Cap.iii bazele comenzii numerice

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.BAZELE COMENZII NUMERICE

3.1 Aspecte generale

Se da:

Realizarea piesei pe un sistem CNC presupune:

proiectarea unei tehnologii adecvate ( faze, operatii, scule, reg. de aschiere);

efectuarea de catre scula a deplasarilor care se impun.

Fig 3.1

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Ca urmare trebuie stabilite Informatiile necesare prelucrarii si codificarea acestora:

Informatii tehnologice(scula T, turatia S, avansul F);

Informatii de deplasare (X,Y,Z,A,B,..);

Traiectoria sculei: echidistanta/conturul piesei.

Fig 3.2

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Obs.:Fiecare portiune de curba se descrie intrun bloc separat.

Ca urmare programul sursa de prelucrare va contine o succesiune de blocuri pentru

deplasarea sculei si pentru implementarea tehnologiei.

Exemlu:

(%)

0 0001 (numar program)

N0005 T01 M06 LF (schimbare scula, T01 - freza);

N0010 G54 G90 S400 M03 LF (selectare sistem de coordonate , programare absoluta, pornire AP cu 400 de rot/min)

N0015 G00 X-10.0 Y-10.0 LF (deplasare in punctul de start, Rf=10mm)

N0017 G43 Z-5.0 D01 M08 LF (activare corectie de lungime scula , pozitionare la

z = - 5 mm, pornire lichid de racire)

N0020 G01 Y64.142 F100 LF (deplasare cu avans de lucru w = 100 mm/min)..

N80 G01 X-10.0 LF

N83 G91 G28 Z0 M19 LF (revenire la locul de schimbare a sculei , oprire orientata AP)

N84 M01 (stop optional)

N85 T02 M06 (schimbare scula T02, burghiu de centruire)

N90 G54 G90 S600 M03 LF..

N105 G91 G28 Z0 M19

M110 M30 LF (sfarsit program).

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Analiza programului evidentiaza patru structuri de programare:

structura pentru start;

structura pentru pregatirea inlocuirii sculei “i”;

structura pentru activarea sculei “i+1” ;

structura pentru terminarea programului.

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.2 Programarea ECN

3.2.1 Informatii necesare programarii:

:

dimensiunile piesei,

deplasările sculei cu menţionarea axei (ghidajul),

secvenţele de prelucrare specifice fiecarei operatii de prelucrare,

selectare sculă,

selectare viteza de aşchiere şi de avans (parametrii tehnologigici).

Programatorul sortează informaţiile pentru fiecare secventă şi le converteşte într-un

limbaj înteles de ECN – cod ISO – conform DIN 66025. [26,30,31,32,1,9,11]

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.2.2 Metode de programare

Clasice

Moderne:

-suplimentar ”regimul conventional”, CAD/CAM STEP-NC.

Fig. 3.3.

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3. Programarea manuală

Se bazeaza pe utilizarea codurilor G si M

-Prin intermediul lor se transmit anumite comenzi ECN cum ar fi: deplasarea cu avans

rapid (G00), deplasare cu avans de lucru dupa o traiectorie liniara (G01), schimbare

scula M06 etc.

-Acest mod de programare mai este denumit si sistemul ISO de programare.

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.1. Aspecte fundamentale

Programul de prelucrare este alcătuit dintr-o insiruire de blocuri NC, fiecare bloc

defineste o anumită secvenţă de prelucrare. Cuprinde (fig. 3.4):

un caracter „ÎNCEPUT PROGRAM”;

un număr de blocuri;

un caracter „SFÂRŞIT PROGRAM”.

Fig 3.4

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

CAP I

CAP II

CAP V

CAP VI

Functia Adresa Input [mm] Semnificatia

Nume program O 1 …. 9999 Numar program

Numar bloc N 1 …. 99999 Numar bloc

Functii pregatitoare G 0 …. 99 Specifica modul de deplasare (liniar,circular,arc etc.)

Cuvinte pentru

dimensiuni

X,Y,Z,U,V,

W,A,

B,C

99999.999 Coordonatele punctelor pe axa

I,J,K9999.9999

Coordonatele centrului arcului de cerc

R Raza cercului, parametrii

Functia viteza de avans F

1 …. 240000

mm/min Viteza de avans, E mm/min

0,001 …. 500.0

mm/rot Avansul

Functia turatia arborelui

principal(AP)S 0 …. 20000 Turatia AP

Functia de scula T 0 …. 99999999 Numar scula

Functii auxiliareM

0 …. 99999999

Comanda: pornit/oprit elemente de masina, denumirea

programului

Numar offset D, H 0 …. 400 Numar registru de corectii

Stop in program P, X 0 …. 99999.999 Durata opririi

Desemnare nr. program P 1 …. 9999 Numar subprogram

Numar de repetari L 1 …. 999 Repetari ale subprogramului

Parametrii P,Q In cicluri fixe

Principalele functii si adrese utilizate in programarea ISO


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

CUVINTE CU ADRESE

N20 G00 X-20000 Y-30000 M08 LF

TABULAR

20 TAB 00 TAB – 20000 TAB 30000 TAB 08 LF

Formatul de programare

-concis: α1 α2 α3 n1 n2 n3

α1 : L, F

α2 : A, T

α3 : M, R, D

ni : axe

- detaliat: N04 G02 G02 XL 04.3 YL 0.4.3 ZL 04.3 R 04.3 ID 04.3 JD 04.3 KD04.3 F04 D02 SO2 TO2 M02 M02 LF

• FORMATUL DE PROGRAMARE


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.2. Elementele blocului

Tipuri de blocuri:

-principale,

-blocuri.

:20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF

N20 Y40.0 LF

În cadrul blocului codurile

(inclusiv M şi G) pot avea

caracter modal sau

nemodal.

Fig. 3.5.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

- blocuri opţionale (eliminabile)

/ N20 Y40.0 LF

/ : 20 G01 X15.0 Y20.0 F250 S1200 LF

„%”funcţia: - început program

- şterge informaţii din memoriile ECN (excepţie corecţii şi poziţii)

Un bloc principal urmat de mai multe blocuri pot constitui o secţiune din program

dedicată prelucrarii cu o anumită sculă.

: 30 G00 ........................................T02 M06 LF

N35........ Secţiune

N40......... dedicată

N45....... prelucrării

. cu scula

. numarul 2 (T2)

.

: 80 .................T03.....................LF


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.3. Structura informaţiilor conţinute în blocuri:

Considerăm

Ordinea de scriere a informaţiilor în bloc (cuvintele NC) este dată de formatul

de programare, fără însă a fi strict necesară. Semnificaţia cifrelor de după adrese a fost

indicată anterior.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Prin cele două cifre de după adresa G se generează, în ECN, o operaţie de natură

nedimensională cum ar fi:

Selectarea unei mişcări de poziţionare sau conturare ( G00, G09, G02, G03);

Activarea corecţiilor de sculă (G40, G41, G42, G43, G44);

Selectează anumite cicluri fixe (G80, G81,...);

Selectează modul de cotare (G90, G91);

Activează diferite deplasări de origine (G92, G54...).

Pot fi programate, într-un bloc mai multe funcţii G dar nu din aceeaşi grupă.

La unele echipamente CNC sunt implementate funcţii G urmate de un grup de

caractere mai mare decât cifra 2 (G309, BRISC).

3.3.3.1.Functii pregatitoare (G)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G00 Poziţionare G01 Interpolare liniară (avans de lucru)

G00 X _ Y _ Z _ : G01 X _ Y _ Z _ F _ :

Formatul liniei de program (exemplu) Formatul liniei de program (exemplu)

N60 denumire bloc N70 denumire bloc

G90 cotare absolută G9 cotare incrementală

X coordonatele G0 interpolare liniară

Y punctului X coordonatele

Z final Y punctului

Z final

F avans

N60 G90 G00 X8.0 Y7.0 Z10.0 N60 G90 G01 X8.0 Y7.0 Z10.0


Functii G pentru operatii de frezare

CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

N80 G90 G02 X7.6 Y8.2 R3.5 F100 N90 G90 G02 X7.6 Y8.2 I2.4 J2.3F100 N100 G02 X _ Y _ R _ F _

Formatul liniei de program Formatul liniei de program Formatul liniei de program

(raza şi poziţia finală exemplu) (param. de interpolare şi poz. finală ex.) (raza şi poziţia finală ex.)

N80 denumire bloc N90 denumire bloc Raza şi poziţia finală cu

arcul

G90 cotare absolută G90 cotare absolută mai mic de 180º

G02 interpolare circ. CLW G02 interpolare circ. CLW

X coordonatele punctului X coordonatele punctului

Y final Y final Raza şi poziţia finală cu

arcul

R raza cercului I param.interpolare mai mare de

180º

F avans J

F avans

N110 G02 X _ Y _ R - F _

•G02 Interpolare circulară (sensul acelor de ceasornic)

G02 X _ Y _ R _ F _ : Raza şi poziţia finală

G02 X _ Y _ I _ J _ F _ : Parametrii de interpolare şi poziţia finală


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G03 Interpolare circulară (sens contrar acelor de ceasornic)

G03 X _ Y _ R _ F _ : Raza şi poziţia finală

G03 X _ Y _ I _ J _ F _ : Parametrii de interpolare şi poziţia finală

Formatul liniei de program Formatul liniei de program Formatul liniei de program

(raza şi poziţia finală exemplu) (raza şi poziţia finală exemplu) (param. de interpolare şi poz.

finală ex.)

N120 denumire bloc N130 denumire bloc N140 denumire bloc

G90 cotare absolută G91 cotare incrementală G90 cotare absolută

G03 interpolare circulară G03 interpolare circulară G03 interpolare circulară

X coordonatele punctului X coordonatele punctului X coordonatele punctului

Y final Y final Y final

R raza cercului R raza cercului I,J param.interpolare

N120 G90 G03 X3.3 R3.5 F100 N130 G91 G03 X5.7 Y1.5 R3.5 F100 N140 G90 G03 X1.8 Y4.I-2.4 J1.5 F100


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G04 Temporizare

G04 X_ : (secunde)

G04 P_ : (milisecunde)

Observaţii: Pot fi şi alte adrese (F)

Formatul liniei de program

(alt exemplu)

N150 G04 X1.5 ; N160 G04 P1500 ;


G04 temporizare G04 temporizare

X timpul de întrerupere (1,5 s) P1500 timpul de întrerupere

(1,5 s)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G17 G18 G19

(Selectare plan de interpolare circulară şi CR activă)G17 : X – Y planul XOY

G18 : X – Z planul XOZ

G19 : Y – Z planul YOZ

Formatul liniei de program Formatul liniei de program

N170 G17 G02 X _ Y _ R _ F

________N180 G17 G02 X _ Y _ I _J _ F _

N230 G17 G03 X _ Y _ R _ F _

N240 G17 G03 X _ Y _ I _ J _F _

N190 G18 G02 X _ Z _ R _ F _

N200 G18 G02 X _ Z _ I _K _ F_

N250 G18 G03 X _ Z _ R _ F _

N260 G18 G03 X _ Z _ I _ K _F

_N210 G19 G02 Y _ Z _ R _ F_

N210 G19 G02 Y _ Z _ J _ K _ F_

N270 G19 G03 Y _ Z _ R _ F _

N280 G19 G03 Y _ Z _ I _ K _F

_


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G20, G21 Selectare sistem de măsurareG20 : inch

G21: mm


(exemplu în inci) (exemplu în milimetrii)

N30 G20

N40 G92 X4.0 Y5.0 Z4.0

N30 G21

N40 G92 X100 Y150 Z100


G20 selectare „inch” G21 selectare „mm”

N40 …….. N40 ………

G92 deplasarea originii piesei G92


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G22, G23 Memorare limite piese

G22 X _ Y _Z_ I _ J _ K _ Prin parametrul de maşină se defineşte interiorul / exteriorul

(RWL = 0 sau RWL = 1)

G23 – anulare G22

Formatul liniei de program (RWL parametrul 0 exemplu)

N470 denumire bloc

G22 memorare limite piesă

X coordonatele punctelor

Y extreme

Z

I coordonatele punctelor

J minime

K

N470 G22 X100 Y70 Z0 I250 J210 K 100

N490

G23 anulare memorare limite

G00

X50

Formatul liniei de program (Anulare)

N490 G23 G00 X50 ;


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G28 Deplasare în punctul de referinţă (Home position)

punct intermediar

N10 G91 G28 Z0.0

N20 G91 G28 X0.0 Y0.0

N400 G90 G28 Z100


(inceputul programului exemplu)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G29 Revenire din punctul de referinţăG29 X _ Y _ Z _ :

N410 G90 G28 Y100 ;

N420 G29 X120 Y40 ;

N430 G90 G28 X80 Y110 ;

N440 G91 G29 X70 Y-60 ;


(coordonate absolute exemplu) (coordonate relative / incrementale)

Comentariu:

Scula este deplasată în punctul de referinţă via un punct definit prin X, Y, Z (G90

sau G91). Se programează la început de program pentru deplasarea sculei în PR sau

schimbarea sculei.

Se recomandă ca prima deplasare să fie după Z urmată de deplasarea după X, Y.

Măsură de siguranţă.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G40, G41, G42. Corecţia de rază

G40 Anulare

G41 CR, scula pe stânga

G42 CR, scula pe dreapta


N270 G90G17 G41 D10 X30 Y30 F100;

N280 G01 Y55 ;

N290 G90 G17 G01 G42 D11 X30 Y30 F100

N300 G01 X60

N310 G00 G40 X10 Y10

N920 G49 ; Anulare CL

N920 H00 ; Anulare CL

• G43, G44, G49 Corecţia de lungime, CL

G43 : CL „+”

G44 : CL „-”


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII


N900 G43 H11; N910 G44 H10;

S-a prezentat varianta cu registrul „H”. La majoritatea ECN, valoarea corecţiei de

lungime se memorează în registrul D... CL la CNC.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• Deplasările sunt realizate în varianta incrementală (G91)


N460 G55 G00 X30 Y20 ;

N460 G55 G00 X30 Y20 ;

N460 G55 G00 X30 Y20 ;

N460 G55 G00 X30 Y20 ;

• Valorile X, Y, Z sunt date considerand pozitia curenta a sculei

Declarare sistem de coordonate.

G54, G55, G56, G57, G58, G59

G54 – prima deplasare de origine

.

.

G59 – a sasea deplasare de origine

Regim: OFFSET pe panoul echipamentului


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•G92 Programare suplimentară de origine

G92 X _ Y _ Z _ :


(poziţia de 0 exemplu) (poziţie arbitrară exemplu)

N40 G91 G28 X0 Y0 Z0 ; N100 G92 X200 Y200 Z100 ;

N80 G92 X350 Y350 Z250

Comentariu: Adresele X, Y, Z, definesc pozitia curenta a sculei in raport cu noua

origine


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

N60 G91 G01 X25 Y20 Z25 F100

•G90 Sistem absolut de programare G91 Sistem incremental de programare

N50 G90 G01 X25 Y35 Z30


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Coduri G utilizate pentru strunguri

G00 Poziţionare G01 Interpolare lineară

G00 X_Z_ G01 X_Z_F_

N120 G90 G01 X80 Z-100 F100

Formatul liniei de program (exemplu) Formatul liniei de program

(exemplu)

N110 G90 G00 X80 Z10

● Valoarea lui X se considera pe DIAMETRU (implicit) .Daca se indica pe R se

precizeaza intr-o functie G.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•G03(G02)

G03 X _ Z _ R _ F _ :Raza şi poziţia finală

G03 X _ Z _ I _ K _F _ : Parametrii de interpolare şi poziţia finală

N100 G91 G03 X100 Z-40 II25 K80 F100


(Raza şi poziţia finală) (Parametrii de interpolare şi poziţia finală)

N90 G91 G03 X100 Z-50 R60 F100


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•G40, G41, G42

G40 Anulare CR G41 CR, scula plasată în stânga G42 CR, scula plasată în

dreapta


(G41 exemplu) (G42 exemplu)

N90 G41 G01 X40 Z-50 ;

N200 G01 X60 Z-30 ;

N210 G01 X60 Z_ ;

N220 G42 G01 X60 Y-50 ;

N230 G01 X30 Y-30 ;

N240 G01 X30 Y_ ;


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VIIZ – adâncimea totală a găurii

K – adâncimea la o pătrundere

•G74

G74 Z _ K _ F _ :

Burghiere adâncă

G74 X _ Z _ I _ K _ F _ D _ :

Strunjire frontală


(Burghiere adâncă exemplu)

N150 G90 G74 Z-50 K5 F50 ;

N160 G90 G74 X0 Z-8 I3 K5 F100 D1 ;


(Strunjire frontală exemplu)

Z – îndepărtarea totală de material

I - adâncimea la fiecare trecere în direcţia X

(incremental)

K – adâncimea la fiecare trecere în direcţia Z

D – retragere de siguranţă, în X


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• G75 G78 Ciclu de filetare

G75 X _ Z _ I _ K _ F _ D _ G78 X _ Z _ F _ : cilindrică

Ciclu de degajare G78 X _ Z _ I _ F _ : conică

Formatul liniei de program Formatul liniei de

program Formatul liniei de program(exemplu)(cilindrică exemplu) (conică exemplu)

N170 G90 G75 X20 Z8 I3

K-0.5 F100 D0N180 G90 G78 X50

Z-30 F1.5N190 G90 G78 X50 Z-30 I10 F1.5

I – adâncimea fiecărei treceri, din X

K - adâncimea fiecărei treceri, din Z

D – retragerea de siguranţă la fiecare trecere

I – parametru pentru indicarea

înclinării (conicitatea)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G96 : activare

G97 : anulare

Formatul liniei de program (G96, exemplu)

N60 G96 S0300 ; N70 G97 S1000 ;

• G96, G97 Viteză constantă


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.3.2.Informaţii dimensionale (X, Y, Z)

Poziţia sculelor în procesul de prelucrare este descrisă prin intermediul adreselor

specifice fiecărei axe.

Când se introduc deplasări ale sculei în program se va programa ÎNTOTDEAUNA scula în

miscare si piesa fixă.

Cotare, recotare.

Discutie

Fig.3.6.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

O deplasare, pe axa X în sens negativ, de 27,62 mm se programează astfel:

X – 27620 în formatul X 04.3, unitatea BLU (0,001 mm), pentru echipamente NC

sau

X-27.62 pentru echipamente CNC

Noţiunea de spatiu: zero semnificativ / zero nesemnificativ


Dimensiunea ce

trebuie programata

Zerourile

nesemnificative

sunt omise

Zerourile

nesemnificative nu

sunt omise

Y -0,28 Y -280 Y -000028

Y 26,25 Y 26250 Y 002625

Y -148,1 Y -148100 Y -01481

Y 3232,62 Y3232620 Y 323262

CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.3.3 Informaţii tehnologice (F, S)

• viteza de avans

F_ _ _ _ - viteza de avans, mm/min

-avansul, mm/rot sau µm/rot

-codul FRN min-1

FRN = viteza de avans / distanţă ·10 [min-1]

-codul Magic Trei (MT)

(a-numar) a > 1 c1 c2 c3 c4 c5 c6 → C1C2C3 C1 = 3 + n

n → C2C3 = c1c2

a < 1 0, 0 0 c1 c2 c3 → C1C2C3 C1 = 3 – n

Corelarea vitezei de avans programată cu viteza reală de pe m-u.

a 1 n C2C3 = c1 c2

Corelarea vitezei de avans

programată cu viteza reală de pe m-u.

Fig.3.7.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

S _ _ -codificare simbolica, cod

S _ _ _ _ - turatia arborelui principal,rot/min

- viteza constantă de aşchiere, (specifica pentru strunguri)

m/min

Exemplu

S1250 : -1250 rot/min

S10 : a 10-a turaţie din gama de turaţii a maşinii

G96 S_ _ _ _ - menţinerea constantă a vitezei de

aşchiere

3.3.3.4 .Selectare sculă (T)

T _ _

T _ _ _ _

Exemplu:

T3 M6 pentru NC - schimbarea efectivă

CNC - schimbarea efectivă plus activare corecţie de lungime

T8 - selectare sculă, fără schimbare efectivă

• turaţia arborelui principal, rot/min


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.4 Descrierea pct.piesei

3.3.4.1 Sistemul de referinta

Cartezian

Pentru definirea unor puncte, în plan sau spaţiu, aparţinând pieselor este

necesară considerarea unui sistem de referinţă. Informaţiile privind poziţia sunt

totdeauna precizate, faţă de un punct predeterminat, prin intermediul

coordonatelor.

FIG.3.8.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Polar

Un alt mod de a specifica coordonatele unui punct al piesei este oferit de sistemul polar de

coordonate (fig. 3.1.).

Fig. 3.11.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.4.2. Programarea in sistem absolut/incremental

Cat de departe trebuie sa fie scula?

(G91)

FIG.3.12.

In ce pozitie trebuie sa deplasez scula?

(G90)

Fig.3.13.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.4.3. Denumirea planurilor de lucru:

Fig. 3.14.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.3.4.4. Puncte de zero

În cadrul unui sistem numeric de prelucrare sunt definite o serie de puncte “origine” şi

poziţii de referinţă. Unele din ele sunt bine precizate de constructorul de maşini-unelte,

altele pot fi declarate de programator.

Fig. 3.15.

M – punctul de zero maşină – originea maşinii;

Op – punctul de zero piesă, programat ( W );

R – punct de referinţă. Determinat prin came şi sistemul de măsurare. Distanţa de la acest

punct la punctul de zero maşină trebuie să fie cunoscută astfel încât poziţia pe axă la

acest punct să poată fi redată exact la această valoare.

T – punct de referinţă pentru sculă, situat pe capul revolver al strungului;

S – punct de start, poate fi definit pentru fiecare program. Prima sculă începe prelucrarea

din acest punct.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.4 Sistemul de coordonate

Stabilirea originii

Sincronizarea

Fig.3.16

Fig.3.17

Fig.3.18


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

X

Y

Z


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.5. Programarea deplasarilor

3.5.1. Aspecte generale

Programarea traiectoriei sculei, în vederea realizării unei piese, se poate face în 2 feluri:

oSe programează direct conturul piesei. Corecţia de rază

oSe programează echidistantă

Echidistanta

A, B, C, Puncte de contur

Fig. 3.23.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Calcul:

Metoda Bisectoarei Metoda arcului de cerc

Fig. 3.24.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.5.2.Interpolare

Conform DEX ed. 1984; a interpola: „a intercala într-un şir de valori cunoscute una sau

mai multe mărimi determinate sau estimate”.

Mărimea paşilor (Δ) : - BLU

- prec. s. m.

Fig. 3.25.

3.5.2.1 Deplasări după traiectorii liniare

- de poziţionare, cu avans rapid: G00 (G0)

- cu avans de lucru: G01 (G1)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

.G00 AVANS RAPID

-in sistem cartezian G90,G91;

-in sistem polar G90,G91;

Obiectiv : Deplasarea sc. din Pi în Pf:

Programare in sistem cartezian

G90

N20 G00 X60000 Y60000 LF

sau

N20 G0 X60.0 Y60.0

G91

N20 G00 X40000 Y30000 LF

sau

N20 G0 X40.0 X30.0 LF

Fig. 3.26.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G09-apelare sistem polar / (G16)

G90

N20 G00 G09 G90 I20.000 J30.000 R50.000 W36.87 LF

G91

N20 G00 G09 I0 J0 R50.000 W36.87 LF

G01 AVANS DE LUCRU

Apare o singură diferenţă: se programează F..... ..

Notă! Traiectoria nu poate fi arbitrară (scula aşchiază)

Ref. la fig. 3.26

G90

N20 S700 M03 LF

N25 G01 X60000 Y60000 F180 LF

(G09) G90

N20 G90 G01 G09 I20.0 J30.0 R50.0 W36.87 F180 LF

Sistemul polar poate fi utilizat si la programarea incrementală


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Fig. 3.27. Nota: G9-apelare sistem polar

Echipament DEKEL

Exemplu:


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Unele echipamente oferă posibilitatea interpolării lineare 3D.

Exemplu: echipamentul DIALOG 10, TNC430, Sinumerik 840 – D

%35 LF

N1 G0 Z100 LF

N5 G17 T1 M6 LF

N10 G00 X40.0 Y60.0 Z2 S4000 LF

N15 G01 Z-12.0 F150 M3 LF

N20 X20.0 Y10.0 Z-8.0 F200 LF

N25 T0 LF

N30 G0 Z100.0 M30 LF

Fig. 3.28.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Exemplu.: Trebuie realizat un profil circular prin: interpolare lineară

a – coarda

b – secanta

c – tangenta

Întrebări: Care curbă?

Cât de „mare”?

Răspuns: Toleranţa (abaterea de la contur)

AB = 2 Δ2 = 0

α = arc cos Δ > δ !!

R = RP + RS

Punct de început Discuţie

Fig. 3.29.

APROXIMAREA

Se utilizează când ECN nu are interpolator pentru curba elementară din conturul piesei .

R2

2

R


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.5.2.2.Deplasări după traiectorii circulare

Funcţii standard: G02; G03

De regulă se pot programa arce situate într-un singur plan.

Corelare: interpolare circulara + interpolare liniară (cealaltă axă) → interpolare elicoidală

• Determinarea sensului de interpolare

Fig. 3.30.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Informaţii necesare programării interpolării circulare:

(in sistem cartezian sau polar)

- direcţia de parcurgere a arcului: G02 sau G03;

- coordonatele pct. final;

- coordonatele centrului arcului de cerc.

•Coordonatele pct. final, B, pot fi programate fie

cu G90 fie cu G91.

•Coordonatele centrului:

- prin utilizarea razei „R”;

-prin parametrii de interpolare I, J, K

Obs.: Scula se găseşte în punctul iniţial A

Fig. 3.31.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Restricţia de cadran:

Cadran? Paralele cu axele sistemului de coordonate.

La ECN cu restricţii în cadrul unui bloc se poate programa un arc de cerc care nu

depăşeşte limitele unui cadran trigonometric. I, J, K sunt: distante

Pentru fig. 3.31.

Echipament cu restricţii:

N20 G00 X20000 Y50000 LF

N25 G02 X60000 Y70000 I40000 J30000 F100 LF

N30 X100000 Y50000 10

Echipamente fara restrictii:

N20 G00 X20000 Y50000 LF

N25 G02 X100000 Y50000 I40000 J-30000 F100 LF

Fig. 3.32.

CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX


CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• Caz particular

-programarea unui cerc întreg (Fig.3.33.)

N20 G01 X50.0 Y20.0 F100 LF

N25 G02 J30.0 LF /

sau

N25 G02 I0 J30.0 LF

În blocul de interpolare circulară adresele X şi Y nu sunt prezente deoarece punctul final

are coordonatele punctului iniţial.

Parametrul I = 0 nu se programează la unele echipamente. La altele este obligatorie

programarea parametrilor I/J/K chiar dacă valoarea sa este 0.

Fig. 3.33.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

G9 (G16)– sistem polar

G2 – interpolare în sensul acelor de ceasornic

G3 – interpolare în sensul trigonometric

M71 – unghi la centru

M72 – unghi relative la axa X

W – adresă unghi

I,J,K – poziţia polului în sistemul G90/G91

La unele echipamente raza cercului polar si

unghiul polar se noteaza cu axele sistemului de

coordonate cartezian (X, Y).

Deasemenea pozitia polului nu se indica prin

parametrii I,j,k

Programare sistem polar

Fig.3.34.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Programare sistem polar G16 (alt mod)


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

-selectare plan G17, G18, G19

-G90 specifica faptul ca originea piesei

este considerata pol

-G91-pozitia curenta este considerata

pol

Nota!

Prin specificarea planului, de exemplu.G17 (X,Y) cu prima adresa (X) se

programeaza raza si cu a doua (Y) unghiul

N1 G17 G90 G16 ;

N5 G00 X100.0 Y30.0 ;

N10 X100.0 Y120.0 ;

sau

N10 X100.0 G91 Y90.0 ;


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Interpolare circulară în coordonate polare

Fig. 3.37.

% 40 LF

N10 G09 G0 R46.0 W-15 G90 I 15.0 J70.0 LF

N15 G0 Z1.0 S1500 M3 LF

N20 G01 Z-7.0 F150 LF

N25 G02 G09 M71 W-65 I15.0 J70.0 LF

N30 G0 Z100.0 LF

N35 M30 LF

Z=0


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

% 30

N1 G0 X40 Y60 Z1 S1250 - deplasarea în P01

N2 G1 Z-10 F100

N3 G2 X15 Y35 I0 J-25 F200

N4 G0 Z100

N5 G0 X0 Y0

N6 M30


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

% 25 număr program

N1 G0 X10 Y25 Z1; S2500 M3 deplasare în punctul P01

N2 G1 Z-5 F100; pătrundere la Z = -5

N3 G3 I20 J0 F 125; prelucrarea completă cerc

N4 G0 Z100; retragere pe axa Z

N5 X0 Y0; deplasare din P01 în punctul de nul

N6 M30; sfârşit program


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•Metode utilizate în programarea interpolării circulare

•G02/G03 X…Y…Z…I…J…K…

G2/G3 AP…RP…

G2/G3 X…Y…Z…CR…

G2/G3 AR…I…J…K…

G2/G3 AR…X…Y…K…

CIP X…Y…Z…I1…J1…K1…

CT X…Y…Z…

Semnificaţia notaţiilor utilizate:

CIP – interpolare circulară printr-un punct intermediar

CT – cerc cu tranziţie tangenţială

X, Y, Z – coordonatele punctului final

I, J, K – centrul arcului de cerc în coordonate carteziene, în direcţiile X, Y, Z

(fig.3.38)

AP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin unghi

RP – punct final, în coordonate polare, exprimat prin raza polară ce corespunde

cu raza cercului

CR – raza cercului

AR – unghiul de apertură

I1, J1, K1 – punctul intermediar, coordonate carteziene.

SINTEZA


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.5.2.3.Interpolarea elicoidală: mişcare simultană pe 3 axe

% 30 LF

N10 G0 G17 X0 Y25.0 Z10.0 S800 M3 LF

N15 G01 Z20.0 F100 LF

N20 G02 X0 Y-25.0 Z-10.0 I0 J25.0 LF

N25 G0 Z25.0 M30 L

Fig. 3.39.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.6. Programarea corectiilor de scula

Corecţia de lungime

Corecţia de masă (paraxială)

Corecţia de rază

Valoarea corecţiilor se programează în

registrii D sau H (echipamente NC)

sau în tabele de scule (echipamente CNC)

3.6.1. Corelatia de lungime a sculei

(C.L.)

Rememorare: MCS este la capătul AP,

traductorul pe axa Z măsoară distanţa de la

MCS la WCS astfel că maşina poate

compensa deplasarea în raport de poziţia

piesei.

Fig.3.41.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Corecţia de lungime scade valoarea lungimii sculei din distanţa dintre MCS şi WCS, în

direcţia Z.

Ca urmare, programatorul programează centru suprafeţei frontale (vârfuzl sculei)

G0 G90 G43 Z0 D01

Atenţie!

În programare se va urmări

posibila interferenţă a sculei cu

dispozitivul de fixare

La unele echipamente registrul

de corectie se noteaza cu H__ _

Fig.3.42.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• Stabilirea valorii corecţiilor

Valorile corecţiilor se pot stabilii:

- prin măsurarea deplasării pe maşina unealtă;

- utilizând dispozitive de prereglat scule

Fig. 3.43.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• Determinarea valorii corectiilor de lungime


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•Activarea C.L.

-prin program (specific NC)

N40 G0 G43/G44 Z …. D01 (H01)

-implicit la schimbarea sculei (specific CNC)

N40 T1 M6 .

Obs. Valorile corecţiilor sunt introduse tabelar :

CNC

Se introduce

valoarea corectiei

Nr. scula L R

#1 150.0 20.0

#2 200.0 10.0


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

% 46

N1 G0 Z100 ; deplasarea de siguranţă

N2 G17 T1 ; apelare scula 1, corecţia

de lungime activă

N3 G0 X20 Y16 Z2 S800; punct P01

N4 G1 Z-12 F80;

N5 X80 Y64 F125; Punct P02

N6 T0 ; Anulara corecţiei de

lungime

N7 G0 Z100 S0; Oprire AP

N8 G17 T2 ; Apelare scula2,corecţia

de lungime active

N9 G0 X65 Y28 Z2 S1600;

N10 Z-6 F60;

N11 X90 Y8 F100;

N12 G0 Z2;

N13 G0 X35 Y52; Punctual P05

N14 Z-8 F60; Frezare P05-P06

N15 X10 Y72 F100;

N16 T0;

N17 G0 Z100 S0 M30; Anulare CL


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.6.2.Corectia traiectoriei programate a sculei

Corecţia de masă (paraxială)

Corecţia de rază

Asemănări: asigură deplasarea sculei după echidistantă programând centrul piesei

Deosebiri: corecţia de masă trebuie „activată” bloc cu bloc (secvenţial)

corecţia de rază activată este valabilă pe tot conturul programat

3.6.2.1 Corelatia paraxiala

Corecţia paraxială (C.P.) se programează utilizand:

- G43/G44 - adună scade valoarea corecţiei

- D - registrul în care se introduce

valoarea corecţiei

Are caracter model

C.P. la E.C. de tipul N.C.

Limitata la deplasări a sculei paralele cu axele programate X şi Y


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

C.P. la C.N.C.

Programare:

N20 G01 G43 X20000 D01 F50

Considerând valoarea memorată în D01=2500 , deplasarea efectivă X= 22500

Nu există restricţii privind traiectoria sculei

Programare:

G43/G44 D_ _ _ _

Obs. Corecţia de lungime este un caz particular al corecţiei paraxiale.

Fig 3.4.4.

Z

Y

X


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Programare alternativa

•functii speciale:

G45 axa D- creste

G46 axa D- scade

G47 axa D- creste dublu

G48 axa D- scade dublu

Fig.3.45.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

3.6.2.2 Corectia de raza (CR)

Activarea corecţiei de rază:

G41/G42

D _ _ registrul în care se introduce

valoarea corecţiei

Anularea corecţiei de rază

G40/D0

Corecţia de rază : Fig.3.46.

Se utilizează pentru prelucrări cu periferia frezei. Nu se utilizează la operaţii de

burghiere, tarodare, filetare.

Fig.3.47.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• De ce corectia de raza?

-Precizia suprafeţei obţinute la prelucrarea cu periferia frezei (profilare) depinde

şi de precizia frezei:

-Cât de apropiat este diametrul real de cel considerat în programare.

-Compensarea uzurii;

-Modificarea diametrului frezei; (ex: prin reascuţire, schimbare etc.)

-Utilizarea unui singur program pentru degrosare si finisare;

-Compensarea unor abateri de la profilul obţinut, în raport cu cel teoretic

-Etc.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

• Corectia de raza

-NEGATIVĂ :

-POZITIVĂ :

- scula utilizată în prelucrare

- scula utilizată în programare

0ff

RR

0ff RR

fR

fR

Nota: Posibila confuzie

La unele ECN de tipul CNC (FANUC Series Oi-MC) prin corectie negativa /pozitiva se

intelege semnul valorii corectiei (nu este rezultatul unei scaderi).

Cand traiectoria este programata ca in ( 1 ) si corectia este negativa , centrul sculei

se va deplasa ca in ( 2 ), si invers.

Discutie: Prelucrarea de tip “mos - baba”

Fig.3.48.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Corectia de raza la ECN de tipul NC

Vectorul corectie de raza


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

O corectie de tipul :

Deformeaza colturile interioare:

0ff RR

Fig 3.51


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

Exemple de programare, echipamente NC (General Electric 550 MBD)

LF

N1 G90 LF

N5 G17 LF

N10 G04 X30000 S42 M03 LF

(temporizare şi pornire Ap)

N20 G00 Z2000 D1 LF

N25 X 70000 Y15000 LF

(poziţionare în punctul de start, Ps)

N30 Z-7000 LF

N35 G91 LF

N40 G42 X- D02 LF

(programare corecţie de rază Rf=10 mm

în D02)

N45 G90

N50 G01 X-20000 F150 LF

(programare contur piesă)

N55 Y0 LF

Fig.3.52.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•Corectia de raza (CR) la echipamente CNC.

A.Traiectoria sculei la activarea CR

B.Traiectoria sculei in regimul OFFSET

C.Traiectoria sculei la anularea CR.

REMARCA: Traiectoria sculei, in cele trei regimuri poate fi programata prin diferite constante de masina

sau coduri G

Fig.3.53.

G92 X0 Y0 Z0......................Specifica coordonate in

sistem absolut. Scula

este in pozitia(X0,Y0,Z0)

N1G90 G17 G00 G41 D07

X250 Y550.0; Activarea corectiei de

raza, valoarea in D07

N2 G01Y900.0F150;………… …Deplasare din P1 in P2

N3X450.0;………………………..Deplasare di in P2 in P3

N4G03X500.0Y1150.0R650.0;…Deplasare din P3 in P 4

N5G02X900.0R-250.0;………….Deplasare din P4 in P5

N6G03X950.0Y900.0R650.0;.…Deplasare din P5 in P6

N7G01X1150.0;……………….....Deplasare din P6 in P7

N8Y550.0;……………………… .Deplasare din P7 in P8

N9X700.0Y650.0;……………….Deplasare din P8 in P9

N10 X250.0Y550.0;……….……Deplasare din P9 in P1

N11 G00 G40 X0 Y0……………Anulare CR

Revenire in pct. de start


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•Traiectorii de activare/anulare a C.R. prin utilizarea unor functii G

Activare Anulare

% 50

N10 G00 Z100 LF

N20 G17 T01 M06 LF

N30 G00 Z2 S500 LF

N40 Z-17 F100 LF

N50 G00 G41 G47 R5 X0 Y25 LF

N60 G90 G09 G02 M72 W-1130.578 I0 J0 LF

N70 G90 G09 G01 R15 W-113.578 I-25 J0 LF

N80 G90 G09 G02 M72 W113.578 I-25 J0 LF

N90 G90 G01 R25 W113.578 I0 J0 LF

N100 G90 G09 G02 M72 W90 I0 J0 LF

N110 G40 G47 R5 LF

N120 T0 LF

N130 G00 Z100 M30 LF

Fig.3.55.

Fig.3.54.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

•Traiectorii de activare a C.R. prin funcţii speciale

a) b)

c) d)Fig.3.56.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

apropiere în linie dreaptă cu coordonare tangenţială (APPR LT) (fig. 3.56. a)

7 L X+40 Y10 R0 FMAX M3

8 APPR LT X+10 Y+2

0

Z-15 LEN15 RR F100

9 L X+20 Y+35

apropiere după o linie perpendiculară (APPR LN) (fig. 3.56. b)

7 L X+40 Y+10 R0 FMAX M3

8 APPR LN X+10 Y+25 Z-15 LEN15 RR F100

9 L X+20 Y+35

apropiere după arc de cerc tangent la contur (APPR CT) (fig. 3.56. c)

7 L X+40 Y+10 R0 FMAX M3

8 APPR CT X+10 Y+20 Z-15 CCA180 R+10 RR F100

9 L X+20 Y+35


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

CAP I

CAP II

CAP III

CAP V

CAP IV

CAP VI

CAP VII

În versiunea de programare ISO a aceluiaşi echipament este

implementată numai curba APPR CT, programabilă prin adresa G26.

N50 G00 G40 G90 X+40 Y+10 *

N60 G01 G42 X+10 Y+20 F350 *

N70 G26 R6 *

Depărtarea de contur se programează prin adresa G27.


CAP I

CAP II

CAP III

CAP IV

CAP V

CAP VI

CAP VII

CAP VIII

CAP IX

Engineering

Cap.iii bazele comenzii numerice