Popoarele Orientului Popoarele Orientului anticantic

Oameni şi locuriOameni şi locuri

Civilizaţiile Orientului anticCivilizaţiile Orientului antic Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au

dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia.dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia. Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudul Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudul

Mesopotamiei (Sumer) şi pe Valea Nilului Mesopotamiei (Sumer) şi pe Valea Nilului (Egipt).(Egipt).

Treptat, se formează şi alte state în Treptat, se formează şi alte state în Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod. Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod.

Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii), Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii), pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii, pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii,

fenicienii).fenicienii). State puternice au fost în India şi China. State puternice au fost în India şi China.

CIVLIZAŢIILE

ANTICHITĂŢII

Mesopotamia Mesopotamia Ţinutul cuprins între Tigru şi

Eufrat s-a numit mai întâi Câmpia

lui Şinar, apoi Babilonia şi, abia

mai târziu, Mesopotamia,

adică Ţara dintre râuri.

De timpuriu s-a dezvoltat

agricultura bazată pe irigaţii.

În mil IV î.H. aici s-a născut cea

mai veche dintre toate civilizaţiile

antichităţii (Sumer).

Tot aici s-au format şi regate

puternice: Regatul Babilon

şi Regatul Assiria.

În Mesopotamia au trăit popoare diferite: sumerienii,

akkadienii, amoriţii, assirienii, chaldeenii.

Scriere cuneiformă

Zigguratul din Ur

Detaliu de pe Poarta zeiţei Iştar

Egiptul Egiptul Herodot spunea: Egiptul este pentru egipteni un

pământ cucerit şi un dar al fluviului.

►Nilul se revarsă în fiecare vară (iun-sept), iar după retragerea apelor, în mâlul

gras şi umed se aruncă sămânţa.

►Apele Nilului erau bogate în peşte, iar în preajma lui trăiau o mulţime de păsări

(ibişi, raţe, gâşte) şi animale (rinoceri, crocodili, elefanţi, lei, leoparzi, gazele,

antilope).

►Oamenii cultivau cereale, pomi fructiferi, plante-trestia de zahăr, lotusul, papirusul. Tulpina acestuia se folosea pentru construirea luntrelor şi pentru

prepararea materialului numit papirus, pe care se scria.

►Din munţi se extrăgeau: cupru, aur, pietre prţioase şi semipreţioase (safir), dar

mai ales piatră de construcţie (granit, calcar).

Egiptenii şi-au desfăşurat întreaga viaţă în jurul Nilului

Masca faraonului Tutankamon

Sfinxul din Gizeh

Templul lui Ramses II de la Abu Simbel

Palestina Palestina La început s-a numit Canaan. Romanii îi vor spune Palestina

(Ţara filistenilor).

Este antica ţară a evreilor, un ţinut în mare parte sărac, un

mic teritoriu cuprins între deşert şi mare.

Singura zonă mai fertilă este valea râului Iordan.

Palestina forma un culoar de trecere între Egipt şi

Mesopotamia şi de aceea era râvnită de puternicele state

vecine.

Templul lui SolomonTemplul lui Solomon

Fenicia

►Numele de Fenicia ("Ţara purpurei") a

început să fie cunoscut după

1200 î.H.

►Lipsită de terenuri pentru agricultură, se bucura de alte

avantaje.

►Ţărmul era prielnic acostării vaselor şi construirii porturilor. Astfel, în curt timp, Fenicia a devenit punct de legătură între comercianţii greci, egipteni şi cei din Orient.

►În munţi se găsea din belşug lemnul de cedru, care lipsea atât de mult egiptenilor şi mesopotamienilor.

►Numele de fenicieni (poinikes) a fost dat de greci.

Detaliu de pe un vas fenician

Persia Persia ►Civilizaţia persană a

apărut şi s-a dezvoltat în Pod

Iran.

►În această regiune era culoarul de trecere al

principalelor drumuri

comerciale ce legau Orientul Apropiat de

India şi China.

►Clima se caracterizează prin mari diferenţe de temperatură.

►În sud se practicau agricultura şi pomicultura. În nord se întindea o imensă stepă, prielnică păstoritului.

►Munţii şi chiar deşertul central adăposteau preţioase zăcăminte mult căutate de negustorii vremii.

Perşii s-au unit cu mezii şi au întemeiat împreună un puternic imperiu.

Persepolis

Rython

Brăţară

Cupă cu lei

India India Valea Indusului se înscrie, alături de cea a

Nilului, Tigrului şi Eufratului, printre

regiunile în care omul a păşit pentru prima dată

de la preistorie la civilizaţie.

Oraşele ocupau suprafeţe de până la 80

ha, adăpostind o populaţie de 30-40.000 locuitori. Erau riguros

proiectate, aveau străzi pavate, case de cărămidă arsă cu 1-3 etaje, cu băi şi un avansat sistem de

canalizare.

Produsele meşteşugăreşti erau

exportate până în Mesopotamia şi Asia

Centrală.

Herodot afirma că indienii (inzii)

reprezentau poporul cel mai numeros al

lumii antice.

Mohenjo-Daro

Harappa

Lothal

Mare preot – Mohenjo-Daro

China China ►Teritoriul chinez se împarte în trei

mari zone naturale: China de Nord sau a Fluviului Galben, China Centrală sau a Fluviului Albastru

şi China de Sud sau a Fluviului

Perlelor.►China antică şi-a creat o civilizaţie

originală şi impunătoare.►De timpuriu,

chinezii s-au ocupat cu agricultura. Au

construit canale de irigaţii dirijând apele

în zonele în care ele lipseau.

►În nord aveau ierburi bune pentru păşunat, copaci de diferite esenţe în centru, jungle şi mirodenii în sud, bogăţii minerale (cărbuni, fier, pietre

preţioase), peşte, animale sălbatice căutate fie pentru blănurile, fie pentru pielea lor, toate acestea au făcut ca teritoriul chinez să fie locuit foarte

timpuriu şi să devină un important centru de civilizaţie.

Marele zid chinezesc Cal de porţelan

Armata de teracotă a impăratului Qinshihuang

Lampă Vas din bronz

ConcluziiConcluzii Istoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţii Istoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţii

ale lumii.ale lumii. Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă, Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă,

a formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creat a formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creat civilizaţii foarte diferite unele de altele. civilizaţii foarte diferite unele de altele.

Aici au apărut câteva dintre cele mai importante Aici au apărut câteva dintre cele mai importante invenţii ale omeniriiinvenţii ale omenirii:: agricultura, irigaţiile, metalurgia, agricultura, irigaţiile, metalurgia,

scrisul, moneda, busola, hârtia.scrisul, moneda, busola, hârtia. Popoarele Orientului au lăsat lumii o moştenire Popoarele Orientului au lăsat lumii o moştenire culturală inestimabilăculturală inestimabilă:: poeme, mituri, monumente de poeme, mituri, monumente de artă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientului artă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientului

sunt practicate şi astăzi. sunt practicate şi astăzi. În Orient a început scrierea istoriei.În Orient a început scrierea istoriei.

ŢARAŢARA MEDIULMEDIUL POPULAŢIEPOPULAŢIE OCUPAŢIIOCUPAŢII

MESOPOTAMIAMESOPOTAMIA -între fluv. Tigru şi Eufrat -între fluv. Tigru şi Eufrat câmp fertilă,climă blândăcâmp fertilă,climă blândă

-sumerieni, akkadieni, -sumerieni, akkadieni, assirieni, chaldeeniassirieni, chaldeeni

-agricultura (canale şi -agricultura (canale şi şanţuri de irigaţii)şanţuri de irigaţii)

EGIPTEGIPT -în N Africii/ câmpie -în N Africii/ câmpie fertilizată de Fluviul Nilfertilizată de Fluviul Nil

-egipteni-egipteni -agricultura-agricultura

PALESTINAPALESTINA -pe ţărmul M Mediterane-pe ţărmul M Mediterane

-ţinut sărac, deşertic-ţinut sărac, deşerticevreievrei -comerţ-comerţ

-pomicultură-pomicultură

FENICIAFENICIA -ţărmul E al Mediteranei-ţărmul E al Mediteranei

-relief muntos, porturi-relief muntos, porturifenicienifenicieni -navigaţie, comerţ cu -navigaţie, comerţ cu

grecii şi pop.Orientuluigrecii şi pop.Orientului

PERSIAPERSIA -în Pod Iran / relief înalt, -în Pod Iran / relief înalt, climă asprăclimă aspră

-perşi-perşi

-mezi-mezi-creşterea animalelor-creşterea animalelor

-pomicultura-pomicultura

INDIAINDIA -în Pen India / câmpie -în Pen India / câmpie fertilă - Indus/Gangefertilă - Indus/Gange

-indieni-indieni -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)

-creşterea animalelor-creşterea animalelor

CHINACHINA -de-a lungul Fl. Galben -de-a lungul Fl. Galben şi Albastru / climă blândăşi Albastru / climă blândă

-chinezi-chinezi -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)

-păstoritul-păstoritul

Schemă recapitulativăSchemă recapitulativă

BibliografieBibliografie:: Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-aManuale alternative de istorie pentru clasa a V-a M.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al M.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al

profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI, profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI, Iaşi-2005Iaşi-2005

Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia, Bucureşti,1995Bucureşti,1995

Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia