Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a
545
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE COMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII SI POPORULUI ROMIN V DICTIONAR o\omAsTIC 410 N.A.CONSTANTI NESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMiNE ROMINIESC www.dacoromanica.ro
Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a
1. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL
FORMARII LIMBII SI POPORULUI ROMIN V DICTIONAR oomAsTIC ROMINIESC
410 N.A.CONSTANTI NESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE
ROMiNE www.dacoromanica.ro
4. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL
FORMARII LIMBII $1 POPORULUI ROMiN V N. A. CONSTANTINESCU DICTIOAR
ONOMASTIC ROMINESCEDITURA ACADEMIE! REPUBLICII POPULARE ROMJNE 1963
www.dacoromanica.ro
5. PREFA TA 1. Un nume de persoana sau de loc trebuie Mutat in
cele trei partidin care se compu,ne Dictionaral : I-a, Hume
calendaristice (biblice), a II-a,Nume laice, a III-a, Nume rar
folosite. Prin caractere de tipar se disting :numele-tulpina sedate
en majuscule aldine (capitale), derivatele acestorain cursive,
trimiterile in minuscule aldine, etimologiile (cuvinte, nume)
inaldine cursive sau in alfabet strain. Derivatele formeaza o
familie in jurul numelui tulpina, dar trimiteriin ordinea
alfabetica s-au facut numai pentru acelea a caror legatura
cunumele-tulpina, nude ele an fost inserate Si documentate, era mai
greu,uneori imposibil, de gasit. 2. Pentru a lamuri f iliatia
numelor derivate, care pot fi destul de nume-roase la un
nume-tulpina, s-a folosit linia genealogicet prin care se pune
inevidenta, fara a recurge la explicatii pentru fiecare dintre ele,
inrudirea for-maid (morfologica) cu numele-tulpina, cum fi
derivarea succesiva, a unorforme de nume, in conformitate cu
regulile valabile in antroponimia rominace s-au consemnat in
studiul introductiv. 3. Aplicind aceasta sistema, nu mai poate fi
vorba de clasificareanumelor in raport etc functia for (prenume,
nume unit, nume de familie,patronim etc.) ftiut fiind ca toate
prenumele, mai rar in trecut, destul de free-vent astazi, lard nici
un adaos de sufix, an servit on servesc ca patronimSi ca nume de
familie, si invers, patronime cu sufix Si chiar uncle numede
familie s-au aplicat noilor nascuti ca prenume. 4. Derivatele s-au
insirat dupa ordinea alfabetica a sufixttlui folosit,netinind seama
de vechimea lor, adica de ordinea cronologica a aparitieitor in
izvoare, care a lost intimplatoare ; de aceea, in inlantuirea
genealogiceia derivatelor, un nume din actualitate poate face
veriga intre cloud forme denume istorice, ceea ce inseamna, ca
numele actual respectiv a circulat in trecutfara sa fi avut sansa
de a fi fost consemnat in vreun document ori cadocumentul s-a
pierdut. 5. Pentru a imbratisa intreg materialul antroponimic din
secolele XIXIX s-au inclvs si uncle toponime formate din
antroponime exists fi www.dacoromanica.ro V
6. nume de persoana formate din toponime sau, din termeni
topografici depe teritoriul locuit de romini. Relatia dintre
acestea a Post expusa inart. Rap ports entre toponymes et
anthroponymes" din ContributionsOnomastiques, Ed. Academiei R.P.R.,
1958. Numele hagiografice s-au dat asa cum se gasese in vechile
ceasloaveRau in sinaxarele mineelor ce an servit ca izvor direct,
in decursul secolelor,la alegerea unui mime de botez(prenume) ca
Tadeu, Teodor, Varvara (in toe deThadeu, Theodor, Barbara) ;
aceasto, forma ealendaristie6, romineasca, redo,cu putine
diferente, forma slava, sau greats a numelor hagiografice
(Gheorghiedin sl. Gheorghit, gr. reeopyLoO. Era deci fastidios Si
inutil a repeta dupa fie-care nume explieatia forma
calendaristicei", s/. eutare" sau gr. Mare",Mei textele rominesti
religioase slant uncle traduse din slava , altele directdin izvorul
grec bizantin ; modernizarile de nume din calendarul ortodox Ca
:Ambrozie, Laurentiu, George in toe de Amvrosie, Lavrentie,
Gheorghe s-autrecut ea forme actuate. Nestabilitatea izvoarelor
noastre in ce privestetranscrierea formei corecte a unor sunete :
ca in Loghin fi Lovin din lat.Longinus, prin intermediul gr.
AoyyNoc se lamurese in studiul introductiv. Pentru numele laice din
partea a II-a s-a Nat ca baza forma actualcia numelui sau vocabula
and numele-tulpina rezulta dintr-un substantiv, verb,adje4iv etc.
6. Numele mai interesante s-au documental in paranteza cu mai
multeizvoare spre a fixa vechimea fi raspindirea for geografica ,
notind regiunileonomastice. 7. Este posibil ea, uneori, doua-trei
eitatii din volume diverse sit pri-veasea acelasi document,
reeditat, in diverse editii, 0 ca forma numelui uneipersoane sa
apard cu diferente de scris, la diversi editori ai aceluiasi
izvor,caci verificarea acestor cazuri este uneori imposibila on
grew de executat.Pentru a inlesni identificarea unui nume sau a
persoanei respective s-a add ugat,adeseori, in prescurtare sau
numai eu initiala, numele insotitor (prenume,patronim etc.), care
ne ajuta sa recunoastem fi functia numelui in aceldocument ; uneori
functia se indica, prin euvinte : pren(ume), n(ume unit),fam (n. de
tamale), s(at), t(oponim) etc. 8. Forma unui nume-tulpino, poate sa
apara in acelasi limp ca forma,derivata a altui nume sau a mai
multora, cum este cazul cu Area (ArcoeArcesti) provenit din
substantivul arc, ca si din Arcadie, sau Monea care vinedeopotriva
din Filimon, Pantelimon, Solomon. Cazuri similare exists si in
an-troponimia altor popoare. S-au notat toate originile posibile
ale unei forme. 9. Trecerea lui a in a din tema unor forme in
cazuri cc n-au raportcu accentul (Ddnul Si Danut) precum si
alunecarea lui a in 1, produe o mareconfuzie in distingerea
originii unor forme de nume omografe sau omofone. 10. Deoarece
formele eu a sau I slant adeseori echivalente, adica,
privescaceeasi forma de nume, n-am modifieat grafia sau
transcrierea dup4 chirilicadin editiile de documente, 0 am asezat
formele eu i imediat dupa, cele cu a : arlam, Varian Virlan <
Varlaam, Barla Barle Barla < Bar-laam, Barna Boirnut Birna <
Barnaba, Varvara Varvara Vir- www.dacoromanica.roIV
7. Tara. Documentele aduc surprinzatoare identificari intre
doua-trei formede nume purtate de aceeasi persoana , identificare
ce nu s-ar putea admite tetraexpresa marturie a izvorului. 11.
Indicarea genului masculin (b) fi feminin (f) a lost
necesarcideoarece prenume in forma feminina sint purtate de barbati
(Parasehivalogofat) Si inners, nume obisnuit barbatesti ca : Preda,
Sima, Stoica, aparuneori la femei. Nu rareori numele cu flexitime
de gen reprezinta originidiferite pentru fiecare gen : Nita vine de
la loan, dar Nita de la Anita(Ana) ; Tincu < Eftimie, dar Tinca
< Ecaterina etc. 12. Anul se noteaza uneori spre a fixa vechimea
aparitiei in documentsa unui nume sau a unui suffix de imprumut.
Cum uncle colectii de documenteprivesc numai o domnie, o epoca sau
o regiune, citatia izvortaui este sufici-enta pentru a indica
timpul Si locul. Regiunea se indica prin prescurtarile :ar, ard.,
ban., buc., dobr., mar., mold., mot, munt., olt. sau printr-uv,
numele sat, raion, on de judet pentru cele disparute. 13. Accentul
este uneori necesar, desi lipseste in izvoare, spre a dis-tinge
omonime ea : Baba < baba si Baba (Novae) < tc. baba tats ",
precumsi uncle sufixe omografe ca : -iu (din genitivul gree -tou)
in Vasiliu, Gheorghiu,si -iu feira accent din lat. -ius, in Todiriu
; s-a folosit Si semnul 1 (i scurt)kind era necesar. 14. Izvorul
citat se &I in paranteza, conform tabloului bibliografic
:cifrele romane indica volumul, cele arabe pagina. Daca pagina
lipsesteinseamna ca, volumul are index complet. Toponimele de
origine antroponi-mica, aflate in 31arele Dictionar Geografie sau
aiurea, s-au notat numai cu s(= sat fi catun) si t (alte toponime).
15. La numele frecvente, larg raspindite in izvoare si pe teren,
s-aucitat doua-trei izvoare mai vechi ; la numele mai interesante,
a caror derivatieeste mai dificila, s-au citat cit mai multe
izvoare, spre a dovedi freeventafor fi raspindirea geografica sau
caracterul regional. 16. Citarea unui singur izvor, la un nume
straniu, face dovada ca, els-a ga,sit numai odata, si ca
autenticitatea lui, supusa cautiunii, depinde destarea
manuscrisului sau de seriozitatea editiei. 17. Aplicarea stricta a
ordinei paragrafelor in sistema genealogicaI, II etc. Si 1, 2, 3
etc. a suferit schimbari cind interesul apropierii sau inru-dirii
unor ramuri a cerut-o. 18. Pentru con ciziune si claritate am
folosit, de altfel ca fi AlbertDauzat in Dictionnaire des noms de
personae et de famille, Paris, 1951,termenii clasici : afereza ,
apocopti, sineopa etc., expusi de J. Marouzeauin Lexique de la
terminologie linguistique, Paris, 1933. In Zoo de pa-tronimic inset
am preferat forma scurta patronim, nediscordanta fata determenii
similari: omonim, sinonim, paronim, toponim ; forma se intil-neste
fi la Dauzat (op. cit., p. XVII) fi ea eirculii fi in neogreacd :
www.dacoromanica.ro VII
8. 7CCCTe vup.oq alitturi de- 1.1.1,x0c (Emile Legrand, Nouveau
dietionnaire grecmoderne francais, Paris). Spre deosebire de
maestrii citati am fcst nevoitsd creez doi termeni noi : adelfonim
si mime marital (gamonim) pentrucazuri particulars onomasticii
romine ; ei disting un, nume dupil (ratesau dupli sotie. Lipseste
un termen special pentru fenomenul frecvent inacest domeniu :
schimbarea de terminatie" sau substituirea de svfix".Aparifia
acestei lucrciri se datoreaza," sprijinului cald si indicatiilor
utiledin partea presedintetui Comisiei, acad. prof. Iorgu Iordan ;
multumiridatorez si pentru revizia de specialitate ce i s-a fcicut
de ditre acad. prof.E. Petrovici si prof. Gh. Ivanescu. Menit a
servi, inainte de toate, cercetarilor istorice si lingvistice,prin
materialul documentat fi sistematizat, Dictionarul utilizeazci
pentruiv,iiia oars izvoru/ hagiografic, confirmil prin documente
numeroase formede nume derivate fi etimologii care in mod formal ar
piIrea neverosimilefi revizueste o sums de explicciri eronate
cuprinse in lucreiri anterioarede onomastics (v. fi art. Revizuiri
antroponimice" din revista Limbarominti", 1962, nr. 5). El se poate
considera si ca un rezultat al cursuluide Atiinte Auxiliare ale
Istoriei ce am predat la Universitatea din Bu-curesti precum fi al
studiilor privitoare la Istoria claselor rurale" dinSud-estul
europeav,. N. A. CONSTANTINESCU februarie 1962
www.dacoromanica.ro
9. I N T R O U C E R E BAZELE ISTORICE ALE ONOMASTICII ROMINE
I. ORIGINILE SISTEMULUI ONOMASTIC ROMIN 1. Onomastica este studiul
tuturor numelor proprii de persoang(antroponime), de alte Mate vii
(zoonime) si de locuri (toponime). Uniilingvisti intrebuintau insar
in mod impropriu termenul onomasticsnumai pentru prima categoric de
nume, cele de persoang, si astazi Inc,el se mai foloseste, cu
sensul acesta restrins ; eel mai recent studiu so-vietic In acest
domeniu, al 1-u.i V. K. 6i6agov, limiteazg Ins onomasticsla primele
doug categorii de nume 1, neincluzind toponimele. intrueitpriveste
limba roming, deoarece materialul antroponimic este partialrepetat
in toponimie i, rovers, din uncle toponime s-au treat numede
persoang, am folosit, uneori, pentru conciziune, termenii
onomasticg i onomastic in sensul vechi, restrins, ea si Ci6agov,
pentru numelede persoang. 2. Cercetarea numelor de persoang
rominesti a devenit o preo-cupare mai vie la Inc eputul acestui
secol2, dar numai in al patruleadeceniu an apgrut doug incercari de
sintezg regionalg 3, fgrg insg cavreuna din acestea sg ajungg a
stabili baza hagiograficg 1 nisi prin-cipiile ce doming aceastg
ramurg a onomastics. In ambele lucrgri seacceptg farg rezervg
etimologii sau deductii, privitoare la antroponimerominesti, ale
unor cereetgtori strgini, ca Miklosich si Maretia sau caWeigand,
care afirmase ca poporul romin nu are un sistem onomasticpropriu 4.
Nu s-a luat in consideratie, in acestea sau in alte
luergri,necesitatea colectgrii pe teren a materialului onomastic
din Ora, nici 1 Ha Huropvin pyccitux EWE, OTtleCTB I Ifiamlimin,
Moscova, 1959, cap I, 1. 2 In 1930 $t. Pasca constata O epoca de
Inflorire a studiilor onomastice"(Dacoromania, VI, p. 448),
referindu-se la cele de antroponime. 3 V. notele 2 si 3, p. XII. 0
naiva clasificare pentru Ardeal, In 19 capitole,a dat Al. Viciu,
Etnografica. A. Nume de familie la Romlnii ardeleni... Blaj, 1929.
4 G. Weigand, Die bulgarischen Rufnamen (Jahresbericht Rum.
Sprache, vol. XXVIXXIX), 1921, pp. 104-173. Trecind sub eticheta
bulgaril tot elementul slay din onomasticaromlna, el afirma ca
Influenta bulgarei asupra limbii romine, lndeosebi In ce
privestenumele, atIt porecle eft Ii cele de familie, a fost
extraordinar de mare" (ib., p. 105). Cf.art. Revizuiri
aniroponimice (Limba romIna", an. XI, nr. 5). www.dacoromanica.ro
Ix
10. a celui foarte abundent, continut in izvoarele sense din
sec. al XI-lea-pins in al XIX-lea. 3. In dezvoltarea antroponimiei
romine se pot distinge patru faze In epoca de formare a poporului i
a limbii romine au circulat numedaco-romane, ca cele mentionate de
inscriptiile aflate in proviinciile dung,-rene romanizate, precum i
nume de sfinti, indeosebi ale martirilor cretinidin aceasta
regiune. Transformate ulterior dupa legile fonetice ale
limbiiromine, acele nume s-au mentinut, ca i toponimele ce cunoatem
din operaistoricului Procopius, ping in epoca de convietuire cu
slavii, clisparindtreptat din uz, in curs de citeva secole epoca
fara documente guise.Dintre acele nume n-au supravietuit in grai,
pins in epoca izvoarelor scrise,decit putine nume de sfinti i de
sarbatori, care circa] au insa i ca nume de per-soana : B arbura,
Barb u, Craciun, Flor, Giorzu ( Singeorz, Semjordzu, Sinzor,Zorj),
Simzian, Indrea, Intoni, Maria, Marin, Medru (Simedru),
Nicoara,(Simnicoara), Patiu, Paul, Pietrul (Sempietru, Simpetriu)1,
Toador (Sin-toader) etc. i Inca unele care se pot confunda cu
numele transmise grincalendar, ea : Adam, Darla, Gordu, Lazar,
Marcu, Tit etc. Tot dinepoca formarii limbii romine pot proveni i
unele nume laice formate dincuvinte de origine traca : Bitu, Brad,
Bum; Cota, Mos, Murg sau dinlimba latina, privind culoarea ca :
Albu, Caruntu, Negrea, rudenia : Fatu,Fecior, Fratu, Sora, Tatu
etc., sau alte motive : Aura, Bunea, Corbu,Cucu, Faur, Leu, Luna,
Lupu, Micu, Miinea, Martu, Paun, Puiu, Soare,Serb, Ursu, Vulpe etc.
2 A doua faza incepe dupa mezarea slavilor in Dacia i in celedoua
Moesii. Sub influenta convietuirii en slavii, o data cu
toponimiaslava s-au transmis rominilor i numeroase nume de
persoana, de origineveche slava ca : Boga, Bogdan, Bran, Buda,
Cernea, Dobre, Dragu, Neagu,Preda, Radu, Stan, Stoe, Stroe, Vilcu,
Vlad, Voia etc. Tot in acest timp s-auprimit de la pecenegi-cumani
o serie de toponime cum i nume de persoanaea : Batie, Basarab,
Berindei, Coman, Talaba, Tartaba, Tincaba, Uzuetc., apoi de la
unguri i ucraineni altele. A treia faza este dominata de influenta
cults a ierarhiei bisericiiortodoxe de limba slava din statele
romine, intemeiate dupa 1185 idin voievodatul Ardealului : in acest
timp biserica ortodoxa impureonomastica de forma greco-slava,
continuta in cartile de ritual sla-von (Ceaslovul i sinaxarele
Mineelor), aa-zisele nume biblice sau numecalendaristice, ifornite
astfel dupa calendarele care incep sa circulede la inceputul
secolului al XIX-lea. Alaturi insa de numele purtate Informa
oficiala, cults ca : Antonie, Dimitrie, Gheorghie, Joan,
Vasilieetc. se adauga o sumedenie de derivate ale acestora, unele
create de romini,altele imprumutate de la vecinii sirbi, bulgari,
greci, albanezi, rui, unguriai sai. Incepind din secolul al XII-lea
i ping in secolul al XIX-lea, antro-ponimia romina, sub influenta
culturii bisericeti, capata progresiv unaspect hagiografic
precumpanitor, In raport cu numele laice de creatiepopulara
romineasca, sau imprumutate de la vecini. Ultima faza, cea moderns,
se deschide cu seria de nume luate dinistoria romans, sub influenta
colii ardelene" ; seria aceasta este urmata 1 0. Densusianu,
Probleme de toponimie, Curs, p. 154, crede ca aceste nume Oa
pastratenu atit in onomastica eft in calendarul nostru", deci ca
nume de sarbatori. 2 S. Puicariu, Dacoromania VI, pp. 527, 533,
enumera o parte din aceste nume laice. www.dacoromanica.roX
11. de un val de nume exotice aduse de modes in decursul epocii
capitaliste,sub influenta culturii apusene, dupes 1848, val care a
sporit necontenitping la alterarea majoritatii numelor de botez ale
burgheziei de la orae, extinzindu-se apoi progresiv la satele
supuse influentei urbane. Se con-stata i o reluare, fares
discernaraint, a numelor istorice : Decebal, Radu,Bogdan, Mircea,
Dan, Anibal etc. Acest aspect nou nu prezinta nici uninteres pentru
studiul de fates. 4. Cercetarea materialului antroponimic continut
in marturiile scrise din secolul al XI-lea ping in al XIX-lea
proiecteaza o lumina noug,in ce privete originea, filiatia i sensul
celor mai familiars nume de persoa- ng actuale, precum i a multor
toponime derivate din acestea, care ade-seori au fost gre0t
intelese in studiile istorice. ITurinta cu care s-aprocedat,
citeodata, la explicarea antroponimelor noastre este
surprinza-toare. Miklosich, folosind Documentele salvo-romine,
editate de VenelinIn 1840, trece la sirbe0i nume Ca : Bucuria,
Dragul, Dinul, Secul, Marin,Mare, on la bulgare sau sirbo-bulgare
nume ca : Bratul, Brincovan, Neagul,Pirvul, Radul, Raducan, Tatul,
Vlaicul etc. Pentru Tiktin, Marcuta, dimi-nutiv din Marcu, famine
un nume enigmatic, pentru ca a denumit, ping,la 1910, un azil de
alienatil. Ovid Densusianu trece intre iranice citeva numede
origine biblica : Fanu, Galea, Sim 2, iar N. Iorga atribuie origini
tracela vreo 40 de nume din aceea0 categorie3, pe eind G. Weigand
considersbulgareti nume ea : Secul, Bunea . a., sirbesti nume ca
Barbul, Frate,grecesc numele Cocona, iar N. Draganu primete
etimologia, data de altii,-pentru Vlasia, nume de vale i codru, din
Viasi, pl. slav< Vlah care, de fapt,derives din numele
calendaristic Vlasie = lat. Blasius. 5. Desi cercetarile de amanunt
sporeau, o sintezg, fie dupes mode-hal dat pe la jumatatea
secolulai precedent de Fr. Miklosich, pentruonomastica slava (de
fapt sirbo-croatg, bulgarg i cella)4, de T. Maretkpentru cea
sirbo-croata s i, mai de curind, de G. Weigand pentru ceabulgarg6,
sau o expunere de popularizare ca aceea a lui Ath. Buturas
pentruonomastica neogreacg 7, nu s-a incercat la noi. Impresionat
de marelenumar de nume necunoscute noua, care se intrebuintau
odinioara"0, cu drept cuvint, nemultumit de faptul ca nimeni nu
folosise ping atuncilistele onomastice" adgugate la volumele
editate de dinsul, sau de altii,N. Iorga incerca, in 1934, a schita
o clasificare a for in browra : Numelede botez la Romini, deosebind
citeva perioade" in evolutia onomasticiiromine pe care o clasifica
in mai multe categorii de nume" ; deli interne-iata pe criterii
deosebite, ea merits a fi luatg in seams, Ins cele maimulte nume
prezentate ca inexplicabile prin vreuna din limbile strgine,ceea ce
ar justifica pentru dinsul originea for tracica, sint simple
scurtarisau deformari din nume calendaristice. De altfel i cele
patru studii straine, 1 H. Tiktin, Rum.- deulsches W6rterbuch. 2
Curs de toponimie, pp. 174-175. a N. Iorga, Nume de botez la
Romtni, Bucuresti, 1934. 4 Die Bildung der slavischen Personennamen
(Denkschriften der Akad. Wiss., Phil. Classe,X. Band, Wien 1860). 5
T. Maretie, 0 narodnim imenima i prezimenima (Rad. jugosl. Akad.
Zagreb, vol. 81.82 (1886-7). 6 Die bulgarischen Rufnamen
(Jahresbericht des Sem. far rum. Sprache, XXVIXXIX),Leipzig, 1921.
7 Ath. Buturas, T& veoaXlvoca x6pLoc 6v61.urra, Athena, 1912.
www.dacoromanica.ro XI
12. de care am vorbit mai sus, prezintA o lacuna, de seama, in
ce priveste cate-goric numelor crestine (calendaristice), tratate
numai tangential 1. In anul urmator, abia, apar cele dou5, studii
amintite la inceput :al lui Para 2, folosind un material abundent,
adunat personal din sateleTarii Oltului" si din documentele vechi
ce o privesc, lucrare sistematicli model pentru acest fel de
monografii locale, si al lui I.-A. Candrea 3,pe un cadru mai larg,
privind Oltenia si Tara Hategului, dar cu o slabinformatie asupra
onomasticii actuale i referindu-se prea putin la docu-mente.
Tratarea elementului biblic, folosind numai dictionarul lui Timus
4,este piing, de erori 5. Prezentind rolul regulilor de scurtare
(afereza, apocopa,sincopA) in modificarea numelor derivate, Para
n-a observat c6, excep-tind un mic numar de nume laice, aceste
reguli se aplica, numai numelorbiblice. Acelasi lucru se poate
spune despre cercetarea lui I.-A. Candreacare confunda un nume
persan Arsache cu gr. Arsenie, iar derivatele dinElena ca : Ilina,
Ilinca, Lina, Linea, le explicg, din Ilie sau din Ilarie. 6.
Necesitatea de a cunoaste formele vechi ale numelor din docu-mente,
in scopul de a gasi etimologia unui nume si derivatia formelor,a
relevat-o V. Bogrea, vorbind Ins despre toponime. Fara cercetarea
docu-mentelor, zice el, etimologiile cele mai plauzibile in
aparentA pot fi falsede fapt si, din contra cele mai neverosimile
se pot dovedi juste" 6. Cudreptate el incheie : Ajutorul in
dezlegarea enigmelor toponimice trebuiecgutat in documentele
istorice, care oferg forma arhaicg sau una interme-diary ce
denuntg, originea" 7. Acest principiu este cu atit mai valabilin
studiul antroponimelor pentru ca ele circulA in vorbirea curent6
maifrecvent decit toponimele, se repet5, la infinit i dau nastere
unor formederivate, numeroase. Documentele mai fac dovada ca unele
sufixe createin limba rominA si parte dintre cele imprumutate de la
vecini sint multmai vechi de cum se crede, ca si unele forme de
alintare, i ca multe ipo-coristice c6pAtaserg rolul de patronime
Inca din secolul al XV-lea sau simai inainte. Prin metoda criticii
istorice se explic6 de asemenea sensul si derivatiamultor nume ce
ni se par stranii, exotice, inexplicabile. 7. Adunind materialul
onomastic din colectille de documente,din studii si din tot felul
de izvoare editate sau inedite i grupind for-mele in jurul
numelor-tulpings, laice sau calendaristice, prin apli-carea metodei
comparatiei si a spitei genealogice, an iesit in evidenr6 1 G.
Weigand derivd : Antul < Antim, Fetka < tc. feta, Mika<
Maria, Mann < Maria,Ghiga < Grigorie, Nanul < Antim,
Stratil < < Savva, Sentila < Poly- Savina Stratimir,xenia,
Stere < gr. as-Epz6g solid", in loc de, respectiv : Anton, rus.
Fedka (< Theodor), rom.Mica, Marin, Ghigantie, Anania,
Stratilates (Theodor), Sabina, Auxentius, Stelian. Maretiederiva
Sako < Sabbas, In loc de Isak, Vlah confundat cu Vlasie <
Blasius, si ignoreaza ori-ginea la Makul < Makabaeus, Matul <
Stamatie, Mitul < Dimitrie s. a. Cf. f r t.
Revizuirtantroponimice, de N.A.C. In Limba romina", an. 1962, nr.
5. 2 Nume de persoand gi de animale in Tara Oltului, 1936. 8 I.-A.
Candrea, Onomastica romtnd, cu privire speciald la onomastica
Olteniei. Curs lito-grafiat. 1935-1936, 196 pp. 4 Gh. Timus,
Diclionarul hagiograf ic, 1898, emnpilatie Vara valoare. Cf. insd
tabloidsumar : Calendar cu loft sfinfii... din Biserica
Rdsdritului" de Gr. Popescu, in Biserica Orto-doxa Romind", an. 74,
nr. 1-2, 1956, pp. 151-196. 5 Asinetei, nume ebraic, i se dd
etimologie greacd iar numele calendaristice, de originsgreacd,
ebraica, latind etc., se dau ca bulgare, sirbe, din cauza formei
for greco-slave. 6 In sprijinul acestei asertiuni Dicfionarul aduce
numeroase exemple cum este acesta :Isac zis 5i Sacul din testi",
1625 (17 A V 27). 9 Dacoromania I, p. 211.
www.dacoromanica.roXII
13. o serie de principii sau reguli de scurtare Si modificare
datorita caroras-a format raultimea derivatelor din acele nume de
persoana mai frecventfolosite de romin, principii care disting un
sister onomastic specific poporu-lui romin. IL EVOLUTIA ONOMASTICII
ROMINE 1. Onomastica popoarelor europene moderne nu mai
infatiseazaacea unitate care se observa la popoarele vechi : evrei,
greci i roman.Datorita calendarului ortodox, comun ariei de,
culture bizantino-slavesau ortodoxa pentru rasaritul Europei i a
calendarului catolic pentruapusul i centrul Europei, datorita insa
i unor puternice influente etnicecare s-au exercitat in bloc asupra
mai multor popoare, precum a fost ceagermana in Apusul neolatin i
cea slava in Rasarit, antroponimia fiecaruipopor modern are un
aspect eteroclit. In consecinta, aspectul antroponi-miei istorice
romine se prezinta, cu acest caracter, in aceeai masura ca
iantroponimia popoarelor romanice din Apus, chiar dace poporul
romin,prin situatia lui geografica, a fost cu mult mai expus
influentelor externsdecit celelalte. Dace in locul calendarului
catolic punem pe eel ortodoxi in locul influentei germanice pe cea
slava situatia este echivalenta,sub raportul onomastic, intre cele
doua romanitati, dar nu cu elementecomune. Calendarul ortodox de o
parte, eel catolic de alts, apoi influentaetnica germana in apus i
cea slava in rasarit creeaza, sub raportul antro-ponimic, doug,
regiuni in Europa ; fiecare din acestea ofera un fond
comunonomastic popoarelor din aria respective. 2. In aria culturala
sud-est europeana, fondul comun onomasticeste alcatuit din
calendarul ortodox, adica din elemental hagiografic informa
greco-slave, i dintr-un numar de nume slave de persoana, comunein
primul rind popoarelor bulgar, sirbo-croat i ucrainean, nume dintre
careunele an patruns i la greci, la albanezi i unguri. Cultura
bizantina alcarei produs este calendarul ortodox, folosirea limbli
slave in adrninistratiei biserica, exceptind pe greci, cum i
influenta primita de la popoareleturcice care an dominat succesiv
in aceste regiuni, toate acestea aucontribuit la formarea acelui
fond comun in antroponimia popoarelordin sud-est, fond care difera
putin la suprafata, de la un popor la altul,astfel ca, este dificil
a distinge aportul fiecaruia in creatiunea unor formederivate ce an
la baza fondul comun. La acel fond comun, poporul romin a adaugat
motenirea vechepastrata din prima faze dar i o bogata creatiune
populara in necontenitacautare de forme noi i de adaptare a
elementelor primite de la vecini. 3. Impregnarea antroponimiei
romine cu elemente vechi slave, saucu elemente mai noi : bulgare,
sirbe i ucrainene, apoi cu elemente tura-nice, ungure0i i
neogreceti, nu este insa mai accentuate in raport cuimpregnarea
care se observa in onomastica popoarelor romanice din Apus
cuelemente germanice ; caci atit la noi, eft i la apuseni, moda a
jucat in toateepocile un rol important in acceptarea de catre
clasele dominante a numelorstrain. Influenta modei, semnalata de N.
Iorga pentru unele epoci 1, esteun fenomen obinuit in onomastica,
earuia Albert Dauzat i-a dat cea mai 1 Revista istorica, XIII, p.
195, r. 30-40. www.dacoromanica.ro XII1
14. clara formulare, referindu-se la raportul dintre Galia
roman i Franta,primelor doua dinastii. Moda facu pe gall sa
paraseasca vechile nume isa accepte pe cele romane zice el. Cind
vin barbarii, galo-romaniila rindul for iau nume folosite de
aristocratia franca ; mai tirziu burghezulboteaza copiii cu nume
folosite in familiile nobile, taranul imita pe bur-ghez" 1, fenomen
intilnit i la noi in trecut, dar mai evident in peri-oada
capitalists. 4. Tot pentru Frauta, Giry constata germanizarea
onomasticiigalo-romane in curs de patru secole (V VIII) ping, la
completa disparitie-a numelor de origine galica si greco-romana,
exceptind pe cele hagiogra-fice 2 j fenomenul s-a petrecut far/ ca
patura dominants franco-burgundysa fi alterat limba romanica din
care s-a nascut limba franceza. Un feno-men similar se observe i in
onomastica italiana de pe urma regimuluilongobard in nordul
peninsulei sau franco-normand in sudul ei, precum siin onomastica
spaniola din ea-Liza stapinirii vizigotilor 3. 5. Nu este de mirare
deci ca fenomenul disparitiei onomasticii daco-romane s-a petrecut
intr-o egala masura i la noi, ca o consecinta a convie-tuirii
poporului romin cu slavii in faza obtiilor satqti, apoi a
colaborarliin voievodatele slavo-romine din secolele IXXI. Dar, sa
nu uitam ca.anele nume, sau laice sau calendaristice, au o valoare
enorma de circulatie,.marcata i de multimea derivatelor (numele
Ioan prezinta peste 650forme), pe trod circulatia altora este mai
mica sau numai regional/ (numeleBogdan e folosit numai in Ardeal i
Moldova). Prin urmare : nu cantitatea.sau numarul de nume, ci
valoarea for circulatorie are important/ inonomastica ; rezulta din
aceste premise ca teoria circulatiei cuvintelor,din vocabular,
treats de B. P. Hadeu i reinnoita de D. Macrea cu date.noi 4, se
poate aplica i In antroponimia romina 5. 6. Conform principiului
admis, derivatele unui nurent de provenienta, fie ca slut romine,
albaneze, slave etc., sint grupatein dictionar la numele-tulpina,
deli uneori nu se mai poate distinge, in modcert, data unele forme
de nume sint creatiuni romineti, folosind teme onsufixe straine,
sau dad, s-au imprumutat tale-quale de la vecini. Multe-dintre
acestea s-au format pe aria sud-est europeana, care a
prezentat,incepind din secolul al VII -lea ping, in al XIII-lea,
cele mai complicatei variabile granite etnice, cu infinite enclave,
cu nebanuite stramutarietnice de la un capat la altul, rezultind
din aceste conditii o intrepatrun-dere reciproca a influentelor i o
panic colaborare a popoarelor de pe.aria cultural/ bizantino-slave,
fenomene uor de inteles, dar greu de ur-marit, din lips/ de
informatie, in intensitatea i conturul lor. 6 La sporireafondului
onomastic comun, poporul romin i-a dat contributia sa, transmi- 1
Les noms de personne... Paris, III ed., 1928, p. 9. 2 Manuel de
Diplomatique latine, p. 356. 3 P. Aebischer (apud Pasca, op. cit.,
p. 34) constata disparitia aproape desavIrsita aelementului latin
In onomastica Cataloniei, prin secolele IXXII, Inlocuit cu nume de
originegermanica". 4 Fizionomia lexieala a limbii romane, in
Transilvania" an 73 (1942), nr. 4, pp. 268-288si In Studii si cerc.
lingvistice", 1956 (7). 5 In statistica facuta pentru Tara Oltului,
$t. Pasca nu tine seams de acest fapt si nicinu distinge numele
calendaristice de cele laice and stabileste nurnarul celor de
origine slava (op..cit., p. 37). Un fenomen similar cu Teoria
inovatiilor paralele si independente, ivite In dialecteleunei
limbi" formulate de Al. Rosetti (JLR, IV, p. 79) s-ar putea invoca
spre a explica prezentaunor derivate similare In aria sud-est
europeana. www.dacoromanica.roXIV
15. find vecinilor sirbi, bulgari i greci, forme de nume din
creatia sa proprie ;ele spar in documente pe un vast teritoriu ce
se intinde de la golful deCorint ping la Raguza si pins in
Slovacia.1 0 usoard influenta apuseand, ce,radiaza din aria de
cultura romano-catolica, prin franco-italieni si unguri,s-a mai
exercitat asupra onomasticii noastre. 7. In concluzie, In ceea ce
priveste raportul dintre numele calenda-ristice i cele laice,
contrar celor afirmate in mai vechi discutii asupra rarita-tii
numelor crestine in comparatie cu cele de origine strains i, de
asemenea,contrar afirmatiei lui G. Weigand privind pretinsa
,,influentd covirsitoare"din afard asupra antroponimiei romine 2,
aceasta apare, atit de la prima,vedere, cit i dupd o examinare
critics, cu un aspect propriu, un sistempropriu i cu o
precumpanitoare proportie de nume calendaristice. Numaiin cele doug
volume de documente ale lui Stefan eel Mare, editate de JoanBogdan,
proportia este de 64% nume calendaristice si 36% laice,
inclusivporeclele, la un total de 1950 nume, iar I.-A. Candrea a
ardtat ca, dinnumele culese pe teritoriul Olteniei, 70 % din
bdrbati poarta numele Joan,iar 75% dintre femei numele Maria ! 3.
Acest calcul este concludent pen-tru valoarea teoriei circulatiei
numelor de persoand. III. COLORITUL PROVINCIAL AL ONOMASTICII 1.
Coloritul provincial se observd la numele de persoand atitsub
raportul fonetic cit si in preferinta acordata unor nume sau
influenteistfaine ce s-a exercitat indeosebi asupra unor regiuni.
In Banat si Oltenia,se resimte vecingtatea cu sirbii, influenta
fiind accentuate i prdonarea bisericii ortodoxe ardelene , citva
Limp si a celei oltene, pe timpulstdpinirii austriece, catre
ierarhia sirbeascd din Carlovdt ; astfel se explicdfolosirea
sufixului -ovici, la unele nume de familie, care se mentine
pinyastki in aceste regiuni. Din alt punct de vedere, Banatul
impreund, cufostul judet 1VIehedinti vi cu. Tara Hategului formeazd
o regiune onomasticsce se caracterizeaza prin frecventa sufixului
transcris literar -oniu. 2. Transilvania cu Crisana, i Maramuresul
formeazd o regiuneIn care convietuirea cu ungurii, in pofida
deosebirii confesionale, a lasaturme sensibile. Se disting totusi
inauntrul ei trei subdivizi-uni : 1. marginea,sudicd (Sibiu,
Fagdras, Tara, Birsei) este mult apropiata de onomasticaMunteniei ;
2. Tara Motilor, are un caracter aparte, prin folosirea unuistrat
de nume exotice, recunoscut prin studiile lui Frincu si Candreasi
ale lui Ov. Densusianu ; 3. Maramuresul, uncle influenta ucraineand
seresimte in fonetism, ca $i in nordul Moldovei. Leggtura intre
aceste deadprovincii se face si prin stratul de nume imguresti adus
In Moldova princolonizkile succesive pornite din Maramures, conduse
de Dragos si deBogdan. in fondul for comma onomastic se observI
insg, si unele diferenteneintelese nume ca Dan si Radu, cu
derivatele lor, abundl in Maramures,dar lipsesc in Moldova ;
lipseste aci gi fonetismulmaramuresan g > d. dinDorde, Derman,
Andilina (Anghelina), Sidit (Sighet) etc., fonetismcare se
prelungeste ins6 gi prin Ardeal (Ngsgud). 1 T. Maretid reeunoaste
In colectia sa de nume sirbo-croate ea vreo 90 de nume yin dinlimba
romIna". 2 Vezi p. IX, nota 4. 3 op. cit., p. 96. XV
www.dacoromanica.ro
16. 3. Moldova se distinge limpede de Muntenia, incluzind
Vrancea1 radiind patrunderi fonetice in Dobrogea. Ca moldovenisme
citam ;Leciol (Liciul), Ioniti, Vasali, Vraghii (Vrabie), Zaneca
(Zinica), Frasina(Frusina), Lizor (Lazar) 1, Cavul (Cahul), Leavul
(Leahul) etc. 2. Yn afarade cazul numelor derivate din teme
paronime, trecerea vocalei a dintema in a sau i nu ne da dreptul sa
cautam o etimologie deosebita pentruvariantele numelor B andea-B
ande a, B ant as -B ant e-B int ea, B ara-B gra-Bira, Barda-Barde,
Bazu-Bazu, Bazga-Bazga-Bizgu, Candre-Candre- Cin-drea, Danu-Danul,
Dragul-Dragul, Fratea-Fratea, Gagu-Gagul, Galda-Gilda, Pacul-Pacul,
Racul-Racul, Rade-Radea, Taba-Taba, Taraba-Tambul-Timba,
Tarbu-Tirbu, Tatul-Tatul, Vlaga-Vlage-Ylige etc. ; invariantele
verbului : parpali, perpeli, pirpali este insa alt caz. 4. In
general vorbind, creatiunea derivatelor este mai bogata inMoldova,
dar cea din Maramures este surprinzatoare prin fonetismullocal ;
apar si nume neasteptate din Vechiul Testament ca Efraft,
Iudita,dubletul Iacob-Israel etc. 5. Gratie unui bogat pomelnic din
18593, onomastica dobrogeanaprezinta un aspect deosebit, insa mai
apropiat de cea moldoveneasca. 6. Onomastica aromina, cea mai
particularista dintre toate, a fostpusa lac contribatie numai in.
ce priveste elementele comune eu daco-romina si cele aduse in
tarile romine prin curente de imigratie destul devechi sau prin
elementele mai noi aduse de companiile grecesti" de comert,in
Oltenia si Ardeal : nume ca Goga, Goma, Caliani, Laguna, apoi
celeprecedate de cara-, papa- i hagi. Ea cere un studiu aparte. 7.
Onomastica urbana prezinta un caracter eteroclit,
datoritelementelor alogene : unguri, sasi la orasele de munte si in
special balcaniciin celelalte orase, deci strain fondului rominesc.
Ca exemplu tipic de pene-tratie etnica de origine balcanica citam
pomelnicul bisericii Adormireadin tirgul Dragasani, redactat de
Dionisie Eclesiarhul intre anii 1794-1800i editat de Th. Balasel 4
; el con-tine numeroase elemente sud-slave, alba-neze si grecesti,
neincetatenite la noi, deoarece urmasii desnationalizatile-au
parasit ; elemental rominesc este insa precumpanitor. In
genere,toate pomelnicele bisericilor de oral din Tara Romineasca si
Moldovacontin asemenea elemente, dar in proportii mai reduse. 8.
Total deosebita apare si onomastica tiganilor robi, din cares-a
ales numai ceea ce pare ca apartine limbii romine ; Inca din
secolulal XV-lea multi tigani poarta nume autentic rominesti,
uneori ele capatala dinsii o forma distincta. Ca si robii din epoca
sclavagista, ei imprumutadeseori numele stapinului. In concluzie,
se poate afirma ca deosebirile regionale privind varian-tele
(fondul fund aproape acelasi) nu altereaza unitromine. Raraine de
cercetat circulatia interdialectala a unor nume i aunor forme care
ar dezvalui interesante curente de emigratie in diferitesecole, de
la o regiune la alta, asa cum indica unele nume aromine caPapana,
Tramindan etc. 1 N. Iorga, Studii ;i documente VII, p. 97, deli in
unele cazuri 1 transcris a are va-loarea de I. 2 Doc. Ist. Rom. 17
A IV 210, 216. 3 Publicat in Revista istoricd X, pp. 204-220. 4 Yn
Arhivele Olteniei XIV, pp. 272-294. www.dacoromanica.roXVI
17. IV. ASPECTUL NUMELOR CALENDARISTICE 1. Mineatul bizantin,
colectia celor 12 minee lunare" cu slujbapentru fiecare dintre cele
365 de zile ale anului, cuprinde la sinaxarul zileipeste 1200 mime
de sfinti, unele de origine ebraica, altele din greaca vechesi din
lating, iar citeva numai din persana, egipteand, siriand,
neogreacaon slava ; toate Ins au primit forma impusa de fonetismul
medio -grec,in care : b ebraic, grec vechi sau latin este redat cu
v, ca in AbraamAvraam, Bakchos Vakchos, Barbara Varvara ; ce i ci
latin esteredat cu ke, ki : CelsiusKelsios, gegi latin cu y :
Germanus lEN.LavOcau i eu latin sau vechi grecesc cu av ev :
Augustus Atiyoucrrog siinvers Eutropius EU-rpOrctoc, grupul bi
latin cu p/ : Publius 1-1670Loc,v latin, adeseori, prin u :
Valerius-0606pcoc. Traducerile slave ale cartilorde ritual accepts
toate aceste fonetisme bizantine, cu toate ca vecheaslava dispunea
de sunetele b, ce, au, eu etc. 2. Cartile slavone nu prezinta alts
modificare specifics limbiislave decit redarea lui & bizantin
in slava rus5, cu ft sau f ca in FteodorFedor < Ozoa6poc i,
bineinteles, a terminatiei greco-latine us, -osi a lui -ius, -ios
ij. De observat cal in sinaxare gi ceasloave, y cirilic arevaloare
de v sau u, de obicei in diftong, si de i inauntrul cuvintului,
cafn Akylina Kris gf Akilina (rus Akulina), Anykit, Akyndin, Kyril
etc. 3. Traducerile in limbo, romina, avind ca model cind textul
medio-grec, cind eel slay, prezinta fonetismul grec b > v, ce
> ke, ge > gh, darpe 3 1-au transcris cu th sau t (rareori cu
ft, ca Dosoftei < Dositheos),pe e?) grec cu ey, ev, ef, pe ad)
cu ay, av, pe nt latin uneori prin fonetismulneogrec nd (ca in
Andonie < Antonios, Constandin < Constantinos),iar terminatia
gr. cod, slay ij, a redat-o en ie (ca in Aar too AleksijAlecsie) ;
tot asa s-au format : Gheorghie, Antonie, Vasilie etcgrec yy (lat.
ng) in Aoiyivo; (< Longinus), din ignoranta a fost redatuneori
cu g, de unde rezulta Loghin i, prin hiperurbanism, ghi > vi,
formaLovin(escu). Exceptin.d numele terminate in -ios, toate numele
Mra ter-minatia greco-latind -os, -us, pastreaza forma original*
nealterata, dinsinaxarul bizantin : Adam, Avraam, Luca, David,
Simon etc. iar numelede origine jatind : Candid, Cassian,
Co(n)stantin, Flor, Iustin, Maxim,Silvan, Tit, Victor etc. se
reproduc ca in textul grec, dar fara terminatie.In aceste conditii,
numele crestine din sinaxarele slavone, pe care onomasticaroming
le-a folosit eel putin din see. al XII-lea sau din sec. al
XIV-lea,de and s-a organizat ierarhia bisericeasca romind, impreuna
cu derivatelelor, create in urma, alcatuiese un fond de
provenient0.,carturareascet , cults,fond care nu se confunda cu
derivatele religioase primite direct, pe calepopulara, ca imprumut
de la popoarele vecine, cum shit : Ivan, Iani,Hanes (Ioan) 1.
Numele de sfinti deci, acceptate direct din cartile de ritual :
dinMineat, din Orologhion (Ceaslov) sau din Calendar, in forma
originara,reprezint5, un produs al culturii bizantine, traditia
bisericii ortodoxe caun tot unitar gi, In consecinta, nu este just
a le confunda cu numele,tot religioase, care s-au primit pe cale
populara de la vecinii bulgari, sirbi, 1 $t. Pasca, op. cit., p.
37, passim, trece toate numele acestea terminate in -ie, la
cate-goria celor primite din slavona", pe altele le considers
primite direct din greceste", on dinlatina", Vara a distinge
traditia cults, adica transmiterea for prin intermediul cartii. Tot
asaCandrea, op. cit., p. 79 , passim. www.dacoromanica.ro a. 12372
XVII
18. greci, unguri, ucraineni. Intrucit ele au circulat in curs
de secole sub,influenta directs a Cartii de ritual, din care, dupa
1800 s-au trecut incalendare, le numim 1i calendaristice. Aceste
forme culte au Inlocuit detimpuriu numele crestine de origine
latina populara, formate ca mostenirelatina in sinul limbli romine,
si din care an ramas putinele vestigii amin-tite mai sus Nicolae
inlocuind pe Nicoara, Gheorghie pe Georz etc.. 4. Desi calendarul
este, en putine deosebiri, acelasi la toate popoa-rele ortodoxe,
formele derivate ale unui nume-tulpina capata aspectediferite in
graiul fieckrui popor. In sectiunea formelor derivate din
numelecalendaristice distingem doua categorii : cele create de
poporul romin,adick formate pe aria limbli romine ca : On(u), Onea,
Ionics, Onica,Nica Ionac, Nacu, Oniga, Niga, nip, Nip, Oana,
Oancea, Oanes etc..toate din Joan c cele, tot de creatie populark,
dar imprumvecini, ca sl. rus. blg. Ivan, srb. Iovan, ung. Ianos,
sas Han(es), ngr.Tani c Ene, toate din greco-lat. Ioannes.
A.ceasta, subcategorie din urma,(elemente straine de creatie
populark) a intrat in circulatie la poporulromin cu putine
modificari, cerute de particularitatile foneticii romine.Important
de retinut insa este ca o limits sigura, intre cele doua
subca-tegorii nu se poate trage sau este prea greu de stabilit 1.
5. Sistema de clasificare in antroponimia romina se prezinta
deciastfel : I. Nume crestine : A. Populare, vestigii din latina
vulgara, din faza I.B. Calendaristice : a) nume-tulpina, in forma
oficiala ; b) derivate populare,create in limba romina ; c)
derivate populare imprumutate de la vecini.. II. Nume laice : A.
Fondul vechi de mime, formate in faza I,din cuvinte de origine
traca sau latink. B. Creatia noug, romineasck dinfaza a II-a si a
III-a. C. Nume laice imprumutate de la vecini : a) de lavechii
slavi (in sec. VII X) ; b) de la popoarele vecine din sec. XI XIX..
6. Numele calendaristice, servind din secolul al XII-lea incoaceca
Indreptar sau izvor la alegerea unui nume de botez, toate
formelecare an circulat in textele bisericesti an devenit prototip
al numelor tulping,folosite de poporul romin. Inca fn cele mai
vechi traduceri rominestiapar unele modificari la numele
calendaristice sub influenta graiului popularsi a grafiei ; ele
constau din modificari de sunete si de articujatie : ca
inAlixandru, Aritina, Aura < Avra, Costantin, Lauru, Loghin <
Longhin,Calea < Calista, Dinu < Dima, Ditul < Diu si Dias,
acomodat cu DiiVidinul, Furtunian < Fortunian, Miercurie <
Mercurie, Silevestru < Sil-vestru, acomodat cu Sile < Vasile,
Septemin
19. -ie is functia de sufix cind se apnea la alte nume,
calendaristice saulaice, care la origine se terminau in consoana:
Arghirie din Archir < Ahikar,prin acomodare cu Arghirie. Tot
prin acomodare, calendaristicele in-entie i etie : Arventie,
Meletie, Dometie, schimba partea finalsin -inte: Arvinte, Terinte,
Melinte, Dominte, proces de incadrare morfolo-gica (la declinarea
III) 1 iar biblicele : Daniel, Gavriel, 1VIihael, Rafail,se
modifies in Danila, Gavrila etc. 2. V. I ZVOARELE 1. Colectarea
materialului onomastic din documentele editate intim-ping mari
dificultati datorite mai multor cauze : a) in primul rind lipsesteo
bibliografie generala a documentelor editate, multe Rind risipite
Indiferite publicatii periodice (reviste, buletine, anuare, ziare)
sau in extrase,in afara de colectiile, marl sau mici, speciale ; b)
in al doilea rind, multedin colectii n-au un index de nume sau,
daca au, forma for este defectuoasa,prezentind lacune grave,
trimiteri gresite i lipsa de ref erinte necesareetc. ; index model
gasim, in ce priveste vechile editii ante 1945, numai lavolumele
editate de Ioan Bogdan si de Mihail Costachescu ; c)
nestabilitateaformelor numelui la aceeasi persoana, constatata, pe
de o parte in insusiizvorul hagiografic care a servit de model, pe
de alts in documente.Cu atit mai grew se poate folosi materialul
inedit din arhive i depozite ;ca manuscrise am folosit mai mult
colectiile adunate personal si pomel-nicele din biblioteca
Academiei R.P.R. Istoricul literar va putea precizamotivele
variantelor la unele nume calendaristice care apar in
acelasisinaxar : Atinoghen Antinoghen Autoghen, Asincrit
Asigrit,Adrian Andrian, Antonie Andonie, Alifie Alfeu, Alipie
Alimpie,Antip Andyp, AvxentieEvxentie, CodratCondrat, Kintilian
Kindi-lian, Eyfimiia Ethimia Efimia, Poplie P uplie Puple <
Publius etc. ;d) nestabilitatea se observa mult mai des in
documente, cu deosebire intextele de limbs strains : latina,
polona, germana, ungara : Sorban (Serban)Bokor (Bucur), Berszan
(Birsan), Belan ( Belan), Bretoi (Bratoi), Bredicean(Braducean)
etc., din care unele au ramas in circulatie (Tiberiu. Bredi-ceanu).
Un caz interesant este al enigmaticului Dugoiu dintr-un docu-ment
latin, solul lui Petru Musat in Polonia ; un mare boier Dragoiu
seafla pe timpul lui Alexandru cel Bun 3. 2. Uneori variatia
formelor numelui la aceeasi persoana se dato-reste
particularismului ortografic al sla-vei documentelor in care
lipsestesemnul (g) inlocuit prin z : Jurja pentru Giurgea 4, si in
care ra si to an iudoug valori fonetice : Deirdul Si Dradul pentru
Dridul, on Bernat, Bernati ung. Bernat pentru Bernard, sau Carste,
Crdste, Cirste pentru Cristea.Sint cazuri cind este dificil a se
restaura forma autentica intre Baldest 1 Fenomenul a fost lainurit
expus in 1 : Adaptarea fonetica, din studiul prof. Gh. Iva-nescu si
L. Leonte, Fonetica si morfologia neologismelor romfne de origine
latina qi romanicd,Studq i cercethri stiintifice, Filologie. Anul
VII, fast. 2, 1956. 2 V. i cap. XI, suf. -ild, adaptare morfologica
moderns semnalatd de Gh. Ivanescu. a I. Bogdan, Documentele lui
,tefan cel Mare I, p. 68, Indexul toponimic al coleclieide
Docurnente, editat de Academia R.P.R. pentru volumele din sec.
XIIIXVI, B. 1956,prezinta destule cazuri de nestabilitate; dar
indexul antroponimic nu s-a editat pins azi. 4 Joan Bogdan, op.
cit., noteaza necontenit la index aceasta identitate.
www.dacoromanica.ro XIX
20. i. Bladesti, Brazul si Barzul (BCI III 81), Brazesti i
Birzesti ; unii dieciInlocuiesc pe o cu u : Ruman, Cuman, i invers,
ca in : Negol, on scriuruseste cu e pentru lo : Cebrau in be de
Ciobrau 1. 3. Adeseori varietatea formelor pentru aceeasi persoana
ajunge a fideconcertanta si este greu a stabili data ea se
datoreaza nestiintei, sari. altorcauze. Astfel : Slabciul =
Slavciul i Maniul = Manul ; inlocuirea lui-u sau -u/ final cu o se
considers eleganta de stil Patrasco, Dumitrascoetc., probabil i
Calo fiul lui Nan Gaut" 2. Notam inca unele exempleinteresante :
fit. Tabard vornic de poarta se scrie i Tabara sau, ca inTabora (Sd
XX 246-250), Cleopa devine Clapa, Clap i Clipe (Sd XXI),Marena =
Marina, Marica = Mariuta (Sd XXI 300, an 1540), Fugusila= Fugusel
(Giur. 117, 120), Farcenii = Freteenii = Frincenii in 1502(C. *tef)
; un Dreighici schimba sufixul la fiecare pas in : Dragos,
DrligUsan,Dragomir i Dragu (*t. Greceanu p. 345, n. 1); lane devine
Ian, Con-drea < Cudre, iar Hrizu < Hris i Hirsu (Cat) ; Nan
Pascal se mai scrie :Pashalie ti chiar Peical ; Mirceadevine Milco
(Div. 73, 79), iar Albu devineNegrild (ib). Bulcoiu < Bule +
suf. -oiu e scris in cinci forme, ca si topo-nimul Bumbueni <
Bumb etc. Mai inexplicabile sint cazurile de alunecarela alta tema,
in variantele numelui aceleiasi persoane, ca in : Iarcu =larcia =
Ercea ce se pot explica din sl. jara primavara" + suf. -cu,-cea,
sau din srb. jarka cant" ; cf. insa i turc Iarkin. Boierul Vilcsan
Florescu sau al Florei este identificat cu VilcsanFlorev, cu V.
Viorin (Div. pp. 41, 89, 101, 120) si cu Vilcsan Vlorin (T.Rom.
128). Palatalizarea lui fi in hi provoaca confuzii si mai grave
:Fiera, nume derivat din fier, se scrie Hiera, Hera, Herea, iar
satul Fie-1.604 r. Oltenita : Hierasti, Heresti, Haresti, ducind la
confuzie cu Hir-testii din Muscel scris Hartesti si Herkti. Cel mai
interesant este cazullui loan, vornic de Suceava, care vrea sa
impace toate gusturile variindu-siprenumele in : Ona, Oana, Yana,
Ivan, Ioanis, Ianus ; chiar Miron-VodaBarnovschi da cinci forme
numelui sau in pecetie i in semnaturi (A GenII 277). Uneori s
initial se elimina, ca In Scolofendie, Scutelnicu s.a.,sense i flea
s, on se adauga ca In Scarpenisanu. Mai gray este insa cindpe
Stanciul Moenescul un editor it descifreaza in Stoica Ciulmoenescu"
3,pentru ca altul ca saute o etimologie acestei lecturi gresite 4,
in roc dea o corecta. 4. Procedeul slavizarii creeazg, Inca o
dificultate in cautarea formeiautentice a numelui. Limba slava
bisericeasca, folosita si in cancelarii,fiind considerata ca limba
literara, asa cum era latina In tank catolice,nu este de mirat
faptul ca de multe on diacul traduce in slava un numede be sau de
persoana. Privitor la toponime este de ajuns ca sa amintim ci-teva
cazuri. cunoscute : Dilgopole (= Cimpulung), Slam-Rimnie (=R.
Sarat),Vel-Ocna (= Ocnele Man), Star-Chiojd, azi Chiojdul-Mare,
numit inActele Drajnei, Chiojdul eel Batrin5, apoi Gorj si Dolj,
doua foste judeteoltene, care in actele din secolul al XVII-lea
apar in forma de Jiiul desus i Jiiul de jos , sau nume mai putin
cunoscute : Dolbisca (= Bisca de 1 L. Boga, Documente, XI, p. 37. 2
Doc. Ac. Rom., sec. XVII, B III 477. 3 Revista Arhivelor, II, p.
73. 4 St. Para, op. cit., sub voce Ciulmoenescul. 5 Ade Drajna,
mss. nr. 91. www.dacoromanica.roXX
21. jos) 1, Cearealsov (= Cerasu) etc. Istoricii si filologii
sint de acord a recu-noaste cg, traducerile in slavoneste ale
toponimelor latinesti din limbanoastra- sint foarte frecvente in
documentele slave de pe vremuri" 2 deoa-rece cancelaria slavong a
slavizat nomenclature mai mult decit se crede3.Era firesc sg,
descoperim in actele vechi, prin urmare, slavizari si la numelede
persoang. Bejan Rosul devine : Bejan Rufus intr-un act latin si
BejanCerven intr-unul slavon ; diacul Stan Rosu semneaza in 1533
Stan Cerven(Cat.) ; Fetita, nume de femeie, este tradus in Doeica
Elea", si aiureain Deava fatg," 4. Alte cazuri sint semnalate de
Ioan Bogdan, ca DanciuCernii Negrea", Jurj Dolha Giurgea Lungul"
etc. 5, iar alipirea sufi-xelor slave -vici, si - ovici, in loc de
- escul, era o mode pentru dieci saupentru boierii cArturari in
formarea numelui de familie : Gr. FierescusemneazA : Fierovici sau
Fieravici, Hdriste Nasturel : Ngsturelovici,iar Dinicu. Golescu :
C-tin Radovici din Golesti, Margire Malai : Malaevici. 5. In urma
acestor constatari se impune incheierea d elementulslay in
onomastica roming este rezultatul unei stratifidri de lung5,
durath,.La vechiul strat Slav pe care-1 avem in comun cu bulgarii
si sirbo-croatiis-a adaus altul, in epoca folosirii limbii slave in
cancelarii si biserid,ping, in secolul al XVII-lea : unul de forma
sud-slavg, in Muntenia, altuldatorit influentei ucrainene, doveditg
prin deasa aplicare a supranu-melor si prenumelor rutene la familii
curat rominesti", nume care s-aurominizat apoi cu timpul ca
Ciortoriiski, care devine in 1490 Ciortorescul,aceasta in special
pentru Moldova si Maramures. Ultimul strat, al treilea,este
rezultatul imigratiei de elemente ostasesti sirbo-bulgare, lefegii
dinsec. XVII incoace, in Tara Romineasd si influentei exercitate,
dupe1700, de ierarhia sirbeascg, din Carlovh,t asupra Banatului si
Ardealului,sau de administratia austriad, in Bucovina. 6. Pentru a
cunoaste prototipul numelor de origine calendaristiace au servit ca
izvor preotilor la alegerea unui nume de botez, este necesarsa
recurgem la drtile slave care au circulat la not pe timpuri si la
celemai vechi traduceri ale lor, precum sint sinaxarele Miniatului
tipgrit laBuzau in 1698 de Mitrofan, in care numele aceluiasi sfint
apare in doug-trei forme diferite (dovada ca autorul folosea citeva
versiuni diferitede traduceri mai vechi), variante ce apar si in
unele editii vechi ale Ceas-lovului (Orologhion) 8. Am utilizat
astfel, pentru intlia oars, onomastica,hagiograficg ortodoxh, in
forma ei autentid, aceea care a servit de modelsi a avut un rol
precumpanitor in formatia numelor de botez la romini. 1 N. Iorga,
Studii ;i documente XVI, p. 73. Bezdead fail mos", deci fare drept
la corn-posesorat intra probabil In aceeasi categoric. 2 Iorgu
Iordan, Nume de locuri, p. VI, n. 1. 8 N. Iorga, Reuista Istoricd
X, p. 74. Traducatorul de acte slave Pavel Debrit scrie Gabrovein
suretul din 1816 In loc de Carpinis, ca In actele din 1818. (C.
Bobulescu, In Rev. ArhivelorI, p. 271). 4 Doc. Ac. Rom., 16 A I
492. 5 Doc. tut Stefan eel Mare, vol. II, la index. 6 G. Weigand,
Flussnamen, p. 52 ; el mai citeaza prenume ca : Andrejko, Fedko,
Fedor,Iurij, Ivan si derivatele lor. 7 Moda numelor cu finals
slava" la romfnii din Bucovina intre 1775-1830 : V. Radevici,Ch.
Daschevic:, I. Onciul Alexandrovici (B -rdz, 11, 16, 19). 8
.,Orologhion" ed. 1703, text slay cu explicatii In limba romfna si
Ceaslou (romfnesc) ed.1715 de Antim ;, la p. 204 gasim termenul
minologhion adica synaxar (=calendar). Dictio-narul lui G. Timus a
modernizat lard criteriu multe nume de sfinti. www.dacoromanica.ro
XI/
22. Materialul continut in documente, incepind cu secolul al
XI-lea pins lajumgtatea secolului al XIX-lea, face dovada ca numele
vechi de persoanaerau la not infinit mai numeroase si mai variate
decit acelea aflate astaziin circulatie. Nume actuale, culese din
graiul viu sau din publicisticg, nu s-aufolosit decit in masura in
care ele au servit de veriga Inlantuirii formelorce se derivg
succesiv dintr-un nume tulping. 7. Destinat In genere antroponimiei
istorice, dictionarul imbratiseazaintreg domeniul onomastic vechi,
utilizind din actualitate numai putinenume in legatura cu evolutia
formelor vechi. Dar si limitele acestea,se restring mai mult,
lasind la o parte : a) numele al cgror sens, destulde clar, n-are
nevoie de explicatie ; b) cele formate din numirea ran-gului,
functiei sau ocupatiei, din acelasi motiv ; c) cele formate din
topo-nime cu adaosul sufixului -anu, -eanu, -aru, al caror numar
este infinit ;d) o serie de nume enigmatice, intilnite o singura
data in texte i multedintre cele de origine straina, acoperind
originea straina a insului, cu deo-sebire din mediul urban ; e)
nume de tigani-robi, de aspect exotic. Cimpulse largeste in alts
directie, imbratisind numeroase toponime, care laorigine au fost
nume de persoana, sau formate, prin adaos de sufixe,din acestea 1.
8. Conditii favorabile pentru un studiu de ansamblu s-au treat1
prin editarea corpului de documente interne de Care Academia
R.P.R.,privind secolele XIXVII ping la anul 1625 al cgrui index n-a
aparutInca. 0 culegere sistematica a imensului material documentar
era cerutain interesul cercetarilor, atit istorice cit i
lingvistice, iar necesitatea unuidictionar general al limbii romine
ce se pregateste astazi a fost semnalata,de Ovid Densusianu Inca
din anul 1929 2. Culegerea pe teren a numelorde locuri si de
persoand famine un desiderat Inca si de prima ordine. VI. REGIMUL
$1 FUNCTIUNEA NUMELUI A. NUM_ELE UNIC 1. In stadiul comunei
primitive popoarele foloseau numele unitla care, incidental, se
adauga acela al clanului, al tribului sau al tatalui.La greci,
patronimul format cu sufixul -ide, pus la numele tatalui,
estefrecvent in poemele homerice (Odiseu Laertide, Atrid Menelau,
TididDiomede), dar de regula circula numele unit : Solon, Licurg,
Pericleetc. ; spre a nu se crea confuzie intre persoane, el se
repeta foarte rar,pins intr-o epoca, tirzie (cea helenistica).
Romanii se foloseau de regimulnumelui triplu (praenomen, nomen
gentilicium si cognomen, ca in : CaiusJulius Caesar, sau quadruplu,
cu un agnomen in plus, ca in : PubliusCornelius Scipio Africanus,
adaugind uneori i patronimul : Marci filius. 1 Aceastd latura a
problemei a fost tratata in articolul meu : Raports entre toponymes
et,anthroponymes din Contributions onomastiques", 1958, Ed.
Academiei R.P.R., pp. 115-123. 2 Este greu de urmarit numele de
persoana spune el fiindca nu avem un dictionarcomplei in care 0,
gasim derivafia i infelesul unui nume in fiecare tars" (Curs de
toponimie si.onomastica, 1928 1929, p. 113).
www.dacoromanica.roXXII
23. 2. Popoarele din evul mediu intra in istorie tot cu numele
unic,care este un prenume : Clovis, Runk, sau o porecla : Atila ;
dupg un timpse adauga la prenume patronimul on un supranume sau
numele de aparte-_nenta locala (dupa satul sau moia de reedinta,
pentru nobili) ca de ex. :Carol Martel, Pipin de Landen, la franci.
Data in cronicile noastre domnii celor doua principate se
caracterizeaza prin epitete sau porecle : Mirceaeel Batrin, Mircea
Ciobanul, Petru Schiopul, in mod oficial, in documente,incepind cu
Alexandru-Aldea, ei adauga la prenume numai patronimulprecedat de
fiul lui", sau numele bunicului cum face Radu-*erban nepo-tul prey
bunului Basarab Vvd", fiindca tatal sau n-a fost domn. Rareoriei se
disting prin epitet in textul diplomatic : senior, junior,
respectivsfarii, mlad : cel batrin, cel tinge etc. 1. Prepozitia
slava of de, de la apare in actele noastre vechi atit pentruboieri
cit i pentru mopeni sau razed, Mira a designs un titlu nobiliar
cain tarile catolice. La popoarele ortodoxe, cu exceptia Imperiului
Bizantin,numele unic dainniete citeva secole dupa intemeierea
statului, dar laTUO patronimicul apare de la inceput, format cu
sufixele : -ov, -ovici, -icicare ii pastreaza functia patronimica
ping, astazi ; totui unele patronimedin acestea au devenit nume de
familie (ca in cazul fam. Orlov.). Celetrei sufixe slave s-au
folosit i in cancelaria moldoveand, pentru patronime,in secolele
XIV i XV, in concurenta cu sufixele -ea, -escul, de obicei eleBind
adaugate la patronim de care scriitorul actului slavo-romin
2.Trecerea la regimul numelui dublu se face pe nesimtite, in curs
de secole,inca din secolul al XV-lea, folosindu-se cind numele
unic, cind eel dublu,adaugind la prenume un patronim sau o porecla
; uneori, linga prenume,apare numele de apartenenta locala :
Isvoranul sau functia : Badea Vame--fov ; in aete boierii fara
titluri sint aratati numai pe numele de botezinsotit de epitetul
jupan" 3. 3. Pins in secolul al XIX-lea satenii apar in documente
cu numeleunic, care este un prenume, mai rar o porecla, ea
Ratundul, Talmaciu ;numai cind era necesar sa se indice rota -parte
a insului intr-o devalmaie,se adauga patronimul, on numele
bunicului, al mamei, al sotiei sau alfratelui chiar, dupa cum dicta
interesul juridic. Sufixele onomastice-a, -ea, -otd, -ici se pare
ea an avut la inceput functie patronimicd ; inepoca documentelor
scrise ele apar insa i la unele patronime folosite eaprenume pentru
barbati : Lupa, Badea, Badici, Calota, Dragon, Draghici,Manea,
atunci cind patronimul respectiv a fost aplicat ca nume de
botez,alaturi de : Lupu, Radu, Calu, Drag, IVIanu, prenume in forma
initials. B. NUMELE DUBLU 1. incepind din secolul al XVI-lea
regimul numelui dublu devinetot mai frecvent fn clasa stapinitoare
in masura in care se constituiaufamiliile cu domeniu ereditar,
despartit de hotarul obtei devalmme amonenilor sau razeilor. in
curs de doua secole exemplele sporesc de la 1 I. Bogdan, Relafiile
TCrti Romtnesti cu Brasovul... in sec. XV si XVI, Bucuresti,
1905,pp. 47-53, 139-177, 332-335, 337-339. 2 Vezi I. Bogdan,
Documeritele lui Stefan cel Mare, vol. II, la index. 3 C. Giurescu,
Studii de istorie socials, ed. 1943, p. 244. In actul mold. din 15
oct.1426, 14 boieri apar cu nume unic 51 alti doi omonimi cu n.
dublu. XXIII www.dacoromanica.ro
24. 20% la 40%. Accentul cade fns tot pe prenume, intrucit
patronimul onsupranumele apare numai atunci cind este necesar a se
face distinctieintre doi sau mai multi omonimi. Este cazul celor 12
boieri i curteni ailui *tefan eel Mare, care purtau toti prenumele
Duma: dintre ei singurvArul domnului, Duma Vlaiculovici fiul lui
Vlaicu", apare in acte numaicu prenumele, pe cind ceilalti se
disting regulat prin adaugarea fie a.patronimului format cu suf.
-ici, -escul : Benici al lui Benea", Braevicial lui Brae",
Isalescul, Maneseul, fie a unui supranume ea : Brudur, Ne-grul, a
numelui de mosie : rat6ranul, on de functie : clucerul si de
ru-denie var sau frate cu x, sau prin transformarea prenumelui in
dimi-nutiv ca la Dumsa postelnic. 2. Din cele aratate mai sus putem
conchide ca, in regimul numeluidublu, al doilea nume se putea forma
in vase moduri : a) din patronim_pus la genitival slay: Jurj
Husiva, Marina Husulova ( tef. I 373, II 55)on la genitival romin
Vladul Caplii, sau format cu sufixele de filiatie : -mut,-ov, -ici,
-ovici, sau Mira suf x, precedat de sin fiul lui" ; b) din
numelefunctiei : Badea Vamesov ; c) din numele bunicului ; d) din
supranume :Coman Gurg, Bejan Rosul 1 ; e) din numele mosiei format
cu sufixul-ianul, sau precedat de prepozitia de, de la, din : Stan
de Codru,Gligorescu de Grunagzoae, Stan de Clue 2; f) din numele
fratelui, almamei vaduve, al socrului sau al altei rude de seams.
Nume dublu se poate considera si eel domnesc, format la suireape
tron, prin adaosul unui prenume de traditie dinasticg., la
prenumelepurtat pina atunci ca : Basarab, Radu i Vlad in Muntenia
(Basarab-Neagoe, Radu-Paisie, Vlad-Vinti16,), Alexandra i Stefan in
Moldova_Cronicile dau ambele nume, dar in documente apare numai
numele cel noncu filiatia. Prenumele loan (I&) era un element
al titulaturii domnesti,ca Caesar la primii impgrati romani. C.
PRENITMELE 1. Temelia onomasticii o formeazg numele de botez sau
prenumele,care, in diverse cazuri, ajunge a lndeplini gi celelalte
functiuni, cu saufara anumite modificari. Prenumele se formeazA din
nume crestine sau.laice. Cele dintli apar in forma transmisa din
limba latina vulgara (Medru,Nicoarg), de regard, insg in forma
calendaristicA, (Dimitrie, Nicolae), saumodificate prin derivatie
din acestea Mitru, Nicu ; uneori se is ca prenumechiar numele
skbaloarei : Craciun, Simpetriu, Simnicoara, Simedriu,Simtion,
Sinziene, Fetion, Aghiana, Ispas, Obreja, Blaga, Florea,
Mosu,Pasta, Pobreajen, on numai termenul de stint ca in Sfetea,
Fetea, Sfintea,.Fintea etc., ba chiar unele calificative ale
sfintilor ca : Sirul (Efrem),Damaschin (Joan), Colibasul, Bogonos,
Bogoslov, Trihina, Tiron, Botez,$i nume de locuri socotite ca
sfinte : Ierusalim, Iordan, Tabor, Sidon,.Sinai, Samaria etc. 2.
Dintre numele laice unele sint de traditie straveche (Albu,Bucur),
on de vechi imprumut de la slavi (Dragu, Radu, Vlad), din Cartile 1
I. Bogdan, Relajiile Tarn Romtnesti cu Brasovul gi cu Tara
Ungureascd, index. 2 N. Iorga, Studii qi documente XXI, pp. 394-5;
Anuarul Institutului de istorie, Cluj,,III, p. 739.
www.dacoromanica.roXXI V
25. poporane (Alexandru, Roxana, Archir), din creatia mai veche
sau mainoun (Coca, Fatul, Fecioru, Soare), si chiar nume de
conjurare a piezei-rele(Balaur, Groza, Ursu, Urita, LepAdat,
Prodan, Razvan). 0 categoricinteresantg, de nume de botez o
formeaz5, etnonimele, luate pentru faimaneamului respectiv : Arman,
Arvat, Cazacu, Grecu, Leahul, Rusu, Sasu, chiaul, Sirbul, Taut,
Turcu, din care s-au format si feminine : Armanca,CAzaca, Greaca,
Munteanca, Rusca, Sasca, cheia, Sirbca etc. 3. Numele se poate
repeta intr-o lists de sateni f6r5, alt adaos :sau in aceeasi
familie ca in cazul lui Iancu Voda de Huniad al carui fratese
chiama loan 1. Sub influenta grupului numeros de nume terminatein
-ie sau in -e (Gheorghie, Gheorghe) si alte nume au luat forma
acestora :Petre < Petru i Ioane < Ion ; acesta apare des in
Ardeal in secoleleXVIII si XIX ; dar foarte numeroase, indeosebi in
Moldova, sint celescrise cu e final in Inc de -ea, ca Bade,
Bance(a), Marce(a). 4. Spre deosebire de catolici care dau mai
multe prenume uneipersoane, la romini, ca si la celelalte popoare
ortodoxe, prenumele esteunic ; citeva exceptii intilnim la domni :
Nicolae-Alexandru, Petru-Aron,Nicolae-PAtrascu, sau la doamne :
Maria-Oltea, mama, si Maria-Voichita,sotia lui Stefan eel Mare,
apoi la fli de dome : Bogdan-Vlad, fiul prece-dentului, i
Mihail-Pg,tru fiul lui Alexandru Lapusneanul. Citeva cazuriggsim i
in familiile boieresti : Ana-Eftimia, fiica lui Ganea 2,
cneaghinaMarta-Candachia 3, Odochia-Roxanda 4, Loghina-Domnita 6,
Solomiace-i este porecla ei, Draguta" 6 etc. Nu este aid. cazul
unei dublari aprenumelui laic cu unul calendaristic, procedeu
observat in antroponimiaruseasca veche 7. Numai in doua cazuri
ggsim incercarea neizbutitg de arepeta in numele dublu, un nume
calendaristic considerat echivalent,farA, ca 0, fie : Ignatie zis
Iuga vistierul 8 si Udriste Msturel ce-i ziceuneori Orest sau
Uriil" 9. D. PATRONIMUL LUAT CA NUME DE FAMILIE 1. in primele doua
secole dupg intemeierea farilor romine traditiade familie se
observa, numai la, cele doua dinastii, in care se repetg
numeleintemeietorilor Basarab i Radu, Bogdan si Stefan. Atit domnii
cit siboierii foloseau in acel timp numai patronimul, astfel c5,
numele se schimba,la fiecare generatie : Manea Udristev este tatal
lui Dragomir Manev, careabia mai tirziu Y i va zice i Dragomir
17driste". Niel supranumele nu setransmite : Constantin FandArac
fiul lui OAHU F5,c616, 11. Abia in secolul 1 I.-A. Candrea citeaza
cazul a opt frati dintre cari doi se nurn3au Stanciul si doiLupul
(op. cit., p. 68). 2 Documente privitoare la Istoria R miniei 16 A
II p. 111, an 1558. 8 Idem, 17 A IV pp. 443, 418. 4 Idem, ibidem,
p. 147. 5 Idem, 17 A IV p. 408. 6 Idem, 16 A II p. 12. Cf. si
Despina-Calea soacra lui Matei Basarab. V. K. 6kagov, Ha ucTopuu
pyccuux umeu, cap. II. 8 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare
II, index. 9 P. S. Ndsturel, Insemndri din Hindu ,fi Imprefurimi fn
Monumente si Muzeepp. 218-220. 10 I. Bogdan, Relafiile Tdrii
Romtnesti cu Brasovul ,si cu Tara Ungureascd, pp. 290-293. 11 N.
Iorga, Studii si documente XXI, p. 355. www.dacoromanica.ro
XXV
26. al XVI-lea se consolideaza marile familii boieresti,
Craiovestii, Buzestiif.a. Patronimul is atunci functia de nume de
familie, iese in relief fatsde prenume si apare uneori ca nume unit
Fruntes, Gangur, in be deIon Fruntes, Radu Gangur cum se zicea in
secolul precedent 1. 2. Patronimul format cum s-a aratat mai sus (A
2, 3 si B) afost studiat, pentru onomastica romina, de I.
Biletchi-Albescu careaduce o bogata documentatie din izvoarele
istorice si din actualitate 2 ;studiul sau, deli are uncle scaderi,
poate servi ca punct de plecare pentru.capitolul urmator in care se
vor dezvolta alte laturi ale problemei. E. CONFUZIA FORMELOR DE GEN
PENTRU AMBELE SEXE 1. De multe on izvorul nu permite sa, cunoastem
sexul persoanei,.este cazul mai ales cu pomelnicele care contin
numai liste de prenume.Faptul acesta da be la confuzii in
determinarea sexului persoanei deoarecein afara, de numele
calendaristice terminate in -a si cunoscute ca hindpurtate numai de
barbati, ca Cosma, Duca, Foca, Luca, Toma etc., aparunele nume
feminine, ca gen gramatical sl ca uz, terminate in -a, darcare se
aplica, uneori si la barbati, fara sarsi schimbe forma. Inners,
avemprenume terminate in -a, -ea, -ie specific barbatesti, dar
aplicate uneorisi femeilor. In Coate aceste cazuri este vorba numai
de prenume, iar nu deacelea care an servit de regula ca nume de
familie precum : Cuza, Dinga, Ghica, Goga, Inca, Sturza. Distingem
astfel grupele urmatoare : a) numespecific masculine dar purtate
rareori si de femei : Mina, Preda, Sima, Sofronie, Badea, Nedelea,
Oprea, Petrea etc. ; b) nume feminine, care apar si la barbati :
Fira 3, Gherghina, Ghinda, Lucia, Paraschiva, Para,Petrica, deli
exista alaturi masculine ca : Firu, Luciu, Paraschiv, Petricaetc. ;
c) nume de gen feminin purtate de barbatii robi-tigani : Lica,
Nagara,Romasca, Iola etc. 2. Confuzia in ce priveste sexul apare si
la nume cu forma distincta,pentru genuri la nominativ, dar care
primesc aceeasi flexiune la cazuloblic, deoarece si Fira si Firu
nearticulat pot face in genitiv-datival, a Firii ; se distinge
uneori o forma de alta prin mentinerea diftonguluidin tema : fem.
Neagra gen. Neagrei si masc. Negrea, gen. Negrii ; Fomeagen. Fomii
( foame sau sl. Foma = Toma) si Foame, gen. Foamii.Avem si genitive
neregulate : Doltii de la Dolca, Armantii de la Armanca. 3.
Interesul de a discerne sexul este si mai sporit cind doua formede
nume asemanatoare vin de la teme sau radicale deosebite, cum
estecazul cu Nita masc. < Ionita si Nita fem. < Anita, care
fac genitivalla fel : Nitii. Astfel de nume avem : Ghinut <
Ghenadie, si Ghinuta < Evghenia ; Lica < Vasile, Lica <
Steliana sau Vasilia ; Litu < Ilie,Lita < Calita ; Miu <
Mihu si Mia < Eftimia sau < Eufimia ; Mitu
27. 4. Claritatea in ce priveste cunoasterea sexului este
evidenta.cind numele se modifica schimbind articulatia masculine cu
cea feminine-(Radu > Rada) si invers. : a) la femininele formate
cu articolul a dinmasculine : Ioana, Stana, Rada, din : Ioan, Stan,
Radu etc., sau on termi- natia -ins, -ica, -ita : Vasilina,
Vasilica, Gherghita ; b) la masculine formatedin feminine :
Catrinul, Ileanul, Paraschiv, Evdochiu, Despinul ( < Des-pina).
Nume alintatoare in forma masculine pentru femei ca Irinel,
dinnuvela lui Delavrancea, gasim si in trecut : Dochiiul fata Crai
5. In sistemul onomastic al satelor, matronime ca : Ionita
alVoichii, D-tru Chirii, Petre al Cretii sint redate i prin numele
mamei -Ssufixul -an : Voican, Chiran, Cretan, complicind astfel
categoria numelorin -an, ca Dragan < Drag-u etc. VII. FORMELE DE
PATRONIM A. PATRONIMITL IN GENITIV SLAV CU -a I CONFUZIA LUI CU
PRENTTMELE IN -a 1. Seriitorii actelor slavo-romine n-au urmat
nicio regula in redareanumelor rominesti de locuri si de persoana
pe care uneori le traduc inslava sau carora alteori le adaoga numai
flexiunea slava, in locul celeirominesti. Patronimul apare i cu
genitivul rominesc : N. sin Bizdigaei 2,dar de multe on in forma
slava : Joan sin Vasilieva (sic). Fie din ignoranta 3,fie din
constiinta ca numele nu trebuie tradus, un nume ca
Jumatateprimeste, de cite on se scrie, alta terminatie : -ev,
-evici, -ici 4, de underezulta ca numele a circulat fare vreuna din
acestea. De aici se isca greu-tatea pentru vechii traducatori de
acte slave (autorii suretelor), ca gipentru cei de astazi, cind vor
sa restabileasca numele autentic, deoarecedocumentul, fiind un
instrument juridic, din interesul de a se proba iden-titatea
persoanei in relatiile de proprietate, punea in circulatie
formanumelui din originalul slav, unde fusese tradus total sau
partial, dinduitarii forma autentica, ca in exemplele Cerna pentru
Negru", Cauiapentru Cauiu, Porca pentru Porcu 5. 2. Desinenta
genitivului slav -a apare la patronime, in actele slave,indiferent
dace numele este sau nu articulat : Buciuma, Fruntesa,
Albula,Bratula, Minzula, Niatedula6 acestea sint exemple dinainte
de anul1500, in loc de Buciumei, al lui Fruntes, Albului, etc.
Numele intrindin circulatie in forma acestea, -a isi pierde sensul
de genitiv patronimicgi astfel se constitute o noua subcategorie a
numelor terminate in -a.Cea dintli este a numelor calendaristice :
Cosma, Duca, Foca, Luca, Mina,Sava, Toma, etc., a doua a numelor de
origine albaneza : Ghica, Leca 1 Documentele privitoare la Istoria
Rominiei, 16 A III, pp. 159-160. 2 Damian Bogdan, Glosar, sub voce,
din 1640. 3 Cf. cazul citat de I. Bogdan, op. cit., I p. 494. 4
Idem, op. cit., I, pp. 499-500. 5 I. Bogdan, op. cit., I 451 1 II
122, a schimbat pe Cauia din text in UMW, dar a lasatpe aria Porca
1Oand al lui Porcu"]. 6 O. Densusianu, Histuire de la langue
roumaine, I, p. 395. 7 Cf. masculinele latine in -a create in sec.
I e. n., din forme In -us, -es ca Iunia,Prisca, Herma etc. dupe
analogia lui Aquila, Barnaba (Novum Testamentum, Epistula b.Pauli
.ad Romanos 16, 3). XXVII www.dacoromanica.ro
28. etc., si aromine : Balaura, Bira, Bira, Buia, Bura, Busia,
Mana, Miha,Meta, Nota, Pana, Tega, Tuta, etc. care au si forma in
-u. La fel s-arexplica altele ca : Fulga, Ursa, Frata, Draca etc. ;
neputind sa le ex-plice, Capidan conchide ca fenomenul (articularea
cu -a onomastic) aputut sa fie general in limba roming. Name
masculine terminate in -ase gasese pretutindeni la poporul roman,
afirma Sextil Puscariu, citind :Bdra, Duca, Floca, dar el adauga i
citeva terminate in -ea,stinga cazurile dud e apartine temei 1.
Acest fel de nume masculine segaseste azi si la moti : Boca, Costa,
Mota, Potra, Rauca, si in alteregiuni, cum sint cele aduse de
Bil-Albescu ; Boba, Boga, Baltaga, Berbeca,Burlaca, Dorca, Gala,
Grumaza, Haraga 2 etc., nume care eirculd si cuterminatia in -u.
Spre a completa categoria, putem aduce inca unele numescurtate din
calendaristice : Alexa(ndru), Arca(die), Chesa(rie),
Condra(t),Costa(ndin), Chifa(nie) < Epifanie, Ghera(sim),
Ghiga(ntie), Hara(lambie),Iorga, Igna(t), fra(clie), Laza(r), Maca
(vei), Miha(i1), Misa(il), Nasta(se),Necula(e), Pala(die),
Pana(it), Para(schiv), Stama(tie), Tara(sie), Varna(va)Zaha(ria)
etc., precum i alte scurtari in care -a lipseste din tema, dar
seadauga : Blaga, Clima, Flora, Fota, Gavra, Gherga, Giorza, Griga,
Iosipa,Siva ( < Iosiv), Lupa, Mira ( < Miron), Nica, Nistra,
Ona, Sima, Toda.etc. Aceste subcategorii ale numelor terminate in
-a pot da nastere unorconfuzii insolubile in ce priveste originea
si explicarea for : astfel Jurja(= Giurgea) in loc de Jurj,
presupune sufixul -ea, dar Maria-Cazacapoate fi sau un prenume
femenin dublu, ca Maria-Vochita, sau unpatronim : Maria Cazacului ;
tot ca patronime formate cu -a din genitivalslay trebuie intelese
Odochia Ciurca" i Ilisafta Clanta" 4 i deci traduse :Evdochia lui
Ciurcu, Ilisafta lui Clanta. 3. In cazul lui Jurja ( =-- Giurgea)
se afla i alte flume terminatein -a, precum : Sturdza <
Sturdzea, 52 Cuza < Cuzea, Balsa < Balsea,Groza < Grozea.
B. PATRONIMUL DIN N1JME TERMINATE IN -ea Numele de persoang
terminate in -ea cu functie de patronim pot fiderivate din
adjective i substantive cu terra in -a, in -u sau consoana,in -e,
precum si din alte nume de persoang terminate la fel ; o
categoriedeosebita formeaza cele provenite din genitival patronimic
slay in k. 1. to prima categorie intra cele formate din epitete sau
porecle ca :bard, bared, both, buca, bur* buza, durla, falcd,
geana, ghiata, ghinda,groaza, gura, hora, pita, rinzsd, secard, :
Balea, BerzBurtea, Buzea, Durlea, Falcea, Genea, Ghetea, Ghindea,
Grozea, Gurea,Horea, Pitea, Rinzea, Secarea ; vin apoi numele
formate din substantivesi adjective terminate in consoana ca : alb,
albul, ban, bob, bun, corb,drag, drat, fir, floc, git, gind, gol,
geaman, jos, lemn, mat, mot, motrumuc, murg, must, neg, negru, orz,
picior, por, pore, rac, sus, tamp, vint : 1 Dacoromania, II, pp.
697-8. I Bil.-Albescu, Alte aspecte ale patronimiei romtneqti,
1937, pp. 3-5. 3 Documente privitoare la Istoria Romtniei, 17 A IV
418, 443. 4 Idem, 17 A IV 448-9, 456. 5 Mutatia diftongului -ea In
-a, la Sturza, s-a explicat de Gh. Ivanescu (BIFR I 166).
www.dacoromanica.roXXVIII
29. Albea, Albulea, Banea, Bobea, Bunea, Corbea, Dragea,
Dracea, Firea,Tlocea,Gitea, Gindea, Go lea, Gemenea, Josea, Lemnea,
Motea, Motea, Motrea,1VIucea, Murgea, 1VIustea, Negea, Negrea,
Orzea, Piciorea, Porea, Porcea,Racea, Susea, Timpea, Vintea. Ele
circul6 ca porecle sau nume de familie,rar ca prenume. La aceasta
grupI se aratufa i numele de persoanl ter-minate in consoalA sau in
u lung : Bal, Costu, Cristu, Dona, Lupu,Petru, Todu, Flom, Giurgiu,
Hus, Hot, Macru, Man, On, Radu, Stan,Tint, Voicu, care, primind
suf. -ea, devin : Balea (i Bala), Costea, Florea,Giurgea, Husea,
Hotea, Macrea, Manea, Onea, Tintea, RAdea, StAnea,Voicea.O alt6
categoric se formeaza, i din apelative terminate in -e ca :
bade,bufte, dinte, foale, foame, folte, frate, fute, gide, miine,
munte, etc.,care primind sufixul -ea, fac : Badea, Buftea, Dintea,
Folea, Fomea,Foltea, Fratea, Futea, Gidea, Miinea, Muntea ; apoi
din calendaristiceterminate in -e ca : Alexe, Ene, Frone, Ile, Mate
( < Stamate), Pate( < Ipate), Pante ( < Pantelimon), Sile
i Vase ( < Vasile), Stele i Stere < Stelian), Tone ( <
Antone), Udre ( < Adrian), -Me ( < Julie) etc.,sau cu fornag
de vocativ, dar folosite ca nominativ : Alde, Criste, Done,Lupe,
Mitre, Petre, Tode ( < Toader), etc. DupA exemplul carte
carteaele s-au articulat cu -a, on au primit sufixul -ea, de ex. :
Aided-ea, contras :Aldea. 2. A doua categoric este a numelor
formate din genitivul slay in continute in documentele slavo-romine
precum : Cauia din Caui 1,DrAculea", epitet sau patronim aplicat
lui Vlad Tepq, ca fiu al lui VladDracul, deli in privinta aceasta
s-au emis i pgreri contrare 2. Expresiabilingva : Nastea nepoata
Mihaila Buzea" cuprinsg in textul slav, deciin archetip 3, este
redatA de I. Bogdan : N.n. lui Mihaila Buzea" ; defapt i patronimul
se putea reda printr-un genitiv al Buzei" de la masculi-nul Buza,,
deoarece Buzea a devenit un genitiv cristalizat ; tot greitgpoate
fi traducerea dativului Irkr8AS A8mil prin lui Neagul Dumia",din
acelai act, in loc de : lui Neagul Dumei", adica prin
genitivulpatronimic 4. Aceste doua exemple de patronim ilustreaa,
in chip conclu-ent p6trunderea in circulatie, datorita, cliecilor
care seriau documenteleslavo-romIne, a genitivului patronimic slay,
i cristalizarea lui In formecare se confund6 cu numele formate prin
sufixul -ea, -ia, din prima categoric. 3. Prin analogie cu Gallia
din Caul i Dumiia din Duma putemxplica formele : Malaia, Melia,
Ochia, Puia, Puchia, nume barlAtetiprovenite din uncle patronime
mai vechi, formate din porecle :mein, ochiu, pain, puchiu. Aceste
patronime se intilnesc in ceea ce priveteforma, cu numele
calendaristice : Zaharia, Isaia, Ieremia, pronuntate-iia. Pentru
formele in -ea, -ia, Sextil Pucariu are o singur6 explicatie :Nume
ca Grapini, Seni, Negri, Negruti, Reli nu-s decit genitive de la :
1 I. Bogdan, Documentele lui .Stefan cel Mare I, p. 102, n. 1. 2 E
stabilit precis ca epitetele : Dracut i Drdculea se aplicd, in
izvoarele contemporane,primul tatalui si al doilea fiului, (I.
Bogdan, Vlad repeq, pp. 60-61) exceptind cloud cazuri chidele se
aplicd invers (I. Bogdan, Rela(iile..., pp. 250, 324) ; sa nu uitam
ca epitetul Teper s-atreat mai tirziu, in cronici ; loan Bogdan
explica primul epitet (Dracul) ca forma literary st pe aldoilea
(Drdculea) ca populard, dar I. B.-Albescu pare sa fi vazut just in
Drdculea un genitivslay patronimic, ipoteza respinsd de ySt. Pasca
(Dacoromania IX, p. 338), care ignoreaza izvoareleistorice. 3 I.
Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare II, pp. 54-55. 4 Idem,
ibidem. www.dacoromanica.ro XXIX
30. Agripina, Xenia, Neagra, Negruta, Reaua [de fapt <
Hreli] ... carene coning ca Florea . e fiul femeei numita Floare 1,
explicate nein-destulatoare pentru a lamuri originea tuturor
subcategoriilor cle nume-terminate in -ea. 4. Daca unele din
acestea s-au format, dup5, cum am vazut, incancelaria slavo-roming,
nu contestam ca altele s-au primit i din slava,.interpretate de I.
Iordan ca diminutive bulgare, pentru a explica numele Valcea, al
solului lui Basarab III, sau ca adjective posesive feminineslave,
asa cum E. Petrovici a aratat pentru acelasi nume, ca i pentru
alte-toponime ca : Cneja, Cobiia, Cozia, Orlea, Oslea, Voia,
Vrancea 2. Dacapentru toponime, explicatia data de E. Petrovici
este logica, ramine de15,murit numai raportul dintre cele doua
functii, ca sa zicem asa, ale acestor-nume, deoarece mai toate
circula in aceeasi forma, si ca toponime i caantroponime. 5.
Cunoscind obiceiul diecilor de a folosi genitivul slay
patronimic,de origine diplomatica, carturareasca deci, in locul
genitivului rominesc.in -ei, -lui (ca in Husei, Husului) putem
admite ca multe genitive de acestfel terminate in -ea au patruns in
circulatie, i s-au mentinut pins azi,confundindu-se in celelalte
subcategorii produse din articularea en -asau cu sufixul -ea. In
aceasta situatie ele si-au pierdut sensul patronimic,pentru motivul
ca flexiunea venea dintr-o limba straina ; considerate apoica
echivalente cu prototipul (Lupu = Lupea, Badu = Badea) ele
s-auputut folosi apoi in functia de prenume. In aceeasi categoric
intra i patro-nimele cu sufixul compus : -cea < -cu + ea :
Doncea, Marcea, Mincea,Oancea, Stancea, Stoicea, Voicea, Vrancea,
formate din : Don(cu), Marcu,Mincu, On(cu), Stan(cu), Stoi(ca),
Voi(cu), Vran(cu) < Vrana. 6. Alaturi de grupele de mai sus
trebuie sa consideram i moldovenis-mele terminate in -e in loc de
-ea : Base, Bere, Bobe, Busne, Buze,Codre, Cuze, Foce, Giurge (in
documentele slavo-romine : Jurj), OneMane, Mise, Sturdze 3, Urse
etc. In a treia faza Sturze Sturzea devineSturza 4. In ce priveste
Cuze aceasta pare sa fi fost forma initiala care seintilneste in
acte piny la jumatatea sec. al XVIII-lea 5 paralel circuainsa forma
Cuzea (la genitiv Cuzei), intre 1688 si 1784, alternind, la
acelasipersonaj, cu prima forma 6, iar forma Cuza apare in sec.
XVIII in alter-nant.6 cu ambele forme, ping ce le inlocuieste
definitiv 7. La fel se intimplacu numele Bals, Balse, Balsa.
Sufixul -ea, dupa ce a indeplinit functilede mai sus, pare a se fi
specializat astazi in formarea supranumelor (poreele),cum ar fi :
Coltea, Dintea, Ciutea etc. 1 Dacoromania II, p. 698. 2 E.
Petrovici In Studii lingvistice, IV, pp. 65-76, 80 -83; I. Iordan,
Nume de locuri,p. 172 si Rum. Toponomastik, p. 279, passim. 3 Cf.
G. Istrate, Note despre articularea tui Neculce-a in BIFR IV, p. 60
n. 1 referindu-sela cursul prof. Iorgu Iordan. Vezi $i G.
Ghibanescu, Surete VII, p. 269. 4 Gh. IvAnescu, BIFR I, p. 166 prin
mutarea lui ea In a". 5 Toader Cuze in 1717 (Surete VII, p. 266),
Ion Cuze 1742 (ib., p. 272), R. Cuze 1748(ib., p. 473). 6 Dumitru
Cuzea 1688 (ib., p. 264), Miron Cuzea (ib., p. 266), Ion Cuze In
1742 serfs CuzeaIn 1784, (ib., p. 257). 7 Miron si Toader,
citati