Download pptx - (2013): «Spaniola din Cantabria —o varietate prozodică de tranziţie—. Proiectul “Fonetica şi fonología intonaţiei din Cantabria”

Miguel Cuevas AlonsoUniversitatea din Vigo, [email protected] Iglesias CasalUniversitatea din Oviedo, [email protected] BleorţuUniversitatea din Oviedo, [email protected]

Ministerio de Ciencia e Innovación: Fonética y fonología de la entonación de Cantabria, 2011-2013, ref. FFI2010-15802

Spaniola din Cantabria, o varietate prozodică de tranziţie

Proiectul “Fonetica şi fonologia intonaţiei din Cantabria”

Proiecte în care se încadreazăGrupul de Cercetare în Fonetica şi Fonologia

limbii spaniole, Universitatea din OviedoAMPER-Cantabria (coord. I. Iglesias Casal şi F.

Carrera); AMPER-España (coord. E. Martínez Celdrán); pentru toată Romania, AMPER (coord. M. Contini şi A. Romano)

Atlas Interactiv al intonaţiei spaniole (ICREA-Pompeu Fabra) (coord. P. Prieto Vives) pentru spaniola nordică: M.ª J. López Bobo, M. Cuevas Alonso şi Cristina Bleorţu.

Haga clic en el icono para agregar una imagen

Defensa Introducere


ObiectiveDescrierea modelelor intonaţionale din partea

nordică a Peninsulei: Galicia Cantabria În cazul interogativelor vom avea în vedere:Să demostrăm că fac parte dintr-un continuum

nordic interogative totale descendenteRelaţionarea modelelor intonaţionale cu

variabile semantico-pragmatice

Este vorba de un studiu preliminar


Defensa Metodologie


Informatori20 informatori (3 Galicia, 8 Asturias, 9

Cantabria)FemeiÎntre 25 şi 45 aniCu studii superioare


AnalizăPraat 5.045

Tipuri de enunţuriInterogative totale

Neutre Coordonare Subordonare

Non neutre: Confirmative Exclamative Imperative De invitaţie Retorice Polare Enumerative Focalizate


Tipuri de enunţuriInterogative parţiale

Neutre Coordonare Subordonare

Non neutre: Exclamative Îndoială Imperative Exortativă-imperativă Retorice Ecou


Metodologia Corpus care are în vedere variaţia semantică şi

pragmatică a intonaţieiÎn plus, va servi pentru realizarea unui studiu

fonologic realizat de către diferite grupuri care lucrează la construirea unei fonologii intonaţionale

În substratul teoretic se regăseşte teoria metrică autosegmentală

Corpus: anchetă dirijată

Analiza cu Praat (segmentare)

Etichetarea folosind 4 tipuri de transcriereAccente tonale şi tonuri de junctură (Sp_ToBI)Transcrierea ortografică pe silabeTranscrierea de break indicesVariată

Stabilirea graficelor curbei melodice în funcţie de: Variaţii semantico-pragmaticeVariaţii gramaticale

Analiza corpusului

Analiza corpusului

150150

240

330

420

510

600

Fund

amen

tal f

requ

ency

(Hz) 0 0.5 1 1.5 2 2.5

La niña morena se come una mandarina

0 1 3 0 1 0 4

L+>H* L+H* H- L+>H* L* L%

Defensa Chestiuni preliminare


Intonaţia nordică constituie un continuum din vestul până în estul peninsular, depinzând în mare măsură de vitalitatea limbii romanice vorbită în acea zonă–galiciana, asturic-leonezul, aragonezul, catalana—şi de presiunea pe care o exercită spaniola standard.

Are trăsături proprii care o diferenţiază de spaniola meridională şi cea literară

Aceste diferenţe apar, mai ales, în cazul interogativelor

Apar modele hibride şi au loc procese de acomodare dialectală frontiere dialectale neclare


Corpusul ad hoc Segmentarea şi analiza cu AMPER-2006 pentru Matlab Studiu statistic Elaborarea de fişiere de sunet sintetic (test de percepţie)

Corpusul indusElicitareaMap-task

Înregistrarea unor conversaţii

Metodologia AMPER

Confirmarea rezultatelor obţinute cu corpusul ad hoc

Doarinterogativeleneutre

Analiza corpusului ad hoc

Exemplu Răspunsul aşteptat de la informator

No llevas reloj, pero necesitas saber la hora que es. Pasa un señor por tu lado,¿qué le dices?

¿Qué hora es?/ Perdone, ¿puede decir me qué hora es?/ Buenos días, ¿tiene hora?

Pasas por la calle y un niño que no lleva reloj te pregunta por la hora. Contéstale .

Son las doce en punto/Son las tres menos cuarto /Es la una y diez…

Sales de casa por la mañana y ves a tu vecino, ¿Cómo le saludas?

¡Buenos días!

Sabes que tu vecino de ochenta años se ha roto la pierna y ha estado tres meses en cama. Le ves en el ascensor, pregúntale por su estado.

¿Cómo está?/¿Cómo se encuentra?/Veo que ya está mejor.

Tienes ochenta años. Llevas tres meses encama porque te has roto una pierna. Ves a tu vecino en el ascensor. Te pregunta cómo estás. Contéstale.

Mucho mejor, gracias.

Estás comiendo con tu jefe y tienes el pan en la otra punta de la mesa, ¿cómo indicas que te lo acerque?

¿Puede pasarme el pan, por favor?

Un trabajador a tu cargo te pide que le pases el pan en un restaurante donde estáis comiendo. Dile que, efectivamente, se lo acercas.

Por supuesto, aquí tienes/Claro, toma.

Ayer llovió, anteayer lució un sol radiante, vas a salir de casa y preguntas al portero por el tiempo.

¿Qué día hace hoy?

Eres portero en una comunidad de vecinos, debes informar a uno de ellos del tiempo que hace hoy antes de que salga a la calle de buena mañana.

Hoy tendremos buen día/Parece que hoy va a llover.

Indusul

Exerciţiul cu harta

Varietăţi galiciene

Modele: litoral

Date: Amper-Gal; Fernández Rei & Escourido 2009

Model 1

Model 2

Model 3a

Model 3b

Model 1

Modelul 1 este mai extins în Galicia

Varietăţi asturice

Modele

Modelul occidental Modelul central Modelul oriental

Harta: J. Martínez, Las hablas asturianasDate: Amper-Astur; Muñiz Cachón et al. 2010

Varietăţi cantabrice

Rezumat al cercetării noastre: modele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11120

170

220

270

320

150

200

250

300

350

400

Laredo rural S. Vicente rural Laredo urbano S. Vicente urbanoSílaba

F0 (H

z.)

Subiect Verb Complement

A

A’

B

B’

Model

autoht

on

Model ca

stilian

Tendinţă <40 ani

Tendinţă >40 ani

Rezumat

Galiciana: Fernández Rei & Escourido 2008Asturiana (şi spaniola din Asturias): Muñiz Cachón et al. 2010Spaniola din Cantabria: López Bobo & Cuevas 2010; Cuevas & López Bobo 2011; Viejo Lucio-Villegas (2012)Spaniola din Țara Bascilor, : Iribar et al. sub tiparAragoneza: Contini et al. 1998; Castañer et al. 2005; Simón 2007

Modelul nordic: din Orient până în Occident

Oc. Cen.

Or.Model general

Defensa Rezultate


Probleme pentru studiul intonaţiei

Situaţia lingvistică şi demografică a câtorva zone în care există două diasisteme diferite — cel standard şi tradiţional— studiu din perspectiva Dialectologiei sociale(Auer şi Hinskens, 1996a; Villena, 2001; Kerswill, 2002; Auer et alii, 2000; Villena, 2003)


Dimensiuni care trebuie avute în vedere• Dimensiunea dialect-limbă literară: procese de

nivelare —reducerea variantelor în contact dialectal— este posibil să aibă loc în ambele direcţii: modelul castilian preia caracteristici ale celui dialectal şi viceversa modele interdialectale

• Dimensiunea dialect-dialect: acomodarea dialectală este foarte importantă

• Dialecte de graniţă: procese de convergenţă ori divergenţă

• Procese de deplasare: emigrarea sat-oraş şi procesele de convergenţă între dialectul “importat” şi cel standard sunt importante în cazul Cantabriei dacă considerăm procesele de migraţie internă de la sat la oraş.


Obiective pe termen scurt şi lung(I)

[1] În prezent, zona nord-occidentală de litoral este aproape terminată.

Noroccidental OrientalSuroriental

Suroriental

• Descrierea fonetică a modelor intonaţionale din spaniola din Cantabria

• Studierea modelelor şi condiţiilor de aliniament tonal a spaniolei din Cantabria.

• Verificarea ipotezei conform căreia aliniamentul fenomenelor intonaţionale cu elementele segmentale depinde în mare măsură de limbă şi de varietatea dialectală.

• Stabilirea şi descrierea fonologiei intonaţiei spaniolei din Cantabria.

Obiective pe termen scurt şi lung (II)

• Contribuirea la caracterizarea prozodico-tipologică a spaniolei.

• Recunoaşterea şi explicarea interferenţelor care au loc la nivel sociolingvistic şi dialectal.

• Contribuirea la realizarea Atlasului Prozodic al Limbilor Romanice (AMPER, Universitatea din Grenoble) şi al Atlasului Interactiv al intonaţiei spaniole(Universitatea Pompeu Fabra).

• Stabilirea relaţilor micro şi macro prozodice convergente şi divergente a acestor varietăţi faţă de ale varietăţi ale spaniolei, în special din Castilia,Țara Bascilor şi din Asturias.

Vă Mulţumim!