A R M O N I A

H E R M E T I C Ă

A C O S M O S U L U I

G a b r i e l K e l e m e n

A R M O N I A

H E R M E T I C ĂA C O S M O S U L U I

G a b r i e l K e l e m e n

4 KLM Codex

KLM Codex 5

Structură:

Lucrare de sinteză ce coroborează imagini desenate, în număr de 511, elaborate pe parcursul a 12 ani. Structurată de-a lungul a cinci părți distincte, având un caracter universal, ilustrând de la simplu la complex metamorfozele indisolubile ce au ca și fundament arhetipal unitatea comuniunii morfodina-mice dintre sferă și spirală, dintre sferă și vortex, văzute ca și principiu generativ prim din care emerge ierarhic și progresiv întregul polimorfism natural/artificial regăsit pe scara dimensională de la macro la mezo și microcosmos.

I. Prima parte are un caracter predominant cosmogonic bazat în principiu pe Geneză. II. Partea a doua de referă la cosmos urmărind manifestarea principiul sferă-vortex de la mare la

mic de la cele mai simple forme de viață la om. III. Partea a treia arată interconexiunile dintre undele staționare/undele statice, realizate pe cale

empirică prin experimente în fluide, se arată coincidența dintre natură și modelele experimentale cul-minând cu generarea chipului uman.

VI. Algoritmii naturali-atrificiali, operații cu caracter cibernetic. Modele computaționale bazate pe structura ierarhizată a sferelor-spiralelor-vortexurilor și meandrelor.

V. Sunt ilustrate fotografii arătând legătura directă dintre principiul sferă-vortex și datele experi-mentale, urmărindu-se coincidențele simbolice după cum urmează:

Meandre de difuzie - cristalizare - celulele convective - interferențe - unde chimice - unde stațio-nare, surprinzând astfel unitatea în diversitate.

6 KLM Codex

KLM Codex 7

Introducere:

UniversalitateaArhetipuluiSferă-Vortex Cod natură semn limbaj

Urmărind întreaga expunere postulăm ca expicitate clar filiaţiile originii diversităţii morfologiilor naturale, artificiale, ca expresie manifestă, având în subsidiar elementaritatea arhetipală a dualităţii prin-cipiului sferă-spirală complementaritate dinamică din a cărui simbioză indisolubilă se nasc dispar şi, mai apoi, renasc totalitatea diversităţilor formale volumetrice.

Astfel geometriile dinamice poligonale ori poliedrale alternează ritmic între antipozii geometrici complementari fiind, în fapt, ipostaze ale aceleiaşi unde staţionare, inducţia prin aport vibraţional a os-cilaţiei staţionare periodice la nivelul materiei pulverulente ori fluidă se instiuie ca sediu al devenirilor reale palpabile indubitabil şi, totodată, elegant, suprapunînd deopotrivă empirismul experimental cu es-tetica devenirilor geometrice, toate sub corola inefabilă a armoniilor cinetice iscate la confluenţa diafană dintre experiment şi creativitatea artistică.

Mai apoi elucidarea structurilor semantice desprinse din urmărirea cronologică a devenirilor formei naturale şi elaborarea unui construct conceptual ierarhizat, ce pune în relaţie cronologiile apariţiei şi devenirii formei, întrunind laolaltă creşterile agregatelor sferice ce devin poliedral-spirale, pe măsura creşterii numărului de elemente şi, în fine, raportate acestui alfabet al devenirii formei ce condensează laolaltă triunviratul sferă-spirală-undă staţionară, cu neliniaritatea aleatorie haosului.

Spre exemplu urmărind succesiunile dezvoltărilor biologice de la nivelul devenirilor vegetale vom deduce lanţul cauzal ca naraţie morfo-lingvistică.

Dezvoltarea succesivă a creşterilor naturale, ca sucesiune cauzală, presupune un limbaj. Dacă con-siderăm SEMN un stadiu ce precede alt stadiu, diferit termenului anterior, iar stadiul următor devine semn pentru etapa următoare (prin semn se înţelege o pictogramă naturală ce premerge o altă formă, diferită de cea inițial, şi care devine la rândul său precursoare, respectiv, semn al stadiului următor). Spre exemplu din sămânţă SEMN se deduce planta, iar din mugure SEMN se deduce frunza, tot astfel din mugurele floral semn se deduce floarea SEMN, iar floarea SEMN reprezintă precursoarea fructului, pattern la rândul său pentru sămânţă.

Iată o frază naturală ciclică, compusă din succesive deduceri cauzale, deci o propoziţie logică în semne naturale devenită frază, pattern vizual.

Dacă considerăm ciclurile dezvoltărilor biologice de la sămânţă, respectiv ou, în cazul regnurilor

8 KLM Codex

vegetal-animal deduse ca manifestarea macroscopică a codului genetic, atunci având în subsidiar aportul unui cod alcătuit din litere-cuvinte-propoziţii (proteine) – fraze – paragrafe –capitole (organe) - organis-mul devine prin analogie corespondentul unei CĂRŢI. Aceste automate biologice ciclice autoscrise pe baza codului genetic, suprapuse nodal, interacţionând reciproc la nivelul ciclurilor trofice, neputând exista în afara lor, nu reprezintă doar o sumă de patternuri naturale ci, mai mult decât atât, reprezintă de fapt o vastă bibliotecă naturală compusă din totalitatea speciilor, organismelor CĂRŢI conţinute. În consecinţă fiecare pattern aparţinând lumii vii reprezintă un semn din alfabetul divin al MATRIXULUI vieţii terestre create etapizat prin logos-iubire. Cunoaşterea doar prin aportul raţiune-intuiţie este astfel insuficientă, cheia pătrunderii o constituie fără doar şi poate tripla concordanţă dintre raţiune-intu-iţie-iubire, toate aflate sub aus-piciile legilor armoniei morale, spirituale, decurse din însuşirea şi aplicar-ea decalogului. Jocul transformărilor la nivelul lumii nevii se reduce, în final, la transformarea reciprocă dintre parte şi întreg manifestate dinamic prin fuziune-fisiune urmărite pe larg în prima parte a lucrării, dualitatea principiului sferă-spirală rămânând oarecum constantă pe parcursul întregului palier dimen-sional de la macrocosmos până în nanodimensionalitatea ambiguităţilor cuantice ale microcosmosului.

Conlucrând armonic acest cuplu indisolubil morfodinamic străbate ivindu-se permanent, com-plementaritatea interşanjabilă de tip yin-yang, dualitate antagonică ori armonică, constructivă ori di-structivă, sursa generatoare a spargerii lui unu în multiplu şi al coagulărilor structurante geometric a multiplului haotic în ordinea poliedrală. Redus la esenţa acest cuplu armonic constituie matricea arheti-pală elementară din care, la toate nivelele scării dimensionale aparţinând octavei morfologice, apare ca manifestare cuprinsă între macro şi microcosmos.

Principiul sferă spirală străbate dinspre mineral prin organic în lumea viului unde contopirea indisolubilă dintre logos şi materie apare evident patronată astfel de algoritmii naturali ai limbajelor codărilor genetice a căror submultiplii armonici îl reprezintă activitatea cerebrală răspunzătoare de co-municare adaptare. Iată cum paseismul traseelor arhetipurilor sferă spirală devin, străbătând dinspre dezordinea pre cosmică prin metamorfozări reciproce duale, sediu al inserări limbajului ce operează prin excelenţă cu convenţionalităţi legiferate în subsidiar de algoritmi computaţionali simbolici. Comu-niunea tripartită dintre sferă, spirală și limbaj implică un salt conceptual ce clarifică relaţiile ierarhiilor formei ca devenire, dinspre sferă prin spirală spre şi în simbol, legătura exemplificată sistematic pe par-cursul demersului narativ conceptual ce clarifică sistematizând originea, esenţa şi ierarhia diversităţii formei la nivelul lumii minerale, biologice cât şi pe palierul artefactului de origine umană, bazat pe pârghiile gândiri simbolice.

KLM Codex 9

Cuprins:

Prefață

Introducere

Partea I – COSMOGONIE - Hermenutica Genezei

Partea II – COSMOLOGIE - Principiul sferă-vortex la nivel macro-micro-mezocosmic

Partea III – Geometria Fluidelor

Partea IV – Codul Sferă-Vortex și originea formei

Partea V – Morfodinamica fenomenelor fizico-chimice

1. Procese de difuzie, concentric radiale, meandre

2. Celule de convecție

3. Cristalizarea

4. Reacții chimice periodice

5. Unde staționare

6. Unde statice cu aspect biomorf

10 KLM Codex

KLM Codex 11

Partea I. COSMOGONIE

Hermeneutica Genezei

O abordare științifică,estetică și simbolicăasupra cosmosului

Planșele: 1-139

Introducere:În prima parte se urmărește cronologia Genezei, începând cu nașterea luminii albe sub forma

sferei primordiale, din care derivă culorile primare: albastru, galben, roșu. Este urmărit ca-racterul dual, concentric-radial, cât și cel vorticial ca liant ce unifică și mediază între cele două ipostaze indisol-ubil contopite, continuu-discontinuu.

Mai apoi se trece de la lumină la formă, urmărind etapele nașterii punctului, planului și dreptei imateriale bidirecționale, ca arhetip geometric al simetriilor biomorfe din lumea viului, bazat pe modelul ternar al interacțiunii dintre cele trei sfere deformabile primordiale, văzute ca și arhetip morfologic, ce se regăsește la nivelul întregii biodiversități.

Urmează ilustrarea în detaliu a Punctului-Planului-Liniei imateriale, inserate geometriei vi-ului, în speță la nivelul regnului vegetal cu trimiteri spre hermeneutica pomului cunoașterii, fructului interzis, situat în centrul grădinii Edenului.

Demersul se continuă cu partea despre meandra inteligenței, linia sinusoidă ce devine astfel me-andrică cu trimiteri conexe spre simbolismul șarpelui cât și spre cuplul adamic primordial. Este urmărit arhetipul meandrei în embriogeneza vegetal-animală fiind redate similitudinile.

Ultima parte analizează granița fragilă dintre viu și neviu, la nivelul sferei celulei ou, văzută ca și unitate de bază a viului ce întrunește concomitent principiul sferă-vortex ca și arhetip genera-tiv ances-tral.

A. Planșele 1 la 11Lumina. Culoarea. ÎntunericulSfera de lumină albă și apariția culorilor spectrale Albastru-Gablen-Roșu.

Notă:Ilustrațiile au un caracter predominant științific.B. Planșele 12 la 20 Triada sferelor primordiale și geometria naturii

12 KLM Codex

Trei sfere primordiale prin a căror tangență și deformare se nasc:

Punctul imaterial, planul circular imaterial, linia dreaptă imaterială, cu origine în punctul bidi-recțional (punct din care dreapta imaterială crește simultan în direcție diametral opusă, înspre soare, lumina având un caracter antigravitațional cât și înspre întuneric, spre centrul Pământului, caracter gra-vitațional, ce devine origine a liniei drepte imateriale. Sunt ilustrate conexiunile punctului-planului și liniei de creștere (bidirecționale) imateriale, cu regnul vegetal și animal la nivelul morfogenezei liniei mediane (axa de simetrie) în cazul etapelor dezvoltării seminței și embrionului.

Notă:Ilustrațiile au un caracter predominant științific

C. Planșele 12 la 42Punctul-Planul-Linia imateriale, inserate geometriei viuluiExemplifică secvențial plierile și invaginările planului, respectiv ale liniei imateriale ce acționează

dinspre exterior, fiind capturate în interiorul corpului vegetal al seminței-lujerului-florii cât și a fruc-tu-lui, exemplificând pe de o parte de la simplu la complex creșterea vegetală, urmărind pe de altă parte, concomitent componenta simbolică și enigmatică a fructului interzis în speță simbolizat ca măr, făcând trimitere la hermeneutica pomului cunoașterii situat în centrul grădinii Edenului.

Notă: Ilustrațiile au un caracter dual, științific în sensul botanic al fiziologiei plantei ca și proces morfo-

di-namic, cât și simbolic în relație cu misterele originii cunoașterii.

D. Planșele 43 la 54Meandra inteligențeiImagini cu caracter alegoric ce ilustrează ispita în sens biblic prin intermediul seducției implaca-

bile a luminii cunoașterii, situată ambivalent între polaritatea malefică nocturnă a înțelepciunii bufniței cât și în sens diurn htonian, prin șarpe, ce emerge insidios din fructul interzis sub forma a trei flori tri-colore respectiv galben-roșu-albastru ce trimit spre metafora luminii crepusculare a rațiunii.

Omul adamic în conexiune cu ciclul trofic al biosferei se înfruptă din rodul copacului interzis. Sunt redate procesele incipiente ale producerii meandrelor intestinale de la nivelul abdomenului con-co-mitent și oarecum simetric cu procesul de girificare a encefalului în relație simbolică cu meandrele serpentiforme ale șarpelui ca emblemă duală a înțelepciunii și otrăvirii mortale.

Notă: Ilustrațiile au un caracter pur simbolic, ca metafore vizuale cu caracter ipotetic, inspirate pre-

domi-nant din mistica biblică (Geneza).

E. Planșele 55 la 67Ciclul apei, meandre și vortexuriSunt ilustrate sub formă de peisaj, având situate pe axa mediană cerul și Pământul întretăiat de

linia orizontului. Este analizat simbolic și reologic arhetipul râului ce emerge din grădina Edenului, iz-vorând din muntele sacru triunghiular, ce curge șerpuit, formând meandre ritmice care se varsă sub forma deltei, contopindu-se în incomensurabilele ape ale mării. Simboluri coincidente între triunghiul muntelui sacru și geometria deltei de revărsare fluvială, interconectate de șarpele de apă curgătoare ce pornește din amonte-triunghi, curge meandric, sfârșind în delta-triunghi. Sunt urmări-te detalii legate de curgerea laminară riverană ce formează vortexuri în două benzi omoloage, simi-lare și coinciden-te morfodinamic centurilor curenților atmosferici ecuatoriali planetari ori solari în genere. Se remarcă formarea lacurilor potcoavă, un fel de proto-embrioni arhetipali, ce se des-prind din matca serpentini-formă a albiei riverane, specifici curgerii meandrice a cursurilor de apă.

Notă: Ilustrațiile au un caracter dual, științific în sensul reologiei fluviale, urmărind dinamica vortex-

urilor duble în mișcarea ritmată sinusoidală a meandrelor, cât și în plan simbolic, interconectând sim-bo-listica grădinii Edenului-munte sacru-triunghi cu șarpele cu solzi de argint ca apă a fluviului, al cărui cap în formă de deltă mușcă din mare, iar astfel meandra serpentină leagă două triunghiuri, unul de lumină, iar altul de apă.

KLM Codex 13

F. Planșele 68 la 103Arhetipul meandrei în regnul mineral, vegetal și animalAnaliza se extinde de la observarea meandrelor de curgere la procesele biologice cu aspect me-an-

dric ce sunt urmărite secvențial în procesul embriogenezei vegetale, dar mai ales animale, ur-mărindu-se analogiile.

În paralel sunt analizate științific datele experimentale desprinse din procesul difuziei meandrice în lichide vâscoase, fiind urmărite coincidențele morfodinamice tripartite cu meandrele:

1. difuzia meandrică, 2. reologia meandrică, 3. procesele de girificare a diferitelor organe, de la embrion la făt, ilustrând similitudinile arheti-

pale în cazul formării intestinului, plămânilor, encefalului, rinichilor, ca procese de coagulare proteică în matrice de tip meandric.

De asemenea sunt propuse modele computaționale ce sintetizează procesul meandric de pliere, ilustrând prin șiruri de sfere tangente etapele secvențiale.

Notă:Ilustrațiile au un caracter științific, bazate pe embriologia animală, pe dinamica fluidelor, cât și pe

datele empirice observate în experiment având ca obiect difuzia meandrică/ reaction of diffusion (ter-men acreditat în comunitatea științifică).

G. Planșele 104 la 138Granița dintre viu și neviu în sfera celuleiSe continuă extinderea analogiilor urmărind de la micro la macrodimensional formarea organelor

interne. La nivel de organite celulare este analizată în speță mitocondria, cu exemplificarea succesivă a

plierilor meandrice ca proces de amplificare energetică, luminică, corelată cu vortexurile micromo-toar-elor biochimice levo-dextrogire, antrenate de fluxul variabil al ionilor de hidrogen de la nivelul cristelor mitocondriale.

Este analizat aparatul Golgi, ca generator de vacuole sferice, celula ca structură de sfere con-cen-trice, animată de vortexuri complexe de tip biochimic, celula văzută ca sediu dual al unității viului cu neviul, în sensul teoriei biostructurii elaborate de E. Macovschi, întrunind deopotrivă triumviratul indisolubil materie-informație-viață în conexiune arhetipală și simbolică ternară, sferă-meandră-vortex.

Notă:Ilustrațiile au un caracter științific, bazat pe histologie și embriologia animală.

14 KLM Codex

Haosul policromP1

KLM Codex 15

Imaginea pune în relație cele trei conuri cromatice Albastru-Galben-Roșu, derivate din lumina albă, cu trei sfere concentrice policrome, urmărind relația dintre geometria corpurilor de rotație și progresia crescătoare/descrescătoare, a culorilor spectrale. Scala sinusoidă a frecvențelor ilustrează trecerea de la alb prin spectrul cromatic la negru, ilus-trând ca detaliu vortexul cromatic al contraluminii. În partea de jos a planșei este redată succesiunea de la axa albă prin cei trei cilindrii concentrici ce se aplatizează în discul ecuatorial orizontal negru.

P2

16 KLM Codex

Imaginea pune în relație cele trei conuri cromatice Albastru-Galben-Roșu, derivate din lumina albă, cu trei sfere concentrice policrome, urmărind relația dintre geometria corpurilor de rotație și progresia crescătoare/descrescătoare, a culorilor spectrale. Scala sinusoidă a frecvențelor ilustrează trecerea de la alb prin spectrul cromatic la negru, ilustrând ca detaliu vortexul cromatic al contraluminii… În partea de jos a planșei este redată succesiunea de la axa albă prin cei trei cilindrii concentrici ce se aplatizează în discul ecuatorial orizontal negru.

P3

KLM Codex 17

Sunt redate succesiv cele 4+1 sfere concentrice dispuse axial pe scala geometrică ce cuprinde între două extreme, alb și negru, cele trei culori principale, Albastru-Galben-Roșu, a cincea sferă - cea neagră - devenind apeiron, de necuprins, fiind sugerată ca și fond negru omniprezent ce apare după culoarea ultimă, cea roșie.

P4

18 KLM Codex

Lumina albă și cele trei culori primare: roșu, galben, albastru, în relație ierarhică conică. Atunci când liniile sunt paralele, cele 3 sfere de lumină sunt de culoare galbenă (neutru), în consecință compresia sferei galbene devine albastră, iar dilatarea sferei galbene devine astfel roșie.

Intervalul dintre Lumina punctuală și Întunericul apeiron, cu cele trei sfere concentrice cromatice, AL-BAS-TRU-GALBEN-ROȘU, ce conține progresia ternară: A. De la mic la mare; B. De la lumină la întuneric; C. Din afară la înlăuntru (în sensul cosmologic că albul stelar ori galactic este conținut în incomensurabilul spațiu întunecat, negru, cosmic ce nu poate fi privit din afară și pe care îl considerăm a fi a 5-a sferă, sfera întunecată în care suntem conținuți).

P5

P6

KLM Codex 19

Diagrama radială a spectrului cromatic ce emerge din soarele alb sub forma continuumului serpentin (dreapta ima-ginii) și în manieră discontinuă de tip granular sub forma sferelor succesive ce decurg din progresia de la mic la mare. Albul și Negrul reprezintă astfel anularea progresiei prin simultaneitate.

P7

20 KLM Codex

Vortexul Luminic policrom, generat de sfera de lumină albă și discul ecuatorial de contralumină (materie neagră).P8

KLM Codex 21

Imaginea redă cele trei conuri ALBASTRU-GALBEN-ROȘU ce radiază din sursa de lumină albă (pornind de la observarea curcubeielor duble din atmosfera terestră) legate de cele trei hemisfere concentrice secunde ce redau simetric circular ordinea răsturnată în oglindă pe o treaptă secundă ca un ecou cromatic estompat. Imaginea în perspectivă și vederea de sus a cercurilor cromatice cât și ordonarea simetrică față de banda neagră ce separă cele două serii de inele concentrice. Astfel, pornind din epicentru avem seria: ALB-ALBASTRU-GALBEN-ROȘU- NEGRU-ROȘU-GALBEN-ALBASTRU. După cum reiese, axa de simetrie circulară o reprezintă banda de întuneric.

P9

22 KLM Codex

Sfera terestră la suprafață și în secțiune în relație cu spectrul cromatic și cele două extreme ale seriei croma tice: Albul ecuatorial circular și Negrul polar axial.P10

KLM Codex 23

Diagrama ilustrează relația dintre cilindrul luminii albe și axa vizuală a ochiului unde avem speciile geometrice succesive Sferă-Lumină-Cilindru și Rază-Con-Imagine. Simbolic vorbind, sfera de lumină comunică cu sfera camerei obscure a globului ocular prin intermediul cilindrului și conului. Astfel metafora imaginii vizuale se situează între două sfere, una de lumină emitentă iar alta întunecată, receptivă, absorbantă. În partea stângă jos este sugerată componenta vorticială a luminicului.

P11

24 KLM Codex

Imagine cu caracter simbolic, ce încheie seria imaginilor despre lumină, culoare și formă, anunțând o nouă tematică legată de hermeneutica genezei. Cele trei inflorescențe sunt albastru-galben-roșu proiectate în lumina crepusculară ce con-trastează cu câmpul întunecat din partea inferioară a imaginii, unde pe fond negru sunt redate față de sfera albă cilindrică, paralel, două ipostaze descendentă-ascendentă, stânga-dreapta, ale conului cromatic ternar convergent-divergent.

P12

KLM Codex 25

Progresia Sferă-Tor și geneza geometrică a liniei drepte imateriale, rezultată prin dilatare și apoi compresie.P13

26 KLM Codex

Imagine cap de serie ilustrând cele trei suprafețe circulare ce, urmărite de sus în jos pe axa centrală, se deplasează simultan și simetric glisând spre un punct de tangență care este centrul triunghiului echilateral. Astfel se generează prin atingerea celor 3 cercuri, punctul imaterial primordial, care devine origine, iar prin deformarea celor trei cercuri se va naște dreapta imaterială, ce se deplasează crescând concomitent pe direcție verticală în ambele sensuri, urmărind matricea de-formării plastice a celor trei cercuri coincidente ce se deplasează deformându-se dinspre periferie înspre axa centrală. În partea stângă și dreaptă a planșei sunt redate schematizat cele două tetraedre răsturnate conținând în vârful comun punctul imaterial din care, pe măsura deformării celor trei cercuri inițiale, crește simultan și în opoziție perpendiculară, linia dreaptă imaterială, notată cu dublă săgeată roșie.

P14

KLM Codex 27

Imagine ce arată în detaliu deformarea celor 3 suprafețe circulare primordiale, arătând atât în vedere de sus cât și în secțiune, matricea prismei triunghiulare ce derivă din suprafața triunghiulară concavă, inițial notate cu roșu, și care așa cum aminteam conține punctul imaterial. Cele trei drepte (stânga) ce cresc bidirecțional și perpendicular pe plan, pornind din punctul imaterial, devin matricea formatoare, ghidează și mărginesc coagularea dinspre centru spre periferie a dreptei ima-teriale, ce devine astfel arhetip geometric al creșterilor simetrice vegetale ori animale din lumea viului cu originea în ombilic și care se dezvoltă odată cu creșterea în sens bidirecțional apical și caudal pe axa de simetrie.

P15

28 KLM Codex

Modelul celor trei sfere incipiente (de aceeași dimensiune) care prin deformare plastică de la pe-riferie spre centru, generează elementele geometrice de bază în ordinea: A. 3 puncte de tangență imateriale (precizare: dacă două sfere se ating tangent atunci vom avea două puncte materiale, unul pe fiecare sferă iar spațiul infinitezimal dintre cele două puncte îl vom denumi punct imaterial); B. 3 suprafețe circulare imateriale; nașterea lor începe odată cu deformarea ce se dezvoltă con-centric și progresiv, având ca epicentre cele trei puncte imateriale inițiale. Forma circulară în plan crește constant până în momentul când spațiul gol al triunghiul echilateral concav, format între cele trei sfere ce se deformează prin compresiune, devine punct; C. Punctul imaterial omfalos, element geometric cu caracter bidirecțional, reprezintă sfârșitul celor trei pla-nuri circulare, la confluența cărora prin deformare ia naștere și mai apoi va emerge pe axa centrală linia dreaptă imaterială; D. Dreapta imaterială reprezintă linia de creștere bidirecțională a semidreptelor cu originea în punctul omfalos ce devine astfel originea și epicentrul liniei drepte imateriale ce crește simultan în sus și în jos urmărind, concomitent și perpendicular, traseul axei centrale, flancată de cele două goluri tetraedrale concave ce parcă trag după sine linia dreaptă imaterială.Avem astfel seria speciilor geometrice ce se deduc progresiv din modelul celor trei sfere inițiale:Punct imaterial - Plan imaterial (cerc) - Dreapta imaterială (prin punctul omfalos imaterial ca model morfodinamic al creșterilor biologice) ce interconectează geometria naturii nevii cu cea a viului.

P16

KLM Codex 29

Imagine cu caracter sincretic ce arată relația dintre geometrie și natura vie, unde sunt ilustrate schematic cele trei sfere incipiente ce se unesc, generând astfel linia dreaptă imaterială (notată cu roșu) și care se regăsește pe deoparte în stânga jos arătând dezvoltarea plantei cu originea în sămânță, iar simetric în partea dreaptă, embrionul uman cu dreapta imaterială dis-pusă pe axa cen-trală de simetrie cu originea în ombilic. Se remarcă principiul comun vegetal-animal, ca arhetip al devenirii, ca model specific creșterilor bidirecționale cu origine pe de o parte în sămânță, situată la confluența dintre cer și pământ, cât și a ombilicului în lumea animală din care emerg bidirecțional formațiunile apicale-caudale.Proces de deformare rectilinie, traiectorie rectilinie. Axa de simetrie la frunză este un exemplu, o demonstrație a acestei drepte imateriale, în plină manifestare.

P17

30 KLM Codex

Imagine cu caracter sincretic, unde ex nihilo apar trei ipostaze, prima - monada sferică, diada și triada sferică, din care decurg progresiv:1. Monada, din care nu decurge altceva.2. Diada, din care decurg punctul și planul circular.3. Triada, din care decurg: - 9 puncte, dintre care 3 imateriale, concomitent cu triunghiul concav- 9 cercuri, dintre care 3 cercuri imateriale care se ating în punctul omfalos imaterial - Linia dreaptă bidirecțională.

P18

KLM Codex 31

Triada și relația geometrică cu lumea viului. Sunt ilustrate cele trei cercuri deformate invizibile și imateriale din care emerg manifestându-se plenar în lumea viului punctele, planurile și axele imateriale, fiind încapsulate și captive, acționând constructiv, fiind implicate activ de o manieră subtilă în morfodinamica organismelor lumii vii.

P19

32 KLM Codex

Este analizată diada Punct - Plan circular în relație cu planul circular imaterial cuprins captiv și invaginat la nivelul embrionului, reprezentând de fapt prin analogie foița mezoblastului (cerc roșu) ce devine astfel pliată și pulsa-tilă fiind analoagă suflului vital ce sălășluiește în arborele arterial prin intermediul sacramental al sângelui. Sunt redate schematic, stânga sus, planul imaterial în lujerul plantei, stânga jos, planul celor două sfere în cazul diviziunii celulare.

P20

KLM Codex 33

Imagine cu caracter naturalist ce ilustrează și urmărește aplicarea principiilor geometriei punctului-planului- liniei imateriale, surprinse în natura viului. Este urmărit ciclul apei în natură în relație cu regnul vegetal, având în cen tru planta conectată vortexului convectiv bilateral. Sunt redate schematic (partea inferioară a planșei) diagramele plantei, în dreapta arătând punctul imaterial (notat cu S de la sămânță), situat la confluența dintre aer și pământ, iar în stânga peți-olul și nervurile frunzei ca sistem schematic continuu, din care prin modulare, rezultă forma ogivală a frunzei.

P21

34 KLM Codex

Este ilustrată în secțiune, tulpina plantei ca model general specific biologiei vegetale în relație cu meandrele si-nusoidale prin ale căror pliere este contras și pliat în interiorul corpului plantei suflul vital imaterial, redat sub forma celor două pâlnii situate la nodurile dintre două segmente, observându-se, în jurul punctelor albe, vortexurile de tor-siune bilaterale ce animă corpul vegetal. Sunt redate de asemenea în partea stângă a planșei, două module geometrice de torsiune, observându-se punctele de invaginare ce absorb și capturează în interiorul plantei efluviile evanescente și imponderabile ale suflului imaterial extern.

P22

KLM Codex 35

Imagine a embrionului uman, ce continuă exemplificarea pătrunderii prin vortexuri de torsiune a suflului imaterial exterior în cazul regnului animal, corelată prin analogie cu vortexurile toroidale ale celor două hemisfere terestre ce conlu-cră unitar și sinergic de la scara planetară la nivelul biologic.

P23

36 KLM Codex

Sunt redate anvelopele de câmp, ce induc și mențin multiple vortexuri sincrone bilateral ce animă si susțin dinamica și geometria imaterială a inavaginărilor viului. Sunt analizate comparativ similaritățile dintre geometria formei peștelui (sus), analoga frunzei cu pețiol (jos), ambele conținute în anvelopa morfică invizibilă și imponderală.

P24

KLM Codex 37

Planșă cu caracter computațional ce analizează și extrage elementul modular comun regnului vegetal, dreapta sus deschis, comparat cu cel animal, stânga sus. Sunt redate schematic sub forma coloanelor paralele prin comparație elementele modulare separate, numerotate 1,2,3,4… ce construiesc edificiul arhitectural al tulpinii vegetale, observându-se sferele-vor-tex dublu deschise la ambii poli.

P25

38 KLM Codex

Planșă ce ilustrează în manieră naturalistă, ramura de măr înflorită; sunt surprinse diversele stadii ale dezvoltării mugurelui floral, a florii de măr cât și a fructului. Mărul Malus Silvestris fiind ales ca element cu dublă conotație, pe de o parte analizat din punct de vedere botanic cu trimiteri spre sincretismul computațional iar pe de alta ca simbol al fructului interzis ce deschide spre hermeneuticile alambicate ale sursei inteligenței umane.

P26

KLM Codex 39

Este ilustrat caracterul sinusoidal, meandric, al secțiunilor prin tulpina vegetală, sub forma celor trei coloane. Sunt arătate trei ipostaze distincte ale invaginării față de punctele albe de torsiune, ce absorb capturând din exterior în interior spațiul negru, săgețile albe indică sensul deplasării.1. Pe coloana din stânga torsiunea produce vortexul de invaginare de sus în jos2. Pe coloana din dreapta, vortexul cilindric tubular acționează de jos în sus 3. Pe coloana centrală, cea din mijloc, vortexul de torsiune acționează bidirecțional.

P27

40 KLM Codex

Sunt analizate în sens computațional morfodinamica și geneza fructului de măr. Pe coloana centrală este redată naturalist de la 1 la 5 și redată sintetic pe coloana din dreapta de la 1 la 5, comparată cu diagrama modulului schematic al tulpinii pe coloana din stânga a planșei, urmărind observarea analogiilor.

P28

KLM Codex 41

Imagine sincretică ce ilustrează modul schematic al tulpinii cu aspectul unei progresii conice, descompus în ele-mentele de bază sferice, indicând (cu roșu) planurile imateriale comune ce leagă două elemente modulare consecutive. În dreapta sunt redate naturalist, de la vârf spre bază, etapele dezvoltării fructului de măr, 1-4: mugure-floare-fruct.

P29

42 KLM Codex

Imagine cu caracter sincretic ce asociază elementele modulare progresive care indică sensul de creștere apicală a crengii de măr redată naturalist și redusă în elemente geometrice de bază, surprinzând, indicând, prin săgeți albe, sensul curenților de creștere ce acționează modelând, asupra mugurelui tulpinii și fructului.

P30

KLM Codex 43

Imagine de tranziție, ce redă naturalist creanga de măr.P31

44 KLM Codex

Imagine naturalistă a ramurii de măr înflorite, cu elemente ale progresiei conice (stânga jos) modulată prin șirul de sfere consecutive, corelată prin analogie cu lujerul tulpinii.P32

KLM Codex 45

Imagine naturalistă a ramurii de măr înflorite, ce ilustrează în partea de jos transformările sferei (1), în cilindru (2) și mai apoi în cilindru concav (3) ca modul al segmentului vegetal, unitate repetitivă din care emerg prin înmugurire frunza și fructul. Concomitent este redat etapizat caracterul toroidal-sferic al fructului de măr ce decurge din pentagonul florii de măr redate în partea de sus a planșei.

P33

46 KLM Codex

Planșă de observație cu caracter naturalist în a cărei compoziție sunt dispuse aleator, de-a valma, frunze, fructe, flori, muguri, petale, semințe, menită să verifice și declanșeze noi și posibile conexiuni în relație cu observațiile și conceptele sta-bilite anterior.

P34

KLM Codex 47

Planșă cu dominantă naturalistă menită să declanșeze declicuri conceptuale, ilustrând fructul de măr, punând accent pe modularea cilindrului concav situat în interior pe axa centrală, sălaș tainic și lăuntric al semințelor dispuse pentagonal amintind de simetria florii din care purcede.

P35

48 KLM Codex

Este analizată geometria interioară a fructului interzis, corelat cu reprezentarea naturalistă a mărului și florii, coro-borând sincretic sfera-torul-cilindrul și pentagonul ca specii geometrice coagulate simbolic și indisolubil aduse în comu-niune sub forma fructului de măr.

P36

KLM Codex 49

Caracterul ternar al fructului interzis. De sus în jos sunt redate: 1. Vortexul luminic, 2. Malus Edenis, 3. Sferele concentrice de lumină.P37

50 KLM Codex

Planșă cu conotații simbolice, în care se analizează geometria misterică a fructului interzis, remarcându-se prin transparență arhitectura simetriei pentagonale. Sunt redate cele trei învelișuri concentrice ce ascund în nucleul ermetic mănunchiul de semințe, văzute ca germeni tainici ai perpetuării luminii cunoașterii. Alături de imaginea naturalistă, apare diagrama imploziv-explozivă a florii de măr: sămânța explodează în floare iar floarea prin fecundare implodează în fruct, conținând și ocultând astfel pentagonul, ce conține la rândul său in nucere, semințele ca germeni incubați ai viitoarelor cogniții.

P38

KLM Codex 51

Cele trei ipostaze simbolice ale fructului interzis analizate ca și arhetip al cunoașterii, având ca modus operandi pen-tagonul:Ficus carica - SmochinaVitis vinifera - StrugureleMalus Sylvestri - Mărul

P39

52 KLM Codex

Imagine simbol, cheie de boltă ce încheie o serie și deschide o alta, reprezentând cum am mai amintit cele trei elemente, cerul tricolor, linia orizontului și pământul. Cele trei flori de lumină albastru-galben-roșu emerg simbolic din epicentrul fructului interzis. Se disting cele trei învelișuri policrome și semințele ca germeni tainici ai cunoașterii; în partea de jos apare ciorchinele de strugure ce incubă simbolistica criptică a câtorva numere poliedrale sacre 5-12. Alăturat, în stânga este redat mărul în secțiune, în al cărui centru coboară (din Luceafăr) raza de lumină albă, întru-chipând sămânța cunoașterii și care radiază policrom în cele trei hemisfere concentrice: 1. Albastru 2. Galben 3.Roșu, iar în dreapta, în vedere de sus, sub forma a trei cercuri cromatice concentrice având în epicentru discul luminii albe.

P40

KLM Codex 53

Vitis tricolor ipostază a fructului oprit, sub forma ciorchinelui de strugure, văzut ca metaforă policromă a luminii cunoașterii, alături de măr și smochină, analizate concomitent în cheie botanică și simbolică centrate pe misterele pen-tagramei.

P41

54 KLM Codex

Imagine simbol, ilustrând plenar anatomia ermetică a fructului interzis în relație cu pentagrama concavă-convexă. Se remarcă planul ecuatorial ce conține pentaclul, suprapus simbolic și corelat cu geometria dreptei imateriale, situată pe axa centrală (notată cu roșu-alb) cu originea în centrul pentagonului.

P42

KLM Codex 55

Imagine cap de serie, ce anunță capcanele vicioase ale fructului interzis; cerul policrom dispare iar imaginea devine nocturnă, mărul sterp, fără semințe devine nefast și malefic, prefigurând premizele păcatului adamic în raport cu copacul cunoașterii.

P43

56 KLM Codex

Imagine simbol (prima din seria de 3) ce ilustrează registrul malefic insidios al înțelepciunii, prefigurând seducția opulentă și trufașă a puterii rațiunii, asociată bufniței, ca apanaj vanitos, duplicitar al cunoașterii luciferice, opusă cor-dialității empatice bazată pe efluviile armonice, ale iubirii dezinvolte. Imagine cu caracter demonic combinând prin intermediul bufniței, ca pasăre nocturnă, simbol tacit al iminenței mortale, imprevizibile, preludiu conspirativ al cons-trucției de intrigi ce preced anticipând iminența păcatul adamic, sugerată alegoric ca metaforă vizuală prin intermediul Șarpelui-Bufniță.

P44

KLM Codex 57

Imaginea a doua, din seria de trei ipostaze ale maleficului văzut ca forță mascată, potențial violentă și imprevizibilă ce planează pervers asupra armoniei cuplului primordial aflat înaintea păcatului iminent.P45

58 KLM Codex

Imaginea a treia, în negru, alb și roșu, ca personificare alegorică a demonicului nocturn, însângerat, înaripat și încor-norat, dublat de nimbul discret al soarelui negru.P46

KLM Codex 59

Vitis Edenis. Imagine simbol a fructului interzis asociat metafizicii sferelor de lumină spectrală condensate în fie-care bob de strugure, ciorchinele deltă, veritabilă prismă ce descompune lumina albă în policromiile stropului de rouă ce incumbă la rându-i miracolul curcubeului. Alături, în stânga, frunza de viță de vie, verde (clorofilă), iar în dreapta tri-unghiul pubian izvor sângerând al hemoglobinei, roșu (hemul), arhetipuri cromatice imuabile, ale relației dintre lumina solară și miracolul vieții terestre.

P47

60 KLM Codex

Malus Edenis. Imagine emblemă din seria celor trei flori de lumină, simbol tripartit al fructului interzis în relație cu lumina cunoașterii, văzut ca sursă malefică primordială, simbolizat ca embrion germinativ al răului sub auspiciile nefaste, cameleonice, ale șarpelui. În partea inferioară, din fruct emerge strugurele roșu ca și ansamblu geometric alcătuit din sfere, simbol al sângelui sacrificial.

P48

KLM Codex 61

Imagine emblemă din seria Malus Edenis, ilustrând alegoric fructul interzis ca sediu al forțelor ma-lefice. Cerul întunecat simbolizează tenebrele infernale prefigurând iminența păcatului primordial.P49

62 KLM Codex

Imagine ce continuă seria ilustrând aspectul nefast al fructului oprit, găunos și gol din care emerge duplicitar șarpele ca și simbol perfid al cunoașterii nefaste.P50

KLM Codex 63

Imagine simbol dominată de beznă, de forța acaparantă a tenebrelor infernale, simetria ruptă. Alături de Malus Edenis, floarea neagră și strugurele salvării coexistând tripartit indică momentul nefast și implacabil al dramei cuplului primordial.P51

64 KLM Codex

Imagine alegorică în care culoarea și lumina aproape că dispar, forțele telurice acaparează și domină prin bezna malefică.P52

KLM Codex 65

Lumina rece devine un contur difuz, fragil, strugurele sacrificial se deformează sub opresiunea forțelor infernale aduse la paroxism. Lumina pare implacabil învinsă de negura apăsătoare.P53

66 KLM Codex

ADAMP54

KLM Codex 67

Imagine alegorică ce încheie seria, ilustrând fructul interzis, sterp, în plenitudinea agonală a luminii reci, malefică și fără noimă.P55

68 KLM Codex

Omul primordial Adam mușcând din fructul interzis în relație cu simbolul dublu al pomului cuno-așterii. Cu roșu este redat circuitul sanguin și vortexul pulsatil cardiac ce animă fluidul vital, iar cu verde meandra șarpelui intestinal, conectată vortexului convectiv al ciclului trofic.

P56

KLM Codex 69

Omul adamic și lumina cunoașterii, simbolizat prin mărul alb din dreptul capului, gura ca simulacru al logosului, meandrele intestinale ca șarpe alb incubat în pântec.P57

70 KLM Codex

Imagine ce continuă și combină deopotrivă anatomia reală cât și pe cea simbolică, a omului adamic, în raport cu două etape embriologice unde se pune accent pe formarea invaginării pulsatile cardiace (cu roșu) cât și, pe de altă parte, (cu verde) formarea din cercul inițial intestinal a meandrelor serpentiforme ca simbol al inteligenței intuitive abdominale.

P58

KLM Codex 71

Din aceeași serie a anatomiei reale și simbolice, este redată paralela dintre meandrele circumvoluțiunilor cerebrale și sinuozitățile intestinale. Este indicat succint procesul formării meandrelor văzut ca și proces posibil al dezvoltării inteli-genței.

P59

72 KLM Codex

Imagine simbolică, ce redă fluviul pornit din delta muntelui sacru roșu odată cu alungarea din Eden a cuplului pri-mordial. Lumina-șarpe se reflectă spectral pe meandrele șarpelui de argint al apei ce curge spre delta de smarald, flancată de embrionii lacurilor potcoavă, generați de fluxul continuu al șarpelui de apă ce mușcă trifurcat din măr.

P60

KLM Codex 73

Mărul cunoașterii și cele 7 culori spectrale în relație simbolică cu strugurele negru - moartea și roșu - viața ca și al-ternative ale liberului arbitru ca dar divin.P61

74 KLM Codex

Fluviul primordial văzut ca și șarpele-apă cuprins între două triunghiuri: roșu - Eden, verde - mare. Sunt ilustrate lacurile embrionare formate de meandrele riverane văzute simbolic ca și progenituri ale fluviului.P62

KLM Codex 75

Lanțul sinusoidal al munților Balcani-Carpați-Tatra, întretăiați și străbătuți de albia cursului Istrului, văzut ca și șarpe de apă și care insuflă apetența arhetipală a spiralei duble în cultura Tripolie-Cucuteni ca și cult al fertilității, ilustrat prin ipostazele meandrei ca simbol indus prin mimesis intuitiv.

P63

76 KLM Codex

Imagine ce reia tema munte-șarpe-deltă, arătând elementele modulului reologic ce se diferențiază în două ipostaze, prima legată de curgerea laminară, iar a doua legată de antipozii levo-dextrogiri ai vortexurilor hidrodinamice caracteristice curgerii meandrice.

P64

KLM Codex 77

Imagine cu caracter științific. Este analizată în detaliu curgerea meandrică observându-se la nivelul albiei cursului de apă cele trei module elementare ce cuantifică morfodinamica reologiei fluviale. Sunt ilustrate separat: stânga sus 1. neutru cât și cele două ipostaze vorticiale 2. si 3. asimetrice, levo-dextrogire, ale curgerii sinusoidale.

P65

78 KLM Codex

Ilustrație cu caracter științific ce clarifică structura fluidului ce curge (săgeata roșie) ilustrând var-iațiile dintre fluxul laminar și cel turbulent meandric ce erodează și depune concomitent, modelând sinusoidal albia râului, ce suferă astfel un proces ritmic de schimbări în dinamica erozivă, generată de natura fluxului riveran. Marginile, respectiv malurile albiei sunt redate cu săgeți albe, com-portându-se față de sensul fluxului curgător ca 2 vectori de contrasens în opoziție și datorită cărora se creează cele două benzi simetrice de vârtejuri. În dreapta jos sunt ilustrate cele trei elemente distincte de formă triunghiulară: 1. Neutru, cu doua vârtejuri egale, simetric dispuse față de axa curgerii2-3. Triunghi chiral levo-dextrogir, cu vârtej unic, a cărui pâlnie erodează peretele albiei riverane înspre exteriorul curbei, concomitent depunând aluviuni în interiorul curbei.În partea dreaptă, mijlocul planșei, este redată schematic morfologia ihtiomorfă.

P66

KLM Codex 79

Ilustrație cu caracter științific ce analizează și aprofundează în detaliu cele trei elemente, descrise anterior, ce con-lucră sinergic, interșanjabile, fiind caracteristice curgerii drepte ori meandrice, ob-servându-se diferențele în dinamica vortexurilor notate cu linie roșie.

P67

80 KLM Codex

Malus Edenis. Imagine simbol ce încheie seria meandrelor riverane fizice și metafizice, sugerând noaptea spirituală, instaurată odată cu păcatul adamic și izgonirea din grădina laborator a Edenului. Șarpele falic, emulat în fecunditatea per-fidă a simulacrului luminic, ca substitut luciferic al logosului divin, pândește duplicitar din caliciul florar. Pântecul abscons al fructului interzis ascunde semințele sterpe ale întunericului tenebros.

P68

KLM Codex 81

Imagine cu caracter științific ce arată, odată cu creșterea, analogiile procesului expansiunii concentrice:1. Regnul vegetal, având ca origine sămânța ca dublă spirală (verde) 2. Regnul animal, pornind de la sfera ou (roșu).

P69

82 KLM Codex

EVA, în ipostaza arhetipală tripartită. Se remarcă pe axa de simetrie ierarhia celor trei triunghiuri: 1. Cap; 2. Torace; 3. BazinP70

KLM Codex 83

Vortex Holon. Caracterul meandric al corpului uman, encefalul, cutia toracică-coastele, articulațiile, meandrele degetelor celor patru membre, uterul, placenta și fetusul, urmărind procesele sinusoidale de pliere meandrică ca arhetip intermediar al viului, mediator între arhetipul sferei și vortexului.

P71

84 KLM Codex

Imagine ce analizează etapele invaginărilor succesive având ca origine celula sferică și care prin vortexul plierilor generează metamorfozele devenirilor embrionale spre forma fetală, notate de la 1 la 4 în partea stângă a planșei. Imaginea compară sfera planetară, formată la rându-i din cele două vortexuri toroidale cuplate ecuatorial, similare embrionului animal, în raport cu sacul vitelin.

P72

KLM Codex 85

Imagine prin transparență și în secțiune, ce analizează progresiv etapele invaginării embrionale, arătând similarita-tea morfologică dintre embrion și rinichi.P73

86 KLM Codex

Imagine de sinteză ce ilustrează similitudinile morfologice ce au la bază (de sus în jos) vortexul dublu ca arhetip comun al: 1. Hemisferei planetare; 2. Embrionului; 3. Rinichiului; 4. Pavilionului urechiiP74

KLM Codex 87

Imagine de sinteză ce ilustrează arhetipul vortexului dublu ce se regăsește la nivelul celor două hemisfere planetare cât și în cazul embrionului și pavilionului urechii. Stânga sus schematizarea vortexului de la triunghi la cerc.P75

88 KLM Codex

Secțiune prin embrion, ilustrând de la creasta neurală la regiunea caudală, coloana vertebrală, ca proces mean-dric sinusoidal de creștere-descreștere cu frecvență variabilă.

Relația vortexului dublu spiral, progresia sferelor circumscrise și forma rinichiului.

P76

P77

KLM Codex 89

Imagine prin transparență, ce redă sensul și direcția vortexului dublu de creștere al celor doi rinichi, simetrie bila-terală analogă ecuatorului planetar.P78

90 KLM Codex

Imagine cu caracter științific, ilustrând secvențial, de sus în jos, etapele procesului fizic al difuziei meandrice, compa-rat cu embriogeneza mugurelui renal, de sus în jos, în stânga planșei.P79

KLM Codex 91

Imagine cu caracter științific, ilustrând secvențial procesul biologic al formării vortexului cerebral pornind de la creasta neurală până la formarea encefalului.P80

92 KLM Codex

Detalii privind formarea encefalului ca proces generativ de girificare, analog fenomenului difuziei meandrice observat experimental în fluide vâscoase.P81

KLM Codex 93

Etape cu caracter anatomic ce ilustrează succesiv vortexurile de invaginare ale tubului neural la nivel embrionar, similare observațiilor experimentale ale difuziei meandrice ca fenomen fizic repetabil.P82

94 KLM Codex

Planșă cu caracter computațional, ilustrând etapele transformării tubului neural (3 cilindrii notați A, B, C) ce devin trei protuberanțe sferoidale încatenate și care suferă înmuguriri vorticiale, indicate cu săgeată roșie, remarcându-se sensurile antagonice dublu spirale ce formează apical encefalul (A) iar bazal cerebelul(C), astfel încât sfera centrală notată cu B devine origine, neprezentând procese morfodinamice de tip vortex.

P83

KLM Codex 95

Planșă cu caracter sincretic, ilustrând etapele succesive pe coloane, din stânga spre dreapta, numerotate cu cifre romane, I, II, III, IV, V, VI, urmărind transformările geometrice ale tubului neural de o manieră com-putațională.

Planșă cu caracter sincretic analizând etapele undelor staționare generate pe o sferă, având în extrem la o amplitudine critică, de ruptură, generarea altor două sfere pe axa de oscilație (stânga jos), iar la polul opus străpungerea planului ecuatorial cu formarea inelului toroidal, dreapta jos. Este demonstrată astfel relația din-tre oscilația pe sferă și antipozii sferă-axă și tor-ecuator ca elemente de bază interșanjabile, ce au ca și origine geometria arhetipului sferic.

P84

P85

96 KLM Codex

Imagine cu caracter sincretic ce ilustrează trei sfere concentrice, partea de sus, și trei sfere excentrice, partea de jos, arătând relația geometrică dintre sferă-spirală ce se deduce din suprapunerea calotelor hemisferice cu aspect de undă, ilus-trate desfășurat pe flancuri (roșu în stânga - verde în dreapta).

P86

KLM Codex 97

Imagine cu caracter hieratic arătând de la simplu la complex (de sus în jos), numerotate de la 1 la 4, ur-mărind îndeaproape arhetipul circular concentric cu creștere discontinuă, comparat cu cel radial-meandric-spi-ral ca principii sinergice ce se dezvoltă și unifică relația geometrică dintre CERC-LINIE-MEANDRĂ-SPIRALĂ.1. Un cerc,2. Două cercuri concentrice, 3. Trei cercuri concentrice,A. Trei săgeți drepte radiale centripete-centrifuge B. Trei meandre (linie ondulată) centripete-centrifugeC. Trei spirale levo-dextrogire (linie curbă)

P87

98 KLM Codex

Imagine cu caracter sincretic ce compară trei șiruri de sfere în ipostază liniară și circulară (partea de jos a planșei): 1. Triunghiular-conic progresiv (coloana din stânga); 2. Dreptunghiular-cilindric izomorf (coloana din centru); 3. Trapezoi-dal-tronconic aleator (coloana din dreapta).

P88

KLM Codex 99

Imagine cu caracter sincretic ce analizează șirul progresiv de sfere, apropiat ca model al morfologiei viului.P89

100 KLM Codex

Imagine cu caracter sincretic ce ilustrează etapizat tranziția de la liniar ca șir de sfere numerotat cu 1 (sus) care devin sinusoidale (2), iar în final meandric, formând șiruri de inele pentagonale (3). Imaginea redă prin săgeți albe vectorii ce se bifurcă, odată cu generarea meandrei. Modelul este sugerat de observații experimentale directe asupra fluidelor ce difuzează meandric, demonstrând astfel succesiunea: 1.LINIAR - 2.SINUSOIDAL - 3.MEANDRIC.

P90

KLM Codex 101

Imagine ce analizează aprofundat, având ca model de bază șirul de sfere numerotate de la 1 la 5, ilustrând procesul fizic al plierii, de trecere progresivă de la liniar la meandric. Astfel se deduc în ordine succesivă: 1. LINIAR - 2. TRIUNGHIULAR - 3. SINUSOIDAL - 4. MEANDRIC PENTAGONAL - 5. MEANDRIC COMPACT.

P91

102 KLM Codex

Imagine cu caracter naturalist-simbolic, unde este redat șarpele Vipera berus în trei ipostaze distincte, sinusoi-dal, meandric și spiral, exemplificând astfel structura arhetipală a meandrei în relație cu șarpele ca simbol plurivalent al înțelepciunii și morții, asociat cu simbolistica rombului ce abundă în ornamentica vechilor culturi europene.

P92

KLM Codex 103

Imagine cu caracter științific, ce ilustrează procesul fizic al difuziei meandrice a două fluide vâscoase, arătând prin săgeți albe sensul dizolvării.P93

104 KLM Codex

Imagine cu caracter științific ce redă în detaliu procesul etapizat al difuziei meandrice de la linie ce se vălurește și pliază până la difuzia completă prin dizolvare.P94

KLM Codex 105

Imagine cu caracter științific, ce analizează cronologic, aprofundat, procesul difuziei meandrice, arătând creșterea ponderii fluidului difuzat, ilustrat prin trecerea din albul inițial (sus) în verde (jos) pe măsura procesului de meandrizare.P95

106 KLM Codex

Imagine cu caracter științific, ce analizează etapele difuziei totale, redată prin albul inițial ce difuzează treptat de-venind în final verde odată cu girificarea meandrică. Pe coloana din stânga sunt redate analogiile cu procesele naturale de tip meandric, văzut ca și arhetip comun la nivel macro-microcosmic: cursul de apa, criste mitocondriale, tubul digestiv, circumvoluțiunile creierului.

P96

KLM Codex 107

Imagine ce ilustrează procesul difuziei meandrice, accentuând asupra caracterului dual pozitiv-negativ. Lichidul inițial alb difuzează treptat până la epuizarea sa totală, proiectând astfel anvelopa de difuzie meandrică secundă, matrice negativă, notată cu verde în partea de jos a imaginii.

P97

108 KLM Codex

Imagine cu caracter științific, ce analizează în detaliu etapele difuziei meandrice de o manieră modulară, trecând de la liniar, circular, la sinusoidal și în fine la meandră.P98

KLM Codex 109

Imagine cu caracter științific. Sunt redate nodurile de torsiune levo/dextrogire din matrixul sinusoidal.P99

110 KLM Codex

Imagine cu caracter științific, ce analizează și elucidează în detaliu etapele difuziei meandrice, bazată pe un model conceptual cu structură modulară. Modulul, inițial pătrat, devine trapez, odată cu sensul compresiei, cercurile inițiale suferă astfel deformări cuantificabile geometric prin transformarea în elipse aflate în opoziție, în sensul că cele de la baza mică a trapezului se alungesc pe când cele de pe latura opusă se aplatizează proporțional cu deformarea. Meandra anali zată în profunzime ascunde germenii de torsiune chirali, dați de schimbarea de sens specifică mean-drei. Este redat tensorul levogir-dextrogir în comparație cu pătratul inițial neutru, se deduc astfel trei ipostaze ale deformării: Pătrat (liniar)-Trapez (circular)-Patrulater chiral (meandric).

P100

KLM Codex 111

Imagine cu caracter științific, ce analizează difuzia meandrică ca oscilație ritmică ce produce un șir de replici amortizate, proces ilustrând următoarele cazuri: liniar (sus), triunghi, pătrat, și cerc, partea de jos a imaginii. Se remarcă ecourile de difuzie în trei etape succesive numerotate cu 1, 2, 3, observându-se metamorfozele în antipozii geometrici aferenți, sensul curenților de difuzie fiind in-dicați de săgețile albe.1. Line-Linie; 2. Triunghi-Treflă; 3. Pătrat-Cruce; 4. Punct-Cerc.

P101

112 KLM Codex

Imagine cu caracter științific, ce continuă analiza difuziei meandrice ca oscilație ritmică amortizată cen-trifug-centripet. Sunt redate în detaliu, indicând cu săgeți albe, sensul dizolvării (de la concentrat la diluat), fiind analizate secvențial în trei ipostaze notate 1, 2, 3.1. Punct-Cerc-Punct; 2. Triunghi-Treflă-Treflă (superpozabilă); 3. Pătrat-Cruce-Cruce (superpozabilă)Concomitent, în partea de jos a planșei, sunt redate seriile proceselor meandrice regăsite în morfogeneza organelor interne embrionare, în speță rinichiul și plămânul.

P102

KLM Codex 113

Imagine cu caracter științific, ce analizează tensorul nodal de torsiune prin intermediul căruia este ilustrată di-agrama de inversie interior-exterior. Sunt arătate variațiile de tensiune modulară, pornind de la modelul liniar relaxat (pătrate) la cel meandric tensionat, indicând cu roșu dilatarea și cu al-bastru compresia, redate fiind și liniile de forță ce străbat punctele nodale, unde are loc inversia prin intermediul tensorului chiral levo-dextrogir: Alb: median-neutru (izotensor), Roșu: exterior-dilatare, Albastru: interior-compresie.

P103

114 KLM Codex

Diagramă sincretică ce ilustrează progresiv de sus în jos, procesul de pliere meandrică la nivelul cristelor mitocondri-ale, arătându-se de o manieră computațională amplificarea energetică de la circular la meandric.P104

KLM Codex 115

Diagramă cu caracter schematic ce redă succesiv, în trei etape de sus în jos, amplificarea câmpului energetic vital mi-tocondrial pe măsura trecerii de la circular la meandric.P105

116 KLM Codex

Serie de imagini cu caracter histologic, legată de analiza asupra organitelor celulare, în speță cele trei tipuri de mitocondrii. Este analizată cronologic metamorfoza mitocondriei de tip cristae ce trece prin stadiile 1, 2, 3, arătând progresiv procesul de formare a cristelor membranei interne, a cărei pliere corespunde amplificării activității energetice datorită solicitării în contextul travaliului biochimic celular. Procesul densificării numărului de criste sugerează analo-gia cu evoluția encefalului în regnul animal ce se girifică progresiv, în sensul anatomiei comparate, de la simplu și neted la complex cu o vastă suprafață meandrică de circumvoluțiuni.

P106

KLM Codex 117

Imagine histologică ce analizează în profunzime, geometria meandrică a mitocondriei, arătând punctele nodale de torsiune, notate cu puncte roșii, corelate micromotoarelor biochimice dispuse în șiruri paralele aflate în tandem vorticial levo-dextrogir de-a lungul cristelor. Sunt ilustrate corelațiile cu procesul de meandrizare deja explicat anterior. Plierile me-andrice amplifică sincron pompele ionilor de hidrogen, demonstrând astfel unitatea arhetipală a vortexurilor biochimice chiral, intim și subtil legate de natura energetică a viului. Procesele ce conlucră indisolubil aparțin arhetipului me-andric, corelate strâns de vortexurile sincrone chirale levo-dextrogire ca și generatoare de energie vitală.

P107

118 KLM Codex

Imagine histologică ce compară în secțiune 8 ipostaze ale procesului mitocondrial de invaginare meandrică, arătând trecerea treptată de la circular relaxat (0) la energetic, amplificat odată cu den-sificarea suprafeței mem-branare interioare ca și etapă superioară energetic, mitocondriile celulelor stem fiind de tip relaxat 0, 1, 2 pe când cele ale celulelor specializate, intens cristate 5, 6, 7.

P108

KLM Codex 119

Imagine histologică a mitocondriei tubulare cu aspect labirintic, arătând dispunerea în șiruri paralele a micromotoarelor vorticiale cu ioni de H. În partea dreaptă sus a planșei sunt redate schematic vortexurile sin-crone ce animă procesele biochimice în lumea viului.

Imagine histologică a mitocondriei prismatice, ale cărei mănunchiuri de microtubuli triunghiulari sugerează analogii simbolice cu Floarea Vieții, fiind probabil, un soi de antene ce recepționează semnale codate într-un mod enigmatic.

P109

P110

120 KLM Codex

Imagine histologică a trei tipuri de varietăți mitocondriale. Sunt redate în secțiune, arătând dispunerea micromotoa-relor ionice, mitocondriile de tip:1. Mitocondria - Cristae 2. Mitocondria - Globular 3. Mitocondria - Tubular

P111

KLM Codex 121

Imagine histologică a mitocondriei ce analizează computațional procesul de trecere succesivă de la stadiul circular relaxat energetic la cel cristat excitat energetic. Sunt arătate analogiile arhetipale coincidente cu procesul de girificare a creierului, în partea stângă a planșei, cât și triumviratul arhetipal al celor trei sfere consecutive aflat la baza întregului regn animal. Astfel se disting cele trei ipostaze ale modulului deformării Cap-Torace-Bazin: 1. Capul - elipsă orizontală (ochi-gură)2. Toracele - cerc (mameloane-ombilic)3. Bazin - elipsă verticală (organe genitale)

P112

122 KLM Codex

Octava aminoacizilor, orchestrată de tripleții formați din cei 4 acizi nucleici, generatori ai structurii primare-secun-dare-terțiare-cuaternare proteice, văzută ca și ansamblu rezonant sincron, bazat pe legile armoniei muzicale.P113

KLM Codex 123

Vibrațiile moleculare consonante, induse mediului fluid coloidal (elastic) citoplasmatic, asociat arhetipului meandric ca substrat generativ.P114

124 KLM Codex

Imagine cu caracter științific ce redă conformația helical-activă a proteinei vii. Sunt redate grupările liofile-hidrofile cât și anvelopa hidrică structurată. În partea superioară a planșei molecula dipol H

2O.

P115

KLM Codex 125

Imagine ce ilustrează forma lanțului proteic helical-meandric, de tip cis/trans și molecula apei sub forma dipolului ce înconjoară lanțul proteic în conformația activă a proteinei vii.P116

126 KLM Codex

Proteina bioactivă, cu structură terțiară, văzută ca și rezonator citoplasmatic armonic, în relație cu anvelopa de gradient a dipolilor hidrici ai apei structurate. Se remarcă trecerea graduală a orientării electrice a dipolului molecular al apei ce formează un vortex complex datorat caracterului amfoter al lanțului proteic împachetat, ce devine astfel un oscilator armonic cu ph variabil.

P117

KLM Codex 127

Dipolul molecular al apei și vortexul de câmp, specific tandemului H-O-H.P118

128 KLM Codex

Imagine sincretică ce ilustrează de la macro la microcosmos unitatea dintre corzile vorticiale ale ecuatorului solar (partea de sus) urmat de proteine, micromotoarele turbionare mitocondriale, cât și coincidența morfodinamică cu vor-texul dipolului moleculei de apă. Toate de la scară mare la scară microscopică întrunind unitatea geometrică consonantă, coincidentă și indisolubilă.

P119

KLM Codex 129

Imagine de sinteză ce arată relația gravitațională consonantă tripartită dintre Soare-Terra-Lună. Este redat brâul ecua-torial dublu vorticial al Soarelui cât și cel al oceanului planetar terestru, urmărindu-se similitudinea cu șirurile de micromo-toare biochimice de la nivelul cristelor mitocondriale cu care sunt probabil în entanglement morfodinamic.

P120

130 KLM Codex

Motoarele moleculare vorticiale sincrone, cu flux variabil de hidrogen regăsite pe cristele membranare mitocondriale. Sunt ilustrate benzile (albastru-roșu) de biocâmp, ritmurile sincrone ce animă citosolul viu.

P121

KLM Codex 131

Ierarhia corzilor dublu vorticiale entenglate de la ecuatorul stelar la embrion mai apoi coborând pe scara dimensiunii la vortexul sincron bilateral encefalic, și în fine la nivelul cristelor mitocondriale ilustrând caracterul unitar al arhetipului corzii dublu vorticială cu spini în opoziție.

P122

132 KLM Codex

Imagine histologică cu caracter analitic, unde este redat aparatul Golgi din interiorul celulei vii în relație cu arhetipul ternar al celor trei sfere concentrice: membrană celulară-nucleu-nucleol, accen-tuând asupra aspectului de undă staționară biochimică analoagă și coincidentă inelelor lui Liesegang ca reacție chimică ritmică concentrică. Se remarcă aspectul dis-curilor concentrice specifice organitului celular Golgi, generatoare de vacuole sferice.

P123

KLM Codex 133

Similitudinea morfodinamică dintre micromotoarele mitocondriale și curenții celulari citoplasmati-ci, la nivelul or-ganismului unicelular al Parameciului (Paramecium aurelia) stânga sus, cât și la nivelul celulei vegetale/animale dreapta jos. Sunt urmărite de asemenea etapele diviziunii celulare și trecerea regimului de curgere a citosolului celular de la flux circular, la flux convectiv, de tip vortex.

P124

134 KLM Codex

Imagine histologică. Este redat vortexul fluid al citosolului celular, cât și, în partea inferioară a imaginii, schema succe-siunii ierarhice de la mic la mare, molecula de apă, micromotoarele mitocondriale, proteine active, aparatul Golgi, vortexul fluxului citosolic specific viului, toate vibrând rezonant.

P125

KLM Codex 135

Imagine histologică, ce redă la nivelul celulei vii vegetale/animale, cele două ipostaze ale fluxului citosolic intracelular, respectiv curgerea circulară cât și cea de tip vortex-convectiv.P126

136 KLM Codex

Imagine ce ilustrează dinamica vacuolelor sferice specifică naturii celulei vii - partea de sus. Con-comitent este arătată deformarea plastică a sferei între două toruri cu formarea conului dublu în parte de jos a planșei.P127

KLM Codex 137

Imagine ce compară dispunerea concentrică, pe de o parte a benzilor cromatice având în centru soarele, și secțiunea prin celula vie redată schematic, remarcându-se analogiile dintre lumina spectrală (sus) și sfera celulei vii (jos) ce au în co-mun arhetipul concentric.

P128

138 KLM Codex

Planșă cu caracter științific ce redă comparat, pe două coloane de sus în jos dinamica amplificării energetice a cloro-plastei - stânga cât și a mitocondriei - dreapta.P129

KLM Codex 139

Soarele ca și sursă de lumină pentru viața terestră, fiind ilustrate cloroplastele cu grana, tilacoidele cavitare, interconectate cu stomata helicală ca sediu al fotosintezei, comparată cu mitocondria ca surse de energie corelate cu celulele fotoreceptorilor retinieni, conul pentru vederea colorată și bastonul pentru perceperea tonalităților dintre alb și negru. Se remarcă similitudinea discurilor tilacoide din cloroplaste, cu receptorii celulei baston, cât și carac-terul meandric al membranei conului similar cristei mitocondriale. În partea de jos centru sunt redate eritrocitele aliniate sub formă de coloană la nivelul tuburilor capilare pulmonare remarcându-se coincidența tripartită dintre cloroplaste (grana) - discurile fotoreceptore (bastonașe retină) - eritrocite (implicate în schimbul de energie cu me-diul) trei ipostaze microscopice ale unor șiruri discoidale cavitare rezonante dispuse în coloană.

P130

140 KLM Codex

Planșă cu caracter științific, este redată eritrocita cu variația formei de la sferic la biconcav lenticular, arătându-se în secțiune cercul dublu de torsiune helicală ce vibrează ca și rezonator molecular microcavitar în fluxul torentului plasmei san-guine, specifice viului. Este reprezentat hemul cât și aliniamentul rezonant sincron al coloanei de hematii în vasele capilare.

P131

KLM Codex 141

Imagine ce compară la nivel macromolecular clorofila-hemul, cât și la o scară mai mare, la nivel celular, cloroplas-tul-mitocondria ca surse primordiale ale vieții terestre în relație cu fluxul luminii solare, iar în centru cu hematiile. Sunt sug-erate coincidențele tripartite comune de tip microcavitar rezonant, specifice naturii vibratile a viului: 1. Coloana Tilacoidelor (cloroplaste) stânga; 2. Coloana Hematiilor (capilare sanguine) centru; 3. Discuri fotoreceptoare (Bastonașe retină) dreapta.

P132

142 KLM Codex

Sunt comparate în relație cu fluxul luminii solare, fotoreceptorii clorofilieni, cei retinieni (conuri, bastonașe), cât și cei mitocondriali ca surse de lumină microcavitare rezonante, specifice biostructurii viului. Sunt sugerate coincidențe morfo-structurale de tip armonic.

P133

KLM Codex 143

Imagine cu caracter anatomic ce arată analogiile dintre procesul de girificare meandrică și diferite organe, surprinse în procesul dinamic al devenirilor embriogenezei. Astfel sunt urmărite în trei etape succesive: encefalul-plămânul-rinichii, arătând coincidențele morfodimanice deduse din procesul fizic real al difuziei meandrice, ce simulează și sugerează varii similitudini.

P134

144 KLM Codex

Imagine cu caracter comparativ, ce arată în paralel dezvoltarea de la simplu la complex a organismului animal (uman) comparat cu cel vegetal, observându-se procesul de meandrizare notat schematic cu linia șerpuită albă. Astfel se disting epicentrele principale ale procesului de girificare: encefal-intestine-membre, remarcându-se elementele de simetrie coinci-dentă, redate schematic în partea de sus a planșei.

P135

KLM Codex 145

Planșă cu caracter sincretic. arătând transformările succesive pornind de la cerc, arătând procesul plierilor progresive caracteristice difuziei meandrice, sugerând analogii morfologice cu simetria pentagonală a corpului uman.P136

146 KLM Codex

Vedere de ansamblu a formațiunilor cu caracter meandric regăsite la nivelul corpului uman. Se remarcă aspectul me-andic al extremităților palmare, pulmonare renale, în contrast cu asimetria serpentinei intestinale. În partea de sus a planșei este redată schema celor trei cercuri concentrice ce se girifică pentagonal, iar în partea de jos procesul etapizat al formării meandrei liniare.

P137

KLM Codex 147

Imagine cu caracter sintetic, ce redă anatomia arhetipului meandric, deslușit în cazul organismului uman. Astfel se disting: encefalul-palmele membrelor superioare-plămânii-intestinele-pancreasul-rinichii-labele piciorului.P138

148 KLM Codex

Imagine simbol ce încheie hermeneutica Genezei, reluând tematica fructului interzis, arătând embrionii cunoașterii incubați pântecului atanorului de cristal, din care emerg cele trei inflorescențe tricolore, polenizate de albina de aur, în opoziție cu strugurele sângeriu icosaedral ce atârnă opulent.

P139

KLM Codex 149

Partea II. COSMOLOGIE

Principiul sferă-vortexla nivelmacro-micro-mezocosmicPlanșele: 140-323

Urmărește relația indisolubilă dintre sferă-vortex ca principiu morfodinamic generator, pornind de la dimensiunea macrocosmosmică până la microcosmos, trecând prin mezocosmos. La nivelul bio-sferei terestre sunt observate metamorfozele tandemului sferă-vortex, dinspre lumea minerală prin cea vegetală-animală-umană.

150 KLM Codex

O altă ilustrare a aceluiaşi proces de trecere de la sferă la tor dublu şi în final la disc. Pentru a facilita înţelegerea trans-formării, este notat cu roşu discul ecuatorial ce devine din ce în ce mai amplu, astfel că sistemul tinde în extrem, în mod ipotetic, prin etapele mai sus ilustrate, să devină un disc şi o axă. Trecerea este semnalată prin săgeţi negre, iar citirea se face de la stânga la dreapta în ordinea 1, 2, 3, 4.

P140

KLM Codex 151

Rămânând în relaţia dintre perfecţiunea sferei şi manifestarea ei expansivă de tip concentric dinspre centru spre peri-ferie, remarcăm etape succesive trecând prin la cea de tip toroidal, ce se asimetrizează ramificându-se şi fracturându-se până într-acolo încât spre periferia sistemului fragmen-tele neregulate revin la perfecţiunea iniţială, redevenind sfere.În partea superioară a planşei este redată simplificat trecerea de la sferă, prin haos, din nou la sferă, iar în partea inferioară a planşei avem de-a face cu o secţiune ilustrativă prin figura centrală, unde sunt surprinse şi notate prin cuvinte şi săgeţi metamorfozele pornind de la sferă prin deformare-ramificare-fragmentare şi din nou întoarcerea la sferă.

P141

152 KLM Codex

O planşă în care continuăm observaţiile relaţiei dintre sferă şi haos. În banda centrală de la stânga la dreapta, indicate prin săgeţi negre, observăm periplul transformărilor de la un punct sferic ce se dilată din ce în ce, fiind analizată o dată cu această expansiune, structura aparent haotică ce, în de-taliu, îşi relevă în subsidiar alcătuirea tot din elemente sferice. Algoritm conceptual ce parafrazează modelul natural care trece de la formaţiunile globulare stelare, parcurgând întreaga diversitate morfologică, ca în final la nivel microscopic să se reducă la su-bansambluri de tip sferic (atomi, particule suba-tomice etc.)

P142

KLM Codex 153

Continuând observaţiile trecerii de la perfecţiunea sferică, se disting 3 ipostaze ale manifestării asimetrizante de tip expansiv redate de la stânga la dreapta, indicate prin săgeţi.1. În prima fâşie de sus în jos, sfera se manifestă devenind tor, mai apoi torul se asimetrizează fragmentându-se. 2. În fâşia centrală se trece din nou prin stadiul toroidal, creându-se formaţiuni gros-subţiri ce în final se încâlcesc.3. În registrul inferior avem de-a face cu o asimetrizare prin expansiune şi ramificare.Toate acestea sunt stadii non-rotaţionale de manifestare a sferei, privite prin prisma algoritmului morfologic sferă-vortex comun lumii vii şi nevii la nivel macro şi micro dimensional.

P143

154 KLM Codex

Discul galactic cu cele două găuri negre centrale, aspectul helical al membranei gravitaționale ecua-toriale. În partea de jos a planșei regăsim în secțiune structura vorticială a celor două corpuri sferice centrale.P144

KLM Codex 155

Este ilustrat discul galactic în vedere de sus cât și în perspectivă, fiind redat cu roșu tubul sinusoidal circular de tip Vortex, pe care îl străbate sistemul nostru solar al cărui plan înclinat, oscilând ritmic, străbate într-un an galactic discul, sub forma înșurubării helicale cu centrul în Soare. Se remarcă astfel coincidența sinergică indiso-lubilă a tandemului sferă-vortex, ce conlucră la o scară dimensională gigantică de factură macrocosmică.

Secțiune prin discul galactic, sunt redate structurile helicale ale celor două găuri negre aflate în entangle-ment sincron de tip vortex sigmoid (spinii sunt în opoziție).

P145

P146

156 KLM Codex

Soarele și discul gravitațional ce emerge din planul ecuatorial solar. De asemenea se remarcă în secțiune, structura meandrică cu nodurile helicale, iar în partea superioară a planșei nucleul solar rece format din hidrogen suprarăcit pe care glisează corzile vibrante plasmatice fierbinți notate cu roșu.

P147

KLM Codex 157

Planşă ce ilustrează secţiunea prin ecuatorul stelar, observându-se direcţiile de curgere centrifugă şi centripetă ale fluidului plasmatic. În partea de sus este redată relaţia tandemului Soare-Pământ-Lună, inter-conectate gravitaţional, observându-se structura vorticială.

P148

158 KLM Codex

Considerând fiecare formaţiune globulară plasmatică rotativă numită stea ori planetoid, ea se compune, aşa cum am observat, din două toruri deformate cu aspect de calotă.Sunt redate cu portocaliu în partea de sus cele două toruri conectate ecuatorial, dezvoltând lentila gravitaţională, având mişcarea curenţilor plasmatici de la ecuator spre poli. În partea de jos situaţia se inversează: sensul de deplasare a curenţilor plasmatici în cele două calote (notat cu verde) este dinspre poli spre ecuator, creându-se o gravitaţie inversă de tip imploziv. Astfel avem: 1. Disc gravitaţional; 2. Axă antigravitaţională.

P149

KLM Codex 159

Vortexul galactic, redat sub forma anvelopelor de câmp ce rezonează ubicuu, sincron.P150

160 KLM Codex

Sunt redate corzile stelare ecuatoriale și câmpul gravitațional ce emană din soare. Este redat în partea de jos a paginii discul sistemului solar și dubla membrană de câmp staționar văzută ca și sursă generativă a planetelor.P151

KLM Codex 161

Discul Sistemul Solar și câmpurile de vortexuri interconectate. Sunt redate: Soarele-Luna-Terra (de la dreapta la stân-ga). În partea inferioară a planșei, planul dublu membranar al sistemului solar, ca și sursă armonică permisă, a orbitelor planetare.

P152

162 KLM Codex

Cele 3 ipostaze ale ciclului solar de 11 ani. De sus în jos se ilustrează dinamica brâului ecuatorial, observându-se dinamica celor două benzi ale vortexurilor plasmatice cât și inversarea polilor. Faza de instabilitate/ambivalență a polilor este reprezentată prin sfera centrală. Gradul de turbulență este maxim atunci când vortexurile brâurilor nord și sud sunt asincrone (levo, respectiv dextrogire). În această situație incidența petelor solare este sporită.

P153

KLM Codex 163

Trei ipostaze din ciclul activității solare. Sunt redate variațiile corzilor plasmatice ecuatoriele cât și variația continuă defalcată (stânga planșei) similară arhetipului coloanei vertebrale din lumea viului. În partea dreaptă, sunt redate două câte două, corzi vorticiale ecuatoriale, remarcându-se variația pe 22 ani, odată cu inversarea polilor solari.

P154

164 KLM Codex

Globul plasmatic stelar, corzile ecuatoriale. Este ilustrată analogia arhetipală cu forma embrionară. Concomitent este redat vortexul convectiv toroidal, caracteristic suprafeței solare, granulația fotosferică coroborată sincron cu dinam-ica accelerată a fluxului de gradient, din banda ecuatorului solar rezultând astfel dinamica complexă a vortexurilor-con-vectiv a fluidului plasmatic stelar. Totodată este redată diagrama transformării geometrice a torului în sferă și cilindru ca și arhetip convectiv.

P155

KLM Codex 165

Secțiune prin transparență a sferei solare arătând corzile vorticiale, ce se bifurcă ecuatorial, urcă înspre cei 2 poli, pătrund spre interior și glisează pe nucleul rece (sfera albastră stânga sus), ca mai apoi ajunse în planul discului ecuato-rial al celor două hemisfere, țâșnesc fuzionând prin forțele centrifuge ce le trimit spre suprafața ecuatorului solar, astfel realizându-se un ciclu helical plasmatic complet, între cele două emisfere toroidale cuplate rotațional ecuatorial.

P156

166 KLM Codex

Celule de convecție termică la suprafața stelară. Diagrama ilustrează trecerea de la regimul convectiv circular la cel poligonal pe măsura accelerării și sporirii energiei disipate.P157

KLM Codex 167

Sunt redate celulele de convecție termică de la suprafața soarelui, comparate cu articulațiile corpului uman, remarcân-du-se planul de separație imaterial în ambele situații.P158

168 KLM Codex

Tandemul planetar Terra-Lună și diagrama fluxului gravitațional, transferat sistemului.P159

KLM Codex 169

Planeta Venus în secțiune. Este redată dinamica atmosferică accentuând pe cele două vortexuri polare staționare de tip sigmoid-lemniscată (simulate prin unde statice în fluide vâscoase).P160

170 KLM Codex

Sunt redate detaliat vortexurile polare venusiene formate și mărginite constant de inelul tubular gazos ce menține și susține tandemul sigmoid staționar. Separat este redat, aspectul înfășurării spirale a păturilor atmosferice mai accelerate ecuatorial.

P161

KLM Codex 171

Imagine a celor trei planete, de sus în jos: Venus-Terra-Marte. În secțiune se remarcă analogii și diferențe între curenții magmatici interiori și dinamica celulelor convective atmosferice, accentuând asupra particularităților staționare polare specifice fiecărei planete.

P162

172 KLM Codex

Diagrama atmosferică desfășurată, caracteristică celor trei planete, Venus-Terra-Marte remarcându-se corzile vor-ticiale ecuatoriale, similare și coincidente arhetipal cu cele ale plasmei solare. Se distinge fluxul în contrasens al atmosferei fierbinți venusiene, datorat rotației în sens invers față de rotația celorlalte planete.

P163

KLM Codex 173

Dinamica atmosferică terestră. Sunt redați schematic curenții și forțele Coriolis, alături de jet streamurile polare, desfășurate pe trei ipostaze: 1. Laminar stabilă (sus); 2. Flux oscilant (mijloc); 3. Meandric turbulent instabil generator de tornade (jos)

P164

174 KLM Codex

Dinamica atmosferică terestră în trei ipostaze. Pe coloana centrală fluctuațiile dinamicii atmosferice specifice glob-ului terestru, în stânga planșei desfășurată în plan bidimensional, iar în dreapta jet streamul polar ce se transformă din tor (sus) și în meandră inelară instabilă periodic, de-a lungul anotimpurilor dintr-un an (jos).

P165

KLM Codex 175

Planeta Terra - caracterul vorticial al sferei planetare ilustrat în secțiune. Este redată atmosfera, centurile de radiații cât și la nivelul celor doi poli magnetici meandrele aurorelor. În stânga jos atomul de hidrogen ce emite o quantă electromagne-tică, alăturat celula vie arătând identitatea arhetipală tripartită după cum urmează: 1. Sferă planetară; 2. Celula ou; 3. Atom.

P166

176 KLM Codex

Imagine ce arată ierarhic de la mare la mic unitatea arhetipală coincidentă dintre cele trei sfere: 1. Planetă; 2. Celulă; 3. Atom.P167

KLM Codex 177

Planeta Terra, analizată prin prisma relației indisolubile dintre principiul sferă-vortex și geometria undelor staționare ce străbat, influențează și structurează modulat, atmosfera și implicit biosfera terestră ca și leagăn al geometriei viului văzută ca și o consecință a undelor staționare naturale ce străbat sistemul concentric și elastic, planetar.

P168

178 KLM Codex

Diagramă cu dispunere ierarhică. Sunt redate coincident de la mare la mic cele trei arhetipuri sferice în tandem cu vortexurile ciclice, după cum urmează: 1. Soarele; 2. Terra; 3. Sfera celulei (fusul de diviziune).P169

KLM Codex 179

Planşă ce descrie, pornind de sus în jos, unitatea indisolubilă a principiului sferă-spirală, ilustrată de la nivel macro-cosmic, trecând prin cel mezocosmic (nivelul de percepţie vizual uman) şi ajungând la nivel microcosmic. Este o planşă de sinteză ce prefigurează întreaga structură conceptuală ce va fi detaliată în continuare.Pornind de sus în jos, observăm discul galactic dublu spiral, alcătuit din formaţiuni globulare - stelele, în mişcare rotativă, evidenţiindu-se nucleul galaxiei. În continuare, pe axa centrală a imaginii, urmărind sfera solară, observăm acelaşi principiu rotativ al deplasării maselor de plasmă stelară, accelerate ecuatorial.Coborând la nivel planetar pe octava formei, principiul este ilustrat la nivelul secţiunii prin globul terestru. Se conservă principiul concentricităţii atmosferă-hidrosferă-litosferă, observându-se curenţii Coriolis şi curenţii de convecţie a magmei. În stânga şi dreapta globului terestru avem pre-figurarea principiului vortexului convectiv în cazul unui copac (stânga) şi în cazul unui nor (dreapta).La nivelul biosferei, în cazul morfogenezei embrionare, remarcăm schematizat acelaşi principiu al curenţilor de creştere biologici de tip vortex, pornind de la ovulul sferoidal concentric.La nivelul celulelor, care au o structură alcătuită din formaţiuni concentrice, se urmăresc foarte succint etapele diviziunii celulare de la o celulă-ou sferică la morulă, după care apare lanţul ADN, iar apoi se ajunge la structurile cristaline ale materiei minerale, alcătuite din pleiada speciilor de atomi sferici din tabelul lui Mendeleev. Orice structură cristalină are la bază sfere atomice.Se ajunge până la limita impalpabilă a particulelor subatomice de tip quarc. În partea din dreapta jos a planşei este ilustrată, de asemenea schematic, relaţia de tip vortex convectiv, bazată pe ciclul apei în natură: evaporare (aer-apă), erupţie vulcanică (aer-pământ) şi formarea stalactitelor şi stalagmitelor (apă-pământ).

P170

180 KLM Codex

În partea centrală avem heliosfera, ce conţine în mod concentric sferele corespunzătoare fiecărei orbite planetare aparţinând sistemului solar. Diagrama sferelor concentrice planetare este similară cu presupusul nor Oort. De asemenea, este reluată similitudinea principiului vortex-sferă observat de la mare la mic.În stânga jos este ilustrat sferoidul plasmatic stelar în plină rotaţie, observând dinamica curenţilor plasmatici ecuatoriali de tip vortex care formează două brâuri de vârtejuri staţionare specifice fiecărui corp plasmatic în rotaţie. În detaliu apare o încercare de cuantificare a acestui tip de manifestare convectivă sub forma unei corzi cu două bucle spiraloide.În stânga sus este reluată secţiunea prin globul pământesc, observând prin analogie asemănările/diferenţele dintre sfera sistemului solar, sfera solară şi cea planetară.În continuare, la nivelul biosferei, în partea din dreapta sus, avem sacul vitelin şi dezvoltarea embrionului uman, urmărind dinamica curenţilor de creştere celulari ce urmăresc principiul vortexului convectiv. În fine, în partea dreaptă jos avem secţiunea prin sfera bobului de strugure, unde de asemenea se observă curenţii vortexului sferic, având în zona centrală seminţele de strugure situate oarecum similar cu planetele în raport cu norul Oort. Ca detaliu regăsim principiul sferă-vortex ilustrat la nivelul morfologiei seminţei de strugure.

P171

KLM Codex 181

Planşă ce ilustrează în continuare unitatea şi continuitatea principiului mai sus menţionat, dezvoltând observaţiile la nivelul globului terestru, evidenţiindu-se nucleul şi circulaţia curenţilor magmatici. Se observă similitudinea dintre aceştia şi curenţii atmosferici. De asemenea, întreg edi-ficiul este conţinut în anvelopele concentrice ale scutului magnetic terestru format din centurile Van Allen. Sunt reluate la o scară mai mică vortexul convectiv al norului de tip cumulo-nimbus, al creşterilor arborescente ale copacilor, fructului de strugure, meduzei şi în final al embrionului mamiferelor.

P172

182 KLM Codex

Erupția vulcanică văzută ca și proces disipativ, arhetipal.P173

KLM Codex 183

Erupția vulcanică marină generatoare de insule, leagăn ancestral la scară planetară al vibrației staționare circulare de tip atol, germinând astfel arhetipurile viului terestru, la nivelul facinant al recifului de corali.P174

184 KLM Codex

Dublă celulă de convecție de tip sferic-toroidal, specifică atmosferei terestre, în al cărei cicloid morfo-dinamic se regăsește convecția arhetipului vegetal de tip arbore, notată cu roșu. Cu negru este reprezentat ciclul apei, iar cu roșu creșterea arborescentă convectivă a plantei.

P175

KLM Codex 185

Punerea acestui algoritm în relaţie cu elementele naturale vii şi nevii, simetrice şi asimetrice este ilustrată pe coloana centrală a acestei planşe de jos în sus.Este reluată situaţia manifestării sferei şi revenirii la sferă, apoi secţiunea printr-un vortex sferoidal, apoi, rămânând la nive-lul lumii nevii, o undă staţionară de tip pentagonal, apoi curenţii de convecţie printr-un nor Cumulus. Trecând în registrul lumii vii, sunt redate în partea superioară a coloanei un copac şi dinamica formării embrionului uman. Toate ilustrează succesiv de la viu la neviu coerenţa principiului mai sus enunţat.Pe coloanele laterale este redată relaţia dintre mişcarea neregulată de tip neperiodic (stânga), terminându-se cu ilustrarea unui cristal de cuarţ (referire la asimetria antipozilor optici levo/dextrogiri), distingându-se relaţia dintre neregularitatea statică şi cea dinamică. În opoziţie, pe coloana din dreapta avem de-a face cu dinamica periodică de tip ritm, făcând aluzie la ciclul repetitiv al undei staţionare cât şi la simetria statică de tip cristalin, ilustrată printr-un fulg de zăpadă.Cele două diagrame circulare din partea inferioară a imaginii reprezintă două tipuri de trasee haotice, cel din stânga haos dizarmonic (malefic) şi cel din dreapta haos armonic (benefic).

P176

186 KLM Codex

Arhetipul concentric, de la sfere concentrice la triunghi, pătrat, pentagon, iar în final din nou la cerc, dispuse hieratic de la simplu la complex, comparate cu morfologia viului.P177

KLM Codex 187

Arhetipul concentric în relație cu undele staționare în stânga, iar concomitent, în dreapta, analogiile din natură: celula ou, inele anuale (regnul vegetal), peștele, scoica, perla.P178

188 KLM Codex

Planșă ce ilustrează modulația cuantificată la nivelul creșterilor segmentelor vegetale, indusă de undele staționare stabilite între sfera planetară terestră și Soare. Este reprezentat izolat în partea dreaptă sus (frunză/pește) modulul comun regnului vegetal și animal având alura geometrică tetraedrală ce oscilează similar undelor gravitaționale.

P179

KLM Codex 189

Planşă ce ilustrează ciclul apei în natură de la ipostaza invizibilă a vaporilor, condensarea lor sub formă de granule sferice, transformarea lor în structuri cristaline, contopirea în şuvoaie de apă din care în fine, în pântecul litosferei renasc cristalele. Din mare se evaporă apa, apare norul, în partea de sus a norului apa se condensează, observându-se simetria fulgu-lui de zăpadă, apoi componenta sferică a draperiilor de ploaie ce se reîntorc în pământ. Se observă în secţiune apa pluvială la nivelul pânzelor freatice, având în zona centrală cristalul de cuarţ. Pe coloana din dreapta se observă diagrama schematizată a vortexului de evaporare, cu condensarea apei sub formă de nor şi cristalizarea în partea de sus a norului.Pe coloana din stânga se observă similitudinea dintre evaporare şi cristalizare la nivelul bulbului şi al florii.

P180

190 KLM Codex

Continuând periplul de la mare la mic de-a lungul octavei formei, la nivelul biosferei terestre avem principiul dez-voltărilor plantei ilustrat pornind de la sămânţă, situată în zona centrală, la confluenţa dintre pământ şi atmosferă şi care se dezvoltă dublu spiralat prin meandrele rădăcinii şi prin arborescenţa tulpinii şi care urmăresc principiul expansiv spiral. Pe orizontală este ilustrată descompunerea principiului de creştere spiral levo şi dextrogir. Pe axa centrală în partea de sus se află cupa florală ce prefigurează oprirea expansiunii, creşterea gradului de simetrie, policromie şi parfum, pregătind momentul fecundaţiei implozive ce se opune creşterii de tip exploziv de până atunci, con-firmând ritmica principiului explozie (creştere) - implozie (fecundare) şi în fine revenindu-se la sămânţă. Deasupra, în partea centrală avem discul solar, sursă dinamică ce animă ciclul apei în natură, ilustrat prin cei doi nori (stân-ga - dreapta) din care pică stropi ce intră în pământ şi alimentează planta, punându-l astfel în comun cu ciclul de creştere a plantei. In partea de jos, central, foarte schematic, apare ciclul dezvoltării plantei de la sămânţă, mugur, lujer, floare, fruct şi din nou sămânţă (diagramă circulară).

P181

KLM Codex 191

Imagine ce arată arhetipul vegetal observându-se similitudinea vorticială dintre partea aeriană-subterană având ca liant comun vortexul spiraloid al seminței situat central, ca epicentru generativ bidirecțional.P182

192 KLM Codex

Este ilustrată celula convectivă arhetipală de tip vegetal, sub forma unui arbore înflorit arătat în context biosferic și interconectat ciclului apei din natură. Arhetip convectiv comun regăsindu-se la scară mare, așa cum am s-a arătat anterior, pe suprafața fotosferei solare sub forma granulară a mozaicului de celule convective, similare structural, ca dispunere, în planul biosferei terestre, cu arborii ce alcătuiesc pădurile.

P183

KLM Codex 193

Geometria liniei imateriale tratată pe larg în prima parte a lucrării, geometria simplificată a plantei văzută ca și celulă convectivă în buclă deschisă dublă. De la stânga la dreapta sunt redate progresiv etapele creșterii și metamorfozele plantei văzută ca și arhetip coincident convectiv.

P184

194 KLM Codex

Ziua. Etapele metamorfozei vegetale și implozia prin fecundare. Este redat vehiculul albină ca și vector biologic cu rol imploziv.P185

KLM Codex 195

Noaptea. Planta în contextul ciclului hidrologic. Sunt ilustrate în registru nocturn, lumina lunii, norii, ploaia, marea, și în final bulbul subteran al plantei ce absoarbe apa.P186

196 KLM Codex

Planta și etapele morfologice ale creșterii vegetale. P187

KLM Codex 197

Imagine cu caracter naturalist, de analiză, observație și studiu după natură, a florilor de gutui japonez (Chaenomeles japonica) și cireș (Forsythia suspensa). P188

198 KLM Codex

Studiu după natură - Chaenomeles japonica.P189

KLM Codex 199

Studiu - geometria mugure-caliciu floral.P190

200 KLM Codex

Analiză cu preincipiențe computaționale asupra fecundării (implozie) având ca subiect Chaenomeles japonica.P191

KLM Codex 201

Studiu de observaţie cu iz naturalist având ca protagonişti floarea şi fructul plantei Datura Inoxia. Coexistă reprezen-tarea naturalistă a pâlniei florale cu geometrizarea ei, cât şi secţiunea prin capsula fructului. Nu sunt accentuate elementele de creştere ale principiului sferă-spirală, fiind prima planşă din expunerea gradată a acestuia.

Continuare a planşei anterioare prin sinteză de tip computaţional, ce analizează etapele deschiderii florii de la stadiul incipient la cel final (1-6) şi urmăreşte structura geometrică a capsulei septifrage a fructului. Se distinge situarea seminţelor în straturi orizontale succesive dispuse în partea terminală a unor spirale duble cu aspect cruciform. Aceste spirale duble amintesc şi prefigurează similitudinile ce se iscă între diagramele structurilor vegetale si undele staţionare din lichide.

P192

P193

202 KLM Codex

Analiză computațională asupra geometriei vegetale: Cynoglossum vulgare și Caltha palustrisP194

KLM Codex 203

Analiză asupra geometriei vegetale Viola tricolor, observând analogii morfologice comune cu regnul animal.P195

204 KLM Codex

Planşă de observaţie, studiu naturalist, imagine ce surprinde din mai multe unghiuri caliciul floral al Bignoniei Catal-pa ilustrând simetria bilaterală de ordin 5, cât şi geometria staminei şi a pistilului în relaţie cu simetria inserării frunzelor pe tulpină (de ordinul 3). Se încearcă descoperirea unui algoritm comun în creşterile similare din lumea vegetală.

P196

KLM Codex 205

Imagine ce continuă ilustrarea principiului sferă-vortex în cazul plantei de mac. Sunt sugerate prin săgeți similitudi-nile dintre undele staționare și morfodinamica plantei.P197

206 KLM Codex

Planşă ce ilustrează în continuare surprinderea numitorului comun, pornind de la observaţiile de tip botanic, glisând spre structuri şi modele conceptuale. Este analizată minunata floare Passiflora Caerulea (Floarea Patimilor), extrăgându-se elementele anatomice ce subscriu principiului sferă-spirală: secţiunea prin floare (stânga sus), prin stamină (dreapta), sime-tria de ordin 3 a granulelor de polen (dreapta jos). Pe axa centrală jos avem diagrama principiului de creştere a mugurului floral de tip expansiv cât şi momentele fecundării implozive o dată cu oprirea creşterii florii.

P198

KLM Codex 207

Analiză computațională și studiu ilustrativ, asupra geometriei vegetale: Nelumbo nucifera, urmărin-du-se de-a lungul a 16 imagini relația dintre elementele anatomice specifice lotusului și morfologia undelor staționare ca și liant arhetipal cu principiul sferă-vortex dezvoltat pe întreg cuprinsul lu-crării.

P199

208 KLM Codex

Nelumbo nucifera. Este analizat caliciul floral ca și morfologie, frunza ca aspect dublu spiral, cât și morfologia fructului.P200

KLM Codex 209

Nelumbo nucifera, caliciul floral ca și morfologie, interiorul seminței remarcându-se dispunerea spiraloidă a embrionului.

Analiză estetică asupra Lotusului Sacru, Nelumbo nucifera.

P201

P202

210 KLM Codex

Analiza anatomiei fructului-semințelor de Nelumbo nucifera, cât și aspectul geometric al frunzei, mugurelui floral și în fine al seminței.P203

KLM Codex 211

Studiu cu caracter mimetic urmărind eleganța irezistibilă a florii de lotus. P204

212 KLM Codex

Etapele succesive ce redau și surprind în trei ipostaze diferite, metamorfozele florii de lo-tus de la mugure la floare cu fruct.P205

KLM Codex 213

Diagrama computațională ce compară sub forma a trei coloane, evoluția comparată a morfologiei petalei-florii-fructului de Nelumbo nucifera.P206

214 KLM Codex

Nelumbo nucifera. Imagine cu caracter naturalist, studiu mimetic de observație.P207

KLM Codex 215

Etapele spargerii mugurelui floral, observându-se succesiv dinamica transformărilor geometrice în trei dintre ipostazele devenirii florii de lotus.P208

216 KLM Codex

Imagine sincretică ce arată diagrama geometrică prin transparență, observându-se vectorii morfodinamici de expansi-une și compresie, de tip vorticial, ce modelează în chip nevăzut, subansamblul morfologic al lotusului.P209

KLM Codex 217

Imagine de sinteză, cu caracter reducționist, ce redă simplificat geometria computațională a plantei de Nelumbo nucifera.P210

218 KLM Codex

Imagine cu caracter estetic naturalist.P211

KLM Codex 219

Imagine cu caracter naturalist. P212

220 KLM Codex

Imagine cu caracter naturalist, ce surprinde frumusețea nonșalantă a misticului lotus.P213

KLM Codex 221

Imagine cu caracter naturalist. Este analizată componenta estetică și anatomică a florii de Canna Indica.P214

222 KLM Codex

Imagine cu caracter naturalist asupra florii de Canna Indica, în relație cu filotaxia ternară a lujerului.P215

KLM Codex 223

Alnus glutinosa, de la natură la computație.P216

224 KLM Codex

Planşă ce analizează în detaliu anatomia vorticială a frunzei în general - pe de o parte principiul sferă şi pe de cealaltă parte principiul spirală, ele în mod natural coexistând la nivelul frunzei. În stânga, frunza ilustrează celulele cu aspect sferic, care, alipite într-un conglomerat structurii foliare, devin poliedrale (1).În continuare spre dreapta, printr-o altă ipostază a aceleiaşi frunze, se ilustrează dinamica vortexurilor de creştere spiraloide (2).Continuând de la stânga la dreapta se observă curenţii de creştere expansivă a frunzei, fiind redată prin săgeţi care se depla-sează spre exterior. Se remarcă în cazul peţiolului vortexurile de inserţie pe tulpină, specifice fiecărui tip de peţiol. În continu-are, în momentul uscării, urmează o etapă de tip contrar expansiunii, suferind o mişcare inversă.În partea de jos stânga este ilustrată în avans, pentru exemplificarea similitudinii, o undă staţionară în lichide vâscoase ce pre-zintă curenţi fluidici cu o structură de tip ramificat foliar.

Caracterul exploziv și imploziv în cazul caliciului floral, Narcisus Pseudonarcisus, redat pe de o parte naturalist cât și pe da alta de o manieră sincretic reducționistă.

P218

P217

KLM Codex 225

Planșă ce ilustrează coincidența geometrică dintre undele staționare obținute în lichide și modulele de creștere a unității vegetale, respectiv tulpina, fiind analizate defalcat, de-o manieră computațională modulele elementare cu simetrie de ordinul 3 și 4 ce oscilează ritmic.

P219

226 KLM Codex

Analizarea modulului vegetal cu simetrie de ordinul 4 ce ilustrează oscilația alternativă de-a lungul tulpinii vegetale, observându-se frunzele dispuse opus. Acest modul este redat esențializat în partea stângă, observându-se alternanța de factură oscilantă a filotaxiei.

P220

KLM Codex 227

Este redat modulul vegetal cu simetrie de ordinul 4, similar undelor staționare, precum și compo-nenta generativă dublu spirală ce modelează forma frunzei.P221

228 KLM Codex

Frunza, tulpina, ca și segment vorticial cu simetrie de ordinul 4, corola florală cu expansiunea și concomitent implozia (odată cu fecundarea) ca și contracurent, notată cu roșu.P222

KLM Codex 229

Reprezentare generală computațională a cuantificării de tip undă staționară a edificiului vegetal axial, observându-se modulul vegetal cu simetrie de ordinul 4.P223

230 KLM Codex

Diagrama simplificată a plantei în contextul biosferei terestre.P224

KLM Codex 231

Planşă ce continuă geometria inserării pe tulpină a frunzelor diferitelor plante. Foliaţia devine astfel similară în plan un-delor staţionare, fiind ilustrată simetria de ordinul 2, 3, 4 şi 5. Într-un mod schematic, ţinând cont de sensul creşterii înşurubate în jurul axei tulpinii, se disting diagramele foliaţiei cu rotire levo şi dextrogiră (creşteri spirale spre stânga, respectiv spre dreap-ta). Fiecare buclă reprezintă o frunză. Pentru fiecare tip de simetrie epitaxială sunt reprezentate 4 diagrame - două de tip circular închise având o buclă spre interior (de tip feminin, culoare verde) sau spre exterior (de tip masculin, culoare portocalie) şi alte două, corespunzând primelor, dar fiind sisteme deschise cu creştere spirală (înşurubări în jurul axei de creştere). În dreapta sus, în mod teoretic este inserat şi modul monofoliar de creştere, ce nu se întâlneşte în realitate în natură şi care ar însemna un şir unic de frunze pe o singură parte a axei de creştere, ilustrând creşterea spirală de la stânga la dreapta cu bucla (frunza) spre interior sau spre exterior (1). În partea centrală şi stânga sus avem creşterea în jurul tulpinii spre interior/exterior (2) a foliaţiei cu simetrie de ordinul 2, con-tinuându-se în aceeaşi manieră cu cea de ordin 3 în registrul central al planşei. Simetriile de ordinul 4 şi 5 apar în partea de jos doar cu reprezentările de tip feminin.Planşa mai conţine detalii de sinteză, situate în partea centrală, ilustrând simplificat geometric trecerea de la elementele simple triunghiulare la pătrat, pentagon, hexagon, octogon etc. ajungând în final la cerc. În colţul din dreapta jos avem reprezentarea în spaţiu a foliaţiei elicoidale de ordinul 5 de la mare la mic.

P225

232 KLM Codex

Vitis vinifera - analiza geometrică a relației dintre sferă-vortex, desprinsă și dedusă prin observație, urmărind anatomia plantei.P226

KLM Codex 233

Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie.P227

234 KLM Codex

Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie.P228

KLM Codex 235

Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie. Alături piramida luminii, cu sfere dispuse tangent ierarhic dimensional, de la mic la mare (similare boabelor).P229

236 KLM Codex

Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie. Se disting astfel, lujerul, ciorchinul de formă piramidală constituit din sfere-vortex (boabele de strugure) cât și forma dublu spirală a cârceilor de prindere specifici plantelor agățătoare.

P230

KLM Codex 237

Lumina spectrală alături de Iris persica. În partea de jos a planșei este redat scheletul geometric de tip inel meandric cu simetrie de ordinul 3 similar modelului geometric dedus din configurația poliedrală a cuboctaedrului (deasupra). În partea stângă avem reprezentarea în secțiune a mugurelui floral, observându-se lesne analogiile arhetipale.

P231

238 KLM Codex

Este analizată anatomia plantei de Iris persica. Secțiune prin mugurele floral (stânga). Se observă simetria de ordinul 3 și concomitent meandrele pliate ale vortexului viitoarei flori la nivelul petalelor.P232

KLM Codex 239

Se continuă observarea aspectului vorticial-undă staționară, sub auspiciile geometriei arhetipale sferă-vortex, în cazul anatomiei defalcate a plantei de Iris persica.P233

240 KLM Codex

Analiza geometrică schematizată, desprinsă prin observație directă, având ca protagonistă floarea de Iris persica aflată în registru nocturn. Este redat traseul imploziv al fecundației mediat de insecta meliferă Apis mellifera redată schematic și care astfel închide bucla vorticială.

P234

KLM Codex 241

Imagine anatomică și alegorică a mugurelui floral de Iris persica. Se remarcă fototropismul inerent, cu trimiteri simbolice spre lumina spectrală, specifică policromiei curcubeului. În partea inferioară a planșei este arătat vortexul fructului, comparat cu secțiunea prin mugurele floral, ce au în comun evident, simetria de ordin 3.

P235

242 KLM Codex

Tulipa Gesneriana în contextul interacțiunilor cu fenotipul biosferei.P236

KLM Codex 243

Tulipa Gesneriana, planșă în care diferite elemente de anatomie vegetală sunt supuse analizei morfologice, urmărindu-se relația cu principul sferă-spirală.P237

244 KLM Codex

Geometrie de ordinul 6 ce ilustrează principiul sferă-vortex la nivelul cupei florale (Tulipa Gesneriana).P238

KLM Codex 245

Analiza detaliată a morfodinamicii caliciului floral în secțiune, a lalelei, observându-se caracterul vorticial al staminei/pistilului cât și pe de altă parte, caracterul granular, sferoidal deci, al polenului, ilustrând astfel concordanța dintre principiul sferă-spirală și lumea vegetală.

P239

246 KLM Codex

Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip.

Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip. Sunt comparate două simetrii ale caliciului floral (cupa), simetria de ordinul 6, cu cea de ordinul 8.

P240

P241

KLM Codex 247

Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip, cu accentul pe componenta mo-dulară de tip sfere succesive.P242

248 KLM Codex

Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip, cu precădere componenta geome-trică cu similitudini regăsite în morfologia undelor staționare.P243

KLM Codex 249

Ilustrarea per ansamblu a anatomiei vorticiale a plantei de lalea, observând pe lângă simetria de ordinul 6 a cupei florale, caracterul ondulator al întregii plante, având doi poli majori - bulbul și cupa - între care se stabilizează o reverberație sincronă.P244

250 KLM Codex

Analiza comparativă bazată pe observație ce ilustrează 3 tipuri de unde staționare biologice care se manifestă la nivelul simetriei cupei de lalea, observându-se (de sus în jos) simetria de ordin 2, 3 și 4, corelate cu arhetipul sferic redat în coloana din stânga.

P245

KLM Codex 251

Imagine de tip sincretic ce surprinde relația binară paradoxală dintre implozie și explozie ca principiu morfodinamic specific fecundării florii, redate prin două cupe opuse, sugerând an-tagonismul dintre fuziune și fisiune. Elementele de fisiune sunt ilustrate cu negru (petele, stamine, polen) iar cele de fuziune (semințe) cu roșu.

Planşa ilustrează principiul explozie-implozie în cazul corolei florale de nalbă, indicân-du-se curenţii de creştere şi deschidere, de tip exploziv a bobocului floral (cu săgeată neagră) şi traseele polenului ce porneşte din şi coboară prin pistil fecundând ovulul viitoarei seminţe (cu roşu), creând un contra curent de tip imploziv.În dreapta sus şi jos se observă secţiunea prin sămânţa de nalbă care conţine atât traseul de creştere (cu săgeată neagră) cât şi cel de fecundare (cu săgeată roşie) ce rămân inerte până la posibila ger-minare şi reluarea ciclului sub forma unei noi plante.În partea stângă jos se observă în secţiune dezvoltarea fructului şi a seminţei de măr în 3 etape care respectă acelaşi principii. Este de remarcat că la nivelul seminţei cele două procese se află în echilibru static aşteptând din nou întâlnirea, prin condiţii favorabile, cu ciclul apei.

P246

P247

252 KLM Codex

Magnolia denudata. Planșă în care sunt studiate și comparate fructul, sămânța și floarea, urmărindu-se confor-mația anatomică a plantei, caracteristică speciilor de magnolii.

Flori de gutui japonez.

P248

P249

KLM Codex 253

Reprezentare naturalistă a magnoliei înflorite, mugur, floare.P250

254 KLM Codex

Reprezentare naturalistă a magnoliei înflorite.P251

KLM Codex 255

Analiza anatomică a inflorescenței de magnolie, Magnolia grandiflora. Se observă geometria apa-ratului reproductiv, stamine-pistil.P252

256 KLM Codex

Imagine ce continuă analiza pistilului, comparată cu forma fructului (dreapta jos).P253

KLM Codex 257

Trei etape succesive în morfologia florii de magnolie. Se observă devenirea geometrică odată cu creșterea.P254

258 KLM Codex

Magnolia altisima, gineceul și vectorul imploziv mediat de insecte, fiind notat sensul de la stamine la pistil.P255

KLM Codex 259

Imagine ce analizează simplificat sensul centripet imploziv al fecundării.P256

260 KLM Codex

Diagrama în plan bidimensional a dansului albinei lucrătoare, se remarcă aspectul vorticial bilateral generat de alter-nanța mișcării ciclice în raport cu unghiul alfa, având ca reper poziția soarelui.P257

KLM Codex 261

Este ilustrat principiul explozie/implozie la plante prin punerea în evidenţă a vortexurilor de creştere comune seminţei, fructului şi florii. Se trece de la o reprezentare naturalistă la elementele computaţionale de tip sincretic ilustrate în diagrama circulară din stânga şi cea liniară din partea de jos.În partea centrală avem diagrama simbolică a curenţilor de creştere din sămânţă. În stânga avem tulpina, principiul spiral al lujerilor vegetali, în dreapta sus floarea cu staminele şi peţiolul, sub aceasta o vedere de sus a florii, cu principiul centrifug de creştere a petalelor cât şi contracurentul de tip centripet care porneşte dinspre stamine spre centru.În colţul din dreapta jos avem principiul vortexului spre exterior/interior indicat prin săgeţi, ilustrat pe sferă prin transparenţă, şi care va fi urmărit în continuare la nivelul biosferei.

P258

262 KLM Codex

Analiza anatomiei inflorescenței arborelui lalea, Liriodendron Tulipifera.P259

KLM Codex 263

Imagine de sinteză în care sunt ilustrate două aspecte, unul de natură circulară și unul de natură radială, care se întretaie. Cel circular (stânga planșei) redat printr-un sistem deschis (spirala timpului) ce se repetă anual, este suprapus celui radial, bazat pe identitatea morfologică anuală (izomorfism), prin axe radiale pe al căror traiect se regăsesc în mod coincident elementele de bază ale morfologiei vegetale, respectiv, în ordinea apariției: sămânță-plantă-mugur-floare-fruct.

P260

264 KLM Codex

O planşă ce grupează sincretic ilustrarea principiului vortexului în cazul câtorva subansamble aparţinând biosferei. În dreapta sus avem secţiune prin cord, unde este ilustrat traseul fluxului sanguin ce străbate inima şi unde valvele tricuspide se deschid spre interior şi se închid o dată ce fluxul părăseşte cavităţile pompei cardiace. Este reprezentat simplificat principiul vortexului ce acţionează la nivel anatomic.În dreapta centru avem o secţiune prin craniul uman unde prin coloana vertebrală se observă curenţii care dezvoltă protuber-anţa encefalului cât şi curenţii cicloizi de creştere celulară care dezvoltă globii oculari, buzele şi comisurile bucale etc. într-o reprezentare foarte simplificată ce va fi reluată ulterior.Tot în registrul din dreapta sus se continuă cu secţiune prin sămânţă, unde este ilustrat în cazul seminţei dicotiledonate acelaşi principiu al dublei spirale embrionare. Formaţiunea sferică ilustrează în vedere spaţială, prin transparenţă, diagrama curenţilor vegetali de creştere situaţi pe fluxul vaselor liberiene la fructele cucurbitaceelor de tip baciform (melonida, Citrullus lanatus, etc.). În stânga jos avem o secţiune prin acelaşi tip de fruct care ilustrează simetria de ordinul 3 pe care se grefează curenţii cicloizi cuplaţi doi câte doi (în total 6) la capătul cărora se regăsesc dispuse spiral viitoarele seminţe, reprezentate mărit alăturat.În continuare, spre dreapta, acelaşi demers ilustrativ al vortexurilor de creştere aste reluat în cazul secţiunii prin Cucumis sativus, cu simetrie tot de ordinul 3. Aceşti curenţi vor fi urmăriţi în continuare şi sunt asemănători curenţilor ce apar în cazul undelor staţionare lichide. În diagrame geometrice simplificate este reluat principiul sferă-vortex de împachetare recurentă a sferei spre interior, de la mare la mic (stânga sus).

P261

KLM Codex 265

Vortexul toroidal-sferic al fructului de roșie, Solanum licopersicon, figurat prin transparență, alături frunză ca și sistem disipativ străbătut de fluxul continuu hidric ce pătrunde și părăsește planta prin evaporare.

Imagine ce redă, pe trei registre orizontale, similitudinea dintre transformarea geometrică a sferei în tor, şi cea biologică a fructului de roşie. Pornind de la sferă (pasul 1), curenţii de creştere celulari amplifică aplatizarea pe măsura coacerii, ilustrată în partea de jos a imaginii prin structura scheletu-lui vaselor liberiene.

P262

P263

266 KLM Codex

Vortexuri dublu toroidale, unde staționare comparate cu frunza-petala-floarea, explicate arhetipal prin prisma teoriei sferă-vortex.

O planşă ce continuă analiza principiului sferă-vortex, pornind de la observaţiile naturaliste pe floarea de măr şi secţiunea prin fructul de măr, urmărind analogia dintre mugure floral/pupa fluture-lui şi floare/fluture. Prin observaţia curenţilor de dezvoltare din interiorul fructului de măr este ilustrată relaţia dintre vortex, sferă şi tor, precum şi extragerea modelului geometric aflat la bază, prefigurând arhetipul sferă-vortex.Modelul geometric situat în partea stângă a planşei analizează relaţia dintre sfere concentrice (jos), spirala care leagă aceste sfere (centru) şi torul concentric/spiral (sus).

P264

P265

KLM Codex 267

Planşă de sinteză ce ilustrează principiul comun al vortexului reportat lumii vegetale şi animale, urmărind relaţia dintre cavitatea sferică deschisă spre exterior (masculină) şi cea deschisă spre inte-rior (feminină).Aste analizată plierea sferei spre interior pornind de la ovul, trecând prin etapele morulă - blastulă - gastrulă (proces de tip feminin). Apoi este reluată eruperea mugurului floral (proces de tip mascu-lin) corelat cu procesul de fecundare deja discutat anterior (de tip feminin). Este analizat un caz simplu din lumea animală - tipologia viermilor inelaţi, unde se remarcă detaşat aparatul bucal de tip in-vaginat spre interior, sugerând curenţii de intrare alimentari, cât şi în partea caudală vortexul cu deschidere spre exterior, de tip masculin.Sunt ilustrate de asemenea o cavitate sferică neutră, fără deschideri, cât şi un tor neutru, tubular, precursori al modelului de tip masculin/feminin deja descrişi. În partea cea mai de jos este ilustrată prin secţiune manifestarea spre interior/exterior a cavităţii toroidale.În dreapta jos este aplicat acest model al torului, respectiv sferei deschise, în cazul secţiunii prin sacul vitelin, amnios, la conflu-enţa cărora se dezvoltă embrionul animal.

P266

268 KLM Codex

Planșă ce ilustrează relația de tip comun dintre morfologia ritmică a plantelor, cât și similitudinea cu mor-fologia animală, având ca numitor comun unitatea de tip vortex toroidal ilustrată în partea de sus sub forma unui modul unic.

Ilustrarea de manieră sincretică a principiului sferă-vortex arătând șiruri crescătoare și descrecătoare pe de o parte (sus), iar în partea de jos termenii levo-dextrogiri. În partea centrală este redată coincidența acestor modele geometrice ilustrată prin anatomia în secțiune a viermelui inelar ce întrunește pe de-o parte relația de la mic la mare, pe de altă parte cuantificarea ritmică a unui modul repetitiv de tipologie vorticială.

P267

P268

KLM Codex 269

Componenta simbolică și cea biologică a florii de trandafir, analizate morfodinamic. Sunt analizate asimetrizarea frunzei, spinului, fructului, trecând de la cerc la elipsă, cât și simetria pentagonală a trandafirului sălbatic (Rosa Canina), în stânga sus.P269

270 KLM Codex

Morfogeneza fluturelui Inachis Io (Ochi de păun) având pe coloana din dreapta extragerea elemen-telor geometrice sim-plificate puse în relaţie de tip computaţional.De sus în jos observăm pe rând diagramele texturii suprafeţei oului, pattern-ul epidermei omizii, suprafaţa crisalidei şi în final modelele aripii de fluture. În colţul din dreapta jos se ilustrează schematic transformările geometrice inerente ciclului de viaţă al fluturelui.

P270

KLM Codex 271

Continuând observaţiile de până acum privind relaţia dintre principiul sferă-spirală, ciclul apei şi biosferă, redăm legătu-ra tripartită dintre ciclul apei, circulaţia apei în plantă şi circuitul alimentar în sistemul digestiv.Pe coloana centrală este reprezentată secţiunea prin corpul uman într-o manieră schematizată, sur-prinzând de sus în jos traseul bolului alimentar şi joncţiunea lui cu sistemul circulator. Se observă dinamica fluxului digestiv interconectat biosferei prin intermediul fructului care este îngurgitat. Este un ciclu de asimilare - dezasimilare strâns legat de relaţia trofică cu imperiul vegetal ca sursă de hrană, ambele grefate în ordine cronologică dinamicii apei în natură. În concluzie avem de-a face cu reprezentarea a 3 structuri dinamice interconec-tate în buclă deschisă de la mare la mic: ciclul apei în natură, circulaţia apei prin plante şi circulaţia substanţelor nutritive prin organismul uman.Deasupra avem sfera solară ce radiază antrenând dinamica apei, concomitent cu procesul de fotosinteză la nivelul plantelor, simbolizat prin frunza-ochi. Întreaga diagramă este flancată de doi copaci prin care curentul este ascensional, alimentând în sens descendent curenţii digestivi animali situaţi pe axa centrală.Astfel fiinţa umană consumă ca sa subziste structuri naturale - toată diversitatea fructelor şi semi-nţelor - de tip convectiv, sim-ilare undelor staţionare.

P271

272 KLM Codex

Imagine de tip sincretic ce exemplifică de la macro la micro componenta coardei ecuatoriale în ca-zul braţelor duble ale discului galactic (centru). Continuând observaţiile coardei ecuatoriale, o regăsim la nivelul Ecuatorului planetar coroborat curenţilor Coriolis (stânga jos). Desfăşurarea ei este ilustrată în relaţie cu trilobitul, peştele şi scoica, observându-se similitudi-nile dintre mişcarea fluidului ecuatorial şi animale. Astfel, din partea centrala se formează animalele cu segmente sau coloană vertebrală, iar din com-ponenta spirală levo şi dex-trogiră rezultă antipozii optici ai cochiliilor de melc.O altă categorie de formaţiuni biologice în funcţie de curenţii hidrodinamici o reprezintă animalele şi plantele cu aspect polar convectiv, reprezentate în relaţie cu norul-meduza-ciuperca. Au fost astfel ilustrate simplificat conexiunile dintre galaxie, planetă şi biosferă, desprinzându-se clasificarea formelor în două mari categorii: unele de tip ecuatorial, iar altele de tip polar.

P272

KLM Codex 273

Imagine în care sunt exemplificate manifestările principiului sferă-spirală. Din partea de sus avem sfere concentrice, în stânga şi dreapta sunt desfăşurate excentric de la mare la mic, formând şiruri crescătoare cu aspect conic. În partea centrală apare redat principiul alternant crescător de tip meandră, iar în partea de jos, stânga-dreap-ta, manifestarea de tip spiral levo şi dextrogir.La fiecare din aceste modalităţi sunt asociate elemente biologice similare:- unul de tip centric- al doilea de tip excentric liniar- al treilea de tip excentric alternant (meandric)- al patrulea de tip spiral cu cei doi antipozi (L-D).

P273

274 KLM Codex

Planşă ce pune în relaţie coarda ecuatorială, exemplificând clasificarea morfologiilor biologice: 1. de tip ecuatorial, pe axa mediană: frunză, peşte, trilobit, chiton 2. de tip spiral (L-D), în lateral: cochilia de melc, cohleea, pavilionul urechii 3. de tip calotă polară, sus dreapta-stânga: meduză, ciupercă.

P274

KLM Codex 275

Planşă ce redă structura reologică a cursului de apă de la izvor la vărsarea în mare, relaţia de similaritate cu corzile ecua-toriale solare, coloana vertebrală şi reţeaua de nervuri a frunzei.P275

276 KLM Codex

Fluxul curenților de curgere laminară în cilindru și hemicilindru, se remarcă ritmica modulară a vortexurilor staționare generate de gradientul de frecare contrar, dintre fluxul acelerat central și cel frânat priferic al pereților cilindrului. Se observă analogia morfodinamică cu ecuatorul plasmei solare, a ecuatorului terestru (atmosferă-hidrosferă) și coincidențele morfolo-gice cu geometria undelor gravitaționale, ori cu tipologia anatomică a coloanei vertebrale, regăsită în diversitatea lumii viului.

P276

KLM Codex 277

Celule de convecție în opoziție dinamică și legătura cu regnul animal-vegetal.P277

278 KLM Codex

Imagine cu caracter alegoric, Antropocopacul, văzut ca și arhetip alegoric Adamic de tip vortex convectiv. Se remarcă coincidența prin juxtapunere axială a pomului cunoașterii cu trupul lui Adam. Sunt echivalate arhetipal prin suprapunere, creier-măr (fructul interzis) cât și bazin-sămânță, iar în centru aflându-se postată și reprezentată ca centru vibrațional inima.

P278

KLM Codex 279

O planşă ce ilustrează principiul comun al convecţiei prin nor, copac şi interconectarea prin hrană cu fiinţa umană. Pe coloana din dreapta avem o redare de sinteză care ilustrează în secţiune unitatea dintre soare-nor-copac-glob terestru. P279

280 KLM Codex

Planşă sincretică unde sunt ilustrate prin secţiune relaţiile de interdependenţă dintre atmosferă (nor-fulg), biosferă (copac-floare-om) şi litosferă (magmă-con vulcanic-diamant). Se observă similitudinea:- Atmosferă: convecţie → simetrie cristalină- Biosferă: creştere biologică → simetria florii- Litosferă: magmă → kimberlit-cristal-diamantAceastă similaritate a celor trei cicluri este ilustrată în diagrama din stânga sus, unde apar:- fulg- floare- octaedru (diamant).

P280

KLM Codex 281

Imagine cu caracter simbolic. Este redat lanțul serial cauzal al arborelui genealogic pe linie maternă (stânga-dreapta), interconectat ciclului trofic prin hrană (măr), în raport cu pomul vieții, având ca și liant central procrearea.P281

282 KLM Codex

Diagrama vortexurilor convective arhetipale în relaţie cu pomul cunoaşterii.P282

KLM Codex 283

Vortexul acuplării masculin-feminin, văzut ca și sistem qvadruplu rezonant. Coroborat cu fecundația, văzută ca și echili-bru staționar consonant dintre explozie-implozie ca și preincipiență generatoare a vortexului embrionar.P283

284 KLM Codex

Uterul luminic imagine alegorică a soarelui ce emite fotoni, în analogie cu ovarul-ochi ca și receptacol al fluxului seminal alb coincident arhetipal cu fluxul fotonic emis de soare și captat de retina globului ocular.

Imagine ce redă de la stânga la dreapta morfodinamica ființei umane, de la sfera celulei ou până la moarte și descompunere, ilustrând relația dintre spirit și materie, observându-se vortexul întrupării prin relația ternară dintre materie, energie, informație (jos, albastru) și spirit (sus, roșu).

P284

P285

KLM Codex 285

Se continuă planşa anterioară urmărind dinamica vortexurilor anatomice la nivelul diferitelor organe umane. Este ilustrată similaritatea dintre formarea embrionului uman (cu sacul vitelin şi amnios), pavilionul urechii şi rinichi.Acelaşi principiu al dinamicii de tip vortex este exemplificat în cazul testicul (centru stânga) şi gan-glion limfatic (centru dreapta), iar în registrul inferior este reluată diagrama prin transparenţă a corpului uman (vedere frontală şi laterală), ilustrând traseul axei digestive.În extrema dreaptă jos avem ilustrată secţiunea prin rădăcina firului de păr cu aspect de bulb.

P286

286 KLM Codex

Diagrama ilustrează anatomia vorticială a fătului uman în relaţie cu alte formaţiuni spiraloide ori melcate la nivelul anatomiei umane. Se observă curenţii de creştere şi diferenţiere a viitoarelor organe fe-tale: rinichi, cord, tub digestiv, coloană vertebrală, encefal, indicând cu săgeţi negre direcţiile de creştere.Alături avem reluate pavilionul urechii, structura melcată a cohleei, vârtejul pilozităţii capilare, iar în stânga de sus în jos unde staţionare cu aspect embrionar, urmărindu-se similaritatea.

Planşă ce reia problematica embrionului, analizând alte aspecte ale principiului vortexului anatomic. În centru se redă imaginea embrionului uman cu alte detalii. În jurul lui, de la stânga la dreapta, în sensul acelor de ceasornic, avem dispuse relaţia rinichi, vezică uri-nară, testicule, apoi structura musculaturii cordului cu aspect melcat, morfogeneza tuburilor ce formează viitorul cord, relaţia dintre globii oculari, mandibulă şi pavilioanele urechilor şi, în fine, este reluat vortexul biologic renal (stânga jos).

P287

P288

KLM Codex 287

Embrion in vitro. Se remarcă coloana vertebrală modulată convex-concav.P289

288 KLM Codex

Secțiune prin embrionul uman care ilustrează prin transparență morfodinamica organelor interne, respectând plierea și deplierea într-o manieră sincronă bilateral, urmărind trasee de tip vortex. P290

KLM Codex 289

Omul “bicefal”. După analizarea relaţiei om-biosferă din planşa 16 şi a etapelor dezvoltării embrionare, este exem-plificată corespondenţa prin simetrie a capului în raport cu restul corpului, văzut el însuşi ca un cap. Prin prisma analogiei dintre organe, se observă următoarele corespondenţe: creier-intestin, ureche-rinichi, sferele glo-bilor oculari-testicule, nas-penis, gură-anus, unghii-dinţi. Sunt scoase în evidenţă mâinile împreunate cu unghiile alini-ate pe axa mediană atât la membrele superioare cât şi la cele inferioare, similare cu aliniamentul dinţilor de pe cele două maxilare, dar care sunt orientate per-pendicular pe axa mediană.În dreapta, schematizat, avem diagrama simplificată a aliniamentului dentar, al unghiilor de la mâini şi de la picioare.

P291

290 KLM Codex

Reluarea omului bicefal. În dreapta s-au evidenţiat cele două cavităţi - craniană şi toracică - punând în relaţie de simila-ritate aliniamentul dentar de pe maxilarele superior/inferior cu întâlnirea coastelor la nivelul sternului, axa mandibulară fiind perpendiculară pe axa sternală.De jur împrejur sunt dispuse o serie de scheme ilustrative ce suplimentează înţelegerea în detaliu a relaţiei dintre anatomie, principiul sferă-spirală, cât şi diagrame geometrice menite să construiască un algoritm.În partea de sus avem modelele geometrice bazate pe creşteri de sfere de acelaşi diametru, în plan, ce vor fi reluate în planşele ulterioare - feminin (stânga), respectiv masculin (dreapta). Sunt ob-servaţii subiective care facilitează înţelegerea fenomenului complex al relaţiilor dintre populaţiile de sfere şi creşterile spiraloide.La mijloc, între cele două diagrame, avem situaţia neutră din care derivă cele două conformaţii, un pentagon regulat alcătuit din 5 sfere periferice tangente la a şasea centrală. Săgeţile cu dublu sens indică transformările.Pe coloana din stânga planşei este ilustrată în secţiune diagrama anatomică stilizată a cuplării dintre organele feminine şi cele masculine, cât şi rinichii care sunt organe comune pereche. Alături de ele este reprezentat supradimensionat principiul mascu-lin al multiplicităţii dinamice, a cărui unitate este spermatozoidul, cu caracteristici conforme principiului spiral, prin contrast cu principiul nemanifest al unităţii celulei ou cu o structură constituită din sfere concentrice.Ca un detaliu suplimentar, în extrema dreaptă centru, sunt alăturate cele două modele formate din sfere, de tip masculin/femi-nin menite să simuleze geometric mecanismul acuplării.

P292

KLM Codex 291

Omul bicefal ca și ipostază arhetipală embrion-făt,1. Fetus natură,2. Fetus Arhetip,3. Omul tricefal ca și adult.Se remarcă analogiile comune celor trei registre: Cap-Torace-Bazin.

P293

292 KLM Codex

Fătul bicefal, comparat cu adultul tricefal, în sensul arhetipal al similitudinilor morfologice, sunt extrase în partea stângă și dreapta a fătului organele analoage schematizate computațional. Totodată în partea de jos a planșei sunt redate schematic diagramele geometrice simplificate a omului ca și arhetip bicefal-tricefal.

P294

KLM Codex 293

Fătul bicefal văzut ca și diagrama computațională. ilustrând corespondențele tripartite dintre craniu-torace-bazin.P295

294 KLM Codex

Diagrama computațională a omului tricefal, și corespondențele geometrice sinergice dintre cele trei registre dispuse axial după cum urmeză: 0. Lumină Triunghi; 1. Craniu pentagon; 2. Torace hexagon; 3. 0Bazin heptagon,În partea stângă, sunt redate schematic de sus în jos: Creierul-ochiul-nasul-pavilionul urechii-gura-inima-plămânii-in-testinul-rinichii-bazinul-membrele-pelvisul.

P296

KLM Codex 295

Fătul bicefal luminic, galben-roșu-albastru.P297

296 KLM Codex

Anatomia omului dual unde se observă egalitatea incipientă de tip simetric dintre cap și corp. În partea de sus a planșei, secțiune prin encefal, observându-se caracteristica de tip convectiv a celor două emisfere cerebrale.P298

KLM Codex 297

Coloana vertebrală privită ca un cilindru modulat, cât și ca un șir crescător-descrescător finit de sfere tangente. Sunt ilustrate miniatural coincidențele dintre simetria frunzei și a peștelui.P299

298 KLM Codex

Fluxul sanguin văzut ca și rezonator vibrant multi octavă, cu epicentru în cord. Sunt redate schemat-ic ansamblul ar-borelui circulator artelial-venos cu sediu în inimă urmărit de la diametre mari la capilare partea de sus a planșei arătând prop-agarea pe multiple frecvențe acustice generate de fluxul vortexului sanguin, văzut ca și sistem complex sonic consonant ce propagă prin intermediul toren-tului hemodinamic văzut ca și fluid elastic nonewtonian, frecvențe dependente de diametru și de sincronizarea rezonantă a cavităților eritrocitare în ansamblul lor pe de-a întregul arborelui arterial.

P300

KLM Codex 299

Octava coloanei vertebrale.P301

300 KLM Codex

Planșă cu caracter științific. Este redată anatomia mâinii, vortexurile amprentelor digitale (relieful papilar), alături de tecile tendoanelor falangelor.P302

KLM Codex 301

Planşă ce analizează detaliat componenta vorticială a palmei umane. Prin transparenţă sunt arătate carpienele, falangele şi ligamentele, iar în detalii este analizat un deget cu falangele proximală, intermediară şi distală atât şi conexiunea de tip dublu vortex ce leagă două falange consecutive printr-un ligament.În partea stângă este arătată alura spirală dintre metacarpiene şi falange în momentul flectării degetului, lungimile lor res-pectând raportul secţiunii de aur.

P303

302 KLM Codex

Este studiată anatomia vorticială a capului uman, sunt urmărite traseele generative morfodinamice, văzute ca vectori bilaterali simultani ce acționează, în generarea conformatului cât și a aspectului fizionomal.

Anatomia vorticială a capului uman ilustrată din semiprofil în vedere laterală cât şi frontală, urmărind curenţii de creştere la nivelul nasului, gurii şi bărbiei cât şi structura sferică a globilor oculari.

P304

P305

KLM Codex 303

Analizarea relației dintre vortexurile de creştere ce sunt detaliate în continuare la nivelul anatomiei capului uman, ţinând cont de dezvoltările musculaturii, tendoanelor cât şi osaturii craniene, toate îmbrăcate în melanjul indisolubil al principiului sferă-spirală ce devine astfel liant comun cu dinamica undelor staţionare.

P306

304 KLM Codex

Reluarea detaliată prin transparenţă, în care primează curenţii de creştere în detrimentul reprezentării musculaturii şi osaturii, ilustrând în particular dinamica formării coronamentului molar de tip spiralic, alături de pavilionul urechii şi pro-eminenţa nazală. Se desprind consecinţe ce clarifică coincidenţa dintre globul ocular şi ovulul ca manifestare a componentei predominant sferice, comparativ cu molarul, spre exemplu, ilustrat în partea de jos, unde predomină componenta spirală. Luate în ansamblu, cele două componente definesc tandemul inseparabil al principiului sferă-spirală.

P307

KLM Codex 305

Continuare a anatomiei capului uman, vedere semiprofil şi profil. În stânga jos este reprezentată o secţiune prin globul ocular ca şi receptacol al luminii, alături de vortexurile autoîntreţinute din prejma lui 0 absolut ce se formează în cazul fluidelor suprarăcite (heliu-4), fenomen cunoscut pentru existența liniilor discrete de vorticitate.

P308

306 KLM Codex

Continuând seria analizei anatomiei vorticiale asupra corpului uman, sunt ilustrate pe rând globul ocular, pavilionul urechii, curenţii de creştere în molar, formarea buzelor şi a piramidei nazale, cât şi, prin transparenţă, falangele în relaţie cu osatura craniană la nivelul extremităţii palmare. Se observă componenta de tip dublu vortex la partea proximală şi distală a fiecărei falange.

P309

KLM Codex 307

Planșă ce ilustrează vortexurile dublu toroidale, planetare, embriorare, renale, cât și ale encefalului.

Morfodinamica encefalului de la simplu la complex, observându-se similitudinile cu dezvoltarea embrionară.

P310

P311

308 KLM Codex

Ilustrarea tridimensională a impulsurilor hidrodinamice generate la nivelul creierului de ventriculele inimii craniene ce pulsează staționar.

Undele staționare cerebrale produse de lichidul cefalorahidian (plexul coroid) sincronizate, ilustrând inima craniană a omului dual, în relație de simetrie cu cordul, situat în cutia toracică. Între cele două se stabilește încă din fază embrionară o sincronicitate consonantă de tip staționar.

P312

P313

KLM Codex 309

Planşă ce ilustrează relaţia dintre exterior, conştiinţă şi memorie.În centru sus, sub forma unui şir de sfere este redat simbolic şirul evenimentelor în succesiunea cauzală. Imediat sub se observă pâlnia conştiinţei, notată cu roşu şi deschisă spre exterior asemeni unui receptacul, intersectată cu memoria onirică (verde, dreapta) şi cu memoria imaginară (albastru, stânga), care influenţează conştientul. Cele trei sfere conectate sunt redate cu aceleaşi culori, în ele observându-se coloana evenimentelor în sens cauzal, înconjurate de anvelopa câmpului afectiv. Remarcăm diferenţa de anvelopă afectivă (verde), fiind maximă la oniric şi gândirea de tip raţional (albastru).În dreapta jos sunt cele trei ipostaze ale conştiinţei: stare de veghe, meditaţie imaginativă şi somn, indicând cu săgeţi negre sen-sul influenţelor reciproce ale memoriei.Se desprind astfel cele trei tipuri de memorie:1. Memoria realităţii2. Memoria onirică, de tip insular (în mare parte inconştientă)3. Memoria imaginară, de tip permutativ, combinatoriu.

P314

310 KLM Codex

Planşă ce reia subiectul conştiinţei umane, dinamica minţii umane, ilustrând exteriorul în sensul unui şir de eveni-mente, redat simbolic în partea de sus prin succesiunea unui grup de sfere. Se observă interfaţa dintre organele de simţ şi conştiinţă, indicând prin săgeţi sensul percepţiei. Pe axa centrală se află memoria realităţii, în dreapta se află memoria insulară onirică şi în stânga memoria imaginar creativă. Sunt notate în partea de jos a planşei sedimentările unor şiruri de evenimente cu un anumit grad de distorsiune faţă de şirul cauzal real.

P315

KLM Codex 311

Este analizată forma unui gând sub forma unui şir cauzal, de tip cauză şi efect. Se observă în partea de jos cele trei com-ponente contopite indisolubil în cazul fiecărui gând. De la dreapta la stânga avem: 1. Şir de evenimente logico-cauzal ce respectă cronologia2. Şir secvenţial-permutativ care fracturează lanţul cronologic, de tip creativ imaginativ3. Şir ambiguu-emoţional-consonant care nu are componentă cronologică, ci doar una de stare afec-tivă.Accesul la memorie se face la nivelul conştiinţei prin una, două sau toate cele trei componente, cea mai rapidă fiind cea de tip afectiv.În stânga sus este redată o secţiune printr-un gând ilustrându-se cu roşu, portocaliu şi verde cele trei ipostaze.

P316

312 KLM Codex

Anatomia vorticială a capului uman. Se arată structura vortexului celor două emisfere cerebrale, legătura cu globii oc-ulari, dubla spirală a pavilionului urechii externe - melcul membranos cohlee, demonstrând strânsa și indisolubila legătură arhetipală cu morfologia sfero-spiraloidă.

P317

KLM Codex 313

Este reluată şi mai în detaliu din vedere frontală alura spiraloidă a faciesului uman urmărind şi elemente de anatomie musculară şi osoasă combinate cu traseele de tip vortex. De jur împrejur sunt dispuse în detaliu anumite elemente în cadrul cărora sunt redate cu săgeţi negre traseele vorticiale. Pornind din stânga, de sus în jos, avem globul ocular cu muşchii adiacenţi, curenţii de creştere din pavilionul urechii, baza na-zală cu secţiuni în care se văd sinusurile cu alură spiraloidă şi din nou pavilionul urechii într-o reprezentare naturalistă.În dreapta, de sus în jos, se reia globul ocular observând fascicolul de lumină ce pătrunde prin cristalin focalizându-se conic pe retină, apoi o secţiune detaliată a direcţiilor de creştere în cadrul unui molar şi în fine protuberanţele cărnoase ale buzelor, animate de curenţii spiraloizi de creştere.

P318

314 KLM Codex

Anatomia vorticială a capului uman văzută prin transparență, suplimentată în partea de jos de morfologia embrionară a canalului neural, precursor al encefalului cu alura lui de tip serpentiform-sinusoidal.P319

KLM Codex 315

Anatomia vortexurilor generative ce construiesc geometria capului uman, văzut prin transparență.P320

316 KLM Codex

Capul uman ca și receptor-emițător senzorial. Sunt schițate cercurile concentrice al privirii umane focalizate biconic: receptacolul auditiv, nasul care respiră și percepe efluviile olfactive redate sub forma a două spirale progresive conice cu vârful în nări, iar în final gura, ce gustă sau emite mesaje articulate (vorbirea) ce se disipă dinspre buze în văzduh.

P321

KLM Codex 317

Eva ca și arhetip ternar, plasată în registru nocturn.P322

318 KLM Codex

Imagine laitmotiv, final de serie, a fructului interzis, văzută ca și alegorie a nefastului cognitiv.P323

KLM Codex 319

Partea III.GEOMETRIA FLUIDELOR

Principiul Sferă-Vortexîn experiment și ierarhiaUndelor StaticePlanșele: 324-388

Analizează de la simplu la complex datele experimentale privind fenomenele neliniare ca rezultat al impactului sunet-fluid, ilustrând structura variabilelor morfodinamice, noduri și ventre, clasificând ierarhia undelor staționare, din perspectivă geometrică, ilustrând dinamica complexă a undelor statice cu aspect biomorf.

320 KLM Codex

Cu această planşă se deschide un nou interval de observare asupra relaţiei complexe la scară mezocosmică (stare inter-mediară între micro şi macrocosmos) dintre principiul sferă-spirală şi undele staţionare.Pe de altă parte, pornind de la o sferă fluidă supusă vibraţiei, se observă formarea curenţilor lichizi de tip cicloid, ilustraţi prin secţiune, ce combină într-un corpus omogen sfera şi torul. Sunt ilustrate cele două sensuri posibile de deplasare dinspre axa centrală spre periferie, observaţii desprinse experimental din dinamica reală a fluidelor supuse vibraţiei.Se observă în partea de jos că, dacă se măreşte intensitatea sonoră, componenta toroidală devine dominantă în detrimentul celei sferice. Mai mult decât atât, apare o bifurcaţie în sensul apariţiei un-ui alt tor de dimensiuni mici în partea superioară, asemeni unei înmuguriri, datorită vitezei excesive a curentului ce vine dinspre periferie şi a incapacităţii lui de a pătrunde total pe cu-loarul axei centrale în sens descendent, astfel apărând o bifurcaţie ce îl menţine deasupra. Curenţii fluidici din torul nou apărut se deplasează în sens contrar primului.În concluzie, planşa surprinde concret în lichid relaţia dinamică dintre sferă şi tor. Cu cât energia cinetică injectată sistemului este mai mare, cu atât componenta toroidală este mai pregnantă.

P324

KLM Codex 321

Vedere de sus a interferenţei a trei epicentre ce oscilează simultan formând ventre şi noduri într-un vas circular, ilustrând trei dintre etapele acestui ciclu, realizat în lichide volatile (propanonă C

3H

6O). Sunt ilustrate în partea de jos trei posibile ipostaze ale modelului complex de comportare a li-

chidului. Prima relevă rezultanta interacţiunii a două surse concentrice emitente, a doua - diagrama de tip radial a două epicentre învecinate, şi în fine, cea de a treia, în dreapta jos, combină comportamentul concentric radial cu cel de tip granular, fiind văzut ca un sistem de cercuri ce interferă.

O planşă ce continuă observaţia undelor staţionare de tip triunghiular într-o reprezentare nat-uralistă, vedere de sus şi secţiuni, cu detalii. Imaginea centrală circulară relevă suprapunerea a trei etape surprinse în dinamica undei staţionare de tip triunghiular iar in partea de sus, respectiv jos, sunt surprinse secţiuni prin discul fluid oscilant, ilustrând curenţii complecşi care se iscă în masa fluidă, indicaţi prin săgeţi negre.Se remarcă apariţia unor sfere ce se desprind pe direcţie verticală din masa fluidă, deasupra epicentre-lor de maximă intensitate vibratorie, şi care se recontopesc cu lichidul mamă.În partea din stânga sus avem întâlnirea a două fronturi de undă toroidală notate prin roşu, respectiv albastru, relevând rezultanta acestei intersecţii.

P325

P326

322 KLM Codex

Secţiune prin fluidul ce oscilează sub forma unei unde staţionare, în secţiune, ilustrând etapa incipientă ce prefigurează viitoarea simetrie de tip triunghiular (stânga sus). Sunt redate două din momentele reprezentative din stadiul de tip multi-toroi-dal. Se observă legăturile complexe din interiorul fluidului, cât şi sensurile de deplasare indicate cu săgeţi negre.În prima etapă, la aceeaşi frecvenţă, în masa lichidă se formează unde concentrice asemeni unor corzi liniare care se vor împărţi în ventre şi noduri. Tot astfel, în fluid avem aceste corzi lichide concentrice, care, la o mărire a intensităţii acustice (la aceeaşi frecvenţă) devin structuri geometrice triunghiulare.Revenind la imaginea schematizată din stânga sus, se observă, pe lângă simetria de ordin 3, existenţa a 6 module cicloide care sunt analizate şi care formează cupluri dinamice. Unul din module este ilustrat mărit, mai jos, observându-se facil structura spiraloidă.

P327

KLM Codex 323

Continuând studiul asupra undelor staţionare în lichide volatile, trecem de la simetria de tip triunghiular la cea de tip pentagonal. Observăm similitudinea dintre cele două tipuri de simetrii. În partea de sus sunt încercări de explicare a dinamicii fluidului ce oscilează în simetrie pentagonală, prin indicarea cu săgeţi negre a celor 5 curenţi centrifugi şi a celor 5 curenţi ce revin de la periferie spre centru, de tip centripet. În imaginea centrală se observă de asemeni desprinderea unei sfere fluide ce ţâşneşte din zona de maximă intensitate oscilantă.

P328

324 KLM Codex

Planşă ce continuă analiza undei staţionare de tip pentagonal, ilustrând cele 3 etape la modul naturalist (coloa-na centrală) cât şi schematizarea geometrică aferentă fiecărui stadiu (lateral). Se disting cei 3 paşi majori ce definesc dinamica fluidului devenit geometrie pentagonală.În imaginea 1, forţele centripete adună tot lichidul în zona centrală obligând ţâşnirea protuberanţei fluide pe verticală. În pasul 2 forţele centripete se anulează treptat, lichidul creând o cavitate lichidă în zona centrală ce propulsează cu putere, asemeni unei inimi, fluidul spre periferie. În imaginea 3, în fine, lichidul, lovindu-se de partea periferică, se reîntoarce creând o situaţie intermediară de tip tur-bulent marcată prin apariţia a 10 vortexuri miniaturale care se abat de la direcţia rectilinie spre centru, stagnând un timp scurt, după care ciclul se reia.

P329

KLM Codex 325

Reprezentare naturalistă a complexităţii curenţilor centripeţi-centrifugi în cazul unei unde staţionare pentagonale, con-form planşei anterioare, detailând etapa 1. Sunt ilustrate de asemenea, ca şi în situaţiile precedente, prin săgeţi negre, direcţiile de deplasare a lichidului, centrifuge şi centripete.În stânga şi dreapta jos prin transparenţă este ilustrată dinamica turbionară a fluidului din zona centrală.

P330

326 KLM Codex

O planşă ce analizează în detaliu, în vedere de sus, dinamica curenţilor de ieşire şi de intrare în ca-zul aceleaşi oscilaţii de tip pentagonal. Se observă cuplurile turbionare simetrice centripete, respectiv centrifuge, cu vortexurile aferente în număr de 10.În stânga, schematizat, este reprezentat în partea de sus cuplul turbionar de tip centrifug, iar în în partea de jos omologul său - cuplul de intrare de tip centripet.

P331

KLM Codex 327

Se reia o imagine a undei staţionare de tip pentagonal, pasul 1, reluându-se în partea de jos diagramele geometrice centripet-centrifuge iar în partea de sus (stânga - dreapta) sectoare tridimensionale ce analizează di-namica complexă a fluxului fluid de tip centripet feminin (stânga) şi cen-trifug masculin (dreapta).

Sunt analizate şi mai detaliat cuplurile desprinse din unda pentagonală ilustrate anterior, observându-se cu şi mai mare acurateţe anatomia cicloidă a lichidului.În dreapta jos este analizată arhitectural structura geometrică a efemerului fluid din regiunea centrală, a cărei proiecţii în plan o regăsim în stânga sus.

P332

P333

328 KLM Codex

Planşă cu alură sincretică ce analizează unda staţionară cu simetrie de ordinul 3 într-o reprezentare schematică, redând simplificat cuplurile de intrare-ieşire a curenţilor fluidici. Se remarcă legătura indisolubilă a acestor cupluri ce constituie în fapt osatura geometrică a undei staţionare. Sunt reluate diagramele geometrice de tip masculin-feminin, respectiv centrifug-centripet, fiecare fiind alcătuită din două bucle, unităţi de bază pe care le-am numit spiral-monadă. În realitate în flu-id fiind stabilite 6 spiral-monade (3 centrifuge şi 3 centripete) care acţionează două câte două sinergic, întreg sistemul acţionând în perfectă sincronicitate.Sunt ilustrate separat, în partea de jos, buclele de tip monadă spirală pentru a observa mai bine curenţii lichizi, re-marcându-se bucla, reprezentată simplificat şi în partea din stânga sus.

P334

KLM Codex 329

Extinzând analiza dinamicii monadei spirale în mod comparativ în cadrul simetriei undelor staţionare de ordi-nul 2, 3, 4 şi 5, observăm modul în care aceste cupluri de forţe acţionează, remarcându-se similitudinile şi diferenţele. Pe de altă parte, sunt reluate în stânga şi dreapta centru diagramele în plan ale acestor cupluri deja discutate, cât şi în dreapta sus extinderea analizei complexităţii turbionare la nivelul unui singur element monadă spirală, indicând cu săgeţi direcţia de curgere.În consecinţă se relevă explicaţia formării buclei spirale conţinute în ciclul principal, buclă de tip vortex ce apare pe traseul de retur centripet datorită scăderii vitezei debitului fluid în raport cu cel centrifug care iese pe la suprafaţa lichi-dului cu o viteză mai mare, deplasându-se astfel dinspre centru spre periferie rectiliniu.

P335

330 KLM Codex

Atenţia cade asupra complexităţii monadei spirale, care este reprezentată central supradimensionat, punându-se accentul pe detaliile ultrafine ale ţesutului curenţilor fluidici. Esenţială este partea apicală a acestui monocord notată printr-un punct în extrema dreaptă, faţă de care se raportează întreaga dinamică a torsadei fluide.Jetul de fluid din partea superioară, indicat cu săgeţi negre, vine cu viteză dinspre centru aşa cum aminteam anterior, se loveşte de peretele extern al vasului în care lichidul vibrează, după care, în urma acestei reflexii, îşi reia drumul spre centru prin partea inferioară a suprafeţei fluide, formând concomitent o turbulenţă de retur de tip vortex staţionar.Câmpul de comunicare a acestor două direcţii, respectiv fluxul superior centrifug şi cel inferior centripet formează o reţea complexă de microtrasee fluidice împărţite de o cvasilinie mediană în care masele de fluid îşi dispută apartenenţa la unul din fluxurile principale. Acest element de bază cicloid, numit în această expunere monadă spirală, se regăseşte cu precădere în mod analog şi la nivelul lumii vegetale, amintind principiul dinamic imploziv a formării seminţelor.În cele patru colţuri sunt analizate în mod simplificat suprafeţele direcţiilor de curgere.

P336

KLM Codex 331

Continuând analiza cicloidului de mai sus (monada spirală), sunt relevate schematic benzile dinamice fluide, indicân-du-se cu săgeţi direcţia de deplasare. Mai apoi, schiţate sumar şi de dimensiuni mici, numerotate de la 0 la 12, avem şirul de transformări geometrice de la cerc, prin buclă în diverse stadii de invaginare, ajungând în final din nou la cerc.Cu această imagine se încheie studiul dinamicii undelor staţionare în lichide volatile (propanonă, etanol).

P337

332 KLM Codex

Diagramă pentagonală ce ilustrează sincretismul geometriei fluide pentagonale situată în partea centrală, cu tipurile de simetrie pentagonală, respectiv floarea de cireş şi steaua de mare, redând în stânga ciclul tripartit pentagonal.

Imagine ce analizează o altă clasă de formaţiuni fluide realizate în lichide vâscoase. Se trece la investigarea unei clase speciale cu un comportament neliniar, surprinzător.Formaţiunea apărută în lichid, de tip sigmoid, se roteşte în jurul axei formând două vârtejuri stabile de tip depresionar (concave), din care lichidul este expulzat spre braţele exterioare. Sunt redate în dreapta diagramele sensului curenţilor fluizi în diferite ipostaze ale acestei unde staţionare rotitoare. În registrul inferior la modul schematic este redată maniera în care se face o rotaţie completă (360o). De asemenea în partea de sus observăm anumite analogii la nivelul naturii - dubla tornadă permanentă de tip sigmoid observată la polul nord al planetei Venus, coincidenţa fiind frapantă ca model. Coinci-denţele de formă ne conduc și spre analogii cu simboluri ale culturii umane - asemănarea cu litera א, prima din alfabetul ebraic.

P338

P339

KLM Codex 333

Undă statică levo-dextrogiră de tip sigmoid, caracterizată prin cele două vortexuri staționare, corelată cu polul nord și polul sud ale planetei Venus. În partea de jos a planșei este ilustrată prin geometria sferelor tangente desimetrizarea pătratului în două romburi.

P340

334 KLM Codex

O altă undă staţionară în fluide vâscoase realizată la o altă frecvenţă relevă conformaţii de tip pâlnie ce oscilează repetitiv asemeni unei deschideri dinspre centru spre periferie cu un aspect toroidal la intensităţi reduse şi care devin pâlnii concentrice. Sunt ilustrate diferite ipostaze ale acestei tipologii morfodinamice. Notate schematic de la 1 la 7 sunt redate etapele succesive de la intensitate mică la intensitate mare, frecvenţa rămânând constantă. Unda analizată este analogă multor calicii florale de tip pâlnie, care se închid şi se deschid. Se remarcă în urma experimentelor şi fotografierii că în mod frecvent pâlnia centrală are o simetrie de tip pentagonal.

P341

KLM Codex 335

O altă undă obţinută în lichide vâscoase, ce are un comportament static (nu se roteşte şi nu oscilează). Este analizată dinamica curenţilor lichizi (imaginea centrală), cu simetrie bilaterală, evidenţiindu-se cele două vârtejuri staţionare cu aspect melcat. Se remarcă pregnant analogiile de la nivelul biosferei, cu formaţiuni biologice ce relevă surprinzătoare coin-cidenţe morfologice, spre exemplu cu animale fosile (trilobitul fosil Agnostida, stânga sus) sau cu embrionul uman din ziua 18 (dreapta).

Undă statică cu aspect biomorf (fluture) cu exemplificarea curenţilor fluizi. În dreapta sunt redate cele trei etape prin care forma discoidală incipientă se pliază progresiv odată cu mărirea intensităţii sonore.

P342

P343

336 KLM Codex

O altă formă inedită obţinută în lichide vâscoase este masca cu aspect umanoid, la care se disting bine definit orbitele oculare, formaţiunea nazală, bărbia şi buzele. Se mai distinge o formaţiune insulară de tip circular, asemănătoare unui tor şi care alimentează sporadic cu jeturi de lichid masca umanoidă, menită să echilibreze relaţia dinamică a ansamblului fizionomic fluid.Sunt redate cu acurateţe deplasările în stânga şi dreapta a formaţiunii nazale fluide (diagramele coloanei din dreapta) şi analogia cu direcţia anatomică de creştere a musculaturii feţei umane (centru jos).

P344

KLM Codex 337

Planşă ce continuă analiza măştii umane fluide, pornind de la o redare naturalistă a reliefului acestei suprafeţe de undă, indicând cu săgeţi negre direcţiile de curgere (imaginea de sus). În imaginea de jos se urmăresc schematizat suprafeţele nodale, ventrele fiind notate cu roşu, indicând epicentrele disipării fluidului, iar cu violet zonele de întâlnire a curenţilor fluidici de subducţie.În dreapta sunt redate sub forma unei legende sumare dilatarea de tip expansiv pornind dintr-un epicentru roşu, cât şi comprimarea de tip imploziv notată cu violet. În partea de jos a planşei este indicată diagrama unei linii de subducţie indicată cu săgeţi negre ce converg spre o linie violet.

P345

338 KLM Codex

O planşă ce analizează comparativ relaţia dintre masca fluidă şi anatomia faciesului uman, observându-se similarităţi mai ales în zona mandibulară. În masca fluidă, ca noutate , sunt notate cu roşu suprafeţele curbelor de nivel, zonele de maximă înălţime dinspre care lichidul curge şi cu violet zonele concave, înspre care lichidul se deplasează.

P346

KLM Codex 339

Planşa ce ilustrează etapele succesive date de mărirea intensităţii sonore, urmărind transformarea: (1) cerc; (2) treflă ; (3) mască umanoidă.P347

340 KLM Codex

O planşă ce reia pe axa verticală două ipostaze ale măştii fluide, analizând în ultradetaliu fiecare coardă fluidă ce animă reţeaua cicloidelor faciale. În stânga şi dreapta centru sunt redate diagramele comparative ale măştii fluide (stânga) cât şi un model sferic toroidal în secţiune (dreapta), care se constituie ca posibil model explicativ al principiului dinamic comun dez-voltării anatomiei feţei umane şi a măştii fluide. Acest model este transpus pe sferă în secţiune în partea de jos, pentru o mai bună observare a concordanţei dintre principiul sferă-vortex-tor şi implicaţiile asupra genezei geometrice faciale, ca arhetip.

P348

KLM Codex 341

Trei etape succesive ale undei statice care de jos în sus, mărind intensitatea sonoră, generează, trecând treptat din cerc-tre-flă la forma faciesului umanoid fluid. Coloana centrală este flancată de relația defalcată, stânga, cu arhetipul spiral, iar în dreapta cu arhetipul sferelor tangente, ambele de facto inseparabile, conlucrând deci armonic sub auspiciile principiului sferă-vortex.

P349

342 KLM Codex

Diagrama geometrică ce analizează geneza chipului uman fluid, arătând etapele succesive de cuplare a torului respectiv: superior-inferior, la banda centrală a vortexului dublu al orbitelor oculare. Relația de transformare dintre romb și triunghi (față) este evidentă.

P350

KLM Codex 343

Masca de aur și masca de argint. Este redată banda centrală ochi-nas și cele două toruri superior-inferior ce se cupleză pe rând formând astfel triunghiul facial.P351

344 KLM Codex

Etape succesive în morfogeneza de la simplu la complex a undei statice cu aspect fizionomal (umanoid), ob-servându-se trecerea succesivă de la cerc-treflă-chip o dată cu creșterea intensității sonore. Sunt redate de o manieră computațională 3 registre: modelul real (axa centrală), componenta toroidală (în dreapta, cu verde) și componenta sferoidală care trece de la 2 la 3 și apoi la 6 (ca și dezvoltarea biologică de la celula ou la morulă).

Diagramă dublă ce exemplifică ierarhia morfologică în relaţie cu octava, pornind de la Do de jos la Do de sus, sub forma a trei coloane. Pe coloana centrală sunt dispuse de la frecvenţe joase la frecvenţe înalte, formele undelor statice de la tor la hexagon. În stânga şi în dreapta sunt redate similitudinile biologice şi geometrice dintre undele statice şi anumite forme naturale, respectiv simboluri.

P352

P353

KLM Codex 345

Imagine ce interconectează, sugerând analogii arhetipale cu ierarhia undelor statice cu aspect biologic pe de o parte și pe de alta cu procesul de pliere meandică în buclă închisă ce limitează astfel difuzia, menținând forma în parametrii constanți (similar formelor din lumea viului), asociate octavei ca succesiune progresivă armonică generatoare de formă și corelate mo-delului simetriei sferelor tangente.

P354

346 KLM Codex

Analizând numai coloana centrală este exemplificat intervalul de octavă Do - Sol, cu corespond-entul undelor statice aferente, punând în evidenţă anomalia succesiunii ordinului de simetrie. Mai exact: 1. la Do apare torul (1 lob); 2. la Re apare dublul tor (2 lobi); 3. la Mi apare crucea (4 lobi); 4. la Fa - Sol apare trefla (3 lobi), din care rezultă masca umană.

P355

KLM Codex 347

Planșă de tip sincretic ce analizează primii 5 termeni ai undelor statice în relație cu creșterile de sfere levo-dextrogire cât și cu artefactele umane din perioada Epocii bronzului (tezaurul Agighiol), observându-se trecerea la simetrii de ordinul 2 până la 5.

P356

348 KLM Codex

Corelația și coincidența frapantă dintre concresiuni grezoase formate prin aglutinarea nisipului și undele statice de or-dinul 1, 2 și 3.P357

KLM Codex 349

Imagine laitmotiv, final de serie, a fructului interzis văzută ca și alegorie a nefastului cognitiv.P358

350 KLM Codex

Pornind de la observaţiile modelului sferic toroidal amintit şi în planşa precedentă, ce sugerează morfologia fizionomiei umane, aici îl vedem supradimensionat în plan, indicând prin săgeţi negre contorsionările bilaterale, observându-se formarea ochilor, nărilor şi comisurilor bucale, cât şi, spre zona ecuatorială, protuberanţele pavilioanelor urechilor.În partea de jos dreapta este analizată din profil fizionomia umană, observându-se vârtejul care se formează aidoma unui ochi, unei nări şi a unei guri ori bărbii, având de asemenea la exterior dublul vârtej al pavilionului urechii.Se remarcă analogia cu secţiunea prin capul uman din profil, ilustrat schematizat în stânga pentru observarea coincidenţelor.În partea cea mai de jos a planşei sunt redate sub forma unei legende situaţiile de alungire a liniilor de curgere şi deformare, respectiv spirala spre stânga şi spre dreapta, cu două capete, care acţionează ca elemente de bază inter-relaţionate în morfologia curgerii.

P359

KLM Codex 351

Aici se discută acelaşi model sferic ce se pliază spre interior pe direcţia axelor polare, formând coloana ochilor, nasului, gurii şi bărbiei, cât şi protuberanţele ecuatoriale ale pavilioanelor urechilor.De jur împrejur sunt o serie de reprezentări sferice prin transparenţă, ce aproximează direcţiile de deplasare ale acestei inva-ginări, pornind de la un model sferic imploziv de tip feminin.

P360

352 KLM Codex

Rămânând în acelaşi areal al modelelor sferice care se pliază spre interior şi spre exterior sugerând crearea unui alfabet morfologic, se trece de la termenul de ordin 1 studiat anterior şi se extinde relaţia reciprocităţii simetrice în cazul plierii unor membrane sferice ce se cuplează în maniera ilustrată în planşă.În partea de jos este analizată prin secţiune unirea prin intermediul unui vortex toroidal a sferei de tip imploziv (femi-nină) cu cea de tip expansiv (masculină).Modelul elaborat pune în relaţie cavitatea sferică ce printr-o serie de plieri pe direcţia axei polare, cât şi pe direcţia circumferinţei ecuatoriale, modulează şi modelează plieri similare celor regăsite în dezvoltările geologice, biologice (embrionare), precum şi în dinamica fluidelor.

P361

KLM Codex 353

Trei cercuri concentrice decalate în fază, generatoate de antipozi dublu spirali levo-dextrogiri de tip galactic redate în partea de sus a planșei. Sunt urmărite intreferențele celor doi antipozi, relația dintre spirală/sfere concentrice și vortexul toroidal dublu spiral în partea de jos ca și linant al celor două ipostaze helicale.

P362

354 KLM Codex

Vortexul masculin-feminin interconectat. Este analizată structura joncțiunii dintre cele două incinte sferice și redată diagrama invaginării de tip vortex meandric dublu spiral.P363

KLM Codex 355

Ierarhia vortexurilor toroidale clasificate de la simplu la complex începând de sus. Sunt redate relațiile interdependente morfologic dintre tor-spirală-cilindru-sferă, contopite indisolubil la nivelul seriei de vortexuri grupate alternativ (cu una sau două spirale), remarcându-se antipozii convex-concavi.

P364

356 KLM Codex

Este reluat modelul propus anterior, fiind analizaţi doar doi termeni ai acestei plieri spre interior de tip polar - stânga sus, cât şi de tip ecuatorial - dreapta sus, (ca şi cum un cerc ecuatorial nevăzut ar modela ca o forţă ce acţionează spre mijlocul formei).În banda centrală sunt reluate etapele ce continuă pasul 1 şi pasul 2 în dezvoltarea acestei plieri spre interior, una în stânga de tip axial şi una în dreapta de tip ecuatorial.În partea de jos a planşei este redat în secţiune negativul formei sferice pentru ambele situaţii.La modul schematic este ilustrată lângă fiecare secţiune sferică, reprezentarea ei în plan, indicând cu săgeţi direcţia deformării.

P365

KLM Codex 357

Planşă ce ilustrează, pornind de la cavitatea sferică situată în centrul imaginii sus, constituindu-se asemeni unui alfabet morfodimamic al relaţiei dintre sfera-tor spre interior (coloana din dreapta) respectiv spre exterior (coloana din stânga), cât şi situaţia combinată (coloana centrală, centru). Se observă de sus în jos transformarea treptată a componentei sferice (notată cu roşu), în componentă toroidală (notată cu albastru).

P366

358 KLM Codex

Analiza modelelor geometrice toroidale şi sferoidale de tip concentric şi spiral. În partea centrală este ilustrată secţiunea prin trei toruri concentrice, observându-se caracteristica discontinuă de tip sistem închis (ele fiind separate unul de celălalt). În dreapta şi stânga este ilustrată secţiunea prin tor spiral dinspre interior spre exterior (roşu, dreapta) şi invers (alb, stânga), distingându-se caracteristica continuă de tip sistem deschis. În partea de sus a planşei este ilustrată suprapunerea interferentă a celor două toruri spirale (cu roşu şi alb).În jumătatea de jos a planşei se reia într-o cheie simetrică acelaşi tip de analiză aplicată sferelor concentrice, în număr de trei. În stânga şi dreapta, respectând cromatica (roşu/alb) sunt redate variantele spirale deschise de tip calotă sferică, fiind redaţi cei doi antipozi spirali (L/D). În partea de jos se observă cei doi antipozi spirali intersectaţi, sub formă de calotă secţionată. În stânga jos, notat cu 1, 2 şi 3 de la roşu la alb şi de la mic la mare, sunt redate 3 sfere interconectate, săgeţile negre indicând sensul direcţiei de pliere, astfel încât ele devin concentrice, fiind redate în secţiune în partea de jos stânga, a planşei.

P367

KLM Codex 359

Planșă de sinteză ce ilustrează corelația morfodinamică dintre sferă, tor și vortex, având la bază principiul celor 3 cer-curi coaxiale care fluctuează dinamic dilatându-se până la infinit devenind discoidale, ori contractându-se spre centru până la un punct. Pe axa orizontală este redată succesiv pornind de la cilindru ca origine, spre stânga devenind tor iar spre dreapta devenind sferă. Pe axa verticală, având ca origine sfera avem serii de termeni geometrici care în sus devin mai întâi fusuri și în extremă axe, atunci când cele 3 cercuri sunt contractate până la punct. În partea de jos ecuatorul se contractă astfel încât apar două sfere, model coincident diviziunii celulare.

P368

360 KLM Codex

Oscilațiile transversale și longitudinale, ce au ca sursă tubul segmentat cilindric neutru și paralel, situat în partea cen-trală a planșei. În extremele stânga/dreapta, sunt redate undele vorticiale de tip meandric, ce combină deopotrivă componenta transversală cu cea longitudinală, grație punctelor nodale de torsiune ce pliază ritmat geometria tubulară. În partea superioară a planșei, sunt redate în buclă închisă oscilațiile scalare cu simetrie de ordinul 3, în cele trei ipostaze: neutru, transversal, vorticial, ce ilustrează solitonul gravitațional de ordinul trei.

P369

KLM Codex 361

Imagine ce continuă seria de unde tubulare ce devin treptat de sus în jos din paralel în transversal (în fază) iar mai apoi în scalar. Sunt ilustrați în partea de sus a planșei, solitonii scalari cu simetrie de ordinul 2 și 3, iar jos solitonii scalari cu simetrie de ordinul 1.

P370

362 KLM Codex

Sunt analizate cele două ipostaze ale solitonilor scalari de ordinul unu. Totodată se remarcă în stânga imaginii, geneza solitonilor scalari chirali cu simetrie de ordinul 2 levo-dextrogiri.P371

KLM Codex 363

Lumina și contralumina, trecerea de la oscilația de tip sinusoidal transversală (notată cu alb), la cea în regim retrograd (denumită astfel contralumină), ce se deplasează în sens invers față de di-recția de propagare (notată cu negru).P372

364 KLM Codex

Este redată de la stânga la dreapta complexitatea undelor combinate de tip longitudinal transversal, a căror substrat gene-rativ îl constituie fără doar și poate vortexul helical, coincident de altfel ca arhetip întregii diversități a viului terestru.P373

KLM Codex 365

Lumina-contralumina și componenta sferoidal-helicală a vortexurilor de torsiune.P374

366 KLM Codex

Lumina-contralumina, de la simplu la complex în cazul vortexului cu pliere transversală.P375

KLM Codex 367

Lumina-contraluminaP376

368 KLM Codex

Lumina-contralumina în relație cu spectrul luminii albe și desfășurată în partea stângă a imaginii.P377

KLM Codex 369

Planșă menită să ilustreze relația dintre undă și principiul chiral levo-dextrogir. De sus în jos avem sinusoida neu-tră, sinusoida levo-dextrogiră, liniară, precum și cea circulară la periferie. Sunt notate cu punct roșu nodurile de torsiune de tip spiral. Totodată este ilustrat tridimensional modulul sferic de tip feminin invaginat spre interior (roșu) iar în partea de jos modulul sferic masculin (albastru).

Model conceptual bazat pe interferențele prin intersecție a unei membrane sferice. Sunt ilustrate treceri succesive schematizate ale sferei în imaginea din stânga jos.

P378

P379

370 KLM Codex

Planşă ce ilustrează dubla succesiune a transformării sferei centrale, în două maniere: una axială şi una ecuatorială. Pe orizontală sunt ilustrate succesiunile transformărilor axiale. Axa se scurtează până la dispariţie, sfera devenind astfel tor (dreapta), alungindu-se până la infinit, devenind fusiformă (stânga). Pe coloana centrală sfera suferă deformări ecuatoriale, cercul ecuatorial expandându-se până devine disc (sus) şi contractân-du-se până la anulare (jos), apărând două sfere.Regăsim în careul din dreapta sus formaţiunile terestre de tip coardă ecuatorială, respectiv de tip calotă polară aşa cum au fost descrise anterior.În careul din stânga sus este reprezentat haloul şi discul galactic ce respectă această diagramă.

Pornind de la modelele care analizează relaţia indisolubilă a tandemului de transformare a sferei în tor şi invers, este observată suprafaţa globului solar (în partea din stânga), unde curenţii plasmatici se deplasează cu o viteză mărită în zona ecu-atorului. Sunt indicate cele 3 direcţii de deplasare: rapidă cu roşu şi cei doi curenţi derivaţi prin bifurcare, care formează o serie dublă de vârtejuri de o parte şi de alta a ecuatorului, cu mişcare aparent retrogradă, notaţi cu săgeţi negre şi care formează o serie ordonată de vortexuri staţionare.În partea de sus sunt redate celulele de convecţie de tip Rayleigh-Bénard, cu indicarea direcţiei de deplasare a plasmei fierbinţi, cât şi diagramele schematizate ale rotirii unui tor, respectiv unei sfere, pe o orbită circulară. Ultima diagramă analizată pune în relaţie tripartită, indicând prin săgeţi bidi-mensionale sfera, torul şi vortexul (în dreapta centru).

P380

P381

KLM Codex 371

Conform modelului mai sus menţionat, se extinde studiul ipotetic al curenţilor plasmatici din interiorul unei stele (stân-ga sus) care, urmărită la o viteză periferică excesivă, pierde aspectul sferic devenind inelar-toroidală. În centru jos sunt redate prin 1, 2 şi 3 transformările de la stea mediu accelerată ecuatorial la stea excesiv accelerată ecuatorial şi care, aşa cum aminteam, împrăştie materia în planul discului de acreţie, devenind lenticulară. Acest demers morfodinamic se referă ipotetic la posibila structură a unei găuri negre.În partea din stânga jos, dispuse într-o manieră triunghiulară, notate cu 1, 2 şi 3 se observă contin-uarea acestei deformări: pornind de la vortexul dublu toroidal sferic (1), se trece prin etapa intermediară (2), iar corpul de rotaţie plasmatic se aplatizează şi tinde să devină discoidal (3).

P382

372 KLM Codex

În imaginea de dimensiuni mari se observă jetul axial modulat, cât şi dezvoltările discului gra-vitaţional. Este reluată observaţia deformării prin acceleraţie ecuatorială, pornind de la aceleaşi premize ale cor-pului plasmatic rotaţional, urmărindu-se metamorfozele dinamice în secţiune ce trec de la sferoid, prin stadiul toroidal, la stadiul aplatizat notat cu 3. Aceste 3 stadii sunt asociate cu modelele naturale ur-mătoare: 1. sferă - stea; 2. tor - gaură neagră; 3. lentilă gravitaţională galactică.

O altă ilustrare a aceluiaşi proces de trecere de la sferă la tor dublu şi în final la disc. Pentru a faci-lita înţelegerea transformării, este notat cu roşu discul ecuatorial ce devine din ce în ce mai amplu, astfel că sistemul tinde în extrem, în mod ipotetic, prin etapele mai sus ilustrate, să devină un disc şi o axă. Trecerea este semnalată prin săgeţi negre, iar citirea se face de la stânga la dreapta în ordinea 1, 2, 3, 4.

P383

P384

KLM Codex 373

Trei ipostaze ale vortexului: 1. Celulă de convecție termică; 2. Dansul albinei; 3. Citosolul intracelular.P385

374 KLM Codex

Ipostaze ale vortexului - clasificare: 1. Celulă de convecție termică de tip sferic-toroidal; 2. Vortex levo-dextrogir de tip helical; 3. Undă staționară cu simetrie de ordinul 5 (vibrație).P386

KLM Codex 375

Ierarhia progresivă a vortexului cicloid de convecție termică: Tor-Sferă-Cilindru-PrismăP387

376 KLM Codex

Imagine emblemă a Fructului interzis, ce încheie seria.P388

KLM Codex 377

Partea IV.CODUL SFERĂ-VORTEXȘI ORIGINEA FORMEI

ALGORITMII Sferă-Vortexîn NATURĂ / CULTURĂ

Planșele: 389-511

Sunt analizate, modele computaționale bazate pe structura ierarhizată a sferelor-spiralelor-vor-texurilor și meandrelor. Elaborarea unei sinteze, a unui algoritm ce cuprinde și corelează pe de o parte principiul sferă-vortex din natură, cu cel observat experimental în dinamica complexă a fluidelor. Un-dele scalare helicale, conceptul de lumină-contralumină, sunt de asemenea ilustrate. Regăsirea acestor coincidențe la nivelul artefactului uman surprinde prin nebănuite interconexiuni.

378 KLM Codex

Pornind de la cele observate anterior, din relaţia dintre sferă şi tor se instituie elaborarea unui alfabet al formei ce op-erează cu algoritmii consecutivi de la 1 la n şi care sunt ilustraţi ierarhic până la termenul de ordinul 5. În centrul imaginii, notată cu 1, avem o sferă ce în registrul lateral stânga, respectiv dreapta, se dezvoltă prin creşteri, ilustrând elementele succesive de la 1 la 5. Creşterile de sfere de acelaşi diametru din stânga sunt de tip convex, pe când cele din dreapta sunt de tip concav. Metamorfozele torului primordial, pornind de la termenul 1 situat central, se dezvoltă spre stânga formând bucle spre interior de la termenul 1 până la termenul 5 levo şi dextrogire, pe când în partea dreaptă se dezvoltă similar, doar că buclele sunt spre exterior. Deasupra lor sunt redate schematizat geometric punctele de contact a două sfere tangente, cu puncte negre, pentru a facilita observarea similitudinilor. În partea de jos este ilustrată o spirală cu 3 bucle, de tip liniar, ce se pliază spre interior, cât şi alta care se pliază spre exterior. Revenind în partea de sus a planşei se observă desfăşurata sferelor concentrice de la mare la mic, construită de fapt prin alipirea celor două şiruri laterale de calote alternative (verde - stânga, portocaliu - dreapta).

P389

KLM Codex 379

Planşă ce reia problema de la simplu la complex, de la 1 la n, a termenilor consecutivi pornind de la sferă şi tor. Pe axa centrală în partea de sus sunt redate sfere crescătoare ce, în stânga şi dreapta, au forma de undă (şir de calote) din care derivă. Este ilustrat termenul 2 prin două sfere tangente (stânga şi dreapta) însoţite de acelaşi termen levo şi dextrogir de tip toroidal spre interior (stânga) şi spre exterior (dreapta), cel din stânga fiind considerat gol şi cel din dreapta plin.Următorul termen cu simetrie de ordinul 3 este ilustrat spre stânga şi spre dreapta într-o manieră similară, fiind redate în de-taliu relaţiile dintre simetria de ordinul 3 de tip concav-convex, notate cu verde (stânga) şi cu portocaliu (dreapta), însoţite de diagramele geometrice simplificate.Urmărind în continuare desfăşurarea acestor similitudini se ajunge în partea inferioară a planşei la termenul cu simetrie de or-dinul 4, iar în partea cea mai de jos a planşei avem de-a face cu simetrii de ordin n toroidal - sferic (16, 24) de tip concav-convex. Astfel se constituie această ilustrare ierarhică a relaţiei dintre sferă şi tor de la simplu la complex, de la 1 la multiplu, remarcân-du-se termeni ce derivă din tor şi care pot fi de stânga sau de dreapta.

P390

380 KLM Codex

Reluând constituirea unui alfabet al formei de la simplu la complex pornind de la o sferă şi un tor, dispuse pe cercuri concentrice, sunt analizaţi termenii 2, 3, 4 şi 5, care sunt construiţi prin adăugarea de sfere, cât şi, la nivelul torului, prin mărirea numărului de bucle. Elementele analizate în cele două tabele anterioare se regăsesc dispuse consecutiv de la 1 la n, fiind grupate în sectoare înveci-nate. Pornind din sectorul de sus (ora 12) sunt dispuse liniar creşteri de sferă şi termenii adiacenţi răsucirii torului spre dreapta şi stânga într-un mod crescător.În partea opusă, în sectorul inferior (ora 6) sunt ilustrate formaţiunile din sfere care au un gol central de formă triunghiulară, pătrată şi pentagonală, iar în stânga şi dreapta echivalentul toroidal de tip levo şi dextrogir, respectiv cu 3, 4 şi 5 bucle.În sectorul din partea stângă (ora 9) avem reprezentaţi termenii consecutivi de la 2 la 5 ai undelor staţionare în lichide vâscoase, observându-se relaţia de similitudine între geometria multiplicării sferelor, a plierilor torului, cât şi a undelor staţionare, situate undeva la confluenţa celor două.În partea inferioară este analizat sub forma unei legende explicative termenul cu simetrie de ordin 3, astfel: în centru unda staţionară, în stânga sfera şi torul convex de ordin 3, iar în dreapta termenul cu simetrie de ordinul 3 convex.

P391

KLM Codex 381

Principul sferă-spirală și relația interșanjabilă cu geometria poliedrală tetraedru 4, octaedru 6, cub 8, cuboctaedru 12, în ipostaza: liniară(sus), poliedrală(centru) și poligonal circulară (jos).P392

382 KLM Codex

Ilustrarea principiului sferă-spirală arătând sub formă de coloană de sus în jos uzând de sfere, trecerea progresivă de la axial la cilindric mai apoi la sferic iar in final la disc. Se disting antipozii ax-disc. Sunt supuse analizei două poliedre: octaedrul - 8 sfere și cuboctaedrul - 12 sfere. În partea stângă a planșei este redat caracterul toroidal meandric (continuu) comparat cu cel discret (discontinuu) format din sfere, cât și (sus) suprapunerea centrată concentric, a întregii desfășurări, respectiv: axă-cilindru-sferă-disc.

P393

KLM Codex 383

Cele trei CERCURI. Morfo-geometria corpurilor de rotație Cilindru-Con-Bicon și corespondența concav-convexă raportată primelor 3 poliedre platonice după cum urmează: Tetraedru-Cub-Octaedru observând astfel similitudinile arheti-pale. Concomitent în josul imaginii este redată dia-grama pătrată cu nouă termeni ce redă schematic fluctuația celor trei cercuri generatoare ce se dilată și comprimă, astfel rezultând întreaga diversitate polimorfă.

P394

384 KLM Codex

Sunt reluate cele trei CERCURI și morfo-geometria corpurilor de rotație Cilindru-Con-Bicon în varianta dispunerii concentrice pe trei cercuri de corespondențe. Imagine cu caracter complex.P395

KLM Codex 385

Sfera-dublu conică de tip concav-convex, în relație cu intersecția a două cercuri. Vesica piscis matrice arhetipală a glo-bului ocular.P396

386 KLM Codex

Planșă de sinteză ce ilustrează de la simplu la complex, de la 1 la infinit, universalitatea principiului sferă-vortex. Are la bază două direcții: una concentrică și una radială, conectate indisolubil. Se disting astfel următoarele serii de progresii prin adăugarea succesivă de sfere, păstrându-se doar combinațiile ce creează simetrie cel puțin bilaterală.1. În stânga jos, sectorul ilustrând arhetipul liniarității.2. În stânga sus se ilustrează simetria circulară, cu centru-gol: pornind de la triunghi (3 sfere tangente) se ajunge prin pătrat, pentagon etc. la cerc. 3. În dreapta sus avem simetria de tip radial pornind de la triunghi (3 sfere tangente cu a patra, centrală). 4. Caracteristica antipozilor optici de tip chiral levo-dextrogiri apar pe inelul 9 și 12.5. Apar succesiv poliedrele regulate prin aglutinarea tridimensională a sferelor. Astfel avem tetraedru, octaedru, cub, icosaedru/cuboctaedru (semiregulat).6. Pe inelul 10 apare arhetipul umanoid, cu simetrie bilaterală.Astfel, tabelul întrunește elementele primordiale în relația dintre sferă și diversitatea morfologică naturală, atingând pe rând problema poliedrelor platonice, problema spiralității, a geometriei cristalelor, cât și morfologia viului.

P397

KLM Codex 387

Continuând analiza relaţiei dintre tor şi spirală, ilustrate în diagrama dezvoltărilor de la simplu la complex, se analizează îndeaproape plierile în buclă spre interior şi spre exterior ale torului. În cazul torului, spre deosebire de cel al creşterilor prin adăugare de sfere, au loc doar subîmpărţiri ale aceleiaşi coarde circulare, similare numărului de undă format din ventre şi no-duri al unei coarde oscilante, astfel apărând numere de la 1 la n. În partea centrală a planşei este reprezentat un element toroidal de ordinul 8 (cu 8 bucle) de tip hibrid, ce combină buclele spre interior în jumătatea superioară (cu albastru) cu cele spre exterior în partea inferioară (cu roşu), remarcându-se elementul de joncţiune ilustrat mărit în partea stângă, având aspectul unei sinusoide de tip yin-yang.În partea inferioară a planşei, reprezentat în stânga şi dreapta, avem notat cu roşu termenul toroidal cu simetrie de ord 8 spre exterior, pe când în dreapta termenul complementar notat cu albastru spre interior. Cu săgeţi negre este indicată suprapunerea lor, ilustrată în zona centrală a planşei din partea inferioară.

P398

388 KLM Codex

Se continuă observarea plierilor prin bucle spre interior şi spre exterior a torului, trecându-se din registrul plan la secţi-uni prin sfere. Evidenţiată în partea de sus centrală avem o secţiune prin termenul toroidal spre interior, cu simetrie de ordinul 8, aplicat ca invaginare a unei membrane sferice. De jur împrejurul lui, indicate cu săgeţi negre de la dreapta la stânga pornind de jos, sunt redate secvenţial metamorfozele plierii sferei, formând o serie de corpuri de rotaţie de tranziţie dintre sferă şi tor, cu aspect interferent. Bucla spre interior apărută fuzionează, deplasându-se în continuare spre exteriorul ecuatorului, după care se ajunge la o formă opusă sferei cu aspect de con dublu concav.Mai jos pe axa centrală este reprezentată plierea spre exterior, în partea dreaptă sunt reprezentate două diagrame atipice de pliere hibridă, iar în partea stânga jos o pliere deschisă spirală spre interior.

P399

KLM Codex 389

Planşă ce ilustrează în continuare metamorfoza tetraedrului pornind pe de o parte de la tor şi pe de altă parte prin adăugarea de sfere. Torul se pliază şi, aşa cum este ilustrat pe axa centrală, formează o structură tetraedrică. Pe coloana din partea dreaptă, 4 sfere tangente de acelaşi diametru dispuse echidistant, în urma teşirii se transformă, prin eliminarea spaţiului gol interstiţial, în tetraedru.În partea inferioară sunt reprezentate tetraedrele de tip undă ca antipozi enantiomorfi de tip levo-dextrogir, cât şi fuziunea celor două (dreapta).

P400

390 KLM Codex

Se reia problema genezei tetraedrului generat prin teşiri şi trunchieri a 4 sfere tangente. Pe coloana centrală se redă trecerea prin etape succesive de la aranjamentul tetraedric sferic la tetraedrul geometric (sferele sunt plastice şi se deformează), prin aplatizarea fiecărei feţe. Pe coloana din dreapta, pornind de la acelaşi aranjament tetraedric sferic, se aplică o operaţie de defor-mare perpendiculară pe muchie, care conduce în final la apariţia cubului.În fine, pe coloana din stânga, pornind de la acelaşi aranjament de sfere, deformarea se face simultan pe cele 4 direcţii spre centru, acţionând perpendicular pe cele 4 vârfuri. Se obţine din nou un tetraedru. Astfel am urmărit cele 3 tipuri de deformări plastice simetrice, aplicabile pentru obţinerea oricărui poliedru platonic pornind de la aranjamente sferice de tip poliedral.

P401

KLM Codex 391

Metamorfozele tetraedrale fiind clarificate şi demonstrate anterior pornind de la 4 sfere cât şi de la un tor, revenind la experimentele în lichide, vom lua o singură sferă de ulei siliconic cu diametru de 1 cm ce va fi suspendată într-un lichid nemis-cibil cu aceeaşi densitate. Supusă trenului de unde acustice de o anumită frecvenţă, sfera suspendată începe să oscileze regulat în maniera redată în secţiune, formând o structură cvadrilobată ce oscilează recurent. Se observă vortexurile ce animă tetraedrul lichid imponderal.

P402

392 KLM Codex

Rămânând la acelaşi tip de experiment ce acţionează asupra unei sfere fluide transparente imponderale, se observă os-cilaţia seriei poliedrale complementare ce oscilează ritmat, trecând alternativ de la octaedru la cub şi invers, astfel încât sfera devine matricea morfologică primordială ce leagă în mod elegant cei doi antipozi geometrici complementari.Se remarcă de asemenea în planşă legăturile poliedrale pe coloanele laterale şi rezultanta pe coloana centrală de sus până jos. În banda din partea inferioară este relevat dodecaedrul rombic, din seria celor 13 poliedre semiregulate ale lui Arhimede, aflat ca instanţă oscilantă intermediară între octae-dru (stânga) şi cub (dreapta). Astfel, cele 5 poliedre regulate platonice se reduc la 3 serii de unde staţionare sferice. Prima, cea tetraedrală, oscilează recurent pornind de la o sferă, la o anumită frecvenţă. A doua serie include tetraedrul şi cubul, care sunt termeni alternativi ai undei staţionare sferice, schimbând frecvenţa. În fine, a treia serie complementară oscilează între dodecaedru şi icosaedru pornind de la o sferă fluidă.În concluzie, cele 5 poliedre regulate se reduc la 3 unde staţionare armonice de tip sferic ce se interconectează astfel:1. Tetraedru-tetraedru (planşa 73)2. Cub-octaedru3. Dodecaedru-icosaedru.

P403

KLM Codex 393

Terminând seria exemplificărilor experimentale, revenim la creşteri de sfere de acelaşi diametru, levo şi dextrogire, demonstrând astfel relaţia indisolubilă dintre aranjamente sferice şi principiul spiral. Se observă cele 4 braţe spirale ce pornesc dinspre pătratul central, concomitent cu extragerea pe axa centrală cu aspect femi-nin-masculin, a două diagrame de tangenţă, posibile în cazul acestui tip de creştere.În partea inferioară schematizat se observă în partea centrală un pătrat iar în stânga şi dreapta antipozii geometrici chirali.

P404

394 KLM Codex

Diagramă circulară ce urmăreşte unul din antipozii spiralici de tip pătrat, ilustrat în partea stângă a planşei anterioare, cu diagrame geometrice suplimentare. Sunt extrase în stânga sus şi jos, dispuse în cerc, cele două posibile diagrame de tangenţă, asociate simbolic feminin (sus) şi masculin (jos).În dreapta avem cele 3 ipostaze ale metamorfozei pentagonului regulat format din sfere.

P405

KLM Codex 395

Comuniune prin acuplare Feminin-Masculină dedusă din geometria arhetipală a sferelor în dispunere pentagonală.P406

396 KLM Codex

Trecând de la termenul 4 spre 5 şi ajungând la 6 avem de-a face cu o chiralitate mai puţin vizibilă, dar pusă în evidenţă prin culoarea portocalie şi verde ce ilustrează cele două direcţii spirale ce pornesc din centru şi se deplasează spre periferie. Sunt de asemenea ilustrate pe coloana centrală situaţiile simetrice pornind de la o sferă, inelul 2 - 6 sfere şi inelul 3 - 12 sfere, aceste 3 inele concentrice fiind redate fie ca cercuri concentrice, fie ca hexagoane concentrice.

Se ilustrează în continuare relaţia creşterilor helicale de tip chiral, pornind de la un pentagon regulat care devine rotit spre stânga şi spre dreapta, distingându-se cele 5 braţe spirale indicate cu săgeţi negre (spirala lungă) şi cu roşu (spirala scurtă), cele două direcţii coexistând la nivelul fiecărei dezvoltări spiralice pentagonale.De asemenea în partea dreaptă sus sunt ilustrate cele 3 ipostaze simplificate geometric ale pentagonului levogir, respectiv dex-trogir şi suprapunerea lor în diagrama centrală.

P407

P408

KLM Codex 397

Diagramă ce se dezvoltă progresiv adăugându-se câte un strat de sfere, pornind de la o sferă unică, astfel: 1 - ou: o sin-gură sferă; 2 - embrion: 7 sfere; 3 - om (proporţie ideală): 19 sfere; 4 - om (disproporţionat): 37 sfere; 5 - om (disproporţionat): 61 sfere. Aşadar pe axa centrală este ilustrată octava omului ideal relaţionat geometriei numerelor hexagonale concentrice. De fiecare parte apar diagramele chirale levo şi dextrogire cu omul înscris.

P409

398 KLM Codex

Diagramă axială alcătuită prin creşteri succesive compacte, ce tratează de la simplu la complex chiralitatea levo şi dextro-giră, fiecare şir fiind notat cu o culoare distinctă. Astfel, primul şir este format dintr-un lanţ de sfere tangente, al doilea din două, etc. Se obţine succesiunea geometrică: punct, segment, triunghi, pătrat, pentagon, hexagon.Pe coloanele din stânga şi din dreapta sunt exemplificate modurile de creştere prin adaosuri simultane de sfere ce continuă dezvoltarea şirurilor: 1. Monolevospiral-Monodextrospiral; 2. Bilevospiral-Bidextrospiral; 3. Trilevospiral-Tridextrospiral; 4. Quadrolevospiral-Quadrodextrospiral; 5. Pentalevospiral-Pentadextrospiral; 6. Hexalevospiral-Hexadextrospiral.

P410

KLM Codex 399

Relaţia de la simplu la complex ce urmăreşte pas cu pas creşterea a trei braţe spirale levo şi dextrogire, ilustrând dia-gramele geometrice simplificate pe coloanele laterale.Pe axa centrală sunt redate situaţiile de simetrie compactă, respectiv 3 (roşu)-9 (alb)-15 (roşu).

P411

400 KLM Codex

Imagine ce explică, sub forma unei coloane cu sfere tangente cu simetrie de ordinul trei dispuse paralel (roșu-alb-al-bastru), caracteristica levo-dextrogiră ca urmare a torsiuni spre stânga sau dreap-ta a coloanei centrale. Pe coloana din stânga planșei este descris de sus în jos un șir de cuboctaedre pliate formate din trei șiruri torsionate alcătuite din sfere tangente.

P412

KLM Codex 401

Planșă ce ilustrează progresiv relația dintre spirală și sferă, în coincidență cu arhetipul animal al vertebratelor. Pe de altă parte este sugerată caracteristica ondulatorie a aranjamentului comprimat (triunghiular) față de cel dilatat (pătratic).P413

402 KLM Codex

Geometria octaedrului în relație cu torul (continuu) meandric cât și cu sferele tangente (discontin-uu). În centru imag-inii fătul.P414

KLM Codex 403

Planșă ce ilustreză de la simplu la complex, de sus în jos, primii trei termeni ai vortexului toroidal mono și dublu spirali, în relație geometrică cu matricea arhetipului hexagonal, arătând și demon-strând fără echivoc interdependența algoritmului sferă-vortex de simbolistica florii vieții.

P415

404 KLM Codex

Ierarhia interferențelor sferă-spirală, cuantificată pe structura hexagonal concentrică a florii vieții, sunt redați primii 5 tremeni.P416

KLM Codex 405

Octaedrul redat atât geometric cât și arhetipal, în lumina principiul sferă-spirală.P417

406 KLM Codex

Planșă ce ilustrează relația de tip compact-dilatat dintre poliendru și coloana formată din cele trei șiruri de sfere. Trecerea succesivă de la coloană la poliedru ca în final să se ajungă în plan la poligonul stelat hexagonal.P418

KLM Codex 407

Aranjament compact tangent de 13 sfere, una centrală şi 12 exterioare, cu geometrie de tip cub-octaedru, obţinut prin plierea inelului de 12 sfere. Se observă continuitatea inelului pliat, cu simetrie de ordinul 3.P419

408 KLM Codex

Inelul toroidal, alături de cel format din cele 12 sfere tangente, în relație cu plierea meandric-sinusolidală cu simetrie de ordinul 3, ce devine treptat sferă poliedrală și care circumscrie cele inelul celor 12 sfere, odată cu aranjamentul compact cuboc-taedric. Este demonstrată astfel relația interdependentă dintre inel, sinusoida de ordin 3 și cuboctaedru.

P420

KLM Codex 409

Diagramă care exemplifică, prin intermediul teoriei sferă-spirală, relaţia de reciprocitate dintre două poliedre alcătuite din 12 sfere: - în partea de sus: icosaedru- în partea centrală: cuboctaedruÎn partea de jos este redată central diagrama geometrică a plierii cuboctaedrice care, prin torsiune levo sau dextrogiră generează în ambele cazuri icosaedrul, redat în stânga şi dreapta jos.Astfel, cuboctaedrul este antipodul dilatat, pe când icosaedrul este varianta compactă a acestuia, în urma procesului de pliere-depliere.

P421

410 KLM Codex

Exemplificarea detaliată a ipostazelor geometrice ce relaționează caracteristica circulară de tip to-roidal, cea stelată de tip hexagonal, cât și pe cea de tip coloană, și care prin compresie devine cub-octaedru. Se observă trecerea de la structura helicală tripartită a coloanei, formată din doisprecezece sfere, la o structură sferică ce circumscrie poliedrul semi-regulat.

P422

KLM Codex 411

Ilustrarea undelor statice - termenii 1, 2, 3, 4 - observându-se în cazul termenului 4, situat între cruce şi treflă, cei doi antipozi de tip lemniscată rotativă.P423

412 KLM Codex

Omul undă statică suprapus omului format din 10 sfere. În partea de jos se observă direcţia curenţilor fluizi, ataşaţi dia-gramei masculine (albastru), respectiv feminine (portocaliu).P424

KLM Codex 413

Floarea vieții (19 sfere), văzută ca și sursă comună geometriei umane arhetipale atât în cazul simetriei faciale (sus) cât și a corpului uman (jos).P425

414 KLM Codex

Este analizată detaliat geometria faciesului uman, în strânsă relație simbolică cu arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții.P426

KLM Codex 415

Arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții. Sunt redate elementele principale de simetrie triunghiulară .P427

416 KLM Codex

Faciesul uman circular, ca rezultat al intresectării unor serii de cercuri, redate în detaliu în partea de jos a imaginii.P428

KLM Codex 417

Geometria fizionomală redusă la arhetipul cerc-triunghi, (vesica piscis) sunt redate intersecțiile dintre cercurile genera-toare: ochi, gură.P429

418 KLM Codex

Arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții. Sunt redate elementele principale de simetrie triunghiulară, ce sunt într-o relație geometrică, oarecum recurentă, față de triunghiul răsturnat format de nas.P430

KLM Codex 419

Geometria faciesului uman, redusă la esența geometrică de ordinul 3.P431

420 KLM Codex

Triunghiul faciesului uman policrom, albastru-galben-roșu, în relație cu tetraedrul și hexagonul.P432

KLM Codex 421

Geometria arhetipală a faciesului uman, redusă la esența geometrică poliedrală, având ca formă de bază structura tetraedrală.P433

422 KLM Codex

Faciesul uman circular policrom, albastru-galben-roșu. P434

KLM Codex 423

Chipul uman arhetipal și geometria simbolică a hexagramei, floarea vieții 19 - 4 =15 sfere. În partea inferioară a planșei inelul generativ, prototip circular din care derivă chipul uman.P435

424 KLM Codex

Prototip circular al chipului uman.P436

KLM Codex 425

Chipul uman bisimetric.P437

426 KLM Codex

Imagine ce compară geometria fizionomiei umane (stânga), cu omul pentagonal (dreapta) dedus din matricea hexago-nală. Sunt arătate cele trei cercuri intersectate ale culorilor primare dispuse pe axa verticală a feței umane.P438

KLM Codex 427

Matricea fizionomală hexagonală-circulară-dreptunghiulară, observându-se similitudinile și variațiile structurii arheti-pale.P439

428 KLM Codex

Floarea vieții - ARHECHIP primordial, ce combină deopotrivă, indisolubil și explicit, simetria de ordinul 3-6. P440

KLM Codex 429

Imagine de sinteză ce compară trei ipostaze morfologice corp-față-mână, în relație cu geometria hexagonală a florii vieții, văzută ca și arhetip generativ subsidiar comun.P441

430 KLM Codex

Policromia concentrică ternară: galben-roșu-albastru, corelată cu geometria hexagonală a florii vieții, din care emerge și se deduce structura pentagonală a arhetipului corpului uman.P442

KLM Codex 431

Omul pentagonal încadrat în diagrama hexagonală a florii vieţii, exemplificând relaţia ondulatorie dintre corp şi mediul extern.P443

432 KLM Codex

Omul pentagonal și geometria rombului, văzut ca și matrice arhetipală a vesica piscis asociat poliedrului semiregulat dodecaedru rombic.P444

KLM Codex 433

Ciclu de metamorfoze geometrice ale suprafeţei de undă realizate în lichide volatile (etanol) la o frecvenţă de 14 Hz, având aspectul unui vechi simbol mediteranean numit generic Floarea vieţii. Se remarcă, urmărind etapele transformării suprafeţei lichide de la dreapta spre stânga, indicate cu săgeţi negre, fluctuaţiile de echipartiţie notate cu culori distincte: cu roşu dreptunghiurile ce devin pătrate, cu negru triunghiurile ce devin hexagoane şi revin la triunghiuri şi în fine cu albastru cercu-rile, în număr de 19, ce devin din calote hexagoane, apoi devin punctiforme, aproape dispărând, ca mai apoi să crească. Acest ciclu ritmat surprinde spectacolul în care elementele geometrice intră şi ies rând pe rând din scenă. În lateral dreapta, sunt ilustrate etapele transformărilor:1. componenta rectangulară dreptunghi-pătrat-dreptunghi, colţul din dreapta sus, notată cu roşu;2. componenta triunghiulară, triunghi-hexagon-triunghi, centru, notată cu negru;3. componenta circulară, cerc-haxagon-cerc, partea de jos dreapta, notată cu albastru.Unda staţionară mai sus descrisă confirmă experimental relaţia complexă a geometrismului poli-gonal, generat de interacţiunea vibraţie - materie.

P445

434 KLM Codex

Diagramă geometrică de tip floarea vieţii, cu 19 sfere dispuse în 3 inele concentrice pornind de la 1-6-12 în care este ilustrat simbolul corpului uman, observându-se capul şi membrele (10 sfere roşii). În partea stângă sus este ilustrată simplificat diagrama geometrică a acestui simbol, notând prin puncte negre mari centrele celor 10 sfere şi mici punctele de tangenţă ale sferelor.În partea de jos a imaginii este ilustrată relaţia de tip spiral dintre sfere, exemplificate separat: componenta concentrică (centru jos) cât şi componentele de tip vortex-spiral (stânga şi dreapta jos). Cu menţiunea că în toate diagramele constituite din sfere coexistă componentă concentrică cât şi componenta chirală legate indisolubil.

P446

KLM Codex 435

Continuând observarea acestui simbol uman conţinut în diagrama geometrică a Florii vieţii, este analizat geometrismul aferent, distingându-se 3 triunghiuri echilaterale congruente ce trimit spre alura unui peşte (stânga). Deasupra diagramei cen-trale sunt reluaţi cei doi termeni (masculin - feminin) derivaţi din spirală pătrată, pentru a sesiza analogiile.

P447

436 KLM Codex

Trei ipostaze ale transformării chipului uman integrat hexagramei floarea vieții constituită din 19 sfere, se remarcă va-riația vortexurilor duble.P448

KLM Codex 437

Floarea vieții, în relație cu om pentagonal- față umană. P449

438 KLM Codex

Trei ipostaze ale transformării corpului uman integrat hexagramei floarea vieții. Se disting cele 3 romburi.P450

KLM Codex 439

Rămânând în cadrul simetriei hexagonale, se analizează diagrama humanoidă de tip pentagonal, punându-se accent pe de o parte pe componenta formată din 3 inele concentrice (stânga sus - vedere tridimensională, dreapta sus - vedere în plan) şi pe de altă parte pe ilustrarea simultană a 6 oameni de dimensiuni mici, corespunzători fiecărei laturi a hexagonului, cu capul în centrul laturii.În partea centrală jos este evidenţiat prin separare corpul umanoid. Pe banda din partea de jos acelaşi grup de 10 sfere cu aspect uman suferă plieri şi deplieri simetrice.

P451

440 KLM Codex

Ipostaze geometrice consecutive ale corpului uman în relație cu hexagrama florii vieții, cu accent pe geometria pal-mară a mâinii, cât și pe a celor trei triunghiuri generative: Cap-Torace-Bazin demonstrând astfel relația dintre arhetipul geometric hexagonal și anatomia trupului uman.

P452

KLM Codex 441

Diagramă ilustrând trei ipostaze ale intersecţiei hexagonului de tip floarea vieţii, ce ascunde de fapt trei cercuri concentrice.1. Pe coloana centrala, de sus în jos avem hexagrama cu creşterea pornind de la o singură sferă centrală notată cu roşu.2. În haxagrama următoare se porneşte de la două sfere centrale (hexagramă dublă)3. În următoarea hexagramă se porneşte de la 3 sfere centrale (hexagramă triplă)În stânga şi în dreapta imaginilor, de sus în jos, sunt redate hexagramele simetrice prin a căror alătu-rare se formează cele 3 ipostaze descrise anterior.

P453

442 KLM Codex

Este analizată numai hexagrama triplă din planşa anterioară (111), observându-se creşterea concentrică pornind de la 3 sfere, apoi 12 şi în final 27.Pe de altă parte este ilustrată plierea spirală levo-dextrogiră a trei şiruri de sfere, redate desfăşurat în centru jos, fiecare şir având culoare distinctă (alb, roşu, albastru). Astfel sunt redate, pentru simetria de ordinul 3, două modalităţi de creştere ce apar şi în natură: creşterea de tip concen-tric şi cea de tip helical, ce coexistă.

P454

KLM Codex 443

Intersecția a două cercuri concentrice (vesica piscis) și cele 5 romburi aferente.P455

444 KLM Codex

Clopot-Om-Cupă în raport cu geometria rombului formată din cele 2 triunghiuri echilaterale după cum urmează: sus clopot / jos cupă.P456

KLM Codex 445

Ipostaze geometrice consecutive ale corpului uman în relație cu hexagrama florii vieții, cu accent pe geometria: Feței (15 sfere), Corpului (10 sfere), Mâinii (18 sfere), Fătului (6 sfere), toate deduse explicit din hexagrama vieții.P457

446 KLM Codex

Analiza geometrică cu trimiteri simbolice, a palmei umane, în relație cu hexagonul-rombul cât și cu diagrama cercurilor concentrice pe care sunt proiectate cele 5 degete.P458

KLM Codex 447

Palma umană policromă, albastru-galben-roșu, anatomie/geometrie/număr, cât și spirala amprentei digitale.P459

448 KLM Codex

Planşă ce ilustrează pe axa centrală diagrama omului pentagonal, în două ipostaze: una de tip geometric (sus), formată din 3 triunghiuri albe, iar cealaltă formată din sfere, notând cu verde centrele sferelor, în număr de 10, respectiv cu portocaliu punctele de contact dintre ele. În partea de jos stânga este redată hexagrama punctelor de contact notate cu portocaliu, iar în dreapta hexagra-ma sferelor tangente, notate cu verde.

P460

KLM Codex 449

Plierea și deplierea arhetipului geometric ternar facial, diagramă computațională în patru secvențe.P461

450 KLM Codex

Arhechipul uman dublu triunghiular și logosul.P462

KLM Codex 451

Arhechipul și Chipul uman, preincipiențele biologice ale anatomiei faciale.P463

452 KLM Codex

Chipul uman, componenta de tip undă staționară. Simțurile și organele de simț. Se remarcă aparatul fonator (laringele).P464

KLM Codex 453

Diagrama vizuală a câmpului de percepție, văzută ca și sumă armonică, simultană, a tuturor simțurilor (sinestezie).P465

454 KLM Codex

Sumă armonică, simultană, a tuturor simțurilor (sinestezie): Văz-Auz-Tactil-Gust-Miros. Însumând dimensiunea: per-ceptivă-senzitivă-cognitivă, înțeleasă ca inferență cognitiv-mnezică de tip staționar.P466

KLM Codex 455

Om arhetipal, integrat rețelei de câmp mnezic social, entanglement de ordinul 4.P467

456 KLM Codex

Om arhetipal, în rețeaua de câmp mnezic social, entanglement de ordinul 12.P468

KLM Codex 457

Din seria morfologiei arhetipale a chipului - Chipul Triunghi. Concomitent se remarcă componen-ta cromatică afină: Roșu dilatat - Albastru comprimat. În partea inferioară a planșei este redat tabelul geometric schematic al matricei generative arhetipale aferentă chipului uman.

P469

458 KLM Codex

Matricea arhetipului facial, careu cu 9 termeni, având ca bază triunghi-pătrat-cerc, urmărindu-se ilustrarea va riațiilor computaționale inerente.P470

KLM Codex 459

Chipul Paralel, cilindru-dreptunghi.P471

460 KLM Codex

Chipul Pătrat (termen din tabelul matricei arhetipale faciale).P472

KLM Codex 461

Chipul Cerc.P473

462 KLM Codex

Chipul Disc.P474

KLM Codex 463

Chipul Triunghiular combinat.P475

464 KLM Codex

Chipul Pătrat combinat.P476

KLM Codex 465

Arhechipul Albastru.P477

466 KLM Codex

Arhechipul Galben.P478

KLM Codex 467

Arhechipul Roșu.P479

468 KLM Codex

Arhechipul Policrom.P480

KLM Codex 469

Adam Chip.P481

470 KLM Codex

Ipostaza duală: Om-UmbrăP482

KLM Codex 471

Legat de tipologia corpului uman este redată componenta bilaterală a craniului, cutiei toracice (cavităţi închise), membrelor superioare împreunate şi membrelor superioare împreunate (cavităţi deschise). În stânga este redată doar o jumătate, iar în dreapta lateral este redată coloana vertebrală simplificată şi bifurcaţiile ce apar la nivelul craniului şi care se întâlnesc sub forma orizontalei maxilare a dentiţiei.În partea de jos, notate 1- 7, sunt redate simetric bilateral etapele embriogenezei într-o manieră esenţializată, pornind de la spermatozoid, ovul, apariţia şi dezvoltarea embrionului, observându-se înmuguririle şi ramificările braţelor, coastelor şi ca vităţii craniene.

P483

472 KLM Codex

Reprezentarea anatomică a cavităţilor închise (craniu, torace) cât şi a celor două deschise formate prin unirea extre-mităţilor membrelor. În cazul scheletului central se distinge componenta bilaterală a axei vertebrale ce în fapt, conform ob-servaţiilor din planşa anterioară, este constituită prin alipirea a două segmente (componentele 1 şi 2). În concluzie omul este făcut prin alipirea a două braţe sudate pe axa centrală numită coloană vertebrală, cât şi a încă 4 segmente libere (2 braţe şi 2 picioare), în total 6 segmente.Fiecare dintre cele 4 cavităţi este ilustrată separat de jur împrejurul imaginii centrale - de sus în jos: cap, picior, mână, torace. Ca trimitere spre planşa anterioară, în dreapta sus, avem ilustrat scheletul simplificat, observându-se cele 6 segmente.

P484

KLM Codex 473

Planşă de sinteză în care sunt ilustrate relaţiile dintre sferă (ochi) şi spirală (ureche). Ochiul, ca organ sferic este pus în relaţie cu soarele prin intermediul coloanei cilindrice de lumină ce leagă sfera solară de sfera oculară, observându-se componenta tripartită pupilă-iris-glob ocular (axa centrală), remarcându-se structura radială a irisului (stânga sus) precum şi structura venelor ce irigă irisul (stânga jos), cu aspect concentric radial. În dreapta jos avem morfogeneza globului ocular cât şi secţiune prin cristalin.Urechea ca organ spiral este redată prin pavilioane, pe laturile triunghiului central, iar concomitent în dreapta imaginii sunt analizate anatomia helicală a cohleei, osatura urechii interne şi secţiune prin melcul cohlear.

P485

474 KLM Codex

Analiza ternară a relației dintre unda statică (centru), artefacte umane levo-dextrogire, plante cu simetrie de ordinul 3, ilustrând coincidența simbolico-geometrică a cifrei 3. P486

KLM Codex 475

Continuarea analizei ilustrând relația dintre geometia fluidelor staționare, animale cu simetrie ternară (Austra-lia Tribrachidium) și artefactele umane (Epoca bronzului, tezaurul de la Craiova, sec. IV î.H.).

Romanian artefacts (the golden snake of Sarasău) illustrating the perennial and the frequent apparition of the snake in the autochthonous scape.

P487

P488

476 KLM Codex

Vortexuri tubulare specifice instrumentului de suflat flaut. Se remarcă subarmonicile.P489

KLM Codex 477

Diagramă ce exemplifică similitudinea dintre masca baroc grotesque, și masca fluidă de tip undă statică, scoică şi berbec.P490

478 KLM Codex

Planşă de tip sincretic ce surprinde universalitatea principiului sferă - spirală răsfrânt la nivelul artefactului uman. Se analizează capitelul ordinului ionic în mai multe ipostaze, reliefându-se torsada bilaterală a celor două volute, corelate cu ornamentele de tip acant ca termeni levo şi dextrogiri, alături de alte elemente ornamentale cu simetrie bilaterală precum scoica. Pe de altă parte sunt ilustrate alăturat diagrame morfologice prin care este urmărit traseul etapizat al deformării unui cilindru şi care produce un vortex toroidal (dreapta jos).

P491

KLM Codex 479

Regăsirea arhetipului spiral în ornamentica renascentistă, observându-se vortexurile și elementele helicale levo-dextrogire.

Planşă ce analizează frontonul baroc, ilustrând conexiunile dintre artefactul uman ornamental şi principiul sferă-spirală.

P492

P493

480 KLM Codex

Geometria vorticială regăsită în registrul ornamental renascentist, studiu de caz ghirlanda.P494

KLM Codex 481

Vitis vinifera: Albastru-Galben-Roșu.P495

482 KLM Codex

Planşă de sinteză ce ilustrează relaţia tripartită a biosferei, undelor staţionare şi artefactului uman, unde urmărim pa-ralelismul dintre undele staţionare, vortexurile apărute în natură şi simbolul geometriei crucii. În partea centrală avem o cupă în interiorul căreia oscilează o undă staţionară cu simetrie de ordinul 4, ilustrată în partea de jos. Sunt redaţi termenii cu simetrie de ordinul 4, realizaţi prin creşteri de sfere, relaţia ciclică dintre cruce şi pătrat (dreapta jos), secţiune prin bobul de grâu şi prin cel de strugure.

P496

KLM Codex 483

Planşă intitulată Lichidopolis, în care este redată paralela dintre unda staţionară pentagonală şi dia-gramele cen-tripete-centrifuge specifice fiecărei structuri urbane, având în centru muntele-coloană-ochi-coroană. Este asociată cu dansul albinei, făcând trimiteri la organizarea ierarhică a insectelor sociale.

P497

484 KLM Codex

Planşă ce reia problema analizei tripartite, restrângând observaţia la unda staţionară de tip cruciform formată într-un vas hemisferic (cupă), redată şi în partea de jos a imaginii. În stânga şi dreapta sunt doi ciorchini de struguri, deasupra vasului, două spice de grâu dispuse unghiular, iar în partea superioară - inima.În dreapta cupei avem etapele dezvoltării embriologice a cordului cât şi secţiune prin el, observându-se vortexurile val-velor cardiace, în stânga cupei fiind ilustrate secţiuni prin bobul de strugure şi prin grăunţa de grâu, observându-se de asemenea vortexurile, analogia cupă-cord-undă staţionară fiind astfel ilustrată.

P498

KLM Codex 485

Planşă unde este redată anatomia de tip helical a inimii. Pornind din partea de sus este redată în trei etape plierea benzii miocardice helicoidale (după observaţiile cardiologului Torrent Guasp), ilustrând analogiile dintre forma undei statice de tip lemniscată (stânga sus) şi calităţile spiralice ale cor-dului. În partea dreaptă sunt redate două diagrame ale traseului muşchiului cardiac. În partea de jos a planşei sunt redate în secţiune, vedere de sus, patru ipostaze ale dezvoltării embrionare a cordului, notate 1, 2, 3 şi 4 în ordine cronologică, ilustrând formarea valvelor tricuspidate şi similitudinile cu undele statice.

P499

486 KLM Codex

Planşă ce continuă analiza anatomiei helicale a cordului uman în corelaţie cu lemniscata fluidă. Este redat cordul în secţiune, ventriculul şi atriile, urmărind dinamica curgerii spirale a fluxului sanguin ce străbate cordul, concomitent cu mişcarea de răsucire în jurul axei la fiecare pulsaţie a organului cardiac (în stânga şi dreapta planşei).Este ilustrată şi relaţia dinamică de tip consonant a două inimi conectate afectiv, ce devin sincrone, redate în secţiune transversală în partea dreaptă jos.Pe axa centrală jos este redată în secţiune o hematie ce suferă deformări complexe. Fluxul sanguin se comportă în tot arborele circulator ca un lichid de tip non-newtonian străbătut de curenţi sonici (George Constantinescu).

P500

KLM Codex 487

Câmpul gravitațional (sus) și arhetipul vorticial al organului inimă. Se disting cele patru camere ce derivă din incintele sferice alipite două câte două, de tip feminin-masculin cât și curenții sonici de formă sigmoidă, similari undelor statice.P501

488 KLM Codex

Planşă ce redă cele nouă daruri ale Duhului Sfânt, dispuse sub formă de semicerc, respectiv cele şapte virtuţi, ce încon-joară inima, redată simbolic în partea centrală sub formă de inimă-cupă. În dreapta jos este exemplificată schematizat diagrama ce are în centru inima (liberul arbitru), deasupra semicercul celor şapte virtuţi, secondat de cel al celor nouă daruri, iar în partea de jos semicercul celor şapte vicii. Diagrama polară are la cele două extreme Paradisul şi Infernul.

P502

KLM Codex 489

Cele două toruri ale motorului sferic planetar corelate cu omul dual undă statică, cât și caracteristicile ondulatorii ale membrelor umane (mână).

Arhetipul palmar și relația cu o singură octavă, în cazul instrumentului pian.

P503

P504

490 KLM Codex

Planşă de tip sincretic ce ilustrează relaţia spectrului dimensional pornind de la octavă, ilustrând frecvenţele joase (stân-ga), asociate sferelor cu diametre mari şi animalelor mari, cu ritm cardiac lent. În extrema dreaptă, odată cu creşterea frecvenţei, dimensiunea scade până la nivel microscopic, respectiv ultrasunete. Concomitent este ilustrat spectrul luminii, asociat octavei, având în extrema stângă lumina roşie, iar în extrema dreaptă violetul.Extinzând observaţiile, sunt redate similitudinile dintre cursul râului de la izvoare la vărsarea în mare prin deltă şi coordonarea axială ierarhizată de la creier (izvor, nor), prin coloana vertebrală, până la osul sacru (vărsarea, deltă).În banda orizontală superioară sunt redate undele statice cu aspect biomorf a căror frecvenţă creşte de la stânga la dreapta, trecând succesiv prin: tor-bilob-cruce-lemniscată-treflă/mască umană-pentagon.

P505

KLM Codex 491

Mâinile cu degetele dispuse grupat, arătând simetria pentagonal regulată (stânga - dreapta).P506

492 KLM Codex

Algoritmul armonic pentagonal în relația dintre octavele claviaturii de pian și arpegiul dublu pentagonal. Partitura 5-5: Do-Mi-Fa-Do # - Sol #- Do…P507

KLM Codex 493

Planşă ce analizează algoritmii naturali, surprinzând cele 3 ipostaze ciclice notate A, B şi C. În registrul superior (A), desfăşurat pe orizontală, este înfăţişată unda sinusoidală notată prin calote albe şi roşii, alternante. În imagine tridimensională este redată prin săgeţi roşii şi negre ideea de ciclu oscilant de ordinul 2, similară undelor electromag-netice sau undelor acustice.În banda centrală (B) sunt ilustrate diagramele de transformare de ordin 3, redate în cazul undei staţionare pentagonale. Se ob-servă pentagonul convex (1 - violet), pentagonul stelat (2 - roşu) şi pentagonul radial (3 - verde), totodată fiind redată diagrama ciclică (dreapta).Banda C ilustrează sub forma unei serii periodice de ordinul 5 ritmul dezvoltării de la sămânţă la plantă, mugur, floare şi fruct, ajungând din nou la sămânţă, ilustrând astfel ciclul biologic al plantei, patronat pe de o parte de vibraţie pe de alta de algoritmii codului genetic, fiind redată şi diagrama ciclică alături de cea liniară.Planşă ce redă de la simplu la complex analogiile dintre undele electromagnetice, undele staţionare şi ciclurile biologice.

P508

494 KLM Codex

Planşă de sinteză ce ilustrează legătura dintre metamorfozele undei staţionare de tip toroidal cât şi legătura cu anumite formaţiuni biologice.În banda superioară de la stânga la dreapta, notate A, B, C şi D, sunt redate ipostazele pornind de la termenul 0 (lichidul imobil, fără vibraţie). Parcurgând ipostazele A, B, C şi D, intensitatea creşte, la aceeaşi frecvenţă, observând în cazurile A, B, C similitu-dinile cu diferite structuri biologice (ochi, ciupercă, meduză, cupă florală).

P509

KLM Codex 495

Imagine alegorică: Malus Edenis.P510

496 KLM Codex

Final, imagine alegorică: Cosmosul cognitiv.P511

KLM Codex 497

Partea V.MORFODINAMICAFENOMENELORFIZICO-CHIMICE

Fotografii 100

Sunt ilustrate interconexiunile unitare dintre principiul sferă-vortex și datele experimentale di-recte, urmărindu-se rând pe rând traseele morfologice cât și coincidențele simbolice, parcurgând de la simplu la complex prin:

Meandre de difuzie - cristalizare - celulele convective - interferențe - unde chimice - unde stațion-are, surprinzând astfel unitatea în diversitate.

1. Meandre, reacția de difuzieFenomenul difuziei meandrice oferă un teren fertil explorării experimentale ca și proces mor-

fodinamic de girificare, ce surprinde prin similitudinile conexe, etapele constituirii organelor la nivelul dezvoltării embrionare. Similitudinea cu nefrogeneza rinichiului, branchiogeneza mugurilor pulmonari, encefalogeneza (girificarea corticală) embrionară creează un culoar de similitudini morfogenerative inedite, menit să explice originea mecanismelor intime, insuficient explicate, ale formării organelor in-terne în lumea viului.

2. Celule de convecțieCelulele de convecție cu o geometrie ce variază ca formă între: sferic, toroidal, cilindric ori pris-

matic, reprezintă unul dintre arhetipurile morfodinamice duale, exploziv-implozive, larg răspândite în natură, regăsite la scara macro-microcosmică: suprafața soarelui, norii, coloanele de bazalt, copacii ce alcătuiesc pădurile, etc.

3. CristalizareaCristale cu aspect poligonal, helical.

4. Reacții chimice periodiceUnul dintre cele mai complexe și intrigante arhetipuri îl constituie cercurile respectiv, sferele con-

centrice, aceste formațiuni elementare ce se regăsesc frecvent la nivel macro, mezo și micro-cosmic sunt legate de relația dintre centru și periferie. Astfel urmărind structura discului galactic spre exemplu se remarcă distribuția concentrică a materiei stelare, apoi sistemul solar cu structura orbitelor planetare

498 KLM Codex

concentrice, fiecare planetă are evident o structură discontinuă dispusă de la periferie spre centru de o maniera segregată concentric, atmosfera-hidrosfera-biosfera-antroposfera-litosfera-nucleu… așadar concomitent structurile orbitalilor atomici certifică la scara quantică acelasi arhetip imuabil concentric.

Oprindu-ne asupra acestor stranii și fascinante totodată fenomene chimice, ce implică difuzia osmotică de tip ritmat pe suport de colagen în tandemul bicromat de potasiu / sărurilor de Ag (azotat de argint), remarcăm coincidența morfologică frapantă cu aparatul Golgi cât și cu reticulul endoplasmatic regăsiți ambii la nivelul minuscul al citoplasmei celulare, oare interiorul fiecărei celule eucariote să as-cundă același mecanism arhetipal al undelor staționare de precipitare osmotică? Probabil ca în intreiorul citoplasmei vii au loc pe suport coloidal reacții biochimice desigur mult mai complexe, dar similare ca principiu cu difuzia osmotică de tip Liesegang.

5. Undele staționareÎn concluzie avem trecerea de la linie-coardă la disc-membrană, şi în final sferă-volum oscilant,

corespondenţele cu geometria fiind evidente, constituindu-se seria de la simplu la complex, volum, plan, linie şi în cazul vibraţiei la fiecare vom avea număr-poligon-poliedru. S-ar putea spune astfel că din întâl-nirea vibraţiei cu materia se naşte numărul, poligoanele şi poliedrele dar nu într-o dependenţă strictă şi rigidă, ci într-un mod relativ elastic, mai degrabă statistic cvasi determinat, şi totuşi nu oricum ci având reguli complex interdependente.

6. Undele staticeUndele statice cu aspect biomorf reprezintă fenomene dinamice staționare unice, de tip interfe-

rent neliniare, realizate în amestecuri complexe de fluide ori pulberi. Sunt arătate structurat, urmărind ierarhia de la simpu la complex, de la frecvențe joase la cele acute, dispuse în progresie crescătoare în concordanță cu notele spectrului acustic al octavei muzicale: Do-Re-Mi-Fa-Sol-La-Si-Do. Sunt arătate de asemenea coincidențele geometrice de natură morfologică ce se formează la impactul dintre sunet și lichid, similare morfologiei viului, cuprinse la nivelul biosferei.

KLM Codex 499

1. Procese de difuzie,concentric radiale, meandre

500 KLM Codex

Convecție termică în lichid, structură radială.

Convecție termică în lichid, structură radială.

F1

F2

KLM Codex 501

Convecție termică în lichid, structură radială.

Convecție termică în lichid, structură radială.

F3

F4

502 KLM Codex

Proces difuzie meandrică.F5

KLM Codex 503

Proces difuzie meandrică, (aspect girificare).

Proces difuzie meandrică, (aspect girificare).

F6

F7

504 KLM Codex

Proces difuzie meandrică.

Proces difuzie meandrică.

F8

F9

KLM Codex 505

Difuzie radială, dublă.F10

506 KLM Codex

Difuzie concentrică.F11

KLM Codex 507

2. Celule de convecție

508 KLM Codex

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F12

F13

KLM Codex 509

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F14

F15

510 KLM Codex

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F16

F17

KLM Codex 511

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F18

F19

512 KLM Codex

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F20

F21

KLM Codex 513

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F22

F23

514 KLM Codex

Convecție termică în lichid.

Convecție termică în lichid.

F24

F25

KLM Codex 515

Convecție magnetică în lichid.

Convecție magnetică în lichid.

F26

F27

516 KLM Codex

Convecție magnetică în lichid.F28

KLM Codex 517

3. Cristalizarea

518 KLM Codex

Acid ascorbic.

Resorcinol.

F29

F30

KLM Codex 519

Bismut metalic.

Interferențe.

F31

F32

520 KLM Codex

Procese chimice tubulare.

Procese chimice tubulare.

F33

F34

KLM Codex 521

4. Reacții chimice periodice

522 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F35

F36

KLM Codex 523

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F37

F38

524 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.F39

KLM Codex 525

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F40

F41

526 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F42

F43

KLM Codex 527

Inelele lui Liesegang.F44

528 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F45

F46

KLM Codex 529

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F47

F48

530 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F49

F50

KLM Codex 531

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F51

F52

532 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.F53

KLM Codex 533

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F54

F55

534 KLM Codex

Inelele lui Liesegang.

Inelele lui Liesegang.

F56

F57

KLM Codex 535

5. Unde staționare

536 KLM Codex

Undă staționară pentagonală.

Undă staționară concentrică.

F58

F59

KLM Codex 537

Undă staționară.

F60

538 KLM Codex

Undă staționară.F61

KLM Codex 539

Undă staționară.F62

540 KLM Codex

Undă staționară.

Undă staționară.

F63

F64

KLM Codex 541

Undă staționară simetrie pentagonală.

Undă staționară simetrie pentagonală.

F65

F66

542 KLM Codex

Undă staționară simetrie pentagonală.

Undă staționară simetrie pentagonală.

F67

F68

KLM Codex 543

Undă staționară simetrie pentagonală.

Undă staționară simetrie pentagonală.

F69

F70

544 KLM Codex

Undă staționară simetrie pentagonală.

Undă staționară simetrie pentagonală.

F71

F72

KLM Codex 545

Undă staționară simetrie pentagonală.F73

546 KLM Codex

Undă staționară simetrie pentagonală.F74

KLM Codex 547

Undă staționară simetrie pentagonală.F75

548 KLM Codex

Undă staționară simetrie hexagonală.

Undă staționară.

F77

F78

KLM Codex 549

Undă staționară.F79

550 KLM Codex

Undă staționară.F80

KLM Codex 551

Undă staționară.F81

552 KLM Codex

Undă staționară.F82

KLM Codex 553

6. Unde staticecu aspect biomorf

554 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos.

Undă statică în fluid vâscos, de tip dublu toroidală.

F83

F84

KLM Codex 555

Undă statică în fluid vâscos, de tip dublu vortex lemniscată.

Undă statică în fluid vâscos, aspect mască.

F85

F86

556 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.

Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.

F87

F88

KLM Codex 557

Diagrama octavei biomorfe a undelor statice în fluide vâscoase.F89

558 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.F90

KLM Codex 559

Undă statică în fluid vâscos, aspect treflat.

Undă statică în fluid vâscos, aspect sinusoidal.

F91

F92

560 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos, tip galaxie.

Undă statică în fluid vâscos, tip galaxie.

F93

F94

KLM Codex 561

Undă statică în fluid vâscos, nebuloasă.F95

562 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos, tip pentagonal în pulbere magnetică.

Undă statică în fluid vâscos, heptagon.

F96

F97

KLM Codex 563

Undă statică în fluid vâscos, interferență tip vesica piscis.

Undă statică în fluid vâscos, policromă.

F98

F99

564 KLM Codex

Undă statică în fluid vâscos, policromă.F100

KLM Codex 565