1. COLEGIUL NAIONAL ,,SPIRU HARET TRGU JIU, JUDEUL GORJ
REALIZAT DE: AVRAM IOANA (CLASA A X-A G) CLEMENT LARISA DINOIU
TEFANIA PESCARU ELENA SAFTA DANIEL TRISTARU ANA-MARIA PROF.
COORDONATOR: MIHU ADINA NUMELE ECHIPEI:SPIRUTEAM APRILIE 2015
2. P R I M A I D E E A N T I D E R A P A J
3. GRANULE ECOLOGICE ANTI-POLEI SI ZAPADA CaCl MgCl2 Clorura de
Calciu Clorura de Magneziu
4. CLORURA DE MAGNEZIU Demult sunt apuse vremurile n care lumea
folosea sarea de buctrie pentru a deszpezi. Cel mai mare dezavantaj
al srii este c atac suprafeele de ciment, nmoaie stratul de sub
pavaj, atac inclusiv cimentul dintre rosturile gresiei. Sub
temperatura de - 8C sarea deja i pierde eficiena. Cum se utilizeaz?
-se poata aplica uscat, mprtiind cu mna sau cu lopata granulele pe
suprafaa dorit - n amestec cu ap pentru a preveni poleiul, ntr-o
concentraie de 21-22% -umezirea srii tradiionale -aplicare uscat cu
/ far alte materiale antiderapante -aplicare lichid ( prevenire
nghe ) Sub form lichid (uzual concentraie 22%) se utilizeaz ca
agent de prevenire sau combatere a ngheului sau ca agent de
umectare a srii tradiionale. Clorura de magneziu soluie se obine
uor prin dizolvarea fulgilor / granulelor n ap. Clorura de magneziu
soluie este un agent eficient de umectare a srii tradiionale.
5. CLORURA DE CALCIU Soluiile de clorur de calciu reprezint cea
mai bun alegere pentru mentenana drumurilor pe timpul iernii n
aciunile de deszpezire - topire ghea, cat mai ales n protecia
mpotriva ngheului-poleiului, ca material antiderapant. Dizolvarea
clorurii de calciu n ap este un proces exoterm . Cldura degajat
este de aproape de 7 ori mai mare dect cldura degajat la dizolvarea
clorurii de sodiu . Acest fapt determin o vitez ridicat de
penetrare a stratului de zpad sau ghea , iar efectele vor fi
vizibile dup 20-30 minute ( la temperaturi de -15C ) . Clorura de
calciu este higroscopic . Ea poate absorbi umezeala din aer chiar i
la valori ale umiditii relative de 42% , n timp ce clorura de sodiu
absoarbe umezeala doar la o umiditate relativ a aerului de 76 % .
Clorura de calciu s-a dovedit a fi un compus nedistructiv pentru
asfalt . Mai mult , ea se utilizeaz ca aditiv datorit capacitii de
a mri viteza de uscare a straturilor de asfalt n condiii de
temperatur sczut . Folosirea clorurii de calciu n amestecurile de
asfalt face ca acestea s reziste la mai multe cicluri de
contractare-dilatare,ca urmare a variaiilor de temperatur . Clorura
ce calciu are un efect benefic asupra solului i vegetaiei , n timp
ce ali ageni antinghe au efect distructiv . n anumite doze ,
clorura de calciu este folosit ca microelement nutritiv pentru
culturi . Din acest punct de vedere , n doze reduse, clorura de
calciu nu duneaz populaiei , animalelor i mediului nconjurtor.
6. AVANTAJELE UTILIZRII GRANULELOR ECOLOGICE Avantajele
utilizrii clorurii de calciu n soluie : -Tratamentele preventive i
curative se pot realiza cu cantiti mici de soluie, pentru
temperaturi de pn la 34 C; -Tratamentele cu soluie fac posibil
mprtierea uniform, comparativ cu produsele solide, la viteze
relativ mari de deplasare ale utilajelor de aplicare; -Aplicare
facil, cu utilajele folosite la spalarea cu ap a carosabilului;
-Absoarbe rapid umezeala din aer i de pe osele, meninnd uscat
carosabilul; -Aplicarea n cantiti mici, de la primele ninsori, va
reduce considerabil efortul de curire a drumurilor; -Previne
fenomenul de nghe i dezghe repetat; -Scade temperatura de nghe a
apei i a abrazivelor utilizate pe osele (nisip, zgur); -Este sigur
pentru mediu , nu las sedimente i se spal uor; -Nu distruge betonul
i suprafeele asfaltate i se reduce deteriorarea vehiculelor;
-Costul redus al tratamentului; -Protejeaz mediul ambiant si
sntatea oamenilor (conine un procent redus de cloride); -Nu albete
carosabilul, din contr l nchide la culoare conferindu-i un aspect
de curat; -Este mai bine tolerat de mini, mbrcminte, nclminte.
7. A D O U A I D E E P R O A P
8. DEDURIZAREA APEI Apa dur de la robinete este apa care conine
o cantitate mare de sruri de calciu i magneziu. Utilizarea ei
direct are dou mari neajunsuri. n primul rnd, splatul cu ap dur
este foarte ineficient, se consum prea mult detergent sau spun i
oricum, spuma necesar splrii se obine n cantiti mici. Pentru
protecia mainii de splat trebuie folosii aditivi anticalcar care
sunt scumpi. Gustul apei dure nu este nici pe departe un gust plcut
i nici nu este sntos s consumm ap cu un coninut foarte ridicat de
sruri. n al doilea rnd, pe pereii conductelor i recipienilor pe
care apa dur le traverseaz, n scaunele de nchidere ale robineilor,
n boilere, n schimbtoarele de cldur ale centralelor termice i nu n
ultimul rnd pe vasele de buctrie sau ale aparaturii electrocasnice,
se depun pelicule de calcar care cresc n grosime cu timpul.
9. Efectul este de distrugere total sau parial a acestor
obiecte, detartrarea (curarea de calcar) fiind o procedur nu tocmai
uoar i care n anumite situaii este chiar imposibil. De multe ori am
ntlnit situaii n care tentativa de detartrare mecanic sau chimic
s-a soldat cu distrugerea obiectului supus currii. n plus,
folosirea schimbtoarelor de cldur, a cazanelor electrice i a altor
dispozitive cu rol de nclzire a apei cu pereii acoperii de calcar,
duce la pierderi mari de energie termic, n final de combustibil
lichid, gazos sau energie electric, pierdere cauzat direct de
caracterul de izolator termic al calcarului. Astfel, se impiedic
schimbul eficient de cldur prin peretele vasului n care se afl apa
ce se dorete a fi nclzit. Pierderea NU este deloc neglijabil. Ce
trebuie fcut? Soluia const n intercalarea ntre sursa de ap i
consumatori a unei staii de dedurizare a apei.
10. Cum funcioneaz o astfel de staie? O staie de dedurizare
este format dintr-un pat de rin care se spal sistematic cu o
saramur (soluie de clorur de sodiu) pentru mbogirea patului de rin
cu ioni de sodiu. Procedeul poart numele de regenerare. Apa noastr
este condus peste acest pat unde se nlocuiesc ionii de calciu i
magneziu din apa dur cu ioni de sodiu. Ionii de sodiu nu precipit
ca i cei de calciu i magneziu, ca urmare nu se depun pe obiectele
cu care apa vine apoi n contact. Au loc reaciile: 3 CaCO3 + 2
Na3PO4 Ca3(PO4)2 + 3 Na2CO3 3 CaSO4 + 2 Na3PO4 Ca3(PO4)2 + 3 Na2SO4
3 MgCO3 + 2 Na3PO4 Mg3(PO4)2 + 3 Na2CO3 Alegerea unei staii de
dedurizare a apei se face n funcie de trei parametri: -debitul
nominal sau maxim de ap ( m3/or ), consumul zilnic total de ap ( m3
) i duritatea apei (gH).
11. Ct de dur este apa noastr ? n Romnia, duritatea apei se
exprim n grade germane, iar valorile duritii apei sunt foarte
diferite de la o zon la alta. Dac sursa de ap este reeaua public,
furnizorul local de ap v poate oferi informaia. Dac folosim ap
dintr-un foraj propriu (fntn), va trebui s o analizm la un
laborator specializat, determinarea duritii nefiind o analiz scump.
n plus, e bine s ne verificm periodic calitatea apei din punct de
vedere microbiologic i s verificm de asemenea prezena unor alte
elemente chimice n sursa proprie de ap. Alegerea unei staii de
dedurizare trebuie fcut corect pentru a avea o dedurizare eficient
i pentru a avea consumuri convenabile de sare de dedurizare.
12. O SOLUIE PRACTIC I SNTOAS FILTRELE DE AP GAV
13. Structura apei de robinet Structura apei de robinet e
distrus. O ap cu structura distrus degradeaz comunicarea
inter-celular sntoas si reduce energia organismului. Scade energia
organismului i eficiena tratamentelor. Pe termen lung are efect
pro-cancerigen. Apa de baut primita in casa milioanelor de oameni
prin conducte din diferita materiale , prelucrata prin procedee
chimice si mecanice , este modificata in asa fel incat ,structura
si energia sa interna, abia mai aseamana cu apa proaspata de izvor.
Apei de la robinet ii lipseste energia si structura naturala,
originala, aflate doar in apa de izvor sau in legume, zarzavaturi
si fructe Apa are cea mai buna memorie din univers , ea memoreaza
toata calea pe care a strabatut-o prin pamant si pe pamant , in
sensul ca memoreaza toate informatiile referitoare la mediile prin
care a trecu , in felul acesta structura moleculei de apa
acumuleaza informatii negative pentru organism.
14. Structura apei vii GAV Structura apei filtrate cu GAV e
ordonat i omogen : e asemntoare cu structura apei de ghear. Apa
mbuntit cu filtru de ap GAV posed importante caliti terapeutice i
antimicrobiale. mbuntete energia organismului si calitatea
tratamentelor. Sporete eficiena tratamentelor anti- cancerigene.
Generatorul de Apa Vie e un filtru de apa ce actioneaza pe
principiul revitalizarii apei. Combina in sine cunostintele vechi
de mii de ani si cele mai noi tehnologii, in particular
nanotehnologia. Filtrarea apei are loc datorita plasei energetice
nanotehnologice ce se formeaza prin interafctiunea celor 50 de mii
de nanomegneti de grosime 100-150 nm aranjati in forma de tub
hexagonal. Geometria speciala a amplasarii nanomagnetilor creaza un
camp magnetic triplu hiperstructurat in spirala ceea ce asigura o
imbunatatire cu eficienta maxima a calitatilor energetice si
informationale ale apei. Generatorul de apa vie GAV transforma apa
de robinet relativ buna intr- o apa foarte buna ce ofera peste 150
de efecte benefice pentru sanatatea noastra.
15. Dupa trecerea apei prin filtrul de apa vie GAV, acesteia i
se produce o amnezie temporara referitoare la toate mediile pe care
ea le-a strabatut ( diferite soluri pe care le-a traversat ,
conducte de apa , prelucrari chimice in scopul epurarii), in felul
acesta se sterg toate aceste informatii acumulate din ea, si se
restabileste structura originala a apei. Astfel calitatea si
efectul apei se imbunatatesc. Apa in interiorul filtrului de apa
GAV este deplasata cicloidal prin intermediul a 4 vortex-uri
energetice in sens anti-orar ,in felul acesta apa se energizeaza
prin obtinere de energie libera pe pricipiul lui Viktor
Schauberger, acesta spunea ca daca Viteza fluidul creste si
totodata acesta se densifica de la o rasucire la alta, ceea ce
demonstreaza functia energizanta a spiralei YANG (sens
anti-orar)
16. Vortex spiralat in interiorul filtrului de apa vie GAV
Vortex spiralat in interiorul filtrului de apa vie GAV
17. Cristalul apei ia forma fulgului de zapada (cristal
hexagonal) ,apa GAV capata un usor gust de gheata / zapada , in mod
normal cristalul e deformat si distorsionat din cauza trecerii apei
prin tot felul de filtre de apa, solutii chimice si din cauza
tranzitarii apei prin zecile de kilometri de teava ruginita. Pentru
ca organismul uman sa asimileze apa de robinet el trebuie sa
cheltuie propria energie interna ceea ce-i scurteaza speranta de
viata.
18. In principiu organismul uman , recunoaste imediat o apa
structurata si o asimileaza direct si rapid , din aceasta cauza in
momentul in care veti bea apa vie GAV , veti observa ca daca
inainte va saturati setea cu 1 cana de apa , consumand apa vie GAV
, senzatia de saturare va aparea dupa doar 1/2 din cana respectiva.
Apa moarta de robinet trecand prin filtre de apa GAV se transforma
in apa vie si apa isi recapata proprietatea de a se autocurati
(imediat dupa ce trece prin filtru apa miroase mai puternic dar in
scurt timp mirosul si gustul clorului dispar) Filtrele de apa GAV
ofera prioritar avantajele nanotehnologiei in principal avantaje
economice si ecologice: nu foloseste energie electrica, nu
foloseste substante chimice, nu are piese mecanice ce se pot uza si
deteriora in timp. Ca si consecinta costurile de intretinere pentru
filtrele de apa GAV sunt excluse si sinecostul apei filtrate e
foarte mic sub 0.0001 Euro/litru
19. IDEE SALVATOARE Ne-am dori s existe o lege prin care statul
s subvenioneze aceste filtre in cadrul instituiilor bugetare cum ar
fi nvmntul i Sntatea.
20. A T R E I A I D E E M A I N A E C O
21. SURSA DE ENERGIE ALTERNATIV PENTRU AUTOVICULELE HIBRID I
ELECTRICE O VARIANT VIABIL PENTRU VIITOR Un autoturism normal este
propulsat de un motor cu combustie, fie el pe benzin sau motorin.
Principiul este mereu acelai: explozia carburantului n motor mpinge
pistoanele, acestea fac motorul s se nvrt, rotatia este transmis n
mod mecanic, prin cutia de viteze, la roi. Partea dificil este s
porneti motorul pe benzin, deoarece micarea pistoanelor trebuie
coordonat perfect cu explozia carburantului, dar asta se rezolv cu
ajutorul bateriei i a electromotorului, care practic dau
startul.
22. Tehnologia se numete Hybrid Synergy Drive i este foarte
eficienta. Presupunem ca Hibridul are un motor pe benzin de 1,8
litri capacitate i nc un motor electric, alimentat de la 28 de
acumulatori NiMH de cte 7,2V i 6,5 amperi-or fiecare. Nu sunt ceva
foarte special, astfel de acumulatori se utilizeaz n o grmad de
domenii i echipamente din jurul nostru, precum n UPS-uri, centrale
de securitate i incendiu i tot felul de instalaii de backup. n mod
normal maina funcioneaz n modul electric. Cnd nu accelereaz
puternic (i deci nu are nevoie de mult putere), acumulatorii dau
curent electric ctre motorul electric, iar acesta nvrte rotile.
Atunci cnd e nevoie de mai mult putere (calci pedala, s zicem),
intr n funciune i motorul pe benzin, care trimite nc 100 de CP n
sistem. Acelai motor, atunci cnd acumulatorii sunt descrcai, se
utilizeaz pentru a-i rencrca, aa cum ar face un generator obinuit.
Procedeul de rencrcare al acumulatorilor se face atat cu ajutorul
motorului pe benzina sau Diesel dar,in principal,cu ajutorul a 2
turbine(elice) amplasate pe plafonul autovehiculului,la capatul
carora se monteaza cate un dinam, acesta devenind o sursa de curent
i ncrcnd astfel acumulatorii (pe principiul alternatorului )
printr-un conductor legat la acumulator.
23. Curentul produs de cele dou ventilatoare(elice) puse n
micare n timpul mersului, va mri durata de via i n special
autonomia acumulatorilor,ducnd implicit la reducerea considerabil a
consumului de carburant,scderea nivelului de poluare atmosferic i
fonic. Avantajul fa de panoul fotovoltaic este c elicele se rotesc
pe toat durata deplasarii autovehiculului indiferent de timp,
producnd o cantitate mult mai mare de energie, dar i costurile de
construire al dispozitivului sunt mult mai mici i uor de aplicat
plus sigurana instalaiei pe timpul deplasrii.
24. A P A T R A I D E E C L D U R A P R O P U L S A T
25. POMPE DE CLDUR Pompa de caldur este un dispozitiv cu
ajutorul cruia se poate transporta cldur de la o locaie ("surs") la
o alt locaie ("radiator" sau "schimbtor de cldur") folosind lucru
mecanic. Aceste instalaii se folosesc n general pentru
nclzire.
26. Principiul de funcionare al pompelor de cldur La baza
funcionrii pompei de cldur, concureaz o serie de fenomene i legi
ale fizicii: Principiul al II- lea al termodinamicii: Cldura nu
poate trece niciodat de la sine de la un corp cu temperatura mai
joas la unul cu temperatura mai nalt ( enunul lui Clausius)
Descoperirea fizicianului Watt c un gaz comprimat degaj cldur i
invers, unul destins - absoarbe cldur. n timpul funcionrii pompei
de cldur exist urmtoarele elemente: corpul cu temperatura mai joas
(de exemplu temperatura mediului ambiant - aer, ap, sol) pe care l
vom numi surs rece - i care ajunge n vaporizator; corpul cu
temperatura mai mic dect a sursei reci, numit agent frigorific (
acesta conform principiului enunat poate prelua cldura sursei
reci); un corp care trebuie s primeasc, de la agentul frigorific,
cldura ( n condensator ), numit agent termic.
27. Agentul frigorific, are un punct de fierbere foarte sczut
(cca -2C) i are proprietatea de a acumula energie transfomndu-se
din stare lichid n stare gazoas. El poate ceda uor aceast cldur
revenind la starea lichid iniial. n momentul n care agentul
frigorific devine gaz prin preluarea cldurii sursei reci, acesta
este introdus ntr-un compresor (doar gazele se pot comprima
-lichidele sunt incompresibile) iar n timpul compresiei (aa cum tim
deja) temperatura agentului frigorific crete cu cteva zeci de
grade, suficient s ajung la o temperatur mai mare dect a agentului
termic i s-i poat ceda acestuia cldur . Dupa ce agentul frigorific
cedeaz energia agentului termic, acesta revine treptat la starea
iniial (lichid) i este trecut printr-un ventil de expansiune unde
pierde presiunea acumulat n compresor. Ciclul dup care funcioneaz o
pomp de cldur cu comprimare de vapori acionat electric este ciclul
Carnot inversat.
28. 4 -1 > vaporizare 2 - 3 > condensare 3 - 4 >
expansiune Suprafaa a = energia preluat din mediul nconjurtor;
Suprafaa b = energia consumat de compresor; a+ b = energia total
cedat agentului termic T=temperatura corpului care primete cldur
(agentul termic) [K] Tu= temperatura corpului din care se extrage
cldur (sursa rece) [K] S = entropia (coninutul de energie la o
stare dat) =coeficientul de eficien (Carnot ): = T/(T-Tu) De
exemplu valorile temperaturilor la care funcioneaz o pomp sunt: Tu
= 0 Celsius adic 273 Kelvin T =35 Celsius adic 308 Kelvin Eficiena
pompei va fi: = T/(T-Tu)= 308/(308-273) =8.8 Diagrama T-S prezentat
este pur teoretic. Datorit pierderilor termice, mecanice, electrice
ale eficienei, , este mult mai sczut n realitate. Se poate aprecia
c este cca. 50% din valoarea ideal. Diagrama T-S a Ciclului Carnot
inversat i ideal:
29. Clasificarea PDC n funcie de sursa rece i agentul termic 1)
PDC sol-ap ( sursa rece- solul, agent termic- apa) - n aceast
categorie includem i pompele de cldur cu vaporizare direct; 2) PDC
ap-ap (sursa rece- apa, agent termic- apa); 3) PDC aer-ap (sursa
rece- aerul, agent termic- apa) Mai exist i cazurile sol-aer,
ap-aer sau aer-aer. Ele sunt folosite n cazuri rare, la sistemele
de nclzire, datorit eficienei sczute a agentului termic aerul
(sistemele cunoscute sub denumirea generic de "aer condionat" sunt,
de fapt, pompe de cldur aer-aer)
30. Regimurile de funcionare ale pompelor de cldur: Pompele de
cldur pot funciona, dac este posibil sau se dorete acest lucru, fr
ajutorul altor surse de cldur, tehnologia actual permind acest
lucru fr probleme. Sunt posibile urmtoarelor regimuri de
funcionare: monovalent (pompa de cldur este singura surs de nclzire
- folosind ca purttor energetic energia electric); bivalent -
paralel (se folosete o pomp de cldur simultan cu o alt surs de
cldur). n cazul n care sursa care funioneaz n paralel cu pompa de
cldur folosete energia electric, sistemul este bivalent paralel
monoenergetic; bivalent - alternativ (n aceast situaie funcioneaz
pompa de cldur sau cealalt surs de ncalzire).
31. Energia geotermal reprezint una dintre cele mai moderne
surse de nclzire din lume. Pe lng miezul fierbinte din interior,
planeta noastr este atins n fiecare secund de radiaiile ce nclzesc
solul, apa i aerul. Pmntul este astfel un enorm acumulator de
energie, utilizat deja n multe ri europene prin intermediul PDC
prezentate anterior. n Elveia aproximativ 40% din construcii sunt
echipate cu PDC, iar n Suedia aproape toat populaia se bazeaz pe
energie geotermal. Pompele de cldur sunt moderne, eficiente i
nepoluante. Trei argumente finale n favoarea PDC sunt: Raportul
optim costuri/eficien; Protejeaz mediul nconjurtor; Siguran
energetic pentru viitor.
