Sinteza activită�ii parlamentarilor
în mandatul 2008 - 2012
ce legi au votat senatorii şi deputaţii
cine a absentat cel mai mult
în ce domeniu s-a legiferat mai mult
1
Sinteza activității parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012
ce legi au votat senatorii şi deputaţii cine a absentat cel mai mult
în ce domeniu s‐a legiferat mai mult
Ediție preliminară
Bucureşti, septembrie 2012 Seria de Rapoarte de monitorizare a activităţii parlamentare
2
Raportul Sinteza activității parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012 continuă Seria de Rapoarte de monitorizare asupra activităţii parlamentare realizate periodic de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) începând cu anul 2005, de când a convins conducerea celor două Camere să introducă procedura votului nominal (înregistrarea şi publicarea voturilor individuale asupra proiectelor de lege dezbătute în plen). Această publicaţie este realizată cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
O inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile
Susținut de:
Autori Violeta Alexandru, Director IPP Adrian Moraru, Director Adjunct IPP Raluca Mihai, Asistent Programe IPP
Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sevastopol, nr. 13 ‐ 17 sector 1, Bucureşti Tel (+ 4) 021 212 3126 Fax (+ 4) 021 212 3108 E‐mail: [email protected] www.ipp.ro © Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea IPP. Opiniile exprimate în acest material aparţin autorilor
3
Rezumat În aceşti patru ani de mandat, actualul Parlament şi‐a „delegat” aproape în totalitate din prerogativele sale în materie de legiferare către Guvern, care a devenit principalul legislator în România. Cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate provin de la Guvern (74% din totalul proiectelor înregistrate în Parlament), care le documentează mult mai bine, dispunând de un aparat logistic consistent şi acces la informaţii utile. În reperate rânduri, fără să comunice eficient priorităţile legislative şi mai ales importanţa unor proiecte iniţiate, Guvernul a ajuns să sufoce practic parlamentul cu un volum consistent de propuneri de legi, în legătură cu care nici nu‐i lăsa prea mult timp de reflecţie şi dezbatere, de unde şi blocajele la vot în multe situaţii prezentate de presă. Timpul alocat dezbaterilor parlamentare s‐a înjumătățit faţă de mandatul trecut, judecând după cât durează procesul legislativ în cazul unui act normativ, atât la Cameră cât şi la Senat.
În numele eficienţei în actul de guvernare, partidele politice au slăbit în timpul acestui mandat din rolul şi puterea efectivă a Parlamentului, într‐un context nefavorabil, generat de slaba pregătire profesională în domenii de specialitate a aleşilor. O analiză realizată de IPP la începutul acestui mandat ne arată că cei mai mulţi parlamentari sunt jurişti/notari, puţini având specializări sectoriale ‐ atât de necesare pentru un proces legislativ eficient în domenii tehnice care necesită o cunoaştere amănunţită a problemelor de fond. De exemplu, în proporții relativ egale (20%) dintre senatori sunt specializați în domeniul juridic, respectiv economic, fiind urmați de 18% dintre senatori ce sunt specializați în științe exacte; La Camera Deputaților majoritatea deputaţilor sunt licenţiaţi în domeniul ştiinţelor juridice urmat de cel al ştiinţelor economice şi al celor tehnice, spre deosebire de legislatura 2004 ‐ 2008 în care, în ordine descrescătoare, domeniile de studiu dominante în Parlament au fost, în ordine: cel tehnic, economic şi apoi cel juridic. Analiza IPP remarca la acel moment o modificare a domeniilor de calificare/specializare a deputaţilor, în sensul în care în actualul Parlament sunt mai ales jurişti (foşti procurori, notari, avocaţi, etc.), dar şi o creştere a procentelor pe categorii de pregătire/educaţie1. Pe ansamblu, nivelul de expertiză în parlament a scăzut foarte mult, dovadă numărul mare de iniţiative depuse mai ales de nou veniţii în parlament (şi mai ales în sesiunile din centrul mandatului, după ce au traversat o perioadă de acomodare) şi care sunt respinse pe bandă rulantă de către plenurile celor două Camere. Numai 23% dintre toate proiectele depuse în ambele camere în acest mandat (peste 5.000) au devenit legi, restul fiind repinse sau încă în dezbatere; un calcul rece ‐ plecând de la aceste rezultate ale muncii parlamentarilor şi asumând că prerogativa de legiferare este atributul principal al mandatului unui ales ‐ ne arată că, dintr‐un total aproximativ de 1.200 milioane de lei cât reprezintă în total cheltuielile Parlamentului pe acest mandat (aprox. 270 milioane de euro), numai 276 milioane lei au fost până la urmă eficient folosiţi.
În caseta de mai jos puteţi regăsi un tablou cu cele mai reprezentative cifre pentru activitatea parlamentarilor în mandatul 2008 ‐ 2012:
1 Pentru mai multe informații vă rugăm accesați comunicatul de presă al IPP cu privire la structura Parlamentului ales în noiembrie 2008. Comunicatul este disponibil aici www.ipp.ro/protfiles.php?IDfile=33
4
Bilanţul activităţii parlamentare 2008 ‐ 2012 în cifre
Număr iniţiative legislative înregistrate la Camera Deputaţilor: 2.678
Număr iniţiative legislative înregistrate la Senat: 2.794
Număr de iniţiative legislative devenite legi: 1.138
Media numărului de iniţiative legislative întregistrate într‐o săptămână: 23
Pondere adoptări tacite la Camera Deputaţilor: 9%
Pondere adoptări tacite Senat: 16%
Numărul de iniţiative legislative cu termenul de avizare depăşit la Comisiile Permanente: 580
Număr de interpelări adresate Guvernului: 6.331
Număr de parlamentari care au migrat cel puţin o dată în acest mandat: 94
Media prezenţei parlamentarilor în Camera Deputaţilor: 71%
Media prezenţei parlamentarilor în Senat: 60%
Cea mai scăzută rată de prezenţă a fost înregistrată de parlamentarii din circumscripţiile: Vrancea (52%), Argeş (53%) şi Bucureşti (54%).
Din cele aproximativ 5.000 de iniţiative depuse în cele două Camere, Senatul fiind prima cameră sesizată în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată2, numai 1.138 au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% față de mandatul anterior, când au fost promulgate un total de 1.627 de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică în ce priveşte calitatea scăzută a pregătirii parlamentarilor, dar şi pentru electorat, întrucât avem nevoie de o selecţie mai bună a aleşilor în viitorul parlament. De altfel, în opinia Institutului pentru Politici Publice, numirile în funcţie sau pe liste a unor politicieni incompetenţi în cel mai bun caz în propriile medii profesionale, reprezintă principala cauză a scăderii evidente a calităţii Guvernării şi a politicilor publice în general în România, un factor care stimulează corupţia până la nivel înalt. În fine, acest comportament imatur politic de care dau dovadă aleşii la primul mandat (cu excepţiile de rigoare, desigur) a condus de multe orice la situaţii de aglomerare a agendei dezbaterilor, în detrimentul proiectelor serioase care meritau discuţii aprofundate.
Facem un apel la liderii partidelor politice să ia în considerare nevoia de profesionalizare a parlamentului în discuţiile privind selecţia candidaţilor lor în alegerile parlamentare din 2012. Totodată, atragem atenţia asupra riscului ca într‐o eventuală discuţie despre tipul de regim funcţional în România astăzi, Parlamentul să nu fie în poziţia cea mai avantajoasă în pledoaria pentru un regim parlamentar şi acest lucru datorită exclusiv partidelor politice care l‐au decredibilizat prin conduita reprezentanţilor lor în Parlament. În acest spirit, depunem toate eforturile pentru a informa constant votanţii despre activitatea concretă a parlamentarilor, apreciind că acesta reprezintă singurul criteriu obiectiv prin care poate fi judecată prestaţia unui ales. Demersurile IPP de transparentizare şi responsabilizare a clasei politice au fost purtate cu consecvenţă de Institutul pentru Politici Publice, ducând în timp la schimbări substanţiale a mecanismelor decizionale la nivelul parlamentului, dar calitatea resursei umane ‐ la fel ca în orice domeniu ‐ rămâne factorul decisiv pentru o activitate legislativă cu adevărat eficientă şi adaptată nevoilor din societate.
2 Inițiativele legislative se depun într‐o Cameră sau alta și funcție de tipul actului normativ (lege ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României.
5
Din păcate, deşi formal activitatea comisiilor permanente a devenit mai importantă decât în mandatul trecut (rapoartele comisiilor au un rol decisiv la votul final din plen), accesul la documentele şi dezbaterile comisiilor este în continuare dificil. De exemplu, un proces verbal al şedinţei de adoptare a unui raport asupra proiectelor de lege se redactează în medie în 10 zile lucrătoare (cu o mai mare rapididate la Cameră prin comparație cu Senatul) iar acesta se afişează cu destulă dificultate pe site‐urile celor două Camere. Pentru un cetăţean din afara Bucureştiului este dificil de urmărit procesul deliberativ din Parlament în aceste condiţii. Lipsa unor proceduri formale de consultare aplicabile mai ales la nivelul comisiilor slăbeşte, în opinia noastră, calitatea procesului legislativ, celor interesaţi punându‐li‐se la dispoziţie relativ recent un mecanism de consultare publică3 prin care cei interesaţi îşi pot exprima opinia asupra proiectelor aflate în dezbatere4. Deşi reprezintă un important pas înainte, mecanismul trebuie completat prin instituţionalizarea sa în Regulamentelor de Funcţionare ale Camerelor, prin care comisiile să fie determinate să organizeze consultări publice plecând de la comentariile venite din partea entităţilor interesate.
În acest mandat, numai după ce actuala coaliţie de Guvernare a preluat controlul politic, profitând (în pofida declarațiilor) de fenomenul nociv al migraţiei politice la nivelul parlamentarilor, Parlamentul a reuşit să îşi exercite pe deplin prerogativa de control asupra Executivului, răsturnând practic Guvernul PDL condus de M. R. Ungureanu5. Până în acel moment, timp de aproape patru ani, Parlamentul se predase în faţa Guvernului asumându‐şi faptul că a ajuns în stadiul în care nu mai exercită importanta funcţie de control la nivelul Executivului. Astfel, oricât de sensibile au fost subiectele de pe agenda publică, parlamentarii opoziției nu au reușit să determine adoptarea unor moțiuni ce aveau ca subiecte: tăierile salariale, respectiv legea salarizării, legea educației naționale, șomajul din România, protecția socială etc.; în acest mandat au fost înregistrate 11 Moțiuni de cenzură în Parlament, cu 50% mai multe față de mandatul 2004‐2008 şi cu 80% mai multe față de mandatul 2000‐2004. În ceea ce privește Moțiunile simple, acestea au fost 15 la Camera Deputaților și 10 la Senat, înregistrându‐se valori similare cu mandatele trecute.
În România, crearea unei majorităţi politice în Parlament care susţine Guvernul este înţeleasă în mod eronat de parlamentari în termenii renunţării aproape totale la funcţia de control asupra Guvernului. De exemplu, practica neprezentării înalţilor reprezentanţi ai Guvernului la sesiunea de Întrebări şi Interpelări din Parlament este bine cunoscută, de unde şi concluzia că Parlamentul nu exercită eficient şi sistematic funcţia de control a Guvernului, mobilizându‐se doar la momente de extremă tensiune politică mai degrabă pentru reglarea unor disfuncţionalităţi politice decât pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale.
Ca şi domenii prioritare de legiferare pentru fiecare dintre cele două Camere, la nivel general, parlamentarii din actualul mandat au fost mai degrabă interesaţi de inițierea de legi în următoarele domenii: protecție socială, probleme locale, agricultură și fiscalitate (neincluzând domeniul foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce țin de: salarii, pensii, fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public.
Monitorizările periodice ale Institutului pentru Politici Publice arată că acest mandat nu a contribuit la profesionalizarea funcţiei de parlamentar, neremarcându‐se prin nicio contribuţie sectorială importantă pe care să o fi iniţiat. Practic, Parlamentul s‐a rezumat la îndeplinirea cu formalism a atribuţiilor de dezbatere şi adoptare legi (vezi multitudinea de rapoarte ale celei mai aglomerate comisii din Parlament ‐ Comisia Juridica, mai ales cea din Camera Deputaților, cu 722 rapoarte asupra 3 pentru Camera Deputaților accesați: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/ upl_pck.lista?cam=2&std=DZ iar pentru Senat: http://www.senat.ro/LegiProiect.aspx 4 În prima parte a acestui an, prin două adrese distincte, IPP a cerut conducerii celor două Camere să dezvolte un modul interactiv în paginile oficiale de internet prin care cetăţenii interesaţi să transmită opinii despre proiectelor aflate în dezbatere. Solicitările IPP au fost luate în considerare, după câteva runde de consultări între cele două părţi, atât Senatul cât şi Camera dezvoltând facilităţi tehnice electronice prin care primesc puncte de vedere de la cetăţenii interesaţi. 5 27 aprilie 2012 Motiunea înaintată de USL a trecut iar Guvernul condus de M.R. Ungureanu a fost demis.
6
legilor în medie de săptămână, practic 43% mai mult decât restul comisiilor). Un experiment concret pe care IPP l‐a încercat cu acest prilej, urmărind cu atenţie interesul concret al parlamentarilor (dincolo de declaraţiile publice) pentru susţinerea de proiecte care să amelioreze condiţiile de viaţă şi muncă ale persoanelor cu dizabilităţi din România, arată indubitabil că între intenţii (discurs public) şi rezultate (proiecte de lege bine fundamentate care să fie depuse de parlamentari), există o distantă enormă. Parlamentarii se rezumă la declaraţii de intenţii făcute în public, dar nu concretizează prin depunerea unor iniţiative legislative având la bază o serioasă documentare, nefructificând nici măcar disponibilitatea şi expertiza ONGurilor6. Urmărirea activităţii concrete a parlamentarilor din acest mandat ne‐a permis să observăm un regres în ce priveşte pregătirea parlamentarilor în promovarea de politici publice sectoriale, de unde şi oportunitatea de colaborare cu structuri ale societăţii civile pe care am promovat‐o cu fiecare ocazie.
Fiind o organizaţie activă în promovarea transparenţei Parlamentului şi a integrităţii parlamentarilor, nu putem să nu remarcăm şi o serie de premiere negative pentru acest mandat, în legătură cu comportamente profund neadecvate pentru un ales, mergând până la infracţionalitate. Astfel:
Pentru 22 de parlamentari din actualul mandat s‐a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni precum: trafic de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date
informatice, luare de mită în formă continuată, dare de mită etc. Precizăm însă că nu în toate cauzele infracţiunile reţinute au fost săvârşite în calitate de membru al Parlamentului7.
Pentru 2 parlamenari s‐a solicitat începerea urmăririi penale. Precizăm că persoanele faţă de care nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
11 deputaţi au fost filmaţi în timp ce votau legi în sala de plen folosind atât cartela proprie cât şi a altor colegi (suntem convinşi că numărul acestora este mai mare, împotriva acestora existând probe incontestabile date de casetele cu filmări ale jurnaliştilor, în baza cărora IPP a adresat sesizări Camerei Deputaţilor8).
Peste numai câteva luni suntem chemați din nou la vot pentru a desemna membrii viitorului Parlament al României ‐ în mod paradoxal, mai mulţi, conform simulărilor făcute de specialişti pe baza normei de reprezentare, în ciuda faptului că românii au votat la referendumul din 2009 reducerea numărului de parlamentari. Considerăm că este datoria fiecăruia să se informeze despre care a fost concret activitatea celor care i‐au reprezentat timp de 4 ani în actualul mandat. Cu această motivație, am pus la dispoziția tuturor celor interesați site‐ul www.alesiivoteaza.ro, singura platformă care poate informa, în timp real, folosind exclusiv surse oficiale, despre activitatea concretă a fiecărui senator și deputat. În pregătirea alegerilor din această toamnă, site‐ul oferă și posibilitatea rememorării numelor şi activităţii concrete a senatorillor și deputaților din colegiul dvs. ‐ potenţiali recandidaţi ‐ prin introducerea adresei unde locuiți (pentru mai multe detalii accesați: http://www.alesiivoteaza.ro/colegiu).
6 Un recent sondaj realizat în 2011 la nivelul unui eşantion de 220 ONGuri din toată ţară a arătat că 44% dintre acestea spun că îşi doresc să colaboreze cu parlamentarii. 7 Putem concluziona însă că în anumite situaţii, perspectiva mecanismelor suplimentare prin care cele două Camere încuviinţează cererile din partea justiţiei pentru urmărirea penală a unor parlamentari sunt principalul motor care îi încurajează anumite persoane să candideze. Atragem atenţia asupra acestui fenomen şi în contextul viitoarei campanii electorale şi solicităm partidelor să nu mai susţină în colegii candidaţi cu dosare de urmărire penală în curs la momentul alegerilor. 8 Ori de câte ori jurnaliști au surpins moment video în care parlamentarii (mai precis deputații)au fost suprinși folosind și o a doua respectiv a treia cartelă pentru a vota în numele unor colegi, IPP a depus sesizări către Biroul Permanent în care solicita respectarea Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Deputaților și sancționarea deputaților în cauză.
7
1. Metodologie generală Datele statistice analizate în acest raport provin din surse oficiale: informaţiile sunt extrase de pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului (www.cdep.ro şi www.senat.ro), preluate de programe informatice de specialitate, cum este site‐ul dezvoltat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi disponibil gratuit la: www.alesiivoteaza.ro. Adiţional, după cum vom explica mai departe, anumite informaţii au fost obţinute tot oficial, dar în urma unor solicitări de informaţii de interes public adresate de IPP în temeiul legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public şi la care cele două Camere au răspuns9. Nu în ultimul rând, informaţiile au fost verificate cu cele din Buletinele legislative realizate de către Camera Deputaţilor şi Senat şi date publicităţii la finalul fiecărei sesiuni parlamentare din actualul mandat10. Ultima accesare a informaţiilor de pe site‐urile oficiale ale celor două Camere s‐a făcut în data 30 iunie 2012 S‐a analizat, sub raport statistic, activitatea fiecărui parlamentar, respectiv a fiecărui partid parlamentar înregistrat în Parlament după alegerile din 2008, menţionându‐se de fiecare dată eventualele migraţii politice sau situaţii politice de tipul înfiinţării de noi grupuri parlamentare. Statisticile care au la bază aceste date reflectă: numărul iniţiativelor legislative înaintate vs. eficienţa lor11, luările de cuvânt în plen, numărul interpelărilor/întrebărilor adresate de către parlamentari Guvernului, dar şi instituţiile interpelate de către parlamentari, prezenţa la lucrările din plen ce cuprinde toate voturile electronice finale din perioada decembrie 2008 ‐ iulie 2012, clasamentul județelor cu cea mai intensă activitate a parlamentarilor (după multiple criterii). În Anexele la acest raport există clasamente detaliate şi alte asemenea statistici pentru fiecare din categoriile de informaţii menţionate mai sus, utile mai ales în această perioadă preelectorală pentru informarea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare 2012. Informaţiile referitoare la numărul de luări de cuvânt în plen ale deputaţilor şi ale senatorilor au fost colectate direct din paginile de internet ale camerelor, anume de la www.cdep.ro şi www.senat.ro. Precizăm că nu am inclus în clasamentele cu cele mai multe, respectiv cele mai puține luări de cuvânt parlamentarii ce au deținut funcții administrative ce determină creșterea artificială a indicatorului privind numărul luărilor de cuvânt. Aspectele metodologice privind analiza luările de cuvânt sunt reluate și în capitolul respectiv. Situaţia privind legile adoptate tacit, dar și a proiectelor de lege aflate în dezbatere cu termene depășite atât în Camera Deputaților cât și în Senat, a fost realizată urmărind atât ordinea de zi a fiecărei ședințe de plen, dar și datele din secțiunea privind Termene Adoptare.12. Un capitol distinct tratează situaţia iniţiativelor legislative din domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, IPP asumându‐şi drept prioritate strategică în activitatea sa promovarea respectului pentru diversitate şi respectiv incluziunea socială. Procentul de prezenţă a fost calculat la nivelul perioadei cuprinse între 15 decembrie 2008 (sesiunea de început a acestui mandat) şi 30 iunie 201213 (cea mai recentă sesiune încheiată luată în
9 Cele mai multe solicitări de informaţii s‐au referit la absenţele (ne)motive ale senatorilor sau deputaţilor de la lucrările Camerelor, în această privinţă IPP depunând şi cele mai multe eforturi în aceşti ultimi ani în sensul de a se afişa pentru public motivele absenţelor parlamentarilor. Am susţinut şi susţinem toate demersurile direct făcute de senatori sau deputaţi pe lângă reprezentanţii partidelor în conducerea Biroului Permanent dar şi pe lângă staff‐ul tehnic pentru afişarea tuturor informaţiilor din care să rezulte clar dacă absenţa este sau nu motivată. 10 Pentru mai multe detalii vă rugăm accesaţi http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home . 11 Prin eficienţă înţelegem numărul iniţiativelor legislative devenite legi. Acest indicator este calculat pentru perioada de la începutul mandatului până la finalul sesiunii legislative (30 iunie 2010). 12 Pentru mai multe informații vă rugăm accesați http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.termene 13 În ceea ce privește procentele prezentate, acolo unde a fost cazul, acestea s‐au rotunjit cu valoarea superioară.
8
considerare în prezentul raport)14 şi ia în calcul EXCLUSIV voturile finale din plen, exprimate de fiecare parlamentar prin cartela proprie de vot electronic atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senatul României. Atunci când cele 2 Camere ale Parlamentului au avut sesiuni extraordinare de lucru şi s‐a votat prin procedura votului electronic am inclus datele aferente în analiza noastră. În Anexele materialului este prezentată situaţia prezenţei fiecărui parlamentar (fiecare deputat şi senator) la lucrările Camerei din care acesta face parte fiecare, în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012. În cazul parlamentarilor cărora, din diferite motive, mandatul li s‐a încheiat mai devreme, datele aferente despre prezenţă au fost incluse în listele generale de prezență calculându‐li‐se procentul funcție de numărul maxim de voturi pe care le‐ar fi putut exprima fiecare în parte, pe durata cât a deţinut mandatul de parlamentar. În Anexa privind situaţia prezenţei, parlamentarii ce și‐au încheiat mandatul mai devreme sunt evidenţiaţi ca atare. Separat am evidenţiat şi situaţia deputaților/senatorilor care, pentru o anumită perioadă, au deținut/dețin funcția de Membru al Guvernului, aceştia fiind motivați de drept de la lucrările Camerei din care fac parte. Nu în ultimul rând, în Anexa la raport sunt prezentați și deputații şi senatorii ce au câștigat funcții de Primar sau de Președinte de Consiliu Judeţean la alegerile locale din iunie 2012, cu menţiunea că toţi aceștia au participat de fapt la lucrări până la finalul sesiunii din iunie 2012. Cu scopul de a reflecta cât mai complet activitatea parlamentarilor, am precizat prin note de subsol ori de câte ori am deținut informații prin surse oficiale/publice despre posibile motivări care au determinat procent mai mic de prezență în cazul unor parlamentari, cum ar fi cazurile doamnelor deputat: Diana Tușa, PNL și Cristina Pocora, PNL ambele în concediu postnatal sau a deputatului PSD Narcis Chisăliță ori a senatorului UDMR Verestoy Attila care, din motive medicale, au absentat o bună parte de la lucrările acestui mandat. Aceleași precizări metodologice ca cele de mai sus le‐am făcut şi pentru fiecare senator despre care aveam astfel de date. În ceea ce priveşte apartenenţa politică a parlamentarilor şi eventualele schimbări politice survenite în decursul actualului mandat, am luat întotdeauna în considerare informaţia oficială de pe site‐urile celor două Camere, de îndată ce aceasta a fost afişată. Situaţia apartenenţei parlamentarilor la un anumit partid/grup parlamentar a fost adusă la zi15. Pentru subsecţiunea dedicată analizei calitative a procesului legislativ a fost utilizat un eşantion multistratificat de 386 de iniţiative (respectând criteriul proporţionalităţii pe ani/domenii de legiferare), reprezentativ din punct de vedere statistic pentru numărul total al iniţativelor legislative/propunerilor de lege înaintate, respectiv adoptate în acest mandat. Marja de eroare a eșantionului este de +/‐5%. Nu în ultimul rând informațiile despre activitatea Comisiilor Permanente din cele două Camere au fost preluate astfel: pentru sesiunea februarie ‐ iunie 2012 datele au fost preluate de pe site‐urile www.cdep.ro şi www.senat.ro până la data de 30 iunie a.c. (inclusiv). Pentru sesiunile anterioare am utilizat datele oficiale publicate în Buletinele legislative aferente fiecărei sesiuni. În privinţa sesiunii cuprinse între februarie şi iunie 2012, numărul de şedinţe luat în considerare corespunde celui afişat în pagina oficială a Parlamentului, în absenţa ‐ până la momentul redactării raportului ‐ a Buletinului legislativ al sesiunii trecute. Pe internet, în dreptul unora dintre şedinţele din acest interval s‐a ataşat Ordinea de zi, nefiind afişate şi Procesele verbale sau Sinteza lucrărilor din ziua respectivă, prin urmare neputând spune cu exactitate câte dintre aceste şedinţe programate au avut efectiv loc.
15 Data ultimei actualizări: 30 septembrie 2012
9
2. Propunerile legislative dezbătute în acest mandat 2.1. Sinteza propunerilor înaintate Peste 5.000 de iniţiative legislative noi16, dintre care 2.678 la Cameră şi 2.794 la Senat, au fost înregistrate în aproape 4 ani din actualul mandat al Parlamentului, cifre comparabile cu cele aferente aceleiaşi perioade din mandatul anterior. Practic, s‐au depus în medie 12 iniţiative pe săptămână, cele mai multe depunându‐se în cele două sesiuni ale anului 2011. Actualul legislativ moştenise 528 de proiecte deja înregistrate la Camera Deputaţilor şi peste 400 de proiecte aflate în procedură parlamentară la Senat când a început prima sesiune a mandatului 2008 ‐ 2012. Timpul de dezbatere a fost însă mai scurt pentru o iniţiativă legislativă decât în mandatul precedent. Din cele aprox. 5.000, depuse în mod echilibrat între cele două Camere, Senatul fiind prima sesizată în cazul a puțin peste 50% dintre toate proiectele depuse în perioada monitorizată17, numai 1.138 au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30% față de mandatul anterior când au fost promulgate un total de 1.627 de legi ordinare și organice. Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică în ce priveşte calitatea scăzută a pregătirii parlamentarilor, dar şi pentru electorat, întrucât avem nevoie reprezentanţi în parlament cu capacitate de a legifera în domeniile de interes public, şi nu doar de a bifa activitate legislativă cantitativă. Dintre toate sesiunile actualui mandat în cea dintre februarie și iunie 2012 au fost depuse cele mai puţine inițiative legislative, acela fiind momentul în care Opoziția de la aceea vreme declarase grevă parlamentară, refuzând să mai participe la şedinţele Camerelor. Este una dintre perioadele în care Guvernul a trebui să substituie activitatea singurei autorități legislative, Parlamentul cu mai multe Hotărâri de Guvern/Ordonanţe, de unde concluzia că în locul rezolvării crizei politice partidele aflate atunci la putere18 au preferat să slăbească şi mai mult rolul Parlamentului în procesul legislativ. Guvernul a depus cele mai multe iniţiative în primele două sesiuni ale anului 2009 şi cele mai puţine în prima sesiune din 2010, în primul an inițiind proiecte într‐o varietate de domeni, neremarcându‐se o prioritate aparte în această privință (s‐au iniţiat preponderent modificări ale cadrului legislativ existent pentru chestiuni referitoare la fiscalitate, administraţie publică locală şi centrală, dar şi legislaţie referitoare la mediul de afaceri). În cei 4 ani de mandat, 67% dintre inițiativele legislative au aparținut parlamentarilor iar restul (33%) Guvernului. Datele arată că parlamentarii depun, în medie, 12 inițiative pe săptămână. Doar 25% dintre inițiativele depuse de parlamentari sunt adoptate, majoritatea covârşitoare a legilor adoptate de Parlament sunt inițiate de Guvern. Mai mult, din totatul proiectelor respinse în Parlament (97%) sunt proiecte ce au inițiator/inițiatori parlamentari. Cum 61% dintre parlamentari sunt la primul mandat, pentru mulți dintre aceștia fiind necesară o perioadă de acomodare la începerea mandatului, faptul că în anii din mijlocul mandatului, adică în 2010 și 2011, au fost depuse cele mai multe iniţiative de către parlamentari (cea mai mare parte a acestora fiind respinse de către plen), rezultă că nou veniţii în parlament nu au o pregătire solidă în materie. Nivelul pregătirii parlamentarilor, mai ales în ce priveşte nou veniţii, este foarte scăzut, aceasta fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice, una dintre cele mai serioase provocări în faţa procesului de selecţie a următorilor candidaţi pentru viitorul Parlament. 25% din proiectele adoptate de către Parlament aparțin deputaților și/sau senatorilor,
16 Am avut în vedere toate inițiativele legislative, proiectele de lege înregistrate atât la Camera Deputaților cât și la Senat. 17 Inițiativele legislative se depun într‐o Cameră sau alta și funcție de tipul actului normativ (lege ordinară, organică etc. conform prevederilor Constituției României. 18 PDL, UDMR şi UNPR susţinute în Parlament de Grupul minorităţilor naționale.
10
Proiecte de lege adoptate (iniţiate de Guvern vs. Parlament)
25%
75%
Inițiative adoptate depuse de parlamentari
Inițiative adoptate depuse de Guvern
Iar 97% dintre cele respinse definitiv sunt propuneri iniţiate de către parlamentari, așa cum se vede și în graficul de mai jos.
Proiecte de lege respinse (iniţiate de Guvern vs. Parlament)
97%
3%
Inițiative respinse depuse de parlamentari
Inițiative respinse depuse de Guvern
Proiectele depuse de parlamentarii sunt avizate negativ de către Guvern atunci când i se solicită Punctul de vedere19, deoarece:
prevederile stipulate de respectivul proiect de lege există într‐o Lege deja în vigoare,
iniţiatorii propunerilor legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându‐se astfel dispoziţia art. 138 alin. 5 din Constituţia României20 privind implicaţiile economice ale respectivei iniţiative, care nu sunt precizate, iar implicaţiile bugetare nu sunt calculate,
19 Explicaţiile de mai jos au fost extrase din cele mai multe Puncte de vedere ale Guvernului transmise la proiectele avizate negativ 20 Art. 138, alin 5 Constituţia României: Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
11
nu există o fundamentare tehnică adecvată în scopul evitării contestaţiilor ulterioare sau chiar a paralelismului legislativ,
se utilizează prerogativa legislativă de către parlamentari pentru chestiuni care ţin de exemplu de prerogative exclusiv ale Guvernului (un astfel de exemplu poate fi iniţierea de proiectele de lege pentru ratificarea unor documente internaţionale, memorandumuri, etc).
În marea majoritate a proiectelor inițiate de parlamentari, publicul nu poate identifica numele real al iniţiatorului, la cele mai multe dintre acestea co‐semnând cât mai mulți deputați sau senatori. Sunt cu siguranţă destule situaţii în care o temă a reprezentat un interes major pentru un număr mare de parlamentari ai unei circumscripții, dar şi nenumărate altele în care este evident interesul de co‐semnare, din partea reprezentanților tuturor partidelor, mai degrabă în scop de imagine şi pentru a bifa activitate legislativă. Experienţa ultimilor ani ne‐a arătat că unii dintre cei care co‐semnaseră un proiect de lege nu cunoşteau conţinutul acestuia, o altă dovadă a deprofesionalizării Parlamentului ca instituţie importantă a statului român. În practică în parlamentul României un proiect de lege strânge, în medie, 35 co‐semnatari de la diverse formaţiuni politice. Ca şi domenii prioritare de interes pentru fiecare dintre cele două Camere, la nivel general, parlamentarii din actualul mandat au fost mai degrabă interesaţi de inițierea de legi în domenii precum: protecție socială, probleme locale, agricultură și fiscalitate (neincluzând domeniul foarte larg al aspectelor juridice care are o sferă de acoperire extinsă), în timp ce Guvernul a trimis iniţiative în domenii/probleme ce țin de: salarii, pensii, fiscalitate, relații de muncă sau aspecte privind bugetul public. 2.2.Contribuţia individuală a parlamentarilor La nivel individual, recordul inițiativelor depuse în acest mandat îl deține incontestabil Deputatul Mircea Giurgiu (independent în acest moment, membru al Grupului PDL până în mai 2011), ales în circumscripţia Cluj, acesta depunând în medie 4 iniţiative pe săptămână. În raport cu numărul celor depuse, foarte puține dintre inițiativele sale au și devenit legi21, anume 43 din 396 de iniţiative depuse, peste 150 fiind respinse definitiv22. După evoluția ultimilor ani, Institutul pentru Politici Publice a pledat constant pentru ca cetățenii să se informeze nu numai despre situația statistică a proiectelor depuse, cât mai ales de situația celor adoptate, acesta fiind un indicator fidel al contribuției eficiente pe care un ales o aduce în procesul legislativ. De aceea, din punct de vedere al eficienţei legislative (procentul iniţiativelor devenite legi din totalul iniţiativelor depuse), prima poziţie în acest mandat este ocupată de către Deputatul Valeriu Tabără (PDL)23, urmat de Constantin Chirilă (PDL).
21 Numărul inițiativelor legislative depuse trebuie corelat cu rezultatul concret al acestei activități, anume numărul celor adoptate respectiv respinse şi interpretat în context (raport de forţe politice în fiecare Cameră, conţinutul efectiv al propunerii, etc.). 22 Precizăm însă că peste 100 dintre inițiativele sale sunt încă în dezbatere la comisiile permanente iar 14 propuneri au fost retrase de către inițiator din proces legislativ. 23 A deținut și funcția de Ministru al Agriculturii pe parcursul acestui mandat (în perioada 3 septembrie 2011 ‐ ianuarie 2012)
12
Topul deputaţilor cu cele mai multe propuneri legislative24 devenite legi în acest mandat
Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar
Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie
2012 a actualului mandat
Devenite legi25 (Eficienţa activităţii
legislative)
Valeriu Tabără, PDL 112 23 21%
Constantin Chirilă, PDL 129 25 19%
Petru Călian, PDL 115 17 15%
Mircia Giurgiu, Independent 396 43 11%
Amet Aledin, Minorități 133 13 10%
Florin Iordache, PSD 115 10 9%
Mircea Grosaru, Minorități 143 11 8%
Petru Movilă, PDL 175 13 7%
Marius Cristinel Dugulescu, PDL 127 7 6%
Tudor Ciuhodaru, Independent 177 3 2%
Topul deputaţilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat
Nume şi prenume deputat/ Grup parlamentar
Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐
iulie 2012 a actualului mandat
Devenite legi
Marin Bobeș, PSD 7 0
Mihai Lupu, PNL 7 0
Marian Sârbu, Independent 6 1
Radu Costin Vasilică, PSD 6 1
Cătălin‐Ioan Nechifor, PSD 7 1
Oana Manolescu, Minorități 8 1
Nicolae Păun, Minorități 8 1
Dumitru Boabeș, PSD 8 1
Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, PSD 8 1
Nu am inclus în topul de mai sus membrii niciunui Cabinet, de la începutul acestui mandat până la finalul lunii iunie 2012 şi nici deputaţii ce au intrat în Parlament, în urma alegerilor parlamentare extraordinare, la o dată ulterioară, precum Radu Stroe, PNL, Teodora Trandafir, PDL, Mariana Câmpeanu, PNL și Florin Cristian Tătaru, PSD etc26. La Senat, Senatorul Emilian Frâncu ( PNL)27 conduce în clasamentul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative legislative înregistrate, dar și în clasamentul cu cele mai multe inițiative devenite legi de la începutul acestui mandat (22 legi, dintr‐un număr de 135 iniţiative depuse în perioada analizată), urmat de Senatorul Iulian Urban (independent/fost PDL până în ianuarie 2012). Același criteriu al ponderii proiectelor adoptate din total inițiate de senatori ne arată că inițiativele senatorilor sunt, în general, mult mai bine documentate/pregătite decât ale deputaţilor, de unde şi procentul mai ridicat al celor depuse şi în final adoptate având ca iniţiatori diferiţi senatori.
25 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ poate fi întins pe o perioadă mai lungă decât un an de mandat, respectiv 2 sesiuni, iar în acest moment multe dintre iniţiativele legislative depuse se află încă în proces legislativ. 26 Reamintim că în prezent sunt 40 locuri vacante în Parlament. De verificat! 27 Ales Primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea după alegerile din iunie 2012.
13
Topul senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi în acest mandat
Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar
Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie 2012 a
acestui mandat
Devenite legi28/ Procent
eficienţă29
Emilian Valentin Frâncu, PNL 135 22 16%
Gheorghe Birlea, PDL 62 9 15%
Gheorghe David, PDL 81 12 15%
Nicolae,Dobra Independent 61 9 15%
Sorin Fodoreanu, PDL 61 9 15%
Doina Silistru, PSD 72 10 14%
Iulian Urban, Independent 99 13 13%
Alexandru Cordoș, PSD 63 6 10%
Laurențiu Florian Coca, PSD 67 6 9%
Topul senatorilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat
Nume şi prenume senator/ Grup parlamentar
Nr. iniţiative depuse în perioada decembrie 2008 ‐ iulie 2012 a acestui
mandat
Devenite Legi
Crin Laurențiu George Antonescu, PNL 1630 0
Constantin Sever Cibu, Indep. 15 0
Anghel Iordănescu, Independent 16 0
Petru‐Şerban Mihăilescu, Mixt 10 0
Varujan Vosganian, PNL 15 0
Cristian David, PNL 13 1
Miron Tudor Mitrea, PSD 15 2
Albert Almos, UDMR 8 3
Tudor Panțâru, PDL 15 3
Nici în clasamentul senatorilor nu am inclus membrii Guvernului din toată perioada monitorizată, dar nici referiri la activitatea Senatorului PSD, Cătălin Voicu, domnia sa fiind în arest preventiv în timpul acestui mandat, între martie 2010 și iulie 201131 sau la cea a Senatorului UDMR Verestoy Attila, aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp în urma unui accident rutier prezentat în presă.
28 Numărul de iniţiative devenite legi până în acest moment. Procesul legislativ se poate întinde pe o perioadă mai lungă decât un an de mandat, respectiv 2 sesiuni. Uneori chiar mai mult. 29 Procentul de eficiență este calculat din numărul total de inițiative devenite legi în raport cu numărul de inițiative depuse. 30 Institutul pentru Politici Publice atrage încă o dată atenția asupra modului deficitar în care datele sunt prezentate în cele două site‐uri ale Parlamentului. În ceea ce privește numărul de inițiative legislative ale senatorului Crin Antonescu la data ultimei accesări a acestor informații (24 iulie 2012), senatorul figura cu 16 inițiative legislative depuse și afișate în site‐ul Camerei Deputaților (http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=4&cam=1&leg=2008&pag=2&idl=1&prn=0&par= ) și 14 în site‐ul Senatului (http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=63448cc8‐50e8‐4c3a‐9f9b‐eb3c65ddfdbc). În raport IPP a preluat cifra 16. 31 Senatorul Cătălin Voicu a depus în perioada analizată 4 inițiative niciuna devenind lege.
14
Parlamentarii la primul mandat au depus mai multe propuneri legislative, cei realeşi pregătindu‐și‐le mai temeinic, de unde și rata de adoptare mai mare în cazul celor realeși. 9 proiecte au depus în medie parlamentarii la primul mandat, spre deosebire cei realeşi care au depus în intervalul selectat spre analiză în medie 5 iniţiative. Precizăm că în analiza acestor medii am exclus extremele cu valori mult peste majoritatea deputaţilor sau senatorilor32.
Vă prezentăm mai departe o analiză succintă a domeniilor prioritare în care partidele politice parlamentare, prin persoana deputaţilor şi senatorilor, au inițiat cele mai multe proiecte de lege, în perioada decembrie 2008 şi iunie 201233:
Parlamentarii PDL, interesați mai degrabă în domeniile juridic ‐ completarea sau iniţierea de acte normative precum coduri juridice, responsabilitatea ministerială, modificări şi completări ale legilor aflate în vigoare ce au în vedere sistemul juridic românesc cum ar fi statutul judecătorilor, executorilor judecătoreşti sau statutul avocatului, statutul Avocatului Poporului. Alte iniţiative s‐au referit la regimul contravenţiilor şi politicile anticorupţie; administraţia locală ‐ schimbarea unor denumiri de localităţi, amenajarea teritoriului/dezvoltare, împărţirea administrativ‐teritorială, exproprieri autorizaţii de construcţii sau construcţia de case sociale, casele cu risc de inundaţie, performanţa energetică a clădirilor, politici de mediu; fiscalitate ‐ modificări ale codului de procedură fiscală, reglementări privind responsabilitatea fiscal‐bugetară dar și sistemul bancar.
Parlamentarii PSD, preocupați de domeniile: juridic ‐ organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, regimul caselor naţionalizate, diferite acte de stare civilă, cooperarea juridică internaţională, probleme de contencios administrativ, facilităţi juridice pentru persoanele din zone defavorizate, alegeri locale și parlamentare; protecţia socială ‐ asistenţă socială, şomaj, pensii, atât cele publice cât şi cele private; agricultură ‐ creditul agricol, exploatări agricole, activităţi veterinare, industrie alimentară, şi zootehnie; sănătate ‐ reforma în domeniu, de la aspecte privind tratarea cancerului până la interzicerea testării de medicamente pe minori, statutul cadrelor medicale, etc dar și educație ‐ completare a legii cadru a educației din 2011.
Parlamentarii PNL, ințiază proiecte de lege mai degrabă în domeniile următoare: protecţie socială ‐ constituirea unui fond de ajutorare a familiilor sărace, asigurări de șomaj în contextul stimulării ocupării forței de muncă, salarizarea unitară a personalului din sistemul public prin introducerea lucrătorilor din asistența socială), învăţământ ‐ multiple modificări la legea învățământului, aspecte privind statutul cadrelor didactice de la toate palierele instituțiilor de învățământ, manualele școlare; agricultura şi silvicultura; parlamentarii PNL se remarcă și prin inițiative ce țin de sectorul cultural ‐ facilități fiscale instituțiilor culturale, amendări ale legislației în vigoare etc.
Parlamentarii UDMR au ca principale zone de interes: munca ‐ statutul unor profesii, formare profesională, asigurări, angajări în sectorul bugetar, ordinea publică şi juridic ‐ reglementarea unor probleme referitoare la pază şi protecţie, codul rutier, circulația pe drumurile publice; drepturile omului ‐ drepturile persoanelor cu handicap, drepturile copilului, egalitate de şanse; cultură ‐ protecţia patrimoniului cultural, monumente istorice, muzee, documente istorice etc.
32 Senatorul Emilian Frâncu, PDL sau Deputatul Mircea Giurgiu, actualmente Independent au câte 135 respectiv 396 de propuneri legislative, aflându‐se de altfel în topul parlamentarilor cu cele mai multe iniţiative depuse, până în prezent. 33Selectarea domeniilor mai sus menţionate aparţine autorilor acestei evaluări şi a ţinut cont de numărul efectiv de iniţiative înregistrate. Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii cum ar fi: politică externă, egalitate de şanse, tehnologia informaţiei şi altele
15
Parlamentarii Minorităţilor Naţionale au iniţiat cu precădere proiecte legislative în domenii precum: tehnologia informației, comerțul electronic, insolvenţa, fiscalitate dar şi iniţiative în zona bugetară. Un domeniu important pare a fi pentru aceşti parlamentari şi cultura.
2.3 Calitatea procesului legislativ Observaţiile cu privire la calitatea procesului legislativ reprezintă o premieră în seria rapoartelor de monitorizare a activităţii parlamentare, care anunţă intenţia IPP de a introduce această dimensiune în activitatea sa de monitorizare sistemativă începând cu viitorul Parlament ‐ o componentă care are un dublu rol:
Pe de o parte, indică cine sunt acei parlamentari/grupurile parlamentare care „bifează” activitate legislativă doar aducând modificări minore la cadrul legislativ deja existent versus parlamentarii care depun iniţiative noi. Această analiză comportă, la rândul său, un nivel suplimentar de complexitate, întrucât este necesar să analizăm în ce măsură iniţiativele noi suprareglementează sau acoperă probleme identificate la nivelul societăţii care până în prezent nu au un corespondent în legislaţie;
Pe de altă parte, Institutul are în vedere conectarea activităţii legislative direct la societatea civilă/alte entităţi sau persoane interesate, prin dezvoltarea unei noi facilităţi în platforma www.aleşiivotează.ro care să îi permită utilizatorului să îşi exprime, la rândul său, „votul” asupra unui proiect de lege înainte ca acesta să fie adoptat de camera decizională.
Calitatea procesului legislativ ‐ dincolo de gradul de subiectivism pe care îl comportă o asemenea analiză ‐ poate fi operaţionalizată şi printr‐o serie de indicatori, unii dintre ei deja prezenţi în analiza de faţă, respectiv:
ponderea proiectelor iniţiate de parlamentari adoptate din totalul proiectelor adoptate ‐ extrem de mică în acest mandat (doar un sfert dintre proiectele devenite legi provin din Parlament, restul de la Guvern)
proiectele care primesc aviz negativ de la Guvern pe motive de tip: suprareglementare, lipsa fundamentării bugetare, lipsa calităţii de iniţiator a parlamentarului în anumite materii (ex: ratificări)
ponderea proiectelor noi de lege noi iniţiate în decursul mandatului versus modificări/amendamente la legi deja existente
ponderea proiectelor noi adoptate din proiecte noi iniţiate. Potrivit acestor indicatori, calculaţi pentru eşantionul de iniţiative legislative descris în secţiunea Metodologie, în acest mandat avem:
16
Ponderea iniţiativelor legislative noi în totalul iniţativelor legislative depuse în acest mandat
29%
71%
Inițiative noi
Inițiative de modificare
Ponderea iniţiativelor legislative noi devenite legi în acest mandat
36%
64%
Inițiative noi devenite legi
Inițiative de modificare devenite legi
17
Ponderea iniţiativelor legislative care vizează modificarea unui singur articol dintr‐o lege
22%
78%
Inițiative care modif ică doar un articol al unei legi
Inițiative care vizează modif icări ale actelor normative în vigoare
Ponderea iniţiativelor legislative noi care au primit aviz negativ de la Guvern
81%
19%
Aviz negativ
Aviz favorabil
Dincolo de aceşti indicatori, analiza asupra calităţii procesului legislativ trebuie să ţină cont şi în ce măsură acest proces este consistent cu ageda publică ‐ dacă parlamentarii se preocupă să reglementeze probleme care afectează în mod real societatea românească sau continuă să contabilizeze activitate legislativă doar amendând legi adoptate în legislaturile anterioare. Într‐o perspectivă viitoare, la aceste dimensiuni de analiză se vor adăuga şi informaţii cu privire la potenţiale viziuni diferite ale partidelor parlamentare vizând o anumită problematică (iniţiative depuse în acelaşi domeniu, dar cu soluţii diferite de la un partid la altul). Corespondenţa cu procesul legislativ la nivel comunitar este, de asemenea, o dimensiune importantă: practic, marja de legiferare a parlamentelor naţionale este relativ restrânsă în anumite domenii ‐ cheie (ex: fiscal, energie, achiziţii publice) de obligaţia de a transpune în legislaţia naţională prevederile Directivelor şi a Regulamentelor europene în respectivele domenii. În ce măsură însă acest lucru se întâmplă în timp util şi cu respectarea fidelă a textelor adoptate la nivelul Uniunii Europene reprezintă încă o dimensiune neexplorată în activitatea parlamentară curentă. De altfel,
18
proiectul de Lege privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene recent adoptată de Senat34 stabileşte o serie întreagă de mecanisme pe care Parlamentul României le are la dispoziţie pentru participarea la procesul decizional al Uniunii Europene, respectiv: avizul motivat (care constată încălcarea subsidiarităţii de către un proiect de act legislativ european), analiza proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, control de subsidiaritate şi proporţionalitate, examinare parlamentară, mandat (poziţia de negociere a României pentru proiectele de acte legislative la nivelul Uniunii Europene), opinie (actul adoptat de Parlamentul României, prin hotărâre, care exprimă poziţia Parlamentului în legătură cu proiectul legislativ european). Începând cu mandatul viitor, IPP va monitoriza şi aceste aspecte în legătură cu activitatea parlamentară, în încercarea de a arăta public cât de interesată/implicată este România în procesul decizional la nivel european.
34 Proiectul de lege a fost recent supus controlului de constituţionalitate la sesizarea unui număr de 26 de senatori PDL. Deşi scopul proiectului este acela de a stabili mecanisme de comunicare pe fond între legislativul de la Bucureşti şi cel European, în jurul acestuia au intervenit controverse cu prilejul unui moment tensionat politic, vizând participarea la reuniunea Consiliului European a Premierului Victor Ponta în locul Preşedintelui Traian Băsescu
19
3. Propunerile legislative adoptate tacit vs. termene depăsite ale proiectelor în camera decizională
Adoptarea tacită continuă să fie o practică larg folosită și în acest mandat. La nivelul întregului Parlament, peste 600 de acte normative au trecut de prima cameră sesizată fără niciun fel de dezbatere, fiind adoptate tacit35. Precizăm încă o dată faptul actul normativ este considerat ca fiind aprobat şi este trimis automat la Camera decizională cu raport de adoptare, dacă termenele constituționale (de regulă 45 de zile) sunt depăşite.
În aproape 4 ani de mandat, recordul aprobărilor tacite este deţinut de Senat ‐ 424 astfel de cazuri/proiecte (practic aproape de 16% din total proiecte în dezbatere, aferente perioadei analizate), prin comparație cu situația de la Camera Deputaţilor ‐ 199 propuneri legislative adoptate prin procedură tacită (9%).
De regulă, așa cum se poate constata și din tabelul de mai jos, momentele în care au fost adoptate cele mai multe proiecte tacit s‐au suprapus unor situații politice tensionate în Camera Deputaților, respectiv Senatul României. În cea de a doua sesiune a anului 2011 a fost înregistrată o triplare a numărului de adoptări tacite față de media obișnuită pentru această Cameră, o explicație fiind și inexistența cvorumului de ședință necesar în aceea perioadă; iar la Senat, numărul adoptărilor tacite poate fi corelat cu discuțiile politice pe de o parte asupra schimbării Președintelui Senatului, domnul Mircea Geonă în toamna anului 2011, perioadă în care activitatea Senatului a fost blocată, iar o serie de proiecte au fost adoptate tacit. O altă situație politică, greva parlamentară a Opoziției de la acea vreme din prima sesiune a anului 2012 a determinat adoptarea tacită a peste 160 de propuneri legislative numai la Senat, fiind cu siguranță sesiunea cu cele mai multe adoptări tacite din istoria parlamentarismului român postdecembrist.
Camera Deputaților Senatul României Parlamentul României
2009 35 48 83
2010 38 80 118
2011 87 136 223
2012 39 160 199
Din totalul proiectelor adoptate tacit în acest mandat aproximativ 30% dintre acestea și‐au încheiat parcursul legislativ fiind promulgate legi. Astfel, peste 170 de proiecte de lege nu au beneficiat de dezbaterile aferente sistemul bicameral al Parlamentului României și astfel avem legi ce au fost dezbătute/votate într‐o singură cameră.
Vă prezentăm mai jos statusul acestor proiecte ce au fost adoptate tacit în prima cameră sesizată în perioada monitorizată de acest material:
35 După expirarea termenului prevăzut în Regulament (Regulamentul Camerei Deputaţilor explică la Art. 113. „(1) În temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepţie codurile şi legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunţă în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent şi ordonanţele de urgenţă, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaţilor. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaţilor şi se trimit Senatului sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor), actul normativ este considerat ca fiind aprobat şi este trimis automat la Camera decizională, cu raport de adoptare.
20
Statusurile proiectelor de lege adoptate tacit
30%
43%
27%
Devenite legi
Respinse definitiv
În proces legislativ
La o comparație cu mandatul trecut (2004 ‐ 2008) observăm că numărul de adoptări tacite la Camera Deputaților în mandatul curent s‐a dublat, iar la Senat numărul de adoptări tacite este de 5 ori mai mare fața de aceeași perioadă monitorizată în mandatul anterior. Este important de precizat faptul că procedura de adoptare tacită a fost introdusă în prevederile Constituției României o dată cu modificările aduse Legii fundamentale în anul 2003. Până la acel moment, proiectele de lege/propunerile legislative se supuneau întâi adoptării în Camera în care au fost prezentate36 apoi proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimiteau celeilalte Camere a Parlamentului37.
Chiar dacă Parlamentul este bicameral şi fiecare cameră are propriile norme şi reglementări considerăm că trebuie să existe momente în care să primeze interesele unei singure instituţii şi anume Parlamentul României. De aceea, cerem public celor 2 Camere ale Parlamentului României să explice motivul pentru care Constituţia României nu se aplică şi termenele stabilite ca fiind necesare pentru încheierea procesului legislativ nu sunt respectate.
Pentru o imagine generală a relaţionării cu termenele stabilite de legile în vigoare necesare parcurgerii procesului legislativ, am verificat în primă instanţă numărul de proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul de raport depăşit la Comisiile Permanente atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat. Precizăm că informaţiile au fost preluate din paginile celor 2 Camere ale Parlamentului din secţiunea aferentă procesului legislativ38. Astfel,
La Camera Deputaţilor, la sfârşitul perioadei monitorizate (30 iunie) există înregistrate peste 553 de proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul depăşit la Comisiile Permanente. Printre Comisiile Permanente cu cele mai multe astfel de situaţii vă putem da exemplu Comisiei pentru industrii şi servicii cu 144 de astfel de proiecte sau Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu 164 de proiecte de lege cu termenul depăşit la raportul de
36 Articolul 73 (5), din textul Constituției României adoptate în 1991. Versiunea integrală a textului Constituției este disponibil aici http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1&idl=1&tit=3#t3c1s3a74 37 Articolul 75 din textul Constituției României adoptate în 1991. 38 Pentru mai multe detalii vă rugăm consultaţi lista tuturor proiectelor şi/sau propunerilor legislative cu termene de raport depăşit la Comisiile Permanente pentru Camera Deputaţilor: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.lista?cam=2&std=F&ans=&nrp=&anp=&nrb=&anb=&nrl=&anl=&nrg=&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com= şi pentru Senat: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.lista?cam=1&std=F&ans=&nrp=&anp=&nrb=&anb=&nrl=&anl=&nrg=&ang=&ogv=&nro=&ano=&zile=&sir=&dev=&ini=&tip=&urg=0&bug=0&org=0&pag=&idq=&tdep=1&com=.
21
formulat. La polul opus se află Comisia pentru politică externă, care nu are niciun proiect cu termen depăşit.
Senatul, la sfârşitul perioadei monitorizate avea doar 33 proiecte de lege şi/sau propuneri legislative ce au termenul depăşit la Comisiile Permanente din Senat. Precizăm însă că această situaţie se datorează şi faptului că majoritatea propunerilor depuse în Parlamentul României sunt proiecte de lege şi propuneri legislative la care, conform Constituţiei României, (art. 75, alin (1)) prima Cameră sesizată este Senatul, ceea ce determină automat respectarea termenelor de către Senat, deoarece respectiva propunere trebuie transmisă Camerei Decizionale.
Există proiecte de lege atât de la Cameră cât şi de la Senat care au termenele depăşite şi care se află în proces legislativ de un an până la 6,7 ani. Pe această cale, IPP atrage încă o dată atenţia tuturor grupurilor parlamentare de a dovedi responsabilitate şi de a solicita tuturor parlamentarilor să îşi revizuiască lista de propuneri iniţiate, urgentând acolo unde este cazul finalizarea procesului legislativ. De asemenea, lansăm un apel către toţi parlamentarii de a da dovadă de profesionalism şi seriozitate, urmărindu‐şi îndeaproape toate propunerile iniţiate sau co‐semnate de domniile sale şi nu doar contabilizarea încă unei propuneri în clasamentul deputaţilor/senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative iniţiate. Nu în ultimul rând, sperăm ca semnalul de alarmă să mobilizeze Guvernul României şi fiecare Minister de resort pentru a centraliza numărul de proiecte de lege ce au ca şi iniţiator Guvernul României şi care sunt în proces legislativ de măcar un an de zile în cazurile mai puţin nefericite şi de 5, 6, 7 ani pentru restul de astfel de proiecte.
Pentru a întări cele spuse vă prezentăm un exemplu elocvent de astfel de proiect legislativ care în acest moment pare a fi încremenit în timp:
Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România a fost înregistrat la Senatul României încă din iunie 2005 şi este iniţiat de către Guvernul României. A fost respins de Senat în octombrie 2005 şi transmis către Camera Deputaţilor, Camera decizională pentru acest proiect. La sfârşitul lunii iunie 2006 plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimitea acestui proiect de lege Comisiilor Permanente de specialitate (Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi) pentru a formula rapoarte suplimentare. Din acel moment până în 2011, stadiul acestui proiect de lege aferent propriei fişe din pagina de internet a Camerei Deputaţilor este: „trimis pentru raport suplimentar la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor”.39 În prima sesiune a anului 2011, Biroul Permanent aprobă solicitarea primită de la Comisia pentru drepturile omului în care se solicita ca aceasta să fie singura comisie sesizată în fond pentru raport asupra proiectului de lege. Pentru a realiza raportul Comisia a mai lucrat 3 sesiuni parlamentare și la finalul sesiunii de primăvară 2012 (26 iunie 2012) depune raportul40.
Pe această cale, solicităm atât Camerei Deputaţilor cât și Senatului să tranşeze aceaste probleme, iar partidele politice trebuie să îşi exprime public atitudinea faţă de aceste proiecte de lege, precum cel prezentat mai sus şi să dea dovadă de responsabilitate chiar dacă acesta tratează subiecte ce s‐au dovedit extrem de delicate la nivelul percepţiei publice, trebuie să îşi încheie procesul legislativ.
39 Pentru mai multe detalii vă rugăm accesaţi fişa proiectului de lege la http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=6778. 40 Pentru a consulta Raportul depus de către Comisia pentru drepturile omului vă rugăm accesați http://www.cdep.ro/comisii/drepturile_omului/pdf/2012/rp502_05.pdf
4. Luări de cuvânt din plen
Deputaţii au luat cuvântul în plen aprox. 82% din timpul total al şedinţelor de plen din perioada monitorizată (cu 19% mai puţin decât în perioada similară a mandatului 2004‐2008 și cu 24% față de mandatul 2000‐2004), iar senatorii 86% (15% mai multe luări de cuvântul față de aceeaşi perioadă dar din mandatul 2004 – 2008). O analiză generală a datelor privind luările de cuvânt arată că sesiunile februarie – iunie 2010, cu 5.813 luări de cuvânt respectiv cea din septembrie – decembrie 2010, cu 5.960 luări de cuvânt, au fost sesiunile cu cele mai multe luări de cuvânt din acest mandat, probabil acest lucru datorându‐se și unei activități neperturbate de acţiuni politice majore precum alegerile, schimbare de Guvern, etc. Intervențiile din plen se referă în special la chestiuni politice ce țin de modul de organizare al ședințelor de plen, pe fond proiectele dezbătându‐se în Comisiile permanente. În Senat însă, senatorii au luat cuvântul mai des în plen decât colegii lor din Camera Deputaților, avantajaţi, în opinia noastră, şi de organizarea sălii, microfonul ‐ plasat în sală, la capătul coridorului dintre băncile senatorilor, fiind mai accesibil. Printre senatorii cu cele mai multe luări de cuvânt se află cei care au şi cele mai multe inițiative legislative, aceștia fiind și cei mai atenți să și le susțină atunci când s‐au supus dezbaterii. La nivelului mandatului curent un senator a luat cuvântul în medie de 119 ori (extremele variind între ‐ Senatorul Emilian Frâncu1 cu 702 luări de cuvânt în plen de la începutul mandatului până la sfârşitul sesiunii din iunie a.c., și senatorul Anghel Iordănescu, Independent cel care a luat cuvântul de 2 ori: la depunerea jurământului și când şi‐a anunțat demisia din grupul PSD (trecând în grupul Independenților).
Topul senatorilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen2
Nume şi prenume/Grup parlamentar Luări de cuvânt în plen
Anghel Iordanescu, Independent 2
Constantin Sever Cibu, Independent 4
Tudor Panțuru, PDL 4
Avram Crăciun, PSD 8
Cea mai activă senatoare din acest punct de vedere este Doina Silistru (PSD) cu 235 luări de cuvânt în perioada monitorizată. În Camera Deputaţilor, un deputat a luat cuvântul în medie de 18 ori, pe prima poziție aflându‐se incontestabil deputatul Mircia Giurgiu, deputat Independent, domnia sa vorbind de a tribună de 312 ori în plen de la începutul mandatului până la sfârşitul sesiunii din vara anului curent. Cel mai puţin (cu excepţia celor care au vorbit exclusiv la învestitură) au luat cuvântul deputaţii: Sorin Gheorghe Buta, PDL și Constantin Mazilu, Independent – 1 luare de cuvânt. După 7 sesiuni legislative, constatăm că următorii deputaţi (2) nu au luat cuvântul decât pentru a rosti discursul de învestire la începutul mandatului în 2008.
Topul deputaţilor cu cele mai puține luări de cuvânt3
1 ales Primar al Municipiului Rm. Vâlcea în iunie 2012 2 În clasamentul senatorilor nu am inclus membrii Guvernului din toată perioada monitorizată și nici pe senatorii: Cătălin Voicu (PSD) întrucât a absentat între martie 2010 şi iulie 2011 fiind în arest preventiv şi Verestoy Attila (UDMR) aflat în concediu medical o lungă perioadă de timp.
Nume şi prenume/Grup parlamentar Luări de cuvânt în plen în mandatul
curent
Sorin Gheorghe Buta, PDL 1
Constantin Mazilu, Independent 1
Radan Mihai, Minorități 2
Florin Serghei Anghel, PDL 2
Sorin Andi Pandele, PDL 2
Ștefan Seremi, PDL 2
Claudiu Țaga, PNL 2
Dumitru Boabeș, PSD 3
Bobeș Marin, PSD 3
Aurelia Vasile, Deputat Independent, însă mai bine de 5 sesiuni parlamentare Vicelider al Grupului parlamentar PSD, cu 471 luări de cuvânt a fost una dintre cele mai active parlamentare, din acest punct de vedere. Numărul intervenţiilor în plen ale majorității femeilor deputat se situează peste media colegilor bărbați, doamnele luând cuvântul în medie de 25 de ori pe sesiune. În analiza noastră statistică nu i‐am inclus pe cei care, prin natura funcţiilor de la conducerea Camerelor4, au fost avantajaţi fără vreun efort deosebit în practică5 fiindu‐le înregistrate toate intervenţiile (de exemplu, citirea listei de prezenţă, intervenții pe procedură legislativă etc)6. În astfel de statistici pe poziţii fruntaşe îi regăm și pe liderii grupurilor parlamentare cu un număr semnificativ ridicat de luări de cuvânt în plen față de media generală atât la Cameră cât și la Senat. Conform cutumelor, liderii grupurilor politice exprimă în plen poziţiile politice agreate. Liderul de grup cu cele mai multe luări de cuvânt în acest mandat a fost Mircea Toader, liderul grupului PDL de la Camera Deputaților, cu 525 luări de cuvânt.
3 Din clasamentul general am extras extremele de mai sus, nu i‐am inclus pe deputații ce și‐au încheiat mandatul, din diferite motive, mai devreme decât 2012 şi nici pe deputatul Narcis Chisăliță, PSD domnia sa suferind un accident în urma căruia nu a mai putut participa o lungă perioadă (mai bine de 3 sesiuni parlamentare) în activitatea Camerei Deputaților. 4 Fiecare intervenție de la Tribuna Parlamentului este contabilizată ca o luare de cuvânt. Astfel, președinții de comisii, vicepreședinți, secretarii și toți parlamentarii ce dețin funcții de conducere respectiv administrative au obligația de a lua cuvântul de la Tribuna Parlamentului. 5 Pe primele poziții în topul deputaților respectiv senatorilor cu cele mai multe luări de cuvânt în plen se află parlamentarii ce ocupă și diverse funcții (lider de grup, președinte de comisie, Secretar de ședință etc.) astfel că majoritatea intervenţiilor din plen sunt mai degrabă chestiuni procedurale ce țin de modul de organizare al lucrărilor din cele 2 Camere. 6 Este vorba, de exemplu, despre Roberta Alma Anastase, PDL şi Ioan Oltean, PDL la Camera Deputaţilor, respectiv de Mircea Dan Geoană, PSD, Alexandru Pereş, PDL, Teodor Viorel Meleşcanu, PNL, Vasile Blaga, PDL în Senatul României.
24
5. Întrebări/Interpelări În aproape 4 ani de mandat, Guvernele (mai ales Boc dar şi Ungureanu și Ponta) au primit din partea parlamentarilor 11.597 întrebări şi 6.331interpelări. Fiind mai ușor de redactat (se pot adresa și oral spre deosebire de interpelări care se depun numai în scris, parlamentarii au început mandatul înregistrând mai multe întrebări (cele mai multe, 1.015, fiind în sesiunea februarie ‐ iunie 2009, prima sesiune completă după cea de învestitură47) decât interpelări. Cele mai multe interpelări (anume 531 inițiate numai de PSD) au fost depuse în timpul sesiunii februarie ‐ iunie 2010, perioadă în care Cabinetul condus de Emil Boc a luat și cele mai dure măsuri de austeritate.48 Deputaţii au depus de două ori mai multe interpelări decât senatorii, în perioada monitorizată49. Faţă de mandatele anterioare, s‐au depus aproximativ același număr de interpelări, însă numărul de întrebări apoape s‐a dublat, aspect ilustrat de graficul de mai jos.
Situație întrebări/interpelări la nivelul a 3 mandate
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000
Mandat 2000 ‐2004
Mandat 2004 ‐2008
Mandat 2008 ‐ 2012
Interpelări
Întrebări
La peste 97%50 dintre solicitările (atât întrebări cât și interpelări) parlamentarilor au primit răspuns din partea Ministerelor interpelate. Partidul care a depus cele mai multe întrebări și interpelări a fost PSD (în medie 460 de interpelări pe sesiune parlamentară la nivelul ambelor camere și 708 întrebări), mai ales în Camera Deputaţilor ‐ 2.241 de interpelari în perioada monitorizată și 981 interpelări la Senat, înregistrând astfel un total de 3.222 interpelări adresate de deputații și senatorii PSD. Din punctul nostru de vedere, ca organizaţie care urmăreşte consecvent activitatea parlamentarilor de peste 12 ani, PSD are cea mai bine organizată activitate parlamentară, mai ales când se află în Opoziţie. Pentru comparaţie, precizăm că PNL a depus 1.345 de interpelări în ambele Camere și 2.840 întrebări, grupul din Senat fiind mult mai activ în acest sens decât cel de la Camera Deputaţilor. Chiar
47 Este sesiunea în care grupul PDL din Camera Deputaţilor a depus și cele mai multe întrebări din întreaga legislatură, fiind de altfel la Guvernare alături de PSD în respectiva perioadă (PSD părăsea Guvernul în februarie 2009). 48 În cadrul procedurii de control parlamentar senatorii şi deputaţii au posibilitatea să adreseze întrebări şi interpelări membrilor Guvernului (prin conținut, interpelarea este mult mai temeinic pregătită 49 Interpletarea se poate depune exclusiv în scris iar instituția interpelată este obligată să răspundă parlamentarului ce a utilizat acest instrument. 50Potrivit informațiilor disponbile în cele 2 site‐uri, pentru mai multe informații accesați http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.interezult
25
dacă a fost o lungă perioadă din acest mandat la Guvernare, PDL a adresat un număr semnificativ de întrebări (2.894 la nivelul ambelor Camere) respectiv interpelări (1.258 la nivelul ambelor Camere) înregistrând valori finale sensibil egale cu cele ale unui partid de Opoziție, PNL la numărul de întrebări/interpelări.
Interpelări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării
2241
748 917
63 31 26
981
597 341
65 26 23
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
PSD
PNL
PDL
Mixt
Min
orităţ
i
Progresist
UDMR
Senatul României
Camera Deputaților
Întrebări pe partide la nivelul celor 2 Camere pe durata monitorizării
3810
2312 2233
147 131
17
1142
528 661
55
3693
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
PSD
PNL
PDL
UDMR
Min
orităţi
Progresist
Mixt
Senatul României
Camera Deputaților
Cu mici diferenţe între Senat şi Cameră (vizibile mai ales la PSD), până la jumătatea mandatului se depun cele mai multe întrebări şi interpelări, în a doua jumătate deputaţii dar şi senatorii renunţând din ce în ce mai mult la acest instrument prin care pot trage Guvernul la răspundere.
26
Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Camera Deputaților
361
3591546
13111144
824 506
725
289874
428
495193 146
447210 564 381
771 441 246
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
feb. ‐iunie 2009
sept. ‐dec. 2009
feb ‐iunie 2010
sept ‐dec 2010
feb ‐iunie 2011
sept ‐dec 2011
feb ‐iunie 2012
Progresist
Minorităţi
UDMR
PNL
PDL
PSD
Întrebări şi interpelări pe partide, pe sesiuni parlamentare în Senatul României
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
feb.‐iunie 2009
sept ‐dec 2009
feb ‐iunie 2009
sept ‐dec 2010
feb ‐iunie 2011
sept ‐dec 2011
feb ‐iunie 2012
168 122 324
376 486 349 298
198 138 245
118 136 95 72
186 96 245163 182 141 112
236 1 4 4 11
0 2 61 40 64 6 027 41
Progresist
UDMR
Mixt
PDL
PNL
PSD
Deputaţii preferă să interpeleze Guvernul în întregime, vizând ca Primul Ministru să le răspundă, fiind practic 65% din totalul interpelărilor adresate de deputaţi. Dintre Ministere cele mai interpelate de către deputaţi sunt, în ordine: Ministerului Sănătăţii (475 interpelări), cel mai interpelat şi în mandatul trecut şi Ministerul Educaţiei (440 interpelări), pe durata mandatului curent. În graficul de mai jos se poate urmări situaţia interpelărilor pe Ministere, respectiv distribuţia pe grupuri parlamentare a celor care au interpelat fiecare dintre aceste instituţii.
27
Interpelări adresate Ministerelor de către deputaţi pe durata monitorizării
** Minister înfiinţat în luna septembrie 2011
Senatorii au abordat Guvernul în ansamblu prin întrebările şi interpelările adresate, dar și Ministerul Educaţiei (201 interpelări) şi Ministerul Agriculturii (199) în perioada monitorizată de acest raport.
Interpelări adresate Ministerelor de către senatori pe durata monitorizării
28
În acest mandat, principalele subiecte abordate s‐au referit la situaţia economiei, salarii şi pensii (în special în sesiunile din anul 2010) sau puterea de cumpărare a românilor. De asemenea, parlamentarii au fost interesaţi să afle care sunt măsurile în plan fiscal avute în vedere de către Guvernul Boc pentru stimularea economiei sau pentru remediererea efectelor produse de criză. Accesarea fondurilor europene a fost o temă frecvent invocată atât de către Opoziţie, cât şi de către partidele aflate la putere.
29
6. Migrația politică şi efectele sale politice
Numărul de parlamentarii care au migrat politic a crescut, chiar s‐a dublat de la un mandat la altul din anul 2000 până în prezent.
Migraţia parlamentară pentru perioada 2000‐2004 a afectat două partide, principalul partid care a pierdut parlamentari în acea perioadă fiind PD (peste 20% dintre parlamentari) iar principalul câştigător de parlamentari a fost PSD. Un alt partid afectat de fenomenul migraţiei a fost PRM, care a pierdut în total în acel mandat 16 parlamentari.
În legislaturile ce au urmat fenomenul s‐a amplificat. Astfel, în legislatura 2004‐2008, cel mai afectat partid a fost PSD, de la care au plecat 18 parlamentari. Un alt partid afectat de migraţie în acel mandat a fost PNL, ca urmare a rupturii din interiorul acestui partid, în 2007. PDL a fost partidul cel mai puţin afectat, acesta fiind formaţiunea care a atras parlamentarii plecaţi de la PSD.
În acest mandat 2008 ‐ 2012, numărul migrărilor (deoarece au existat și cazuri de parlamentari ce au migrat de mai multe ori) a depășit 120, dar având în vedere ponderea în numărul total al membrilor fiecărei camere, impactul asupra stabilităţii politice din Senat a fost mai puternic. Parlamentarii continuă să migreze atât din tabăra opoziţiei către putere, cât şi de la putere spre opoziţie.
Din totalul de 471 de parlamentari aleşi în luna decembrie 2008, 59 deputaţi şi 35 senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar. Ceea ce înseamnă că, în acest moment, s‐a ajuns la un procent critic de 20% dintre parlamentari care sunt predispuşi să îşi schimbe partidul alături de care au candidat în alegeri. În Camera Deputaţilor, aceleaşi persoane au trecut prin aproape toate grupurile parlamentare: Deputatul Tudor Ciuhodaru de exemplu, a fost înscris iniţial în PSD, din care a demisionat în luna ianuarie 2010 şi s‐a declarat independent. Ulterior a devenit membru PC, iar prin încheierea alianţei dintre conservatori şi PNL, deputatul Ciuhodaru a devenit membru în grupul deputaţilor liberali, în februarie 2011. Opt luni mai târziu, el a trecut la UNPR, respectiv grupul Progresist din Camera Deputaţilor. Aceste practici există în România în primul rând pentru că liderii partidelor le încurajează, funcţie de interesul lor politic imediat.
O listă completă a parlamentarilor care au migrat politic în acest mandat se află în Anexa nr. 3
Schimbări importante au apărut astfel şi la nivelul grupurilor parlamentare. Din cauza migraţiei sau a demisiilor, PSD a pierdut 39 deputaţi şi 15 senatori în perioada analizată, PDL 32 deputaţi şi 19 senatori, PNL 26 deputaţi şi 16 senatori iar UDMR 2 senatori şi 2 deputaţi.
Structura Parlamentului României 1 februarie 2009 (rezultată la alegerile din noiembrie 2008)
Partid nr. senatori nr. deputați Total (471)
PD‐L 51 115 166
PSD+PC 49 114 163
PNL 28 65 93
UDMR 9 22 31
Minorităţi 0 18 18
30
Structura Parlamentului României iunie 2012 (actualizare la 30 iunie 2
Partid nr. senatori nr. deputați Total (458)*
PD‐L 40 110 150
PSD 43 96 139
PNL+PC 28 58 86
UDMR 8 20 28
Minorităţi 0 17 17
Grupul progresist 12 14 26
Fără apartenenţă 2 10 12
* 13 locuri rămase vacante înainte de sfârşitul sesiunii
Vă prezentăm mai jos și reprezentarea grafică a migrației politice în cele două Camere.
Migrația politică în Parlamentul României decembrie 2008 ‐ iunie 2012
166150
163
139
93
86
31
28
18
17
26
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
2008 2012
PD‐L PSD+PC PNL UDMR Minorităţi Grupul progresist Fără apartenenţă
O consecinţă a modului în care liderii partidelor, în pofida angajamentelor publice de condamnare a fenomenului, au urmărit să întreţină migraţia politică în Parlament, este însăşi crearea ‐ cu sprijinul oficial al PDL aflat la conducerea Camerelor, a unui nou grup parlamentar (înregistrat sub numele de grupul parlamentar Progresist51). Acest lucru s‐a întâmplat în sesiunea parlamentară septembrie ‐ decembrie 2011, fiind pentru prima dată în istoria Parlamentului post decembrist când conducerea Legislativului recunoaşte oficial un nou grup parlamentar, deşi acesta reprezintă un partid care nu a participat în alegerile parlamentare, aşa cum prevedeau Regulamentele celor două Camere52. În sesiunea februarie‐iunie 2011 la Senat a funcţionat grupul parlamentar Mixt, format din senatori independenţi şi senatori membri ai UNPR. La Camera Deputaţilor, în schimb, au existat neînţelegeri,
51 UNPR 52 Până la acest precedent, senatorii şi deputaţii care demisionau dintr‐un grup parlamentar puteau forma un grup al independenţilor.
31
întrucât membrii UNPR au fost asimilaţi grupului independenţilor. Astfel, unii deputaţi care părăsiseră între timp propriile formaţiuni au ajuns să se declare independenţi faţă de grupul Independenţilor, pentru a nu fi confundaţi cu Progresiştii care doreau să îşi construiască o identitate de grup.
Atâta timp cât toate partidele vor continua să beneficieze pe de urma migrației politice, aceasta nu va stopa, cu atat mai mult cu cât în acest mandat parlamentar atât majoritatea PDL (la începutul acestui mandat) cât și majoritatea USL din Parlament (din sesiunea de primavară parlamentară 2012) au fost formate în urma femomenului migrației politice.
32
7. Parlamentul în care locurile vacante nu se mai ocupă prin alegeri, iar alegătorii rămân nereprezentaţi
40 de mandate au rămas vacante pe durata actualului mandat, 26 de deputaţi şi 14 senatori renunţând la mandatele lor de parlamentari. Unii au făcut acest pas întrucât au fost numiţi, prin hotărâre a Legislativului, în posturi precum cel de vice‐guvernator (Bogdan Olteanu), membru al CSA (Daniela Popa, Doru Frunzulică) sau consilier la Curtea de Conturi (Lakatos Petru). Alţii au invocat motive personale (deputata PDL, Teodora Trandafir, deputata PNL, Adriana Săftoiu, deputatul PDL Dragoș ‐ Adrian Iftime și senatorul PC Dan Voiculescu)
Alegeri parţiale au fost organizate în doar 5 colegii uninominale. Câştigători au fost Mariana Câmpeanu (PNL) ‐ aleasă deputat de Hunedoara53; Radu Stroe (PNL) ‐ ales deputat de Bucureşti54; Florin‐Cristian Tătaru (PSD) ‐ ales deputat de Maramureş55 și Adrian Rădulescu ales deputat în colegiul uninominal 6 din circumscripția electorală Neamț în 5 septembrie 2011. Cel de‐al cincilea deputat ales în urma organizării de alegeri parţiale în colegiul uninominal 19 Bucureşti, la data de 5 mai 2010, Teodora Trandafir (PDL), a demisionat la mai puţin de un an de mandat, la 1 februarie 2011, invocând motive personale. În colegiul ei nu s‐au mai reorganizat alegeri.
Prin umare, în 35 de colegii locurile au rămas vacante, alegătorii din acestea (adică un total de peste 3 milioane de cetățeni) rămânând practic fără deputat/senator numai pentru că la nivelul cel mai înalt politic în România s‐a decis să se ignore această realitate. Schimbarea sistemului electoral a adus iată și acest tip de consecințe.
4 parlamentari au decedat, din păcate, pe durata acestui mandat: deputații Ioan Timiş (PDL), Liana Dumitrescu (minorităţi), Raul‐Victor Surdu‐Soreanu (PSD), Pálfi Mózes Zoltán (UDMR), însă alegeri au fost realizate în 2 colegii din cele 4.
Un număr semnificativ de demisii (14 deputaţi şi 9 senatori) s‐a înregistrat la sfârşitul sesiunii februarie ‐ iunie 2012, ca urmare a alegerilor locale când aceștia au obţinut mandate de primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene.
53 colegiul uninominal nr. 3, în data de 22 decembrie 2010 54 colegiul uninominal nr.1, la data de 1 februarie 2010 55 colegiul uninominal nr. 2, în septembrie 2011
33
Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Senatori
Reprezentarea colegiilor în care sunt vacantate posturile de Deputați
34
8. Conduita şi integritatea parlamentarilor
42 de parlamentari din actuala legislatură sunt verificaţi în prezent de Agenţia Naţională de Integritate pentru posibila încălcare a legislaţiei privind conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor. De notorietate publică a fost situația cu privire la doi dintre parlamentarii din actualul parlament, domnii Deputaţi Sergiu Andon şi Florin Costin Pâslaru.
42 de parlamentari în cazul cărora ANI a identificat diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate, conflicte de interese, incompatibilități, indicii privind săvârșirea unor fapte
penale, etc (în mandatul 2008 ‐ 2012)
11
31
Senatori
Deputați
Apartența politică a parlamentarilor în cazul cărora ANI a identificat diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate, conflicte de interese, incompatibilități, indicii privind
săvârșirea unor fapte penale etc. (în mandatul 2008 ‐ 2012)
11
6
421
18
PDL
PNL
UDMR
Minorități
PC
PSD
35
14
3
19
9
21
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
Incompatibilități Confiscări avere Conflicte de interese Fals în declarații Încălcarea legislației fiscale
Sesizarea altor autorități
Constatări ale Agenției Naționale de Integritate în cazul celor 43 de parlamentari
În mandatul curent 8 deputați: Gheorghe Ana ‐ PSD, Vasile Berci ‐ PNL, Marius Dugulescu ‐ PDL, Ion Dumitru ‐ PSD, Dănuţ Liga ‐ PDL, Ciprian‐Florin Luca ‐ PSD, Valentin Rusu ‐ PDL, Ioan Stan ‐ PSD au fost sancționați disciplinar (li s‐a interzis participarea la lucrări timp de 1 zi56) pentru faptul că au votat în plen atât cu cartela proprie cât și cu cea a altor colegi deputați. Sancționarea lor s‐a făcut după 11 luni de tergiversare de la momentul la care Institutul pentru Politici Publice depusese 4 sesizări oficiale folosind înregistrări video ale jurnaștilor prezenți în sala de plen la diferite ședințe din 2011. Decizia Comisiei Juridice din Cameră privind cei 8, care a stat la baza celei de sancționare asumate de Biroul Permanent, a fost luată după o presiune susținută din partea mass media, întrucât anterior, la o sesizare la fel de clară a IPP privind votarea cu mai multe cartele de vot a deputaților Florin Luca ‐ PSD şi Vasile Berci ‐ PNL, Comisia Juridică se pronunțase că aceștia nu ar fi încălcat Regulamentul. În acest context, IPP a atras atenția asupra faptului că pentru o faptă de o gravitate similară: votarea de mai multe ori în ziua alegerilor parlamentare de exemplu, 32 de persoane se află în detenţie ispășind pedepse, sancţiunile actualului Regulament al Camerei aplicabile parlamentarilor fiind așadar total disproporţionate pentru fapte de o gravitate similară. La acel moment Institutul a elaborat o propunere legislativă prin care votul multiplu în Parlament să fie sancţionat cu aceleaşi sancţiuni aplicabile în prezent cetăţenilor care votează de mai multe ori în alegeri şi a făcut un apel public către liderii partidelor să o depună la Parlament. Apelul a rămas fără ecou în rândul partidelor, liderii formațiunilor politice contactați de IPP eschivându‐se de la asumarea unui angajament ferm.
Tot în actualul mandat pentru 22 de senatorii și deputați s‐a dispus trimiterea în judecată57 iar 5 au fost condamnați58 astfel:
1. BĂDĂLAN EUGEN, deputat, comandant al Statului Major al Forţelor Terestre (S.M.F.T.) la data săvârşirii faptelor. Infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. Prev de art.248 C.p. raportat la art.2481 C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p. Condamnare definitivă: 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 9 ani şi interzicerea unor drepturi
2. MOREGA DAN ILIE, deputat, preşedinte al organizaţiei judeţene a PNL Gorj, la data comiterii faptelor. Infracţiuni: Folosire a influenţei ori autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o
56 Dintr‐un maxim de 15 zile posibile. 57 Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către Biroul de Informare și Relații Publice a Direcției Naționale Anticorupție la o solicitare IPP în baza legii nr. 544/2001. 58 Precizăm că nu în toate cauzele infracţiunile reţinute au fost săvârşite în calitate de membru al Parlamentului
însă condamnările definitive au fost pronunțate în timpul acestui mandat.
36
funcţie de conducere într‐un partid, în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, în vederea obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul, ambele în formă continuată, prevăzute în art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.; Instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut în art.25 C.p. raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 rap.la art.248 C.p. Condamnare definitivă 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani 3. NĂSTASE ADRIAN, deputat; fost preşedinte executiv al unui partid politic, fost prim ministru. Infracţiuni: folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite conform art. 13 din Legea nr. 78/2000. Condamnare definitivă: 2 ani închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi. 4. POP VIRGIL, deputat 2008‐2012, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj la data comiterii faptelor. Infracţiuni: trafic de influenţă în formă continuată, art.257 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev de art.290 Cod penal cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 modificată cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal; spălare de bani prev. de art.23 lit.b din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000
Condamnare definitivă 5 ani închisoare în regim de detenţie şi interzicerea unor drepturi
5. POPESCU COSMIN MIHAI, deputat, secretar de stat în cadrul Ministerului economiei şi comerţului la data comiterii faptelor. Infracţiuni: favorizarea infractorului, art.17 lit.a din Legea nr.78/2000 raportat la art.264 Cod penal (cu referire la art.12 lit.a şi b din Legea nr.78/2000), fals intelectual ‐ art.17 lit.c din Legea nr. 78/2000 raportat la art.289 Cod penal (cu referire la art.12 lit.a şi b din Legea nr.78/2000)
Condamnare definitivă 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani
37
9. Drepturile persoanelor cu dizabilităţi la final de mandat Inițiativele asupra problematicii generale a incluziunii sociale reprezintă numai 8,5% din totalul tuturor inițiativelor înregistrate în finalul perioadei monitorizate din actualul mandat59. Un număr de 63 de senatori și deputați au avut inițiative legislative în acest domeniu60, din păcate modul de prezentare a informaţiilor despre proiecte în ambele Camere ale Parlamentului nu permit să diferenţiem între iniţiatorul propriu‐zis şi co‐semnatarii unui proiect de lege. Facem un apel şi de această dată către cele două Camere ale Parlamentului să organizeze informaţiile afişate de aşa manieră încât publicul să poată urmări riguros activitatea fiecărui parlamentar, sub acest aspect.
Pondere proiecte iniţiate de către parlamentari în domeniul asistenţei sociale din totul proiectelor depuse
8%
92%
Inițiative asistență socială
Inițiative alte domenii
Unul din cele mai recente sondaj de opinie ale Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării confirmă, din păcate, faptul că persoanele cu dizabilităţi sunt printre cele mai discriminate astăzi în România61, firesc fiind ca acestei situații de fapt să i se răspundă cu toată atenţia de către toţi decidenţii, parlamentari sau membri ai Guvernului. Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi nu este, din păcate, nici la finalul acestui mandat printre priorităţile parlamentarilor români. La o medie de 2.763 de iniţiative legislative înregistrate şi aflate în dezbatere pe durata celor 4 ani în Parlamentului. doar 234 se referă la tematica generală a drepturilor omului şi asistenţa socială. Activitatea legislativă cea mai bogată în acest domeniu a fost în perioada sfârşitului anului 2010 şi în 2011, iar dintre grupurile parlamentare, cele ale PDL şi preponderent PSD au fost mai active în a iniţia proiecte în domeniu în aceea perioadă. Două acte normative, dezbătute şi adoptate în acest mandat, au avut şi au în continuare un impact major asupra problematicii incluziunii sociale, anume: legea de ratificare a Convenţiei ONU privind
59 Pe ansamblu, prin prisma domeniilor generale diferite cu care cele două Camere sunt sesizate, aprox. 30%
dintre inițiativele depuse sunt înregistrate la Camera Deputaţilor, restul la Senat aceasta fiind prima Cameră
sesizată. Din totalul inițiativelor depuse în Parlament în perioada monitorizată 25% sunt depuse de către
Guvern şi restul de 75% de către parlamentari. 60 Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii conexe/complementare problematicii largi a serviciilor sociale, pe care toţi cei interesaţi le pot consulta individual accesând www.alesiivoteaza.ro. 61Sondajul este disponibil la: http://www.cncd.org.ro/files/file/Raport%20de%20cercetare%20CNCD _ Discriminare.pdf
38
Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi din 2010 şi Legea cadru a asistenţei sociale din 2011. Vă prezentăm mai jos principalele prevederi ale acestora și anume:
Legea nr. 221/2010 (Lege privind ratificarea Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată la New‐York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 şi semnată de România la 26 septembrie 2007).
Iniţiativa cu cele mai complexe implicaţii prin importanţa strategică la nivel european, legea de ratificare a Convenţiei atestă obligaţia pe care şi‐o asumă statul român în ce priveşte crearea unui cadru instituţional ‐ social pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în România. Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților fiind ulterior adoptat în Senat şi devenind lege în noiembrie 2010. Actul normativ priveşte o serie de aspecte ale vieţii persoanelor cu dizabilităţi, statul român, prin forul său legislativ, asumându‐şi o serie de angajamente concrete. Ratificarea aduce cu sine o serie de modificări legislative necesare în continuare: creşterea numărului de beneficiari îngrijiţi în comunitate/familie, interzicerea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţii, reglementarea angajării în muncă dar şi creşterea reală a accesabilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi, etc.
Legea asistenţei sociale, inițiată tot de Guvern, devine Legea nr. 292/2011. Dezbătută intens în parlamentul României în 2011, legea reprezintă viziunea cu privire la reforma din sistemul de asistenţă socială şi îşi propune să schimbe rolul şi atribuţiile Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi în general al autorităţilor şi instituţiilor statului în direcţia promovării de politici şi programe în domeniu, în timp ce serviciile propriu zise vor fi furnizate în special de operatori privaţi. Proiectul a fost adoptat tacit de către Senat, iar în ceea ce privește votul final din Camera Deputaților, majoritatea pentru adoptare a fost dată exclusiv din partidele aflate la Guvernare la acea vreme. Din partea opoziției au participat doar 5 reprezentanți care s‐au opus proiectului de lege. După adoptarea și de către Camera decizională, proiectul a fost contestat și la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă a respins obiecţiunile de neconstituţionalitate și în decembrie 2011 este promulgată Legea 292/2011.
Dintre iniţiativele legislative pe tematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi depuse în această perioadă foarte puţine promovează idei şi soluţii noi care să exprime viziunile senatorilor sau deputaţilor despre modul în care se implementează reforma în domeniu şi care să promoveze până la urmă integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Cele mai multe sunt de fapt mici modificări ale unor acte normative în vigoare şi multe propun măsuri pasive ‐ alocarea de sume de bani pentru persoanele cu dizabilităţi, de unde şi abordarea generală care se desprinde, anume aceea de asistare a persoanelor cu dizabilităţi mai degrabă decât de sprijinire pentru integrarea lor activă în societate (în comunitate sau pe piaţa muncii). În 2011, o serie de iniţiative au vizat modificarea unor articole din proiectul legii asistenţei sociale la acea dată, fiind retrase după adoptarea acestui important act normativ. Principalele proiecte de lege/propuneri legislative aflate în proces legislativ în Parlamentul României din domeniul de referință O serie de alte aspecte însă sunt încă în dezbaterea parlamentară, mai jos realizând o trecere în revistă a aspectelor vizate de către modificările legislative iniţiate până în prezent în primii trei ani de mandat. Ţinem să precizăm că actualul mandat al parlamentarilor încă nu s‐a încheiat, existând în continuare posibilitatea ca senatorii şi deputaţii să înainteze alte propuneri pentru amendarea cadrului legal. De aceea apreciem că activitatea deputaţilor şi senatorilor trebuie urmărită cu rigurozitate până în ultima zi de mandat pentru această problematică. Mai mult, așa cum am precizat
39
în repetate rânduri site‐ul www.alesiivoteaza.ro gestionat de Institutul pentru Politici Publice şi care conţine date oficiale provenind din site‐urile celor două Camere reprezintă o sursă utilă şi credibilă de astfel de informaţii. Site‐ul permite sortarea proiectelor de lege funcţie de domenii, printre alte facilităţi de căutare. Cele mai multe dintre iniţiativele în acest domeniu îşi propun în mod explicit să aducă modificări punctuale ale legii Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, aşa cum vom vedea mai departe: Propunere legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată. Proiectul a fost înaintat Biroului Permanent de către deputatul UDMR Kerekes Karoly în februarie 2010. În acest moment propunerea legislativă a fost adoptată de către Senatul României în februarie 2010 şi se află din martie 2010 la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Ca şi în cazurile anterioare, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Proiectul de lege stipulează introducerea unui nou alineat la articolul 58 al Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Astfel, acest nou alineat propus stipulează că: „persoanele adulte cu handicap, îngrijite şi protejate în centre rezidenţiale publice specializate, care nu realizează venituri de nici un fel, beneficiază de o alocaţie în valoare de 50 lei lunar pentru acoperirea nevoilor personale”.
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Propunerea iniţiată de 12 parlamentari PSD la începutul primei sesiuni din anul 2010, a fost respinsă de către Senat şi se află în prezent dezbatere la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, situaţie care persistă din luna mai 2010. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Proiectul iniţiat de senatorii PSD Laurenţiu Florian Coca, Florin Constantinescu, Sorin Constantin Lazăr, Ioan Mang , Gheorghe Marcu , Radu Cătălin Mardare , Elena Mitrea , Nicolae Moga , Gheorghe Pop, Ion Rotaru, Doina Silistru şi un senator independent Chivu Sorin Serioja, propune completarea art. 9 al Legii şi conţine următoarele: „Prin crearea unui centru de tip respiro, pentru asigurarea îngrijirii şi supravegherii copiilor sau adulţilor cu handicap, grav sau accentuat, în perioada în care asistenţii personali, asistenţii maternali, persoanele care au în îngrijire şi supraveghere asemenea persoane sunt în concediu legal de odihnă, sau în incapacitate temporară de muncă. Aceste centre pot fi înfiinţate şi în parteneriat public‐privat”. Iar articolul 12 se propune modificarea după cum urmează: alocaţie lunară de plasament, acordată în condiţiile legii, în cuantum majorat de 50%, pentru primul copil cu handicap luat în plasament. Pentru al doilea copil cu handicap primit în plasament în acelaşi timp, cuantumul alocaţiei lunare de plasament să fie majorat cu 65%. Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adoptat de către Senat dar în dezbatere la comisiile permanente din Cameră, din septembrie 2011 şi deci încă în proces legislativ.
Proiectul este iniţiat de 2 senatori PSD şi 2 PNL şi nu are susţinerea Guvernului. Acesta îşi propune, printre principalele modificări ca studenţii cu handicap să beneficieze de reduceri la cerere. De asemenea, se doreşte completarea prezentei legi în ceea ce priveşte atestarea prin certificat de evaluare psihologică, iniţierea de cursuri de formare profesională, completându‐se în acelaşi timp şi atribuţiile comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
40
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul a fost respins de către Senat şi se află în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Este iniţiat de doi deputaţi PSD (Emil Radu Moldovan şi Adrian Mocanu). Guvernul nu susţine adoptarea acestei propunerii legislative. Proiectul are ca principale completări următoarele: beneficierea de sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiții de muncă deosebite (modificări art. 26 lit. b) în sensul precizării scutirii de la plata impozitului pe clădire şi teren pentru persoana cu handicap dar şi stabilirea anuală a unei limite a veniturilor persoanelor adulte cu handicap de la care o persoană poate să beneficieze de prestaţiile prevăzute de lege. Proiect de Lege privind completarea art. 59 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Iniţiat de 3 parlamentari PDL Nicolae Dobra, Şerban Rădulescu , Secăşan Iosif. Proiectul a fost adoptat de către Senat şi este pe ordinea de zi a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor din noiembrie 2011. Guvern nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative
Articol unic: La art. 59 se introduce un nou aliniat alin. 2 care va avea următorul cuprins: „prin excepţie de la prevederile alin. 1, persoanele încadrate în grad de handicap cu afectări în mod ireversibil ale funcţiilor şi/sau structurilor organismului, în cazul unei reevaluări, nu sunt obligate să prezinte alte documente medicale decât cele care au stat la baza încadrării iniţiale.” Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale. Proiectul este inițiat de Roberta Anastase a fost adoptat tacit de către Senat iar la Camera Deputaților este cu termenele depășite încă din septembrie 2011.
Propunerea legislativă este structurată în 12 capitole care se referă în principal la: tipologia serviciilor sociale, furnizorii de servicii sociale, personalul serviciilor sociale, beneficiarii de servicii sociale, procedura de furnizare a serviciilor sociale și organizarea administrativă în domeniul serviciilor sociale. Guvernul susține adoptarea sub rezerva unor precizări ce țin de faptul că în acel moment și Guvernul realiza un proiect de lege privind serviciile sociale, proiect ce în acest moment a devenit Lege.
Proiect de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități
Proiectul este inițiat de 34 de senatori și deputați aceștia fiind preponderent senatori ce aparțin grupului parlamentar PSD. Proiectul subliniază nevoia exercitării coordonării protecției sociale printr‐o structură specifică destinată persoanelor cu dizabilităţi. Proiectul pleacă de la premisele actului normativ ce reglementa Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap ce a fost desființată prin dispozițiile unei OUG încă din octombrie 2011. Guvernul a oferit deja un punct de vedere nesusținând această propunere legislativă. Proiectul se află în ceea de a doua Camera în dezbatere la Comisiile sesizate în fond, fiind adoptat tacit de către Senat. Aşadar dintre iniţiativele legislative pe tematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi depuse în această perioadă foarte puţine promovează idei şi soluţii noi care să exprime viziunile senatorilor sau deputaţilor despre modul în care se implementează reforma în domeniu şi care să promoveze până la urmă integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate. Cele mai multe sunt de fapt mici modificări ale unor acte normative în vigoare şi multe propun măsuri pasive ‐ alocarea de sume de bani pentru persoanele cu dizabilităţi, de unde şi abordarea generală care se desprinde, anume aceea de asistare
41
a persoanelor cu dizabilităţi mai degrabă decât de sprijinire pentru integrarea lor activă în societate (în comunitate sau pe piaţa muncii). O preocupare evidentă este pentru completarea cadrului legal privind persoanele suferind de autism în România. Având în vedere această situaţie, apreciem că există o oportunitate evidentă în România pentru ca organizaţiile neguvernamentale şi experţii independenţi să fie implicaţi în promovarea unor reglementări necesare şi modernizatoare pentru reforma serviciilor sociale în România şi în final pentru sprijinirea integrării persoanelor cu dizabilităţi. Totodată, în cadrul acestei analize am realizat o prezentare a iniţiativelor din domeniile preponderente cu evidenţierea parlamentarilor implicaţi, trecem în revistă preocupările partidelor parlamentare şi pentru acest domeniu. Astfel, pentru comparabilitate, în analiză am inclus exclusiv iniţiativele parlamentarilor aparţinând aceleiaşi formaţiuni politice, într‐un demers de cercetare care îşi propune să iniţieze o analiză care să evalueze în ce măsură doctrinele partidelor îşi găsesc corespondent în activitatea legislativă.
Parlamentarii PDL În ceea ce privește drepturile persoanele cu dizabilităţi au fost identificate de către analiza calitativă realizată 4 astfel de proiecte..
Parlamentarii PSD 4 proiecte de lege a avut ca iniţiatori exclusiv parlamentari ai PSD.
Parlamentarii PNL Chiar dacă, la nivel general, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal arată interes pentru tematică prin co‐implicarea în proiecte de lege privind protecţia socială în România, totuşi niciun proiect de lege din perioada analizată nu a avut ca şi iniţiatori exclusiv membri PNL.
Parlamentarii UDMR Aşa cum se poate constata problematica drepturilor persoanelor cu dizabilităţi poate fi considerată un domeniu strategic pentru parlamentarii UDMR, aceştia depunând deja 4 proiecte, în perioada monitorizată.
Parlamentarii Minorităţilor Naţionale În ceea ce priveşte drepturile persoanele cu dizabilităţi au fost identificate de către analiza calitativă realizată 0 astfel de proiecte depuse exclusiv de către parlamentarii Minorităţilor Naţionale.
Clasificarea domeniilor mai sus menţionate aparţine autorilor acestei evaluări şi a ţinut cont de numărul efectiv de iniţiative înregistrate. Pe lângă acestea, parlamentarii acestor partide au depus iniţiative şi în alte domenii conexe/complementare problematicii largi a serviciilor sociale, pe care toţi cei interesaţi le pot consulta individual accesând www.alesiivoteaza.ro. Subliniem încă o dată faptul că această situație se referă exclusiv la proiectele inițiate de parlamentarii aceluiași partid, singura metodologie prin care putem distinge între domeniile prioritare de interes ale partidelor. Altminteri, parlamentarii, inclusiv cei cuprinşi în analiza de faţă sunt promotorii şi ai altor proiecte de lege pe teme de care domniile lor sunt interesaţi. De
42
asemenea, aceiaşi parlamentari sunt co‐semnatari ai altor proiecte de lege, şi acelea pe alte teme decât asistenţa socială/protecţia socială. Din păcate, atâta vreme cât procedurile parlamentare nu disting între inițiatorii și co‐semnatarii (susținătorii) unui proiect de lege, nu avem la dispoziţie altă metodă mai riguroasă prin care să putem face o asemenea analiză care să evidențieze domeniile prioritare de interes ale fiecărui grup parlamentar. Aşa cum se poate constata, domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi nu este din păcate unul prioritar între preocupările membrilor Parlamentului şi ca atare nici intens dezbătut până în prezent. La finalul acestui mandat, cifrele arată că cea mai preocupată formaţiune pentru această tematică este UDMR, urmat de PSD și PDL deopotrivă . Reprezentanții PNL au un număr semnificativ de inițiative însă se referă mai degrabă la domeniul larg al protecţiei sociale.
43
10. Activitatea Comisiilor parlamentare
Acest capitol îşi propune să prezinte de o manieră concisă principalele aspecte ale activităţii parlamentarilor în comisii, precum şi realizarea unor sugestii practice care credem că vor conduce la creşterea calităţii procesului legislativ din Parlamentul României. Exceptând informaţiile cantitative legate de participarea la lucrările comisiilor, vă vom prezenta principalele concluzii ce se conturează după o perioadă de un patru ani de monitorizare a activităţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar poate cel mai important gradul de acces şi/sau participare a actorilor interesaţi de procesul legislativ.
Activitatea comisiilor reprezintă esenţa procesului de legiferare în legislativ. Comisiile permanente sunt structuri de lucru cu competenţă specializată atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senatul Românie şi se întrunesc pentru a formula rapoarte sau a aviza propuneri legislative şi proiectele de lege depuse. Astfel spus, rolul comisiilor este de a dezbate eficient şi complet proiectul sau propunerea legislativă depus/depusă pentru a oferi o analiză prealabilă de specialitate, ce va fi utilizată pentru votul final din plen. Dacă ne referim în sens juridic, această etapă nu constituie faza decizională, ci o etapă pregătitoare a deciziei finale. Orice propunere legislativă sau proiect de lege aflat în dezbatere la comisie este „supus” atenţiei tuturor forţelor politice din Parlament62, ce sprijină sau se opun viitoarelor reglementări. Discuţiile sunt purtate destul de liber şi proiectele sensibile sunt intens dezbătute cu argumente pro sau contra. Procedura de lucru în comisie în esenţă e aceeaşi cu procedura din plen.
În întreaga perioadă monitorizată, comisiile permanente63 au avut, în medie, 305 de şedinţe (44 de ședințe pe sesiune). Față de mandatul trecut și la un număr mai mare de proiectele legislative aflate în dezbatere, apreciem că numărul ședințelor este insuficient, această apreciere fiind motivată și de rolul crescut al comisiilor în activitatea legislativului care le‐a fost conferit în ultimii ani. În total, s‐au redactat 3.390 rapoarte asupra proiectelor supuse dezbaterii (aprox. 200 pe Comisie, medie valabilă în ambele Camere).
Față de mandatul trecut, în actualul au activat mai multe comisii permanente.
La Camera Deputaților toate cele 17 comisii permanente au depus în actuala legislatură 3.390 de rapoarte întocmite pentru proiecte de lege, însemnând o medie pe comisie de 200 astfel de documente. Comisia juridică a dezbătut şi aprobat peste 600 rapoarte pentru proiecte de lege dezbătute, Comisia pentru buget 552 de rapoarte, iar Comisia pentru muncă 391 de rapoarte. Un număr mare de rapoarte au întocmit şi deputaţii din Comisia pentru administraţie publică ‐ 480 documente de acest tip. Totodată, în perioada analizată, deputaţii din comisiile permanente au depus în medie 300 avize pentru proiecte de lege în fiecare comisie, fiind depuse în total 5.184 avize. Mai jos câteva clasamente relevante:
62 Conform Regulamentelor celor 2 Camere dar şi Constituţiei României, art. 64, alin. 5 „alcătuirea comisiilor permanente se realizează potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere”. 63 În legislatura decembrie 2008 ‐ iunie 2012 şi‐au desfăşurat activitatea 17 comisii permanente ale Camerei Deputaţilor respectiv 14 Comisii permanente ale Senatului şi 6 comisii comune ale celor două Camere. În luna decembrie 2011 la Senat a fost înfiinţată o nouă comisie permanentă, denumită Comisia pentru românii de pretutindeni.
44
Situație centralizatoare Camera Deputaților privind activitatea comisiilor permanente în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012:
Nr. crt.
Denumire comisie Nr. ședințe Nr. rapoarte
Nr. avize
1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare
340 111 168
2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci 327 552 822
3. Comisia pentru industrii şi servicii 334 234 192
4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
328 257 70
5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
313 29 255
6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic
349 480 649
7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială 335 391 293
8. Comisia pentru sănătate şi familie 320 151 115
9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
336 141 81
10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
242 93 26
11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi 366 640 1915
12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
315 196 109
13. Comisia pentru politică externă 332 21 159
14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
330 Activități specifice și depune raport trimestrial
15. Comisia pentru regulament 39 20 7
16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
323 38 39
17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
266 10 284
45
Situație centralizatoare Senatul României privind activitatea comisiilor permanente în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012:
Nr.crt. Denumirea Comisiei Nr. ședinte Nr. rapoarte Nr. avize
1. Comisia juridică 244 535 708
2. Comisia pentru buget ‐ finanţe 201 422 514
3. Comisia economică, industrii şi servicii 164 350 308
4. Comisia pentru agricultură 292 185 118
5. Comisia pentru politică externă 222 28 177
6. Comisia pentru administraţie publică 185 550 468
7. Comisia pentru apărare, ordine publică 276 96 86
8. Comisia pentru muncă 406 349 173
9. Comisia pentru învăţământ 151 130 70
10. Comisia pentru sănătate publică 392 140 84
11. Comisia pentru cultură 100 64 31
12. Comisia pentru drepturile omului 473 69 784
13. Comisia pentru egalitate de şanse 374 2 292
14. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului 469 27 118
La Senat toate cele 14 comisii permanente au depus în actuala legislatură 2.947 de rapoarte întocmite pentru proiecte de lege, însemnând o medie pe comisie de 210 astfel de documente. Comisia juridică a dezbătut şi aprobat peste 535 rapoarte pentru proiecte de lege dezbătute, Comisia pentru buget 422 de rapoarte, iar Comisia pentru muncă 349 de rapoarte. Un număr mare de rapoarte au întocmit şi deputaţii din Comisia pentru administraţie publică ‐ 550 documente de acest tip. Totodată, în perioada analizată, deputaţii din comisiile permanente au depus în medie 280 avize pentru proiecte de lege în fiecare comisie, fiind depuse în total 3.931 avize.
Principalele concluzii privind activitatea Comisiilor Permanente în mandatul 2008 ‐ 2012 Camera Deputaţilor Participarea la lucrările comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se realizează deseori sporadic iar prezentarea completă a informaţiilor legate de activitatea comisiilor (şedinţe, documente şedinţe) se realizează într‐o manieră defectuoasă şi de cele mai multe ori incompletă. Existenţa în Regulamentul Camerei Deputaţilor a unor prevederi exprese legate de producerea anumitor documente nu are nici un fel de implicaţie. Astfel, continuăm să avem în pagina de internet a Camerei Deputaţilor şedinţe din acest mandat unde nu sunt disponibile niciun fel de informaţii. De asemenea, existenţa aceloraşi informaţi în documente de tipul proceselor verbale şi/sau sintezelor şedinţelor nu implică decât o încărcare superficială a paginilor de internet aferente comisiilor. Participarea grupurilor interesate la lucrările şedinţelor nu este îngrădită, dar nici încurajată în vreun fel. Senatul României Situaţia accesului la informaţii privind procesul legislativ s‐a imbunătățit la Senat prin comparație cu mandatul anterior, însă în continuare informațiile disponbile din oficiu în site sunt greu accesibile
46
datorită platformei electronice pe care funcționează. Inexistenţa în Regulamentul Senatului a unor prevederi exprese legate de accesul liber la ședințele comisiilor precum și de punerea la dispoziție a anumitor documente face ca gradul de acces să fie unul mai restrâns prin comparație cu Camera. Cu toate acestea, participarea celor interesați la lucrările comisiilor permanente este mult îmbunătățit față de mandatele anterioare, însă și în acest caz nu este promovată suficient. La finalul acestui mandat, Institutul recomandă parlamentarilor din mandatului următor promovarea activităților desfășurate de aceștia în cadrul comisiilor permanente, dar și susținerea transparentizării informațiilor de exemplu prin realizarea a unui singur document în urma şedinţelor de comisii permanente în care să fie comasate toate informaţiile necesare. Pentru păstrarea unei liniarităţi dar şi pentru un acces real la toate categoriile de informaţii recomandăm realizarea unui model funcţie de care se va realiza acest „document”. Astfel, în acesta se vor regăsi prezentate într‐o manieră distinctă următoarele categorii de informaţii: prezenţa parlamentarilor, invitaţii la şedinţă, proiectele de lege discutate , modalitatea de vot a fiecărui parlamentar pentru fiecare propunere legislativă discutată dar și amendamentele depuse şi votate. Nu în ultimul rând, dat fiind faptul că în comisii se desfăşoară, aşa cum am mai afirmat, cea mai consistentă etapă a procesului legislativ ‐ aceea de dezbatere efectivă a textelor de lege ‐ apreciem că este imperios necesar ca din mandatul următor să fie instituţionalizate mecanisme de consultare cu societatea civilă la nivelul acestor structuri.
47
11. Prezența la voturile finale electronice din plen În procesul deliberativ din plen, iniţiativele legislative se votează mult mai expeditiv la Camera Deputaţilor: 1 minut votarea unui proiect de lege, în timp ce la Senat se votează în medie în 2 minute un proiect de lege. Cea mai scurtă ședință s‐a înregistrat la Camera Deputaților în 2009 când vicepreședintele de atunci al Camerei Deputaților, fosta Deputată Daniela Popa a deschis și închis ședința într‐un interval de 45 de secunde64. Cea mai lungă ședință de plen din acest mandat este ședința atât de controversată din 15 septembrie 2010 în care s‐a votat Legea pensiilor și care a durat mai bine de 12 ore. Aproape de finalul mandatului actual al Parlamentului putem concluziona faptul că deputaţii sunt mai prezenți la voturile finale electronice din plen (71% de la începutul mandatului până la sfârşitul lunii iunie 2012 media generală a prezenţei la vot în Camera Deputaţilor)65 faţă de senatori (60%)66. Doamnele din Parlament au o rată a prezenţei la activitatea din plen mult mai bună decât a bărbaţilor, acestea participând la 74% din lucrări în actualul mandat. Nu în ultimul rând, parlamentarii la primul mandat au fost mai mult la voturile finale din plenurile celor două Camere (pe ansamblu ‐ 73% rata prezenţei) decât cei cu experienţă. Parlamentarii (deputați și senatori) din judeţele (circumscripţiile): Covasna (82% prezență plen), Tulcea și Satu Mare (81%) au fost la cele mai multe voturi finale exprimate în plen. Într‐un clasament conținând toate județele României, cea mai scăzută rată de prezență o au parlamentarii (deputații și senatorii) din circumscripțiile: Vrancea (52%), Argeș (53%) şi Bucureşti (54%). La nivelul ambelor Camere în mandatul curent (în perioada monitorizată decembrie 2008 ‐ iunie 2012) pe primul loc la media prezenței la nivelul ambelor grupuri politice parlamentare67 se află PDL cu o medie generală a prezenței de 70% iar pe ultima poziție se află PNL cu o medie a prezenței la voturile finale electronice de 62% în Senat şi Camera Deputaţilor laolaltă.
Prezenţa la voturile finale din plen pe grupuri parlamentare, în actuala legislatură
Grup Parlamentar
Media prezenţă perioada decembrie 2008 ‐ iunie 2012 Senatul României
Media prezenţă perioada decembrie 2008 ‐ iunie 2012
Camera Deputaților
PDL 65% 76%
PSD 61% 64%
UDMR 57% 77%
PNL 56% 67%
Progresist 58% 71%
Minorități Nu este cazul 81%
Independenți 35% 75%
64 Stenograma integrală a ședinței de plen din 16 decembrie 2009: Daniela Popa: Stimaţi colegi, Astăzi în şedinţa Biroului permanent nu a fost aprobat proiectul de buget al Camerei Deputaţilor, ca atare, nici comisia sesizată în fond nu poate să vină cu avizul şi cu proiectul respectiv. Cum ştiţi foarte bine, pe lângă cutumele noastre parlamentare au rămas de‐a lungul timpului ‐ a celor 20 de ani de Parlament ‐ şi câteva expresii, să zic, consacrate în Parlament şi o voi folosi pe cea a domnului Viorel Hrebenciuc, din sesiunea 2000‐2004, când a fost pus într‐o situaţie similară cu cea a mea de astăzi, şi o să declar următoarele: "Stimaţi colegi, deschid şi totodată închid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor". Vă mulţumesc 65 Precizăm însă că aceasta a fost mandatul în care parlamentarii au fost sancționați de către Biroul Permanent pentru utilizarea dispozitivelor de vot ale colegilor. 66 Așa cum precizam și în Metodologie, procentul final al prezenţei, în sensul acestui Raport, cuprinde toate voturile finale electronice (atât cele 7 sesiuni dar şi sesiuni extraordinare acolo unde a fost cazul). 67 Am luat în calcul: PSD, PNL, PDL și UDMR.
48
În Camera Deputaţilor şi Grupul Minorităţilor Naţionale, dar şi cel al UDMR au în general o bună prezenţă la lucrările din plen. Cu privire la rata de prezenţă a parlamentarilor PSD şi PNL avem datoria să reamintim în acest context faptul că în anumite perioade din acest mandat (iar cea mai lungă a fost în sesiunea septembrie ‐ decembrie 2010), PSD şi PNL, aflate atunci în Opoziţie, au cerut deliberat reprezentanţilor lor să nu fie prezenţi la votarea din plen. Acest lucru în semn de protest faţă de modul în care erau conduse şedinţele de reprezentanţii PDL de la putere în respectiva perioadă, culminând cu modul în care a fost stabilit cvorumul în sedinţa din septembrie 2010 pentru votarea proiectului Legii pensiilor. Prin urmare, calculul prezenţei individuale a deputaţilor PSD sau PNL este afectat de aceste decizii ale conducerilor celor două partide68. Nu în ultimul rând, reamintim că, în prima sesiune a anului 2012, PSD, PC și PNL au decis să protesteze printr‐o grevă parlamentară care a durat 3 luni, toţi parlamentarii celor trei partide din opoziţie, fără excepţie, retrăgându‐se din activitatea curentă a Parlamentului în toate formele69. Camera Deputaţilor În ceea ce privește voturile exercitate la Camera Deputaților, în graficul de mai jos se poate observa dinamica fluctuantă a acestora.
Evoluţii privind voturile finale la Camera Deputaţilor (în sesiunile monitorizate din actualul mandat)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Sesiunea 1
Sesiunea 2
Sesiunea 3
Sesiunea 4
Sesiunea 5
Sesiunea 6
Sesiunea 7
Liderul grupului parlamentar al UDMR din Cameră, deputatul Máté András‐Levente, cu 91% sau cel al PDL, deputatul Mircea Toader cu 87% prezență, în perioada monitorizată, dovedesc că, atunci când te dedici problemelor parlamentare şi ai anumite funcţii politice la Parlament, ca şi lider de grup70 ai şi o rată bună a prezenţei la voturile din plen. După cifre nu acelaşi lucru putem spune şi despre
68 În toate comunicările noastre publice de la acel moment până în prezent am contextualizat situaţia privind prezenţa deputaţilor la lucrări, reamintind decizia politică a celor două formaţiuni. 69 Decizia nu a afectat însă scorul prezenţei fiecărui parlamentar al celor 3 formaţiuni deoarece activitatea Parlamentului a fost blocată prin inexistența cvorumului. 70 Liderii de grup, în sensul prezentului Raport, sunt toți cei care au ocupat aceste funcții de la începutul mandatului până în prezent. În calculele făcute am ținut cont de eventuala schimbare din această funcţie a unora dintre domniile lor în perioada monitorizată. Practic prezența lor la vot a fost calculată ca și în cazul oricărui Senator, însă s‐a specificat funcția ocupată și intervalul de timp, întrucât, în opinia noastră, rolul liderului de grup în impulsionarea unui grad ridicat de prezență, este foarte important în ambele Camere ale Parlamentului Român și de altfel peste tot în parlamentele democratice.
49
liderul grupului PNL, deputatul Călin Popescu‐Tăriceanu, cu o prezenţă la voturile finale din plen de numai jumătate, adică 42%71 în acest mandat, cel puţin până în prezent. Pe primele 3 locuri în topul deputaţilor cu cea mai bună rată de prezenţă la voturile din plen exprimate în acest mandat (până în prezent) sunt, în ordine:
1. Ovidiu Ganţ, deputat din Grupul Minorităţilor cu 99,7% 2. Gheorghe Ciobanu, PDL migrat la PSD în aprilie a.c. (circumscripţia Timiş) cu 98,8% 3. Cosmin Mihai Popescu, PDL (circumscripţia Gorj) cu 98,3%.
Cele mai multe absenţe le‐au înregistrat în acest mandat:
1. Viorel Hrebenciuc, PSD (circumscripţia Bacău) ‐ 27% prezență la voturile din plen exprimate în acest mandat72, fiind pe ultimul loc la prezenţă în Camera Deputaţilor
2. Dan Păsat, PNL şi migrat la PDL în februarie 2010 (circumscripţia Giurgiu) cu 36% prezenţă în acest mandat (cel puţin până la acest moment).
3. Relu Fenechiu, PNL ‐ 39% prezență (circumscripția Iași) clasându‐se pe locul al treilea în clasamentul celor absenți.
Situaţia nominală completă a prezenţei la voturile plenului din Camera Deputaţilor este în Anexa nr. 1. Dintre toţi preşedinţii de comisii permanente, deputatul Iustian ‐ Marinel Cionca ‐ Arghir, PDL (circumscripţia Arad) cel care conduce Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaţilor a atins cea mai bună prezenţă la voturile din plen, anume 96%. Dintre doamnele deputate, Anna‐Lili Farkas (UDMR, circumscripţia Braşov) are cea mai bună prezenţă la plen, 91% prezență.
71 Călin Popescu Tăriceanu a avut o prezență la voturile finale din plen de numai 19% în anumite sesiuni, dar şi de 73% în altele. 72 La 2 sesiuni din 7 nu a participat deloc ‐ 0% prezenţă
50
Camera Deputaţilor ‐ Situaţie prezenţă vot la plen pe judeţe Decembrie 2008 ‐ Iunie 2012
84%
83%
83%
81%
78%
78%
78%
77%
76%
76%
76%
75%
75%
75%
74%
73%
73%
72%
71%
71%
71%
69%
69%
68%
68%
66%
65%
65%
65%
64%
64%
62%
62%
60%
59%
58%
57%
56%
56%
55%
55%
55%
48%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
Sălaj
Prahova
Covasna
Satu Mare
Timiș
Mehedinți
Neamț
Vâlcea
Ialomița
Gorj
Sibiu
Maramureș
Tulcea
Arad
Iași
Suceava
Diasporă
Mureș
Vaslui
Cluj
Harghita
Hunedoara
Galați
Brașov
Bucureşti
Teleorman
Vrancea
Ilfov
Olt
Dâmbovița
Bihor
Alba
Călărași
Dolj
Buzău
Constanța
Giurgiu
Argeș
Bacău
Botoșani
Brăila
Caraș‐Severin
Bistrița‐Năsăud
51
Câteva diferenţe sunt vizibile între Senat şi Cameră în privinţa prezenţei la vot.
Evoluţia numărului de voturi finale în Senatul României (în sesiunile monitorizate din actualul mandat)
Dintre liderii de grupuri parlamentre din Senat, cel al PDL ‐ Senatorul Cristian Rădulescu (circumscripţia Bucureşti) are cea mai bună prezenţă 79%73, mediile de prezenţă din Senat fiind în general mai scăzute decât cele de la Camera Deputaţilor, aşa cum am arătat anterior. În ordinea prezenţei, o bună prezenţă are şi liderul grupului UDMR, Senatorul Fekete Szabo Andras Levente (circumscripţia Sălaj) cu 75% prezenţă, apoi liderul PNL ‐ Senatorul Puiu Haşotti (circumscripţia Constanţa) cu 64%74. Pe ultima poziţie în clasamentul prezenţei liderilor de grup se află liderul PSD, Ilie Sârbu (circumscripţia Timiş) cu 57% prezenţă la voturile finale în perioada acestui mandat, până în prezent75. În Senat, cea mai bună prezenţă în acest mandat, până în acest moment, o au:
- Senatorul Gheorghe David, PDL (circumscripţia Timiş) cu 98% prezenţă urmat de - Senatorul Ion Ruşeţ cu 95% prezenţă la plen în acest legislativ. - Senatorul Dorel Constantin Borza, PDL ( circumscripția Timiș) cu 93% prezență
Cea mai scăzută prezenţă la votarea în plen a iniţiativelor legislative din acest mandat a înregistrat‐o senatorul Crin Antonescu, PNL (circumscripţia Bucureşti) cu 6%, urmat de Ioan Ghişe, PNL ‐ Circumscripţia Braşov cu 18% și apoi de senatorul independent Liviu Câmpanu, Circumscripția Botoșani cu 26% prezență. Situaţia nominală completă a prezenţei la voturile plenului din Senatul României este în Anexa nr. 2.
73 La jumătatea mandatului curent (în septembrie 2010), conducerea grupului parlamentar PDL din Senat se schimba, Senatorul Cristian Rădulescu devenind lider după ce Traian Igaş (circumscripţia Arad) era nominalizat pentru funcţia de Ministru al Administraţiei şi Internelor. Procentul său de prezenţă a rămas ridicat el fiind unul dintre cei mai prezenţi sentori la plen şi înainte de această funcţie. 74 Devenit Ministru al Culturii chiar în 25 iunie 2012, ultima zi în care s‐au exprimat voturi finale în plenul Senatului pentru o serie de iniţiative legislative la care, în cea mai mare parte, a şi fost prezent, aspect care nu afectează situaţia prezenţei sale la vot în Parlament, în sensul calculelor din acest raport. 75 Reamintim faptul că grupul PSD din Senat a avut din toamna anului 2010 un nou lider, această schimbare reuşind să determine o creştere cu până la 10% a mediei prezenţei grupului la lucrări.
52
Senatul României ‐ Situaţie prezenţă vot la plen pe judeţe Decembrie 2008 ‐ Iulie 2012
88%
84%
82%
81%
81%
78%
78%
75%
75%
72%
71%
71%
70%
69%
68%
67%
66%
66%
65%
63%
63%
62%
62%
61%
60%
59%
59%
57%
56%
56%
56%
55%
55%
53%
53%
51%
50%
47%
45%
44%
41%
39%
38%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Tulcea
Gorj
Alba
Covasna
Satu Mare
Timiș
Sălaj
Vâlcea
Iași
Ilfov
Cluj
Caraș‐Severin
Maramureș
Bistrița‐Năsăud
Arad
Suceava
Teleorman
Bihor
Vaslui
Dâmbovița
Călărași
Giurgiu
Brăila
Bacău
Ialomița
Sibiu
Galați
Prahova
Neamț
Botoșani
Constanța
Hunedoara
Dolj
Harghita
Diasporă
Buzău
Argeș
Olt
Brașov
Mureș
Bucureşti
Vrancea
Mehedinți
53
12. Principalele concluzii şi recomandări Mandatul 2008 ‐ 2012 a reprezentat o premieră printr‐o serie de fenomene fără precedent, majoritatea dintre acestea contribuind, din păcate, la scăderea credibilităţii generale a Parlamentului. Reluăm mai jos doar câteva dintre ele:
22 de parlamentari trimişi în judecată, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie, 5 condamnaţi şi alţi 42 de parlamentari verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru încălcarea unor prevederi privind regimul declarării averilor şi conflictelor de interese;
Greva parlamentară de peste 3 luni care a paralizat activitatea Parlamentului;
Voturi fraudate prin adoptarea unor legi de importanţă capitală fără cvorum sau prin vot multiplu;
Dispute politice agresive în cadrul şedinţelor cu tăierea (la propriu) a sistemelor de comunicaţii;
Crearea unui grup parlamentar inexistent la data alegerilor parlamentare în 2008, concomitent cu lipsa de interes pentru organizarea de alegeri în colegiile vacante în urma demisiilor/deceselor unor parlamentari, fapt care duce la sub reprezentarea a câteva milioane de alegători;
Scăderea dramatică a nivelului de transparenţă în privinţa afişării informaţiilor privind cheltuielile angajate cu activitatea parlamentară.
În privinţa activităţii legislative, în apropierea finalului celor 4 ani din mandatul curent constatăm că Parlamentul a devenit scena deschisă a celor mai intense dispute politice. Din punct de vedere al activității parlamentarilor, principala concluzie este aceea că cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate sunt inițiate de către Guvern fiind evident faptul că acesta dispune de acces la resurse și informații cu care să pregătească mai bine justificarea. Parlamentul pare să fi capitulat în fața Guvernului refuzând să își exercite agtribuția de control asupra politicilor guvernamentale; de altfel pe durata acestui mandat Guvernul Boc și‐a asumat răspunderea cât au făcut‐o Guvernele anterioare în 3 mandate parlamentare. Deși are toate prerogativele la îndemână, Parlamentul este dominat în activitatea legislativă de Guvern, nu reacționează corespunzător în fața avalanșei de asumări de răspundere, nu ia măsuri pentru a determina miniștrii să se prezinte la audieri, așa cum este de altfel prevăzut, fiind incapabil să îşi exercite funcţia de control parlamentar. O schimbare în acest sens se poate obţine prin introducerea unor mecanisme mai robuste prin care Guvernul să fie determinat să trateze cu mai mare seriozitate întrebările şi interpelările parlamentarilor. De altfel, calitatea proiectelor inițiate de parlamentari rămâne foarte slabă, în parte și pentru parlamentarii nu își implică stafful în activități de documentare și pregătire a inițiativelor legislative preferând să le aloce exclusiv sarcini administrative. Din această perspectivă deputații sunt mult mai superficiali, judecând după numărul de inițiative depuse de senatori și adoptate de Parlament în comparație cu cele ale deputaților. Criticăm ferm comportamentul acelor parlamentari care și‐au făcut un obicei din a iniția proiectele de lege de dragul ocupării unei poziții fruntașe în clasamentele organizațiilor de profil. Rata extrem de redusă a proiectelor adoptate din nenumăratele inițiate de acești parlamentari ar trebui să constituie un semnal de alarmă nu numai pentru inițiatori, dar și pentru partidele care îi susțin. O altă critică privind responsabilitatea activității în Parlament privește adoptarea unui procent îngrijorător de adoptări tacite, mai ales la nivelul Senatului. Un studiu de caz realizat de IPP cu privite la inițiativelor depuse în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități ne arată că de cele mai multe ori există o tendinţă de suprareglementare a unor aspecte în detrimentul netratării corespunzătoare a altora importante.
54
Din pacate, accesul publicului la ședințele și documentele produse de către comisii rămâne o mare problemă pentru Parlamentul românesc. Accesul în sine nu mai este o problemă în măsura în care cei interesați reușesc să se informeze în timp optim despre data susținerii ședinței (o informație comunicată celor interesați pe ultima sută de metri). Situația este și mai complicată când persoana interesată dorește să citească Procesul Verbal al ședințelor, document, alături de raportul comisiei, ce se publică într‐un termen imprevizibil pentru cei interesați. La Senat, practica este mult mai răspândită în cazul comisiilor permanente, unde adoptarea de avize şi rapoarte fără cvorum se practică la scară largă, lucru care situaţiile frecvente în care reprezentanţii presei sau ai societăţii civile sunt invitaţi să părăsească sala de şedinţă înainte de vot. Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ este cvasi‐inexistentă: deşi cele două Camere au adoptat formal mecanisme prin care cei interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate, acestea sunt nefuncţionale în măsura în care nu există un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Mai mult, pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege. Continuăm să milităm pentru prezența parlamentarilor la lucrări, apreciind că fără a fi prezent la ședințele comisiilor un parlamentar/plen nu își poate îndeplini atribuțiile de‐o manieră eficientă. Din păcate pentru electoratul român aceste argumente contează mai puțin în alegerea unui politician. Din centralizarea datelor privind prezența parlamentarilor în cei 4 ani de mandat este incontestabil faptul că senatorii lipsesc de la ședințele de plen, respectiv de la ședințele de vot final. Precizăm și de această dată faptul că potrivit modului de organizare al celor 2 Camere, ședințele de vot final sunt, de regulă, într‐o singură zi a săptămânii și într‐un interval orar cunoscut și nu depășesc în medie 2 ore și jumătate. Fenomenul migrației politice s‐a amplificat din păcate împotriva tuturor angajmentelor politice luate de toate partidele politice. Numărul parlamentarilor migratori s‐a dublat în acest mandat față de cele anterioare, fenomenul nefiind doar tolerat, ci chiar încurajat de partidele politice. La cel mai înalt nivel politic, se practică un dublu discurs în legătură cu optimizarea funcționării Parlamentului și responsabilizarea aleșilor. Confruntați cu probe evidente privind votul dublu în sala de plen sau lipsa cvorumului în cazul votului final la proiecte de lege importante, liderii Camerei Deputaților evită să ia măsurile care se impun. În Parlamentul României se fură, se falsifică voturi şi nimeni nu ia nicio măsură! Institutul pentru Politici Publice a sesizat Camera Deputaţilor prezentând cazuri în care deputații au fost suprinși folosind şi cartelele unor colegi la exercitarea votului electronic. În urma sesizărilor repetate ale IPP și presei am asistat la o premieră: 8 deputați au fost sancționați cu interzicerea participării la lucrări pentru o zi, respectiv: Gheorghe Ana ‐ PSD, Vasile Berci ‐ PNL, Marius Dugulescu ‐ PDL, Ion Dumitru ‐ PSD, Danut Liga ‐ PDL, Ciprian‐Florin Luca ‐ PSD, Valentin Rusu ‐ PDL, Ioan Stan ‐ PSD. În ceea ce priveşte prestaţia principalelor partide parlamentare, PDL, fiind partidul de guvernare pentru cea mai mare parte a perioadei monitorizare se prezintă drept un partid disciplinat, înregistrând cea mai mare rată de prezenţă la vot în ambele Camere. La polul opus se află PNL, care a funcţionat sub capacitatea aşteptată. Adevăratul rol de partid de Opoziţie a fost ocupat pentru acest mandat de către PSD, care s‐a folosit de toate mecanismele parlamentare la dispoziţie pentru a performa în acest sens. Apreciem că toate aceste observaţii sunt capitale pentru procesul actual de selecţie al viitorilor candidaţi în alegerile parlamentare şi atragem atenţia tuturor partidelor pe acestă cale asupra obligaţiei de a avea un comportament responsabil din punct de vedere politic în nominalizarea candidaţilor în colegii.
55
Acest raport constituie singura sursă de informații despre activitatea parlamentarilor români. Din 2006 până în prezent Instittutul pentru Politici Publice este singura organizație neguvernamentală care informează publicul larg despre prestaa aleșilor în Parlament. Din punctul nostru de vedere cunoșterea activității aleșilor pe durata mandatului este mai importantă decât sistemul electoral în sine. Informații detaliate despre activitatea fiecărui parlamentar se opțin gratui la www.alesiivoteaza.ro inițiat de IPP și care folosește exclusiv surse inițiale.
56
Anexa nr. 1
CAMERA DEPUTAŢILOR Prezenţă nominală la voturile finale ELECTRONICE în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 3 iulie 2012
(ordonare după procentul prezenţei) Precizăm şi în acest context faptul că au fost luate în considerare exclusiv voturile finale electronice exercitate de fiecare deputat, pe baza cartelei electronice de vot, în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012, dintr‐un total de 2.142 de voturi finale exprimate în plenul Camerei Deputaţilor, în perioada de referinţă.
Nr. crt.
Nume şi prenume Județ Colegiu Partid nr. voturi finale
nr. voturi exprimate
procent prezență
1. Ganţ Ovidiu Victor Ales la nivel național
1 Mino. 2142 2136 99,7%
2. Ciobanu Gheorghe TIMIŞ 10 PSD 2142 2117 98,8%
3. Popescu Cosmin Mihai GORJ 3 PD‐L 2142 2105 98,3%
4. Márton Árpád‐Francisc COVASNA 2 UDMR 2142 2078 97,0%
5. Cionca‐Arghir Iustin‐Marinel
ARAD 7 PD‐L 2142 2064 96,4%
6. Zisopol Dragoş Gabriel Ales la nivel național
6 Mino. 2142 2063 96,3%
7. Dugulescu Marius Cristinel TIMIŞ 3 PD‐L 2142 2061 96,2%
8. Săniuţă Marian‐Florian PRAHOVA 4 ‐ 2142 2039 95,2%
9. Munteanu Ioan NEAMŢ 5 PSD 2142 2036 95,1%
10. Erdei Dolóczki István SATU‐MARE 5 UDMR 2142 2027 94,6%
11. Andronache Gabriel BRAŞOV 5 PD‐L 2142 2018 94,2%
12. Giurgiu Mircia CLUJ 1 ‐ 2142 1999 93,3%
13. Hogea Gheorghe CARAŞ‐SEVERIN
2 PNL 2142 1999 93,3%
14. Pál Árpád HARGHITA 4 UDMR 2142 1998 93,3%
15. Petrescu Cristian BUCUREŞTI 12 PD‐L 2142 1999 93,3%
16. Grosaru Mircea Ales la nivel național
5 Mino. 2142 1992 93,0%
17. Militaru Constantin Severus
GORJ 4 PD‐L 2142 1984 92,6%
18. Farkas Anna‐Lili BRAŞOV 6 UDMR 2142 1962 91,6%
19. Popov Duşan Ales la nivel național
1 Mino. 2142 1963 91,6%
20. Farago Petru ARAD 7 UDMR 2142 1960 91,5%
21. Máté András‐Levente CLUJ 10 UDMR 2142 1949 91,0%
22. Zamfirescu Sorin Ştefan VÂLCEA 1 PD‐L 2142 1949 91,0%
23. Păduraru Nicuşor IAŞI 12 PD‐L 2142 1947 90,9%
24. Gheorghe Tinel IALOMIŢA 4 PD‐L 2142 1932 90,2%
25. Béres Ştefan Vasile MARAMUREŞ 6 UDMR 2142 1928 90,0%
26. Florescu Adrian TELEORMAN 4 PD‐L 2142 1927 90,0%
27. Avram Marian TULCEA 1 ‐ 2142 1923 89,8%
28. Rusu Valentin CARAŞ‐SEVERIN
4 PNL 2142 1921 89,7%
29. Stroe Mihai TULCEA 2 PD‐L 2142 1921 89,7%
57
30. Bădălan Eugen BRĂILA 2 PD‐L 2142 1908 89,1%
31. Steriu Valeriu‐Andrei OLT 4 Prog. 2142 1907 89,0%
32. Göndör Marius‐Sorin ARAD 6 PD‐L 2142 1905 88,9%
33. Niţu Adrian Henorel ARAD 3 PD‐L 2142 1902 88,8%
34. Surpăţeanu Mihai DOLJ 1 PD‐L 2142 1899 88,7%
35. Ghiţă‐Eftemie Stelian NEAMŢ 1 PD‐L 2142 1897 88,6%
36. Merka Adrian‐Miroslav Ales la nivel național
3 Mino. 2142 1892 88,3%
37. Ionescu George PRAHOVA 9 PD‐L 2142 1883 87,9%
38. Ţurea Răzvan PRAHOVA 6 Prog. 2142 1883 87,9%
39. Manolescu Oana Ales la nivel național
5 Mino. 2142 1880 87,8%
40. Dragomir Gheorghe CONSTANŢA 1 PNL 2142 1876 87,6%
41. Buciuta Ştefan Ales la nivel național
7 Mino. 2142 1871 87,3%
42. Pieptea Cornel BUCUREŞTI 27 PNL 2142 1871 87,3%
43. Roman Gheorghe SIBIU 3 ‐ 2142 1867 87,2%
44. Nosa Iuliu SĂLAJ 3 PSD 2142 1865 87,1%
45. Amet Aledin Ales la nivel național
2 Mino. 2142 1864 87,0%
46. Toader Mircea‐Nicu GALAŢI 2 PD‐L 2142 1861 86,9%
47. Mustea‐Şerban Răzvan VRANCEA 1 PD‐L 2142 1859 86,8%
48. Spînu Teodor‐Marius IAŞI 10 PD‐L 2142 1859 86,8%
49. Seres Dénes SĂLAJ 2 UDMR 2142 1854 86,6%
51. Iordache Luminiţa IAŞI 1 Prog. 2142 1851 86,4%
52. Seremi Ştefan BIHOR 5 PD‐L 2142 1847 86,2%
53. Kötő Iosif DIASPORA 4 UDMR 2142 1842 86,0%
54. Apostolache Mihai Cristian PRAHOVA 5 PD‐L 2142 1839 85,9%
55. Ghiţă Cornel MEHEDINŢI 1 PD‐L 2142 1840 85,9%
56. Bădulescu Adrian TELEORMAN 3 PD‐L 2142 1831 85,5%
57. Irimescu Mircea SUCEAVA 6 PNL 2142 1826 85,2%
58. Dascălu Constantin DOLJ 2 PD‐L 2142 1823 85,1%
59. Sava Andrei‐Valentin PRAHOVA 12 PSD 2142 1822 85,1%
60. Bud Nicolae MARAMUREŞ 3 PD‐L 2142 1819 84,9%
61. Zoicaş Gheorghe MARAMUREŞ 1 PNL 2142 1816 84,8%
62. Bode Lucian Nicolae SĂLAJ 1 PD‐L 2142 1813 84,6%
63. Vîlcu Samoil VÂLCEA 2 PD‐L 2142 1812 84,6%
64. Cărare Viorel VASLUI 5 PD‐L 2142 1811 84,5%
65. Alecu Valeriu BUZĂU 4 PD‐L 2142 1805 84,3%
66. Gherasim Vasile BACĂU 7 PD‐L 2142 1801 84,1%
67. Canacheu Costică BUCUREŞTI 4 PD‐L 2142 1796 83,8%
68. Vladu Iulian DÂMBOVIŢA 8 PD‐L 2142 1796 83,8%
69. Coclici Radu Eugeniu ALBA 4 PSD 2142 1793 83,7%
70. Gurzău Adrian CLUJ 4 PD‐L 2142 1790 83,6%
71. Gabor Gheorghe BRAŞOV 1 PNL 2142 1784 83,3%
72. Barna Maria Eugenia TIMIŞ 4 Prog. 2142 1780 83,1%
73. Riviş‐Tipei Lucian ARAD 1 PD‐L 2142 1779 83,1%
74. Stroian Toader MUREŞ 6 PD‐L 2142 1781 83,1%
75. Gliga Vasile Ghiorghe MUREŞ 8 PSD 2142 1777 83,0%
76. Gorghiu Alina‐Ştefania BUCUREŞTI 22 PNL 2142 1776 82,9%
77. Boabeş Dumitru CĂLĂRAŞI 5 PSD 2142 1773 82,8%
78. Burlacu Cristian‐Ion PRAHOVA 1 PD‐L 2142 1773 82,8%
58
79. Pardău Dumitru SUCEAVA 9 PNL 2142 1769 82,6%
80. Postolachi Florin BRAŞOV 7 PD‐L 2142 1769 82,6%
81. Edler András György COVASNA 1 UDMR 2142 1764 82,4%
82. Firczak Gheorghe Ales la nivel național
6 Mino. 2142 1765 82,4%
83. Uricec Eugen Constantin SUCEAVA 3 PSD 2142 1764 82,4%
84. Ştirbeţ Cornel SIBIU 1 PD‐L 2142 1762 82,3%
85. Axenie Carmen GALAŢI 3 PD‐L 2142 1760 82,2%
86. Palaşcă Viorel MEHEDINŢI 3 PNL 2142 1760 82,2%
87. Popeangă Vasile GORJ 5 PSD 2142 1757 82,0%
88. Anastase Roberta Alma PRAHOVA 11 PD‐L 2142 1749 81,7%
89. Dumitru Georgică DÂMBOVIŢA 5 PNL 2142 1751 81,7%
90. Gospodaru Gabriel‐Dan SUCEAVA 10 PD‐L 2142 1746 81,5%
91. Neculai Marius NEAMŢ 4 PD‐L 2142 1746 81,5%
92. Longher Ghervazen Ales la nivel național
3 Mino. 2142 1743 81,4%
93. Ciocan Gheorghe SATU‐MARE 1 PSD 2142 1734 81,0%
94. Oajdea Daniel Vasile IAŞI 9 ‐ 2142 1734 81,0%
95. Oprişcan Mihai Doru MUREŞ 2 PD‐L 2142 1733 80,9%
96. Chirilă Constantin CONSTANŢA 4 PD‐L 2142 1730 80,8%
97. Dumitrică George Ionuţ TELEORMAN 5 PNL 2142 1731 80,8%
98. Albu Gheorghe DÂMBOVIŢA 4 PD‐L 2142 1729 80,7%
99. Bostan Emil NEAMŢ 8 Prog. 2142 1725 80,5%
100. Rogin Marius NEAMŢ 7 PD‐L 2142 1725 80,5%
101. Buda Viorel‐Vasile SATU‐MARE 3 PNL 2142 1723 80,4%
102. Antochi Gheorghe BACĂU 4 PSD 2142 1720 80,3%
103. Balcan Viorel BRĂILA 3 PNL 2142 1717 80,2%
104. Călian Petru CLUJ 3 PD‐L 2142 1718 80,2%
105. Cristian Horia TIMIŞ 1 PNL 2142 1717 80,2%
106. Pirpiliu Ştefan Daniel BUCUREŞTI 13 Indep 2142 1716 80,1%
107. Popoviciu Alin Augustin Florin
TIMIŞ 5 PD‐L 2142 1713 80,0%
108. Zătreanu Dan‐Radu BUCUREŞTI 14 PD‐L 2142 1713 80,0%
109. Călin Ion DOLJ 10 PSD 2142 1711 79,9%
110. Roman Ioan Sorin BIHOR 6 PSD 2142 1711 79,9%
111. Vişan Gelu DOLJ 8 PD‐L 2142 1711 79,9%
112. Blaga Iosif Veniamin HUNEDOARA 2 PD‐L 2142 1709 79,8%
113. Berci Vasile MARAMUREŞ 7 PNL 2142 1708 79,7%
114. Ibram Iusein Ales la nivel național
9 Mino. 2142 1706 79,6%
115. Mocanu Vasile IAŞI 4 PSD 2142 1704 79,6%
116. Burcău Doina BUCUREŞTI 18 PSD 2142 1700 79,4%
117. Nassar Rodica BUCUREŞTI 6 PSD 2142 1701 79,4%
118. Geantă Florian Daniel BUCUREŞTI 24 PD‐L 2142 1697 79,2%
119. Petö Csilla‐Mária BIHOR 8 UDMR 2142 1694 79,1%
120. Vainer Aurel Ales la nivel național
6 Mino. 2142 1695 79,1%
121. Mazilu Constantin VÂLCEA 3 Prog. 2142 1691 78,9%
122. Neacşu Marian IALOMIŢA 2 PSD 2142 1691 78,9%
123. Ana Gheorghe DÂMBOVIŢA 2 PSD 2142 1686 78,7%
124. Liga Dănuţ BUCUREŞTI 28 PD‐L 2142 1677 78,3%
125. Oltean Ioan BISTRIŢA‐ 3 PD‐L 2142 1678 78,3%
59
NĂSĂUD
126. Negruţ Clement ALBA 2 PD‐L 2142 1674 78,2%
127. Gavrilescu Graţiela Leocadia
PRAHOVA 3 PNL 2142 1672 78,1%
128. Bărbulescu Daniel‐Ionuţ OLT 1 PSD 2142 1671 78,0%
129. Florea Damian BUCUREŞTI 26 PNL 2126 1651 ‐ 1667 77,7%
130. Marin Mircea ILFOV 2 PD‐L 2142 1663 77,6%
131. Mircovici Niculae Ales la nivel național
5 Mino. 2142 1662 77,6%
132. Grama Horia COVASNA 4 PSD 2142 1660 77,5%
133. Păun Nicolae Ales la nivel național
3 Mino. 2142 1659 77,5%
134. Taloş Gheorghe‐Mirel SĂLAJ 4 PNL 2142 1657 77,4%
135. Radan Mihai Ales la nivel național
Mino. 2136 1650 77,2%
136. Chircu Doiniţa‐Mariana MEHEDINŢI 2 PD‐L 2142 1650 77,0%
137. Buda Daniel CLUJ 2 PD‐L 2142 1647 76,9%
138. Holdiş Ioan SATU‐MARE 2 PD‐L 2142 1648 76,9%
139. Lup Silvestru Mircea SIBIU 5 PSD 2142 1648 76,9%
140. Popescu Adrian BACĂU 2 PD‐L 2142 1645 76,8%
141. Trăşculescu Alin Silviu VRANCEA 5 PD‐L 2142 1646 76,8%
142. Holban Titi BUZĂU 3 PNL 2142 1642 76,7%
143. Anghel Florin Serghei PRAHOVA 2 PD‐L 2142 1641 76,6%
144. Resmeriţă Cornel‐Cristian HUNEDOARA 4 PSD 2142 1640 76,6%
145. Leşe Doru Braşoan MARAMUREŞ 4 PNL 2142 1635 76,3%
146. Derzsi Ákos BIHOR 1 UDMR 2142 1629 76,1%
147. Turcan Raluca SIBIU 2 PD‐L 2142 1628 76,0%
148. Buican Cristian VÂLCEA 5 PNL 2142 1626 75,9%
149. Dobre Cristina Elena IAŞI 11 PD‐L 2142 1623 75,8%
150. Stan Ioan SUCEAVA 5 PSD 2142 1622 75,7%
151. Duşa Mircea HARGHITA 5 PSD 2142 1620 75,6%
152. Şandru Mihaela Ioana ILFOV 3 PD‐L 2142 1618 75,5%
153. Macaleţi Costică BOTOŞANI 5 PSD 2142 1614 75,4%
154. Potor Călin ALBA 1 PNL 2142 1614 75,4%
155. Nicolăescu Gheorghe‐Eugen
CĂLĂRAŞI 1 PNL 2142 1613 75,3%
156. Rebenciuc Neculai BOTOŞANI 1 PD‐L 2142 1610 75,2%
157. Drăghici Mircea‐Gheorghe ARGEŞ 2 PSD 2142 1606 75,0%
158. Luca Ciprian‐Florin ARAD 5 PSD 2142 1605 74,9%
159. Damian Ioan CĂLĂRAŞI 2 PSD 2142 1603 74,8%
160. Vasilică Radu Costin ARGEŞ 6 PSD 2142 1602 74,8%
161. Budurescu Daniel‐Stamate BUCUREŞTI 2 PNL 2142 1600 74,7%
162. Cantaragiu Bogdan DÂMBOVIŢA 7 PD‐L 2142 1595 74,5%
163. Dumitru Ion DÂMBOVIŢA 6 PSD 2142 1596 74,5%
164. Kerekes Károly MUREŞ 5 UDMR 2142 1585 74,0%
165. Cindrea Ioan SIBIU 4 PSD 2142 1582 73,9%
166. Drăgulescu Iosif Ştefan TIMIŞ 2 PD‐L 2142 1581 73,8%
167. Ţaga Claudiu TIMIŞ 8 Prog. 2142 1579 73,7%
168. Coroama Gheorghe SUCEAVA 7 PSD 2142 1576 73,6%
169. Vlădoiu Aurel VÂLCEA 6 PSD 2142 1577 73,6%
170. Olar Corneliu ALBA 5 PD‐L 2142 1570 73,3%
171. Bejinariu Eugen SUCEAVA 8 PSD 2142 1567 73,2%
60
172. Boiangiu Victor GIURGIU 2 PD‐L 2142 1567 73,2%
173. Socaciu Victor MUREŞ 4 PSD 2142 1569 73,2%
174. Ghiveciu Marian BUZĂU 5 PSD 2142 1566 73,1%
175. Olosz Gergely COVASNA 3 UDMR 2142 1566 73,1%
176. Calimente Mihăiţă ARAD 4 PNL 2142 1562 72,9%
177. Drăghici Sonia‐Maria BIHOR 7 PSD 2142 1562 72,9%
178. Varga Attila SATU‐MARE 4 UDMR 2142 1562 72,9%
179. Movilă Petru IAŞI 3 PD‐L 2142 1554 72,5%
180. Motreanu Dan‐Ştefan CĂLĂRAŞI 3 PNL 2142 1551 72,4%
181. Răţoi Neculai IAŞI 5 PSD 2122 1533 72,2%
182. Stragea Sorin Constantin TIMIŞ 7 PSD 2142 1536 71,7%
183. Tîlvăr Angel VRANCEA 2 PSD 2142 1531 71,5%
184. Varga Lucia‐Ana BIHOR 3 PNL 2142 1531 71,5%
185. Ciuhodaru Tudor IAŞI 8 Prog. 2142 1528 71,3%
186. Solomon Adrian VASLUI 4 PSD 2142 1526 71,2%
187. Croitoru Cătălin BUCUREŞTI 10 PSD 2142 1523 71,1%
188. Panţîru Tudor DIASPORA 2 PSD 2142 1522 71,1%
189. Prigoană Vasile‐Silviu BUCUREŞTI 15 Indep 2142 1518 70,9%
190. Voinescu‐Cotoi Sever PRAHOVA 10 PD‐L 2142 1518 70,9%
191. Buta Sorin Gheorghe ARGEŞ 1 PD‐L 2142 1517 70,8%
192. Iacob Strugaru Stelică BOTOŞANI 4 PD‐L 2142 1517 70,8%
193. Brătianu Matei Radu CONSTANŢA 7 PSD 2142 1514 70,7%
194. Itu Cornel CLUJ 6 PSD 2142 1515 70,7%
195. Balan Ioan SUCEAVA 2 PD‐L 2142 1513 70,6%
196. Brînză William Gabriel DIASPORA 1 PD‐L 2142 1511 70,5%
197. Cristea Victor VASLUI 1 PSD 2142 1503 70,2%
198. Covaci Dorel TIMIŞ 9 PSD 2142 1500 70,0%
199. Tabugan Ion CARAŞ‐SEVERIN
3 Prog. 2142 1497 69,9%
200. Bordeianu Dan VASLUI 2 PNL 2142 1496 69,8%
201. Rădulescu Adrian NEAMŢ 6 PD‐L 614 428 69,7%
202. Chiţoiu Daniel GIURGIU 4 PNL 2142 1491 69,6%
203. Pâslaru Florin‐Costin GALAŢI 6 PSD 2142 1483 69,2%
204. Ardeleanu Sanda‐Maria SUCEAVA 1 PD‐L 2142 1480 69,1%
205. Nistor Laurenţiu HUNEDOARA 1 PSD 2142 1480 69,1%
206. Donţu Mihai‐Aurel BRAŞOV 3 PNL 2142 1462 68,3%
207. Popescu Dan‐Mircea IALOMIŢA 3 PSD 2142 1461 68,2%
208. Iorguş Zanfir CONSTANŢA 5 PD‐L 2142 1459 68,1%
209. Pocora Cristina‐Ancuţa IALOMIŢA 1 PNL 2142 1450 67,7%
210. Stroe Radu BUCUREŞTI 1 PNL 1663 1120 67,3%
211. Korodi Attila HARGHITA 1 UDMR 2142 1437 67,1%
212. Stan Nicolae OLT 2 PSD 2142 1437 67,1%
213. Tarata Culita NEAMȚ PSD 2142 1438 67,1%
214. Nicolicea Eugen MEHEDINŢI 4 Prog. 2142 1435 67,0%
215. Pandele Sorin Andi ARGEŞ 4 PD‐L 2142 1436 67,0%
216. Ştefan Viorel GALAŢI 4 PSD 2142 1430 66,8%
217. Novac Cornelia Brînduşa BUCUREŞTI 8 PD‐L 2142 1426 66,6%
218. Pop Georgian BUCUREŞTI 5 PSD 2142 1424 66,5%
219. Roşca Lucreţia GALAŢI 7 PSD 2142 1425 66,5%
220. Mitrea Manuela CONSTANŢA 8 PSD 2142 1422 66,4%
221. Moldovan Carmen Ileana BUZĂU 6 PSD 2142 1413 66,0%
222. Popa Octavian‐Marius TULCEA 3 PNL 2142 1412 65,9%
61
223. Stroe Ionuţ‐Marian DOLJ 3 PNL 2142 1400 65,4%
224. Fuia Stelian CĂLĂRAŞI 4 PD‐L 2142 1397 65,2%
225. Marinescu Antonella CONSTANŢA 9 PSD 2142 1397 65,2%
226. Lubanovici Mircea DIASPORA 3 PD‐L 2142 1388 64,8%
227. Adomnitei Cristian Mihai IASI PNL 2142 1375 64,2%
228. Stanciu Anghel IAŞI 6 PSD 2142 1368 63,9%
229. Ignat Miron Ales la nivel național
2 Mino. 2142 1361 63,5%
230. Burnei Ion ARGEŞ 3 PSD 2142 1358 63,4%
231. Arion Viorel HUNEDOARA 7 PD‐L 2142 1355 63,3%
232. Ciucă Liviu‐Bogdan GALAŢI 8 PNL 2142 1351 63,1%
233. Vasile Aurelia BUCUREŞTI 23 Prog. 2142 1341 62,6%
234. Stavrositu Maria CONSTANŢA 10 PD‐L 2142 1332 62,2%
235. Preda Cezar‐Florin BUZĂU 7 PD‐L 2126 1312 61,7%
236. Voicu Mihai Alexandru DOLJ 7 PNL 2142 1314 61,3%
237. Moldovan Emil Radu BISTRIŢA‐NĂSĂUD
6 PSD 2142 1310 61,2%
238. Uioreanu Horea‐Dorin SUCEAVA PNL 2142 1311 61,2%
239. Marian Dan Mihai VASLUI 6 PD‐L 2142 1308 61,1%
240. Gerea Andrei Dominic ARGEŞ 8 PNL 2142 1307 61,0%
241. Bleotu Vasile VÂLCEA 4 PSD 2142 1289 60,2%
242. Nica Nicolae‐Ciprian VRANCEA 6 PSD 2142 1280 59,8%
243. Atanasiu Teodor ALBA 3 PNL 2142 1278 59,7%
244. Banu Mihai BACĂU 5 PD‐L 2142 1274 59,5%
245. Palăr Ionel BACĂU 3 PNL 2142 1272 59,4%
246. Scutaru Adrian George BUZĂU 1 PNL 2142 1271 59,3%
247. Stoica Mihaela NEAMŢ 2 PD‐L 2142 1266 59,1%
248. Iordache Florin OLT 5 PSD 2142 1259 58,8%
249. Jolţa Nicolae BIHOR 4 PD‐L 2142 1258 58,7%
250. Cazan Mircea Vasile SIBIU 6 PNL 2142 1240 57,9%
251. Dolineaschi Andrei BOTOŞANI 2 PSD 2142 1238 57,8%
252. Tiţa‐Nicolescu Gabriel BRAŞOV 4 PD‐L 2142 1234 57,6%
253. Pambuccian Varujan Ales la nivel național
5 Mino. 2142 1232 57,5%
254. Popa Florian BUCUREŞTI 7 PSD 2142 1228 57,3%
255. Tabără Valeriu TIMIŞ 6 PD‐L 2142 1226 57,2%
256. Iancu Iulian BACĂU 8 PSD 2142 1222 57,0%
257. Andon Sergiu BUCUREŞTI 16 PNL 2142 1216 56,8%
258. Chiuariu Tudor‐Alexandru BACĂU 1 PNL 2142 1212 56,6%
259. Dobre Ciprian Minodor MUREŞ 7 PNL 2142 1201 56,1%
260. Buhăianu‐Obuf Cătălin Ovidiu
BOTOŞANI 6 PSD 2142 1200 56,0%
261. Ţîmpău Radu Bogdan HUNEDOARA 6 PNL 2142 1200 56,0%
262. Jipa Florina Ruxandra BUCUREŞTI 17 PSD 2142 1197 55,9%
263. Tudose Mihai BRĂILA 4 PSD 2142 1196 55,8%
264. Tuşa Adriana Diana BRĂILA 1 PNL 2142 1187 55,4%
265. Tătaru Florin‐Cristian MARAMUREŞ 6 PSD 614 339 55,2%
266. Vlase Petru Gabriel BACĂU 10 PSD 2142 1183 55,2%
267. Morega Dan Ilie GORJ 1 ‐ 2142 1177 54,9%
268. Orban Ludovic BUCUREŞTI 3 PNL 2142 1171 54,7%
62
269. Kelemen Atilla‐Béla‐László MUREŞ 3 UDMR 2142 1161 54,2%
270. Dumitrescu Cristian‐Sorin VRANCEA 4 PSD 2142 1155 53,9%
271. Georgescu Filip ARGEŞ 5 PSD 2142 1154 53,9%
272. Boureanu Cristian Alexandru
ARGEŞ 9 PD‐L 2142 1150 53,7%
273. Teodorescu Horia TULCEA PSD 2142 1137 53,1%
274. Horj Pavel MARAMUREŞ 5 PNL 2142 1135 53,0%
275. Ţintean Ioan BISTRIŢA‐NĂSĂUD
4 PNL 2142 1118 52,2%
276. Bot Octavian BIHOR 9 PNL 2142 1110 51,8%
277. Stan Ion DÂMBOVIŢA 3 PSD 2142 1108 51,7%
278. Plăiaşu Gabriel DÂMBOVIŢA 1 PNL 2142 1105 51,6%
279. Surupăceanu Mugurel GORJ 2 PSD 2142 1102 51,4%
280. Martin Eduard‐Stelian CONSTANŢA 6 PSD 2142 1090 50,9%
281. Gust Băloşin Florentin DOLJ 4 PSD 2142 1080 50,4%
282. Nechifor Catalin‐Ioan SUCEAVA 4 PSD 2142 1079 50,4%
283. Ştirbu Gigel‐Sorinel OLT 6 PNL 2142 1070 50,0%
284. Turcanu Florin BOTOŞANI PNL 1962 982 50,0%
285. Manda Iulian Claudiu DOLJ 6 PSD 2142 1066 49,8%
286. Chiriţă Dumitru BUCUREŞTI 21 PSD 2142 1053 49,2%
287. Rizea Cristian BRĂILA 5 PSD 2142 1053 49,2%
288. Almăjanu Marin TELEORMAN 6 PNL 2142 1049 49,0%
289. Voicu Mădălin‐Ştefan GIURGIU 1 PSD 2142 1040 48,6%
290. Petrescu Petre DOLJ 5 PSD 2142 1018 47,5%
291. Nica Dan GALAŢI 5 PSD 2142 1012 47,2%
292. Mocanu Adrian BUZĂU 2 PSD 2142 1007 47,0%
293. Negoita Robert Sorin TELEORMAN 1 PSD 2142 1004 46,9%
294. Antal István HARGHITA 3 UDMR 2142 998 46,6%
295. Zgonea Valeriu Ştefan DOLJ 9 PSD 2142 999 46,6%
296. Bănicioiu Nicolae TELEORMAN 2 PSD 2142 988 46,1%
297. Lupu Mihai CONSTANŢA 2 PNL 2142 974 45,5%
298. Dumitrache Ileana Cristina CONSTANŢA 3 PSD 2142 972 45,4%
299. Bobeş Marin OLT 3 PSD 2142 968 45,2%
300. Mocioalcă Ion CARAŞ‐SEVERIN
5 PSD 2142 941 43,9%
301. Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae
ARGEŞ 7 PSD 2142 918 42,9%
302. Popescu‐Tăriceanu Călin Constantin Anton
ILFOV 4 PNL 2142 895 41,8%
303. Săpunaru Nini VRANCEA 3 PNL 2142 883 ‐ 884 41,2%
304. Niculescu‐Mizil Ştefănescu Tohme Oana
BUCUREŞTI 20 ‐ 2142 877 40,9%
305. Fenechiu Relu IAŞI 2 PNL 2142 826 38,6%
306. Păsat Dan GIURGIU 3 PD‐L 2142 764 35,7%
63
307. Chisăliţă Ioan Narcis76 CARAŞ‐SEVERIN
1 PSD 2142 649 30,3%
308. Hrebenciuc Viorel BACĂU 9 PSD 2142 580 27,1%
76 Deputatul a absentat motivat fiind în concediu medical din luna noiembrie 2010 în urma unui accident de mașină, potrivit relatărilor presei din respectiva perioadă.
64
Membrii Guvernului sunt scutiţi de la participarea la şedinţele de Plen. În aceste condiţii prezentăm separat clasamentul prezenţei acestora la nivelul Camerei Deputaţilor
Clasamentul prezenţei în plenul Camerei Deputaţilor al celor care au ocupat/ocupă funcţia de Ministru pe parcursul acestui mandat
Nume şi
prenume
Județ
Colegiu
Partid
nr. voturi
finale
nr. voturi
exprimat e
procent
prezență
Barbu Sulfina BUCUREŞTI 11 PD‐L 2142 1816 84,8%
Botiş Ioan‐Nelu BISTRIŢA‐NĂSĂUD
1 PD‐L 2142 1810 84,5%
Boghicevici Claudia ARAD 2 PD‐L 2142 1811 84,5%
Duşa Mircea HARGHITA 5 PSD 2142 1620 75,6%
Câmpeanu Mariana HUNEDOARA 3 PNL 1045 763 73,0%
Dobre Victor Paul GALAŢI 1 PNL 2142 1391 64,9%
Ialomiţianu Gheorghe BRAŞOV 8 PD‐L 2142 1388 64,8%
Vreme Valerian BACĂU 6 PD‐L 2142 1384 64,6%
Paleologu Theodor BUCUREŞTI 9 PD‐L 2142 1328 62,0%
Tabără Valeriu TIMIŞ 6 PD‐L 2142 1226 57,2%
Sârbu Marian VASLUI Prog. 2142 1068 49,8%
Nica Dan GALAŢI 5 PSD 2142 1012 47,2%
Oprea Gabriel ILFOV 1 Prog. 2142 909 42,4%
Borbély László MUREŞ 1 UDMR 2142 883 41,2%
Ponta Victor‐Viorel GORJ 6 PSD 2142 844 39,4%
Iacob Ridzi Monica Maria
HUNEDOARA 5 Indep 2142 824 38,5%
Niţă Constantin BRAŞOV 2 PSD 2142 767 35,8%
Kelemen Hunor HARGHITA 2 UDMR 2142 580 27,1%
Udrea Elena Gabriela BUCUREŞTI 25 PD‐L 2142 448 20,9%
65
Prezența deputaților ce și‐au încheiat mandatul mai devreme, calculată la momentul vacantării locului la Camera Deputaților
Nume şi
prenume
Județ
Colegiu
Partid
nr. voturi finale
nr. voturi
exprimate
procent
prezență
Palfi Mozes Zoltan ‐ MANDAT INCHEIAT (decedat)
CLUJ UDMR 1528 1383 90,50%
Lakatos Petru BIHOR 5 UDMR 1654 1445 87,40%
Soporan Vasile Filip CLUJ 7 Prog. 1922 1664 86,50%
Saftoiu Ana Adriana PRAHOVA PNL 1879 1484 79,00%
Chereches Catalin MARAMURES 2 PSD 1478 1104 74,70%
Olteanu Bogdan BUCUREŞTI PNL 415 294 70,80%
Pop Virgil CLUJ PNL 1922 1318 68,60%
Iftime Dragos‐Adrian VASLUI 3 PD‐L 1922 1191 62,00%
Popa Daniela BUCUREŞTI PC 479 282 58,90%
Dumitrescu Liana ‐ (decedat)
Ales la nivel național
Mino. 1099 638 58,10%
Boldea Mihail GALAŢI 9 ‐ 2142 1208 56,40%
Năstase Adrian PRAHOVA 8 PSD 1960 1162 59,20%
Frunzulica Doru‐Claudian ‐ OLT 7 Prog. 1618 646 39,90%
Surdu‐Soreanu Raul‐Victor‐ (decedat)
NEAMŢ PSD 1368 540 39,50%
Timis Ioan (decedat) HUNEDOARA PNL 864 309 35,80%
Trandafir Teodora Virginia BUCUREŞTI 2 PD‐L 1216 435 35,80%
66
Anexa nr. 2
SENATUL ROMANIEI Prezenţă nominală la voturile finale ELECTRONICE în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 1 iulie 2012
(ordonare după procentul prezenţei) Precizăm şi în acest context faptul că au fost luate în considerare exclusiv voturile finale electronice exercitate de fiecare senator, pe baza cartelei electronice de vot, în perioada 15 decembrie 2008 ‐ 30 iunie 2012, dintr‐un total de 2.122 de voturi finale exprimate în plenul Senatului României, în perioada de referinţă.
Nr. crt.
Nume şi
prenume
Județ
Colegiu
Partid
nr. voturi
finale
nr. voturi
exercitat
procent
prezență
1. David Gheorghe TIMIŞ 1 PD‐L 2122 2080 98,0%
2. Ruşeţ Ion GORJ 1 PD‐L 2122 2017 95,1%
3. Borza Dorel Constantin Vasile TIMIŞ 3 PD‐L 2122 1971 92,9%
4. Urban Iulian ILFOV 2 PD‐L 2122 1942 91,5%
5. Oprea Dumitru IAŞI 5 PD‐L 2122 1923 90,6%
6. Fodoreanu Sorin SUCEAVA 1 PD‐L 2122 1898 89,4%
7. Bara Ion TULCEA 1 PD‐L 2122 1876 88,4%
8. Paşca Liviu Titus MARAMUREŞ 1 PNL 2122 1865 87,9%
9. Păran Dorin HUNEDOARA 2 PNL 2122 1834 86,4%
10. Lazar Sorin Constantin IAŞI 2 PSD 2122 1817 85,6%
11. Belacurencu Trifon TULCEA 2 PSD 2122 1815 85,5%
12. Mocanu Toader NEAMŢ 1 PD‐L 2122 1803 85,0%
13. Silistru Doina VASLUI 1 PSD 2122 1779 83,8%
14. Mocanu Alexandru TELEORMAN 3 PD‐L 2122 1748 82,4%
15. Dobra Nicolae ALBA 2 Prog. 2122 1746 82,3%
16. Marian Valer SATU‐MARE 1 PSD 2122 1742 82,1%
17. Oprea Mario‐Ovidiu DOLJ 4 PNL 2122 1737 81,9%
18. Pereş Alexandru ALBA 1 PD‐L 2122 1734 81,7%
19. Hărdău Mihail CLUJ 1 PD‐L 2122 1732 81,6%
20. Pop Gheorghe SĂLAJ 2 PSD 2122 1721 81,1%
21. Constantinescu Florin IAŞI 3 PSD 2122 1715 80,8%
22. Albert Álmos COVASNA 1 UDMR 2122 1708 80,5%
23. Marian Ovidiu ARAD 1 PNL 2122 1690 79,6%
24. Günthner Tiberiu SATU‐MARE 2 UDMR 2122 1683 79,3%
25. Bîrlea Gheorghe MARAMUREŞ 3 PD‐L 2122 1681 79,2%
26. Rădulescu Cristian BUCUREŞTI 6 PD‐L 2122 1681 79,2%
27. Rotaru Ion BRĂILA 1 PSD 2122 1674 78,9%
28. Niţă Mihai OLT 1 PNL 2122 1656 78,0%
29. Cordoş Alexandru CLUJ 4 PSD 2122 1655 78,0%
30. Prunea Nicolae Dănuţ BISTRIŢA‐NĂSĂUD 2 PSD 2122 1654 77,9%
31. Arcaş Viorel SIBIU 2 PSD 2122 1626 76,6%
32. Secăşan Iosif CARAŞ‐SEVERIN 2 PNL 2122 1599 75,4%
33. Marcu Gheorghe BOTOŞANI 1 PSD 2122 1595 75,2%
34. Coca Laurenţiu Florian VÂLCEA 1 PSD 2122 1584 74,6%
35. Filip Petru BIHOR 3 PSD 2122 1582 74,6%
67
36. Fekete Szabó Andras Levente SĂLAJ 1 UDMR 2122 1578 74,4%
37. Mitrea Elena BACĂU 4 PSD 2122 1571 74,0%
38. Pintilie Vasile VASLUI 2 PD‐L 2122 1552 73,1%
39. Greblă Toni GORJ 2 PSD 2122 1549 73,0%
40. Popa Mihaela IAŞI 4 PNL 2122 1527 72,0%
41. Nedelcu Vasile CĂLĂRAŞI 1 Prog. 2122 1525 71,9%
42. Severin Georgică PRAHOVA 1 PSD 2122 1514 71,3%
43. Mardare Radu Cătălin BACĂU 3 PSD 2122 1499 70,6%
44. Constantinescu Viorel BUZĂU 1 PD‐L 2122 1490 70,2%
45. Mang Ioan BIHOR 4 PSD 2122 1484 69,9%
46. Ichim Paul GALAŢI 3 PNL 2122 1480 69,7%
47. Rădulescu Şerban CLUJ 2 PNL 2122 1461 68,9%
48. Chirvăsuţă Laurenţiu GALAŢI 1 Prog. 2122 1451 68,4%
49. Jurcan Dorel VÂLCEA 3 PD‐L 2122 1430 67,4%
50. Grosu Corneliu MUREŞ 4 Prog. 2122 1429 67,3%
51. Nicoară Romeo Florin TELEORMAN 2 PNL 2122 1429 67,3%
52. Luca Raymond DIASPORA 2 PNL 2122 1414 66,6%
53. Bălan Gheorghe Pavel CARAŞ‐SEVERIN 1 PSD 2122 1407 66,3%
54. Mîrza Gavril SUCEAVA 3 PSD 2122 1400 66,0%
55. Crăciun Avram ARAD 2 Prog. 2122 1385 65,3%
56. Panţuru Tudor IALOMIŢA 1 PD‐L 2122 1365 64,3%
57. Humelnicu Augustin Daniel BOTOŞANI 3 PD‐L 2122 1348 63,5%
58. Feldman Radu Alexandru BUCUREŞTI 11 PD‐L 2122 1339 63,1%
59. Boitan Minerva SIBIU 3 PNL 2122 1307 61,6%
60. Măgureanu Cezar Mircea GIURGIU 1 PSD 2122 1289 60,7%
61. Banias Mircea Marius CONSTANŢA 4 PNL 2122 1283 60,5%
62. Sbîrciu Ioan BISTRIŢA‐NĂSĂUD 1 PD‐L 2122 1266 59,7%
63. Başa Petru MUREŞ 3 PD‐L 2122 1259 59,3%
64. Rasaliu Marian Iulian BRAŞOV 1 PD‐L 2122 1253 59,0%
65. Daea Petre MEHEDINŢI 2 PSD 2122 1238 58,3%
66. Onofrei Orest SUCEAVA 2 PD‐L 2122 1235 58,2%
67. Geoană Mircea Dan DOLJ 5 ‐ 2122 1225 57,7%
68. Sârbu Ilie TIMIŞ 4 PSD 2122 1207 56,9%
69. Mutu Gabriel BUCUREŞTI 12 PSD 2122 1198 56,5%
70. Calcan Valentin Gigel DÂMBOVIŢA 3 PD‐L 2122 1193 56,2%
71. Nicoară Marius Petre CLUJ 3 PNL 2122 1189 56,0%
72. Staicu Dumitru Florian BRAŞOV 4 PD‐L 2122 1189 56,0%
73. Găină Mihăiţă IALOMIŢA 2 PSD 2122 1186 55,9%
74. Chivu Sorin Serioja PRAHOVA 4 Prog. 2122 1184 55,8%
75. Prodan Tiberiu Aurelian SUCEAVA 4 PNL 2122 1171 55,2%
76. Nistor Vasile BACĂU 2 PNL 2122 1167 55,0%
77. Udriştoiu Tudor DOLJ 2 PD‐L 2122 1138 53,6%
78. Tămagă Constantin ARGEŞ 3 PSD 2122 1134 53,4%
79. Dumitru Constantin CĂLĂRAŞI 2 PNL 2122 1107 52,2%
80. Moga Nicolae CONSTANŢA 2 PSD 2122 1107 52,2%
81. Iordănescu Anghel ILFOV 1 Prog. 2122 1097 51,7%
82. Saghian Gheorghe GALAŢI 2 PSD 2122 1089 51,3%
68
83. Nicula Vasile Cosmin HUNEDOARA 1 PSD 2122 1067 50,3%
84. Ţopescu Cristian George BUCUREŞTI 7 PNL 2122 1066 50,2%
85. Savu Daniel PRAHOVA 5 PSD 2122 1043 49,2%
86. Andrei Florin Mircea DÂMBOVIŢA 2 PD‐L 2122 1024 48,3%
87. Necula Marius Gerard GALAŢI 4 PD‐L 2122 1024 48,3%
88. Mihăilescu Petru Şerban TELEORMAN 1 Prog. 2122 1018 48,0%
89. Mărcuţianu Ovidius NEAMŢ 3 Prog. 2122 1003 47,3%
90. Cibu Constantin Sever BRĂILA 2 Prog. 2122 975 45,9%
91. Mazăre Alexandru CONSTANŢA 3 PSD 2122 973 45,9%
92. Vosganian Varujan IAŞI 1 PNL 2122 948 44,7%
93. Valeca Şerban Constantin ARGEŞ 2 PSD 2122 917 43,2%
94. Berca Gabriel BACĂU 1 PD‐L 2122 907 42,7%
95. Bota Marius Sorin‐Ovidiu MARAMUREŞ 2 PSD 2122 889 41,9%
96. Nicolaescu Sergiu‐Florin BUCUREŞTI 1 PSD 2122 865 40,8%
97. Badea Viorel Riceard DIASPORA 1 PNL 2122 828 39,0%
98. David Cristian VASLUI 3 PNL 2122 780 36,8%
99. Chelaru Ioan NEAMŢ 2 PSD 2122 775 36,5%
100. Mitrea Miron Tudor VRANCEA 2 PSD 2122 770 36,3%
101. Ion Vasile BUZĂU 3 ‐ 2122 742 35,0%
102. Şova Dan Coman OLT 3 PSD 2122 681 32,1%
103. Frunda György MUREŞ 1 UDMR 2122 679 32,0%
104. Toma Ion OLT 2 Prog. 2122 652 30,7%
105. Ruşanu Dan Radu HUNEDOARA 3 PNL 2122 591 27,9%
106. Câmpanu Liviu BOTOŞANI 2 Prog. 2122 552 26,0%
107. Verestóy Attila77 HARGHITA 2 UDMR 2122 527 24,8%
108. Ghişe Ioan BRAŞOV 3 PNL 2122 381 18,0%
109. Voicu Cătălin78 BUCUREŞTI 9 PSD 2122 298 14,0%
110. Antonescu George Crin Laurenţiu BUCUREŞTI 2 PNL 2122 129 6,1%
Parlamentarii ‐ miniștri din acest mandat sunt prezentați separat față de clasamentul general, dată fiind prevederea din Regulamente în temeiul căreia li se motivează absențele de la lucrări.
Nume şi prenume Județ Colegiu Partid nr.
voturi finale
nr. voturi exercitate
procent prezență
Haşotti Puiu CONSTANŢA 1 PNL 2122 1350 63,6%
Andronescu Ecaterina BUCUREŞTI 10 PSD 2122 1305 61,5%
Igaş Traian Constantin ARAD 3 PD‐L 2122 1236 58,2%
Cseke Attila‐Zoltán BIHOR 1 UDMR 2122 1017 47,9%
Corlăţean Titus BRAŞOV 2 PSD 2122 977 46,0%
Plăcintă Sorina Luminiţa VRANCEA 1 PNL 2122 884 41,7%
Ariton Ion SIBIU 1 PD‐L 2122 842 39,70%
Diaconu Mircea ARGEŞ 1 PNL 2122 835 39,3%
77 Majoritatea absențelor în cazul senatorului Verestoy Attila sunt motivate. 78 Aflat în arest preventiv din martie 2010 până în iulie 2011
69
Blaga Vasile BUCUREŞTI 5 PD‐L 2122 752 35,4%
Berceanu Radu Mircea DOLJ 1 PD‐L 2122 748 35,2%
Boagiu Anca‐Daniela BUCUREŞTI 4 PD‐L 2122 742 35,0%
Stănişoară Mihai MEHEDINŢI 1 PD‐L 2122 364 17,2%
Markó Béla MUREŞ 2 UDMR 2122 354 16,7%
Prezența senatorilor ce și‐au încheiat mandatul mai devreme, calculată la momentul vacantării locului la Senat
Nume şi prenume Județ Colegiu Partid nr.
voturi finale
nr. voturi exercitate
procent prezență
Bădescu Iulian PD‐L 31 PRAHOVA 2122 1030 48,5%
Bigiu Marian Cristinel PNL 10 BUZAU 2122 565 26,6%
Bokor Tiberiu UDMR 15 COVASNA 2122 1743 82,1%
Cinteză Mircea PD‐L 3 ARGES 1916 1199 62,6%
Diaconescu Cristian PSD 42 BUCURESTI 2024 545 26,9%
Frâncu Emilian Valentin PNL 40 VALCEA 2122 1740 82,0%
Gyerko Laszlo UDMR 21 HARGHITA 1919 1572 81,9%
Meleșcanu Teodor Viorel PNL 31 PRAHOVA 1939 1132 58,4%
Mustățea Vasile PNL 19 GIURGIU 2122 1383 65,2%
Popa Cornel PNL 5 BIHOR 2122 1480 69,7%
Robu Nicolae PNL 37 TIMIS 2122 1331 62,7%
Țuțuianu Adrian PSD 16 DIMBOVITA 2122 1784 84,1%
Vasilescu Lia Olguta PSD 17 DOLJ 2122 953 44,9%
Voiculescu Dan PC 42 BUCURESTI 2122 435 20,5%
Anexa nr. 3
Deputații care au migrat cel puțin o dată în acest mandat
Nr crt
Nume şi prenume Grup Circum. Colegiu
Mandate câştigate
Reprezentare migraţie
1 Andon Sergiu PNL BUCUREŞTI 16 2 PSD+PC→PNL
2 Apostolache Mihai Cristian PDL PRAHOVA 5 2 PSD→PDL
3 Avram Marian
Fără grup TULCEA 1 1 PDL→Fără grup
4 Balcan Viorel PDL BRĂILA 3 2 PSD→PDL→PNL
5 Banu Mihai PDL BACĂU 5 1 PNL→PDL
6 Bărbulescu Daniel‐Ionuţ PSD OLT 1 1 PDL→PSD
7 Barna Maria Eugenia Prog. TIMIŞ 4 1 PSD→Prog.
8 Blaga Iosif Veniamin PDL HUNEDOARA 2 1 PDL→PNL→PDL
9 Bobeş Marin PSD OLT 3 2 PSD→PDL
70
10 Boldea Mihail
Fără grup GALAŢI 9 1 PDL→Prog.→Fără grup
11 Bordeianu Dan PNL VASLUI 2 1 PNL→Fără grup→PNL
12 Bostan Emil Prog. NEAMŢ 8 1 PNL→Prog.
13 Bot Octavian PNL BIHOR 9 3 PDL→PNL
14 Burlacu Cristian‐Ion PDL PRAHOVA 1 1 PNL→PDL
15 Ciobanu Gheorghe PSD TIMIŞ 10 1 PDL→PSD
16 Ciucă Liviu‐Bogdan PNL GALAŢI 8 2 PSD+PC→PNL‐PC
17 Ciuhodaru Tudor Prog. IAŞI 8 1 PSD+PC→Fără
grup→PNL→Prog.
18 Coroamă Gheorghe PSD SUCEAVA 7 1 PNL→PDL→PSD
19 Croitoru Cătălin PSD BUCURESTI 10 1 PDL→PSD
20 Damian Ioan PSD CĂLĂRAŞI 2 2 PSD→Fără grup→PSD
21 Dobre Cristina Elena PDL IAŞI 11 1 PNL→Fără grup→PDL
22 Dumitru Georgică PNL DÂMBOVIŢA 5 1 PDL→PNL
23 Florea Damian PNL BUCUREŞTI 26 2 PSD+PC→PNL‐PC
24 Giurgiu Mircea Fără grup CLUJ 1 2 PDL→Fără grup
25 Gust Băloşin Florentin PSD DOLJ 1 1 PSD+PC→PNL→PDL→PSD
26 Hogea Gheorghe PNL CARAŞ‐SEVERIN 2 1 PDL→PNL
27 Iordache Luminiţa Prog. IAŞI 1 1 PSD→Prog.
28 Irimescu Mircea PNL SUCEAVA 6 1 PNL→Fără grup→PNL
29 Jolţa Nicolae PDL BIHOR 4 1 PNL→PDL
30 Marian Dan Mihai PDL VASLUI 6 2 PNL→PDL
31 Mazilu Constantin Prog. VÂLCEA 3 1 PSD→Prog.
32 Mocanu Adrian PSD BUZĂU 2 1 PSD→Fără grup→PSD
33 Moldovan Carmen Ileana PSD BUZĂU 6 2 PSD→Fără grup→PSD
34 Morega Dan Ilie
Fără grup GORJ 1 1 PNL→Fără grup
35 Munteanu Ioan
Fără grup NEAMŢ 5 2 PSD→Fără grup →PSD
36 Negruţ Clement PDL ALBA 2 1 PDL→Fără grup→PDL
37 Nicolicea Eugen Prog. MEHEDINŢI 4 5 PSD→Prog.
38
Niculescu‐Mizil Ştefănescu Tohme Oana
Fără grup BUCUREŞTI 20 1 PSD→Fără grup
39 Oajdea Daniel Vasile
Fără grup IAŞI 9 1 PDL→fără grup
40 Oprea Gabriel Prog. ILFOV 1 2 PSD→Prog.
41 Pardău Dumitru PNL SUCEAVA 9 2 PDL→PNL
42 Păsat Dan PDL GIURGIU 3 1 PNL→Fără grup→PDL
43 Potor Călin PNL ALBA 1 1 PDL→PNL
44 Rebenciuc Neculai PDL BOTOŞANI 1 1 PNL→PDL
45 Roman Gheorghe
Fără grup SIBIU 3 1 PDL→Fără grup
71
46 Rusu Valentin PNL CARAŞ‐SEVERIN 4 2 PDL→PNL
47 Săniuţă Marian‐Florian
Fără grup PRAHOVA 4 2 PSD→Fără grup
48 Sârbu Marian Prog. VASLUI 7 4 PSD→Prog.
49 Sava Andrei‐Valentin PSD PRAHOVA 12 1 PDL→PSD
50 Stan Nicolae PSD OLT 2 1 PDL→PSD
51 Steriu Valeriu‐Andrei Prog. OLT 4 2 PSD→Prog.
52 Tabugan Ion Prog. CARAŞ‐SEVERIN 3 1 PNL→ Prog.
53 Ţaga Claudiu Prog. TIMIŞ 8 1 PNL→Prog.
54 Tărâţă Culiţă Prog. NEAMŢ 3 2 PSD→Prog.
55 Tiţa‐Nicolescu Gabriel PDL BRAŞOV 4 1 PSD→Fără grup→PDL
56 Ţurea Răzvan Prog. PRAHOVA 6 1 PSD→Prog.
57 Uricec Eugen Constantin PSD SUCEAVA 3 2 PDL→PSD
58 Vasile Aurelia Prog. BUCUREŞTI 23 3 PSD→Prog.
59 Zoicaş Gheorghe PNL MARAMUREŞ 1 1 PSD→Fără grup→PNL
Anexa nr. 4
Demisii din Camera Deputaților pe parcursul mandatului monitorizat
Nr.crt.
Nume şi
prenume
Ultim
ul
partid în
care a
activat
Data
dem
isiei
Motivul
dem
isiei
1 Olteanu Bogdan PNL 19 octombrie 2009 Numit viceguvernator BNR
2 Popa Daniela PSD+PC 1 februarie 2010 Numită membru CSA
3 Cherecheş Cătălin PNL 30 mai 2011 Ales primar Baia Mare
4 Frunzulică Doru‐Claudian Prog. 1 octombrie 2011 Numit membru CSA
5 Lakatos Petru UDMR 17 octombrie 2011 Numit consilier Curtea de Conturi
6 Săftoiu Ana Adriana PNL 1 februarie 2012 Act individual de voinţă
7 Trandafir Teodora Virginia PDL 1 februarie 2012 Motive personale
8 Soporan Vasile Filip Progr. 28 februarie 2012 Motive personale
9 Iftime Dragoş‐Adrian PDL 15 martie 2012 Pentru a candida la Primăria Vaslui, potrivit propriei declaraţii
10 Pop Virgil PNL 26 martie 2012 Condamnat la 5 ani de închisoare cu executare
72
11 Ţurcanu Florin PNL 15 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Botoşani
12 Arion Viorel PDL 20 iunie 2012 Ales primar Hunedoara
13 Năstase Adrian PSD 20 iunie 2012 Condamnat la 2 ani de închisoare cu executare
14 Dobre Ciprian Minodor PNL 26 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Mureş
15 Negoiţă Robert Sorin PSD 26 iunie 2012 Ales primar al Sectorului 3, Bucureşti
16 Uioreanu Horea‐Dorin PNL 26 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Cluj
17 Adomniţei Cristian Mihai PNL 27 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Iaşi
18 Pieptea Cornel PNL 27 iunie 2012 Ales local
19 Cindrea Ioan PSD 28 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Sibiu
20 Sârbu Marian Prog. 28 iunie 2012 Numit preşedinte CSSPP
21 Coroamă Gheorghe PSD 29 iunie 2012 Ales primar Putna
22 Moldovan Emil Radu PSD 30 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Bistriţa‐Năsăud
23 Nechifor Cătălin‐Ioan PSD 30 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Suceava
24 Teodorescu Horia PSD 30 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Tulcea
25 Radan Mihai Mino. 1 iulie 2012 Ales primar comuna Caraşova, jud.Caraş‐Severin
26 Tărâţă Culiţă Prog. 5 iulie 2012 Ales preşedinte CJ Neamţ
73
Anexa nr. 5
Senatorii care au migrat cel puțin o dată în acest mandat Nr crt
Nume şi
prenume
Grup în
prezent
Circumscr
ipţie
Colegiu
Mandate
câştigate
Rep
rezen
tare
migraţie
1 Badea Viorel Riceard PNL DIASPORA 1 1 PDL→PNL → PDL
2 Bădescu Iulian PSD PRAHOVA 2 1 PNL→PSD
3 Banias Mircea Marius PNL CONSTANŢA 4 1 PDL→PNL
4 Berca Gabriel PDL BACĂU 1 1 PNL→PDL
5 Calcan Valentin‐Gigel PNL DÂMBOVIŢA 3 2 PDL→PSD
6 Câmpanu Liviu Prog. BOTOŞANI 2 2 PNL→Prog.
7 Chirvăsuţă Laurenţiu Prog. GALAŢI 1 1 PSD→Mixt→Prog.
8 Chivu Sorin Serioja Prog. PRAHOVA 4 1 PSD→Mixt→Prog.
9 Cibu Constantin Sever Prog. BRĂILA 2 1 PNL→Prog.
10 Crăciun Avram Prog. ARAD 2 2 PSD→Prog.
11 Diaconescu Cristian Prog. BUCUREŞTI 3 PSD→Prog. Demisie
12 Dobra Nicolae Prog. ALBA 2 1 PDL→Prog.
13 Filip Petru PSD BIHOR 3 1 PDL→PSD
14 Geoană Mircea DOLJ 5 2 PSD→indep.
15 Gheorghe David PDL TIMIŞ 1 2 PDL→PSD→PDL
16 Grosu Corneliu
Prog.
MUREŞ 4 1 PSD→Prog.
17 Ion Vasile PNL BUZĂU 3 5 PSD→indep→PSD
18 Iordănescu Anghel
Prog.
ILFOV 1 2 PSD→Prog.
19 Marin Ovidiu PNL ARAD 1 1 PDL→PNL
20 Măgureanu Cezar Mircea PSD GIURGIU 1 1 PNL→Prog.→PSD
21 Mărcuţianu Ovidius Prog. NEAMŢ 3 1 PNL→Prog.
22 Mihăilescu Petru Şerban Prog. TELEORMAN 1 4 PSD→Prog.
23 Mutu Gabriel PSD BUCUREŞTI 12 1 PDL→PSD
24 Nedelcu Vasile Prog. CĂLĂRAŞI 1 1 PNL→Prog.
25 Nistor Vasile PNL BACĂU 2 5 PDL→PNL‐PC
26 Niţă Mihai PNL OLT 1 1 PDL→PNL
27 Păran Dorin PNL HUNEDOARA 2 1 PDL→PNL
28 Plăcintă Sorina‐Luminiţa PNL VRANCEA 1 1 PDL→PNL
29 Popa Mihaela PNL IAŞI 4 1 PDL→PNL
74
30 Prodan Tiberiu Aurelian PD‐L SUCEAVA 4 2 PNL→PDL→PNL
31 Rădulescu Şerban PNL CLUJ 2 1 PDL→PNL‐PC
32 Secăşan Iosif PNL CARAŞ‐SEVERIN 2 1 PDL→PNL
33 Severin Georgică PSD PRAHOVA 1 1 PDL→PSD
34 Toma Ion Prog. OLT 2 2 PSD→Prog.
35 Voiculescu Dan PNL BUCUREŞTI 8 2 PSD+PC→PNL‐PC→demisie
75
Anexa nr. 6
Demisii din Senatul României pe parcursul acestui mandat Nr.crt.
Nume şi
prenume
partid în
care a
activat
Data
dem
isiei
Motivul
dem
isiei
1 Cinteză Mircea PDL 9 decembrie 2011 Ales în Consiliul CMB
2 Gyerko Laszlo UDMR 20 decembrie 2011
Numit membru în Consiliul Concurenţei
3 Meleşcanu Teodor PNL 5 martie 2012 Numit şef SIE
4 Diaconescu Cristian Prog 29 mai 2012 Numit consilier prezidenţial
5 Robu Nicolae PNL 22 iunie 2012 Ales primar mun. Timişoara
6 Bîgiu Marian Cristinel PNL 23 iunie 2012 Ales local
7 Mustăţea Vasile PNL 25 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Giurgiu
8 Popa Cornel PNL 25 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Bihor
9 Voiculescu Dan PNL 25 iunie 2012 Motive personale
10 Bădescu Iulian PSD 29 iunie 2012 Ales primar mun. Ploieşti
11 Frâncu Emilian Valentin PNL 29 iunie 2012 Ales primar Râmnicu Vâlcea
12 Ţuţuianu Adrian PSD 29 iunie 2012 Ales preşedinte CJ Dâmboviţa
13 Vasilescu Lia Olguţa PSD 29 iunie 2012 Aleasă primar Craiova
14 Bokor Tiberiu UDMR 5 iulie 2012 Ales primar Târgu Secuiesc
76
Anexa nr. 7
Lista parlamentarilor verificați de Agenția Națională de Integritate
INCOMPATIBILITATI
1. SERGIU ANDON Deputat (PC)
Raport de evaluare finalizat la data de 01.06.2009
2. SORIN ANDI PANDELE Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat la data de 21.07.2009
3. MIRCEA DIACONU Senator (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2011
4. NICOLAE ROBU Rector / Senator
(PNL) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011
5. PAUL ICHIM Senator (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 04.02.2011
6. NOVAC BRÂNDUȘA CORNELIA Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 24.02.2011
7. ECATERINA ANDRONESCU Rector / Senator
(PSD) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 02.06.2011
8. FLORIAN POPA Rector / Deputat
(PSD) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011
9. ȘTEFAN IOSIF DRĂGULESCU Rector / Deputat
(PDL) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.06.2011
10. PLĂIAŞU GABRIEL Deputat (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 05.07.2011
11. MIRCEA CINTEZĂ Senator (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2011
12. MATEI RADU BRĂTIANU Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 24.11.2011
13. TRIFON BELACURENCU Senator (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 25.11.2011
14. BLEOTU VASILE Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 06.01.2012
DIFERENTE NEJUSTIFICATE ÎNTRE AVEREA DOBÂNDITĂ ŞI VENITURILE REALIZATE
15. OPREA DUMITRU Senator (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2009
16. CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011
17. CRISTIAN RĂDULESCU Senator (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 28.06.2012
CONFLICTE DE INTERESE
18. IOAN‐NELU BOTIŞ
Deputat / fost Ministru al Muncii,
Familiei și Protecției Sociale
(PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 26.04.2011
19. BRÂNDUŞA
CORNELIA NOVAC Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 16.05.2011
77
20. ANDRONESCU ECATERINA Rector / Senator
(PSD) Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 02.06.2011
21. OANA NICULESCU‐MIZIL ŞTEFĂNESCU TOHME
Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011
22. SONIA‐MARIA DRĂGHICI Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011
23. MIHAI RADAN Deputat
(Minorități)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011
24. STELICĂ IACOB STRUGARU Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011
25. ANDRÁS‐LEVENTE MÁTÉ Deputat (UDMR)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 19.09.2011
26. CINDREA Ioan Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.09.2011
27. KEREKES Károly Deputat (UDMR)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.09.2011
28. DIACONU MIRCEA Senator (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.10.2011
29. CSILLA‐MÁRIA PETÖ Deputat (UDMR)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
30.
GHERVAZEN LONGHER
Deputat (Minorități)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
31. ÁRPÁD PÁL Deputat (UDMR)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
32. MARIAN NEACŞU Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
33. FLORIN‐COSTIN PÂSLARU Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
34.
VASILE GHIORGHE GLIGA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 8.11.2011
35. SORIN CONSTANTIN LAZAR Senator (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 22.11.2011
36. STANCIU ANGHEL Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 30.12.2011
FALS ÎN DECLARAŢII
37. NICOLAESCU GHEORGHE
EUGEN Deputat (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 09.12.2009
78
38. MIHAITA CALIMENTE Deputat (PNL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 11.02.2009
39. SORINA LUMINITA
PLACINTA Senator (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 27.01.2010
40. MIRCEA GEOANĂ Senator (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 28.01.2010
41. FLORENTIN BALOSIN
GUST Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 23.03.2010
42. MIRCEA MARIN Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 03.03.2010
43. ANDREI VALENTIN SAVA Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 22.03.2010
44. ROBERT SORIN NEGOITA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 16.04.2010
45. DUMITRACHE ILEANA
CRISTINA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 01.06.2011
ÎNCALCAREA LEGISLATIEI FISCALE
46. IOAN‐NELU BOTIŞ Deputat (PDL)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 26.04.2011
47. CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011
SESIZAREA ALTOR AUTORITĂȚI
48. CRISTIAN RIZEA Deputat (PSD)
Raport de evaluare finalizat de ANI la data de 29.06.2011
Agenția Națională de Integritate a sesizat Oficiul Național pentru
Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.