera rozea,
Hieracium auranticum, Verbatum album
112
Golul alpin. Comunități cu Nardus stricta, Thymus pulegioides Stellaria holostea,
Hieracium auranticum
Golul alpin. Bruckenthalia spiculifolia, Carlina acaulis
113
Poiana Moliviș. Campanula patula ssp. abietina, Dryopteris filix-mas, Equisetum
silvaticum, Lamium rubrum maculatum, Myosotis silvatica
Poiana Moliviș. Comunități de graminee paniculate și rogozuri.
114
Specii protejate de floră și faună, Rezervații și monumente ale
naturii
Speciile de păsări pentru care s-a declarat situl, populaţiile estimate şi tipul major de habitat
caracteristic (după Formularului Standard Natura 2000, completat).
Specie Mărimea populaţiei
Tipul de
habitat Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj preferat
Aquila pomarina 40-50 p Pădure
Pernis apivorus 60-90 p Pădure
Bonasa bonasia 75-105p Pădure
Crex crex 200-350 p Fâneţe, terenuri
ierboase
Strix uralensis 50-60 p Pădure
Dryocopus martius 70-90 p Pădure
Picus canus 200-250 p Pădure
Dendrocopos medius 30-50 p Pădure
Dendrocopos syriacus 30-50 p Grădini, livezi
Dendrocopos leucotos 250-300 p Pădure
Lullula arbórea 3000-4000 P
Liziere, terenuri
deschise
Ficedula albicollis 13500-
16900p
Pădure
Ficedula parva 2100-2500 P Pădure
Ciconia ciconia 45-55 p
Circus cyaneus 40-60 i Terenuri deschise
Circus aeruginosus 2-3 p Stufăriş, zone
umede
Circaetus gallicus 5-8 p Pădure
Lanius collurio 5700-9400 P Terenuri deschise,
tufişuri, liziere
Lanius minor 40-80 p Terenuri deschise,
tufişuri, liziere
Tetrao urogallus 25-35 i Pădure
Unde:
- i – individ (exemplar);
- p – perechi;
- rezidentă (sedentară) - specie care cuibăreşte şi rămâne iarna în zona de cuibărit;
- cuibărit - specie cuibăritoare, oaspete de vară (părăseşte teritoriul de cuibărit pentru
a ierna în alte zone geografice);
- iernat - specie oaspete de iarnă (apare doar în sezonul rece);
- pasaj - specie care tranzitează zone în migraţia de primăvară sau de toamnă.
115
Din totalul de 20 specii de păsări pentru care s-a declarat situl (incluse în anexa nr. 1
a Directivei Păsări), aproape toate (19 specii) sunt cuibăritoare şi o singură specie
necuibăritoare, care apare în sit doar pentru a ierna. Din acest punct de vedere, întreaga arie
naturală protejată prezintă o deosebită importanţă în special pentru speciile cuibăritoare,
având în vedere şi nivelul populaţiilor care pentru multe din specii este foarte ridicat,
depăşind 1% sau chiar 2-5 % din populaţia cuibăritoare a României (de exemplu: Aquila
pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula
albicollis). Din punct de vedere al tipurilor de habitate preferate, cea mai mare parte a
speciilor (13 specii) cuibăresc în ecosisteme forestiere diverse, câteva în zone deschise cu
vegetaţie lemnoasă rară sau în sectoarele de lizieră, o specie în pajişti şi una în zone umede
bogate în stufăriş.
Pe teritoriul comunei Arefu sunt înregistrate:
- Specii rare de floră și faună în următoarele locații: Lespezi, Podu Giurgiului, Moldoveanu,
Râiosu, Mușateica, Jorzea:
- Taxus baccata (tisă), Pinus cembra (zâmbru) și Marmota marmota (marmotă),
- Specii periclitate, amenințate:
- Taxus baccata (tisă) în locațiile UP VI Limpedea, u.a. 28A și UP V Valea cu Pești, u.a. 177
B,
- Rhodondredrum myrthifolium în golul alpin din UP III Capra și UP IV Buda,
- Ursus arctos (urs) cu bârloage UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.
Facem mentiunea ca in zona ce face obiectul proiectului propus nu se intalnesc
niciuna dintre speciile rare mentionate anterior.
Poiana Molivisu este rezervatie de interes local, declarată prin hotarare de Cosiliu
Judetean, pentru substratul de turbă. Nu exista date publice privind natura acestuia. In „Planul
de situatie existenta – A01” se delimitează zona protejata - turbărie.
Avifauna
DATE DESPRE AVIFAUNA DE PE VERSANTUL SUDIC AL MUNTILOR FÃGÃRAS
(ROMÂNIA)
În Munţii Făgăraş au fost observate 64 de specii de păsări ce aparţin la 12 ordine şi 31
familii, din care Ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii. Şapte dintre acestea sunt
incluse în Lista Roşie a păsărilor din Romania (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina,
Hieraaetus pennatus, Milvus migrans şi Egretta alba, morinellus Charadrius, Tyto alba) şi 15
sunt păstrate în toată Europa de anexa II Directiva păsări 79/79/409/EEC privind conservarea
116
păsărilor sălbatice, trei dintre ei (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, pennatus Hieraaetus)
fiind rare, Gavia Arctica, Milvus migrans şi Alauda arvensis, vulnerabile din Europa, şi trei
specii sunt în declin în Europa.
În literatura de specialitate ornitologica română nu există nici un document sau studiu
în care păsările din Munţii Făgăraş să fie subiectul principal. Există referinţe în alte lucrări.
Autori: Bielz (1888), Czynk (1890, 1893, 1896), Schenk (1917) şi Kamner (1914) a publicat
date diferite, pe scurt, privind repartizarea unor Specii Falconiformae în Munţii Făgăraş,
fără a face nici o trimitere la versantul sudic.
Date privind Aquila chrysaetos din Munţii Făgăraş sunt incluse în documentele
Tãlpeanu lui (1966, 1967).
În volumul publicat de Klemm & Kohl (1988) există numeroase trimiteri la fauna
acestor munţi.
În unele studii Avifaunistice, care se ocupă cu bazinul superior şi mijlociu al Râului
Argeş sau chiar cu Judetul Arges, Mãties (1969, 1971, 1973 a, b,, 1974) au fost observate
peste 30 de specii de păsări din zona barajului lacului Vidraru, care, de fapt, sunt singurele
păsări din Munţii Făgăraş, în a doua jumătate a 20 secol.
Munţii Făgăraş reprezintă, de asemenea, o barieră importantă pentru păsările
migratoare în Valea Oltului sau în Valea Argesului, dar, în ciuda acestui fapt, există unele
date în literatura de specialitate care afirmă că acest masiv este traversat de raţe sălbatice, de
mari dimensiuni păsări de pradă în timpul migraţiei (Mãties, 1973 a) sau de (Beldi, 1968).
Studiul si observatiile efectuate au rolul de a evidentia avifauna din aceasta zona
conducand la o creştere a numărului de specii de păsări observate pe versantul sudic al
Munţiilor Făgăraş de la 30, cum a fost raportat în literatura de specialitate, la 64.
Studiul a făcut efectuat în vara anului 2004 (opt martie - opt octombrie 2004) şi
completează lista de specii din Munţii Făgăraş, observate de-a lungul ultimelor decenii, cu
alte 30 de specii, unele dintre ele au apărut pe neaşteptate în termenul din zona barajului
Vidraru, ca Egretta alba, specii acvatice specifice zonelor inundabile de altitudine joasă, acum
observate la o altitudine atât de mare, pentru prima dată (Peste 900 m). Observaţiile acopereit
mai multe site-uri din versantul sudic al Munţiilor Făgăraş: lacul Vidraru, cabana Cumpana,
Valea Cumpana, Buda, Valea Oticului, Valea cu Pesti, Valea Molivis, Valea lui Stan, Piscul
Negru, Cabana Capra, Cabana Balea Lac (Fig. 1). Observaţiile au fost făcute în diferite rute,
după cum urmează:
• 03 august: Barajul Vidraru (830 m) - Cabana Cumpana (920 m alt.)
• 04 august: Cabana CUMPANA - Valea Buda şi Valea Oticului
• 05 august: cabana Cumpana - cabana Piscul Negru (1340 m) – cabana Capra (1500 m) -
Bâlea Lac (2027 m)
• 6 august: Cabana Cumpana - Barajul Vidraru (lac de trecere cu barca) - observaţii în jurul
cabanei Valea cu Pesti (950 m)
• 07 august: Cumpana - Barajul Vidraru - Valea Calugarita - Valea lui Stan - Valea Molivis
• 08 august: cabana Cumpana - Valea Cumpana
• 09 august: Barajul Vidraru - Cheile Argesului
Au fost studiate rutele menţionate mai sus obsevandu-se păsările, cuiburile,
alimentatia, resturi de pene si pelete. O parte din ele au fost colectate şi studiate în laborator
Abrevieri :
117
Categorii fenologice:
mv - oaspeţi migratori de vară - cuiburi;
mi - migratoare, oaspeţi de iarnă;
s - sedentar;
R - Lista Roşie a România. Statut european: Directiva Pasari a Comunităţii Europene
(79/409/ECC)
E - pe cale de dispariţie;
V-vulnerabile; R-rare;
D - în declin;
S - statut sigur;
O - statut temporar;
C – pasăre din colecţia "Grigore Antipa" Muzeul Naţional de Istorie Naturală, Bucureşti.
Legea 462 / 2001 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 236./2000 privind
regimul de ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice (a - speciilor de păsări care au nevoie de o protecţie strictă,
ps - specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea speciale zone de
conservare şi a zonelor speciale de protecţie Avifaunistice,
mm - specii de păsări care au nevoie de protecţie a speciilor şi, de asemenea, de
habitat specifice) Habitatelor: ACV - acvatice;
f - păduri de foioase (păduri de fag, păduri de stejar);
mol - păduri de molid brad;
pa - pajişti alpine;
st - regiuni stâncoase;
u - ubicue;
sn - synantropic.
118
Reteau hidrografica a zonei
119
Lacul de acumulare Vidraru si Poiana Molivisu
120
Poiana Molivisu
121
Lacul de acumulare Vidraru
122
Lacul de acumulare Vidraru vazut de pe Piscul Negru
123
Poiana Molivisu si masivul Ghitu si golul alpin vazut lateral
124
125
126
127
Avifauna din Munţii Făgăraş, pentru zona studiată, nu se distinge calitativ de alte
zone montane din România, din lanţul carpatic, studiat din punct de vedere Avifaunistic.
Atât diferenţele calitative şi cantitative sunt generate, pe de o parte, de tipuri de habitate
preferate de păsări, care sunt direct legate de centuri de vegetatie, caracteristice pentru
zonele de munte, precum şi pentru condiţiile meteorologice uşor diferite care
caracterizează acest masiv.
Zona din Munţii Făgăraş, studiata, este plasata în păduri de foioase, păduri de
răşinoase şi peluze alpine.
Pe versantul sudic, cu frunze căzătoare pădurile pana la piciorul muntelui cu
altitudinea de 1.300 m. Zona studiata este inclusa în centura de fag, limitata între 600-
1,300 m altitudine, în cazul în care pădurile sunt simple, formate din Fagus silvatica numai.
În timpul călătoriilor mele în Valea Calugarita, Valea Cumpana sau în Valea Moliviş De
asemenea, am gasit molid clustere brad în cazul în care specii de păsări care prefera
vegetaţie apar astfel: Regulus Regulus, Parus cristatus, etc am găsit în pădure de molid
brad Valea Buda, Valea Otic şi în Piscul Negru, în cazul în care Picea excelsa este
răspândită, între 1,300-1,600 m altitudine, pădure deasa fără tufişuri, cu o avifauna
caracteristică: Pyrrhulla pyrrhulla, Loxia curvirostra, Turdus Torquatus, Nucifraga
caryocatactes.
Zona Alpina, fără păduri şi tufişuri, pe suprafeţe mari acoperite de gazon,
este mai puţin favorabilă a păsărilor. Anthus spinoletta, observate în jurul Lacului Bâlea,
este o pasăre tipica pentru zonele alpine.
Pentru Munţii Făgăraş, elementele climatice (temperatură, vânturi, precipitaţiile)
variaza în funcţie de altitudine. Panta de sud, supusa acestui studiu, are un climat moderat,
calm şi mai luminat. Temperatura aerului scade treptat de la baza la vârfurile munţilor.
Media anuală este de de 4-6 ° C în centura de pădure de fag şi în cele de molid brad. mai
mare in lunile iulie şi august. Nebulozitatea este mare şi este aproape o ceaţă prezenţă
permanentă.
Precipitaţiile sunt abundente în aceşti munţi. creşte cantitatea de precipitaţii de la
baza spre culmile inalte şi ajunge la o medie de 900-1,000 mm în centura de fag şi 1.400
mm în zona alpină, în cazul în care este acoperita in cea mai mare parte în zăpadă. Ploaia
are cea mai mare frecvenţă la începutul de varii. Vântul este aproape permanent pe culmi.
Calmul absolut este rar în acesti munti (Bălăceanu & Cristea, 1984).
Analizând lista speciilor de păsări identificate pe versantul sudic al Munţii Făgăraş sa
observat că anumite specii de păduri de foioase, în special la pădurile de fag, sunt
predominante (peste 35 de specii). Acestea sunt mai specii termofile şi photophilous, iar
păsările insectivore şi migratoare au o pondere importantă.
Pentru zonele studiate: Lacul de acumulare Vidraru, Valea Cumpana, Valea Buda,
Valea Otic, Valea cu pesti, Valea Molivis, Valea lui Stan, în cazul în care pădurile de
foioase sunt predominante, în special cele de fag, Fagus sylvatica principalele specii de
foioase răspândite sunt cuprinse între 600-1,300 m altitudine. În văile râurilor Buda,
Calugarita, Cumpana, până la altitudinea de peste 1.000 m sunt specii ca Alnus incana,
Alnus nigra şi Salix caprea care dau aspectul unor crânguri plin de păsări la aceste văi:
Erithacus rubecula, Troglodytes troglodytes, Parus major, Parus palustris, Phylloscopus
collybita, Corvus corax, Buteo buteo.
128
Curgerile rapide de apa, cu un debit mai mare sau mai mic, sunt populate cu
Cinclus cinclus şi Motacilla cinerea, specii caracteristice acestui tip de habitat,
dar care nu sunt prezente într-un număr foarte mare.
Populaţia de păsări din pădurile de molid si brad este relativ săraca cantitativ
şi calitativ. Pentru zonele s-au făcut observaţii doar în limita molidului, Padurile de brad
(Valea Buda, Valea Otic, Valea Moliviş, Valea lui Stan, Piscul Negru) unde au fost
observate unele specii de păsări, cu un spectru mai larg ecologic (Fringilla coelebs, Falco
tinnunculus), dar, de asemenea, si unele tipice de munte (Prunella modularis, Parus ater,
Regulus Regulus, Pyrrhula pyrrhula, Nucifraga caryocatactes, Loxia curvirostra), toate
acestea cuibaresc în zona.
În zonele cu o influenţă antropică puternică (cabana Cumpana, cabana Valea cu
Pesti, sau construcţii turistice în jurul barajului), s-au observat specii de păsări a caror
aparitie este obligatorie, ca: Hirundo rustica, Delichon urbica, Streptopelia decaocto,
Passer domesticus, Atena noctua, specii caracteristice zonelor cu o altitudine mai mică de
700 - 900 m pe versantul sudic al Muntilor Făgăraş. Construirea cuiburilor în apropierea
aşezărilor umane prezinta avantajul că acestea sunt protejate de atacul inamicilor naturali,
mult mai puţin
numeroasi sau chiar absenti.
Prin construcţia barajului Vidraru numeroase clădiri turistice (cabane, refugii),
apărute au atras şi au încurajat inmultirea speciilor anthropophile în mediile naturale. În
cabane şi anexele lor de la altitudini mai mari, avifauna este anthropophila.
La cabana Piscul Negru (1340 m altitudine) si cabana Capra sa observat,
în jurul clădirilor: Carduelis Phoenicurus cannabina şi Hirundo ochruros,
rustica, şi pentru cabana Bâlea Lac, amplasata la o altitudine de peste 2.000 m, Anthus
spinoletta. Sute de exemplare netulburate au zburat printre picioarele turistilor ",
protejate de ceaţă şi culorile lor homochrome.
Dintre speciile sinantrope observate în cadrul acestui domeniu (şase specii)
urbica Delichon distins, cuiburi în sute de exemplare la Cabana Cumpana
şi la barajul lacului Vidraru.
Vidraru este un lac de acumulare antropic, plasat între pantele Fruntii şi munţii
Ghitu pe râul Arges, care a fost inaugurat în 1966, împreună cu centrala hidro-electrice. În
acest lac, se varsa râurile Capra, Buda şi alţi afluenţi directi (Râul Doamnei, Cernatul şi
Vâlsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea). Suprafata lacului este de 393 ha,
lungimea, de 10,3
km, iar lăţimea maximă este de 2.2 km. adâncimea maximă este de 155 m în apropierea
barajului de 166 m înălţime.
Avifauna de pe această suprafaţă de apă importanta, care apar aici de 40 de ani,
a fost studiat de la bun început de Mãties (1968-1976). Munteanu & Mãties
(1983) a observat o situaţie specifică pentru Lacul Vidraru, o avifaunei săraca impusa
prin locaţia sa specială între munţi, o zona cu o nebulozitate şi umiditate mare,
temperaturi mai mai scazute decât în alte zone.
Munteanu & Mãties (op. cit.) analizează stabilirea şi evoluţia avifaunei în mai
multe lacuri de baraj din România, utilizând lor propriile observaţii şi experienţă
îndelungată, care descriu trei etape importante: popularea accidentala a avifaunei şi de
129
stabilire a unei avifaune caracteristică. Aceste repere nu sunt caracteristice Lacul Vidraru,
care nu are o avifauna specifica acvatica şi stabila în totalitate, după 40 de de ani de
existenţă.
Păsările acvatice remarcate au fost 150 de exemplare de Larus ridibundus, două
Egretta alba şi cinci Mallards, Anas platyrhynchos. Nici una din din aceste trei specii de
păsări nu cuibareste in zona. În a doua jumătate a lunii aprilie 1968, pe acest lac,
Mãties(1969) a remarcat ca o pasăre speciala un exemplar de sp Gavia, care a petrecut o zi
în partea de nord a lacului, în apropiere de cabana Cumpana.
De asemenea, în acesa zona, au fost observate două exemplare de Egretta alba, care
a intrat pe lac spre seară, şi după ce s-au hrănit pe lac, a petrecut o noapte într-un copac.
Acest lucru dovedeşte încă o dată că Lacul Vidraru este utilizat de păsări care traversează
Carpatii doar ca o staţie de odihnă. Egretta alba este o specie acvatica, specifica
a zonelor inundate de joasa altitudine, dar care a fost observata la o astfel de altitudine
mare la 900 m pentru prima dată,.
Acum, Larus ridibundus este o specie comună pe lacurile de baraj in numar mare
de sute de păsări în timpul perioadei prenupţiale (Munteanu & Mãtie s, op.cit), raportat la
altitudini de până la 500 m, până în prezent.
Rupestris Hirundo, o specie paleoxeromountana, cu o legatura care se extinde între
zonă circum-mediteraneană, din nordul Africii, Spania, Franţa, Elveţia, Italia, Grecia,
Serbia, Bulgaria, România şi în Asia Centrală, până la Himalaya (Cătuneanu, 1979). Prima
înregistrare ca o pasăre cuibaritoare în România a fost făcuta de Nadra (1970), de la Baile
Herculane, a efectuat observatii în anii 1968 şi 1969. De asemenea, Nadra (1972) a colectat
primele exemplare din Pecenisca, în 1970. Radu (1975) a remarcat speciile de la Pescari, în
Munţii Locva, şi Tãlpeanu şi Paspaleva (1979) este observat la Cazanele Mari şi în Golful
Mraconia, în 1978. Cătuneanu (op.cit.) au raportat această specie din Cheile Olteþ, pe care
a considerat locul estic de distribuţie în România, acest timp. Munteanu & col. (2002)
rapoarte Făgăraş ca un loc de cuibărit probabil, dar fără a indica o dată, un loc sau o
observaţie precisă.
Pe parcusul studiului la începutul lunii august, au fost observate 4 exemplare în
130
apropierea barajului, pe de altă parte, care zboară în apropierea peretilor stancosi care
limitează Cheile Argeş. Rupestris Hirundo se distinge cu uşurinţă de Delichon urbica, la
care se alătură, de dimensiunea mai mare a corpului şi petele albe de pe coada.
caracteristică Dementiev şi col. (1950) a menţionat că aceaste specii cuibaresc in Tian
Shan, până la 2500 m, şi în Pamir poate fi vazuta pana la altitudini de 4000 m.
În România, au fost observate la altitudini mai joase, la 300 m în Cazanele Mari,
450 m în Cheile Turzii până la 615 m în Cheile Olteþ, şi acum, de observare a mea la 830
m altitudine.
Cele 64 de specii observate în Munţii Făgăraş, fac parte din 12 ordine
(Gaviiformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Falconiformes, Charadriiformes, Galliformes,
Charadriiformes, Cuculiformes, Columbiformes, Strigiformes, Upupiformes, Piciformes, şi
Passeriformes), şi 31 familii, din care Ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii
(fig. 2). Dintre acestea, 7 specii sunt incluse în lista roşie din România (Aquila chrysaetos,
Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Milvus migrans şi Egretta alba, morinellus
Charadrius, Tyto alba).
Din speciile de păsări din Munţii Făgăraş, 15 specii sunt conservate peste tot
Europa de Directiva 79/409 CEE Bird (12 aprilie 1979), trei dintre ei (Aquila chrysaetos,
Aquila pomarina, pennatus Hieraaetus) sunt rare, Gavia Arctica, migrans Milvus şi Alauda
arvensis sunt vulnerabile la o scară europeană, şi trei specii (Falco tinnunculus, Lanius
collurio şi Hirundo rustica) sunt în scădere în Europa.
Având în vedere această listă de pasări (Tab.1) prin perspectiva Legii 462/2001,
care stabileşte regimul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a
faunei şi florei sălbatice româneşti, putem remarca că 46 specii, din cele 64 de cele
raportate, au nevoie de o protecţie strictă, 9 au nevoie de protecţie pentru ele şi a
habitatului lor specific, şi 7 specii de păsări sunt de interes comunitar şi au nevoie de
măsuri de gestionare pentru exploatarea acestora.
Datele au fost culese în cadrul Proiectului "Studiul de fundamentare stiintifica
pentru a declara Munţii Făgăraş Parc Naţional zona protejata, contractat cu Institutul
Naţional de Cercetare şi de Dezvoltare pentru Turism, efectuat de echipa Făgăraş (Dr.
Victoria Tatole, coordonator al proiectului, Dr. Dumitru Murariu, director general al
"Grigore Antipa" National Muzeul de Istorie Naturala, Serafim Rodica, Dr. Iorgu Petrescu,
Dr. Mihai Stanescu, Dr. Melanya Stan, Drd. Alexandru Iftime şi Oana).
Studiul întreprins în august 2004 completeazã lista speciilor observate în Munþii
Fagaras în deceniile trecute cu alte 30 de specii (Tab. 1). Observaþiile au cuprins mai
multe puncte din versantul sudic al Munþilor Fagaras : Lacul de acumulare Vidraru,
cabana Cumpãna, Valea Cumpãna, Valea Buda, Valea Oticului, Valea cu Pesti , Valea
Molivis, Valea lui Stan, Piscul Negru, cabana Capra, cabana Bâlea Lac.
Cele 64 specii de pãsãri observate de-a lungul timpului în Muntii Fagaras, apartin la
12 ordine si 31 de familii, din care ordinul Passeriformes este reprezentat de 18 familii.
Din acestea 7 specii sunt cuprinse pe lista rosie din România (Aquila chrysaetos,
Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Milvus migrans si Egretta alba, Charadrius
morinellus, Tyto alba), iar 15 specii sunt conservate pe plan european prin Directiva
Pãsãrilor 79/409 EEC, din care trei specii (Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Hieraaetus
131
pennatus) sunt rare, Gavia arctica, Milvus migrans si Alauda arvensis sunt vulnerabile pe
plan european, iar trei specii (Falco tinnunculus, Lanius collurio si Hirundo rustica) sunt
în declin pe lista europeanã.
Se semnaleaza prezenta speciei Hirundo rupestris lângã barajul Vidraru, loc nou de
cuibãrit pentru aceastã specie, punctul cel mai estic cunoscut pânã acum din România.
4.14 Surse de poluare a biodiversitatii
Activitatile desfasurate pe perioada de executie a lucrarilor, au un impact direct
asupra vegetatiei si faunei terestre manifestat prin ocuparea temporara a unor suprafete cu
constructiile santierului si cu depozitarea in urma decopertarii stratului de pamant vegetal.
Acest tip de impact este greu de cuantificat. Ele au si un impact indirect prin efectul
asupra factorilor de mediu, esentiali vietii plantelor si animalelor si anume: apa, aer si sol.
Realizarea lucrarilor propuse conduc la modificarea biotopului, speciile mutandu-si
habitatul cu aproximativ 100 de metri de o parte si de alta a zonei propuse pentru lucrari.
Aceste actiuni nu vor conduce la diminuarea populatiilor de pasari sau mamifere.
Este de preferat ca lucrarile sa inceapa dupa perioada de reproducere, respectiv luna
aprilie.
Factorul care va determina modificari ale biotopului analizat pentru o perioada
scurta este reprezentat de lucrarile de amenajare a terenului va conduce la modificari ale
biotopului dar fara sa conduca la disparitia indivizilor din arealul analizat.
Trebuie avut in vedere si respectat graficul de lucrari propuse.
4.15 Impactul asupra vegetatiei si faunei
Impactul produs asupra vegetatiei terestre este moderat si reversibil pentru
suprafata de teren propusa pentru lucrari in special pentru lucrarile de amenajare a terenului .
Se va produce dislocarea populatiei vegetale in grupuri mici si numai pe
suprafetele propuse fara efecte negative pentru populatia invecinata.
Efectele si impacturile mentionate la acest capitol nu sunt cuantificabile. Impactul
produs de lucrarile de amenajare asupra vegetatiei si faunei terestre este moderat si
reversibil. Populatiile de vegetatie se vor reface intr-un timp relativ scurt, iar fauna se va retrage
fara a fi pus in pericol numarul indivizilor sau posibilitatea de a nu se putea reproducere datorita
deranjului cauzat de zgomot sau intrusi.
Avand in vedere gradul ridicat de adaptare la conditiile de mediu al avifaunei si al faunei
terestre, consideram ca impactul asupra faunei din zona studiata este redus, reversibil si nu va
conduce la modificari esentiale de comportament care sa afecteze ritualurile de imperechere si
implicit perpetuarea speciilor.
Lucrarile de amenajare a terenului nu trebuie sa aiba loc in perioada de reproducere in
special pentru avifauna.
Se retine ca impact negativ din cauza lucrarilor de amenajare, ce va avea ca rezultat
impingerea temporara a faunei pe o distanta de aproximativ 100 m datorita lucrarilor ce se
vor desfasura in zona.
Proiectul tehnic trebuie sa prevada refacerea ecologica a zonelor afectate de lucrarile
132
de amenajare propuse.
4.16 Masuri de protectie a florei si faunei in perioada de
constructie
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
- lucrarile de amenajare a terenului vor fi efectuate dupa perioada de reproducere
pentru avifauna
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural.
La alegerea acestor amplasamente se tine seama sa se evite locurile de cuibarit si
reproducere, precum si potecile de adapat. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada
de constructie trebuie limitata judicios la strictul necesar.
- pentru evitarea accidentelor in care, pe langa oameni pot fi implicate si animale,
constructorul va prevedea bariere fizice care sa opreasca accesul in locuri periculoase sau
expuse;
- traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de
lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolata a sterilului si vegetatiei ce rezulta in urma
lucrarilor de terasamente, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de
autoritatile locale pentru protectia mediului;
- colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor menajere si tehnologice, pentru a nu tenta
animalele si a se evita riscul de imbolnavire si accidentare a acestora;
- la sfarsitul lucrarilor de executie, proiectantul a prevazut fondurile necesare
refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor
initiale.
Trebuie avut in vedere faptul padurile si pajistele sunt habitate a numeroase
specii de pasari, mamifere si insecte in marea lor majoritate ocrotite prin lege.
In aceste conditii trebuie avuta in vedere Legea 462/2001 completata si
modificata prin Legea 345/2006, art. 26, conform carora sunt interzise:
„a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare;
b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si
de migratie;
c) distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si oualor din natura;
d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihna ;
e) recoltarea florilor si fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea cu intentie a acestor
plante in habitatele lor naturale;
f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop fara autorizatii de mediu
competente”
Aceste aspecte vor trebui prezentate tuturor muncitorilor si afisate la loc vizibil.
133
4.17 Peisajul
Impactul negativ asupra peisajului apare in perioada de executie prin prezenta
santierului, din desfasurarea lucrarilor.
Se recomanda pentru amenajarile peisagistice sa se foloseasca speciile locale, pentru ca
vegetatia nou instalata sa se integreze organic prin pastrarea unei anumite legaturi cu
vegetatia inconjuratoare.
Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din proiectul din faza SF se vor folosi
materiale locale – piatră și lemn alături de finisaje realizate din materiale de construcție
oțel, sticlă, beton și se aplica, înnierbări, plantările cu elemente de vegetaţie din speciile
existente pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural.
In propunerile de amenajare peisagistica, se vor avea in vedere doua considerente:
- cel al peisajului vazut de turist/trecator: organizarea spatiului prin plantatii in
sensul sporirii interesului vizual prin formele vegetale, coloratia de sezon a frunzisului sau
florilor, prin ritmul dinamic in derulare determinand senzatie de armonie, confort si siguranta;
- cel al drumului de acces vis-a-vis de peisaj: organizarea spatiului prin plantatii in
sensul valorificarii peisajului inconjurator.
Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă
deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de
alți factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate
influenţa direct zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.
4.18 Mediul social si economic
In perioada de exploatare, impactul produs de amenajarile propuse asupra mediului
uman este benefic si important prin urmatoarele efecte sociale pozitive de natura obiectiva:
dezvoltarea infrastructurii;
impactul pozitiv este evidentiat si prin efectele socio-economice legate de crearea de
noi locuri de munca, dezvoltarea comertului si finantelor locale, o mai buna
valorificare si punere in valoare a peisajului natural al zonei;
impactul negativ este produs prin afectarea peisajului din zona de lucru si
vecinatatile acesteia, dar numai pe perioada de desfasurare a lucrarilor.
Impactul lucrarilor de constructie si amenajare asupra factorului uman, are si alta
latura negativa prin modificarea discontinuitatilor peisajului care erau date de jocul de
culori al vegetatiei pe versanti. Constructiile executate provoaca un contrast peisagistic mai
putin apreciat de factorul uman.
4.19 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
In zona in care se doreste a se realiza investitiile, nu au fost semnalate valori
arheologice, istorice, culturale, care ar putea fi afectate. Cu toate acestea, antreprenorul va trebui
sa-si asume responsabilitatea ca in cazul in care prin lucrarile de excavatii va descoperi
elemente arheologice, geologice, istorice sau de alta natura, care, potential, prezinta interes
din punct de vedere al mostenirii istorice, arheologice si culturale, sa intrerupa desfasurarea
134
acestor lucrari, sa instiinteze autoritatile competente in acest domeniu, spre a decide asupra
valorii acestor descoperiri, a masurilor de conservare necesare, respectiv asupra derularii in
continuare a lucrarilor.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1 ,,A nu face nimic" Aceasta varianta, inseamna a nu realiza investitiile. Ca urmare nici una din formele
de impact negativ asupra factorilor de mediu nu ar fi dezvoltate.
Solutia "a nu face nimic" ar restrange posibilitatile de dezvoltare din punct de
vedere economic si de punere in valoare a peisajului. Daca aceste investitii nu s-ar realiza,
locuitorii vor fi expusi la o degradare continua a calitatii vietii din punct de vedere
economic, financiar, nu se vor realiza locuri de munca iar migratia populatiei autohtone va
cunoaste o crestere continua.
Termenul de dezvoltare durabila va ramane un simplu termen academic fara a putea
pune in practica adevaratul sens al acestui termen. Acest proiect este in concordanta cu
dezvoltarea durabila a zonei si a echilibrului dintre om si natura.
5.2. Alternative de proiectare
Solutiile constructive propuse, materialele utilizate pentru realizarea proiectelor,
regimul volumelor, regimul desfasurarii pe orizontala si pe verticala a obiectelor
componente, sunt menite sa asigure o durabilitate ridicata a constructiilor. Se considera ca
solutiile alese vor oferi o eficienta sporita sub raport pret - eficienta si ca totodata
indeplinesc conditiile necesare.
In concluzie, se apreciaza ca solutiile alternative de proiectare pot indeplini de
asemenea aceste criterii, dar se considera ca nici o diferenta semnificativa nu va rezulta in
ceea ce priveste impactul asupra mediului si celelalte beneficii.
5.3. Alternative privind metoda de executie
Metoda de executie aleasa, se considera ca este cea mai eficienta din punct de vedere
calitate - pret, cat si din punct de vedere al protectiei mediului.
6. MONITORIZARE
6.1 Monitorizarea in faza de executie
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatilor
de santier, se propune efectuarea de inspectii directe, masuratori si analize de laborator a
calitatii factorilor de mediu.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea
terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri, se
face de catre constructori la elaborarea ofertelor.
135
In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia:
de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;
de a obtine autorizatia de construire pentru eventualele lucrari provizorii;
de a construi organizarea de santier doar pe terenuri cu valoare economica redusa,
limitate la minimul necesar, cu prevederea tuturor utilitatilor pentru asigurarea unor
conditii de lucru in siguranta;
de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile
stabilite de organele competente.
6.2 Monitorizarea in faza de exploatare
Se vor monitoriza:
- cantitățile de apă extrase de la surse, presiunea apei în rețelele de distribuție a apei
potabile,
- cantitățile de apă intrate și evacuate în / de stațiile de epurare,
- calitatea apei evacuate de la stațiile de epurate se va monitoriza computerizat: pH, MS,
CCOCr, CBO5, NH4-H, Pt, , reziduu fix, substante extractibile cu solventi organici
Pentru alte echipamente sau instalații se va monitoriza consumurile de energie,
nivelul de apă din rezervoare, presiunea, temperatura.
La punerea în funcţiune a obiectivului se vor preleva probe pentru determinarea:
a. calităţii apei din pârâul Limpedea pentru a stabili dacă îndeplinește caracteristicile
pentru a fi utilizată la obținerea apei potabile, conform HG 567/2006,
b. calităţii apei din pârâul Limpedea pentru a se observa în timp influenţa activităţii asupra
calităţii acesteia. Se vor determina indicatorii: pH, oxigen dizolvat, CCO-Cr, CBO5, azot
total, azotaţi, azotiţi, azot amoniacal, fosfor total, reziduu filtrat la 105 oC,
c. calităţii apei freatice din bazinetul Moliviș. Se vor determina indicatorii: pH,
oxidabilitate, conductivitate, azot amoniacal, azotaţi, azotiţi, reziduu filtrat la 105 oC și
indicatorii specifici determinați [3] anterior CO2 liber, anionii HCO3 -, Cl- pentru a se
observa evoluția în timp a acestora și adâncimea stratului freatic,
d. calității aerului ambiental, măsurători care vor evidenţia starea actuală. Se vor urmări
concentraţiile următoarelor noxe din bazinetul Moliviș: pulberile în suspensie, SO2, NOx,
CO.
Periodic, monitorizarea va consta în măsurători directe asupra factorilor de mediu
potenţial cei mai sensibili şi anume: aer, apă, sol, zgomot, faună avifaună. Se va verifica
modul de colectare şi evacuare a deşeurilor.
Întrucât impactul produs asupra mediului în perioada de exploatare a amenajărilor
proiectate este acceptabil, monitorizarea va consta în:
- determinarea calității apei prin probelor prelevate din ape de suprafață, meteorice și ape
subterane,
Probele nu vor fi prelevate în zile cu precipitaţii sau în care este favorizată topirea zăpezii.
- măsurători directe periodice pentru determinarea calității aerului ambiental.
- măsurători de laborator pe probe de sol.
- măsurători directe asupra nivelului de zgomot la cei mai apropiaţi receptori,
136
- observații directe asupra straturilor de mușchi, stării vegetației lemnoase și frunzelor.
- modalitatea în care administratorul / operatorul / persoane responsabile cu mediul
respectă obligaţia de a face raportări directe ale cazurilor de accidente în care sunt
implicate persoane, mamifere sau păsări şi dacă raportarea se face imediat în cazuri de
înregistrări de victime,
- obligativitatea respectării condiţiilor prevăzute în autorizaţia de funcţionare,
- verificarea modului de colectare şi evacuare a deşeurilor,
- evoluţia deplasărilor fundaţiei fiecărui pilon.
RIM consideră ca necesare un Plan de gestionare a mediului şi un Plan de
monitorizare atât pentru etapa de execuție a proiectului, cât si pentru etapa de exploatare.
Planul de gestionare a mediului va trebui să cuprindă următoarele obiective:
protecţia mediului faţă de activităţile adverse, îmbunătăţirea atributelor proiectului, mai
ales în privinţa integrării dezvoltării locale, dezvoltarea mecanismelor de control, creşterea
ponderii impactului pozitiv. Aceste obiective pot fi realizate prin următoarele elemente ale
programului de mediu:
- echipa responsabilă pentru protecţia mediului,
- resurse care să asiste unităţile de lucru,
- măsuri stimulative şi coercitive pentru personal în cazul respectării sau neîndeplinirii
obligaţiilor,
- gama variată de măsuri de reducere sau intensificare a impactului,
- obligarea constructorului să implementeze măsurile de protecţie a mediului în procesul de
organizare a lucrărilor de şantier şi cel de construcţii propiu-zise.
Planul de monitorizare va fi realizat pentru evaluarea eventualelor perturbări aduse
mediului.
Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informaţiilor deja existente, din
motive de eficienţă a resurselor şi pentru a nu supraîncărca echipele care se ocupă cu
gestionarea datelor. Informaţiile vor fi utilizate în monitorizarea: activităţii de construcţie,
efectelor proiectului asupra mediului înconjurător, efectelor mediului asupra proiectului,
progreselor interne ale grupului de gestionare a mediului.
Intrucat impactul produs asupra mediului in perioada de exploatare a amenajarilor
proiectate este minim, monitorizarea va consta in:
observatii directe periodice si in primul rand programate dupa viituri, pentru a
evalua starea lucrarilor si a face interventiile necesare in situatia aparitiei unor
eroziuni de mal;
colectarea si indepartarea plutitorilor captivi in subtraversari;
monitorizarea evolutiei morfologice a albiilor prin efectuarea profilelor topografice
periodice si in special dupa viituri. Profilele topografice se vor extinde amonte si aval
de sectoarele regularizate cu cca. 1 km.
interzicerea lucrarilor in albii, in sectoarele regularizate, pentru a nu modifica
stabilitatea si integritatea lucrarilor, precum si a conditiilor de curgere.
137
6.3 Impactul remanent
Se apreciaza ca masurile de atenuare si eliminare a impactului, propuse in
prezentul studiu, impreuna cu obligatia beneficiarului de a respecta legislatia de mediu,
sunt suficiente pentru redresarea tuturor impacturilor identificate a aparea in perioada de
executie si exploatare a lucrarilor.
6.4 Legislatia specifica privind monitorizarea mediului
Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 cu modificarile si
completarile ulterioare – privind protectia mediului
Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 243/2005 – privind protecţia atmosferei
Ordinul nr. 462/1993 - condiţii tehnice privind protecţia atmosferei. Norme de
limitare preventivă generală a emisiilor de poluanţi în atmosferă
Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de
sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie ( PM10 si
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul
inconjurator
Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității
apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă
Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii
mediului
Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate
STAS 6 156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-
culturale. Limite admisibile şi parametrii de izolare acustică
STAS 10 009/1988 – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot
STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate.
138
7. SITUATII DE RISC
7.1 Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente cu
impact semnificativ asupra mediului
Accidentele potentiate pot avea loc in mod diferit in perioadele de constructie si
respectiv exploatare.
7.8 Accidente potentiale in perioada de executie
Strict legat de executie, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santierele de
constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a
regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie,
acestea fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati:
• lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
• circulatia pe drumurile de acces;
• incendii din diferite cauze;
• electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura;
• inhalatii de praf sau de gaze;
• explozii ale buteliilor de oxigen sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substante
inflamabile;
• striviri de elemente in cadere;
• surpari de maluri sau prabusiri de excavatii.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter
limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la
invaliditate temporara sau defmitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative
prin pierderi materiale si intarzierea fmalizarii lucrarilor.
O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu
populatia din zonele invecinate, datorita concentrarilor de trafic induse pe drumurile de acces
sau din zonele afectate de lucrari. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrari
neterminate sau in curs de realizare, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare.
Securizarea locatiilor santierelor este necesara pe toata perioada de constructie a
obiectivelor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la fmalizarea acestora.
Riscuri pot de asemenea sa apara in activitatile de constructii propriu zise:
• deversari accidentale de substante folosite pe santiere;
• mobilizarea unor surse secundare, subterane de poluare in perioada de excavatii, cu efecte
negative asupra contaminarii solului si chiar a apelor de suprafata.
Pentru reducerea la minim a riscurilor, este necesara respectarea perioadei de
executie si respectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei. Este necesar de
asemenea sa se impuna constructorului intocmirea unui plan de minimizare a posibilelor
riscuri cu care, potential, se poate confrunta in perioada de executie.
139
7.9 Masuri de prevenire in faza de constructie
Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de eventualii sub-contractanti
cu respectarea legislatiei romanesti privind Protectia Muncii, Paza contra incendiilor, Paza si
Protectia Civila, Regimul deseurilor si altele. De asemenea se vor respecta prevederile
Proiectelor de executie, a Caietelor de sarcini, a Legilor si normativelor privind calitatea in
constructii.
Succint, masurile se vor referi la:
• controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santiere: instructajul
periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool
sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;
• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,
macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata integritatea si
buna lor functionare;
• verificarea la perioadele normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de
oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile, toxice si periculoase;
• verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor
indicatoare cu insemne de pericol;
• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de
lucru;
• controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santiere;
• intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii neprevazute sau a unor fenomene
meteorologice extreme (precipitatii, furtuni); planul va prevedea in special masurile de
alertare, informare, punere la adapost a bunurilor degradabile, solutii pentru
minimizarea efectelor; se vor asigura mijloacele materiale pentru interventia in astfel
de cazuri.
7.10 Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare
In concluzie, pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot urma
situatiilor de risc mentionate anterior, se recomanda urmatoarele:
• exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si caietelor
de sarcini, asigurarea elementelor tehnice si geometrice ale constructiilor;
• realizarea lucrarilor de monitorizare si intretinere conform normelor specifice fiecarei
constructii; semnalarea din timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea
operativa a acestora;
• instituirea unei proceduri de control si verificare periodica, cu inregistrare si raportare
a evolutiei tuturor constructiilor hidrotehnice proiectate; semnalarea situatiilor
neprevazute aparute; solutionarea si remedierea operativa a acestora; responsabilizarea
personalului desemnat sa efectueze aceste controale.
140
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
8.1. Dificultati practice
In general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a
conditiilor pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor de
mediu sunt necesare analize sistematice, pe o perioada mai mare. Baza de documentare ce a
stat la baza intocmirii prezentului raport au fost rapoartele de evaluare a impactului efectuate
anterior si Studiile de fezabilitate pentru fiecare obiectiv in parte.
Sunt astfel posibile unele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca
masurile de monitorizare vor fi riguros aplicate.
Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna
posibila, in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului
studiu in faza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de
constructie, cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului.
8.2. Dificultati tehnice
Nu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra
mediului, avand la dispozitie documentatia tehnica.
Evaluarea impactului negativ si pozitiv al beneficiilor de mediu datorate realizarii
lucrarilor proiectate, va putea fi complet realizat doar dupa monitorizarea tuturor factorilor
de mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa defmitivarea din punct de vedere al
detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind astfel luate si dependent
de aceste rezultate.
9. REZUMAT NETEHNIC Raportul Impactului asupra Mediului (RIM) se bazeaza in principal pe prevederile
din Legea Protectiei Mediului, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005, Hotărârea de
Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, Ordinul nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluarii
RIM a identificat, descris si evaluat in mod corespunzator, la nivel regional,
efectele directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori: fiinte umane, fauna si
flora; sol, apa, aer, clima si peisaj; bunuri materiale si patrimoniu cultural; interactiunea dintre
factorii mentionati la punctele precedente.
Rezulatatele acestei evaluari s-au concentrat pe urmatoarele aspecte:
• descrierea proiectului;
• scurta descriere a alternativelor analizate de elaboratorul si initiatorul
proiectului;
• descrierea starii initiale a mediului;
• descrierea formelor de impact preconizate, in perioada de constructie si in perioada de
exploatare, respectiv pe termen scurt si termen lung;
• descrierea masurilor de atenuare avute in vedere de proiectant si propuse de studiul
141
de impact;
• criterii si norme pentru monitorizarea proiectului din punct de vedere al
performantelor sale in raport cu normele de protectie a mediului.
Impactul lucrarilor in perioada de exploatare
TIPUL DE IMPACT
EFECTE
Impactul asupra
mediului fizic
Impactul asupra apelor de suprafata
- poluari accidentale
Impactul asupra apelor subterane si a
calitatii apelor de suprafata
- poluari accidentale
Impactul asupra solului
- poluari accidentale
Impactul asupra peisaiului
- este perceput pozitiv in zona
Impactul asupra
mediului uman
Impactul asupra folosirii apei
- nesemnificativ; se poate resimti
numai in caz de poluari
accidentale
9.1. Deseuri
Deseurile care rezulta in urma activitatilor care se desfasoara in cadrul santierului
sunt de tip menajer (resturi de ambalaje, hartii, sticle, materiale plastice, etc), deseuri de
pamant si materiale de constructie, deseuri toxice si periculoase.
In timpul desfasurarii lucrarilor in cadrul santierului, aceste deseuri menajere vor fi
colectate in pubele si trasnportate la cel mai apropiat depozit de deseuri, iar cele sub forma de
materiale de excavatii sau cantitati de pamant de la sapaturi sunt folosite pentru finisarea lucrarilor
prin imprastiere.
In perioada de exploatare a lucrarilor efectuate nu sunt prevazute a rezulta deseuri.
9.2. Apa
In vederea protectiei acestui factor de mediu, pe toata perioada de executie a
lucrarilor se recomanda:
• colectarea apelor uzate tehnologic, descarcarea in decantorul prevazut la organizarea
de santier; apa limpezita se evacueaza in cel mai apropiat efluient;
• colectarea apelor pluviale incarcate cu poluanti antrenati de pe platformele de lucru
si descarcarea in decantor cu separator de produse petroliere;
• colectarea apelor menajere si evacuarea acestora in fose vidanjabile.
9.3. Aerul
In ceea ce priveste factorul de mediu aer, se recomanda:
142
stropirea drumurilor tehnologice pentru a impiedica degajarea pulberilor;
preabilitare betoanelor in instalatii prevazute cu filtre pentru retinerea pulberilor;
respectarea calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru
incadrarea noxelor in norme;
intretinerea corespunzatoare a utilajelor de constructii pentru limitarea emisiilor in
atmosfera provenite de la arderea carburantilor in motoarele termice.
9.4. Solul
Pentru protectia factorului de mediu sol pe durata executiei lucrarilor este necesar sa
se respecte urmatoarele:
• amenajarea corespunzatoare a spatiilor de lucru (pentru schimburi de ulei,
interventii la utilaje, padocuri agregate, alimentare cu carburanti, etc.) pentru colectarea
apelor uzate tehnologic, a apelor pluviale in scopul evitarii infiltrarii in sol sau scurgerii in
apele de suprafata;
• colectarea si evacuarea periodica sau ori de cate ori este necesar a deseurilor
rezultate din activitatea de constructii;
• dotarea punctelor de lucru cu instalatii sanitare ecologice.
9.5. Mediul social si economic
Pentru a diminua efectele negative, asupra populatiei din zona, care se produc in
timpul executiei lucrarilor, se recomanda urmatoarele:
• adaptarea programului de lucru al constructorului in vederea respectarii orelor de
odihna a locuitorilor din apropierea frontului de lucru;
• imprejmuirea incintei santierului cu panouri publicitare folosite ca panouri
fonoabsorbante si ca amenajare peisagistica in zonele in care lucrarile sunt situate in
apropierea zonelor locuite.
143
10. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Problemele de mediu care pot aparea la executia lucrarilor proiectate sunt prezentate in
tabelul urmator. Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin intermediul a cinci
abrevieri:
S - semnificativ;
M - moderat (,,mai putin important/mai putin insemnat");
R - redus (,,nu este important/neinsemnat");
P - pozitiv - proiectul va imbunatati calitatea mediului sau va avea
alte efecte pozitive asupra societatii;
NA - nu se aplica.
Nr.
crt.
Problema de mediu
Faza de executie
Faza de exploatare
S
M
R
P
NA
S
M
R
P
NA
1.
Calitatea apei
•
•
2.
Geologic
•
•
3.
Fauna
•
•
4.
Viata acvatica
•
•
5.
Utilizarea terenului
•
•
6.
Aspecte economice
•
•
7.
Climat
•
•
8.
Vegetatie
•
•
9.
Peisaje (impact vizual)
•
•
10.
Transportul sedimentelor
•
•
11.
Calitatea aerului
•
•
12.
Zgomot
•
•
13.
Paduri
•
•
14.
Rezervatii naturale
•
•
15.
Zone umede
•
•
16.
Populatie
•
•
17.
Arheologie
•
•
18.
Cultura si istorie
•
•
TOTAL 1 8 4 1 4 1 0 4 9 4
Problemele importante de mediu
Dupa cum se poate observa, impactul negativ asupra mediului se manifesta in faza
144
de executie si la o intensitate medie si redusa asupra unor componente ale mediului. In faza de
exploatare a proiectului, efectele pozitive sunt predominante.
Tabelul prezinta problemele de mediu care vor fi luate in considerare in masurile de
atenuare propuse.
Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact insemnat si moderat in tabelul
nr. 6 sunt scoase in evidenta prin masurile propuse de atenuare a riscurilor.
Autoritatile de gospodarire a apelor (centrale si locale) - A.N. ,,Apele Romane" sunt
responsabile de implementarea masurilor de atenuare.
O atentie speciala se va acorda masurilor de avertizare si interventie de urgenta in caz
de poluari accidentale. Un plan de actiune special trebuie sa fie realizat. Acest plan de actiune
cuprinde masurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentala a apei.
Faza
Problema
Masura de atenuare
Responsabilitate
institutionala
Executie
Expl
Ex
ecu
tie
Zgomot de la echipamente si
vehicule
Restrictii la orele de lucru, amortizoare
pentru echipamente, furnizarea de informatii
pentru public pt. respectarea SR 10009/1998
Constructor
ADI
Praf
Excavatii supravegheate, acoperirea camioanelor
care transporta material de umplutura pentru a se
respecta SR 12574/1998 si OM 592/2002
Constructor
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme si
selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire
a mirosurilor, in proiect si in procedurile de
exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea
unor containere acoperite pentru stocare si
transport
Constructor
Pagube asupra vegetajiei
Supravegherea zonei si asigurarea protejarii
copacilor si vegetatiei importante; limitarea
perturbarii produse de constructii acolo unde este
posibil
Constructor
Poluarea in urma descarcarii
apelor uzate
Colectarea corespunzatoare, transport prin
pompare si depozitare; asigurarea unor servicii in
parallel acolo unde este nevoie pentru a se respecta
NTPA 001
Constructor
Manevrarea materialului
excavat si a pierderilor de sol
adiacent cursului de apa si
sedimentelor; Legea Apelor
107/1996 nu permite
depozitarea deseurilor in
lunca
Refolosirea pe jantier pe cat posibil,
eliminarea excavajiilor in exces care au
fost examinate corespunzator; pomparea
pentru a Jine sub control intruziunea apelor
subterane, controlul scurgerilor; Legea Apelor
107/1996
Constructor
ADI
Acces blocat la proprietati
adiacente
Furnizarea de informatii catre public;
asigurarea accesului temporar.
Constructor
Impact vizual
Finalizarea constructiei in timpul alocat prin
proiect; pastrarea santierului cat mai organizat cu
putinta.
Constructor
145
Securitatea, sanatatea si
siguranta muncitorilor si a
publicului
Asigurarea de planuri pentru managementul
traficului si semaforizare acolo unde este nevoie;
solicitarea de imprejmuiri si paznici; semn de
avertizare; folosirea procedurilor si
echipamentelor de protectie corespunzatoare.
Constructor
Poluarea cursurilor de apa
Interzicerea aruncarii oricarui fel de material
de constructii in apa
Constructor
Mediul inconjurator Monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului ADI
APM
Ex
plo
atar
e
Impactul vizual al facilitatilor
Specificarea amenajarilor arhitecturale si o
buna proiectare; alegerea unor materiale care se
armonizeaza cu imprejurimile; utilizarea de
elemente naturale pentru a ecrana (ascunde);
pastrarea constructiilor in stare buna de reparatie
si organizate.
ADI
Peisaje si fauna
Plantarea de copaci in zonele de umpluturi,
mierbarea.
ADI
Plan de atenuare
In tabelul urmator este prezentat Planul de management al mediului pentru
lucrarile proiectate, faza de constructie.
Nr.
crt.
Actiune Institutia
responsabila
Pregatirea necesara
1 Utilizarea fortei de munca locala
A.D.I.
Molivisu
Informarea antreprenorilor
in legatura cu aceasta cerinta
2 Limitarea orelor de munca, amortizoare echipamente,
informarea publicului
A.D.I.
Molivisu
Program de informare in faza de
pregatire asantierului
3 Excavatii controlate, acoperirea camioanelor care
transporta material solid pentru umplutura
A.D.I.
Molivisu
Caietul de sarcini
4 Identificarea surselor punctiforme solicitarea adoptarii
unor masuri (faza de proiectare) de reducere a acestora
(containere acoperite pentru depozitare si transport')
A.D.I.
Molivisu
APM
Caietul de sarcini
5 Supravegherea zonei si asigurarea protejarii vegetatiei
limitrofe importante; limitarea la maxim a
perturbarilor produse de constructii
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
6 Colectare corespunzatoare, transport si depozitare;
asigurarea unor servicii in paralel
APM
GM
Caietul de sarcini; pregatirea unor
metode specifice de manipulare si
depozitare a apelor uzate, daca
este nevoie chiar pe baza de
proiect
146
7 Refolosirea materialelor locale la maxim,
eliminarea excavatiilor in exces
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
8 Furnizarea de informatii catre public, asigurarea
accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali
de servicii; furnizarea de servicii paralele
A.D.I.
Molivisu APM
Caietul de sarcini; Informarea
furnizorilor de servicii
9
Finalizarea constructiei in timpul specificat de catre
proiectant; pastrarea cat mai organizata a santierului
A.D.I.
Molivisu GM
Caietul de sarcini
10
Asigurarea de planuri pentru managementul
traflcului si semaforizare daca este cazul;
imprejmuirea si asigurarea pazei; semnalizarea
lucrarilor in curs de executie; folosirea procedurilor
si echipamentelor de protectie corespunzatoare
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
11
Interzicerea descarcarii oricaror deseuri de
constructii sau menajere in emisar
A.D.I.
Molivisu
APM
GM
Caietul de sarcini
12
Monitorizarea calitatii lucrarilor si a mediuiui
APM
GM
Caietul de sarcini
Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi,
unde este posibil, compensarea oricăror efecte semnificative
adverse asupra mediului
Proiectul prevede o serie de masuri pentru reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra mediului:
In faza de constructie:
Pentru factorul de mediu sol:
- Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija, depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni de
restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
- Reparatiile la utilajele si vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei vor fi efectuate
numai la unitati service autorizate.
- Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate
pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara
de deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena ori se vor utiliza
platforme betonate existente sau containere mari pentru deseuri din constructii si demolari.
- Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de gestionare a Deseurilor.
147
Pentru factorul de mediu aer:
- Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a
se reduce praful.
Pentru factorul de mediu apa:
- In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a
executantului), se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice,
o atentie speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile,
- Utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite
pe cat posibil poluarea indirecta a apelor prin scurgeri de agenti poluanti; Reparatiile la
utilajele si vehiculele folosite, precum si schimbul de ulei vor fi efectuate numai la unitati
service autorizate,
Pentru factorul de mediu biodiversitate/factor uman/peisaj/patrimoniu cultural:
- Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
suprafetelor vegetale;
- Se va realiza o inventariere a arborilor si arbustilor care urmeaza sa fie taiati (daca va fi
nevoie) si se va elabora si implementa un plan pentru replantare.
- La finalizarea lucrarilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica,
inclusiv refacerea corespunzatoare a spatiilor verzi.
- Stratul de sol vegetal va fi indepartat cu grija si depozitat in gramezi separate si va fi
reinstalat dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;
- Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele al caror invelis
vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale
- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi intreprinse actiuni de
restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv
restaurarea stratului de sol vegetal.
- Minimizarea si delimitarea zonei de lucru:
- -Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea
santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice),
- -Utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite
pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru.
Pentru factorul uman/monumente arhitecturale:
descoperirea in cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche necunoscute
in timpul autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform
prevederilor legale. Lucrarile nu vor putea fi continuate decat in masura in care ele
nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea in valoare a vestigiilor
istorice.
zone de protectie de 100 m in localitatile urbane, 200 m in localitatile rurale si 500
m in afara localitatilor;
148
In faza de exploatare:
Pentru protejarea factorului de mediu apa:
- Implementarea unui sistem de monitorizare pentru prelevarea si analiza zilnica de probe
din efluentul statiei de epurare, in scopul asigurarii controlului corespunzator si adoptarea
de masuri de remediere imediata in cazul constatarii unor deficiente; Pentru programul de
monitorizare al statiei de epurare se vor face prelevari de probe si analize pentru influentul
si efluentul acesteia din punctele de control pe o perioada de 24 ore sau la intervale
regulate de timp (4 ore).
Pentru protejarea factorului de mediu sol:
- Gestionarea deseurilor rezultate conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor;
- Pentru substantele toxice si periculoase proiectantul a prevazut urmatoarele masuri:
substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt
imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.
vor fi luate masuri stricte de siguranta pentru stocarea si manipularea clorului, si a
altor substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.
toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi
gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.
instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati
conform reglementarilor legale.
pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in
functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte
agricole. In functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor
putea fi utilizate fie in agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de
calitate corespund utilizarii in agricultura (OM 344/2004)-, fie, vor fi depozitate
controlat in depozit autorizat, in cazul in care cel putin un parametru nu va fi
conform pentru utilizarea in agricultura,
Instalarea de gratare, in special pentru lucrarile executate in locurile in panta si in albiile
cursurilor de apa, ca protectie contra eroziunii.
Pentru factorul de mediu aer:
- Monitorizarea calitatii aerului in zonele de lucru, pentru verificarea conformarii cu
legislatia de protectia muncii, se va realiza pentru NH4 si H2S in amplasamentele statiilor
de pompare ape uzate si ale statiei de epurare.
Pentru factorul de mediu biodiversitate/factor uman:
- Materializarea zonelor de protecţie severă (împrejmuire de protecţie, panouri avertizoare
de interdicţie etc.
- Contractul pentru implementarea proiectelor prioritare propuse trebuie sa furnizeze
urmatoarele documente:
149
Plan de siguranta si sanatate;
Plan de management al mediului, inclusiv plan de interventii in caz de poluari
accidentale, conform cu recomandarile stipulate in Acordul de mediu;
Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc.
Zgomotul produs de statiile de pompare va fi masurat la punerea in functiune si
ulterior
cel putin o data pe an, pentru a verifica conformarea cu prevederile STAS 10009-
88.
In statia de tratare a apei se va tine evidenta datelor privind cantitatile si calitatea apei,
respectiv:
cantitati apa bruta preluata in statia de tratare;
cantitati apa tratata furnizata consumatorilor prin reteaua de distributie;
evidenta buletinelor de analiza privind calitatea apei brute;
evidenta buletinelor de analiza privind calitatea apei tratate in etapele procesului de
tratare, inmagazinare si reteaua de distributie;
- In cazul lucrarilor de intretinere obiective, antreprenorul va lua masuri de minimizare a
impactului si va delimita strict zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea
ecosistemelor acvatice si terestre,
- Pe parcursul fazei de exploatare proiectantul nu anticipeaza efecte negative asupra
conditiilor culturale si etnice, inclusiv asupra patrimoniului cultural, luand in considerare
masurile definite si riscul relativ mic de interferare cu obiective de valoare arheologica,
culturala sau istorica, impactul este considerat nesemnificativ.
De asemenea, pentru diminuarea unora dintre aspectele negative descrise mai sus
proiectul în faza SF prevede unele măsuri compensatorii:
- canale pentru evacuarea apelor meteorice din rigolele drumului modernizat în bazinet
prin intermediul unor separatoare de hidrocarburi,
- un stăvilar în aval de evacuările turbinelor în pârâul Limpedea și amenajarea unei oglinzi
de apă cu scopul de a ridica nivelul de pânză freatică.
În urma analizei aspectelor relatate mai sus RIM propune ca măsuri de diminuare a
impactului pentru factorii de mediu menționați:
- subtraversările de canale pluviale să asigure o repartizare cât mai uniformă a scurgerilor
de pe versanți în rezervația naturală,
- evacuarea de ape epurate să se facă aval de rezervație cu prevederea unui bazin decantor
inainte de a fi deversate in pârâul Limpedea
Alte măsuri de diminuare a efectelor adverse produse accidental se referă la
supravegherea periodică a instalațiilor și stării terenurilor.
Luarea de măsuri din faza de proiect va determina:
- intervenții minime în cadrul rezervației naturale, atât în faza de realizare a construcțiilor,
cât și în faza de exploatare a acestora, acțiunea asupra biodiversității și elementelor
valoroase ale acesteia reducându-se semnificativ, ca efectele directe și indirecte să fie de
scurtă durată, cauzele devenind de natură temporară, până la remedierea defecțiunilor.
150
11. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Impactul produs asupra mediuiui prin executia lucrarilor proiectate, are caracter
temporar si se manifesta in perioada de executie prin:
- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din
manipularea materialelor de constructie in fronturile de lucru din s.antier;
- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor in motoarele termice ale utilajelor de
constructii si de transport;
- apele uzate tehnologic si apele menajere din incinta santierului;
- apele pluviale incarcate cu poluanti din platformele santierului;
- zgomotul la fronturile de lucru si pe culoarele de transport;
- aspectul peisagistic general de santier in contrast cu peisajul natural existent.
Masurile pentru diminuarea/eliminarea impactului in perioada de executie recomandate
in studiul de impact sunt:
- imprejmuirea bazei de productie si a fronturilor de lucru cu panouri publicitare pentru
izolarea acestor incinte si ameliorarea aspectului peisagistic de santier;
- indepartarea imediata a deseurilor rezultate din executia obiectivelor proiectate;
- adaptarea programului de lucru a executantului pentru respectarea orelor de odihna a
locuitorilor din zona.
In perioada de exploatare nu se genereaza impact asupra mediului.
Luand in considerare si perioada de exploatare, analiza globala a efectelor benefice si a
celor negative conduce la o concluzie certa in favoarea primelor, respectiv efectelor
benefice. Prin masurile adoptate impactul negativ al obiectivului se diminueaza substantial,
valorile prognozate ale concentratiilor de poluanti in aer, ape, sol si subsol, precum si ale
nivelurilor de zgomot si vibratii incadrandu-se in limite admisibile.
In perioada de exploatare nu se genereaza un impact redus asupra mediului.
Luand in considerare si perioada de exploatare, analiza globala a efectelor benefice
si a celor negative conduce la o concluzie certa in favoarea primelor, respectiv efectelor
benefice. Prin masurile adoptate impactul negativ al obiectivului se diminueaza substantial,
valorile prognozate ale concentratiilor de poluanti in aer, ape, sol si subsol, precum si ale
nivelurilor de zgomot si vibratii incadrandu-se in limite admisibile.
Realizarea lucrarilor prevazute au un impact pozitiv important asupra calitatii vietii
si conditiilor sociale, prin:
- crearea de noi locuri de munca, atat in perioada de executie cat si in cea de operare;
- cresterea schimburilor comerciale;
Realizarea lucrarilor proiectate va contribui la dezvoltarea generala a zonei,
economic si social si nu in ultimul rand la crearea echilibrului dintre om si natura,
echilibru care este esenta dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea durabila a zonei prin proiectul propus, compenseaza efectele
negative adverse, ale obiectivelor, in special in perioada de executie.
Recommended