MMĂĂNNĂĂSTIRI STIRI - - ROMROMÂÂNIANIA - -

Prezentare realizată de:Prezentare realizată de:prof.Religie Duma Cornel Lucianprof.Religie Duma Cornel Lucian

Şcoala Specială Caransebeş Şcoala Specială Caransebeş În cadrul proiectelor eTwinningÎn cadrul proiectelor eTwinning

MĂNĂSTIRI DIN BANATMĂNĂSTIRI DIN BANAT

• Printre cele mai frumoase locuri din ţara noastră se numără şi mănăstirile , adevărate oaze de credinţă şi de spiritualitate la care creştinii merg în pelerinaj în Duminici şi sărbători şi mai ales cu ocazia hramului . De-alungul timpului credincioşii au făcut călătorii la locurile sfinte pentru a se ruga lui Dumnezeu şi a-i cere ajutorul , iar una dintre aceste mănăstiri cu o importanţă istorică şi religioasă incontestabilă este şi Mănăstirea Călugăra

MĂNĂSTIREA CĂLUGĂRAMĂNĂSTIREA CĂLUGĂRA

Mănăstirea Călugăra Mănăstirea Călugăra

• . Această mănăstire se află la distanţa de aproximativ 8 Km sud de Oraviţa , fiind un asezamant monahal secular, ridicat in tainicul muntilor Marilei, sub inaltimile varfului Rol, in apropierea Oravitei , iar alături de această mănăstire din Banatul Montan fac parte şi Mănăstirile Vărădia şi Ilidia , ambele din secolul XII d.Hr. Vechea aşezare pustnicească de aici a fost descoperită în anul 1859 , odată cu moaştle sfântului nevoitor ; care au fost găsite în peşteră alături de icoana Maicii Domnului , făcătoare de minuni despre care se spune că a fost adusă aici de la Sfântul Munte Athos.

Icoana Maicii Domnului făcătoare Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi Sfintele Moaşte de minuni şi Sfintele Moaşte

Mănăstirea Mănăstirea TeiuTeiuş-Caransebeşş-Caransebeş

MĂNĂSTIREA PIATRA MĂNĂSTIREA PIATRA SCRISĂ SCRISĂ

MĂNĂSTIREA PIATRA SCRISĂMĂNĂSTIREA PIATRA SCRISĂ

• Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căii ferate dintre Caransebeş şi Orşova la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căii ferate s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş la câţiva metri înspre apus de icoană.Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută stânca Sfintei Treimi. Datorită infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822 de către pictorul Moise Buru Scriitorul din Caransebeş.

Mănăstirea Piatra Scrisă Mănăstirea Piatra Scrisă

MĂNĂSTIREA VASIOVA MĂNĂSTIREA VASIOVA • Istoria acestui schit incepe cu credinciosul Nicolae

Dragila din Resita Romana. Om cu stare materiala, doneaza in 1897 o parte din averea sa Manastirii Calugara (de langa Ciclova Montana) pentru a se infiinta un institut pentru educarea fetelor, iar alta parte pentru ridicarea unei manastiri pe valea Gladinova. Initiativa este sprijinita de credinciosi. Dar in 1902 trece la cele vesnice. Dorinta lui este implinita cu multa daruire de ieromonahul Macarie Cusca, originar din localitatea Calnic (Resita), nascut la data de 14 septembrie 1866. La virsta de 26 de ani pleaca sa se inchine la locurile sfinte de la Ierusalim. Studiaza teologia, apoi intra in obstea Manastirii Calugara. La sfatul episcopului Nicolae Popeea al Caransebesului pleaca in Tara Romaneasca, fiind primit in obstea manastirii Sinaia, unde este tuns monah in anul 1902. in 1903 se inapoiaza in partile natale, incredintandu-i-se grija pentru zidirea manastirii de langa Bocsa - Vasiova.

Mănăstirea VasiovaMănăstirea Vasiova

Mănăstirea Brebu Mănăstirea Brebu

Mănăstirea Slatina NeraMănăstirea Slatina Nera

Mănăstirea Poiana Mărului Mănăstirea Poiana Mărului

Mănăstri Moldova –Mănăstri Moldova –Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna

Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna

• Despre Mănăstirea Putna se ştie ca este prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de veşnica odihnă. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropolă domnescă. Prin numeroasele danii făcute, Domnitorul Stefan cel Mare şi-a aratat preţuirea fată de biserică.

Mănăstirea PutnaMănăstirea Putna

MMăănnăăstirea Putnastirea Putna

• Aşa cum a fost consemnat in letopiseţele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de temelie în luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei ani, dar zidurile de incinta nu au fost insă inalţate decât in 1481. Sfinţirea bisericii a fost făcuta in anul 1470 pe 8 septembrie. Este foarte posibil ca mănăstirea sa fi suferit si unele modificări in 1484, în urma unui incendiu.

VoroneţVoroneţ

Mănăstirea VoroneţMănăstirea Voroneţ

• A fost construită in anul 1488 de către Ştefan cel Mare.

• Este cea mai cunoscută din ţara, dotorita frescelor exterioare cu culori foarte intense, cât si sutelor de figuri bine păstrate în zugrăveala de azur.

SuceviţaSuceviţaA fost construită în 1583 de Irimia, Simion si A fost construită în 1583 de Irimia, Simion si

Gheorghe Movilă. Este prima mănăstire Gheorghe Movilă. Este prima mănăstire

construită cu noile tendinţe arhitecturaleconstruită cu noile tendinţe arhitecturale..

Altarul Mănăstirii SuceviţaAltarul Mănăstirii Suceviţa

MMăănnăăstirea Moldovistirea Moldoviţţaa

• Prin grija Domnitorului Petru Rareş in anul 1532 a fost ridicata Mănăstirea Moldoviţa. O casa domnească, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcătuiesc vestitul ansamblu. Aparată de ziduri puternice cu o inaltime ce depaşeşte 6 metri, având grosimea de 1.20 metri, mănăstirea a căpătat în timp un uşor aspect de fortăreată, dar acest lucru nu răpeste din farmecul cu care este înzestrată Moldoviţa.

MoldoviţaMoldoviţa

MĂNĂSTIREA GOLIAMĂNĂSTIREA GOLIA

• Situata la limita de nord-est a Iasului medieval, Manastirea Golia apare ca o puternica fortareata medievala de aparare, cu ziduri si turnuri de incinta, cu porti mari din metal si lemn la intrarea sub turn si in biserica. Biserica "Inaltarea Domnului" este ctitorita de marele logofat Ioan Golia in sec. al XVI-lea. Denumirea de manastirea Golia apare pentru prima data intr-un act intarit de domnitorul Ieremia Movila, in anul 1606, cand lacasul bisericesc este inchinat manastirii Vatoped, din Sfantul Munte

MĂNĂSTIREA GOLIAMĂNĂSTIREA GOLIA

Mănăstirea NeamţMănăstirea Neamţ

• Este o creaţie moldovenească ridicată la sfârşitul sec. al XVI-lea,de către Petru I.1374-1391), fiind cea mai veche si cea mai importantă aşezare monastică din Moldova.

Mănăstirea Mănăstirea NeamţNeamţ

NeamţNeamţ

MMăănnăăstirea Agapiastirea Agapia

• Mănăstirea Agapia, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (8 noiembrie), este situată pe valea pâraului Agapia (Topolita), la poalele culmii Măgura, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, înconjurată de culmi montane îmbracate cu păduri seculare si împestriţata multicolor de numeroase grădiniţe cu flori si livezi.

• Biserica din incintă a fost construită din piatră şi caramidă, asemanatoare Bisericii "Trei Ierarhi" din Iaşi, cu turla pe naos, de către arhitectul Ionaşc (Enache) Ctisi, Constantinopolitanul (arhitect de curte al lui Vasile Lupu), cu cheltuiala Hatmanului Gavriil (fratele domnitorului Vasile Lupu si a sotiei sale, Liliana, in perioada anilor 1642-1644.

• Sfinţirea a avut loc la 12 septembrie 1647• Trei tablouri "reprezintă capodopera lui Grigorescu

la Agapia: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfântului Gheorghe de pe uşa altarului si Maica Domnului cu Iisus in braţe, tronând in nori, inconjurată de îngeri ..." (C. Matasa, 1929).

Mănăstirea Mănăstirea AgapiaAgapia

MMăănnăăstirea Vstirea Văăratecratec

•    Mănăstirea Văratec este situată intr-o mică depresiune de la poalele munţilor, adapostită de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaşeşte 460 m.

• In 1857, Mănăstirea Văratec "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de călugariţe, 12 moşii si un venit de 13.000 galbeni". (C. Matasa, 1929)

MMănăstirea Văratecănăstirea Văratec

Mănăstirea DurăuMănăstirea Durău

Mănăstirea HumorMănăstirea Humor

MĂNĂSTIRI DIN OLTENIA MĂNĂSTIRI DIN OLTENIA MĂNĂSTIREA BISTRIŢAMĂNĂSTIREA BISTRIŢA

Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.

Mănăstirea BistriţaMănăstirea Bistriţa

MĂNĂSTIREA TISMANAMĂNĂSTIREA TISMANA

• Istoria celei mai vechi mănăstiri din Ţara Românească - Tismana, ca şi viaţa ctitorului ei Cuviosul Nicodim, au intrat de mult în legendă. La faima de care s-a bucurat neîntrerupt mănăstirea a contribuit în mare parte şi farmecul aşezării sale. Tradiţia susţine chiar că frumuseţea împrejurimilor a fost hotărâtoare în alegerea locului şi că Nicodim a căutat timp îndelungat pe valea "râului cu apă vie" stânca Stârminei cu cascada sa. Într-adevăr, toate frumuseţile şi bogăţiile naturii par să se fi strâns aici: şiruri de culmi cu reliefuri capricioase, râuri bogate în păstrăvi, nuceturi şi livezi de castani care aveau să intre pe rând în domeniul mănăstiresc

Mănăstirea Tismana Mănăstirea Tismana

MĂNĂSTIREA VODIŢAMĂNĂSTIREA VODIŢA

• Manastirea Vodita a fost intemeiata in secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Varciorova, in apropierea frontierei dintre imperiul Austro-ungar si Tara Romaneasca. Manastirea a fost ridicata intre anii 1370 - 1372 de Sfantul Nicodim pe cheltuiala Voievodului Vladislav I.

• Sfantul Nicodim - intemeietorul acestui lacas este un calugar grec sau greco-sarb, venit in Tara Romaneasca pe la 1359, si care, dupa intemeierea acestei manastiri, cu sprijinul voievozilor Radu I si Dan I a intemeiat Manastirea Tismana (1377-1378).

MĂNĂSTIREA VODIŢAMĂNĂSTIREA VODIŢA

MĂNĂSTIREA FRĂSINEIMĂNĂSTIREA FRĂSINEI

• Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acresta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848.

MĂNĂSTIREA FRĂSINEIMĂNĂSTIREA FRĂSINEI

MĂNĂSTIREA GOVORAMĂNĂSTIREA GOVORA • Asezamantul monahal de la Govora se numara printre

cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.

MĂNĂSTIREA GOVORA MĂNĂSTIREA GOVORA

MĂNĂSTIREA HUREZIMĂNĂSTIREA HUREZI

• Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.

Mănăstirea Mănăstirea Hurezi Hurezi

MMănăstirea Coziaănăstirea Cozia

• Temelia mănăstiri a fost pusă de Mircea cel Bătrân între anii 1386 si 1388,într-o regiune unde creşteau nuci, numele locului in sine derivand de la termenul peceneg-cumanian ,,coz,, adică nuc, care a devenit Cozia, adică crângul cu nuci.

MMănăstirea Coziaănăstirea Cozia

MĂNĂSTIREA ARNOTAMĂNĂSTIREA ARNOTA

• Ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, cu hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, fiind situata la 37 km de Rm. Valcea, aproape de Manastirea Bistrita. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit manastirea aici deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in niste stufarisuri, fiind urmarit de turci.

MĂNĂSTIREA ARNOTAMĂNĂSTIREA ARNOTA

BISERICA DINTR-UN LEMNBISERICA DINTR-UN LEMN

• Este situată la 25km sud de oraşul Râmnicul Vâlcea.

• Cea mai veche mărturie despre apariţia mănăstirii vine din însemnările diaconului grec Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoţind Patriarhul Macarie al Antohiei, susţine că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului.Călugărul a auzit o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.

MĂNĂSTIRI ALTE ZONE ALE ŢĂRIIMĂNĂSTIRI ALTE ZONE ALE ŢĂRII

MĂNĂSTIREA -CURTEA DE ARGEŞMĂNĂSTIREA -CURTEA DE ARGEŞ• A fost construită de Neagoe Basarab

între anii 1512-1517.• LEGENDA

Legenda spune că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile acestei mănăstiri soţia, deoarece tot ceea ce se construia ziua se dărâma noaptea.Iar în locul unde a murit meşterul Manole a apărut un izvor, fântâna lui Manole(eroul mai multor legende populare).

Mănăstirea Curtea Mănăstirea Curtea de Argeşde Argeş

MĂNĂSTIREA SINAIAMĂNĂSTIREA SINAIA

• Manastirea Sinaia, supranumita si catedrala Bucegilor, este prima constructie din aria actualei statiuni, fiind ctitorita la sfarsitul secolului al XVII-lea de catre Spatarul Mihail Cantacuzino, dupa intoarcerea de la muntele Sinai. De aici i s-a tras si numele de Manastirea Sinaia, nume preluat apoi de localitate.

MĂNĂSTIREA SINAIAMĂNĂSTIREA SINAIA

MĂNĂSTIREA DEALU MĂNĂSTIREA DEALU

• Manastirea Dealu se numara printre cele mai remarcante edificii arhitectonice din tara noastra. Manastirea a fost ridicata de catre voievodul Radu cel Mare (1495-1508) si se afla situata in apropiere de Targoviste (vechea capitala a Tarii Romanesti) la nord-vest de oras, pe malul opus al vaii Ialomitei, la circa 4 km.

MĂNĂSTIREA DEALUMĂNĂSTIREA DEALU

MĂNĂSTIREA PEŞTERA MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREISFÂNTULUI APOSTOL ANDREI

• Despre Pestera Sfantului Andrei se stiu putine lucruri. Cert este ca ea a fost descoperita in 1918 de catre avocatul Jean Dinu, care, in urma unui vis, a ajuns in zona si a gasit-o intr-o avansata stare de degradare. Dupa ce a curatat-o de vegetatia care patrunsese pana inauntru, a construit si cateva chilii si in scurt timp s-au oprit aici si primii calugari. In 1943 pestera a fost sfintita de Episcopul Chesarie Paunescu.

MĂNĂSTIREA PEŞTERA MĂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREISFÂNTULUI APOSTOL ANDREI

MĂNĂSTIREA DERVENTMĂNĂSTIREA DERVENT

• Manastirea Dervent se afla la 133 de kilometri de Constanta, in satul Galita, comuna Ostrov. Nu se poate spune cand a fost infiintat primul asezamant monahal in aceasta zona, dar izvoarele istorice consemneaza aparitia Derventului in secolul al IX-lea, intemeiata de calugari autohtoni, apartinand de eparhia Tomisului si Durostorumului.

MMĂNĂSTIREA DERVENT ĂNĂSTIREA DERVENT

MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUSMĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS

• Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire.

MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANUMĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU