Nematodoze::::

Produse prin parazitismul helmintilor din cls Nematoda, incr Nemathelminthes, cunoscuti generic sub numele de nematode care au corpul rotund, cilindric, cele mai multe specii avand corpul simetric, iar altele cu corpul asimetric (o extremitate mai ingrosata).

MorfologieNematodele sunt specii dioice, cu dimorfism sexual evident, femelele in general fiind

mai mari decat masculii. La masculii speciilor din ord Strongylida se intalneste o formatiune a extremitatii caudale care reprezinta o dilatatie cuticulara denumita bursa caudala in care se afla org copulatoare = spiculi.

Corpul este prevazut cu o cuticula cu o struct complexa, inclusiv chitina, conferind rezistenta la actiunea enzimelor gazdei. Urmatorul strat, subcuticula (hipoderm), prezinta 4 dilatatii in care se afla cordoanele nervoase dorsal si ventral, respectiv canalele excretoare laterale. Urmeaza un strat de celule musculare care delimiteaza cavitatea pseudocelomica plina cu lichid in care plutesc org interne cu aspect tubular.

Ap digestiv complet: orificiu bucal, care la unele specii prezinta 2-3 buze ce delimiteaza o gura, esofag, intestin care se deschide prin orificiu anal la femela si in orificiu cloacal la mascul.

Ap reproducator la mascul reprezentat de un testicul tubular, canal deferent, vezicula seminala, canal ejaculator si cloaca unde se afla si org copulatoare (spiculi). La femela 2 ovare, 2 oviducte, uter, vagin scurt care se deschide prin orificiu vulvar a carei pozitie este caracteristica la numeroase specii.

Sist nervos reprezentat de 2 cordoane nervoase (dorsal si ventral) care se anastomozeaza printr-un inel nervos periesofagian de la care pleaca anterior si posterior filete nervoase.

Ap excretor format din 2 canale excretoare care se deschid la niv porului excretor in regiunea esofagiana.

Nu au aparat circulator si respirator.

BiologieHranirea se realizeaza in fct de locul parazitarii: chimiofage, histiofage, hematofage.Reproducerea se realizeaza prin oua, eliminate dupa fecundare. La unele nematode

se intalneste fen de partenogeneza: speciile genului Strongyloides, fam Strongyloididae, ord Rhabditida.

Dupa modul si stadiul in care sunt eliminate ouale, femelele pot fi ovipare, ovovivipare si vivipare. Ouale ajunse in mediu elarveaza dupa caz si eclozeaza larvele de stadiul 1 (L1). Aceste larve prezinta 2 naparliri in mediu realizandu-se dezvoltarea exogena -> L3 = elem infestant.L3 patrund activ sau pasiv in corpul gazdei realizand alte doua naparliri in cadrul dezv endogene -> L5 = preadult, care prin maturizare sexuala devine adult.

Exceptii ale ciclului biologic: -speciile la care dezv exogena se realizeaza in int oualor (ascarizi, tricocefali)-Speciile la care dezv exogena se realizeaza in GIPosibila interventia unei gazde paratenice in care se acum elem infest

1.StrongilidozeProduse de nematode din ord Strongylida. Caractere esentiale: prezenta bursei

caudale la mascul, ou de tip strongil: ovalar, coaja subtire, subst interna cu aspect morulat.Pot fi respiratorii si digestive.

a) Strongilidoze respiratoriiLa rumegatoare

Dictiocauloza (bronho-pneumonia verminoasa, matase, matasica sau ata la plamani)Geohelmintoza a rumegatoarelor mici si mari produsa prin parazitismul helmintilor din

fam Dictyocaulidae care in stadiul adult se gasesc in trahee si bronhii determinand traheobronsite si pneumonii obisnuit cu evolutie cronica, dar si acuta, mai sensibil fiind tineretul, producand pierderi insemnate si costuri ridicate prin tratament si profilaxie.

EtiologieDictyocaulus filaria - mai ales la ovine Dictyocaulus viviparus

Gura simpla, filiformi, albiciosi, cizmulite in copite de cal (bursa caudala cu aspect de copita si spiculii ca cizmulitele) Prezenti in trahee, bronhii, bronhiole, adesea sub forma de ghemuri, hranindu-se cu mucus si iritand mucoasa.

Ciclul biologic se realizeaza prin oua care sunt elarvate in momentul depunerii (ovovivipare). Ouale elarveaza in caile aerofore iar larvele odata cu secretiile din laringe si faringe sunt deglutite si ajung in mediu prin fecale. Dezvoltarea exogena a larvelor se realizeaza prin 2 naparliri, fiind influentata predominant de 2 factori: umiditate si temperatura. La temp 25-26 C si umiditate corespunzatoare dezvoltarea exogena se realizeaza in 5 zile (L3). La 10 C dureaza 14 zile, la 5 C 25 zile. Larvele L3 sunt mobile si prezinta hidrotropism pozitiv si fototropism negativ, deci migreaza pe firele de iarba acumulandu-se in picaturile de apa dimineata sau dupa ploaie, in timpul zilei retragandu-se la baza firelor de iarba.

Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune, cel mai frecvent dimineata sau dupa ploi. Larvele ajunse in tubul digestiv patrund in peretele intestinal, se opresc prima oara in limfonodulii mezenterici unde naparlesc devenind L4, care apoi pe cale limfo-hematogena ajung in pulmon, initial in alevole, unde realizeaza a doua naparlire devenind L5 (preadult). Preadultii urca in bronhiole unde se maturizeaza sexual si se transforma in adulti. Perioada prepatenta este de 22-28 zile. La 35 zile dupa infestatie incepe eliminarea oualor elarvate.

EpidemiologieSurse: animalele bolnave, infestate. Importanta sursa in mentinerea dictyocaulozei

sunt rumegatoarele salbatice. Larvele L3 se mentin in mediu destul de bine in cond de umiditate si pot supravietui de la un an la altul, dar sunt distruse de uscaciune. Mentinerea larvelor poate fi asigurata de lumbricide ca gazde paratenice.

Receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai sensibil sunt tineretul, rasele perfectionate si animalele cu alte boli, mai ales parazitare.Infestarea: la pasune, demonstrata experimental si infestarea transplacentara.

Dinamica si evolutia: manifestarile clinice obisnuit la sfarsitul sezonului estival si episoade in sezonul rece. Poate avea evolutie enzootica, chiar cu alura epizootica in anii ploiosi.

Patogeneza In functie de gradul de infestatie si receptivitatea animalelor. Actiune mecanic-iritativa determinata de larvele in migrare care pot produce enterite grave in infestatiile masive si microtraume la nivelul capilarelor si alveolelor pulmonare determinand congestii pulmonare si emfizem. Adultii determina deteriorarea mucoasei bronhice si traheale, determina hipersecretie de mucus. In infeatatii masive determina obstructii mai ales ale bronhiolelor cu zone de bronhopneumonie si chiar necroze. Actiune toxica a larvelor si a adultilor, accentuand bronhopneumonia, necrozele si edemul pulmonar. Actiune inoculatoare prin transportul germenilor bacterieni de catrelarve, accentuand bronhopneumonia. Actiunea antigenica debuteaza in momentul naparlirii la nivelul limfonodurilor cand se realizeaza activarea macrofagelor si apoi a celorlalti efectori celulari si umorali ai imunitatii. Consecinta acestor reactii imune poate fi dubla: rezistenta la reinfestare (cu un numar mai redus de helminti sau chiar dezvoltarea unor helminti mai sfrijiti) sau mai ales la bovine producerea unei reactii alergice la reinfestare cu aparitia unei evolutii acute grave chiar cu bronhospasm si asfixie.

Tabloul clinic Exprimare clinica obisnuit la 2 luni p.i. Boala evolueaza de regula cronic, rareori acut, cu manifestari predominant respiratorii, mai rar cu tulburari generale. Forma cronica poate debuta cu o enterita (diaree) pasagera, apoi polipnee si tuse scurta. Dupa 2 saptamani se instaleaza faza de stare cu respiratie dispneica, tusea se accentueaza, iar daca la inceput este uscata si mai rara, pe parcurs devine chintoasa, grasa, jetajul fiind initial unilateral apoi bilateral (ovine), abundent, uneori chiar obstrueaza cavitatile nazale, animalele frecandu-si nasul de pamant si obiectele din jur. In timp se inregistreaza slabire, incetinirea cresterii. Manifestarile respiratorii se accentueaza cand animalele alearga (la efort), sau in contact cu aerul rece (dimineata). Forma acuta intalnita mai frecvent la tineretul bovin, la reinfestare, apare consecutiv unei reactii alergice insotita adesea de febra. Se manifesta ca o dispnee grava cu tendinta de asfixie, animalele prezentand o pozitie ortopneica, membrele departate, respiratie bucala, tuse grava, uneori decubit lateral si moarte.

Tabloul lezional In forma cronica: leziuni la niv arborelui traheo-bronsic unde se pot constata ghemurile de helminti, congestia mucoasei traheale si bronhice, hipersecretie de mucus si in infestatii masive obstructii ale bronhiolelor insotite de focare de bronhopneumonie localizata in zona deservita de bronhiola respectiva. Aceste focare prezente obisnuit in lobii diafragmatici, avand aspect triunghiular cu varful catre bronhiola obstruata. In jurul focarului apare emfizemul vicariant, apoi necroza. In forma acuta: edem pulmonar, pulmonul are aspect de organ fiert. La sectionare alevolele prezinta un start fibrinos hialin.

Diagnostic Clinic, epidemiologic. Confirmare prin ex larvoscopic: larve L1 500 microni, extremitatile rotunjite, anterior cu buton citoplasmatic si ultimele 2/3 ale corpului pigmentate. La necropsie se evidentiaza leziunile si prezenta helmintilor.

Prognostic In forma acuta prognosticul vital poate fi grav. Economic prognostic grav.

Tratament Vizeaza 3 aspecte: -utilizarea medicatiei specifice si simptomatice:

Imizoli: levamisol 7,5 mg/kg, tetramisol 15 mg/kg (Nilverm)Benzimidazoli: febantel (Rintal) 5-7,5 mg/kg, fenbendazol, albendazol, oxfendazol 5 mg/kg, cambendazol 30 mg/kgAvermectinele 0,2 mg/kg

-conditii de igiena si alimetatie corespunzatoare -stoparea infestatiei/reinfestatiei (la taurine)

Profilaxie Tratamente profilactice inainte si dupa stabulatie. Tratamente strategice 1-2 in functie de precipitatii. In tarile cu umiditate crescuta utilirea unor dispozitive retard cu eliberare treptata a substantei active (fenotiazina, benzimidazoli, tertahidropirimidine - pyrantel). Distrugerea larvelor pe pasune cu cianamida de calciu sau derivati azotati.Masuri agrotehnice: combaterea umiditatii excesive. Imunoprofilaxie cu larve iradiate.

Dictiocauloza solipedelor Produsa de Dictyocaulus arnfieldi. Dezvoltarea completa se realizeaza la magari, care reprezinta important rezervor epidemiologic. La magari manifestarile clinice sunt sterse, spre deosebire de cai unde pot uneori fi manifestari grave.La cal ivermectinele se administreaza sub forma de pasta PO.

Protostrongilidozele ovinelor si caprinelor Biohelmintoze prduse prin parazitismul stongililo din familia Protostrongylidae care se dezv in bronhiole, dar mai ales in alveole si subpleural, determinand bronhopneumonii acute sau cronice.

Etiologie Protostrongylus rufescens, Mullerius capillaris, Cystocaulus ocreatus Dimensiuni 1-2 cm. Bursa caudala redusa. Ciclul biologic se realizeaza prin oua embrionate care eclozeaza in pulmon a.i. in fecale se elimina larve L1 sau chiar L2. Aceste larve au dimensiuni de 200-280 microni, ascutite terminal care are aspect specific (S, bucla). Sunt nepigmentate. Dezvoltarea exogena se realizeaza in corpul unei GI reprezentata de gasteropode de uscat (melci de livada, limacide). Infeatarea se realizeaza prin ingerarea acestor gazde sau a larvelor libere. Dezvoltarea endogena ca la dictyocaulide.

Epidemiologie Prezenta GI duce la mentineea larvelor pana la 2 ani. Boala are caracter de focalitate cu o prevalenta crescuta in zonele cu soluri calcaroase unde se dezvolta GI.

Patogeneza Actiune antigenica mai redusa.

Tabloul morfo-clinic Semne respiratorii: tuse, disonee, jetaj. Rar tulburari generale. Lezional: bronhopneumonie sau pleuro-bronhopneumonie localizata cel mai frecvent in lobii apicali si cardiaci. Focarele au aspect vitros, caracteristica prezenta unor noduli pseudotuberculosi cu aspect circular, slaninos, culori diferite (gri, galbui) -> pulmon impanat cu alice

Tratament Asemanator cu dictyocauloza, dar doze mai crescute.

Profilaxie Asemanator cu dictyocauloza, in plus combaterea GI.

Metastrongilidoze Strongilidoze respiratorii ale suinelor, biohelmintoza produsa de parazitismul strongililor din fam Metastrongylidae care determina o traheobronsita cronica, infestatiile fiind intalnite la animalele crescute in sistem gospodaresc.

Etiologie Metastrongylus elongatus si M. pudendotectus Localizati in trahee si bronhii. Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate de 2 tipuri (mari cu coaja groasa neteda si mici cu coaja discret mamelonata). Dezv exogena se realizeaza in corpul unei GI reprezentata de Lumbricidae, in vasul dorsal al ramei acumulandu-se larvele infestante. Infestarea gazdei prin consumul GI dar posibil si larvele libere eliberate dupa moartea ramei. Apoi larvele sunt eliberate in intestin, apoi in ln mezenterici unde realizeaza o prima naparlire, apoi pe cale limfo-hematogena in pulmoni (L5 in alveole), iar adultii in bronhii si trahee.

Epidemiologie Prezenta infestatiilor la animalele crescute in sist gospodaresc. Mai receptiv tineretul la care consecutiv ingerarii unui nr mare de larve pot aparea evolutii acute. Sezonalitate si focalitate a bolii.

Patogeneza Act mecanic-iritativa si toxica a larvelor in migrare si a adultilor. Act antigenica pe baza careia s-a incercat producerea unui vaccin.

Tablou morfo-clinic Dominat de leziuni si semne respiratorii. Boala evolueaza indeosebi la tineret obisnuit cronic, in infestatii masive pot fi si cazuri acute. Clinic evolueaza ca o tuse rebela, eventual cu dispnee, rareori, doar in evol acute, cu stare febrila si slabirea animalelor. Lezional obisnuit focare de bronho-pneumonie in lobii diafragmatici dar si noduli in lobii anteriori.

Diagnostic Clinic si epidemiologic. Examen coproscopic ovoscopic.

Tratament Imizoli: levamisol 5-7,5mg, tertamisol 15mg Benzimidazoli: albendazol 5mg, oxfendazol 5 mg Ivermectine: 0,3mg

Profilaxie Dehelmintizari profilactice in zonele in care infestatiile sunt prezente.

Singamoza (boala cascatului, tafna) Geohelmintoza a pasarilor produsa prin parazitismul strongililor din fam Syngamidae care se localizeaza obisnuit in trahee, mai rar in bronhii. Manifestarile se intalnesc la pasariledin sist gospodaresc. Poate produce pierderi insemnate prin intarzierea cresterii la tineret si mortalitate.

Etiologie Syngamus trachea (Y) la galinacee, si Cyathostoma bronchialis (Y sau liberi) la palmipede.

Ciclul biologic Se realizeaza prin oua de tip strongil cu cate un buson la extremitati. Ouale au 85-90 microni. Dezv exogena se realizeaza in interiorul oului -> ou cu larva infestanta in interior. Posibil ouale ingerate de lumbricide si artropode care repr gazde paratenice. Infestarea pasarilor se va face prin ingerare de oua cunlarve, gazde paratenice sau mai rar larve libere. Dezv endogena: traverseaza peretele intestinal, dezv se realizeaza foarte rapid 5-7 zile. Patogeneza este mai intensa si semnele clinice se manifesta rapid.

Tablou morfo-clinicSemne respiratorii. Puii prezinta cascaturi, scuturaturi frecvente din cap, tuse deseori suieratoare, scaderea apetitului, slabire, in infestatii masive asfixie cu mortalitate pana la 15%.

Diagnostic Examen coproscopic si prin traversul traheei in lumina zilei la puii tineri.

Tratament Benzimidazoli: albendazol, tiabendazol, Tetramisol Ivermectina

Profilaxie Tratamente profilactice.

Strongilidozele cardio-respiratorii ale carnivorelor Determinate de strongili care paraziteaza in ductele traheo-bronsice si in parenchimul pulmonar iar unele specii in artera pulmonara si ramificatiile ei uneori ajungand pana in cordul drept.

Pulmonare Filaroidoza Biohelmintoza produsa de strongili din fam Filaroididae, localizati in bronhii si parenchimul pulmonar, mai ales in zona bifurcatiei bronhiilor, producand bronhopneumonii si noduli pulmonari caracteristici. Etiologie Filaroides oslerus, Filaroides hirthi, Filaroides milski Strongili de 0,5 cm masculul, 1,5 cm femela, capsula bucala simpla, redusa, bursa caudala redusa la mascul. Ciclul biologic se realizeaza prin oua elarvate. Ecloziunea se poate realiza chiar si in caile aerofore. In fecale animalele elimina larvele. Dezv exogena se realizeaza in corpul GI repr de gasteropode de uscat. Infestarea animalelor prin ingerarea melcilor cu larve. Dezv endogena: intestin, ln, pulmon (L5 apoi adulti)

Tablou morfo-clinic Dominat de semne si leziuni ale ap respirator. Clinic: tuse, jetaj, dispnee la efort. Leziuni: bronho-pneumonie localizata, caracteristici fiind nodulii cu aspect pediculat, mai ales in zona ramificatiilor bronhiale. In nodulii recenti se pot observa helmintii prin traversul lor, in cei mai vechi se poate observa extremitatea terminala a femelei care perforeaza nodulul.

Diagnostic Clinic, epidemiologic, examen coproscopic larvoscopic (larve nepigmentate, mobile).

Tratament Imidazoli: levamisol 5-7,5, Benzimidazoli: fenbendazol 10 mg, albendazol Avermectine: 0,2 mg

Profilaxie Respectarea conditiilor de igiena, limitarea accesului la GI.

Crenosomoza vulpilor Produsa de helminti din fam Crenosomidae (Crenosoma vulpis) care paraziteaza in trahee, bronhii si parenchimul pulmonar. Masculul 0,5 cm, femela pana la 1 cm.Ciclul biologic asemanator cu filaroididele (GI gasteropode terestre). Patogeneza si manifestarile clinice pot fi mai accentuate datorita faptului ca, Crenosoma prezinta spini pe cuticula.

Strongilidoze cardio-pulmonare Etiologie Produse de strongili din fam Angiostrongilidae. Speciile importante: Angiostrongylus vasorum la caine, Aelurostrongylus abstrusus la pisica. Strongili pana la 1 cm, localizati cel mai frecvent in artera pulmonara si ramificatiile ei, uneori si in cordul drept. Ciclul biologic prin intermediul GI (gasteropodele terestre). Contaminare prin ingerarea GI sau a larvelor libere. Patogeneza datorata actiunii mecanic-iritative prin care helmintii det scleroza peretelui vascular, iar in infestatii masive, cand formeaza ghemuri, produc perturbari de circulatie, pot antrena coagularea si obstructii ducand la solicitatrea si extenuarea cordului drept si in final insuficienta cardio-respiratorie.

Tablou morfo-clinic Caracteristic unei insuficiente cardio-respiratorii cu evol obisnuit cronica. In faza de debut oboseala la efort, tuse, dispnee. In faza de stare semne evidente ale insuficientei cardiace: puls retrograd, ascita, hidropericard, edeme. Boala obisnuit evolueaza cronic, luni de zile, rar in infestatii masive episoade acute prin extenuarea cordului cu moarte la 8-10 zile. Leziunile mai ales la niv arterei pulmonare: perete calcificat, in ramif arterei se intalnesc coaguli de sange si ghemuri de helminti. Aspect particular: focare de bronhopneumonie aspect de branza de Roquefort.

Diagnostic Clinic, epidemiologic, ex coproscopic larvoscopic (larve foarte mobile, nepigmentate, extremitatea posterioara ascutita si curbata).

Tratament Antihelmintice specifice: fenbendazol 15-20 mg 2-3 zile consecutiv, ivermectina 0,2 mg. Medicatie de sustinere

Profilaxie Tratamente profilactice in zonele in care evolueaza boala.

b) Strongilidoze digestiveStrongilidoze gastro-intestinale la rumegatoare

Geohelmintoze produse prin dezv si parazitismul strongililor din mai multe familii la rumegatoare, localizati in diverse segmente ale tubului digestiv, parazitismul lor determinand manifestari clinice la tineret la care se intalneste un sindrom digestiv, anemie si intarzierea cresterii, la adulte evoluand subclinic (purtatori de strongili). Aceste boli sunt importante atat prin consecintele economice datorate intarzierii cresterii tineretului dar si scaderii productiei la adulte si deasemenea prin costul masurilor de control parazitologic (tratamente si profilaxie) care evolueaza cu o prevalenta crescuta in special in zonele cu climat temperat si umed.

Etiologie3 familii:TrichostrongilidaeAncylostomidaeStrongilidaeLocalizari: cheag, int subtire, int gros.Cheag: fam Trichostrongilidae: HOTHaemonchus contortusOstertagia circumcinta, Ostertagia ostertagiTrichostrongilus axeiIntestin subtire: TNBfam TrichostrongilidaeT. VitrinusT. ColubriformisNematodirus spatigerNematodirus filicolisFam AncylostomidaeBunostomum trigonocephalumInt gros: fam StrongilidaeChabertia ovinaOesophagostomum venulosumOesophagostomum columbianumOesophagostomum radiatum

Unii strongili sunt liberi in tubul digestiv, fiind obisnuit chimofagi, altii sunt fixati de mucoasa tubului digestiv (Haemonchus, Bunosromum, Chabertia), fiind hematofagi sau chiar histiofagi. Unii au hranire dubla (Ostertagia). Ciclul biologic se realizeaza prin oua de tip strongil. Dimensiuni intre 60-90 microni, asemanatoare intre ele, cu exceptia oului de Nematodirus care are 130-260 microni, eliptic, subst interna sub forma a catorva blastomere dispuse central. Dezvoltarea exogena se realizeaza in conditii de umiditate si temperatura favorabile (25-26 C) in 12-24 ore eclozioneaza iar in 5-6 zile formeaza L3. Aceasta dezv se prelungeste in cond scaderii temperaturii, fiind mult mai intarziata la 15 C si inceteaza sub

12 C. La nematodirus dezv exogena se realizeaza in int oului, a.i. adesea elem infestant este repr de oul cu larva in interior. Dezv endogena se realizeaza intraparietalcurealizarea celor doua naparliri si a stadiului L5, care apoi paraseste peretele intestinului devenind adult liber sau fixat pe perete. Se realizeaza intr-un timp variabil 22-35 zile cu posibilitatea prelungirii acestei perioade pana la cateva luni realizandu-se in fapt o diapauza (hipobioza) a larvelor. Aceasta diapauza este inregistrata mai ales la Haemonchus, Ostertagia si Oesophagostomum, constatandu-se ca ea se realizeaza indeosebi in cazul larvelor ingerate la sfarsitul sezonului de pasunat. Astfel adultii se formeaza in numar masiv in primavara = spring rise. Aceat fen de diapauza este influentat nu doar de factori climatici ci si de factori ce tin de gazda inregistrandu-se frecvnet la animalele gestante cu formarea adultilor in numar mare dupa fatare = parturient rise.

Epidemiologie Surse: animalele parazitate, cu manifestari clinice si adultele cu infestatii subclinice (stare de purtator), rumegatoarele salbatice, alte specii la care se pot dezvolta unii strongili (trichostrongili la cabaline, iepuri). Poluarea pasunilor se realizeaza masiv de catre animalele infestate astfel ca un animal cu semne clinice prezinta opg peste 10000. Importante in mentinerea viabilitatii oualor si larvelor sunt temperatura si umiditatea, primele stadii larvare fiind distruse de uscaciune excesiva. Receptivitate: cele mai receptive ovinele, apoi bovine, caprine. Mai receptiv tineretul si animalele subnutrite si carente vitaminice, minerale, etc. Se poate intalni o rezistenta a unor animale fata de infestatiile cu strongili datorata unui factor antihelmintic determinat genetic (factor Vf) corelat cu prezenta unui anumit tip de hemoglobina (Hb BB). Infestarea: la pasune, rar in stabulatie, prin ingerarea larvelor infestante (L3) de pe vegetatie (exc Nematodirus cand elem infestant = oul cu larva in interior). In cazul lui Bunostomum infestarea se realizeaza activ transcutanat (specific Ancylostomidelor) dupa care larvele migreaza limfo-hematogen si ajung initial in pulmon iar apoi sunt deglutite si ajung in tubul digestiv. In cazul ingerarii larvelor de Bunostomum acestea patrund prin mucoasa cavit bucale si realizeaza aceeasi migrare specifica. Dinamica si evolutia bolii: manifestarile clinice apar catre sfarsitul sezonului de pasunat, existand insa episoade cu manifestari clinice brutale in primavara. Evolutia SGI este legata de conditiile de mediu care favorizeaza dezv larvelor, infestatiile avand o prevalenta crescuta si intensivitate mare aparazitismului in anii ploiosi in care au o tenta enzootica, uneori posibil epizootica.

Patogeneza Mec patogenetice sunt in functie de gradul infestarii, nr speciilor parazite, modul de hranire si receptivitatea si reactivitatea gazdei. Act mecanic-iritativa este det de dezv intra-parietala a larvelor dar si de adultii hematofagi si histiofagi. Acestia determina distrugerea microvililor, apoi formarea de microtunele si chiar microabcese in mucoasa digestive. Consecinta acestei actiuni sunt fen de persorbtie (absorbtia unor particule mai mari decat cele obisnuite) si malabsorbtie. La speciile de strongili la care se realizaza si diapauza se produc noduli intraparietali uneori in numar masiv (Haemonchus, Ostertagia, Oesophagostomum). Patrunderea transcutanata a lui Bunostomum genereaza leziuni cutanate (dermite, pododermatite), iar consecutiv pasajului pulmonar se produc leziuni (microhemoragii si edem pulmonar).

Act spoliatoare realizata datorita consumului selectiv la speciile chimofage care prefera anumite principii nutritive (P, Ca, Co, Cu, vitamine), iar la speciile hematofage si histiofage in infestatii masive act spoliatoare este insotita si de cea toxica. Act toxica produsa de speciile hematofage si histiofage care prin secretiile salivare cu efecte hemolitice, anticoagulantedar si neurotrope, metabolice, pot produce atat procese locale (congestii, hemoragii, edeme), cat si actiuni la distanta sau chiar generale. Act inoculatoare mai ales in infestatii masive cand se creaza porti de intrare si conditii pt dezv in special a anaerobilor. Act antigenica det de antigenele metabolice (cele de naparlire) si de cele secretorii (secretate de helminti). Acestea sunt responsabile de rezistenta la reinfestari dar si de reactiile de hipersensibilitate cu aparitia edemelor la reinfestari. Corolarul acestor actiuni o repr perturbarea metabolismului atat local, pornind de la cresterea pH-ului si instalarea unei hipoaciditati, reducerea cant de suc gastric, maldigestia, perturbari ale metabolismului in special protidic -> dismetabolii, distrofii, etc.

Tablou morfo-clinic Aspecte variate in fct de varsta anim, starea de intretinere, nr speciilor parazite si gradul infestatiei. Obisnuit SGI evol cronic la tineret, la care sunt intalnite si episoade acute, infestatiile fiind subclinice, latente la adulte. Forma acuta: obisnuit 2-5 luni, evol sub forma unui sindrom digestiv cu o diaree negricioasa care murdareste trenul posterior, insotita de inapetenta, polidipsie, deshidratare, incetinirea cresterii, par mat si casant. In infestarile masive mai ales cu Haemonchus, Nematodirus si Bunostomum la miei posibil ca aceste tulburari sa se accentueze cu evolutie supraacuta si mortalitate in 2-3 zile. Forma cronica: sindrom anemic, animalele slabesc, scade pofta de mancare, diaree intermitenta, uneori chiar constipatie, modificari ale aspectului crotinelor. Evolutia de lunga durata, iar dupa cateva luni apar edeme declive, par mat si casant, animalele slabesc, decubit prelungit, posibilitate scazuta de mortalitate. La adulte infestatiile obisnuit subclnice: scaderea productiilor (la lapte pana la 40%), rare tulburari digestive. Leziunile in fct de forma de evol a bolii: in forma acuta: paliditatea mucoaselor, cadavru anemic, mase musc emaciate,deshidratare, in tubul digestiv congestii pana la hemoragii, ulceratii in fct de nr helmintilor, edeme si noduli (nr mare de noduli = mucoasa cu aspect de karakul). In cazul lui Bunostomum: dermite, panaritiu, edem pulmonar, microbronsite. Leziunile in formele cronice au aspect cataral, rareori congestii si noduli. Cadavru cahectic.

Diagnostic Clinic si epidemiologic, confirmare coproscopic. Este necesara coroborarea rez ex copro cu semnele clinice stabilindu-se SGI evolutiva sau stare de purtator la adult. Paraclinic: det pepsinogenului plasmatic -> crescut in infestatia cu Ostertagia la 4 zile p.i. Examen necropsic.

TratamentMedicatie specifica asociata cu medicatie simptomatica dupa caz. Hranire suplimentara. Retragerea animalelor de pe pasunile puternic infestate in evolutii acute.Imizoli: tetramisol 15 mgBenzimidazoli: albendazol 5 mg, fenbendazol 5 mg, oxfendazol 5 mg, cambendazol 50-100 mg, tiabendazol 50-100 mgAvermectine 0,2 mg.

ProfilaxieTratament profilactic 2 sapt inainte si 2 dupa. Tratamente strategice in fct de facorii climatici. Dispozitive intrarumenale pt chimiopreventie.Pasunatul separat al tineretului. Depunerea gunoiului la platforma pt biosterilizare.