Upload
vlad-tarko
View
950
Download
6
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Prezentarea tinuta de Gabriel Mihalache la workshop-ul CADI din 21 dec 2007, www.cadi.ro/workshop
Citation preview
O SCURTĂ ISTORIE ECONOMICĂ A
OMENIRII, 10.000 Î.E.N. – 2100 E.N.
1
SUMAR
Venit, inegalitate de venit şi bunăstare
Date: Comparaţii internaţionale şi intertemporale
Lumea după al Doilea Război Mondial: PWT, WB, Acemoglu
Lumea înaintea revoluţiei industriale: Maddison, Lucas
Teorie
Ipoteza malthusiană într-o economie competitivă
Tranziţie demografică (Becker, Simon)
Analiză neoclasică:preferinţe, înzestrare, tehnologie, instituţii
Cercetare şi capital uman, efecte externe (Lucas, Romer)
Geografie (Diamond, Sachs)
Cultură (Clark, Weber, Barro)
Instituţii (Acemoglu, Lucas)
Concluzii 2
ECONOMIA MONDIALĂ DUPĂ CEL DE-
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Creştere susţinută, convergenţă şi divergenţă3
VENITUL CONTEAZĂ!
VENIT ŞI MORTALITATEA INFANTILĂ.
4
VENITUL CONTEAZĂ!
VENIT ŞI SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE.
5
VENITUL CONTEAZĂ!
VENIT ŞI CONSUM.
6
O ECONOMIE DEZVOLTATĂ: SUA, PNB/CAPITA, PPP DOLARI 2000.
7
VENIT PER CAPITA: 1960, 1980 ŞI 2000
8
TRANSFORMARE LOGARITMICĂ
9
LOG VENIT PER CAPITA: 1960, 1980 ŞI 2000
10
...ŞI PONDERAT CU POPULAŢIA
11
ESTE INEGALITATEA CONSTANTĂ ÎN TIMP?
DIFERENTELE MARI...
12
... VIN DIN DIFERENŢELE SUSTINUTE ALE
RATELOR DE CREŞTERE (SAU DESCREŞTERE!)
13
CONVERGENŢĂ?
POATE.
14
CONVERGENŢĂ?
ŢĂRILE OECD MAI SĂRACE CRESC MAI REPEDE.
15
CONVERGENŢĂ? ÎN GENERAL, NU.
DOAR CONVERGENŢĂ CONDIŢIONATĂ.
16
ECONOMIA MONDIALĂ ÎNAINTEA
REVOLUŢIEI INDUSTRIALE
17 Subzistenţă şi stagnare
POPULAŢIE ŞI VENIT, MADDISON
18
POPULAŢIE ÎN ŢĂRI, MADDISON
19
POPULAŢIE ÎN ŢĂRI, STUDII (MILIOANE)
20
An Sumar Biraben Durand Haub McEvedy Thomlinson UN, 1993 UN, 1999
Minim Maxim Minim Maxim Şi Jones Minim Maxim Minim Maxim
-10000 1 10 4 1 10
-8000 5 5
-6500 5 10 5 10
-5000 5 20 5 5 20
-4000 7 7
-3000 14 14
-2000 27 27
-1000 50 50
-500 100 100
-400 162 162
-200 150 231 231 150
1 170 400 255 270 330 300 170 200 200 400 300
200 190 256 256 190
400 190 206 206 190
500 190 206 206 190
600 200 206 206 200
700 207 210 207 210
800 220 224 224 220
900 226 240 226 240
1000 254 345 254 275 345 265 310
1100 301 320 301 320
1200 360 450 400 450 360
1250 400 416 416 400
1300 360 432 432 360 400
1340 443 443
1400 350 374 374 350
1500 425 540 460 440 540 425 500
1600 545 579 579 545
1650 470 545 500 545 500 470 545
1700 600 679 679 610 600
1750 629 961 770 735 805 795 720 700 629 961 790
1800 813 1125 954 900 900 813 1125 980
1850 1128 1402 1241 1265 1200 1200 1128 1402 1260
1900 1550 1762 1633 1650 1710 1656 1625 1600 1550 1762 1650
1910 1750 1750
1920 1860 1860
1930 2070 2070
1940 2300 2300
1950 2400 2557 2527 2516 2500 2400 2486 2520
COMPARAŢIE / “STYLIZED FACTS”
Era Malthusiană
(Ante-1850)
Era Soloviană
(Post-1850)
Populaţia Creşte în funcţie de
creşterea venitului (ipoteza
malthusiană).
Binecuvântări paradoxale:
ciuma, război, etc.
Creştere constantă, x%/an,
în mare independentă de
venit. Alţi factori domină.
O inovaţie tehnologică care
creşte nivelul producţiei
duce la...
... creşterea populaţiei şi
întoarcerea pe termen lung
a venitului per capita la
nivelul de subzistenţă.
... creşterea salariului real şi
a venitului per capita. (Rata
dobânzii pentru investiţiile în
capitalul fix nu are trend.)
Înzestrarea cu capital uman
şi tehnic
Scăzută. Procese
tehnologice intensive în
muncă necalificată.
Investiţii susţinute, raport
K/Y constant, ponderea
salariilor în venituri
aproximativ constantă.
(60% US)
Venit per capita Fluctuează în jurul nivelului
de subzinstenţă.
Creşte cu aproximativ 2.5-
3% pe an, în termeni reali,
în medie.21
TEORIE
Capcana malthusiană şi
mecanismele creşterii economice
22
PR
OD
UC
ŢIA
ÎNL
UM
EA
MA
LT
HU
SIA
NĂ
1. O creştere a
eficienţei (o
inovaţie în
tehnologia de
productie)...
2. Duce la o creşte
a producţie...
3. Care stimulează
creşterea
populaţiei, în
ipoteza
malthusiană...
4. Ceea ce face
ca, pe termen
lung, venitul per
capita să se
întoarcă la
nivelul său de
echilibru, nivelul
de subzistenţă.
23
ÎNR
EL
UA
RE: O
PIA
ŢĂ
CO
MP
ET
ITIV
ĂA
MU
NC
II
1. Plecând cu un
echilibru cerere-
ofertă pe o piaţă
competitivă
(cererea de
muncă e dată de
produsul marginal
al muncii), cu
ofertă de muncă
inelastică pe
termen lung...
2. Un şoc tehnologic
creşte produsul
marginal al
muncii, care duce
salariul peste
nivelul de
subzistenţă...
3. Ceea ce
stimulează
creşterea
populaţiei...
4. Până când venitul
per capita/salariul
revine la nivelul
de subzistenţă.
24
MODELUL MALTHUSIAN, CONCLUZII
Ipoteza principală şi esenţială: rata de creştere a pupolaţiei este funcţie crescătoare de creşterea venitului.
Bunăstarea creşte pe termen scurt, temporar!, în urma unei inovaţii în productivitate/tehnologie sau în urma unei scăderi a populaţiei.
Pe termen lung, venitul per capita e constant, în vecinătatea nivelului de subzistenţă.
Ce ne dorim pentru o economie în “capcana malthusiană”? 1) Să iasă din “capcană”; sau 2) Războaie, boli, nespalare. (Clark?) 25
TEORIE
Demografie, numărul optim de copii26
DEMOGRAFIE (BECKER)
27
Pentru un venit (permanent) constant, o gospodărie alege de-a lungul unui “trade-off”...
Fie mai mulţi copii, investind mai puţin în fiecare (mai puţină şcoală/capital uman)...
Fie mai puţini copii, mai bine educaţi, hrăniţi, etc.
DEMOGRAFIE, DETERMINANŢI
Preferinţele gospodăriei/“capului gospodăriei”.
Veniturile generate de capitalul uman, e capitalul
uman o investiţie bună? Cât? Cei 7 ani de acasă?
12 clase? Post-doc? “On ză margin”, întârzii încă
1 an intrarea în piaţa muncii? Costuri şi beneficii.
Costul de oportunitate al educaţiei sunt anii de
muncă salariată pierdută, costurile impuse
gospodăriei, etc.
Rata de depreciere a capitalului uman şi speranţa
de viaţă. (Câţi ani am beneficii în urma educaţiei?)28
DEMOGRAFIE, CONCLUZII
Tranziţia demografică începe dacă acumularea de
capital uman merită.
Înainte de 1800 nu merita? Pentru majoritatea
covârşitoare nu. De ce?!
Randamentul investiţiei în capitalul uman prea mic
pentru a justifica întârzierea intrării pe piaţa
muncii. (Sau nu există pieţe financiare pe care să
finanţezi investiţia.)
De ce?! De ce?! De ce?!
Noroc, geografie, cultură, instituţii.29
TEORIE
Determinarea veniturilor în teoria neoclasică30
CE DETERMINĂ VALOAREA NETĂ, PREZENTĂ A
CAPITALULUI UMAN? AVEM NEVOIE DE O TEORIE:
ECHILIBRU GENERAL, STOHASTIC, DINAMIC
Traiectoriile tuturor
variabilelor de interes în economie (preţuri, cantităţi)
Preferinţe
TehnologieÎnzestrarea
iniţială
Instituţii
31
D.S.G.E.: PREFERINŢE
Oferta de muncă: Mai multă muncă şi consum vs.
mai mult timp liber şi mai puţin consum.
Consum mai mare acum şi mai mic mâine vs.
consum mai mic acum şi mai mare mâine, toate
lucrurile luate în calcul (preferinţă de timp).
Mai mult risc şi randament mai mare vs. mai puţin
risc şi randament mai mic.
32
D.S.G.E.: TEHNOLOGIE
“CARTEA CU REŢETE”
33Producţie = Venit
Productivitate multifactoriala
Muncă
Capital
D.S.G.E.: ÎNZESTRAREA INIŢIALĂ
Pământ.
Stocul de capital la începutul perioadei.
Timp. (i.e. care poate fi muncit).
“Reţetele” la începutul perioadei (stocul de
cunoştiinţe productive).
34
D.S.G.E.: INSTITUŢII
Pieţe competitive?
Concurenţă monopolistică?
Reglementare şi fiscalitate.
“Cutume” & reguli.
Beyond neoclassic theory?
35
CAUZE FUNDAMENTALE VERSUS MECANISME
ALE CREŞTERII ECONOMICE
O producţie mai mare rezultată din creşterea
stocului de capital este “creştere economică”, nu o
cauză.
Dacă diferenţe in stocul de capital, tehnologie sau
ore muncite sunt responsabile pentru diferenţe de
ordin de magnitudine (ex: X 20) atunci de ce
societăţile sărace nu investesc mai mult, nu
cercetează mai mult sau nu muncesc mai mult?
Creşterea economică vine prin muncă, capital şi
productivitate dar e cauzată de altceva. De ce?36
TEORIE
Cauzele fundamentale ale veniturilor reale pe termen
lung şi a diferenţelor dintre ţări. Ipoteze diverse...
37
CUM INFLUENŢEAZĂ FACTORII DISCUTAŢI
TRAIECTORIA ECONOMIEI, D.P.D.V. TEORETIC?
38
Noroc
Geografie
Cultură
Instituţii
Toţi
Înzestrarea iniţială,
tehnologie
Preferinţe
Instituţii
Categorie de ipoteze Factor exogen în D.S.G.E.
“GROWTH ACCOUNTING”
Robert Solow, “A Contribution to the Theory of Economic Growth”, 1956, analizează contribuţia creşterii stocului de capital, a ofertei de muncă şi a productivităţii la creşterea venitului per capita.
Elementul determinant, de departe, este “total factor productivity” sau “multifactor productivity” sau “productivitate” sau “tehnologie”: factorul rezidual de eficienţă.
Dacă teleportezi 50 de oameni şi $1.000.000 în U.K. produci mai mult decât în Egipt. Contează unde folosesc resursele şi cum. Contribuţia specifică a TFP.
Rezultatul e sensibil la modul în care introducem calitateamuncii şi a capitalului în analiză.
Pentru a explica creşterea susţinută, trebuie să explicăm TFP.39
NOROC
40
Economii cu echilibre multiple sau comportament haotic: sensibilitate mare la parametrii şi condiţii iniţiale.
Diferenţe mici în (mulţi) factor mici duc la diferenţe mari între traiectoriile unor ţări altfel identice.
Implică un grad intrinsec de incertitudine şi un grad ridicat de rigiditate instituţională.
Eu
investesc
Eu nu
investesc
Ceilalţi
investesc
Ceilalţi nu
investesc
Un eşec de coordonare simplist
Plauzibilitate empirică?
Absenţa soluţiilor
instituţionale.
GEOGRAFIE: CORELAŢIA CU LATITUDINEA
41
CORELAŢIE ŞI CAUZALITATE
Dacă două variabile, A şi B, sunt corelate, atunci:
A cauzează B; sau
B cauzează A; sau
C cauzează A şi B; sau
E doar o întamplare (improbabil dar posibil).
Pentru a stabili cauzalitate ai nevoie de un
experiment controlat sau de un “experiment
natural”.
42
GEOGRAFIE: JARED DIAMOND
GUNS, GERMS AND STEEL (1997)
4 factori, “cuantificabili dincolo de orice dispută”:
1. Diferenţe în plante şi animale care pot fi domesticite;
2. Orientarea axei continentului facilitează sau nu agricultura?;
3. Transferul de cunoştiinţe între continente;
4. Efecte de scală în populaţie.
Cum rămâne cu caracterul subit al ieşirii din capcana malthusiană? 43
CULTURĂ: GREGORY CLARK
A FAREWELL TO ALMS (2007)
Alţi oameni! “Survival of the richest.”
Examinează testamente din U.K., 1250-1800. Bogaţiilor le supravieţuiesc mai mulţi copii (uneori de două ori mai mulţi). Totuşi există “downward social mobility” într-o capcană malthusiană.Suntem cu toţii urmaşii bogaţilor din Evul Mediu?
Ce contează? “Virtuţi burgheze”! Chibzuinţă, agresivitate scăzută, prudenţă.
Dovezi suplimentare sub forma ratelor dobânzilor în istorie. Rate reale ale dobânzii de 30% în oraşele antice (Mesopotamia). 3-4% azi. Oameni mai răbdători, care investesc, inclusiv în capitalul uman şi cercetare.
Totuşi... Brusc sau în timp? Evoluţie între generaţii?44
CULTURĂ: BARRO ŞI MCCLEARY
RELIGION AND ECONOMIC GROWTH (2003)
“We find that economic growth responds positively to the extent of religious beliefs, notably those in hell and heaven, but negatively to church attendance. That is, growth depends on the extent of believing relative to belonging. These results accord with a perspective in which religious beliefs influence individual traits that enhance economic performance.
The beliefs are, in turn, the principal output of the religion sector, and church attendance measures the inputs to this sector. Hence, for given beliefs, more church attendance signifies more resources used up by the religion sector.
“ 45
TEHNOLOGIE ŞI INSTITUŢII: ROBERT LUCAS
EXTERNALITĂŢI ÎN OFERTA DE MUNCĂ
Divergenţa beneficiului privat faţă de cel public din acumularea capitalului uman: capitalul uman mă face mai productiv, dar poate şi pe ceilalţi. Dacă efectul extern e internalizat (meseriile care au efecte externe sunt platite mai bine), mai mulţi indivizi vor alege acumularea capitalului uman.
Oraşele în rolul de concentratoare de efecte externe. Efecte negative şi pozitive, un rol potenţial mare pentru politica publică.
“Learning-by-Doing”, capitalul uman se acumulează în activitate, eventual în activităţi iniţial neprofitabile. 46
LUCAS: EFECTE EXTERNE, URBANIZARE
47
TEHNOLOGIE ŞI INSTITUŢII: PAUL ROMER
EXTERNALITĂŢI ÎN CERCETARE
Divergenţa beneficiului privat faţă de cel public în cercetare: inovaţii cercetate costisitor por fi imitate de concurenţă. Cunoaşterea e un bun “non-rival”, adică poate fi folosit de toţi fără să se consume.
Romer sugerează:
Subvenţionează cercetarea, cel puţin la nivelul cunoştiinţelor generale şi fundamentale (subvenţionează mediul academic);
Susţine instituţia patentelor (drepturi de monopol) care permite recuperarea investiţiei (lasă firmele private să-şi patenteze procesele de producţie specifice).
Multe inovaţii nu sunt stinţifice, ex: capacul de la Cola la McDonalds. 48
INSTITUŢII: ACEMOGLU, NORTH, ETC.
DREPTURI DE PROPRIETATE
49
INSTITUŢII: PRESCOTT ŞI PARENTE
BARRIERS TO RICHES (2000)
“Market power” şi “Industry insiders”: Dacă
proprietarii unui factor de producţie sunt organizaţi
(prin mijloace politice) pot bloca adoptarea de
tehnologii mai puţin intensive în factorul lor de
producţie sau nivelul de activitate, ex: războaie de
ţesut per operator în India şi U.K.
Aparteneţa la un “free trade club” permite unei
economii să producă la scala de producţie eficientă.
50
TEHNOLOGIE: SCHUMPETER, AGHION ŞI HOWITT
“CREATIVE DESTRUCTION”
O generaţie mai nouă dintr-un utilaj reduce veniturile generaţiei mai vechi.
Randamentul investiţiilor vechi depinde de investiţiile noi.
Cazul paradoxal al inovaţiei excesive: treci prea repede prin generaţii de tehnologii, cheltuieşti prea mult cu cercetarea.
Creşterea economică (şi evoluţia pe termen scurt de asemenea!) nu e netedă şi previzibilă.
Teoria explică “cantitatea optimă de cercetare” însă nu şi “decolarea” economiilor europene după 1850.
51
INSTITUŢII: ACEMOGLU, JOHNSON ŞI ROBINSON
THE COLONIAL ORIGINS OF COMPARATIVE DEVELOPMENT
(2001)
Colonialismul ca “experiment natura”: geografie constantă.
Instituţii! De la “extraction states” (Congoul belgian) la “mini-Europe” (Canada, NZ, US, AU), în funcţie de rata de mortalitate coloniştilor.
Unde aşezări de tip european şi imigrarea erau nefezabile, politici de “extracţie” au fost implementate.
Ipoteză: Performanţa contemporana e determinată de instituţiile contemporane care sunt, la rândul lor, influenţate de instituţiile din era colonială.
Chiţibuşeală: Dar dacă există un factor ascund care determină şi mortalitatea coloniştilor şi performanţa economic? 52
INSTITUŢII: COREEA
UN “EXPERIMENT NATURAL”
53
CONCLUZII
Avem o imagine clara pentru 10.000 î.e.n. – 1850.
Există multe ipoteze referitoare la “decolarea” din secolul 19, între a căror predicţi nu putem mereu distinge prin metode econometrice.
Acumularea de capital (tehnic şi uman) şi cercetarea sunt mecanismele prin care nivelul de trai creşte, însă nu şi caute fundamentale.
Un mix de factori: noroc, geografie, cultură, instituţii. Care e dominant? Răspunsul e important pentru ţările care nu se dezvoltă acum.
54