Upload
aretaghiurtu23
View
130
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
Evaluarea în ciclul primar-modalitate de stimulare, motivare și
nu de ierarhizare, etichetare a elevului
Evaluarea în ciclul primar-modalitate de stimulare, motivare și
nu de ierarhizare, etichetare a elevului
Aprilie 2013 Institutor,Miercurea Ciuc Ghiurţu Areta
Aprilie 2013 Institutor,Miercurea Ciuc Ghiurţu Areta
„O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională!“ (Gilbert De Landsheere)
„O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională!“ (Gilbert De Landsheere)
Evaluarea este aprecierea sau judecarea meritelor, valorii sau deficienţelor a ceva care poate fi un elev, un cadru didactic sau un sistem de învăţământ.
(după Carter V. Good, Dictionary of Education 1959)
Evaluarea este aprecierea sau judecarea meritelor, valorii sau deficienţelor a ceva care poate fi un elev, un cadru didactic sau un sistem de învăţământ.
(după Carter V. Good, Dictionary of Education 1959)
Ce se evaluează? De ce se evaluează? Cât de relevantă este evaluarea? Ce se evaluează? De ce se evaluează? Cât de relevantă este evaluarea? Variabile incontrolabile ale evaluării :1. Interne, ce ţin de sistem:
imprevizibilitatea şi incognoscibilitatea trăsăturilor psihologice şi de caracter ale unei personalităţi – elevul
Subiectivismului unei persoane atunci când emite judecăţi de valoare despre o altă persoană (distorsiunile, capcanele şi erorile evaluării identificate în orice pedagogie) – învăţătorul
relativitatea criteriilor şi normelor de interpretare, având în vedere limitele cunoaşterii şi cercetării în domeniul psihologiei şi pedagogiei, a interpretării comportamentelor, atitudinilor, gândirii şi acţiunilor unei persoane umane
Variabile incontrolabile ale evaluării :1. Interne, ce ţin de sistem:
imprevizibilitatea şi incognoscibilitatea trăsăturilor psihologice şi de caracter ale unei personalităţi – elevul
Subiectivismului unei persoane atunci când emite judecăţi de valoare despre o altă persoană (distorsiunile, capcanele şi erorile evaluării identificate în orice pedagogie) – învăţătorul
relativitatea criteriilor şi normelor de interpretare, având în vedere limitele cunoaşterii şi cercetării în domeniul psihologiei şi pedagogiei, a interpretării comportamentelor, atitudinilor, gândirii şi acţiunilor unei persoane umane
2. Externe, ce ţin de social: Lipsa de autenticitate absolută a conţinuturilor evaluate,
ţinând cont de limitele, dinamica şi relativitatea rezultatelor cunoaşterii umane în toate domeniile de cercetare
particularitatea normelor morale dictate de nivelul de evoluţie al omenirii într-un anumit moment istorico-social, conflictele dintre generaţii confirmând această afirmaţie
mentalitatea umană generată de o societate globală bazată pe ierarhizare economică şi socială
iminenţa inserţiei intereselor economice şi politice ale unor comunităţi/naţiuni, consecinţă istorică a unor politici, mentalităţi şi practici imperialiste ce stau la baza dezvoltării multor state în lume
2. Externe, ce ţin de social: Lipsa de autenticitate absolută a conţinuturilor evaluate,
ţinând cont de limitele, dinamica şi relativitatea rezultatelor cunoaşterii umane în toate domeniile de cercetare
particularitatea normelor morale dictate de nivelul de evoluţie al omenirii într-un anumit moment istorico-social, conflictele dintre generaţii confirmând această afirmaţie
mentalitatea umană generată de o societate globală bazată pe ierarhizare economică şi socială
iminenţa inserţiei intereselor economice şi politice ale unor comunităţi/naţiuni, consecinţă istorică a unor politici, mentalităţi şi practici imperialiste ce stau la baza dezvoltării multor state în lume
Concluzie: prin sistemul actual de evaluare elevul implicit este ierarhizat!Concluzie: prin sistemul actual de evaluare elevul implicit este ierarhizat!
Discrepanţa dintre rezultatele planificate şi cele obţinute în cele mai multe sisteme de educaţie din lume impun reforme de fond privind metodologiile de evaluare
Pedagogia competenţelor – trecerea de la măsurarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor la aceea de evaluare a competenţelor
Discrepanţa dintre rezultatele planificate şi cele obţinute în cele mai multe sisteme de educaţie din lume impun reforme de fond privind metodologiile de evaluare
Pedagogia competenţelor – trecerea de la măsurarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor la aceea de evaluare a competenţelor
”Competenţa este capacitatea de selecţie şi combinare a cunoştinţelor şi capacităţilor susţinute valoric şi atitudinal, de a rezolva cu succes o sarcină de învăţare în raport cu standardele determinate.” (Dan Potolea)
”Competenţa este capacitatea de selecţie şi combinare a cunoştinţelor şi capacităţilor susţinute valoric şi atitudinal, de a rezolva cu succes o sarcină de învăţare în raport cu standardele determinate.” (Dan Potolea)
Rezultatele sistemului actual de evaluare din ciclul primar bazat pe descriptori de performanţă sunt în discrepanţă cu aşteptările: sistemul nu s-a dovedit unul foarte motivant pentru elev complică munca învăţătorului lipsa continuităţii şi conexiunii privind criteriile de evaluare
şi standardele de performanţă aplicate în etapa următoare de şcolarizare a elevului, ciclul gimnazial
Rezultatele sistemului actual de evaluare din ciclul primar bazat pe descriptori de performanţă sunt în discrepanţă cu aşteptările: sistemul nu s-a dovedit unul foarte motivant pentru elev complică munca învăţătorului lipsa continuităţii şi conexiunii privind criteriile de evaluare
şi standardele de performanţă aplicate în etapa următoare de şcolarizare a elevului, ciclul gimnazial
Noi orientări:Noi orientări: Accent pe funcţia formativă a evaluării Centrată pe realitatea educaţională specifică -
particularităţile de vârstă ale copilului de ciclul primar, etapa concret-intuitivă în cunoaştere
Nivelul de dezvoltare a inteligenţelor multiple Nevoile şi posibilităţile de performanţe Sferele de interes cognitiv rol reglator, de orientare şi stimulare, autocunoaştere
şi motivare rezultatele evaluării să nu condiţioneze promovarea
într-o treaptă (clasă) superioară
Accent pe funcţia formativă a evaluării Centrată pe realitatea educaţională specifică -
particularităţile de vârstă ale copilului de ciclul primar, etapa concret-intuitivă în cunoaştere
Nivelul de dezvoltare a inteligenţelor multiple Nevoile şi posibilităţile de performanţe Sferele de interes cognitiv rol reglator, de orientare şi stimulare, autocunoaştere
şi motivare rezultatele evaluării să nu condiţioneze promovarea
într-o treaptă (clasă) superioară
”Copilul nu este un adult în miniatură, iar educaţia trebuie să-l considere ca atare, copil, şi să-i respecte copilăria. Natura doreşte ca înainte de a fi vârstnici, copiii să fie copii.” (J.J.Rouseau )
”Copilul nu este un adult în miniatură, iar educaţia trebuie să-l considere ca atare, copil, şi să-i respecte copilăria. Natura doreşte ca înainte de a fi vârstnici, copiii să fie copii.” (J.J.Rouseau ) El afirmă că primii 12 ani ai vieţii sunt cei mai potriviţi pentru dezvoltarea
forţelor fizice ale copilului, dezvoltarea simţurilor şi cunoaşterea naturii prin contactul direct cu lucrurile.
În prezent evaluarea este de fapt un diagnostic a cât ştie copilul, a cantităţii şi calităţii de însuşire a unor conţinuturi, informaţii.
Ceea ce putem face noi în acest context este ca ea să nu se transforme în sentinţă!
În prezent suntem prea preocupaţi de a transforma elevul într-un ”fişier” de informaţii pe care să le poate reproduce la un ”enter”, incapabil însă de a le prelucra sau procesa la un ”instal”, când situaţii concrete de viaţă i-o cer, ”…dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educaţia noastă flecară nu facem decât nişte flecari.” (J.j.Rouseau)
El afirmă că primii 12 ani ai vieţii sunt cei mai potriviţi pentru dezvoltarea forţelor fizice ale copilului, dezvoltarea simţurilor şi cunoaşterea naturii prin contactul direct cu lucrurile.
În prezent evaluarea este de fapt un diagnostic a cât ştie copilul, a cantităţii şi calităţii de însuşire a unor conţinuturi, informaţii.
Ceea ce putem face noi în acest context este ca ea să nu se transforme în sentinţă!
În prezent suntem prea preocupaţi de a transforma elevul într-un ”fişier” de informaţii pe care să le poate reproduce la un ”enter”, incapabil însă de a le prelucra sau procesa la un ”instal”, când situaţii concrete de viaţă i-o cer, ”…dăm cuvintelor o putere prea mare; cu educaţia noastă flecară nu facem decât nişte flecari.” (J.j.Rouseau)
Eficienţa evaluativă a metodele alternative de evaluare: observarea sistematică, investigaţia, scaunul autorului, portofoliul, proiectul, autoevaluarea etc.
Eficienţa evaluativă a metodele alternative de evaluare: observarea sistematică, investigaţia, scaunul autorului, portofoliul, proiectul, autoevaluarea etc.Au cel puţin două caracteristici principale:
Realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură şi concomitent cu activitate de învăţare
Urmăresc rezultatele şcolare obţinute într-o perioadă mai îndelungată de timp, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare
Au cel puţin două caracteristici principale:Realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură
şi concomitent cu activitate de învăţareUrmăresc rezultatele şcolare obţinute într-o
perioadă mai îndelungată de timp, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare
PortofoliulPortofoliul facilitează o selecţie a sarcinilor, temelor şi lucrărilor
reprezentative care pun în evidenţă progresul elevului în raport cu obiectivele planificate
o metodă flexibilă, complexă, integratoare, ce permite atât sistematizarea unor rezultate dar şi realizarea unei viziuni de ansamblu asupra activităţii elevului
respectă traseul: scop, structură, disciplină/temă, conţinut
facilitează un mod interactiv de lucru prin implicarea elevului atât în realizarea şi achiziţionarea unor materiale cât şi la evaluarea şi interpretarea lor
facilitează o selecţie a sarcinilor, temelor şi lucrărilor reprezentative care pun în evidenţă progresul elevului în raport cu obiectivele planificate
o metodă flexibilă, complexă, integratoare, ce permite atât sistematizarea unor rezultate dar şi realizarea unei viziuni de ansamblu asupra activităţii elevului
respectă traseul: scop, structură, disciplină/temă, conţinut
facilitează un mod interactiv de lucru prin implicarea elevului atât în realizarea şi achiziţionarea unor materiale cât şi la evaluarea şi interpretarea lor
Variante de conţinut ale unui portofoliu Variante de conţinut ale unui portofoliu
Evaluări de tip formativ şi de tip sumativ
Grila activităţilor
Foaie de monitorizare şi control
Evaluări de tip formativ şi de tip sumativ
Grila activităţilor
Foaie de monitorizare şi control
AutoevaluareaAutoevaluarea elevii îşi dezvoltă capacitatea de autocunoaştere aplică şi valorifică cunoştinţele îşi valorizează şi perfecţionează atitudinile, priceperile,
comportamentele învaţă să-şi exprime opiniile în spiritual unei gândiri critice,
analitice şi obiective învaţă să-şi aprecieze propriile rezultate prin comparaţie cu
obiectivele şi standardele educaţionale urmărite îşi cunoaşte limitele şi posibilităţile de performanţă îşi conturează orientarea de cunoaştere şi interes îşi asigură o bază cognitivă în organizarea şi soluţionarea
problemele în diferite context de învăţare.
elevii îşi dezvoltă capacitatea de autocunoaştere aplică şi valorifică cunoştinţele îşi valorizează şi perfecţionează atitudinile, priceperile,
comportamentele învaţă să-şi exprime opiniile în spiritual unei gândiri critice,
analitice şi obiective învaţă să-şi aprecieze propriile rezultate prin comparaţie cu
obiectivele şi standardele educaţionale urmărite îşi cunoaşte limitele şi posibilităţile de performanţă îşi conturează orientarea de cunoaştere şi interes îşi asigură o bază cognitivă în organizarea şi soluţionarea
problemele în diferite context de învăţare.
În aplicarea autoevaluării se pot utiliza chestionarele
Listele de control/scări de clasificare grilele de evaluare
Exerciţiu de reflecţie
În aplicarea autoevaluării se pot utiliza chestionarele
Listele de control/scări de clasificare grilele de evaluare
Exerciţiu de reflecţie
C
Nr.1G.E.
Nr. 2G.E.
Nr. 2L.C.
E.R
Nr.1L.C
Exerciţiu-joc de exersare a empatieiExerciţiu-joc de exersare a empatiei Încercaţi să le propuneţi elevilor dumneavoastră să faceţi schimb
de roluri: ei să fie evaluatorii, cei care pun întrebări, şi dumneavoastră să fiţi elevul, cel care răspunde la întrebări. Specificaţi ca la toate întrebările puse, elevii trebuie să cunoască răspunsul. Le recomandaţi să se gândească la un set de întrebări, fiecare elev având dreptul de a pune întrebări, la sfârşit evaluând prestaţia dumneavoastră cu o notă/calificativ. Veţi observa că întrebările lor vor fi despre ceea ce le place lor mai mult: jocuri pe calculator, personaje din desene animate, fotbal, muzică, filme/cărţi pentru copii, gadget-uri (maşini, telefoane mobile), extratereştri, fantome, animale, cosmos. Veţi vedea că la multe întrebări nu ştiţi răspunsul şi cu toate acestea ei vor fi destul de indulgenţi în notare.
Încercaţi să le propuneţi elevilor dumneavoastră să faceţi schimb de roluri: ei să fie evaluatorii, cei care pun întrebări, şi dumneavoastră să fiţi elevul, cel care răspunde la întrebări. Specificaţi ca la toate întrebările puse, elevii trebuie să cunoască răspunsul. Le recomandaţi să se gândească la un set de întrebări, fiecare elev având dreptul de a pune întrebări, la sfârşit evaluând prestaţia dumneavoastră cu o notă/calificativ. Veţi observa că întrebările lor vor fi despre ceea ce le place lor mai mult: jocuri pe calculator, personaje din desene animate, fotbal, muzică, filme/cărţi pentru copii, gadget-uri (maşini, telefoane mobile), extratereştri, fantome, animale, cosmos. Veţi vedea că la multe întrebări nu ştiţi răspunsul şi cu toate acestea ei vor fi destul de indulgenţi în notare.
Modele de şcoli democratice
Modele de şcoli democratice
din Israel în Japonia, din Noua Zeelandă şi Thailanda până în Statele Unite
cea mai veche şi mai renumită dintre aceste şcoli este Summerhill School aflată undeva pe coasta de est a Angliei, fondată în anul 1921 de profesorul şi pedagogul A.S.Neill
A.S. Neill este considerat unul dintre cei mai mari educatori ai timpului nostru, UNESCO poziţionându-l printre cei 100 cei mai influenţi gânditori în domeniul educaţiei, iar în decembrie 1999, editorialul britanic "Times Educational Supplement" l-a plasat printre cei doisprezece cei mai mari educatori ai mileniului
din Israel în Japonia, din Noua Zeelandă şi Thailanda până în Statele Unite
cea mai veche şi mai renumită dintre aceste şcoli este Summerhill School aflată undeva pe coasta de est a Angliei, fondată în anul 1921 de profesorul şi pedagogul A.S.Neill
A.S. Neill este considerat unul dintre cei mai mari educatori ai timpului nostru, UNESCO poziţionându-l printre cei 100 cei mai influenţi gânditori în domeniul educaţiei, iar în decembrie 1999, editorialul britanic "Times Educational Supplement" l-a plasat printre cei doisprezece cei mai mari educatori ai mileniului
Acesta spune că ”…scopul vieţii este de a găsi fericirea” iar ”educaţia ar trebui să fie o pregătire pentru viaţă” căci ”funcţia unui copil este de a-şi trăi propria viaţă şi nu viaţa pe care părinţii săi anxioşi cred că ar trebui s-o trăiască şi nici o viaţă în conformitate cu scopul unui educator care crede că ştie cel mai bine.”
Elevii de la Sumerhill declară: ”Aici nu trebuie să-ţi fie frică să spui ce gândeşti.” (Vita - elev) ”Din cauza lecţiilor neobligatorii, îmi place să învăţ, nu am
prejudecăţi faţă de profesori şi sunt matur în atitudinea mea faţă de învăţare.” (Martine – elev)
”Prieteniile pe care mi le-am făcut aici sunt importante şi vor dura pentru totdeauna. Ştiu că nu am nevoie să am un 10GCSEs pentru a fi o persoană demnă. Eu sunt cea mai importantă!” ( Camilla – elevă)
Acesta spune că ”…scopul vieţii este de a găsi fericirea” iar ”educaţia ar trebui să fie o pregătire pentru viaţă” căci ”funcţia unui copil este de a-şi trăi propria viaţă şi nu viaţa pe care părinţii săi anxioşi cred că ar trebui s-o trăiască şi nici o viaţă în conformitate cu scopul unui educator care crede că ştie cel mai bine.”
Elevii de la Sumerhill declară: ”Aici nu trebuie să-ţi fie frică să spui ce gândeşti.” (Vita - elev) ”Din cauza lecţiilor neobligatorii, îmi place să învăţ, nu am
prejudecăţi faţă de profesori şi sunt matur în atitudinea mea faţă de învăţare.” (Martine – elev)
”Prieteniile pe care mi le-am făcut aici sunt importante şi vor dura pentru totdeauna. Ştiu că nu am nevoie să am un 10GCSEs pentru a fi o persoană demnă. Eu sunt cea mai importantă!” ( Camilla – elevă)
Şcoala ar trebui să fie locul unde copiii să înveţe cu plăcere, să experimenteze, să descopere, să se joace, să cunoască, să se cunoască şi să se pregătească pentru viitor.
Dar pentru a realiza şcoli în care elevul este fericit, trebuie ca şi educatorul să fie fericit
Cele mai multe ţări încearcă să fundamenteze un sistem şi o ideologie care să răspundă cât mai mult cerinţelor şi nevoile elevilor
Educaţia centrată pe elev este o ideologie apărută în jurul anilor 1960, principalul fondator fiind pedagogul francez Celestin Freinet. (”Tehnicile şcolii moderne”, 1961)
Succesul în educaţie implică un raport echilibrat între principalii ei factori: profesor – elev – părinte. Se impune o centrare proporţională pe nevoile şi aşteptările tuturor acestor factori, astfel încât să genereze motivaţie autentică, implicare, iniţiativă, proporţionale cu poziţia şi obiectivele urmărite, pentru fiecare în parte
În prezent rolurile şi responsabilităţile sunt inegal repartizate, cea mai grea povară fiind pusă pe umerii cadrului didactic, fără a se ţine cont câtuşi de puţin de aşteptările şi nevoile lui în acest parteneriat, distorsiunile privind raportul dintre rezultate şi aşteptări în diferite sisteme de educaţie din Europa şi din lume, confirmă această realitate evidentă.
Şcoala ar trebui să fie locul unde copiii să înveţe cu plăcere, să experimenteze, să descopere, să se joace, să cunoască, să se cunoască şi să se pregătească pentru viitor.
Dar pentru a realiza şcoli în care elevul este fericit, trebuie ca şi educatorul să fie fericit
Cele mai multe ţări încearcă să fundamenteze un sistem şi o ideologie care să răspundă cât mai mult cerinţelor şi nevoile elevilor
Educaţia centrată pe elev este o ideologie apărută în jurul anilor 1960, principalul fondator fiind pedagogul francez Celestin Freinet. (”Tehnicile şcolii moderne”, 1961)
Succesul în educaţie implică un raport echilibrat între principalii ei factori: profesor – elev – părinte. Se impune o centrare proporţională pe nevoile şi aşteptările tuturor acestor factori, astfel încât să genereze motivaţie autentică, implicare, iniţiativă, proporţionale cu poziţia şi obiectivele urmărite, pentru fiecare în parte
În prezent rolurile şi responsabilităţile sunt inegal repartizate, cea mai grea povară fiind pusă pe umerii cadrului didactic, fără a se ţine cont câtuşi de puţin de aşteptările şi nevoile lui în acest parteneriat, distorsiunile privind raportul dintre rezultate şi aşteptări în diferite sisteme de educaţie din Europa şi din lume, confirmă această realitate evidentă.
ConcluziaConcluzia nici o reformă educaţională, oricât de revoluţionară ar
fi ea la nivel de teorie, nu va da rezultatele aşteptate în practică atâta timp cât statutul şi interesele cadrului didactic, motorul oricărui proces de educaţie profesională, nu sunt reconsiderate şi nu se găseşte modalitatea de motivare şi determinare profesională a acestuia prin renunţare la exploatarea conştiinţei profesionale
până atunci facem reforme şi visăm cu ochii deschişi la o şcoală a viitorului, ca şi cum am încerca să construim un Audi cu un motor de Trabant!
nici o reformă educaţională, oricât de revoluţionară ar fi ea la nivel de teorie, nu va da rezultatele aşteptate în practică atâta timp cât statutul şi interesele cadrului didactic, motorul oricărui proces de educaţie profesională, nu sunt reconsiderate şi nu se găseşte modalitatea de motivare şi determinare profesională a acestuia prin renunţare la exploatarea conştiinţei profesionale
până atunci facem reforme şi visăm cu ochii deschişi la o şcoală a viitorului, ca şi cum am încerca să construim un Audi cu un motor de Trabant!