ACTIVITATEA DE POVESTIRE ACTIVITATEA DE POVESTIRE CA MODALITATE DE CA MODALITATE DE

ACTIVIZARE, DEZVOLTARE ŞI NUANŢAREACTIVIZARE, DEZVOLTARE ŞI NUANŢARE A VOCABULARULUI PREŞCOLARILOR A VOCABULARULUI PREŞCOLARILOR

Coordonator,Coordonator,

Lect. Univ. Dr. Lect. Univ. Dr. FLORICA FAUR FLORICA FAUR

Absolventă: Absolventă:

ANTONETA-ANICA ORUNAANTONETA-ANICA ORUNA

20201313

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ”, ARADUNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ”, ARADFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARSPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Motivarea alegerii temeiMotivarea alegerii temei

„„Limba este întâiul mare poem al unui popor.” Limba este întâiul mare poem al unui popor.” LUCIAN BLAGALUCIAN BLAGA

• AActivităţile de povestire au octivităţile de povestire au o contribuţie remarcabilă contribuţie remarcabilă la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-semantic.semantic.

Stabilirea Stabilirea

priorităţilor priorităţilor

în strategia deîn strategia de

dezvoltare progresivă dezvoltare progresivă

a limbajuluia limbajului

Stabilirea Stabilirea

priorităţilor priorităţilor

în strategia deîn strategia de

dezvoltare progresivă dezvoltare progresivă

a limbajuluia limbajului

Dezvoltarea Dezvoltarea

capacităţii de capacităţii de

interpretare semantică interpretare semantică

şi polisemanticăşi polisemantică

Dezvoltarea Dezvoltarea

capacităţii de capacităţii de

interpretare semantică interpretare semantică

şi polisemanticăşi polisemantică

Desfăşurarea Desfăşurarea

sistematică a sistematică a

activităţilor dinactivităţilor din

domeniul limbă domeniul limbă

şi comunicareşi comunicare

Desfăşurarea Desfăşurarea

sistematică a sistematică a

activităţilor dinactivităţilor din

domeniul limbă domeniul limbă

şi comunicareşi comunicare

Valorificarea Valorificarea

experienţei experienţei

dobânditedobândite

Valorificarea Valorificarea

experienţei experienţei

dobânditedobândite

Dezvoltarea,Dezvoltarea,

activizarea şi activizarea şi

nuanţarea nuanţarea

vocabularuluivocabularului

preşcolarilor preşcolarilor

Dezvoltarea,Dezvoltarea,

activizarea şi activizarea şi

nuanţarea nuanţarea

vocabularuluivocabularului

preşcolarilor preşcolarilor

Obiectivele lucrăriiObiectivele lucrăriiObiectivele lucrăriiObiectivele lucrării

I.1.I.1.CONSIDERAŢII TEORETICE CONSIDERAŢII TEORETICE asupra limbii şi vocabularuluiasupra limbii şi vocabularului

Ciclul curricularCiclul curricular ACHIZIŢII ACHIZIŢII

FUNDAMENTALEFUNDAMENTALE în contextul în contextul

EDUCAŢIEIEDUCAŢIEI TIMPURII TIMPURII şi principiul continuităţii şi principiul continuităţii

condiţii ale reuşitei şcolarecondiţii ale reuşitei şcolare

Rolul vocabularului Rolul vocabularului

în dezvoltarea în dezvoltarea

intelectuală morală estetică intelectuală morală estetică

şi în integrareaşi în integrarea socială socială

a preşcolarilora preşcolarilor

Demersuri metodiceDemersuri metodice de activizare dezvoltare de activizare dezvoltare

şi nuanţare a vocabularuluişi nuanţare a vocabularului în activităţile din în activităţile din

domeniul limbă şi comunicaredomeniul limbă şi comunicare

Particularitaţi lingvistice Particularitaţi lingvistice

la vârsta la vârsta ppreşcolarăreşcolară

conform conform RFIDTRFIDT

CAPITOLUL al II-lea CAPITOLUL al II-lea REPERE METODOLOGICE REPERE METODOLOGICE

privind activizarea dezvoltarea şi privind activizarea dezvoltarea şi nuanţareanuanţarea vocabularului însuşit prin vocabularului însuşit prin

povestirepovestire

Particularităţi Particularităţi ale ale rreceptăriieceptăriitextului epic textului epic

în grădiniţa de copiiîn grădiniţa de copii

Varietatea Varietatea

spaţiilor tematice spaţiilor tematice

ale povestirilor ale povestirilor

accesibile copiilor accesibile copiilor

din grădiniţădin grădiniţă

Mijloace Mijloace de învăţământde învăţământ

utilizate în cadrul utilizate în cadrul activităţilor activităţilor de povede povestirestire

Activităţi de fixare Activităţi de fixare

şi consolidare şi consolidare

a vocabularului a vocabularului

însuşit prin povestireînsuşit prin povestire

Contibuţia Contibuţia diferitelor tipuri diferitelor tipuri

de povestirede povestire la activizarea la activizarea

dezvoltarea dezvoltarea şişi nuanţarea nuanţarea

vocabularului vocabularului Strategii didacticeStrategii didactice

Metode şi Metode şi

procedee procedee

folosite în stabilirea folosite în stabilirea

unui contact intim unui contact intim

al copiilor cual copiilor cu

universul poveştiloruniversul poveştilor

CAPITOLUL al III-leaCAPITOLUL al III-lea STRATEGII DIDACTICE STRATEGII DIDACTICE

utilizate în scopul utilizate în scopul activizării dezvoltării şinuanţăriiactivizării dezvoltării şinuanţării vocabularului copiilor preşcolarivocabularului copiilor preşcolari

prin activităţile de povestireprin activităţile de povestire

CAPITOLUL ICAPITOLUL I: : CONSIDERAŢII TEORETICECONSIDERAŢII TEORETICE asupra limbii şi vocabularuluiasupra limbii şi vocabularului

--esteeste structurat în structurat în trei trei subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale, subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale, referitoare la conceptele-cheie ale temei lucrării, “referitoare la conceptele-cheie ale temei lucrării, “comunicare-limbaj-vocabularcomunicare-limbaj-vocabular””, , evidenţiind complexitatea acestora, evidenţiind complexitatea acestora, cât şi interdeterminărilcât şi interdeterminărilee, conexiunil, conexiunilee dintre dintre ele:ele:

EXEMPLU CONŢINUT – NOŢIUNE

Complex sonor Sens lexical Sens gramatical

MărMereMeriMareMari

Fructul – mărul Substantiv, neutru, singular;Fructele mărului Substantiv, neutru, plural;Copaci, pomi Substantiv, masculin, plural;Întindere de apă Substantiv, feminin, singular; Însuşire Adjectiv, feminin/masculin, plural.

Componentele semnului lingvistic “măr” :

CONŢINUTUL (noţiunea) EXPRESIA SONORĂ

LEXICAL LEXICAL GRAMATICALGRAMATICAL Fruct Fruct substantiv, neutru, singularsubstantiv, neutru, singular

CAPITOLUL al II-leaCAPITOLUL al II-leaREPERE METODOLOGICEREPERE METODOLOGICE

PRIVIND ACTIVIZAREA DEZVOLTAREA ŞI NUANŢAREA PRIVIND ACTIVIZAREA DEZVOLTAREA ŞI NUANŢAREA VOCABULARULUI ÎNSUŞIT PRIN POVESTIREVOCABULARULUI ÎNSUŞIT PRIN POVESTIRE

• conexiunea între învăţământul preprimar şi primar - Ciclul achiziţiilor iclul achiziţiilor

fundamentalefundamentale;;• analiza comparativă a obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare

şi clasa Işi clasa I,, la educarea limbajului şi limba şi literatura română;• aspecte de continuitate/discontinuitate – principiul continuităţii; principiul continuităţii; • caracteristicile şi achiziţiile de limbaj în perioada 3-6 ani, sub aspect fonetic,

lexical şi gramatical, conform Reperelor Fundamentale privind Dezvoltarea Reperelor Fundamentale privind Dezvoltarea şi Învăţarea Timpurie; şi Învăţarea Timpurie;

• intervenţia limbajului în organizarea, sistematizarea diferitelor procese psihice;

• exemplificarea unor demersuri metodice de activizare dezvoltare şi nuanţare a vocabularului în activităţile din domeniul limbă şi comunicare.

• Pentru evaluarea capacităţilor lingvistice ale copiilor,

am aplicat probe simple în cadrul evaluărilor iniţiale şi

am constatat aspecte specifice vârstei, cum ar fi:

-omisiuni de sunete;

-neînţelegerea anumitor noţiuni, de unde şi incoerenţa lor în utilizare;

-confuzii în utilizarea sinonimelor;

-tendinţa de a crea cuvinte noi, atunci când nu găsesc cuvântul potrivit pentru anumite noţiuni.

ANEXA 10 PROBĂ PENTRU IDENTIFICAREA SUNETELOR PE CARE COPIII NU LE PRONUNŢĂ CORECT

Probă de evaluare iniţialăNivel I: 3-5 ani;

La această probă au participat 20 de preşcolari cu vârsta cuprinsă între 3 şi 4 ani.

Tema: “Recită şi tu!” probă oralăScopul: Identificarea sunetelor pe care copiii nu le

pronunţă corect;Material: poezia “Râu, răţuşcă, rămurică”;

Itemi: 1. să recite poezia; 2. să pronunţe corect sunetele cuvintelor.

Desfăşurare: Se cere copiilor să asculte cu atenţie poezia, apoi să o repete cu sau fără ajutorul educatoarei. Copiii vor recita uşor şi clar poezia, cu sau fără ajutor, apoi vor pronunţa sunetele sugerate de educatoare, separat şi în cuvinte (cuvinte din poezie).

Punctaj: Item 1=1,50 puncte; Item 2=8,50 puncte, câte 0,45 puncte

pentru fiecare din cuvintele poeziei.

Evaluare: Comportament atins = 10 puncte;Comportament în dezvoltare = 5 – 9 puncte;Necesită practici de sprijin = 0 – 5 puncte.

Comportament atins

Comportament în dezvoltare

Necesită practici de

sprijin

Pronunţă corect toate sunetele limbii, separat sau în cuvinte ce conţin diftongi, triftongi, grupuri de consoane. Recită expresiv, fără ajutor.

Pronunţă majoritatea sunetelor limbii separat sau în cuvinte ce conţin diftongi, triftongi, grupuri de consoane, cu mici ezitări. Recită uşor, clar, uneori ajutat.

Nu pronunţă corect sunetele limbii separat sau în cuvinte ce conţin diftongi, triftongi, grupuri de consoane (omisiuni). Nu recită expresiv, necesită ajutor.

8 10 2

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:

a)O primă probă (Anexa 10) a fost recitarea unei scurte poezii pentru a identifica sunetele pe care copiii le pronunţă incorect; în acest sens, am recurs la recitări de versuri scurte, dar care să cuprindă o serie de sunete variate :

ANEXA 1FIŞĂ PENTRU EVALUAREA

CAPACITĂTII DE A FORMULA PROPOZIŢII

Numele şi prenumele copilului: Grupa: Data:

Sarcini: Formează propoziţii, spunând: Ce face?

Cocoşul ……………………….(merge ţanţoş).Scufiţa Roşie………………….(merge prin pădure la bunicuţa).Albă ca Zăpada……………….(dansează).Baba şi moşul ………………..(se ceartă).Spre a determina copilul să formuleze propoziţii corecte, simple şi dezvoltate, educatoarea

prezintă imaginile, întrebându-i:“Cine formulează altă propoziţie?”. Evaluare:Evaluare: Se evidenţiază copiii care alcătuiesc propoziţii corecte, simple şi dezvoltate,

folosind cuvinte şi expresii din poveştile respective.

b)O altă probă am aplicat-o cu ajutorul unei fişe dată copiilor pentru sesizarea capacităţii lor de exprimare în propoziţii (Anexa 1). Am realizat aceasta printr-o scurtă conversaţie pe teme familiare, preferate:

O altă probă am aplicat-o cu ajutorul unei fişe dată copiilor pentru sesizarea capacităţii lor de exprimare în propoziţii (Anexa 1). Am realizat aceasta printr-o scurtă conversaţie pe teme familiare, preferate.

ANEXA 9ANEXA 9FIŞĂ PENTRU EVALUAREA DEPRINDERII DE A RECUNOAŞTE SENSUL CUVINTELOR

Numele şi prenumele copilului: Grupa: Data:

Joc didactic: “Ce ştii despre?”

Sarcini: Descrie personajul răspunzând la întrebarea “Ce ştii despre…?”

c) Prin a treia probă am urmărit cunoaşterea bogăţiei vocabularului copiilor (Anexa 9). Am realizat-o cerând copiilor să reproducă pe baza unor ilustraţii, poveşti cunoscute, să “citească” imagini din reviste, cărţi de poveşti, sau pur şi simplu, provocându-i să povestească diferite întâmplări din viaţa lor.

• proiectarea în concordanţă cu recomandările Curriculumului pentru învăţământul preşcolar;

• continuitate de cerinţe în activităţile experienţiale (DLC);

• pregătirea pentru însuşirea cititului (amenajarea unei minibiblioteci a grupei, “Săptămâna lecturii”);

• activităţi extracurriculare;

Pe baza observaţiilor obţinute am stabilit priorităţile înpriorităţile în S Strategia de dezvoltare trategia de dezvoltare progresivăprogresivă a limbajului pentru corectarea deficienţelor de vorbire, pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, pentru dezvoltarea capacităţii de interpretare semantică şi polisemantică, dar şi pentru desăvârşirea structurilor gramaticale ale limbii vorbite:

CAPITOLUL al III-lea CAPITOLUL al III-lea STRATEGII DIDACTICE utilizate în scopul activizării dezvoltării şi nuanţăriiSTRATEGII DIDACTICE utilizate în scopul activizării dezvoltării şi nuanţării

vocabularului copiilor preşcolari prin activităţile de povestirevocabularului copiilor preşcolari prin activităţile de povestire

• Activităţile de pregătire pentru înţelegerea cuvintelor şi expresiilor mai complicate dintr-o poveste sau dintr-un basm

- este structurat în şase subcapitole, în care am descris aspecte de lucru cu preşcolarii în vederea activizării dezvoltării şi nuanţării vocabularului copiilor preşcolari

.

Reprezentări schematice

prin

Desen Machetă

A.Conversaţii

spontane

prin:

Citire imaginiJocuri-

exerciţiu

Vizionări de filme de desene animate

B.

• În activităţile experienţiale din domeniul limbă şi comunicare, care se realizează prin

povestirea educatoarei şi a copiilor, pentru crearea situaţiilor de stimulare a vocabularului m-am

sprijinit pe metode intuitive, verbale şi practice.

DramatizareaDramatizarea

Jocul didacticJocul didactic

Repovestirea-problemăRepovestirea-problemă

Metoda studiului de cazMetoda studiului de caz

ProblematizareaProblematizarea

Metoda descopeririiMetoda descoperirii

Metoda modelăriiMetoda modelării

Metode utilizate în povestire

Metode utilizate în povestire

• Prin activităţile care urmează celor de povestire, educatoarea are posibilitatea de a

combina cuvintele şi expresiile noi în structuri logice, în sintagme, pentru a exprima nuanţele

infinite ale situaţiilor şi ale gândirii.

Desenele copiilor cu aspecte din poveşti.

Desenele copiilor cu aspecte din poveşti.

Povestirile liberePovestirile libere Joculdidactic

Joculdidactic

Fişa de muncă independentă

Fişa de muncă independentă

Teste oraleTeste orale

Metode de evaluare a cunoştinţelor

dobândite prin povestire

Metode de evaluare a cunoştinţelor

dobândite prin povestire

• Organizarea de scenete, dramatizări, jocuri de creaţie, teatrul de umbre şi de

păpuşi, expoziţiile cu lucrări ale copiilor au constituit veritabile probe de evaluare a

însuşirii basmelor de către copii.

În concluzie, evaluarea însuşirii conţinutului basmelor trebuie să se realizeze

permanent şi complet, pe grupe de vârstă, frontal, individual şi în grupuri mici pentru

a identifîca gradul de însuşire a basmelor de către copii şi apoi de a găsi metodele şi

procedeele prin care să se înlăture cauzele care determină stagnări ale procesului de

învăţare. Evaluarea se continuă şi în învăţământul primar ca mijloc de reglare

operativă a activităţii didactice şi de prevenire a situaţiilor de eşec şcolar din clasa

întâi.

CONCLUZIICONCLUZII

““Capul tânCapul tânăărului nu-i un vas pe care trebuie sa-1 umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, rului nu-i un vas pe care trebuie sa-1 umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel astfel îîncât mai târziu sncât mai târziu săă lumineze ca o lumânare proprie! lumineze ca o lumânare proprie!””

PLUTARH PLUTARH

• Lucrarea tratează problema dezvoltării laturii lexicale a limbajului prin activităţile de povestire. Prin aceste activităţi, se realizează nu numai îmbogăţirea vocabularului prin stocare de cuvinte, ci şi utilizarea cuvintelor noi în contexte diferite, operarea cu aceste cuvinte.

• Educatoarea are rolul de a stabili cu precizie, pe de o parte zestrea lexicală individuală şi factorii care explică atât cantitatea, cât şi calitatea ei, iar pe de altă parte, de a propune un plan coerent de ameliorare prin măsuri corectiv-recuperatorii adecvate.

• Rolul educatoarei este de a încerca să satisfacă nevoia fundamentală de afecţiune a preşcolarului, să-i trezească nevoia de stimă şi respect de sine, pentru a-l determina să dorească să comunice verbal. Climatul creat de educatoare este esenţial în această privinţă. Copilul ale cărui nevoi afective sunt corespunzător satisfăcute, se deschide interesat spre lume, inclusiv spre “lumea cuvintelor”.

• Copilul evită cuvintele cu structură sonoră, complexă, formulările complicate şi utilizează un limbaj infantil şi familiar. De aceea, lichidarea sau ameliorarea problemelor de pronunţie este un prim pas în pregătirea copilului pentru asimilarea elementelor lexicale mai complexe.

• Modalităţile didactice de activizare, dezvoltare şi nuanţare a vocabularului trebuie să pună accent pe însuşirea conştientă a sensului cuvintelor, a semnificaţiei lor. Cunoaşterea semnificaţiei cuvântului, prin apelul la sinonime, definiţii, perifraze, dar şi apelul la antonime, omonime, permite trecerea cuvintelor din vocabularul de stocare în cel de utilizare.

““Limba nu este numai un instrument al gândirii, fondul său Limba nu este numai un instrument al gândirii, fondul său este adevărata imagine a vieţii, este este adevărata imagine a vieţii, este îîntreaga şi adevărata sa ntreaga şi adevărata sa filozofie. Este filozofie. Este îîn acelaşi timp rezultatul şi instrumenul vieţii n acelaşi timp rezultatul şi instrumenul vieţii sociale, este o condiţie indispensabilă de ordine, de coeziune sociale, este o condiţie indispensabilă de ordine, de coeziune

şi, şi, îîn consecinţă, de progres.n consecinţă, de progres.”” ALEXANDRE VINETALEXANDRE VINET