STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
1
“Trenul dezvoltării trece cam odată la un secol pe lângă naţiuni. Dacă naţiunea va avea înţelepciunea
de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. Dacă nu, mai
aşteaptă 100 de ani."
Jean Jacques Rousseau
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
2
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………………… pag. 3
Capitolul I.
EUROPA 2020…………………………………………………………………………………………………………………………….. pag. 6
Capitolul II.
STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI DE INCLUZIUNE A CETAŢENILOR
ROMÂNI PENTRU PERIOADA 2014-2020
pag.18
Capitolul III.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ……………………………………………………………………. pag.64
Capitolul IV.
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDETULUI CONSTANŢA............................................. pag. 74
Capitolul V .
COMUNA SILIŞTEA…. ...................................................................................... pag. 82
Capitolul VI .
OBIECTIVE ............................................................................................. ….. pag.120
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ ….. pag.140
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
3
INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare locală a comunei Siliştea îşi propune crearea unui mediu de afaceri stimulativ
şi competitiv, menit să atragă investiţii private importante din ţară şi străinătate şi să valorifice potenţialul şi
oportunităţile existente pentru dezvoltare.Totodată işi propune atragerea de investiţii private din ţară şi din
Uniunea Europeana.
Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza
pentru a avea certitudinea că politicile si programele prognozate corespund asteptărilor cetăţenilor şi
necesităţilor de dezvoltare durabilă.
În obiectivele propuse s-a ţinut cont de stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura
schimbării, la utilizarea eficientă a tuturor resurselor locale împreuna cu atragerea si utilizarea raţionala a
fondurilor de finanţare publice şi private, interne si internaţionale.
Dezvoltarea durabilă - DD – reprezintă conceptul de dezvoltare economico- socială recomandat
tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele
umane, Creşterea economică, Echitatea între generaţii.
“Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-
economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice si
ecologice si elementele capitalului natural. ” (1)
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la specificul fiecărei ţări.
Dezvoltarea durabilă, este conceptul de dezvoltare socio-economica care permite folosirea pe termen
lung al mediului fără ca acesta sa fie afectat.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
4
Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente, dar care
se află într-o strânsă condiţionare:
a) îndeplinirea cerinţelor prezente şi viitoare - care stabilesc scopul durabilităţii;
b) îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care răspunde necesităţilor
prezentului fără a compromite capacitatea de a satisface necesităţile generaţiilor viitoare);
c) menţinerea compatibilităţii dintre dimensiunea populaţiei şi capacitatea productivă a eco-sistemului -
care recunoaşte că există limite şi cerinţe pentru echilibru;
d) implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea cerinţelor şi nevoilor pentru
dobândirea echilibrului durabil se va schimba odată cu situaţiile, condiţiile şi timpul.
Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin
înfiinţarea de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale,
Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al
Energiei, prin elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale a unor studii şi scenarii pentru
dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21."
În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2007-2013, la nivel
naţional, regional, judeţean si local.
Avînd in vedere schimbările generate de statutul României de ţară membră a Uniunii Europene,
precum si de efectele crizei economice mondiale, asupra situaţiei europene, naţionale, regionale, judeţene si
locale, se impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programată 2014-2020.
Ţinînd cont de realităţile politice şi economico-sociale (criza economică, continuarea procesului de
descentralizare, posibilitatea atragerii de fonduri europene ş.a.) prezentul document se constituie ca un
“instrument de lucru pentru organizarea activităţilor, prioritizarea investiţiilor şi gestionarea eficientă a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
5
resurselor necesare pentru dezvoltare, instrument care să fundamenteze dezvoltarea, promovarea şi
implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al comunei". Punerea în aplicare a
acţiunilor conţinute în Strategie, va permite Autorităţii Publice Locale a comunei Siliştea, judetul Constanta,
pe termen scurt şi mediu, să îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor, în contextul unei dezvoltării
armonioase a localităţii, obţinute prin aplicarea soluţiilor potrivite, documentul constituindu-se în bază de
informaţii în argumentarea elaborării si aplicării de cereri de finanţare, pentru liniile deschise prin
Programele Structurale si de Coeziune dar si prin oricare alte surse de finanţare active în România.
.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
6
CAPITOLUL I
EUROPA 2020
"Obiective Europa 2020:
- Ocuparea forţei de muncă: rata de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste
cuprinse între 20 si 64 de ani.
- Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare.
- Schimbări climatice şi energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu
30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie
regenerabile până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei energetice.
- Educaţie: reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor
de studii superioare în randul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani.
- Sărăcie şi excluziune sociala: reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care
suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale."
În propunerile sale pentru un cadru financiar multianual, Comisia a stabilit un program ambiţios de
simplificare şi de raţionalizare a bugetului. În conformitate cu această abordare, ea a propus un regulament
privind dispoziţiile comune pentru a asigura o mai mare coerenţă şi coordonare intersectorială, precum şi
pentru a încuraja sinergiile potenţiale. Aceste măsuri de raţionalizare ar trebui să faciliteze transmiterea şi
prelucrarea cererilor de asistenţă financiară şi să reducă sarcina administrativă pentru solicitanţii şi
beneficiarii fondurilor CSC. În acelaşi timp, Comisia a căutat o mai mare armonizare a normelor atât în
cadrul regulamentului financiar, cât şi între regulamentele sectoriale, pentru a promova simplificarea şi
coordonarea.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
7
Este esenţial ca statele membre să se asigure că toate ministerele şi autorităţile de management
responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC colaborează îndeaproape pentru elaborarea, punerea în
aplicare, monitorizarea şi evaluarea contractului de parteneriat şi a programelor. Contractele de parteneriat ar
trebui să stabilească dispoziţiile menite să asigure această coordonare şi măsurile concrete care vor fi luate
pentru a menţine această coordonare pe toată durata perioadei de programare. Această coordonare ar trebui
să cuprindă:
- identificarea domeniilor de intervenţie în care fondurile CSC pot colabora în mod complementar pentru a
atinge obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune. Acest lucru
poate fi realizat prin intermediul unei coordonări strânse a programării în cadrul a diferite programe finanţate
dintr-un singur fond (monofound). În mod alternativ, statele membre au opţiunea de a pregăti şi a pune în
aplicare programe finanţate din mai multe fonduri (multifound), care combină FEDER, FSE şi Fondul de
coeziune într-un singur program;
- includerea, de către autorităţile de management responsabile de unul dintre fondurile CSC, a altor autorităţi
de management şi ministere relevante în dezvoltarea unor scheme de sprijin menite să asigure sinergii şi să
evite suprapunerile;
- stabilirea de comitete mixte de monitorizare pentru programele de punere în aplicare a fondurilor CSC şi
dezvoltarea altor măsuri de gestionare şi de control comune pentru a facilita coordonarea între autorităţile
responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC;
- o mai mare utilizare a soluţiilor comune de e-guvernanţă orientate către solicitanţi şi beneficiari şi a
„ghişeelor unice” pentru consiliere privind posibilităţile de sprijin din partea tuturor fondurilor CSC poate
contribui în mare măsură la reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
8
PRINCIPII ORIZONTALE ŞI OBIECTIVE POLITICE:
- Promovarea egalităţii între bărbaţi si femei si nediscriminarea
Statele membre ar trebui să urmărească obiectivul egalităţii între bărbaţi şi femei, astfel cum este
prevăzut la articolul 8 din TFUE şi să asigure integrarea acestuia în pregătirea, punerea în aplicare,
monitorizarea şi evaluarea acţiunilor din cadrul tuturor fondurilor CSC. Programele din cadrul FEDER, al
FSE şi al Fondului de coeziune ar trebui să precizeze în mod explicit contribuţia preconizată a acestor
fonduri la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, stabilind în detaliu obiectivele şi instrumentele. Analiza
problemelor referitoare la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ar trebui inclusă în analiza obiectivelor
intervenţiei. Ar trebui asigurată participarea organismelor relevante însărcinate cu promovarea egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi în cadrul parteneriatului. Se recomandă cu tărie organizarea unor structuri
permanente sau însărcinarea explicită a structurilor existente să ofere consultanţă privind egalitatea de şanse
între femei şi bărbaţi, pentru a oferi expertiza necesară în ceea ce priveşte pregătirea, monitorizarea şi
evaluarea fondurilor CSC.
Sistemele de monitorizare şi de colectare a datelor sunt, de asemenea, esenţiale pentru a oferi o
imagine clară a modului în care programele îndeplinesc obiectivele în materie de egalitate de şanse între
femei şi bărbaţi. În acest sens, în loc să se impună abordarea acestor aspecte în toate activităţile de evaluare,
se recomandă ca autorităţile de management, în colaborare cu comitetele de monitorizare, să efectueze
exerciţii de autoevaluare generale, studii de evaluare specifice sau o reflecţie structurată axată pe aplicarea
principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Componenţa comitetelor de monitorizare ar trebui să fie
echilibrată din punctul de vedere al genului şi ar trebui să includă o funcţie de expertiză/responsabilitate în
ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
9
Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex,
rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum şi pentru a
asigura accesibilitatea în timpul elaborării şi al punerii în aplicare a programelor şi a operaţiunilor
cofinanţate prin fondurile CSC şi pentru a descrie în mod explicit acţiunile menite să ţină cont de acest
principiu în programe.
- Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă impune respectarea acquis-ului în domeniul mediului. Întrucât fondurile CSC
sunt principala sursă de finanţare a UE în ceea ce priveşte mediul, fondurile trebuie, de asemenea, să
contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea mediului şi cel puţin 20% din bugetul UE pentru perioada
2014-2020 ar trebui alocat obiectivelor în materie de schimbări climatice. Prin urmare, este esenţial ca
statele membre să furnizeze în timp util informaţii complete privind valoarea cheltuielilor legate de climă, în
conformitate cu metodologia prevăzută în regulamentul privind dispoziţiile comune. Statele membre ar
trebui să identifice cheltuielile legate de biodiversitate pe baza regimului de declarare propus.
- Priorităţi pentru activităţile de cooperare
Provocările cu care se confruntă regiunile şi statele membre depăşesc adesea frontierele naţionale şi
regionale. Un răspuns eficace necesită o acţiune comună, orientată spre cooperare, precum şi un schimb de
cunoştinţe la nivelul teritorial corespunzător. Această acţiune ar trebui să fie sprijinită atât prin FEDER, cât
şi prin FSE. În cazurile în au fost puse în aplicare strategii privind macroregiunile şi bazinele maritime, toate
fondurile CSC ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acestora.
Pentru a asigura contribuţia eficace a programelor de cooperare teritorială europeană la realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020 şi pentru a evita fragmentarea finanţării disponibile, este necesar să se
concentreze resursele FEDER şi să se garanteze coordonarea cu alte programe finanţate de UE. O atenţie
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
10
deosebită ar trebui consacrată abordării provocărilor transfrontaliere cu care se confruntă regiunile
ultraperiferice şi zonele cu densitate redusă a populaţiei.
Pentru a spori eficacitatea politicilor sprijinite prin FSE prin intermediul învăţării reciproce, este
important să se promoveze cooperarea transnaţională între partenerii de la nivel naţional şi/sau regional.
- Abordarea provocărilor teritoriale ale unei creşteri inteligente
Provocările societale majore cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, respectiv
globalizarea, schimbările demografice, degradarea mediului, migraţia, schimbările climatice şi utilizarea
energiei, precum şi necesitatea de a face faţă consecinţelor economice şi sociale ale crizei, vor avea efecte
diferite în diferite regiuni. Capacitatea statelor membre şi a regiunilor de a realiza o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii depinde de potenţialul lor de dezvoltare specific şi de atuurile lor în materie
de capital uman, fizic şi natural, de cunoştinţe, de instituţii şi de reţele. La rândul său, acest lucru necesită ca
programele din cadrul fondurilor CSC să reflecte diversitatea regiunilor europene în ceea ce priveşte
ocuparea forţei de muncă şi caracteristicile pieţei muncii, modelele de deplasare a lucrătorilor între domiciliu
şi locul în care îşi desfăşoară activitatea profesională, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice,
cultura, peisajul şi patrimoniul, vulnerabilităţile la schimbările climatice şi impacturile acestora, utilizarea
terenurilor şi constrângerile legate de resurse, acordurile instituţionale şi de guvernanţă, conectivitatea sau
accesibilitatea şi legăturile dintre zonele rurale şi cele urbane. Prin urmare, statele membre şi regiunile ar
trebui să ţină cont de cinci elemente atunci când îşi elaborează contractele de parteneriat şi programele:
1) primul element este o analiză a potenţialului de dezvoltare şi a capacităţilor de care dispune statul
membru sau regiunea, în special în ceea ce priveşte principalele provocări identificate în strategia Europa
2020, în programele naţionale de reformă şi în recomandările specifice pentru fiecare ţară. În acest sens, este
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
11
necesar ca autorităţile responsabile să efectueze o analiză detaliată a caracteristicilor naţionale, regionale şi
locale;
2) al doilea element, derivat în mod direct din primul element, este o evaluare a principalelor
provocări care trebuie abordate de regiune sau de statul membru. În cadrul acestui proces este esenţială
identificarea blocajelor şi a verigilor lipsă, a lacunelor în domeniul inovării, inclusiv a lipsei planificării şi
capacităţii de punere în aplicare care inhibă potenţialul pe termen lung în materie de creştere şi de locuri de
muncă. Acest lucru va evidenţia domeniile şi activităţile posibile pentru stabilirea de priorităţi politice,
pentru intervenţie şi concentrare;
3) multe dintre provocările societale şi de mediu cu care se confruntă regiunile şi statele membre ale
UE depăşesc limitele administrative şi frontierele naţionale. Prin urmare, al treilea element necesită luarea în
considerare a provocărilor unei coordonări intersectoriale, interjurisdicţionale sau chiar transfrontaliere, în
special în contextul strategiilor privind macroregiunile şi bazinele maritime;
4) în al patrulea rând, în numeroase cazuri, o abordare integrată, de conectare a strategiei Europa
2020 cu actorii de la nivel regional şi local, va necesita o mai bună coordonare între diferitele niveluri
teritoriale şi surse de finanţare. Contractul de parteneriat va fi un element-cheie în dezvoltarea unei astfel de
abordări;
5) al cincea element constă în dezvoltarea unui contract de parteneriat şi a unor programe bazate pe
obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune, pentru a obţine
rezultate. Prin urmare, obiectivele specifice ale fiecărui program ar trebui să fie exprimate prin intermediul
unor indicatori de rezultat adecvaţi, pentru a reflecta modificările pe care programul este destinat să le
faciliteze.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
12
Dezvoltarea unor contracte de parteneriat şi a unor programe care ţin cont de aceste elemente va
permite statelor membre şi regiunilor să beneficieze de diversitatea Uniunii Europene într-un mod
corespunzător, adaptat la provocările, cunoştinţele şi posibilităţile de la nivel local. O astfel de abordare va
constitui o bază solidă pentru identificarea modului în care fondurile CSC pot funcţiona împreună în mod
optim pentru a descătuşa potenţialul pe care Tratatul de la Lisabona l-a adăugat la coeziunea teritorială, la
principiile coeziunii economice şi sociale şi este clar că aceste caracteristici geografice sau demografice pot
agrava problemele de dezvoltare. Prin urmare, această abordare generală pentru promovarea unei creşteri
inteligente, durabile şi favorabile incluziunii va trebui să reflecte rolul oraşelor, al zonelor rurale, al zonelor
de pescuit şi de coastă, precum şi al zonelor care se confruntă cu probleme geografice sau demografice
specifice. De asemenea, ea va trebui să ţină cont de provocările specifice care afectează regiunile
ultraperiferice, regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populaţiei, precum şi regiunile
insulare, transfrontaliere sau muntoase, astfel cum a recunoscut în mod explicit Tratatul de la Lisabona. În
sfârşit, coeziunea teritorială înseamnă, de asemenea, abordarea legăturilor dintre mediul urban şi cel rural,
din punct de vedere al accesului la infrastructuri şi servicii abordabile şi de calitate, precum şi a problemelor
din regiunile cu o mare concentrare de comunităţi marginalizate din punct de vedere social.
Ca obiective tematice Uniunea Europeana şi-a propus :
1.Consolidarea cercetării, a dezvoltării economice şi a inovării.
2.Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi a comunicaţiilor.
3.Îmbunătăţirea competitivităţii IMM –urilor, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii.
4.Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi gestionarii riscurilor.
5.Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon in toate sectoarele.
6.Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
13
7.Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii reţelelor
majore.
8.Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă.
9.Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.
10.Investiţiile in educaţie competente şi invăţare pe tot parcursul vieţii.
11. Consolidarea capacităţii instituţionale şi asigurarea unei administraţii publice eficiente.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU,
OBIECTIVE RO
I Schimbările climatice si energia curată
“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu
efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.”
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi
crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerintelor unei economii
moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza
Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi
aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării
durabile.”
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionarii eficiente şi în condiţii de siguranţă a
sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei
energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de Romania în cadrul pachetului legislativ „Schimbări
climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
14
în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea
principiilor dezvoltării durabile."
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii
energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea unor
măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice."
II Transport durabil
„Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfacă nevoile economice,
sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra
economiei, societăţii şi mediului."
„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi in România care să
faciliteze mişcarea in siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi
internaţional, în conformitate cu standardele europene."
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei
economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea
infrastructurii de transport."
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de
bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi."
III Producţie şi consum durabile
“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum şi producţie sustenabile."
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
15
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea
maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să permită o creştere
economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE."
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin
inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii
de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei."
“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre
UE din punctul de vedere al producţiei şi consumurilor durabile."
IV Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
“Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor
excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme."
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu
privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor
servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilă şi cu respectarea
principiului “poluatorul plateşte”.
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii
principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.”
„Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte
state membre UE din acel an.”
V Sănătatea publică
„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi
îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătaţii.”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
16
„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului
medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei
şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.”
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării
de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea
aspectelor de sănătate si demografice în toate politicile publice ale Romaniei.”
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub
aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.”
VI Incluziunea, demografia şi migratia
“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în
considerare a solidaritatii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calitătii vieţii cetăţenilor ca
o condiţie a bunăstării individuale durabile.”
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern
pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse
şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei.”
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a
normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a
grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia
şi fenomenele migratorii.”
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state
membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
17
VII Sărăcia globală şi sfidările dezvoltarii durabile
“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea
punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile şi
angajamentele sale în această privinţă.”
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale aferente
statutului, a Romaniei ca ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat membru
al UE; stabilirea prioritaţilor şi modalităţilor de acţiune şi alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul
naţional brut (VNB) în 2013 si 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de 0,17% din VNB in 2010."
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi
resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa
0,50% din venitul naţional brut."
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene în
domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca procent din
venitul naţional brut."
Alte strategii naţionale îşi propun ca prin atingerea obiectivelor stabilite să contribuie la protejarea
mediului, la îmbunătăţirea calităţii apelor, la cresterea atractivităţii zonelor de turism, astfel încât, gradul
calităţii vieţii locuitorilor să ajungă la nivelul existent în ţările Uniunii Europene.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
18
CAPITOLUL II
STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2014-2020
„Incluziunea socială este definită ca un proces prin care se asigură ca persoanele confruntate cu riscul
sărăciei şi excluziunii să dobândească oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa
economică, socială şi culturală şi că se bucură de un standard de viaţă şi bunăstare considerat normal în
societatea în care trăiesc.”
„Aplicarea politicii de incluziune socială a minoritaţii presupune o abordare integratoare, un proces
planificat şi acţiuni conjugate, urmate de adoptarea de strategii, programe si proiecte specifice.”
„Guvernul Romaniei consideră incluziunea socială un aspect ce trebuie reflectat în toate domeniile
de activitate de pe agenda fiecarei instituţii publice centrale si locale.”
Scopul Strategiei: asigurarea incluziunii socio - economice a cetăţenilor români prin implementarea
unor politici integrate în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, sănătăţii, locuirii, culturii şi
infrastructurii sociale.”
Obiectivele Strategiei:
„1. Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al cetăţenilor români la educaţie de calitate la toate
nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii
bazate pe cunoaştere.
2.Promovarea educaţiei incluzive în cadrul sistemului educaţional, inclusiv prin prevenirea şi
eliminarea segregării, precum şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte
criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv rromi.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
19
3.Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rrome şi creşterea
atractivităţii pentru investiţii.
4.Stimularea măsurilor de promovare a sănătăţii care să contribuie la creşterea accesului cetăţenilor la
serviciile de sănătate publică şi la creşterea speranţei de viată.
5. Asigurarea de către instituţiile centrale, locale şi partenerii sociali a condiţiilor de locuit decente în
comunitaţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii
publice şi mica infrastructura.
6. Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) inclusiv a
minorităţiilor.
7.Dezvoltarea, de către instituţii, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, să raspundă unor
nevoi sociale ale categoriilor sociale, inclusiv a membrilor minorităţii rrome în domeniile: dezvoltare
comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică.”
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ
Una din marile întrebări la care trebuie să răspundă factorii de decizie de astazi, la nivel mondial, este
cea referitoare la cum va arăta agricultura viitorului, o agricultură care trebuie să hrănească, la fiecare 12-14
ani, un miliard de indivizi în plus. Pe măsura întrebării apar şi răspunsurile. Astfel se pot sintetiza două
curente majoritare:
I Primul curent de gândire (productivist sau biotehnic) are la bază impunerea tehnologiei ca
instrument de asigurare a nevoilor alimentare ale lumii. La baza acestui curent de gândire stă ipoteza că
tehnologia poate înlocui resursele neregenerabile, cum ar fi solul, omul fiind capabil să obţină, din sisteme
agricole fără sol, produse alimentare suficiente. Monocultura este practica permanent întâlnită în acest sistem
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
20
biotehnic, în care zonarea culturilor are la bază pretabilitatea specifică a anumitor regiuni, specializate pentru
anumite culturi. Astăzi, sistemul este experimentat preponderent în ţări precum Spania şi ţările nordice
(Finlanda, Danemarca, Suedia), ce nu deţin pământ de bună calitate, şi în ţările mici, precum Belgia,
Luxemburg, Olanda. Sistemul şi-a atins deja limita socială, întrucât consumatorii europeni refuză din ce în
ce mai mult “bombele alimentare cu ceas ” de la Almeria si Murcia din Spania. Astfel de legume arată foarte
bine estetic, dar sunt crescute pe roca brută, în sisteme artificiale, cu vată minerală, perfuzate cu N, P, K prin
sisteme de irigare. Sunt produse fără gust, dopate cu chimicale. Acest curent de gândire este cunoscut astăzi
sub diferite forme, plecând de la sisteme de agricultură de precizie, sisteme agricole fără sol, sisteme
agricole biotehnice sau biotehnologice etc.
II Al doilea curent de gândire (socioecologist) are la bază construcţia unui sistem trilateral între
planta cultivată, arbore si animal. Potrivit acestuia, sistemul agricol mondial, bazat pe arătură, nu poate hrani
în viitor o populaţie mondială în creştere, din cauza epuizării resursei sale primordiale, solul, şi datorită
comenzii sociale de produse mai sănătoase. Pentru a răspunde acestor două deziderate, sistemul agricol pune
pomul/arborele în centrul tripletei vieţtii (planta anuală- POM/ARBORE-animal). Este vorba de promovarea
de sisteme mixte agrosilvice sau zoosilvice (fermă agrosilvică, fermă zoosilvică, fermă zoopomicolă, fermă
zooviticolă, fermă zoolegumicolă, fermă zoofloricolă), prin plantarea de arbori şi, evident, nu prin
distrugerea pădurii actuale.
Avantajele sistemului sunt nenumarate şi se raportează la urmatoarele aspecte pozitive principale:
- materia organică rezultată;
- creşterea gradului de confort oferit animalelor;
- distrugerea buruienilor de către animale;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
21
- eliminarea cheltuielilor şi a poluării cu transportul fertilizanţilor prin fertilizarea directă a
culturilor;
- eliminarea cheltuielilor şi a poluării cu transportul furajelor;
- eliminarea cheltuielilor duble legate de construcţia separată a sistemelor legumicole şi
zootehnice protejate;
- reducerea focarului de infecţie şi a cheltuielilor legate de utilizarea antibioticelor;
- biomasa silvică rezultată se foloseşte la producţia de energie termică şi electrică;
- reducerea poluării cu dejecţii animale lichide şi solide;
- crearea unor peisaje atractive pentru turişti;
- crearea unei meserii mai decente pentru ţărani;
- crearea unui microclimat specific ce tamponează factorii de stres;
- crearea unui echilibru între populaţiile patogene pentru culturile agricole şi populaţiile de
pradători.
Promovarea fermei familiale comerciale ca şi obiectiv tehnic strategic. Dimensionarea fermei
familiale are la bază conceptul european de fermă familială, în vederea constructiei unui model
tehnico-economic şi social adaptat realităţii europene.
Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este legalizarea
bucătăriei ţărăncii românce, care este capabila să gătească alimente extrem de apreciate de străini, dar
care nu întruneşte condiţiile de legalitate din punct de vedere sanitar veterinar. Pasul pe care trebuie
să-l facă astăzi o familie de ţărani este organizarea legalităţii procesării produselor alimentare.
Această etapă presupune următorii paşi: înscrierea codului CAEN aferent activităţii de procesare la
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
22
Registrul Comerţului; înregistrarea juridică la DSV a activităţii de procesare, cu respecarea legislaţiei
sanitar veterinare (ord. 111) pentru spaţiul de procesare; autorizarea de mediu la IPM.
La nivel european şi mondial sunt aplicate canale de vânzare şi anume vânzarea directă şi indirectă.
La prima vedere ţinânt cont de istoria ultimilor ani, cel mai adecvat canal de vânzare a fost canalul vânzării
directe. Totuşi în ultimii ani câştigă teren şi vânzările on line, iar în prezent se construiesc canale mixte
directe/indirecte care asociază beneficiile celor două (Vânzare/Socializare on line împreună cu vânzarea
directă).
a) Vânzarea directă
Alături de dimensiunea socială, economică şi ecologică a actului de vânzare directă de “produse
ecologice şi tradiţionale”, în actual context de globalizare a vânzărilor, putem asocia şi dimensiunea locală.
1.Vânzarea în târguri şi pieţe Prima etapă a vânzării directe şi cea mai răspândită este aceea a
vânzării produselor ecologice şi tradiţionale în târguri specializate.
Un exemplu de reuşită îl constituie târgurile organizate de către Asociaţia Producătorilor de Produse
Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş în diferite oraşe din ţară (Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, etc.).
Avantajele sistemului:
- sistemul permite o bună socializare cu consumatorii;
- din punct de vedere financiar se constituie într-un avantaj deosebit pentru ţărani;
Dezavantajelele sistemului:
- dificultatea de a găsi spaţii corespunzatoare în centrul oraşelor;
- momentul desfăşurării acestuia (vineri, sâmbătă, duminica), când mare parte dintre
consumatorii specifici ai acestor produse sunt plecaţi în weekend;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
23
- timpul pierdut în astfel de evenimente, când ţăranul ar trebui să se odihnească la sfârşit de
săptămână şi să reflecteze la obiectivele săptămânii viitoare;
- condiţiile climatice deosebite pe care sunt obligaţi să le îndure ţăranii (frig, ploaie,
temperaturi ridicate etc.) sau produsele (risc de alterare) în astfel de târguri;
- sistemul nu permite o fidelizare coerentă a clientelei din cauza prezenţei sporadice în acelaşi
loc.
2.Vânzarea în magazine proprii
Vânzarea în magazinele ţăranilor a început timid prin 2008, când apărea primul magazin cooperativă
la Sibiu (Biocop). A continuat în 2011 la Cluj-Napoca (Coşul Ţărănesc), respectiv la Bucureşti (Asociaţia
Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş) şi Alba Iulia (magazinul Asociaţiei
Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Alba).
Funcţionarea sistemului
Acest sistem, în care minim cinci ţărani se asociază într-o structură de tip asociativ sau cooperativ,
pentru a-şi vinde producţia, este foarte cunoscut la nivel european (Franţa şi Germania au peste 5000 de
magazine cooperativă fiecare). Magazinele pot să fie specializate (ex. cinci producători de vin) sau
generaliste (ex. cinci producători cu produse diferite: carne, brânzeturi, miere, pâine, ouă). Tendinţa
europeană este dată de magazinele generaliste care sunt mult mai atractive pentru consumatori datorită
diversităţii acestora. Funcţionarea efectivă a magazinului cunoaşte două variante: fie vânzarea este facută în
fiecare zi a săptămânii de către unul dintre producători, fie magazinul angajează vânzători.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
24
Avantajele sistemului:
- agricultorul este ocupat cu vânzarea doar o zi pe săptămână, restul timpului câştigat putând fi
consacrat producţiei şi familiei;
- permite o fidelizare a clientelei şi stabilirea unei încrederi între producător şi consumator.
Dezavantajelele sistemului
- costurile de funcţionare ale magazinului;
- prejudecăţile care există în rândul ţăranilor români privind noţiunea de asociere sau
cooperativă;
- apariţia unui intermediar (vânzătorul), între ţăran şi consumator, în cazul magazinelor care
angajează vânzători.
3. Vânzarea la domiciliul consumatorilor
Tendinţa agricultorilor europeni este de a abandona încet, încet primele două sisteme de vânzare
directă şi de a se îndrepta atât către vânzarea la domiciliul consumatorilor (sau în puncte intermediare), cât şi
către vânzarea în fermă.
Sistemul constă în organizarea formală sau juridică a două grupuri de producători şi consumatori care
bat palma pe durata vieţii pentru o distribuţie de produse agroalimentare pe bază de abonament săptămânal.
De regulă, acest sistem este focalizat pe distribuţia de produse ecologice, tradiţionale sau “ţărăneşti”.
Organizarea grupului de producători se poate realiza într-o manieră non formală sau juridică (grup de
vânzare). De regulă, grupul se organizează non formal la început, după care, pe măsură ce se stabilizează ca
număr şi compoziţie, se trece la organizarea juridică. Şi grupul de consumatori, la rândul lui, funcţionează o
vreme într-o manieră non formală, până se stabilesc legături puternice între membrii săi, după care alunecă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
25
încet către organizarea juridică. În cazul ambelor grupuri, de producători şi consumatori, organizarea
presupune o împărţire clară de responsabilităţi.
Responsabilităţile grupului de producători:
- gestiunea fişierului de consumatori;
- organizarea comenzilor;
- organizarea transportului săptămânal către domiciliul consumatorilor (sau către punctele
intermediare de distribuţie);
- legătura cu consumatorii (news letter, telefon, mail).
Responsabilităţile grupului de consumatori:
- verificarea activităţilor agricultorilor în ferme;
- organizarea sistemului de distribuţie în punctele intermediare;
- organizarea comunicării între membrii grupului de consumatori;
- organizarea sistemului de plată către agricultori;
- organizarea sistemului de creditare a agricultorilor.
Avantaje pe termen lung
- consumatorul primeşte la domiciliu sau într-un punct apropiat de casa lui, o dată pe
săptămână, alimentele necesare familiei, reducând costurile, riscul şi timpul necesare
cumpărării de produse agroalimentare;
- consumatorul are o garanţie a calităţii produsului, cunoscându-şi bine “partenerul de
sănătate”.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
26
Dezavantaje pe termen scurt
- timpul necesar pentru formarea unei comunităţi de consumatori este destul de lung, ţinând
cont de “obişnuinţa” acestora de a merge la cumpărături la magazinul din colţ sau la
supermarket;
- efortul necesar pentru menţinerea stabilităţii unei comunităţi de consumatori este destul de
mare
4.Vânzarea în fermă
Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel de vis este
posibil, de regulă, după parcurgerea cu răbdare, în ordine cronologică, a fiecărei etape de vânzare directă
prezentată mai sus. Un astfel de vis este un obiectiv pe termen mediu sau lung, pe care fiecare agricultor şi-l
poate propune, cu respectarea dumnezeiască a două condiţii de bază: seriozitate şi răbdare.
Avantaje
- economie de timp pentru vânzarea produselor, valorificată în cadrul familiei;
- crearea unei legături pe termen lung cu consumatorul;
- crearea unei economii locale din care profită regiunea.
Dezavantaje
- necesitatea diversificării activităţilor fermei, pentru asigurarea unui venit decent;
- pierderea intimităţii familiale, cauzată de prezenţa cvasipermanentă în fermă a unor persoane
străine (clienţii);
- obligaţia dobândirii unor deprinderi de comunicare cu consumatorul, ceea ce nu este, în mod
obişnuit, o mare abilitate a agricultorului.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
27
b)Vânzarea indirectă
Un astfel de sistem este destul de comod şi este luat în calcul de mulţi agricultori români. Însă este
limpede că, din punct de vedere social, economic şi ecologic, un astfel de sistem nu poate să producă
beneficii durabile.
1.Vânzarea în magazine terţe
Vânzarea în magazine terţe este o practică curentă pentru agricultori, graţie concepţiei însăşi a
sistemului. La ora actuală, acest sistem este dominant în cazul agricultorilor şi practic inexistent în cazul
ţăranilor. Un sistem mixt a fost propus în ultima vreme de către supermarketuri prin organizarea de târguri în
interiorul acestora. Motivaţia supermarketului, de “recuperare a afacerii şi a mesajului”, este evidentă pe
termen mediu şi lung, chiar dacă pe termen scurt ea poate fi benefică financiar pentru producători. În ultimii
ani, România a cunoscut un fenomen exploziv prin apariţia a sute de magazine ecologice sau tradiţionale,
organizate de către comercianţi. Din păcate, aceste magazine vând peste 90% din produse din ţări străine,
nefiind foarte interesate de promovarea produselor româneşti. O parte dintre agricultorii români este
tentată totuşi să vândă în acest tip de magazine, decizie corectă financiar pe termen scurt, dar nedurabilă pe
termen mediu şi lung. Logica unui comerciant este cunoscută: atâta timp cât afacerea merge, nu renunţă, iar
când aceasta patinează sau nu prea merge, o închide. O astfel de gândire pe termen scurt nu este benefică
pentru agricultor, motiv pentru care comerţul european de produse ecologice şi tradiţionale este realizat de
agricultori, nu de comercianţi.
Avantaje
- sistem comod şi uşor de pus în practică;
- economie de timp în vânzarea produselor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
28
Dezavantaje
- afacerea agricultorului este la mâna magazinului în ceea ce priveşte fixarea preţului, frecvenţa
aprovizionării sau stabilitatea contractului;
- mărimea fermei este condiţionată de volumul vânzărilor magazinului (în special în cazul
supermarketului, ceea ce poate duce la o cursă a măririi permanente a fermei;
- riscul intrării în cursa reducerii preţului, atunci când magazinul este un supermarket;
- riscul pierderii controlului asupra segmentului de nişă, prin generalizarea vânzărilor la un
public de masă;
- amprenta ecologică ridicată a sistemului, în care produsul agroalimentar parcurge sute de
kilometri pentru a fi vândut, pierzându-se astfel dimensiunea locală a actului de vânzare;
- dificultatea fidelizării unei clientele specifice.
2.Vânzarea prin curierat
O practică indirectă de vânzare o constituie vânzarea produselor prin curierat. O astfel de practică
presupune parcurgerea fie a unor etape prezentate în cadrul vânzării directe, pentru formarea unei imagini
pentru produsele din fermă, fie existenţa unui magazin on line.
Avantaje
- costuri reduse pentru actul de vânzare;
- economie de timp în actul de vânzare;
- rapiditatea actului de vânzare;
Dezavantaje
- dificultatea fidelizării clientelei prin necunoaşterea părţilor;
- riscurile actului de vânzare prin neacceptarea produsului şi returnarea acestuia;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
29
3.Vânzarea on line
Comerţul electronic, bazat pe existenţa unui “magazin virtual”, cunoaşte o explozie nemaicunoscută
vreodată de umanitate în ceea ce priveşte volumul vânzărilor într-o perioadă definită de timp. România
cunoaşte o explozie de astfel de sisteme în ultimii ani. Două variante au fost create până acum, şi anume
Electronic-comerţ, respectiv Mobil-comerţ.
- E-comerţul
Sistemul de E-comerţ presupune organizarea unui magazin virtual în care, cu mijloace umane şi
financiare limitate, se poate crea o platformă de vânzare. Sistemul este rapid, comod şi uşor de pus în
practică. Agricultorul şi consumatorul stau acasă în faţa unui calculator şi îşi realizează vânzările şi
cumpărăturile. Printre dezavantaje am aminti dificultatea fidelizării clientelei şi a stabilităţii grupului de
consumatori.
- Mobil-comerţul
O variantă de comerţ electronic este dată de sistemul “Mobil -comerţ”, în care magazinul virtual este
realizat pe telefonul mobil „inteligent” sau pe tableta mobilă. Acest tip de comerţ a cunoscut o viteză şi mai
mare de dezvoltare decât “E-comerţul” şi poate fi avută în vedere de către agricultorii care nu au acasă
calculator, dar posedă în schimb un telefon mobil. Doar timpul ne desparte de momentul în care ciobanul din
varf de munte, luând o pauză de la cântatul la fluier, se apucă de vânzarea mieilor direct de pe telefon.
4.Vânzarea prin sisteme M.L.M.
Sistemele de vânzare “multi nivel” se practică în România după anii ’90 de către diferite societăţi
străine. Relativ recent, la Timişoara a apărut o societate care vinde produse ecologice prin sistem M.L.M.,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
30
din păcate de provenienţă străină în mare parte. Cifra de afaceri foarte mare realizată în ultimii ani ne arată
că aceste sisteme pot fi avute în vedere şi pentru produse ecologice şi tradiţionale româneşti.
5.Vănzarea “inteligentă”
Cum nu exista sisteme perfecte, în ultima vreme se lucrează la un “sistem de vânzare inteligentă”
care să maximizeze avantajele sistemelor de vânzare directă şi indirectă şi să minimizeze dezavantajele
acestora. Fenomenul de globalizare obligă agricultorii la construcţia unor canale de vânzare care să se
adapteze noilor schimbări. Astfel, se pregăteşte lansarea pe piaţă, de către un grup de agricultori, a unui
sistem de vânzare inteligent, care să îmbine avantajelele a mai multor sisteme de vânzare sau socializare
(Vânzare on line; Vânzare directă; Comunităţi de consumatori; M.L.M.).
Singura modalitate de răspuns la globalizarea economiei mondiale este construcţia de economii
locale. Pentru aceasta este nevoie de o gândire globală şi de acţiune locală. O astfel de economie locală
trebuie organizată pe o distanţă maximă de 100 de km între fermă şi consumator (în România vorbim de
suprafaţa unui judeţ). Pentru a înţelege mai bine aspectele pozitive ale unei astfel de economii vom reda
câteva avantaje ale sistemului:
- furnizarea de produse proaspete consumatorilor, fără să mai fie nevoie de intervenţii chimice
sau fizice (iradiere), pentru a ajuta produsele alimentare „să arate bine”, uneori chiar şi la
câteva luni după momentul recoltării;
- reducerea “amprentei ecologice” a produselor alimentare, datorită transportului la mari
distanţe;
- crearea unei legături strânse între ţărani şi consumatori, prin protejarea unei agriculturi
naţionale datorită orientării voluntare a actului de cumpărare;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
31
Presiunea exercitată de umanitate asupra energiei fosile şi criza actuală a sistemului financiar
mondial obligă umanitatea la gândirea, până în 2050, unei noi economii mondiale, bazate pe resurse
regenerabile şi pe sisteme financiare durabile. Nu mai este posibil să ne imaginăm, peste 10 ani, că un
produs alimentar mai poate să călătorească 5-8000 de km, “din fermă în farfuria consumatorului”, la preţul
litrului de combustibil de la acea vreme. O astfel de gândire ar dubla sau tripla preţul produsului
agroalimentar, ceea ce îl va face nevandabil pe piaţă, iar singurul răspuns al industriei agroalimentare va fi să
crească proporţia de “chimie” dintr-un produs alimentar către 100%.
Economia solidară si ecoeconomia (bioeconomia)
Acest nou concept de economie construit pe filosofia finantelor solidare are la baza integrarea în
sistemul actual de economie a noţiunii de capital social şi a legaturilor sociale prin intermediul unor sisteme
economice şi instrumente economice solidare. Cel mai important instrument de ecoeconomie, alături de
băncile etice, îl reprezintă comerţul solidar la nivel local cu multiplele sale fatete.
Banca etică sau sistemele de microcredit etic
Banca etică si sistemele de microcredit etic sunt instrumente care funcţionează pe principiile unei
bănci normale, dar care şi-a fixat ca principiu de bază acordarea de “împrumuturi etice” pentru investiţii care
să încurajeze protecţia mediului, precum agricultura ecologică (împrumuturi verzi); producţia şi comerţul
echitabil (împrumuturi echitabile). Aceste sisteme se aplică în ţări cu mari probleme de saracie (India,
Banglades, ţări din Asia de sud-est, America de sud, America Latină) şi au la bază funcţionarea unor sisteme
de microcredit ce funcţionează integrând legăturile sociale şi capitalul social dobândit. Obiectivul acestor
instrumente este de a transforma ţărani nebancabili (excluşi de sistemul bancar clasic) în tarani bancabili.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
32
Moneda complementară virtuală
Ca să facă faţă crizei economice, ţări bogate sau sărace crează monede alternative. În acest sens, ne
vom rezuma, din mii de exemple existente în lume, la doar două. Primul exemplu este cel al Elveţiei, o ţară
bogată care, acum 90 de ani, a creat o “monedă complementară virtuală-WIR’. În 2011, schimburile
economice în WIR s-au situat în Elveţia la 2 miliarde de euro.
Al doilea exemplu este cel al unei ţări sărace, şi anume Argentina, care a introdus, de peste 70 de ani,
monede complementare în care milioane de argentinieni îşi fac cumpărăturile.
În majoritatea ţărilor europene funcţionează astfel de “sisteme financiare virtuale de troc”, în care
moneda europeană “euro” este înlocuită parţial cu “monede complementare cu diverse denumiri”. Cum
economia mondială nu dă semne de revenire, rămânând încă multă vreme în criză, astfel de “soluţii
alternative” ar trebui luate în calcul de către guvernul României, mai ales în cazul scenariului nedorit al
destrămării zonei euro.
Achiziţii publice solidare
Sistemul de achiziţie publică de alimente, la nivelul diferitelor ţări, se ridica la procente importante
din P.I.B. In cadrul acestui sistem, diferite structuri publice (universitaţi, şcoli,gradiniţe, administraţii
naţionale şi locale etc.) fac cheltuieli însemnate cu alimente în cantine şi restaurante, la protocoale, precum şi
la diferite evenimente organizate. In acest context, la nivel european se dezvoltă, în cadrul unor organizatii,
sisteme de parteneriat cu structurile publice, pentru achiziţia de alimente ce provin din sisteme de producţie
solidare. Cel mai cunoscut exemplu european este cel a “Reţelei celor 500 de oraşe solidare, în care circa
254 de primării de oraşe europene au decis ca toate achiziţiile publice de alimente, la nivelul acelor
comunitaţi, să devină achiziţii solidare. Astfel, la nivel national, daca dorim sa dăm o şansă unei agriculturi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
33
ţărăneşti, ce practică prin definiţie un sistem de producţie solidar, trebuie să amendăm legea achiziţiilor
publice în direcţia obligativităţii dimensiunii de achiziţie solidară în caietele de sarcini.
A. Bunuri si servicii publice economice
Prezentarea subfunctiilor economice (Servicii publice in amonte; Producţie (P.); Procesare (P.);
Vănzare (V.); Organizare structuri economice (P.P.V.))
1.Servicii publice in amonte
Parametri Detalii
Cooperative de
aprovizionare
Activităţi de aprovizionare cu inputuri pentru fermă:
Cooperative de aprovizionare cu material genetic vegetal şi animal;
Cooperative de aprovizionare cu îngrăşăminte;
Cooperative de aprovizionare cu produse fitosanitare;
Cooperative agricole
de utilizare de material
agricol în comun
Activităţi de organizare a lucrărilor agricole:
Cercuri de maşini (Germania);
Cooperative agricole de utilizare de material agricol în comun/C.U.M.A. (Franta);
Este de neconceput pentru un ţăran european de a mai face o investiţie individuală
în utilaje şi echipamente foarte costisitoare, ce se folosesc un numar mic de zile din
an (combină de recoltat, utilaje de recoltat, cositoare). Aceste investiţii se realizează
în comun de către trei-cinci ţărani, din doua motive esenţiale legate de aspecte
economice: sărăcia din buzunar şi eficienţa investiţiei.
Structuri de angajare
comună
Tip: Grup de angajatori
Angajatul este angajat pe o norma intreaga la mai multi fermieri (2-4 fermieri)
avand o norma diferita (4-2 ore/zi la fiecare).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
34
Această structură este necesară pentru situaţia în care agricultorul are nevoie de un
angajat cu normă partială.
Structuri de înlocuire a
agricultorului
Perioada de înlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici în fermă este
diferită în funcţie de specificul părăsirii fermei:
Pe durata concediului (2-4 saptamani);
Pe durata week-endului (2-3 zile);
În cazuri de forţă majoră (boală; accident etc...);
Agricultorul ucenic preia ferma din punct de vedere juridic şi financiar. Pe această
perioadă ferma angajează o asigurare specială pentru bunuri.
Sisteme de comasare Comasare de teren pe principiul proprietăţii Comasare de teren pe principiul
utilizarii
2.Funcţia de producţie de bunuri publice
Parametri Detalii
Obiectiv Fixarea ca obiectiv, pentru 2020, ca 60 % din teritoriul agricol naţional (circa 9
milioane de ha), situat în zona montană si colinară, să fie certificate ca si bunuri
publice de calitate in ferme familiale comerciale
Teritorii pentru Teritoriile strategice recomandate pentru agricultura de calitate din Romania
producţia de - Comunele situate în Parcuri Regionale si Naţionale;
calitate - Comunele situate în zonele montane;
- Comunele situate în zone de agromediu;
- Comunele situate în arealul NATURA 2000;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
35
Teritorii recomandate: zone colinare, zone de şeş cu agricultură extensivă.
Teritorii nerecomandate: zone de şeş cu agricultură intensivă.
3.Funcţia de procesare bunuri publice
Parametri Detalii
Obiectiv Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este
legalizarea “bucătăriei ţărăncii românce” prin legalizarea procesării produselor alimentare.
Avantaje Diversificarea activităţilor şi a veniturilor; Evitarea cursei de creştere a mărimii fermei;
Creşterea valorii adăugate; Eficientizarea procesului de producţie; Economie de energie;
Economie de timp; Economie de personal; Climat psiho/emotional pozitiv; Cadru de munca
familial; Reducerea cantităţilor de deşeuri; Organizarea activităţilor membrilor familiei în
cadrul fermei; Vânzarea directă în fermă şi la consumator datorită legalizării, procesării şi
implicit a vânzării
4.Vânzarea directă de bunuri şi servicii publice
Toţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vânzare directă, pentru a ajunge la
vânzarea în ferma - de departe cea mai interesantă pentru aceştia.
Parametri Detalii
Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel
de vis este posibil, de regulă, după parcurgerea cu răbdare, în ordine cronologică, a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
36
fiecărei etape de vânzare directă prezentată mai jos.
Abordarea presupune două condiţii de bază: seriozitate şi răbdare.
Pasi Primul pas: vânzarea directă în târguri ocazionale;
Pasul al doilea: vânzarea directă în pieţe permanente;
Pasul al treilea: vânzarea în magazine proprii;
Pasul al patrulea: vânzarea directă la domiciliul consumatorului; Pasul al cincilea:
vânzarea directă în fermă.
Marimea
perioadei
tranzitorii (cei
5 pasi)
calitatea produsului (organoleptică, vizuală, nutriţională, reziduală, tehnologică şi etică);
seriozitatea ţăranului;
modul de organizare a fermei;
serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice, agropedagogice, sociale etc.);
atractivitatea sociala a fermei (ferma ecologică, ferma de produse tradiţionale);
diversitatea produselor;
- abilităţile de comunicare ale familiei de ţărani;
Avantajele
vanzarii in
ferma
economie de timp pentru vânzarea produselor, valorificată în cadrul familiei;crearea unei
legături pe termen lung cu consumatorul; crearea unei economii locale din care profită
regiunea.
Dezavantajele
vanzarii in
ferma
- necesitatea diversificării activităţilor fermei, pentru asigurarea unui venit decent;
pierderea intimităţii familiale, cauzată de prezenţa cvasipermanentă în fermă a unor
persoane străine (clienţii); obligaţia dobândirii unor deprinderi de comunicare cu
consumatorul, ceea ce nu este, în mod obişnuit, o mare abilitate a agricultorului.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
37
5.Organizare structuri economice (P.P.V.A.)
Parametri Detalii
Obiectiv Organizare de structuri economice pentru productie, procesare si vânzare
împreună cu alţi agricultori cu scopul eficientizării economice a fermei.
Structuri economice
pentru productie
Structuri individuale (PFA; IFA; II; S.R.L.;)
Structuri colective: Cooperative de producţie
- Număr de agricultori: 3-5 din aceasi familie de regulă
Structuri economice
pentru procesare
3.1. Structuri colective: Cooperative de procesare şi/sau depozitare
Nr. de agricultori: 10 -1000
Tip de coperative:Cooperative abator; Cooperative de preluare şi transformare
lapte; Coperative viticole; Cooperative măcelării; Cooperative de prelucrarea
sfeclei de zahar; Cooperative de stocare de cereale; Cooperative de stocare
legume/fructe
Structuri economice
pentru vanzare
4.1. Structuri colective: Cooperative de vanzare
Nr de agricultori: în medie intre 5-7
Circuite de vanzare: magazin în fermă;magazin în oras; magazin mobil pentru
târguri şi pieţe;standuri comune în târguri şi pieţe; la domiciliul consumatorilor).
Tematica produselor: Cooperative pe acelaşi produs (vin sau brânză etc..);
Cooperative pe produse diferite (vin, brânză etc...)
B. Bunuri şi servicii publice sociale
1. Calitatea alimentelor ca obiectiv social în noile scheme de calitate din PNDR
Noţiunea de calitate a alimentelor, asa cum este văzută astazi în România, trebuie să evolueze şi ea
datorită cerinţelor consumatorilor care solicită depăşirea criteriilor de natura vizuală (mărime, formă,
culoare, preţ) şi integrarea altor criterii de calitate (organoleptice, etice, nutriţionale, reziduale şi
tehnologice). Astfel, pe lângă indicatorii de calitate vizuala, trebuie integraţi indicatorii de calitate
organoleptica (gust, savoare, arome); de calitate nutritională (conţinut in vitamine, glucide, proteine, lipide,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
38
enzime); de calitate reziduala sau ecologica (continut in nitrati, nitriti, metale grele, pesticide); de calitate
tehnologică (rezistentă la păstrare si transport);de calitate etică (agricultura ecologică, agricultura raţională,
agricultură durabilă, agricultură ţărănească, agricultura tradiţională, produse tradiţionale (DOP, IGP, TSG),
produse fermier, label rosu). Grijă faţa de sănătatea consumatorului şi faţă de protecţia mediului înconjurator
sunt doua obiective estenţiale pentru ţăranii care practică agricultură ecologică. Pentru a putea masura
fiecare indicator de calitate în parte, a fost construit la nivel european un “Sistem Global de Analiza” care
integreaza :
- metode de analiza morfogenetică (cristalizarea sensibila/ISO 17025;/ FIBL (Elvetia), Louis
Bolk Institut (Olanda), Universitatea Kassel (Germania); morfocromatografia (Institut
Kepler/Franta); metoda picăturilor sensibile (Schwenk);
- metode de analiza biotechnica sau tehnostiintifica (metoda Kirlian si GDV, Gaz Discharge
Visualisation de Korotkov); metode bioelectronice (L.C. Vincent/Bev); biofotonica si
spectroscopie prin stimularea fluorescentei; metoda Bioscop (metoda semnalelor biologice);
- metode globale de analiza (teste depreferinta alimentara, teste alimentare FIBL);
- metoda Herody (viata solului).
Funcţia socială a fermei famililale comerciale
Echilibrarea venitului într-o fermă ţărănească, în anii care vin, trebuie să ţină cont de o serie de
obiective de natură socială, precum producţia de alimente de calitate, de alimente traditionale, montane,
locale, care sa fie puse în valoare prin intermediul unor ferme agropedagogice şi agroturistice. Astfel de
obiective au putut fi atinse la nivel european doar în cadrul unor ferme ţărănesti familiale, datorită
motivaţiilor de natură socio-economică pe care le generează acest model de fermă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
39
Funcţiile sociale ale fermei familiale comerciale
Fermă agropedagogică, Fermă agroturistică, Fermă de cercetare, Fermă de practică, Fermă
demonstrative, Fermă socio/ terapeutică, Servicii comunitare, Activităţi culturale, Activităţi politice,
Activităţi sociale, Fermă agro-lingvistică, Fermă de prod. Tradiţionale, Fermă de produse etice, Ferme de
produse locale, Fermă de produse montane, Fermă de barter/troc.
1. Servicii publice agropedagogice (ferma agropedagogica)
O mare provocare care stă în faţa ţărăncii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la
statutul de ţărancă/profesor.
Printre cele mai simple modalităţi de fidelizare a unei clientele de către un agricultor se numără şi
ferma agropedagogică. O astfel de fermă permite unei clase de elevi să înţeleagă modul de funcţionare a
fermei prin participarea acestora la diferite activităţi. La nivel european, vorbim de o legislaţie aferentă
fermelor pedagogice şi de un fenomen în care peste cinci milioane de elevi petrec minim o zi într-o fermă, de
regulă ecologică. Se pregăteşte, pe de o parte, generaţia consumatorului de mâine, iar pe de altă parte, se mai
corectează, prin intermediul copiilor, anumite comportamente de cumpărare greşite ale părinţilor. Este vorba
de o educaţie a părinţilor prin intermediul copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul
european. Procesul vizează transformarea consumatorului în consum-actor responsabil faţă de societate, de
actul său de cumpărare. De regulă, ferma pedagogică oferă contra cost şi o masă de prânz la solicitarea
elevilor sau părinţilor, formând astfel un venit complementar pentru ţăran. Acest tip de serviciu benevol,
adus de ţăran societăţii de astăzi, nu este deocamdată remunerat de către PAC, în schimb este prevăzut a fi
remunerat începând cu 2014.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
40
Exemple:
Un exemplu de serviciu agropedagogic numit “magazin/şcoală” a fost creat la Cluj Napoca, în
octombrie 2011, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca - sistem în care, în fiecare săptămână, o clasă de
elevi cu părinţii şi profesorii lor participă la un eveniment pedagogic la magazin. Asfel, în cadrul
evenimentului săptămânal, un ţăran îşi prezintă povestea (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;
povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.). O aplicaţie mai cunoscută a
fermei pedagogice o reprezintă fermele de practică, în care elevii şi studenţii îşi desăvârşesc o parte din
pregătirea profesională.
Parametri Detalii
Obiectiv Procesul vizează transformarea consumatorului în consum-actor responsabil faţă de societate,
de actul său de cumpărare.Este vorba de o educaţie alimentara a părinţilor prin intermediul
copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul european.
Obiective specifice: Propunerea de oferte pedagogice variate; Initierea in economia agricola;
Intelegerea raporturilor dintre sat si oras; Contributie la dezvoltarea locala; Responsabilizarea
publicului participant;
Activitati Ferme agropedagogice: Nr maxim de elevi: 30
Conditiile din ferma: trebuie sa respecte legislatia in vigoare in materie sociala; sanitar
veterinara; sanitara; securitate; asigurare; Logistica minimala: sala de primire; toalete; apa;
trusa de farmacie; parking; cadru primitor Public vizat: Prescolari; Scolari; Liceeni; Studenti;
familii; persoane cu handicap;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
41
Cadru: Şcolar: Vizitele presupun un acord cu Directorul unităţii de învăţământ şi au la bază
respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari); Extraşcolar: Vizitele sunt organizate în special
pentru liceeni; studenţi; familii şi pentru persoane cu handicap.
Magazin alimentar pedagogic:Un exemplu de serviciu agropedagogic numit“magazin/şcoală” a fost
creat la Cluj Napoca, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;
povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.)
3. Servicii publice agroturistice (Ferma agroturistică)
O altă provocare care stă în faţa ţărancii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la
statutul de manager de agropensiune. Una din marile bogăţii pentru un ţăran român, care nu este pusă deloc
în valoare de către acesta, este casa în care locuieşte. Punerea în valoare a acestei case este destul de simplă
şi presupune începerea unei proceduri de acordare a unei “margarete” de către ministerul de resort. Pe baza
unei solicitări scrise, responsabilul cu turismul în cadrul consiliului judeţean face o vizită în teren şi
întocmeşte o documentaţie de acordare a clasificării.
4. Servicii publice comunitare
Caracteristica de sezonalitate a activităţilor multor ferme, precum şi instabilitatea venitului obligă
agricultorii la căutarea unor surse de venit complementare în sezoane mai puţin intense, prin oferirea de
servicii comunităţii din care fac parte. O astfel de abordare îi permite şi comunităţii să valorifice şi să
remunereze o mână de lucru locală, de încredere, mai ieftină, pentru diferite servicii cu încredinţare directă,
necesare periodic:
a) Servicii de deszăpezire;
b) Servicii sezoniere de iarnă (salvamont, monitor de ski etc.);
c) Servicii de întreţinere a vegetaţiei şanţurilor din jurul arterelor de circulaţie rurale;
d )Servicii de întreţinere a păşunilor (eliminarea vegetaţiei, locuri de adăpat etc.);
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
42
Servicii de curăţire a şanturilor.
Parametri Detalii
Obiectiv Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin
abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu
grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi. În acelasi timp spaţiul rural nu mai devine
atractiv pentru instalarea tinerilor.
Serviciile comunitare au început să fie comandate de către primarii, ţăranilor ce dispun de
tehnica necesară.
Se formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran, în anumite perioade când în fermă
există timp neutilizat în scopuri agricole.
Activităţi Plecând de la importanţa socioeconomică pe care diferite ecosisteme o au pentru o
comunitate, s-a creat premisa unui demers asimilator între gestiunea unui ecosistem ca
pădurea (gestiune silvică prin Romsilva) şi gestiunea peisajului.
Servicii - Cosirea şanţurilor în lungul şoselelor;
- Curăţarea şanţurilor în lungul şoselelor;
- Cosirea unor parcele pentru evitarea îmburuienării parcelelor;
- Întreţinerea perdelelor de protecţie;
- Întreţinerea vegetaţiei din parcuri;
- Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale;
- Lucrările de intreţinere a infrastructurii stradale;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
43
- Săparea şanţurilor pentru lucrările de infrastructură comunală;
- Lucrări de pietruire a drumurilor agricole şi forestiere;
- Lucrări de plantare pentru spaţiile publice;
- Furnizare, plantare de arbori şi arbuşti pentru lucrările silvice de stabilizare a versanţilor
5.Servicii publice culturale
Implicarea ţăranului în organizarea de evenimente culturale, în cadrul unor organizaţii profesionale
culturale, este esenţială pentru reuşita actului de vânzare directă. Această implicare are la bază organizarea
juridica a acestora în O.N.G. culturale.
Parametri Detalii
Activităţi Evenimente: Evenimente legate de activitatea de semănat; Evenimente legate de activitatea
de recoltat; Evenimente legate de activitatea de muls (Măsurişul de la Pria, Sălaj);
Evenimente legate de activitatea de taiere a porcului; Evenimente legate de un anume
produs: Festivalul strugurilor; Festivalul verzei; Festivalul usturoiului; Festivalul sarmalelor;
Festivalul palincii; Festivalul cartofului; Festivalul prunelor; Festivalul castanelor; Festivalul
nucilor;Festivalul cireselor; Evenimente generaliste (Tanjeaua, Claca); Concursuri: Concurs
de tuns oi; Concurs de aratura; Concurs de recoltat; Concurs de degustare;
Vanzarea
directa
-stabilirea unei comunicări între ţăran şi consumatorul urban;
-construcţia unei relaţii de încredere între ţăran şi consumator, prin fidelizarea acestuia; -
ambianţa de bună dispoziţie a potenţialului consumator în cadrul acestor evenimente; -
bugetul mai ridicat al consumatorului prezent la aceste evenimente.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
44
6. Servicii publice de politica agricola
Parametri Detalii
Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organizarea ţăranilor
într-o structură adecvată care, la nivel european, poartă denumirea de camera agricolă.
Paşi Primul pas: Organizarea. juridică a camerei agricole zonale (C.A.Z.)
Ţăranii dintr-o zona (sat sau comuna), interesaţi de continuarea activităţii agricole,
devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonala, ce devine
entitate juridica individuala, sau se afiliaza la Camera Agricolă Judeţeană (C.A.J.)
Pasul al doilea: Organizarea operaţională a C.A.Z.
Decizia de înfiinţare a unei C.A.Z. poate fi luata de sus în jos, către C.A.J., dacă deţine
un buget suficient pentru cât mai multe structuri zonale, sau poate proveni de jos în sus.
Pasul al treilea: Stabilirea unei Strategii de Dezv. Zonală (S.D.Z.)
- domeniile agricole şi silvice prioritare pentru dezvoltarea zonei;
- modul de organizare juridică pe verticală a fiecărui sector economic;
- modul de organizare economică a fiecărui sector economic;
- modul de organizare a sectorului cultural;
- modul de colaborare cu C.A.J. si C.A.N. (Camera Agricolă Naţională);
- raportul de forţe cu structurile statului ;
- Planul Zonal Anual de Acţiune (P.Z.A.A.).
Pasul al patrulea: Organizarea sectorială a ţăranilor în asociaţii profesionale
- accesul la o informaţie profesională sectorială;
- accesul la un sistem de pregatire profesională sectorială;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
45
- recunoaşterea profesională sectorială;
- construcţia raportului de forţe profesional şi interprofesional;
- organizarea structurilor economice specifice sectorului.
7. Servicii publice sociale
Parametrii Detalii
Obiectiv Implicarea taranului în viaţa socială a comunităţii şi în viaţa profesională a sectorului sau
specific de producţie în cadrul unor organizaţii de natură neguvernamentală.
Activităţi Membru sau responsabil în O.N.G. legate de viaţa comunităţii :Asociaţia Fiilor Satului;
Asociaţia tinerilor ortodocsi; Asociaţia tinerilor catolici;
Membru sau responsabil in asociaţii profesionale : la nivel local; la nivel judeţean;la nivel
regional;la nivel naţional;la nivel european;
Exemple de asociaţii sectoriale: Asociaţia legumicultorilor; Asociaţia pomicultorilor;
Asociaţia viticultorilor; Asociaţia floricultorilor; Asociaţia apicultorilor; Asociaţia
crescatorilor de animale; Asociaţia cultivatorilor de cartof; Asociaţia cultivatorilor de
sfeclă de zahar; Asociaţia cultivatorilor de cereale; Asociaţia cultivatorilor de plante
tehnice; Asociaţia cultivatorilor de plante medicinale
Exemple de asociaţii generaliste: Asociaţia composesorala; Asociaţia urbariala; Asociaţia
utilizatorilor de apa;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
46
8.Servicii publice agro/lingvistice/culturale în fermă
Parametrii Detalii
Obiectiv Învăţarea limbii române de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată
determinată într-un stagiu lingvistic într-o fermă agricolă ecologică.precum cu integrarea
într- un mediu socio-cultural diferit.
Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele
internaţionale (ex.Wolfing) în care tineri interesaţi de cunoaşterea unei limbi străine se
integrează în viaţa unei familii de ţărani pentru o anumita perioadă.
Pe baza unui contract ţăranul şi stagiarul îşi asumă obiectivele stagiului prin participarea
stagiarului la activitatile familiei si la activitatile din ferma intr-un numar limitat de
maxim 6 ore pe zi. Stagiarului i se asigură casa, masa (bani de buzunar la latitudinea
taranului). Stagiarul îşi asigură cheltuielile de transport între fermele de stagiu lingvistic.
De regulă durata stagiului este predefinitată dar de la caz la caz durata stagiului poate fi
redusă ân caz de incompatibilitate între părţi sau crescută în caz de înţelegere deosebită
între părţi.
De regulă reţelele internaţionale lingvistice şi culturale preferă fermele ţăraneşti
ecologice cu marime medie sau mica.
Exemple de activitati: Activităţi de învăţare teoretică a limbii; Activităţile cotidiene ale familiei în
casă; Activităţile cotidiene ale familiei în fermă; Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei; Activităţile
cotidiene sociale ale familiei; Activităţile cotidiene culturale ale familiei;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
47
9.Servicii publice tradiţionale în fermă (ferma de produse tradiţionale)
Când spui tradiţie, spui identitate alimentară pentru un agricultor sau o comunitate. Identitatea ia
forma unui paşaport alimentar care permite accesul pe o piaţă conştientă ce apreciază valori precum tradiţia,
sănătatea, protecţia mediului, etica procesului productiv etc.
Noţiunea de tradiţie a unui produs agroalimentar este sinonimă în multe situaţii cu ceea ce produce
un ţăran român. Mulţi ţărani care au atestat un produs tradiţional au început să trăiască mai bine construindu-
şi o afacere. Simpla adăugare a cuvântului „tradiţional” pe o etichetă face ca acest produs să se vândă mai
bine, consumatorul român fiind sătul de produsele chimizate cu care este hrănit în ultima vreme. Această
nevoie de produse tradiţionale duce şi la derapaje din partea unora care folosesc acest termen de „tradiţional”
pe eticheta sau în denumirea magazinului, în afara legii. Pentru a putea trăi mai bine, acesta trebuie să
conştientizeze că face un produs deosebit şi că, pentru a putea comunica acest lucru unui consumator, trebuie
să ateste produsul ca fiind tradiţional. Din păcate, nu mai este suficient să spui, ca ţăran, că produci în mod
tradiţional, pentru că nu te mai crede nimeni. Astfel, pentru a creşte valoarea adăugată a unui produs
ţăranesc, trebuie realizată atestarea acestuia din punct de vedere legal. Paşii de parcurs pentru atestarea unui
produs tradiţional sunt următorii:
- atestarea la nivel naţional (depunerea la DADR a unui caiet de sarcini conform legii din partea
operatorului; verificarea în teren de către DADR a conformităţii caietului de sarcini cu realitatea; publicarea
caietului de sarcini pe site-ul MADR pentru eventuale contestaţii; eliberarea certificatului de către MADR).
- atestarea la nivel european (depunerea la MADR a unui caiet de sarcini de catre un grup de
producători (minim 5); trimiterea caietului de sarcini la Comisia Europeană şi publicarea pe site-ul Comisiei
Europene; perioada de opoziţie de 12 luni în care orice persoană din cele 27 de state membre poate contesta
caietul de sarcini; eliberarea certificatului de către Comisia Europeană).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
48
Obiectiv Productia de produse agroalimentare atestate ca şi produse tradiţionale:Produse D.O.P.;
Produse I.G.P.; Produse T.S.G.;
Activităţi O serie de agricultori fac paşi însemnaţi în direcţia obţinerii unor produse de calitate. Astfel
regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul înspre obţinerea de
produse tradiţionale (DOP; IGP; TSG) ca şi o primă etapă înspre obiectivul final de calitate
reprezentat astăzi de produsele ecologice.
Pasii necesari: Elaborarea caietului/caietelor de sarcini pentru fiecare produs agroalimentar;
Depunerea documentaţiei la DADR judeţeană; Eliberarea atestatului de produs tradiţional de
către MADR; Controlul periodic al DADR; Producţia de produse agricole tradiţionale;
Procesare de produse agroalimentare tradiţionale; Vanzare de produse agroalimentare
tradiţionale Exemple:Tradiţia alimentară poate fi percepută la 6 nivele ierarhice:
la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar individual de către un agricultor:
ex. Brânza de Petrova, MM.) ;
la nivel de comună (paşaport alimentar comunal: ex.Balmoş de Gârda) ;
la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microregional sau judeţean: ex. Brânza
de Ţaga) ;
la nivel naţional (paşaport alimentar naţional: ex. Ţuica de Sălaj) ;
la nivel european (paşaport alimentar european: ex. Magiun de Topoloveni).
la nivel mondial (paşaport alimentar mondial: ex. Ţuica Zetea).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
49
10. Servicii publice de troc
Parametrii Detalii
Obiectiv Furnizarea de produse agricole si alimentare pe un “sistem de schimb” cu produse si
servicii nonagricole.
Activitati Funcţionarea sistemului: O comunitate de regulă de marimea unei comune decide că o
parte din nevoile ei (bunuri, servicii) să o asigure prin schimb intre membrii comunităţii.
Schimbul de bunuri şi servicii are la baza o referinţă de schimb sub forma unei “monede
virtuale locale”.Fiecare aderent al asociaţiei locale primeşte un credit lunar în puncte pe
baza căruia îşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc într-un
catalog săptămânal al asociaţiei. La sfârşit de lună se face bilanţul creditului fiecarui
membru în aşa fel încât la sfârşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă
este posibil.
Exemple de sisteme de troc: S.E.L.- Sistem de Schimb Local, Franta
Exemple de bunuri.Produse agricole şi alimentare; Lemne de foc; Biciclete; Materiale de constructii;
Imbracaminte; Artizanat
Exemple de servicii: Tăiat şi transport lemne din pădure; Cules prune, etc...; Cosit iarba; Adunat fân;
Construcţii de case, etc...
11.Bunuri si servicii publice ecologice
- Fermă ecologică
- Fermă biodinamică
- Fermă energetică
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
50
- Servicii de polenizare
- Fermă recreaţională/divertisment
- Servicii de agromediu
- Fermă conservatoare de agrobiodiversitate (“in vivo”) Servicii de gestiune a peisajului
(servicii ecologice)
11.1Servicii publice ecologice in ferma (ferma ecologică)
Cel mai important efect social pe care ferma ecologică europeană îl produce este cel legat de
menţinerea unui ţesut social echilibrat în spaţiul rural. Acest efect social este generat de articularea
socioeconomica a activităţilor unei ferme ţăraneşti în jurul familiei. Astfel, s-a creat un sistem de agricultură
familială ţărănească, în care se crează locuri de muncă pentru membrii familiei care, de altfel, generează şi
marimea fermei. De regulă, ferma este construită în jurul părinţilor şi eventual a unuia dintre copiii adulţi, în
vederea transmiterii acesteia. Structura economică a activitaţilor într-o fermă familială este extrem de bine
definită. În mod obişnuit, bărbatul preia activităţile legate de productie, iar soţia activităţile de procesare,
agroturism (fermă agroturistică), agropedagogie (fermă agropedagogică). O astfel de construcţie de model
socioeconomic a stat ca principal obstacol în calea “exodului uman” din spaţiul rural european, iar României
de astăzi îi vine ca o manuşă pentru evitarea aceluiaşi fenomen. Într-o Românie în care menţinerea fermei
ţărăneşti familiale este văzută doar ca “tampon social si electoral”, avem nevoie şi de alte motivaţii pentru
menţinerea acesteia, precum cele de natură economică, în urma transformării acesteia într-o unitate
comercială. O astfel de fermă se adaptează foarte bine realităţilor socio-economice ale Romăniei din zonele
montane şi colinare, şi este uşor de transferat ca model de dezvoltare.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
51
11.2Certificarea ecologică a fermei familiale
Toată lumea ştie că un produs alimentar de la ţară este mai sănătos decât cel cumpărat de la oraş, şi
totuşi consumatorul cumpără prea puţin de la ţăranul român. În aceste condiţii, ţăranul mai trebuie să
realizeze doi paşi în direcţia creerii unei valori adăugate pentru produsele sale, din care primul este
certificarea ecologică a producţiei, acolo unde acest lucru este posibil. Prin această certificare, ţăranul mai
are acces şi la două subvenţii consecutive de la APIA (subvenţia de conversie la agricultura ecologică,
respectiv pachetul 5 de Agromediu de Agricultura Ecologică). Chiar dacă mulţi ţărani fug după această
subvenţie, ea nu trebuie să devină un scop în sine, pentru că, dacă analizăm situaţia la nivel european, vom
vedea că, de regulă, subvenţia duce la lenevirea ţăranului şi nu la dezvoltarea fermei.
Paşii necesari pentru certificarea ecologică a fermei sunt:
1.Semnarea unui contract de certificare cu un operator de certificare;
2.Acceptarea în fermă a operatorului pentru efectuarea minimală a două controale pe an.
3.Alegerea operatorului de certificare este un lucru foarte serios de luat în seamă. De fapt, prin
certificare, un ţăran face dovada seriozităţii sale în relaţia cu sănătatea consumatorului. Prin ştampila de
„ecologic” se transmite de către certificator consumatorului un mesaj, că acest ţăran este un om serios şi
responsabil care are grijă de viaţa consumatorului. Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este, de
fapt, un fel de “certificat de bună purtare” sau, mai bine spus, un „paşaport de intrare în curtea
consumatorului”. Ţăranul ştie din moşi strămoşi că, atunci când porneşti la un drum lung, nu te însoţeşti cu
orişicine. Un consumator de fapt se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci când cumpără un
produs agroalimentar. În acest nume are mai multă sau mai puţină încredere, şi în funcţie de acest lucru
decide ce produs cumpără.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
52
Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este încrederea. Ori, încrederea între
oameni a dispărut de ceva vreme, iar procesul de recâştigare a încrederii între agricultori şi consumatori
necesită timp. Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor câstiga doar agricultorii care vor avea
răbdare în fidelizarea unei clientele proprii, pe durata vieţii active a acestora. De la o gândire pe termen
scurt, ţăranii trebuie să treacă la o gândire pe termen lung, dacă vor să trăiască mai bine.
12.Servicii publice energetice regenerabile în ferma
Parametri Detalii
Biomasă silvică şi
agricolă
Salcâm, plop, salcie, mesteacăn, dejecţii animale, porumb, sfeclă, rapiţă, canolina,
alge ; coji de nuca şi alune etc...
Energie solară Amplasarea panourilor: pe casă; pe construcţii agrozootehnice; în câmp deschis pe
schelet metalic;
Tip de energie: Energie fototermică; Energie fotovoltaică;
Calcul energetic: în funcţie de latitudine;în funcţie de longitudine;în funcţie de panta
acoperişului sau terenului;în funcţie de sistemul tehnic (fixe sau mobile);
Energie eoliană Amplasarea turbinei/turbinelor:pe construcţii (pentru investiţii până la 1 KW/h);pe
teren (pentru investiţii de peste 1 kW/h)
Tip de turbine: cu ax vertical; cu ax orizontal;
Calcul energetic: in funcţie de viteza vântului; în funcţie de constanta vântului
Energie hidro Amplasarea turbinei: direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cursului
de apă;în lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă;
Energie
geotermala
Sisteme de puturi verticale;
Sisteme de tubulatură orizontală;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
53
13.Ferma recreaţionala/divertisment
Asemenea funcţiei melifere, funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate
complementare producţiei de biomasă energetică (plantaţii energetice, perdele de protecţie). Chiar dacă nu
va exista o remunerare efectivă a statului pentru aceasta funcţie, ţăranul poate să aducă venituri suplimentare
prin prestarea acestor servicii în mod direct sau indirect.
Parametrii Detalii
Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi coroborat cu aducerea
unui venit suplimentar mai uşor de obţinut.
De regulă aceasta activitate este legată de:
activitatea fermei agropedagogice;
de activitatea fermei agroturistice;
de activitatea fermei energetice;
Activităţi Funcţia recreaţională rezultă dintr-o multitudine de rezultate complementare producţiei de
biomasă silvică (plantaţii energetice, perdele de protecţie; păduri, etc.). Chiar dacă nu va
exista o remunerare efectivă a statului pentru această funcţie, ţăranul poate să aducă
venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii în mod direct sau indirect.
Tip de investiţie:
- Plantaţie energetică (Salcie; Plop; Mesteacăn; Salcâm; ); Pădure silvică; Perdele de
protecţie; Benzi florale; Baltă; Lac; Heleşteu; Labirint istoric (cultura de porumb, stuf
etc.); Ateliere de pictura; Ateliere de sculptură;
Tip de activităţi:Vânătoare; Pescuit; Plimbare; Jocuri pentru copii; Pictură; Sculptură;
Artizanat;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
54
14.Servicii publice de agromediu
Parametrii Detalii
Măsuri
agromediu
APIA (RO)
-P.1/M. 214.:Pajişti cu înaltă valoare naturală -124 euro/ha;
P.2/M. 214:Practici agricole tradiţionale - 58 euro/ha;
P3/M 214. ;Pajişti importante pentru păsări Crex crex; Lanius minor; Falco vespertinus;
P.4/M. 214: Culturi verzi .-130 euro/ha;
P.5/M. 214 Agricultura ecologica:ex. 393 euro/ha Pomi; 155 euro/ha culturi furajere -
P.6/M.214:Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -270 euro/ha;
P.7/M.214: Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu
(Branta ruficollis) (/171 euro/ha)
APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150
euro/ha;
APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii în ferme pomicole prin instalarea de caşute pentru păsări
-175 euro/ha;
Măsuri în alte
ţări U.E.
- utilizarea de sisteme zoopomicole, zooviticole, zoolegumicole; utilizarea de sisteme de
cultura agro/silvice sau zoo/silvice; utilizarea de păşuni permanente; utilizarea de
populaţii locale; utilizarea de soiuri şi rase rare; parcele menţinute în ogor negru; parcele
nelucrate (parloaga); tehnici economice de irigaţie; uscarea naturală a furajelor; confortul
animal; efectuarea arăturii pe curbe de nivel; sisteme de producţie în aer liber; sisteme de
cultura durabile; marimea parcelei; dependenta energetica a fermei; sisteme de lucrări
minime; suprafeţe de compensaţie ecologică; menţinerea în cultura de terenuri în zone
supuse “exodului rural”; rotaţia culturilor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
55
15.Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (“in vivo”)
Parametrii Detalii
Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenţă la
nivelul unei ferme agricole prin adapostirea, ântreţinerea şi înmulţirea acestei bogăţii ce ne-
a mai ramas pentru a răspunde provocărilor actuale. Schimbările climatice majore alături de
practicile agronomice necorespunzatoare afectează drastic agrobiodiversitatea.
Activităţi - Inventar şi crestere de rase rustice animale rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de
stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli, dăunători ţi alţi
factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale legumicole rezistente la boli,
dăunători şi alti factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale viticole
rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii
locale floricole rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de
populaţii locale de specii cerealiere rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres;
Inventariere şi plantare de populaţii locale de plante tehnice rezistente la boli, dăunători şi
alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale de plante medicinale
rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi întreţinere de populaţii
locale de arbori, arbusti, plante din flora sălbatică rezistente la boli, dăunători şi alti factori
de stres; Inventariere şi întreţinere de populaţii de păsări utile pentru fermele agricole;
Inventariere şi întreţinere de populaţii de faună utilă pentru fermele agricole;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
56
16.Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)
Una din marile provocări pentru ţăranul român este aceea de a evolua de la “ţăran” la “gestionar de
peisaj”.
Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin
abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu grave
consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi.
Schimbarea paradigmei de agricultor in cea de ţăran în noul P.N.D.R.
Reforma actuală a PAC defineşte, pentru perioada 2014-2020, un buget structurat pe obiective
extrem de clare, printre care cel mai important este inversarea tendinţei de transformare actuală a ţăranului în
agricultor. Capitolele bugetare sunt astfel structurate, încât se doreşte o redefinire a noţiunii de ţăran şi,
implicit, o implicare a acestuia într-o gestiune mai echilibrată a spaţiului rural. Se doreşte o basculare a
noţiunii de agricultor în aceea de ţăran, mult mai adecvată realitaţilor socio-economice şi politice actuale ale
societăţii.
Această reformă va crea trei tendinte majore vizând noţiunile de agricultor şi ţăran:
1) prima tendinţă este legată de transformarea obiectivelor fermelor agricole industriale (cca 10% din
agricultorii europeni), prin integrarea anumitor parametrii de natura socială şi ecologică, în fermele acestora.
O serie de măsuri din noua PAC prefigurează această tendinţă (plafonarea subvenţiilor la o anumită
suprafaţă; condiţionarea subvenţiilor doar pentru agricultori activi; creşterea nivelului de ecofiscalitate prin
creşterea redevenţelor de poluare şi introducerea de noi ecotaxe etc.).
2) a doua tendinţă este cea legată de o redefinire a noţiunii de ţăran şi a transformării multor
agricultori în ţărani. Ştiind că, la nivel european, peste 40% dintre fermele familiale comerciale vest
europene au suprafete mici (2-50 ha), aceşti agricultori sunt vizaţi de tendinţa de a redeveni ţărani. Pasul pe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
57
care aceşti agricultori trebuie să-l facă nu este foarte mare în cele mai multe situaţii. Pasul este unul
obligatoriu pentru aceştia, altfel ei vor dispărea din peisajul agricol din cauza presiunilor exersate de fermele
agricole industriale.
3) a treia tendinţă este legată de transformarea fermelor de subzistenţă (1-5 ha) din estul Europei
(Romania, Polonia, Bulgaria etc. ), ce reprezintă circa 50 % din totalul fermelor europene, în ferme ţăraneşti
comerciale. Pasul ce trebuie făcut este unul serios, dar situaţia este fără ieşire. Ţăranul care nu face pasul,
iese din sistem şi intră în istorie. Dispariţie sau adaptare - se va citi simbolic pe fruntea acestuia în următorii
ani.
Conform teoriei lui David R. Davila-Villers (1997), fenomenul de industrializare, cuplat cu cel de
liberalizare, în contextul actual de mondializare, ne permit identificarea a “trei categorii de lumi rurale”:
- Rural World 1 (R. W.1), reprezentată de aşa numita noţiune de
agricultori/antreprenori, prezentată mai sus ca prima tendinţă. Puterea economică îi permite un rol
important în viaţa politică şi socială la nivel local sau global. În Romania această categorie este
reprezentată de marii investitori, preponderent din agricultura din Baragan, Dobrogea, Campia de
vest, Campia Moldovei, cunoscuţi în cadrul noţiuni de “agrobussinesmeni agricoli”.
- Rural World2 (R.W.2), reprezentată de fermele familiale prezentate mai sus ca a doua
tendinţă. Această lume oscilează între perspectiva fericită de a ajunge în prima categorie de
agricultori/antreprenori sau perspectiva nefericită de a ajunge în categoria a treia (vezi mai jos). Este
o luptă filozofică între tradiţie şi modernitate, ce se petrece în mintea fiecaruia, între statutul de
ţăran/agricultor şi cel de agricultor/ţăran, în care doar trecerea timpului poate oferi un răspuns. La
nivelul unui judeţ din România, vorbim astazi de cca 30-100 de ţărani/agricultori în această
categorie.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
58
- Rural World3 (R.W.3), reprezentată de fermele de semisubzistenţă şi subzistenţă
prezentată că a treia tendinţă. Această lume nu are decât două opţiuni: fie integrează a doua tendinţă
(Rural World 2), fie dispare. Mare parte din ţăranii României de azi se regăsesc în aceasta situaţie
neconfortabilă. La nivelul unui judeţ vorbim de circa 10-12 000 de ţărani în aceasta categorie.
Cum cele “trei lumi rurale” se întâlnesc pe aceiaşi piaţă, în acelaşi sistem economic,
diferenţele majore de ordin structural dintre acestea le pun în faţă doar opţiunea confruntării
filozofice, economice, sociale si politice. Această confruntare ideologică între Tradiţie şi Modernitate
creaza un raport de forţe între cele trei lumi rurale în care regăsim pe de o parte:
- agricultorii/antreprenori din prima categorie (R.W. 1), ce se opun vehement categoriei a treia (RW
3) şi caută alianţe cu agricultorii mai mari din RW 2;
- pe de alta parte, sunt ţăranii din categoria a treia (RW 3) şi o parte însemnată din ţăranii din RW.2,
ce se opun modelului technico-economic reprezentat de prima categorie. Aceste doua lumi, la rândul lor, vor
forma în timp o singura lume (RW2), pe măsură ce o parte dintre ei (RW 3) vor intregra contextul unei
ferme familiale ţăraneşti comerciale. Mare parte din ţăranii din R.W.3 vor pierde pariul cu adaptarea la RW2
şi vor dispărea din peisajul agricol, cu toate consecinţele aferente pentru mediul rural.
Politica are ca şi obiectiv strategic valorificarea teritoriilor rurale din punct de vedere economic
social şi ecologic ţinînd cont de diversitatea acestora şi a populaţiilor prezente în spaţiul rural.
Ea are are o ambitie strategică ce deriva din cele 3 mari obiective ale PAC:
- un obiectiv de natură economică (Obiectiv nr 1 al PAC/Competitivitatea agriculturii):
dezvoltarea unei economii competitive creatoare şi menţinătoare de locuri de muncă în sectorul primar
(agricultura şi silvicultura), secundar (industrii agroalimentare şi forestiere), terţiar (servicii rurale,
agroturism, agropedagogie, turism rural);
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
59
- un obiectiv de natură ecologică (Obiectiv nr 2 al PAC/Gestionarea durabilă a resurselor
naturale şi combaterea schimbărilor climatice): asigurarea unei gestiuni durabile a resurselor naturale (apă;
sol; biodversitate) respectând caracteristicile fiecarui teritoriu rural.
- un obiectiv de natura socio-teritorială (Obiectiv nr 3 al PAC/3 O dezvoltare teritorială
echilibrată a zonelor rurale): promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate pentru populaţiile rurale
ţinand cont de diversitatea acestora şi asigurarea unei gestiuni durabile a patrimoniului cultural;
Concordanţa PNDR cu obiectivele Strategiei de la Lisabona
Nr crt Obiectivele strategiei de la Lisabona (L.1-L.5) Obiective
PNDR
Prioritati
PNDR
L.1 Promovarea unei creşteri ce respectă mediul şi care luptă împotriva
schimbărilor climatice, integrând dimensiunea economică şi preocuparea
ecologică reducând poluarea generată de agricultură
O.2. P3.
P.4.
P5.
L.2. Investiţii în capitalul uman O.1. P1.
L.3. Stimularea cercetării şi inovării întreprinderilor O.1. P1.
L.4 Crearea de locuri de muncă în mediul rural O.3. P1. P6.
L.5. Facilitarea coeziunii şi atractivităţii teritoriilor O.3. P6.
Concordanţa PNDR cu obiectivele Strategiei de la Goteborg
Nr crt. Obiectivele Strategiei de la Goteborg (G.1-G.3.) Obiective PNDR
G.1. Durabilitate economică O.1.
G.2. Durabilitate ecologică O.2
G.3. Durabilitate socială O.3.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
60
Concordanţa dintre obiectivele şi priorităţile PNDR cu Strategia europeană pentru creşterea
inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii - Europa 2020
Nr crt Obiectivul Aportul economic, social si ecologic
1 Economic Producţia viabilă de hrană care să:
- contribuie la creşterea venitului agricol şi la stabilizarea acestuia
prin limitarea fluctuatiilor;
- createrea competitivităţii sectorului agricol şi consolidarea poziţiei
agricultorului în cadrul lanţului alimentar.
- compenseze dificultăţile de producţie în zonele unde există
dezavantaje naturale specifice;
- reduca GES si sa atenueze efctele schimbarilor climatice prin
introducerea de practici benefice pentru mediu si clima;
2 Ecologic Realizarea unui management durabil al resurselor naturale care să atenueze
schimbările climatice prin:
- garantarea de practici de producţie durabile şi pentru a asigura
furnizarea de bunuri publice remunerate de către societate;
- creşterea verde şi inovarea ecologică în sprijinirea noilor aşteptări
ale consumatorilor;
- sprijinirea agriculturii ca şi coloană vertebrală a economiei rurale,
piatra de temelie a păstrării tradiţiilor locale şi a identităţii sociale.
3 Socio-
teritorial
- crearea de locuri de muncă în mediul rural intr-o economie rurala
multifunctională diversificată;
- promovarea diversităţii structurale în cadrul sistemelor agricole,
permiţând
Concordanţa dintre obiectivele şi priorităţile PNDR cu strategia prezidenţiala 2014-2030
Nr crt Obiectivul Aportul economic, social şi ecologic
Economic/
Ecologic/
Socio-
“Noua filosofie a dezvoltării spaţiului rural care se bazează pe conceptul de
dezvoltare rurală durabilă care presupune îmbinarea armonioasă între componenta
agricolă (şi forestieră) şi componenta economică rurală agroalimentară şi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
61
teritorial neagricolă, este fundamentată pe următoarele principii:
- concordarea dintre economia rurală şi mediul înconjurător
(echilibrul economie -ecologie);
- programele de dezvoltare durabilă, sustenabilă trebuie să cuprindă
un orizont de timp mediu şi lung;
- diversificarea a structurii economiei agricole, prin pluriactivitate în
primul rând prin extinderea economiei agroalimentare, a economiei
neagricole şi a serviciilor rurale;
- naturalizarea spaţiului rural, prin păstrarea mediului natural cât mai
intact;
- mediul antropizat, creat de om, să fie cât mai apropiat de mediul
rural natural;
- folosirea, resurselor naturale locale în activitatea economică rurală,
cu prioritate a resurselor regenerabile”
Provocări ale agriculturii româneşti în perioada 2014-2020
- Schimbările climatice şi impactul acestora asupra rezervelor de apă în fermele agricole;
- Securitatea alimentară, siguranţa şi calitatea alimentelor zdruncinată de incidentele apărute pe
lanţurile alimentare lungi;
- Exodul rural şi necesitatea menţinereii unui ţesut social echilibrat în mediul rural;
- Aşteptările consumatorilor faţă de alimentaţie şi necesitatea organizării unei economii locale
printr-o agricultură de proximitate;
- Prezervarea biodiversităţii, agrobiodiversităţii şi utilizarea energiilor regenerabile în fermele
agricole;
- Necesitatea remunerării serviciilor publice furnizate societăţii de către agricultori;
Direcţiile principale ale Reformei P.A.C. pentru România
- Măsurile agroecologice benefice pentru mediu şi climă
- Sectorul de agricultură ecologică;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
62
- Sectorul de agromediu;
- Sectorul de zone cu specific natural şi economic;
- Sectorul de proiecte inovative ecologice (PEI);
- Sectorul aferent suprafeţelor afectate de măsură de înverzire;
Măsurile ce vizează promovarea produselor de calitate prin scheme specifice:
- Sectorul produselor tradiţionale (DOP; IGP;TSG);
- Sectorul produselor montane
- Sectorul produselor locale
- Sectorul produselor etice
- Sectorul produselor de casă
Masurile ce vizeaza agroecosistemele agrosilvice
- Sectorul pădurilor ecologice
- Sectorul fermelor mixte (agrosilvice; silvopastorale; zoopomicole; zooviticole;
zoolegumicole; zoofloricole);
- Servicii de silvomediu;
Lanţurile alimentare scurte în vederea prevenirii incidentelor alimentare
- Vânzarea directă (târguri; pieţe; domiciliu; magazin propriu; fermă);
- Pieţe locale în cadrul economiei locale;
- Sisteme parteneriale între agricultori şi consumatori;
- Măsurile pentru o agricultură a cunoaşterii
- Transferul de cunoştinţe;
- Servicii de consiliere;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
63
- Cercetare inovativă în ferme;
- Cooperare;
- Programele subtematice:
- Tineri agricultori;
- Zona montana;
Măsurile de remunerare a bunurilor şi serviciilor publice de către societate
Activităţile remunerate se regasesc in cadrul celor 2 programe subtematice;
1)Masurile de refacerea potenţialului de producţie agricolă afectat de dezastre naturale şi de
evenimente catastrofale.
2)Prevenirea şi repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, de dezastre naturale şi de
evenimente catastrofale.
3) Gestionarea riscurilor.
4)Asigurarea culturilor, a animalelor si a plantelor.
5)Fonduri mutuale pentru bolile animalelor şi ale plantelor şi pentru incidenţele de mediu.
6)Instrumentul destabilizare a veniturilor.
7)Dezvoltarea suveranitatii alimentare în proteina vegetala.
8)Promovarea culturilor proteice conventionale în zonele de câmpie în cadrul pachetului financiar de
bază.
9)Promovarea culturilor proteice ecologice ca şi măsuri compensatorii pentru suprafeţele de interes
ecologic din cadrul măsurii de înverzire în cadrul pachetului financiar facultative.
10)Dezvoltarea de capacităţi de stocare şi procesare proteine vegetale şi oleaginoase de către
grupurile de tineri agricultori
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
64
CAPITOLUL III
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km2 sau 15 % din
suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.
Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului,
podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi
Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi
este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu
specific climatic continental. În 2012, Regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1
% din populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea mai mare
densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu
acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt
mai puţin propice.Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea
forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de
localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau municipii) şi 1.447 de sate
(organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de
Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) si Tulcea
(92.676 locuitori).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
65
În această regiune există o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă:
- Populaţia rromă (1,7%)
- Comunitatea rusă (lipoveni) (0,9%) - concentrată în zona Tulcea (16,350 locuitori)
- Comunitatea greacă (0,1 %)
- Comunitatea turcă (1%) - concentrată în zona Constanţa (27,914 locuitori)
- Comunitatea tătarilor concentrată în zona Constanţa (23,230 locuitori)
Forţa de muncă şi migraţia
În 2012, populaţia ocupată reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte în servicii (44,5,%) şi
agricultură (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarcă ponderea ridicată a populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor turistice din lungul litoralului şi prezenţei
porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi. Spre deosebire de acestea, în judeţul Vrancea,
aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, iar 62% din populaţia judeţului locuieşte în
mediul rural. Şomajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depăşeşte media ţării (5,9%). Disponibilizările din
industria metalurgică (MITTAL GROUP) au determinat ca judeţul Galaţi să deţină cea mai ridicată rată a
şomajului (8,3%), urmat de Buzău (7,4%) si Brăila (6,8%). Lipsa locurilor de muncă adecvate, salarizarea
neatractivă, dar şi calificarea necorespunzătoare determină plecări masive a activilor spre arealele de creştere
economică din ţară sau străinătate. Migraţia cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Vrancea, în special
din cauza structurii economice neconsolidate, unde populaţia tânără a părăsit masiv localităţile pentru a lucra
în străinătate.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
66
Economia regională
Cu un PIB care reprezintă 11,3% din economia ţării, regiunea se situează pe locul 6, în timp ce pe
locuitor acest indicator se situează sub media naţională. Până în 2012, productivitatea muncii deţinea o
poziţie de mijloc între regiunile ţării, cu valorile cele mai ridicate în judeţul Constanţa. Specificul Regiunii
Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila -
Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific
turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este
caracteristică discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale şi îmbinarea cu activităţi terţiare (comerţ,
servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intra- regională. Astfel, Galaţi şi
Constanţa sunt caracterizate de o rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău şi Brăila cu procente
mai mari de populaţie ocupate în agricultură, Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii.
Restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, au dus la creşterea
masivă a şomajului în marile centre de industrie grea (Galaţi, Brăila, Buzău) şi în micile centre urbane
mono-industriale. Activitatea intensă de construcţii de locuinţe proprietate privată din jurul marilor centre
urbane, litoral şi alte areale turistice din Subcarpaţi a preluat o parte din forţa de muncă disponibilizată şi
astfel şocul social al disponibilizărilor a fost atenuat. Deşi zona Brăila - Galaţi, Constanţa - Năvodari a fost
marcată de un puternic fenomen de disponibilizări, ultimii ani prezintă un oarecare reviriment al activităţilor
industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe
industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât
şi Combinatul de la Galaţi precum şi rafinăria de la Midia Năvodari. Un alt exemplu de revigorare a
industriei îl reprezintă Buzău, unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
67
superioară a lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a
marilor centre urbane, oraşele mici nu reuşesc să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de
muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin, etc.). Aici nu există investiţii străine şi din
cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări, etc). Arealele de maximă sărăcie
cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul
Judeţului Vrancei.
Infrastructura Transport
Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane
cu capitala ţării, între care se remarcă marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei
10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizaţi, regiunea înregistrând cea mai mică
pondere pe ţară. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explică
prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din suprafaţa acestui judeţ.
Principalele problemele ale reţelei de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de
iluminare şi marcare stradală, iar situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor
rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaţiile din anul 2010 au arătat nu numai insuficienţa
reţelei rutiere dar şi lipsa unei strategii privind măsuri de protecţie activă a acestora. S-a dovedit că nu există
posibilităţi reale dar şi economice pentru trasee de rezervă, existând pericolul izolării unor areale cât şi
întreruperii legăturilor dintre marile regiuni ale României. Tot în această situaţie s-a evidenţiat şi starea
precară a podurilor rutiere. Există două elemente esenţiale în regiune care favorizează transportul naval:
fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Portul maritim Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră şi al patrulea
din Europa, oferă servicii (facilităţi) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, maritim, aerian), fiind
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
68
utilat cu depozite şi terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat la intersecţia dintre
coridoarele TEN-T IV şi VII - prin canalul Dunăre-Marea Neagră.
Utilităţile publice
Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2010, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti modernizate, 69%
din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există însă mari diferenţe intraregionale,
judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi orăşeneşti modernizate, faţă de doar 46% în
judeţul Vrancea. Această situaţie se datorează prezenţei atât a unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău,
Constanţa, respectiv Galaţi) - în cazul primelor trei judeţe - în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în
timp ce în judeţul Vrancea, oraşului Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) - în
care doar o mică parte a străzilor sunt modernizate.În privinţa utilităţilor publice de bază, la sfârşitul anului
2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naţional în privinţa lungimii simple a reţelei de
distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară), iar din numărul total de localităţi 80% aveau instalaţii de
alimentare cu apă potabilă, acestea concentrându-se mai mult în judeţele Constanţa şi Brăila - apropiate de
Dunăre, şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă, trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii
prezintă un grad avansat de uzură, necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.O situaţie îngrijorătoare
există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile regiunii fiind dotate cu această utilitate. La
nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă avem în vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare
sunt localizate în cele trei judeţe estice ale regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
69
Educaţie
La nivel regional, în anul şcolar 2011/2012, în învăţământul public existau 570 grădiniţe, care au
trebuit să facă faţă creşterii numărului de copii înscrişi, în ultimii ani. Pentru învăţământul primar şi
gimnazial, existau 1.000 de şcoli, iar cel liceal era deservit de 176 de licee. Acestora li se adaugă 9 şcoli
profesionale şi de ucenici, precum şi 11 unităţi postliceale, a căror bună funcţionare este esenţială pentru
asigurarea pieţei forţei de muncă cu persoane calificate în diferite domenii.Pentru formarea unei forţe de
muncă înalt calificate, absolut necesară pentru asigurarea dezvoltării regiunii, este esenţială buna funcţionare
a celor 9 universităţi cu 58 de facultăţi existente în regiune. Cele mai importante sunt universităţile din
Constanţa şi Galaţi.
Sănătate
În regiune există 47 de spitale, dintre care 24 sunt localizate în Constanţa şi Galaţi. De asemenea, în
regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici şi 41 dispensare medicale, la care se adaugă alte tipuri de
unităţi sanitare. Serviciile medicale pentru populaţia din mediul rural sunt slab dezvoltate, fiind necesară
organizarea unui proces de planificare medicală. Speranţa de viaţă este în medie de 71 ani pentru bărbaţi,
respectiv 75 ani pentru femei. Infrastructura de sănătate din regiune, atât din punct de vedere al
construcţiilor, cât şi al dotărilor, este precară, fiind necesare reabilitarea clădirilor, precum şi dotarea
corespunzătoare a acestora.
Servicii Sociale
Trei din cele 6 judeţe (Buzău, Vrancea şi Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotiţi în instituţii de
tip familial (65,7%) sau de servicii rezidenţiale (34.3%). La sfârşitul anului 2011, erau 8.818 copii cu
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
70
dizabilităţi, din care doar 462 beneficiau de servicii de reintegrare. Judeţele Brăila, Buzău şi Galaţi nu au
instituţii rezidenţiale de asistenţă socială.
Zone problemă
În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul
Phare Coeziune Economică şi Socială 2001-2002, două zone, şi anume:
- Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu Sărat,
Focşani, Mărăşeşti, Adj ud, Odobeşti şi Tecuci, caracterizată de următoarele probleme:
dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă.
Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul
deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.
- Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi, Tulcea,
Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului jucat
de porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la mare,
în urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit oceanic. Celor
două zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de dezvoltare.
Este vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău),
Mărăşeşti (Vrancea).
- Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât de
procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa
infrastructurii de bază.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
71
Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a Mittal Steel Industry Galaţi
(Sidex), aceste zone se află încă în dificultate.
Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un
rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei
şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul judeţului Galaţi), carierele de granit
(Munţii Măcinului), sarea, etc.Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa
portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile
porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii,
cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele turistice:
Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament si agrement (hoteluri,
moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia.
Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după
includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (nămol
curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă).
Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi si Tulcea)
cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a
Brăilei, Insula Mare a Brăilei, etc.
Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi zone
turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
72
Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri
mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa
Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat, în acelaşi timp. În anul 2003,
valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a fost de 2 mil. euro, reprezentând
31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională este concentrată în special în centrele urbane:
Industria petrochimică este prezentă în Năvodari
Industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea
Industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci
Industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia
Industria materialelor de construcţie în Medgidia
Industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.
Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt:
- este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale
- Industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a
populaţiei în această ramură.
- Agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa
40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional.
Terenurile cultivate deţin 65% din suprafaţa regiunii şi prezintă potenţial de dezvoltare în
viitor. Deşi există acest potenţial agricol, capacitate de procesare a produselor agricole este
limitată (scăzută) din cauza tehnologiilor depăşite. Gradul ridicat de fragmentare a terenului
cultivat reprezintă un alt obstacol pentru dezvoltarea agricolă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
73
Potenţialul economic scăzut al fermelor mici şi managementul ineficient al acestora au
determinat,deasemenea, subdezvoltarea sectorului de procesare a produselor agricole.În anul 2004,
regiunea se ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia produselor specifice, şi
anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce
priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel zootehnic, regiunea se situează pe primul loc la
producţia de carne de oaie şi capră, şi de asemenea, de lână.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
74
CAPITOLUL IV
Coordonate judeţene - judeţul Constanţa
Judeţul Constanţa este situat în partea de S-E a României, învecinându- se la Nord cu judeţul Tulcea,
la Est cu Marea Neagra, la Sud cu Bulgaria si la Vest cu fluviul Dunărea.
Suprafaţa judeţului Constanţa este de 7.071 km2 si ocupă în acest sens locul 8 între judeţele
României.
Din punct de vedere teritorial-administrativ este împărţit în 3 municipii, 9 orase si 57 comune.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
75
Scurt istoric
Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea străveche provincie de pe
ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localităţile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din
România, cu origini în antichitatea greacă.
Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat
o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis,
iar grecii dorieni - Callatis (Mangalia).
Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea - pe atunci Schythia Minor - a intrat sub
stăpânirea romana (secolul I î.e.n.). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie
romană dintre toate provinciile româneşti de mai târziu.
Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii
regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea
podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea
economică şi creşterea populaţiei româneşti.
Relief
Relieful este de podiş jos, fragmentat de râuri (cele mai multe se varsă în Dunăre; pe unele există
lacuri de tip liman - Bugeac, Oltina, Vederoasa etc.); alt. de 10-250 m; cea mai mare parte este situată în
Podişul Dobrogei de Sud; secţionat de Valea Caraşu pe care s-a amenajat Canalul Dunare-Marea Neagră; în
nord se află Podişul Casimcei.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
76
Clima
Clima temperat-continentală, caracteristică judeţului Constanţa, este influenţată de poziţia geografică
(situarea între Dunăre şi Marea Neagră), precum şi de particularităţile fizico-geografice ale teritoriului.
Vegetaţie
Vegetaţie este de stepă şi silvostepă, înlocuită cu culturi cerealiere irigate. În sud-vest se găsesc
păduri de câmpie cu elemente sudice. Solurile sunt dominant cernoziomice. Pe litoral se găsesc lacuri de tip
lagună (Siutghiol-Sinoie) şi liman (Taşaul, Tatlageac, Techirghiol, Mangalia).
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului este formată de următoarele cursuri de apă: Dunărea, pe o lungime
de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu şi Casimcea.
La Est, judeţul este scăldat de apele Mării Negre, o mare continentală cu golfuri larg deschise şi
puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul
litoralului românesc.
Reţeaua hidrografică s-a îmbogăţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre - Marea Neagră pe o
distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Albă - Midia pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de irigaţie din Valea
Carasu.
Resurse naturale
În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase, apele
mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile comune şi cele fosfatice.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
77
Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul Casimcea
având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess.
Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe
măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special
îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase
calităţi terapeutice.
Agricultura
Bogăţiile solului sunt reprezentate de suprafeţele întinse de terenuri agricole, terenuri care reprezintă
80% din suprafaţa totală, din care suprafaţa arabilă reprezintă cca. 85%.
Evoluţia demografică
Populaţia judeţului Constanţa era, la 01.07.2011, de 684 082 locuitori, situându-se pe locul 6 între
judeţele ţării. Densitatea era de 101 de locuitori pe km2, peste media pe ţară. Municipiul Constanţa este
resedinţa judeţului si este al doilea oras ca mărime după Bucuresti.
Ca grad de urbanizare, judeţul Constanţa se află pe locul trei în ţară, concentrând 73,5% din populaţie
în cele 3 municipii si 9 orase.
Populaţia ocupată era, la 01.07.2011, de 276.100 persoane, din care: 27,4% în agricultură, 17,7% în
industrie, 14,2% în comerţ, 10,4% în transporturi si 7,9% în construcţii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
78
Forţa de muncă
Tranziţia la economia de piaţă si-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii în judeţul
Constanţa, determinând modificări semnificative de volum si structură a principalilor indicatori ai forţei de
muncă.
Faţă de evoluţia demografică din alte judeţe, asa cum s-a văzut si mai sus, în judeţul Constanţa
indicele demografic se află pe o curbă ascendentă, fapt care îmbunătăţeste potenţialul forţei de muncă.
Transport
În domeniul transporturilor judeţul Constanţa îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim şi
fluvial. Reţeaua feroviară măsoară 392 km, din care 129 km linie dublă electrificată.
Lungimea drumurilor publice totalizează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate şi 847 km cu
îmbrăcăminte asfaltică uşoară.
Judeţul este străbătut de magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa, de o cale ferată nord-sud (prin
centru) şi şase artere rutiere principale care converg în Constanţa.Tot legat de transportul rutier judetul
Constanţa este traversat de la est la vest de Autostrada A2 ( Autostrada Soarelui) fapt ce a permis
dezvoltarea transporturilor rutiere precum şi o descongestionare a traficului rutier mai ales în perioada
sezonului estival . Judeţul Constanţa beneficiază şi de serviciile unui aeroport internaţional pe raza localităţii
Mihail Kogălniceanu.
Căile ferate
Principalele căi ferate care traversează judeţul Constanţa sunt:
Bucureşti - Feteşti - Cernavodă - Constanţa - 226 km
Tulcea - Medgidia - Constanţa - 179 km
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
79
Negru Vodă - Medgidia - Constanţa - 92 km
Mangalia - Constanţa - 43 km
Căile navale
Există posibilitatea accesului spre Constanţa pe apă:
- prin intermediul Dunării (porturile Cernavodă şi Hârşova)
- prin intermediul Canalului Dunăre-Marea Neagră
- prin intermediul Mării Negre
Transporturile fluviale se efectuează pe Dunăre între porturile Cernavodă şi Hârşova şi pe canalul
Dunăre - Marea Neagră cu legătură spre Marea Nordului prin magistrala Dunăre-Maine-Rhin.
Căile aeriene
Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constanţa şi la 20
km de autostrada Soarelui, asigură accesul spre litoral pe calea aerului.Tot
Contextul economic
Economia judeţului Constanţa are un profil industrial, agrar şi turistic, cu o agricultură şi un transport
maritim bine reprezentate în ansamblul
economiei ţării.
În judeţul Constanţa funcţionează circa 31 de regii autonome, 25.303 societăţi comerciale, din care:
66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat şi 169 organizaţii cooperatiste.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
80
Aportul judeţului Constanţa la producţia industrială a ţării este de circa 10,3% la ţiţei extras; 18,5%
la ţiţei prelucrat; 18,2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la îngrăşăminte chimice; 1,6% la ţesături din
lână; 10,3% la ulei vegetal şi 2% la gaze naturale extrase.
În cadrul industriei construcţiilor de maşini: şantierele navale Constanţa, Mangalia şi Midia
realizează vrachiere, mineraliere şi petroliere de mare tonaj până la 200.000 tdw, feriboturi, docuri plutitoare
si reparaţii de nave, situându-se printre cele mai moderne santiere din lume.
De asemenea, S.C."MECONST" Constanţa execută echipamente navale si utilaje energetice;, iar
"SURSAL" Saligny produce suruburi si alte organe de asamblare.
Industria chimică reprezentată, în principal, de S.C."PETROMIDIA", cu unele dintre cele mai
moderne instalaţii si care prelucrează anual 3,5 mil. tone de ţiţei, "FERTILCHIM" Năvodari care produce
acid sulfuric, îngrăsăminte chimice fosfatice pentru consumul intern si export si S.C."ENERGIA" Constanţa,
specializată în echipamente tehnologice, articole tehnice din cauciuc, articole injectate si extrudate din mase
plastice.
Industria extractivă de hidrocarburi este prezentă în economia judeţului prin S.C."PETROMAR",
care extrage anual din platforma continentală a Mării Negre peste 700 de mii tone de ţiţei si 400 mil.
mJ gaze.
Energia electrică şi termică se realizează prin Centralele electrice Constanţa, Ovidiu, Năvodari si
prin Centrala Nucleară Electrică Cernavoda, care produce circa 900 mil. kwh/an.
Judeţul Constanţa dispune de însemnate capacităţi de prelucrare a lemnului şi a producerii celulozei
şi hârtiei.
S.C."ROMCIM" Megidia ,"SOMALCO" si "CELCO' Constanţa, asigură cerinţele pieţii interne şi
externe cu ciment şi materiale de construcţii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
81
Industria alimentară este reprezentată de mai mulţi agenţi economici profilaţi pe prelucrarea
produselor de: morărit şi panificaţie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume şi fructe, sucuri,
băuturi alcoolice, pescuit etc.
Strategia Consiliului Judeţean Constanta, are în vedere continuarea şi amplificarea procesului de
reformă administrativă, dezvoltarea socio- economică şi culturală a judeţului Constanta.
Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman în folosirea
resurselor existente şi a identificării altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a
localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-
social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.
Obiectivele calitative se referă la:
- ridicarea standardului de viaţă
- crearea de noi locuri de muncă
- îmbunătăţirea calităţii mediului si regenerarea ambientului
- îndeplinirea criteriilor existente la nivelul ţărilor europene dezvoltate
Obiectivele principale vizează:
- revigorarea şi stabilitatea socio-economică
- modernizarea şi dezvoltarea serviciilor publice
- valorificarea potenţialului turistic
atingerea parametrilor minimali de funcţionalitate socială şi economică a localităţilor
judeţului Constanţa, în special în mediul rural.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
82
CAPITOLUL V
COMUNA SILIŞTEA
Repere istorice
Istoria comunei Siliştea este strâns legată de istoria Dobrogei care, timp de câteva veacuri, s-a aflat
sub dominaţie otomană.
Satul Siliştea este atestat documentar pentru prima dată în anul 1852, an în care aici s-au stabilit
primii locuitori de origine turco-tătară, refugiaţi din Peninsula Crimeea, populaţie ce avea ca principală
ocupaţie agricultura şi comerţul cu cereale. După Războiul de Independenţă din 1877, o parte din turcii şi
tătarii stabiliti aici au plecat în Turcia, întorcându-se mai tarziu.
Primii locuitori români au sosit în anul 1866 din Ţara Bârsei şi Vrancea. Ei se ocupau cu creşterea
oilor, fiind atraşi de pământurile mănoase, pajiştile întinse şi bogatele resurse de apă. La început, coloniştii s-
au instalat în bordeie, iar mai târziu, şi-au construit case din chirpici acoperite cu olană, după modelul
turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei nu învăţau carte, condiţiile culturale fiind exploatate la nivel
minim.
În lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”, scrisă în anul 1904 de către Marin Ionescu
Dobrogianu, găsim valoroase informaţii despre satele componente Siliştea şi Ţepeş Vodă.
„Comuna Taş-Punar, (Taş – piatră, Punar – fântână), se întinde între Valea de Mijloc a râului
Boazgik şi cea superioară a Văii Siliştea. Comuna se compune din satele Taş-Punar (Siliştea de astăzi), ca
reşedinţă, la 19 km spre nord-vest de Medgidia, sat cu aspect frumos şi case bune, şi Kior-Ceşmea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
83
(„Cişmeaua seacă”), sat cu români şi tătari, cu case mici, aşezate în mod neregulat. Case sunt 510, din care
27 bordeie. Şcoli sunt două: una clădită în anul 1899 în Kior-Ceşmea şi una în Taş-Punar, clădită în 1902,
fiecare cu câte un învăţător; numărul elevilor în medie 190. Biserici sunt două: una în Taş-Punar, cu hramul
Sf. Ilie, clădită în anul 1888 şi alta în Kior-Ceşmea, cu hramul Sf. Treime, clădită în anul 1899. În cele două
sate se află câte o geamie”.
Reforma agrară a reuşit să împroprietărească pe ţărani cu pământ, moment în care moşierimea a fost
desfiinţată. În anul 1950 a început cooperativizarea, iar industria producătoare de maşini a creat posibiliatea
achizitionării de maşini agricole. Ţăranii au început să folosească îngrăşăminte, seminţe selecţionate, să
apeleze la specialişti în agricultură, fapt ce a determinat sporirea importanţei sectorului agricol. Paralel cu
creşterea producţiei agricole s-a dezvoltat şi transportul rutier, iar comuna a cunoscut o perioadă de înflorire
economică şi socială.
Aşezare geografica
Comuna Siliştea este situată in partea central-vestică a judetului Constanţa, la o distanţă de 60 km de
municipiul Constanţa şi la 19 km de municipiul Medgidia, învecinându-se cu următoarele comune:
- în partea de Nord - comuna Crucea.
- în partea de Nord-Est - comuna Târguşor
- în partea de Est - comuna Nicolae Bălcescu
- în partea de Sud - comuna Tortoman
- în partea de Vest - comuna Seimeni
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
84
Distanţele de parcurs care prezintă interes pentru relaţiile comunei sunt:
Constanţa - 60 km pe DN 2A si DN 22C;
Medgidia - 19 km;
Cernavodă - 16 km;
Comuna Siliştea este tranzitată de următoarle artere rutiere asfaltate: D.J. 224 Medgidia – Siliştea;
D.C. 61 Siliştea –Seimeni; D.C. 63 Siliştea - Ţepeş Vodă – D.N. 2A.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
85
Reţeaua stradală existent în comună are o lungime de 18 km, din care:
Siliştea – 9 km:
drumuri pietruite – 5 km;
drumuri de pământ – 4 km.
Ţepeş Vodă – 9 km:
drumuri pietruite – 5 km;
drumuri de pământ – 4 km.
Localitatea Siliştea are acces curent la servicii ale unităţilor existente în Municipiul Medgidia.
Instituţii, obiective economice sau activităţi din cuprinsul comunei sunt subordonate sau arondate celor
similare, de interes teritorial din municipiu: policlinica şi spitalul, gara CFR etc. Majoritatea elevilor din
învăţământul liceal frecventează liceele din Medgidia, recoltele de cereale se predau la silozul Medgidia,
produsele agrozootehnice se desfac în pieţele şi oborul Medgidia. Apropierea la 19 km de municipiu, face ca
intensitatea relaţiilor comparativ cu alte localităţi să fie cea mai ridicată.
Comuna Siliştea beneficiază de o poziţie avantajoasă, fiind situată în apropierea oraşelor Medgidia şi
Cernavodă, în vecinătatea Dunării – la numai 6 Km distanţă, precum şi în apropierea Canalului Dunărea-
Marea Neagră.
Relieful
Teritoriul comunei face parte din Podişul Medgidiei, o subdiviziune a Podişului Dobrogei de Sud cu
altitudini de 109 m. Podişul Medgidiei este traversat de Canalul Dunăre Marea – Neagră şi se află situate la
nord de Podişul Oltinei şi Podişul Negru Vodă-Cobadin.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
86
Relieful are un aspect general de podiş jos şi cîmpie plană cu ondulaţii, ale cărui altitudini nu
depăşesc 100 m. Relieful în partea de nord a comunei este plan iar în partea de sud este accidentat, cu
eroziuni importante.
Teritoriul este favorabil practicării agriculturii şi zootehniei, procentul suprafeţei arabile reprezentând
cca. 83% iar suprafaţa agricolă fiind de 93% din total. Terenul arabil reprezintă sursa naturală principală a
comunei.
Solul
Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa litosferei, reprezentată
printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea unor roci din
materiale organice sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a
atmosferei cu litosfera. Rezultând din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se
formează şi evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea organismelor
(vegetale şi animale), în diferite condiţii de climă şi relief.
Ca urmare a condiţiilor naturale, pe raza comunei Siliştea apar urmatoarele tipuri de soluri:
cernoziomuri şi cernoziomuri carbonatice aşezate pe un strat de loess. Cernoziomurile sunt soluri
caracteristice pentru stepa dobrogeană, ocupînd cea mai mare parte din suprafaţa judeţului.
În comuna Siliştea predomină solurile tipice de climat arid, cel mai întâlnit fiind cernoziomul, cu o
fertilitate naturală medie, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc. şi care necesită lucrari
de îmbunătăţiri funciare, în special de irigaţii pentru obţinerea unor producţii agricole mari. Solul
predominant al comunei Siliştea este cernoziomul castaniu carbonatat, aşezat pe un strat de leoss. Orizontul
arabil este de 32,57 cm, cu un conţinu tmijlociu de humus, dar foarte bogat în calcar, având reacţie alcalină
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
87
pe tot profilul. Din cauza carbonatării şi secetei de vară, mobilizarea elementelor fertilizante este
nesatisfăcătoare. Textura este lut – nisipoasă. Pentru ridicarea capacităţii productive, se recomandă
completarea deficitului de apă prin irigaţii, efectuarea lucrărilor agricole la timp şi de bună calitate,
combaterea buruienilor, fertilizarea organică şi minerală în dozele recomandate, precum şi combaterea
eroziunii solului.
Subsolul
În subsolul comunei predomină calcarul, conglomeratele şi şisturile verzi.
Zona Siliştea se încadrează în compartimentul Sud Dobrogea al Platformei Moesice, cu un
fundament cutat, alcătuit din şisturi cristaline mezo şi epimetamorfozate şi o cuvertură sedimentară formată
din depozite paleozoice, terţiare şi cuaternare slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi relativ mici
şi cu lacune sedimentare numeroase, datorită frecventelor mişcări pe verticală.
Coloana litologică a arealului comunei Siliştea se caracterizează prin apariţia cuverturii mezozoice
depuse direct peste fundamentul cristalin, acoperită la rândul ei de formaţiuni cuaternare.
Peste argilele roşcate cuaternare, sau direct peste depozitele cretacice urmează o argilă nisipoasă
roşcată, apoi depozite loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase gălbui, macroporice cu
concreţiuni calcaroase individualizate sau în reţea.
Riscuri naturale
În perioada primăverii sunt specifice ploile torenţiale. La debite foarte mari, cât şi în cazurile duratei
prelungite ale acestora, combinat cu debitele mari, se produce inundarea gospodăriilor situate în imediata
apropiere a văilor şi în special în aval.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
88
Pe traseul albiei văilor se observă depuneri de aluviuni, care impun lucrări de întreţinere şi corectare
a albiei acestora.
Pârâurile formate de-a lungul celor două văi travesează fiecare sat component al comunei în parte.
Ele pot provoca inundarea locuinţelor aflate în apropierea albiei şi creşterea umidităţii solului în imediata
apropiere de acestea. Lucrările de creştere a secţiunii de curgere şi de modernizare a podurilor peste pârâuri
au ca efect diminuarea pericolului inundaţiilor. Sunt necesare lucrări periodice de decolmatare, corectare a
traseului albiei şi eventual a redimensionării/amenajării secţiunii de curgere.
În ultimii ani localitatea Siliştea nu s-a aflat pe lista comunelor care au avut de suferit de pe urma
inundaţiilor.
Condiţii climaterice
Clima zonei este cea specifică Dobrogei centrale, cu variaţii de temperatură relativ mari şi volum
redus al precipitaţiilor.
Clima se caracterizează prin veri timpurii călduroase şi lungi, deseori cu vânturi uscate. Se simte
deficitul de umiditate. Toamnele sunt lungi, secetoase şi cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de
vânturi puternice care spulberă zăpada.
Datele climatice sunt importante pentru desfaşurarea activităţilor din teritoriu (în agricultură,
transporturi, pentru proiectarea, conformarea şi executarea construcţiilor, la orientarea şi amenajarea
străzilor, pentru intervenţii la incendii, etc.).
Clima zonei prezintă caracter de continentalism uşor excesiv, cu oscilaţii diurne mari, dar şi oscilaţii
anuale ale temperaturii aerului, precipitaţiilor şi stării de umiditate.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
89
Specificul zonei este dat de volumul redus al precipitaţiilor comparativ cu restul ţării, seceta fiind
mai accentuată în anotimpul rece.
Precipitaţiile solide (zăpada) înregistrează o frecvenţă mai redusă în perioada 5 decembrie - 17
martie, durata acoperirii solului cu zăpadă având o medie mult mai mică (cca. 25.3 zile/an), faţă de alte zone
ale ţării. Climatul zonei Siliştea este temperat – semiarid, subzone central – continental. Temperature medie
anuală înregitrează 10,80
C, iar temperature medie a lunii celei mai calde este de 240
C.
Zona Siliştea se încadrează în arealul cu precipitaţii anuale medii cuprinse între 400 – 450 mm,
precipitaţiile sunt distribuite neuniform, făcând ca în toată perioada de vegetaţie a plantelor, factorul apă să
fie sub limita secetei, mai accentuate în lunile iulie şi august. Vara, precipitaţiile sunt mai mult sub formă de
averse şi uneori cu grindină, ducând la distrugerea culturilor, pe suprafeţe întinse.
Distribuţia spaţială a vitezei vântului evidenţiază un caracter moderat în cea mai mare parte a zonei
central – continental a podişului. Vitezele medii lunare predominante sunt cuprinse între 3,0 m/s şi 4,0 m/s.
Direcţia dominantă a vântului este dinspre NV, iar perioadele de calm sunt scurte. Efectele negative ale
vântului se resimt mai ales iarna, când zăpada este viscolită, iar culturile rămân descoperite. Zona prezintă o
tendinţă de creştere a vitezei vântului, în general, din luna noiembrie până în luna mai.
Calitatea factorilor de mediu
Temperatura medie anuală este de 11° C, iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se
înregistrează în luna iulie de 23° C. Cea mai scăzută temperatură este in luna ianuarie, de - 10°C. Maxima
absolută înregistrată la cea mai apropiată staţie meteorologică- cea din Cernavodă, este de 40°C în luna
august.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
90
Durata de strălucire a soarelui este de cca. 10 zile pe lună, fiind cea mai mare din ţară, cu peste 40
zile tropicale pe an.
Minima absolută înregistrată este de - 20°C în luna decembrie, fiind resimţită lipsa zăpezii în timpul
iernii.
Precipitaţiile
Regimul de precipitaţii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniformă. Luna în care cad
cele mai multe precipitaţii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august şi septembrie.
Media anuală a precipitaţiilor este de aproximativ 400 mm. În cursul verii, acestea pot avea un
caracter torenţial, depăşind uneori în 24h cantitatea medie lunară sau chiar anuală.
În anii secetoşi, intervalele de timp în care lipsesc precipitaţiile au o durata foarte mare, motiv pentru
care se impune reabilitarea sistemelor de irigaţii.
Vânturile
Crivăţul este vântul dominant care aduce geruri mari şi spulberă zăpada de pe locurile înalte şi de pe
versanţi, deteriorând liniile de energie electrică şi căile de comunicaţie. Datorită curenţilor de aer care sunt
puşi în mişcare, pe zonă s-au dezvoltat parcuri de energie electrică eoliană, care vor conduce la dezvoltarea
economică a comunei.
Flora şi fauna
Vegetaţia naturală este specifică zonei de stepă aici găsindu-se atât elemente floristice est-
europene, cât şi specii din flora mediteraneană şi balcanică.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
91
Pe teritoriul comunei s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor climatice de
umiditate redusă, dintre care amintim negara, păpădia, scaiul ţătăresc, pirul, colilia, păiuşul cu diverse
ierburi. Mai putem întîlni şi arbuşti ca măceş şi porumbar.
Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile. Ca animale specifice
zonei de stepă din care face parte comuna Siliştea, amintim popândăul, şoarecele de câmp, orbetele mic,
şobolanul, iepurele, hârciogul, vulpea. Din categoria păsări, amintim prepeliţa, vrabia, cioara, graurul,
pupăza, potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar şi uliul şerpar. Specia reptilelor este bine reprezentată
de şopîrlă.
Calitatea aerului
Pe teritoriul comunei Siliştea nu îşi desfăşoară activitatea societăţi care să fie considerate poluatoare.
Lipsesc obiectivele cu emisii de noxe sau cu deversări de lichide poluante. Aşadar, nu există surse de poluare
cu pericol major pentru populaţie, vegetaţie şi animale.
Problemele care privesc protecţia mediului decurg din evacuarea deşeurilor menajere, evacuarea
dejecţiilor umane şi animaliere.
Calitatea apei
Comuna Siliştea nu se află în evidenţa Agenţiei Judetene pentru Protecţia Mediului Constanţa ca
fiind zonă critică din punct de vedere al poluării aerului, apelor de suprafaţă sau subterane şi nici din punct
de vedere al poluării cu nitraţi (peste 50 mg/l).
Apa potabila furnizată populaţiei se încadrează în limitele de potabilitate.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
92
Reţeaua hidrografică
Zona Siliştea se înscrie în subgrupa hidrografică tributară fluviului Dunărea, aflat la 6 km distanţă, în
vest.
Comuna este străbătută pe direcţia NE – SV de văile Siliştei şi Ţepeşului, care se varsă în Dunăre. În
teritoriu nu există ape curgătoare cu debit permanent, apele provenite din ploile torenţiale scurgându-se pe
cele două văi, predispunând satele comunei Siliştea la inundaţii.
Acumularea apelor subterane în zona Siliştea constituie următoarele categorii de acvifere:
- Acvifere de mică adâncime, cantonate în nivelele permeabile din cadrul depozitelor loessoide de
vârsta cuaternară, precum şi la limita dintre loessuri şi partea terminală a depozitelor cretacice ce se dezvoltă
în zonă;
- Acvifere de mare adâncime, dezvoltate în sistemul de fisuri şi goluri de dizolvare ale formaţiunilor
carbonatate de vârsta Jurasic superior – Cretacic inferior. Conţine ape subterane sub presiuneşi este cantonat
în depozitele predominant calacaroase, precum şi în depozitele subjacente.Comuna Siliştea este străbătută de
două văi, Valea Siliştea şi Valea Tortoman, care se varsă în Dunăre. În teritoriu nu există ape curgătoare cu
debit permanent. Apele provenite din ploile torenţiale se scurg pe cele două văi. Adâncimea pânzei freatice
variză între 1,40 m pe firul văilor şi 25-30 m pe formele de relief înalte.
Fluviul Dunărea asigură alimentarea cu apă a canalelor de irigaţii. Terenul arabil al comunei din
extravilan este amenjat integral la irigaţii, dar la această oră el este în conservare fiind alimentat prin 2 staţii
de pompare din Canalul Dunăre Marea Neagră.
Sursele de apă potabilă sunt: izvorul din intravilan pentru alimentarea centralizată cu apă a satului şi
fântâni.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
93
Demografie
În urma recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Siliştea se ridică la 1.373 de locuitori,
în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.462 de locuitori. Majoritatea
locuitorilor sunt români (92,21%), cu o minoritate de tătari (2,69%). Pentru 5,1% din populaţie, apartenenţa
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,31%),
dar există şi minorităţi de musulmani (2,69%) şi romano-catolici (1,82%). Pentru 5,1% din populaţie, nu este
cunoscută apartenenţa confesională.
Recensământ
1966
Recensământ
1977
Recensământ
1992
Recensământ
2002
Recensământ
2011
Comuna
Siliştea
1754 1557 1473 1462 1373
Sat Siliştea 723 687 676 676 608
Sat Ţepeş
Vodă
1031 870 797 786 765
Populaţia stabilă, pe sexe şi grupe de vârstă, conform recensământului din anul 2011, este împărţită
astfel:
Comuna Pop.
totală
Grupe de vârstă
Sub
5
ani
5-
9
ani
10-
14
ani
15-
19
ani
20-
24
ani
25-
29
ani
30-
34
ani
35-
39
ani
40-
44
ani
45-
49
ani
50-
54
ani
55-
59
ani
60-
64
ani
65-
69
ani
70-
74
ani
75-
79
ani
80-
84
ani
85 şi
peste
ani
Siliştea
1373
110 94 94 88 106 81 110 127 104 57 58 69 84 53 53 53 20 12
Masculin 68 44 46 53 54 42 65 65 66 22 33 25 49 21 17 21 3 1
Feminin 42 50 48 35 52 39 45 62 38 35 25 44 35 32 36 32 17 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
94
Populaţia stabile, pe sexe şi stare civilă:
Comuna Pop. totală
Stare civilă legală Stare civilă
de fapt.
Persoane
care
traiesc in
uniune
consensuala
Necăsătorit/ă Căsătorit/ă Văduv/ă Divorţat/ă Informaţie
nedisponibilă
Siliştea 1373 612 605 125 30 - 76
Masculin 695 367 300 15 13 - 38
Feminin 678 245 305 110 17 - 38
După etnie, populaţia comunei Siliştea are din totalul de 1373 de locuitori, 1266 români şi 37 de
tătari, iar după religie, populaţia se împarte în 1240 persoane ortodoxe, 25 catolice, 37 de religie musulmană
şi 70 persoane care nu au furnizat informaţii.
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivelul lunii martie a anului 2012,
rata şomajului din comuna Siliştea se prezintă astfel:
Comuna Nr. Şomeri înregistraţi Populaţie stabile 18-62
ani (01.01.2010)
Pondere şomeri în
populaţia stabile %
Siliştea 31 859 3,6
Sporul demografic înregistrat este negative, situaţie care reiese din datele statistice ale Primăriei
comunei Siliştea:
2011 2012 2013
Naşteri 2 – acte transcrise - 1 – act transcris
Căsătorii 3 3 4
Decese 11 12 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
95
Agricultură şi activităţi economice
Caracteristica economică predominantă a comunei Siliştea este agricultura, majoritatea populaţiei
fiind implicate în acest sector.
Suprafaţa totală a comunei în suprafaţă de 7696 ha comunei este alcătuită din:
Intravilan: 298,57 ha
Extravilan: 7397,43 ha
Suprafaţa neagricolă a comunei, ce cuprinde construcţii, drumuri, canale, ape, etc. este de 508 ha, iar
suprafaţa agricolă a comunei este de 7188 ha. Această suprafaţă agricolă este compusă din:
- Teren arabil = 6354 ha
- Păşune = 641 ha
Vie = 193 ha
CULTURĂ (ha) 2011 2012 2013
Grâu 2248 1956 2223
Orz 500 675 485
Rapiţă 1225 630 875
Floarea soarelui 828 1230 1405
Porumb 1035 1400 900
Lucernă 60 120 120
Ovăz 45 95 75
Mazăre 30 25 48
Vie 165 5 5
Păşune 652 652 652
Animale 2011 2012 2013
Bovine 520 480 415
Ovine 2500 2700 2850
Caprine 325 1100 1560
Porcine 385 375 410
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
96
Păsări 6790 6570 7150
La această dată funcţioneză pe teritoriul comunei următoarele societăţi comerciale cu profil agricol:
- SC GIMASO INVESTMENT SRL
- SC AQUILA AGRICOLA SRL
- SC MEGAEX IMPEX SRL
- IF SANDU ION
- AF FIROFIMO SRL
- SC GREAT ASCOM SRL
- TERRA LIBERA SRL
- SC FRUVISAT SA
- SC VIOCOR AGROSTAR SRL
- SC GREIN SISTEM SRL
- IF DRAGOMIR IULIAN
- FUDULEA SRL
Următoarele societăţi au profil comerţ:
UJCOOP CONSTANTA
IOANA ADRIANA ACTIV SRL
SC OACHI SRL
SC VALERIUS TIBERIUS
Investitori privaţi au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor şi implicit pentru crearea
de noi locuri de muncă:
- Construcţie capacitate de depozitare, condiţionare şi uscare cereale- 3 silozuri.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
97
- Înfiinţare plantaţie de afine pe o suprafaţă de 16 ha.
- Înfiinţarea ferme de subzistenţă, prin achiziţionarea a 75, respectiv 120 de animale, bovine şi ovine.
- Afacere apicolă.
În anul 2014 a fost înfiinţată Asociaţia crescătorilor de animale, care a luat fiinţă prin reunirea a 60
de proprietari de animale. Asociaţia deţine prin contract de închiriere o suprafaţă de 647 ha de păşune pe
care o administrează şi întreţine.
Asociaţia deţine şi următorul efectiv de animale:
- 520 capete bovine
- 2500 capete ovine
- 325 capete caprine
Utilităţi: Reţeaua de alimentare cu apă
În prezent alimentarea cu apă potabilă a comunei se face prin 2 puţuri forate, în fiecare localitate în
parte. Astfel, la Siliştea sistemul de alimentare cu apă constă într- un puţ forat, o staţie de pompare, staţie de
clorinare, rezervor de 150 mc/zi şi o reţea de distribuţie de 7,5 km. Reţeaua de alimentare cu apă a satului
Ţepeş Vodă este alcătuită dintr- un puţ forat, o staţie de pompare, o staţie de clorinare, rezervor de 150 mc
/zi şi reţea de distribuţie de 6 km. Alimentarea cu apă a comunei a fost finalizată în anul 2004 şi a fost
finanţată cu fonduri SAPARD. La ora actuală, sistemul de alimentare cu apă este delegat către SC RAJA SA
Constanţa.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
98
Bazin apă sat Siliştea
În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, aceastea sunt în lucru. Fondurile de
execuţie ale acestor lucrări sunt asigurate de către Guvernul României. După finalizarea şi recepţia lucrărilor,
acestea vor fi delegate către SC RAJA SA Constanţa.
Apele pluviale sunt colectate, în principal în derelele amenajate în cele două localităţi componente
ale comunei.
Prin lucrările hidroedilitare ce se vor executa, atât în zonele existente cât şi în cele propuse spre
dezvoltare, pe tot cuprinsul comunei Siliştea se pot asigura alimentarea cu apă şi canalizarea
corespunzătoare.
Teritoriul comunei este situat integral în sistemul de irigatii Carasu, iar suprafeţele agricole sunt
irigabile. Apa necesară este preluată din Canalul Dunăre - Marea Neagră prin staţia de bază Mircea Vodă, o
parte, iar cea mai mare parte din apa pentru irigat este asigurată din Dunăre de la SP Bază Capidava.
În cursul ultimilor ani, sistemul a fost utilizat într-o proporţie redusă, datorită costurilor mari ale
serviciilor prestate. Datorită eliminării subvenţiilor de la apa pentru irigaţii în anul 2011, sistemul de irigaţii
nu a mai fost utilizat intrucât costurile de exploatare sunt foarte mari în comparaţie cu surplusul de producţie
adus de beneficiile irigaţiilor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
99
Sunt necesare modernizări ale sistemului de irigaţii care să sporească substanţial eficienţa economică
a irigaţiilor.
Reţeaua de alimentare cu energie electric
Comuna Siliştea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional, furnizorul de
energie electrică fiind compania Enel Distribuţie Dobrogea SA.
Sistemul de alimentare cu energie electrică cuprinde o reţea de distribuţie de medie tensiune – 20 KV
– în montaj aerian, posturi de transformare MT/JT de tip aerian şi reţele de distribuţie de joasă tensiune – 0,4
KV – ce alimentează populaţia cu energie electrică şi asigură iluminatul public stradal.
Având în vedere noile lotizări pentru construcţia de locuinţe, precum şi celelalte dotări tehnico-
edilitare ce se vor realiza pe teritoriul comunei, se impun lucrări la reţeaua de alimntare cu energie electrică,
prin extinderea celei existente, precum şi amplasarea de noi posturi de transformare.
Pe teritoriul comunei au fost înfiinţate parcuri eoliene care însumează un număr total de 17 turbine
eoliene. Astfel SC Romconstruct SRL deţine 3 turbine pe teritoriul comunei care sunt racordate la SEN din
anul 2010. Din Parcul eolian realizat de SC Elcomex Eol SA, pe teritoriul comunei Siliştea sunt amplasate 2
turbine eoliene, racordate la SEN din anul 2012. SC Wind Power SRL are amplasate pe teritoriul comunei
Siliştea un numar de 2 turbine eoliene şi staţia de transformare, elemente racordate la SEN în anul 2013. SC
Mireasa Energies SRL dezvoltă pe teritoriul comunei un număr de 10 turbine eoliene, racordate şi ele la
SEN de la începutul anului 2014.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
100
Sistem de salubritate
Serviciul de salubrizare are ca obiectiv principal protecţia sănătăţii oamenilor şi a mediului
înconjurător împotriva efectelor dăunătoare generate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere
şi de origine animală.
Prin asigurarea acestui serviciu se urmăreşte:
- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor;
- Promovarea calităţii şi eficienţei activităţii de salubrizare;
- Dezvoltarea durabilă a serviciilor;
- Protecţia mediului înconjurător.
Serviciul de salubritate al comunei este delegat către ADI Medgidia care are încheiat contract cu SC
Iridex SRL pentru servicii de colectare, transport şi neutralizare a gunoiului menajer şi de origine animală.
Deşeurile colectate săptămânal sunt transportate şi depozitate pe platform autorizate.
Încălzirea locuinţelor
Încălzirea locuinţelor din comuna Siliştea se realizează cu sobe pe bază de combustibil solid (lemne,
cărbuni).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
101
Telecomunicaţii
Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeana de Statistică Constanţa, în anul 2011 sunt
înregistrate 49 de abonamente telefonice (telefonie fixa). Numărul acestora nu a evoluat până în prezent,
când se inregistrează un număr de 50 de abonaţi. În schimb, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă este în
creştere, lucru ce tinde să rezolve, chiar şi parţial problema telecomunicaţiei. Tot din ramura
telecomunicaţiilor trebuie menţionat că locuitorii comunei Siliştea beneficiază de internet, comuna fiind
racordată la reţeaua de fibră optică, precum şi de televiziune prin cablu.
Servicii postale
Oficiul Poştal din Siliştea deserveşte locuitorii, derulând operaţiuni specifice (mandate poştale,
expediere şi distribuţie corespondenţă, servicii de telefonie fixă, distribuţie pensii către populaţie), inclusiv
plata facturilor aferente convorbirilor şi consumului de energie electrică.
Servicii bancare
Serviciile bancare sunt oferite şi asigurate de către filialele şi sucursalele Băncilor din Medgidia,
Cernavodă si Constanţa.
Sănătatea şi sistemul social
Comuna Siliştea are două dispensare medicale, câte unul în fiecare sat component. serviciile
medicale sunt asigurate de un medic şi un asitent medical. Imobilele sunt funcţionale, dar baza materială este
minimă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
102
Asistenţa în regim de urgenţă (salvarea) este asigurată de staţia de salvare a oraşului Medgidia. Tot în
Medgidia este şi o policlinică şi un spital care asigură asistenţa sanitară de specialitate.
În sistem privat, în comună au fost înfiinţate un cabinet de stomatologie şi o farmacie, care vin în
sprijinul cetăţenilor prin serviciile de calitate oferite.
Asistenţa sanitar – veterinară este asigurată de un specialist, iar deşeurile de natură animalieră,
precum şi neutralizarea lor este asigurată de o societate de profil.
Dispensar Ţepeş Vodă
Asistenţa socială
La nivelul Consiliului local există Comparimentul de stare civilă şi asistenţă socială, acreditat
conform Legii 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială şi a HG 90/2003 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de asistenşă socială. Compartimentul furnizează
servicii de informare şi consultare în domeniul asistenţei sociale.
Dosare/an 2010 2011 2012
Ajutor social 54 50 27
Alocaţie de susţinere 63 70 50
Alocaţie de stat 27 16 23
Ajutor de încălzire 387 135 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
103
În anul 2013 au beneficiat de ajutor social şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei, conform Legii nr.
416/2001 privind venitul minim garantat, un număr de 43 de titular.
Conform Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, s-au acordat alocaţii pentru
un număr de 11 familii.
Pentru a beneficia de alocaţia de stat pentru copii, au depus documentaţii legale un număr de 19
familii.
Au fost efectuate anchete sociale pentru acordarea de ” Bani de liceu” pentru un număr de 12 familii.
În anul 2013 au fost acordate 2 ajutoare de urgenţă pentru familiile aflate în situaţii vulnerabile.
Pentru încălzirea locuinţei cu combustibili solizi (lemne) pentru perioada sezonului rece au beneficiat
de ajutor un număr de 19 titulari, conform O.U.G. nr.70/2001 privind măsurile de protecţie social în perioada
sezonului rece.
Conform Planului Anual European de Furnizare a Ajutoarelor Alimentare acordate în beneficial
persoanelor cele mai defavorizate (P.E.A.D. 2013),au beneficiat de ajutoare alimentare următoarele categorii
sociale:
- 24 şomeri;
- 87 beneficiari VMG;
- 27 persoane cu handicap grav şi accentuat;
- 88 pensionari cu pensii mai mici de 400 lei.
În anul 2013 primăria a avut angajaţi un număr de 6 asistenţi personali şi un număr de 2 indemnizaţii
pentru persoanele cu handicap grav.
Siguranţa cetăţeanului
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
104
În comuna Siliştea există un post de Poliţie, care funcţionează cu 3 angajaţi ce asigură ordinea şi
linistea publică în localitate.
La fel ca şi serviciul de ambulanţă, serviciul de intervenţie pentru stingerea incendiilor este asigurat
de Brigada de Pompieri a Municipiului Medgidia (care se află la o distanţă de 19 km). Această unitate de
pompieri intervine în caz de incendii cu o autospecială cu tun de apă.
În comuna Siliştea a fost înfiinţat Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă încă din anul 2005,
primind categoria I. În urma reorganizării serviciului, în cadrul lui îşi desfăşoară activitatea un număr de 31
persoane, după următoarea structură:
- Compartimentul de prevenire, cu atribuţia principală de prevenire a apariţiei stărilor potenţial
generatoare de situaţii de urgenţă pe întreg teritoriul comunei;
- Formaţia de intervenţie, având rolul de a limita şi înlătura situaţiile de urgenţă apărute pe întreg
teritoriul comunei.
Culte şi modalităţi de petrecere a timpului liber
Locuitorii comunei Siliştea sunt în majoritate ortodoxi. În fiecare sat al comunei se află câte o
biserică, în stare de funcţionare.
Biserica din satul Siliştea cu hramul ADORMIREA MAICII DOMNULUI a fost ridicată între anii
1912 si 1926. Este zidită din piatră şi cărămidă, în formă de cruce, cu trei turle. Catapeteasma este lucrată
din lemn de stejar, sculptată şi pictată. Înaintea acestei biserici somptuase a existat o altă biserică din
scândură ce avea hramul Sfantului Ilie, ridicata in anul 1888, biserică care a fost distrusă în timpul Primului
Război Mondial. Pe locul fostului altar, există azi o cruce care reaminteşte de existenţa acestei biserici.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
105
Biserica din satul Siliştea
Biserica din satu Ţepeş Vodă, cu hramul SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, a fost
construită în perioada 1897-1898 cu ajutorul şi contribuţia credincioşilor. Pe atunci, biserica avea hramul
Sfintei Treimi. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă şi are forma de cruce cu trei turle. Arhitectul care a
proiectat aceasta biserică este de origine albanez. După cutremurul din anul 1942, când biserica a fost grav
afectată, structura de rezistenţă a acesteia a fost întărită cu chingi de fier.
În anul 1959, un vânt puternic a distrus cele 2 turle din faţă, acestea fiind refăcute în acelaşi stil, cu
ajutorul satenilor, în acelaşi an.
Biserica din satu Ţepeş Vodă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
106
Geamia musulmană, situată în satul Siliştea, funcţionează în condiţii bune, fiind întreţinută de
comunitatea turco-tătară din sat.
Primul cimitir ortodox în satul Siliştea a fost înfiinţat în anul 1900 şi are o suprafaţă de 10,168 ha, iar
în satul Ţepeş Vodă primul cimitir ortododox, înfiiţat tot în anul 1900, are o suprafaţă de 15 ha. Primul
cimitir musulman a fost înfiinţat în satul Siliştea în anul 1877, cu o suprafaţă de 0,14 ha, fiind extins ulterior,
în anul 1921. Pe teritoriul satului Ţepeş Vodă, cimitirul musulman a fost înfiinţat în anul 1877, cu o
suprafaţă de 1 ha.
În lista monumentelor istorice întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor, pe teritoriul comunei
Siliştea sunt declarate următoarele monumente:
1. Obelisc în memoria eroilor din primul război mondial - sat Siliştea;
2. Obelisc în memoria eroilor din primul război mondial - sat Ţepeş Vodă;
3. Crucile eroilor din primul război mondial - Ţepeş Vodă.
Baza sportivă Siliştea
Pe teritoriul comunei se află o bază sportivă care a fost modernizată în anul 2009, unde tinerii pot
desfăşura activităţi sportive. Baza sportivă este una modernă şi multifuncţională care pe lîngă terenul de
fotbal mai sunt construite o pistă de alergare şi o groapă de nisip pentru sărituri.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
107
Baza sportivă Siliştea
În anul 2002, la iniţiativa Primăriei comunei Siliştea, a fost înfiinţată Asociaţia Steaua Speranţei, care
are ca scop promovarea drepturilor tinerilor din zonele rurale, prin implicarea acestora în viaţa economică,
socială, civică, culturală şi sportivă a comunei.
Comuna Siliştea are echipă de fotbal care este înscrisă în Campionatul judeţean. Echipa de fotbal are
în palmares mai multe victorii. Locuitorii pasionaţi de fotbal sunt în permanenţă alături de echipa lor,
susţinăndu-i la toate meciurile, atât pe teren propriu cât şi în deplasare.
Pe lîngă echipa de seniori mai activează şi o echipă de juniori. In 2012 echipele au promovat,
ajungând pînă în Liga a IV-a. În anul urmator, asociaţia a câştigat Cupa României la faza pe judeţ şi are
programate meciuri cu echipe din Liga a III-a.
Cămin cultural Siliştea
Pentru petrecerea timpului timpului liber şi pentru dezvoltarea culturală a locuitorilor comunei, în
anul 2011 a fost construit un nou cămin cultural în satul Siliştea.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
108
Pe scena căminului cultural au loc manifestări cultural artistice şi spectacole atît cu actori consacraţi,
cât şi cu ansambluri şi formaţii artistice locale.
Interiorul Caminului Cultural Siliştea
Cămin Cultural sat Siliştea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
109
Ansamblul „Silişteanca” pe scena Căminului Cultural
Ansamblul „Silişteanca” are ca „data de naştere” ziua de 22 aprilie 2004 şi a luat fiinţă „spre folosul
eternei existenţe a tradiţiilor străbune româneşti în Dobrogea milenară”.
Repertoriul ansamblului include cântece şi dansuri din folclorul românesc: suite din Dobrogea,
Oltenia, Oaş, Moldova, Ardeal. Ansamblul îşi îmbunătăţeşte permanent repertoriul punând în scenă obiceiuri
şi datini străbune ( cântece şi colinde de sărbători, capra, ursul, pluguşorul, sorcova etc.).
Ansamblul folcloric „Silişteanca” a participat la numeroase concursuri si manifestări organizate cu
ocazia diferitelor evenimente în comuna şi în afara ei. În urma participării, Ansamblul folcloric „Silişteanca”
a obţinut numeroase premii dintre care enumerăm:
- Spectacol – concurs 2012 „Mlădiţe Dobrogene”, faza judeţeană, secţiunea Obiceiuri şi dansuri
populare – locul II.
- Festivalul de folclor – 2013, Editia a II-a, „Ca la noi în Dobrogea” – locul III
- Festivalul de folclor – 2014, Editia a III-a, „Ca la noi în Dobrogea” – locul I
- Concurs 2014 „Dansuri populare`` - Hârşova – locul I
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
110
Spaţii verzi
Spaţiile verzi sunt un atribut al dezvoltării modern în teritoriu a localităţilor. Aceste amenajări
exercită un rol multifunctional important în ameliorarea mediului de viaţă, combaterea poluării. Conservarea
resurselor de apă şi combaterea eroziunii solului. Ele contribuie, de asemenea, la ameliorarea
microclimatului. Poluarea fonică este atenuată de arbori şi arbuşti care reprezintă bariere împotriva
intensităţii zgomotelor. Efectul lor stenic şi reconfortant pentru organismal uman este de necontestat, oferind
posibilitatea organizării spaţiilor în condiţii sanitar igienice favorabile desfăşurării unor acţiuni social
culturale şi sportive.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor comunei, precum şi încercarea de a aduce
localitatea la un nivel de coeziune cu standard europene privind drepturile cetăţenilor şi protecţia mediului,
în cele două sate ale comunei Siliştea au fost amenajate spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii. Primăria
îşi propune crearea de spaţii verzi noi cu destinaţia specială – zonă de agrement şi recreere pentru locuitorii
comunei Siliştea.
Loc joacă copii, Siliştea Parc Siliştea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
111
Învăţămînt
În comuna Siliştea funcţionează două grădiniţe, câte una în fiecare sat în parte, precum şi o şcoală cu
clasele I-VIII. Imobilele ce găzduiesc cele două grădiniţe au fost modernizate în anul 2008. Şcoala s-a mutat
în clădire nouă, construcţia fiind finalizată în anul 2013. Imobilul a fost ridicat cu fonduri asigurate prin
Programul „Reconstrucţie prin Banca Europeană de Investiţii”. Proiectul a fost derulat în colaborare cu
Inspectoratul Judeţean Şcolar Constanţa. Noua construcţie are un număr de 6 săli de clasă, 2 cabinete, 1
laborator, cancelarie, secretariat, bibliotecă cu sală de lectură. În noua şcoală, vor beneficia de procesul
educational un număr de 275 elevi.
Şcoala Siliştea Clasă din Şcoala Siliştea
Anul scolar 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014
Personal didactic invatam.
primar
6 6 7 5
Personal didactic invatam.
gimnazial
9 12 10 11
Personal didactic auxiliar
gimnazial
2 2 2 2
Personal nedidactic
gimnazial
2 2 2 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
112
Personal didactic invatam.
prescolar
3 3 2 2
Personal nedidactic
prescolar
2 2 2 2
Anul scolar 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014
Nr. elevi inscrisi in
invatam. primar
80 73 80 74
Nr. elevi inscrisi in
invatam. gimnazial
80 71 75 80
Nr. total elevi inscrisi in
invatam. Primar si
gimnazial
160 144 155 154
Nr. copii inscrisi in
gradinite
67 73 53 53
Nr. sali de clasa si
cabinete scolare
10 10 10 11
Nr. laboratoare scolare 1 1 1 1
Administraţie publică locală
Administraţia publică locală a comunei Siliştea este organizată şi funcţionează conform principiului
autonomiei locale, legalităţii, eligibilităţii şi descentralizării serviciilor publice. Serviciile oferite sunt de
bună calitate, fiind conforme cu standardul ISO 9001, sistem implementat şi certificat la nivelul
administraţiei publice locale din anul 2012.
Sistemul de management ISO 9001 ajută administraşia publică locală prin:
- satisfacerea cerinţelor cetăţenilor, a operatorilor economici colaboratori şi a cerinţelor legale
- creşterea credibilităţii şi a încrederii în calitatea serviciilor oferite
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
113
- o mare înţelegere a activităţilor autorităţii publice ce implică angajamentul ferm al
managementului, definirea clară a responsabilităţilor, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, utilizarea
eficientă a resurselor.
Turism
În comuna Siliştea nu se desfăşoară activităţi turistice, neexistând pensiuni agroturistice sau alte
spaţii de cazare pentru turişti. Comuna nu dispune de potential turistic deosebit, dar se poate valorifica
potenţialul agroturistic dat de natura nepoluată a zonei şi de apropierea de fluviul Dunărea.
ANALIZA SWOT
La baza elaborării analizei SWOT au stat, pe de o parte datele şi analizele prezentate în strategiile şi
planurile naţionale, regionale şi judeţene prezentate în capitolele anterioare, iar pe de altă parte informaţiile
culese la faţa locului. Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile
strategice care trebuie luate în considerare în vederea unei mai bune exploatări a potenţialului economic,
social şi de mediu al localităţii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
114
ANALIZA SWOT INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU ÎNCONJURĂTOR
Puncte tari Puncte slabe
Factori
interni legături rutiere foarte bune cu oraşele: Constanţa,
Medgidia şi Cernavodă;
modernizare drumuri comunale în proporţie de 70%
fluviul Dunărea se afla la 6 km distanţă de comuna
Siliştea;
apropierea de Canalul Dunăre-Marea Neagră
(apropierea de porturile Cernavodă şi Medgidia);
aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu este
situat la 30 km de comuna Siliştea;
gospodării racordate la reţeaua de alimentare cu apă
în proporţie de 85%;
gospodării racordate în totalitate la reţeaua de
alimentare cu energie electrică;
poluare foarte mică;
oficiu poştal;
instituţii şcolare: 2 grădiniţe şi 1 şcoală;
2 dispensare umane în Siliştea şi Ţepeş Vodă;
2 cămine culturale, câte unul în fiecare din cele două
sate;
2 biserici creştin-ortodoxe reabilitate şi bine
întreţinute;
geamia musulmană în Siliştea;
terenuri lotizate în vederea construirii de noi locuinte
în cele două sate, precum şi în cartierul de la Ferme
IAS;
realizarea unui număr tot mai mare de locuinţe;
suprafaţa medie locuibilă/locuitor este mare.
existenţa, încă a unor
drumuri de pământ;
slaba dezvoltare a
infrastructurii tehnice în
satele componente;
comuna nu este
strabătută de linie de cale
ferată;
echipamente şi
tehnologii depăşite fizic şi
moral;
inexistenta reţelei de
distributie a gazelor naturale;
reţea de canalizare şi
staţie de epurare nefinalizate;
infrastructură socială
slab dezvoltată;
sistem de irigaţii
deteriorat şi nefuncţional;
semnal slab al
operatorilor de telefonie
mobilă;
Oportunităţi Ameninţări
Factori
externi
extindere reţea de alimentare cu apă, reţea de
alimentare cu energie electrică;
finalizarea reţelei de canalizare şi staţeie de
epurare;
realizarea reţelelor de alimentare cu gaze
naturale şi a celei de termoficare;
crearea unor noi cartiere de locuinţe;
sporirea programelor educative privind
protecţia mediului şi implicarea populaţiei în acest
lipsa fondurilor
necesare pentru întreţinerea
şi dezvoltarea infrastructurii
locale;
imposibilitatea
autorităţii locale de a asigura
provizioanele financiare
necesare accesării fondurilor
nerambursabile provenind de
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
115
domeniu;
încurajarea agenţilor economici de a investi în
echipamente si tehnologii nepoluante şi de a apela la
surse de energie neconvenţionale (energie eoliană,
energia pământului, energie solară etc.)
parteneriat public privat;
posibilitatea accesării unor fonduri prin
proiecte finanţate din surse guvernamentale, europene,
private;
existenţa Grupului de Acţiune Locală şi a altor
asociaţii din care face parte şi comuna Siliştea
la Uniunea Europeană;
investiţii scăzute în
domeniul protecţiei mediului;
educaţie ecologică
superficială;
creşterea gradului de
poluare şi a efectului de seră.
ANALIZA SWOT AGRICULTURĂ
Puncte tari Puncte slabe
Factori
interni fond funciar important;
potenţial agricol şi zootehnic;
suprafeţe mari ocupate de păşuni;
condiţii climatice şi de sol propice unei
agriculturi de tip intensiv;
posibilităţi de dezvoltare a agriculturii
prin irigare;
potenţial mare de forţă de muncă
specializată şi necalificată;
punerea la dispoziţia investitorilor a
terenurilor disponibile aflate în proprietate
publică sau privată.
existenţa în regiune a unor societăţi
comerciale cu tradiţie în practicarea
agriculturii şi zootehniei;
înfiinţarea asociaţiei crescătorilor de
animale.
infrastructura neadecvată pentru
colectarea şi procesarea produselor
animaliere şi agricole de la micii
producători;
uzura avansata a sistemului de
irigatii;
inexistenţa unei pieţe în comună
pentru desfacerea produselor
agroalimentare proprii;
dependenţa populaţiei de
activitatea agricolă;
veniturile scăzute ale
locuitorilor din comuna Siliştea;
practicarea agriculturii de
subzistenţă.
Oportunităţi Ameninţări
Factori
externi
identificare şi exploatare zone cu
potenţial agroturistic;
interes în creştere pentru produsele
ecologice atât în România cât mai ales în
Uniunea Europeană;
posibilitatea accesării de fonduri pentru
Întărirea imaginii agriculturii
româneşti ca fiind o ramura de
activitate cu valoare adaugată redusă;
eliminarea subvenţionării
directe a agriculturii;
creşterea preţurilor la
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
116
agricultură şi dezvoltare rurală, atât pentru
sectorul public cât şi pentru cel privat prin
programele de finanţare;
implicarea din ce în ce mai activă a
sectorului bancar şi a fondurilor de garantare în
susţinerea agriculturii;
cotele la produsele agricole negociate
de România cu Uniunea Europeană.
principalele materii prime consumate în
procesul tehnologic;
concurenţa liberă a produselor
româneşti cu cele din alte state
europene;
închiderea unor unităţi agricole
şi zootehnice datorită neconcordanţei
cu standardele de calitate şi siguranţă
alimentară impuse de UE.
ANALIZA SWOT ECONOMIE ŞI MEDIU DE AFACERI
Puncte tari Puncte slabe
Factori interni Patrimoniu fizic (existenţa
terenului şi dotărilor minime pentru
crearea de unităţi de procesare a
produselor agricole şi zootehnice);
Reţele tehnico-edilitare
relativ dezvoltate (apă, energie
electrică);
Dezvoltarea unor producători
agricoli şi din domeniul zootehniei;
Terenuri disponibile pentru
înfiinţarea de ferme agro-zootehnice;
Materii prime existente
pentru industria alimentară (cereale,
legume, fructe, produse din carne şi
lactate).
Slaba dezvoltare economico-
socială;
Lipsa unei strategii clare de
dezvoltare a activităţilor industriale şi
de prestări servicii la nivelul comunei.
Nivel redus al cercetării –
dezvoltării şi al inovării;
Cultura antreprenorială slab
dezvoltată/bază IMM slab dezvoltată;
Resurse financiare insuficiente
pentru susţinerea/promovarea unor
investiţii;
Oportunităţi Ameninţări
Factori externi
Atragere investitori;
Înfiinţare parc industrial,
logistic etc.;
Parteneriat public privat
Posibilitatea accesării fonduri
prin proiecte cu surse
guvernamentale, europene, private,
taxe speciale);
Poziţionare bună în judeţ, din
punct de vedere comercial;
Crearea Grupului de Actiune
Locală care include comuna Siliştea;
Interes crescut pentru
investiţii în zonă.
Declinul economic continuu al
activităţilor industriale majore în zonă;
Insuficienţa resurselor bugetare;
Creştere economică
nesemnificativă;
Schimbări rapide în legislaţia
economică.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
117
ANALIZA SWOT DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Puncte tari Puncte slabe
Factori
interni
potenţial uman semnificativ al zonei;
grad redus de conflicte sociale;
grad ridicat de cuprindere în
învăţământul primar şi liceal;
forţa de muncă ieftină, disponibilă şi cu
o calificare satisfăcătoare pentru domeniile de
activitate din comună;
potenţial pentru dezvoltarea
activităţilor de comerţ, servicii, construcţii.
insuficientă dezvoltare a
activităţilor de instruire (formare
profesională, calificare, recalificare);
lipsa de corelaţie a acestor
programe cu noile tehnologii
informaţionale;
lipsa unor prognoze privind
evoluţia activităţilor economice din
zonă şi corelarea acestora cu
necesarul de personal, pornind de la
disponibilul existent;
rata a şomajului încă ridicată şi
în creştere pe perioada iernii;
lipsa de motivaţie materială a
şomerilor.
Oportunităţi Ameninţări
Factori
externi
demersurile de corelare a procesului
educaţional şi de instruire profesională cu
necesităţile pieţei muncii;
orientarea programelor spre specializări
în domeniile cerute pe piaţa forţei de muncă
locale;
dezvoltarea antreprenoriatului;
întărirea capacităţii şi pregătirii
administraţiei publice în scopul acordării de
consultanţă prevocaţională absolvenţilor,
şomerilor pe termen lung şi grupurilor
vulnerabile pe plan social (femei, minorităţi,
oportunităţi restrânse pentru
ocuparea unor locuri de muncă care
solicită un nivel superior de pregătire,
ceea ce determină migrarea forţei de
muncă, în special tineri cu studii
superioare;
declin demografic, ceea ce
restrânge considerabil potenţialul
forţei de muncă;
utilizarea fondurilor
guvernamentale în special pentru
rezolvarea problemelor sociale şi mai
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
118
persoane cu handicap etc.);
intensificarea cooperării cu AJOFM
Constanţa în direcţia creşterii performanţelor
în domeniul managementului resurselor
umane;
apariţia unor noi locuri de muncă prin
demararea unor proiecte cu finanţare externă;
noi oportunităţi de angajare odată cu
dezvoltarea agroturismului, serviciilor şi
construcţiilor.
puţin pentru a susţine dezvoltarea
economică a zonei.
ANALIZA SWOT EDUCAŢIE, CULTURĂ ŞI SPORT
Puncte tari Puncte slabe
Factori
interni
Cămin cultural nou în Siliştea, din anul
2011 şi unul în Ţepeş Vodă;
Infrastructură educaţională: două
grădiniţe şi o şcoală construită în anul 2013;
Baza sportivă modernizată şi terenuri
de sport în ambele sate;
Spaţii verzi şi locuri de joacă pentru
copii amenajate în cele două sate şi în cartierul
Ferme IAS;
Sală de internet.
Lipsa fondurilor necesare
organizării unor evenimente cultural-
artistice şi sportive în comună;
Baza materială minimă în
grădiniţe;
Spaţii verzi şi pentru
petrecerea timpului liber insuficiente.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
119
Oportunităţi Ameninţări
Factori
externi
Dezvoltarea bazei materiale a
Ansamblului Silişteanca (costume populare,
instrumente);
Dotare cămin cultural (decoruri,
instalaţie de sonorizare, lumini etc.);
Dotare grup sportiv„ Steaua Speranţei”;
Organizare de evenimente cultural-
sportive;
Înfiinţare şi dotare parcuri şi zone de
agrement în cele două sate
Natalitate în scădere;
Migrarea populaţiei tinere spre
alte zone;
Îmbătrânirea populaţiei.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
120
CAPITOLUL VI
1. OBIECTIVE
Dezvoltarea unei aşezări rurale este determinată de schimbările care se produc în structura
economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară precum şi de aplicare a unui management
adecvat.
Managementul trebuie axat pe trei ţinte principale:
1.dezvoltarea infrastructurii
2. protecţia mediului ambiant
3. diminuarea sărăciei
Dezvoltarea comunităţii trebuie să ţină cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman,
natural şi financiar) ce impiedică o autoritate publică să gestioneze toate problemele comunităţii, precum şi
de alocarea echilibrată a acestora. Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării
unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şi cu
opţiunile populaţiei, astfel încât această autoritate să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală,
precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală.
Ţinînd cont de ţintele managementului pe care se axează dezvoltarea comunei Siliştea, ca obiective
principale pentru dezvoltarea comunei avem:
Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi operatorilor
economici la această infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, electricitate, căi de transport, telefon,
cablu TV şi internet);
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
121
Protecţia mediului, proiectele care vor fi derulate pentru dezvoltarea comunei, precum şi pentru
dezvoltarea societăţilor comerciale care pot accesa fonduri structurale.
Reducerea sărăciei.
Realizarea obiectivelor generale se face prin aplicarea politicilor de dezvoltare prin planificarea
strategică a acestora, iar realizarea programelor şi proiectelor se va face prin respectarea următoarelor
principii:
- Întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea şi structurarea
serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile,
precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;
- Realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public - privat;
- Integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între
sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a
comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;
- Managementul resurselor ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale,
financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu
natural; Utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta sustenabilităţii, respectiv emiterea de
reglementări şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii
de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;
- Fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în
baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;
- Analiza capacităţii tehnice de execuţie;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
122
- Evaluarea eficienţei resurselor financiare şi umane;
- Evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obţinute;
- Identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între
lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;
- Evaluarea nevoilor familiilor sărace şi a capacităţii primăriei de a asigura accesul acestora la
locuri de muncă, servicii publice de bază, venit minim;
Protecţia mediului:
Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau
proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a
obţine profituri viitoare;
Asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii
statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).
Planificarea întregii zone de locuit a satului va fi integrată, astfel incât să cuprindă clădiri de locuit ,
clădiri cu destinaţie comercială, şcoli şi grădiniţe ,infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale
rezidenţilor;
Spatiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor;
Comunităţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;
Comunităţile vor utiliza în mod raţional resursele de apă;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
123
Eliminarea sărăciei
- atragerea de investitori pe teritoriul comunei pentru crearea de noi locuri de muncă
- asigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate ridicate ale ocupării forţei de muncă;
- învestirea în dezvoltarea competenţelor;
- modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de formare şi de protecţie socială;
- asigurarea accesului şi oportunităţilor pentru toţi cetăţenii pe tot parcursul vieţii;
- creşterea participării forţei de muncă prin asigurarea de politici de promovare a egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi."
- impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educaţie şi formare în care să fie
implicate toate părţile interesate;
- asigurarea dobândirii competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a integrării pe
piaţa muncii, precum şi a recunoaşterii acestora pe tot parcursul educaţiei generale,
profesionale, superioare şi din viaţa adultă.”
- dezvoltarea parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin
implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.”
2. DIRECTII DE DEZVOLTARE A LOCALITATII
Pentru perioada 2014-2020, comuna Siliştea, judeţul Constanţa, şi-a stabilit următorul sistem de
direcţii de dezvoltare şi obiective care vor contribui la realizarea obiectivului general al Strategiei.
Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare îl constituie „Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a
comunei Silştea prin abordarea integrată a aspectelor economice, sociale şi de mediu care vor contribui la
valorificarea avantajului competitiv şi la reducerea punctelor slabe cu care se confruntă comuna”.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
124
Pentru atingerea obiectivului general, eforturile comunei Siliştea urmează a se concentra pe
următoarele direcţii de dezvoltare prioritare:
- Infrastructură locală şi utilităţi
- Agricultură
- Economie
- Învăţământ, sport şi cultură
- Sănătate şi asistenţă socială
- Resursele umane
- Administratie locala
Pentru fiecare direcţie de dezvoltare au fost stabilite obiective specifice care urmează a fi atinse prin
implementarea de proiecte, fructificând la maximum oportunităţile de finanţare disponibile, atât europene cât
şi naţionale. Detalierea obiectivelor şi a modului de atingere a lor se regăseşte mai jos.
1) Infrastructură locală şi utilităţi
Obiectivele specifice:
Îmbunătăţirea şi extinderea utilităţi (infrastructură rutieră, sistem de alimentare cu apă, canalizare,
alimentare cu energie electrică);
Colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi de origine animală şi realizarea de platforme conforme
cerinţelor legislative;
Realizarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie şi agenţi
economici din comună;
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
1. refacerea şi modernizarea infrastructurii prin asfaltarea străzilor pietruite şi de pământ din comuna;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
125
2. extinderea reţelei de apă potabilă
3. finalizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare a apelor uzate;
4. dotarea comunei cu containere şi pubele de colectare selectivă a deşeurilor şi construirea de
platforme conforme;
5. realizarea sistemului de furnizare a energiei termice;
6. realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;
7. extinderea reţelei electrice;
8. extindere/modernizare sediu primărie sau construire sediu nou;
9. amenajare alei pietonale, rigole şi trotuare;
10. dalare şi pavare şanţuri;
11. reabilitare podeţe;
12. regularizare curs pârâu;
13. alimentare cu apă potabilă Ferme IAS;
14. identificare şi realizare surse de energie alternative;
15. extindere infrastructură locativă;
16. realizare piaţă agroalimentară.
În condiţiile în care veniturile proprii ale comunităţii sunt insuficiente, proiectele menţionate mai sus
au un rol deosebit de important pentru asigurarea creşterii dezvoltării economice a localităţii şi îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă a locuitorilor.
Implementarea acestora va avea ca efecte:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
126
- creşterea calităţii vieţii locuitorilor, în termeni de confort, igienă şi siguranţă în folosirea
infrastructurii de transport, apă şi apă uzată, energie termică, energie electrică, respectiv a celei de gaze
naturale;
- reducerea costurilor cu reparaţii şi combustibili datorate stării proaste a stazilor /carosabilului din
comună;
- reducerea poluării cu deşeuri menajere şi industriale corelativ cu creşterea cantităţii de deşeuri
colectate selectiv.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, bugetul de stat, bugetul local.
2.Agricultură
Obiectivele specifice:
- Îmbunătăţirea dotărilor cu maşini şi utilaje agricole a fermierilor din comună;
- Reducerea numărului de locuitori implicaţi în agricultura de subzistenţă prin PNDR
- Dezvoltarea agriculturii ecologice la nivelul comunei prin PNDR
- Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii
profesionale a fermierilor;
- Creşterea gradului de irigare a culturilor agricole.
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
Sprijinirea fermierilor pentru pregătirea de proiecte finanţabile prin PNDR măsurile;
Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial prin
pregătirea de proiecte finanţabile prin PNDR;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
127
Informarea producătorilor agricoli privind beneficiile agriculturii ecologice şi condiţiile de realizare a
agriculturii ecologice prin PNDR;
Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a
fermierilor, prin PNDR;
Extinderea şi reabilitarea sistemelor de irigaţii din comună, prin investiţii private;
Susţinerea formelor asociative.
Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:
- creşterea productivităţii agriculturii,
- creşterea nivelului de trai al populaţiei care lucrează în agricultură;
- creşterea importanţei activităţilor non-agricole (ex: dezvoltarea mediului de afaceri);
- practicarea agriculturii în concordanţă cu standardele tehnice şi de mediu adecvate.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul
local, contribuţie privată.
3.Economie
Obiectivele specifice:
- Stimularea realizării de investiţii noi în zonă;
- Creşterea numărului de asocieri ale agenţilor economici.
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
Înfiinţarea de microîntreprinderi ce desfăşoară activităţi non-agricole;
Înfiinţarea de asociaţii de producători, asociaţii ale breslelor, etc.;
Amenajare zonă industrial (structură de afaceri, parc logistic/industrial etc.);
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
128
Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:
- creşterea volumului investiţiilor în comună;
- îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin creşterea ratei de ocupare;
- dezvoltarea de activităţi non-agricole cum sunt industria;
- practicarea agriculturii în concordanţă cu standardele tehnice şi de mediu în vigoare;
- creşterea vizibilităţii comunei.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul
local, surse private.
4.Învăţământ, sport şi cultură
Obiectivele specifice:
- Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ la standarde europene;
- Dezvoltarea infrastructurii culturale la standarde europene;
- Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi recreere;
- Creşterea interesului locuitorilor comunei pentru moştenirea culturală.
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- Modernizarea şi dotarea infrastructurii şcolare;
- Renovarea şi modernizarea, dotarea căminelor culturale;
- Înfiinţarea de spaţii verzi noi în comună;
- Revitalizarea obiceiurilor şi tradiţiilor din comună, prin programe naţionale gestionate de
Ministerul Culturii şi Cultelor;
- Înfrăţiri/colaborări/parteneriate.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
129
Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:
- existenţa unor condiţii optime pentru procesul de educaţie şi instruire a tinerilor din comună;
- asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea de activităţi culturale;
- asigurarea standardelor minimale de recreere şi agrement pentru populaţia comunei, în
special a tinerilor;
- consolidarea unui „portofoliu” de obiceiuri şi tradiţii ale comunei, care să fie transmise
mai departe generaţiilor tinere.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, Programul Operaţional
Regional, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, bugetul de stat (Fondul de
Mediu, Administraţia Fondului Cultural Naţional), bugetul local.
5.Sănătate şi asistenţă socială
Obiectivele specifice:
- Dezvoltarea infrastructurii de tip social;
- Sprijinirea dezvoltării societăţii civile în domeniul social.
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- Asigurarea sprijinului pentru înfiinţarea unui ONG care să activeze în domeniul social, prin
acţiuni de informare a celor interesaţi de a pune bazele ONG-ului.
- Dezvoltare bază materială dispensare.
Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:
- Asigurarea condiţiilor normale de viaţă pentru persoanele cu nevoi sociale;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
130
- Dinamizarea sectorului social prin înfiinţarea unui ONG care să se implice în respectarea
standardelor în domeniu, în pregătirea şi implementarea de proiecte.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul local.
6. Resursele umane
Obiectivele specifice:
- Creşterea expertizei în pregătirea şi implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă;
- Creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă din comună.
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- Organizarea de cursuri de specializare pe domenii precum: scriere de proiecte, achiziţii
publice, management financiar, management de proiect ş.a;
- Organizarea de cursuri de calificare pe ocupaţiile cerute de piaţa muncii.
- Implementarea de tehnici agricole moderne prin perfecţionarea continuă a pregătirii
profesionale a fermierilor.
Implementarea acestor proiecte va avea ca efecte:
- Creşterea competenţelor şi expertizei angajaţilor autorităţii locale în ceea ce priveşte
pregătirea de proiecte cu finanţare nerambursabilă;
- Creşterea nivelului de calificare al populaţiei din comună.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: POSDRU, PODCA, PNDR,
bugetul local.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
131
7. Administraţie locală
Obiectiv specific:
Dezvoltarea corespunzătoare a serviciilor publice, conform legislaţiei în vigoare. Tipurile de proiecte
care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- dotarea corespunzătoare a Serviciului de Voluntari pentru Situaţii de urgenţă;
- studii, consultanţă şi instruire pentru îmbunătăţirea managementului serviciilor publice;
- menţinerea în funcţiune sau implementarea şi certificarea sistemelor de management, inclusiv ISO şi
EMAS;
- creşterea capacităţii de atragere fonduri nerambursabile.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PO DCA, bugetul de stat,
bugetul local.
3. PLAN DE ACTIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI
Planul de acţiuni urmăreşte direcţiile de dezvoltare a localităţii şi obiectivele stabilite în vederea
îndeplinirii obiectivului general.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
132
1. Direcţia de dezvoltare „Infrastructură locală şi utilităţi”
Nr.
crt.
Obiective Proiecte
propuse
Rezultate
aşteptate
Responsabili
şi parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pt.
implementarea
proiectului
Surse de
finanţare
disponibile
Paşii de
urmat
pentru
finanţarea
proiectului
1 Îmbunătăţirea
infrastructurii de
drumuri rutiere
din comună
Modernizarea
drumurilor
comunale
Infrastructură
rutieră
modernizată
Consiliul
Local Siliştea
2014-2020 PNDR,
Programe
naţionale
Bugetul
local
Realizare SF
Obţinere
avize
Pregătire
cerere de
finanţare şi
documentaţii
conexe
2 Extinderea
infrastructurii de
apă şi apă uzată
Extinderea
reţelei de apă
şi a reţelei de
canalizare
Infrastructură
de apă şi apă
uzată extinsă
şi
modernizată
Consiliul
Local Siliştea
2014-2020 PNDR,
Programe
naţionale
Bugetul
local
Realizare SF
Obţinere
avize
Pregătire
cerere de
finanţare şi
documentaţii
conexe
3 Colectarea
selectivă a
deşeurilor
menajere şi
Dotarea
comunei cu
containere şi
pubele de
Containere şi
pubele de
colectare
selectivă
Consiliul
Local Siliştea
Parteneri:
Consiliul
2014-2020 POS Mediu
Programe
naţionale
Realizare SF
Obţinere
avize
Pregătire
cerere de
colectare
selectivă a
deşeurilor
- Bugetul
local
finanţare şi
documentaţii
conexe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
133
4 Asigurarea de
posibilităţi de
utilizare a
energiei termice
şi gazelor
naturale pentru
majoritatea
populaţiei şi
agenţilor
economici din
comună
Realizarea
sistemului de
furnizare a
energiei
termice
Posibilitate de
racordare
pentru toate
gospodăriile
Consiliul
Local Siliştea
Parteneri:
societăţi de
furnizare
energie
termică
2014-2020 Programe
naţionale
Bugetul
local
Surse
private
Identificarea
numărului de
gospodării
interesate
Analiză
privind
soluţiile
tehnice de
realizare a
investiţiei
Realizarea
reţelei de
alimentare cu
gaze naturale
Posibilitate de
racordare
pentru toate
gospodăriile
pentru toţi
agenţii
economici
Consiliul
Local Siliştea
Parteneri:
Consiliul
Judeţean
Constanţa
2014-2020 PNDR,
Programe
naţionale
Bugetul
local
Realizare SF
Obţinere
avize
Pregătire
cerere de
finanţare
documentaţii
conexe 5 Extinderea
reţelei electrice
din comună
Extinderea
reţelei
electrice.
Reţea de
tensiune
extinsă şi
îmbunătăţită
Consiliul
Local Siliştea
2014-2020 Programe
naţionale
Bugetul
local
Realizare SF
Obţinere
avize
Pregătire
cerere de
finanţare şi
documentaţii
conexe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
134
2. Directia de dezvoltare ``Agricultura``
Nr.
crt.
Obiective Proiecte
propuse
Rezultate
aşteptate
Responsabili şi
parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun pt
implementarea
proiectului
Surse de
finanţare
disponibile
Paşii de
urmat
pentru
finanţarea
proiectului
1. Îmbunătăţirea
dotărilor cu
maşini şi
utilaje agricole
a fermierilor
din comună
Sprijinirea
fermierilor
pentru
pregătirea de
proiecte
finanţabile
prin PNDR
Toţi fermierii
din localitate
informaţi
despre
existenţa şi
modalităţile de
accesare a
fondurilor
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
Consiliul
Judeţean
eventuale
societăţi de
consultanţă
2014-2020 PNDR
Fonduri
proprii
Identificarea
fermierilor
interesaţi şi
listarea
nevoilor
acestora
Contactarea
partenerilor
Organizarea
de întâlniri
de informare
2. Reducerea
numărului de
locuitori
implicaţi în
agricultura de
subzistenţă
Stimularea
transformării
gospodăriilor
ţărăneşti în
ferme
familiale cu
caracter
comercial
prin
pregătirea de
proiecte
finanţate din
PNDR
Toţi
reprezentanţii
gospodăriilor
informaţi
despre
modalităţile
posibile de
organizare
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
Consiliul
Judeţean
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală
2014-2020 PNDR
Fonduri
proprii
-
Organizarea
de întâlniri
de informare
3. Dezvoltarea
agriculturii
ecologice la
Informarea
producătorilor
agricoli
privind
Toţi fermierii
din localitate
informaţi
despre
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
2014-2020 - PNDR
Măsura 111
Contactarea
partenerilor
Organizarea
de
nivelul
comunei
beneficiile
agriculturii
ecologice şi
condiţiile de
realizare a
agriculturii
ecologice
beneficiile şi
condiţiile de
realizare a
agriculturii
ecologice
Consiliul
Judeţean;
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală
- Fonduri
proprii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
135
4. Implementare
a de tehnici
agricole
moderne
Perfecţionare
a continuă a
pregătirii
profesionale a
fermierilor,
prin accesarea
PNDR.
Toţi fermierii
din localitate
informaţi
despre
existenţa şi
modalităţile de
accesare a
fondurilor
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
Consiliul
Judeţean;
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală
2014-2020 PNDR
Măsura 111
Fonduri
proprii
5. Creşterea
gradului de
irigare a
culturilor
agricole
Extinderea
sistemelor de
irigaţii din
comună
Posibilitate de
irigare pentru
majoritatea
zonelor
cultivate
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
Consiliul
Judeţean;
Direcţia pentru
Agricultură şi
Dezvoltare
Rurală
2014-2020 - Investiţii
private
Nr.
crt
.
Obiective Proiecte propuse Rezultate
aşteptate
Responsabili şi
parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pentru
implementare
a proiectului
Surse de
finantare
disponibil
e
Paşii de
urmat
pentru
finantarea
proiectului
1. Stimularea
realizării
de
investiţii în
zonă
Înfiinţarea de
microîntreprinder
i ce desfăşoară
activităţi non-
agricole, prin
pregătirea de
proiecte
finanţabile prin
PNDR
Creşterea
numărului de
agenţi
economici
din comună
Creşterea
numărului de
locuri de
muncă
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri:
eventuale societăţi
de consultanţă
2014-2020 Fonduri
proprii
pentru
informare
PNDR,
pentru
persoanele
fizice şi
juridice
care
pregătesc
proiecte
Contactarea
partenerilor
Organizarea
de întâlniri
de
informare
Sprijinirea
persoanelor
fizice şi
juridice care
pregătesc
proiecte să
obţină
avizele
necesare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
136
Iniţierea
demersurilor
pentru includerea
într-un traseu
turistic judeţean a
monumentelor din
comună
Crearea unui
traseu turistic
care să
includă
monumentel
e din comună
Consiliul Local
Siliştea
2014-2020 - Bugetul
local
Pregătire
concept
promovare
şi
transmiterea
acestuia
instituţiilor
abilitate în
vederea
includerii
într-un
traseu
judeţean
Popularizar
e pe site 2. Creşterea
numărului
de asocieri
ale
agenţilor
economici
Înfiinţarea de
asociaţii de
producători,
asociaţii ale
breslelor, etc. prin
pregătirea de
proiecte
finanţabile prin
PNDR.
Cel puţin 1
asociere
realizată
Agricultori/fermieri
Consiliul Local
Siliştea
Parteneri: eventuale
societăţi de
consultanţă
2014-2020 PNDR,
pentru
persoanele
juridice
care
pregătesc
proiecte
Fonduri
proprii
pentru
informare
Contactarea
partenerilor
Organizarea
de întâlniri
de
informare
Sprijinirea
persoanelor
fizice şi
juridice care
pregătesc
proiecte să
obţină
avizele
necesare
Nr.
crt.
Obiective Proiecte
propuse
Rezultate
aşteptate
Responsabil
i şi
parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pt.
implementarea
proiectului
Surse de
finanţare
disponibile
Paşii de urmat
pentru
finanţarea
proiectului
1. Dezvoltarea
infrastructurii
de învăţământ la
standarde
europene
Modernizare
a şi dotarea
infrastructurii
şcolare
1şcoala şi
grădiniţa
modernizat
a şi dotata
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 POR
Bugetul de
stat
Bugetul local
Realizare SF
Obţinere avize
Pregătire cerere
de finanţare şi
documentaţii
conexe
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
137
2. Dezvoltarea
infrastructurii
culturale la
standarde
europene
Renovarea şi
modernizarea
căminelor
culturale
1 cămin
cultural
renovat
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 PNDR, POR,
Bugetul de
stat
Bugetul local
Realizare SF
Obţinere avize
Pregătire cerere
de finanţare şi
documentaţii
conexe
3. Dezvoltarea
infrastructurii
de agrement şi
recreere
Înfiinţarea de
spaţii verzi în
comună
Spaţii verzi
înfiinţate
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 - Fondul de
mediu
Realizare SF
Obţinere avize
Pregătire cerere
de finanţare
Pregătire
PT+DE+CS
4. Creşterea
interesului
locuitorilor
comunei pentru
moştenirea
culturală
Revitalizarea
obiceiurilor
şi tradiţiilor
din comună
Portofoliu
de obiceiuri
şi tradiţii
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 - Programe
naţionale
gestionate
Ministerul
Culturii
- Pregătire
cerere de
finanţare şi
documentaţii
anexă
Direcţia de dezvoltare „Administraţie publică”
Nr.
crt.
Obiective Proiecte
propuse
Rezultate
aşteptate
Responsabili
şi parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pt
implementarea
proiectului
Surse de
finanţare
disponibile
Paşii de urmat
pentru finanţarea
proiectului
1. Dezvoltarea
infrastructurii
de tip social
Identificarea
unei clădiri cu
destinaţia de
centru social
local,
modernizarea
şi dotarea
acesteia
1 centru
social local
Consiliul
Local Siliştea
Parteneri din
societatea
civilă
judeţeană şi
locală
2014-2020 - PNDR Realizare
expertiză tehnică
şi audit energetic
Pregătire SF
Obţinere avize
Pregătire cerere de
finanţare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
138
2. Sprijinirea
dezvoltării
societăţii
civile în
domeniul
social
Asigurarea
sprijinului
pentru
înfiinţarea
unui ONG
care să
activeze în
domeniul
social
1 ONG
înfiinţat
Consiliul
Local Siliştea
Parteneri din
societatea
civilă
judeţeană
2014-2020 - Fonduri
de la
bugetul
local
Studiu de
oportunitate
privind înfiinţarea
ONG-ului
Întâlniri de
informare a
posibililor
fondatori despre
condiţiile legale şi
modalităţile
Nr.
crt.
Obiective Proiecte
propuse
Rezultate
aşteptate
Responsabili
şi parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pt
implementarea
proiectului
Surse de
finantare
disponibile
Paşii de urmat
pentru finanţarea
proiectului
1. Creşterea
expertizei în
pregătirea şi
implementarea
de proiecte cu
finanţare
nerambursabilă
Organizarea de
cursuri de
specializare pe
domenii
precum:
achiziţii
publice,
management
de proiect ş.a.
Cel puţin 4
cursuri
organizate
pentru
angajaţii
autorităţilor
locale din
comună
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 -POS DRU
PO DCA
Bugetul
local
- Analiza nevoilor de
formare ale
angajaţilor Pregătire
cerere de finanţare şi
documentaţie conexă
2. Creşterea
nivelului de
calificare a
forţei de muncă
din comună
Organizarea de
cursuri de
calificare pe
ocupaţiile
cerute de piaţa
muncii
Cursuri
organizate
pentru
cetăţenii
din comună
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 -POS DRU
- Bugetul
local
Analiza pieţei
muncii pentru
identificarea
ocupaţiilor cerute pe
piaţă
Pregătire cerere de
finanţare şi
documentaţie conexă
Implementare
tehnici
agricole
moderne prin
perfecţionarea
continuă a
fermierilor
Fermieri
calificaţi
Consiliul
Local
Siliştea
Parteneri:
societatea
civilă
2014-2020 - PNDR, Analiza nevoilor de
formare ale
fermierilor
Pregătire cerere de
finanţare şi
documentaţie conexă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
139
Direcţia de dezvoltare „Resurse umane”
Nr.
crt.
Obiective Proiecte propuse Rezultate
aşteptate
Responsabili
şi parteneri
oportuni
Intervalul de
timp oportun
pt
implementare
a proiectului
Surse de
finanţare
disponibile
Paşii de urmat
pentru finanţarea
proiectului
1 Dezvoltarea
corespunzăt
oare a
serviciilor
publice,
conform
legislaţiei în
vigoare
Dotarea serviciului
de voluntari pentru
situaţii de urgenţă
1 serviciu de
voluntari
pentru situaţii
de urgenţă
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 Bugetul de
stat
Bugetul
local
- Pregătire cerere
de finanţare şi
documentaţie
conexă
Studii, consultanţă
şi instruire pentru
îmbunătăţirea
managementului
serviciilor publice
Managementul
serviciilor
publice
îmbunătăţit
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 - PO DCA - Pregătire cerere
de finanţare şi
documentaţie
conexă
Introducerea şi
menţinerea în
funcţiune a
sistemelor de
management ISO şi
EMAS
Implementare
ISO şi EMAS
Consiliul
Local
Siliştea
2014-2020 - PO DCA - Pregătirea
documentaţiei
necesare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
140
BIBLIOGRAFIE
http://eufinantare.info/Documente/Cadrul-Strategic-Comun-partea-1.pdf
http://eufinantare.info/Documente/Cadrul-Strategic-Comun-partea-2.pdf
http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00013788/kgvtx_170992116-Alianta-RO-
PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020.pdf
Marian Ionescu Dobrogianu – „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”
http://www.primaria-silistea.ro/
http://www.graiuldobrogei.ro/articole/4800-serbare-campeneasca-la-silistea.html
https://ro-ro.facebook.com/pages/Asociatia-Sportiva-Steaua-Sperantei-Silistea/218332858221413
Direcţia Judeţeană de Statistică, Constanţa – Recensământul populaţeie şi al locuinţelor 2011
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Statistică - Ponderea şomerilor în populaţia
stabile, pe localităţi – Martie 2012